riscul in asigurari si asigurarea riscului

8/19/2019 Riscul in Asigurari Si Asigurarea Riscului

1/31

Cuprins

Introducere în domeniul asigurărilor......................................................................2

Capitolul I

Tipuri de risc şi riscul în asigurări.............................................……………6

1.1. Caracteristica generala privind riscul in asigurari....................................…..6

1.2. Clasificarea riscurilor....................................................................................8

Capitolul II

Gestiunea riscurilor in asigurari..................................................................13

2.1. Coordonate ale gestiunii riscurilor in asigurari...........................................13

2.2. Gestiunea riscului........................................................................................14

I. Identificarea şi evaluarea epunerilor la daune............................................1!

II. "eterminarea fe#a$ilită%ii te&nicilor alternative de management al

riscului''.....................................................................................................1(

III. )legerea celor mai adecvate te&nici de management al riscului...............24I*. Implementarea te&nicilor de management al riscului................................26

*. +onitori#area procesului............................................................................2,

Concluzii..............................................................................................................28

Biliogra!ie..........................................................................................................3"

1


2/31

Introducere în do#eniul asigurărilor

-e/ 0orul nu este opera oamenilor ci a asigurătorilor fără asigurători nu

ar eista #grienori deoarece nici un muncitor nu ar accepta sa lucre#e la o

asemenea înăl%ime riscnd să facă un plon5on mortal şi săşi lase familia în

mi#erie fără asigurări nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi

astfel de clădiri pe care un singur muc de %igară lear putea transforma în scrum

fără asigurări nimeni nu ar circula cu automo$ilul pe stră#i.7

rin aceste cuvinte marele 9enri :ord a dat un sens profund conceptului de

asigurare.

"in timpuri imemora$ile vie%ile şi $unurile oamenilor au fost amenin%ate de

cele mai variate for%e ale naturii. ;răsnete incendii furtunile şi uraganele ploile

toren%iale şi grindina inunda%iile secetele seismele şi erup%iile vulcanice $olile

etc. au prefăcut în mormane de molo# sau în scrum au şters de pe fa%a pămntului

au distrus sau avariat case $unuri gospodăreşti culturi agricole şi alte valori

materiale ori au provocat moartea accidentarea sau îm$olnăvirea oamenilor şi a

animalelor.

"upă fiecare confruntare cu sti&iile naturii oamenii au găsit for%a necesară nu

doar pentru aşi reface avutul distrus dar şi pentru a căuta forme noi adecvate şi

mai eficiente de apărare împotriva pericolelor care îi păşteau la tot pasul.


3/31

incendiilor şi eplo#iilor. =ilan%ul acestor accidente este > tot mai multe persoane

îşi pierd capacitatea de muncă capătă maladii profesionale sau îşi pierd via%a în

împre5urări tragice pagu$ele materiale înregistrate de întreprinderi institu%ii sau

persoane fi#ice în urma marilor catastrofe ating valori record şi asemenea triste

recorduri sunt reali#ate din păcate mai rapid ca cele din sporturile de performan%ă.

)m ales anume această temă -?iscul asigurat şi gestiunea lui7 pentru că sunt

profund convinsă că anume gestionareamnagementul corect şi cunoaşterea în

detaliu a tuturor riscurilor la care sunt supuşi oamenii diferi%i agen%i economici şi

însăşi companiile de asigurări vor duce la diminuarea daunelor distrugerilor şi

pagu$elor produse de totalitatea riscurilor eistente şi vor ameliora situa%ia

fiecărui grup de oameni care participa la procesul de asigurare.

"e asemenea pentru ca o companie de asigurare să active#e în condi%ii

favora$ile şi să fie capa$ilă ca în orice moment să ac&ite despăgu$iri pe deplin şi

în termenii sta$ili%i in aşa mod înct asigura%ii săşi men%ină mereu încrederea în

acea companie de asigurări ea tre$uie săşi gestione#e corect adecvat normelor şi

cu re#ultate po#itive riscurile cu care se confruntă şi pe care evidentşi le asumă

prin înc&eierea contractelor de asigurare.

@riaşele progrese ale ştiin%ei şi te&nicii înregistrate în epoca modernă nu au

făcut şi nici nu puteau face ca să dispară pericolele la care sunt supuşi oamenii şi

$unurile lor. Ale au contri$uit însă la perfec%ionarea formelor de prote5are a

acestora împotriva for%elor distructive ale naturii şi accidentelor.

@na din cele mai eficiente metode Bla nivel intern al întreprinderii orepre#intă gestionarea corectă a riscurilor în asigurări şi implementarea unui

management corect de un nivel înalt în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor în

asigurări.

Docietă%ile de asigurare şi asocia%iile mutuale de asigurare care nu lipsesc

astă#i din peisa5ul oricărei economii na%ionale prelund asupra lor riscurile care

amenin%ă persoanele fi#ice şi cele 5uridice în sc&im$ul unei prime oferă acestora oanumită certitudine. )şadar aceste societă%i de asigurare care au rolul de

3


4/31

asigurători despovărea#ă pe partenerii lor de contract de consecin%ele producerii

riscurilor care îi amenin%ă în vederea eventualită%ii producerii lor. re%ul pe care

persoanele asigurate îl plătesc asigurătorului E prima de asigurare E fiind cu mult

mai mic de ct pierderea pe care ar putea să o suporte în ca#ul producerii riscului

asigurat pledea#ă pentru această formă de protec%ie împotriva fenomenelor

aleatorii care pot influen%a via%a oamenilor şi activitatea agen%ilor economici.


5/31

asigurări practicate în %ara noastră au fost tratate pornind de la reglementările

proprii şi de la eperien%a societă%ilor -)DI;F7 -)rtas7 -"onaris7 -Garant7 etc.

"eci alături de societă%ile cu capital integral de stat au apărut şi au început să

func%ione#e şi societă%ile de asigurare private şi mite.

