revista teatrul, nr. 9, anul xix, septembrie 1974

8/3/2019 Revista Teatrul, nr. 9, anul XIX, septembrie 1974

http://slidepdf.com/reader/full/revista-teatrul-nr-9-anul-xix-septembrie-1974 1/100



Programul-

oarta fundamentală

a vieţii noastre3

n desfăşurarea ac e s lu i a l X X X - l e a an de l a E l i b e r a r e , an de ne

întreruptă a c t i v i t a t e şi dc /nar i succese ipe t o a t e p l a n u r i l e m u n c i i

m a t e r i a l e s i s p i r i t u a l e a p o p o r u l u i n o s t r u , p a r t i d u l ne-a o f e r i t u nd o c u m e n t care c o n s t i t u i e , pe de o par t e , o .sinteza fără precedent a i s t o

r i e i noas t r e naţionale şi po l i t i c : ' , ia r pe de altă p a r t e , cea (mai luminoasăperspectivă a d r u m u l u i ascendent ce j i c conduce pînă în pr e z iua c e lu i de

a l t r e i l e a m i l e n i u .

Acest d o c u m e n t , p r o i e c t u l P r o g r a m u l u i p a r t i d u l u i , care urmează a f i

s upus dezbaterilor şi aprobării C o n g r e s u l u i al X l - l e a , ne dă t u t u r o r a ,

aşa cu m a arătat tovarăşul Nico lae Ceauşescu, o r i e n t a r e a generală şti

inţifică, marxisl-leninistă a întregii noastre; activităţi pe p l a n naţional şi

internaţional.P u b l i c a t în ediţii dc m i l i o a n e de exemp la re , p r o i e c t i d de P r o g r a m face

astăzi ob i e c tu l une i de z ba t e r i de extraordinară a m p l o a r e p e p l a n ideo log ic

şi po l i t i c , t e o r e t i c şi p r a c t i c , p e n t r u a c o n c e n t r a c u v i n I u l naţiunii întregi,

esenţa gîndirii genera le a s u p r a p r o b l e m e l o r f u n d a m e n t a l e ale vieţi i p o p o r u

l u i n o s t r u , a le pe r s pe c t i v e l o r sale i s t o r i c e , asupra căilor d c p r o g r e s , d e

r ea l i zar e integrală a propăşirii m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e .

P r o g r a m u l P a r t i d u l u i C o m u n i s t Komăn de făurire a societăţii socia

l i s t e m u l t i l a t e r a l dezvo l ta t e şi de înaintare a R o m a n i c i sp re c o m u n i s m cons t i tu i e car ta fundamentală ideologică, teoretică şi politică a p a r t i d u l u i .

Textul său este e l a b o r a t pe baza concepţiei m a t e r i a l i s m u l u i d i a l e c t i c şi is

t o r i c , a l e g i l o r ob iec t i ve a le dezvo l tăr i i soc ia l i ; şi înarmează p a r t i d u l cu

p r i n c i p i i l e ştiinţifice ale c o m u n i s m u l u i . L a bază, P r o g r a m u l are legităţi le

ob iec t i ve ale dezvoltări i sociale., u n i v e r s a l v a l a b i l e datorită experienţei l u p

t e l o r d c clasă şi a construcţiei s o c i a l i s m u l u i pe p l a n m o n d i a l , a l u p t e l o r de

clasă p u r t a t e de masele p o p u l a r e d i n ţara noastră p e n t r u t r a n s f o r m a r e a r e

voluţionară a societăţii, pe n t r u e d i f i c a r e a c u succes a n o i i orînduiri sociale .

P r o g r a m u l trasează direcţiile f u n d a m e n t a l e ale activităţii p a r t i d u l u i pe v i i t o a r ea perioadă de 20—25 de an i , p o r n i n d dc la interesele întregului p o p o r , ale

dezvoltării societăţii romaneşti, înfloririi ţării, a naţiunii noastre soc ia l i s te şi

asigurînd, în acelaşi t i m p , făurirea în ţara noastră a cele i mai înaintate şi mai

d r e p t e societăţi, societatea comunistă.

