■GS5&S£?3*2S3fliPetre R om an : "Nu se pune problema sa intervenim adm in istrativ în problemele interne ale Universităţii"

Preşedintele Senatului, Petre Roman, declară că nu ige pune problema unei intervenţii administrative a, (guvernului pentru separarea Universităţii “Babeş- Bolyai”- Roman afirmă că spargerea Universităţii nu

fi un lucru bun.|' i “Soluţiile trebuie să pornească din interiorul ^Diversităţii şi speranţa mea este ca acestea să nu

consfinţească spargerea Universităţii , a declarat , Roman, oaspetele de ieri al Universităţii “Babeş-

Bolyai”. Preşedintele Senatului a precizat că separarea, Universităţii ar da un semnal negativ, după ce noul Guvem român “a oferit un exemplu pentru toată lumea democratică” prin felul în care a ştiut să depăşească stările de tensiune dintre majoritate şi„minoritate.

Roman a spus că Legea învăţămîntului va fi modificată aşa îneît să dea posibilitatea infiinţării unei universităţi maghiare, dar cum se va concretiza aceasta “depinde

■ de cei care o doresc”.: Poziţia preşedintelui Senatului este de natură să

grăbească soluţionarea conflictului din Universitate. Surse academici spun că profesorii maghiari sînt

conştienti deja că o universitate separată, lipsită de dotările de la “Babeş-Bolyai” i-ar dezavantaja, pe studenţii ungurr. Aceleaşi surse precizează că este foarte aproape să se ajungă la o soluţie de compromis care schimbă destul de puţin din realitatea prezentă a Universităţii si consfinteste statutul său multietnic.

’ ' ' (C.C.)

*9 K tef i i iii

♦ ♦ ♦

Agenda/2 Royi vînturUorS Cultură-ştiinţă- învăţămmt/4-S

♦ Politică/64 Publicitate/7-11♦ Sport/12♦ Omul şi societatea Z13♦ Economia/14♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6

b i

ANUL IX NR. 1940 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA 5-6 APRILIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

* Vremea se va râd. Cer mai mult noros. Pe arii relativ extinse vor câdca ploi care trecător se pot transforma în lapoviţă. La munte va ninge. Vîntul Va prezenta intensificări temporare din sector NV. Temperaturile minime -l °/ 2° C, temperaturile maxime 5°/9° G Ieri la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 11°.C, iar presjunea atmosferică era de 722 mm Hg. (Meteorolog de servicin Octavian Niculescu).;

în pag ina a 16-a: harta privind sta rea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

i («

U n s o n d a j b u n

1 a p r i l ieILIE CALIAN

i \niiîztMstrS(stroreja

i4ire

P<ruiţiiţb

entrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a înlîr/iat publicarea unui sondaj care ar fi fost foarte nimerit pentru păcălelile de 1 aprilie, zi în

care sîntem dispuşi să acceptăm orice fantezii. Dar, cum sondajul se doreşte a fi foarte serios, nu ne rămîne decît să acceptăm că ne aflăm din nou în faţa unei încercări de manipulare a opiniei publice. Aceasta - pentru că, la o lectură atentă a răspunsurilor şi la coroborarea lor, descoperim că el conţine intenţia nedeclarată de a da lustru şi deplină legitimitate bîlbîielilor Guvernului şi partidelor care-1 susţin.

Aflăm că la întrebarea “Sînteţi de acord cu Programul de Reformă al Guvernului?”, 28 % au răspuns “Da”, iar 39 %- “Parţial de acord”. însă la întrebarea referitoare la Guvern, 55 % declară că aii încredere puţină sau foarte puţină în el;, Oricum am luâ cifrele, ceva nu sună bine, mai ales dacă ne' aruncăm ochii şi pe graficul care arată că 49 % sînt âe părere că “ lucrurile merg într-o direcţie bună”. Comparaţi cifrele şi mai uitaţi-vă la încă un grafic: 23 % din cei chestionaţi sînt siguri că există pericolul unor mişcări sociale ample, iar alţi 48 % le consideră posibile dacă situaţia nu se îndreaptă în cîteva luni, maximum un an.

Frumuseţea sondajului' constă în faptul că în două dintre aceste grafice ponderea celor care nu pot face opţiuni nu o', ştim sau nu ni se arată grafic, astfel că, la o primă lectură, sintem,îmboldiţi să le apreciem greşit. Astfel, din graficul referitor la partidul sau formaţiunea cu care ar Vota cei chestionaţi, CDR e foarte glorios: 42 %. Numai că aceşti 42 % fac parte din cei doar 74 % decişi sau cei care sigur votează.;. U n alt grafic ne înfăţişează răspunsurile la întrebarea, foarte lungă, “Dacă vă gîndiţi la familia dvs., cît timp credeţi că veţi putea susţine actualul Program de Reformă (în condiţiile liberalizării totale a preţurilor), cu actualele măsuri de protecţie socială?” - şi aflăm că 28 % au apreciat 6 luni, iar 26 % un an. însă aceştia sînt doar o, parte din cei chestionaţi; o altă parte - neprecizată procentual!- “nu pot face aprecieri”. Nu numai că ponderea acestora nu ni se precizează şi, în plus, întrebarea pleacă de la presupunerea că toţi cei chestionaţi susţin actualul Program de Reformă. Or, dintr-un grafic la care m-am mai referit, aflăm că doar 28 % sînt de acord cu acest program. Este evidenlă intenţia de a-i trage pe sfoară pe cei care: citesc neatenţi răspunsurile, respectiv de a le oferi guvernanţilor posibilitatea de a alege acele răspunsuri care le plac.

Drumul domnului Roman către N.A.IQ.

D om nul Petre R om an păstrează acelaşi farmec şi . aceeaşi claritate a ideilor şi în noua sa - calitate dd om număr doi în sţat. Cuvintele sale plac şi conving. Vibraţia bărbătească a vo c ii şi z îm betul cuceritor nu-ţi îngăduie să te îndoieşti de sinceritatea spuselor sale. Şi totuşi, dacă nu ar arăta atîta dragoste de sine...

Se vede că dom nul Roman, cu aspiraţiile sale, nedeclarate încă, de a deveni preşedinte, face eforturi ( şi progrese) pentru a-şi stăpîni în pub lic m an ifestă rile

dictatc dc un o rg o liu care depăşeşte cu m uit media. Oricît de b ine s-ar an tren a în să , politicianul nu-şi poate învinge nătură. Domnul Ronian â rostit , ieri în faţa studenţilor clujeni o , a locu ţiune p riv in d d rum u l Rom âniei către N .A .T .O , Ca întotdeauna, dînsul a dat farmec unor lucruri care, spuse de un oarecare, n-ar avea nici un ecou; . Cuvîntarea sa a fost primită cu aplauze prelungite. C u toate acestea, sta ff-u l : său ... prezidenţial nu are motive sa fie întrutotul mulţumit. Pentru că preşedintele (deocam dată) al S enatu lu i are te n d in ta să .

vorbească prea mult despre el însuşi. înclinaţie care ar putea fi sancţionată d e /u n electorat care nu preţuieşte

■lauda de sine. 'De la do m n u l P etre

Roman am aflat că drumul R om âniei către N .A .T .O . începe cu o scrisoare pe care dînsul, în calitate de premier, a adresat-o fostului secretar general al NATO, Manfred W oerner. “ în tre p rie ten ii căruia am avut apoi onoarea să mă număr”, a subliniat domnul Roman.

Caius CHIOREAN continuare în pagina a 6-a

Niculae Cerveni si-ar - *

sprijinul politic al

I E E S h S b S B 1w Gabor Maria şi-a «Mul garsoniera . â e ... 6 ori! o%

: p a g in a 1Ş j

Proiectilul de tun pe banda coneasorului,

grenada în grădina omului

N iculae Cerveni (PNLCD) şi-ă asigurat sprijinul politic al PL ’93 Cluj. El se consideră în continuare lider al PNLCD, chiar dacă în luna februarie, conducerea partidului a decis debarcarea sa din funcţie.

îm preună -c u P L ’93, su s ţină to rii lu i C erven i intenţionează să pună la punct U niunea N aţională Liberală. P înă în -p re z e n t - po triv it afirmaţiilor lui Cerveni - UNL funcţionează în 20 de judeţe. "Probabil că la început se va num i PNLCD, pentru că va fo lo si struc tu ra po litică a

PNLCD” - prccizcază Niculae Cerveni. Prezent ieri la Cluj- Napoca, avocatul C erven i a declarat presei că UNL rămîne deschisă oricărui partid liberal. El speră ca noua formaţiune să

asigurat PL'93

atragă de partea sa PNL, dar şi ce le la lte p a rtid e l ib e ra le .- C erveni, care se declară un pasionant jucător de poker, este dispus să îşi rişte funcţia de lider. "Decît să fiu lider într-un partid mic; mai bine să fiu membru într-un partid mare” - spune el.•,. Inconstant,că, în cazul că instanţa îl va d eposeda de fu n c ţia de preşedinte al PNLCD - aşa cum cere PN LC D - g ru p a rea Popovici - se va retrage din viaţa politică. El susţine că împotriva

Dan BRIE' continuare în pagina a 6-a

Consumul de oiine a scăzut cu 30 la sută

ESTEl(jna

PRETURILE NU VOR CRE

IN ACEASTA' în 27 martie, preţul unui

kilogram de grîu vîndut prin ANPA a crescut cu 30 de lei: de la 1.126 la 1.156 lei/kg. C reşterea p re ţu lu i nu vâ afecta însă preţul de desfacere al pîinii. Am primit asigurări atît de la.Moara Baciu, cît şi de la “Panegrano” , că preţul făinii, respectiv al pîinii nu va creşte. Cunoscătorii susţin că, de cînd preţul pîinii a crescut, consumul de pîine a scăzu t spectaculos.“Consumul de pîine a scăzut cu 30 la sută, după “scumpiri” apreciază dl Poponeţ, director la Moara Baciu. Tendinţa scăderii /accen tuate a consumului de pîine a fost confirmată şi de conducerea “Panegrano” . - în . aceste c o n d iţii , m ultă, producţie răm îne pe stocurile producătorilor din panificaţie..

Chiar dacă avem o pîine scumpă, ne putem lăuda cu faptul că preţul materiei prime (a griului) este stabilit după preţul bursei din Chicago, corelat cu cursul de schimb leu-dolar. Cum, la americani,’ preţul griului a crescut, am avut ceva noroc cu faptul că a rămas staţionar'dolarul. Altfel, mînc.am pîinea mult mai scumpă.' - A.V.

F.P.S. încă n-a anunţat

num ele noului

• Dl Ovidiu Moldovan este încrezător

în onestitatea comisiei •D l O vidiu M oldovan,

expert în cazul F.P.S. filiala Cluj, contracandidatuTdlui

director al filialei clujene a F.P.S., ne-a declarat ieri că aşteaptă rezultatul concursului încrezător în obiectivitatea comisiei de examinare. - Dl Mureşan, care nu este încadrat politic, a afirmat că va accepta verdictul comisiei, oricare ar fi acesta. A.V.

C A R A V A N A T R E C E - P R O B L E M E L E S IN D IC A T E L O R R A M INîn urma deciziei la nivel

I naţional, C.N.S.L.R. -Frăţia a li adoptat o strategie com plet, | diferită de celelalte j confederaţii. în cadrul j programului, s-au organizat I cinci caravane informaţionale j denumite Caravanele CNSLR- ! frăţia “Forţa Adevărului”, care | a u rolul dc a înlesni discuţiile

la nivel local între parteneri sociali, F.P.S., administraţie şi sind icate . De asem enea, caravanele îşi propun ca prin discuţiile purtate, să identifice soluţii viabile pe plan local, care să fie puse m practică,

La în tîln irea de ieri a Caravanei “Forţa Adevărului” au fost prezenţi liderii a 41 de

sindicate, din cele 74 afiliate Confederaţiei Frăţia, filiala Cluj. Din partea confederaţiei au. partic ipa t A drian M arin, vicepreşedintele acesteia, Sorin Stan, secretar confederal şi bineînţeles, conducerea locală a confederaţiei. Cu toate că au confirm at partic iparea, m ajoritatea fo rurilo r locale

invitate la dezbateri nu au catad icsit să se p rez in te reprezentanţii P rim ărie i, P refecturii, C onsiliu lu i judeţean, Băncii Comerciale Române şi Agenţiei Naţionale de Privatizare.. Pentru primii

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Societate Comercială solicităm19 1

V I © 1 1 1cm m MCum părăm

M O B IL A I H T I C Â ş i T A B L O U R IVECBI

(396469) P L A T A . P E L O C

M S L IO T E C A

A D E V A R U L d e C lu j AGENDA sîmbătă-duminică, 5-6 aprilie 1997

\ • A z i: Calendarul ortodox : Sf.M c.Teodu), A gatopod, Serapion şi T eodora (P om en irea m o rţilo r); Calendarul greco-catolic-, Ss. Claudiu, D iodor, V ic-tor, V ictorin , Papiu şi însoţitorii, m. (sub D ecius 2 4 9 -2 5 1 ) . P o m e n ire a m o r ţ i lo r ; Calendarul . rom ano-catolic:

Sf.V incenţiu Ferrer, pr.• M îin e : Calendarul ortodox'.

Sf.Irineu de S irm iiim ; Ş f.E u tih ie P a tr ia rh u l C o n s ta n t in o p o lu lu i ; Calendarul greco-catolic: D um i­n ica 4 d in P o s t, d e d ica tă Sf. Ioan cel ce a scris "S cara” ; Ss. Eutihiu, arhiep. C onstantinopolului (+ 582) şi Irineu, ep.m . în Sirm ium ; Calen­darul romano-catolic, + Dum inica a 2 -a a S f .P a ş ti; S f .M arce lin d in C artagina, m. >

TELEFOANE• PREFECTURA.CONSILIULJUDETEAN:

19-64-16 ,• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 .• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90

PRIMÂRIA TURDA:31-31-60 PRIMÂRIACÎMHATURZQ: 36-80-01 PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548

■ PRIMĂRIA GHERLA-24-19-26 , ^• POLITIACLUJ-NAPOCA:955si

43-27-27• POUTIAFEROVIARĂ " ■' '

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POUHADEI:21-21-2i• POUŢIA TURDA-31-21-21 -'

POUTIA CÎMPIATUR2H: 36-82-22' rOUilAHUEMN: 25-15-38 ~ • POUTIA GHERLA 24-14-14 ’

• POMPIERII: 981• PROTECUA CIVILĂ: 982 -• GARDA HNANCI ARĂ CU JJ: , ' : -*

19-52-23 si 19-16-70, int 158• SALVAREA 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 '

INTERNATIONAL.-971 : INTERURBAN: 991 :

• INFORMAŢII: 931 ' DERANJAMENIE.-921 ORA EXACTĂ: 958

■ REGIA AUTONOMÂDE ■ TERMOF1CARE DISPECERAT: 19-8748 SCMONTENAYSA , DISPECERAT: 41-51-71

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63 02S.C. ’SALPREST' S.A DISPECERAT: . 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132SC PRIVAL: 1743-86 DISTRIBUŢIA GA2EL0RNATURALE::, INTERVENTD GAZE 928; DISPECERAT 433424REQSTRULAUTOROMÂN;Şef reprezentanţă: 43-38-10 Informaţii: 43-38-11 ,Hală inspecţii: 43-38-OS.

PLECĂRI D IN CLU J-N A PO CA

principalele direcţii .

trenări accderaţc, rapide şi intercity •BAIA MARE,SATU MARE (prin Dq): 14,57

•BISTRITA-15,37 ‘ ; •BRAŞOV: 1,48 ;•BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IQ; 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin PWcşti - Buzău): 11,40

•IAŞL 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14^7 •SIBIU: 11,48; 15,10 ' •SIGHETUMARMAŢIEL 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

(prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

A G E N Ţ II d e V O IA J C F R •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

G tR SrA E R irM )

TVROM; lum-vincn I!uo.-> Cluj CJnj -> Huo.7,00 8,00 X,30 9,10

18,15 19,15 19,45 20,4511,50 12,50 13,20 153* *) Sîmbătă - prin Oradea'Preţ bilet: români - 200.000 lei

. străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe l ) \C AIR: luni-vmcn

Timişoara -> Cluj13,15 14

Cluj -> Timişoara■ 14,20 15,05 Cluj ^ Budapesta -4 Cluj6,45 - 8,10 20,00 23,25

Cursa de la Budapesta circulă prin Timişoara.

B-dul F.rojlhr 6-8 'IM .. l9-:()-ft7; P;-7K-(v.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00. ■

INFORM AŢII A u to g a ra I : 14-24-26

A u to g a ra I I : 43-52-78 .

P O L IC L IN IC A F Ă R Ă P L A T Ă

"F A M IL IA SFÎN TĂ " 7 - 1 1 aprilie

M edicina generală. Dr. M. Suciu7 (14-16), dr. C. Popa 10 (12-14), dr. S. Loga 11 (14-16), dr. L. Barbăalbă 9,11 (10-12)', dr. L. Rasa 7 (16-17), dr. D. Stănescu 10(14-16),dr. D.BeldeanlO (14-16), dr.M.Man 10 (12-14), dr. R. Cotârlă 9 (10-12), dr, I. Boilă 7 ,8 ,10 ,11 (10-12); In terne. Dr. G. Ghennan

,7,9(10-12), dr.I.Paţiu 7 (15-i7), dr. A. lancu 8 (11,30.12,30), dr.Gh.Uza.7 (13-15), dr. Cs. Szâkacs 9 (14-16), dr. C. Ylad 9 (14-16), dr. D. Pîrv 7 (15-16); Reum atologie. Dr. F. Bayrakdar 9,11 (14-16), dr. I. Alb 8 (12-14), dr. C. Z o tta ll (13-15);G inecologie.D r.C . Fodor 8 ,1 0 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Cosma 8 ,10 (10-12), dr.P.Pitea 10 (10-12); P e d ia trie . Dr. R. Mitea 8 (13-15), dr. M . F ritea 8 (14-16), dr.L .T om a 10~ (10 -12 ), dr. M. Bayrakdar 11 (14-16); Dermatologie. Dr. H. Radu 10 (12-14); P s ih ia trie . Dr. L. Glodan 8 (10-12), dr. C.Stefan10 (10-12); A lergo log ie : D r.I.Itu 8 (12-14); O rto p ed ie . Dr. Z. Popă 7 (11-12); O .R .L . Dr. C. Rădulescu 7 (12-14), ar. I. M ihali I I (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilă 8 (15,30-17).

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap.12.

B IB L IO T E C I■ B.C.U. "L ucian B laga” (strada

C linicilor 2): O r tr : zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOG A": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19 ,45; v ineri: 9 -17,45; sîm băta şi

. duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: funi-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45;. sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur,; Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: hmi-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - înch is . M ED IA TE C A . (S tr. • M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - înch is . CEN TR U L , DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI IN FO R M A Ţ II CO M U N ITA RE LO CA LE (S tr. K ogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum in ica : înch is . F ILIA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC Â (S tr. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ B iblio teca A cadem iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică:

• închis - ... •■ B iblioteca 'G erm ană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică- închis.■ B iblio teca A m ericană (strada

Universitaln7 - 9 ) . Orar: lun i- vineri 12- 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: mehis

■ Biblioteca "licitai" (strada Clinicilor18). Orar. zilnic 1 0 -1 8 ; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis■ B iblioteca C lu b u lu i S tudenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

1 , ■ B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l G erm an "H erm ann O berth” (s tr. Memorandumuluil8). O rar luni, marţi, miercuri, joi: orei* 16-20.

■ B iblioteca "V aleriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. AvTam lancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

' ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ B iblioteca C reştină "B iblos”

(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ M uzeul N aţional de A rtă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închis ■ , -

■ M uzeul N aţional de Is to rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2).' Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; Inni închis.

■ Muzeul Etnograflc a l Transilvaniei (Str. Memorandumului nr.2)): deschis zilnic intre orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-dumiaică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; simbâtâ şi duminică intre orele 10-14.

Sîmbătă, 5 aprilieProg ram ul 1: 7,00 Bună dimineaţa,

Prier ..' de Ia Iaşi.!; 8,30 Pas cu pas. Emisiune de ştiinţă pentru tineret; 9,26 Film: Tînărul Ivanhoe (SUA 1994, p.I);10,10 Ba d a j Ba nu !; 11,00 Handbal feminin Cupa Federaţiei, meci retur: Oţelul Galaţi - Borussia Dortmund (d);12,20 Planeta Cinema; 13,05 National Geographic (docum entar):„Pădurea tropicală”; 14,00 Ştiri; 14,10 Tranzit TV 131; 18,35 Povestirile lui D onald Răţoiul; 19,05 Teleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă ”s ă ţ- f mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,40 Filmele săptămînii; 21,00 Serial: Savannah;21,50 Un zîmbet în amintire: Amza

-Pellea; 22,45 Jurnalul de noapte; 22,55 Serial: Detectivul din Los Angeles; 23,45 Săptămîna sportivă; 0,00 Serial: Perla Coroanei; 0,55 Spring N ight Rave (emisiune muzicală); 2,30 Fotbal Divizia Naţională.

P ro g ra m u l 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă de Ia CIuj-Napoca; 12,00 TVR Tim işoara; 13,30 Tempus - Istoria mentalităţilor, 14,00 Animalele de casă (documentar); 14,40 Serial: Dr. Quin (r);15,30 O altă putere; 16,20 Serial: Top Model; 17,15 Itinerare spirituale; 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Un zîmbet pentru yîrsta a treia. Invitată Stela Enache; 21,00 7 zile - 7 arte. Teatru;21,05 Videotonomatul de seară; 21,30

Autograf pentru prezent: prof. univ. dr. Eugeniu Proca; 22,05 TVM. Mesager,22,35 Frumoasa şi Bestia; 23,35 Alfa şi

' Omega (m agazin); 0 ,05 Parada vedetelor.< PR O TV: 7,00 Desene animate; 9,00

Flipper, 9,30 Fraţii Hardy; 10,00 Film: Elmer Gantiy (r); 12,05 Întîlnire cu presa (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Numai tată să nu Ci (SUA 1989); 15,00

e£fator

14,10 Vedete în recital „Cerbul de A14.55 F o tb a l DN; 16,50 A i alfabetizare; 17,05 StarTrek: „Melc]

.18,05 7 zile în România; 18,45 (desene animate); 19,15 Robingo; 2'. Jurnal, meteo; 20,40 Duminica spor20.55 Tragerile Loto; 2 f,00 O fa pe nume Jackie (SUA 1991, p. I);2 Studioul şlagărelor; 23,05 Jurnal; 2: V arietăţi internaţionale; 0,05 Se Setea; 0,55 Mai spune-mi că nu jV Î

Fotbal DN; 16,45 Baschet NBA Action;17.15 Lumea lu’ Gaiţă; 17,30 Serial: Intruders (SUA, ep. 1 ) ; 18,30 Adevărul gol-goluţ; 19,00 Te uifi şi c îştig i!; 19,30 Ş tirile Pro Tv; 20 ,00 D eparte de Moscova (SUA ’84); 21,55 Ştirile Pro 'Tv; 22,00 Crimă cu premeditare; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,15 Nemuritorul; 0,00 Sport la minut - ştiri sportive; 0,15 Lusty Liaisons I (film erotic); 1,45 Crimă cu premeditare (r); 2,30 Nemuritorul (r);3.15 Fotbal DN: Dinamo - Oţelul (r).

Duminică, 6 aprilie ' P rogram ul 1:7 ,00 Bună dimineaţa!;8.15 lu m in ă din lumină; 9,15 Serial:

■ Colţ Alb; 9,45 Domino; 10,40 Leonard Bem steirf prezintă: concerte pentru tineret; 11,40 V iaţa satu lu i; 13,20 Biserica satului; 13,30 Atlas; 14,00 Ştiri;

FARMACII!Farmacii de serviciu: sîm bătă ,

5 a p r i l ie : . F a rm ac ia1, n r-6 "SPERANŢA”, Piaţa A.Iancu nr.5, telefon_19-64-56, orar 8-20, Farmacia n r.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46- 0 6 , .o rar 8-14, Farm acia nr. 27 "MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr. 57 Cart.Mănăştur Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia "ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19- 75-96, orar 9-15, Farmacia nr. 5. “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr;10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia

"CER TA ”, s tr .C lâ b u ce t nr.5 (Mănăştur), telefon 16-47-37, orar 8- 14, Farmacia "TERRAFARM”, B-dul21 D ecem brie n r.4 ," o ra r 9-14; dum inică, 6 aprilie : Farmacia nr.6 "SPERANŢA”, Piaţa A.Iancu nr.5,: telefon 19-64-56, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19- 46-06, Farmacia nr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13 63, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de'noapte: Farmacia nr.6 "SPERANŢA”, Piaţa A.Iancu nr.'î, telefon 19-64-56, orar 20-8.

UNIPLUS RadioSîmbătă, 5 aprilie ‘

Ştiri •Uniplus: 15, 16, 17. Program BBC: 8, 14, 18,21. 6,00-10.00 Un alt început (Informaţii din domeniul politicii Locale şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii’ sportive, Programul cinematografelor, Agendă culturală). 10,00-11,00 Roton Music. 11,00-13,00 Careul de aşi (emisiune concurs) - realizator Georgeta Todoruţ. 13,00-14,00 Music N<hi Stop. 15,05-18,00 Cocktail Week-emfmagazin. 19,00-21.00 World Chart Show (I). 21,30-23.00 World Chart Show (II).23.004.00 Party On The Radio. 4,00-6,00 VOA Express. î

Duminică, 6 aprilie Sliri Uniplus: 15, 16, 17.

Program BBC: 8,14,18,21.6,00-10.00 Un alt început (Informaţii din domeniul politicii locale şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, Programul cinematografelor, Agendă culturală^. 10,00-12,00 Astroclub - realizator Delia Balaban. 12,00-14,00 Miracolul sunetelor - realizator Cristian Mureşan. 15,05-18,00 Cocktail Week-end magazin. (16,05; Top 13 Noroc - realizator Tania). 19,00-21.00 Overdose. 21,30-23,00 Top Slow - realizator Rona. 23,00-2,00 Music By Rcquest. 2,00-6,00 VOA Express.

4 - 1 0 APRILIEREPU B LICA * A sfalt ta n g o -

coproducţie Franţa - Rom ânia (10; 12; 14; 16; 18; 20) * V IC TO R IA- R ăzb o iu l s te le lo r - SUA ( I I ; 1 3 ^ 0 ; 16; 18,30) * A R T A -C e zi m in u n a tă ! - SUA - prem ieră (11; 13; 15; 17; 19) * M ĂR Ă ŞTI - sala A: S ab ia m agică - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: R ă z b u n ă to ru l - In d ia (1 3 ,3 0 ; 16; 1 8 ,3 0 ) *

FA V O R IT - 4-6.04: C a r ib e - SUA ( 1 1 ; 1 3 ; 15; 17; 19); 7-10.04: In te rv iu cu un v a m p ir - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

T U R D A : FO X - Solo - SUA - p re m ie ră ; T IN E R E T U L U I - - F a n to m a cu ş o f e r - F ra n ţa - p re m ie ră ; Ş i s o a r t a p o a te fi în v in să - India.

D E J : A R TA - 101 D a lm â ţien i- SUA - prem ieră.

G H E R L A : PA C EA - M eciu l s e c o lu lu i - SU A - p re m ie ră ; C ongo - SUA.

Sîmbâiâ, 5 aprilieContact ştiri: 7,30-

19,30 (din radio___ora înWTACT ord- cu------------- excepţia

18,30) Buletinul de ştiri B.B.C, World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (Spori, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale. 8,00-14,00 Azi în CIuj-Napoca (8:10 Revista Presei Locajc; Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar). 11,10-11,25 Contact AUTO (în colaborare cu ”Auto-Pro/ Aulo-Piaţa”). 12,50-13,00 Contact Politic - realizator Roxana Niculcscu Coslci. Emisiune dc comentariu politic. 13,00-13,30

Contact Film- realizator Liana Slanciu. Prezentarea premierelor săptămînii, comcntarii dc specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00-19.00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. Clasamentul săplămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicalc, alcătuit pc baza scrisori lor primite dc la ascullâlori. 19,00-22,00 Scara la CIuj-Napoca (muzică, divertisment supcr-wcck-cnd). 22,00-5,00 Party AII The Time. Program dc discotecă... la Radio Contact şi multe surprize!!!

Duminici, 6 aprilie Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră în

oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service la ora18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse). 8,00-11.00 Azi în CIuj-Napoca (Contact

trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar). 11,10-11,15 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga. Actualitatea ”dc peste ocean” în prezentarea corespondentei noastre din Los Angeles. 19,00-21,00 Scara la CIuj-Napoca (muzică, divertisment), 19:30 Retrospectiva evenimentelor săptămînii la Cluj. 21,00-22,00 Agenda sportivă clujcană - realizator Ramona Mânzat (informaţii sportive şi invitaţi din peisajul sportului clujean). 22,00-24,00 Sport Wcck-cnd -realizator Alexandru Ghcorghiaş (în colaborare cu "Sportul Româncsc” - retrospectiva săptămînii sportive, rezultate şi comcntarii, invitaţi de scamă din lumea sportului). 24,00-1,00 Legende Rock - realizatori Alex Rcvcnco şi Cristian Dicianu. Emisiune dedicată marilor nome ale rock-ului.

R A D I O C L U J

Simbata. 5 aprilie: 6.00 Bună dimineaţa, vă spune Florin Pruteanu.8.00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Buletin de ştiri. 10,05 Magazin european, rcdactor 'ţraian Bradea.11.00 Radioconcxiuni sport - fotbal.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Muzică populară ‘ la cererea ascultătorilor, prezintă Codruţa Aron

, Vîrtic. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor, rcdactor Oana Cristea & Ghcorghe Bodca. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

Duminici, 6 aprilie: 8,00 Dor călător prin Transilvania, rcdactor Florin Muntean. 9,00 Din grădina cu

flori multe, redactor Florin Muntean. 9,45 Zîmbet de soare de soare, rcdactor Ana Huţanu. 10,00 Apărătorii gliei transilvane, redactor mr. Sergiu Vitalian Vaida. 10,30 Diligen ja de Bizanţ, redactor Florin Săsărman. 11,00 Radioduminica, redactor Cornel Udrea. 13,00 Radiojurnal. Bucureşti. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin dc ştiri. 18,05 Cursive sonore. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Florin Muntean. 21,50 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

T eatral de p ă p u ţ r PUCK"prezintă duminică, 6 aprilie ora 10,30; Eraelianşttobâ cea' goala (secţia ramână); ora 12:

' La porunca ştjucii - secţia maghiară.