;oate societă%ile de anvergură din +oldova practică un număr mare de tipuri de

asigurări care la rndul lor implică un număr mare de riscuri cu care societatea de

asigurări este nevoită să se confrunte.

ucrarea dată este alcătuită din două capitole care la rndul lor sunt formate

din 23 şi mai multe paragrafe unde sunt a$ordate şi eaminate tipurile de riscuri

cuprinse în domeniul asigurărilor şi metodele sau procedeele pe care tre$uie să le

aplice o societate de asigurări pentru gestiunea eficientă a acestor riscuri.


6/31

Capitolul ITipuri de risc şi riscul în asigurări

1.1. Caracteristica generală pri$ind riscurile în asigurări

?iscul repre#intă condi%ia de $a#ă a asigurării. "acă nu ar eista riscuri nu ar

eista nici asigurări. "e aceea riscul repre#intă un element specific asigurării fiind

o$iectul oricărui contract de asigurare încercnd o definire a riscului se poatespune ca Hriscul este un pericol o prime5die la care sunt supuse $unurile

oamenii afacerile şi pentru care societă%ile de asigurări pot oferi protec%ieH.

Atimologia şi originea geografică a cuvntului risc sunt controversate. In

lim$a france#ă risque apare la începutul secolului al *Ilea ca şi în lim$a

germană (risiko). Se risquer B1. fr. este atestat către 1!8J iar riskieren Bl. germ.

a$ia în secolul al *IIlea.

• este un eveniment viitor posi$il dar incert la care sunt supuse $unurile

patrimoniul via%a sau sănătatea unei persoane• producerea lui nu se reali#ea#ă prin fapta inten%ionată a asiguratului

6


7/31

• fără acest element nu poate eista un raport de asigurare vala$il.

rin risc asigurat se în%elege evenimentul la producerea căruia societatea de

asigurări este o$ligată prin lege sau contract să ac&ite asiguratului sau

$eneficiarului asigurării despăgu$irea de asigurare Bsuma asigurată.

entru ca un eveniment să poată fi considerat risc asigura$il acesta tre$uie să

îndeplinească următoarele condi%ii>

• să eiste posi$ilitatea producerii lui cu o pro$a$ilitate cuprinsă între J şi

1

• să pre#inte un anumit grad de periculo#itate pentru asigurat

• să fie independent de voin%a asiguratului sau a persoanelor care trăiesc şi

convie%uiesc împreună cu acesta

• să fie suporta$il ca mărime şi frecven%ă din punct de vedere financiar de

către asigurător

• să fie incert adică asupra momentului şi intensită%ii lui să plane#e

incertitudinea.)tunci cnd însă are loc evenimentul poten%ial producător de pagu$e poate fi

descris> el are o origine unul sau mai mul%i vectori şi o %intă.

Originea este dată de cau#a sau cau#ele con5ugate ale evenimentului. @n

eveniment ce produce pagu$e se datorea#ă în general unui lan% de cau#e care

formea#ă un ar$ore generic al producerii sale ar$ore care poate a5unge foarte

departe în spa%iu şi timp. Atinderea anali#ei acestui lan% este însă determinată înmod normal de ra%iuni practice cu preci#area faptelor generatoare esen%iale şi

caracteristice şi care sunt importante şi din punct de vedere al prevenirii riscului.

Vectorii repre#intă mi5loacele de transfer a riscului şi sunt caracteri#a%i att de

natura pericolului Bc&imic $iologic mecanic radioactiv seismic ct şi de mediul

prin care se transferă Baerul solul. )stfel radia%iile şi particulele radioactive

respectiv aerul sunt vectorii riscului de radia%ii.Ţinta o constituie victimele producerii riscului care pot fi indivi#i grupuri de

,


8/31

persoane sau patrimoniile acestora.

1.2. Clasi!icarea riscurilor

Frice activitate socioeconomică se desfăşoară su$ imperiul unei multitudini de

categorii de riscuri a căror gamă de diversitate este foarte compleă şi nuan%ată în

func%ie de > mediul în care se poate produce tipul şi natura acestora din punct de

vedere al magnitudinii de producere şi a efectelor pe care le generea#ă. "atorită

acestei structuri complee este clar că se pot defini o mul%ime remarca$ilă de

categorii sau criterii de clasificare a riscurilor.

?iscurile în asigurări se clasifică în func%ie de mai multe criterii. "intre

acestea pot fi enumerate>

Riscuri proocate de for!ele naturii > de eemple furtuna grindina

etc. sau permanente Bde eemplu u#ura

" Riscuri proocate de ac!iunile umane fie ca urmare a

intereselor individuale deose$ite fie ca o consecin%ă a progresului

te&nic.

"upă gradul de asigura$ilitate se deose$esc>

Riscurile pure sunt cele care prin producerea lor provoacă numai

pierderi şi niciodată cştig. )cestea sunt de fapt riscurile pentru care

asigurătorii oferă protec%ie în ma5oritatea ca#urilor. entru acest gen

de riscuri sunt tipice> incendiul eplo#ia accidentele naufragiul

decesul furtuna furtul.

1

8


9/31

Riscurile speculatie se $a#ea#ă tot pe evenimente incerte dar

prin producerea lor se poate înregistra o pierdere sau se poate

o$%ine un cştig. Ale au o anumita do#a de atractivitate şi în

această categorie sunt incluse riscurile comerciale pariurile şi

5ocurile de noroc. )ceste riscuri nu sunt asigura$ile.


10/31

asigura$ile sunt riscuri particulare re#ultnd o pierdere pentru un

număr relativ mic de persoane.

)vnd în vedere impactul asupra asigura$ilită%ii riscurile se împart în>

Riscurile asigura#ile sunt acelea pe care asigurătorii le preiau şi

pentru care oferă protec%ie asigura%ilor. a rndul lor ele se su$împart

în> riscuri generale şi riscuri speciale. "e regulă riscurile generale sunt

incluse în aşanumitele condi%ii generale de asigurare şi cuprind>

incendiul eplo#ia cutremurul de pămnt erup%ia vulcanică

naufragiul eşuarea coli#iunea răsturnarea navei sau a am$arca%iunii

pră$uşirea aeronavei etc.

