rti

€ i u jziar m depm dm t

A N U L IX N R . 1 9 9 6 IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3

V IN E R I 1 3 IU N IE 1 9 9 7

1 6 P A G IN I 6 0 0 LEI

ETEOVremea va fi caldă şi în

general Inimoasă, cu cerul variabil. La munte sînt posibile averse de ploaie. Vîntul va sufla slab la moderat din sector vestic. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 11“ şi 15°C, iar cele maxime între 25° şi 28°C. Ieri, la Cluj-Napoca, la ora 15 se înregistrau 24°C. Meteorolog: IOAN GIURGIU

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Rîdem noi, rîdem...maria s a n g e o r z a n

EAI_jU»

îfl

•o*

Bl®

C u cît o duccm mai greu, cu alît ridem mai des şi mai neconvingător. Tonul rîsului, care a căpătat dimensiuni naţionale, îl dă însăşi puterea. Parlamentul a devenit o

iritabilă scenă de operetă, unde soliştii sînt, pe rînd, aleşii jjei, miniştri, prim-mimştri, guvernatori. Ultimele spectacole, şi atenta regie ă puterii, în colaborare cu opoziţia, tind să ope primul loc în top. Premierul, după modelul brevetat de ::il Thompson, a dobîndit o nonşalanţă greu de imaginat. In tauparatie cu felul de a fi, pe viu, atunci cînd deţinea funcţia de Ha sindical, metamorfoza a fost spectaculoasă. De la cel dintîi jilamentar din opoziţie şi pînă la modestul ziarist, nimeni nu apă dc ironia premierului.Ci un cetăţean care a votat pentru schimbare (vorba lui Virgil

feroanu), asist stupefiată la uşurinţa cu care sînt tratate de i l ministru interpelările aleşilor naţiei, aşa cum sînt ei. Nu inMş topi de dragul personalităţilor din Sfatul ţării! Nici că iha de bune toate cîte se spun acolo! Ci pentru că există o icompatibilitate crasă între starea naţiei, pe ansamblu, şi relaxarea sterii, căreia i se alătură sîrguincioasa opoziţie.Oricit de reuşite ar fi poantele parlamentarilor (cu undiţe şi

jşti), oricit de galeş şi-ar zîmbi peneţecediştii cu pedeseriştii, «tul sau pensionarul cel sărac n-au cum sa guste umorul Hor şi al guvernanţilor. Căci lor nu le arde de ghimiţe subţirele, icide spectacole ieftine de operetă, finanţate din fondul comun ii contribuabilului român. • iBtma dispoziţie este direct proporţională cu njvelul de trai şi

i lipsa de griji. Cu cît sînt mai mulţi bani şi mai puţină ispundere, cu atît viaţa pare mai uşoară, iar dramele celor din p se transformă în istorioare banale. Dacă ar depinde mimai de hi, am auzi hohote de rîs în zonele rezidenţiale, ori pe trotuarele »bişniţari. Dar ca să-ţi tihnească de bani, ai nevoie şi de o

ie. Altfel, ameninţarea fiscului şi a altor organe de control rozul vieţii! Iar aici, politicienii şi guvernanţii, de pe

culoarele, se înţeleg de minune. Vreţi să spuneţi că nu-i J! Ia gîndiţi-vă la Gabriel Bivolaru şi la imunitatea domniei sie! Cum se explică minunea că nu se poate atinge nimeni de tatnia sa, deşi majoritatea parlamentară este de partea iteşedintelui Constantinescu, consolidînd marele front împotriva

ipţiei?! Ce interese ar avea aleşii puterii să-i confere protecţie i imunitate lui Gabriel Bivolaru, care, oricit ar încerca să se

nu-şi poate drege imaginea profund şifonată de combinaţiile jecare le-a făcut •Demonstraţia de solidaritate din Cameră cred că a tăiat cheful

i tis al tuturor! Pentru că nu se poate să fii, simiillan, şi judecător tlpat, şi demnitar şi delapidator, şi acuzat şi acuzator!! Se prea poate! Dar după asemenea întîmplări nu ne mal

% aride, ci a-i.sudui pe toţi.

P r im a b re şă în c o a liţ ia m a jo r ita r ă

P.N.L.C.D. se retrage de la guvernare• C e r v e n i c o n s i d e r ă c ă e s t e n e v o i e , c e l p u ţ i n i i

d e o r e m a n i e r e g u v e r n a m e n t a l ă •

“Nu mai sîntem partid de guvemămînt”, a declarat ieri la Cluj-Napoca' preşedintele P.N.L.C.D., Nicolae Cerveni.

P .N .L .C .D . devine astfel primul partid care se retrage din componenţa Cabinetului Ciorbea. La plecare, Cerveni îşi exprimă speranţa că actualul Executiv va

fi cel puţin remaniat, întrucît nu crede că va exista voinţă politică pentru organizarea de alegeri anticipate.

Profeţiile lui Cerveni spun că,, dacă România nu va fi condusă de un guvern monocolor liberal, “va fi un dezastru pentru ţară”. Cerveni apreciază strădaniile lui Ciorbea, dar nu pare să acorde, încredere formulei eterogene actuale atît timp cît declară- public că “Guvernul Roman a fost unul bolşevic”.

Liderul liberal a luat decizia să scoată partidul de la guvernare după ce premierul şi partenerii din coaliţie au refuzat să-l schimbe din funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului p e ’ Sorin Stănescu, membru ,al grupării dizidente din P.N.L.C.D. “îmi recunosc vinovăţia, pentru

că eu l-am propus ministru pe Sorin Stănescu, care a făcut numai rău României. Mai sînt şi alţi miniştri xare nu au ce căuta în Cabinetul Ciorbea şi sper că va avea loc curînd o remaniere guvernamentală”, a afirmat Cerveni la întîlnirea pe - care a avut-o ieri cu liberalii din Uniunea “Vatra Românească”.: Cerveni s-a aflat ieri la Cluj- Napoca pentru a discuta cu organizaţia locală detalii ale Congresului de unificare cu P.L.- 93. In 14 iunie, la Bucureşti, are loc unificarea dintre P.N.L.C.D. şi P.L.-93, sub titulatura primului partid. Cerveni spune că noul P.N .L .C .D . va fi, juridic, membru al Convenţiei Democrate: “ Sper ca înţelepţii

Caius CHIO REAN; continuare în pagina a 6-a

A flat la Cluj pentru a dou a oară în u ltim ă săp tăm înă , gen era lu l de divizie Constantin D e g e ra tu a fă c u t declaraţii de senzaţie. După discreţia absolută de la nunta feciorului său, cînd Poliţia militară a păzit nuntaşii mai ceva decîtsediul NA TO , ieri, şeful Marelui Stat M ajor ăl Arm atei aproape că ne-a convins că intrăm în N A T O , în c ă d in prim ul val.

Despre dilema extinderii NATOPresa americană din 11 iunie consacră

cîteva articole extinderii N ATO , articole citate de postul de radio Vocea Americii. “Washington Post” publică un articol intitulat “Statele Unite şi aliaţii au vederi divergente cu privire la NATO”, avînd ca subtitlu “Nouă din 16 state membre sînt în favoarea includerii României şi Sloveniei, pînă în 1999”. însoţit de o hartă, textul din ziarul citat face un bilanţ al situaţiei, arălînd argumentele pro şi contra, legate de candidaturile de ultimă oră pentru primul val - România şi Slovenia, Articolul scoate în evidenţă valoarea geografică a Sloveniei în Balcani şi a. României la Marea Neagră. “Christian

Science Monitor”, care apare la Boston, " a publicat un articol de opinie cu titlul

“Problema de credibilitate a NATO”, care abordează aceeaşi d ilem ă a extinderii Alianţei cu trei sau cinci membri. . '

La rîndul său, “The N ew York T im es” publică un amplu articol intitulat “Intrarea în NATO - panaceu pentru Europa Centrală?” în care sînt analizate reacţiile Poloniei, Cehiei şi Ungariei la perspectiva aderării ţărilor respective Jn NATO.

Articolul arată că, exceptînd Polonia, nivelul de entuziasm popular faţă de perspectiva aderării la A lianţă se menţine moderat. , •

C a s a f i lb â

r e s p in g e a d e r a r e a

R o m â n ie i la N f f T O

f n p r im a t v a l

Purtătorul de cuvînt al Casei Albe a declarat în, cursul zilei de ieri că Administraţia Clinton a hotărît să ' sprijine aderarea la NATO în primul val numai a acelor trei ţări favorite: Polonia , R epublica Cehă ş i Ungaria.

Q n o u ă b ă u t u r ă r ă c o r i t o a r e c a r b o g a z o a s ă , î n t r - o v a r i a t ă g a m ă s o r t i m e n t a l ă

buturile răcoritoare marca ”SINALCO” sînt fabricate pe bază de "centrate naturale produse de firma ”SINALCO”- Germania, considerată ^producătoare mondială de concentrate. Nu conţin îndulcitori sintetici.

Gam a sortim enta lă cuprinde:

S in a lco O r a n g e - băutură răcoritoare cu suc natural de portocale;^ in a lc o Z i t r e s - băutură răcoritoare cu suc natural de lămîie, în variante; .S in a lc o I c e T e a - băutură răcoritoare cu extract de ceai;

^ u ia lc o F i r e - băutură răcoritoare cu‘extract de chili;S in a lco C o la - băutură răcoritoare cu extract de cola;S in a lco T o n i c - băutură răcoritoare, tip apă tonică;

S in a lco A p p l e - băutură răcoritoare cu concentrat de mere; S in a lco P o w e r - băutură răcoritoare energizantă.

Modul de prezentare: produsul este ambalat în butelii de sticlă retumabile, de 250 ml, dispuse în casete a cîte 24 sticle.

Preţul produsului este 650 lei/sticlă + TVA indiferent de sortiment.Condiţii de livrare: Prin distribuitorii şi mijloacele de transport proprii la

adresa indicată de beneficiar (pentru alte localităţi se negociază preţul transportului).

Condiţii de plată: Plata se face la şapte zile de la livrare cu numerar, filă CEC sau dispoziţie de plată.

Anibalajul-sticleşinaveteinscripţionatecumarca Sinalcosîntproprieţatea producătorului; nu se facturează şi circulă pe principiul restituirii.

Adresa producătorului; Str.Aurel Vlaicu n r .l00, Cluj-Napoca, telefon 064/145.916, fax 432542.

C ă u tă m d is t r ib u ito r ip e n t r u to a tă ţa r a ./ /f ‘ÎINÎKALÂ UNIV

ADEVARULde Cluj A G E N D Avineri, 13 iunie 1997

$

• A zi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Achilina; Sf. Trifilie, episcopul; Calendarul greco- catolic. Ss. Achilina, m. (+293); Trifiliu, ep. înv. Leucosia Ciprului (+ 343), şi Anton de Padova, cuv. (+1231); Calendarul romano-catolic: Sf.

Anton de Padova, pr. înv.• Mîine: Calendarul ortodox'.

Sf. Prooroc Elisci; Sf. Ierarh Metodic; Calendarul greco- catolic: Ss. Eliseu (+856 î. Cr) şi Metodiu, arhicp. Constan- tinopolului (+ 847). Pomenirea tuturor martirilor; Calendarul romano-catolic: Ss. Valeriu şi Rufin, m.

Ii felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECTURA.C0NS1UULJUDETEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA a,UJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA:31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TUR2H:36-8001• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA (affiRLA: 24-19-26• POU'riA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27■ POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POUŢIADEJ:21-21-21• POLTflA UIRDA:3I-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUHAHUEDIN: 25-15-38• POlljlAGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTCCPACIVHÂ 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70,int 158

• SALVAREA: 961 . .• SALVAREA CFR: 19-85-91• INIERNAHONAL:971• IN1ERURBAN: 991 . '• INFORMAŢII: 931 ■• DERANJAMENIE: 921• ORA EXACTĂ: 958• REGIAAUTONOMĂDE ' ’

TERMOFICARE: DISPECERAT:119-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REGIA AUTONOMĂ DE APÂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• S.C. "SALPREST’ S.A. DISPECERAT:

19-55-22 ‘• COMENZI SPECIALE PENMJ TRANS­

PORT REZIDUURI: ll-10-12int 132• SC PRIVAL: 1743-86• DIS'IRIBU'H A. GAZELOR NATURALE:

INIERVENTD GAZE 928; DISPECERAT 433424,

• REGISTRUL AUTO ROMÂN:Şef reprezentanţi 43-38-10 informaţii: 43-38-11 ■Hală inspecţii: 43-38-08.

TAROM: lum-vjrieri Uuc.-> l luj Cluj line. 7,00 8,00 8,30 9,30

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei

străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

»A<: MKi începintl cu «Iuta dc 5 mai

sc \a opera ţi pc ruta:Cluj -> Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta-^Timişoara - ) Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 lî-dul L roilor 6-8

UT • l'J-44-70, 19-20-87; ■in..l’AX 19-78-06.

CURSE INTERNAŢIONALE

d in A u to g a ra I I :• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zileie de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtă la ora 11,00.

INFORMAŢII A utogara I: 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78

OPERA RO M ANĂpic/int.i j / i , 13 iunie ora ÎS.Ui ■ D on l'a sq u a lcSpctt.ic.ol interprcl,tl în Imita it.ili.ina

Po lic l in ic a fă r ă plată

"FAMILIA SFfXTĂ" 9 - 1 3 iunie 1997

Medicină generală. Dr. M. Suciu 9 (14-16), dr. C. Popa 12 (12-14), dr. S. Loga 13 (14-16), dr. L. Rasa 9 (16-17), dr. D. Stănescu 12 (14-16), dr. D. Beldean 12 (14- 16), dr.M.Man 12 (12-14), dr.R: Cotâilă 11(10-12), dr. I. Boilă 9, 10,12,13 (10-12), dr.V. Tătara 11 (12-14); Tratament homeopat. Dr.L.Barbăalbă 11, 13 (10-12); Interne. Dr. F. Gheiman 9,11 (10- 12), dr.I.Patiu 9 (15-17), dr. A. Iancu 10 (11-13), dr.Gh. Uza 9(13- 15), dr. Cs. Szakacs 11 (14-16), dr. C. Vlad i i (14-16), dr. D. Pîrv9 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 11, 13 (14-16), dr. I. Alb 10 (12-14), dr. C. Zotta 13 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 10, 12 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 10,12 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 10(13-15), dr. M. Fritea lO (14-16), dr.L.Toma 12 (10-12), dr. M. Bayrakdar 13 (14-16); Ecografie. Dr.M. Călin 13 (10- 12); Dermatologie. Dr. H. Radu 12 (12^14); Psihiatrie. Dr. I.Bădescu 11 (13,30-15), dr.C. Ştefan 12 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 9(11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 9 (12-14), dr. I, Mihali 13 (12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 10 (15,30-17). -

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 s-au la sediul policlinicii, Aleea Micus nr.3, Bl. 12, ap.12.

Programul televlzlunllor prin cablu

O fereastra deschisă spre lumel

Vineri, 13 iunie TVC

5.00 . Deschiderea programului; 5,05 Videotext;21.00 Film: Umbra Emmei; 22,35 Videotext; 3,00 închidcrca programului.

Canalul Discovcry18.00 Mapamond sportiv;

18,30 Spectacol pc şosea; 19,00 Călători în timp: Goana după aur; 19,30 Dosarele justiţiei;20.00 Fascinaţia naturii: Leopardul - prinţul animalelor dc pradă; 21,00 Dincolo dc anul 2000; 21,30 Dezastre: Nu în curtea noastră; 22,00 Jurassica;23.00 Dosarele justiţiei; 23,30 Din ţărînă ai venit, în ţărînă te vei întoarce; 0,00 Dosarele justiţiei - Furturile; 1,00 Automobile clasicc- Nissan;

2,00 Primele zboruri; 2,30 Războaie în timp de pace: Forţele speciale; 3,00 Dezastre: Nu în curtea noastră; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program DW.

Vineri, 13 iunie9,00 Desene animate; 9,15

Serial: Trei destine; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Film: Vieţi paralele (r); 11,45 Breviar economic; 12,15 Paris jumini”- reportaj; 17,15 Din atelierele pictorilor, 17,30 Made în Germany - magazin economic; 18,00 Desene animate; 18,15 Am întrebat pentru dvs.; 18,30 Big Top 40; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 La dispoziţia dumneavoastră; 20,10 Avanpremiera sportivă; 20,25 Film: „Titanic” - epilogul unei catastrofe I ; 22,00 Ştiri; 22,05 Film: „Titanic” - epilogul unei catastrofe II; 22,10 Film: Regele din Dulsberg; 23,35 Paris „lumini” -reportaj.

GURSKAKRIKM'.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica:

• închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americana (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14, sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 - 20.' ■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Ilermann Oberth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soras Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-141 Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16;mineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis, ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Vineri, 13 iunie Programul 1: 6,00 România:

ora 6 fix !; 8,40 Meridianele dansului (r); 9,10 Simpozion (r);10.00 Ştiri;10.05 Limbi străine: spaniolă;10.35 Contele 'Mac Duckula (desene animate);11.05 Serial: Şeicul (r); 12,00 Ştiri; 12,05 Media-club (r); 12,50 Microrecital Corina Dogaru;13.00 TVR Cluj-Napoca; 14,00 Ştiri; 14,10 1001 audiţii; 14,55 TVR Iaşi. Reporter în direct;15.35 Univers britanic (documentar); 15,45 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,10 Lege şi fărădelege (magazin); 16,30 America sălbatică (documentar);17.00 Ştiri; 17,10 Emisiune în limba germană; 18,10 Serial:

Kalts şi d inele; 18,40 Scena politică (magazin); 19,10 Căsuţa cu poveşti (em isiune pentru copii); 19,15 Tezaur folcloric

F A R M A C I I

Farmacii cu serviciu permanent1 Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. 4 "Hedera", str. Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

(magazin); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport;21.00 Film: Grad de vinovăţie (SUA, p. I); 22,30 Ecoturism (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Da, pentru Europa. Duplex Madrid-Torino (spectacol); 0,15 Film: Pînă la capăt (SUA 1996). ■

Programul 2: 7,00 TVM; 8,00 Din lumea ştiinţei; 8,30 Desene animate; 9,00 Muzica pentru toţi;10.00 Film: Maigret şi fantoma ( Franţa/Elveţia 1994); 11,35 Documentar-satelit; 12,20 Serial: Războiul Independenţei (r); 13,20 Andre Malraux (documentar);14.30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 15,00 Limbi străine (r);15.30 Convieţuiri; 16,20 Serial: Secretele nisipului; 17,15 Bursa invenţiilor (m agazin); 17,45 Serial: Şeicul; 18,35 Ajută-te singur! (magazin); 19,00 Concert

13 * 19 IU N IERepublica - Puterea - SUA -

premieră (13; 15,30; 18; 20,30) * Victoria - Beverly Hills Ninja - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Romeo şi Julieta - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * Mărăşti - sala A : Risc maxim -SUA (13; 15.; 17; 19); sala B: Dragoste de înger - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * Favorit - 101

Dalmatieni - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDAFox - Supravieţuitorul - SUA

- premieră; Tineretului - 101 Dalmaţieni - SUA .

DEJArta - Soluţii extreme - SUA

- premieră; Nevastă de om bogat - SUA - premieră.

GHERLAPacea - întoarcerea lui Jedi SUA - premieră; Soluţii

extreme - SUA - premieră

Redacţia nu îşi asumă bilitatea pentru schimbările hlmttk in programele posturilor detdmii

T e a t r u l Maghiarprezintă azi, 13 iunie ora 19 ■ Godspell - muzical - spectacolul Teatrului de Stat Stîntu Gheorghe.

U N / P L U S R a d i o

Vineri, 13 iunie 6,00-10,00 Un alt început; 10,00-

15,00 Show bizz Expres;15,00 Ştirile Uniplus; 15,05-16,00 Music by request; 16,00-16,05 Ştirile Uniplus; 16,05-18,00 Music non

stop; 18,00-19,45 Program informativ BBC; 19,00-21,00 Coca- Cola Planet Live; 21,00-21,30 Program informativ BBC; 21,30-23.00 Pulsul adolescenţei - realizatori Tania.şi Felix; 23,00-03.00 Music by request; 03,00-06.00 VOA Express

RADIO CLUJVineri, 13 iunie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Delia Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg.' Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Florin Săsărman. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor: Ana Marius. 11,30 Caleidoscop muzical, redactor Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan.

12.15 Exclusiv magazin, Edifia de vineri: redactor Cristian Zoicaş.13.00 Radiojurnal Bucureşti.13.15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Cristina Pînzaru. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian Brâdea. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan.20.00 Buletin de ştiri. 20,05 Top 20+1: Topul Muzicii Uşoare, redactor Marius Merca. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului

ik' P O L IC L IN IC A 'l

INTERSERVISANstr. Pascaly nr.5, cari. Gheorghrj INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NE®

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ RFUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOCJE P 1 DERMATOIXX3E ♦ CHIRIM V*

ORTOPME ♦ OJtL ♦ OîTALMHXŞjc

simfonic; 21,05 Ultimul tre, (magazin); 22,05 TVM. Mesagîr 22,30 Robingo 2; 23,30 Din viaij romilor; 0,15 Bucuriile muzicii_ _ _ _ _ _ PRO TV

7,00 Ora 7,bmidimineaţa !; 9 Tînăr şi neliniş -3

(r); 9,45 Sport la minut;»lo,(H)li MASH; 10,30 Forţa dragostei(t] f s 11,15 Fort Boyard; 12,30 A* întîlnit şi români fericiţi (r); îyj Ştiri; 13,00 Film: Preţul libertjj (Franţa/Italia ’69); 14,40 Desen animate; 14,55 Povestea zilei c, Magicianul; 15,00 Matlock (r)16.00 Tînăr şi neliniştit (r); Ityj Forţa dragostei; 17,30 Serial Xena, prinţesa războinică; l!jj Rătăciţi în tranziţie (talkshow)- .19,00 Ştii şi c îştig i!; 19,30Şiij, Pro Tv; 20,00 Serial: DosareleX;21.00 Film: Metroul (Franţa ’85);23.00 Ştirile Pro Tv; 23,1) Chestiunea z ile i cu Floij Călinescu; 23,15 La linii, imposibilului; 0,00 Sport la mim - ştiri sportive; 0,15 Zow crepusculară; 0,45 Film: Unpm de dinamită (SUA 1972); 3,li Dosarele X (r); 4,00 Baschet Finala NBA. .

"aio iţ in

3lă

GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGE PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

: ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRATÎ EramiBări Uopplcr - Histeroalpiiffli

peDtni sterilitate feminin LABORATOR

(Biochimie - BacteriotogieTmol_ Parazitolojpe Determinare Rh - Terii t sarcină - Antigen 1IBS - Elisa Tul Examinări citologice pentru depistai cancerului de cot uterin - Investigaţii pen sterilitatea feminină şi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINIO

' orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consultatii

. la teL 41.41.63.

91S W

Vineri, 13 iunie

6 , 0 0 - 1 2 , 0 0 Radkţiogtam “ P r im u l salut”. 7,00 Radiojurnal

România Actualităţi. 8,00, 9,00,10,00,11,00,12,00 Ştiri locakv 9,30 “Ce. mai credc lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei ccntralc. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Exprcsso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00,15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia ttlei). 15,50 “Plus ,r. 16,30 “Cc mai crede lumea”, r. 17,00

“Ochiul şi urechea”, comentariu civic. i7 ,00-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,30-21.00 ‘Top CD Hop”, realizator Robert Horvath. 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,05-23.00 Muzică, publicitate. 23,10-2.00 “Rendez vous” nocturn. 2,00-7.00 Muzică, publicitate.

Vineri, 13 iunie

rcdiO- Chitat

23,30 (din oră în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Rcmember,

Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări. 9:05 Microbiografie sonoră. 9:40 Contact Sport. 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Music By Request - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda. 24,00 Răspunsuri la scrisori - realizatori Camelia Oiegaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pe, teme alese de aceştia).

S.C. Dental R0VA S0 C0 L0 V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente stomatologia

complexe:> terapie> protetică (ceramici)> chirurgie (re y e c ţii,

Programări la tel.: 430028Z iln ic o r a r : 9-19

sîm băta 9-14 Pentru s tu d e n ţi , pensionari şomeri, reduccre 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂR Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(ffngâ blstrka Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.1<£

ALIANŢA ANTISDICID|_ l F E L I N E—“ SuflduInostmh<fcpW«i. S*- durancavoastriTcW®1;

de noaplc, telefonul vieţa19 1647

Gardă dc noapte, orele 20-^

ADEVĂRULdle CBui3) vineri, 13 iunie 1997 R O Z A V I N T U R I L O R

fialişli chinezi resping ideea că în relaţiile chino-americane s-a r prefigura un conflict

u-.tn interviu acordat cotidianului "Guangming" - unul din ... palele ziare din Chi na - trei ex perţi în relaţii internationale, ; q J:si (director la Institutul d e Studii Am ericane d e la

hernia de Ştiinţe Sociale din Chi na), Shi Yinhong {profesor Ionela Universitatea din Nanjing) şi Zhang Baijia (cercetător / * r a p c c Pentm CCal PCC) au respins punctele d e vedere

- mate în cartea "Conflictul ce s e prefigurează cu China" şi j,p! cat evoluţia relaţiilor chino-americane.

aparifia sa , cartea jjictul ce se prefigurează cu j (de Richard Bernstein şi HMunro) a trezit un interes

în cercurile universitare -ass-media atît din China, jii SUA. Care este ideea plâ a acestei cărţi? ngjisi: Ideea fundamentală a jjls că unele conflicte dintre i şi SUA sînt inevitabile, a puterea militară a Chinei jste o creştere paralelă eu jiterii sale economice; China

adopte democraţia de tip .ilal; asistăm la o escaladare

naţionalismului; China A să recurgă la forţă pentru a iii Taiwanul. A ceste

naţionalismul se cheamă patriotism. Pe dc altă parte, viziunea pc care o are publicul american despre problemele mondiale este adesea extrem de simplistă, “neagră sau albă”. Timp de 70 de ani, SUA au luptat îm potriva unor inam ici evidenţi, de la Germania, şi Japonia, în timpul Celui de-al doilea război mondial, şi pînă la Uniunea Sovietică în perioada războiului rece. De la sfîrşilul războiului rece, SUA nu reuşesc să-şi găsească un adversar printre marile puteri, iar politica lor externă pare să-şi fi pierdut scopul. Arthur Schlesinger Jr., un cunoscut istoric american, a subliniat că americanii nu mai sînt obişnuiţi cu ideea de a nu mai avea un inamic si

ale nu sînt nici noi, nici continuă deci să-şi caute unul pentru ■şătoare. Nu este decît o a da o orientare politicii lor externe.

Zhang: Această carte este de senzaţie şi iresponsabilă. Totuşi, ea merită să fie studiată cu atenţie deoarece reflectă sentimentele unor americani şi riscă să dea o direcţie greşită politicii SUA vizavi de China.

- Profesore Shi, cum aţi explica sentimentele exprimate m această carte?

Shi: Pentru a înţelege problema

a mai coerentă şi mai ilă a id e ii privind

aţarea chineză”. ;{«aceste idei au atît succes i! . ' - ' ■ agJisi: SUA, care reproşează celorlalţi că încurajează

•Jismul, sînt ele însele cea mai istă ţară din-lume, singură 3ti fiind aceea că a i c i .

trebuie să fim conştienţi de mai mulţi factori fundamentali. întîi dc toate, SUA sînt singura superputere din lume, iar China o putere în devenire. Do-a lungul istoriei, superputcrile au - avut, în esenţă, trei tipuri de atitudine sau de reacţii faţă de noile puteri în ascensiune: coordonare - care antrenează pragmatism şi moderaţie, confruntare - care provoacă teamă şi ostilitate şi ambiguitate - care generează un sentiment de îndoială şi de alienare.