'i ±rv r .> ,<

uitat (varietăţi). -P ro g ram u l 2: 7,00 5x2. Mag

duminical de la Iaşi; 13,00 Oameni; au fost ... Sextil Puşcariu (II); l: Revista de istorie (magazin); |; Naivul (Franţa 1937); 15,30 Cazt necazuri în dragoste; 16,20 Serial: Model; 17,15 Repriza a treia; I! Sensul tranziţiei; 19,30 Un secoj cinema. Kieslowski văzut de Kieslo- 20,25 Hyperion. Revistă litera: imagini; 21,25 zile - 7 arte. Stil; 3 Fotbal; 23,35 TVM. Mesager; 2 Media - club; 0,40 Invitaţie la disco

P R O T V ; 7 ,0 0 . Ora 7, dimineaţa ! Ediţie specială; 8,30 oceanului; 9,00 Super' Âbracadi10.30 Film: De la 9 la 5 (SUA I12.30 Profeţii despre trecut - sapi politica; 12,55 Ştirile Pro Tv; News Radio; 13,30 Detectivi de14.30 C harlje . C haplin ; Automobilism MP de Formula Braziliei; 16,00 St an şi Bran; Lumea filmului; 17,30 Serial: Tt

-18 ,30 Beverly Hills; 19,30 Ştiri Tv; 20,00 Air America (SUA I21,50 Tragerea Loto Special 6/49, îi şi concursul Pronosport; 21,55 Ş TV; 22,00 Serial: Fotomodele; Ştirile Pro Tv; 23,15 Procesul (talkshow); 0,45 Sport la minut sportive; 0,55 Prima pagină (re presei); 1,00 De la 9 la 5 (r).

Redacţia nu îşi asumă res, '.labilitatea pentru schimbi in terven ite în prograi posturilor de televiziune.

Itiril |1 e ; : | s

Opera Maghiai:prezintă :

• Sîmbătă, 5 aprilie, ora 1 Concert în sala -Radi Televiziunii.'

• Duminică, 6 aprilie, o 16: Văduva veselă.

POLICLINICA JNTERSERVISAf

str. l'ascajy nr.5, cart. Chcorgti INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ MX“

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCI NOLOQE ♦ REUMATOLOGII ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOCffi

. Dimi VIOliXÎE ♦ CHIRURGI: ORTOPEDIE ♦ OJIL ♦ OFTALMOLC'

GINECOLOGIE ♦ ONCOLOCffi PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

ACUPUNCTURA RADIOLOGIE •- ECOGRAT

pentru sterilitate feminină. : .. LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunoloi Parazitologie Determinare Rh - Test sarcini - Antigen HBS - Elisa ît Examinări citologice pentru depisL canccnilui de coi uterin • Investigaţii ţ. sterilitatea feminină şi masculină) Z IL N IC , in c lu s iv DUMINI

o re le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - ’ R e z e r v a r e , consultatii

. I a t e L 4 1 .4 1 .6 3 .

S . C . D s n t a l R 0 V J

S 0 G 0 L 0 V' C alea M oţilo r 106, ap.5

T ra la m e ritc stom atologic' com plexe:

> terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (raccţii, implan%

Prog ram ări la tel.:’430 0 2 8Z iln ic o r a r : 9-19

s îm b ă ta 9-14 P e n tru s tu d e n ţ i , pension^ şom eri, reduccrc 20%.

PBOF. UNIV. Df. IKIIHAI CĂLUGAî Dr. ÂriGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Bngă bkerica Bob)

l-pn^^AMnrTAi.MOLQGl:L, M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.ljj

f ( 3 ) sîmbâtâ-duminicâ, 5-6 aprilie <997 R O Z A V ÎN T U R IL O RAbEvA KU lL d e CBm

O b s t a c o l e î n c a l e a v o i n ţ e i p o l i t i c e a G e r m a n i e i d e a s u s ţ i n e

a d m i t e r e a ţ ă r i l o r c e n t r a l - e u r o p e n e I n U E --- -------------------------------A dăugaţi la G erm ania, cele trei

principale ţări din Europa Centrală şi to talu l ya f io populaţie de aproximativ

iSj 40 de milioane de persoane, apropiată !e cea a Rusiei. O asemenea căsătorie

im perială nu este iminentă şi totuşi polonia, Ungaria şi Republica Cehă dev in tot mai dependente de puternicul lo r vecin din-Vest. Acest trio de ţări - s e spune adesea - constituie acum ^curtea din spate" a Germaniei, aşa cum sîn t Mexicul şi America Centrală pentru Statele Unite. . '

Aceste foste satrap ii. ale U niunii S ov ie tice se bazează pe G erm ania pen tru sprijin politic, pentru investiţii ş i , mai presus de orice, pentru comerţ. Comerţul acestei regiuni s-a modificat fundamental. Două treimi sînt acum efectuate cu UE* iar d in acestea - jum ătate cu Germania. Helmut Kohl este mai admirat în această regiune decît s -a r cuveni să fie un cancelar german.

D ar strădania G erm aniei de a răspunde la această nouă încredere se co n fru n tă acum cu unele bariere extraordinare, începînd cu nivelul- reco rd al şomajului pe plan intern. Întrucît firmele se deplasează spre Est pen tru a profita de pe urma mîinii de

“lucru ieftine, asupra Europei Centrale s e revarsă o parte din înv inu irile

opulaţiei. Pe măsură ce renaşterea jGermaniei de Est continuă să absoarbă 'bogăţia ţării, se amplifică îngrijorarea

privinţa costurilor potenţial imense le salvării unei noi serii de “Germanii e Est” Politica de austeritate financiară Germaniei, în efortul de a corespunde

crinjelor pentru aderarea la moneda

i3 '

Unică europeană, face ravagii. Chiar perspectivele solide pe care le au polonezii, ungurii şi cehii de a adera rapid la NATO riscă să aibă efectul negativ de a le împiedica efortul de a intra într-o UE lărgită. Odată intrate în N A T O , au în cepu t să g îndească sponsorii lor germani -, aceste trei ţări; ar trebui să fie mai puţin dornice să adere la UE. Consecinţa este că acest trio central-european, deşi îşi menţine o b iec tivu l de in teg ra te europeană deplină, are în vedere în prezent o formă limitată de aderare la UE în ju ra i anului 2003 - mult după tennenul-limită 2000 care le-a fost prezentat de Kohl şi, mai recent, de Jacques Chirac, preşedintele Franţei.

Chiar dacă negocierile vor începe cu adevărat atunci, cele trei ţări central- europene se tem. că acestea ăr putea să nu ducă la nimic. Planul de inspiraţie germană cu privire la o “Europă cu m ai multe viteze” se întinde în . faţa .tuturor celor trei state, înfrumuseţînd ceea ce ei preferă să nu considere ca fiind o,calitate de membru de categoria, a doua. Nici unul din ele nu crede că poate adera la o m onedă unică şi, desigur, nici la politica agricolă a UE. Ele nu cred nici că muncitorii lor cu salarii mici vor fi liberi să-şi ia servicii în întreaga Europă. In acest stadiu, ceea ce doresc cel mai mult este un acces sporit al produselor la piaţa unică şi m ari sum e de ban i d in fondu rile regionale şi structurale ale U E . '

Im plicarea G erm aniei a ajutat la crearea unui avînt economic în Europa Centrală. Dar mai este un drum lung

; ■ v- ■ ■■' - t .

de parcurs. Se spune că pînă la 500.000; de persoane în Polonia sînt angajate de capital german, mii de întreprinderi din apropierea frontierei producînd tot ce poate absorbi Germania, începînd cu statui de pitici pentru grădină. Dar privatizarea în Polonia pare să fie în im pas. In v es tiţiile germ ane, deşi considerabile, nu sînt ceea ce ar putea' fi, ţinînd seama de mărimea Poloniei (40 m ilioane de lo cu ito ri) şi de proximitatea ci. A

Aceasta este parţial vina Poloniei. Reglementările ei îi exclud practic pe germani de la cumpărarea de terenuri. Deocamdată, lunga linie de frontieră Oder-Neisse pare să fie pe cale de a se închide, nu de a se deschide. Luna trecută, Germania şi-a întărit forţa de poliţie de graniţă de 4.700 de persoane cu încă, 1.500 pentru a opri intrările ilegale - modalitate ciudată, consideră unii, de pregătire pentru a împinge frontiera UE spre Est - argumentul favorit pentru extindere al lui Kohl. Iar pe măsură ce polonezii de rind încep să g îndească to t m ai b ine despre Germania, germanii gîndesc mai rău despre polonezi, învinuindu-i că le aduc droguri şi criminalitate şi că le fură maşinile strălucitoare. -

în privinţa Ungariei (10 milioane de 'locuitori), lucrurile sînt mai uşoare. Gyula Horn, liderul posteomunist, se poate baza pe recunoştinţa germanilor pentru participarea sa personală, în calitate de m in istru de externe al Ungariei, la deschiderea Cortinei de Fier în 1989 -_fapt care, îi place lui să le amintească germanilor, a contribuit

#(*<Th es Economist*)

la unificarea lor. Avînd tradiţii m ai liberale în ultima vreme şi decît Polonia şi decît Republica Cehă, Ungaria rămîne principala atracţie central-europeană pentru investitorii occidentali, în frunte cu germanii. Majoritatea companiilor germane mici şi mijlocii se îndreaptă spre Ungaria,'’ fiind lăudate că ajută la modernizarea societăţii ungare odată cu cea a economiei. Şi totuşi inflaţia şi datoria care se menţin ridicate, ca şi dorin ţa de a recupera p ieţele ruse pierdute, provoacă o anumită prudenţă în Ungaria în ceea ce priveşte integrarea europeană.

Cele 10 milioane de cehi se laudă cu cele mai strălucite cifre economice chiar. dacă o faimoasă afirmaţie a lui Vaclav Klaus, primul ministru, în legătură cu faptul că “procesul de transformare este ■> fundamentkl încheiat”, este lipsită de tem ei. B irocra ţia în stil v ech i se menţine, iar privatizarea este adesea mai mult aparentă decît Teală, o mare parte a proprietăţilor fiind transferată de fapt unor bănci conduse de stat Acest lucru irită restul Europei Centrale şi nu-i poate conveni nici lui Helmut Kohl. Viziunile germane cu privire la UE care se lărgeşte, nu se estompează atît de repede îneît gigantul regional, Polonia, să dispară din cadru. Pe lîngă aceasta, un lucru i-ar putea nelinişti pînă şi pe cehi. Unele; din tensiunile recente din G erm an ia p ro v in d in tr-o b ruscă diminuare a autorităţii lui Kohl. Iar dacă el ar fi să plece, central-eUropenii îşi dau seama că puternicul sprijin politic al Germaniei în favoarea extinderii ar putea dispărea odată cu el.

I s r a e l u l s e r e g ă s e ş t e

î n f a t a u n e i l u m i a r a b e o s t i l ei Israelul se regăseşte în

"Situaţia dc-acum patru ani, confruntîndu-se din nou cu ostilitatea lum ii arabe şi m usu lm ane, pe care procesul de pace reuşise să ' o zdruncine serios. La 1 aprilie tensiunea crescîndă s-a m anifestat p rin tr-un schimb de replici dure între primul ministru Benjamin Netanyahu şi preşedintele egiptean Hosni Mubarak, care s-au acuzat reciproc de subminarea procesului de pace. ' ■. •

Criza provocată de Israel la 18 m artie, în urm a hotărîrii de a construi în Ierusalimul de est cel de-al 11-lea ,cartier destina t israelienilor, a provocat, în chip de rep resa lii, mobilizarea' generală a ţărilor arabe. Liga Arabă a recomandat la 31 martie îngheţarea procesului de normalizare cu Israelul si

înch iderea reprezen tan ţelor, deschise în ultimii doi ani de M aroc, Tunisia, Mauritania, Qatar şi Oman. Planează astfel p e rico lu l unei reed ită ri, a boicotului arab..

Comunitatea oamenilor de afaceri din Israel a criticat la 1 ap rilie a p e lu l la b o ico t economic îm potriva statului evreu, lansat de arabi, şi a

l ^ p ( A F R ^ R e u t e r ) ^ f c

afirmat că ţările arabe ar avea la fel de mult de pieraux uaca l-ar pune în aplicare. In opinia Israelului este v o rb a . despre repunerea în cauză a unei cuceriri capitale a procesului d c pace: debutul integrării sale în reg iune , u n v is ce părea irealizabil de la crearea sa în 1948. Chiar şi Iordania, ţara care a d ezv o lta t ce le m ai călduroase re la ţii cu statul evreu după semnarea tratatului de pace, în 1994, a suspendat sine die în această săptămînă

7)

Ultima soluţie... extracţia!

n eg o c ie rile p riv in d construirea unui aeroport comun.

R ege le H ussein al Io rdan iei şi preşedintele american Bill Clinton au examinat la 1 aprilie unele m ăsu ri m en ite să restabilească “securitatea (şi încrederea” dintre israelieni şi palestinieni în vederea scoaterii procesului de pace din actuala criză.- “Se pare că sîn tem singu rii d in regiune care m ăi credem

. încă în procesul de pace”, a consta ta t cu am ărăciune am basadorul Iordaniei la Tel Aviv, Omar Rifai.

L id e ru l opo z iţie i (Partidul Muncii),-Shimon Peres, a deplîns “izolarea tot mai mare a Israelului în lume”. Fpstul premier, care pledează neîncetat pentru “un nou Orient Mijlociu” în care să domnească pacea şi p rosperita tea , a afirm at:

' “Deteriorarea procesului de pace ar fi o greşeală fatală”. El s-a declarat “ foarte neliniştit pentra securitatea Is rae lu lu i şi d in cauza pericolului ca Statele .Unite să renunţe la procesul de pace”. : '

R evenirea la perioada izo lă rii arc şi un p re ţ economic care ar putea fi r id ica t pen tru Israel. P rocesu l de pace s-a manifestat, în ultimii tre i ' an i, p rin tr-u n av în t al investiţiilor unor concerne multinaţionale care înain te ' ezitau să se instaleze în Israel; de team a compromiterii relaţiilor lor cu lumea arabă., •

Jacques Chirac sprijină “fără rezerve” aderarea Cehiei la UE si

*(AFB)

Sosit m iercu ri după- amiază la Praga pentru o v iz ită de două zile , în com pan ia so ţie i sale Bemadette, Jacques Chirac şi-a plasat convorbirile cu o fic ia lită ţile cehe sub semnul “strîngerii relaţiilor” dintre cele două ţări şi al v o in ţe i de a se aco rda cehilor “un loc eminent” în v iitoarea - a rh itec tu ră europeană. Şeful statului francez a p le d a f totodată p en tru o conso lidare a relaţiilor dintre cele două ţări, care s-au deteriorat foarte m u lt “ în urm a

-ru ş in o su lu i acord de la M iinchen” d in 1938, al acelei “ruşinoase demisii a dem ocraţiilor ce avea să arunce Europa în război”. < P reşed in te le francez a consacrat partea esenţială a în trev ed erilo r sale cu omologul său ceh, Vaclav - Havel, arhitecturii europene şi ex tinderii A lian ţe i a t la n tic e .. ' ‘F ran ţa îş i exprim ă sp rijinu l fără rezerve faţă de candidatura Republicii Cehe la Uniunea Europeană, din care ea va face parte - cred şi îm i doresc - în anul 2000”, a d ec la ra t J. C h irac l a ' înche ie rea , p rim ei sale întrevederi desfăşurate la Hradul din Praga. ■ .

A ceastă reafirm are a sprijinului Parisului faţă de candidatura la UE era foarte aştep ta tă de P ra g a . în condiţiile în care negocierile Conferinţei Inte’rguvem a- mentale (ClG) însărcinate cu adaptarea in stitu ţiilo r eu ropene la v iito a re le

extinderi ar trebui să se încheie în.iunie cu prilejul su m m it-u lu i' de la

, Amsterdam. Jacques Chirac l-a asigurat pe Vaclav Havel că acest ca len dar va fi “re sp ec ta t” ' ş i că, în consecinţă, se vor putea deschide, din ianuarie 1998, negoc ie rile în vederea aderării lă UE a ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

Referitor la extinderea NATO, preşedintele francez­i-a exprimat lui V. Havel v o in ţa sa de a y vedea problema aderării Poloniei, Ungariei şi Republicii Cehe so lu ţio n a tă cu p rile ju l sum m iţ-ului A lianţei din iu lie de la ' M adrid , obiectivul fiind, a spus el, ca aceste trei ţări să fie ‘In mod real integrate în 1999”.

D orn ic “ să e lim ine fractura creată (le Ialta, nu să o deplaseze”, J. Chirac. şi-a exprim at to to d a tă dorinţa ca şi “România să facă parte din primul grup, subliniind că Praga “nu arc ob iec ţii fa ţă de această candidatură”.

Această vizită a şefului statului francez a intervenit după cele efectuate începînd din septembrie anul trecut în P o lon ia , U n g aria şi România. Jacques Chirac, care a fost însoţit de patru miniştri (Jacques Toubon, Jean-L ouis D ebre, Y ves Galland şi Michel Bamier) şi de circa, zece patroni de firm e im p lan ta te în R ep u b lica C ehă, a in ten ţiona t să stim uleze schimburile economice şi culturale cu o ţară în care G erm an ia şi-a asig u ra t partea leului.

Itimiterea unei forte de proiecţie în Albania se loveşte de ezitările Italiei

aŞ efu l g u v e rn u lu i ita lian .

Romano I’rodi, s-a deplasat la 2 ap rilie în .sudul răscu la t al A lbaniei: un gest spectaculos pentru « încerca că domolească furia albanezilor după naufragiul unei nave cu refugiaţi lovite de o corvetă mililară italiană în timp cc traversa AdnaUca. Accidentul, carc

■ s-a produs la 28 martie, s-a soldat cu patru morţi şi 83 de dispăruţi, po lnv it A m basadei Albaniei Ia Roma.

Ita lia u rm ează să preia co n d u ccrea u n e i fo rţe m u ltin a ţio n a le de p ro tec ţie , în să rc ina tă în prim ul rînd cu dirijarea ajutorului umanitar în A lbania , p a rtic ip în d cu un con tingen t dc 2 .000-2 .500 de oameni din totalul de 5.000 de îmlilart. în alară de Italia şi-au anunţai prezenţa Franţa (I.(X)0 de oam eni), Spania (500). Grccia (600-700), R o m ân ia (4(1(1) şi Turcia (500). Austria şi OlanJa ar pu tea dc asem enea să trim ită militan pentru accastă misiune a OSCI-] (O rg an iza ţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) căreia Consiliului de Sceuntate al ONU i-a dat undă verde.

Aflat în \ i / i ta la Roma, ibstul cancelar austnac, Franz Vranil/ky, care conduce misiunea umanitara c iv ilă a O SC E în A lbania, a apreciat că “trebuie sâ sc acţioneze rapid” pentru a pune pe picioare această lortâ de protecţie. Polnvit op in ie i sale, ca trebuie să fie “organizată şi pregătită” în decurs dc 10-14 zile”. “Albania arc ne\oie ce ajutor pentru restabilirea ordinii p u b lice , pen tru a-.şi reface cconom ja şi a-şi rccâpâla încrederea în sistemul politic'1 a p ie ri/a t fostul cancelar austnac. In tre tim p, sc înnm ljesc în lo rm a ţiile co n trad ic to rii în legâlură cu dorinţa Italiei de a trinute militari in sud, unde lipsa unei forţe multinaţionale ar reduce în mod considerabil importanţa misiunii .sale.

M inistrul italian dc externe, Lambcrlo Dini, a arătat câ “nu .s-a hotărit încă” data desfăşurăm for|ei nwltmaţionak:. Potrivit unor surse concordante din Tirana, o ienunţare din partea Italiei dc a trimite militari în sudul Albaniei ar pune în pericol întreaga misiune a forţei internaţionale. Cu atît mai mult cu cît Statul M ajor Iranccz a anunţat că doreşte ca militarii francezi .vi lic desfăşuraţi în nord, in primul rind în portul Durcs şi do-a lungul şoselei carc leaga accst port de Tirana. G recia a optat pen tru asig u ra rea sccun tă ţii aeroportului dm Tirana şi este exclus ca Turcia, avînd în vedere apropierea dc frontiera greacă, sâ d c sfă şo a ic m ilita r i în sudul A lbaniei. “ în aceste condiţii - a p re c ia /ă un ex p e rt n u iita r o ccu lc n ta l din T iran a - toate trupele sc vor afla în nord, unde nu este cu adevărat ne\o ic dc ele. Contingentele mari nu sînt dispuse sii se desfaşoare in sud, dar tocmai acolo situaţie este dificilă”. Cea mai marc parte a oraşelor din sud au trecut în ultimele sâplămini sub d o m in a ţia u n o r bande su p ra în a rm atc d u p ă je fu irea armamentului dm ca/ânni şi din sediile poliţiei şt carc au instaurat teroarea şi anailna.

d g t c f J | U 'L C U IT U R Ă -S T J IN T Ă -ÎN V Ă T Ă M ÎN T « " ^ duminicâ, 5-6 aprilie 1997

© LIM & 5 D E S C H IS A C i O B LI*C M U M I

De curind , la C lin ic a . Medicală HI din Cluj-Napoca a fost instalat un ecograf computerizat Doppler color,, de mare performanţă, donaţie din partea Fundaţiei Soros . făcută ' U n ivers ită ţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, n o u lu i ' C e n tru de în v ă ţă m în t în e co g ra fie pen tru medici, înfiinţat în cadrul Universităţii. .

donaţiei la sugestia Institutului ; de pregătire în ultrasonografie,

de pe lîngă U niversitatea “Thom as Jefferson” din Philadelphia (SUA), institut al"

, căru i d irec to r este celebrul- profesor dr. Barry Goldberg,

, autoritate pe plan mondial în dom eniu, Unul d in creatorii ecografiei ; şi cel care, actualmente, dirijează activitatea de cercetare fundamentală, de învăţămînt şi aplicaţie în SUA. ■

„Locuitorilor din Cluj-Napoca, România, din partea cetăţenilor SUA. Noi, subsemnaţii, livrăm acest sistem de diagnostic cu ultrasunete ca parte a programului dc educaţie internaţională în ultrasonografie. Speranţa noastră comună este ca acest aparat precum şi pregătirea pentru utilizarea lui vor îmbunătăţi culitatea asistenţei medicale în Cluj-Napoca, iitspirînd în acelaşi timp cooperare internaţională şi bunăvoinţă". Semneayi: G eorge Soros, Fundaţia Soros, şi d r l la n y G oldberg. Universitatea „ Thomas Jefferson ”.

Pacient beneficiind de investigaţie de mare perform anţă cu ajutoru l ecografului computerizat ■’ i ; '

Acesta este textul înscris pc una dintre laturile ecografului ACUSON- Despre cum s-a ajjins Ia această donaţie , ,, despre perspectivele utilizării • aparatului în învăţăm întul ; medical, cercetarea ştiinţifică şi în investigaţiile ecografice asupra bo ln av ilo r a avut amabilitatea să ne vorbească dl conf. un iv . d r . R ad u B adea, şeful C atedrei de Imagistică medicală a U.M.F.

Aşadar; sistem ul • de . diagnostic despre care am am intit W ajuns ob iect al

Intenţia părţii americane este aceea de a crea o reţea mondială de învăţămînt în ultrasonografie, potrivit standardelor americane, cu centre afiliate, care să formeze medici. Un astfel de centru este şi cel de la Cluj-Napoca, a cărui, înfiinţare s-a datorat, în mare nfăsură, şi d lu i d r . S o rin D u d ea , de la C lin ica R ad io log ică , r un .< excelent ecografist, beneficiar al unei burse de studii în SUA oferite de F unda ţia Soros - a mai precizat dl dr. Radu Badea. .

în con tinuarea u n o r

preocupări pe linia ecografiei (demarate cu ani în urmă la Cluj de tatăl doctorului Badea), a tradiţiei româneşti ale cărei baze i. în T ransilvan ia sîn t legate ,,, incontestabil, de Cluj, obligaţia.

. centrului este să pregătească m edici V după ^ standarde am ericane, ob liga ţie foarte / plăcută, de altfel, a completat interlocutorul nostru. Din partea americană există dorinţa ca acest

; centru să dispună de autonomie; financiară. Afluxului permanent de in fo rm a ţie ' d in SUA, revistelor care sosesc aici gratuit li se adaugă un sistem de pregătire foarte modem, ce vine , în întîmpiharea solicitărilor mari ale medicilor de a se perfecţiona în ecografie. G raţie n o u lu i1 centru, investigaţia ecografică va cîştiga în calita te , m odelu l d idactic va fi a ju sta t în permanenţă. Vor fi organizate

cursuri intensive, aici urmînd să fie pregătiţi şi alţi. medici

. tineri care, la rîndul lor, să ;. poată p reda ecografie .

C entrul se află în relaţie : d irectă, prin Internet, eu U niversita tea . „Thom as Jefferson” , im aginile transmise de la Cluj-Napoca intrînd în marea bibliotecă de im agin i a un iversită ţii

; amintite. v V " .; Mîna întinsă de donatorii

ecografului computerizat, în scopul • • -îm b u n ă tă ţirii

--activităţii m edicale, de - învăţăm înt. şi cercetare la

U.M.F. „Iuliu Haţieganu” , ob ligă la calita te şi performanţă, în stil american, lumea ce se deschide de aici înainte fiind una, practic, nelimitată.

: Michaela BOCU Foto: I. PETCU

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIII

III

J i

V itr in e a m 'r e r s a tir e la B ib lio te c a j ju d e ţe a n ă “O c ta v ia n G o g a ” \

I I

\PETRU POANTA - 50Instituţie publică vizitată

zilnic de aproximativ 2.000 de locuitori ai municipiului, B ib lio teca ju d e ţean ă “O ctavian G oga” încearcă ' p rin această m o d a lita te : v iz u a lă ; sim plă să a trag ă aten ţia cluj en ilo r asupra valorilor perene ale literaturii noastre şi universale. Atît la sediul central şi la sala de lectură, precum şi la filiale, con fo rm u n u i ca lendar aniversativ întocmit de secţia de informare bibtibgrafică, pe durata unei luni calendaristice - sîn t p rezen ta te astfe l de personalităţi.

decorativă, de o măre şi varietate, asociată cu grafica stro fică , rea liza tă din “îm p le titu ri” rafinate, ondulînd, rotunjind rupturile prozodice confirmă învelişul in im itab il al poeziei

■ co şb u c ien e ,. num it foarte pripit şi convenţional clasic (G eo rge C oşbuc. Poetul Editura Demiurg, 1994).; v Alte personalităţi ale lunii aprilie prezentate în astfel de v itrine aniversative sînt ■ Fănuş N eagu, lâ 65 de ani;

; cronicarul G rigore U reche, la 350 de ani de la moarte; C alistra t Hogaş, la 150 de

I

I 1 i j 1

1

1

1

1

1 1

1

1Petru Poantă} născut la 7 aprilie 1947 în Verişor,; j

judeţul Hunedoara, după absolvirea liceului la . Hunedoara a urmat cursurile filologiei clujene, după J care, din 19 70 a fost redactor al prestigioasei reviste ‘ I “Steaua” şi a ocupat şi altefuncţii în domeniul cultural \

Critic fi teoretician literar remarcabil, mai ales | privind poezia, s-a impus de la început prin calităţile '■ ■

Işi imparţialitatea care-i sîn t caracteristice. Volumele sa le apăru te p în ă în p re ze n t - M odalităţi lirice contemporane, Poezia lui George Coşbuc, Radiografii ■ I 1 şi2,m lcrom onografiaGeorgeCoşbucsm tcom pletate , | de o vastă activitate publicistică p e cît de incisivă, p i j atît de argumentată.

Iată o viziune originală şi profundă asupra marelui liric' ardelean, G eorge Coşbuc: “N u m uzica secretă a e lem en te lo r ; şi ;a s tă rilo r su fle te ş ti o cau tă poetul. Sonoră este la el prozodia însăsi. Şi această sonoritate

ani dc la naştere; Ion Ghica. ,1a 100 de ani de la moarte Ştefan A ugustin D oinaş, la 75 de ani. Lor. li se adaugă

: alte personalităţi culturale din domeniile muzicii, plasticii, teatrului ele. 7

■ Ioan POP

D e s c o p e r i r e a r h e o l o g i c ă l a Ţ a g a■ în luna februarie, cu prilejul lucrărilor de construcţie la staţia de gaz de la Ţaga, au fost descoperite patru şanţuri şi circa şase complexe de locuit (două bordeie, o locuinţă de suprafaţă ' şi trâi gropi de provizii şi lut). In perioada vacanţei- de primăvară a elevilor o echipă de fizicieni, urm ărind traseul şanţurilor, au constatat că ele se închid în unghi drept, fapt din care - potrivit dr. Gheorghe Lazarovici, director general al Muzeului Naţional de Istorie a T ransilvaniei - rezu ltă că, într-un? din -fazele de , locuire,r — — —— ■ — ■I I I I I I I I I I I I I

staţiunea neolitică de la Ţaga a fost fortificată eu şanţuri de apărare şi, probabil, palisade. Aceste şanţuri se adaugă altor două mai vechi, surprinse în

, săpăturile de'salvare de acum doi ’ ani, cînd au început lucrările l a : staţia de gaz, respectiv anul trecut, cu prilejul supravegherii unor lucrări de construcţie. : ,

,.- Sistemul de fortificaţie de la Ţaga, d in aşezarea neolitică (4200 - 3800 î.Ch.), nu este izolat, el asemănîndu-se celui descoperit-la Iclod, în cadrul ce rce tărilo r arheo log ice coordonate de dr. Gheorghe

Lazarovici, Zoia Maxim, Mihai; M eşter şi ‘ A urel B ulbuc. Totodată el se aseamănă celor de la Parţa, o staţiune neolitică din Banat (4600 - 4200 î. Ch.), unde s-aii descoperit pa tru ' şanţuri şi patru palisade, sistemul de fortificaţie avînd o adîncime de peste 30 metri.

D ată - fiind im portanţa descoperirilor, d in acesfr an, - cercetările arheologice de la Ţaga continuă sub coordonarea d-lor Mihai Meşter şi Gheorghe Lazarovici. , ■ "

M. TRIPON

j E d i ţ i a a I l - a , 6 - 1 1 a p r i l i e j

Deschiderea celei de a doua ediţii a festivalului de Muzică Contemporană CLU J M O - ' DERN ’97, cu participare in­ternaţională, va avea loc mîi­ne, 6 aprilie, la ora 19, în Sala Studio a Academiei de Muzi- ? că “Gh. Dima” -cu un recital extraordinar susţinut de per- cuţionistul M ircea A RD E- ' LEA N U , d in .G erm ania.: P rogram ul serii, axat pe lucrări reprezentative prezen­

tate în primă audiţie , mondială sau românească din creaţia unor compozitori elveţieni şi români, va cuprinde: H. V. Lehmann: „Stroiking” (p.a.); H. Rădulescu: „D r.‘ K ai H o n g ’s D iam ond M ounta in” (p .a .) ; G erard Zinsstag: u vremenu rata...” (p.a:); D. Voiculescu: „Reliefs”

•(p.a.); A. Vieru: ”Poveste’Y L . , Meţianu: ”A ttrafteur etrange” (p.a.a.). Despre solistul serii, spicuiri din caietul-program: este

p rim u l ab so lv en t . din România la secţia de percuţie solistică, maestrul său fiind profesorul Grigore Pop. Ak o colaborare susţinu tă cu compozitori precum Xenakis, Stockhausen, Denisov, Cage ş.a., p recu m şi cu mulţi co m pozito ri d in ’ noua genera ţie , care îi dedica lucrări.; Restul răm îne să-l descopere spectatorii.

