ANALELE A. R.TOM. XXXIII.MEM. SECT. ISTORICE. No. 7.

ACADEMIA ROMANA_...........

IN POTRIVA LUI

MATEIU BASARAB

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

EXTRAS DIN:

ANALELE ACADEMIEI ROMANE- Seria II. Tom. XXXIII.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

---.2.-;),"1234E---4,--<a-1.----

BUCURESTIInstitutul de Arte Grafice «CAROL Gol3l.d) S-sor loan St. Rasidescu

16, STRADA DOAMNEI, 161910. 28.222

_Pretul 30 bani.

.,

.

.

-

.._

.

..

.

.

1

.

.

.

..,

....

.

.

.

,-..._

. _

. ..

.

.

. . .

,

.

. ..

. -. ..

1...

. .

,

. .,

.-

SELVIENILOR

..

.

.

,

.

...

e.

.

-_ .

.

. .

t .

c

.

Ana tete Societi Academice Hemline. Seria I :Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academia Române. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indies alfabetie al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2.Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-9

. XXLMemoriile Sectiunii Istorice 6,, XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.. XX//. Memoriile Sectiunii Istorice 3.. XXIII.Desbaterile Academiei in 1900-1901. XX///. Memoriile Secfiunii Istorice 41 XXIV.Desbaterile Academiei in 1901-2 6.. XXIV.Memoriile Sectiunii Istorice 3

Dona acte oficiale necunoscute de pe timpul Imparatului BizantinIsaac II Angel, privitoare la Romanii din Peninsula Balcanicaspre finele secolului XII, de C. Erbiceanu ,40

Teoria probei (in stiinta modernd), de Petre Popescu . . . . ,50Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice, de C. Erbi-

ceanu ,40Din luptele pentru neam: Rästurnarea lui Vasile Lupu. Studiu is-

tonic, de I. Tanoviceanu ,30(China supusä. manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere si ex-

tracte, de C. Erbiceanu ,20Luteranismul, calvinismul si introducerea limbii romfine in bise-

ricile din Ardeal, de Dr. At. M. Marienescu ,30Originea Voevodatului la Romani, de loan Bogdan ,20Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu ,80

. XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3. 5,50. XXVIDesbaterile Academiei in 1903-4 5

' XX V/. /liemoriile Secfiunii Istorice 5.Regele Carol I si Instructiunea publicd. Cuvantare de Zece Maiu

1903, de D. A. Sturdza ,20Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan. ,40Din vieata romand: Podoabele, toaleta si petrecerile unei elegante,

de Ion Kalinderu. . ...... . . . ...... . . ,50Un hrisov al lui Mircea eel Batran din 10 Iunie 1415, de loan Bogdan. ,20Ilirii, Macedo-Romanii si Albanezii. Disertatiune istorice, de Dr. .

Atanasie M. Marienescu . . . . . . . . . . . . . . . . ,60Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Notd 'stoma, de I. Bianu. ,20Nicopole 1396-1877-1902. Cuyantare mound de CAROL I, Regele

Romania.Din vieata romand : Societatea inaltd pe vremea lui Pliniu cel tandr,

de Ion Kalinderu 1.Biserica si podul din Borzesti, precum si o ochire relative la bi-

sericile zidite de *tefan cel Mare, de Dr. C. I. Istrati. . . . 2., XXVII.Desbaterile Academiei in 1904-5 8.. XXVIIMemoriile Sectiunii Istorice. . . . . . . . 4.

*tefan cel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului, de N. Iorga. ,40Romanii din Bosnia si Hertegovina in trecut si in prezent, de

Isidor Iesan ,30Cateva manuscripte si documente din tard si din strdinatate re-

lative la istoria Romanilor, de N. lorga ,20Vieata lui Alexandru Voda Callimachi, Domn al Moldovei, cu prile-

jul descoperirii testamentului sdu, de N. Iorga ,20Indreptari si intregiri la istoria Romanilor dupd acte descoperite

in arhivele sasesti. I. Brasovul, de N. Iorga . . . ,50Barbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si

Bueuresti din epoca nine fanariotd (1650-1821), de C. Erbiceanu. ,50Nichifor dascdlul, exarh patriarhal, si legaturile lui cu terile noastre

(1580-1599), de N. Iorga ,20Datele cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Ale-

xandru cel Bun, de Dimitre Onciul ,30Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de

I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabeld.) ,30Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti. ,80Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie *tirbei, Domn al Terii-Ro-

manesti (1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga ,30, XXITHLDesbaterile Academiei in 1905-6 5. XX ULT. Memoriile Sectiunii Istorice .. . 6_.

Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie *tirbei, Domn al Terii-Roma-nesti (1849-1856). Memoriul II, de N. Iorga 1,60

L. B.

1

-7-

.

1

5.,

. .

. 5. . .

.. ,

' .

.

.

.

.,

. .

.

- -

-,-

.

...

.

r

.

. . .

. .

.

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

.

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . ..... . . .

RASCOALA SEIMENILORIN POTRIVA LUI

MATEIU BASARABDE

N. IOXGA.Demi., al Academiei Romano.

qedinta dela 5 1Voemerie 1910.

I.

La .27 Maiu st. n. 1653 Mateiu Basarab, incunjurat de o stralucitaCurte, de boierii sal, batrani i tineri, castiga, prin indaratnicia sa lup-taloare, prin iubirea pe care o inspira calor cari-1 slujiau de atatiaani sau ,cari crescusera, 0 se ridicaserá la dregatord si la fairnaumbra .0 in sfarsit, prin norocul, prefacut, de povestitorli timpuluichiar, Intr'o min,une s'avarsita pentru ajutorul dreptului care inal-tase i prefacuse atate.a biserici intru slava si marlrea lui Dum-nezeu, hotaritoarea lupta dela Pinta (1). Data pentru a se apara derapedea navalire,a Cazacilor lui Vasile Lupu Targovistea apropiatá (2),ea aduse desavarsita sdrobire a ostirii, puternice Munterni o swot la20.000, pe .care o conduce& vechiul dusman, setos de rasbunare, ,apoifuga acestuia, indata, din Moldova trainica asezare in Scaun alui Gheorghe Stefan, unealta rásplâtitoare a lui Mateiu, ratacirea, careera sa fie taxa capát, a Lupului intre straini i, ca ultim rezultat,pacea, de mult asteptath i dorita mai presus de mice din parteaBasarabului muntean, care, desi ridicat prin rasboiu, n'avuse )1W-()data' in gand s buweasca vremile, cuceritoare, dar scump *Mite

incheiate printr'o strasnicä nenorocire, ale lui Mihaiu Viteazul,

(1) Cercetari pe acest camp de lupta nu s'au flout, 0 icoana g5sit.4. acolo am dat-oIn Floarea .Dararitor, II, i pe urma In amàndouediiiIe Istoriei Romdailor.

A In veacul al XV-Iea se socotia distanta la oAnalele A. lt.Tom. Soot. Istorioe. 1

0, a

.

inIW,

-

insas,

XXXIII. Mem.

si

mill

2 N. IORGA 188

care fusese Domnul si cápitanul de pe vremuri al anarului boier dinBr&ncoveni.

Nu treceau insá decal putine sAptätn&ni dup.& acest triumf si bi-ruitorul era strAmtorat In &Amara unde zAcek de rana capAtata, intoiul furios al luptei, de aceia chiar cari-1 fOcuser& sa, 'math räsbipe dusman. Seimenii i dArábantii sau dorobantii «si alte ceate» scottunurile afar& din Tárgoviste, ca si cum s'ar fi &Wit a bombard&cetatea daca nu li s'ar plat cele «ale trei lefi» pe cari le cereau;ei pätrund pana, i acolo, «in casa» bolnavului, care era un Domnsta.pAnul lor caruia-i fazUsera, jurámânt, «11 pedepsesc» cu necuvi-intele lor, se laud& cä ei au balut rAsboiul Cazacilor», ii cer, caunuia ce «au Imbatranit si au iesit din fire», «sa, se faca, calugár»,

amenintk daca" nu vor fi multAmiti, cä «vor sparge camarasinguri ii vor lua». Vistierul i Armasul sunt chutati unulpentrucA tine banii ascunsi, iar celälalt pentruca, incearca a 'Astra,randueala in chiar aceste «case domnesti», cari dainuesc Incain ruinele Curtii lunette de Brancoveanu, «supt capsataiul lui (sic),supt paturi, prin poduri, prin ca.mari, prin lade»; ei suntdespoiati «desbrAcându-i de haine» , batuti, clusi cu aceastarusine i suferinta, «afara la camp», in lunca Ialomitei, unde asteaptä«Ostile», ca pentru o neobisnuita, i strasnica judecata, i järtfitiacolo. Ba chiar un bun boier nevinovat, Musceleanul Socol din Cor-natant, ispravnicul clädirilor dela Campulung ale acestui Domn deo vrastà cu dansul, e scotocit la «gazda» lui, unde si el Mead, poatetot de o rana capatata la Finta, i omorit de una din cetele cariintrebuintau aceasta, clip& de rupere a tuturor legaturilor de as-cultare, datorie i cuviinta pentru a se ImbogAti din jafuri. DoamnaElina, buna gospodina., inteleapta inlocuitoare a sotLilui ei In car-muire i judecata, urmasa lui Radu Calomfirescu, «domnisoara deonoare» dela Curtea lui Mihaiu Viteazul (1) si sora InvalatuluiUdrWe Nasturel, moare de durere in August si e immormantata Inbiserica de Fang& Curte, fará ca, poate, bâtrAnul Domn sä o fi pututpetrece la acest loc de odihná desavarsita.

Mateiu se «vindech la picior», urmeazA Cronica, pe care o urnamcomentand-o; el «iese la primblare atra, Arges»,--adeca spre Cur-tea-de-Arges. La intors afla portile inchise de Seimenii sai. La «san-tul cel mare» stau tunurile. lards i se cere sh' paraseasca Scaunul:«san sä iasa din tail», mergand la vecinul RákOczy, aliatul sau, «sau

(1) Generalul P. V. Násturel, in Revista pentru istorie arheologie i filologie pe 1910,vol. XI, p. 38.

si

ci

prinai,

189 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIU BASARAB. 3

sa, se calugareasca». «Obida» acestei situatii urnilite tine ,«trei zile».si nici paine nu lash educe', sa, 'parlance din averea lui 0 dinthat& cinstea Domniei lui.» Mateiu e silit sa se rascumpere. Prin

sgomote de noapte, prigoniri de boieri, osta0i ii serbeaza nouabiruintä. Domnul s'ar fi gandit atunci sa staxpeasca acest nearn eau

fart recuno0inta, chemand pe Tatari asupra lor. i ar fi i inde-plinit atunci acea pedeapsa a osta01or nesupu0 care, supt ConstantinBasarabul, urma011 lui Mateiu, era sa se incheie cu nimicirea pu-terii de aparare a terii. Bunul ocrotitor al supu01or §i tovar5,01orsai de arme fu crutat inst de aceasta durere din urma. Stapanirealui nu se mantui in sange, prin pedeapsa vinovatilor i paguba nes-far0ta alerii. La 9 Aprilie 1654 el moare, dupa, pupil& boart, ajun-gandu-1 adâncile batranete» (1).