- China şi SUA vor deveni într- a d ev ă r inam ici, aşa cum anticipează cartea?

W ang: înainte de a răspunde la această întrebare ar trebui să ne întrebăm dacă cele două ţări doresc într-adevăr să devină inamici. Cartea nu răspunde la. această întrebare. , Trebuie să spun că pentru majoritatea oamenilor, cu excepţia unui număr foarte mic de americani care nu se simt în largul lor atunci cînd nu au un duşman, răspunsul este categoric nu.

Zhang: Putem privi întrebarea şi din alt punct de vedere, cel al avantajelor şi al costurilor pe care le im plică o confruntare sau o cooperare între cele două părţi. Istoria relaţiilor chino-americane începind din 1949 a arătat că, în prim ul rînd, confruntarea este inevitabilă dacă SUA hotărăsc să-şi

' facă din China un duşman. China, deşi nu doreşte o confruntare cu SUA, nici nu se teme de ea, dacă acest lucru se va dovedi necesar; în al doilea rînd, o confruntare ar face rău 'am b elor ţări, în timp ce apropierea iniţiată în anii ’70 a fost

benefică pentru ambele.- Aceasta înseamnă că există

puţine şanse să se ajungă la o confruntare?

W ang: Nu cred că putem să manifestăm un asemenea optimism. Posibilitatea unei confruntări există. Problema Taiwanului este, de fapt, singura care ar putea declanşa un conflict grav. Confruntarea ar fi inevitabilă dacă guvernul central ar fi obligat să ia măsuri ferme pentru a împiedica Taiwanul să-şi proclame independenţa şi dacă SU A s-ar implica în virtutea aşa-numitului Taiwan Relation Act. Desigur, acest scenariu nu este decît o simplă posibilitate şi nu ceva inevitabil. Ceea ce este într-adevăr periculos în “ideea ameninţării chineze” este faptul că a considera China un adversar strategic al SUA riscă să dea elementelor antichineze din SUA noi pretexte de a juca cartea Taiwanului şi de a încuraja forţele separatiste din peninsulă să exercite

, presiuni asupra Chinei.Zhang: Pentru a se putea dezvolta,

China are nevoie astăzi de o lume care să trăiască în pace şi de o coope­rare largă. Avînd în vedere că popu­laţia ei reprezintă un sfert (din cea a globului, dezvoltarea ei este în sine o mare contribuţie la dezvoltarea lumii. Totuşi, din anumite motive dezvoltarea Chinei- a trezit unele suspiciuni şi temeri în rîndul altor ţări. Noi le putem înţelege dacă ele nu sînt răuvoitoare. Credem, şi istoria o va dovedi, că atunci cînd China se angajează să nu,încerce niciodată să- şi impună hegemonia şi nici să devină o superputere, ea vorbeşte serios. . - ■ ,

■ ■I

ierna istorică a Rusiei, un nou bloc regional”

ta«ai«isan

w

j işitul secolului al XVIII-lea, Rusia a apărut K latul politic al lumii ca putere militară şi DO. ici ce reclama o poziţie similară cu cea'

)r occidentale. Dar, similitudinea sfîrşea Spre deosebire de ţările occidentale

a căror putere în exterior a servit Ar progresului economic şi social şi ă

prosperitatea în interior, gloria externă 1 a fost obţinută cu preţul stagnării socio- 3ce interne, agravînd-o chiar, wsm continuare fără răspuns o mulţime '«importante din punct de vedere analitic

diferitele aspecte ale evenimentelor J şi consecinţele lor.

totuşi sugera fără posibilitatea de a «oul regim nu numai că a sesizat, dar în i’ctrinei sale “internaţionaliste”, a răspuns *rii publice a opţiunii ţariste în această

a preferat iniţial să satisfacă nevoile ale poporului în interior mai degrabă

■«mărească proiecte ambiţioase în exterior. Ştrea tradiţiei ţariste de către liderii a fost de scurtă durată. Odată cu sfârşitul

'■si doilea război mondial s-au deschis noi ■ pentru o puternică prezenţă a Rusiei în

'■.iar procesul de decolonizare de la anilor ’50 a oferit M oscovei noi

*îîn lumea a treia sub stindardul unei ‘!e paşnice.,Mtatea anilor ’80, decalajul din ce în ^dintre URSS şi rivalii săi occidentali 1« priveşte realizările econom ice şi ti» au convins aripa reformatoare a 5' sovietice de necesitatea de a-şi revizui Priorităţi prestabilit. Cu experienţa de

arsenalul ei încă impresionant, expansiunea teritorială a graniţelor ruseşti pare improbabilă în viitorul apropiat. în afară de aceasta, tendinţa jjroocidentală a majorităţii ţărilor est-europene ar permite cu greu o extindere a sferei de influenţă a Rusiei în Vest. Astfel, probabil că Moscova va găsi instrumentele necesare pentru a-şi fauri un statut internaţional în cadrul unor noi alianţe geoeconomice şi geopolitice la Est.

Astfel, în afara interdependenţei economice,, imperative politice vor contribui la înlăptuirea unei noi, deşi neoficiale, reintegrări a Rusiei cu cel puţin cîteva dintre republicile CSIA. Această “uniune” va fi pe placul altui guvern regional, în speţă Republica Isîamică Iran, care are o virulentă ideologie antioccidentală.

Progresul în vederea realizării acestui obiectiv ar putea fi impulsionat de relaţiile ruso-iraniene excepţional de strînse, care uneori au obligat

acum, putem afirma că dacă Rusia şi-ar fi continuat rolul de superputere militară şi diplomatică, aceasta fie că ar fi distrus edificiul socio-economic al ţării, fie că i-ar fi împins pe cei mai fanatici adepţi ai sistemului să provoace o confruntare finală cu Occidentul doar pentru a constata că arsenalul lor costisitor era prea învechit pentru a putea face faţă unei sfidări militare eficiente. - »

Dizolvarea URSS a pus capăt hegemoniei militare şi ideologice a Rusiei în Europa de est şi, pentru a doua oară, a creat un număr de republici suverane de-a lungul frontierelor europene şi asiatice ale R usiei (b o lşev ic ii acordaseră independenţă unor “naţionalităţi” printr-un decret Moscova să-şi asume riscul de a veni în conflict emis în noiembrie 1917 dar curînd acestea au fost cu Occidentul şi de accentul pus recent de Teheran

pe cooperarea economică cu CSIA, fără consecinţe ideologice imediate. Componenţa acestei uniuni va înlătura totodată preocuparea unora din conducătorii ţărilor C SIA privind “expansionismul” rusesc ca şi temerile Rusiei faţă de tendinţele independente din republicile musulmane ale Federaţiei ruse.

Uniunea rezultată va avea acces Ia tehnologie militară şi industrială de bază, la resurse naturale considerabile, în special în domeniul energiei, la imense oportunităţi de investiţii şi la regiunea strategică a Golfului Persic.

Occidentul a neglijat mult timp “lumea a treia” şi acum neglijează ţările fostului “bloc estic”. Este probabil normal ca Rusia şi vecinii săi să încerce să se încadreze în “ tabloyl” inevitabil, deşi prea puţin atrăgător, al unei lumi divizate în grupări geoeconom ice rivale şi, în cele din urmă, conflictuale în plan geopolitic.

reintegrate în vederea creării, în 1924, a URSS).Speranţele iniţiale în simpatia Occidentului de

atunci încoace s-au spulberat atît în Rusia, cît şi în multe dintre ţările CSI (Comunitatea Statelor Independente), în special în cele din Asia Centrală şi Caucaz (republicile foste sovietice din Asia centrală sau CSIA). Aceasta a încurajat unele cercuri p o litice să ceară ca “Rusia să-şi redobîndeascâ fostul statut de putere-mondială” şi să se confrunte cu Occidentul ca “adversar principal”. Aceste sloganuri, amintind atît de bine de opţiunea politică ţaristo-sovietică, ce consta în a neglija nevoile interne doar pentru a asigura ţării un loc la masa tratativelor de la Viena sau în Consiliul de Securitate al ONU, sînt rostite cu destul de multă fermitate' pentru a justifica speculaţii referitoare la implicaţiile lor în noul model de relaţii internaţionale în curs de formare.

Exceptînd cazul în care Rusia s-ar folosi de

i>iii®Tt ™ m n r a m tli-7 VA l'IMi ÎS lillIIliVri AltSUVfA

R eu terU jp -

Poziţia mai importantă dobîndită <ic Rusia la reuniunea anuală a grupului- cclor şapte naţiuni industrializate ale lumii (G-7) face ca absenţa Chinei, un gipant cconomic şi un stal dcciarat nucicar. să iasa şi mai mult in evidenţă

Aceasta situaţie mi are sjnse sa se schimbe prea curînd. deşi unii analişti, inclusiv o serie de oficialităţi amcricanc, considera că cxcluderea Hcijmpuluf este u grava predea la.

“l’roblein.i cu (i-7 sau G-K este că cl nu pa-a corespunde celor şapte sau opt ţari a căror prezenţa ar li de dorit” cînd se discuta probleme importante, a aiiruiat Richard Haass.0 foştii oficialitate în administraţia Bush care conduce acum studii de politica externa la Institutul Brookmsis "(impui nu include doua dm cele mai populate târî din lume - China şi India, ambele a\iud economii în plin avînt. Acest lucru aduce a monopol, ca pe vremea cind dominau Statele Unite, citeva ţări din1 uropa m Japonia Desi cl ar putea fi util în linele privinţe, este evident c.i nu este formaţia ideala”, a subliniat cl

Rusia a dorit sâ lic primită în (r-7, un club exclusivist format din cclc mai boţite ţări ale lumii, încă dinaintea scindăm Uniunii Sovietice in 1991. Pe măsura ce fosta superputere comunista a început sa sc transforme treptat intr-o ţara demoeratiea cu economie de piaţă, aceste caracteristici fund numitorul eonmn al tarilor UKUlhrc iu G Statele Unite si partenerii lor - hranta. Uerniauia, Italia, .Marea Hritmic, Canada si Japouia - i-au permis Moscovei sa asiste la discuţiile lor politice Dar la witoarea reuniune anuala, precom/ata iutic 20 si 22 iunie la Denver, in Statele Unite, numita sugestiv "summit-ul celor opt", Rusia va iuca im rol mult mai important. nemailipsindu-i decît foarte puţin piuă sa deuna membră cu drepturi depline a organizaţiei

O ficialitatilc americane afirmă ea administraţia nu si-a pus în mod serios problema cooptării Chinei in (i-7 Atenţia sa a fost canalizată nui deeraba în direcţia Rusiei în plus, în pofida eforturilor crcscînde ale Statelor Unite de a stringo relaţiile cu China, între cele două ţări persista tensiuni din cauza enormului surplus comercial al Heringului, a situaţiei drepturilor omului, a transferului puterii în Hong Kong si a disputei Chinei cu îaiwnnui. Cît dc'pre dccma preşedintelui american Bill Clinton dc a reînnoi clau/a naţiunii celei mai favorizate acordata Chinei, ea a determinat pe unii dintre membrii Congresului sâ îm.eri.e sa o bloche/c

Dcsi Beiimgul v.i absenta dt U reuutunea anuala de la IX nva, el va fi prezent în gîndurilc participanţilor. O ficialităţile americane au afirmat ca este posibil ea problema Honp Konc-ului să figure/i pe apenda lucrărilor, dat liind ea Washingtonul eauta m-si impună punctul de vedere potrivit caruia fosta colonie britanica ar trebui sa păstreze un maximum dc libertăţi politice si economice dupa data de Jo iunie, tind va trece sub controlul Climei

Haass insist,! ea < i-7 a de\ cnit o organizaţie anacronică si că trebuie fie revizuită, tic desfiinţată. “K te greu sâ susţii că Italia si Canada sint mai importante în soluţionarea problemelor iutcrnationale decit China si India, sau Brazilia si Alrna de Sud”, a afirmat el. Haass eşti mea/a ea data va ti ca (j-7 sa rămină o organi/aţic viabila, iar unele oficialităţi americane insista ca csle esenţial ea acest grup sa sc întrunească pentru a lua decizii în problemele economice, atunci “China va fi invitată in G-7 după ce va adera la Organizaţia Mondiala a Comerţului (OMCi’’

, 1 Estul Europei ar pună prea mult la

^ nu vor fi invitate să* la negocierile pentru ’ ® primul val” la , Europeană (UE). ** că populaţia din 'f “ţîmpină cele mai ,K;iiltăţi în a rupe cu ictic şi-ar putea simţi

speranţele trădate, comisarul european pentru relaţii externe, Hans van den Broek, a afirmat că decalarea datelor de începere a negocierilor cu fiecare ţară în parte nu înseam nă nici discriminare, n ic i; excluderea unora. “Candidatele nu trebuie împărţite în ţări care vor adera şi ţări care nu vor adera, ci în ţări care vor adera mai devreme şi ţări care vor adera mai tir/iu”, a afirmat Van den Broek.,

Aceasta este cea de-a doua sa intervenţie publică într-o singură săptămînă în scopul de a pregăti sufleteşte ţările din Est spre a nu fi dezamăgite cînd Comisia Europeană va remite guvernelor “Celor 15” recomandările sale privind gradul de pregătire a fiecărei candidate în parte pentru a adera la UE. Polonia, R. Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia; Estonia, Lituania, Letonia, Bulgaria şi România au depus

cereri de aderare la blocul european.

Potrivit Iui Van den Broek, Comisia nu s-a hotărît încă dacă este mai bine ca negocierile să înceapă cu toate ţările simultan sau doar cu ce le mai bine pregătite şi a subliniat că decizia finală va fi luată de guvernele UE pînă la sfîrşitul acestui an. Comisarul european a afirmat că este perfect conştient de faptul că populaţia din ţările â căror

candidatură la NATO va fi respinsă cu prilejul reuniunii de la Madrid din iulie, cînd vor fi invitate să adere doar un număr restrîns de ţări din cele 12 so licitante, va fi şi m ai sensibilizată. Dar în opinia sa, acest fapt nu ar trebui să influenţeze Comisia în evaluările sale. “Aderarea la N A T O , organizaţie politico-militară, este cu totul altceva decît aderarea la U E ,- o uniune p o litică ,

•CEARCĂ “SĂ PREGĂTEASCĂ SUFLETEŞTE” ŢĂRILE DIN EST A CĂROR CERERE DE ADERARE AR PUTEA FI RESPINSĂeconom ică şi monetară” , a afirmat cl.

înalta oficialitate europeană a subliniat că Comisia Europeană îşi va face cunoscute evaluările privind situaţia celor zece. ţări candidate abia la 16 iulie, dacă UE va reuşi să încheie cu bine Conferinţa Interguvemamentală (CIG) privind reforma uniunii în vederea extinderii spre Est la reuniunea de la Amsterdam din16-17 iunie.

L

ADEVARULde Cluj C U L T U R Ă -Ş W N T Ă -ÎN V Â Ţ Ă M 1 N T » ■ »

Ie ri, în sediu l " is to r ic "de p e str. G h . Bilaşcu, n r . 3 7 a renăscut

Facultatea de Psihologie si Muntele Educaţiei

Tradiţia strălucitei şcoli clujene de psihologie a fost repusă, începînd de ieri, în drepturile sale fireşti prin inaugurarea F acu ltă ţii d c P sih o lo g ic şi Ş tiin ţe le E d u ca ţie i a Universităţii ”B a b eş-B o ly a iE s te o facultate distinctă, de tip B, cu peste 750 de studenţi şi activitatea structurată p e trei secţii: Psihologie, Psihopedagogie specială, Pedagogie (în limbile română şi maghiară), precum şi la nivelul Departamentului pentru pregătirea profesorilor.

Facultatea a revenit, aşadar, acasă, în locul ei natural, în casa fondatorului şcolii clujene de psihologie. Rămîne amintirea, răniîn cărţile de căpătîi ale lui Goangă, Mărgineanu, Roşea, Chircev, Zorgo, cărora li se alătură cu vigoare actuala generaţie de psihologi şi pedagogi. Această generaţie şi-a asumat iniţiative, a elaborat proiecte competitive prin forţe proprii, a avut curaj şi a acumulat resurse, devenindu-i propriu

Au onorat cu prezenţa: prof. univ. dr. Andrei Marga - rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, prorectorul prof. dr. S. Simon, prof. univ. dr. Dumitru Saladc, prof. univ. dr. Ion Radu, conf. univ. dr. Mircea Miclea, alte cadre didactice ale noii facultăţi, o distinsă asistenţă alcătuită din metodicieni, pedagogi, medici, psihologi, studenţi. Decanul facultăţii, dl prof. univ. dr. Miron Ionescu a prezentat noua instituţie, cu secţiile şi catedrele acesteia, ale cărei componente sînt operaţionale în limba română, maghiară, cu perspective de a avea în viitor şi o linie de studii în limba germană. Alocuţiunea domnului rector Marga a punctat particularităţile ce caracterizează facultatea: ca primă grupare din ţară a unor secţii cu profil psiho­pedagogie. Ea renaşte în casa; omului politic şi de cultură Ştefănescu-Goangă, care a achiziţionat-o spre a crea aici o şcoală de psihologie, validată

. ulterior drept cea “mai tare” din ţară, din Europa de Sud-Est, alături de şcoala din Zagreb.

“tropismul de a inova”.într-un cadru natural superb

a fost timp şi pentru amintiri: prof. univ. dr. Dumitru Salade, marcat de emoţia rememorării anilor de şcoală în ambianţa bibliotecii de la etajul clădirii, unde magistrii studiau alături de studenţi, de emoţia de a fi martor la un moment la care a visat toată viaţa: îngemănarea psihologiei şi pedagogiei reprezintă un punct din care se deschide o etapă nouă în

dezvoltarea acestor discipline, menite să creeze- şi să-i perfecţioneze pe educatori; prof. univ. dr. Ion Radu, care s-a referit la momentele de vîrf (1938) şi cele de declin forţat ale psihologiei clujene (cînd, în 1949, aparatura psihologilor a fost spartă cu barosul, apreciindu-se că prezenta pericol ?!); conf. univ. dr. Mircea Miclea, care a prezentat cu această ocazie noua publicaţie a facultăţii. Apărută sub auspiciile Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive din România, iniţială de psihologii clujeni în urmă cu un an, publicaţia, aflală la primul număr, sc intitulează Cogniţie, Creier, Comportament. Este un eveniment ştiinţific, aceasta fiind prima publicaţie de psihologie cognitivă din România - şi d in Europa Răsăriteană (director fondator Mircea Miclea, redactor şef Ştefan Szainoskozi). De la apariţie, revista se anunţă drept una de referinţă în domeniu.

M ic h a e la B O C UFoto; I. PETCU

Miercuri, 12 iunie, a fost inaugurată la Clui-Na

Asociaţia pentru Colaborări Interdisciplinare a Specialişti

din TransilvaniaReuniunea ştiinţifică de miercuri, 12 iunie, a avut drept scop prev

obiectivelor Asociaţiei pentru Colaborări Interdisciplinare a Specj» din Transilvania (ASCI Transilvania), precum şi prezentarea ol;t primire de noi membri. .

ASCI Transilvania este, ca mod de expresie a societăţii 6} organizaţie neguvernamentală, apolitică, nonprofit, cu pers» \ juridică, ceea ce îi conferă dreptul la ştampilă şi însemne proprii, & * care urmăreşte să ofere un cadru de dezbatere, geneză ş i J* ~ unor colaborări şi proiecte benefice dezvoltării societăţii în cu accente deosebite pe sectoarele economice şi sociale.

Obiectivele asociaţiei sînt generoase: polarizarea energiilor ino şi constructive existente în perimetrul transilvan, pentru impfiţţ proiecte de modernizare, informatizare, retehnologizare, în toal 1 de activitate; crearea unui cadru de largă audienţă pentru schimb de idei, colaborări şi elaborări de proiecte comune; protj dc tehnici, tehnologii şi echipamente performante, la cotele inţ standardele internaţionale, educarea, formarea şi perfecţionare! generaţii de cercetători, oameni de afaceri şi specialişti; cooptare membri, mai ales din rîndul tinerilor specialişti; editarea unui \ informativ ASCI Transilvania”, numărul 1 fiind deja în mina spot-; organizarea de congrese, simpozioane cu participare din ţară şi ij hotare; înfiinţarea unor biblioteci de date; sprijinirea membrilor ©;; în derularea activităţilor ştiinţifice.

Patrimoniul Asociaţiei se compune din bunuri dobîndite în legilor în vigoare, din fonduri legale (sponsorizări, donaţii), din» percepute conform statutului; asociaţia poate fi finanţai de guvernamentale sau neguvemamentale din ţară şi de peste hotar,p primi donaţii de la membrii săi sau de la alte persoane fizice şip: în acelaşi timp, asociaţia poate face donaţii către persoanele fo- juridice.

Conducerea ASCI Transilvania este asigurată de mat Mirco.'; (preşedinte), ing. Radu Vasiu şi ing. Comeliu Ilieş (vicepreşediifs Paulina Mitrea (secretar) şi ing. Eugen Bîru (administrator) Sfc Consiliului Ştiinţific sînt ing. Gheorghe Lăzanu, ing. Ioan Sta: Teodor Seimeanu, mat. Viorel Costea, chimist Vasile Cristea şi ţ Mălăescu. , .

Reuniunea a cuprins şi o expoziţie a membrilor fondatori însemnate firme de profil: SC SOFTWARE ITC Filiala CtajN? ICPIAF SA Cluj-Napoca, SC TEHNOMAG, CUG Cluj-Napoqf CIFATT Cluj, DATRONIX COMPUTER SRL, SC ICE -SA!| Napoca, SC SOFTWORKS Produse Informatice SRL Cluj-N

Şi încă o informaţie utilă, pentru toţi cci interesaţi, A sai adresa pc str. Gh. Bilaşcu 109.

■ D e m o s t e n e SCFI

BUN-YSNIT ABSOLVENŢILOR JURNALIŞTI*

Astăzi, 13 iunie a.c., ora 11,30, în Amfiteatrul “V asile B ogrea” din clădirea centrală a U niversităţii “B abeş- Bolyai” se va desfăşura ceremonia de încheiere a cursurilor primei

promoţii de absolvenţi ai Secţiei de Jurnalistică.

C o n c e r t e l e ^ f i l a r m o n i c i i

Sala mare a Casei Universitarilor va găzdui în această seară, cu începere de la ora 19, concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii “Transilvania”, avîndu-1 la pupitru pe dirijorul olandez Jan Stulen; solist: Marin Cazacu. în program: E. Elgar - Concertul pentru violoncel şi orchestră; F. Mendelssohn-Bartholdy - Suita “Visul unei nopţi de vară”. Concertul va avea loc cu participarea Corului Filarmonicii, soliste Sorina Gaspar şi Simona Ivaş.

“(M aifericit este a da decît a (ua*• A pel că tre credincioşi •

Cu dragoste creştinească, credincioşii din Cluj- Napoca sînt rugaţi să contribuie, după posibilităţi, prin donaţii sau sponsorizări, la edificarea bisericii parohiei “înălţarea Sfintei Cruci” din cartierul Plopilor. Parohia nu dispune de nici o avere mobilă sau imobilă, iar credincioşii dispun de modeste posibilităţi financiare, motiv pentru care jertfa binefăcătorilor este de foarte mare ajutor în vederea realizării unui subsol în care - pe perioada de iamă - să se poată oficia serviciile religioase. Lucrările sînt în plină desfăşurare. Părintele paroh ne propune, de aceea să ne aducem aminte de cuvintele Mîntuitorului nostru Iisus Iîristos, care a spus că e “Mai fericit a da decît a lua” (Fapte 20,35). Se oferă astfel tuturor posibilitatea de a intra în rîndul ctitorilor viitorului sfînt locaş de

rugăciuni prin depunerea obolului intr-unui din conturilor parohiei: 45.11.08.63 la Sucursala CEC Cluj, B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 23-25 sau în contul: 4 5 1 0 .1 4 0 .1 4 .9 1 7 2 .0 0 0 , deschis la BANCOREX Sucursala Cluj, str. Doja nr. 8 Cluj- Napoca. Preotul parohiei, Iulian Benche, va confirma sponsorilor şi donatorilor banii intraţi într-unul din aceste conturi, rugînd pe Dumiiezeu să răsplătească din plin dărnicia tuturor.

Tîrgul copiilor PIMPIMPAREInspectoratul pentru Cultură Cluj şi Fundaţia

Corvineum organizează mîine, 14 iunie ac., între orele 14-18, în grădina Bisericii Reformate din str. M. K ogălniceanu, T îrgu l c o p iilo r P IM P IM P A R E . Programul după-am iezii cuprinde: de la ora 14 - concertul copiilor (orgă, blockflote, vioară, flaut), în incinta bisericii amintite; la ora 14,30 - pantomimă cu Liviu Matei; la ora 15 - sceneta “Dom-dom-dodom” de Lăzâr Ervin, în interpretarea grupului Kucko; la ora 15,30 - teatru de păpuşi (“Vakvarjucska”- Liceul “Apaczai Cs. Janos”); - la ora 16 - dans popular (formaţia “Bogancs” - L iceul*“S. Brassai”); Ia ora 16,30 - întreceri sportive şi de îndemînare (conduse de Vajnar Ilona, Lic. “Balhoiy”). Va funcţiona şi un tîrg la care copiii sînt invitaţi să aducă spre vînzare desene, lucruşoare de mînă şi alte obiecte confecţionate de ei, iar părinţii; - mulţi bani mărunţi prin buzunare! .

A l C & îfe .Reamintim celor interesaţi că astăzi, 13 iunie

a c., la ora 11, în grădina clubului Bianco e Nero a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică (str. M. Kogălniceanu nr. 4-6) va aVea loc lansarea celei de a doua ediţii, revăzute şi adăugite, a cărţii Filosofia unificării europene, datorată dlui prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”. Despre carte vor vorbi Adrian Marino şi Vasile Boari.

S a l o n u l a l i m e n t a ţ i e i n a t u r a l eVa fi deschis în perioada 15-24 iunie a.c., între

orele 10-21, la restaurantul “Privighetoarea” din Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 16. Organizatorul - Elta Universitate - propune celor preocupaţi de acest tip de alimentaţie meniuri complete şi In această seară, consultatii în domeniu.

viaţă cotidiană, ceremonialuri, viaţă relii alături de acţiunile de degradare la care i inestimabil a fost supus în ultimii 504 Expoziţia poate fi vizitată în perioada 14-25- nţ 1997. ’

jo di

Vernisajul expoziţiei:

Patrimoniu fotografic: Conservare - Restaurare -

Descoperirei c e n T r e Sijb egida Muzeului I c u l t u r e l Ţăranului Român din

f r a n c a i s Bucureşti şi a Alianţelor I cluj-napoca Franceze din România,

luni 16 iunie a.c., la ora 13, în sălile Muzeului Naţional de Artă (P-ţa Unirii nr. 30) se va deschide

pe scena Operei Maghiare

IVI E D I UNClasa de operă a Aaţ

de Muzică “Gh. Din colaborare cu Opera 0 de Stat din Cluj-lî prezintă mîine 14 iuni;i

wmmtmmmmmm, 11, spectacolul cu M edium , operă în două acte de Giai & Menotti. Versiunea în limba română apar? Emil Strugaru. în distribuţie: Alpină Alb# (M onica), M ânyoki Măria (madame P Szakâcs Eva (dna Gobineau), Alexandru ţ' (dl Gobineau), Lavinia Roşu (dna Noian). Zselyke (Toby). Regia artistică şi ad»[ scenografică sînt semnate de conf. univ Strugaru; pregătirea muzicală şi acompania#’ conf. univ. Fuchs Francisc.