M.B.

A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l ă • A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l a A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l a ' A c t u a l i t a t e a c u l t u r a l a &

Concertele şi recitalurile Academiei de Muzică D in n ou p e s c e n ă N a ţio n a lu lu iA stăzi, 5,

aprilie a.c., cu începere de la o ra 19,30, în Sala Studio

a Acadcmiei de Muzică “G h .. Dima” va avea loc un concert coral dc M uzică religioasă, din creaţia com pozitorului clujean D an V oicu lescu .

C oncertul se va desfăşura cu participarea studentelor de la A cadem ia de M uzică, d irijor Daniel Gădălean. în program:‘Tatăl nostru”, “Doamne, strigat- am ” , “B ucură-te , M ărie!” ,“Psalmul 1” , Liturghia pentru

.v o c i ' egale , toate lucrări p rezen ta te în prim ă audiţie.Marţi, 8 aprilie, în Studioul de Muzică, orgă, va avea loc la ora 20

recitalul susţinut de StefTen M. Schlandt, de la clasa conf. univ.; Ursula Philippi. în program ul rec ita lu lu i lucrări de G. Frescohaldi, J.S. Bach, J.-Alain şi C. Franck. Ambele manifestări sînt programate în cadrul celei de a XXXII-a Stagiuni de recitaluri şi concerte a. A cadem ici de

M.B.

"O n o a p t e fu r tu n o a s ă " de. . I.L. Caragialh

M u z ic a n ţi e lv e ţ ie n i In p a rc u l o ra ş u lu i G h e r laMuzica dc promenadă arc

mulţi amatori şi la Gherla. Cindva, nu trecea duminică fară fanfară în frumosul parc din localitate. Dc cîţiva aniw însă, accst gen dc muzică sc află , în regres, instrumentiştii dc pc Someş trăind doar din amintiri.

în z iua dc 1 aprilie ghcrlenilor li s-a olcrit o

surpriză plăcută. Dacă fanfara locală şomează, iată că vin în urbe instrumentişti din... F.lvcţia. în organizarea Asociaţiei dc ' prietenie “Ncndaz el Environs”, form aţia “I. Brass Band 13 Etoilcs B” din Ţara Cantoanelor a prezentat un bogat şi variat concert în foişorul din mijlocul parcu lu i ghcrlcan. O aspeţii elveţieni revin în România după

un an, în 1996 ci vizitînd mai multe comune de pc Valea Someşului Mic. Alături de

•muzicanţii din Nendaz, în cadrul natural al parcu lu i ghcrlcan au fost prezenţi şi cîţiva membri ai fanfarei din localitate, conduşi de animatorul vieţii muzicale localc, Mircca Roh.

SZ.Cs.

I Studenţii anului IV Actorie al secţiei de Teatru a Universităţii “Babeş-Bolyai”, clasa conf. univ. Marius Bodochi, prezintă.duminică, la ora 14,30, spectacolul cu “O noapte furtunoasă”. Spectatorii au ocazia să-i vadă cvoluînd dezinvolt, cu o nedisimulată plăcere ă jocului, pe: Monica Păşcuţă (Veta), Ioana Bogătean (Ziţa), Em anuel P e tran (Jupînd Dumitrache), Ioan Ardclcanu (Nae Ipingescu), Doru Surccl (Rică Venturiano), Sorin Oros (Chiriac) şi Pavel Bartoş (Spiridon). Ne. bucurăm că sugestia noastră, făcută la finalul cronicii apărute in ediţia din 25 februarie 1997 a “Adevărului de Cluj”' - ca spectacolul să fie reluat într-un cadru,mai larg - sc împlineşte prin programarea acestuia pe sccna

"O noapte furtunoasă". Scenă din 1 spectacol.

Naţionalului; regia şi scenografia: Marius Bodochi; ilustraţia muzicală: Marius Bodochi şi'Doru Surcel Publicul clujean mai poate vedea acest spectacol şi duminică, 13 aprilie, la ora 11, respectiv duminici 20 aprilie, la ora 14,30.

M.B.

Foto: I. PETCU

l :

1 * j M l -U n i v e r s i t a t e a P o p u l a r ă

în programul zilei dc C eah lău” . 'P re z in tă cu luni, 7 aprilie: la ora 17,30 diapozitive; Peter Lcngyei, expunerea: “M asivu l student la B iologie;-la ora

18^30 expunerea: “B iscrica în cetate”. Prezintă: Pr. Ioan Bizâu.

( s ) sîmbăcă-duminică, 5-6 aprilie 1997 c u l t u r ă -s t u n t ă -î n v ă t ă m / n ta d e v ă r u l d e C l u j

f w ' JA.

HOTAR! RE PRIVIND ÎNCHEIEREA

REFORMEI CURRICULUMULUI

Reformă de compatibilizare omogenă a curricu lum ulu i specialităţi lor universitare este. condiţia ' ; im plem entării S istem ului dc , C re d ite Transferabile^ care. la rîndul ei, este condiţia admiterii în programele KRASMUS.-Un c u rr ic u lu m care

încurajează studiul individual al studenţilor,M ichidează pericolul transformării tacite a studiu lui -universitar într-unu 1 preuni verşi tar şi, :în genera 1,- înlătură, ■ învăţăm întul reproductiv', în - favoarea învăţămîntului ' axat pe rezolvări de probleme, este indispensabil- revigorării ştiinţei şi culturii, creaţiei ştiinţifice şi tehnologice în ţara noastră.

Tradiţia .rep rezen ta tivă interbelică a universităţilor româneşti,, care , este inspiratoare; şi astăzi, este organizată în juruLunui astfel de curriculum. > -.

Multe secţii de specialitate

din Universitatea “Babeş-Bolyai” ău la această oră un curriculum modem, compatibilizaf explicit cu universităţi euroamericane de. referinţă şi se încadrează în op ţiunea expusă â C a r te i Universităţii “Babeş-Bolyai” de a p lafona efec tivu l de ore săptămînale (cursuri, seminarii, lucrări practice) ale studenţilor lă 24 de ore (monospecializare), respectiv 28 de ore săptămînale (la dubla specializare).■ în unele facultăţi şi secţii (cu

dublă specializare) studenţii şi cadrele didactice reclamă însă, pe; drept, încărcarea excesivă şf inutilă a curricumului.

Pentru a încheia reforma .de compatibilizare a curriculumului, Consiliul de Adm inistraţie al Universităţii • “Babeş-Bolyai” a âdoptat următoarea strategie: ,

• A pelează la C onsiliile p ro fe so ra le şi decani, care, potrivit legislaţiei, au competenţa şi răspunderea exclusivă a curriculumului, să procedeze la compatibilizări europene şi la. c o ra p a tib iliz ă r i cu t r a d i ţ ia proprie, interbelică, a univer­sităţii noastre. • Cere consiliilor profesorale şi decanilor să evite situa ţia în care c re d ite le transferabile se aplică mecanic pe un curriculum care nu a fost refohnat şi să aplice CTS numai:

d u p ă . r e f o r m acurriculumului. » Hotărăşte ca Oficiul pentru curriculaal Rectoratului (Felicia Tătaru), sub coordonarea prorectorului P a u l Szilagyi, să publice în tr-un volum curricula Universităţii" “Babeş-Bolyai” pe care se aplică CTS şi pe care se angajează intrarea în ERAŞMUS (pînă la 10 martie1997). Volumul se supune atenţiei Senatului Universităţii “Babeş-Bolyai” din aprilie1997 şi se ia ca bază pentru elaborarea contractelor in stitu ţionale propuse de ERASMUS. • Atrage atenţia şi răspunderea pentru eventualele discordanţe în raport cu curriculum ul Specialităţii respective din sistemul european, care sc vor solda practic, între' altele, cu

■ absenţa de mobilităţi europene pentru proprii studenţi, revine exclusiv decanatelor, care au competenţa legală exclusiva de a determina compatibilizarea curriculumului. # Hotărăşte ca 1997-1998 să fie anul academic în care-se intră cu un curriculum compatibilizat şi competitiv în sistemul naţional şi internaţional în toate secţiile de specialitate ale Universităţii

. “Babeş-Bolyai”. •

S ă î n c e r c ă m s ă t r ă i m s ă n ă t o s

U R Z I C I L E C C N T R / i S P / I N A C I J L U I

. Iată că am intrat .în primăvară şi, odată cu ; venirea ei, au apărutşi urzicuţele, la concurenţă cu spanacul. Pe lîngă faptul că urzicile sînt prim ele legum e' pen tru frunze, care apar primăvara dc timpuriu, despre ele se poate ; spune, în termeni populari, că Utilizarea lor “primeneşte sîngele”, ceea ce, avînd în vedere proprietăţile lor hematopoetice (db stimulare a producerii elementelor sanguine), nu este o afirmaţie deloc gratuită. Această stimulare se datorează conţinutului ridicat în vitamina C (cca 120 mg/100 g uizici proaspete), clorofilă, (200 mg/lOOg urzici) şi fier. Şi spanacul conţine fier (5,2 mg %), dar mai conţine şi oxalaţi, ceea ce, spre deosebire de urzici, îl contraindică pentru consum la cei care suferă de. artrite, litiaze’ oxalice, reumatism, gută. Pe de. altă parte, prin ; conţinutul ridicat de vitam ina C, c a ro ten i,

‘(provitamine A), proteine, vitamina K (cca 400 U.I./g), enzime ş.a., urzicile depăşesc spanacul; Amîndouă legumele-frunze conţin fier, dar cel din-spanac este mai puţin disponibil decît cel. din iirzici, datorită' prezenţei exalaţilor. .- Şi urzicile şi spanacul, prin conţinutul mare

de vitamine şi microelemente, au un efect rem ineralizant. A m îridouă au r seeretină, o substan ţă care' stim ulează secreţiile gastro in testinale ş i ’pancreatice. A cţiunea depurativă este prezentă la ambele specii. Pe

■lingă această proprietate de a facilita eliminarea toxinelor din organism, urzicile au proprietatea ca, sub formă de ceai, să contribuie la eliminarea acidului uric şi ureei din organism, efect util în

gută, reumatism şi în calculi renali (sub formai de uraţi). Spanacul nu are această proprietate,

după cum nu are nici proprietatea extractului apos de urzică, de a inh iba dezvoltarea diferiţilor agenţi patogeni din genurile Shigella, Staphylococus, Pasteurela etc. 7

' Alte acţiuni ale urzicilor care nu se regăsesc , la spanac , sîn t: a c ţiu n e hem osta tică < (antihemoragică, utilă în hemoragii nazale,: hemoptizii, hem oroizi, m enstre abundente,'

hemoragii uterine), acţiunea hipoglicemiantă : folosită ca adjuvant în diabet, antidiareeică) în

diarei rebele, în diareea tuberculoşilor, în en te rite m u co -m em b ran o ase , ac ţiune cmenagogă şi galactogenă; (de stimulare a producţiei dc lapte). : V ■

N u am .scris aceste rînduri cu scopul de a submina, vînzările de spanac :din primăvara

> aceasta, ci doar din dorin ţa de a vă lăsa posibilitatea de a alege din două daruri pe care natura ni le .face primăvara. Spanacul pe bani' şi urzicile pe gratis, dacă.ne vom oşteni să le . culegem.singuri. ■ ■

în ceea ce m ă priveşte, nu.dau un piureu de urzici, dreş cu lapte, cu puţină smîntîriă şi puţin unt, condimentat cu puţin usturoi şi completat cu un prea binevenit ou-6chi, uşor rumenit, pe,:

; nici un fel de spanacuri. Plus că pot folosi şi aj>a în care au fiert urzicile ca să mă^spăl pe cap, pentru a stimula creşterea părului (acolo. unde m ăi e s te ) . 'D a c ă n u :m ă credeţi^ vă leamintesc că 30 % din vindecare e credinţa!

; : Ioan MARINESCU

Problema Universităţii m aghiare din Cluj(1918-i997)

.continuare din n u m ă m l de ieri)

VB1 precizează'că în acest sens ebuie lămurit un echivoc, care * sţe creat şi folosit adeseori de ătre minorităţi. S c : afirmă că sta tu l .nostru este un stat oliglot, şi din această afirmaţie , e trag j): serie de-concluzii în avorul m inorităţilor” . Să ne minţim că aceeaşi tendinţă s-a nanifestat după 70 de ani, cînd -a în ce rca t, în 1991, ca România să fie declarată s t a t ' n u ltin a ţlo n a l, cu ocazia U scuţiilo r d in A d u n a rea

onstitnahtă. ’ ;Maniu ; p recizează L" câ

lo tă r îre â de lă A lba Iu lia tabilcştc pentru m inorităţi ndreptăţiri mai. largi ‘decît ratatul adiţional de Ta Trianon:'

Aceste; prevederi au fost în s ă ; xtrapolate şi ■'''in te rp re ta te •• rezumţios de catrc; m inorităţi'' are “se năzuiesc însă â explica ceasta hotărîre, în aşa fel îneît 'i ea ar fi cuprinsă şî o autonomie aţională, ceea ce ar li de acordat cestor minorităţi. Părere absolut teşită! - ■. ; ;

A d u n a re a .N a ţio n a lă n -a , o tărît autonom ia naţională entru m inorităţi şi n-a înţeles

^ lc-o acordc. Din contra, a ,l o târît în mod conştien t şi ^tr-un mod expres, că nu Ii se i 'oate a co rd a şi că , p r in ^ m a rc , nu li se poate pune în

vedere o autonomie naţională . -Este un lucru cît se poate de logic deoarece “o autonomie naţională îh ' chestiun i ’ ' p o litic e ' administrative şi judiciare* nu sc poate înch ipu i ;decît fiind , îm preunată cu o autonom ie teritorială”. ;. '

Se impun de aceea măsuri - ferme care să j statueze: “lim bă .

pregătiţi pen tru învăţăm întul superior” . : ; ; • ’*

In concluzie, Iuliu Maniu se pronunţă pen tru • că “energ ia necruţătoare şi consecvenţa de f ie r p e n tru r e p r im a re a tendinţelor de compromitere a in teg rită ţii terito ria le a ţă rii rom âneşti, şi susţinerea dîrză a in te g r i tă ţ i i n a ţio n a le şi

p o z i ţ i i ş i « a t tu r iT in i

de stat să fie cea românească [...] învăţăm întul superior de stat şi învăţăm întul în şcoalele medii, civile şi profesionale de. stat [...] trebuie să fie românesc şi trebu ie să fie p ă tru n s de su fle tu l,, de g în d ireă şi de m ăre ţia tra d iţ ie i şi a sp ira - ţiunilor neamului românesc”.

Asigurînd drepturile civile ş i; politice pentru toţi’ cetăţenii ţării, este necesar ca în zonele unde sc găsesc minoritari în proporţie mai îpsem nată, sta tu l să susţină învăţăm înt secundar; ei vi 1 şi. p ro fesional “ cu ..limba .de propunere a minorităţilor, fiind s tu d iu o b lig a to r p ro p u s în limba rom ânească: geografia, limba şi lite ra tu ra , is to ria -ţi constituţia românească, aceasta p e n tru a Ie da e lev ilo r posib ilita tea deplină dc a fi

m orale, tot a tî t de im portante, a sufletului românesc, trebuie^ să m eargă mînă în mînă cu; spiritul de dreptate şi cu justă ap reciere a oam enilor şi: a popoarelor cu cari soarta ne-a

; legat să trăim împreună”: C unoaşterea profundă a

> resorturilor evoluţiei istorice, a ' ten d in ţe lo r trecutulu i şi a

- dezidera te lo r v iito ru lu i’ l-a: ' îndem nat pe Iuliu Maniu sâ

afirme: “C red nestrăm utat, că idea lu l m are naţional, p rin în t re g ire a neam u lu i în t r e

. hotarele de. azi, nu este încă împlinit. Vai dc naţiunea care nu este în stare să-şi fixeze, zi de zi, noi ţinte nobile, idealuri m ă re ţe to t m ăi desăv îrşitc , demne dc. frăm întări, dc luptă

- şi jertfe şi de m artiri!”Marile răsturnări de situatie si

regim politie d in '1945 readuc în ac tua lita te problem an a ţiona lită ţilo r, ■ care este resuscitată pînă la paroxism, cu sprijinul armatei sovietice de" ocupaţie; ’ Stih ; presiunea p ro feso rilo r U n iv e rs ită ţii * maghiare;- din care majoritatea > erau aduşi din U n g a ria ,' “p a ra şu ta ţi” cum le spuneau chiar profesorii unguri localnici

cu acordul Comandamentului' .sovietic (cele 11 judeţe ale Transilvaniei de Nord fiind sub • administraţie militară rusească), prefectul judeţului Cluj; Vasile Pogăceanu a emis O rdonanţa- \ lege nr. 413/1945 din 19 ianuarie, “pc baza puterii legale ce o deţinem şi în virtutea ordinelor în vigoare”. Actul-reprezenta un atentat grosolan ta normele vieţii ’ universitare, şi avea Un" scop p recisa salvarea U niversităţii maghiare, pentru ca aceasta să-şi poată continua activitatea în noi Ie Condiţii. Ideea U n iv e rs ită ţii■*- m aghiare, în ca'drjil statu lu i român,: apare aşadar şi eŞte -pusă ■ în aplicare, în această perioadă tulbure, de către o mînă de- cărturari oportunişti, care s-au înregim entat în m işcarea comunistă,: cu binecuvîntarca Comandamentului armatei lui Stalin. (va urma)! Prof. univ. dr.

Ioan Silviu NISTOR

Laborator de BiotehnologieLa Facu lta tea d e Chimie a Universităţii "Babeş-Bolyai'’

a fost înfiinţat Laboratorul d e B iotehnologie, b aza t pe iniţiativa unui g rup co n d u s d e conf, dr. Florin Irimie; după stagii d e studiu şi docum entare în SAJ.A. Rectoratul a alocat spaţiu noului laborator degajînd un sec to r al clădirii din Parcul Oraşului, echipările specializate urmînd să se facă pe b a z ă d e granturi.

Cooperare universitară româno-francezăR e c to r i i ' un iv e rsită ţilo r

. N antes (Franţa) şi "Babeş- Bolyai", Jacqucs-Henri Jayez şi Andrei Marga, împreună cu d irec to ru l C e n f ru lu l C u ltu ra l Francez, Matthieu Royct, au semnat un acord de coopcrarc al celo r - t r e i , instituţii cu privire la preluarea.

de către Universitatea "Babcş- Bolyai" de stagiari francezi petnrii a sprijini studiul şi învăţarea limbii franccze şi a obţine atestatul dc stagiu din partea universităţii clujene. Cele două universităţi semna­tare aplică deja un acord de cooperare cuprinzător.

Olimpiade!^Rezultate 0 Olimpiade D RezultateL im b a G r e a c a - f a z a j u d e ţ e a n ă

CLASA a IX-a. Alină Crişan, P rem iul I; M enţiuni: Carmen Cosţih, Melania Pop, Sergiu Coţa! CLASA a X-a: Sînzîiana Gîlcă; Prem iul I; Alina Corujan, Prem iul IL CLASA a Xl-a. Simona Sălăjan, Prem iul I; M enţiuni: Sanda Şchiop, Borbely Melinda. Toţi elevii provin de la Liceul “M..Eminescu”;; .î

L im b a L a t in a - f a s a j u d e ţ e a n ăCLASA a IX-a. Ramonâ Rus (Lic. T. “A; Iancu”), Prem iul

"I; Gristina Aşchilean (Lic: T. “Lj Blâga”),' Prem iul II; Ioana Berciu şi Anca Petrah (Lio/T. “M. Emineseu”), Prem iul III; Premii-speciale: Ancă Mâteuţ (Lic. T,’ “A. Mureşanu” Dej), Mihnea Oşan (Lic; T. “O. Ghibu”), Laurâ Ielciu (Lic. T. “Gh. Şincai”), Ioâna Morar (Lic. T. “A. Mureşanu” Dej), Dană Pop (Lic. T. “G. Coşbuc”). M enţiuni: Alma Brehariu Bruja (Lic. T. “A. Mureşanu” Dej), Silvia Homei (Lic. T. “Gh/Şincai”), Anea Popoviciu (Lic. T. “G. ('ojbuc”), Alina Simonâ Rus (Col. Ped. “Gh. Lazăr”), Nicoleta Marinescu (Lic. T. “A. Mureşanu” Dej), Adina, Pop. (Lic. T. “G. Coşbuc”), Tudor Marcu (Lic. Ţ. “Gh. Şincai”), Rareş Oroian (Lic. T.“ G. Bariţiu”).:CLĂSA a X -a ., Alina Banto (Lic. T- “M. Emineseu”), P rem iul 1; Daniela Boboş (Lic. ,T. -N: Bălcescu”), Prem iul II; Traian Miron (Scm. .f. “Inochentie Micu”), Prem iul III; M enţiuni: Aurelia Vfaic (Lic, T. “A. Mureşanu” Dej), Anca Radu (Lic. T. ,“Gh.„Şincai”). CLASA a XI-a. Ioana Câmpeanu (Lic. T. ;“Gh. Şincai”),i Prem iul I Camelia Mureşan (Lic. T. “M. Emineseu”); PremiulIII. CLASA a X lI-a . Antoaneta Petra.che (Lic. T. “M. Emineseu”), Prem iul I. CLASA a V lll-a . .Teodora Alexa (Şc. nr. 23), Prem iul I; Ana Monica Mureşan (Lic. T. “G. Bariţiu”), Prem iul II; Nătalia Silaghi (Şc. nr. 23 j, P rem iul III; M enpuni: Adriana P.ălăcean (Lic. T.. “G. Bariţiu”), Sergiu Malea (Şc. nr. 23), Anca Platon (Lic. Ţ- “Al. Papiu liarian”, Dej), Nagy Dominic (Şc. nr. 1 Cluj-N.). ; - , ': -• — -c .y . - - - :.......

C H B M I E - f a z a j u c i e ţ e a n â

CLASA a V lII-a. iulian Filip (Şc. “T. Murăşanu” Turda), Premiul I; Comeliu Suciu (Şc. nr. 24), P rem iul II; Kurucz

"Attila (Lic. T. nr. 2), Prem iul II; Voichiţa Almăsan (Lic. T. “G. Coşbuc”), Prem iul III; CLASA a IX -a. Kelemen-Zoltan (Lic. T. nr. 2), PrcmlulT; Mihai Vlad (Lic: T. “Gh. Şincai”), Premiul- II; Florin Pop (Lic. T. “Gh/ Şincai” ), P rem iu l I I I ; M enţiuni:* Ştefan Tiberiu Braica (Lic. T. “Brassai S.”), Viragh Karoly (Lic. T. “Brassai S.”). CLASA a X-a. Dan Ioan Lucaci (Lic. T. “A. Iancu”), Prem inl I; Ioana Dan (Lic. T. “Gh. Şincai”), Prem iul II; Premii III: Vcronica Brad şi Alexandrină Nicoaiă (Lic. T. “O. Ghibu”);:M cnţiuni: Ioana Boancă (Lic. T. “A. Iancu”), Mihaela Diana Dăseălescu (Lic. T. “Al. Papîu Ilarian” Dej), Mihai Miclăuş (Lic. T. “O. Ghibu”-). CLASA a'XI-a. Szentagatai Loredana (Lic. ’L “O. Ghibu”), P rem iul I ; Roxana Bota (Lic.

’T. “A. Mureşanu” . Dej), P rem iul II; Cristina Suteu (Lic. T. “Gh. Şincai”), Prem iul III. - -

A D E V A R U Ld e C i u l P O L I T I C Ă sîmbătă-duminică, 5-6 aprilie 1997 M

D ru m u l d o m n u lu i R o m a n c ă tre N .fl. T . O .

urmare din pagina 1

Prieten ia sa cu dom nul Woeroer a făcut ca şarmantul premier român să fie inyitat, prim ul d in fo s tu l lagăr comunist, să viziteze cartierul general al NATO. După ce, pierzînd calitatea 'oficială în stat, dpmnul Roman nu a mai putut pleda avînd atu-ul de a vorbi în numele Guvernului, dînsul a continuat totuşi să activeze în cauza NATO. Ca membru în delegaţia română la Adunarea Parlamentară a NATO, dom nul R om an a desfăşurat o bună activitate, dovadă că a fost num it raporto r a l respectivu lu i organism. Nu este de neglijat, a mai spus dînsul, sprijinul pe care “prietenul meu”, Pierre M auroy, p reşed in te le Internaţionalei Socialiste, îl dă efortu lu i R om ânie i de integrare în NATO.

Nu cumva să se creadă că trebuie pusă la îndo ia la contribuţia domnului Roman la faptul că România se află. acum undeva în apropierea NATO. Dar nu trebuie uitate eforturile a atîţia alţii, pe care domnul Roman a omis să-i

amintească (şi din lipsă de timp, desigur). R ăspunzînd unei în trebări, dom nul Roman a admis că şi fostul suveran Mihai

• poate pune o pietricică şi a făcu t-o , vo rb ind recent la In s titu tu l R egal de S tudii Militare din Londra. Nu-şi avea însă ro s tu l, în con tex t, ca domnul Roman să precizeze că la acelaşi institut a avut şi dînsul onoarea să vorbească cîndva.

Lâsînd la o parte tendinţele egolatre ale domnului Roman, discursul rostit la Cluj a arătat că România are voinţa de a se bate p înă la capăt pentru a accede în NATO. Iar voinţa unui om decis ca Petre Roman nu este de neglijat. Domnul Roman a recunoscut că, dacă Ungaria, Polonia şi Cehia sînt în. situaţia de alerga suta de metri dinaintea aderării în 11 secunde, România este ob ligată să facă record m ondial. “D ar se poate, iar România a mai dovedit-o şi altădată”, a afirmat preşedintele Senatu lu i. "C onso lidarea democraţiei în România înlătură ultimul .argument al celor care nu ne vor integraţi în NATO. D ip lom aţia rom ânească îş i sporeşte demersurile pentru a învinge reţinerile Statelor Unite. Iar dacă W ashingtonul va vrea.

Bonnul nu va spune nu", declară dom nul R om an, încurajat de faptul că un înalt demnitar german a urat recent

■ noroc României în tentativa de aderare.

P reşed in te le Senatulu i României afirmă că integrarea

. în ' N ATO este singura chezăşie a suveran ită ţii

: democratice a ţării. El crede •• însă. că nu trebuie evitate

d iscu ţiile . în legătură cu eventualitatea unui eşec. “E nevoie . totuşi, să ne pregătim pen tru orice îm prejurare”, spune el. Chiar şi aşa, domnul

, Roman nu manifestă multă îngrijorare. Dînsul arată că, dacă România va continua curajos reformele şi se va consolida democratic, ea nu poate fi lăsata într-o “zonă gri”

' a Europei. “Opinia publică din ţările dem ocratice, foarte favorabilă acum României, nu va accepta aşa ceva”, declară preşedintele Senatului. El mai .spune că neaderarea la NATO nu ar avea nici consecinţe economice însemnate, întrucît România reprezintă o piaţă

, m are şi slab ocupată de investitorii străini, în timp ce Ungaria şi Cehia şi-au epuizat practic potenţialul de piaţă.

CONDAMNAREA PENALĂ A REDACTORULUI MARIUS AVRAM -

un su b ie c t d e m e d ita ţ ie p e n tr u z ia r iş t iCondamnarea penală a ziaristului M arius

Avram (“Mesagerul transilvan”) i-a făcut pe mulţi dintre reprezentanţii presei clujene să se . gîndească Ia faptul că s-ar putea găsi, la rindul lor, în această situaţie. Şi, poate, pentru cei care s-au aflat jo i la tribunal, acesta a fost, m ai mult decît pentru alţii, un .subiect de meditaţie.

în sala de tribunal, Gheorghe Funar," pînă nil demult lider politic al unui partid parlamentar şi candidat la Preşedinţia României, s-a remarcat printr-o poziţie extrem de dteă faţă de opiniile tranşante exprimate în presă. El a afirmat în faţa instanţei de judecată că amenda penală - care se trece în cazier şi care, după cum ne-a mărturisit Marius Avram, te face să te simţi ca un infractor .- este o pedeapsă prea blîndă pentru cazurile de calomnie. Ziariştii au receptat sugestia, altfel destul de clară. Dacă ar decide primarul, orice “presar” găsit vinovat de calomnie ar fi trimis la “răcoare”. ■' i

Ce anume l-a supărat într-atîţ pe Gh. Funar încît să cearâ judecătorului să decidă fără “blîndeţe”? Recitind articolul cu pricina, intitulat Studiu de caz. P rim aru l Fun(er)ar, reţinem că, probabil, la nivelul terminologiei utilizate trebuie căutate motivele de iritare. Redăm în contirmârc doar paragraful final al concluziilor “Subliniem, nu sîntem în măsură să apreciem dacă Gheorghe Funar, liderul PUNR, are toate doagele. Lăsăm medicilor psihiatri plăcerea efectuării unui studiu de caz. Dacă Gheorghe Funar are probleme cu capul, dacă nu este în deplinătatea facultăţilor m entale, îl putem înţelege, îi putem acorda circumstanţe atenuante. Dacă mai are capul pe umeri, aşa cum putem

constata privindu-i fizicul, lucrurile sînt mult m ai grave, deoarece înseamnă că el ne sfidează intenţionat, cu bună ştiinţă. în ambele cazuri, însă, Gheorghe Funar nu are ce să caute într-o funcţie publică. El ar trebui sa aleagă între gratii şi cămaşa de forţă”.

Nu putem să trecem cu vederea un fapt petrecut în sala de tribunal. Cum spuneam, Funar a solicitat instanţei să lase Ia o parte blîndeţea atunci cînd este vorba de calomnii publicate în presă, altfel şi alte personalităţi ale Clujului vor fi, la rîndul lor, Jezate. Unii dintre ziariştii care s-au afla t de faţă au considerat vorbele primarului ca pe o avertizare la adresa lor, sau, mai mult, ca pe un subtil şantaj.

A cest proces nu -i va spori, du p ! toate evidenţele d-lui Funar capitalul de'simpatie de care se bucură printre ziariştii clujeni. Din datele pe care le deţinem, Avram este primul gazetar clujean cofldamnat în ultim ii ani. Cu toate acestea se vorbeşte deja despre crearea unui “precedent periculos”. Ziariştii nu uită afirmaţiile despre dirijarea politică a,unor organisme de presă. Pentru a rămîne la un nivel mai general, v om am in ti doar situa ţia de la TVR şi “Evenimentul zilei”. - .