Riscurile speciale sunt cele care se asigură separat la solicitarea

epresă a asigura%ilor contra unei prime de asigurare suplimentară de

regulă individual pentru fiecare risc. Ale nu sunt deci incluse în

condi%iile generale pre#entate mai sus. De pot produce ca urmare a

ac%iunii oamenilor Bră#$oi grevă revolu%ie insurec%ie înc&idere de

fa$rici etc. sau %in de natura mărfurilor.

Riscuri neasigura#ile Becluse sunt acele riscuri pe care asigurătorii

nu le acceptă fiind evenimente a căror producere este certă se

apropie de certitudine sau sunt cau#ate de către asigurat cunoscute de

către acesta şi ascunse asigurătorului. Ca eemplu în acest ca# pot fi

considerate următoarele> viciile ascunse ale $unului asigurat faptele

săvrşite cu inten%ie consecin%ele energiei atomice u#ura normală a

$unului asigurat etc.

?iscurile pot fi de asemenea riscuri statistice şi dinamice.

1J


11/31

Riscurile statice sunt cele care determină la un moment dat distrugeri

totale sau par%iale ale patrimoniului asigura%ilor. )ceste riscuri sunt

asigura$ile.

Riscurile dinamice se referă la sc&im$ările intervenite în timp şi lent

în starea economiei asociate cu sc&im$ările apărute în nevoile şi

aspira%iile umane care pot aduce individului pierderi sau cştiguri.

?iscurile dinamice nu sunt asigura$ile.

altă distinc%ie cu consecin%e deose$ite asupra unor aspecte practice ale

activită%ii de asigurare este aceea între riscul aleator şi riscul moral.

Riscul aleator are la $a#ă &a#ardul definit drept cau#ă imprevi#i$ilă

ce determină evenimente fortuite sau ineplica$ile.

"upă fenomenele care generea#ă riscul>

Risc o#iecti $ eveniment generat de for%ele distructive ale naturii

necontrolate de om Bcalamită%ile naturale

Risc su#iecti $ eveniment generat sau influen%at de comportamentul

uman Bneaten%ie impruden%ă.

"upă mărimea răspunderii

Risc indiidual $ eveniment ce se produce o singură dată Bdecesul

Risc comun $ sunt evenimentele care periclitea#ă $unuri ale unui

număr mare de persoane Bploaie grindină etc.

"upă caracterul riscului>

Risc constant $ evenimente care pre#intă şanse egale de a a se

11


12/31

produce în timp

Riscuri aria#ile evenimente ale căror şanse de a se produce se

modifică pe durata asigurării Briscul de îng&e% la culturile agricole.

"upă durata asigurării>

Risc pe o durat% de p&n% la un an'

Risc cu o durat% de un an .

"upă categoriile Bclasele de asigurare>

sigurarea de #unuri se adresea#ă riscului de avarie a $unurilor

Bincendiu trăsnet inunda%ii alunecări de teren etc. +ai precis

aceasta acoperă daune financiare întmplătoare cau#ate de

deteriorarea sau pierderea $unului asiguratului sau a altui $un pe careasiguratul are interesul să1 asigure

sigurarea de r%spundere ciil% se referă la situa%iile ce implică riscul

de răspundere civilă Bfa%ă de ter%i

sigurarea de s%n%tate (de accidente i #oal%) are rolul de a

prote5a indivi#ii şi familiile împotriva pierderilor financiare cau#ate

de accidente şi $oli.

Cel mai important risc de care se %ine seama în asigurări este riscul moral.

&iscul #oral Bmoral hazard) este riscul suplimentar creat de însuşi asiguratul

care îşi slă$eşte preocuparea pentru prevenirea riscului fundamental Baleatoriu

tocmai datorită faptului că este de5a asigurat împotriva acelui risc.


13/31

criminalită%ii sau fraudei in asigurări întro accep%iune asemănătoare riscul moral

este privit drept o circumstan%ă care măreşte pro$a$ilitatea unei daune din cau#a

comportamentului personal sau a moralită%ii solicitantului unei asigurări% de

eemplu în ca#ul unui individ care are o statistică încărcată a accidentelor auto în

trecut sau al cuiva care este un delincvent cunoscut.

Capitolul II

Gestiunea riscurilor în asigurări

2.1. Coordonate ale gestiunii riscurilor

Gestiunea riscului constă în adoptarea tuturor măsurilor de prevenire a

pagu$elor şi de limitare a acestora în vederea asigurării. )stfel asiguratul poate

$eneficia de prime de asigurare reduse iar asigurătorul poate lua toate măsurile

necesare pentru limitarea pierderilor financiare care ar putea să apară.

Docietă%ile de asigurări aplică o gestiune a riscului prin care să reali#e#e un

ec&ili$ru optim între veniturile din prime şi valoarea totală a indemni#a%iilor Bdespăgu$irilor şi sumelor asigurate plătite deoarece cota%iile de prime se

sta$ilesc pe $a#a riscurilor medii şi nu a riscurilor de vrf. )stfel se evită o

concentrare a cererii de asigurare în #ona riscurilor cu pro$a$ilitate crescută de

manifestare deci nefavora$ilă pentru asigurător.

"in punctul de vedere al raporturilor societă%ii cu riscurile pe care tre$uie să le

gestione#e şi să le stăpnească riscurile pot fi grupate în mai multe categoriimergnd de la particular la general>

• riscuri gestionate de fiecare individ sau familie în partela nivel

microeconomic

• riscuri gestionate de managerul de risc al întreprinderii la nivelul

me#oeconomic

•

riscuri gestionate de stat în interesul comun al tuturor cetă%enilor la nivelmacroeconomic

13


14/31

• riscuri gestionate prin parteneriatul pu$licprivat.

2.2. Gestiunea riscului

:irmele ca şi oamenii sunt supuse permanent riscurilor de producere a unor

daune accidentale. Indiferent de forma acestora cutremur incendiu deces

îm$olnăvire riscurile intervin în cursul o$işnuit al activită%ilor umane

împiedicnd reali#area normală a o$iectivelor.

?e#ultatul unei reac%ii umane fireşti aceea de a coopera în fa%a pericolelor

inerente asigurarea oferă posi$ilitatea compensării celor care vor suferi daune.