Concert aniversar

Constantin fiRCfl

“ V O - 1expoziţia cu titlul Patrim oniu fotografic: Conservare - Restaurare - Descoperire, care cuprinde o valoroasă colecţie de fotografii din inventarul primelor clişee pe sticlă din România, conservate la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Sînt prezentate, într-o selecţie tematică din fondul dc clişee pe sticlă al Arhivei de imagine: peisaje, aşezări, chipuri de ţărani, port, aspecte de

Mîine seară, la ora 19, în Studioul de c# al Academiei de Muzică va avea loc co^ aniversar Constantin ARCU. în program: Encscu - Dixtuor. Interpretează: Florin ij] Meda Gânscă - flaut; Adrian Ciobanu Eniko Szoverdi - corn englez; Radu R> Cosmin Crăciunescu - clarinet; Florin C& Traian Târc - fagot; Nicolae Bivol, f Oşorhean - corni Conducerea artistică: prot Constantin Arcu.

Concertul aniversar va fi precedat, la on • un recital de sonate susţinut de Mclinda (vioară) şi Cristian Mureşan (pian) I» P10? Mozart, Schubert, Prokofiev.

^ ^ T u b r l c ă r e a î î z ^ d e M j ^ /

n*ie

iffii■jsi«

'Iii

(5 j vineri, 13 iunie 1997 C U L T U R Ă -S T IIN T Ă -IN V Ă T Ă M IN TADEVARULde Ciul

refe rin ţa d e p r e s ă a C o m i t e t u l u i P e r m a n e n t 'ft o n f e r i n t e i R e c t o r i l o r D a n u b i e n i

\joi deschideri europeneactivitatea de cercetare ştiinţi­fică (schimburi periodice de informaţii între universităţi, sprijinirea diferitelor pro­grame studenţeşti de cerce­tare), schimburi de studenţi (în cadrul Programului ERASM US), management academic.• Conferinţa de presă de

miercuri după-masa s-a bucu­rat de prezenţa unor distinse cadre didactice: doamna M arjan a P olic-B obic (prorector al Universităţii Z a g reb ), P eter Paschen

(rectorul Universităţii din Leoben, Austria, vicepreşedintele C RD ), K aroly Barakonyi (rectorul Universităţii “Janus Pannonius” Pecs, U n garia ), L u d w ik T op lak (rectoru l Universităţii din Maribor, Slovenia), prof, dr. Andrei Marga (rectorul Universităţii “Babeş- Bolyai” Cluj-Napoca), prof. dr. Mircea Muthu (prorector), prof. dr. Simion Simon (prorector).

'miletul Permanent al Conferinţei Rectorilor jiliiem se reuneşte de două ori pe an, în jiitâţile membre ale Conferinţei. în acest an, jjjle de întîlnire sînt Cluj-Napoca (10-12 i) j Maribor (Slovenia, 18-19 septembrie), iijenda reuniunii de la Cluj-Napoca au fost mite puncte, de importanţă egală. In primul organizarea celei de a doua conferinţe la

•Jur. în care se vor discuta probleme de pare dintre universităţile din regiunea iianâ, concentrate în problem e de jiement, de curriculă în condiţii noi, de icere ca noutate absolută a eticii iaonale. Apoi, extinderea dialogului şi

îii^ide autonomie universitară. Comitetul a I alegerea de noi membri, fiind validate asităţidin Bulgaria. Sînt propuneri racordate itala strategie de cooperare a universităţilor «in Europa. Sînt, în acelaşi timp, şi teme :]t cooperare în regiunile danubiene, multe, ii multe puncte fiind comune, la fel şi :s!e academice. Mă refer la calificările iiice (schimburi de cadre didactice, aducerea icurriculei, schimburi de informaţii pe tema litdor transferabile,...), întîlniri în centre aice (extinderea dialogului la distanţă),

“Credem că primul pas îl constituie renaşterea morală”

Ludwik TOPLAK (rectorul Universităţii din Maribor): “Am ajuns la concluzia că o renaştere economică, socială/politică, culturală trebuie să fie în strînsă legătură şi cu renaşterea eticii profesionale. Credem că primul pas îl constituie renaşterea morală a societăţii noastre. Şi mai credem că vom avea succes prin programele noastre, chiar traversînd această perioadă de tranziţie. Am publicat studii, articole, cărţi pe tema eticii profesionale, de mare importanţă în societate în general.-Sîntem convinşi că vom ajunge la o educaţie politică în scurt timp. Nu şi în ceea ce priveşte recuperarea morală, renaşterea morală, care ne va luă foarte mult timp şi mai multe generaţii”.

“în universităţile noastre se predă m limba gemi ană”

Peter PASCHEN (rectorul U niversităţii Leoben, Austria): “Universităţile noastre au acum o şansă deosebită de dezvoltare şi implicare în viaţa academică europeană. Curriculă este clară, prin ea putem să-i atragem pe tineri spre noi, canalizîndu-i în direcţia economică, politică, socială, chiar şi etnică, pentru o Europă cît mai unită. Cum vom realiza acest lucru? Avem numai două direcţii, ambele la fel de importante, cercetarea şi predarea. Preocupîndu-ne mult grija zilei de mîine pentru studenţii noştri. Vedeţi dvs., are loc un fenomen ciudat. Oamenii migrează dintr-o ţară în alta căutînd noi locuri de muncă. Chiar şi acest lucru face parte din reunificarea Europei. Tinerii trebuie angrenaţi în ideea unei ■ Europe cît mai prospere. Nu ne este frică că studenţii şi absolvenţii noştri nu-şi vor găsi un loc de muncă. îi încurajăm să se îndrepte spre Germania, Canada, Australia, Africa, lucru pe care eu îl găsesc pozitiv. In universităţile noastre se predă în limba germană, totul este făcut în limba germană. Desigur, studenţii au şi ei opţiunile lor pentru limbile străine, facilitîndu-le acest lucru. Sîntem o universitate în care se predă şi se vorbeşte, în limba germană şi este normal să fie aşa”.

“ Şansa unei reale Integrări este dată de ştiinţă”Karoly BARAKONYI (rectorul Universităţii

“Janus Pannonius” Pecs, Ungaria): “Amremarcat la dvs. vastitatea culturilor. Faptul că patru, cinci credinţe religioase convieţuiesc împreună şi încă bine. Aceasta este Europa viitorului. Cred că este greşit a se pune acum şi aici problema separării Universităţii clujene în două universităţi distincte. Este numai problema dvs., nu este nici problema ruşilor, a nimănui, a dvs. Iar optica diferă de la ţară la ţară; E diferită în Statele Unite, în Franţa, în Bulgaria. în Bulgaria de exemplu, se încearcă înfiinţarea unei universităţi pentru rromi. Noi sîntem oameni de ştiinţă, facem cercetare, predăm,-scriem, acestea sînt misiunile noastre şi nu le putem separa. Acelaşi lucru în ştiinţă, tot timpul integratoare. Chiar şi în timpul dictaturilor oamenii de ştiinţă-au găsit căi de apropiere, de comunicare. Depinde deci numai de om în ce limbă vrea să studieze”.

D em o sten e SO FR O N

Iitoratul Şcolar Judeţean | a anunţul publicat în i

■birul de ciuj" din data de f.1397, precizînd că la Şcoala I I. 20 C luj-N apoca va I itţiona o clasă a V -a cn | %e intensivă Ib. engleză iar i Ma Nr. 4 Cluj-Napoca şi . lină a 11-a cu p red a re I r®ivă lb. franceză. I

$

Este demn de sem nalat , consecvenţa cu care apare revista şcolară “Gînduri bune” aparţinînd elevilor Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” din oraşul Gherla. în decurs de o lună au apărut două numere reuşite, care au atras atenţia cititorilor. Publicaţia e lev ilor, gherleni a obţinut locul II la faza judeţeană a Concursului naţional-al revistelor şcolare.

Colectivul de redacţie, format din

Revista “Gînduri bune” din Gherla se afirm aelevi, a imprimat revistei o ţinută grafică de excepţie. Nici subiectele tratate în cuprinsul ei riu sînt mai prejos. Aproape toate domeniile ştiinţei şi ,culturii sînt tratate. Nu lipsesc nici creaţiile proprii ale copiilor. Astfel, în numărul 3 putem citi p oeziile lui Dana M ihaela Gheorghe din clasa a X l-a B şi

originalul reportaj semnat de Elena Dămăcuş din clasa a X-a B despre o vizită întreprinsă vara trecută pe ,

.meleaguri franceze. Sînt utile şi interesante articolele semnate de elev ii Rusu B ogdan şi A dina Drăgan. Nu lipsesc obişnuitele rubrici şi testele la. ch im ie şi matematică. S Z C s

WITAŢIE - PROGRAM ]invităm să participaţi la '

Ştirile dedicate poetului Mihai | iscii ce se vor desfăşura sub i *®il “Atît de palid, de adînc, ■ Adm”, astăzi -13 iunie. a.c., ' ■Jimiitorul program: .1

U,00 - depuneri de jerbe de |* Ia statuile poeţilor Mihai i

şi Lucian Blkga din faţa ^Naţional; ' I . OO - la sala mare de şedinţe | jJWei din str. Moţilor nr. 1-3, i '®a din str. Petru Maior) . tarea expoziţiei de carte '

JiMca (n colecţii particulare” I % Dumitru Cema - 145 de | 5*); prezintă Irina Petraş;“liiiire cu Eminescu” - recital

J ;We. Vor citi din creaţiile poeţii clujeni: Negoiţă Irimie,

, 3 Scorobete, Mircea Constantin Cubleşan, Adrian

Ion Cristofor,’ Ioan Pop,V'\ .'ureşan, Doina Cetea, Al.

Trac, Marcel Mureşean,S Goga, Nicolae Mocanu,’1 "işan, Dumitru Cema, Ionuţ ■[oan Negru, Ioan-Pavel Azap,’

,1C Savu, precum şi actorii lJ11’ ‘ Naţional, Maria v1*11®, Ileana Negru şi Ion ■(j:Cîrc vor susţine un recital din J iţicscianâ.Mzatori: Primăria

/ţauiiaua ■Cluj şi Biblioteca I

1 “Octavian Goga” Cluj. |

Sii Cluj-Napoca, Asociaţia u °nlor Clui si Rihlintftr.fl

P ro fe s o ru l a m e ric a n K e n n e th S ta rk la C lu j-N a p o c a

cadre didactice ale Departamentului de Jurnalistică (T. Vlad, P. Cseke, I. Rad)., în cadrul programului de colaborare s-a stabilit să se facă un schimb permanent de publicaţii (Jou rn a l o f C om m unication Inquiry, respectiv R eporter şi Ephemeridcs) să şe recenzeze, pe bază de reciprocitate, cărţile cadrelor didactice de la cele două facultăţi, sprijinindu-se publicarea, în revistele amintite, a unor studii, eseuri şi articole (în mod concret, în Journal o f C om m unication Inquiry va apărea o recenzie la recenta carte a lui Tudor Vlad, Interviul - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997). De asemenea profesorul Stark s-a oferit şă doneze Departamentului de Jurnalistică un important lot de cărţi. cu profil jurnalistic.

Oaspetelui i s-au prezentat proiectele de cercetare ale facultăţii şi Departamentului: proiectul de Istoric literară orală (care, prin amploarea sa, nu are precedent în istoria literaturii române), precum şi proiectul Convergenţe jurnaUstice (ambele proiecte realizate de colective mixte - profesori-studenţi), precum şi alte iniţiative, cum ar fi ciclul de întîlniri Mărturii pentru mileniul trei (în cadrul căruia au conferenţiat, pînă acum, H oria -R om an P atap iev ici şi O ctavian P alcr, următorul invitat fiind Ion Cristoiu, ocazie cu care s-au pus bazele unei

In zile le de 9-10 iunie a.c., profesorul american Kenneth Stark, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea din Iowa (SUA), . autorul unor apreciate cărţi în domeniul jurnalistic, membru în Comitetul de acordare a burselor Fulbright, s-a aflat în municipiul nostru, ca invitat al Departamentului de Jurnalistică de la Facultatea de Ştiinţe P olitice, Administraţie Publică şi Jurnalistică din Cluj- Napoca.

In timpul vizitei, oaspetele a purtat discuţii cu membrii Departa­mentului de Jurnalistică şi ai celui de. Ştiinţe Politice, stabilindu-se cu s acest prilej un plan de colaborare între cele două instituţii, a vizitat biblioteca şi laboratoarele facultăţii, interesîndu-se de procesul didactic şi de performanţele ştiinţifice ale studenţilor. Profesorul Stark a avut cuvinte de laudă despre broşura de prezentare a facultăţii (realizată în cadru| Departamentului de Jurnalistică, broşură despre care prof. univ, dr. doc. Paul Comea, de la Universitatea din Bucureşti, spunea, recent, că o va oferi, ca model, Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice al Facultăţii de Litere de. la Universitatea bucureşteană), apreciind şi cele trei publicaţii clujene dc cultură (T ribuna, Korunk şi Excelsior), conduse de

originale Videoteci de Aur). Pe durata a două ore, profesorul american a acordat un amplu interviu pentru revista Tribuna.

Ceea ce trebuie remarcat în mod deosebit este faptul că, la fel ca şi în cazul colaborării cu Academia de Jurnalism din Tilburg (Olanda), noua jniţiativă, cu efecte atît de benefice pentru facultatea clujeană, aparţine tot unei studente, şi anume M ihaelei C ostca, anul I, Jurnalistică (autoarea unui excepţional interviu cu prof. Erik Blenkestejn, din Tilburg, publicat în Tribuna, an IX, nr. 18-19,1-14 mai 1997, p. 3; 12-13).

în finalul vizitei sale, profesorul Stark, vădit uimit de atîtea idei, iniţiative şi proiecte, a fost nevoit să recunoască faptul că, într-adevăr, în epoca atomică în care trăim, cel mai mare exploziv nu este, totuşi, bomba cu neutroni, ci... ideea omenească!

Ilie RAD

/n W m e m o ria m i

DAVID PRODAN

-au împlinit, zilele trecute, cinci ani de cînd a trecut în eternitate un mare istoric român, regretatul academician

DAVID PRODAN. A plecat foarte discret, aşa cum ceruse în testamentul său: “Vreau să fiu înmormîntat simplu, la fel ca toţi iobagii din Transilvania”, închinînd hotarul acestei vieţi la venerabila vîrstă de 90 de ani.

Născut la 13 martie 1902, în satul Cioara (azi Sălişte) din judeţul Alba, a avut neşansa, datorită situaţiei politice din acea vreme, să facă o muncă chinuitoare pentru a studia primele clase şi apoi liceul la Orăştie, în limba maghiară! Tînăr fiind, în ultima clasă de liceu, asistă la marile schimbări ale vremii, cînd, la 1 Decembrie 1918 se năştea România Mare.Ca urmare a acestor transformări, are fericita şansă de a studia în “limba de maică”, ajungînd student la nou-înfiinţata Universitate a Daciei Superioare, de care-şi'va lega destinul şi cariera.

Activitatea ştiinţifică o începe în 1933, însumînd peste şapte decenii de creaţie istorică, în care a dăruit culturii române peste 13.000 de pagini tipărite, constituind 6 operă de o valoare ştiinţifică inegalabilă, structurată pe două componente esenţiale: de istorie' socială, respectiv ă idealurilor naţiunii române. Marele David Prodan, prin scrisul său istoric ce are în vedere o optică pozitivistă, aduce pentru prima dată pe scena istoriei masa ţărănească în două ipostaze: într-una, ţărănimea este analizată ca creatoare a bunurilor materiale (v. seria de lucrări “Iobăgia în Transilvania") în secolele XVI, x v n şi XVIII), în cealaltă ipostază ea apare ca forţă socială implicată în schimbările din ■ societatea transilvană a seco lu lu i al XVUl-lea, cum e prezentată în monografia “Răscoala lui Horea” (volumele! şi D, 1979). Studiul fundamental în care pune în circulaţie termenul de naţiune modernă, integrat fenomenului european, este impresionantul volum “Supplex Libellus Valachorum”, lucrare în care remarcă cristalizarea naţiunii şi a conştiinţei naţionale la începutul epocii modem e. A fost cel care s-a dedicat în în tregim e destinulu i naţiunii rom âne, neputînd admite în opera sa ca aceasta să fie pusă sub semnul îndoielii: “E umilitor ca cel mai mare popor şi cel mai compact din Sud- Estul Europei să-şi tîrguiască dreptul sub soare”, spunea savantul trăgînd, totodată, un semnal de alarmă în lucrarea sa ‘Transilvania şi iar Transilvania” (1992; Bucureşti). -

Din numeroasele pagini ale trecutului nostru multimilenar, pe care unii aşa-zişi istorici le-au falsificat, ideologizat şi politizat, David Prodan se opreşte cu deosebire asupra perioadei de început a naţiunii române, demonstrînd că apelul la sursele istorice este singura cale prin care adevărul istoric poate străbate. A fost deschizător de şcoală în problemele pe care le-a investigat cu mare devotament.

.La c in c i ani de la dispariţie figura Magistrului este la fel de vie în conştiinţa studenţilor şi profesorilor, opera sa situ- îndu -1 p e p iedesta lu l de patriarh al istoriografiei româneşti.

C osm in N IC U Ş O R , student la Istorie, anul I I

ADEVAlRULr5cie;aCluj-vi:iig P O L IT IC Ăvineri, .13 iunie 1997

S in d i c a l i ş t i i r id i c ă t o n a !*

îm p o t r iv a G u v e r n u lu i

M inerii din con fed eraţia lui Marin

Condescu s -a u so lid ar iza i

cu sind icaliştii din R egia A utonom ă

a Cărbunelui P lo ieşti

Colegiul Director al Centralei Naţionale a Confederaţiilor Sindicatelor M iniere din România a dat, miercuri, publicităţii, un comunicat în care precizează câ sindicatele membre se solidarizează cu Federaţia Sindicatelor “Concordia” Ploieşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conducerea Centralei consideră că Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia României “vor să provoace convulsii sociale majore înainte de 10 iulie, pentru a motiva un eventual eşec privind intrarea României în NATO”.

CNCSMR urmează, de asemenea, să analizeze modul în care au fost îndeplinite prevederile protocolului încheiat cu USD şi declaraţiile electorale ale preşedintelui Emil Constantinescu.

Participanţii la mitingul din Bucureşti au cerut declanşarea grevei generale

Cei peste 3.000 de sindicalişti din Blocul Naţional Sindical prezenţi, miercuri, în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, au cerut declanşarea grevei generale.

Pentru a determina Guvernul să le rezolve revendicările, ei au cerut reprezentanţilor Puterii ca hotărîrile pe care le iau în legătură cu procesul

de restructurare să se bazeze pe date reale.“Dacă vor să afle care este impactul deciziilor

lor asupra populaţiei, să vină să lucreze în fabrică. Vor vedea efectul pe care îl are reforma la nivel microeconomic”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Blocul National Sindical cere9Guvernului să modifice, de urgenţă, grila de impozitare a salariilor

Blocul Naţional Sindical (B N S) cere Ministerului de Finanţe să înainteze, de urgenţă, Guvernului un proiect de modificare a grilei de impozitare a salariilor.

Dumitru Costin, liderul BNS, a declarat, miercuri, în faţa participanţilor Ia mitingul din Capitală, că “dacă impozitele nu vor fi micşorate, iar salariile vor rămîne la aceeaşi valoare, la iarnă, milioane de români vor cere debrănşarea locuinţelor de la reţelele de ţermoficare sau de distribuţie a apei calde”. El a estimat că, în cîteva luni, cheltuielile de întreţinere pentru un apartament cu două camere, de exemplu, Vor ajunge la 140.000 de lei pe lună.

Lista de revendicări a BNS mai cuprinde majorarea salariilor şi siguranţa locurilor de muncă. Sindicaliştii susţin că nu se opun derulării procesului de.reformă economică, dar vor ca legea sindicală şi contractele colective de muncă să fie respectate în momentul transferului, de proprietate. ;

| Gheorghe Funar |

fMllII

■ l i

E. Ioan Deac H

Pentru afirmaţiile făcute într-un cotidian duitM

Gheorghe Funar îl dă în judecată pe consilierul loca! Ioan Deac (FMi• I oan Deac îl provoacă pe primat)

la un concurs de pamflete •conotaţiile ei psihiatrice, da releva o stare de fapt, ma.de confuzie, incoerenţă si aitj. (...). Dacă nu mai înţelegeţi ' (din acţiunile d-hii Funai, partea cu delirul şi-a atins sco Şi acum nu aveţi dccît sa fc- dumneavoastră un inventa statuilor, tunelurilor, telcfetice'L metrourilor, gropilor din iţî sau a. celor arheologii, înhumărilor ritualice etc., pe® a vă întregi neliniştile metafeft

Aflînd de acţiunea penai începută de primarul Gleont Funar, Ioan Deac şi-a fet

. surprinderea. Consilierul spune articolul din “Ştirea" este i simplu pamflet, cu “o vaka- metaforică”. “Eu am încerci- acolo să persiflez slăbi puterii locale, ei t autoexclud de la aceste sffiri; Dacă tot vrea dl Funar “sat

; războim”, eu îl provoc la unt de pamflete. Publicăm ® despre altul pamflete in pis locală, iar presa locală va fa; juriu care la sfirşitul anului * stabili cîştigătorul Perdantaln plăti o sumă, 100 de mito» cît vrea dl Funar. Rămînind; “fidel” adversar al d-lui Fc probabil că am să mai s am să mai scriu lucruri care a deranjeze” - spune Ioan Dej

Dan Bl

Primarul Gheorghe Funar a depus miercuri, în ziua publicării de către consilierul Ioan Deac în cotidianul “Ştirea” a unui articol cu titlul “Administraţia locală între profesionalism şi delir”, o plîngere la Parchetul de pe lîngă Judecătoria municipiului Cluj- Napoca, “pentru infracţiunile de ofensă adusă autorităţii, insultă şi calomnie”, pretinzînd daune morale în sumă de 100 milioane Iei. “Sperăm că alţi consilieri nu vor mai folosi «Colţul Puterii» (rubrica din “Ştirea”,-n.n.) pentru, dezinformarea locuitorilor municipiului Cluj-Napoca şi;, pentru săvîişirea de infracţiuni” - se arată într-un comunicat primit la redacţie din partea Biroului de presă al Primăriei.

în articolul din “Ştirea” Ioan Deac afirmă că primarul,. folosindu-se de funcţia sa ca de o tribună politică, şi fiind “sub cel puţin două tutele (Gavra şi d-na Sabina)”, a operat angajări. ale funcţionarilor din Primărie “pe criterii politico-familiale”. Funar mai este acuzat că i-a instigat pe ţărani la revoltă după închiderea de către “Alimentara” a Halei Agroalimentare.

Termenul “delir” este alăturat de către autor persoanei lui Funar Gheorghe, dar - precizează Deac - “expresia nu o folosesc în

Liberalii din P.U.N.R. nu cred în destinul autonom al partidului

Membri ai P.U.N.R. de orientare liberală apreciază că partidul nu poate rămîne cantonat în fixaţia sa antimaghiară, ci are nevoie să se alăture familiei sale ideologice.

Adrian Moţiu, fost senator, consideră că locul P .U .N .R ., în calitate de continuator al Partidului Naţional, nu poate fi decît alături de partidele liberale. “P.U.N.R. este liberal, cu voia sau Iară voia membrilor săi, pentru că revendică tradiţia lui Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida Voievod”, spune eL . împreună cu alţi membri ai “Vetrei

Româneşti”, Moţiu a avut ieri o întîlnire cu liderul P.N.L.C.D., Nicolae Cerveni. Cei doi politicieni au căzut de acord că democraţia românească are nevoie să

se constituie pe nucleul dtorva partide bine închegate ideologic. Cerveni a spus că dacă liberalii nu se vor unifica şi nu vor asigura ţării o guvernare liberală va fi un dezastru pentru România.

Întîlnirea dintre Cerveni şi “Vatra Românească” a prilejuit un dialog pe teme liberale. Amîndouă părţile au declarat la final câ nu e , vorba de începutul unor negocieri pentru a găsio formulă de colaborare. Cerveni a precizat că Adrian Moţiu sau alţi liberali din P.U.N.R. pot să se înscrie în noul P.N.L.C.D. format din uniunea cu P.L.-93.

(C .C .)

P.N.LC.D. se retrase de la guvernare

_________ urmare din pagina 1________ __

din C.D.R. să nu ne dea afară”, afirmă el.Speculaţiile privind posibila excludere din

Convenţie a partidului rezultat din unificarea de sîmbătă sînt legate de nemulţumirea Partidului Naţional Liberal! Dacă va rămîne membru al Convenţiei Democrate, fară să participe la guvernare, P.N.L.C.D. va avea acelaşi statut cu Partidul Alternativa României.

Întîmplător sau nu, amîndouă aceste partide sînt interesate, în ultima perioadă, de specificul ardelean. Liderul P.A.R., Varujan Vosganian, a prezentat şăptămîna trecută la Cluj poziţia partidului său în problema naţională. Ieri, N icolae Cerveni a avut o întîlnire cu conducerea clujeană a “Vetrei Româneşti”. Nu e lipsit de interes să reamintim că P.N.L. a părăsit Convenţia Democrată în 1992, motivînd că nu doreşte să se afle în alianţă cu U.D.M.R.-ul.

C o n v in s că p e im a gine "stă b in e "

Teodor Meleşcanu intentionea * * să candideze pentru funcţia

de prim-vicepreşedinte alPDSTeodor Meleşcanu, vicepreşedinte al PDSR, a declarat, miet

că intenţionează să-şi prezinte candidatura pentru al doilea; ca importanţă în cadnil partidului - cel de prim-viceprcşei Meleşcanu a precizat că angajarea sa în cursa pentru ocupi funcţiei de prim-vicepreşedinte “prezintă interes” şi dat percepţiei oamenilor din partid faţă de persoana sa. Elm pronunţat asupra şanselor pe care le are pentru această funcţii condiţiile în care, în prezent, prim-vicepreşedinte al PDSR ( Adrian Năstase, care şi-a declarat deschis insatisfacţia făli intenţia lui Meleşcanu. ' ,

Opţiunea lui Meleşcanu este determinată, aşa cum a arâtal de charisma pe care o are. “Pe" imagine nu stau deloc rău şi f că pot aduce şi partidului un plus de imagine”, a spus Meleşa- în privinţa unei eventuale susţineri a candidaturii sale de ci. preşedintele Iliescu, fostul şef al diplomaţiei române a j îi oferă acestuia “deliciul” de a-şi exprima opţiunea în ţie:; Conferinţei Naţionale.

Rom ânia se fe a fe in continuare pentru in tra re a în E M ÎO in prim ul valPetre Roman apreciază că România este un candidat de dată recentă

România este un candidat “cu şanse extrem de putcmice, dar dc daţă rcccntă”, pentru aderarea la Alianţa Nord-Allantică, a dcclarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, preşedintele Senatului, Petre Roman, aflat într-o vizită de cinci zile în Statele Unite..

“Important este să arătăm că includerea României în valul Madrid aducc foarte puţine riscuri în plan intern pentru Statele Unite”, “înccrc să dovcdesc faptul că cficicnţa Alianţei este sensibil mărită priir includcrca României în primul val al extinderii NATO”, a spus Petre Roman.