***

M arius Avram nu se consideră vinovat. “Consider că atitudinea mea a fost justificată. Prin decizia instanţei, (...) dreptul meu la opinie a fost îngrădit In articol, am exprimat opinia mea despre o manifestare condamnată de toată lumea” - spune ziaristul de la “Mesagerul transilvan”.

Dan BRIE

PDSR Cluj iniţiază un program de audienţe pentru nepuraţii politici

Liderul clujean al PDSR, Grigore Zanc, a anjmţat că a iniţiat un program db audienţe pentru a. putea fi obţinute informaţii despre starea dc spirit a unor categorii ale populaţie i. In fo rm aţiile obţinute prin audienţe sau prin scrisorile prim ite la sediul PDSR vor fi înaintate periodic la conduccrca ccn trală a partidu lu i şi, apoi, preşedintelui Constantincscu.

Schim bările d irec to rilo r

serv ic iilo r cen tra liza te sîn t considerate de dl Grigore Zanc ca "drepte" în măsura în care sînt "rezultatul unor analize prin care se constată câ activitatea din dom eniile respective este nesa tisfăcătoare datorită conducerii".

M ăsurile concrete pc carc PDSR doreşte să le ia în cazul persoanelor con siderale "epurate politic" vor fi: posibilitatea dc sprijinire a lor prin avocaţi şi atitudinea comună pc care PDSR

o promite celor nemulţumiţi de politica Guvernului Ciorbea: Dl Zanc a mai declarat că programul de audienţă nu este unu l exclusiv pen tru cei epuraţi politic, ci este adresat tuturor celor care doresc o relaţie de com unicare cu PDSR. Liderii PDSR vor ca accst program să fie "o formă prin care să sc permanentizeze relaţia cu m em brii şi simpatizanţii partidului”.

Andreea MARCU

P r i m a r u r C l u j u l u i r ă s p u n d e a c u z a ţ i i l o r

a d u s e d e r e p r e z e n t a n t u l C o r p u l u i

d e C o n t r o l a l P r i m u l u i M i n i s t r u* în legătură eu afirmaţiile | făcute de către Departamentul I de Control al Primului Ministru■ în timpul conferinţei de presă I din data de 2 aprilie a.c. şi cu | informaţiile transmise în mass- I media cu privire la verificările

efectuate la Prim ăria I municipiului CIuj-Napoca, sînt |; nevoit să fac urm ătoarele | precizări: :j 1. Organul de control nu a I so licitat şi nu a verificat | : documente existente la | Primăria municipiului Cluj- ! Napoca, ci a tras concluziile.I pe baza unor informaţii primite | din alte surse.| ’ 2. La finalul deplasării la., CIuj-Napoca, trimisul şefului I Corpului de C ontrol al | Primului Ministru nu a întocmit-. I nici un proces verbal pe care . să-l aducă la cunoştinţă I primarului.| 3. Aşa-zisele ilegalităţi în | activitatea prim arului

municipiului CIuj-Napoca au I. urm ărit d iscreditarea | prim arului reales al | municipiului CIuj-Napoca şi a

administraţiei româneşti din I inima Transilvaniei. Iată cîteva | argumente: 'I a) Valoarea de 30 milioane

lei a convorbirilor telefonice I în perioada septem brie- | decembrie 1996 a fost,| chipurile, mai mare decît în■ septembrie 1995,.cînd s-auI înregistrat 14’ milioane l e i . , | Primarul municipiului este | acuzat, fără temei, că s-a

cheltuit lunar, în medie la I sfîrşitul anului 1996, suma de | 7,5 milioane lei, comparativ cu | 14. milioane1 în septembrie J 1995. Rezultă limpede că s-a I efectuat (dar nu şi în opinia

controlului venit de la Bucureşti) o economie de 6,5 milioane lei.

b) M unicipiul CIuj-Napoca este înfrăţit cu oraşele: Nantes, Dijon, Pecs, Koln, Beer-Sheva, Zhengzhou, Columbia,' Zagreb. Pentru menţinerea şi amplificarea colaborării cu oraşele înfrăţite, s-a pu rta t şi se va purta corespondenţă, inclusiv prin utilizarea telefortului şi a faxului. Este regretabil că emisarul trimis de la Bucureşti nu a făcut referire în conferin ţa de presă, la creşterea numărului de convorbiri telefonice între CIuj-Napoca şi Koln, în luna septembrie 1996, p rile ju ite de organizarea şi desfăşurarea manifestărilor care au .d u ra t două săptăm îni, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de cînd cele două municipii sînt înfrăţite. Este adevărat să s-au efectuat-convorbiri telefonice între CIuj-Napoca şi mai mulţi destinatari din S.U.A., inclusiv cu A m basada şi m isiunea diplomatică română în vederea pregătirii şi în timpul vizitei făcute în S.U.A. în oraşul înfrăţit Columbia, precum şi cu primarii din Washington şi Hartford, oraşe care urmează să se înfrăţească cu municipiul CIuj-Napoca.

Despre celelalte convorbiri internaţionale, la care s-a făcut referire nu ne putem pronunţa, pînă cînd nu vom asculta înregistrările efectuate de către specialiştii în domeniu care ne supraveghează. <

c) Spre deosebire de alte prim ării din ţară, care au ach iz iţionat şi folosesc

^automobile scumpe, Primăria m unicipiului CIuj-Napoca a utilizat două autoturisme Dacia; cu durata normată de folosinţă expirată. La cei 400 de angajaţi

ai Primăriei şi la un municip/ii \ ca al nostru, folosirea numai hj

‘ două autoturisme nu' permite* îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin Legea'nr. ,69/1991. Dt! asemenea, cei doi. şoferi nu pol lucra zilnic de la ora 6,00 V ora 22,00, inclusiv sîmbăta ţ duminica, precum şi la unele controale de noapte. Ar însemna ca ei să facă, alătmi de conducerea Primăriei, mii de ore suplimentare care nu pot£ plătite. Regreţ că organul de con tro l s-a o p rit asupri salariului de 150.000 lei al uni şofer care a'efectuat numeroas ore de muncă voluntară pe anii 1996. 1

d) în m un icip iu l CIuj- Napoca solicitările de locuinţe depăşesc cifra de 18.000. Dupi în fiin ţa rea ’ D irec ţie i Administrare a Imobilelor di Stat, în 1995, s-au verifics locuinţei! din fondul locativ 4 s ta t şi legalita tea ocupări acestora. S-au consta ta t p

■ parcursul controalelor făcute p teren cîteva sute de abuziv respectiv persoane ca re a intrat în locuinţe fără forE legale. A fost depisiat şi d l Io î Stoica şi s-a dispus repartizare: acestei garson ie re căli; Institutul de Cercetări Istorics

îi invit pe reprezentant: Departamentului de Control a Primului Ministru să revină !;/s- Primăria municipiului Clujţ— Napoca, să prezinte actul & control şi să accep te s participăm îm preună la conferinţă de presă spre a] prezenta corect opiniei publice rezulta te le con tro lu lu i şi| obiecţiunile noastre. :

Primar,!Gheorghe FUNA^

PSM Gherla este nemulţumitPreşedintele organizaţiei orăşeneşti PSM

Gherla, Victor Machedon, este nemulţumit de starea social-economică a oraşului. în localitate şomajul se menţine în continuare la cote destul de înalte, iar multe unităţi economice se află în" pragul falimentului/ în general, printre membrii acestei form aţiuni politice există o 'm a re nem ulţum ire, prim ii şap te an i de după R evoluţie aducînd dezam ăgire. în rîndu l populaţiei. Adîncirea sărăciei constituie una, dintre cauzele găsirii unor soluţii de ieşire din impas. Organizaţia orăşenească PSM Gherla are relaţii de colaborare cu celelalte partide din oraş. In v iito r - aşa cum ne-a decla ra t preşedintele Victor Machedon - se preconizează încheierea unu i acord în tre m ai m ulte formaţiuni politice din opoziţie. Domnia sa ne-a enumerat, printre altele PRM, PDSR şi PUNR, dar nu sînt excluse nici altele.

Organizaţia orăşenească PSM Gherla are în componenţă membri din toate categoriile socio- profesionale şi probabil că ei au planuri mari în privinţa redresării situaţiei. Oricum, în oraşul Gherla sînt multe lucruri de pus la punct..

SZ. Cs.

PDSR cere stoparea politizării sistemului bancar

' PDSR cere coaliţiei majoritare şi preşedintei; Emil Constantinescu să stopeze politizatei sistemului bancar..

Declaraţia PDSR, dată publicităţii vineri, est: urmare a unor afirmaţii ale liderilor coaliţiei aflas la putere, conform cărora se. află în derulai numirea unor noi conduceri la băncile cu capit de stat, pe baza unor negocieri politice. PDSÎ apreciază acest lucru drept "cea mai grav: manifestare a tendinţelor antidemocraticei autoritariste prin care se caracterizează actmijţ— putere", afrnmnd că acţiunea "va avea efect; destabilizatoare şi nocive", ea reprezentînd "ie semnal câ acapararea puterii economice f exercitarea ei în folos propriu a reprezentf' adevărata criză a actualilor guvernanţi".

"Instabilitatea managerială determinată i politizarea băncilor comerciale riscă să alimentez; grav reţinerile investitorilor străini de a lansa afacaţ în România, dar şi refuzul unor bănci de prestige din lume de a se implica în proccşul de privatizau a băncilor româneşti", se arată în declaraţia PDSR

i

N iculae C erveni ş i-a a s ig u ra t sp r ijin u l p o litic a l PL’93

urmare din pagina 1sa a fost organizat un puci, în carc “Ianaev (liderul puriştilor de la Moscova, care, la 21 august 1991, au reuşit să-l răstoarne pe preşedintele Gorbaciov n.n.) a fost înlocuit de... Popovici”.

Preşedintele PL’93 Cluj, Claudiu Mărginean, a.declarat la rîndul său că UNL reprezintă “prima căsătorie cu acte în regulă” a unor partide liberale. “Probabil că ne vom contopi într-un singur partid". - adaugă Mărginean.,

, Este posibil câ UNL nu va resimţi lipsa banilor. Avocatul Cerveni spune că se pricepe cum să cîştigc sume importante, dar, în acelaşi timp, recunoaşte că este un mare risipitor. “Dacă s-ar vedea banii pc care i-am cheltuit cu PNLCD, (...) puteam cumpăra o stradă din Bucureşti cu aceştia” - arată Niculae Cerveni. Clujul i-a amintit lui Niculae Cerveni cum a pierdut un milion şi jumătate, la Caritas. El afirmă câ a primit

.această pierdere asemeni unui jucător care stie că există această

posibilitate. Rămînînd U chestiunea Caritas, Niculae Cerveni le-a spus ziariştilor cJ s-ar fi priceput să-1 scape pe Io® Stoica de la puşcărie. Cerv®V mai spune câ, în cadrul unor procese, s-a constituit în part vătămată. Aceste procese’au fos' purtate împotriva unor ziarişti- pentru calomnie. “Eu îi dau î» judecată doar pentru a le atrage atenţia” - precizează avocaţi! Cerveni, explicînd de ce nu > cîştigat nici unul dintre acestc

t

procese.

------------ 1

E I_ , sîmbătă-duminică,7 > 5-6 aprilie 1997 P U B LIC ITA TE

(TUJ-NAFOCA: luni-vineri 8-16;sîml>ălă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACţIATUUDA: luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SUBREDACŢ1A DKJ: luni-vineri «-16; (el/fax 21-60-75.

A D E V A R U Ld e C i u l

a

în temeiul Legii 31/1990 şi al Ordonanţei de Urgenţă nr.5/1997,

S C PE C O S Acu sediu l în C luj-N apoca, str.D orobanţilor nr.3

convoacă Adunarea Generală Ordinară

şi Extraordinară a Acţionarilorîn scrişi în R .A . lâ s fîrş itu l z ile i de 31 .03 .1997 , la data de 16.04.1997,

ora 10 în sala m are a Casei U n ive rs ita rilo r din C luj-N apoca.în căzui în dare adunarea generală nu va fi legal constituită la aceasta

dată, eă va avea loc în ziua de 30 .04 .1997 la aceeaşi oră şi în acelaşi lo c . Ordinea‘de zi:

• 1. Raportul de gestiune p e anul 1996.2. Raportul Comisiei de cenzori.3. Aprobarea bilanţului contabil p e anul 1996.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli p e anul 1997.5. M odificarea statutului societăţii.6. Diverse. ’

Începînd cu data de 8 aprilie 1997 documentele şi m aterialele inform ative referitoare la problem ele inclu se în ordinea de z i sc pot consulta la sed iul societăţii, birou acţionariat, în tre o re le j O*-12. r > ; '

Tot de la adresa de m ai sus pot f i procurate şi fo rm ularele de procură speciale în vederea m andatării unor reprezentanţi de către cei carc nu vo r sau nu pot participa d irect la adunare.

Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletin de identitate, ce rtificat de acţionar şi procură specială, unde este cazu l.

în sala adunării generale nu vo r avea acces decît acţionarii sau mandatarii lo r. *

Procurile speciale se depun la sed iu l societăţii, b irou acţionariat, pînă la data de 11.04.1997. (342109)

î

ŞC TURDAPAN SAcu sediu l în m unicipiu l Turda, str.R oşiori n r .l , telefon 312775,

organizează TiCITAŢIE PUBLICĂ pentru vînzarea activului:

' SECŢIA ® i PRODU€|IE nr.2 :amplasat în oraşul Cîmpia Turzii, str. Aurel Vlaicu n.r.61. Activul constă într-o secţie

de producţie avînd ca obiect activitatea de panificaţie (brutărie) cu capacitatea de 11 tone/24 h şi terenul aferent în suprafaţă totală de 5.686 mp., preţul de pornire a licitaţiei fiind de 2.537.000 mii lei. Licitaţia va avea loc în data de 24 aprilie 1997, ora 10 la sediul. Societăţii, participarea fiind condiţionată de achitarea taxei de participare de100.000 lei şi a garanţiei de 50.000.000 Ici." . 1 . . -

Relaţii suplimentare privind criteriile de selecţie a participanţilor la licitaţie pot fi obţinute la telefon 312775 (dl.ing.Truţa Aurel) sau direct la sediul societăţii, zilnic între orele 7-15 pînă lâ data dc 23 aprilie 1997. .v ,

In cazul neadjudecării, licitaţia se repetă în fiecare zi de luni a săptămînii la ora 10. ; >

•- ' . ' ' ' " ■ . . _________ (342155)

p r o r m u a c h i t ă r i INTKCKAIJE

%R E D U C E R E

transport, urcat şl montat G R A T U IT *

^ O 6 0 U |

M O D E N ACluj-Napoca

Str. Oaşului nr. 42A teL: 433555,136822, ORAR 8-18 Hala Agrnalimentară

T-ţa Mihai Viteazul etaj 1 tel. 132897. ORAK 9-1»

d Calea Victoriei nr. 100 (Materna, TURDA)

. teL: 433804MAI COMERCIALIZAMm RCHEt PALUX, ARACHT.

LAC, DILUANI CLEI DE OASE; ^CULE-ltitoST PENTRU LEMN. SALTELE RELAXA

4 M P M O B I L Ă I N R A T E F A R A

- Managerul Societăţii Comerciale

N A P O M A R S Acu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii n r .l4

^ - c o n v o a c ă - , r v . —

A d u n a r e a G e n e r a l a O r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o rla data de 14.04.1997, ora 10, în Sala Institutului Politehnic din B-dul Muncii nr.103

pentru toti acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 4.04.1997ORDINEA DE ZI: V ■1. Raportul de gestiune al managerului pe anul 1996.2. Raportul Comisiei de Cenzori privind bilanţul contabil şi execuţia bugetului de

venituri şi cheltuieli pe anul 1996. » - •3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a execuţiei bugetului

de venituri şi cheltuieli pe anul 1996; Repartizarea profitului şi fixarea dividendului.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a programului de producţie şi a

programului de investiţii pe anul 1997. .5. Aprobarea modificării Statutului Societăţii. ' ; ‘6. Diverse.în cazul în care la prima convocare nu se întrunesc condiţiile de validare, adunarea

generală se va întruni la data de 30.04’1997, ora 10, cu aceeaşi ordine de zi. Informaţii suplimentare privind ordinea de zi se pot obţine la sediul societăţii (760729) ' sau la telefon 415021 int.125, între orele 9-12.

în baza L eg ii nr.31/1990 p r iv in d societă ţile com erciale ş i iar O rdonanţei de Urgenţă a G uvernulu i R om ân iei nr.5 /1997

C c h i p c k M a n a g e r i a l a a S o c i e t ă ţ i i C o m e r c i a l e

UNBMET CUG SA Cluj-Napocaconvoaca

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorla data de 11 ap rilie 1997 ora 11 la sed iu l societăţii situat în C luj-N apoca,

B -d u l M uncii n r. 18B pentru toţi acţio n arii în reg istraţi în R eg istru l A cţio n arilo r la s fîrs itu l z ile i de 31 m artie 1997. în cazu l neîn trun irii num ărului necesar de acţionari, Adunarea G enerală se va repeta după 14 z ile , respectiv la data de 25 ap rilie 1997, la aceeaşi oră şi în acclaşi lo c .

, In form aţii suplim entare la sediu l SC U N IM E T - CUG . SA din Cluj-Napoca•, B -du l M u n c ii nr.1SB, telefon

0 6 4 -4 1 52 8 4 sau 415631 orele 9-15 .

\

Cu o caz/a Sărbătorilor de Paşte Firma TV CABLU "

* oferă

M A R I R E D U C E R I L A T A X A D E IN S T A L A R E :

Reducerea este; valabilă în perioada 1.04 -25.04.1997, pentru imobilele aflate sub reţeaua TV CABLU. ;

Taxele de instalare sînt: : .- 20.000 lei pentru apartamente;- 50.000 lei pentru case;- 50.000 lei pentru imobilele cu pînă la 10

- ■ apartamente.Vă aşteptăm zilnic între orele 8,30-19,30 la caseria i noastră din strada Decebal nr.37, telefon 136233.

M a n a g e ru l

fiV U L IS S IM S A H u c r im fconvoacă , ‘ |

A d u n a r e a G e n e r a lă E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ io n a r i l o rt .la data de 17 aprilie 1997 ora 10 la sediul societăţii,

în caz de neîndeplinire a cvorumului legal, adunarea va avea loc la data de 30 aprilie 1997.Relaţii suplimentare la telefon 064/ 251465.

Consiliu l de Adm inistraţie a Societăţii Com erciale

ARTA CULINARĂ SA Cluj-Napoca- convoacă

A d u n a r e a G e n e r a lă E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ io n a r i l o r

la data de 9 aprilie 1997 ora 9 la Clubul C.F.R. al Sindicatului LIBERTATEA (fost Metalul) din str.Dobrogeanu Gherea nr.17 Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 2 aprilie 1997] • : ;•

ORDINEA DE ZI a Adunării Generale este următoarea:1. Raportul de gestiune al managerilor. 2. Raportul

comisiei de cenzori. 3. Aprobarea bilanţului contabil, a, contului de profit şi pierderi pe anul financiar1996 şi a modului de repartizare a profitului. 4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1997. 5. Modificarea statutului. 6. Diverse.

în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, Adunarea Generală se ya reprograma în acelaşi loc pe data de 23 aprilie 1997, ora 9. Modelul de procură se află lâ sediul societăţii.

Informaţii suplimentare la sediul f SC ARTA CULINARĂ SA Cluj, telefon l 064/ 197275 /49, fax: 064/194494.

v . M a n a g e r u l S o c i e t â t i i

S A R E S S A C l u j - N a p o c a

reconvoacă Adunarea Generală a Acţionarilor# •

la data de 15 aprilie 1997 ora 12 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei .de31.03.1997. în cazulneîndepliniriicondiţiilorde validitateconfoim Legii31/1990 şiO.G.5/1997, Adunarea generală sereprogramează pe data de 30.04.1997 în acelaşi loc şi la aceeaşi o ră .. ţy^gy^)

M a n a g e r u l SC A B R A Z IV U L S A ]cu sediul în Cluj-Napoca, str.Gîmpul Pîinii nr.l-3

convoacă Adunarea GeneralăExtraordinară a acţionarilor

la data de 16.04.1997 ora 10 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrsitul zilei dc 31.03.1997. -

Informaţii suplimentare privind ordinea de zi se pot obţine de la sediul societăţii sau la telefonul nr.064/ 437591 între orele 8-15. ■ .

In cazjif în care la prima convocare nu se întruneşte cvorumul legal, adunarea generală se va întruni la data de30.04.1997 ora 10 în acelaşi loc.

Manager\^_(761585) ______________ in g .U rs D o ina .

A D E V A R U L d e C iu l PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; simbâtâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:,S luni-vineri 8-16; tel/lax 314Î-23; SUBREDACţlA DEJ: luni-vineri 8-16; tei/lax 21-60-75.

sîmbătă-duminică,5-6 aprilie 1997 8

în.tem eiul Legii 31/1990 ş i al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României 5/1997, _

C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ţ i e a l

SC ATEX SA H u ed in |convoacă S

Adunarea Generală Extraordinară a AcţionarilorIa data de 15.04.1997 ora 13 la sediul societăţii din

Huedin, str. Vlădeasa nr.43B, jud.Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Consolidat al acţionarilor la data de31.03.1997. în cazul neîndeplinirii condiţiilor de validare, Adunarea Generală se reprogramează pentru data de29.04.1997 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

O RDINEA D E Z I va cuprinder i .Aprobarea Bilanţului contabil pe anul 1996; 2. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 1^97;3.Modificarea statutului societăţii; 4. Alegerea noilor administratori.Informaţii suplimentare la telefon064/ 251575.

E c h i p a d e m a n a g e r i a S o c i e t ă ţ i i

T U R D E A N A S A T u r d aconvoacă Adunarea Generală a Acţionarilor la data de

10.04.1997 ora 10 la sediul societăţii din Turda, str.22 Decembrie 1989 n'r.17 pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 .03 .1997 .

Dacă nu se întruneşte cvorumul, şedinţa se va desfăşura în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în data de 24 .04 .1997 . Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau

la telefon 064-314760 interior 158.(342047)

S T I M A Ţ I S P E C T A T O R I

Num ai în CIuj-N apoca puteţi să v iz io n aţi, în fiecare săptăm înă, toate film e le d in program ul cinem atografelor la preţuri reduse pentru că R .A .D .E .F . R O M Â N IA F IL M F IL IA L A C L U J acordă ÎN C EP ÎN D CU 4.04.1997 B IL E T E CU T A R IF R ED U S pe parcursul în treg ii z ile pentru toţi spectatorii la cinem atografe, astfe l:

• cinem a R E P U B L IC A - lu n i• cinem a V IC T O R IA - m a rţi• cinem a A R T A - - m ie rc u r i• cinem a F A V O R IT - jo i. m m )

S C C A R B O C H I M S A

C I u j - N a p o c a

convoacăA dunarea Generală a A cţionarilor

la data de 15.04.1997 ora 14 la sediul Societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de31.03.1997 cu următoarea ORDINE DE;ZI:

1. Modificarea şi aprobarea Statutului2. Rapbrt de gestiune pe anul 1996. _3. Raportul Comisiei de cenzori pe anul 1996.4. Aprobarea Bilanţului contabil şi a contului de

profit şi pierderi pe anul 1996.5. Aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe

anul 1997. ■6. Diverse.Materialele cu privire la problemele incluse

în ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii începînd cu data de 10.04.1997.

în cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare a capitalului social prevăzut de lege, a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în data de29.04.1997. ’ '

Acţionarii pot participa la adunarea generalădirect, cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi acţionari.

Formularele cu procură specială se potobţine de la sediul societăţii. După completarea şi semnarea lor, un exemplaral procurii speciale se va depune la sediul societăţii pînă la data de14.04.1997, ora 12.______ cm:m-r>)

Managerul SC INDUSTRIE MICA SA Turdaconvoacă ' \

Adunarea Generală a Acţionarilor :la 30 aprilie 1997 ora.9 în sala SC CORAL (Comerţ) din

Turda, Piaţa Republicii nr. 15, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor pînă la 31 martie 1997. în cazul neîntrunirii cvorumului necesar, a doua convocare va avea Ioc la 14 mai 1997, ora 9 în acelaşi loc.Internaţii suplimentare la telefon 31-63-20 între orele 8-11.

SC HOME ART SRL__________ cu domeniul de activitate..înconstrucţii şi comercializarea de materiale de construcţii, decoraţiuni interioare şi exterioare, -

ANGAJEAZATINERI sau TINERE pentru funcţiile:d ire c to r e c o n o m ic , teh n ic ,

s e c re ta ră -c o n ta b ilă şi H o s tess ;AVANTAJE: - cunoaşterea limbii maghiare şi

engleza sau germana; - permis conducere; -nefumător, - cunostirite în domeniul construcţiilor.1 t » *

Doritorii se pot prezenta în data de 7.04 - între orele 10-12,str.Dorobanţilorbloc.12, parter, telefon412532, lîngă firma INTERPROIECT. • (396393)

S C A R M A T U R A S A*

C Iu j-N a p o c as tr .G ă riin r .l9 -

organ izează C O N C U R S în data de21.04.1997, ora 8 la sediul societăţii, în vederea ocupării unui post de MAISTRU CHIM IST, specialitatea acoperiri metalice; (nichelare - cromare). : >

INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA SEDIUL SOCIETĂŢII SAU LA TELEFON 43.53.67INT.148..'

S C P f i N O R f i M f î SRL Oradea

reprezentanţa CLUJ-NAPOCAcu p ro fil de b iro tic ă , te le c o m u n ic a ţii,

te h n ic ă de ca lcu l

ORGANIZEAZA CONCURSpentru ocuparea’ unui post de l

DIRECTOR REPREZENTANTĂ.............................................. ........ . rC o n d iţii:- studii superioare, experienţă în domeniul

comercial; cunoştinţe de operare PC (Word, Excel, FoxPro).

Cererea însoţită de o scurtă autobiografie profesională se depune pînă în data de 8 aprilie 1997 la sediul reprezentanţei:

CLUJ-NAPOCA, str.luliu Maniu nr.39 Tei/Fax: 064/198 231.

Sunteţi unul d intre m icii întreprinzători care este pregătit pentru dezvoltare

şi doreşte credit ? E l constă în :

Suma cuprinsă între $ 2.500 • $ 15.000Dobândă 15% la dolar I an l

' . _ CTermen de rambursare între 6 şi 36 de tuni t

Serv iciile n o astre se ad resează p e rsoane lo r ju r id ic e d in

ju d e ţu l C lu j cu m in im um un an de ex perien ţă în

dom en iu l de ac tiv ita te al firm ei

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-430*563

Str. D. Francisc Nr. 11 CIuj-Napoca World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund

SC ARGOS SACIuj-Napoca

Str.O nisifor Ghibu (G alaţi) nr.20

n a n g a j e a z ă o• lăcătuşi de întreţinere

m aşin i de confecţie , cu experienţă în domeniu .şi stag iul m ilita r satisfăcut; ,

• confecţioner îmbrăcăminte,c a lific a ţi, cu vechim e în m eserie, pentru producţie deosebită de export

• 2 croitori la maşina bandzeg.Informaţii si înscrieri la sediui societăţii

pfnă la data de 15.04.1997 telefon 195292

C o n cu rs d e o fe rte

FILIALA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ

cu sediu l In Str.M em orandum ului n r .2 7

organ izează C O N C U R S 1 )K O F E R IT p rivind achiziţionarea de corpuri de ilum inai pentru ob iectivu l "M odernizarea ilum inatului public în m unicip iu l CIuj-Napoca - str. G h .D o j a”.)

Documentele concursului de oferte pot fi' rid icate de la sed iu l F .R .E . C lu j, Serv iciu l Exp loatare , începînd cu data de 7 .0 4 .1 9 9 7 ..

Data lifa iită de depunere a o ferte lo r este!16.04.1997.

L ic ita ţia va avea loc la sediul F .R .E . C lu j în data de 17.04.1997 o A 10. ‘ (761586)

SC UNIMET CUG SAcu sediul în CIuj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18B,

organizează în data de 17.04.1997, ora 10 ia sediul societătii,* *

LICITAŢIE pentru vînzare mijloace fixe:• Autoturism DAC IA 1325 LIBERTA, an

de fabricaţie 1993

• Autoturism DACIA 1310 BERLINA, an de fabricaţie 1994

Taxa de participare: 25 .000 lei. în caz de neadjudecare, licitaţia se repetă!

în data de 24 ,04 .1997 , ora 10 la sediu| societăţii. jRELAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA; BIROUL ME - INVESTIŢII, TELEFON 415629. ';

&

i

SC ARTA CULINARA SA CIuj-Napoca

Str.lu liu M aniu nr.34 Organizează

LICITATEla sediul societăţii pentru înscrierea unui

spaţiu de 263 mp. din str.Pasteur nr.56, bloc.V.B 1

Etapele de desfăşurare a licitaţiei- e ta p a I ' - 1 0 .0 4 .1 9 9 7 , ora 10- e ta p a a Ih a - 1 7 .0 4 .'1 9 9 7 , ora 10- e ta p a a IIl-a - 2 4 .0 4 .1 9 9 7 , ora 10

Caietul de sarcini se poate obţine contra sumei de 1 0 0 . 0 0 0 lei de la s e d i u l societăţii

| I N F ® R M A T I i < l l A ^ r E l l E l = O N l 0 6 4 / ? l 9 7 6 1 0

sîmbătă-dumrnîcâ,5-6 aprîlîe 1997 PU B LIC ITA TE CLUJ-NAPOCA: luni-vincri JM6;sîmbâ(â 9-14; tel/lax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:!;:;;

luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A D E V A R U Ld e C l u j ____

în b a z a L e g i i n r . 3 1 / 1 9 9 0 p r i v i n d s o c i e t ă ţ i l e c o m e r c ia l e

ş i a O r d o n a n ţ e i d e U r g e n ţă a G u v e r n u lu i R o m â n ie i n r .5 /1 9 9 7

Consiliul de Administraţie a Societăţii ComercialeMECANICA MARIUS SA

C l u j - N a p o c a

convoacă

Adunarea Generală Ordinara şi Extraordinară a Acţionarilor

la data de 10 ap rilie 1997 ora 13 la sed iul societăţii situat în C lu j- Napoca, B -d u l M uncii n r. 10 pentru toţi acţionarii înreg istraţi la R eg istru l A cţionarilo r la s fîrş itu l z ile i de 19 m artie 1997.

în cazu lne în trun irii num ărului necesar de acţionari, Adunarea Generală se va repeta după 14 z ile , respectiv 24 ap rilie 1997, la aceeaşi oră ş i în acelaşi lo c .