Dimpla asigurare nu repre#intă un instrument eficient în lupta cu riscurile la care

suntem supuşi. umărul şi diversitatea acestor riscuri este tot mai mare în

condi%iile de#voltării economice şi te&nologice creşterii standardului de via%ă şi

promovării li$ertă%ii circula%iei. rotec%ia împotriva daunelor accidentale impune o

a$ordare mai compleă a acestora în toate etapele evolu%iei lor de la prevenire la

limitarea consecin%elor lor. ;oate acestea sunt însă apana5ul gestiunii riscului.

Gestiunea riscului se caracteri#ea#ă prin a$ordarea sistematică a prevenirii

daunelor accidentale a reducerii costurilor aferente acestor daune şi a găsirii celor

mai eficiente căi de acoperire a daunelor. F$iectul principal al disciplinei de

management al riscului îl repre#intă procesul de management al riscului. )cest

proces cuprinde următoarele etape principale>

I. *dentificarea i ealuarea expunerilor la daune

II. +eterminarea feza#ilit%!ii tehnicilor alternatie de management

***. legerea celor mai adecate tehnici de management al riscului

I*. *mplementarea celor mai adecate tehnici de management al riscului

14


15/31

V. onitorizarea procesului

F$iectivul principal al gestiunii riscului este acela de a da organi#a%iei

posi$ilitatea de aşi atinge o$iectivele c&iar în condi%iile în care eistă riscul

producerii unor daune accidentale. rin urmare pentru ca managementul riscului

să poată interveni cu succes este necesar ca organi#a%ia săşi definească mai înti

o$iectivele. resupunnd că o$iectivele sunt $ine în%elese procesul de

management al riscului încearcă să determine care este cea mai adecvată metodă

pentru tratarea unei epuneri la daună. "upă cum re#ultă şi din etapele procesului

de management pre#entate anterior un $un decident tre$uie să fie familiari#at cu

tipul de epunere la risc şi respectiv cu diferitele te&nici ce pot fi folosite. )ceste

te&nici includ pe lngă asigurare evitarea producerii daunelor controlul daunelor

transferul riscului fără asigurare limitarea daunelor etc.

I. Identificarea şi evaluarea expunerilor la daune

unctul de pornire al etapei este acela de a identifica structura o$iectelor din

patrimoniu care pot face o$iectul unor daune. )ceastă structură poate fi eviden%iată

în documentele conta$ile şi listele de inventar. Aistă $unuri necorporale precum

$a#ele de date sau programele informatice ce nu sunt eviden%iate în registrele

firmei.

)l doilea pas este cel al identificării tuturor evenimentelor care ar putea cau#adeteriorarea sau distrugerea $unurilor.

Cel deal treilea aspect anali#at se referă la efectele sau consecin%ele daunelor.

)cestea pot fi clasificate în consecin%e fi#ice func%ionale şi financiare>

• -onsecin!ele fizice se referă la modificările fi#ice şi structurale ale $unului.

• -onsecin!ele func!ionale se referă la pierderea capacită%ii Bpar%iale sau totale

de produc%ie a organi#a%iei respective. "e eemplu un incendiu la o centrală

1!


16/31

termoelectrică poate conduce la oprirea ec&ipamentelor energetice cu

consecin%e foarte grave. "eraierea unui tren determină oprirea traficului de

călători şi de marfă.

• -onsecin!ele financiare ale acestor incidente sunt foarte mari. Continuarea

activită%ii unei organi#a%ii care a suferit o astfel de daună necesită fonduri

$ăneşti pentru repararea sau înlocuirea materiilor prime şi materialelor

distruse. ;oate acestea repre#intă consecin%e financiare.

ierderile suportate de companie în ca#ul unor evenimente nedorite pot fi

clasificate în pierderi directe precum reducerea valorii activelor organi#a%iei sau

c&eltuielile cu repara%ia şi înlocuirea $unurilor deteriorate sau pierderi indirecte

su$ forma pierderilor de venituri cau#ate de întreruperea activită%ii sau a

c&eltuielilor suplimentare implicate de înc&irierea altor $unuri sau clădiri de

eforturile pentru continuarea activită%ii de produc%ie.

etode de identificare a expunerilor la daune

Dpecialiştii în domeniul managementului riscului acordă o importan%ă deose$ită

identificării tipurilor de daune care pot afecta activitatea unei organi#a%ii.

)$ordarea optimă a acestei c&estiuni impune folosirea concomitentă a mai multor

metode. "intre cele mai importante metode de identificare a epunerilor la daune

men%ionăm>

• Inspec%ia de risc

• Interviul

• C&estionarul

• )nali#a documentelor financiare

• )nali#a diagramelor de fluuri

•

Avaluarea portofoliului daunelor

16


17/31

".".". *nspec!iile de risc presupun identificarea şi evaluarea la fa%a locului a

epunerilor la daune. )cestea pot confirma riscurile identificate prin alte metode

sau pot eviden%ia aspecte noi necunoscute pnă atunci. *aloarea acestei metode a

fost confirmată de numeroasele companii de asigurare care apelea#ă la această

metodă în vederea adoptării deci#iei de asigurare. Cu toate acestea inspec%iile de

risc au şi unele limite. @nele organi#a%ii sunt att de etinse şi au activită%i att de

complee înct este imposi$il să se vi#ite#e totul. In astfel de situa%ii conclu#iile

o$%inute după vi#itarea primelor compartimente ale organi#a%iei vor con%ine şi

preci#area privind necesitatea de a continua sau nu inspec%iile.

".".. *nteriurile au drept protagonist orice persoană din cadrul organi#a%iei

respective de la preşedintele companiei pnă la ultimul muncitor. ersoanele

intervievate nu sunt instruite în domeniul managementului riscului dar cunosc

foarte $ine departamentul în care lucrea#ă putnd contri$ui la identificarea

epunerilor la pierderi şi c&iar la sta$ilirea măsurilor de prevenire.

"."./. -hestionarele sunt asemănătoare interviurilor scopul celor două metode

fiind o$%inerea de informa%ii de la o persoană pe $a#a unor între$ări. în func%ie de

con%inutul între$ărilor c&estionarele se împart în c&estionare pentru asigurări şi

c&estionare pentru managementul riscului.

a)-hestionarele pentru asigur%ri sunt reali#ate de companiile de asigurare şi

înso%esc de o$icei produsele de asigurare. Ale urmăresc să indentifice epunerilela daune care pot face o$iectul contractului de asigurare.