Preşedintele Senatului a precizat că încearcă, în cursul vizitei în SUA, să “aducă dc partea României cît mai mulţi senatori” şi să întărească poziţia ţării noastre în zona administraţiei americane. Pentru îndeplinirea accstor obicctivc, Petre Roman arc programate un număr foarte mare de întîlniri.

Potrivit lu i Victor Ciorbea, Germ ania

a exprim at o poziţie “foarte c la r ă ”

privind su sţin erea R om âniei pentru

in tegrarea în NATO în primul val

Germania a exprimat o poziţie “foarte clară” privind susţinerea României pentru integrarea în NATO, în primul val, prin declaraţia preşedintelui Partidului Popular European, Wilfried Martcns, a apreciat, miercuri, premierul Victor Ciorbea, la întoarcerea dc la Strasbourg.

Poziţia exprimată de cancelarul german Hclmut Kohl, ca şi dc alţi şefi dc guvern din Europa, faţă dc admiterea României în NATO, a fost susţinută şi dc preşedintele EPP, Wilficld Martens.

‘Toţi participanţii şi, în spccial, şefii de guvern sprijină candidatura României în primul val”, a spus Martcns. La întîlnirea dc la Strasbourg au participat, printre alţii, cancclarul german Hclmut Kohl, premierul italian Romano Prodi, cel belgian Jcan-Luc Dchacnc, premierul luxembourghez, Jcan-Claudc Junckcr şi ministrul spaniol dc Externe, Abcl Matutcs.

William Cohen îşi m anifestă opoziţia faţă de o extindere lărgită a NATO

Secretarul american al Apărării, William Cohen, şi-a manifestat opoziţia faţă de solicitările untfra din membrii Alianţei de a admite în NATO, în primul val, cinci ţări est-europene în loc de trei, transmite REUTER.

“Un grup iniţial mai restrîns ar fi preferabil, din punctulmeu de vedere”, a răspuns Cohen la întrebarea reporterilor dacă România şi Slovenia vor fi invitate să Sc alăture Alianţei, cu ocazia summit-ului de la Madrid. “Dar aceasta este doar opinia mea. Decizia finală o va lua preşedintele Bill Clinton”, a precizat Cohen., “Există o uşă deschisă şi dorim să subliniem că statele care nu vor fi admise în primul val, ar putea fi invitate să ni se alăture într-un al doilea val al extinderii NATO", a adăugat Cohen.

Preşedintele Clinton a avut, miercuri, o întîlnire cu unii membri ai Senatului american pentru a discuta chestiunca extinderii Alianţei, iar Cohen a prccizat că există voci în Senat, inclusiv a senatorului republican de Virginia, John Warner,

care şi-au manifestat rezervele din citf costurilor ridicate ale extinderii, pe care vor fe­să le suporte actualii membri ai NAft “Indiferent ce se va întîmpla la Madrid, un»®- pas care trebuie făcut vizează încercarea«J convinge Senatul să ratifice extinderea”, a Cohen.

Victor Ciorbea va face o vizită la Washington şi New York

Premierul Victor Ciorbea va face, la jun»>i săptămînii viitoare, o vizită la Washington şiu York. Se va pune accentul pe întîlmns senatori americani, deoarece România arc de sprijinul Senatului american, respectiv i ^ treimi din numărul membrilor acestuia, a Ciorbea. , ,

Premierul român afirmă că, în Prc Guvernul lucrează la o listă a senatorilor susţin, pînă în acest moment numărul3 ridieîndu-se la aproximativ 40. Ciorbea spe

. după vizita lui Petre Roman Ia Was i numărul senatorilor americani carc . integrarea României în NATO, din pnnw |

,,creşte. ......

vineri, 13 iunie 1997 P U B L IC IT A T Ei CLUJ-NAPOCA: luni-vineri «-16; sîmbătă 9-14; lei/fiu 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:* : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACţ'IA DEJ: luni-vineri 8-16ţ iei/fax 21-60-75. .a

ADEVĂRULde Ciul

S e rv ic iu l G S M p e n tru tin e

Ungaria

HARTA DE. ACOPERIRE(Telefon celular 2W)

F ’."3 Iu n ie 1 9 9 7

T . 1 D e c e m b r ie 1 9 9 7

Iu n ie 1 9 9 8

1’ , Republica ^ M o ld o v a ^ ;

■: ' Ir* ;\ •; ■ /

? Ucraina

Iugoslavia

Bulgaria

~ " V - si.

% '' ''1 - ■f J

M areaN eagră

D o c u m e n t e l e

n e c e s a r e î n s c r i e r i i

l a D i a l o g

C E T Ă Ţ E N I R O M Â N I• Buletin de identitate• Contract de proprietate sau

închiriere locuinţă conform adresei din buletin j ' :

S O C IE T Ă Ţ I R O M A N E Ş T I• Copie după ultima cerere de

modificare la Registrul * Comerfului

• Copie după certificatul de înmatriculare a companiei la Registrul Comerfului

• Copie după codul fiscal• Contract de proprietate sau

închiere al sediului înregistrat la Registrul Comerfului

• împuternicire'semnată şi ştampilată, pe hârtie cu antet, pentru persoana care reprezintă compania

• Buletin de identitate al persoanei împuternicite de societate

• C E T Ă Ţ E N I S T R Ă IN I• Paşaport -• Contract de închiriere sau

proprietate locuinfă pe acelaşi nume cu cel din paşaport

P e n t r u i n f o r m a ţ i i

s u p l i m e n t a r e s u n â l a

2 0 3 . 3 3 . 3 3(763949)

SC C O R A K f f l E T SRLCLUJ- NAPOCA str. D o r o b a n ţ i lo r 38 t e l ./ f a x 0 6 M 9 4 0 6 1

flnde la PRET DE PR0D0CAT0R produselesc S IN T E Z A CO LO R sa O ţadaavopsele ulei, email, grunduri, cnituri,diluanti sc POLICO LOR SABucuresti emaur, palux, email, lacuri, diluanti, chituri SC P EItlN D 8A Oradeabidinele, perii, mături

si alte produse chimice cu adaos . comercial 5 - 12%lacun, aracet, clei ----------- ----------săpun de rar*

p e n s u l , ______ ^ ___, ____ _____C O M P Ă R Â N D P R O D U S E L E N O A S T R E P R O F I T U L D V S . V A F I M A I M A R E ! ! !

REGIONALA DE EXPLOATAREA CONDUCTELOR MAGISTRALE

GAZE NATURALE CLUJ-NAPOCAS tr. G risulu i nr.

T e le f. 4 1 4 6 2 5In conformitate cu Legea nr. 137/1995

Sucursala Exploatarea Conductelor Gaze Naturale - Regionala Cluj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru lucrările: -protecţia conductei 0 14 3 /4” C ăşei

•Baia M are şi apărare de m al în zona Câşeiu

R.K. conducta 0 610 m m (24 inchi) Urmaşei - Cîm pia Turzii (zona Viişoara, ^na B old u ţ - V iişo a ra , zo n a SPC Bolduţ, zona Boian)Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se pun la APM Cluj str. Dorobanţilor nr.99.

s________ (763965)

International Developm ent Organizationseeks a professional person for the position of

Loan Officer in its Micro Loan Program.

Responsibilities will include business training, business Consulting, client selection and loan

Processing. Interested and energetic candidates in pursuit of a challenging leaming experience should

also possess the following qualifications:

• university degree, business domain preferred |• excedent written and verbal Englishlanguage skills• demonstrated analytical expertise ■• highly developed interpersonal skills •• team player, self-motivated and flexible with respect to time and travel {driver’s license necessary)

• military service completed

W e invite you to send or fax your resume and a cover letter expressing your interest to

World Vision International - Programul CAPA Strada Tebei Nr. 29, 3400 Cluj-Napoca

or fax (064) 420-748 no later than June 18, 1997.

S O C IE T A T E D IS T R IB U IT O A R E 4 D E L IC IO A S E L O R C O N D IM E N T E

ANCiAJEÂZAA Q C N T iC O M E R C IA L

e x p e r i e n ţ a I n d i s t i l b u t l e

c a r n e t d e c o n d u c e r e a u t o

v a r s t a 2 5 - 3 5 a n i ^

Informaţii la |t e l : 0 6 4 - 4 1 1 7 6 0

P r i m ă r i a m u n i c i p i u l u i D e j

âtlllllţâ llC ltâtlC p u b lic ă pentru concesionare^ lucrărilor de amenajare a

PieţeiBobîlna în data de3.07.1997orele 10.Caietul de sarcini şi infonnaţii suplimentare se

pot obţine de la Primăria municipiului Dej, camera 41 zilnic între orele 10-14.

(763966)

M O T E L G I L f l U

organizează

• banchete • m ese fe stiv e • nunţi •

P ro g ra m NON-STOPNu lipseşte mămăliguţa

cu păstrăv şi ciorba de burtă. Gilău, telefon 170

(6034101

Societatea Comercială ( M S ) S A

Cluj-Năpoca, str. Galaţi tir. 18-20 angajează prin concurs:

- Ş O F E R p r o f e s i o n i s t c u c u n o ş t i n ţ e

d e m e c a n i c ă a u t o , c a t e g o r i i o b l i g a t o r i i

B ş i C c u v e c h i m e m i n i m ă î n p r o f e s i e d e

3 - 5 a n i ş i s t a g i u l m i l i t a r s a t i s f ă c u t ;

- A M E N A J A T O R B A Z Ă

S P O R T I V Ă c u a t r i b u ţ i i d e C A S I E R ,

f e m e i e , a b s o l v e n t ă c u d i p l o m ă d e

b a c a l a u r e a t .* •

înscrieri şi informaţii la sediul societăţii, telefon 195292. '

(763961)

ADEVARULde Cluj P U B L IC IT A T E DF.J:luni-viiieri «-!<; 1^ 2 1 -6 0 -7 5 .vineri, 13 iunie 1997 (s

S tr .lU U U M A N IU nr. 16 (fo s tă 6 M artie)Tel/Fax: 064/430407 O RAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30%• S IN TEZA O R A D EA - VO PS ELE (Linolux, Brilux, Sinlux, Durax, Prevent,

Grund de lemn, Chit de cuţit, Oxid alb, Alb de titan)• PO LIC O LO R B U C U R E Ş T I-V O P S E LE , GRUNDURI, CHITURI, DILUANŢI

AUTO (Emaur, Chit de cuţit. Chit de stropit, Solvoxol, Emasolv, Alsatil, Palux, Badulac, Emalac, Proxilac, Linoxin)

• PERIND O R A D EA - PE R II (perii frecat, perii uns, perii lustru, perii haine, perii unghii, perii baie, perii W C , perii sticle, perii auto), M ĂTURI (Lux, Nova, Ligia), SET GĂLEATĂ cu S TO R C Ă TO R (bumbac, sintetic, mopuri rezervă), spălător geam.

MATERIALE P E C O N S TR U C ŢII - VAR 2,5 kg; H U M Ă 2,5 kg; IPSOS 1/1; CIM ENT ALB 1/1; CR ETĂ D E M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; CH IT ROŞU 1/1.

adaos 0-12%O LACURI (Nitrolac, Lac lucios, Aluminiu lac), D ILUANŢI (Terpinol, Fimis, Ulei

de in, Whitespirit, Petrosin, Diluant D.254, Nitrodiluant)O DIVERSE (Anstifon, Sigmarom, Oxizi, Pigmenţi, Tempera, Aracet 1 /1 ,1 /2 ,

1/3, Prenadez, Codez, Caolină, Apret, Apă distilată, Acid pentru acumulatori, Lichid de frînă, Cremă de ghete tub sau cutie, Ceară de parchet, Naftalină, Sfoară, Luminări, Soluţii pentru curăţat şi lustruit mobila) ,

O COVOR PVC, FEŢE D E M ASĂ PE SU PO RT TE X TIL , IM ITAŢIE DE PIELE, PENSULE, BIDINELE, PA PETĂ R IE (şerveţele, prosoape hîrtie, hîrtie igienică), PLASTICURI (găleţi, canistre, rafturi, rame W C , pungi, saci, furtun)

O DETERGENŢI G RANULAŢI (N o va6 0 0 g, 1 0 kg, 3 0 kg; Solo; Spumo, Bona Prima; DeroActiv; Perşii; Ariei; Dosia; Rex), D E TER G E N TI LICHIZI (Rex, Dosia, Clio, Dalma, Pur, Domestos), SO LUŢII PENTRU C U R Ă ŢA T şi DEZINFECTAT (Detartranţi, Clorox, Trium f aragaz)

O VASE* EMAILATE (Garnituri, Seturi oale, Seturi cratite), OALE, CRATIŢE, GĂLEŢI, CĂNI, TIGĂI, FA RFUR II, CAPACE.

O VASE Z INC ATE (găleţi, stropitoare, vase diferite) ;O STICLĂRIE (pahare, boluri, scrumiere) IO TACÎMURI INO X (linguri, furculiţe, cutite diferite, polonice, seturi tacîmuri)

CANTITÂTrWIAlSMARI^SiGURĂWITRANSPORTUl!* M Ă R F U R IL O R ^

S C. IN S T IT U T P R O IE C T SAcu sediul în C luj-N apoca, str. M oţilor nr. 6-8

Organizează l ic i t a ţ ie p u b lic ă c u p r e s e le c ţ ie conform H .G . 634/91 , H.G.758/91;H.G.545/92 şi Ord. 39 /95 şi N orm elor M etod o log ice F.P.S. nr. 2 /95 pentru vînzarea

activului:

Adresa activului: str. Taberei f.n. Cluj-Napoca.Preţul de pornire a licitaţiei inclusiv teren:

3 . 1 9 8 . 7 1 7 . 0 0 0 le i, farâT.VA

Data şi ora licitaţiei: 1 5 i u l i e 1 9 9 7 , o r a 1 1 .Licitaţia va avea loc la sediul S.C. IN ST IT U T PRO IECT S.A . str. M oţilornr. 6-8,Cluj-

Napoca. ^D osaruldeprezentareaactivului şi criteriile specificepentrupresclectarcaparticipanţiloi

la licitaţie pot f i consultate z iln ic la sediu l S ocietăţii între orele 10-15.Pentru preselectarea participanţilor la lic ita ţie , ofertanţii vor depune la sediul Societăţii

pînă la data de 5 iu lie 1997 docum entele prevăzute de H G .7 5 8 /9 1 .Participanţii la licitaţie vor depune p înă la d ata de 14 iu lie 1997 la caseria Societăţii

sau în contul: 3 0 0 1 .140;140052.000.0 .2 . B .R .C .E . Cluj, următoarele:

- Taxă de participare de 250.000 lei- Garanţia de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţieiLista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie va fi afişată la sediu l Societăţii

pînă la data dc 11 iu lie 1997. ■ .în caz de neadjudecare la prima etapă se va organiza etapa a Il-a a lic ita ţiei pe data de

30 iu lie 1997, ora 11, etapa a ffl-a p e 4 august 1997, ora ÎLDESCRIEREA ACTIVULUI

- Suprafaţă teren: 4.100,00 mp. din care:- suprafaţă construită: 953,05 mp.

A lte relaţii privind activul c e urm ează a fi vîndut se p o l obţinela telefon 064/199584; 064/190682/112.

- (30334)

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă

/ / v - 5 i ' _ _ ^S S . A .

C l u j - I M a p o c a

e o i v i u i M i e / v rLa data de 12.04.1997 a avut lo c Adunarea Generală

Ordinară şi Extraordinară a A cţionarilor S.C . ”A rgos” S.A . C lu j-N ap oca , co n v o c a tă în co n fo rm ita te c u prevederile art. 73 şi 75 d in L egea nr. 31/1991 şi al Statutului S.C . ”A rgos” S .A ., fiin d prezenţi acţionarii reprezentînd 53,26% din cap ita lu l socia l al societăţii.

Adunarea Generală Ordinară a hotărît fixarea valorii dividendului net la suma de 3 .511 lei/acţiune.

Plata dividendelor se va face încep în d cu data de 17.06.1997, în fîecare marţi, m iercuri şi jo i, între orele 12- 16, la sediul firm ei de p e str. G alaţi nr. 20-24 - după următoarea planificare:

- 1 7 . 0 6 . - 1 9 . 0 6 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u l i t e r a A ş i B ;

- 2 4 . 0 6 . - 2 6 . 0 6 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u l i t e r a C , D ş i E ;

- 0 1 . 0 7 . - 0 3 . 0 7 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u l i t e r a F , G , H , I , J , K ;

- 0 8 . 0 7 . - 1 0 . 0 7 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u

l i t e r a L ş i M ;- 1 5 . 0 7 . - 1 7 . 0 7 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u

l i t e r a N , O , P , R ;- 2 2 . 0 7 . - 2 4 . 0 7 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u

l i t e r a S ş i T ;

- 2 9 . 0 7 . - 3 0 . 0 7 . 1 9 9 7 - a c ţ i o n a r i i c u l i t e r a U , V , Z .

D ividendele se vor ridica personal (cu buletin ide identitate, certificat d c acţionar şi certificat dc m oştenitor în original şi cop ie în caz d c d cccs a acţionarului) sau cu împuternicire procurată de la sed iu l S .C .”Argos” S.A .

Informaţii suplim entare sc p ot obţine la numărul dc telefon 19-52-92 interior 127 sau 114. (763962)

SOCIETATE CU CAPITAL PRIVAT -

A N G AJEAZĂ CO NTABIL ŞEF

Condiţii de angajare:• studii superioare de specialitate• cunoştinţe de operare pe calculator• experienţă minim 3 ani• disponibilitate de a lucra program întreg• referinţe din activitatea anterioară

Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum Vitae pe adresa: O.P. 1 , C.P.209 Cluj-Napoca până Ia data de 30 iunie 1997

■ (760823)

s»aas.3T;tel/fax: 198814-194917 4

de zile G R A T U I T f

M A T R I M O N I A L E

• Tînăr 30 ani, stabilit în America doresc cunoştinţă în vederea căsătoriei Rog sâ trimiteţi poza însoţită de o scurtă prezentare, telefon, adresă pe adresa: OP. 13 CP. 931 Cluj. (558252)

• Vînd lambriuri brad - 18.000 lei /mp. Tel. 16-48-95 sau 19-41-69. (558096)

• Vînd pui rasă grea pentru came. Tel. 14-36-89; 15-97-20. (558422)

• Vînd SRL fără activitate din ianuarie 1993: producţie, prestări servicii, comerţ import- export. Tel 16-55-32 după ora 17.(588361)

V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• Societate comercială

cumpără vite, porci vii şi

miere de albine. TeL 13-03-

92 orele 9-16. (558258)

• Cumpăr cărţi. TeL 19-

00-33. (558336)

• Vînd SRL din 1993. Tel

17-77-18.(588344)

• Vînd linoleum 21.500

lei/mp, mochetă 29.5(10 Iei/

mp. Tel 19-88-17 (588367)

• V înd teren pentru cabană. In form aţii în Som eşu R ece nr. 158 (558430)

• Vînd 1000 mp teren construcţii pe str. Odobeşti, preţ 10 DM/mp. Relaţii la teL 14-01-67. (558441)

• Vînd teren 800 mp înzona slr. Republicii. Informaţii tel. 19-40-33 luni-vineri orele 9-14. (558366)

• Vînd teren Zorilor. Tel 12- 19-28. (588390)

• Vînd teren arabil în Floreşti şi finaţe în Gîrbâu. Tel 26-53- 66. (588398)

• Vînd garsonieră. TeL 17-48-75. (558241)

• Cumpăr garsonieră în M ănăştu r. O fer 3 2 m ilioane. T el. 42 -64 -77 . (558294)

• V înd casă în sat Băbuţiu nr. 12. Telefon 43- 51-29. (558402)

* V înd ap artam ent 3 cam ere str. F a b r ic ii de Z ahăr nr. 10 ap . 22. Informaţii zilnic orele 8-22. (558414)

• V în d una cam eră, bucătărie, str. Byron nr. 10 ap. 13. T el. 13 -79-05 . (558424)

• Vînd 2 camere confort II etaj 4, parcUetat, telefon, TV ca b lu , cartier G h eorgh en i, o cu p a b il im ediat. T el. 4 2 -56 -46 . (558462)

• Vînd 3 camere 80 mp zonă verd e , lin iş tită , im p ecab il zu g ră v it , ocu p ab il im ed ia t, p reţ deosebit de convenabiL TeL 14-42-42.(558466)

• O cazie! Vînd ieflii a p artam en t 3 camere, m ărăşti.(558467)

T el. 43-13-12

• Vînd garsonieră confort III GheorghenL TeL 16-63- 91. (558470)

• V înd apartament 4 cam ere, Zorilor, multiple îm b u n ă tă ţir i, pentrB preten ţioşi.. Tel 12-73-37' (588218)

• Vînd garsonieră slr.P ar în g nr. 13 parter. Telefon 15-79-55. (588254)

• Vînd 3 camere b u n ă , 80 miIio**e negociabil. Tel 18-22-53. (588264)

• V înd apartameil confort I sporit 2 camere d ecom andate, J'r-Iugoslaviei nr. 70, sc II) **• III, ap. 21. Vizibil sîmbiti şi duminică. (588285)

• Vînd imobil ţ' suprafaţa de 750 mp, d® care 140 mp clădirea, 4 mp terasă şi 570 mp cofa în P-ţa 1848 nr. 3, prt 170.000 dolarL Tel 15- - 25. <588335')

P e n t r u a v â a s i g u r a î n t o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 .

4 0 0 7 n r f n W ( 'U 'j-N \rtX'.V.Iuni-Miicri8-l«;iimliata9-14;lcL'Cu 19-73-04;SHHRl'.I)A('| l-VTl'RI) A D E V Â R U L U) Vinen, U l U I l I C 1 7 7 / r U D L t h i JLrit C lani-vincri g-16; td /fa i 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: lunt-vOieri 8-16; tel/fax 21-60-75. o e C I U J ____

i m

.

"Cu telefonul de la CONNEXGSM pot să Informez şl sâ flu Informat rapid.

Când containerele cu Instalaţii a|ung la Constanta sau Curtid şi apar

probleme, cu CONNEXGSM le rezolv Imediat ■

D r a g o ş T S r ş i a - 1I D A s . r . l . n S i b i ur

CONNEX 6SM. Know-haw nord-american, servicii profesionale, mereu în mişcare

Contez pe G O N N E X GSM

UD SSLn >o s n n r

(865649)

! ACHITĂRI OTEGHA1E

% I E D U C E R E-Vn, urcat ţi montatj> it.iTurr î

V R A J A M O B I i c i

'ind apartam ent 2 ^confort I şi 2 camere

Tel 17-77-18.5(3)

'ti cabană la Muntele»'»• Tel 14-71-90 .556) ■ .

Vînd casă 3 <rtttnrte şi garaj, str. % i nr. 7, preţ 240

negociabil. Tel 13-

M O B I L A I N R A T E F A R A• Vînd convenabil garsonieră

str. Cemei nr. 5 ap. 37. Tel. 13- 00-79. (558315)

• Vînd apartament 2 camere str. Observatorului nr. 7 bl. 0S 4 , et. 1 ap. 39 tel. 12-05-93 după ora 15. (558342)

• Vînd casă în Cluj-Napoca 2 camere cu dependinţe si grădină mare. Tel. 43-80-68. (558363)

• Vînd garsonieră şi teren pentru cabană. Tel. 26-50-60.(558369)

• Vînd casă nouă P+M, 1000 mp teren 150 m de la şosea str. Oaşului nr. 347, preţ 48.000 DM, ocupabilă. Tel. 13-72-81.(558370)

• Vînd 2 camere. Tel. 15-74- 25. (558410)

• V înd sau închiriez garsonieră. T el. 15-85-80. (558431)

• Vînd garsonieră str. Pietroasa zona Pata. Tel. 15-61- 60. (558440)

• Vînd casă singur în curte str. Salcîmului nr. 18 tel. 19-93-67. (558443)- ................................ .

Vînd apartam ent 4 *>2 băi, 2 balcoane, , z°nâ foarte bună

preţ 120 negociabil. T el

^ •17 .(588411)

îlll(1 urgent garsonieră 1 în Z orilor ,

^ imediat. Tel 17- <W*41313)

Apartament finisat 3 '^j 2 Mărăşti. Tel, 17-

4 °ra 19. '(558200)

M ODSNACluJ-Napoca

“ Str. Oaşului nr. 42Atel.: 433555,1368ÎÎ, ORAR. 8-18

Hala Agroalimentară P-ţa Mihai Viteazul etaj I

teL: 132897, ORAll 9-18 a Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TURDA) tel.. 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET PALUX. ARACET.

LAC, DSLUANI CLi-i DE OASE, £CULE-iM^G<T PENTRU LEMN. SALTELE RELAXA

• Vînd 4 camere confort 1, etaj 2, Mărăşti. Tel. 42-56-46. (558463)

• V înd 2 case în curte:. demisol, sus 2 camere, bucătărie, baie, hol; a doua 70 mp, 2000 mp grădină. Str. Oaşului nr. 365; 171 milioane. (558476) :

• Vînd casă 70 mp, 1000 mp grădină str. Oaşului nr. 365; 77 miUoane. (558477)

• Vînd casă 3 camere, str. Cocorilor nr. 2, pret 55.000 DM. Tel 41-02-40 (588233)

• V înd o cameră central, maşină de cusut Singer şi dulap cu 2 uşi. Tel 13-76-56 între orele 20-21. (588240)

• V înd apartament cu o cameră în Grigorescu. Tel 060/ 66-10-19 după ora 18. (588270)

• Vînd casă + grădină 1000 mp. Str. Oaşului nr. 176, după ora 15. (588274)

• V înd garsonieră. Calea Baciului nr. 41, ap. 91. (588309)

• V înd, în Arad, casă 4 camere, baie, bucătărie, curte, grădină şi Opel Omega 2,3 turbo diesel TD 1988. Informaţii tel 057/25,32-8.4. (58834.8) .1 _ . . ;

. • Cumpăr garsonieră pe str. Detunata. T el 12-35-07. (588360) ;

• Vînd vilă în construcţie în Ăgigea, preţ 85 milioane lei. Tel 19-86-74. (588375) .