1

www.cimec.ro



Aşa c u m sc arală în Te ze le Comite tu lu i Centra l a l P a r t i d u l u i Comunis t

Român p e n t r u Congresul a l X l - l c a a l P a r t i d u l u i , pub l i ca te în ziarele

d i n 15 septembrie a . c , pro i ec tu l de Prog ram a fost e laborat cu p a r t i c i

parea cadre lor de bază ale p a r t i d u l u i şi s t a lu lu i şi du expresie înţelepciuniicolective a p a r t i d u l u i , a c lase i muncitoare , a t u t u r o r oameni l o r m u n c i i , fărădeosebire de naţionalitate, a întregului n o s t r u popo r — şi a fost adoptat, înu n a n i m i t a t e , după o largă dezbatere în comis ia de redactare, apoi în Plenara

C o m i t e t u l u i Central a l P.C.R. d i n 27—29 i u l i e 1974. Aceeaşi plenară a dat oînaltă apreciere a p o r t u l u i secretarului general , tovarăşul Nicolac Ceauşescu lafundamentarea teoretică şi la elaborarea p r o i e c t u l u i de Prog ram. S-a relevat

de asemenea valoarea inestimabilă a contribuţiei personale a Secre ta ru lu i C e -n e r a l a l P a r t i d u l u i p e n t r u stabi l i rea l i n i e i strategice şi tactice a direcţiilor prin

cipale de acţiune, în vederea transformării revoluţionare a societăţii, a edificăriicu succes a societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l dezvoltate şi a t recer i i la construcţiac o m u n i s m u l u i pe pămîntul României.

„ R o d de a u r " a l revo luţ ie i care a t rans fo rmat în biruinţă d r u m u l is tor ic

al popo i ' i du i n o s t r u , P r o g r a m u l P a r t i d u l u i Comunis t Român îmbogăţeşte ho-tăritor eonşî'inla de sine a p o p o r u l u i întru făurirea p r o p r i u l u i său dest in şiînaintarea spre comunism — moment suprem al desăvîrşirii umane . Reamin

t i m că Prog ramu l evocă, în p r i m a l u i parte , l u p t a p o p o r u l u i român, a forţelorprogresiste şi revoluţionare, a c lase i muncitoare , a p a r t i d u l u i comunis t pen

t r u l i be r ta t e socială şi naţională, împotriva fasc ismului şi războiului, p e n t r u

înfăptuirea insurecţiei naţionale armate anti fasciste şi an l i impc r i a l i s l e . După cedescrie c u precizie absolută, într-o impecabilă f o rmu la r e , aceste împrejurăriistorice, Programul t rece l a l u p t a p a r t i d u l u i comunis t p e n t r u instaurarea p u

t e r i i revoluţionar-democratice, răsturnarea c lase lor exploatatoare , înfăptuirearevoluţiei socialiste şi edif icarea n o i i orînduiri sociale. Toate aceste lupte con

st i tu ie o măreaţă operă istorică naţională şi totodată o contribuţie însemnată la l u p t a forţelor revoluţionare de p r e t u t i n d e n i p e n t r u l i be r ta t e şi progres

social, l a cauza întăririi soc ia l ismului în l u m e , la creşterea p r e s t i g i u l u i ş i in fluenţei sale asupra dezvoltări i soeiale contemporane.

De o importanţă deosebită p e n t r u înarmarea noastră, a t u t u r o r , cu oconştiinţă ideologică şi o i n f o rmare temeinică asupra etapei următoare ai s t o r i e i României social iste, proiectul de Program ne arală direcţiile, în toate

dome n i i l e d c act iv i ta te , conform cărora va acţiona p a r t i d u l .pentru înfăptu i r ea societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l dezvoltate .

V o m stărui .fireşte, în aceste rînduri asupra părţ i i din Program p r i

v i t oa re l a act iv i ta tea ideologică şi la munca politică educativă a p a r t i d u l u i .

A i c i găsim ideile creatoare şi directoare asupra r o l u l u i i m p o r t a n t a l l i t e r a t u r i i

şi al a r t e i în act iv i ta tea de f o rmare a o m u l u i n o u , a conştiinţei socialiste.