#.)-hestionarele pentru managementul riscului sunt concepute pentru a

identifica att riscurile care pot fi asigurate ct şi riscurile care nu pot fi asigurate

însă completarea lor implică mari c&eltuieli de timp şi energie. "e aceea aceste

c&estionare se completea#ă o dată la c%iva ani.Cele mai multe c&estionare sunt standardi#ate pentru a se putea aplicala toate sau

1,


18/31

la aproape toate organi#a%iile. )ceastă caracteristică poate repre#enta un

de#avanta5 deoarece un c&estionar standardi#at nu poate surprinde specificul

fiecărei organi#a%ii.

".".0. naliza documentelor financiare repre#intă o altă modalitate de a evalua

mărimea epunerii la daune. unctul de plecare în anali#a documentelor financiare

îl repre#intă $ilan%ul conta$il. )cesta surprinde întro formă sintetică activele

corporale ale companiei la un moment dat. =ilan%ul nu cuprinde însă $unurile care

nu apar%in companiei dar care sunt utili#ate de aceasta pe $a#a unui contract de

înc&iriere Bspa%ii comerciale ve&icule sau $irouri înc&iriate.

rin compararea veniturilor şi c&eltuielilor unei companii se poate determina

profitul acesteia pe o anumită perioadă deci şi pierderea poten%ială în ca#ul în care

datorită unui eveniment neprevă#ut activitatea firmei se întrerupe.

".".1. +iagramele de fluxuri facilitea#ă identificarea epunerii la riscul de

întrerupere a activită%ii. )ceste diagrame descriu fluurile te&nologice

informa%ionale sau financiare din firmă eviden%iind acele segmente în care

producerea unei daune poate periclita desfăşurarea normală a procesului de

produc%ie.

".".2. naliza portofoliului de daune . Informa%iile referitoarele la daunele

anterioare sunt deose$it de utile în determinarea riscurilor şi a pro$a$ilită%ii lor de producere. umai pe $a#a acestor statistici se pot ela$ora previ#iuni realiste. Cu

ct frecven%a de producere a unor riscuri este mai mare cu att evaluarea

pro$a$ilită%ii lor de apari%ie este mai corectă. entru companiile mici repetarea

producerii unui risc este mai pu%in pro$a$ilă deci o astfel de anali#ă este mai pu%in

eficientă. ?iscul se produce întrun anumit contet în anumite circumstan%e.

)nali#a epunerilor la daune presupune în%elegerea condi%iilor care favori#ea#ă sauîmpiedică producerea daunelor.

18


19/31

)nali#a datelor statistice referitoare la daunele unei companii este utilă pentru

determinarea importan%ei relative a fiecărei epuneri la daune şi ierar&i#area lor pe

$a#a acestei importan%e. Dtructurarea epunerilor la daune pe $a#a acestei ierar&ii

permite o tratare diferen%iată a riscurilor deci şi o a$ordare mai eficientă a lor. "e

eemplu în managementul riscului sunt foarte importante două categorii de

epuneri la daune respectiv riscurile care pot conduce la cele mai grave

consecin%e riscurile a căror frecven%ă pro$a$ilă de producere este cea mai mare.

Dtudiul primei categorii este necesar pentru a prote5a în mod corespun#ător

o$iectivele epuse riscului iar al celei de a doua pentru reali#area de economii

prin aplicarea procedurilor de control al riscului. )nali#a statisticilor referitoare la

daunele unei companii este utilă şi atunci cnd se sta$ilesc limitele de asigurare

pentru acele daune posi$ile a căror pro$a$ilitate de producere este ridicată.

II. Determinarea fezabilităţii tehnicilor alternative de management al

riscului.

"eterminarea fe#a$ilită%ii te&nicilor alternative de management al riscului este

cel deal doilea pas în tratarea epunerilor la daune în cadrul procesului de

management al riscului. entru a în%elege această etapă este necesar să se cunoască

te&nicile aplica$ile în acest domeniu.

.". -ontrolul riscului

;oate te&nicile de management al riscului se clasifică în două mari categorii >

controlul riscului i finan!area riscului. Controlul riscului se caracteri#ea#ă prin

deci#iile sau ac%iunile orientate spre reducerea frecven%ei sau severită%ii

consecin%elor unor daune accidentale. :inan%area riscului se concentrea#ă asupra

găsirii tuturor posi$ilită%ilor de a acoperi daunele produse în pofida măsurilor de

prevenire a acestora. Cu alte cuvinte controlul riscului se concentrea#ă asupra pierderilor propriu#ise şi nu asupra consecin%elor financiare ale acestora.

1(


20/31

:inan%area riscului se focali#ea#ă pe măsurile financiare necesare pentru revenirea

din situa%ia creată de daune. )nali#a costurilor implicate de utili#area fiecărei

te&nici orientea#ă firma în vederea adoptării măsurilor optime pentru reducerea

frecven%ei şi a severită%ii daunelor. ;e&nicile de control al riscului cuprind >

• Avitarea epunerii la risc

• revenirea daunelor

• imitarea daunelor

• "ispersia riscului

3itarea expunerii la risc este eficientă numai întrun număr redus de ca#uri şinumai în anumite domenii. "acă evitarea epunerii la risc ar fi fost universal

aplica$ilă atunci nu sar mai vor$i de managementul riscului. "eci#ia de aplicare a

acestei te&nici tre$uie luată după o anali#ă atentă a costurilor implicate şi

respectiv a $eneficiilor o$%inute. F companie nu poate renun%a de eemplu la

fa$ricarea unor produse sau la anumite procese te&nologice din cau#ă că acestea

sunt prin natura lor generatoare de pericole.

4reenirea daunelor. rin această metodă se urmăreşte reducerea ct mai mult

posi$il a frecven%ei sau a pro$a$ilită%ii de producere a unei pagu$e fără a se a5unge

la eliminarea lor completă. în general prevenirea pierderilor impune o anali#ă

detaliată a cau#elor care conduc la producerea unei anumite pierderi şi la

eliminarea celor care sunt controla$ile. rin eliminarea acestor cau#e sau prin

interven%ia în succesiunea lor de producere se poate o$%ine o reducere a

pro$a$ilită%ii de producere a daunei.