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SEDIUL SC MECANICA MARIUS SÂ DIN CLUJ-NAPOCA, B-DUL MUNCII NR.10,

______ TELEFON 064-415067; 415567 ORELE 8-15. (/(>1578)

în atenţia publicului călător

U M E T O S © © O o # [M ® p â > © § ]face cunoscut că datorită lucrărilor edilitar-gospodăreşti din

intersecţia B-dul 21 Decembrie cu str. Gh. Doja, în data de 5 aprilie1997, începînd cu ora 12,00, circulaţia troleibuzelor se suspendă.

Pe liniile de troleibuze nr. 3 şi 4 vor circula autobuze pe traseu deviat: prin str. Cuza Vodă - l.P. Voiteşti - P-ţa M. V iteazu sud - str. Horea. în rest, traseul rămîne neschimbat. Se anulează staţia “SORA”. Din cart. Mănăştur vor circula autobuze pe linia nr. 40 pînă în P-ţa Unirii şi se va suplimenta capacitatea de transport pe linia de tramvai 101.

între P-ţa M. Viteazu şi P-ţa 1 Mai vor circula autobuze pe linia 25 S. Linia nr. 29 de autobuze îşi modifică traseul din P-ţa M. Viteazu prin Gh. Bariţiu - str. Emil Isae - str. Moţilor. Se înfiinţează staţie de oprire pe str. E. Isae, intersecţia cu str. Moţilor. ' ?

Duminică 6 aprilie 1997 se reia circulaţia pe liniile 6, 7 şi 23 S cu troleibuze, iar pe liniile 3 şi 4 vor circula în continuare autobuze pe acelaşi traseu deviat.

La terminarea lucrărilorde pe str. Gh. Doja estimate a fi în jurul orelor 18,00 se va relua circulaţia pe liniile de troleibuze mai puţin liniile 1 şi 25. ,■ .

DISPOZIŢIE privind convocarea Consiliului

local al municipiului Cluj-Napoca în şedinţă extraordinară

Prim aru l m un icip iu lu i C lu j-N apoca,în temeiul prevederilor art.23 al.2 şi 48 din Legea

nr.69/1991 privind administraţia publică locală, republicată,

DispuneA rtiunic. - Se convoacă Consiliul local al

m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o ca în şed in ţă extraordinară în ziua de 10 aprilie 1997, ora 15, în Sala de Sticlă de la sediul din str.Moţilor nr. 1 - 3, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Inform are p riv ind s itu a ţia p ie ţe lo r agroalimentare.

2. Proiect de hotărîre privind modificarea Hotărîrii nr 88/1997. '

3. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea Serviciului de administrare a pieţelor, tîrgurilor şi oboarelor în cadrul Direcţiei de administrare a domeniului public şi privat,

4. Proiect de hotărîre privind iniţierea unei Hotărîri de Guvern pentru trecerea în patrimoniul. Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca a stadionului municipal. A

5. Diverse. , -(865489)

P P sşpsii*

DISTRIBUITORIiEN-GROSS

8 2 0 ® m m

PE'BAZAtLICENTQ

A C R O K O M P , t E X l < E N T R Ă M p > ^

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie* t

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE

AL ZIARULUI NOSTRU!

j j j ^ t r i N a p o c a n r .1 G T e l e f o r i ^ / F a x l l 9 7 3 0 4

*• convocare *A S O C I A Ţ I A ” P R I V ’ 9 2 ”

C L U J A N A C l u j - N a p o c aAnunţă

Adunarea Generală a Asociaţilorîn ziua de 19.04.1997, ora 9 în Sala M are de

şedinţe din P iaţa 1 M ai nr.4-5

ORDINE DE ZI: !, i - i

1. Raportul Consiliului de Adm inistraţie ''2. Aprobarea Bilanţului Asociaţiei pentru anul

1996 si a B.V.C.' - ■ ■ •>3. Diverse. ,

în caz dc neîntrunire a cvorum ulu i, şedinţa se va ţine în cond iţiile p revederilo r Statutului. '

S C T S M S A R O M S Acu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.18

telefon 064/193411; 430097,8,9

anunţă scoaterea la concurs a postului de

Concursul va avea loc în data de 9.04.1997 ora 13. Condiţii: - studii superioare, tehnice sau economice

de specialitate;- vechime minimă în domeniu 5 ani.

Informaţii suplimentare’la sediul societăţii sau la telefoanele mai sus menţionate.

P a l a t u l C o p i i l o r *

anunţă £organizarea de LICITAŢIE

pe bază de oferte pentru reparaţii.Acestea se vor depune pînă în 14.04.1997.

Caută să angajeze PERSONAL PENTRU

___ RESTAURANTDacă doriţi \tsă lucraţi într-o echipă tînără şi dinamică, într-uri loc plăcut şi curat, unde se pregătesc şi servesc produse de cea mai bună calitate şi sînteţi o persoană: >

• cu vîrstă între 18-28 ani; =•• entuziastă şi adaptabilă; |• care poate lucra în schimburi şi în week-end;

P e n tr u a v ă a s ig u r a îa to a t ia u a r e v a a b o a a m e n t l a z i a r u lvă p u te ţ i a d resa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i, str. N a p o c a n r . l 6 .

A D EVA RU L« t e C I i ţ i

A D E V A R U Ld e CBu| PUBLICITATE ! CLUJ-N AFOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SCJBRKDACJIA11 KI)

: luni-vineri 8-16; (el/fax 31-43-23; SUKKEPACŢIA DKJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-7*sîmbătă-duminică,5-6 aprilie 1997 1 0 .

H

I m p r i m e r i a A R D E A L U L C L U JO F E R Ă S P R E V Î N Z A R E

următoarele cărţi la preţ de producţie a u to r MIRCEA ELIADE Nr.pag. Pret vechi Preţ nou

HULIGANII 328 5.916:JURNAL DE VACANTĂ 168 3.978ÎNTOARCEREA DIN RAI 268 4.998 autor HENRYK SIENKIEWICZPOTOPUL-3 volume ' 1.220 12.750 Autori: EMINESCU, GOGA, VLAHUŢĂ POEZII-3 volumeCărţile se pot cumpăra de la sediul Imprimeriei, B-dul 21 Decembrie 146 sau la~ Librăria Imprimeriei, str.Memorandumului23 (în curte). Relaţii la telefon 413880.

de vînzare 2.300 1.600 2.000

6.000

2.900

I ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj • gusturile dumneavoastră!

S i i i M i e ă ®

b S i m ţ i ţ i c ă n u- \ • 9 9 .... -

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

. m i ş c a r e ?

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

dm;între'guljude,%âuia SCAPEXSRli Inbcenţiu;AIicu-Kieinhr.l-7ielM96213

M A T R IM O N IA L E

: • Pensionară, 57 ani, doresc Cunoştinţă cu bărbat pentru căsătorie între 60-65 ani. Tel. 19- 97-24. (385923) -

V ÎN Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

S.C. O N ESTO S.R.L.

c a s a :DE AMANETPiaţa M ihai Viteazu nr.42 '

T e l. 19-59-66 '

' • Vînd apartament 2 camere, cartier Gheorgheni. Tel 14-29-07. <393942).

• Pro Casa-agenţie imobiliari str. Gheorgheni nr. 23 tel.. 14-04-80. (379765)

• • Vînd deşeuri mase. plastice cca. 3 tone. Tel. 18- 11-71; 17-88-01. (385940)

• Vindem magazin alimentar, m arfă, dotări interioare şi Dacia break Tel. 41-12-82. (385953)

• Vînd SRL 1993. Tel. 12-47-’ 61 (385920)

• Vînd dozator suc Siemens 3+1. Tel. 17-82-08,orele 10-22.' (385922)

• Vînd postav biliard şi vîrfuri cretă. Informaţii ici. 26-57-49 (385928)

• Vînd ieftin teren pentru cabană. Tel. 16-59-58. (379916)

• Vînd grădină str. Donath nr. 262 zilnic orele 10-19. (379934)

• Vînd teren intravilan 29 ari nlor. Tel. 13-64-10; 19-68-88. ‘>935)

- • Vînd apartam ent 1 cameră finisat Mănăştur. Tel 41-21-92. (393924)

• Vînd garsonieră . în Mănăştur. Str. Bucegi nr. 14, Bl. T l, et. 2, ap. 33.(393968)

• Vînd 4 camere confort 1 etaj 2 M ărăşti, ocupabil imediat, preţ 110 milioane. Tel. 42-56-46. (379841) "

• Vînd 2 camere 75 mp str. Reşiţa nr. 2 ap. 17 tel. 43-16- 50. (379843)

• Vînd apartament 3 camere str. ; Pata, decomandat, parter^ balcon închis, pereţi izolaţi, finisat, parchet. Tei. 15-71-51; preţ 40.000 DM (379917)

• Vînd garsonieră confort 1 etaj 2 preţ 45 milioane. Tel. 16-68-33. (379936)

• Vînd urgent apartament 2 camere. Str. Dunării,nr. 51 bl. V3 ap. 6. (385949) ,

Cu ocazia S fin te lor -j |i s ă rb ă to r i de P aş ti Ah

ACORDăm o re d u c e re d e p re ţ de >entru p la ta in tegrală

w C T i i g y '

i®

(H U -N A P O C A :♦ Piaţa 1848 nr. 1 TeL 437429; Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 Tel. 4 3 7444 (Zona Carbochim - Clujana).

DK.I: ♦ Sfr.licTeodoroiu n r .5 6 - Tel. 215073HUMDfX: ♦ Str.A.Iancu n r .l . - Tel. 253493

M ai găsiţi: 1U UCU KT. PA L U X , L A C U R I, A R A C K T , D I L U A M .

• Vînd convenabil covor Cisnădie 3,5x2,95 şi 2 fotolii cu masă rotundă, hefolosite. Tel 14- 98-79 după ora 18. (394023) •

• Vînd cherestea cireş 50 bucăţi, grinzi 78 bucăţi, corni brad 10 bucăţi, uscate, aspirator rom ânesc Tel. 14-15-56. (379815)

• Vînd pui ciobănesc german. Tei. 14-57-89 str. V. Lupu nr. 35. (379831)

• Vînd aragaz cu 2 ochiuri la jumătate de preţ. Tel. 19-04-38. (385818)

S C H IM B U R I D E L O C U IN Ţ Ă

• Vînd c a i i , curte şi grădină, 2000 mp, în llonţlda, preţ 70 milioane sau schimb,cu 2 camere Cluj. Relaţii comuna Bonţida nr. 125.(393569)

• Vînd urgent, convenabil, 2 camere confort mărit. Str. Jiului nr. 2, Bl. V4, sc. II, ap.v24. (393748)

• Vînd apartament 3 camcre confort 1, parter înalt, mobilat sau nemobilat cu bcci amenajat şi loc dc parcarc, zonă bună Mărăşti, str.Tribun Vlăduţiu nr.2, preţ 95.000.000 lei, tel. 13-00-79 sau 13-68-22.(865487)

• Vînd 2 garnituri complete de mobilă în stare excepţională, preţ 3.000.000 lei/garnitură. Tel. 13- 00-79 s a u . . .13-68-22. (865487A)

• Vînd casă în comuna Gilău, 4 cam ere, bucătărie, baie, grădină/ negociabil. Gilău, str. Morii nr. 1052 (393927)

• Vînd apartament. Tel 14-92- 34. (393964)

• Vînd apartament 2 camere. Tel 41-54-74. (393990) :\ ' Vînd apartament 3 camere superfinisat şi garaj, zona Pata. Tel 15-64-59 după ora 16. (394040) ' . ; ' / ;

• Vînd ^apartament cu 3 camere, e ta j, 1, Calea dorobanţilor: Relaţii la tel. 15-37- 54 şi 018-62-31-18. (379516)

• Vînd apartament Piaţa Mihai. Viteazu 84 mp. Tel. 12-80-06. (379547)

• Vînd garsonieră confort 1 Mărăşti. Tel. 41-10-26. (379726)

• Vînd apartament 4 camere cu garaj. Tel. 17-51-91. (379748)- • Vînd apartament cu 3,camere şi garaj, super finisat. Tel. 18-78- 73 (379786) :- •: Vînd garsonieră confort 3

e ta j - 2 M ănăştur, ocupabilă imediat. Tel. 42-56-46. (379842)

• Cumpăr 1-2 camere, plata pe loc lei sau valută. Tel. 9-42-59. (379848) .. ■ . -£ - '

• Vînd urgent apartament 2 camere str. Plopilor nr. 75 ap. 19. (379874) / ,

• Vînd apartam ent două camere. Informaţii tel. 41-35-33. (379876).

• Vînd garsonieră confort Mănăştur slr. Bucegi nr. 15 ap! 79 tel. 16-20-15. (379882)

• Vînd casă cu etaj în comuna Chinteni nr. 263 compusă din 3 camere; bucătărie, baie, grădină şi curte mare. (379891).

• Vînd apartament 2 camere etaj 1 zona Big Mănăştur. Tel. 16-52-00. <379894)

• Vînd garsonieră mărită str. Grigore Alexandrescu nr. 21 ap. 14 chiar si în rate urgent. (379909) ■'/ • Vînd apartament 4 camere preţ 110 milioane. Tel. 16-70-83. (379919) , ; :

• Vînd sau închiriez parţial apartament ultracentral de 180 mp. Telefon 19-75-84. (379921) ,

• Vînd casă particulară situată în cartierul Gheorgheni, compusă din 2tcamere 208 mp. Informaţii la ţel 14-57-17 sau str. Padiş nr.2 ap. 24, vizibil zilnic orele 9-20.(385933)

• Vînd garsonieră 30 milioane negociabil,. Relaţii str. Byron nr. 6A camcra 13, zilnic după ora 18. (385980) '

• Vînd casă 3 camere, anexe, singur în curte. Tel. 15-96-01(385934) .. .

• Vînd apartament cu 3 camere, în Apahida slr. Republicii nr. 6 bl. 9 sc. 2 et. 2 ap. 13. (385960)

• Vînd apartament 4 camere în Gheorgheni. Tel. 14-40-62. (385986) ;/ • Vînd casă particulară la preţ avantajos. Tel. 13-70-02. (385993)

• Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 16 bl. C lT et. 3 ap. 56. (385937)

• Vînd casă cu grădină mare pe str. Plevnei nr. 33. Tel. 41-52-18. (379929)> Vînd garsonieră confort I, cu telefon, Zorilor. Tel. 14-72-89. (385975) >

VizionaţioVlDEOCASETA

s t r .D .G h e re a nr.25,

'• Schimb apartament cu o cameră situat central la Tg. Mureş cu similar Cluj. Tel. Cluj 19-75- 84 (379922) ' '

ÎN C H IR IE R I

• Vindem piese pentru Aro, TV, Rabă, Oltcit, Dacia în - str. K'. Marx nr. 22 (394002) ^

• Vînd Aro 320 D an fabricaţie 1993, 27.000 km. Tel. 15-23-40. (379152)

• Vînd sau schimb Cielo an 1995 cu apartament 2 camere. Ofer diferenţă. Telefon 15-13-74 seara. (379721)

• Vînd BMW 735i model 1988..Tuli option preţ 15.000: DM. Tele/on 056/19-70-70 luni-vineri orele 12-18. (379780)

• Vînd Ford Probe alb, excepţional, 9500 DM. Tel. 43-11-85 şi 14-21-22 (379868)

• Cumpăr motocicletă Manet .(şi accidentată). Tel. 17-07-05. (379933)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 42-68-64 (385929)

• Cumpăr motor Aro. Tel. 16-61-65 (385967)

lîngă CLUBUL CFR Cele mai mici preţuri j

Cele mai MULTE TITLURI!; Vînd Aro motor Braşov.

Gilău nr. 1157. (379783) ' • Vînd. Renault Trafic din

1987. Tel. 059/12-45-92 după orâ 20. (379812)

• Vînd Skoda 105S an 1987 şi frigider Arctic 180 1, televizor color. Tel. 14-77-81, (379896)

Vînd rulotă Franţa 5 persoane super dotată, înmatriculată. Tel. 13-40-80 (385956)

Vînd urgent Dacia break, 0 km. Tel 15-94-59. (385974) s

• ' Caut garsonieră sau apartament în orice zonă. Tel.'12- 82-38. (O)

• Societate comercială înch iriază spaţiu pentm dcpozitare-65 mp. Se. asigura pază şi manipulare. B-dul Muncii nr. 9.’ (393886). * Membrii A sociaţiei Fiii

V echiului. Mănăştur închiriază teren pentru păşune şi arabil

/Telefon 16-17-84; 17-85-32 sau 17-21-27. (394019)

• Dau în chirie pe Calea Turzii hală + birouri superfinisatc, 8 mp. Tel. 43-80-20 între orele 16 (379885)

• Vînd generator de curent.. Tel 14r71-90. (393971)

i • Vînd televizor Orion şi G oldstar > cojor cu video

in corp ora t, - am bele cu telecomandă. Tel. 16-92-76. (379920)

Vînd VW G olf neînm atriculabil, 500 DM şi televizor. Tel 19-35-44 (393985)

• Vînd Saab 900 GLE, 1986, înmatriculat, piese rezervă, pret: 5000 DM. Tel 14-35-42; 19-34- 55. (393994) ' .; ;

• Vînd Dacia 1310 TI,X an 1990. Informaţii tel 15-02-51. (394008) ; . , • Vînd urgent Oltcit 34.000 km la bord, stare bună. Tel 43-12-95. (394012)

• Vînd Volvo diesel. T e l.41- 90-91. (394020)

• Vînd Oltcit Club 1989 56.000 km stare foarte bună. Tel. 17-93-' 82. (379532) -

• Vînd urgent şi convenabil VW Scirocco înmatriculat şi'cu carte. Tel. 18-89-28. (379737)- • Vînd caroserie Dacia break comuna Baciu nr. 354 Victor., (379819) -

• Vînd urgent'2 autoturisme W artburg cu motor- de G olf înmatriculabile, din 1989 şi 1990, stare perfectă cu 22.000 km. Tel. 15-45-88 zilnic după ora 16. (379872) •

• Vînd urgent Toyota Hiace. Tel. . 16-63-35 după masă. (379878)

• Vînd urgent canapea extensibilă şi maşină de cusut electrică. Tel 41-04-74. (393884)

• Vînd aparatură electronică. Informaţii în comuna Blăjel nr. 132. Tel. 126 A judeţul Sibiu. (385858) . '

• Vînd televizor color ieftin. Tel. 17-32-32 (385942)

• Vînd urgent aparat Kettler; deck şi staţie' Sony aproape nonă; boiler electric 200 L, combină, muzicală Technics. Tel. 17-39^41 (385983) .

• Vînd maşină de. îngheţată. Tel 14-58-22. (393977)

• Vînd betonieră, aparat sudurătyrolit. Tel. 12-01-19. (379756)

• Vînd rotopercutor, flex, maşină de scris. T el/ 14-98-27; 19-77-84.(385936)

• Vînd pui co llie cu pedigree. Tel 14-20-25 după orele 18. (393976)

• 1 Vînd bîrne brad- construcţie casă , cabană. Tel. 16-34-67 (385957)

• •• Vînd 2 pui Saint Bernard, ambii cu pedigree, l'fem elă şi 1 mascul. Relaţii la tel 16-67-01 orele 14-18. (393869)

■ Vînd pui dalmaţian, 50 DM negociabil. Tel 17-26-33. (393901)

• Vînd pui boxer. Tel 14-31- 29. (394000) ■

• Vînd pianină. Tel 15-67-57; (394010) , '

• Vînd forinţi. f e l 19-87-27. (394015)

• Vînd mobilă combinată Bobîlna şi mobilă 'bucătărie în stare bună, str. Dostoicvski nr. 52 ap. 7 tel. 43-13-44; 060/61-75-59 orc 16-20 (379789)

• Dau în chirie apartament 3 camere, nemobilat. Tel. 14- 22-98. (379772)

• Dau în chirie apartament o cameră, str. Pata. Tel. 14- 55-82. (379886) . ■ - '■

. Dau chirie în casă. Tel. 18-49-16. (385760)

• Dau în chirie.garsonieră semimobilată, cu telefon. Tel. 17-78-89 (385941)

• Dau în chirie central, lîngă Hala Agroalimentară, garsonieră mobilată, cu telefon. Tel 19-56- 55. (393992) -i:;

• Dan în chirie casă nouă 2 camere, garaj, curte. Tel 15-67- 57 (394011) - ;

• înch iriez cameră str. TîrnaVelor nr. 24. (379867)

• O fer chirie garsonieră mobilată, cu telefon. Tel.. 16-68- 00. (379875)• • Inchiricz apartam ent 2

camere Gheorgheni, finisat. Tel 42-55-73 (379910)

• Dau în chirie apartament 2 camere str. Observator Zorilor Tel. 19-68-80 între orele 11-18. (379926) ; .

• ' închiriez urgent garsonieră mobilată, în Zorilor, cu telefon. Tel. 12-18-98. (379938) ' :

• Dau în chirie cameră 20 mp u ltracen tra l. Tel. 19-04-38 (385819)

• Dau în chirie apartament 2 cam ere'm obilat, cu telefon şi garaj. Plata anticipat îp valută. Tel. 15-93-19. (385943)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, str. Parîng nr. 11 et. 1 ap. .20 sau tel. Q50/74-11-53. (385979) ;

• înch iriez garsoniera mobilată, în zonă bu'năf. Tel. 19- 09-07; 17-15-63 (379893)\ > Caut pentru închiriat spaţiude 50 mp demisol. Tel. 14-78-47. (385409) '

D IV E R S E• Reînnoirea vănii alb-color.

Tel 13-07-02,, între orele 9-17. (393911)

sîm bătă-dum inică, 5 -6 aprilie 1 9 9 7 PUBLICITATE KXUJ-NAP()CAMuni-vin cri 8-16;sîmbătâ 9-14;tcl/fai 19-73-04; SUBREDACŢIATIJKDA:

luni-vineri 8-16; (el/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri Ş-16; Ici/fax 21-60-75.

A D E V A R U Ld e C i u l

« Şcoala de şoferi Rodna angajează instructori. Tel. 41-63-76. (393848)

* Societate comerciala angajează persoană cu camionetă de 1-3 tone, pe term en ' lung, pentru transport marfă în Cluj. Tel 19-75-28 după "ora 16. (393907)

• Angajez paznic de noapte. Informaţii tel. 15-71- 47. (385944)

- • A ngajez muncitori necalificaţi. Informaţii la tel. 15-71-47. (385945)

• Angajez tinichigiu auto. Tel. 13-03-08 (385970)

• Firmă ita liană, angajează ' secretară. C unoştin ţe: secretariat, engleză (italiană), prezenţă fizică plăcută. Informaţii tel. 13-60-83. (385990)

• Pierdut cîine. schnauzer uriaş în zona Andrei'Mureşanu-Calea Turzii. Ofer recompensă. Ţel. 19- 50-58 <3799J2)

• P ierdu t ce rtif ica t de■ înmatriculare vechi al SC R&M. Se declară nul. (385930)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• SC L ibrăriile Ved SRL angajează vlnzător carte la tonetă stradală. Tel 19-24-08 orele 10- 14. (393967) ; -

* Angajez croitorese. Tel. 19- 99-47. (379810)

• Profesor universitar oferă teste şi pregătire intensivă la matematică pentru bacalaureat şi admitere. Tel. 18-05-18 orele 18- 21 (379883)

_• Căutăm tinere prezentabile pînă la. 30 ani pentru lucru în străinătate pe post de ospătar barman, cunoştinţe generale de limba engleză sau germană. Tel.15-44-42 sau 41-44-58, (379925)

: • Angajăm primitor-distribuitor şi muncitori necalificaţi. Tel. 43- 33-55 (385918) ’' * SC Agromec Mociu SA

scoate la lic ita ţie pentru închiriere secţia Cămăraşu în data de 8 aprilie ora .10- $79884).

SC BTT-SA Bucureşti Filiala BTT Cluj organizează la sediu, în data de 21 aprilie 1997,'ora 10, licitaţie în vederea închirierii unui spaţiu pentru birouri situat în CIuj-Napoca p-ţa Ştefan cel Mare nr. 5 , . în condiţiile prevăzute de caietul de sarcini Informaţii ■ la sediu sau tel. 064/ 19-78-79. (385958)

* Cooperativa dş Consum Cîmpia Turzii anunţă licitaţie pentru birourile din Triteni, în data de 10.04.1997, la sediul din str. V. Alecsandri nr. 1, tel. 36- 83-60. In caz de nevoie licitaţia rămîne valab ilă pentru jo ile următoare,(385977) -

• Căutăm studentă maghiară pentru meditaţie la domiciliu, m atem atică, admitere în liceu. Tel. 14-18- 18 orele 16-20. (000100)

• Vopsitor auto cu experienţă îmi ofer serviciile. Tel. 17-10-05 seara. (379898), • In conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Fetti Emilia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de mediu pentru construcţie casă de vacanţă în M untele Băişorii. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (385946) ________ ____

P IE R D E R I

• , P ierdu t certifica t de înregistrare fiscală- original şi comunicarea de înştiinţare de plată de TVA ale firmei Rom Elida nr. R3827585. Şe declară nule. (379902)

• Pierdut sentinţa civilă nr. 11412/1996 din 14.10.1996 a firmei SC Sigma. Se declară nulă (379903) .

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm că a încetat fulgerător din viaţă scumpul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, veteran de război, - HANUCONSTANTIN, în vîrstă de 77 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 5 aprilie, ora 12, la Capela nouă din Cimitirul M ănăştur. Mereu te vom plînge şi nu vom uita cîte ai făcut pentru noi. Timpul ,nu va şterge niciodată din inim ile noastre amintirea sufletu lu i tău bun şi a dragostei cu' care ne-ai înconjurat: Soţia Măriuţa, fiica J?aniela, ginerele Ionică, nepoţii Oana ş i Rareş. (379889)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din- viaţă, după o grea suferinţă, a dragului nostru fiu, frate, cumnat, soţ şi tată NEGRUŢ GHEORGHE, în vîrstă de 44 ani. Înmormîntarea va avea' loc în satul Pata. Familia îndurerată. (379877)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a bunei noastre m a m ă ,' soacră, bunică şi străbunică- CHIŞ SUSANA, în vîrstă de 83 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 5 aprilie ora 12, la dom iciliu l acesteia din localitatea Pîglişai Dumnezeu s-o odihnească în pace. Copiii Ghinuţa, Doina şi Guşti cu familiile. (379880)

• Cu durere în .suflet anunţăm încetarea din viaţă în data de 2 aprilie 1997 a fiu lu i şi fratelu i nostru DAM IAN MIRCEALAURI AN în vîrstă de 44 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 5 aprilie, ora 14 în satul Pata, judeţul Cluj. Familia îndurerată. (379928)

• Zdrobită de durere anunţ trecerea în nefiinţă a scum pului meu soţ mr. BOGDAN M IRCEA, în vîrstă de 47 an i, după o scurtă şi grea suferinţă. Corpul neînsufleţit va fi depus în Sala de sport a Armatei (ASA) în ziua de 7 aprilie 1997 din str. D osto ievsk i, iarînm orm întarea la aceeaşi dată la orele 14 la Cimitirul Central. lacrim ile mele vor uda toată viaţa mormîntul tău, iar florile vor fi presărate în perm anenţă pentru dragostea şi bunătatea sufletu lu i tău.