Asa scrie logofatul caruia Serban Cantacuzino Ii daduse sarcinade a izvodi o cronica deplina a Terii-RomanWi; acestea sunt tinilepe cari le-a aflat el in oarecari insemnari ca acelea despre luptadela Finta, ori in amintirile lui insus. Constantin Capitanul Filipescu,care a1catue0e mai tarziu o a doua Cronica, du§mana lui SerbanVoda, i tuturor Cantacuzinilor, intrebuintand pe aceasta, n'are niciun alt amanunt, afar& numai de uciderea, la Fântana-Tiganului,vechiu loc de lupta Inca din veacul al XVI-lea, a prin0lor, «robilor»moldoveni i cazaci dupa Finta, inaintea Agai turcesc venit in cerce-tare (2). Capitanul cronicar crede ca gandul de rasplatire- al lui Ma-teiu se indrepta i spre «Ungurii», lui RakOczy, cari fi dat manacu Cazacii ca sã tread& supt sabie pe rásvratitori, dar se poate ca inacest adaus sä fie inraurirea celor petrecute pe urma, cand in adevarArdelenii savar0ra mäcelul rasbunator.

Cronica saseasca a lui Nekesch-Schuller (3) descrie lupta delaFinta, aminteste rana lui Mateiu, care nu-I impiedeca Insa«schadetaber ihm nichts» urmare0e Imprejurarile din Moldova, dar nutie nimic despre turburarile Seimenilor. Ea nu spune nici aceea ca

venirea lui RakOczy dela Feldioara, unde tinuse dietä in Iunie 1653,la Brasov in ziva de 15 Iulie ar fi in legatura cu aceste räscoale alepretorienilor Domnului aliat.

(1) Cronica pomenitä a lui Ludescu, Magazinul istoric, IV, p. 327.(2) Amänuntul aierii in sar4uri a 7.000 (!) de Cazaci ce fugiau se aft' si in povestirea

lui Kraus (v. mai departe). i Pavel de Alep vorbeste de Cazaci ucisi ori dati Turcilorpentru galere (trad. Emilia Cioran, pp. 107-8).

(3) Quellen der Stadt Kronstadt, IV, pp. 236-7.

sài

betii,

si

si-ar

I

,

4 N. TORGA 190

Povestirea brasoveana din Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardi-num (1) nu cuprinde nimic despre rascoalä. Ea are ins& o deosebitainsenmätate prin douà una oä lui Gheorghe Stefan, de loc dinpartile Bacaului, i se zicea Ungurul «Stephanus Ungur», iar cea-lalth cã o parte din trupele muntene n'au voit sa se lupte cu Mol-dovenii. Dar despre aceasta mai departe.

0 Cronica foarte amhnuntità, a lui Kraus (2), care etie F.,4 de soliide taina ale Imparatului la Vasile Vodà Vlarlica Makrypodari, carepleadi dela Tohani, «ein griechischer Bischoff von Tihany aussUngern, Makri Podori genannt» (3), infatiseazá lucrurile cu totul altfel.Cei doi boieri uciei intaiu sunt jertfele lui Mateiu insue. CandGheorghe Stefan avea, sA, se descurce cu fostu su Domn, intorspentru a-1 pedepsi, se trimet in ajutorul lui tocmai . aceeti sfetnicide aproape ai Domniei muntene, Ghinea Vistierul i Radul Armaeuli se zice i Spátarul, cu 2.000 de oameni, cari se aseaza, in luptace urmeazá, la ariergardä. Pe cand noul Stefan Vodá, cu Ardelenii,stiind ce-I aeteapta, Ii incoarda toate puterile, Muntenii se poartáfoarte slab, ceeace aduce retragerea celorlalte trupe i caderealui Nagy, cu multi din «rniseii» lui si din Secui, pe and altii dintreArdeleni tree peste munti, in neoranduealit. Aceasta face pe Mateiusa taie pe cei doi boieri, vinovati pentru pierderea luptei i ruinaTinutului de hotar al Moldovei, pe care Vasile, necrutätor, pune sa-1ardá, aici in pArtile Bacaului i Putnei find tocmai averea, mosiilefoarte intinse ale lui Gheorghe Stefan. Urmeaza, dupä cererea Seime-nilor, dar nu si de mama lor chiar, uciderea lui Socol, «un cucernicnevinovat boier, care nu-si avea parechea in Tara-Rornaneascá». Mo-

(1) II, pp. 50-3; cf. povestirea din Cronica lui loan Bethlen, pp. 35-6.(2 In Fontes rerum austriacarum, Scriptores.(3) I, p. 197. In 1647 Vasile cerea pentru lachint Makrypodari, pe care Imperialii II ((pre-

zentaserb ca un potrivit episcop unit de Uskub, conducerea Bisericii catolice din Prin-cipate ; Studii i Documente, I-II, pp. 424-5, No. xrn. Cf. Iorga, Istoria Bisericii, I, p. 407.Autorul stie si de vinul pe care Rakóczy 11 trimete lui Lupu (62 ungerlander Wein.), deflorile pe cari sotia lui Rik Oozy le d5, Saftei lui Gheorghe Stefan, iar aceasta si Doamnei (cf.cererea de salmi* pe care Doamna Elina o face la Brasov, &apical i Romdnii, pp. 110-1)

de obisnuitele vanfitori domnesti (ewie denn die Waida nach Gewonheit mit etligtaussent Volck auff die Iagt zu ziehen pflegenD; cf. si mArturia lui Bandini, In acesteAnaleD, XVI). Si pretextul de board, a sotiei pe care-I invoaa. Gheorghe Stefan pentru

a plea dela Curte e cunoscut scriitorului sas, ca i scrisoarea cu slova schimbata aLogoffitului (emit verzogenen BuohstabenD). Cifra de 20.000 de oameni pentru oastealui Vasile la Pinta (16.000 de Cazaoi, 4.000 de Moldoveni) e ca in Ludescu, iar, andspune oà adversarul lui avea. 2.000 de «MeszeiD, ceeace inseamnä camel, tArani,am credo a traduce o dare de second, romdneascd.

si

miei,

ptini

191 RISCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIU BASARAB. 5

tivul era ca Seimenii nu puteau trece pe un maidan al lui la Curte,iar pretextul: ca Moidovenii i Cazacii nu i-au pradat satele in tre-core. Se da- amanuntul ca trupul bietului boier cu maidanul fatala fost aruncat in noroiu gol i ct averile i-au fost pradate.

Pentru rascoala Seimenilor lamuririle sunt cu totul nona i vred-nice de cea mai mare luare arninte. Ele nu privese faptul chiar,imprejurarile ridicarii ostasilor cu plata, jertfele pe cari ei le facura,pradaciunile pe la casele boieresti, amenintarea i jignirea nerusi-nata a Domnului, oprirea lui de a intr.& in cetate, la intoarcereadin Arges, de sigur in toamna. In aceste randuri ale lui Krauss secuprinde motivarea militard i politica a turburarilor. A o dain intregime, a$ a cum se poate deslusi din izvoarele ce avem, esi tinta acestui studiu.

Intaiu: de unde vin Seimenii sarbi ?In lista de «late ce am dat de in Vistierie» pe care o avern in

româneste, din mama Vistierului al doilea, Dumitrachi (1), se inseamnape rand: Cazacii lui Branetchi, Valeaoschi, Ocesalschi si Cazacii ro-mani ai lui Rastopcea, apoi o seam& de «Cazaci pedestri», «Ungurii»lui MakO Gergely Secuiul, Moldovenii lui Marzea si Anghelachi, caritrecur a. apoi in Moldova lor i avura un rost in luptele lui StefanTomsa cu Movilestii (2); Sarbii lui Petco 1Vecula, belii sarbi aihotnogului Marco, drabantii, de &Inge tot sarbesc, in parte, cacicapeteniile lor sunt, in randul intaiu, Jivco Rosul, Jivco Negrul, Mirdalamas (Ungur ori Sarb din partite unde elementul sarbesc venia inatingere cu Ungurii), Miclaus (despre care se poate spune acelaslucru), Nedelco (cu un nume sarbesc), i apoi capitanul Radul sihotnogul Dumitru; urmeaza «drabantii dela Poarta», garda, strajalui Voda, de nearn nehotarit, apoi «drabantii unguri» ai lui ThUryFerencz, oamenii lui Gaspar Sibrik i ai lui _Ivan Brancovici, satargiii,cari par tot straini, tunarii, sichireasii sau carutasii (3), «ot tunuri»,cei dela träsurile domnesti, a ot legane», apoi comieii, stegarii, croi-torul i vraciul.

(1) Aceste cAna1eD, XX, pp. 468-9.(2) Aceste AnaleD, XXXII, pp. 1040-1.(3) Dela szekeres. Se afl6 In mink-1We Inca din veacul al XV-lea, cum se vede dintr'o

scrisoare slaved a lui Basarab Voda BrttrAnul, publicatä de d-1 I. Bogdan, in Relatiile Terii-Románqti cu Brafovul, I, p. 117.

. .

i

11.

6 N. TONGA 192

Cazacii cu plata erau peste 3.000, Ungurii, &Mari, abia o mie, Mol-dovenii, iaräs cavalerie, in suma exacta de 1.452, Sdrbii, de toti,daa, se iea pentru ei macar jumatate din drabanti, cari nu suntdecAt trabantii de moda germanä, trecuti si in Ardeal, peste 4.600,1.648 find cu sigurancet Sdrbi, neamestecari cu alte neamuri. La1600 se socotiau 2.000 de Cazaci, 1.200 de Moldoveni, 1.300 de Sarbi&Mari, 1.200 de trabanti unguri, afar& de 6.000 de Romani pedestri (1).In Ardeal Mihaiu voia, sá lase la plecarea-i in Moldova 3.000 de Sarbicaläri, 1.500 de Moldoveni, afara de Secui (2). Dar, cand trecusemuntii, el n'avea deal 1.100 de &Mari unguri, 1.000 de pedestri alcaror neam nu se arata i 23.000 de lefegii, in cari intra Sdrbiicu Cazacii i Moldovenii (3), pe langä 8.000 (?) de «haiduci liberi».