"e eemplu. în scopul reducerii frecven%ei de producere a incendiilor pot fi luate

măsuri precum> reducerea materialelor inflama$ile utili#ate eliminarea surselor de

foc li$ere depo#itarea în condi%ii de securitate a materialelor inflama$ile etc.

5imitarea daunelor. rin această metodă se urmăreşte reducerea severită%ii

2J


21/31

consecin%elor unor evenimente nedorite. "e eemplu pentru reducerea

consecin%elor unui incendiu în clădirea administrativă a unei firme se pot adopta

următoarele măsuri> compartimentarea clădirii cu pere%i iiicom$usti$ili instalarea

unui sistem automat de stingere a incendiilor depo#itarea materialelor inflama$ile

în containere re#istente la foc.

+ispersia expunerii la risc. distri#u!ia riscului între unită%i diferite

şi duplicarea. )m$ele urmăresc să reducă dependen%a organi#a%iei de oricare dintre

$unurile aflate în proprietate.

a) +istri#u!ia riscului impune reparti#area $unurilor şi separarea

proceselor te&nologice ale unei firme în unită%i separate. "e

eemplu depo#itarea materialelor în mai multe maga#ii

fa$ricarea unei piese de către mai multe fa$rici etc.

#) +uplicarea se referă la reproducerea unor $unuri sau facilită%i de

produc%ie în scopul creării unei re#erve necesare în ca# de

pierdere. )ceastă re#ervă nu este folosită în mod curent în

activitatea companiei Aa intră în ac%iune în ca#ul în care sa

produs pagu$a iar ec&ipamentul principal nu mai poate fi

utili#at. Crearea re#ervelor poate implica prote5area

documentelor financiare importante prin reali#area unor copii

păstrarea unor piese de sc&im$ pentru ec&ipamentele pricipalesau înc&eierea unui contract de a5utor reciproc cu o altă firmă.

"uplicarea reduce riscul economic Bal pierderii unor venituri

datorită încetării activită%ii dar şi riscul te&onolgic prin

creşterea fia$ilită%ii ec&ipamentelor.

.. 6inan!area riscurilor

Dcopul finan%ării riscului este acela de a acoperi acele pagu$e care se produc

21


22/31

indiferent de măsurile de prevedere care se iau în cadrul controlului riscului.

+ăsurile de finan%are a riscului adoptate nu contri$uie la scăderea frecven%ei de

producere a pierderilor şi nici la reducerea consecin%elor acestora Ale pot contri$ui

însă ia reducerea costurilor totale şi mai ales la găsirea căilor de o$%inere a

fondurilor necesare pentru acoperirea pierderilor. :iecare metodă de finan%are

implică un plan de finan%are dintro sursă sigură care să intervină în ca# de daună.

Dursele de finan%are neplanificate cum ar fi fondurile guvernamentale pentru

ca#urile de calamită%i naturale sau despăgu$irile ter%ilor care au contri$uit la

producerea pagu$elor nu sunt sigure. Ale pot să intervină imediat după daună sau

nu.

+etodele sau te&nicile de finan%are a riscului pot fi clasificate în >

• +etode de re%inere a riscului

• +etode de transfer al riscului

• +etode mite

etode de re!inere a riscului. în ca#ul acestor metode compania se $a#ea#ă pe

propriile sale surse de finan%are pentru solu%ionarea daunelor. "e multe ori

apelarea la aceste metode este impusă de circumstan%e. "e eemplu în ca#ul unor

distrugeri provocate de ră#$oi nu eistă alte metode de finan%are a pierderilor

dect cele interne. )lteori aceasta este o deci#ie fundamentată economic firma

considernd costul daunelor mai mic dect c&eltuielile cu primele de asigurare. De

poate întmpla totuşi ca valoarea pierderilor reale să fie mai mare dect a celor

anticipate iar fondurile alocate în acest scop sa fie insuficiente. Aforturile de a

acoperi daunele pot fi serioase. C&eia folosirii re%inerii riscului constă în selectarea

acelor daune care pot fi anticipate cu o $ună aproimare şi care nu pot depăşi un

anumit nivel de accepta$ilitate. "in acest punct de vedere metoda este mai uşor de

aplicat în cadrul organi#a%iilor mari. )cestea dispun de posi$ilită%i financiare mai

mari pentru acoperirea pierderilor şi în acelaşi timp numărul de daune înregistrate

22


23/31

este mai mare fapt ce permite o estimare mai. corectă a frecven%ei acestora.

entru acoperirea daunelor prin re%inere se pot folosi metode precum>

a) 4re $ finan!are fondurile necesare pentru acoperirea pagu$elor se

creea#ă în avans

#) 6inan!are curent% $ sumele necesare se disponi$ili#ea#ă în momentul

producerii daunelor

c) 4ost $ finan!are pentru acoperirea daunelor organi#a%ia apelea#ă la

credite ram$ursarea acestora reali#nduse eşalonat în timp.

etode de transfer al riscului. )ceste metode se pot folosi atunci cnd o

persoană sau organi#a%ie o$%ine anga5amentul unei alte organi#a%ii de a plăti

integral sau par%ial daunele produse. De pare deci că responsa$ilitatea suportării

daunelor a fost transferată către o altă organi#a%ie att timp ct aceasta din urmă îşi

onorea#ă o$liga%iile. Cea mai cunoscută formă de transfer al riscului este

asigurarea. Frice persoană care vrea să $eneficie#e de un astfel de transfer tre$uie

să înc&eie un contract cu compania de asigurări contract cunoscut su$ numele de

poli%ă de asigurare. Conform acestui contract persoana sau organi#a%ia asigurată se

o$ligă să plătească o primă de asigurare iar compania de asigurări se o$ligă să

despăgu$ească în ca#ul producerii riscurilor preluate. rima plătită de către fiecare

persoană sau organi#a%ie este mică în compara%ie cu valoarea pierderii poten%iale.