/Soţia în veci nemîngîiată, Aria. (379931)

. • Cu nemărginită durere anunţăm încetareafu lgerătoare din viaţă a iubitei noastre fiice, mame, surori, cumnate şi mâtuşi DRAGOMIR DOINA, Ia numai 56 ani. Sufletul ei blînd ne va lipsi mereu. Înmormîntarea va avea loc azi, 5 aprilie 1997, ora 13, de la capela veche din cimitirul M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnească! Fam ilia îndoliată. (385968)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic BURUIAN VASILE, la vîrsta de 48 ani. Înmormîntarea va avea loc luni, 7' aprilie 1997, Ia cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată. (385978)

* Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost învăţătoarea MARIA OROSFÂIAN, născută Ploscaru, din Frata. Înmormîntarea va avea Ioc- azi, 5 aprilie ora 13 Ia Capela din Cim itirul Central. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească, în pace. Familia îndoliată. (379859)

• Sîntem alături de colega 'noastră d-na Alexandra Chifu în clipele greţe prin care trece la pierderea soţului profesor dr. EMIL CHIFU. Sincere condoleanţe. C olectivul de b iofiz ică , Institu tu l de Tehnologie Izotop icâ şi M oleculară. (379864)

• Sîntem alături de colegul nostru Lascău Ion la trecerea în nefiinţă a surorii sale TUŢA, din Turda. Sincere condoleanţe. C olegii de serviciu. (379866) '

• Regretăm pierderea celui care a fost profesor universitar doctor EMIL CHIFU şi ne alăturăm durerii fam iliei. Familiile Gherma şi Zamfir. (379871)

• Sîntem alături de colega noastră Deneş Livia în clipele grele prin care trece, pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe din partea colectivului SC Amalimex. (379881)

• Asociaţia de locatari ai. blocului TI din C alea F loreşti nr. 1 regretă dispariţia bunului lor vecin şi prieten COSTICĂ, pensionar şi veteran de război, 77 ani şi transmitem familiei sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească. (379887)

• Sîntem alături de familia colegei noastre Boloş Daniela în marea durere pricinuită de m oartea tatălu i drag. Sincere condoleanţe Biroul Evidenţa Populaţiei Poliţia municipiului CIuj-Napoca (379888)

• îm părtăşim durerea colegei noastre, Rodica. Vasilescu, la decesul tatălui drag. Colegele, din Serviciul C ontabilitate al Băncii A gricole-Sucursala Cluj. (379895)

• Sîntem alături de prietena noastră Livia Rus în greaua încercare prilejuită de moartea mamei sa le . Ioana, Dânuţa, Gina, Liuţa^i Doris. (379899)

• Cu durere ne despărţim de naşul nostru VONAŞ IONEL şi sîntem alături de Luminiţa şi Alin. Nelu, Paula şi Anca Iatan. (379904)

• Sîntem alături de familia Goron F lorian, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitei lor mame şi soţii GORON ANA. Dumnezeu s-o odihnească. Vecinii din sc. 7 bl. 188M (319907)

• C olegii doam nei Alexandra Chifu şi fiului său Florin din In stitu tu l de Tehnologie Izotop icâ şi M oleculară CIuj-Napoca exprimă compasiunea lor şi Ie ' transm it sincere condoleanţe pentrudureroasa pierdere a soţului şi tatălui drag EMIL CHIFU, eminent profesor-universitar şi rem arcabil cercetă tor ştiinţific. (379914)

• împărtăşim durerea şi sîntem cu sufletul alături de colega noastră Alexandra Chifu în aceste grele clipe pricinuite de încetarea din viaţă a soţului drag, profesor universitar EMIL CHIFU. Laboratorul de Abundenţe Izotopice ,ş i B io fiz ică al Institutului de Tehnologie Izotopică şi Moleculară CIuj- Napoca. (379915)

• Pios om agiu la îm plinirea a 2 ani de la decesul dragului nostru soţ şi naş CIOBAN TEODOR. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Margareta şi familia Feur Alexandru. (385884)

* Cu durere ne despărţim de cel care a fost cumnatul şi unchiul nostru- drag MÂNU CONSTANTIN. Nu te vom uita n iciodată. E m ilia şi copiii Măriuca, Livia, Aurel cu familiile. (385917) ,

• C olectivu l B loculu i Alimentar al Spitalului de Recuperare este alături de colegul Ior~ Sabău Da vid în marea durere pricinuită de pierderea mamei sale dragi. (385926) '

• Un ultim om agiu la trecerea în eternitate a celui care a fost unul d intre fondatorii Asociaţiei noastre GEORGE VASILESCU. A sociaţia : de D ialog Interetnic Cluj. (385938)

• Sîntem alături de colega noastră- Rodica Vasilescu, în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui. Sincere condoleanţe fam ilieiîndurerate. C oleg ii din Serviciile de Creditare ale Băncii Agricolr-Sucursala Cluj. (385950) —

• Sîntem alături de colega noastră Bogdan 'A n a în marea durere pricinuită de m oartea soţu lu i drag MIRCEA şi o asigurăm de în treaga . noastrăcompasiune. Colectivul din Ruttrans Cluj. (385962)

• Sîntem alături de colegul nostru Boloş D ănuţ în durerea pricinu ită de pierderea socru lu i.Transm item fam ilie i îndoliate sincerecondoleanţe. C o leg ii din Serviciul Economic al Poliţei judeţului Cluj. (385964)

> Sincere condoleanţe fam iliei locotenentu lu i colonel BOGDANROMULUS M IRCEA din partea foştilor co leg i din U nitatea M ilitară 01280 Cluj. (385965)

* Un ultim bun rămas sufletului cald al doamnei DOINA DRAGOM IR. Rămîn m ereu a lă tu r i de Florin şi fam ilia greu încercată . D um nezeu s-o odihnească! Liliana Mateoc (385969)

• Sîntem alături de colega noastră Vasilescu Rodica în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Banca A grico lă , ✓ F ilia la Horea. (385924)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Bogdan Ana pentru decesul soţului drag BOGDAN M IRCEA. Sindicatul Liber Ruttrans Cluj. (385963)

• Un pios omagiu celei care a fost buna noastră colega ing. BOZDOG ELVIRA. Condoleanţe familiei. Colegii DGAA Cluj. (385959) ‘ '

• Pios omagiu prietenului lt. col MARIAN VEREŞEZAN-brav ostaş al condeiului. C ondoleanţe fam iliei.- F am ilia Tutuia.. (385973)

• Aducem un ultim omagiu colegului nostru . BOGDAN NICOLAIE, " a n g a ja t al A telierului Som eşeni. Colectivul secţiei Drumuri Naţionale Cluj. (385976)

’• Sîntem alături de familia îndoliată în greaua pierdere pricinuită de trecerea în nefiinţă a distinsului avocat GHEORGHE VASILESCU. Sincere condoleanţe. Colegii avocaţi din B aroul C luj. (385987)

• Sîntem alături de colega noastră Rus Livia în marea durere pricinu ită de pierderea mamei .sale dragi. Colegii din centrala Băncii Dacia. Felii. (385989)

• O rugăciune, o floare şio lacrimă fierb in te pe mormîntul celei care a fost draga noastră GHIREAN ANA; la 6 luni de la deces. Soţul Nicolae şi fiica Ana cu familia (379804)

• La 10 ani de la dispariţie, un gînd pios, o lacrimă şi o floare pe m orm întul lu i CRIŞAN ALEXANDRU (BUBI), soţ, tată şi bunic. Soţia Raveca, copiii Marcela şi Nelu. (379869)

• Cu durere în suflet comemorăm împlinirea unui an de cînd inima iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic şi cuscru ZSEJKI LUDOVIC a încetat sâ m ai bată . Odihnească-se în pace. Familia. (379897)

• Se împlineşte un an de cînd a p lecat pentru totdeauna dintre noi cea care a fost soţie, mamă, bunică iubitoare MARCU ANA. Dorul şi durerea răm în veşnic în sufletele noastre. Parastasul va avea Ioc în data de 6 aprilie 1997 ora 12 la Biserica ortodoxă de pe B- dul Eroilor. (379918)

• Tristeţea şi dorul este la fel de intens la îm plinirea unui an de cînd ne-a părăsit dragul nostru soţ şi tată ing. VASILE B O Z B IC I. Dragostea, devotamentul şi bunătatea lui ne ocroteşte în continuare. Dormi în pace, suflet drag! Parastasul de pomenire se o fic ia ză la bKerica de pe str. Biserici O rtodoxe la data de 7 aprilie, ora 12. Rugăm pe cei ce l-au iubit şi stim at să păstreze un m inut de reculegere. Soţia şi fiica . (385919)

* Astăzi ş t împlineşte un an de cînd soţul şi tatăl nostru MUREŞAN AUREL a plecat dintre noi, lăsîndu-ne sufletele pustiite de durere. L acrim i şi flori pe mormîntul tău, tati. -Soţia Rica şi fiica Dia. (385921)

• A trecut în veşnicie p reţiosu l nostru coleg şi p r ie ten ; av. , GEORGE VASILESCU fondator şi vice preşedinte al Utaiunii Judeţene a Pensionarilor Cluj. Asigurînd familia de întreaga noastră compasiune îl rugăm pe Dumnezeu să-l odihnească în pace! Consiliul Judeţean UGPR . Cluj. (385925)

■ în data de 6 aprilie 1997 se îm plineşte un an de lacrimi şi durere de cînd ne- a părăsit dragul nostru soţ şi tată SELINCEANU IOAN, lăsîndu-ne în suflete un gol şio am intire de neuitat. .Lacrim ile noastre să se schimbe în albe fiori care să- ţi vegheze "somnul într-o veşn ic ie” . Dormi în pace suflet iubit şi blînd. Soţia Aurica şi fiul Ioan-Radu. (385935)

• Au trecut 6 săptămîni de cînd destinul nedrept; ne-a produs o mare tristeţe , luîndu-1 dintre noi pe dragul nostru fiu, frate şi unchi PLÂCINTAR NICOLAIE, la numai 46 de ani, lăsînd lacrimi şi durere. Tata Ioan cu soţia Maria,'sora Minia cu familia. Dumnezeu să-i uşureze sufletul. Parastasul de pom enire va avea loc sîmbătă, 5 aprilie 1997, orele 9, la biserica din cimitirul Mănăştur. (385971)

• . . . S-a scurs un an de Ia trecerea în lumea celor drepţi a iubitului nostru unchi, episcop EMILIAN BIRDAŞ de Caransebeş, fiu al Rohiei'din Ţara Lâpuşului, stins din viaţă în 5 aprilie:1,996, în vîrstă de 74 ani. întreaga sa viaţă şi activitate si-a dedicat-o cu devotament şi credinţă slu jir ii lui D um nezeu, neamului românesc şi culturii sale, situ îndu-se deasupra vicisitudinilor şi nimicniciei celor lumeşti, care nu I-au oco lit. Prodigioasa sa activitate a fost încununată de recunoaşterea.deosebitelor sale merite de către-A cadem ia Română, care i-a conferit, în anul 1992, titlu de membru de onoare. î i deplîngein plecarea din mijlocul nostru ş i-l rugăm pe bunul Dumnezeu sâ-1 primească de- a dreapta Sa. Figura sa luminoasă ne va rămîne , pentru totdeauna, călăuză în v ia ţă . N epoata Susana C ucerzan cu fam ilia. (385984,5)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în eternitate a iubitului nostru so ţ, tată şi socru PAVEL IOSIF în vîrstă de 59 ani din Huedin. Fie-i ţârîna uşoară! Înmormîntarea va avea lot duminică, 6 aprilie, ora 13 iu cim itiru l din H uedin. Familia. (O)

* Sîntem alături de familia Pavel în marea durere prin care trece . Fam. arh. Romulus Zamfir. (O)

A D E V A R U Ld e C l u j S P O R T sîmbătă-dumîmcă, 5-6 aprilie 1997

M

m m iw f o» IEPURE St PÎGLISAN AU FOST SUSPENDAŢI

PENTRU 0 ETAPĂ DE CONDUCEREA CFR-ULUI. ASUPRA LOR PLANÎND SUSPICIUNEA CÂ AR URMA SA “BLÂTUIASCĂ' PARTIDA DE SÎMBÂTÂ, CU ELECTROPUTERE. ÎN ACEST TIMP, 8 DINTRE JUCĂTORII FEROVIARI INTENŢIONEAZĂ SĂ SE ADRESEZE FEDERAŢIEI, S E S IZ Ă ILEGALITĂTI ÎN ÎNTOCMIREA CONTRÂCTELOR DE JOC

■ ÎNDEPÂRTÎNDU-SE TOT MAI MULT DE PROMOVARE, ISCT L-A SCHIMBAT PE ANTRENORUL CAROL GALL CU FOSTUL JUCĂTOR AL “SÎRMAR1LOR RADU NICOLAE (M.H.)

D i v i z i a A d e f o t b a l ^ 2 3

^ e r o u î a r i i d t i f c z g u i î , ;

, Azi, sîmbătă 5 aprilie, partidele etapei cu numărul 23 în Divizia A de fotbal. Să aruncăm o privireasupra etapei:

O Minerul Motru - Corvinul. Motrenilor li s-a dus vestea că nu acceptă înfrângerile pe teren propriu. Se vor resemna hnnedorenii cu respectivul “statut” al motrenilor? ' , ' ,

O CFR CIuj-Napoca - Electroputere. Pentru nimic în lume feroviarii clujeni n-au voie să piardă acest meci dacă nu vor să intre sub incidenţa gravelor ameninţări, cu retrogradarea. Şe aude acolo sus în Gruia semnalul dc alarmă? ' \ ; : S * ■'

O Dacia Piteşti - U.T.A. în tur, capricioasa “Bătrînă doamim’ a. ccdat acasă, la Arad, în faţa piteştenilor. Ea ar încerca să-şi ia revanşa la Piteşti dar “capriciile de femeie bătrînă” nu prea ţin în faţa piteştenilor, care în etapa trecută au îngenunchiat pe Electroputere în “bîrlogul” craioveafl din Valea Roşie. ' . - , ;' O Gloria Reşiţa - Gaz Metan.- Va reuşi Gloria să stopeze ascensiunea

teribilistă de primăvară a medieşenilor? Aceasta este întrebarea, foarte grea pentru gazde ameninţate de pericplul retrogradării.

0 F.C. Inter Sibiu - CSM Reşiţa.- Sibienii ţin cu tot dinadinsul să-şi ia revanşa pentru scorul de forfait cu care au pierdut în tur la Reşiţa. Oaspeţii ţin la poziţia de lider aşa că va fi un meci “care pe care”.

O Minaur Zlatna - CFR Timişoara. Un derby al cozii clasamentului, cu avantaj... “serviciu” (ca să folosim un termen din tenis). ’ ; ... O ASA Tg. Mureş - Olimpia. Mureşenii au cîştigat şi în tur,' la Satu

Mare, cu 3-2. Vor recidiva mureşenii în faţa sătmărenilor care în clasament nu au decît doiîă rubrici: jocuri cîştigate şi pierdute, cea a meciurilor nule fiind “alba”? : : - ’

O ARO C-lung - Unirea Dej. Un derby al părţii superioare a clasamentului, între reprezentativa maşinilor de teren şi trupa miriştilor dejeni, aceştia din urmă sperind să nu piaTdă-contactul cu primele două clasate. Speranţe greu de materializat dar.nu şi imposibile,

O F.C. Maramureş - F.C. Apullum. Băimărenii îri' revenire de -■formă, înjugaţi din greu în tentativa de a părăsi-zona minată a

Clasamentului, au majoritatea şanselor fiindcă oaspeţii riu prea au spor în deplasare.: / .■ V , ' v '„■■■•

r : Romeo V. CÎRTAN

• Lituania-Româriiă a fost un meci rău, anost, între meşteri buni şi ucenici răi. Am dominat fără a , înscrie mult prea m ult!, 4 ~ ‘ Rezultatul e bun, mai ales c ă . am jucat în zece, Hagi fiind lipsă j cu desăvîrşire. Cu viteza, travaliul; şi creaţia din acest meci, Hagi

nişte atleţi cam depărtişor de fotbal. Culmea: polonezii au avut două mari ocazii în prima repriză şi alte două în cea secundă. Parcă meritau ei să învingă. Pentru prima o^ră o victorie a Italiei mă supăra!!

• Meciul ce]-mai bun: Franta-

Pase subiective

Popas în fo tb a lu l e u ro p e a n ...

poate evolua şi la 50 de ani în naţională!! . ' :•

Dacă te respecţi cît de cît,; trebuie să joci fie şi două-trei minute fotbal. Şi în c ă u n mic bufon: Adrian Ilie! - -

• Rai Uno şi-a codat meciul! ■ Trebuie decodor. Poate tot cu decodor va trebui să intrăm în NATO! Asta-i viaţa: ieri cortina ■ de fier, azi dccodoarele şi- monitorizarea! Ce frumos!

• Am urmărit parte din meciul Polonia-ltalia pc Tv. Polonia. Aşa câ, să-şi mănînce fript codajul Rai Uno. Italia, o durere: n ic i. urmă dc fotbal. Pasc, unele bune şi atît! Italia nu a putut învinge

Suedia, Franţa o echipă bună, cu un fotbal elevat şi cursiv şi plin de fo rţă , Suedia cu nişte buldozere descătuşate, care au vru t doar să: demoleze! Ce durităţi, ce intrări, ce bodicecuri!, au oferit suedezii, care nu pricep de ce nu stau ei pe schiuri şi la hochei, care li şe potriveşte de minune. i

• Arbitrul acestei întîlniri a acordat francezilor un 11 metri cînd Djorkacff s-a lovit cu stîngul peste dreptul, fără a fi nimeni pc aproape. Un record! Şi Franţa a deschis scorul astfel prin pomană! -

„ Viorel CACOVEANU

Ovidiu Ceclan şi...misiunea imposibilă

“ V r e a u s ă m a r c h e z în

D iv iz ia

N a ţ io n a lă ! ”

Ovidiu Ceclan e un munte de om, cu palme late şi grele, cu picioare “ep ila te” de crampoanele adversarilor şi cu multe ambiţii. Pînă la (i, ajunge titularul postului de portar la “U”s-a tăvălit de sute de ori în noroaiele diviziilor inferioare. Ovidiu Ceclan e tipul de om care a reuşit în viaţă doar prin muncă.

■ H iM Wi l MW B B K m m

‘V 'v *

. . .

- Ovidiu, ce ai simţit atunci cînd ai devenit înlocuitorul lui Zoltan Ritli, omul despre care se spune că a adus Clujului jumătate din punctele ediţiei trccute? ■ • ■ ■: - E normal ca Venind de la un eşalon inferior să ai emoţii la debut Divizia Naţională e cu totul altceva ! şi bineînţeles că am avut şi eu ceva; emoţii. Am intrat în meciurile grele, cu Jiul, cu Dinamo şi^dacă nu aveam o pregătire serioasă puteam ,

■ claca foarte uşor pe fondul emotiv de care am vorbit ;

- Spuneai de pregătire. Este cumva deosebită de a celorlalţi portari?■ - Nu aş putea spune chiar acest lucru, dar muncesc enorm la antrenamente cu nea Ioszka Cavai.: Bine, adevărul e că. nu'aş fi ajuns niciodată aici dacă nu aveam şansa' de a lucra de mic cu tatăl actualului t

.arbitru Dan Dragoş Crăciun, care. fiind şi el portar mi-a ,descoperit primul tainele acestui post.

- Ai devenit celebru pentru ieşirile mult în afara careului Nu! îţi sînt suficienţi cei 16 metri?

- Ce să-i fac dacă mă uit prea mult la televizor?! Lăsind gluma la

o parte, eu cred că şi postul de portar a suferit în ultimul timp multe modificări: Portarul tinde să devină tot mai mult un al doilea libero, dar adevărul e că ambiţiile mele merg mai departe, chiar pînă la cealaltă poartă. îmi doresc enorm să marchez cel. puţin un gol în; Divizia Naţională, dar pînă una alta; aş fi bucuros dacă aş primi cît mai

.puţine! . .. . , ■'- Este vreun atacant în

campionatul nostru pe care nu ai vrea să 9 ai în faţă? :

- Eu nu aş vrea să-l am pe nici unu), dat ăsta e fotbalul! Lăcătuş mi se pare cel mai periculos. , V - Ţi-a fost vreodată ruşine "să ieşi de pe teren?

; - Nu, pentru că a ti ta timp cît îţi faci datoria nu are de ce să îţi fie ruşine^ Totuşi,' după partida de acasă cu Ceahlăul am avut ceva

■îndoieli la vestiare.. în final, spune-mi te rog, crezi ca e mai greu să fii portar decît jucător? , i

Bineînţeles, în poartă e locul unde se văd cel mai uşor greşelile. Dar adevăml e că dacă nu îmi plăcea nu mă făceam portâr!

Mihai HOSSU

P S fi n “ G u p a R o m â n i e i

'99.

Prima zi, primele rezultateV Vineri, 4 aprilie, s-a dat startul în grupele semifinale ale “Cupei României”. Grupa a Il-a, CIuj-Napoca, este ceva, ceva mai uşoară, cu “U” ARDAF, Victoria Someş Dej, Tractorul Prescon Braşov şi Universitatea Craiova. ' :" în prima zi s-âu înregistrat următoarele rezultate: Someş Dej - Tractorul Braşov 3-1 (14,11, -10, 8);

“17 ARDAF -“ U” Craiova 3-0 (11/4, 5).! Astăzi, 5 aprilie, ,se întîlnesc “U” Craiova - Someş Dej (ora 16.00) şi “U” ARDAF Tractorul Braşov (ora ,17.30). Duminică, de la ora 12,00, Tractorul - ■TJ” Craievaşi “U” ARDAF -Someş Dej (ora 13.30).

Clasamentul final, cronici, comentarii şi interviuri veţi putea citi îri ziarul nostru de luni, 7 aprilie.

Demostene SOFRON

B

* * Si.

M ircea Cristescu, liderul < de marcă al aruncărifor de la 6,25 metri, într-o ipostază inedită, ca re face, chiar şi preţ de o... "secvenţă" să ne ducă în lumea NBA-ului.

V e s t iâp e n t r u f ii rid iţa r iS c u m p i r e a t a x e i d e v i z ă

ş Taxa de viză a permisului de pescuit sportiv, unică pe ţară, pînă la 31 martie a fost de 50.000 lei (o prevedere statutară de achitare a acestei taxe-pînă la 31 martie). De la 1 aprihe a intervenit majorarea acestei taxe lai valoarea de 67.500 lei (cine doreşte să-şi vizeze permisul pentru 1997

; pentru apele de şes şi coîinare va achita deci suma de 67.500 lei; acceaşi .sumă se percepe pentru cei care vor să-şi vizeze permisul numai pentru; 'apele de munte; cel care doreşte viză şi pentru şes şi pentru munte, ■ beneficiază de o reducere de 50 la sulă pentru şes sau munte, achitînd’ în total 67.500+33.750 lei). O atenţionare: grăbiţi-vă să achitaţi taxa de viză pînă la 30 aprilie fiindcă după 1 mai intervine o nouă scumpire - atenţionare valabilă pentru cei care nu şi-au vizat permisul pînă acum.

, 'A t e n t a t e c o l o g i c ? . -j Săptămîna trecută, , concret joi 27, martie, la sediul AJPS un" anunţ telefonic recepţionat la ora 9,15 a.m., alerta asupra faptului eă pe lacul

.Floreşti pluteşte puiet ţnort de peşte. S-a luat legătura cu R.A. Apele Române şi urgent un echipaj format din ing. Nicolae Domşa şi ing’.

; Anatol Malaiu de la Apele Române, respectiv ing. Octavian Morar'şi Leon Cristea de la AJPS s-a deplasat la faţa locului,- unde s-a luat legătura cu pescarul sportiv Ioan Stan care a dat alerta. Au fost luate probe de apă din diferite'sectoare ale zonei, de mîl, au fost recoltaţi peşti morţi sau ameţiţi. Analiza probelor de apă şi mîl n-a evidenţiat substanţa care'a determinat atentatul ecologic (cu tentă de braconaj). Răniîne ca analiza chimică a peştilor morţi să dea un răspuns în privinţa substanţei otrăvitoare. . / , * ■

A t e n ţ i e p e s c a r i : î n c e p e p r o h i b i ţ i a ! ;O veste mai puţin agreată de pescarii sportivk'lncepind cu data de 14. ■

aprilie începe prohibiţia în apele colinare şi de şes, care va ^ura pînă pe. .12 iunie. Noroc că pe 1 mai se deschide pescuitul în apele de munte.: în cele 16 zile de oprelişte, pînă la 1 mai, timp suficient pentru pescari de a pregăti sculele şi firele pentru trecerea de la.şes la munte.

! S o l u n a r e l e; Iată ce spun solunarele pentru săptămîna ce urinează: luni 7, marţi 8, miercuri 9, joi 10 şi vineri 11 aprilie şanse foarte bune; sîmbătă 12 şanse schimbătoare, iar duminică 13 aprilie şanse bune. Fir întias!

’ Victor PESCARU

Spiilea - abandon -.la Hilton Kead Island

* , ' ■■După ce anterior se

calificase fâră a lovi o minge în dauna Magdalenei,. Maleeva (fav. 16), germanca' Wiltrud Probst s-a calificat în

. sferturile ’ turneului/ '"dîn‘' Carolina în urma abandonu­

lui Irinei Spîrlea, la 4-1 în. primul set. Ea o va întîlni pe Mâftina,,Hingis (6-3/6-3 cu Bafbara ’Şchett),Jîn timp ce Anke Hulţer (3-7,- 7-6,6-3 cu Majoli)>va juca';cu Seles.

' Parteâ de jos a tabloului principal a furnizat două

"Cbombo": Coetzer - Sanchez Afav. 2) 6-2, 5-7, 6-0 si ^Schultz(13 - Novotna,(3)l" . 3 .6 - 3 . ; '

Âcuzînd o accidcntare la încheietură mîinii după Key

Biscayne, Pete Sampras va absenta din turneele de la Hong Kong (săptămîna viitoare) şi Tokyo (13-20 04), în locul său fiind desemnat cap de ^serie - rir. 1 ■ conaţionalul Michael Chang. Magnus Larsson a, ratat partida de Cupa Davis cu

-Ăfrica, de Sud, Să vedem dacă Wayne Ferreîrajsi va pastraja Vaxjo invincibilitatea in faţa lui Enqvişt si Bjorkman. Andre Agassi

speră că victoria contra Olandei îi va ridica moralul pentru o mai bună evoluţie în circuitul ATP Mai pufin optimist e câpitanul Adnaho Panatta,-cană Je dă elevilor săi (doar) 50 la. sută sanse acasă cu Spania. în fine, la Adelakte, Australia porneşte marş favontâ Jn faţa Cehiei, văduvită ds absenţa lui Kordg si Vacek. •

Radu C. MUNTEANU

M i e «mica le:. Chite * Brazilia 0-4• Ungaria * Australia 1-3 '• Franţa •' Suedia 1-0 , '

, '* Elvefla «• .Letonia 1 -0; 'Î^pty Venables a stricat jubileul iul Pufska^, Vidmar (6, 90) şi Muscat (8S)-înscriind pentru canguri, în yreme ce Ktauss (33) a

, m m l singurul go|al,gazdelor pe "Nepstadion’'.

Radu C. MUNTEANU

M E M E N T O

5 a p r i l i e

• Un moment de răscruce în istoria sportului modem: acu m 101 ani, deci în 5 aprilie 1 8 9 6 , au fost .inaugurate J o c u r i le ^ Olimpice modeme de la A tena! Au fost prezenţi numai sportivi - nici o sportivă! - din 13 ţări: Australia, Austria, B ulgaria, C hile, D anem arca, E lv e ţia ^ F ranţa , G erm ania; M a r c a ; B ritan ie, SU A , S u e d ia , U ngaria şi bineinţeleşs ţara' organizatoare, Grecia. L a stan;: s-au aliniat în total 311 sportivi care s-au întrecut în 43 de p ro b e : din 9 ram uri, sportive (atletism , ciclism , gim nastică, h a l t e r e / lupte, nataţie, scrimă, te n is de; cîm p şi tir).. L a lu p te toţ: concurenţii şi-au ţnăsurat forţele in tr-o singură c a te g o r ie dc g reu tate , spre su rp rin d e re a generală titlul revenindu-i ce lir; mai scund şi celui m a i u şo f luptător, respectiv g iu v ae rg iu lir germ an (d in B erlin ), C a rt. Schumann, care n-â avut d ec i o înălţime de 1,63 in, respecţi- n-a cîntărit decît 63 k ilogram e: Lupta s-a desfaşurat;în stilu . greco-romane, adică m cel clasic,: Primul campion olimpic a l ere. ; modeme a fost, de altfel să r ito n f am erican Jam es B r e n d a i Connolly, care a cîştigat p ro b i de triplusalt în ziua de 6 a p n b t 1896 cu o săritură de 1 3 ,7 1 in recbrd o lim pic de r b a z a devansînd cu 101 cm p e - cc , de-al doilea clasat, f r â n e e z u | Alexandre ŢufTere. La prim i> ediţie a J.O’: ciclistul f r a n c e i P aul JM aşson . şi g im n a s t u l j gerinan Cari Schumann a i i fosli ■ primii sportivi din lume c a r e a r i! devenit tripli campioni o lim p ic i.1 , D ubli cam pion i au d c v e n > ; ‘. sp rin teru l şi d e m i f o n d i s tu f | am erican - T h om as B u r k e | | respectiv Edwin Flack, s ă r i t o m ■ din SUA Ellery Clark, c o l e g u l . lo r de ech ipă , a r u r i c ă t o r u f ' R obert sGarett şi in o tă to r u | I maghiar Ha jos Alfred. ’ § |

. l \6 a p r i l i e . |

, • Acum o juriiătate dc -v ea c /,! în an u l-1947, în cadrul cele i ' de-a T8 etape a' Diviziei ; A k - 1 fotbal, Ferar Cluj a d isp u s dc | pu tern ica fdriiiaţie C â r m e i , | Bucureşti cu sconil de, 3 -2 , iar ‘ “U” a fost întrecuta*la Ploieşti . după o luptă dură, presărată dk partea gazdelor cu m ulte acte" nesportive de-FC Prahova cc acelaşi scor de 3j 2. I a tă cu “nostalgia” de rigoare echipelc-’

'aliniate îri partidele am in tite* , FE R A R : Costea- - Demeter,' ' Farmathy - Bâlint, Szanizlo II. I Nistor - Nagy, Covaci, V â c z i'; | Ferenczi, Căpuşan (toate cek'- | trei goluri ale clujenilor au fost i marcate de Vâczi); CARMEN: Valentin Stănescu - Panait,; I N ovac - N iculescu, T orjoC jî | Şiclovan - Farkas, M arian,!; | K ovăcs lo s if , Pârvu, G ică l; i P opescu; “ U” : C ristea - f i ; Straja, Coman - Joja, Luca, Rădulescu - Vigu.II, Roman, Dascălu, Medrea III, Coracuţ PRAHOVA: Ilrisati - Sorvoş,n Mazăre - Gologan; Câtană, C om ănescu - V la icu lescu , Petrescu, Tănăsescuv Beraru, Comşa. Jocul dc la Cluj a fost arbitrat de Constantin Mitran, iar cci dc la Ploieşti dc Garcea, ambii din Bucureşti (golurile Universităţii au fipst marcatc dc Roman şi Dascălu. <

Fr. LASZLC

13) sîmbătă-duminică, 5-6 aprilie 19.97A D E V A R U Lc3<a C l u j

PROGRAMUL PRECONIZAT i AGRICULTURA POATE Fl REALIZATPASTRÎM) CE ESTE R li

Drumul agriculturii - o cale cu mai multe varianteContinuăm să publicăm punctele de vedere ale unor specialist! cu mare experienţă privitoare

; ; la starea actuală a agriculturii noastre şi ia perspectivele acesteia

Ioan PINTHA, directorul SC “Agricola” Gherla:

S în te m o u n i ta te c a r e îş i ju s t i f ic ă e x is te n ţa p r in r e z u l ta te

“Chiar şi în condiţiile mai p u ţin ; favo rab ile de a n u l. treciit, am obţinut producţii medii de 4700 kg la grîu, 4000-kg lă orzoaica, 40 ţone la sfecla de zahăr şi 60 tone la porumb siloz la hectar. Efectivele de an im ale au crescut la 2332 de .capete iar producţia m edie.a ajuns la peste 4000 litri de la o vacă furajată. D ispunem dc o fabrică modernă de prelucrare a produselor lactate, unde intră zilnic, în" lucru 10.000 litri de lapte.* Cea mai mare cantitate este de la noi, dar preluăm şi de la populaţie'în condiţii avantajoase pentru producători. "V '

C hiar ■- d acă ■ facem privatizare, este probabil o soluţie bună să .o efectuăm pe ferine. Dar şi aici intervine problem a cred ite lor, înfiinţarea-unei plantaţii cere timp şi invesţiţii serioase. Posibilităţile, fireşte, sînt mari. Dar se pune problema cum este m ai ren tab il: facem p rivatizare de d ragu l

privatizării sau m en ţinem o structură» care este bine, pusă la p u n c t şi funcţionează cu p ro fit? Ş i în c a z u 1 p riv a tiză rilo r, t r e b u i e m e n ţ i n u t e a n u m i t e s t r u c t u r i p r e c u m ş i n u c leu l de specialişti care au experienţă în dom eniu şi se află în miezul problemelor. Prin privatizare nu. treb u ie să se creeze o d isco n tin u ita te . A ceasta ar însemna să luăm . lucruri de la capăţ, să facem faţă unor greutăţi care odată au fost depăşite. ■

Noi ne menţinem la suprafaţă, dar a fost perioada 1993, cînd dobînzile pentru credite au ajuns pînă la 130 la'sută şi rămîn ca o greutate în plus. în anii următori, subvenţionarea a reprezentat 7 la sută din totalul general din ch e ltu ie lile noastre . A cum

sîntem . •„ la î n c e p - u t u l cam paniei de p rim ăvară şi am reu ş it să s e m ă n ă m cu ltu rile d in e p o c a ' în tîi. D ar pen tru a d u c e r e a cu ltu rilo r la b u n : s l îrş it ,. avem nev o ie de ban i. R e g u 1 i 1 e

bancare nu perm it acordarea’ unui nou îm prum ut,; dacă ai datorii. Este un cerc vicios, din.: care cu greu putem ieşi. Posibilităţi reale există. Depinde cum le folosim. Noi putem face dezvoltare. Lucrăm cîteva sute de hectare pentru comunele din ju r , îi a ju tăm -la efec tuarea lucrărilor agricole. Sînt m ulţi p ro d u că to ri care nu au posibilităţi să lucreze 1-2 hectare şi este păcat ca acest pămînt sâ jăm înă nelucrat ; N oi avem şi o plantaţie de hamei performantă. Dar am fost

“fentaţi”. Avem pe stoc .40 de tone de hamei în valoare de 560 milioane lei pe care nu-1 putem valorifica pentru că s-a adus hamei din China, obţinut din flora spontană, iar al nostru zace în depozite. Pierderea este deosebită. De

■ aici poate începe dezastrul. O . dereg lare de asem enea .proporţii poate influenţa toate sectoarele de activitate. Sigur, avem pierderi mari în anumite sectoare. Dar acestea pot fi recuperate. Dar ar li nevoie de o reeşalonare a datoriilor pe o perioadă tic cîţiva an i,' pentru a ne putea consolida.