De unde-i luase Mihaiu pe Sarbii lui ? tirn cá räsboiul terilor delaDunäre cu Turcii fu pregatit de o mare ráscoalá a Sarbilor, cari peincetul se asezasera in pártile bAnätene : un Toader Vladica, un Do-chian (aDocianus Thrax») se aflau in fruntea lor, i ei sávArsirã pe laBecicherec isprävi insemnate impotriva Turcilor Pasei din Timisoara.In fruntea lor state& noul Ban pus de Sigismund Báthory, in amintireacelor de Severin, Sarbul Gheorghe Palatici, din Lugo§: ei aclama petanarul principe ardelean ca Despot sau Craiu i primesc dela el unsteag de lupta (4). Un loan din Lugo§ (Lugassy), un Petru «Maysocz»,un alt Joan («Ioannes quidam») se deosebesc in aceste ciocniri, Ina-inte ca Sigismund insu§ sa se fi declarat pentru cre§tini (5). UnMihaiu Vaida merge dela Palatici pentru a smomi i altá sArbime.Dupá luarea Becicherecului, voinici de acestia, cu sete de räsbu-nare, §i mai ales cu dor de leaf& i nadejde de prad5,, se grama-desc in oastea a desrobirii». PAnä la Panciova tot tinutul se smulgede supt ascultarea turceasca. Pasa de Timisoara e batut de doll& ori,fiul sau ucis. Báthory e chemat ca un Craiu al Ardealului i Sarbilor(6).La 13 Iunie 1593, Ardeleanul e salutat, din «tabárá», de Banul Sava,de Velimirovici («Velimironich») si de Teodor VlAdica, «in numeletuturor cnejilor si a intregii natii a SArbilor cre§tini».. Un Iancu

(1) Hurmuzaki, XII, p. 780; cf. p. 830.(2) Ibid., p. 831.(3) Ibid., III, p. 431.(4) Wolfgang Bethlen, III, pp. 181-5.(5) Ibid., p. 224 toi urm.(6) aSplendido et Serenissimo Transsylvaniae et Rasciae regi, Sigismundo, Moldaviae

et Transalpinae glorioso Vayvodae, domino nostro gratiosissimo; ibid., p. 232.

.

Av.

193 ItAgCOALA 8EIMENILOR IN POTRIVA LIR MATEYO` BASARAI3. 7

«Halbur» ucide in luptil dreapta pe Aga din Varset, Palatici ieaFagetul (1). Ei cer ajutorul lui Stefan Báthory de Ecséd si al veci-nilor, cand se vad strimtorati. Lang& Becicherec se bat cu Hasanal Timisoarei, având deci cu sine si Unguri i Romani din aceleparti. Infrarigerea lor fu grozava. «In acea zi se parea ea a perit,nu numai nadejdea i norocul Sarbilor, ci i chiar numele lor(2).»

Cei ce nu fura ucisi sau robiti aveau unde sa% fuga. Mihaiu iiprimi cu bratele deschise. Si nu numai pe acesti Sarbi bän'ateni,din partile crestine. Unul din cei mai vestiti capitani ai lui, Baba-Novae, pe care Ungurii II arserá pe urrnä, era dintre Sarbii cari sealipirà mai pe urmd la acestia, venind ins& din partile de peste[Harare, dar mai ales de prin Bosnia, pima unde rasbatuse faimaacestuilalt Craiu luptator al crestinilor. Deli-Marcu, alta capetenie,alergase la el tocmai din Ragusa, si el apara la Inceputul anului1595, find si ranit.intr'o ciocnire cu Turcii, Craiova si tot Banatul (3).In 1598, nu mai putin de 12.000 de haiduci sarbi, dupa socoteala unuispion, pAziau in Balcani impotriva Turcilor (4). In Hertegovina chiar,din indemnul Patriarhului de Ipec si al episcopului de Trebinie, Visa-rion, Gardan Voevod i alti «comiti» se ridicaserä pentru erestini (5).

Dupa caderea lui Mihaiu, acesti &MAI-eV in «Lana sarbeasca», rosie,harniai la prada ca si la cearta ei se bat la Sampietrul Barseicu Cazacii, ard (6) si ner'abdatori la leaf& (7), 1F,3i gäsira de lucruaiurea. Inca din primavara anului 1600, Deli-Marcu, care avea 3.000de oameni, i Baba-Novac, cu Haiducii lui din Balcani, vreo 5.000,erau gata s'," tread, la Imparatul (8). 800 de Sarbi erau in Septemvrie

(1) P. 232 si urm. Cf. si Hurmuzaki, XII, p. 28, No. um; p. 316 (plata Sarbilor),p. 527.

(2) Eo die, non tantum spes ac fortuna Rascianorum, verurn et nomen eoruna deleturnvidereturD; W. Bethlen, 1. c., pp. 281-7.

(3) Hurmuzaki, XII, p. 36.(4) Ibid., p. 407, No. DCXVIII.(5) Ibid., p. 441, nota.(6) Ibid., p. 764.(7) Ibid. 11. cc. V. si ibid., p. 534, No. DCCCLII. Ei paziau In Decomyrie 1599 la 13i-

strip. (ibid., p. 545, No. DCCCLXXIV), si In Chioar si Gherla (ibid., p. 669, nota; p. 673,No. Atuounx).

(8) Ibid., pp. 741, 843; p. 932, No. MCCCIII: la Salagiu, Dej, Bistrita; p. 1047, No. MDVI;p. 1077, No. MDLIV: la Lipova. La p. 881, socoteala comisarilor imperiali: 4.000 cilfirisarbi, 4.000 ai lui I3aba-Novac, ajumätate cAlári, jumiltate pedestri*. 1-2.000 de SArbimerg in Moldova; p. 951, No. mccmcLIII; pp. 962 3, No. mecum si mai sus, p. 192.

Analele A. R Tom. XXXIII.Memoriile Seq. Istorice. 18

I I,

si-I

N. IORGA 194

la dusmanii lui Mihaiu, impreunA cu 2.000 de Romani (1). Ceicredinciosi, de amandouA neamurile, furl ucisi (2). Sarbii acestia nureprezentau numai o oaste, ci un popor, cad Ii purtau cu ei sopile

copiii, asezandu-se, dupa, cum li se platia, intr'un loc oH In altul (3).Unii aveau ca sefi cApitani hotnogi, altii, beslii, din partite turcesti,dupA normele de organizatie osmane, odabasi, ca acel Petcu carestA cu 1.000 din ai sal in Dej (4).

SA se IntoarcA supt stApanirea Turcilor nu voiau i nici nu puteauacesti vArsAtori de sange «pagan». Ei stAteau, prin Ardeal, si maiales prin Banat, la Indemana cui avea nevoie de oaste IncercatAIndrAzneatA. Cand pretendentul Stefan Cercel, din 1604, se gandestela o navalire, el scrie deci la Joan Pribeagul din Lugoj, la capitanulLuca Sarbul (Ram), la Ilie Aga, la Joan ParcAlabul de Lugoj, la CA-

pitanul Duca Sarbul. Pagadueste pentru cApetenii locuri inalte inoaste, boieriii iar ostasilor: 5 taleri pe tuna', pentru cAlaret, 4 pentrupede§tri,leafa conducatorilor find de 15 pentru cei mai de jos, de13 pentru fruntasii de haiduci, si de 45 pentru cine va putea sA

afle 1.000 de oameni din acestia; cA se vor da «sate si bune sä-lase de Tigani», nici nu mai putea sa fie IndoéalA (5).

In tara era pe vrernea aceea un partid militar, prieten crestinilorde obiceiu, si care-si amintia de Mihaiu Viteazul. Dar Sarbii nu seaflau intr'insul ca unitate deosebitet, cu un nume al lor. DupAboieri si in fruntea slujitorilor, cu feu& militare mArunte, yin

cari, eu Stanciu PAharnicul, izgonesc la 1611 in folosul luiRadu Serban cel rasboinic pe Radu Mihnea cel pasnic (6). eSi venirAtop boiarii, toti roii, I toti slujitorii, de se InchinarA lui RaduVoda Mihnea, i Mania mare juramant ca sai slujeasca cu drep-tate, si se odihnira top cu pace (7).» Langa metciucasii («rnachokas»)cAlAri, cu batele i sulitele lor, Mihaiu dusese, in adevAr, la cucerireaArdealului «o foarte frumoasä oaste de Rosi, din Loath boierimea»

(1) Ibid., p. 1028, No. mcccarnIII.(2) Ibid., p. 1029, n-rul urrn'ator. Altii Yin dela Munteni; p. 1035.(3) Ibid., p. 891, No. MCCXLIII. Pentru un (Jacob Despotul, S:Irlzo, care sere& si Mol-

dova, In 1600, v. ibid., pp. 1115-6, No. MDCXVI.(4) ibid., p. 955, No. stucco.(5) Hurmuzaki, IW, pp. 374-5, No. cccxxii. Cf. Iorga, Un pretendent la tronul mun-

tean Dumitrascu Vodd Cercel, In aLui Titu Maiorescu OmagiuD, 1900, p. 156.(6) Studii i documente, IV, p. cIv.(7) Ludescu, In Magazinul istoric, IV, p. 306.

8 I 14

.

Ro0i,

§i

4.4

%

: .

§:

si

195 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIU BASARAIL 9

(spultherrimum item Rosonum, ut ipsi vocant, exercitum») (1). Ei ju-car& apoi, supt comanda popularului Lupu Mehedinteanul, un rol decapetenie In izgonirea, la 1618, a Grecului Alexandru Voda Bias, si defapt, mai tarziu, langa Lupu fu asezat de Turd in teapa i BuzduganCapitanul (2), ucigatorul Grecilor, care era ins& comandantul Sei-menilor (3). De altminterea cronica versificata a Vladicai Mateiu delaMira (4) spune lamurit c un complot fusese flout de anume boieri,intre cari Lupul i Grecul Crastea, hnpreuna cu Rosii i alti ostasi,pentru a scoate pe Domn: Sârbii dau de stire, si Mehedinteanul trebuesasi caute scaparea in Ardeal. Dupa expeditia dela Oceacov i uci-derea lui Crastea, se starneste rascoala; nici calarasii, nici darabantiinu vreau sA, se lupte ; ei arata ca nu sunt platiti, ca au fost siliti

vinde armele i caii. Desi Voda, strans de frica pribegilor,plateste, cei 400 de Sdrbi II tradeaza i deschid drum Lupului.Seimenii fraternizeaza astfel cu Haiducii de peste munti ai «ha-ramiului», haraminului zice cantecul capitan de rascoala (5);

acest cuvant e venit dela Turci, prin seimeni (6). Pe unul dinurmasii lui Alexandru Dias, Alexandru Coconul, Incerca sa-I goneascaoastea: «calarasii», adeca acesti rofi, «dela Manesti si dela Gher-ghita si dela Ploiesti si dela Rusii-de-Vede», cari stdteau deci incetprin locurile unde, potrivit cu neveile sale de aparare, Mihaiu iicolonizase (7).