7ransferul f%r% asigurare repre#intă o altă formă de cesiune a responsa$ilită%ii de

plată. In acest ca# o anumită entitate alta dect o societate de asigurări îşi asumăo$liga%ia de a acoperi o anumită categorie de pierderi suportate de o altă societate.

"e o$icei transferul repre#intă o parte a unui contract mai amplu cum ar fi un

contract de leasing de construc%ii monta5 sau de service.

rotec%ia financiară oferită de companiile de asigurare este mai sigură visa

vis de ceea oferă celelalte companii nespeciali#ate în asigurări din următoarele

motive>• Docietatea de asigurări de%ine resurse financiare mai mari re#ervate special

23


24/31

îndeplinirii o$liga%iilor ce decurg din transfer

• Informa%iile despre capacitatea de plată a unei societă%i de asigurări sunt mai

uşor de o$%inut şi mai corecte

• Docietă%ile de asigurări sunt o$ligate ca prin serviciile pe care le prestea#ă

săşi men%ină o $ună reputa%ie

• Cele mai multe contracte de asigurări sunt practic standardi#ate deci mai

pu%in suscepti$ile la interpretări contradictorii dect în ca#ul unor contracte

individuale unice. +ai mult c&iar contractele standardi#ate sunt contracte

de ade#iune ceea ce înseamnă că orice formulare am$iguă este interpretată

în favoarea celui asigurat.

;ransferul finan%ării unui risc către o societate ce nu este speciali#ată în

asigurări poate fi considerat avanta5os în următoarele condi%ii >

• Compania care preia riscul financiar se află întro po#i%ie carei permite să

controle#e epunerea la dauna

• Docietatea care a preluat riscul financiar are un control aproape complet

asupra lucrărilor contractate

• ?iscurile transferate sunt neo$işnuite şi nu pot fi acceptate în asigurare

Integrarea tranferului de risc întrun contract mai amplu motivea#ă compania

care a preluat transferul să ia toate măsurile pentru evitarea sau minimi#area

pro$a$ilită%ii de producere a daunelor

• Compania care preia transferul poate acoperi pierderile în condi%ii mai

avanta5oase dect compania care a făcut transferul.

etode mixte de finan!are a riscului. ?e%inerea şi transferul apar de multe ori

com$inate. @n eemplu u#ual îl consituie o poli%ă de asigurare care acoperă numai

daunele care depăşesc o valoare presta$ilită. )ceasta înseamnă că în ca#ul fiecărei

daune persoana sau organi#a%ia care a înc&eiat asigurarea re%ine acele valori care

se află su$ nivelul presta$ilit.

24


25/31

III. Alegerea celor mai adecvate tehnici de management al riscului.

Cel deal treilea pas în procesul managementului riscului constă în selectarea

celei mai $une metode sau te&nici de a trata diferitele epuneri la pierderi. Ceea ce

în%elegem prin Hcea mai $unăH metodă depinde de mai mul%i factori între care un

rol important îl are capacitatea organi#a%iei de a anticipa şi de a accepta riscul

precum şi de a a$sor$i pierderile.

Delectarea te&nicilor de management al riscului nu permite întotdeauna

compararea unei game vaste de op%iuni. Dunt situa%ii în care alegerea unei anumite

metode este impusă prin contract. )stfel în ca#ul în care o firmă doreşte să o$%ină

un credit pentru cumpărarea unei clădiri creditorul îi va solicita pro$a$il acesteia

înc&eierea unei poli%e de asigurare a clădirii.

+ărimea unei organi#a%ii are o influen%ă considera$ilă asupra deci#iilor care se

iau din punct de vedere al managementului riscului. în general societă%ile mici mi

au capacitatea de aşi asuma dect pierderi mici. F pierdere de propor%ii mai mari

ar scoate compania respectivă din afaceri deoarece aceasta nu ar avea resurse

financiare suficiente pentru a$sor$irea pierderii. "e aceea pentru acoperirea

riscurilor mai mari compania va cumpăra o poli%ă de asigurare.

a etrema cealaltă se află marile organi#a%ii care folosesc o varietate de

metode de management al riscului. )ceste organi#a%ii înregistrea#ă suficient demulte pierderi pentru a putea anticipa cu o $ună aproimare pierderile şi dispun de

capacitatea financiară necesară pentru a re%ine o categorie largă de daune.

Frgani#a%iile foarte mari dispun de o$icei de programe sofisticate de management

al riscului care prevăd investi%ii su$stan%iale în sisteme de protec%ie Bantifurt

antifoc etc. programe de instruire a personalului şi programe speciale pentru

ca#urile de calamită%i naturale.;otodată marile organi#a%ii înc&eie contracte de asigurare cu valori ale

2!


26/31

acoperirii de #eci şi sute de milioane de lei. în plus ele re%in pierderi de #eci de

milioane de lei. ?aportul dintre pierderile re%inute şi cele transferate depinde de

costul primelor de asigurare.

etode de selec!ie. Aistă numeroase metode care pot fi utili#ate la selectarea

mi5loacelor şi măsurilor de management al riscului. entru organi#a%iile mari şi

medii au fost de#voltate o serie de metode cantitative Bcare nu constituie o$iectul

pre#entei lucrări cu a5utorul cărora se pot anticipa pierderile şi se pot compara

diferite măsuri de management al riscului. De vor alege acele măsuri care aduc în

final cel mai mare $eneficiu organi#a%iei respective. Frgani#a%iile mici nu au att

de multe pierderi de acelaşi fel pentru a se putea determina cu o $ună aproimare

frecven%a şi severitatea consecin%elor lor. "in această cau#ă folosirea metodelor

cantitative pentru selec%ia celor mai eficiente măsuri de control şi de finan%are a

riscului nu este eficientă. Frgani#a%iile mici vor apela la solu%ii $a#ate pe propria

eperien%ă. Ale tre$uie însă să urmărească să nu rişte mai mult dect pot pierde şi

nici să nu c&eltuiască mult pentru o protec%ie redusă.