• Vînd casă zona centrală, preţ 400 milioane lei. Tel 19-86-74.’ (588377)

• Vînd ieftin Mercedes 508 an fabricaţie 1985. Relaţii la tel. 094-52-90-65. (558428)

• De vînzare Cielo GLE din 1995 iu n ie în stare im p eca b ilă , cu preţ avantajos. Tel. 15-35-72. (558123)

• Vînd VW Scirocco 1800 cm c injecţie, an 1983. TeL 43-34-39.(558201)

• C um păr cauciucuri 2 0 5 /1 5 /6 0 . T el. 13-51-15 orele 9-15. (558348)

* V înd urgent maşină avaria tă , D acia 1310, an fabricaţie 1996. TeL 19-79- 6 2 z iln ic orele 9 -12 . (558438)

• V înd urgent Audi 100 SG, b en zin ă , 1990, stare p.erfpctă. T el. 19-20-04 (558473)

• Vînd BMW an 1985, înm atriculat Tel 42-50-29. (588109)

• V înd Audi 100 diesel, 2 0 0 0 cm c. T el 16-75-68. (588151)

• Vînd Lada 1200. Tel 16- 52-48. (588227)

• Vînd Opel Komodore 3800 DM. Tel. 18-60-91. (558478)

• Vînd BMW 318 m odel 1984, înmatriculat pe 12 CJ, preţ 1990 DM . T el 14-39-35 . (588345)

• Vînd Opel Kadett E 1,3 1281 cmc, roşu, 3 uşi, benzină, nerulat în România, an fabricaţie 1989, înmatriculabil. Informaţii la tel 069/22-65-76 după ora 16.' (588370)

• V înd cort 4 persoane, bicicletă Toipedo şi Mountain B ike, pasteurizor lapte copii. Tel. 14-59-37 (558420)

• Caut receiver satelit cu positioner incorporat. Tel. 14- 36-88 după ora 19. (558437)

• V înd presă sem iautom ată pentru fabricat b o lţari.T el 43-51- 29. (558401) ‘

• Vînd Dacia 1310 an 1984, stare bună, 86.000 km; preţ 8 milioane lei negociabil. T e l 42- 50-83.^(558433)______

• V înd televizor color ieftin, cu garanţie. Tel. 17- 63-71. (558273)

• V înd frigider 180 1, răcitor 180 I, am b ele în stare perfectă, cu garanţie. TeL 13-77-54. (558350)

• V înd televizor color foarte ieftin. TeL 17-32-32. (558393)

• V în d telefon G M S. C um păr D acia 1300-1310. TeL 16-72-6Î. (558411)

* Vînd calculator 386 cu 8M R A M ş i a p a ra t Polaroid ieftin. Sunaţi la teL 19-41-89. (558425)

• V în d te le fo n G SMM o to ro la 6 2 0 0 F ia re .R ela ţii te l. 094 -5 0 -6 7 -7 5 . (558448)

• V în d te lefon ' m o b il N okia 350, accesat TeL 42- 5 6 -4 6 , 0 1 8 -6 2 -3 4 -2 5 . (558464)

• V înd .te lev izor co lor Sam sung cu telecom andă, 40 d e canale, vechim e 3 ani. Tel 19-27-69. J588289)

, • V înd grup frigorific Thermoking pentru dube sau camioane, 2 maşini de preparatT îngheţată şi 1 vitrină frigorifică cu caserole inox pentru expunere îngheţată sau alte produse. Tel. 18-80-45. (558418) '

• Vînd ieftin PC 486, ladă frigorifică P hilips, casă de marcat Relaţii la tel. 094-52-90- 70. (558429j

• V înd p u i c iob ănesc caucazian, import Ungaria, cu pedigree, 2 luni, preţ 250 DM. Tel 12-13-27. (588196)

• Vînd pui setter irlandez. T el 19 -98-79 , lu n i-v in eri orele 8-15. (588214)________

• Vînd recoltă de cireşe de pe 3 hectare, în Cluj. Tel 13-12-81. (588342)

* Vînd sufragerie stil anii 1 8 9 0 -1 9 0 0 , co rp u r i d e bibliotecă, masă de birou fu rn iru ită . «Tel 14 -5 7 -9 7 (588395) ‘ . 1• ‘ Vînd tablou G. Szabo Bela

şi M. Salanţiu. Informaţii între orele 14-17 zilnic tel» 19-70-40. (558427)

• Vînd armă vînătoaie nouă £ugir.;rd._15-J26-68. (558465)

dg*cjUjUIL P U B L IC IT A T ECLI J-MAI’OCA:luni-MncriJM6;!iînil>ala 9-14;lfL'lai 19-73-04; SUBREDACJIATl Kl)\ luni-vineri 8-16; tel/fiu 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luntvineri 8-l«; 21-60-75. vineri, 13 iunie 1997

A

H o t e l ■ R e s t a u r a n t

D E L T Adin Autogara 2, telefon 132507

• C A Z EA ZĂ persoane sau grupuriIa preţul de 2 0 . 0 0 0 lei/pat/noapte

• O RG ANIZEAZĂ Jm ese festive, baluri, onom astici §

PRETURILE CELE MAI I t i i c i DIN CIUI!#

• Angajăm fete Ia bar. Tel 16- 12-12 (588386)

• Se organizează licitaţie pentru instalaţie termică a unui im obil P+4 în data de 19.06 .1997 . Tel 19-98-05. (588292)

• Ofer împrumut. Tel 16- 14-01. (588399)

• Ofer servicii de baby- sitting, m editaţii şcolari, ajutor menaj. Tel 17-93-57. (588392)

• SC Trans Total SRL angajează barman, ospătar, femeie serviciu, vînzător în chioşc. Interviul Ia unitatea: Sn ack -b ar din incinta Autogării 2, str. Giordano Bruno nr. 3-5, orele 16-19. (588396)

E xecu t lu crări de con stru cţii, fin isaje. Z u grăv im casa scării, 150.000 lei/etaj. Tel 17-96- 59. (588405)

\ • Vînd urgent 15 mc BCA, preţ 350.000 lei/mc. Tel 43-26- 75.(588171)

• Vînd barcă de 4 persoane cu motor Johnson 35 CP, remorcă,

, set schi nautic. Tel 059/13-96- 70.(588261)

• Cumpăr cocker spaniei maro deschis, 1-2 luni, cu pedigree.Tel 43-72-64 între orele 16-19.(588306) -

• Vînd mobilă veche. Tel 14- 43-00. (588317)

• Vînd bicicletă BMX. Tel 15- 39-80. (588365) ,

• Vînd saltea Relaxa, bicicletă dame 5 viteze. J e l 19-64-12.(588366) "

• Vînd dulap cu 5 uşi, preţ 2,2 • SC SS Salto Bingo SRL milioane lei. Tel 19-86-74. Mărăşti angajează tineri şi tinere (588376) . între 18-25 ani în condiţii

• SC Agromec SA Cîmpia atractive. Tel. 41-33-72 . Turzii vinde la licitaţie tractoare, (558004)

• Angajez inginer construcţii autorizat şi cunoscător al programului Autocad. Tel. 43- 57-47. (558421)

• Angajăm persoană pentru curăţenie bloc. Str. Iugoslaviei nr. 66 (558475)

• SC Oldan Pres angajează vîrizători presâ-carte în Dej, Gherla, Cluj. Tel 43-26-19 . (588236)

• SC oldan Pres angajează contabil licenţiat, vechim e minimă 3 ani şi cunoştinţe operare PC. Telefon 43-26-19. (588238)

• Firma SC “Schiedel-Sisteme de coşuri” SRL Braşov angajează' agent de vînzări pe zona N -V , de preferinţă din Cluj. Condiţii: studii superioare, vechim e m inim .3 ani în domeniul construcţii sau termo, vîrstă 28 -30 ani, permis de conducere, cunoştinţe de limba germană sau engleză. Curriculum Vitae se . trimite la tel/ fax 068/41-44-60 pînă la data de 30.06.1997. (588308)

• Angajăm vînzător tonetă, în centru. Tel 19-68-56. (588334)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Asociaţia Dorkas

maşini agricole şi combine. (342401)

Î N C H I R I E R I

• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28.(558168)

• C aut ch irie atelier tîmplărie utilat pentru pal şi masiv. Tel 43-53-92 ora 8-15; 15-65-86 seara (587963)

• Dau în chirie casă. Tel 18-49-16. (588291)

• Dau în chirie apartament 2 camere, Gheorgheni. Tel 14-93- 58. (588269) y

• Dau în chirie apartament 2 camere, B-dul 21 Decembrie, cu telefon. V izibil; sîmbătă, duminică, între 13-15. Tel 17- 65-62. (588394)

• Caut chirie apartament 2-3 camere mobilat cu garaj şi telefon. Tel. 12-41-19. (558442)

* Caut chirie apartament 2-3 cam ere, m ob ilat, cu telefon, în Zorilor. Tel 12- 81-92 orele 15-19. (588364)

Caut de închiriat garsonierăsau apartament m obilat, T . .. , * . , ,

r „ . Aid International Cluj-Napocaprelerenţial zona centrala. Tel J v13-51-15 orele 9-15. (588283)

• 2 fete, căutăm de închiriat

anunţă începerea demersurilorpentru obţinerea acordului şi

^ autorizaţiei de mediu pentruapartament 2 camere. Tel 12-80- i ■, , , . . . . vi depozitul de îmbrăcăminte şi39. (588338)

D I V E R S E

• C om atim Trans efectuează transport şi m utări cu autodubă 7,5 tone. T el. 14-00-77. (557373)

* Societate rom âno- austriacă de d istribuţie angajează secretară , cunoştinţe de operare pe calculator. T rim iteţi curriculum vitae Ia adresa: Fabrica de Chibrituri nr. 1 sau fax 43-53-25. (558352)

* C ăutăm p ersonal pentru baby-sitting. Tel 17- 93-57; (588391) •

alimente din Cluj-Napoca, str. B lajului nr. 27. Eventuale sugestii, sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588353)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Mircea Service SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea

.autorizaţiei de mediu pentru obiectivul service auto, situat în Cluj-Napoca, str. Oaşului nr. 174. Eventualele sesizări se vor depune la sediul APM -Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (588362)

• Caut partener cu capital pentru afacere rentabilă deja în activitatc. Tel 14-87-13,19-86- 7 4 . - ( 5 8 8 3 7 4 ) ■

• Ofer împrumut sume sub 10 milioane lei. Tel 17-46-43 zilnic. (588402)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rusu Maria gabriela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru consrtuirea unui garaj şi magazie în comuna Feleacu nr. 434/A. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (558413)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 Corujan Anica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Copertină închisă, situat în Cluj-Napoca, str. Piatra Craiului nr. 27. Eventualele sesizări, sugestii sau reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (558416)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1005 Turc Petru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru mansardare casă în comuna B eliş nr. 116. Eventualele sesizări şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (558456) ■

• în conformitate cu Legea rir. 137/ 1995, Mocan Aron anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul grajd cu şură în comuna Ceanu Mare, cătun Fînaţe nr. 80. Eventuale sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588403)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Paşcalău Viorica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru începerea construcţiei locuinţei particulare în Cluj-Napoca str. Arieşuluinr. 74. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (588412)

P I E R D E R I

• Pierdut autorizaţie persoană fizică pe numele de Trif Sergiu Mircea nr. 10974 din 14.08.1991 seria A nr. 0118866. O declar nulă (558432)

• Pierdut carte de identitate nr. A 022134. O declar nulă. (558439)

• Pierdut carte de identitate seria A 0446830. O declar nulă. (588339)

• Morar Cornelia pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (588346)

• Pierdut legitim aţie de călătorie şi de student pe numele Bârdeş Bogdan. Le declar nule. (588347) '

• Culda Bogdan N icolae pierdut carnet CEC pentru alocaţie, complet, anul şcolar 1996-1997 seria V013 000882 01. îl declar nul. (588354) ,

• Pierdut carte de identitate seria A 0250379 pc numele Baciu Mihăilă. O declar nulă. ( 5 8 8 3 5 7 ) • * •. . .

• Rusu Nicolae Octaviân pierdut carnet de student. îl declar nul. (588359)

• Mureşan vasile pierdut-carte de identitate Mercedes Benz. O declar nulă. (588372)

• Ţermure DumitrU pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (588373)

• Roşu Mariana pierdut carte de identitate Dacia 1310 TX cu nr. de identificare UU1R1330065664 serie motor 120355, seria A 0398252 şi fişa de înmatriculare. Le declar nule. (588397)

• Stanca Grigore pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (588400)

• Pop O vidiu pierdut legitim aţie Grup Şcolar Industrial Material Rulant. O declar nulă. (588401)

• Crângaşu Florin pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă (588410) :

• Pop Liviu pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (588414) .

D E C E S EC O M E M O R Ă R I

• Cu durere şi întristare anun ţăm trecerea în n efiin ţăa d -n eiM Â R G IN E A N U M A R IA (T anti M IŢ I), so ţie şi mamă, rămasă fără alinare în ultimele clipe ale vieţii, în v îrstă de 79 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 14 iunie, orele 13 la Cimitirul din Ocna: Mureş. Dumnezeu să o odihnească în pace. Rudele şi prietenii apropiaţi (558447)" ■. •

• După trei luni de grea suferinţă şi singurătate, a încetat din viaţă văduva IOVA GHEORGHINA, în data de 12 iunie, lăsînd în urma sa nemîngîiaţi copiii Ioan şi_ C ornelia - cu familiile. Înmormîntarea va avea loc îD comuna Luna Ia data de 14 iunie ora 13,30. (558458)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost pentru noi soţie şi mamă PO P ANA. Vei răm îne veşnic în inimile noastre. Soţul Ioan, fiica Mimi, fiii Ioan şi Viorel cu familiile. Comemorarea va avea loc în satul Teocul de Jos în data de 14 iunie 1997 ore 12. (558460)

• Adînc înfioraţi, fiica Elena Tămaş, ginerele Emil şi nepoata Oana îş i iau răm as bun pentru totdeauna de Ia cel mai bun părinte şi bunic, fără de care lumea e mai săracă. V om păstra veşn ic în sufletele noastre amintirea sa. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 14 iunie 1997, în com una P loreşti. (588337)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iub itei n oastre m am e ş i bunici, DARIE SEPTIMIA. înhumarea va avea loc azi, 13 iunie, ora 12, la C im itirul C entral. V om păstra veşn ic în memoria noastră chipul său blînd şi iubitor. Dumnezeu să-i odihnească sufletnL Fiii R adu , M ihai şi nepoţii. (588340)

• Profund în d ureraţi, anunţăm d ecesu l iu b ite i noastre m am e, soacră şi b u n i c ă , P A N T I L I M O N E S C U M A R IA . în h u m a rea va avea loc sîmbătă, 14 iunie, ora 12, Ia Cimitirul CentraL Dumnezeu să-i odihnească su fletu l în p ace . F iu l C ătă lin , n ora C orin a , nepotul Tudor. (588385)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost so ţ, ta tă , b u n ic , socru , CÂMPEAN GAVRILĂ din C îm penqti, în vîrstă de 73 a n i înmormîntarea va avea Ioc în data de 14 iunie 1997, ora 13, în str. Timişului nr. 30. F am ilia în d o lia tă (588389)

• Cu ad în că d u rere anun ţăm în cetarea din viaţă a scu m p ei n oastre m am ă, soacră ş i bu n ică , ŢÂN ŢAŞ IU L IA N A , în vîrstă de 73 ani, din M intiul GherliL Mamă dragă, nu te vom u ita n ic iod a tă Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă, 14 iunie, ora 13, Ia M intiu l G h erlii. F am ilia îndurerată. (000100)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm trecerea în veşnicie a dragei noastre so ţii ş i m am e, M A R IA DAN, care a avut loc în data de 11.06. Cei care au fost aproape la bucuriile şi n ecazu rile fa m ilie i, s în t invitaţi să îm părtăşească durerea s îm b ătă ,14 .06 .1997 , o r a ' 12 , în Capela Mare a Cimitirului Mănăştur. Soţul Iuliu şi fiul Marian. (588404)

• Un ultim omagiu celei care a fo st co loca tara noastră, doam na DARIE SEPTIM IA. C ondolean ţe fam ilie i în d u rerate . Locatarii blocului din str. Albininr. 135-137. (558419)

• In cred ib ila v este a m orţii p rem atu re a prietenei n oastreM A R IA N A D A N ne'-a zguduit profund . Sîntem alături de Iuliu şi Marian în cumplita lor durere. Lenuţa şi Viorica. (558434)

• C u v in te le nu pot exprim a durerea şi com pasiunea n oastră pentru M arian în aceste m om ente g re le la pierdereaa bunei şi m in u n atei sa le m am e, profesor M A R IA D A N . Sincere condoleanţe întregii fam ilii. R ăm înem m ereu a lă tu ri d e tin e , dragă Marian. Ruxandra, mama şi bunica. (558436)

• S în tem a lă tu r i de familia scumpă Cornelia şi Constantin Asăvoaie, acum cînd s-au despărţit, pentru o vrem e, de m am a lor nespus de dragă, M ARIA SÂTMAR. Familia Morar lo sif şi Silvia. (558446)

Colegii de Ia Disciplinele de Genetică, Am eliorarea P lan telor ş i Irigarea Culturilor sînt alături de şef lucr. E lena T ăm aş în m om entele g re le a le pierderii iubitului său tată. 558453)

* Sîntem alâUru prietenul nostru D an şi de familia n- durerea pricinuită ! m oartea prea rapid, mamei sale. Dumnezeu ierte. Prietenii din pan» JjV (558454)

• Sincere c o n d o V Fi”fam iliei Pop Viorel marea durere pricinuitjj fi»1 pierderea mamei sale ANA. Colegii din servjj Aprovizionare, Desfaci C olaborări SC Fortpi CUG SA. (558455)

• Sincere condolen. colegu lu i nostru Cătil Pantilimonescu la pierd», m am ei dragi din pan, im co leg ilor de la Consulting LTD. (55845?

Fi| 'telilil

îmiImn

• Profund îndureraţi | , ( despărţim de buna noaţtj soacră şi bunică, cea care fost MARIA dr. LUCAd RăzboienL Pioasă aduce a m in te , ginerele Sfirl T itu s ş i nepotul Stvi (558459)

• Lacrimi, gîiJi fru m oase şi flori pen prietena noastră ceai bună, cel mai nobil ;i fc su fle t, profesor MAR DAN. Dumnezeu, care să răsplătească ostent co p iilo r Lui, i p regătească un loc veşn ic ia lui. MARIA! dragă, vei fi pentru m amintire vie. Condole fam ilie i. Nadia, Alt N ad l (558461)

prouri]diifrturjrolîtn&lisi

lliri

J1Dliet:rofjnl1LN,a!liatiiiceilioM S I

isiimntiispoi

' Pios omagiu celei« fo st MASPANTILIMONESCU trecerea în nefiii C ond oleanţe faoi îndoliate. Familia colon Vasile Cristea. (55846!

* , Sîntem alături d oam n a înv. .Chior* Livia în aceste momeau grea încercare, P trecerea în nefiinţă a ta» său. Condoleanţe faini® Elevii clasei I A Şcoala 6. (558471)

• Plîngem pierdf ireversibilă a preaiubit' nostru DUMIT» GHERMAN, omul car* clădit mai multe vieţi â singură viaţă. Fie Dumnezeu să-i răsplatt truda şi chinul şi 1 odihnă în pace. Fa® îndurerată. (588336) ^

• Sîntem alături colegu I nostru Pura la pierderea tatălui 0 C olegii de Ia Secţia Poliţie, (588341)____

Cu inimile prof*1 îndurerate, sîntem de familia Dan, despărţirea de cea car fost distinsa Pf MARIANA P inegalabilă coleg* prietenă. Damneze» odihnească sufletul Familiile Moisii ţi [588369)..

idurcminiiumiliJido:kia

Uaajoiluge:1.LV,ilgerninaStro

ido-ire:’pre

i«n|: i|ii i ta

•iîni

'*ili i» 5: t

;ri!llîrpiÎDUţâ'ferâ ’inu *5l)a i!\RLmii'fcdHi

%

K

vineri, 13 iunie <997 P U B L IC IT A T E

, Sîntem alături de naşii .jDjtri Cornelia - ş i Constantin A săvoaie, la „area durere pricinuită de Ufcerea în veşnicie a celei iflrea fost mama şi soacra

M A R IA .Dumnezeu sâ-i dea odihnă, familia Fechete. (588371)

Om de excepţională poiilâ morală, de în a lt profesionalism, om de o „Ă capacitate de iubire şi j[ dăruire, care a ştiut să iifrunte cu zîm betu l pe j,n o ursită m aşteră, jofesoara de lim ba ş l jentura română MARIA

. . fiindcă era peste jjsiirâ de istovită, s-a dus j moară puţin” şi fără ea 'ic'simţim, m ai p u stii” . OJihneşte-te în p a ce , lliriucă a noastră! Catedra i i limba şi literatura ■omânâ de la L iceu l loretic “Brassai Samuel”.

• îndurerate gînduri în ţintirea iubitei noastre rittene şi co lege , jrofesoara de lim ba şi iiratnra română MARIA 1LN, cu care ani şi ani de coală am în fru n tat viaturile, va lu r ile”, iiicere condoleanţe Iui ilia şi Marian. Teodora «seu şi Geta Ţărmure,i familiile. (588379)

MARIA dragă, ţi-ai n a t pînă la ultim a nturâ de viaţă îna lta isponsabilitate de dascăl şi ş “grijind cop iii a ltor jn e” ţi-ai lăsat singur

opriul copil ş i n e-a i Arerat pe toţi cei care te­ii iubit. Vei rămîne veşnic

sufletul nostru fflîngîiat. S incere Jidoleanţe familiei Dan. Wa Plăiaş şi fam ilia

Un rîu de lacrimi n-ar O ajuns pentru pierderea igei noastre M A R IA

care a p lecat 'Ijerâtor d intre noi. mna vie a sufletului tău Stros şi cald va dăinui în toile noastre. S incere •doleanţe fam ilie i '•irerate. Ani şi Leontina îrtană cu fam iliile .

Cu adîncă d urere "•ţim încetarea d in $ a scumpului nostru Hatâ şi bunic IOZON ®IAN în vîrstă de 69 de '‘înmormîntarea va avea i» Turda str. Ion Sion

’ l in 13 iunie orele 14. îndu rerată .

’ OO)

Direcţiunea Liceului r,«ii samuel, în tregu l

'?! ^ Pr°fesoral ş i e lev ii ''■fi cu durere dispariţia 'viitoare şi prematură a ’ nei profesoare de J literatura română,

DAN, om de înaltă ’11* morală şi loială, colegă stimată ^bită. Dumnezeu sâ o

nească în pace. Sîntem .j'r‘ de fam ilia ‘ ţ ă . (588387)

• C onducerea L iceului Unitarian, cadrele didactice şi elevii, cu profundă durere ne luăm rămas bun de Ia cea care a fost d oam na M ARIA DAN, profesoară d e lim ba ş i litera tu ra română, om de înaltă ţinntă profesională şi morală, atît de preţuită şi iubită de noi to ţi. S incere con d olean ţe familiei îndoliate! (588388)

• Sîntem alături de IL coL Ţ în ţaş V iore l în m area d u rere p r ic in u ită de m oartea m am ei d rag i. Sin cere co n d o lea n ţe . C ad rele P en iten c ia ru lu i Gherla. (000100)

• Cu sufletele îndurerate, anunţăm stingerea din viaţă a scum pei n o a stre D A N M A R IA , soră ş i m ătuşă. C hipul ei drag nu-1 vom uita n ic io d a tă . F am ilia C olceriu E len a , D ă n u ţ, Daniela şi 01L (588406)

• Cu durere în suflet ne despărţim de iubita noastră cum nată şi m ătuşă, DAN M ARIA. A m intirea ei va răm îne veşnică în inim ile n oastre . D u m n ezeu s-o odihnească m pace. Familia Dan Gavril, Crina, Călin şi GabrieL (588407)

" f S în tem a lă tu r i de fam ilia D an în m area du rere p r ic in u ită de trecerea în nefiinţă a mamei ş i so ţie i, D A N M A R IA . Sincere condoleanţe întregii fam ilii. Fam ilia H andrea. (588408)

• Lacrimi, flori, amintiri, la 2 ani de cînd sub glia rece a m orm în tu lu i tr is t , se odihneşte o inimă, un suflet bun şi b lînd , care nu vâ p u tea fi u ita t n ic io d a tă , scumpul nostru soţ şi tată, I) A M A S C H I N VLADIMIR. Parastasul de pomenire va avea Ioc în 14 iunie ora 11, Ia Biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. S oţia Ilean a ş i co p iii. (558280)

• Tot ce a fost important pentru noi în această viaţă trecătoare a plecat în lumea u m b relor , lă s în d u -n e cu sufletele îndurerate, singuri, doar cu amintirile dragi şi cu atîtea p la n u r i ş i v ise neîmplinite. îngenunchiem în faţa m orm întului celui care a fost col(r) ŞIŞO E VIRGIL, la împlinirea a 6 lu n i de la n ed reap ta despărţire. Zilnic ne rugăm Ia bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău nobil, b lîn d ş i iu b itor . E l este sin guru l care ştie ce om m inunat ai fost. N e este foarte dor de tin e ş i ne lip seşti. Cu su fle tu l îndurerat îţi dorim odihnă veşnică. Parastasul de 6 luni va avea loc dum inică, 15 iu n ie 1997 , la B iserica înălţarea Domnului, la ora12. F am ilia în veci nemîngîiată. (558341)

■ • In data de 15 iunie se împlinesc 2 ani de cînd a trecut în nefiinţă cel care a fost M U R EŞA NALEXANDRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fie- i ţârîna uşoară . Soţia . (558384)

• A trecut un an de cînd scum pa n oastră soţie, mamă, bunică şi străbunică a trecut în veşnicie, cea care a fost M IFF M ARIA, uif suflet bun şi drept pe care nu. 3 vom uita niciodată şi pe care îl vom plînge cît timp vom trăi. Dumnezeu să îi odihnească sufletul în pace. C om em orarea va avea Ioc sîmbătă ora 9,30 la B iserica . ortod oxă din cartieru l G rigorescu . Familia (558417)

* Pioasă aducere aminte la împlinirea a 2 ani de cînd s-a stins din viaţă iubitul nostru soţ, tată, bunic, frate, socru , cuscru BRU M Ă TRAIAN. D um nezeu să-I odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Soţia Irina, copiii Sorin, Simona, M ih aela , n epoatele G iorg ian a ş i R am ona, ginerele CristL (558435)

• S-a scure un ân de cînd ne-a părăsit soţul ş i tatăl nostru drag COŢA IOAN. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia L etiţ ia ş i co p iii C arm en, G abriela* Călin.(558449)

• Au trecut 6 săptămîni de cînd draga noastră soţie, soră, m ătuşă, verişoară şi cumnată, ALBU VIORICA VERONICA, ne-a părăsit pentru . to td eau n a . F rum oasa ei im ag in e şi sufletul e i bun şi plin de dragoste v o r fi m ereu alături de n o i Parastasul de pom enire va avea Ioc la Capela E piscopiei Greco- C a to lice , str . M oţilor , sîmbătă, 14 iunie, ora 11. F am ilia nem îngîiată'. (588300)

• Aceeaşi durere, tristeţe şi mult, mult dor purtăm în su flet ş i acu m , c înd se îm p lin esc 6 lu n i d e la trecerea în lum ea celor drepţi a îngeru lu i nostru păzitor , scu m pa noastră' so ţie , m am ă - ş i f iică , COLDEA RODICA. Dormi în pace, scum pa noastră. Comemorarea va avea loc sîmbătă, 14 iunie, ora 18,30 Ia B iserica O rtodoxă din cartier Grigorescu. Familia. (588355)

• S-a scurs un an de cînd scum pa m ea p r ie ten ă , LUCI ERCHEDI, a trecut în lumea drepţilor. Nu o voi uita niciodată. Dumnezeu sâ o odihnească în pace. Maria Perşa. (588363)

• U n m om ent de reculegere azi, 13 iunie, la 5 a n i de la p lecarea pe drumul Iară de întoarcere a celu i ce ş i-a în ch in a t în treaga v ia ţă fam iliei şi profesiei, prof. dr. SAVU A L E X A N D R U . F am ilia . (588383)

D IV E R S EADEVARULcfle Ciui I

D cuă ip o s ta z e ... a p ro p ia te

Doi... "oameni" la vîrsta miracolelor copilăriei: în stînga, m area întîlnire cu cerul senin/cu natura plină de neasemuite miracole; în dreapta - prim ele mari întrebări cu răspunsuri date de cel care le-a pus, în prag de trecere de la grădiniţă spre... "universitatea" primordială: şcoala primară, adevărat labirint dintre copilărie şi adolescenţă în drum spre maturitate şi senectute. , Foto: E. OLARIU

♦ T E L E S P E C T A T O R ♦ T E L E S P E C T A T O R ♦ T E L E S P E C T A T O R #

Sîmbătă, 14 iunieProgramul 1: 7,00 Bună dimineaţa ... de la

Iaşi!; 8,30 Pas cu pas (magazin ştiinţific); 9,20 Film pentru copii: Fărîmiţă şi Piper; 10,10 Fe- riţi-vă de măgăruş!; 11,10 Pe muchie de cuţit (documentar); 11,50 Microrecital Dida Drăgan;12.05 Ecranul; 12,50 National Geographic (documentar); „Comori ale trecutului; 13,45 Premiere cinematografice;, 14,10 -Tranzit 136;18,35 Povestirile lui Donald Răţoiul (desene animate); 19,05 Teleenciclopedia; 20,00 Jurnal;20,40 Savannah; 21,30 Filmele săptămînii; 21,50 Mîine pe micul ecran; 23,00 Ştiri; 23,05 Serial: Perla Coroanei; 0,00 Săptămîna sportivă; 0,15 Detectivul din Los Angeles; 1,05 Camei Planet- ”Radio Direct” Rock Live: Concertul formaţiei Iris; 2,05 Fotbal Divizia Naţională.