î n acest domeniu şi, ca de a l t f e l , în an sam bl ul dire ct iv e lor sale. par

t i du l porneşte de la concepţia m a t e r i a l i s m u l u i dia lect ic şi istoric. Acesta ne

arală că în artă îşi găseşte re f lectarea gradul dezvoltări i sociale şi caracterulforţelor şi relaţiilor de producţie din epoca istorică respectivă. Dezvoltată

în legătură strînsă cu evoluţia socială şi naţională a societăţii, ar ta corespunde

condiţiilor specifice fiecărei epoci i şi fiecărei naţiuni. L i t e r a t u r a şi a r t a , se

spune în Prog ram, n u s int creaţia u n o r aleşi aflaţi deasupra vieţii, trăind şi

gîndind în afara relaţiilor sociale. Ele exprimă tirawsformările ce se produc

neîncetat în societate, cuceririle forţelor revoluţionare progresiste şi gîndirea

înaintată a fiecărei epoci . L i t e r a t u r a şi a r t a sînt r o d u l forţei creatoare a so

cietăţii expresie a g e n i u l u i şi a sensibilităţii p o p o r u l u i însuşi pe care talen



întotdeauna purtătoarele ce lo r m a i înaintate aspiraţii de prog r e s ale umanităţii,

şi ca a tare a u făurii civ iliz aţi a mater ială şi spirituală a l u m i i , t r e b u i e să fie

şi des t ina ta r e l e t u t u r o r o p e r e l o r de literatură şi de artă. I n consec inţă, aces

tea trebuie să înfăţişeze, cu l i m b a j u l l o r p r o p r i u d a r c i l m a i f i d e l , realizările,

preocupările, aspiraţiile, gîndirea şi simţirea m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e . Şi să se

i n s p i r e , p e r m a n e n t , din izvorul v i u al reali tăţi lor sociale şi naţionale ale

României.

Mi s i u n e a şi c o m a n d a m e n t u l l i t e r a t u r i i şi a r t e i este de a p r i v i m e r e u îna

i n t e , de a da o a m e n i l o r o i m a g i n e înflăcărată a pe r spec t i v e i i s t o r i c e , de

a p r e f i g u r a schimbările v i i t o a r e ale societăţii, a însufleţi mase l e p o p u l a r e

şi t i n e r e t u l , pregătindu-i pen t ru r ea l i z a r ea , p r i n f ap t e măreţe, a c o m u n i s m u l u i ,

v i s u l de aur al o m e n i r i i . L i t e r a t u r a şi a r t a , subliniază în c o n t i n u a r e P r o g r a m u l ,

t r e b u i e să m i l i t e z e p en t ru so l i da r i t a t e i n t r e t oa t e forţele revoluţionare, p r o

gresiste d i n l u m e , p e n t r u i d e a l u r i l e dc l i b e r t a t e naţională şi socială ale pop o a r e l o r , p e n t r u p r i e t e n i e şi co l abo ra r e între toa te naţiunile.

în ce priveşte f o r m a estetică şi conţinutul dc i d e i al creaţiilor l i t e r a r e

şi a r t i s t i c e , i n c l u s i v d i n d o m e n i u l t e a t r u l u i , P r o g r a m u l arată că p a r t i d u l

„ v a s t i m u l a şi în v i i t o r făurirea u n e i a r i e şi l i t c ra tu i r i de o înaltă ţinuta

umanistă, bogate i n i d e i şi s e n t i m e n t e n o b i l e , i n s p i r a t e d i n viaţa şi m u n c a

p o p o r u l u i , d i n i d e a l u r i l e s o d a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i . G r o a t o r i i d i n d o m e n i u l

l i t e r a t u r i i , m u z i c i i , a r t e l o r p l a s ti c e , t e a t r u l u i , c i n e m a t o g r a f i e i , manifest.îndu-şi

l i b e r tallenitul, f o l o s i n d s t i l u r i şi m a n i e r e de croaţie v a r i a t e , sînt chemaţi să

făurească noi opere valoroase care să îmbogăţească p a t r i m o n i u l c u l t u r i i noast r e soc ia l is te şi t e z a u r u l c u l t u r i i u n i v e r s a l e , să c o n t r i b u i e l a c o n t i n u a înflorire

a vieţi i spirituiade a p o p o r u l u i n o s t r u . P a r t i d u l va p r o m o v a s c h i m b u l l a r g de

v a l o r i s p i r i t u a l e cu toa te popoare le l u m i i ' ' .