IV. Implementarea tehnicilor de management al riscului.

Fdată ce au fost selectate cele mai adecvate te&nici de management al

riscului acestea tre$uie implementate. "acă această implementare nu se face

atunci eistă riscul de a pierde ceea ce sa anticipat că sar fi putut cştiga prinadoptarea acestor te&nici. Implementarea înseamnă noi deci#ii şi ac%iuni din partea

organi#a%iei.

"e eemplu dacă o firmă doreşte să utili#e#e controlul riscului pentru o

anumită epunere la pierdere ea tre$uie să decidă dacă responsa$ilitatea eercitării

controlului propriu#is revine personalului din cadrul firmei sau unei companii

speciali#ate. "acă se decide reali#area controlului cu personal din interiorul firmei pentru eercitarea lui efectivă se vor folosi oameni din departamentul de gestiune a

26


27/31

riscului sau din alte departementeK "acă un alt departament preia acest control al

riscului care este motiva%ia carei va stimula pe anga5a%ii acestui departament să

lucre#e eficientK

?ăspunsurile la aceste între$ări constituie de fapt noi deci#ii pe care

organi#a%ia respectivă tre$uie să le ia pentru o implementare adecvată a te&nicilor

de management al riscului. "acă se &otărăşte înc&eierea unui contract de asigurare

atunci va tre$ui să se decidă la cine să se apele#e pentru pasul următor Bla un agent

de asigurări la un $roer sau direct la o societate de asigurări. "upă re#olvarea

pro$lemei urmea#ă sta$ilirea clau#elor contractuale a valorii primei de asigurare

franşi#ei etc.

V. Monitorizarea procesului.

;oate măsurile de gestiune a riscului implementate tre$uie monitori#ate

respectiv urmărite pas cu pas pentru a o$serva modul lor de aplicare şi a verifica

dacă efectul lor $enefic este cel preconi#at. Aperien%a demonstrea#ă că numai prin

acest proces de monitori#are se poate constata dacă te&nicile şi măsurile adoptate şi

implementate sunt întradevăr cele mai $une pentru reali#area o$iectivelor propuse.

"e asemenea condi%iile reale în care au fost implementate măsurile evoluea#ă

în timp. Cu alte cuvinte metodele selectate au fost gndite în func%ie de anumite

condi%ii iar după implementare putem asista la o sc&im$are a acestor condi%ii.

entru a monitori#a un program managerul de risc tre$uie să ela$ore#e normemetodologice să le implemente#e să urmărească în ce măsură aceste norme sunt

respectate şi să decidă dacă sunt necesare corec%ii.

2,


28/31

Concluzii

"e#voltarea economiei de pia%ă apari%ia concuren%ei căpătarea de către

întreprinderi a li$ertă%ii de autogestiune de#voltarea antreprenoriatului li$er

de#voltarea te&nologiilor şi a noilor te&nici de control din cadrul întreprinderii

Bş.a. au dus la creşterea necesită%ii de gestiune a riscurilor din cadrul

întreprinderilor mai ales a societă%ilor de asigurare care preiau asupra sa o

multitudine de responsa$ilită%i pe care mai devreme sau mai tr#iu este nevoită

să şi le asume.

"omeniu specific al managementului general managementul riscului

urmăreşte reducerea pro$a$ilită%ii şi consecin%elor daunelor accidentale cu care se

confruntă agen%ii economici.

ecesitatea managementului riscului este pu%in conştienti#ată în ?epu$lica

+oldova fapt care constituie un punct negativ in deose$i in domeniul asigurărilor

şi deseori această latură duce la următoarele consecin%e nefavora$ile pentru

societatea de asigurări şi anume>

• neîncrederea popula%iei in sistemul de asigurare

• confruntarea cu anumite pro$leme cu caracter întmplător pentru societate

• neîndeplinirea corespun#ătoare şi în timp a responsa$ilită%ilor de către

societatea de asigurări şi anume plata despăgu$irilor din cau#a ineficien%ei

28


29/31

activită%ii la nivel de gestiune a riscurilor

• incapacitatea lărgirii şi dotării cu noile te&nologii a activită%ii întreprinderii

din cau#a lipsei mi5loacelor $ăneşti disponi$ile ş.a.

F$ligate prin lege să asigure securitatea muncii salaria%ilor lor firmele uită

deseori săşi prote5e#e $unurile şi activită%ile pe care le desfăşoară. Consecin%a

agen%ii economici sunt nepregăti%i în fa%a unor evenimente accidentale cu implica%ii

financiare grave.

Costul implementării te&nicilor managementului riscului este incompara$il

mai mic fa%ă de valoarea daunelor cu care se pot confrunta persoanele şi

organi#a%iile în special în ca#ul unor calamită%i naturale.

Aficien%a aplicării metodelor şi te&nicilor managementului riscului este

dovedită de reducerea numărului accidentelor a valorii c&eltuielilor cu repara%iile

a pierderilor de venit determinate de întreruperea activită%ii şi a într#ierilor în

produc%ie.


30/31

Biliogra!ie

'(egea cu pri$ire la asigurări si reasigurari din &)*.

Badea% +u#itru C.% Ionescu% (u#ini,a- -)sigurări de persoane şi

reflectarea lor în conta$ilitate7 Aditura Aconomică =ucureşti 2JJ1

ng/elac/e Constantin% 0r,ac/i Ion- -)nali#a actuarială în asigurări7

Aditura Aconomică =ucureşti 2JJ6

(ungu icolae Constantin- -)sigurări de via%ă şi monitori#area acestora7

Aditura Dedcom i$ris Iaşi 2JJ!

Constantinescu +an ng/el% - -)sigurări şi reasigurări7 Colec%ia

a%ională Aditura ;e&nică =ucureşti 1((8

nac/i 4. -ecesitatea asigurării7 -;ri$una economică7 nr.3J1((6

0lanul de a!aceri 2""52"12 'sito* 4.

)ateriale #etodologice şi docu#ente din darea de sea#ă a 'sito* 4.

///.cnpf.md

3J

http://www.cnpf.md/http://www.cnpf.md/


31/31

///.issa.md

///.regielive.ro
http://www.issa.md/http://www.regielive.ro/http://www.issa.md/http://www.regielive.ro/

riscul in asigurari si asigurarea riscului

Documents