Dupa biruinta boierilor, a Curtii, «lotrii» de peste Olt, cari yincu pretendentul raspopit Paisie, vor fl fost din aceeas clash., carerdvniet la stdpdnirea ferii. Leon Voda se sprijina pe unii boieri,pe «straji» (8), sate privilegiate in munte, pe garda sa de 200de Dalmatini, cari i se par unui calator mai frumosi decht trabantiiardeleni (9). Acest calator socoate In oastea «Grecului» 1.000 de ca-

(1) Hurmuzaki, III, p. 431.(2) Ludescu, p. 309.(3) 4Capitaneum rascianum, hominem militaremp; Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardi-

num, I, p. 292.(4) Papiu, I, p. 343.(5) Kai gnoo -Trim) mai*, lank MptultopdToc; p. 349. Pomenirea eharamiilors unguri

si ibid., p. 351.Haiducii erau 700 de alfiri, cu Seoul cu tot, având de apetenii pe PaulaJentschix, aJantsehinu poate un vechiu Seimen de.al lui Mihaiu: Ienciu i StefanTSrök (Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 289). aCuruOD allneerk (),-Arr:ipoc),aduc si pe Gavril Movili In Scaun (Papiu, I, p. 350).

(6) SAineanu, II, p. 208.(7) Ludescu, p. 310.(8) Ibid., p. 312.(9) Paul Strassburgh, in Cipariu, Archivu.

a-§i

§i

t t,

.

10 N. IORGA 196

lari, 600 de pede0ri. «Calarind, am intrebat pe Domn cap osta0 semai pot strange in tara lui. A raspuns e5, 10.000 de calAri, 2.000de pede0ri au mai ramas, §i a suspinat adaugind ca pe vremea luiMihaiu Voda erau 50.000 de oameni supt armen (1).

Sarbii nu lipsiau nici acum, i printr'un Sarb trimete unul din paz-nicii hotarului vestea fugii lui Mateiu Aga din Brancoveni, care erasa fie odata Basarabul domnitor Mateiu Voda (2). Sarbi calari, cu uncapitan, paziau la Targu-Thului, §i cu ei se Intalnira pribegii «In guraplaiului», pentru a-i «risipl», «de-au fugit eine incatroo au putut» (3).Cand Mateiu lua Domnia, Vel Aga Oprea, trei capitani, 35 de iuzba0,dintre cari unii au nume straine gasim §i porecle ca: Da§oveanul,din Da§ov-Oceacov, i Cazacul, ori Saraciba, capitanul de «saraci»sau saragèle, impreuna cu capitanul Valenilor-de-Munte, Lucea,jura credinta lui RakOczy, Ocrotitorul stapanului celui nou, in nu-mele lor i al tuturor ofiterilor inferiori, «ceau0» §i «vata0», precum0 al «voinidlor», «toti ceta0i, calarime pedestrime» (4).

Rama la Mateiu Basarab n'avem nici o dovada c5 astfel de ost4,luati din mijlocul Sarbimii trezite la gustul rásboiului §i deprinsecu foloasele lui s'ar Ii chemat Seimeni. Child se cerii dela Poarthnoua Domnie, se infati§ara numai delegati din partea «roOlorcalarmilor §i dorobantilor» (5). Mateiu, nu numai ca luptase langaasemenea Sarbi in Ardeal unde s'a i stins, atunci, pe vremea luiMihaiu, tatal sau, Danciul Vornicul din Brancoveni, find immormantatlanga Aron Voda in biserica din Balgrad (6) dar titlul sau deAga, cu totul nou, introdus in ierarhia dregatorillor noastre odatacu ace§ti lefegii (odaba§a Petco, pomenit mai sus, e, dupa rostu-rile ienicere§ti, inferiorul unui Aga), arata, ca a stat catva timp,

(1) Ibid.(2) Studii i doc., IV, p. 20.(3) ibid., pp. 19-20.(4) Hasdeu, In Columna lui Traian, 1874, p. 216. De aici, in Studii fi doc. IV, pp.

cwocATIIImax. Titlul de Agà ii poartA ci pretendentul Neagul, aNeagu Vod5. Rasa-rabD, ba chiar aflul lui BasarabD, tatM lui Antonie din Popesti ; ibid., p. CLXXXI. Cf.Radu Greceanu, ed. $t. Greciariu, p. 336.

(5) Ludesou, p. 318.(6) Cf. Inscriptii, 1, p. 203; Veress Endre, Monumenta Vaticana, Erdelyorszdgi Pdpai

követek jelentései VIII. Kelemen idejéböl, Pesta 1909, p. 295.

.

§a,ff

i

e

I

1

,

197 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LIU MATEIII BASARAB. 11

mult timp chiar, feint a trece la boieria de Divan, In fruntea lor (1).El avea deci pentru ce pretueasca, sä tie la ei i sa aibaincredere in destoinicia ca si in ascultarea lor fata de dansul. lnlupta dela Finta cronicarul muntean inseamna (2) pe «haiducii calari»,adusi de paste munti, pe «tacalusi», adeca ostasi cu setceiluqe, cupusti, «oaste cu foc», precum lamureste chiar ace§t izvor ; Curtealui, de 7.000 de oameni, vine nurnai pe Tanga acesti luptatori de-prinsi. Kraus arata, mai amanuntit, cã Roii, oameni sloboziboieria («class ist seine freie Lout undt Bugern»), calari cu totii,erau incacIrati intro aripile pedestrilor, si in deosebi ale Seimenilor,si se spune anume ca aceasta s'a Mout pentru a se putea incun-jura i nimici aceia cari ar &Lit& sit fuga. Si, de fapt, alt izvor ar-delean din acel timp, care si el desparte oastea In Seimenii pe-destri i Rosii calari (3), spune deslusit c «unele trupe viclene alelui Mateiu Vodei nu voiau set loveascet in frafii lor, Romdnii dinMoldova» (4). Seimeni si alti «lefecii», Unguri din haiducime, fuseseratrimesi si la Milcov pentru a scapà pe Diicul Spatarul din Incurca-tura In care se pusese, ieind numai cu calarime (5) impotriva Ca-zacilor, puscasi vestiti (6), pe cand la Teleajin, in ziva de 2 Maiu,lupta darabantii mai ales, si sent batuti, perind i Marele Capitan

dar intre ctitorii schitului situ acesta apare ca «Vel Aga» si sotiasa «Vel Agoe» Lupu Buliga, desi piatra lui de mormânt, la To-polnita, vorbeste cu mandrie de faptul oh Buliga «foarte rite i-austrecat pe Cazaci i pe Moldoveani» (7). Cronicarul moldovean, carestie aceasta, arata mai departe ce viteaza a fost purtarea Seimeniloraici, la «Hinta». Dincolo de Teleajin, dupa raspingerea strajii de ca-larime, ei se apare, in buna retragere, «pen neste dumbravi ce sant

(1) a Aga Mateiun ii zice si Kraus (I, p. 113) Cf. Ludescu, p. 311: aAtuncea si Mateiuavea dreggtorie dela dansul (Leon Veda), Aga Mare, si era de movie den satul BrAncoveanii,fecior Danciului Vornicul, care se taiga. din neamul bAstir5besc; datu-i-au Leon Vodajudetul Románatilor, ca tie de birärien. Mateiu Paharnieul e vbrul lui Mateiu Aga,fiind fiul lui David (v. i Poboran, Istoria orafului Slatina, ed. a 2-a, Slatina, 1909,p. 332). Pavel de Alep pune, cu prilejul alegerii lui Constantin Vodä, pe Aga Seimenilorin fruntea ofiterilor Vel Capitan, al d'Arabantilor, venind pe urnik (p. 114).

(2) L. c., pp. 323-4.(3) Chronicon Fuchsio-Lupino Oltardinurn, p. 53.(4) Renuentibus insuper perfidis quibusdam Matthiae principis copiis in fratres Va-

lachos moldavicos saeviren; ibid., p. 51.(5) V. si Ludescu, p. 323: an'aveä oaste cu focn,(6) Miron Costin, pp. 333-4.(7) Iorga, Inscripfii, I, pp. 208-9.

.

sá-i

I , "..Leri

sii-1

tI

" `4`

I 'tit .1tt

si

.

12 IORGA 198

acolon. In zadar li apedestreste» Timus, care alearga el insus,Cazacimea impotriva lor. Seimenii se pot ascunde acum «Intr'altapadure ce era In lunca Praovei»: gloantele lor dau jos pe doi sot-nici, ofiteri ai Cazacilor; de nacazul urrnaririi zadarnice si a pier-derii acesteia, Timus se imbata in casele dela Cocoresti ale Can-tacuzinului Constantin, si le da foc, pline de avutie i hrana, cumerau. Miron Costin crede doar ea Seimenii singuri, fara greselilepornite din patima i pripa lui Timu i fara deosebita barbatie a luiMateiu, caruia si Kraus ii zice «un bun viteaz» («sehr ritterlig ge-batten»), n'ar fi izbAndit rasboiul. Sarbi sau Ungurii nu-ialeg den Munteni, nici sant Siimenii sArbi sau Ungurii atocma cufocul Cazacilor» (1). i la dansul asezarea trupelor e data ca si lapovestitorul ardelean: pe cAnd Vasile Lupu, desgustat de lipsa de so-coteala a ginerelui sau si de invidia aceluias fall de buna purtareostaseasca a Moldovenilor, face din ai sai aripa stanga, Mateiu iiscoate inainte «Curtea ce se zice la dAnlii Rosh», cetele &Mariale boierimii marunte, impreuna cu «alta oaste de tara»; «o searnade pedestrime Siimeni» ii sprijinia. La stanga erau Ungurii i cativaPoloni. In mijloc se opreste insus Domnul; el are cu sine deventi»aventurieri, tot SArbi, «darabani» sau edarabanti muntenesti D .

Dupa inceperea «hartului», Seimenii «dau cu foc» in Moldoveniicalari, sprijiniti de lefecii nemti. Dar Moldovenii rasping in «navalacu steaguri» pe Rosh, cari sunt aruncati peste Ialomita, fara vad,Atunci Mateiu indreapta pe Seimeni i tunurile asupra cavaleriei bi-ruitoare. Indata Voda se intoarce la mijloc, i iaras Seimenii seopun dusmanului. Calarimea polo* deprinsa cu Cazacii, ajuta in-tr'un iurus greoiu, cu caii lor mari, dupä ce ai lui Timus dadusera,tarindu-se pinS aproape de dusrnan, sigurul lor foc fulgerator.Furtuna ce izbucni atunci, desavarsi risipa ostilor aduse de VasileVoda §i de ginerele sau.