0 atenţie specială este acordată, in acest c a p i t o l , p r o b l e m e l o r de o r i e n

ta r e şi de f u n d a m e n t a r e a c r i t i c i i . . . P a r t i d u l — se arală în t e x t u l P r o g r a m u

l u i — acordă, dc asemenea, u n r o l d e m a r e însemnătate c r i t i c i i de artă, atît

în promovare ; ) creaţiei a r t i s t i c e cu un înalt conţinut e d u c a t i v , m i l i t a n t , cit şi

în educarea estetică a m a s e l o r p o p u l a r e . Condiţia îndeplinirii ou succes a m i

s iun i i c r i t i c i i este s i tu a r ea ei fermă pe poziţiile f i l o z o f i e i m a t e r i a l i s t - d i a l e c -

l ice şi i s t o r i c e , sp i r i t u l c r i t i c ob i e c t i v şi nepărtinitor în j u d e c a r e a v a l o r i l o r ar

t i s t i ce , c u l t i v a r e a consecventă a orientării rea l i s te a a r t e i , s t im u la r ea legăturii

strînsc a c r e a t o r i l o r cu viaţa, cu realităţile s oc ia le , p r o m o v a r e a u m a n i s m u

l u i soc ia l i s t . P r in ca rac te ru l l o r , p r e c u m şi p r i n o r gan i za r ea largă a difuzării

în mase. opere le de artă va loroase t r ebu i e să devină b u n al întregului n o s t r u

p o p o r , fn acelaşi t i m p , p a r t i d u l y a as igura condiţii ca masele l a r g i p o p u l a r e să

p a r t i c i p e lot mai i n t ens la d e z v o l t a r e a c u l t u r i i naţional ', la creaţia de artă. la

s p o r ir e a v a l o r i l o r s p i r i t u a l eale societăţii

social iste, astfe lîncît civilizaţia co

munistă să ex p r im e p l ena r g en iu l a r t i s t i c c r ea to r al p o p o r u l u i n o s t r u " .

I n f iecare rînd, în f iecare cuvînt , d in acest i s t o r i c d o c u m e n t ce trasează

j direcţi i le v i i t o r u l u i se află substanţă esenţială p e n t r u construcţia l i t e r a

t u r i i , în g e n e r a l , şi a l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e , a interpretării t ea t r a l e , în

t o a t e d i m e n s i u n i l e şi semnificaţiile ei.

U n c r i t e r i u ce nu t r e b u i e u i t a t sau n e g l i j a t niciodată în creaţie şi i n



n i v e l po l i t i c şi ideologic, f iecare cetăţean va acţiona în m o d conştient p e n t r u

a c o n t r i b u i la progresul general al societăţii socialiste şi comuniste , în cadr u l

căreia se vor asigura adevărata l ibertate şi adevăratul u m a n i s m .

Şi pen t r u că termenul acesta ocupă, din ce in ce mai m u l t , l o cu l ce

pe drept i se cuv ine în gîndir ea noastră ideologică, iată o perfe ctă defin iţie

a conţinutu lui său, aşa c u m o dă P r o g r a mu l : . .Uma nismu l soc ia li st concepe

o m u l ca fiinţă socială, aflată în strînsă legătură si int erdepen den ţă nu semeni i

săi. cu masele larg i populare. E l se întemeiază pe relaţii dc co laborare şistimă reciprocă între toţi m e m b r i i societăţii, pe interzicerea oricărei explo

atări şi a s u p r i r i , pe egalitate, pe l iber tatea omului de a acţiona în m o d con

ştient pentru a f i rmarea personalităţii sale, pentru făurirea p r o p r i u l u i său

v i i l o r . Umanismul social ist presupune real izarea f e r i c i r i i personale în con

t e x t u l făuririi f e r i c i r i i întregului popor . I n mij lo cu l mase lor larg i popular e

personal i tatea nu se pierde , ci se afirmă tot mai putern i c , odată ou a f i r ma

rea întregii naţiuni. P a r t i d u l via acţiona ea îna lte le p r i n c i p i i ale u m a n i s m u

l u i socialist să se reflecte to t m a i cuprinzător i n societatea noastră, în toate

sferele vieţ i i soeiailc. să pătrundă adine în conştiinţe, însufleţind po po r u l înmăreaţa operă de z idire a celei m a i drepte şi mai umane o r i n d u i r i d i n cite

a cunoscut istor ia" .