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj-Napoca; 12,00 TVR Timişoara; 13,30 Tempus. Istoria lumii; 14,00 Un zîmbet pentru vîrsta a treia; 14,30 Serial: Dr. Quinn (r); 15,20 Ritmuri muzicale; 15,30 O altă putere; 16,20 Serial: Secretele nisipului; 17,15 Itinerare spirituale (documentar); 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Vă place opera ?; 21,30 7 zile - 7 arte; 21,35 Autograf pentru prezent: academicianul Al, Balaci;22.05 ŢVM. Mesager; 22,30 Serial: Frumoasa şi Bestia; 23,30 Alfa şi Omega (r); 0,00 TVR Club.

PRO TV: 7,00 Desene animate; 8,10 Povestea zilei cu Magicianul; 8,30 Serial: Flipper; 9,00 Serial: Luke cel norocos; 9,45 Film: Un pumn de dinamită (r); 12,15 Întîlnire cu presa (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: înapoi în viitor II (SUA 1989); 15,00 Motociclism PM al Australiei (documentar); 15,20 Motor Sport Magazin; 15,30 Baschet NBA Action; 16,00 Film: Blind Spot (SUA 1993); 17,30 Serial: Walker, poliţist texan;18,15 Adevărul gol-goluţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi!;19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Cartea poştală „Pro NATO” - extragere; 20,05 Rambo II (SUA ,1985);.21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Crimă cu premeditare; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,10 Serial: Nemuritorul; 0,00 Sport la minut - ştiri sportive;0,15 MTV Unplugged: Tori Amos; 1,00 Film erotic: Deadly Charade; 2,30 Film: Rambo II (r); 4,25 Serial: Crimă cu premeditare (r).

v Duminică, 15 iunieProgram ul 1: 7,00 Bună dimineaţa!; 8,15

Lumină din lumină; 9,15 Serial: Colţ Alb; 9,45 Domino (emisiune pentru copii); 10,40 Leonard Bemstein prezintă:, -Gonccrte pentru tineret (s);

11,40 Viaţa satului; 13,20 Biserica satului; 13,30 Atlas (documentar); 14,00 Ştiri; 14,10 Stop-cadru; 14,20 Video-magazin. Ediţie dedicată cuplurilor;15.30 Fotbal DN; 17,10 Serial: StarTrek; 18,05 7 zile în România (magazin); 18,45 Âladdin (desene animate); 19,15 Robingo; 19,55. Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, info- art; 20,30 Duminica sportivă; 20,50 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 21,00 Pariul Trio (alergare hipică); 21,05 Film: Linişte în culise ! (SUA 1992); 22 ,45 A vanprem ieră la F estivalu l Internaţional „Cerbul de Aur” - Braşov ’97; 23,00 Ştiri; 23,05 Varietăţi muzicale; 23,40 Baschet Finala CE feminin (înregistrare de la Budapesta);1,05 Serial: Frumoasa şi Bestia.

Programul 2: 7,00 5 x 2. Magazin duminical de la Iaşi; 13,00 Oameni care au fost: Constantin Istrati, inginer chimist; 13,30 Revista de istorie;14.00 Film: Romanţa finală (Spania 1985, p.I); 15,15.Cazuri şi necazuri în dragoste; 16,15 Serial: Secretele nisipului; 17,10 Repriza a treia (magazin sportiv); 18,35 Sensul tranziţiei; 19,25 Un secol de cinema. Să ne amintim de Audrey Hepbum; 20,35 Hyperion. Revistă literară în imagini; 21,35 7 zile - 7 arte; 21,40 Fotbal Campionatul Italiei;23.00 Doar o vorba săţ-i mai spun!; 23,05 TVM Mesager; 2 3 ,3 5 S elecţiu n i din F estivalu l „Mărţişor” organizat la Chişinău cu ocazia împlinirii a 60 de ani de către compozitorul Eugen Dogaru; 0 ,4 5 Itinerar turistic france? (documentar).

PRO TV: 7,00 Desene animate; 8,15 Serial: Fiica oceanului; 8,45 Super Abracadabra; 10,15 Operaţiunea PRO NATO; 10,30 Film: Pantera Roz se întoarce; 12,15 Operaţiunea PRO NATO;12.30 Profeţii despre trecut - săptămîna politică cu Silviu Brucan; 12,55 Ştirile Pro Tv; . 13,05 Serial: News Radio; 13,30 Serial: Detectivi de elită; 14 ,30 C hestiunea ,zile i; 15,00 Lumea filmului; 15,30 Tenis „Queen’s” Londra - finala;16.00 Operaţiunea PRO NATO; 16,30 Tenis "Queen's" Londra - finală; 17,00 Operaţiunea PRO NATO; 17,30 Serial: Terra 2; 18,30 Serial: Beverly H ills; 19 ,30 Ştirile Pro Tv; 20 ,00 Operaţiunea PRO NATO - „Ziua Germaniei”: 20,45 „Cartea poştală PRO NATO”,- extragere; 20,50 Film: Marilyn şi Bobby (Italia/SUA 1993):22.30 Ştirile Pro Tv; 22,35 Serial: Fotomodele;23,35 Ştiri; 23,50 Procesul etapei (talkshow); 1,35 Serial: Terra 2 (r); 2,30 Baschet Finala NBA:

( Chicago - Utah; 5,30 Profşţii despre tţecut (r).

ADEVARUL S P O R T vineri, 13 iunie 1997

“CERBERA”Deşi C onsiliu l de

Administraţie i-a dat ultimul avertisment preşedintelui Sorin Bagiu, doamna Doboşi nu e de acord. Pentru cei care nu ştiu, Doina Doboşi este secretara clubului din Piaţa Păcii fără a cărei bunăvoinţă nu se poate ajunge la şefi. Ea a comentat astfel cele spuse la PRO-TV: “Ceea ce se întîmplă aici e spionaj, întrebaţi-i pe ei (PRO-TV-ul, n.r.)” Ieri, la clubul doamnei Doboşi al cărui preşedinte este Sorin Bagiu, se lucra pe rupte. Vasile Dobrău şi Ioan Maja nu puteau fi deranjaţi. O vor face-o alţii. în curînd!

M ihai HO SSU

O H M I

G h e r ie n ii a u d o v e d it c ă s în t m a i b u n i :

Olimpia - Minerul Sărmâşag 3-0 (0-0)

*\

i

f - ii t

Miercuri după-amiază, pe stadionul FC Bihor din Oradea am asistat la o partidă specifică de baraj: o luptă crîncenă pentru balon, joc bărbătesc

' (care în multe momente a depăşit limita regulamentului), cele două echipe dorind cu orice preţ victoria şi... calificarea. Vioara întîi a fost Olimpia, o formaţie bine aşezată în teren de antrenorul Mihai Pop, dar care în prima parte a meciului a intrat în jocul minerilor. In primele 45 de minute am asistat la puţine faze de poartă, doar cele două lovituri libere executate de Cupşa şi Corujan constituind un real pericol la poarta apărată de Ţăranu.

în a doua parte a întîlnirii echipa Olimpia a mărit ritmul, cei din Sărmăşag nu au mai rezistat atacurilor în valuri purtate de înaintaşii gherleni şi au cedat de trei ori: în minutul 56 a înscris, din interiorul careului, Munteanu (din pasa excelentă a lui Coroian); faza s-a repetat în minutul 87,

numai că de astă dată, cei care au creat-o au fost Fericean şi Botiş, ultimul marcînd din 4 metri. Al treilea - şi totodată cel mai frumos gol a fost înscris în ultimul minut de joc de Corujan din lovitură liberă de la 20 metri, executată magistral în colţul stîng al porţii sălăjene. Nu a fost un meci spectaculos ci imul de uzură, caracteristic partidelor de baraj. Oricum, gherienii au fost mai buni şi au cîştigat pe merit. Olimpia a aliniat formaţia: Pădure - Fărcaş, Miklos (Mureşan), Marchiş, Zah - Varga, Cupşa, Munteanu - Coroian (Fericean), Corujan şi Covaci (Botiş).

A arbitrat bine brigada formată din I. Biro (Mediaş) - E. Pîrvulescu (Mediaş) şi N , Asandei (Reşiţa). Observator; dr. Mircea Neşu (Oradea). La meci au asistat 2.000 de spectatori, din care 800 sosiţi din Gherla cu autocare, autoturisme şi cu trenul. Vom reveni cu amănunte.

SZEKELY Csaba

DIVIZIA NAŢIONALA DECORTINA FINALĂ

. Iată-ne ajunşi la borna 34, ultima, pe traseul fotbalistic numărul unu, început anul trecut înaintea echinocţiului de toamnă şi încheiat acum, în preajma solstiţiului de vară. Mîine deci, sîmbătă 14 iunie, ultima etapă, care, de fapt, nu mai prezintă interes pentru că ecuaţia ierarhiilor a fost rezolvată, cunoscute fiind din penultima etapă campioana şi retrogradatele. Să parcurgem, pe scurt, programul ultimei etape.

□ Chindia - Steaua: Dacă formaţia tîrgovişteană nu era salvată prin rezultatul de la Bacău, unde “Poli” Timişoara a pierdut ultima şansă de salvare, respectiv cum Steaua obţinuse deja titlul învingînd pe F.C. Naţional, acum aş fi pariat câ Steaua va da Chindiei pentru Regencampf, punefuj salvator. Acum nu rnai c nevoie.

. □ “U” - F.C.M, Bacău. în alt context aş fi garantat că trupa lui • Dan Anca îşi va lua revanşa pentru înfrîngerea din tur (2-3). Actuala

criză foarte acută, cu formaţii alcătuite din Cc sc nimereşte nu dă formaţiei clujene şanse reale pentru revanşă dccît la modul teoretic şi mai ales î& contextul... terenului propriu. Noroc că este ultima

; etapă şi ca pericolul retrogradării nu mai există, altfel sc repetă o poveste mai veche cînd băcăuanii ne-au expediat, aici acasă, în eşalonul secund, -

D F.C. Naţional - Ceahlăul. După două insuccese consecutive în cupă şi campionat, ar fi cazul ca “bancarii” să mai şi cîştige. Cît îi priveşte pe nemţeai, şansa lor de-a mai prinde “trenul UEFA” este doar teoretică, diferenţa de golaveraj faţă de gălăţeni este prea negativă ca echipa Ceahlăul să mai spere să ia locul Oţelului în Cupa UEFA. '

□ Sportul Studenţesc - Oţelul. în tur, gălăţenii au cîştigat cu scor de forfait Deci ar fi vorba de o revanşă şi este greu de crezut că alb-negrii din capitală o vor obţine chiar şi la un scor modest după ce au fost decimaţi în penultima etapă la Ploieşti. Ar mai fi de spus.căgălăţenii nu sînt de acord să piardă locul pentru UEFA.

□ F.C. Argeş - Gloria. Un meci fără probleme, neexistînd o miză. Dect un joc aşa zis... amical, înaintea vacanţa mari.

O Jiul - Petrolul- Uh alt meci în prag de vacanţă, între echipe care nu mai sînt animate de mize. Eventual un joc al orgoliilor, mai mari sau mai miei.

□ Dinamo - F.C. Braşov. Mcci de adio al braşovenilor pentru măcar un an de pe scena numărul unu. Dinamoviştii nu vor să pună în pericol bronzul ediţiei cc sc încheic aşa câ vor trata,: cu seriozitate partida. - , -

□ Universitatea Craiova - Farul, Altă partidă fără miză şi importanţă, respectiv prilej de' simplă revanşă a trupei din Bânie pentru înfringerea din tur.

□ “Poli” Timişoara - Rapid. Ce se mai poate spune despre acest joc în care timişorenii sînt de-acum retrogradaţi?

R om eo V . C ÎRŢAN

. Cortină finală, mîine, sîmbătă 14 iunie şi în Divizia A, adică eşalonul secund al fotbalului autohton. în seria I “cărţile sînt făcute” din vreme, atît în privinţa titlului cîştigat de “pădurarii” din Fălticeni (din toamnă prezenţi pe. scena Diviziei Naţionale), cît şi a retrogradatelor - Cetatea Tg. Neamţ şi Steaua Mizil (de asemenea cunoscute dc foarte multă vreme).

în scria a 11-a, în schimb, dacă retrogradatele au fost cunoscute după penultima etapă, ccuaţia titlului şi a promovării totodată rămîne

.să fie rezolvată mîine, în ultima etapă, la Craiova , unde a doua clasată (şi cu golaveraj superior), Electroputere, întâlneşte pe prima clasată, C.S.M. Reşiţa (careia i-ar fi suficientă şi o “remiză”). Deci marele moment al adevărului avantajul terenului propriu puţind fi decisiv. La Cluj-Napoca un derby judeţean: sfcwviarii din Gruia unnînd să-i aibă ca parteneri în ultima etapă pe uniriştii din Dej. Prilej pentru feroviarii clujeni dc a-şi lua revanşa; pentru înfringerea din tur. s , " '- , ' , '

Din emisiunea TELESPOR'P (TVR 1) de miercuri scara am aflat că în ciuda tuturor demersurilor făcute, conducerea echipei Electroputere Craiova a refuzat transmiterea pe micul ecran a disputei dc mîine, cu CSM Reşiţa. Dc ce oare?

M O Z A I C F O T B A L I S T I C

CONFLICTUL STEAUA- TITI DUMITRIU S-A ACUTIZÂT

Un comunicat de presă al (Slubului StiMUii. semnat de generalul Cornel Oţelea, î-a dai lut liti Dumitriu un termen de 3 zile pentru <i-si i.Lintiţa

lasă să se înţeleagă că antrenorul Dumitriu ar putea fi sacrificat pentru un loc în schema care să-l aibă

» ‘rr îff*¥cdere pe viitorul antrenor Lăcătuş.. Rămîne să ne'dusa® nj la expirarea celor trei zile date de club lui Dasnitrta pentru o clarificare pe poziţie.

FRANCE; Ş8 Marcuri, ÎS cadrul grupei a 8-a a preliminariilor europene a avut\ loc partida Islanda - Lituania, încheiată cu s£o|ul alb de 0-0. în urma acestui rezultat clasaraerţtul “la zi” al grupei arată astfel:

poziţia referitoare la autonomia secţiei de fotbal Somânia.I8{§), Macedonia 13(7), Irlanda 10(7),fftln ' /Ia Milfl ll KAnfialn# fia /lAiiH l/)li rjv.'rtvi Iftnanl r»PA T itlIâTlflO 1 1 Q fl/1 O <11 T fifaţă de restul secţiilor şi conflictul, «rtificial creatj (se subliniază în comunicat) între ŢiţişDuinitriu şi/ Marcel Puşcaş, preşedintele secţiei dc loifcd 1 um într-o emisiune TV o imagine avindu-i ca protagonişti pe Mihai Stoichiţa şi Marius Lăcătuş-™ a fost însoţită de “o şoaptă” cu subînţeles, care

Lituania 16(6), Islanda 3(6) şi Liechtenstein 0 (7). în paranteze'numărul de jocuri susţinute de protagonist®'.' ,

Viironil examen al tricolorilor în 20 august cu Macedonia.

(r .v .c .)

Benny The Dip, cîştigător surpriză

la Epsom DerbyRevenind la această a 219-a

ediţie a cursei, principalul favorit al punterilor. era Entrepeneur, antrenat de Michael Stoute şi călărit de Michael Kinane. Care însă a dezamăgit total, terminînd al patrulea după o cursă foarte slabă. Victoria a revenit lui Benny The Dip, antrenat de John Gosden şi călărit de Willie Ryan. Lansat în faţă cînd plutonul se apropia de ultima turnantă, el a avut suficiente rezerve pentru a rezista atacului; final lansat de experimentatul Pat Eddery (multiplu cîştigător,al Derby- ului), care călărea pe Silver Patriarch. Extrem de bucuros la prima sa victorie în marea clasică, Willie Ryan declara:

“în general, Pat Eddery e foarte bun în aprecierea acestui gen de situaţii. De data aceasta însă a greşit. Existau dubii dacă Benny The Dip va rezista pînă la capăt, dar antrenorul m-a ajutat să-l conduc la perfecţie.” .

Mult mai rezervat s-a arătat antrenorului cîştigător, tot el oferind însă şi explicaţia: “După ce pierzi un Derby pe ultimii yarzi, cum am păţit eu cînd Lammtarra l-a întrecut pe Tamure, înveţi să fii rezervat. Nu sînt un tip emoţional, dar acesta este, desigur, un moment special în cariera oricui. Sînt bucuros că am optat pentru Willie (Ryan), căci a dovedit că s-a situat la înălţimea ocaziei.”

Clasament cursă:1. Benny The Dip (cîştigător

la foto-finish), 2. Silver Patriarch, 3. Romanov, 4. Entrepeneur, 5. The Fly, 6. Fahris, 7. Symonds Inn etc.

RCM

LUPJECOPIII AU “BĂTUT

CUPA IN CUIE”Finala campionatului naţional,

rezervat copiilor s-a desfăşurat Ia Sfintu-Gheorghe. Ea a evidenţiat realmente potenţialul deosebit al luptelor libere clujene. Cîştigînd pentru a treia oară consecutiv, echipa alcătuită de antrenorii Aurel Şuteii, Vasile Popuţa şi Gavril Ursu, a făcut posibil ca sportivii de la CSS Viitorul să păstreze definitiv cupa. Dintre cele 32 de echipe participante (315 sportivi) s-au distins pentru realizarea frumoasei performanţe clujene Cristian Ban, Radu Crişan, Radu Alexoaie, Nicu

Strejan, Paul Topan şi Liviu Moldovan. Abia pe locurile II şi III au venit copiii de la Dinamo Bucureşti, respectiv Oradea.

C A D E Ţ II PE P O D IU M U L

ÎN V IN G Ă T O R IL O RTimp de 3 zile, la Reşiţa s-au

desfăşurat finalele campionatului naţional de lupte libere penthi cădeţi. , Tot reprezentanţii Clubului Sportiv Şcolar au făcut posibil ca şi clujenii să se afle pe podiumul cîştigătorilor. După echipele din Reşiţa şi Tîrgu Mureş, dar înaintea lui Dinamo Bucureşti şi Odorheiu Secuiesc, CSS VIITORUL Cluj a ocupat locul al treilea. La reuşită au contribuit Bogdan Pandrea, Mihu Perde, Radu Crişan, Radu Alexoaie şi Vasile Nădăşan.

Radu V ID A

Memento13

lU N It■ Cu şase decenii şi jumât

în urmă, la sfîrşitul seaniik 1931-1932, echipa de fotbj] “Venus” din Bucureşti aciştig a patra oară finala campionatului naţional, de data aceasţ, dispunînd de “unsprezectlt’ reşiţean, U.D.R. în semifinale, “Venus” a “M acabi” din Cernăuţi cu iar U .D .R . a învins pj “Mureşul” din Tg. Mureş 8-2 . în finală s-au întîlnit următoarele formaţii: ' L âp u şn ean u - Stroşka C on stan tin escu - A S ta n c iu , Tănăsescu D u m itrescu ,(V olodea), Vâlcov, Nicolai (Colea) Vâlcov, Petre (Petei V âlcov , M otoroiu. U.D.R,; Damacsek - Czako, (îyorgy. Bundi, Sepi I, Killianovih. Tudor, Ploeşteanu aceluiaşi an a devenit student la Cluj şi s-a transferat Ia “U” de unde, după terminarea stud în toamna anului 1937 a legitimat Ia Venus), Lakatos, M oise, Keller. ~

■ Acum 30 de ani, în 1511 în oraşul califomian San Dh: atletul american Bob Seagrem obţinut un nou record monâ- la prăjină 5,36 m (vechiulim era de 5 ,34 m şi com patriotului său Joii Pennel). Recordul lui a fost al 34-lea din istoria pmk Dintre acestea, 19 au realizate eu prăjină din bâ sau din m etal, restul obţinute cu prăjini din supraelastice. Primul recoiS1 peste 4 metri a fost înrej ‘ de americanul Wright în iăr ultimul din “era de către D onald Brii; campionul olimpic de la Roe (1 9 6 0 ), eu 4 ,8 0 m. Sec perform anţelor record t “supraelastice” a fost inauguB- de George Davies în 1961, oraşul Boulder, cu 4,83 m

’ LÂSZLOfi

( a g a IAUTORaliul Acropolis

Rahul Acropolis a consemnat prima apariţie a multiplului campion mondial Juha Kankkunen (Mr. 3K) de la divorţul de Toyota. El l-a înlocuit la Ford pe germanul Armin Schwarz, rămas fără navigator după dezertarea lui Giraudet la Toyota. . Conflrmînd anticipările, revenirea' lui Juha a înscris efectiv motoristul american în lupta pentru titlul constructorilor,' pe care nu I-a mai cîştigat după o bună bucată de timp. Alături de vechiul său coechipier Repo, Kankkunen a dominat clar raliul greo. în faza finală, cînd era evident că victoria nu le poate scăpa, liderii echipei Ford' i-au ordonat să încetinească pentru a relansa lupta şi în cla­samentul piloţilor, unde KKK nu mai avea şanse realistice. Pe Sainz însă, victoria îl apropie la 14 puncte de uq (posibil) al

treilea titlu mondial.Acropolis Rally (clasament

final):1. Sainz /Moya (Ford Escort,

4K 56:24), 2. Kankkunen TRepo (Ford Escort, +17”), 3. Makinen /Harjanne (Mitsubishi Lancer, +5:03), 4. Burns/ Reid (Mitsubishi Carisma, +5: 07), 5. Radstrom/ Giraudet (Toyota Celica,+7:47), 6. Nittel/ Thomer (Toyota Celica, +10:02) etc. '

Reamintind că din acest punctajul e analog celui ‘i: Formula 1 (10-6-4-3-2-1 pe®1' primele 6 locuri), iată staţii" clasamentul piloţilor d cele 14 manşe ale ediw1 Makinen 42, McRae 32, S«i* 28, Liatti 18, Eriksson H Schwarz (retras) 11, Burns Kankkunen 6. etc.

Constructori: Subaru^ Mitsubishi 53, Ford 45 ele.

U ltim a o ră ! h turneul final al “CUPEI ROMÂNIEI’Joi scara a avut loc tragerea la sorţi a programului celor trci Zile

din turneul final al “Cupei României”. Ultim act în campionatul naţional 1996-1997.

Programul celor trei zile este următorul: Azi, vineri, 13 iunie:

Someş Dej - Elcond Zalău (ora 16.00), "U" ARDAF - Steaua (ora 17.30); sîiubâtâ, 14 iunie: Steaua - Elcond Zalău (ora 16.00), "U" ARDAF - Someş Dej (ora 17.30); duminică, 15 iunie: Somcs Dej - Steaua (ora 10.00), Elcond Zalău - "U" ARDAF (ora 11.30).

Demostene SOFRON

CONCURSUL DE LA

CHINTENIEste vorba despre faza judeţea­

nă a concursului de pescuit spor­tiv staţionar, programată pentru duminică 15 iunie. La întrecere participă toate filialele A.J.P.S. precum şi filialele A.V.P.S., respectiv A.J.V.P.S. (adică din Dej, Turda şi Cîmpia Turzii - de exemplu - unde nu s-a făcut separarea vînători-pescari sportivi). Gazdă a fazei judeţene este A.J.P.S. iar “arena” disputei obişnuitul lac Chinteni. Un amănunt de ordin organizatoric: duminică dimineaţa, la orele 6,30, un autobuz special va transporta pe concurenţi şi arbitri la Chinteni unde este stabilită întîlnirca tuturor echipelor participante. După şedinţa tehnică, tragerea la sorţi a standurilor şi celclalte preparative

se va da startul întrecerii. Concurenţii clasaţi pe primele11' locuri la toate categoriile (seni ' senioare, juniori, junioare copii) vor fi premia!] ^ substanţiale sume în lei. Firin tuturor concurenţilor ca şi tutu* pescarilor sportivi care decazi1' iar dreptul să iasă U “«fJ( fiindcă s-a încheiat perioada prohibiţie în apele colinare şi ‘

' ses. Tot la Chinteni, Ia finele st (27-28 iunie) va avea Ioc V interjudeţeană a concursului pescuit sportiv staţionar,J rezervată echipelor de copn

SOLUNARELE Iată prognoza solunarc

pentru săptămînă 15-21 mi" duminică 15 - schimbătoare; luni 16 • ?at bune; marţi 17 - ?anse1/°L bune; miercuri 18 şi joi 1“1 ;- şanse bune; vineri 20 şi *2 1 iunie- ş a n s e s c h i m b ă t o a r e tfapt nu prea estete i e g ^

•t 3 ) vineri, 13 iunie 1997 O M U L S I S O C IE T A T E A

Ă D E V A R U Ld e C l u j

: ■ ' ’ - ---------------:----------

di prelevarea de o rg an e de la p e rso an e le la care a fost d e c la ra tă m o a rte a c lin ic ă ,

d eclară p ă r in te le G ale riuBiserica Ortodoxă Română

stede acord cu prelevarea de jjjane. de la o persoană declarată moartă clinic, cu osdifia să existe consimţămîntul

' ’il donatorului sau cel al ;i sale.

_____ Constantin Galeriui declarat pentru MEDIAFAX ti, principial, transplantul de ©ne se înscrie în “orizontul âiM al iubirii”.' '“A itibi înseamnă a trăi viaţa

Jiilalt Iubirea este o ofrandă. i®-o asemenea viziune, dacă un jjan al meu serveşte prelungirii iţii celuilalt, atunci eu văd în sta o faptă creştină. în cazuliii transplant, nu se poate vorbi de dezintegrarea lăptarii mele, jtucît spiritual voi rămîne în legătură cu organul respectiv şi, mi avea o mare bucurie câ el îi siveşte fratelui meu”, a precizat

' iele Galeriu._ opinia părintelui Galeriu,

i trebui ca, în viitor, tot mai alţi oameni să-şi dea «imţâmmtul pentru donarea

unor organe, după moarte.în România a fost efectuat un

singur transplant prin prelevare de rinichi de la un donator cu moarte celebralâ, deoarece atît populaţia cît şi BOR au fost reticente la conceptul de deces biologic.

Medicii din cele mai mari spitale bucureştene au creat Ia începutul lunii iunie a.c. Fundaţia Transplant Bucureşti. Această organizaţie are ca scop colectarea de fonduri pentru crearea, în capitală, a unei reţele puternice de donatori şi a unui

. sistem de transplant.Dr. Ioan Sinescu,. director

adjunct la Spitalul Clinic Fundeni a declarat pentru MEDIAFAX că activitatea de transplant se desfăşoară anevoios pentru câ nu există suportul material şi nici donatori de organe.