Astfel Seimenii se aratasera vrednici de ingrijirea deosebita avechiului lor Aga din vremuri. Se poate ca el chiar sa le fi datalcatuirea in care-i gasim atuncea. Kraus scrie astfel despre ince-putul acestei trupe: «E de §tiut ca acesti Seimeni erau o pedes-trime inimoasa, barbata i iute, cei mai multi Sarbi sau Rati,s'au format in 1636, tocmai supt Mateiu (2)». Si el arata cit fuseseraadusi din muntii Bosniei, unde se tineau cu hotia, de un Sarb

(1) P. 335.(2) Pp. 219-20 din vol. I.

r N,

«Siimenii

§i

199 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIII BASARAB. 13

anume Simion, al carui nume, fireste, e nascocit pentru ca Sasulsa inte1eag6, de unde vine numele de «Seimen». Venisera numaio mie de puscasi, dar Ii alipesc o suma de Romani (1).

Data de 1636 pentru intetrirea Seimenilor poate fi adevarata:in adevar pe acea vreme Mateiu nu stia unde sá gaseasca mai iutebuni ostasi, cunoscatori de regule tactice i tinta§i dibaci, impo-triva lui. Vasile Voda, care in anul urmator era sa si vie asupra lui.

obar§ia Seimenilor celor noi e data bine: Bosnia §i Hertegovina,unde traia mai mult, intre Sarbii rama§i crestini, ca §i intre ceitrecuti la Islam, marele spirit militar din vremuri. Din astfel delocuitori ai Imperiului Ii fdcit tocmai atunci seabatecul SultanMurad al IV-lea, care tindea la nimicirea vechilor corpuri de-generate ale Spahiilor i lenicerilor, oastea cea nowt' sigurd,impodobitd cu turbane rosii, care troll numai putin dupet moartealui inainte de vreme. El numiet Seimeni, dupa corpul de vâna-tori al Ienicerilor (2). Si coloarea rosie pe care o pastrara Seimeniila noi §i dupa ce ajunsera a fi numai unul din elementele de gardaale unei militii de Curte (3), se intalneste, cum am vazut, la ostasiidin vremea lui Murad (4).

Rosii, «liberi ca Secuii» (5), calarasiii, Impartiti pe judetegasim ast-fel pe cei «ot Buzau» (6) stateau prin sate, avand o situatie mai buna§i mai cinstita decal slujitorii. Vedem astfel in 1659 pe «Calota Rb-§ulti ot Galce§ti» avand ca «Inprejureni» pe «Lupulti iuzba§[a] otCrasia, Stang 6au§ulti» i altii fara de rosturi ostase§ti (7). La 1657,cu prilejul unei vanzari la Faurei, apare, pe langa cumparator, un«cap[i]t[anti] otü Gradestea», «Neanulu Rosa] ot Calnail» si «Bosesteg[arulti] otü Codre01» (8). Darabantii stateau Insa cu totii la Bucu-resti sau la Targoviste, cu Domnia, a carei straja erau. In jura-mantul catre al doilea Rakóczy apar capitani, iuzbasi §i vatafi, ste-

(1) Ibid., p. 220.(2) De fapt e numele persan Segban, pronuntat gresit de Turd (Carl Ritter von Sax,

Geschichte des Machtverfalls der Tiirkei bis Ende des 19. Jahrhunderts, Viena, 1908,p. 169, nota).

(3) $5.ineanu, Influenta Orientald, III, p. 105: eitatiile nu corespund toate.(4) Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, HI, p. 468. Cf. Insemnarea lui loan

Bethlen, p. 36: a hi (Semeni) sunt ex natione Thracum collecti pedites, audax et expeditum,verum inconstans ac seditiosum militiae genusp.

(5) V. Kraus, I, p. 218: aso freye Lea sein, wie unssere Zeckelp.(6) Studii i documente, IV, p, 39.(7) Bibl. Ae. Rom., doe. B7/xovi.(8) Ibid., doe. 47/LxxxvIII.

si

ii

I" V /

. ,''" 1

I

Bi

14 N. IORGA 200

gari i ceausi din Berelesti, AmArgeti, Corsori, etc. Alti «slujitori»,tot dupA judete, purtau titlul de «paharnicei i spAtArei», avândacelasi rost sAtesc (1). Dar erau i slujitori in Targoviete. Seimeniise inrudiau adesea cu strAinii, si mai ales cu Romanii cari fuseserilprimiti in mijlocul lor, raid, ceva, mai ta,rziu, la 1655, ghsim, pe langA«lefeciii sarbi, steagul Iancului Cápitan i pe «lefeciii de supt ascul-tarea LecAi Capitan za Botezati», deci un cApitan asezat. chiar lasat (2). Anume pArti din orasele de Scann aveau astfel o poporatieneastAmpArath i nesigurA de ostasi ereditari, cu femei qi copii,

aveau case de veci §i trAiau din leaf& Intalnim astfel la 25Maiu 1654 pe PAtraeco Ceausul care vinde «Una loci' de cash' inuoras5 inu Bucuresti, cAtil aü avutil dela tath-sA5 Vasilie Ceausit, cucurtea 5i cu grAdina, dear loculü besearicii panA inu casa lul Ne-delco Ceausii i pAnA mu casa Flora ceddrasg. . §i acestil loc. ..iaste la besArica Tabaciloril». El mince ca marturi pe Leca Spettarul,pe Florea, BAdica, Toader si Ivan ceUetrasii, pe Neacsul Ceausul,pe Dumitru Dardbantul i pe un aprod (3). Pavel de Alep ne In-fatieeazA pe toti acesti ostasi felicitand la zilele mari pentru bacsi-suri bune i strAbAtand strAzile resedintelor domnesti In sunet desurle i trambite (4). La alaiurile de CrAciun ei defilau In numärde mai multe mii 10.000, scrie cu admiratie un calátor sirian (5).Sute de carciume le slujeau numai lor (6). Astfel se aratA indreptatitecuvintele cronicarului domnesc muntean: «Dorobantii si Seimeniialto ceate, Mateiu Vodá foarte-i IngrAease, strangand pre top din-tr'alte teri streine sAraci foarte, iar Mateiu Vodá Ii Mouse milA mare,cA avea, la casele lor pace ca sA-1 caute la vreame de nevoie, cumse cade slugilor celor drepte». i in gura bAtranului Domn insus sepun aceste cuvinte: «In zilele unde crescurA, si se insurarA, i fA-

ourS copii, ei se ImbogAtirA toti, mai vartos zic de acest neamdorobAntesc, find tot dintr'acest pAmant al Terii-Romanesti, i nea-vAnd ei nici o nevoie dela mine sau dela altii; iar diavolul eel ne-pohtitoriu de binele omenesc iota cum intra in ei de i-au nebunit,

(1) Studii fi documente, IV, p. 33 i urm., p. 40 i urm,(2) Ibid., pp. 42-3, No. xim.(3) Bibl. Ae. Rom. doe. "balm,.(4) Trad. Emilia Cioran, 1898, p. 108.(5) Ibid., pp. 80-1.(6) Ibid., p. 82.

cari-0

,

201 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIU BASARAB. 15

si nu stiu ce fac, ca s'au insotit cu SArbii Seimenii, de si-au mAritatfetele si surorile dupa ei, si nu poate nimene sA-i conteneascA» (1).

Era in rAscoala Seimenilor, pe care o descriu cu patimA cronicelede taxa, una dupA cealaltä, si o amintesc, mai mult sau mai putinexact, povestirile sAsesti, numai sburdAciunea unor pretorieni ajunsiobraznici a doua zi dupA biruintA, fatA de un Domn sgarcit, im-potriva cAruia se plAnge i diaconul din Alep(2), fatA de un cApitancare nu-si mai puteA pArAsi patul ori macar orasul de Scaun (3)?De sigur CA nu. Era i o coma politica, o uneltire i un interes.Pe acestea trebue sA le gAsim.

Din cAsAtoria lui Mateiu cu Elina se nAscuse un singur flu, nu-mit tot Mateiu, si el murise in fragedA vrasta: l'angA mormantul luiin biserica domneasch din TArgovisie furl asezate, la 1653 si 1654,rArnA0te1e parintilor cari nu-I uitaserA(4). Barbu, fratele lui Mateiu,purtAnd un nume potrivit cu descendenta din Craiovesti care d'ad0celuilalt «nepot al lui Basarab» dreptul la Domnie, nu ajunse lavArsta de bArbat (5). Se pare cA a mai fost un frate, mort inaintede vreme, VAlsan. In Preda BrAncoveanu, fiul lui David sau Deatco0 al Calei, Mateiu nu vazuse niciodatA un urmas al sAu. Alt Bran-covean, Radu (6), nu lAsase copii (7).

(1) Ludescu, p. 329. Un Oxotie Aga din 1568 e pomenit de d-1 P. V. Nasturel, in Lite-rature& si arta, remand, XI, p. 562. Era Aga pentru Turcii din garda Domnului ?

(2) a Se Meuse in zilele din lama peste rnasura de sgarcit, si iubia, pc Turci si pe Tatarifoarte, dandu-le si toga averea lui. Oricine venia la el din partea lor, capata, caftan. Darnu-i place& de preoti, calugari si egumeni veniti dupa eleimosina: le da drumul cu mamagnat ; p. 107.

(3) «In acei ani de pe urma Mateiu Veda ajunsese greoiu, find !Atrial. Puterea nu-mai ajuta s iasa de Ice din zidurile cetatiip ; acelas, ibid.

(4) Iorga, lnscriptii, I, p. 106. S'ar putea 09. inscriptia In versuri:Aicea zac MatheY, in cest pamant reace,Pentru ce cu vol cei vii nu pa a petreace:Cela 6am fost oarecand de toti prealaudat, etc.

sa fie a acestui flu. Piatra e de tot mica, i s'ar potrivi cu un mormant de copil. Aceeadela Arnota a lui Mateiu Voda are materialul, marimea, felul de lucru si inscriptia pietreiDoamnei Elina. Deci trupul lui Mateiu ar fi fost mutat acolo impreuna cu mormantul,Chipul tanarului Mateiu in biserica dela Strehaia; ibid., p. 211.

(5) lnscriptii, 1, p. 203.(6) V. si mai jos.(7) lnscriptii, I, pp. 203-4.

.;

-

.

uli

r I

,

IlL

16 N. IORGA 202

Ostas al lui Mihaiu Viteazul, acest Domn venit in Scaun prin im-prejurari neprovázute (1), fail sá fi fost vreodard pretendentfi avut legaturi mai vechi In vederea Domniei, se gandise a re-para vechea nedreptate care rapise mostenirea lui Nicolae Vodttrascu in folosul lui Radu erban, care se putea laud& si el numai cuo coborire din Neagoe Vodt prin femei (2). Inca din 1640 el cereaImparatului sa-i dea pe Mihaiu fiul, nascut In 1625, al lui NicolaeVoda, pentru a-1 creste ca pe un mostenitor de tara. Dar Clirteaimperialâ, fart a refuza in principiu, voia s5,-1 pastreze pentru aputea ridica pe Romanii din Ardeal impotriva lui RakOczy, cu vrajanumelui i sAngelui sau(3). In 1654 bietul Omar ratacia pe la Cazaci,la cari era sa si moara (4) fart a fi flout o singura fapta. El cautase aluà pe Ruxanda, fiica lui Vasile Lupu, rarnasa vaduva, dupa Timus,

ultimu-i gand fusese la mostenirea cealalta, ardeleana, a Orin-telui sau (5).