Aceste cuv in t e înflăcărate — al căror înţeles de supremă însemnătate

p e n t r u toţi oamen i i d i n artă, d i n literatură, d i n creaţia şi in terpretarea a r

tistică, din toate compart imentele activităţii teatrale, devine, dc acum înainte,

f a r u l strălucitor ce ne conduce — t rebuie t ransformate i n real i tatea vieţi i

noastre personale, sociale şi profesionale, de fiecare z i . Tea t r u l românesc,

ale cărui succese se bazează tocmai pe totala l u i adeziune l a preceptele p a r t i

d u l u i , va şti, fără îndoială, să con t r ibu i e , cu toate puterile sale, cu deplinătatea înriuririi sale educat ive, l a rea l i zarea Programului .

Trebuie notat , la loc de f r un t e , în act iv i ta tea noastră cot idi ană , căa p r o p i a t u l eveniment major , culme firească a t u t u r o r pregătiri lor noastre,

Congresul a l X l - l e a , acordă cea mai mare atenţie m u n c i i po l i l i co -cduea l i vo .

E x t r a g e m d i n Teze următoarele formulări ce ne pr ivesc direct şi de aproape :

. . P o r n i n d de la r o l u l i m p o r t a n t a l l i t e r a t u r i i şi arte i în f o rmarea şi educarea

o m u l u i n o u . de la realizările doi undi te în dezvo l tarea creaţiei ar t i s t i ce , p a r t i d u l

va st imula şi în v i i t o r făurirea unei arte şi l i t e r a t u r i de o înaltă ţinută u m a nistă, bogate în ide i şi sent imente nobi le , inspirate din viaţa .şi munca po

p o r u l u i , d i n idea lur i l e soc ia l i smului şi comunismului , r ea l i zate în s t i l u r i şi

maniere de creaţie variate, care să îmbogăţească p a t r i m o n i u l c u l t u r i i noastre

socialiste şi tezaurul artei universale, să con t r ibu i e la con t inua înfloj-ire a

vieţii spi r i tua le a po po r u lu i no s t r u " .

S i n t re lualc, ast fe l , în mod pregnant şi cu o dep lină răsfrîngere în

a c t u a l i t a t e a imediată, nobi le le idei directoare d i n Pr o g r am. în t e rmen i p l i n i

de v i goa r e şi de căldură, toate mij loacele de propagandă şi de educaţie de

care dispune societatea noastră sînl chemate să acţioneze, so l idar , ca unper fect ansamblu, în direcţia unică a formării şi educării o m u l u i n o u , a dez

voltării conştiinţei socialiste.

IS i se arată, în plină lumină şi cu forţă creatoare modul în care l u

crătorii din domeniul vast al creaţiei art ist ice, d i n l i t e ra tura dramatică, din

teatre, pot şi t rebuie să con t r ibu i e la par t i c iparea întregului popor întru mă

reaţa operă de edi f icare a societăţii socialiste şi comuniste. Ast fe l , va f i

t r a d u s neîntîrziat în viaţă Pr o g r amul p a r t i d u l u i , acţiune minunată căreia îi

v o m consacra toate pu te ri le noast re toate aspiraţiile noastre de v i i t o r



D u p ă f e s t i v a l

Cele zece zile din august in care s-a desfăşurat parada specta

colelor selecţionate de juriul naţional pentru finala F e s l i v a l u l u i D r a

m a t u r g i e i Momânoşt i — manifestare artistică iniţiată şi organizată de

Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, in cinstea sărbătorii naţio-

nalc,capută acum, reflectate în perspectiva noului an teatral pe care-l

inaugurăm, semnificaţii sporite dc ordin politic şi profesional ; medi

taţia asupra lor ne înlesneşte cîteva concluzii, utile şi fertilizatoare

pentru, întregul cimp de activitate al teatrelor noastre.

F e s t i v a l u l — acţiune., d o a r în f o rmă , festivă

şi reprezentativă în intenţ i i — a înseninat , de

f a p t , m u n c a u n u i în t reg a n t e a t r a l j a l o n a t d e

u n p r o g r a m c u u n pronunţat c a r a c t e r e d u c a

t i v , m i l i t a n t . F a z a f i n a l a d o la Bucureşt i

— cu ce l e nouă reprezentaţ i i a d u s e d e t r e i

t e a t r e d i n c a p i t a l a .şi şase «lin r e s t u l ţari i , şi

încununată eu ce l e c i n e i dist incţ i i ( t r e i p r e m i i

şi două men ţ iun i ) —. ex pr im ă de f a p t o

a u t e n t i f i c a r e s imbo l i că a u n u i v a s t p l a n d oacţ iuni ca re a u a n t r e n a i n e m i j l o c i t t o a t e c o

l e c t i v e l e d r a m a t i c e d i n ţară, în d e c u r s u l u l t i

m e l o r două s t a g i u n i , s t i m u l a t e d c d o c u m e n

t e l e d e p a r t i d d i n i u l i e şi n o i e m b r i e 1Î)7J.