Legea privind transplantarea de ţesuturi şi organe umane a fost aprobată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor.

şi Amenajării Teritoriului, a apreciat, miercuri, că prevederile din Contractul cu România privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor româneşti (punctul 14) au fost îndeplinite.

Sub coordonarea MLPAT şi cu sprijinul autorităţilor locale a fost elaborat , Programul Guvernamental care cuprinde pietruirea, în ; următorii doi ani, a 220 km de drumuri comunale, ceea ce reprezintă 30 la sută din totalul de circa 7.630 km de drumuri comunale de pămînt. Noica speră că pentru aceste lucrări va beneficia de sprijinul ministrului de Finanţe, Mircea Ciumara, prin alocarea sumei de 150 de miliarde de lei, odată cu rectificarea bugetului pe 1997. ,

In acelaşi program este prevăzută alimentarea cu apă, în următorii doi ani, a 3.131 de sate, reprezentînd 30,1 la sută din totalul de circa 10.407 sate care nu dispun de instalaţii

Noica a spus că în anul 1997 s-a alocat de la buget suma de 33 miliarde de lei pentru elaborarea studiului de prefezabilitate care fundamentează Programul Guvernamental, a studiilor de fezabilitate şi începerea lucrărilor la unele obiective prioritare.

De asemenea, punctul 5 din Contract, privind crearea de facilităţi pentru procurarea de locuinţe, este realizat, prin înfiinţarea F ondului Naţional de Locuinţe. Noica a spus că

proiectul pe baza căruia se va înfiinţa acest fond se află, pentru “îmbunătăţiri”, la BNR şi Ministerul Finanţelor. “Există posibilitatea de a demara această acţiune prin strîngerea de fonduri de la bugetul de stat, BNR, băncile comerciale, fondurile de investiţii, de pensii, precum şi fondurile proprii ale populaţiei”, a afirmat Noica. El a precizat câ sînt necesari 240 de miliarde de lei pentru locuinţele neterminate.

Hm 1?; * ţ

■

mmn t 0* i $131*

i

i

D e c la ra ţia lu i U lm Sp ineanu despre re fo rm a s is tem u lu i

d e pensionareUlm Spineanu, ministrul Reformei, a declarat,

miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, câ Guvernul intenţionează să finalizeze în acest an reforma sistemului de pensii din România.

El a arătat că reforma sistemului de pensii trebuie făcută în strînsă colaborare cu programul ‘ de privatizare.‘ “Acest nou sistem de pensii va fi de natură

privată, iar finanţarea va fi asigurată de Fondul Naţional de Dezvoltare, împreună cu cinci instituţii financiare internaţionale de prestigiu”, a afirmat ministrul Reformei.' Ulm Spineanu a precizat că cei ce vor administra aceste fonduri vor lucra pe bază de , contracte cu o durată de cinci ani, iar managerii vor fi stimulaţi în fimeţie de rezultatele obţinute.

La acest proiect, Ministerul Reformei a colaborat cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

T este le p s ih o lo g ic e tre b u ie făcu te în a in te a c u rs u rilo r de şoferi

Testele psihologice necesare pentru examenul auto ar trebui să se facă înainte ca o persoană să urmeze cursurile unei şcoli de şoferi, a declarat miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Vasile Rusu, şeful Laboratorului psihologic al RATB. '

El a arătat că inspectorii Ministerului Transporturilor ar trebui să verifice mai des modul în care cele aproximativ 25 de laboratoare psihologice particulare din Bucureşti eliberează avizele pentru cei care au urmat şcolile de şoferi. .

“în noile laboratoare psihologice lucrează şi oameni care au alte specializări, cum ar fi absolvenţii Facultăţilor de Sociologie sau Filosofie. Dacă un client a plătit cuisple unei şcoli particulare şi contravaloarea testului psihologic, iar rezultatul acestuia este negativ, el nu este mulţumit, iar laboratorul particular îşi pierde clienţii. Uneori, cei care nu trec testele psihologice la fostele laboratoare de stat, cum este cel al RATB, se duc şi obţin avizul de la un laborator particular, ceea ce înseamnă, practic, desfiinţarea corectitudinii acestei reţele”. ,

BM ljM w M p- Â

! r ,

t

« t

-'ujul vechi"/ o fu: lAtgen O L iR IL

LEGEA t W W m MODIFICĂRI, IMBUMTATIRI ALE APARTAMENTELORAceastă lege constituie un balon de oxigen pentru proprietarii care şi-au construit balcoane fără

autorizaţie. Parlamentul a trebuit să consfinţească o stare de fapt reală, existenţa unor construcţii care n-au pus în primejdie structura de bază a rezistenţei clădirilor. Construirea a mii de balcoane devenise un fenomen necontrolabil şi era timpul să i se pună capăt, adică, să fie legalizat, învederăm din acest punct de vedere textul art. 18 din Regulamentul-cadru care conferă proprietarului dreptul de a duce modificări sau îmbunătăţiri apartamentului său fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii. Zidurile dintre apartamentele alăturate care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii pot fi reamplasate prin acord între proprietarii apartamentelor respective şi cu înştiinţarea asociaţiei de proprietari. De asemenea, zidurile dintre apartamente şi proprietatea comună, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere. A modifica vine de la franţuzescul modifier, şi înseamnă, a preface, a transforma, a schimba aspectul, forma sau conţinutul. A îmbunătăţi are o sferă mai largă de cuprindere: a face ceva care să fie mai bun să capete o valoare sau calitate superioară. Aceşti termeni vor primi o explicaţie tehnică o'dată cu elaborarea unei metodologii la care se lucrează în prezent. Restricţiile severe la care erau supuşi proprietarii erau în contradicţie flagrantă cu trăsăturile de bază ale dreptului de proprietate: utendi, abutendi, fiuendi. Proprietatea, asa cum este definită de Constitutie, este sacră si inviolabilă si trebuie respectată cu sfinţenie.

Ion G HER CIO IU

centrul preocupărilor din recuperării medicale se

';* i kinetoterapia, motiv ®tra care se va insista mai '•* asupra ei.Kinetoterapia (K .) este 'finită ca un ansamblu de- ■oceduri ce promovează -Şcarea ca element de bază■* tratamentului recuperator.J constituie un important* terapeutic recuperator ■ ical al deficienţilor neuro- ' fflotori, cardiovasculari şi ■'Ptratori, dar îşi găseşte apli-

Şi în cadrul recuperării* recducării profesiona- ' Prccum şi în latura socială ■ perării, constituind în

nucleul recuperării Mâţii de muncă. Kinetoterapia urmăreşte ■“«forarea ori lichidarea |3or deficienţe sau, dacă ^ ta nu este posibil, se

să se obţină f !Pensarea ori adaptarea Idelor afectate prin

ăţirea performanţei,

forţei, preciziei şi mobilităţii aparatului locomotor. Indiferent de etiopatogeneza sa (de tip nervos central, nervos periferic, osteo:ligamento-muscular), prin K. se urmăreşte ameliorarea funcţiei elementelor interesate în afecţiune, adaptarea şi compensarea malformaţională

Urmarea firească a reducerii deficitului morfofuncţional şi a creşterii capacităţii de prestaţie prin aplicarea măsurilor de K. este răsunetul psihic pozitiv asupra bolnavului, care capătă un nou tonus.

Pe de o parte K. previne instalarea variatelor “deviante

actuale, se cere doar ca ea să fie bine aleasă, bine dozată şi introdusă în planul terapeutic la timpul potrivit.

Formele principale ale K. sînt: - mersul pe jos în pas lent; în pas grăbit, alergarea, plimbarea etc.; im itaţiile şi. jocurile (cu deosebire la copii);

Kinetoterapia, procedura centrală a activitătii de recuperare medicală (2)

deficitară. Cîmpul dc acţiunc al K. este şi mai întins cînd este aplicată preoperator în pregătirea unor redori articulare şi imediat postoperator, după intervenţiile chirurgicale ale aparatului locom otor sau chiar după intervenţii pe abdomen. De mare eficienţă sînt procedurile de K. aplicate în afecţiunile cronice, stabilizate şi compensate ale marilor viscere, în special ale plămînului şi aparatului cardio­vascular cum este cazul infarctului miocardic.

psihicc” consecutive sindromu­lui general sau local hipokinetic, iar pe de altă parte contribuie la crearea climatului necesar pentru participarea bolnavului la propria sa recuperare.

în epoca noastră, cînd automatizarea, mecanizarea, sedentarism ul, ameninţă cu consecinţe ce constitu ie “sindromul general hipokinetic”, K. devine una din armele de mare simplitate, dar de verificată eficienţă privind adaptarea om ului la con d iţiile v ie ţii

gim nastica generală şi respiratorie în care se includ şi gim nastica în producţie şi gim nastica aerobică;antrenament la b icicleta ergometrică pentru deficienţii

'cardiorespiratori, în special pentru cei cu infarct miocardic; gimnastica medicală selectivă, masajul; reeducarea mersului; reeducarea prehensiunii; hidrokinetoterapia generală şi cea specială este indicată în îm bolnăviri ale aparatului locomotor; sportul curativ (mai

ales pentru deficienţii neuro- locomotori); ciclismul, înotul; dansul curativ, există în întreaga lume atît săli pentru dans distractiv cît şi curativ pentru deficienţi.

Ergoterapia (E.) în care se include şi terapia ocupaţională reprezintă o formă particulară a kinetoterapiei prin care se defineşte “orice activitate recomandată şi depusă în scopu l grăbirii vindecării bolnavului”.

Form ele ergoterapentice sînt: E. recreativă; play-terapia sau terapia ocupaţională; E. funcţională sau curativă; E. orientativă (în scopul orientării profesionale) şi E. pentru deficienţii cu afecţiuni cronice, stabilizate, parţial recuperabile sau irecuperabile.

în cadrul E. se include şi ed u ca ţia m ersu lu i care presupune uneori protezarea şi/sau ortezarea membrului deficient

F lo rea M A R IN

oaşului IXj cu “minunatele cutii dc beton”*, singurele locuri de recreere pentru aipn au rainas terenurile de joacă Acestea sînt (sau ar trebui să fiei amplasate între blocuri, departe de traficul poluant. Cartierul Dealul Honlor era cunoscut pentru adevăratele sale ‘‘păduri dc \crJcaU” ce

Unde o să vă jucaţi, copii?înconjurau clădirile C’opm de aici au a\ul întotdeauna .spaţiu dc joacă, departe de zgomotul stradal. Asta pîna în urma cu cîiiva am cînd. unele terenuri au fost sau sînt înghiţite de posesorii Jc autotunsme caa si-au amenajai pe ele locuri dc parcare. Cc a mai ramas. a fost parcelat, săpat. înconjurat de garduri si transformat în grădini de /ar/aval. Cît priveşte noile cartiere - Sumon Uamutiu. Ştelan cel Mare, 1 .Mai - "grija" pentru locurile de joacă a Iest eliminată dm start Mi-au fost suficiente trei degete dc la o mîna pentra a nunnra aceste spaţii, înghesuiţi: între garaje, tomberoane dc gunoi m dune de moloz.

Mult mai grav cMl însa ca locurile di. joaca, Alîtea c i \ au reuşii s i mai supraviduia.scâ, mJuMi u l dm Parcul Mare al oraşului. M'nt nungnjitc. pline de gropi si murdărie, cu loagancic. balansoarele si consiructnlc specifice într-ii avansată stare di. degradare, punînd în pericol chiar Mata copiilor.

Sînt ani si am dc cînd nu s-a investit, nu s-a înnoit, nu s-a schimbat niime in acest sector Trista p rtonnantă'

M ag d alen a V A ID A

Inspectoratele judeţene dc Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă, respectiv cel al municipiului Bucureşti, vor fi reorganizate, ele tiecînd din subordinea Direcţiilor Sanitare în accca a Ministerului Sănătăţii (MS), a declarat, Gcza Motear. sccrctar de stat în MS.

Odată cu trecerea k minister,: ele vor deveni inspectorate judeţene dc sănătate publică,

in s p e c to ra te le de P o liţ ie S a n ita ră şi

M e d ic in ă P re v e n tiv ă vor fi

re o rg a n iza te

respectiv al municipiului: Bucureşti.

Dr. Molnar apreciază câ reorganizarea Inspectoratelor dc Poliţicr Sanitară este prima măsură reală de descentralizare, cu atît mai mult cu cit, în mod paradoxal, inspectoratele? controlau activitatea direcţiilor sanitare cărora le erau subordonăte.

în scopul 'descentralizării activităţii dc evaluate a stării dc sănătate a populaţiei;: Institutul de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi dc Conducere sc reorganizează în instituţii publice cu personalitate juridică, a mat spus dr. Molnar. Astfel, îa nive‘ naţional vor funcţiona Institutele dc Sănătate Publică Bucureşti, Cluj-Napoca, laşi şi Timişoara, Centrele de Sănătate Publică (CSP) Sibiu şi Tg.: Mureş, precum si_ Institutul dc

1 Management al Serviciilor de Sânataie-Bucuresti.

ADEVARULde Cluj E C O N O M IAvineri, 13 iunie 1997

LANSAREA OFICIALĂ A PROIECTULUI “TRANSHUMANCIA”Marţi, 10 iunie 1997, cu începere de Ia ora 12, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca a avut loc

lansarea oficială a proiectului TRANSIIUMANCIA, dedicat identificării şi promovării produsului agro-turistic din judeţul Cluj şi din zona Munţilor Apuseni. Lansat din iniţiativa organizaţiei spaniole de profil Dioja Rural Foundation şi avizat la Glasgow, proiectul se derulează în cadrul programului ECOS OUVERTURE al Comisiei Europene, program care vizează colaborarea cu statele neparticipante la Comunitatea Europeană, Beneficiind de o dublă finanţare PI!ARE şi FERD (Fondul European de Dezvoltare Regională), TRANSIIUMANCIA are ca partener est-european Asociaţia neguvernamentală RETAM (Rural Eco-Tours Agro-Montan), supervizată de. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj. . ______

TRANSHUMANCIA REPREZINTĂ UN NOU PAS SPRE STRUCTURILE

COMUNITĂŢII EUROPENEDacă primul contact a avut loc în luna decembrie a anului 1995, în

iunie 1997 s-a ajuns în etapa semnării unui contract între Camera de . Comerţ, Industrie şi Agricultură, prin preşedintele său, dl Mircea Costin, şi partenerul occidental. Desfăşurarea viitoare a proiectului pare să presupună foarte multă muncă şi sume deloc neglijabile. într-o primă etapă, în perioada 10-20 iunie 1997, au loc cursurile de pregătire a celor înscrişi în acest program, desfăşurate în limba engleză. în aceeaşi perioadă,o echipă a partenerilor spanioli, condusă de dl Julio Grande Ibarra, se va deplasa în împrejurimile Clujului şi în zona Munţilor Apuseni pentru identificarea unui prim potenţial turistic urmînd ca, pînă în luna septembrie a anului curent, să aibă loc întocmirea unor fişe pentru oferte. Tot în luna septembrie 1997, partea română va efectua vizite în Italia şi Spania, pentru ca, în cadrul Tîrgului Internaţional de Turism de la Madrid, cele trei ţări, România, Spania şi Italia, să fie prezentate la acelaşi stand

Dl Mircea Costin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, şi-a exprimat dubla satisfacţie oferită de realizarea proiectului “Transhiimantia” care înseamnă, în acelaşi timp, concretizarea dorinţei de a lega comunitatea de afaceri şi învăţămîntul superior, prin colaborarea cu Facultatea de Ştiinţe Agricole, dar şi un nou pas spre structurile Comunităţii Europene.

Reprezentată de dl Julio Grande Ibarra, organizaţia spaniolă Dioja Rural Foundation, cu o experienţă de 12 ani în turismul rural, vede, în

proiectul “Transhumancia”, un mod de fortificare a economiei, respectiv a întreprinderilor turistice mici, posibilitatea creării unor noi locuri de muncă şi, nu în ultimul rînd, o alternativă economică pentru mediul rural. Proiectul urmăreşte oferirea unui sprijin asociaţiilor turistice mici şi recuperarea patrimoniului turistic, avînd în vedere natura, istoria şi cultura tradiţională ca puncte de atracţie pentru turiştii străini. ■OCHIUL ARUNCAT ÎN OGRADA VECINULUI

Ultima parte a lansării proiectului “Transhumancia” a fost dedicată dialogului invitaţilor cu participanţii la eveniment, majoritatea întrebărilor acestora fiind adresate d-lui Radu Gcomoleanu, preşedintele Asociaţiei RETAM. Am aflat în acest fel că, departe de ideea creării unor puncte turistice, noul program vizează identificarea şi valorificarea posibilităţilor deja. existente, mergîndu-se pe principiul “ochiului aruncat în grădina vecinului”. Banii programului vor fi destinaţi, în aceste condiţii, promovării acestor posibilităţi existente, prin crearea pliantelor şi participarea la tirguri turistice.

Manifestarea, desfăşurată pe parcursul a aproximativ, două ore, i-a avut ca invitaţi pe domnii Radu Geomoleanu, preşedintele Asociaţiei RETAM, Mircea Costin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, Petru Guş, decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Muntean S. Leon, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole, Traian Vasilescu, reprezentant al Ministerului Turismului şi Julio Grande Ibarra, reprezentantul organizaţiei spaniole. Fără nici o excepţie, invitaţii şi-au exprimat încrederea în programul lansat cu această ocazie, caz în care nu-mi rămîne decît să-i urez o viaţă cît mai lângă.

Laura M O R AR

C a n o n u l a d u c e d i v i d e n d e m i c i

Nici 10.000 lei pentru titluri de un milionSC “Carbochim” a avut o

poziţie foarte avantajoasă, din punctul de vedere economic, pe piaţa românească. A fost unicul,furnizor de abrazive pentru industria de prelucrare a lemnului, pentru cea siderurgică şi metalurgică. Statutul de unic producător, dar şi stabilitatea economică a firmei, i-au creat acesteia o reputaţie bună, cel puţin pe plan local. Aşa se explică, faptul că, atunci cînd F.P.P. a scos la ofertă publică 20 la sută din acţiuni, acestea au fost vîndute toate populaţiei, cererea depăşind oferta.

în anul 1996, “Carbochim” a obţinut un profit brut de 2,1 miliarde de lei. Adunarea generală a stabilit ca dividendele aferente unei acţiuni de 25.000 de lei să fie de 262 de lei. în consecinţă, cei care au subscris în cadrul programului de privatizare în masă titluri de valoare la “Carbochim” vor încasa dividende de nici 10.000 de lei, pentru titluri cu valoarea

nominativă (cupon şi m carnet cu certificate) de... un milion. .

; Surse autorizate afirmă ci producţia internă de abrazivi a fost descurajată încă de la începutul tranziţiei: pentru importurile de abrazive nu s- au perceput şi nu se percep taxe vamale, în timp ce importul de materii prime necesare industriei interne nu a beneficiat de facilităţi li import. Iar în domeniul abrazivelor, spre deosebire dt siderurgie, de exemplu, concurenţa occidentală este foarte mare.

Cu 33 la sută din acţionarial aparţinînd persoanelor fizice şi cu un pachet masiv (67 li sută) aparţinînd F.P.S., “Carbochim” va fi, probabil, cumpărată de investitoii strategici. Şansa privatizării cu PAS-ul, nu i-a surîs niciodată firmei clujene. N-avea cine si ne apropie de o societate pe acţiuni al cărei capital st ridică la 34 de miliarde de lei

A.V.

O rd o n a n ţa d e U r g e n ţă p r iv in d d im in u a re a b lo c a ju lu i f in a n c ia r

şi a p ie rd e r ilo r d in e c o n o m ie

Senatul ă adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/1997 privind diminuarea blocajului financiar. şi a pierderilor în economie.

Ordonanţa stabileşte că modalităţile de plată, între societăţi şi regii autonome, sînt cambia şi biletul la ordin, cecul şi forfetarea sau factoring-ul. .Senatul a adoptat un

amendament al C om isiei economice, prin care cambia şi biletul la ordin nu trebuie să fie analizate, obligatoriu, de o bancă comercială, aşa cum propusese Guvernul. în scopul achitării obligaţiilor de plată şi diminuării pierderilor în economie, FPS va

' urma să treacă la vînzarea societăţilor, pînă la acoperirea datoriilor, compensarea datoriilor între societăţi, vînzarea: de acţiuni ale societăţilor sau la lichidarea societăţilor care nu au şanse să-şi achite datoriile prin alte modalităţi. Pentru acest din urmă caz, FPS va num i un lichidator, persoană fizică sau juridică română sau străină, care va avea dreptul să vîndă la licitaţie bunurile societăţii în bloc sau bucată cu bucată. Ordonanţa stabileşte ordinea de cfcctuare a plăţilor în cazul lichidării.

Grupul parlamentar PDSR s- a opus adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, afirmînd ca accasta stabileşte o proccdură de lichidare paralelă cu cea definită prin Legea 64/1994 - Legea falimentului. Preşedintele Comisiei pentru buget-fmanţe şi bănci, Varujan Vosganian (AR), şi ministrul Reformei, Ulm Spineanu, au afirmat că Legea 64 propune o procedură prea. iircoaic pentru lichidarea societăţilor cu datorii mari, fapt care determină continuarea acumulării dc datorii şi a blocajului financiar. Ministrul Ulm Spineanu a declarat agenţiei M EDIAFAX, după adoptarea Ordonanţei de

Urgenţă, că în cadrul ministerului se lucrează la o listă cu societăţile considerate fără şanse de a-şi achita datoriile şi care urmează să intre în procedura de lichidare.

Ideea deblocării prin utilizarea cambiei, biletului la ordin ş.'a. nu este nouă. Legal, putea fi utilizată de cîţiva ani buni. Deşi este recunoscută ca extrem de necesară de către contabili, instrum entele moderne de decontare nu au fost utilizate deoarece, pe fondul dezorganizării econom ice, riscurile fraudelor sînt numeroase.

Dacă şi Camera Deputaţilor va vota Ordonanţa 10, numeroase societăţi comerciale şi regii autonome s-ar putea trezi lichidate prin noile modalităţi de plată, din moment ce majoritatea agenţilor economici au de dat şi de încasat

La C a m e ra D e p u ta ţ ilo r s -a u p r im it :L e g e a p r i v i n d s t a t u t u l B N R , L e g e a a c t i v i t ă ţ i i b a n c a r e

ş i L e g e a f a l i m e n t u l u i b a n c a r

Guvernul a trimis Camerei Deputaţilor, spre dezbatere, proiectul de lege privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR). v . . :

Proiectul a fost depus la Biroul Permanent al Camerei, alături de 7 alte două legi care reglementează activitatea în domeniul financiar bancar - cea a activităţii bancare şi cea a falimentului bancar.

Proiectul de statut ah BNR în varianta Guvernului stabileşte ca Banca Naţională să fie condusă de un Consiliu de Administraţie, format din nouă membri, cu un mandat de cinci ani. Membrii CA sînt numiţi de Parlament, la propunerea primului-ministru. Legea prevede că aceştia nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau cea administrativă.

Conducerea executivă a BNR este asigurată de un guvernator, un prim-viceguvernator şi doi viceguvernatori, toţi cei patru fâcînd parte şi din Consiliul de Administraţie al Băncii. Guvernatorul BNR este ş i’ preşedintele CA, . prim- viceguvematorul estevicepreşedinte al CA. Ceilalţi cinci membri ai CA fără funcţii executive

nu pot fi salariaţi ai BNR. Revocarea din funcţie a oricărui membru al CA se face de către Parlament, la propunerea primului ministru, în condiţiile în care împotriva acestuia a fost pronunţată o condamnare penală definitivă cu privare de libertate sau dacă, în timpul mandatului, s-a angajat în

persoanele juridice cărora le-a acordat autorizaţie.

Emisiunea monetară de pe teritoriul ţării intră total în atribuţiile BNR. Tranşa de numerar în circulaţie emisă de BNR peste nivelul rezervelor internaţionale stabilite trebuie acoperită integral prin următoarele active - titluri de

acţiuni vădit inadecvate, stat deţinute în portofoliul de prejudiciind interesele BNR. investiţii, active din credite acordate

BNR elaborează şi aplică politica socielăţilor bancare a altor persoane monetară, valutară şi de credit şi juridice, cecuri, cambii şi alte titluri plăţi, autorizează supravegherea de credit scontate sau deţinute în prudenţială bancară. . portofolii.

, BNR exercită drepturi şi are Capitalul BNR este de 100 obligaţii care revin României în miliarde de lei şi aparţine în calitate de membru FMI, inclusiv întregime statului. Acesta se în privinţa utilizării facilităţilor acestei instituţii pe termen scurt şi lung pentru nevoile balanţei de plăţi şi consolidarea rezervelor internaţionale ale ţării.

Proiectul de statut al BNR prevede ca instituţia centrală bancară a ţării să acorde băncilor credite în condiţii de rambursare, garantare şi dobîndă.

Tot BNR stabileşte regimul rezervelor minime obligatorii pe care băncile sînt obligate să le menţină în conturi deschise la aceasta. BNR este agent al statului în aplicarea reglementărilor legale privind controlul vamal la

iar valoarea obligaţiilor binii depăşeşte valoarea activi instituţiei bancare în cauză Dt asemenea, sînt menţiontt procedurile pe care trebuie ăl urmeze judecătorul sindic, desemnat de un tribunal,? lichidatorul, numit cu acordul M Legea activităţilor bancare se persoanelor juridice roflita constituite în societăţi cometd% bancare şi sucursalelor^! România ale băncilor străin Activitatea bancară se paf desfăşura numai cu acordul p autorizaţie, emis de BNR.

Legea avizată de Gs®___ _____________ _________ menţionează toate tipurile *constituie prin preluarea capitalului activităţi care pot fi desfăşurat

* ...................... bănci - de la acceptare de depoftacordare de credite şi emitej i instrumente de plată, pini tranzacţii în cont propriu şan1 clienţilor, intermedieri în plas# şi administrare de portofoE

Cele trei proiecte de lege v*f remise Comisiei' pentru ‘ finanţe, bănci, pentru dezbateri? redactarea rapoartelor care v«< înaintate plenului.

Camera Deputaţilor va dis1* în plen cele trei legi în _ finalizării rapoartelor, urmini)11 procedurile sâ fie reluate în Ses

*

ici

înregistrat lâ 31 decembrie 1996 (5 miliarde lei) şi prin alocarea a 95 de miliarde de la fondul de rezervă a BNR.

BNR este scutită de orice taxe pentru operaţiunile şi serviciile pe care le face, inclusiv de taxa de timbru.

Raportul anual al activităţii BNR se prezintă plenului Parlamentului.

Proiectul legii falimentului bancar stipulează condipe judiciare dc lichidare a băncilor insolvabile. Condiţiile respective sînt prezentate de încetarea plăţii creanţelor lichide. şi exigibile de cel puţin 30 de zile,

I n s p e c t o r a t u l p e n t r u p r o t e c ţ i a p l a n t e l o r r e c o m a n d ăCu toate întîrzicrile survenite

în executarea unei bune părţi a lucrărilor agricole, prognozele privitoare la recolta din acest an sînt optimiste. Chiar mai mult, se vorbeşte de recolte record, fapt care nu poate decît să ne bucure.

Pentru numeroase culturi mai există încă pericole - ne avertizează specialiştii Inspectoratului pentru protecţia. plantelor şi carantină fitosanitară. în urma ploilor căzute în ultimul timp, la unele culturi este ncccsară aplicarea unor tratamente carc nu suferă întîr/iere. Aceste priorităţi ne- au fost prezentate de ing. Ilorea GHIBU, inspectorul şef al instituţiei amintite.