-Noi avem ferm e b ine organizate^ care produc cu beneficiu. Dacă am aplica o reformă a acestora, ar însemna să luăm lucrurile de la capăt ' .Aş propune să gîndim, din toate punctele de vedere, variantele pe care agricultura va putea “circula” de acum înainte.” . ; .

Ion RUS^ Foto: !. PETCU

m L a U niversitatea B abeş-B o lya i se doreşte ■ ^instaurarea u n u i noii sistem I----------------:----------- — ------------------- . I

Burse mai puţine - bani mai mulţi jPentru alinierea în cît mai U n iversita tea T ehnică a r e {

Y !■ european . trebuie r operate . Conducerea UT împreună cu |■ schimbări la nivelul programei reprezentanţii studenţilor au . 1 de studiu. Acestea constau în ' stabilit şi ei un proiect ce priveşte I

I micşorarea numărului de o re ,1 burse,or- ,La f I?ltul 1I schimbarea sistemului de notare . u aPnIie> F oiectul va fi supus |I . , . , , t i spre aprobare* Senatului .I şi a celui de aco rc ta a burselor. . u,jiversiţătii. “Prin aceste I| Prorectorul U.B.B., d-Iprofesor propUncri( no inuputem schimba I■ MuceaMuthu, susţine că la n o i,; criteriile de apordare a, I * oairHarpji nhtei este'lepată HeJ acordarea notei este > legată de burselor. Problem a este■ obţinerea mediei de bursă, com plexă, în . Legea

•I Trebuie să recunoaştem că ceea învăţămîntului şi în H.G. 859/ I| ce primesc studenţii la ora 1995 sînt prevăzute criteriile || ' actuală nu este bursă, ci ajutor generale de acordare a burselor |

Isocial”. ( tipurile de buisă, cuantumurile _

lunare etc.), ceea ce putem face ■ este stabilirea unor criterii | specifice. Noi optăm pentru. |

I TTnn c . . ■ , . „ mărirea ajutorului social si ■UBB ca fimd putm foitata. Ca J ■ . , - I. . , .• ; . .. aplicarea acestuia pe o plaia mai ■

| ummre pina la începutul veni , ă însă> )a ^m ister este I vor fi definitivate, alte ciiteni după carc vor fi acordate. Certeste că numărul burselor va fi 1 la acordarea burselor pentru uniimai mic, dar valoarea acestora studenţi”, ne-a declarat d-1 Iva creşte simţitor. Va exista un profesor • Gheorghe Lazea, |număr lim itat de burse lectorul U.T. ■

■. excepţionale, iar restul vor fi T“ "" im o Trr ■ ajutoare sociale. Alocarea banilor I pentru prima categorie de feuise

Modalitaţea de acordare a ■ burselor pentru studenţi este I considerată de către conducerea!

net Iară interpretarea noţiunii de | familie, ceea ce creează greutăţi ■Io ttiifcolAf tvMifni unii • ■

- I se va face dintr-un fond special,| Alma Mater. Acest fond este| alcătuit din sponsorizări,■ acordate de fiime reprezentate■ în Senatul Universităţii.I Cuantumul bursei urmează| să fie fixat doar după ce va fi| aprobat bugetul univeisităţii.

La fel ca şi la U BB,.U T -apelează pentru extinderea ■fondului de burse la sponsorizări. |Fundaţia ‘Tolitehnica”, alcătuită |în proporţie de 30 la sută din ■cadre universitare din UT, iar Jrestul din membrii fondatori, Iindividuali;* sponsorizează. | .activităţile culturale, sportive; iar ■acum şi bursele. ' J

L.P.

i r3 .i

tllj!ei i

î 1

:ii

1!!

S IIIIIIIIIIIIIII

E P S ia s a S e i© î r c a f i s g i e B f l © * ! * ®

continuă sâ fi© eomtesf(AFP)

In v ad în d p ia ţa europeană, p lan te le transgcnetice au 'declanşat un val de reacţii.. contradictorii în cadrul Uniunii Europene, ceea' ce ilustrează incertitudinea ştiinţifică în faţa acestor seminţe de tip nou. Înfierbîntaţi de scandalurile vacii nebune, sîngelui contaminat sau hormonilor de creştere, opinia publică şi guvernele europene- sînt din nou împărţite în două tabere. Producătorii acestor tipuri de soia sau dc porumb, ieşite din eprubetele ingineriei' genetice, jură că sînt total inofensive, în timp ce apărătorii'mediului înconjurător se referă la pericolele unei apocalipse genetice. •'

Cele două tabere dau vina una pe alta, nercuşind - nici una, nici alta - să convingă că argumentele ştiinţifice avansate de adversar sînt lipsite de, orice temei. Rezultatul: Comisia Europeană a ap roba t în decem brie comercializarea unui tip de porumb transgenetic de către uriaşul concern mondial “Novartis” - provenit din fuziunea grupurilor elveţiene de chimie-farmacie Ciba şi Sandoz - considerînd că dubiile cc mai persistă nu pot împiedica o atare operaţiune. .

In confruntarea de forţă în care s-au angajat ccologiştii şi uriaşele concerne agroalimentare în jurul plantelor transgcnctice, firma elveţiană “Novartis” reprezintă un caz ilustru. .Graţie in troducerii unei gene bacteriale străine patrimoniul său genetic, porumbul este capabil să se apere de larva unei insecte dăunătoare, foarte temută de agricultori şi carc produce recoltei mondiale pagube în proporţie de 4-7 la sută, potrivit acestei firme. Cereala produce într- adevăr o proteină care provoacă moartea subită a inscctci care o consumă. Această proteină intra deja în componcnţa insccticidclor folosite curcnt, inclusiv în agricultura biologică. însă alte două gene,. Iară utilitate dircctă pentru agricultură, i-au fost asociate din motive tehnice. Una an trenează rezistenţa la un fcrbicid, glufosinatul, iar a doua provoacă, atunci cînd

este vorba de’ bacterii, o rezistenţă la, u n '.1 .antibiotic curent, ampicilina. |

Austria şi Luxemburgul, care împărtăşesc |> preocupările ecologiştilor, şi-au închis din nou |

frontierele în faţa acestor produse, în‘timp ce ■ Franţa, care autorizează importul, a inteizis ! cultivarea acestora pe •teritoriul său. v ■; De cealaltă parte, Greenpeaee nu a avansat I

nici o dovadă oficială a nocivităţii plantelor | transgenetice lansate pe piaţă, însă continuă să | fie invocate unele pericole. în sp rijinu l | avertismentelor sale, filiala Greenpeaee din ■ Germania, şi-a elaborat propriile argumente J ştiinţifice; acestea fac referiri la studii recente, ■ precum cele ale profesorului Walter Doerfler; I

. La laboratorul din cadrul Universităţii din | Koln s-a demonstrat, pentru prima dată, că la | şoareci, segmenţi de gene puteau migra prin ■ .peretele intestinal şi puteau supravieţui cîteva

i

în f le c a r e tr im e s tru m o r 2 0 0 d e o a m e n i —S-au scurs încă patru ani din -

viaţa veteranilor de război:* Acestui moment i ş-a acordat

’o atenţie specială? Cum era şi firesc , la : C ercu l M ilitar

'(instituţie de cultură a armatei),'. şi-au făcut simţită prezenţa, domnul general de divizie Ionescu > A lexandru - din A.N.V.R. şi colonelDănilă Ion de la M .A p.N ., 'd o m n u l Alexandru Fărcaş, prefectul judeţului Cluj, colonel Iordan Bălan comandantul C.MJ. Cluj şi reprezentantu l B isericii Ortodoxe din Cluj-Napoca. într-o atmosferă emoţionantă s-a intonat inyiul de stat al României, de corul veteranilor de război. Invitaţia adresată de către dom nul genera l de divizie Alexandru Ionescu: “să . păstrăm sentimentul demnităţii şi onoarei” a cuprins sala de la un capăt la altul. Cu mîna dreaptă pe inimă au spus-o' răspicat: “fereşte, Doamne, ţara de duşmani!” Lucrările au fost deschise de către domnul general d e ,,b r ig a d ă Ion Sţănculeasa, care a prezentat o dare de seamă ce a cuprins ac tiv ita tea desfăşu ra tă de subfiliale în perioada 1993- 1996; întocmirea dosarelor,.» verificările, confirm ările ş i . in firm ările v e te ran ilo r de război, au creat mari probleme conducerii. N-a fost deloc uşor să fie luaţi în evidenţă şi trecuţi ■ la drepturi veteranii de război,'

văduvele de război şi văduvele veteranilor de război. L. 44/1994, prin complexitatea şi rigoarea ei, a pretins o atentă şi migăloasă studiere a cazurilor cu care au fost sesizate filialele: documen­tele n-au,fost suficiente şi le-a lipsit claritatea necesară. în judeţ sînt aproximativ 4000 de veterani' de război, dar numărul lor scade de. Ia o zi • la alta. în fiecare trimestru închid ochii . 200 de veterani şi s ta tis tic ile âu

■ previziuni nelin iş titoare . Se gîndeşte cineva la ei, la durerile şi necazurile lor, la viaţa lor? a în trebat dom nul general de divizie Ionescu Alexandru. Darea de seamă a dat un răspuns ezitant, neconvingător; nu s-a realizat decît în mică măsură (10 %) punerea în posesie cu loturi de casă său terenuri agrico le ă veteranilor de război decoraţi cu ordine şi medalii prevăzute de lege, veteranii de război n-au primit nici un bilet de tratament gratuit, nu s-au acordat, aşa cum prpvede legea, ajutoare anuale pentru acoperirea unei părţi din . costul chiriei, energiei electrice şi term ice. O rg a n e le - administraţiei publice locale nu

'manifestă suficientă dorinţă şi ' voinţă, amînă lucrurile de la o zi la alta. E drept că au de rezolvat şi alte probleme, dar nu trebuie să uite că veteranii au făcut ca această ţară să fie liberă şi independentă*demnă şi prosperă.. Personalitatea care s-a ataşat total

n ăzu in ţe lo r ; şi durerilo r veteranilor, a fost prefectul .judeţului: “mă simt onorat, domnilor, că mă aflu aici şi vreau să vă asigur de întreaga mea consideraţie - Eu sînt fiul dumneavoastră şi vă rog să veniţi la mine oricînd, pentru că sînt dator să vă ajut, să chem la ordin pe cei care . nu respectă ’ legea”. Adăugăm la acest euvînt cald, atitudinea de înţelegere şi bunăvoinţă din partea unor veterani de război printre > care menţionez şi pe col. de justiţie (r) Dumitrecu Traian care potrivit art. 22 din S ta tu tu l A .N .V .R. aju tă material şi moral veteranii de război, bolnavi, imobilizaţi la pat. Cu tactul şi răbdarea ce-l caracterizează, domnul general de divizie Ionescu Alexandru a ascu lta t p ropunerile şi necazurile- veteranilor şi i-a asigurat de sprijinul domniei sale. Acum, cînd sînt aici, â spus domnia sa, colegii mei p rez in tă îh Parlam ent noi propuneri de îmbunătăţire a L. 44/1994. Dragii mei camarazi, lăsaţi durerile la o parte; Aşa cum pe front aţi găsit căi de ieşire din ele, sînt convins că şi acum veţi proceda la fel. Să ne dea Dumnezeu sănătate şi să spunem cu mîna pe inimă: fii mîndră, ROMÂNIE!

Jurist, Ion GHERCIOIU

ore în celulele sîngelui. Dar prof. Doerfler a apreciat ca ‘Toarte puţin probabil” ca unele gene I ale plantelor transgenetice, de exemplu cele care I provoacă rezistenţa lâ un antibiotic, să se | comporte în acelaşi fel la oameni. |

De m ai m ulte luni, G reenpeaee este ■ portdrapelul partizanilor refuzului alimentelor ! ; transgenetice. Puternica organizaţie ecologistă, ' a făcut din soia şi porumbul modificate genetic I tema unei campanii mondiale sub lozinca: |“G enetic experim en t, d o n ’t buy it!” |(Experimentat gcnctic, nu cumpăraţi!). In toate | comunicatclc sale, Greenpeaee vorbeşte de ■-

“manipulâre genetică”, un termen oarecum J La Gherla: Regiile autonome devin.:, societăţi comercialepeiorativ, prosens in dosarele producătorilor ■ — —— —— -carc îl preferă pc ccl, mai neutru de “inginerie I genetică”. De partea industriaşilor, toate | aserţiunile sînt respinse în bloc. într-un dosar | voluminos, Ciba-Geigy afirmă că porumbul său ■“nu prezintă n ic i un risc pentru sănătatea [ oamenilor sau a animalelor şi nici pentru mediul ' înconjurător”. El nu prezintă - susţine corporaţia I - “mai multe riscuri pentru sănătate decît | porumbul netnodificat”. I

Pe agenda de lucru a celor 21 de consilieri din oraşul Gherla se află şi dezbaterea transformării regiilor autonome de interes local în societăţi comerciale. Este vorba de RAGCL şi RADP, două unităţi cu un important rol în efectuarea unor lucrări gospodăresti- edilitare. Chiar dacă în ultimii ani au fost, şi nemulţumiri cu privire la activitatea acestor regii, în general," personalul muncitor şi-a făcut datoria. Lipsa resurselor financiare, însă, şi-a spus

cuvîntul şi efectul s-a văzut în... realitate. Pentru preinfimpinarea acestor greutăţi şi probleme, conform dispoziţiei Legii - nr. 135 din 1994, în curînd RAGCL şi RADP Gherla vor deveni societăţi comerciale. Ele se vor numi SC APATERMO-TRANS, respectiv SG, “EDniTARA”. Capitalul social al noilor societăţi comerciale de interes local este format din bunurile mobile şi imobile aparţinînd domeniului privat al oraşului, care unnează sâ fie predate pe bază de

contracte de închiriere, locaţie'de gestiune şi concesiune, potrivit legii. -> Deci, pe harta SC-urilor din oraşul Gherla au mai apărut două unităţi de interes local. Sperăm ca ele să facă faţă şi pretenţiilor tot mai exigente ale locuitorilor urbei de pe Someş, avînd în vedere serviciile de gospodărie comunală şi de salubritate efkftiate de angajaţii celor două societăţi comerciale amintite' mai sus. ~ ■

. SZEKELY Csaba

A D E V A R U LE C O N O M I A sîmbătă-duminică, 5-6 aprilie 1997 a

pIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIL

- BA1IMIGRE4ZA D l DEPOZI

MIRAJUL DOBÎNZILOR MARI ÎNCEPE SĂ SE DESTRAME

în uiină cu aproximativ o lună BNR adopta o nouă politică în lupta cu devalorizarea îngrijorătoare a monedei naţionale şi anume “politica scumpirii leului” prin restrîngerea masei monetare. în acest sens, Banca Naţională creşte excesiv rata dobînzii de refinanţare pentru creditele acordate băncilor comerciale (cu peste 400%) concomitent cu restrîngerea drastică a volumului acestor credite. Astfel, în vederea acoperirii necesarului de lei băncile se - văd nevoite să crească dobînzile practicate pentru depozitele la termen, nemaiputînd folosi banii BNR. în mai puţin de două săptămîni ratele dobînzilor cresc de la o medie de 75-85% pe an, la nivelul de 190-200% şi chiar mai mult, generîndu-se o adevărată competiţie între bănci pentru atragerea de resurse financiare.

Reacţia populaţiei este promptă şi ia proporţii chiar mai mari decît se anticipase iniţial; mulţi, atraşi fiind de cîştigurile substanţiale, îşi vînd valuta. La sfirşitul lunii martie fenomenul pare însă să ia o altă turnură: BNR reduce substanţial nivelul dobînzilor la creditele de refinanţare (la aproximativ 220%) facilitînd băncilor comerciale obţinerea de bani mai ieftini. Acestea, Ia rîndul lor, reduc dobînzile acordate, determinate fiind şi-de faptul că volumul creditelor solicitate de agenţii economici de la ele au înregistrat o diminuare. Situaţia revenind la normal, se anticipează că în următoarea lună dobînzile vor scădea la 100% pe an, iar la finele anului, acestea vor oscila între 70-80%. Deşi, la o analiză superficială, această “mişcare” a BNR ar părea oarecum

i m -

inutilă, totuşi, o parte dintre obiectivele urmărite au fost atinse: populaţia (şi chiar unii agenţi economici) a vîndut valuta băncilor (direct sau prin intermediul caselor de schimb) şi importante sume în lei au fost atrase şi sînt, cel puţin deocamdată, la dispoziţia aceloraşi instituţii bancarc.

VALOAREA TRANZACŢIILOR CU ACŢIUNI CREŞTE

Vizibil afectate de ratele foarte mari ale dobînzilor acordate de bănci pentru depozitele pe termen, tranzacţiile cu acţiuni par să-şi recîştige terenul pierdut, şi aşa destul de restrîns, cel puţin deocamdată. Deşi prea puţini sînt cei care şi-au orientat investiţiile spre piaţa de capital, situaţia pare să se amelioreze cu toate că afacerile pe această piaţă sînt la fel de nesigure ca înainte, fapt datorat în principal lipsei de transparenţă a informaţiilor., în cele aproximativ trei săptămîni în care interesul investitorilor (atît agenţi economici, cît şi populaţie) s-a canalizat mai mult spre bănci, valoarea tranzacţiilor^cu acţiuni, a înregistrat o 'reducere deloc neglijabilă.'- Revenirea însă la un nivel al dobînzilor de 125-135% pe an precum şi anticiparea unei evoluţii descendente a acestora pare să reorienteze resursele financiare către piaţa de capital. Elocventă, în acest caz, ar fi urmărirea evoluţiei valorii tranzacţiilor de la Bursă: în perioada 3-7 martie - 7,481 miliarde lei, în perioada 10- 14 martie - 4,781 miliarde lei, iar în perioada 17-21 martie - 5,977 miliarde lei.

Alin TUDOR

B A N C A M O N D I A L Ă Ş I E X I G E N Ţ E L E

U N U I N O U M O D E L D E D E Z V O L T A R E ( I I )Din păcate, aceasta nu este

tot. Reţeta,urmată în anii ’80 a prescris m edicam entele necesare, dar nu totdeauna suficiente pentru a asigura - prosperitatea ţărilor sărace .. C apitalul - p riva t se concentrează într-un -număr restrîns de ţări. Numeroase- econom ii, în specia l din Africa, nu au reuşit sa atragă capital p riva t în pofida - reform elor ' de ^ piaţă substanţiale. în ţelegerea- acestui fapt este probabil problema centrală a dezvoltării in anii ’90. ! j

.E ste 'u şo r să se oferiŢ explicaţii ; superficiale. . Numeroase ţări sînt în urmă pentru că au început procesul de reformă cu întîrziere. în altele, reforma s-a înfăptuit, dar nu a dat roade, sau aceste roade întîrzie să apară. Este/ însă clar că aceste explicaţii sînt insuficiente. De ce unele guverne sînt capabile să facă reforme, iar altele nU? De ce în unele ţări aceste reforme dau roade, iar în altele nu? Aceste întrebări nu subminează teoria dezvoltării condusă de guvern. Ele doar sugerează că nu este suficient să pui în'practică un set standard de ' măsuri. Au apărut m ulte sem ne de întrebare în ultima vreme în legătură cu lacunele pe care această reţetă pare să le aibă şi cu motivele din care acest model se poate dovedi greu

de aplicat. Acum, cel mai nou , concept al economiei dezvoltării afirmă că ceea ce contează de fapt sînt instituţiile. Susţinătorii ideologici ai Qconomiei de piaţă

.au avut tendinţa de a uita că, pentru ca o piaţă să funcţioneze nonnal, economia are nevoie de o reţea complexă de instituţii

'eficiente - dc lă sisteme juridice

respectarea dreptului de proprietate şi a celui contractual.. Aceasta înseamnă mai mult decît simpla redactare a legilor’şi a titlurilor de proprietate pentru pămînt. înseamnă crearea unui sistem juridic credibil, care să le pună în practică şi care să fie servit de magistraţi necorupţi. Mai înseamnă crearea acelor

( T h e E c o n o m i s t - d i n m a r t i e *9 7 )

bine condusc şi garantarea d rep tu rilo r d e ' bază privind proprietatea, pînă la existenţa unei birocraţii necorupte. în ţările’ sărace, aceste institu ţii sîn t- adesea ori slabe, ori inexistente. Un nou studiu ştiin ţific demonstrează ce influenţă au ele asupra creşterii economice. Ţările în care dreptul de proprietate nu este- suficient respectat, în care nu se poate miza pe domnia legii şi în care guvernele sînt corupte, în registrează o creştere economică mult mai lentă, chiar dacă pretind că nu stînjenesc în nici un fel înclinaţiile spre afaceri ale cetăţenilor lor. -

Iată de ce eficientizarea acestor instituţii ar trebui să constituie principala prioritate. Dar cum să se realizeze acest lucru este mai puţin clar. Economiştii susţin că în primul şi în primul rînd ar trebui să se creeze structurile de bază ale p ie ţe i, , precum

instituţii care prin însăşi existenţa lor generează o politică mai bună.

Sînt puţini cei care se mai îndoiesc că politica monetară, spre exemplu, este mai bine condusă de o bancă centrală independentă decît de guvernanţi, a căror principală preocupare este realegerea. în mod similar, politica fiscală ar putea fi îmbunătăţită printr-un proces bugetar mai c lar şi mai transparent. Cele două principii care motivează noul accent pus pe instituţii sînt: pieţele au nevoie de dom nia legii , pentru a funcţiona optim, birocraţiile corupte pot aduce mai puţine 'prejudicii dacă au un spaţiu de

. manevră mai restrîns.O altă schimbare de orientare

faţă de anii ’80 este aceea că economiştii acordă mai multă atenţie dinam icii politice a reformei. Sprijinirea şi punerea în practică a reform ei nu

înseamnă numai aplicarea unui set de măsuri, ci este o'

■problemă de strategie şi p rio rită ţi. Guvernele, nu trebuie doar-sâ aplice în ordine corectă reformele care se impun, ci să le facă să fie durabile. Aceasta implică realizarea unu i, consens privind reforma. Consensul presupune uneorirecompensarea învinşilor, adesea chiar a elitei guvernamentale.' Problema este cum să concepi aceste recom pense îneît- ele să stimuleze elitele să cpntinue reforma.

M ulte - dintre aceste " probleme continuă să rămînă

nerezolvate. Noul model de dezvoltare este departe de a fi perfect, dar este evident că vechile soluţii din anii ’80 sînt perimate,,înseamnă oare acest lucru că Banca Mondială mai are încă multe “de făcut? în principiu, da. Banca ar putea fi mult mai strictă în ceea ce priveşte acordarea de credite ţărilor care nu au instituţii adecvate şi le-ar putea ajuta să în fiin ţeze unele mai eficiente. Wolfensohn însuşi recunoaşte că Banca Mondială trebuie să se concentreze în

, această direcţie, dar nu a făcut din ea principalul(obiectiv al instituţiei pe care o conduce. Dacă ar fi făcut-o, aceasta ar fi ju s tifica t o serie de investitii.

“ A L IA N Ţ Ă ” - UN SIM BOLa l i s i r v i i n r  i ii

Anul accsta '“Alianţa” - Cooperativă de credit - bancă populară împlineşte 40 dc ani de activitate. A pornit la drum cu 100 dc oameni inimoşi şi a ajuns în prezent la peste 14.000 membri asociaţi, iar fondul social a crescut dc la 100.000 lei la 1,7 miliarde lei. Am înccput într-o cămăruţă închiriată în cartierul Someşeni, iar acum avem-sediul principal în str. Fabricii nr. 4 şi o filială în cartierul M.inăştur, ambele proprietatea noastră.

Cu un număr relativ mic dc salariaţi, asigurăm condiţii dc muncă şi servicii civilizate pentru membrii asociaţi şi alţi clienţi din Cluj-Napoca şi . ••inunde Apahida, Chintcni, Cojocna şi Fclcacu.

Principalul obiectiv al activităţii noastre îl «..instituie acordarea dc împrumuturi membrilor asociaţi, în condiţii avantajoase.

Spuneam şi cu alte ocazii că foarte mulţi membri asociaţi şi-au rezolvat, prin creditele solicitate diverse probleme dc ordin economic şi social. Marca majoritate a membrilor asociaţi sînt fideli

unităţii, achită la timp ratele şi dobînzile aferente împrumuturilor. Avem mulţi asociaţi cu vechime de peste 30 dc ani, unii chiar dc la înfiinţare; cu fond social dc peste un milion lei. An de an “Alianţa” acordă dobînzi la fondul social constituit.

Pc lîngă acordarea de împrumuturi, “Alianţa” face şi alte operaţiuni: primeşte şi păstrează depuneri dc bani pc termen cu dobînzi avantajoase; plăteşte produse agricole în mandat; face asigurări dc bunuri; dcschide şi ţine conturi, facc decontări pentru agenţi economici, organizaţiile dc cult, sindicate, asociaţii de locatari etc., asigurînd servicii prompte şi dc calitatc. în această lună “Alianţa” va avea adunarea generală în carc sc vor analiza rezultatele anului prcccdcnt şi se, vor jalona obiectivele viitoare. Sc va adopta noul statut în baza Legii 109/1996 şi vor fi alese Consiliul dc administraţie şi Comisia dc ccnzori.

Jurist, Ioan URECHE, preşedintele Cooperativei de credit "ALIANŢA"

La Gherla s-a ieftinit laptele

Orice am spune, ghcrlenii au mare noroc cu Fabrica de lapte aparţmînd SC “Agricola” SA (fosta IAS). Aici se produc zilnic peste 7.000 litri lapte! Materia primă este asigurată pe plan local, în cadrul celor 4 ferme zootehnice ale unităţii, existînd şi în prezent 4.000 capete bovine.

Dar, cel mai important luau este, că în ultima perioadă, la Gherla laptele s-a... ieftinit. Preţul de livrare este de 1.485 lei (fără TVA), iar în magazine laptele sc vinde cu 1.700- 1.800 Ici litrul. Sc trimite lapte chiar şi în centrele miniere din Valea Jiului. Locuitorii oraşelor Petroşani şi Lupcni consumă zilnic aproape 8.000 litri lapte, produs pe valea...

-Someşului.

SZEKELY Csaba

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- p e r s o a n e f i z i c e %

B a n c a i»v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i 1

B C R * 2 2 1 2 0 1 2 5 1 1 2 1 1 3 1 1 5B A N C O R E X * 4 0 1 5 « 1 3 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 | jî

B R D 2 0 1 3 1 1 3 3 1 3 4 . 1 3 4 1 3 5 ’** 2 0 ■ : 1 5 7 1 5 8 - 1 5 9 1 6 0 r« -

B A * 2 2 1 3 5 1 3 6 1 3 7 1 3 8 1 3 9 1

B a n c P o s t * 3 0 1 0 5 1 1 5 1 1 5 1 2 0 1 2 0I o n Ţ l r ţ a c 2 5 1 2 0 1 3 0 1 0 0 ■' , 1 0 0 ■î

B A N K C O O P * 2 5 < 1 3 2 1 3 4 1 3 4 1 3 4 V 1 3 6B u c u r e ş t i 2 5 1 3 0 1 0 0 - > ' ■ 'T r a n s i l v a n i a 2 6 1 2 6 1 2 8 1 2 9 1 3 0 1 3 1R o m â n e a s c ă 3 0 * 1 4 0 1 5 0 1 5 5 1 3 5 1 2 5 :C E C 1 8 ■ . - 1 0 5 ■A L IA N Ţ A 2 0 1 0 5 1 1 0 '110 1 1 0 1 1 0 i'A lb in a * 2 5 1 4 0 1 4 0 1 3 0 1 2 0 1 2 0 jf lB .I .R . 2 5 1 3 0 1 3 0 1 3 0 1 3 0 1 3 5

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

B a n c a lav e d e r e . 1 l u n â 3 l u n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 Iun!

'j'-i

B C R 2 2 9 0 9 1 9 2 9 3 9 4 :-rB A N C O R E X * * 0 1 5 0 1 3 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0

B R D 2 0 9 5 9 7 9 8 9 9 : 1 0 0 t- ŞB A * 2 2 8 0 8 2 8 3 8 4 . 8 5B a n c P o s t * ; 2 * 8 5 8 5 8 5 ' • ■ 8 5 } -iIo n Ţ l r la c 2 0 1 2 0 1 3 0 1 0 0 ■ 1 0 0 H 'B A N K C O O P * 2 5 9 6 9 8 9 8 9 9 1 0 1 - ;

i . lH

B u c u r e ş t i 2 5 1 3 0 1 0 0 ■ - • 'T r a n s i l v a n i a 2 6 1 0 0 1 0 2 1 0 3 1 0 4 1 0 5 l iR o m â n e a s c ă 3 0 - 1 4 0 1 5 0 1 5 5 1 3 5 1 2 5 f 't *C E C 1 5 . ■ . 5 0 i ; | ,A lb in a 2 5 1 4 0 1 3 5 1 0 0 1 0 0 1 0 0B .I .R . 2 3 1 1 0 1 1 0 1 1 2 1 1 5 1 2 0 MI j

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afişaţi: ** Dobîndă se calculează la expirarea termenului |

ora flO, 9.28.21

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

valabil pentru 4 aprilie 1997DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SHILING AUSTRIA 594,00DOLAR AUSTRALIA 5437,00

FRANC BELGIA 203,00

DOLAR CANADA 5027,00FRANC ELVEŢIA 4876,00

' MARCA GERMANĂ 4181,00COROANA DANEMARCA 1097,00PESETAS SPANIA 49,40MARCA FINLANDEZA 1394,00

FRANC FRANŢA 1241,00

LIRA STERLINĂ 11460,00

LIRĂ ITALIA 4,23 .

YEN JAPONIA 56,58

GULDEN OLANDA 3716,00

COROANE NORVEGIA 1031,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 41,61

COROANE SUEDIA 920,00

DOLAR SUA 6991,00

ECU V 8141,00 ;

DST 9697,00

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cuisuri: cursurile indus* în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare autorizate sâ efccţiieK operaţiuni pc piaţa valutară. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizare cursurilor în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca la h aprilie1997

VALUTA •CUMPĂRARE 'VÎNZARE

lin d o la r SUA 6 .4 5 0 7 .0 0 0

o m a r c ă g e rm a n ă 3 .8 0 0 4 .0 0 0 ?