O b i e c t i v p r i n c i p a l — i m p u n e r e a mas i vă , î n

t r - u n s p or e a n l i l a l i v , d a r în p r i m u l r înd

p r i n t r - o ad îne i tă m o d e l a r e ca l i t a t i vă a l i t e

r a t u r i i d r a m a t i c e o r i g i n a l e . Ceea ce rep rez i ntă

de u n sTerl de v e a c ne în t r e rup t c o o r d o n a t a

majo ră , a x u l d i recţ i ona l a l p r o g r a m u l u i de

r e p e r t o r i u a l t e a t r u l u i n o s t r u , s-a c r i s t a l i z a t

aşadar, în s t a g i u n e a ' 7 3 — ' 7 4 ca loz i ncă de

l u c r u , ca sarcină fu nd am en tal ă, încad.r înd u-se

în t e r m e n i c u r e n ţ i , „ o p e r a ţ i o n a l i " p r i n p r e

găt irea t e a t r e l o r n o a s t r e p e n t r u F e s t i v a l . F ă r ă

n i c i o exc epţ i e , ţoa l e scene le d r a m a t i c e s - a u

înscris în acest c o n c u r s . C a r a c t e r u l c o m p e t i -

ţ ional a l F e s t i v a l u l u i de dramă or i g ina lă a

a v u t însă, de astă dat ă, u n r o l s e c u n d a r , în

r a p o r t c u s a r c i n a d e o n o a r e s t imu la t i vă pe

c a r e şi-au a s u m a t - o , c u r ă s p u n d e r e , c o l e c t i

v e l e , a n u m e aceea de a p u n e în v a l o a r e p i e sa

r omânească dc a c t u a l i t a t e . A r e z u l t a t o m a

s i v i t a t e impres i onantă de t i t l u r i n o i , c a r e a u

e x t i n s c a i e t u l d r a m a t u r g i e i româneşt i ; e v i

d e n t , r e z u l t a t e l e c a n t i t a t i v e s-au .arătat cu

precădere s p e c t a c u l o a s e . Şi-au m a r c a t a s t f e l

prezenţa pe af işe, în cele 3 0 d e r e p r e z e n taţi i o f e r i t e j u r i u l u i s p r e selecţie şi s p e c t a

t o r i l o r , în c o n t i n u a r e , s p r e a p r e c i e r e , 29 de

d r a m a t u r g i c u 3 3 d e p i ese . S c r i i t o r i c o n s a

craţ i , v e c h i favor i ţ i a i p u b l i c u l u i , d r a m a

t u r g i f i d e l i t e a t r e l o r , d e o p o t r i v ă c u a u t o r i

n o i — debutanţ i î n a l e s c r i s u l u i , c a şi s c r i

i t o r i , r ec ruta ţ i d i n r î ndur i l e a l t o r g e n u r i

l i t e r a r e , i sp i t i ţ i de cur înd de d i a l o g u l t e a t r a l

s - au întâlnit în această amplă m a n i f e s t a r e

cul tura lă . S e c r e t a r i a t e l e l i t e r a r e a u b i n e m e r i

t a t , î n aces t a n , a p r ec i e r e a m u n c i i l o r , în

d e p i s t a r e a d e n o i t a l e n t e , în , . c o n t a c t a r e a "

u n o r s c r i i t o r i remarcaţ i în a l t e g e n u r i , p r i n

i n i ţ i a t i va d ramat i z ă r i i u n o r s c r i e r i e p i c e d e

anve rgură , sa u î n r e v a l o r a r e a u n o r piese m a i

v e c h i ce şi-au d o v e d i t n e d e p r e c i a t e însuş i r i l e .