Ana, mama-sa, vaduva lui Nicolae Voda Patrascu, trail Inca la1656 in tart, uncle se intorsese tocmai din 1640: ea era flica luiRadu Voda .erban. Avea i o fatá Elena sau Ilinca (n. 19 Ianuarie 1624)(6), numita dupa sora maicei sale, Elina Cantacuzino, maritata inaintede 1640 (7), si aceasta Ilinca luase, pe la 1643-4, pe Istrati sau Ev-stratie, Vistierul al doilea, din neamul Golestilor (8). Taal acestuia

(1) Pentru cariera lui v. si documente, IV, p. mon, nota 1.(2) Cf. Incercarea de reconstituire a spit& lui in Inscriptii, I, pp. 85-6 cu indreptarile

esentiale i ipotezele d-lui P. V. Nfisturel, in Literaturd si arta remand, XI,p. 373 si urm.,461 si urm., 557 si urm. (despre Radu Serban un doc.ument zice: s'att fost tras DomniaLuT din neamul CraiovestilorD ; iar Mateiu pomeneste pe emosul Domnier Meale BarbulBanulD i pe Neagoe obatranul strámosul Domniei MealeD. Banul Serban era oumnatulBanului Parvul, i fiica lui Anca, bunica lui Radu Serban, tinuse pe Neagoe,Marele Banal Craiovei, de sigur din sange craioveso, i, In sfarsit, Maria, mama lui Radu Sorbansi sora unui alt Serban, Postelnicul, fusese maritata cu Nica fost Armas Mare. RaduSerban ar fi fost, dupa d-1 Nasturel, nu fiul acestei Marii, ci al lui Serban cu cata Marie).

(3) Hurmuzaki, IV', la datele de 1640, 1644; Studii i documente, IV, Prefata (v. tabla);Despre Cantacuzini, p. Lyn i urm.

(4) Mon. Hung, Hist.,Diplomataria, XXIII, pp. 142-3. V. Hurmuzaki, VIII, pp. 399-400, 402,415 si urm.; Slavici, Familia lui Mihaiu Viteazul, in revista Vatra, I, pp. 289, 321, 353385 si urm.; Iorga, Despre Cantacuzini, 1. c.

(5) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 215; Mon. Hung. Hist. Diplomataria, XXIII, p. 142.(6) Dupa d-1 P. V. Nasturel, Literatura si arta romcba, XII, p. 209 si urm. era i o

fiica Ancuta.(7) Ibid. -(8) V. Ilie Nicolescu, Noua Revista liomana pe 1-iu Noemvrie 1901.

t

, ; 4.-

i st

Studii fi

PtL-

si

203 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIII BASARAB. 17

era Stroe din Leurdeni si mama, Viva din Golevti. Pe Istrati segandia acum, pe la 1645-50, Mateiu a-I lash, ca urmas, pentru san-gele acela al lui Mihaiu pe care erau sa-1 aiba copiii lui i ai Elinei,ai Ilincai, care iscalia cu litere latine scrisorile ei (1).

Acest Golescu era privit ca o ruda a lui Mihaiu, inaintasul sau,Mare le Vornic Ivascu, find, dupa Vladica Mirelor, «din sangele luiPatrascu (cel Bun)» (2) lie fapt Albu, fratele beitreimtha Ivasco dinveacul al XVI-lea, tine& pe fiica lui Milos Voda, Irina, iar Ivascu in-sus fusese pe rand sotul fiicei lui Radu dela Afumati si al fiiceilui Draghici din Margineni, din care se coboria, Doamna Elina a luiRadu Serban, ceeace face ca, apoi, fiica acestei Eline sa boteze cunumele de Draghici pe intadul ei nascut cu Postelnicul ConstantinCantacuzino. Inrudirea cu Brâncovenii era de multe feluri, i stransa.Gorgan Spätarul din Golesti, cumnatul lui Mateiu (3), nepot de fiu allui Ivascu Vornicul din vremea lui Patrascu cel Bun (4), luase peCa lea din Brancoveni sora, a lui Mateiu, vaduva lui Ca Iota Banul (5).Neacsa, sora lui Ivavco, fu sopa lui Radu din Brancoveni. Gorganlush e conducatorul emigratiei oltene din 1631, si numai moartealui dada lui Mateiu putinta de a fi Domn. In sfarsit Stana Bran-coveanca, fiica lui David, várul lui Mateiu, ava cu Fota Postelni-cul pe Visa, care fu sopa acelui Stroe Leurdeanu din Golevti (6)si mama lui Istratie.

Dar Istrati, care trebuia sa piara din porunca lui Mihnea cel Rau,peste cativa ani numai (7), n'avea ce trebuia, pentru 'Astra iu-birea batranului Domn i pentru a castiga pe boieri, fara voia cá-rora nu putea sa domneasca. Kraus ne larnureste in aceasta privinta.Istrati, devi crescut la Curte i privit ca urmas al lui Mateiu, care-i

(1) Iorga, Despre Cantacuzini, p. Linn ci urm.; Genealogia Cantacuzinilor, pp. 64-6:scrisoarea ei din 25 Iunie 1644; Kraus, I, pp. 135-6.

(2) Thoii 'kVA/ TO '141/0; TOD (levee loth tby Ils-cp4cmov; p. 351. Cf. Nerva Hodos, Prefata laeditia ciiItoriei lui Dinicu Golescu (Bucuresti 1910).

(3) Ludescu, p. 314.(4) Acesta e fiul lui Radu si al Caplei (licit a Banului Teodosie ; Hodos /. c., p. xIvurm.(5) Ibid. La p. xx se dá inrudirea prin asätoria Mariei cu David Postelnicul din Bran-

coveni: Stana e fata lor. Cf. Studii si documents, IV, p. moan nota 2; p. CLXVI, nota 1;

V, p. 179; Poboran, lstoria orasului Slatina, ed. 2-a, p 330 si urm.(6) P. V. Nfisturel, 1. c., p. 573.(7) P. V. Nasturel si Ilie Nicolescu, U. cc.(8) Ludescu, p. 348; Constantin CApitanul, p. 144.

Anatole A. R Tom. XXXIII.Momoriile Seq. Mario,

a-vi

-

If 14

. 9

61

18 N. TORGA 204

(Muse bani i scrisori de tainá, e parit de dusmanii ináltárii saleca sef al unui complot. Ar fi fost osandit la moarte (se d'a si data:postul mare al anului 1653), dar, o fetitá instiintandu-1, el trece laPoartk de unde se intoarce find iertat, dar fara nAdeide de moste-nire (1).

In lipsa neamului lui Mihaiu altii trebuiau sa se gandeasca lamostenirea ce era sa se deschida. Radu Serban fusese, din punctulde vedere al descendentei directe, prin barbati, un uzurpator, darnu un mai mare uzurpator decat Mateiu insus, i uzurpatia aceluiaera mai veche. Urmasii lui puteau credo ca Scaunul muntean secuvine a se intearce la damn. Radu Voda avuse lust, din cäsätorialui cu Doamna Elina, care tral i dupa dansul, daub fete: Anca,pomenitá si mai sus, si Elina. Anca ajunse, cum s'a spus, sopa luiNicolae Patrascu, (land astfel fiului ei Mihaiu un drept mai mult (2).Elina se maritase cu un boier muntean pe care toti II credeau coboritdin Imparatii Constantinopolei crestine, Constantin Cantacuzino, ere-dinciosul Postelnic al lui Mateiu: fiul eel dintaiu al Elinei, botezaterban dupá numele de boierie al bunicului, era sä ravneasca i sa",

capete, mult mai tarziu, Domnia munteanä.Testamentul, scris la Viena, al lui Radu Vod1 pribeagul, nu cu-

prindo nici o stire despre vreun fiu ce ar fi avut. Din lel,W;urilelui cu Elina, «vaduvA fart bArbat», rata preotului Constantin dinBucuresti (3), awzata apoi in satul vecin, Dobrenii mama i bunicalui Serban stateau la Coeni, deasupra Dâmbovitei, dar ai lui erau

Dobrenii, unde mai thrziu era o frumoasâ,locuint5, cu turnuri, cuzugraveli, având gradina, hele§teu, foisor §i biseric5,, se nAscuseinsa, poate dupa luarea Domniei, un urmas nelegitim, Constantin.Preuteasa Elina tral pana in August 1642; fiul ei, care fusesecandy& insemnat la nas pentru ca sa nu poata stapani vreodata,era Serdar, comandand poate pe leventi, oricum una din cetele nou'a,

(1) Pp. 210-1. Scriitorul adauge cä el tinea, pe (ides Radul Waide Togter..., andresaghn dess Petrasko Togterp. Cf. p. 218, unde se zice c ar fi revenit in gratie i c5, elar fi provocat chiar ultimele turburki, iamb die Fastnachto a ultimului an din vieata luiMateiu.

(2) V. testamentul lui Radu Serban, in acesto «Analee, XXI, pp. 290-1; Bianu, Do-cuments románesti, Bucuresti, 1907, I, pp. 52-3. Facsimile in a mea Istoria Roindnitor,amandoug

(3) Ea lug apoi pe Neagoe Logoratul din Thrgoviste. Cu acesta are pe Radul Páhar-nicul. Elina cal:40, dela Radu VodA satul Tantava, tot In llfov.

.

0

i

si

,

editiile.

205 RASCOALA SEIMtNILOR IN POTIIrVA LUI mATEHI BASsOOn. 19

dupa datina Turcilor, dela cari a luat i acest nou nurne de boierie,in 1644. Era pe atunci in bune legaturi cu Mateiu, care nu Withpe ganduri sa-i incredinteze ostasi, vreo 6.000, pe cari-i trimise inajutorul lui Rak Oozy cel dintaiu impotriva Germanilor. El se lupta,si nu fart noroc, cu soldatii lui Homonnay, trimes Impotriva Ar-dealului. Isi zicea «fiul lui erban Voda»: astfel 11 cunoscura aceiaprin mijlocul carora treat rasboinic, si biserica din Dobreni,fusese ingropata maica, purta In piatra pomenirea «jupanului Cos-standin Vel Sardar, stnil Io 6,,rban Voivod» (1). Era, insurat laaceasta data, cu o Balasa fiica Stolnicului Nicolachi, alifel necuno-scut, si a Elinei (2). Din aceasta casMorie nu i se nascuse decat oflick numita dupa mama-sa, i acest singur copil nu tral (3).