■ ■ . . . ■ ' '

15) sîmbătă-duminică, 5-6 aprilie 1997 EVENIMENT A D E V Ă R U Ld e C l u i

Armele secrete a/e lui Hitler

D ic ta to ru l v is a s i la lu m e a e x tra te re s trăW . I

>!

: I!' i ; I

: I

; I ; I

Nu m ai este un secret pentru nimeni şi astăzi toată lumea ştie sau a auzit de ceea ce s-a numit pe bună dreptate: “A rm ele secrete a le lu i H itle r” . La a c e s t 'c a p ito l putem enumera pe cele care au apucat să fie realizate:

' bom ba zburătoare V -1, racheta V -2, av ionu l cu reacţie ME 262. A Tămas în fază de proiect: “pompa de m are p res iune V-3 (un supcrtun de 152 mm care putea lansa un proiectil de

: 135 kg -la 150 km), racheta antiaeriană teleghidată A-4, precum ş tache te le balistice A-9 şi A-10, din care au luat naştere mai tuziu, în America, rachetele Saturn.

După cum am spus, aceasta era pînă mai deunăzi, ceea ce se ştia. Anii au trecut, arhive cu docum ente : d iverse , diplomatice şi militare, au

. devenit- treptat accesibile, cercetătorii, is to ric i sau ziarişti, le-au scormonit cu plăcere şi aplicaţie. Şi iată ce vă putem relata astăzi:

• în cel de al.treilea Reich a existat o societate VRIL, alcătuită, din tehnicieni de

primă mînă, care se ocupau cu studiul, proiectarea şi construirea de O Z N -uri. D in tre aceştia pu tem enum era: ing. V iktor S chanberger, dr. W. O. S chum an , Schriever,Habermohl, Miethe, Beluzzo şi alţii. Ei^au beneficiat, printre altele, de o farfurie zburătoare de n a tu ră ex tra terestră care căzuse în 1936 pe teritoriul german,şi de sprijinul nemijlocit al lui Hitler. Ce s-a realizat? La 14 feb rtia rie 1944, la Peenem unde, prototipul unui O ZN (V -7 , şe f . de p ro iec t Richard Miethe), a exţx:utat un zbor de încercare la o înălţime de 24.000 m, atingînd o viteză de 2,200 km/h, în zbor orizontal. Era dotat cu l2 motoare turbo BMW 028. înainte de această realizare, la sfîrşitul anului 1942 m ai fuseseră construite o serie de aeronave în formă de disc - RFZ 6 (H aunebu II), cu un diametru de 32 m, o înălţime la axa mare de 11 m , o viteză de z b o r ide 6 .000 km /h şi o au tonom ie de zbor de 55h. Decolarea era verticală, putînd zbura orizontal, vertical sau sub diverse unghiuri. Cu un astfel de aparat s-a reuşit, la începutul

anului 1945, ocolul pămîntului ■ în cîteva ore. '■: x în urm a zb o ru rilo r 3e - încercare , p ilo ţi eng lez i şi americani au reperat şi raportat despre asemenea OZN-uri, pe care le-au denum it “ Foo-

. Fighterş”, ; CIA şi serviciul de informaţii britanic le-au luat în evidenţă încă din anul,1942.

O să în treb a ţi, pe bună tireptate, de ce nu a cîştigat

. Hitler războiul, măcar cel aerian, avînd la dispoziţie asemenea aeronave inegalabile la acea vreme? Explicaţia este destul de simplă: cîmpul magnetic extrem ;de pu tern ic , care asig u ra propulsia navei, nu perm itea niciunui proiectil lansat dintr-o arm ă ' conven ţiona lă să părăsească locul de lansare. "

; De ce n-a “răsuflat” nimic pînă acum? In urma ordinului dat de T rum an, în cad ru l o p era ţie i “P aperc lip” , toate documentele capturate în vara anului 1945 ş î lo ţi inginerii şi oam en ii de ştiin ţă care participaseră la. aceste proiecte; au- lbsl “aduşi” în America, pe cale “particulară”.

De atunci şi pînă în ziua de .astăzi informaţiile privitoare la

ob iec te le - zbu ră toare |neidentificabile, în formă de .disc, sînt .clasificate de -guvernul Statelor Unite, drept Isecrete de categoria I-a. |

Cele relatate mai sus au |avut drept sursă bibliografică . volum ul “Strania istoric aarm elor secrete germ ane”, Iautor Victor Debuchy şi mai |ales “Organizaţiile secrete şi |puterea lor în sec. XX” de .Jan van Helsing, redactat pe 'baza unui raport al Comisiei Itrilaterale Bilderberg - ONU- |(Council on Foreign Relation i . -C F R ); ' '

Dacă cititorii noştri vor -*Considera că subiectul meri lă |de talia t, y o m reven i cu |p lăcere . în ace laşi tim p i aşteptăm pe adresa" redacţiei, •de la cei carc mai posedă dale I’în legătură cu acest material, |

. scurte relatări. Noi nu r > -ni |-pretenţia-că puten: cui; tfşte itoa te- in fo rm aţiile . J\.bibliografice referitoare la I“A rm ele secrete ale lui |Hitler’y dar putem încerca _ |acest lucru cu a ju to ru l i dumneavoastră. Ce ziceţi?Merită...? " . I

I o a n M A R IN E S C U I

Adeverinţe de repatriem pentru... contrabandişti

Politia ivrci-lca/ă un nou caz de co n trab an d ă eu au lo tu iisnn :. R ăceanu Nicol.'f, d in Sebeş, jud. Alba, Râccan Maicel. din1 muşoata. ambu patroni şil ioici Ale\i:i, din Hâneşli. R epublica M oldova, cu dublă eelalenie, student la Facultatea de drepl, dm Cluj-Napoca sînt înwnuiţi câ, in decembrie 1996 au introdus ilegal în ţară, pnn vama V ârşand , un autoturism "Ford Sierra”. Pentiu a nu plăti taxele v ama le. cei doi “patroni” au cum parai de la basarabeanul A lexci o aJe\ erinla de Tepaincre, a i 200 de mărci germane. în 26 tebruane a e , cei trei au ajuns in U ngaria, unde

’l roiei Alexei a primit şi întocmit două contracte dc v în /a rc -cu m p ărarc . Prin vamă au mai... strecurat în ţară o autodubă “Renault”. “C ontrabandiştii" au fost surprinşi în flagrant, cînd au prezentat, la Cluj, actele dc vămuire pentru scutire de p lata . P rin nep la ta laxelor, ei ar li cauzal un, prejudiciu bugclului de stal de 32 milioane de lei, bani care n u au lo s t încă recuperaţi.

Si-a furat locatarii de bloc!

Biroul de eonibalere a crim inalilâlu eeonomico- tin an c ia re d in cad ru l P o liţie i C lu j-N apoca o ce rce tează în stare de liberlale pc Mărioara Toda. în v in u ită de gestiune frauduloasă, fals şi u/ dc fals Aeeasla, în calitate de

* adm inistrator al blocului silual pe Calea Moicşti nr. 60, în perioada 1993-1996, şi-a însuşit în scop personal, din gestiune, 11.500.000 lei Pentru a acoperi o parte dm prejudiciul cauzat, 'I oda a în to c m it m ai m ulte oh liante în fals. Prejudiciul nu a fost recuperat. *

(v a l . m .)

Incredibil#G a b o r

M a r i a

ş i - a v î n d u t g a r s o n i e r a

- d e . . . 6 o r i ! -

Pe stiiiJa Macilor, din lurda se intîinpb tot telul de lucrun ciudate Nu sînlein siguri ca numele... halucinogen .ire vieo înlluenţi Pur şi simplu, unihlmlrc locuilon cochelea/a prai des cu escrocheriile

Ultima ispia\ă a Iui (iabor Mana (3X de am) a încununat minunea1 Garsoniera de la 71 2 a Lost \indulA de nu mai pulin de... 6 o u Sigur, la persoane diterite ( ! ! ') S-a calculai câ, p ina acum. s-a p rodus un prejudiciu de 36 milioane de lei.

leu. a fosl ietmut.1 de poliţisli şi \îiîla după gratii. înainte ca poarta grea a arestului sa se . inehid-i în urma ei, am surprins un ironie /iriibel Aş zice de supeiînrilate. in traduceie libera, -nta inseamna ea Iraiein nu mor niv.ii'dalâ Nici ni.liar in 'I urda!

B u b u Z A G O R E

adresa Primăriei

I N F I N E - O F A P T Ă B U N Ă

*

N iciodată nu e p rea ... tîrziu. De "B una vestire”, m ă n ă ş tu re n ii a u tr e c u t pen tru ’prim a d a tă , ‘'podul” a ş e z a ţ i d e edilii o raşului p e s t e p îr îu l “B iseric ii”. Tim p d e a p ro a p e doi ani, ei a u tra v e rsa t pîrîul p e o p u n te im provizată p e s te c o n d u c te le d e a p ă şi g a z d e p e s t ra d a Urcuşului. Podul a fo s t d is tru s d e a p e l e “la c u lu i d e a c u m u l a r e ” c a r e s - a form at în am o n te , datorită colm atării unui can a l d e s c u r g e r e . „ D u p ă n u m e r o a s e s e s iz ă r i p e c a re le-au făcu t locuitorii din z o n ă (“A devărul d e C lu j” ş i p o s tu l d e te l e v iz iu n e "N C N ”), adm inistraţia locală a luat m ăsuri pen tru rea lizarea u n e i ‘căi-, d e a c c e s sp re

"Biserica din deal” şi cimitirul din M ănăştur.. M o n ta r e a . a c tu a le i p a s a r e le p e n tru p ieton i a : d u ra t d o a r c îtev a zile. Podul ex is ten t p înă în 1995, pu tea fi folosit şi pen tru tre c e re a a u to v e h ic u le lo r . A ş a c ă , lucrurile s -a u rezo lvat d o a r parţial. "T otuşi P rim ăria a făcu t c ev a , n e ’s p u n e a Dorel C h iş , lo c u i to r d in z o n ă . Acum m ănăştu ren ii nu mai r i s c ă s ă “p lo n je z e ” în p ră p a s tia c e s - a c re a t în urm a a lunecărilo r d e teren . O a m e n ii p o t t r e c e în s ig u ran ţă şi n o ap tea p e s te ... pîrîu”. ’ ’ -

D atorită podului d is tru s ,, circulaţia m aşinilor p e s tra d a Urcuşului a fost în trerup tă : , S em n e le d e circulaţie c a re ?,■ s ă a v e r tiz e z e conducăto rii au to c ă a cce su l e s te interzis .

în zo n ă , nu s în t vizibile. A şa c ă , ş o f e r i i n e a te n ţ i s e t r e z e s c din . “b e ţia ' v iteze i” num ai c îpd ajung a p ro a p e d e m arg inea prăpastie i. Mulţi a u s c ă p a t c a prin m inune d e lâ o ca ta s tro fă . Locuitori d in v e c h iu l M ă n ă ş tu r n e m ă r tu r is e a u : “L ucrările la p o d s - a u Urnit: A v em p rom isiun i c ă în a c e a s t ă v a ră s e va am en a ja to a tă z o n a . Nu ş tim c în d v o r d isp a re ram p a d e g unoa ie şi “lacul b roaş te lo r” c a re a u in u n d a t g ră d in i le d e p e "V a le a ; B is e r ic i i” , “C rescă to ria” d e b ro a ş te şi d e ţîn ţa r i c a r e , v a ra , n e "vizitează” locuinţele.

D a r m ă n ă ş tu r e n i i s î n t optimişti. : ’ ‘ ■

Vasile MOLDOVAN

\

i

i n >,t i N I

J —• * t> ** ** ’ ' ,

* t* « a

- ■■ *

i v . v * ; - - . 3 Â i,

'• -j f * * * • j h £* -* '’ S

^ *• - • . y

G u n o a ie le a ru n ca te -!n a p ro p ie re d e . p a sa re la d e p e “V alea B isericii' a u s to p a t c u rg e re a lină p lrlu lu i...

Fota.'L PETCU

La Ilum ina f lă c ă r ilo r ;* la ta iln a flă o â r ilo rMagazinul Pompierilor c J

P R E S Ă A D E V Ă R A T Ă

în p e isa ju l pub lic is tic ii rom âneşti, încercările (ca să nu-i spunem , d iletantism ul) nu-şi mai găsesc locul. Cei care îndrăznesc să cocheteze cu

apariţia unei noi reviste ' sînt datori, de la bun început, să fie v e ritab ili p ro fe s io n iş ti ai condeiului. Altfel, concurenţa şi, mai ales, gustul (deja format) al cititorilor elimină orice seamănă cu un compromis. Cel de al doilea număr al “Magazinului Pompierilor” arc condeieri de marcă care au ştiut de la bun început să impună o anumită ţinută grafică şi conţinut atractiv al materialelor. - Recomandăm spre lectură: “O enciclopedie a fo cu lu i” , HG nr. 51 /1992 , pagina de cultură semnată de prof. V asile M uscă şi ing. Anatol Măl’aiu (“D.D. Roşea - in memoriam”, respectiv “Dacă apă nu e... nimic nu e”, sau paginile de divertisment şi umor,

Radu VIDAA

I• In 3 aprilie, Pompierii militari au fost |

apelaţi de mai multe ori • ' |

O ra 13,35 Compania de Pompieri Dej a fost | chemată în Str. Dobrogeanu Gherea nr. 20, bloc J unde în ap. 20 locuit de familia lui Traian Roman izbucnise un incendiu. Deşi pompierii au ajuns în 2 minute, la sosirea lor flăcările erau stinse de către vecini, salvîndu-se astfel întregul apartament. înafara unor hîrtii aflate în baia locuinţci, nu au ars alte bunuri. Cauza incendiului: minorul Cosmin Roman în vîrstă de 10 ani, fiind singur acasă s-a jucat cu chibriturile aprinzînd hîrliile din baie. (Părinţii era plecaţi la serviri).

O ra 23,03 Din nou telefonul 981 a sunat la Compania de Pompieri Dej. De astă dală au fost chemaţi în localitatea Chiuieşti unde ardea casa lui Petra Man. Din cauza unui coş de fum defect s-a aprins podul şi acoperişul casei, flăcările ajun- gînd şi la locuinţă. Au ars 60 m.p. din acoperiş şi pod, 1 canapea, 2 fotolii, 1 masă, 4 scaune, i dulap, 2 corpuri de mobilă suspendate, 1 aparat de radio, 1.500 kg de porumb şi alte bunuri.

La ora 1,23 incendiul a fost stins. *(L .C .)

981: ALO, PO M PIER II?Greu de crezut că încă sînt oameni, carc la această dată nu cunosc numărul dc

telefon al pompierilor militari, însă. ultimele incendii au demonstrat câ aceasta este realitatea. Nu cred că este foarte greu de reţinut numărul 981, însă - hai să zicem aşa- nu i s-a acordat mare atenţie. Pînă cînd? Pînă cînd au nevoie de pompieri. Atunci cînd oamenii au mafe nevoie de ajutor, cînd orice clipă contează şi nu cunosc acest," în aparenţă, banal număr de telefon, abia atunci îşi dau seama de importanţa lui. Iar minutele trec întotdeauna în defavoarea celui aflat în necaz.

Pentru evitarea unor astfel de situaţii' reamintim tuturor cititorilor că la numărul de telefon 981 răspuijd toate subunităţile de pompieri militari, indiferent că sînt în Cluj- Napoca, Turda, Dej, Huedin sau Gherla. Şi asta, la orice oră din zi sau noapte.'O situaţie aparte arc pichetul din com. Aghireşu, unde apelul se primeşte prin intermediul centralei comunei, poşta nefiind racordată la sistemul automat de telecomunicaţii.

Anunţarea, încă, din primele momente a unui incendiu, avarii sau explozii face ca să se scurteze timpul de intervenţie al pompierilor, creîndu-se, astfel, posibilitatea salvării a cît m ai multe bunuri şi vieţi ale oamenilor afectaţi de evenimente. Aceasta nu este numai una din misiunile de bază ale pompierilor militari, ci şi o dorinţă pe carc nu cred că este cititor care să nu o împărtăşească. " v ’ . v

Spaţiul editorial nu ne permite să nominalizăm toate localităţile judeţului care sini asigurate de cele şapte subunităţi de intervenţie ale Grupului de Pompieri “Avram Iancu” al Jud. Cluj. Din acest motiv, recomandăm populaţiei să se documenteze: la care subunitate este arondată localitatea în care vieţuiesc..* Nu uitaţi deci numărul de telefon 981: la capătul firului este întotdeauna cineva care să vă vină în ajutor. ,

Mr. Liviu CADAR

A D E V A R U L adie C lu j U L T I M A O R Ă sfmbătă-duminică/ 5-6 aprilie <997 (jg f 1

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

\ « i r u d u u y x ă y ? ' *cio j-n

- o ,v " * * ţ* * *Bilţoara #Ttinla

AB

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 5 aprilie a.c. în ju ru l orei 15.

C A R A V M A T R E C E -

P R O B L E M E L E S U M E L O R RÂMÎ1Vurmare din pagina 1

absenţi sindicaliştii au găsit o scuză; "Prefectura este prinsă în acţiunea de împărţire a posturilor, iar Primăria este ocupată acum de curăţenia de pri­măvară. Iu schimb au fost de faţă con-- ducerea Direcţiei judeţene de muncă şi protecţie socială (în frunte cu noul director, dl Graţian Breazu), directorul interimar, al'F.P.S., d-na Mărioara. Micu şi reprezentantul Camerei de co­merţ, inâustrie şi agricultură, dl Gheorghe Mureşan. D-na Marioara Micu, directorul’ interimar a FPS, a prezentat evoluţia privatizării în jude­ţul Cluj şi dificultăţile legate de legis­laţia în vigoare, referitoare la modali­tatea de convocare a Adunărilor Ge­nerale ale Acţionarilor. Dl Adrian Tiniş, directorul adjunct al Direcţiei judeţene de muncă şi protecţie socia­lă, a prezentat reuşitele şi nereuşitele direcţiei, situaţia actuală a şomajului în judeţul Cluj, participarea scăzută la cursurile de recalificare, cîteva date despre proiectul de ordonanţă de alo­care a unor fonduri agenţilor econo­mici,pentm recalificarea şi reconver- sia salariaţilor disponibilizaţi.

Dacă, la începutul discuţiilor, rolul moderatorului era modest, pe parcursul acestora, d-na Florentina Mărginean, preşedintele Uniunii judeţene a CNSLR Frăţia, a avut un rol important în a tempera avîntul liderilor de sindicat în luările de cuvînt. De fapt, insistenţa liderilor de

sindicat pentru a obţine răspunsuri la numeroasele lor probleme de la fomrile competente au demonstrat, încă o dată, lipsa unui dialog între cele două părţi şi necesitatea

dintre liderii de sindicat au solicitat răspunsuri legate strict de problemele societăţii pe care o reprezintă, de exemplu: încadrarea salariaţilor in grupele de muncă, privatizarea societăţilor, posibilităţile de resorbţie a foiţei de muncă etc. .

După Braşov, Mureş şi Cluj, caravana condusă de vicepreşedintele Adrian Marin, va mai trece şi prin Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Botoşani.

“Confederaţia a adoptat de data aceasta o politică mai interesantă, şi anume a trecut de la un sindicalism al revendicărilor, Ia un sindicalism al soluţiilor. Problemele se rezolvă pe plan local şi nu la Bucureşti, iar rolul nostru în teritoriu este cel de moderator al discuţiilor dintre liderii de sindicat şi factorii de decizie care aplică reforma economică la nivel de judeţ”, a precizat dl Adrian Marin, vicepreşedintele C.N.S.L.R.- Frăţia. Neadoptarea altor forme de acţiune sindicală, de exemplu, mitingul, a fost justificată de Sorin Stan, secretarul confederal astfel: “organizarea unui miting nu este viabilă, este o formă de presiune sindicală şi nimic mai mult. Această formă nu va rezolva niciodată problemele sociale”. .

Sîmbătă, 5 aprilie9.30 Desene animate; 9,55 Big

top 40; 10,20 La dispoziţia dumneavoastră; 11,20 Aurul rece - ' film (r); 17,30^Rock Allround the worid ; 17,55 în împărăţia zeilor - documentar; 18,35 Reţeta săptănrinii; 18,55 Spiritul legii - cartea funciară, partea I; 19,15 în dialog cu personalităţi clujene; 19,45 ABC-ul calculatorului - magazin ştiinţific; 20,15 Trei destine

serial; 21,40 Inimi dezgolite - film;, 23,05 Trădare finală - film.

Duminică, 6 aprilie9.30 A fost odată ...- desene

animate; 9,50 ABC-ul calculatorului- magazin ştiinţific; 10,20 Trădare finală- film (r); 1,7,30 Ilcat - magazin pentru tineret; 18,30 Dedicaţii muzicale; 18,40 Tclccincmatcca: „Shcrlok Ilolmcs şi sccrctul”- film; 19,45 8 martie - o zi floare născută din cîntec, vers şi culoare; 20,15 Nume dc cod

„Dansatorul” - film; 21,45 Hai să ne consolăm reciproc - film; 23,15 Imagini din Elveţia - documentar.

0 hntiM dnchU ipra lumiSîmbătă, 5 aprUie TVC: 5,00 Deschiderea

programului; 5,05 Videotext; 19,30 Dispariţia - film; 20,55 Bahished Bchind Bars - film; 22,30 Tabăra groazei - film; 0,00 Babilon Blue - film; 4,00 închiderea programului.

Canalul Discovcry:.. 18,00 Program Discoveiy - documentar,4.00 Program D.W.

Duminică, 6 aprilieTVC: 5,00 Deschiderea

programului; 5,05 Videotext; 19,15 Vipera - film; 20,50 Gctting Evcn - film; 22,25 Sinncrs - film; 0,00 Babilon Blue - film; 4,00 închiderea programului.

Canalul Discovcry: 18,00 Program Discovcry - documentar,4.00 Program D.W.

A v a n ta je le ş i d e z a v a n ta je le

a d e r ă r i i R o m â n ie i la NATO

în v iz iu n e a r o m â n i lo rInstitutul de Studii şi Sondaje

(ESOP) a realizat, la solicitarea MApN şi MAE, un sondaj de opinie cu tema “România şi politica europeană în 1997”.

Conform sondajului, 29,5% dintre subiecţi consideră că aderarea la NATO a t determina : dobîndirea , unei garanţii suplim entare de securitate, 27,5% cred că aderarea ar duce la creşterea credibilităţii în raport cu investitorii, iar 21,2% dintre subiecţi sînt de părere că un asemenea pas ar contribui la creşterea credibilităţii Rom âniei în relaţiile internaţionale.

Răspunzînd lâ un set de întrebări privind dezavantajele intrării României la NATO,. 36,3% din cei intervievaţi consideră că aceasta va determina creşterea cheltuielilor militare, 22,1% au afirmat că se va accentua dependenţa faţă de puterile occidentale, iar

19,3% sînt de părere că aderarea va cauza ruperea relaţiilor cu unii parteneri economici tradiţionali. Sondajul şi-a propus să identifice reacţiile populaţiei privind chestiunile militare ale aderării la NATO.; -

La întrebarea “în ce măsură aţi fi de acord cu prezenţa bazelor m ilitare NATO pe te rito riu l R om âniei” s-au în reg istra t urm ătoarele răspunsuri: 30,2% complet dezacord; 6,7% parţia l dezacord; 21,1% complet de acord; 23,5% parţial de acord, la categoria “nici acord,, nici dezacord” înscriindu-se 18,5% dintre subiecţi.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1186 de persoane de peste 18 ani, din 18 zone ale ţării, omogene din punct de vedere . al indicatorilo r economici. Marja de eroare a sondajului este de ± 2,9%.

C c m p c n e n la fo r ţe i d e p ro te c ţie

m i l U n a ţ i p l e .<* v a fl d is lo c a tă in AlbaniaForţa de protecţie care va fi dislocată în Albania va fi alcătuită din

aproximativ 6.000 de soldaţi, din cel puţin opt ţări, infonneaa REUTER.

.Surse din Ministerul Apărării italian afumă că Forţa.va fi conduşi de generalul Luciano Forlani, în vîrstă de 57 de ani, comandaţii \ Corpului III de armată motorizat.

Statele şi numărul de trupe care compun Forţa de protecţie: Itafe - 2.000-2.500 de militari, incluzînd infanterie mecanizată, paraşutişi, infanterie uşoară., unităţi de aviaţie şi marină; Franţa -1 .000 de militai din infanteria marină, elicoptere, infanterie şi alte vehicule de 1 Grecia - 700 de militari; Turcia - 500 de militari; Spania - 500 & militari; România - .400 de militari.

La alcătuirea Forţei ?or mai participa Austria, care a anunţat căvi contribui cu un număr neprecizat de soldaţi şi poliţişti, şi Danemarca

Forţa va asigura protecţia activităţilor umanitare şi va fi desfăşuraţi pe aeroportul internaţional din Tirana şi în porturile Vlore, Durrcs şi, probabil, Sarande.

Trimestrul al treilea va dura zece săptămîni

Trimestrul al treilea va începe pe 7 aprilie şi va dura zece săptămîni, a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, prof. Gheorghe Rădulescu, director general în Ministerul Învăţămîntului.

Vacanţa de vară va începe din 14 iunie şi se va desfăşura pe parcursul a trei luni. Pentru elevii de la şcolile postliceale sanitare - specialitatea “asistent generalist”, semestrul al II-lea se încheie la data de 31 iulie a.c.

Elevii de la seminarul teologic au amînat plecarea în vacanţa de primăvară din 22 martie, pentru 18 aprilie, după ultima oră de curs. Iniţial, vacanţa de primăvară pentru seminariile teologice era împărţită îri două, prima parte între 22-28 martie, iar a doua (şapte zile), în perioada sărbătorilor de Paşti, în funcţie de cult.

La cererea Patriarhiei, conducerea Ministerului Învăţămîntului a aprobat ca pentru elevii seminariilor teologice vacanţa de primăvară să se desfăşoare între 18 aprilie (după ultima oră de curs) şi 4 mai. ' - / '

" N ic i u n f e l d e î n ţ e l e g e r e " p r iv in d

s t o p a r e a e x t in d e r i i c o lo n i i lo r e v r e ie ş t i

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat decis; vineri, cu numai două zile înainte de întrevederea sa cu preşedintele american Bill Clinton, la Washington, să nu încheie “nici uri fel de înţelegere” privind stoparea extinderii coloniilor evreieşti din Ierusalimul de Est, informează REUTER.

“Vom continua să construim în Ierusalim şi pe dealul Har Homa. Vom continua să înfiinţăm colonii. Punct” , a afirmat Netanyahu, îri timpul unui discurs rostit, la Tel Aviv, în cadrul unei reuniuni a membrilor Partidului Likud. Unul dintre negociatorii palestinieni marcanţi, Hassan Asfour, a considerat această declaraţie drept “o altă piatră funerară pe mormîntul procesului de pace”. •

Israelul cere ca Autoritatea Palestiniană să pună capăt “terorismului”, fapt ce reprezintă

o condiţie a reiniţierii negocierii acuzîndu-l pe Arafat că a “lumină verde” , pena organizarea de noi atentate a bombe.

Ciocniri violente între trupei israeliene şi grupuri de palestinieni au loc zilnic de la punerea aplicare a planului Urbanistic i] guvernului Netanyahu.

Cel mai important cotidian israelian, “Yediot Aharonot”, publicat, miercuri, o serie de titluri precum “Statele Unite propun înţelegere: "Nu coloniilor, fa ce ar putea constitui un semnal de alarmă pentru biroul premierului. La numai cîteva de la apariţia ediţiei, purtătorul de cuvînt al guvernului a declarai că Netanyahu va insisla, în timpul discuţiilor sale cu Clinton, as “dreptului” Israelului de a crea noi colonii evreieşti în Ierusalimul de Est şi în zona din Cisiordania aflată încă sub control israelian.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax ?

P r o i e c t i l u l d e t u n p e b a n d a c o h c a s o r u l u i ,

g r e n a d a î n g r ă d i n a o m u l u i• Intr-o singură zi, în comuna Mihai Viteazu au fost găsite

un proiectil de tun şi o grenadă • în 24 de ore, trei acţiuni de recuperare a explozivelor răitiase din război • Balastiera Mihai Viteazu deţine recordul de descoperire a materialelor de război Şi recordul de risc •

Ie r i, ' în com una M ihai V iteazu, la staţia de sortare betoane, pe banda rulantă a fost găsit un proiectil de tun de 152 mm, cu focosul rupt. Pericolul unei explozii a fost iminent. A ceste p ro iec tile vechi pot exploda oricînd, la lovire sau la încălzire. De altfel, în ultimii doi ani, pe acest şantier s-au găsit numeroase astfel de proiectile.

Tot ieri, în aceeaşi comună, un cetăţean, în timp ce-şi efectua săpăturile de prim ăvară, în brazdă a găsit o g renadă defensivă, m odel 1942. Un echipaj al Biroului Protecţiei C ivile Cluj, sub conducerea d-lui colonel Ioan Savin, s-a deplasat Ia faţa locului pentru a prelua proiectilul şi grenada. în ultimele 24 de ore au fost încă.

trei asemenea acţiuni urgente: prima, la Turda, în apropierea Stadionului Municipal, unde au fost descoperite 2 bombe de aviaţie germane, de cîte 75 de kg fiecare, tot în şantierul de exploatare a balastului. La ora 18,00, o nouă alarm ă. în localita tea T ăuţi, com una Floreşti, pe malul pinului Tăuţi a fost găsit un proiectil exploziv de 122 mm, cu focosul în stare perfectă.

Ora 20,00. O nouă alarmă vine din Cîmpia Turzii. Aici, într-un camion de fier vechi, venit de la REM AT Braşov,

oam enii care-1 descârcau iţj m ijlocu l Combinatuli, “In d u stria S îrm e i” Cîmpiţ; Turzii au văzut o bombă i aviaţie engleză funcţională, 4* 100 lb (80 cm lungime ş i^ cm diametru). Şoferul a înghetf In orice moment, pe drum, la1' denivelare, un alt fier putea K’ focosul... Oricum, acum, cîrf; încep lucrările agricole, <ar trebui şă fie atenţi: Oriei* găseşte un astfel de materii; explozibil, este rugat să nul mişte din loc şi să anunţe posti; cel mai apropiat de_ poliţie. f

Diana CĂIENARk

L / € ~

r , " - Î * .

—*

Auioiuuia prin S.C. nr. 1 i B / 1991, fjdecatona Cluj-Nopaca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 03.1991 cod fiscal 2044G3

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);'

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie dc serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197:307

Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT L A ^ m -----13400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 3 - r / v J t i r i l l I I U I l U _ tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 / / — Tipografie s.r.L -