“Sînt deosebit dc actuale acum tratamentele la

principalul dăunător la cartofi - gîndacul de Colorado. în cadrul inspectoratului nostru s-a pus la punct o reţetă foarte bună pentru tratamentul cartofilor: victenon plus fastac cu ajutorul căruia combaterea se poate realiza

periculoasă - focul bacterian al rozaceelor, pentru care, la ora actuală, nu avem n ici o posibilitate de combatere. Din accastă cauză, acolo unde se depistează boala, pomii infectaţi trebuie tăiaţi şi arşi pe loc pentru

nou buruienile. Acolo unde talia cerealelor este depăşită de buruieni, recomandăm să se facă o nouă erbicidare cu granstar sau logran. Sînt produse care nu produc fitotoxicitate, chiar dacă se aplică în faza de spic.

Combaterea dăunătorilor - o acţiune Imediatăprintr-o singură stropire cu aparatură adecvată, încît să se realizeze o distribuţie uniformă a substanţei.

Din dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei am înccput o amplă acţiune de control a întregului patrimoniu pomicol al judeţului, mai ales în plantaţiile organizate intensiv, dar şi în livezile mai mici. Anul trecut, am depistat în judeţ o boală bactcriană deosebit dc

a împiedica răspîndirca acesteia.Un periculos duşman al

culturilor de păioase este gîndacul bălos al ovăzului pe care l-am depistat din timp. Dacă nu este depistat din vreme acest dăunător poate distruge într-o zi sau două întreaga masă foliară a unui lan cu păioase. Din fericire, combaterea accstui dăunător este simplă şi nu costă mult.

Datorită ploilor din ultimul timp, în lanuri vor apărea din

. în judeţul nostru s-au descoperit două focare - Turda - Cîmpia Turzii, Mihai Viteazul şi zona Gherla - Dej - Apahida cu un periculos dăunător al. zonelor verzi şi al livezilor. Este vorba de om ida păroasă a dudului. Dacă nu vom face tratamentele corespunzătoare în acest an, dunătorul amintit va ajunge în m unicipiul Cluj- Napoca. Acesta distruge toată masa foliară a unui pom într-o

singură zi. Avem rămase dt anul trecut substanţele necesare pentru combatere Am luat legătura cu RADP ? împreună cu acesta voi)

-efectua stropirile. Sînt şi dăunători semnalaţi în diferit zone (rapăn şi fâinare) cai* necesită tratamente la pom" fructiferi. Pentru tratameJ* recomandăm produsul punck. scoore sau rubigan.

Trebuie să atragem atenW producătorilor agricoli să r* aplice nici un tratamcn fito sanitar fără aviz» Inspectoratului de protccţi* plantelor pentru a se eviU accidentele. Avem un scrvictj permanent de consultan!tehnică. La telefoanele 14413/sau 144187 se va găsi u»

acontspecialist în măsura sainformaţiile solicitatc

I. RUS

diIm

«iin'T.inein«dicifliii'31’4a.itc|*•1>1!

'15 vineri, 13 iunie 1997 E V E N IM E N TADEVĂRUL Ide CBui I

i l i i t l l

f t f l

ie

m r a l d e d iv iz ie , C o n s ta n tin D E G E R A T U a f ir m ă :

R o m â n i a a r e s a n s e d e a i n t r a î n N A T O "jlaCercul Militar din Cluj-Napoca a avut loc o masă rotundă jia “Securitatea şi apărarea* responsabilităţi pentru mileniul la această manifestare a participat general de divizie jtttm Degeratu, Şeful Statului Major General al Armatei, 3] de divizie Dorin Gheorghiu, comandantul Armatei a .Transilvania”, Romulus Victor Constantinescu, preşedintele |ilui judeţean Cluj, Alexandru Fărcaş, prefectul de Cluj şi p Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, numeroşi | Au fost prezentate 7 comunicări care au vizat ‘Tipuri ik de agresiune aimată asupra României”, “Aspecte ale ;;jeIor de evoluţie a conflictelor armate”, “Unele aspecte i prognoza demomilitară”, “Operaţiile, altele decît ii”, “Operaţiile de pace sub egida ONU”, ‘Terorismul - ;ma întregii omeniri” şi “M anagementul crizelor”, icarile au fost prezidate de cursanţi ai Colegiului naţional jm."' ' ■ ..saffle care au urmat au scos în evidentă interesul deosebit

al participanţilor şi, desigur, al presei, asupra celui mai fierbinte punct al discuţiilor acestei veri: intrarea României în NATO. O afirmaţie care a surprins asistenţa a fost modul tranşant în care domnul general de divizie Constantin Degeratu I-a dat în legătură

.cu acest subiect: “Din punct de vedere strategic, nu există posibilitatea extinderii NATO fără România. Sînt necesare cel puţin două ţări - România şi Polonia - pentru a se crea un aliniament strategic de securitate şi stabilitate... România are reale şanse de a intra în structurile Nord Atlantice, încă din primul val”.

Cu toate că nu toţi participanţii s-au ridicat, prin întrebările lor, la nivelul seriozităţii mesei rotunde, spiritul dezbaterilor a fost unul de maxim interes, dovedind, încă o dată ataşamentul marii majorităţi a populaţiei pentru problematica stringentă a acestui sfîrşit de secol.

Vasile M O L D O V A N

d manechinele se... mişcăsă vedem manechinele din vitrinele magazinelor,

joţonate cu tot felul de textile pe care, sincer, le-am purta i Ghips, vopsea, imobilism, imitînd, cît de bine, forma Mşi anume expresivitatea umană. Cum imaginaţia nu are ;(intr-o opinie, desigur), iată că domnul Ştefi FLOREA ie, împreună cu manechinele de la Promotion Fashion, are mai puţin obişnuită publicului clujean: în magazinul m(Sotex), de pe strada Iuliu Maniu, fete frumoase şi fa făcuţi s-au înveşmîntat în cele mai elegante textile iicîntat privitorul. Viul a fost receptat ca o manieră mai

Mitaea disipa în semeni, sufletul incomparabil al materiei Dincolo de anonimul manechinelor, rămîne iniţiativa

r 'jf insolită) şi dorinţa (se pare realizabilă) de a face o ilare de modă la peste 5000 de metri deasupra solului Un avion va zbura de la Cluj la Bucureşti şi, acolo, întinderilor din cele întinderi de nisip, vor încînta ierului cu noul stil “csinna tuaregii”.•aţine Ia curent!

Eugen O LA R IU , Radu V ID A

ptâmîna'prizelorMomentul Qeniment” iezvăluie... '•»«! cîftig •

debutează în ^ de Cluj” un nou ,;i Avem premii de ,®e pentruNoastră şi prin , fiimei “Taurus” •iga CD-uri sau

^ cele două albume ^Adrian Berinde,

“Negru de fum”.7 cc trebuie să faceţi ’ cfonaji astăzi între )} la numerele de 1s;74-90 sau 19-21- răspundeţi corect la

P^86 sînt pe 11 Absent” al lui 'Mintie?^ Puneţi mîna pc

CINE MERGE LA HULLY GULLY?Aşa a fost să lic.La discoteca “Hully Gully^ sîmbătă, va cînta

“Dangerous Lovers”. O nebunie. în această săptămînă preferinţele redactorilor, “mînjiţi” cu operaţiunile de tragere la sorţi, s-au îndreptat spre Ciprian Glodeanu şi Lucian Pop, din Cluj-Napoca. (R estul semnalmentelor la redacţie!). Sînt băieţi de viaţă lungă, petrecută în orele scurte ale nopţii de Vis. Băieţii merg cu prietenele pentru că, organizatorii au oferit cîte două bilete gratuit.

Săptămînă viitoare, cînd dezmăţul se va dezlănţui peste lume, sperăm că mai mulţi cititori fideli vor putea merge (pe gratis) la cele mai haioase spectacole din burg.

Baftă! -Bianca DECANOVICI

(Pe fericiţii... desemnaţi de soartă, îi aşteptăm la redacţie: Fizicul, buletinul, bunăvoinţa şi hotărîrea c-o vor face lată, decent, desigur, sînt obligatorii).

SIE - sub controlDirectorul Serviciului de

Informaţii Externe, Ion Talpeş, a fost prezent, miercuri, la Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, participînd la discuţiile preliminare legate de proiectul de

'leg e privind organizarea şi funcţionarea SIE.

Acest serviciu a funcţionat pînă acum în baza prevederilor din Legea siguranţei naţionale, neexistînd o lege specifică serviciului.

Legea de funcţionare a SIE, iniţiată de doi senatori PDSR - , Constantin Sava şi Radu Timofte, a fost adoptată dc Senat la sfîrşitul legislaturii trecute. Textul prevede ca activitatea acestui serviciu să fie organizată şi coordonată de C onsiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), urmînd ca Parlamentul să exercite controlul asupra

activităţii SIE prin intermediul unei comisii speciale, formată din cinci membri ai Com isiilor parlamentare pentru apărare.

Delimitarea cu claritate a atribuţiilor dintre CSAT şi Parlament va constitui una din importantele modificări pe care le va opera Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor. Acest aspect este sensibil, mai ales pentru că Legea de funcţionare a CSAT a intrat în vigoare înainte de apariţia noii Constituţii, au precizat membri ai Comisiei pentru apărare, care au adăugat că lim itele controlului parlamentar trebuie stabilite cu claritate, deoarece “activitatea SIE are un caracter de secret de stat şi se desfăşoară sub acoperire".

Deputatul PNŢCD Mihai Gheorghiu a declarat agenţiei

MED1AFAX că va exista “un control puternic şi valabil” din partea Parlamentului, dacă forul legislativ va fi abilitat prin lege să se ocupe de controlul bugetar şi cel politic asupra SIE.

Deputaţii nu au putut preciza încă dacă controlul parlamentar va fi exercitat printr-o subcomisie derivînd din Comisiile reunite de apărare ale celor două Camere legislative sau printr-o Comisie parlamentară specială, similară celei care controlează activitatea SRL

în textul de lege, venit de la Senat, se precizează că directorul SIE are rang de ministru şi este numit de CSAT la propunerea preşedintelui României. Proiectul de lege nu precizează durata mandatului directorului. De aceea, este de •aşteptat ' ca proiectul de lege - privind funcţionarea, şi organizarea SIE să sufere importante modificări la adoptarea ei în Camera Deputaţilor.

P e că ră ri neum blate

“ C A C P A I T C C P H y 1 9 9 7 ’ ’ - l a f i n a l ( ! )

Vineri, 6 iunie, s-a dat startul în ultima probă a concursului, ce a necesitat noi eforturi epuizante din partea concurenţilor, deoarece o bună parte a pistei devenise albie de torent. Antrenamentul zilelor precedente şi frumuseţea peisajului montan de altitudine au făcut însă din această etapă o adevărată favorită

A.'■

j

pentru majoritatea participanţilor, în ciuda plou care vesmc ne-a dat tîrcoale.

Proba s-a sfîrşit sîmbătă, 7 iunie, la orele 16, în Haţeg şi odată cu ea, şi CARPAT TROPHY’97.

Duminică, 8 iunie, la ospitalierul hotel Poieniţa din Băile Felix, a avut loc banchetul oferit de către BRIDGESTONE si TRANSCARPAT.

Fondul de premii extrem de generos, în valoare de 15000 de mărci germane, pus la dispoziţie de către BRIDGESTONE, partenerul oficial al' competitiei, a fost împărtit astfel:

• Locul 1 - ITALIA: 5.000 DEM• Locul 2 - ROMÂNIA - echipaje particulare: 3.000 DEM• Locul 3 ex aequo - ROMÂNIA - fabricanţi şi FRANŢA:

2.500 DEM• premiul “Spirit de Echipă” - FRANŢA şi POLONIA:

4.000 DEMrr'V*

1».r

■*TP

• prem iul pentru “ Cel mai bun echipaj feminin” - GERMANIA: 500 DEM '

Noutatea CARPAT TROPHY ’97 a constituit-o prezenţa echipajelor de firmă alături de cele particulare. Cei care au avut curajul să-şi testeze produsele de serie în condiţiile extreme din CARPAT TROPHY au fost: uzina ARO şi institutul CESAR pentru autovehiculele ARO şi SSANGYONG MOTORS ROMANIA, pentru Musso 2.9 Diesel.

Cerută de participarea numeroasă, logistica a fost impresionantă, organizatorul punînd în joc 5 maşini de arbitraj, 3 maşini de asistenţă medicală şi 2 maşini de asistenţă mecanică (veterani ai Paris-Dakar-ului şi raliurilor Tunisiei şi Atlasului), precum şi 2 maşini de teren şi 2 microbuze pentru transportul presei şi oficialilor, atît pe probe cît şi pe drumuri mai uşor accesibile.

O noutate absolută în această ediţie a fost prezenţa unui centru de presă şi comunicaţii mobil, echipat şi operat de specialiştii de la BLUE RIDGE INTERNATIONAL - Bucureşti şi DATACOMP şi TENT TELECOM _din Oradea. Cu ajutorul echipamentului profesional de telecomunicaţii (Alinco), a liniilor telefonice cu interfaţă fax (Nokia) sau a lap-top-ului cu procesor de text, ziariştii prezenţi au putut expedia articole sau realiza transmisiuni în direct de la aproape 2.000 m altitudine.

Echipamentul oficialilor şi al concurenţilor a fost realizat de

firma N&W MODA PROD GmbH - Sibiu (în colaborare cu AXA - Italia), iar'entuziastul director al firmei a luat chiar startul în echipa ROMÂNIA - particulari!

Astfel, în 1997 CARPAT TROPHY se reafirmă, nu numai ca unicul concurs de aventură cu maşini de teren din Europa, ceea ce i-a atras calificativul de “esenţa euro-avcnturii”, ci şi ca o şcoală a prieteniei internaţionale! Vă aşteptăm în iunie 1998!

U L T IM A O R Ăvineri, 13 iunie 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

SI METEOROLOGIE AERONAUTICA

CLUJ-NAPOCA

Divergenţe între Adrian Năstase şi Teodor Meleşcan

Harta privind starea probabilă a, vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 13 iunie, a.c. în jurul orei 15.

Biroul Executiv Central al PDSR a avut, miercuri, o ultimă discuţie asupra programului politic şi economic al partidului, care urmează să fie adoptat Ia Conferinţa Naţională din 14 iunie.

Practic, la întîlnirea de miercuri seara, s-au formulat puncte de vedere ale conducerii PDSR pe marginea schiţei redactate de secretarul executiv Grigoie Geoigiu şi de expertul parlamentar Dan Mihalache. Iniţial, în colectivul de redactare fuseseră cooptaţi Viorel Sălăgean, Mircea Coşea, losif Boda, Nicolae Văcăroiu şi Florin Georgescu. La discuţia preliminară de miercuri, nici unul dintre cei amintiţi nu a fost invitat Timp de

P ă g u b i ţ i i C a r i t a s u l u i î l a c u z ă

p e G h e o r g h e T u n a r

Păgubiţii jocului “Caritas” mai speră să îşi recupereze banii. Ei spun că au nevoie de un sediu pentru biroul ce urmează să le coordoneze activitatea. Ieri, aproximativ 40 de persoane, în marea lor majoritate pensionari, s-au adunat în faţa Primăriei din Cluj-Napoca pentru a-i solicita lui Gheorghe Funar atribuirea unui spaţiu. Deşi îşi leagă o bună parte a speranţelor de primar, păgubiţii jocului “Caritas” îl consideră pe Gheorghe Funar vinovatul numărul .unu pentru amploarea luată de “Caritas”. “Dacă nu era Funar să le spună oamenilor că jocul va continua atîta timp cît va fi el primar, Stoica nu reuşea să înşele atîta lume” - declară liderul Uniunii Naţionale pentru Salvarea României. Cioca Ananie susţine că peste 12 mii de persoane şi-au depus dosarele cu chitanţe la UNSR în vederea recuperării banilor. Suma totală s-ar ridica la trei miliarde de lei, “adică jumătate din averea lui Stoica”, declară Cioca.

Potrivit afirmaţiilor liderului UNSR, acţiunea de stringere a chitanţelor se desfăşoară în prezent în locuinţa sa personală. Cioca Ananie pretinde că atribuirea unui spăţiu i-a fost

refuzată în mai multe rînduri de către Gheorghe Funar. Ieri, Cioca a încercat să obţină o audienţă

. la primar, după ce în această săptămînă, în două rînduri, nu a fost primit de către Gheorghe Funar. Liderul UNSR. nu a reuşit să treacă de portarul instituţiei, care i-a explicat că Gheorghe Funar nu este la Primărie.

Conform unei declaraţii de marţi a lui Cioca Ananie, păgubiţii jocului “Caritas” s-ar mulţumi şi cu spaţiul refuzat de senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter la oficiul de relaţii cu publicul din cadrul Primăriei. D in cîte cunoaştem, pînă în prezent Gheorghe Funar nu a luat în consideraţie această ipoteză. După toate aparenţele între Cioca Ananie şi Gheorghe Funar există o antipatie reciprocă. Liderul UNSR strînge în prezent semnături de la populaţie pentru demiterea primarului din Cluj- Napoca. “Astfel dorim să reparăm prostia celor care şi-au dat votul în alegeri unui astfel de om” - spune Cioca Ananie, persoana căreia Gheorghe Funar nu pare să-i arate altceva decît indiferenţă. ,

Dan BRIE

cinci ore, lideri ai PDSR, între cate s-au aflat Ion Iliescu, Adrian Năstase, Teodor Meleşcanu, Ioan Mircea Paşcu, Doru Ioan Tăiăcilă, au prezentat opinii despre doctrina şi Unia economică pe care PDSR intenţionează să Ie anunţe în noua sa postură de partid de opoziţie.

Adrian Năstase şi Teodor Meleşcanu au avut puncte de vedere .diferite atît la nivelul doctrinei, cît şi la cel al programului economic ale PDSR. Astfel, prim- vicepreşedintele Adrian Năstase a

: declarat că programul PDSR trebuie să reflecte modelul capitalist pe care îl propune partidul, “în dimensiunea lui socială”. El a pledat pentru menţinerea principiului economiei sociale de piaţă, pe care PDSR l-a abordat în timpul cît s-a aflat la guvernare. Năstase doreşte ca în program să se regăsească “rolul important al statului” în sensul corecţiilor aplicate în procesul de privatizare pentru realizarea unor distribuţii juste, echitabile ale veniturilor. De asemenea, el a propus menţinerea în program a ritmului gradual al reformei economice, în funcţie de reacţia şi suportabiHlatea populaţiei. - Cît despre doctrină, Năstase

doreşte, aşa cum a arătat, un model propriu social-democrat El spune că nu este neapărată nevoie de o delimitare faţă de celelalte partide declarate ca aparţinînd aceluiaşi curent - PD şi PSDR - şi, în perspectivă, întrevede o colaborare cu cele două formaţiuni, în termeni

: .I

ţ &practici, aşa cum s-a remarcat, in ultima vreme, în Parlament

Pe de altă parte, Teodor Meleşca­nu a militat pentru includerea unor abordări diferite, atît economice, cît şi politice. El a propus terapia graduală în aplicarea reformei, dar, aşa cum a precizat, într-un ritm mai susţinut decît cel pe care PDSR l-a practicat în timpul cît s-a aflat la putere. Meleşcanu susţine o manieră coerentă, stimularea capitalului autohton, liberalizarea funcţiilor reformei şi, în special, ale pieţei de capitol.

în plan doctrinar, Meleşcanu doreşte impunerea unei tranşări a sintagmei centru-stînga pe care PDSR a ales-o ca exprimare politică în curentul social-democrat.‘Trebuie să fim un partid social- democrat european, modem”, a spus Meleşcanu la finalul întâlnirii, în termeni diplomatici, el a mai sugerat că PDSR ar trebui să se deplaseze către centrul eşichierului politic şi chiar mai aproape de liberalism. Fostul şef al diplomaţiei române a adăugat că este nevoie de o delimitare numai faţă de liberalismul extrem şi că PDSR trebuie să-şi apropie “toate partidele de la centru pînă la stînga”.

Meleşcanu vede o colaborare mai intensă a partidului său aflat în opoziţie cu cele care alcătuiescarcul guvernamental şi nu exclude: satisfacă tendinţele programate cooptarea PDSR în Executiv, celor pe care Năstase 3 num Meleşcanu a propus, ca atitudine agregare a unor oameni coc dam politică, morala, ca principal trebuit să facă mai mult pa instrument de abordare a relaţiilor . partid”

cu puterea. El a spus chij, opoziţia constructivă impui* dialog permanent, care mi k obstrucţionat printr-un tas Z moţiuni.

Preşedintele PDSR, Iona refuzat să se pronunţe in fev; unei tendinţe sau a aWa din prezentate. Programele, în fbjXji în care vor fi supuse adopt }i Conferinţa Naţională, v0, ' finalizate pînă luni în acest *Jtş a fost cooptat în colectivii ' redactare şi Ovidin Şincai LijJ va alătura, după probabilităţile, şi HildegardPi

Meleşcanu a precizat că poate da seama în ce măsuri j convins colegii din c<PDSR să includă în progrj. propunerile sale. De altfel, Conferinţa Naţională, Mefea- va prezenta un prograiiMitemij susţinut şi de losif Boda,Coşea şi Viorel Sălăgean.

Demersul său se înscrie intenţia sa anunţată de a candi funcţia de prim-vicepreşediifc partidului. Potrivit unor surse ( partid, în cazul în care opti® promovate de grupul refonms: PDSR, polarizat în jurul i Meleşcanu, nu vor fi există varianta ca la Conf® Naţională să fie adoptate şi« moţiuni sau rezoluţii, menit

a< •rf

uCi

E â s p u n s u l p r e ş e d i n t e l u i B i l l C l i n t o n

l a i n i ţ i a t i v a u n o r c o n g r e s s m e n i a m e r ic a iPreşedintele SUA, Bill Clinton, a răspuns, la data

de 2 iunie a acestui an, demersurilor făcute de senatorii şi membrii Congresului, care i s-au adresat pentru susţinerea integrării României în Alianţa Nord- Atlantică, relevă un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX de către purtătorul de cuvînt a Ministerului Afacerilor Externe al României, Gilda Lazăr.

La data de 6 decembrie 1996, Benjamin Gilman, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Internaţionale al Camerei Reprezentanţilor a SUA, a transmis preşedintelui Clinton o scrisoare prin care susţinea evaluarea favorabilă a României pentru integrarea în NATO. La data de 16 decembrie 1996, un număr de 16 senatori americani s-au adresat preşedintelui în acelaşi scop, demersul lor fiind urmat, la dala de 10 februarie a acestui an, de cel semnat de un număr de 25 de membri ai Camerei Reprezentanţilor.

Răspunzînd tuturor acestor demersuri printr-o scrisoare datată 2 mai ac., preşedintele Glinton afirmă: “Vă mulţumesc pentru scrisoarea în care elogiaţi progresele făcute de România în domeniul democraţiei. şi al reformelor îndreptate spre o piaţă liberă, de la alegerea, în toamna trecută, a preşedintelui Constantinescu. împărtăşesc punctul dumneavoastră

Mlae i îltf

liiii a n i i t e t e i

de vedere, potrivit căruia noul guvern al Rom pe demonstrat o abordare agresivă şi, curajdi sexist problemelor cu care se confruntă ţara. în plus 6 a p a lansarea unor reforme de piaţă rapide şi de rezot nati chestiunii relaţiilor inter-etnice, RomârâJW C îmbunătăţit foarte repede relaţiile cu Ungaria# îndreaptă către semnarea unui important tiffliet Ucraina. Aceste evoluţii au fost în beneficiul popa ţ j român şi au contribuit considerabil Ia amaraiF securitatea regiunii. în România pare să exis puternic consens în sprijinul plasării acesia într-o Europă integrată. In fapt, perspectiva afe lin familia democraţiilor occidentale şi Ia instiE acesteia, cum este NATO, a constituit im impuls pentru România de a adinei reformele f a-şi îmbunătăţi relaţiile cu vecinii. Aşa vicepreşedintele Al Gore i-a declarat Constantinescu, în cadrul întilnirii tor la OSCE ce a avut loc la Lisabona, în luna < a anului trecut, Statele Unite doresc să spJ eforturile României în aceste direcţii. Salut spn/ dumneavoastră pentru integrarea României n Europă nedivizată şi sigură, bazată pe valorile# ale democraţiei, proces ce promovează şi ini Statelor Unite.” ^

D e s p r e e x t i n d e r e a N A T O c u c m c ! m e m b f

A fost ieri, alaltăieri, la început de vară. "Nu faptul că un ins e integrat într- un grup ucide personalitatea, ci faptul că el n-a făcut-o aderînd, ci predîndu- se. Poţi fi foarte bine colectivist fără să păcătuieşti îm potriva adevărului individual; mai m ult încă, poţi fi colectivist rămînînd foarte bine om al elitei. Dar s-o faci dinăuntru. S-o doreşti, nu s-o înduri" (C. Noica). A spus-o un mare gînditor, rostitor de adevăruri. La revedere, fluturi albi, să vă fie viaţa senină ca ziua de ieri, în care, proaspeţi absolvenţi de liceu, ati pâsit pe lunqiil drum al întrebărilor. G A U D EA M U S KalTUR!

M. BOCU

România este pregătită să adere la NATO, a declarat, pentru Vocea Americii, senatorul american de Oregon, Gordon Smith, care conduce subcomisia pentru afaceri europene. “Desigur, nu i-aş promova candidatura, dacă nu aş crede aşa ceva”, a spus senatorul.

Smith, precum şi alţi membri ai subcomisiei, sînt de părere că extinderea NATO trebuie să includă cinci ţări şi nu doar trei.

Admiterea a cinci state “este o şansă de a recompensa democraţia din aceste ţări, de a întări instituţiile democratice, de a promova valorile occidentale şi prosperitatea”, a apreciat senatorul. “Cred că

argumentele favorabile lărgirii Alianţei pălesc atunci cînd ridicăm obstacole arbitrare în calea admiterii unor ţări”, a mai spus Smith. El a adăugat că unele persoane din cadrul administraţiei americane ar prefera trei state, pentru integrarea în primul val, pentru a conferi garanţia că va exista şi un al doilea val. “Nimeni nu poate şti ce ne va rezerva viitorul şi avem acum oportunitatea de a promova valorile occidentale şi de a oferi gradul,de securitate care să permită înflorirea

liberei iniţiative în estul şi & Europei”, a arătat senatorul V

. ce priveşte modalităţile de re»» a lărgirii NATO, Smitl exprimat speranţa că AEanţaf extinde, prin primirea a ţări, într-un prim val, şi ă* proces va continua, pe mâstfţ alte ţări sc vor califica p* aderare. Smith a declarat ca s* NATO trebuie să se asigure fj există un vid de putere permită ivirea unor izt>lC ofensive.

■■ i *

imac

udusigur.auleiatalici'aeaih i '

itiirsiJpvJOc

Ziarul nostru foloseşte agenţiilor de presă

serviciile informative»Rompres şi Mediafax

3 ci, 3ali St -A si

(Jeg;

Getic

■iţii,•IU,!Ne

‘Snţa jitii Si ti !!nv

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judncCtoria ICluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului (comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308.din 122.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

M ARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T el. 1 9 .16 .81 ; fax: 19 .28 .28

Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA T el/fa x : 19 .74 .18

R ED A C ŢIA : C luj-N apoca, str. Napoca 16. Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; PoUtic, Soelal, Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publidtatc: 194.981

Subrcdacjia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 ^

G aram o n dT IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 ___ tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

— Tipografic isl •