Dupa 1644 trecerea lui Constantin scazit cu totul. Il inloCul iniubirea lui Mateiu nepotul acestuia, Diicu Buicescul, i anume nepotde sora. Mama lui, Mara, era deci si ea fiica Danciului din Bran-coveni (4). «Cat a trait Mateiu», spune Pavel din Alep, «marirea,cinstea i pompa nepotului sau flirt mari. De cate ori venia laCurte, 1-am vazut intovarasit, inainte si in urma, de mai mult de500 sau 600 de. oameni; tot asa si la plecare... De multe oriMateiu dorise a-1 face Domn in locul sau i intrebuinta tot felulde mestesuguri spre a izbuti. Dar nimeni nu se Invoia la aceasta,nici boierii, nici taranii, pentru usurinta mintii lui». Lui Diicul i sejertfise formal Constantin, care statea inaintea nepotului domnes6cu caciula pe cap, el find odrasla de Domn, i cu toate cit Ser-darul era dator cu supunere Spatarului (5). Pus sa aleaga introunul i celálalt, Mateiu sill pe «Lântru'l Serban Voda», pe pretendent,sa-si lase comanda.

«El se retrase lndata la palatele i moiile lui, pe cari parintiilui le zidisera si intemeiasert in deosebite parti ale terii, ci loculacolo» (6) De fapt se aseza la Dobreni, rani a pierde din vedereinset o singuret clipc mostenirea domneascei pentru care inainte

(1) Inscriptii, 1, pp. 89-90. V. mai ales Convorbiri literare pe 1901, xxxv, pp. 810-2.Despre fratele dup5, mama al lui Constantin, flout de acesta Mamie In 1655, vorbesc

izvoare ardelene.(2) Inscriptii, pp. 100-2.(3) Ibid.(4) Poboran, 1. c., p. 333.(5) Pavel de Alep, p. 110. Diicul nu era AgA, ci, in felul de a se exprima al Sirianului,

era a Aga)), aded superiorul lui Constantin.(6) ibid.

_

unde-i

p

.

siI ,' r` , 'T r: 7 . ) 18 IL.411 ,1

, , i 1 ,i 1.. ' v ' ( : 4. 19 C 1

a .0 c 1 ct: n V..,..., '1

'

20 N. IORGA 206

de toate trdiet. Devi cumnatul s'au Constantin Cantacuzino Iii in-surà fiul cel mai mare, Draghici, cu Patina fiica Diicului (1), spri-jinul influentului Postelnic al lui Mateiu era asigurat mazilului dinDobreni. Aiurea Irish n'avea nici un sprijin.

Diicul Ora, mult mai tare. Tot aga de bogat ea si rivalul shu,el avea marea movie a Buicevtilor, ranga, Brancovenii lui Mateiu,rämasá lui dela marná-sa, din averea uriavA, de mult laramitatâ,a Craiovevtilor, din care luase larg i Radu erban (2). El vindeaBravovenilor lank avand tovaräv in legaturile cu ei pe boierul din13rancoveni, ruda sa Preda, pe care-I inlocul in Sp Marie, candacesta ajunse Vornic Mare (3). Devi purtarea lui in 1653, candpierdfi räsboiul la Focvani, ievind fárá puvcavi i tunuri inainteaCazacilor, ii scazuse foarte mult prestigiul Diicul fusese cel dintaiuuneltitor, secret, al räscoalei lui Gheorghe tefan , el ii pAstraInca toata puterea. Ave& cu sotia sa Dumitra, fiica lui Paná Spa-tarul Filipescu, doi fii de varsta, Preda §i Papa, vi doua% fete, An-cuta i Marica: poate Ancuta, cea mai mare, se márità in Ardeal,cAvtigandu-i sprijin i acolo, in lumea ce incunjura pe Raiz Oozy (4).Unul din fii tinea vi el pe o Unguroaica, fata lui Szalánczy, i, dupe)ce tatal sau piercifi movtenirea i nasul, el cera Cyaiului ardelean,in 1655, sa-1 sprifine pentru a náväll In tara (5).

Diicul, cel iubit de Voda, ocrotitul lui RálcOczy, boierul inru-dit cu «Fasárnevtiin, pe care-1 sprijinia Preda din Brancoveni

cu el, toata nobilimea ()Bean& care facuse Domn pe Mateiu,unul din ei, i intelegea sa, pastreze Scaunul terii pentru alpi din astanga Oltului, el, «movtenitorul prezumptiv» al Terii-Romanevti, eraSpatar i avea, ovtile in man& El era sa aibä deci puterea, lamoartea lui Mateiu, care se putea prevedea, bAtrAnul avand 65 de ani (6)

(1) Genealogia Cantacuzinilor, p. 94.(2) Despre Cantaeuzini, 1.c.(3) Brasovul i Rontdnii, pp. 46-7, 123-4, 220-1; cf. aceste aAnaleo, XXI, pp. 205 6.(4) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 222 ; la poboran, inscriptia Clocociovului, pp. 333-4.

Chipurile lui Diicu, al Dumitrei i celor doug fete, In Poboran, 1. c., p. 337.(5) Studii i documente, IV, p. CCLXV. $i Diicul se an land Sibiiu, la 5 Septemvrie

(aceste aAnale*, XXI, p. 279). V. si Studii fi doc., IV, p. 35: e in Martie 1655 la Ernut, intrepribegi. La 1656 apoi Constantin Vodi aratg ci adumisale Diicului s'au rumtu ai diaboerieD (ibid., p. 49). V. si Szilagyi, Bellum boreo-orientale, I, p. 384 ; Mon. Hung. Hist.,Diplomataria, XXIII, p. 233. Papa, fiul lui Diicu, part in 1688 pe Serban Voda la Adria-nopol ; abia isbuti sa-1 scape Marica, mama lui Constantin Cipitanul, care dit aceastg slice(ed. Iorga, p. 208). Fiul acestuia se numi tot Diicul (Poboran, 1. c., p. 340).

(6) Kraus, 1. C.

.

'

207 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIU BASARAI3. 21

rana dela picior find, pentru varsta lui, mortala (1). Constantinaflase cA plasturele «barbierului» domnesc nu folosesc la nimic, caacelea pe cari le adusese medicul polon al lui RakOczy Mouser& maimult rau, crezandu-se chiar intr'o inveninare, ca nici al treileachemat la .patul bolnavului, barbierul Jacob din FAgaras, nu OAcum sA inchida rana dela Finta (2). Moartea lui Mateiu era chestiede caleva sAptamani, fie si de cateva luni. Constantin nu-1 iubia,n'avea de ce s'a-1 iubeasca : am citat aiurea o hotarire a lui demai tarziu, in care critic& fart incunjur judecata inaintasului (3).In alta, din 28 August 1656, el declara lamurit ca «Mater Voda,pentru voia Doamnel dumnealui, i pentru voia lui Cazan Post., ailslobozitil de rumanie, far& de leage, datil pre seam lu Ca-nunS Post.» pe niste oameni (4). Nu-i 'Area tot asa, de bine ca deboala rhea leac a celui care-1 surgunise la mosie, si de perspectivelesigure ale lui Diicul._ Pentru a-1 rapune trebuia sa i se smulga dinmana Spataria. Era cu neputintA. Se irnpunea, ca o solutie despe-rata, rascularea ostasilor impotriva capeteniei lor si a Domnuluiinsus, pentru ca o abdicatie silita, cu trecere peste hotare, sauadapost la manastire st-i dea tronul lui Constantin.

La 9 Ianuarie 1654 Sfatul Domnesc se alcatuia din Banul Spa-hiul, Vornicul Preda Bráncoveanul, Radu Cocorascill, Bunea'Gra-disteanu, Diicul, Ghiorma, Radu Paharnicul, Pand Filipescu, BaduComisul si Constantin Cantacuzino (5).

Afara de Banul Spahiul, pe care nu-1 cunoastem, si al carui numee foarte ciudat, ceilalti toti erau rude, prieteni, aliai politici, ai luiDiicul. Intro ei nu mai aflam pe cele clout jertfe ale celei dintairascoale (Iunie ori Iulie 1653) a Seimenilor, Bunea e Vistier.Inainte de a trece la turburarile din urma, cari furl oprite numaide moartea lui Mateiu, sa lamurim laths aceasta lovitura mareImpotriva dusmanilor lui Constantin.

La povestirea Domniei Basarabului, cronicarul de Curte mai vechiual Terii-Romanesti compatimeste pe cei doi boieri, ucisi atat destlbatec, supt ochii chiar ai batranului, bolnavului lor stapanocrotitor. Jertfele «turbatilor», ale «porcilor far' de nici o rusine»

(1) 0 spune si Miron Costin, 1. c.

(2) Kraus, I, pp. 210-11.(3.) Studii doe., IV, Prefata.(4) Bibl. Ac. Rom., doe. 33/xi..nr.(5) Bibl. Ac. Rom., doe. 145/1Aux.

si

i

4 .

rI I

§i

t;,3i

22 N. IORGA 208

logoratul nostru, in legAturA, prin Elina Cantacuzino, ocrotitoarea sa,cu neamul lui Radu Serban, deci i cu Constantin VodA, atacA astfelpe Seimeni i Dorobanti i pentruca, in 1655 ei se ridicarA asupraacestuia lust's sunt numite astfel: Ghinea Tucala §i Radu VárzarulVol Arma§. AmAndouA numele sunt porecle injurioase. Ludescu, omulCantacuzinilor, nu iube§te pe neamul acesta al VArzarilor pentrucafiul lui Radu, Constantin, PAharnicul cel Mare al lui Grigorie Ghica,lucrase la peirea lui Constantin Postelnicul Cantacuzino. DacA afAcut a§à, e pentru eä «erb, inv4at de tata-sau», cAci ((nu se poateface din márhcine struguri, §i din rug smochine». Fiu al Värzarului,al g grAd inarului de verze din Ploesti» (1), acest.«rnorococean» sau«varza-rea», e mai rAu decAt «morococeanul» ce a fost tatA-sAu.«Sarnânta acestor nelegiuiti i indrAciti», scrie cu o nespush furiecronicarul, «s'ar cAden, ce ar fi parte bArbáteascá, sa se scopeasca,ca s5, nu mai rAsarä mu§tar i ardeiu, ci sá se topeasca §i sá seconceneasca» (2).

Pentru a innegri pe Várzarul cel tank., Ludescu cauta povesteacelui bátrhn. Credem ca a gäsit-o intercalAnd-o, cu cella schim-bail, in expunerea lui (3) in cartea de invinuire 0 oseindei ardsculatilor chiar. Astfel el n'ar fi arnestecat §i pe Ghinea, caretineez pe insc4 sora lui Mateiu Basarab, pe Florica, i ai cáruifii Bràtà§anii Mihu, Mihàilá, Petru §i fata, Alexandra, vor fi fostmai curAnd prieténi ai Cantacuzinilor decAt uneltitori Impotrivaacestora (4). Ghinea Tucala «era pentru contemporanii sài Ghineadin BrAtä§ani, boier romanizat cu totul §i ctitor al bisericii Sf. Treimedin ora§ul Slatina (5).

Dupà vechiul act de acuzatie, Radu Arma§ul e «de maple Romki»,dar numai fiu de grádinar ploie§tean, §i de fapt «fiul dracului»,corn indrAcit §1 far' de ru§ine», «iubitoriu de a vársa sangele ome-nese», «§arpe mânios, de mu§ca, pre unii §i pre altii», aruncAtor de«prihanii §i napasti», uciga§ in ascuns, care acopere in casa luitrupurile celor jert4 «In gunoaie», calAu ob§tese care doar deaceea era Arma§! ((tale urechile §i nasurile» celor pe cari-i «pearl&prin targ», i.i arunch la sfAx§it in ocne: «ca, un drac, nurnai ce

(1) Cf. i Despre Cantacuzini, p. mom.(2) Ludescu, p. 364.(3) Ibid., pp. 366-6.(4) Poboran, 1. c., p. 356 si urm.(5) Ibid. Chipurile lui si sotiei, Viva (?), ibid., p. 358.

I rig Pl.

.

--

h )ici )1 ii(i

7

' -,r

1

I

,

209 RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA Lin MAINE]: BASARAB.

tusin, i arunca cu huzduganul in sus, .0 cine-1 auzia se ascundeitde glasul lui». Cealaltä «slug& rea», supusA, anaftemei intreite, fu-sese, cum ii spune pe greceste porecla, olar de rnestesug i ra-mAsese In purtAri: «cá olariul, din cátro-i este voia, dintr'acolo-ipune inánusa» ; ca Vistier, e un adevärat «lup», pentru mari simicr, un lacom de avail, care si In postul cel mare «sede la gazdAde face socoteala banilor» «bagsä in ladA», un socotitor dibaciu

nemilos, care «se lauda csa scrie toatá socoteala terii pre o unghie»,un Iuda vAnzAtorul, care strica' numele eel bun al Domnului sAu (1).

In Radu Arrnasul Constantin vedeh, de fapt, un om de energie,foarte temut, care-i putea, strica planurile, iar in Ghinea BrAtAsanulun cumnat al lui Mateiu, gata sA-si ajute nepotul dela Buicesti. Eltrebuiau sa piark perirA.

Kraus &á i o alt lAmurire pusá in circulatie pentru a indrep-tAti omorul celor doi "boieri, la cari se adause Socol, tot pentru ma-rele lui rost pe rang& Domnul bolnav. Rásculatii se fAceau a credeca, Mateiu chemase pe Rosi pentru a nimici pe cei 4.000 de Sei-meni. De aceea furl ceruti uneltitorii complotului i ucisi In chiarcarn&rile domnesti (2). In alt loc din aceeas cronies& säseasca., Mateiue invinuit c ar fi pus la bir pe 1000 din acesti ostasi strAini(3).

Scena dupA intoarcerea din Argos, in Warn* n'o stie Kraus. Elaminteste InsA, cá Mateiu, dupa ce-si rAscumpärA Domnia cu bani,stricAnd socoteala lui Constantin, dAda din Seimenii sai 500 luiRákOczy i un numar oarecare lui Gheorghe 1;efan: acestia dinurm5, s'ar fi luat la ceartA, si la lupta sangeroasá chiar, cu cei 300de Nemti din straja noului Domn al Moldovei, care ar fi fugit insus,cu boierii i locuitorii, crezAnd cá «dau 'Mara», cAnd Sarbii atacaráodAile lefeciilor apuseni. Cei 600 de Seimeni furS atunci desarmatiscosi repede din Iasi, ba chiar din lark Unii se intoarsera acasA,áltii trecurä la Poloni.

Pavel de Alep asigura, ea solul muscAlesc, care fusese foarte rAuprimit, batranul Domn strigand GA nu vrea asa-1 vada, in ()chin,ar fi pregatit In Aprilie 1654 a treia rascoalA a ostasilor. Nu pareo stire serioask La aceasta nous& miscare s'ar fi ajuns de sigur, dar

(1.) Ludescu, /. c.(2) I, p. 218.(3) Pp. 223-4.

23

, . .

si-i

si

24 it tokdk- 210

nu prin acesti emisari rusi, ci prin agentii lui Constantin, dad,moartea nu prindea pe Mateiu la 9 ale lunii.

Diicul lipsia; boala fiului mai mic 11 chemase la Buicesti. Dobreniierau Irish aproape, si Constantin puth sa alerge. De altfel el n'avea,concurent, daca oastea era cu el si Spatarul, pe care nu mai voiausa-1 aseulte slujitorii, lipsia. Cine I-a facut Domn, printr'o alegerepe care nitheni nu se putea gandi s'o conteste, ne spun toate iz-voarele. Dupa cronica terii, «toata Curtea i toti slujitorii» (1), dupaMiron Costin, «Siimenii i darabanii, cari la acea simetie se suiseden izbanda cu Mateiu Voda, cat nice pre Domnie, nice pre boieriintru nimica nu-i baga in seama» (2). In povestirea lui Pavel de Alep,oastea-1 inconjura, si el chezäsueste boierilor i orasenilor ca Sei-menu i Darabantii, stapanii tuturora, nu vor jafui orasul. Toatalumea putea s strige «La multi ani» (3).

Constantin izbutise, spre nenorocirea lui si a ostasilor lui, acaror stapanire fart margini era sa se mantuie prin macelarirea lorde catre strainii chemati In ajutor de un Domn desnadajduit. Catdespre Diicul, el pribegise, taiat la nas in Ardeal, i supt MihneaVoda era sa piara tot pentru banueala ca n'a parasit Inca gandu-rile lui de Domnie (4).

(1) Cf. si Studii ft doc. IV, p. 268.(2) P. 348.(3) P. 111, Dup. Kraus, I, p. 228, Constantin ar fi lost recunoscut de Mitropolit si

apoporn Inca inainte de moartea lui Mateiu, care-i dA insus averile.(4) V. Studii fi doe., IV, prefata.

,

, If ,[ ;I

,;II t I 'A'. 6Ptile .7,' tif 3'11 hr - iIr

(, 5.1, . t

- 1 ." 4, ^ t -t '; 1,.

; . 1

. 11

't tir r irI I

I, -)1'.F.v t i:, ) (I, 3 - 'I 1 I 1 .1) SI

,ff 1(1,..10. in . i,...,. L.': / It1 ' t ' >` ,

RI t . . .' , 1 ,7r ) I * v .!-:IE. ,:rt.f , Il

li. t ":. Li , . 11 .:. 7.1 o7 * I r ... 1 .1 :1 , I I.. I,

of

Analele Academiei Romane. L. B.

Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti 1,60,Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol . . ..... -,30Din Nichita Acominatos Honiatul, traducere a partilor privitoare la

Istoria Asanizilor, cu introducere si index, de Gheorghe Murnu 1,20Note genealogice sr biografice despre familiile Balms $i Rosetti,

fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti . . . . -,40Cateva manuscripte si documente din lath' $i strainatate relative

la istoria Romanilor, de IV. Iorga -,30Cauzalitatea in succesiune, de A. D. Xenopol -,50Originile partidului national in Romania, de A. D. Xenopol . -,20

Tom. XXIX.-Desbaterile Academiei in 1906-7 6 -XXIX.-Memoriile Secfiunii Istorice 8 -

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti . . . . 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti -170Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga -,20Congresul pentru Proprietatea literara si artistica, de A. D.

Xenopol -,20Catevh Wane din corespondenta lui Alexandru Veda' Ghica, Domn

Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga -,20Congresul sociologic din Londra i organizarea militara a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol -,30Despre censura in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus i functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti -,40

- II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti . 1,50- III. Censura cartilor evree$ti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti. -,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol -,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol -,30Traditia i storied in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. -,20Dona Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de loan Pascariu -,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . -,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. -,30Evangheliile dela Homor i Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.-

XXX.-Desbaterile Academiei in 1907-8 5.--XXX.-Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . 6.-

Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.-

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Pu.scariu. -,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.-Lupta intre Dracule$ti i Dane$ti, de A. D. Xenopol 1.-Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubdu, Vasile Damian), de Const. Giurescu -,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba i stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.-Documentul Razenilor din 1484 $i organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan 1.-Indica alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.-Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.-

XXXL-Memoriile Secfiunii Istorice ....... I . . . . . . 10.-Patruzeci i doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan 1,60Cum se cautau mosde in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau i ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru Vodä si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu -,50Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. -,30Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

II. Negotierile diplornatice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5,-

..

.

.

,

a

e"

ei

ei

-2

. . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . ..... . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . .

. . . . . . . . ............ . . . . . . . ...... . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . ..... . ........... . . . .

Annie le Academia Romano L B .

Tom. Meinoriile Sectiunii Istorice 14.tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice strdine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.III. Amdnunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti ............... . . . . . . . . . 1,60IV. Amdnunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,Despre elementele cronologice in documentele rorndnesti, de N.

Docan ,50Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Rorniine,

de A. D. Xenopol ,60Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

documente, de N. Docan 1,20*tiri despre veacul, al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-

dente diplomatice strdine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . ,80Conflictul dintre guvernul Moldovei i mAnAstirea Neamtului.

I. Inainte de 1 lunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marele spdtar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco

Costin, de I. Tanoviceanu ,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . . . . . . . . . ,50Conflictul dintre guvernul Moldovei si mandstirea Neamtului. II.

Dupa 1 lunie 1859, de Radu Rosetti 1,50Din arnintirea unui boier Moldovean din jumdtatea intfii a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . ,70aDoamna lui Ieremia Volta, de N. Iorga 1.Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol ,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . ,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu .50

Tom. XXXIIIDesbaterile Academiei in 1910-1911 (Sub presd). Sectiunii Istorice (Sub presd)

Francisc Rrikóczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Românii, de N. lorga . . . . . . . ...... ,40

Tin Walton italian in Turcia si Moldova in timpul rásboiului cuPolonia, de N. Iorga ,30

Doud documente privitoare la Revolta boierilor din tara Fagdra-sului in favoarea lui Mihnea Vodtt numit cel Rdu, 1508-1510,de loan Puscariu ,24

Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre de N. lorga 1,Catevil note despre cronicele si traditia noastrd istoricd, de

N. Iorga ,20Alte ldmuriri despre veacul al XVIII-Iea dupã izvoare apusene.

Luarea Basarabiei §i Moruzestii, de N. Iorga ,40

XXXII,*

?

,

-

si

, .

.

. ,

XXXI1LMemoriile '.

.

.

--

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . ..... . . . .

. . . . . . . . . . . . . ..... .

. . . . . . . . .. ... . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

. .

. . . . . .

.

.

...... . . . . . . . . . . . . . . . .