A v e m deocam dată în ve de r e d o a r aceste as¬

p e c t e s t a t i s t i c e a l e F e s t i v a l u l u i : aşadar, a u

5

www.cimec.ro



Puterea şt Adevărul de Titus Popovici, Teatrul ..Lucia Sturdza Bulandra" :reprezentaţie exemplară pentru condiţia spectacolului politic (Premiul I)

f i gura i în programe, alături <le veteraniirampe i , Baranga, Kvcrac, Titus Popovici, rc-prezentanţii consacraţi ai unei generaţiimai tinere ca ]). R. Popescu, Iosif X agh iu , Mircea Radu laeoban ; şi-auspus cuvîntul prozatorii Constantin Chiriţă,Petru Vintilă, Corneliu Leu ; totodată aufost preluate dc teatre, în huna decizie aunor premiere pe ţară. piesele noi ale unordrama t u rg i m ai ra r jucaţi ca : I . D. Sîrbu,Măria Foldes, Alexandru Sever. Coloanadebutanţilor a înregistrat numele l u i Con

s tant in Munteanu, I o n J ivan, Măria Bratci ,Suzana Ciorlea, Chri stian Ma ur cr , GhcorglieB o b u , Valentin Munteanu ; mai apar pel ista scr i i tor i lor trecuţi în ..catalogul'' premierelor Festivalului numele l u i TlieodorMăneseu. Angela Bocancca, Ba li nt Tibor ,Al . M i t r u . Istvan Kocsis, Toana Postelnicii,Vasilc Rcbrcanu, Mircea Zaciu, Gh. Arde-l eanu.

Substanţa calitativă a acestei masive ..recolte ' 74" ar merita o analiză amplă ; eanu poate i n t ra însă în cadrul aceslor însemnări. Totuşi, se cere subliniat f ap tu l că

or i zon tu l lor tematic. în majoritatea cazur i l o r , stă sub conul dc lumină al unui

comun program educativ estetic, vizibilăf i i nd mai ales lărgirea registrului de imp l i

care în problematica contemporană, alăturifie o nuanţată diversitate a v iz iuni lor sti

l ist ice, crescute pe solul bogat al investigaţiei realiste şi nemijlocit mobilizate de oat i tud ine politică. Nu întîmplător, pieselecele mai reprezentative, premiale sau nu înconcurs, sînt cele dc abordare directă, angajată, a unei umanităţi aflată in cont ex tu l istoric social în care s-au petrecutdramele modelării conştiinţei socialiste saucele ale asumării u n u i destin revoluţionar.

*Cele nouă spectacole prezentate în finală

au fost rodul unei t r i e r i mai m u l t sau maipuţin optime, relative ea toate trierile, şid i f i c i l e ca orice operaţie dc extragere d i ncontingent. Producţia f i ind masivă, importantă s-a arătat într-o primă fază aceastăproducţie ca atare, — impunătoare p r i n

extensie, cuceritoare p r i n promptitudineaparticipării la evenimente şi vrednică dcluat în seamă p r i n seriozitatea profesională,dovedită dc ce l ' ' m a i multe din tre colectivelerespective. Se cuv in lăudate aici, în p r i m u l

r i nd , teatrele din ţară, şi nu e pr ima oară

cînd o facem, dislingînd dinamismul repertorial al acestor scene care acum, ca şi stagiunile precedente, au demonstrat tenacitate înst imularea t ex tu lu i orig inal , aplicaţie artisticăşi entuziasm civic susţinut, în realizarea unorformule expresive. De aici şi dificultăţile se-

6

www.cimec.ro



l ec ţ i e i . R e m e m o r ă m , în t r -o rap idă r e t r ospec

t i vă , f o r m a l e l e s c e n i c e c u cnre t ea t r e l e şi-au

î n t î m p i n a t s p e c t a t o r i i , chemîndu- i l a ] ) r e m i e r a

c u n o u a p iesă rom âne asc ă , ş i n u n e p u t e m

o p r i să c o n c l u d e m că a m a v u t de-a face c u o

palet ă sti l ist ic ă, dacă n u f o a r t e st ră luc i toare ,

î n o r i c e caz co lora tă şi r e a l m e n t e d i v e r s i f i

cată. A m a v u t de a les în t re c î t eva mont ăr i ,

t oa t e f oar t e hun e , r ea l i za t e c u l'ulrrca şi

Adevărul. Dacă ne -a in o p r i t p e n t r u f inală la

s p e c t a c o l u l T e a t r u l u i „ U u l a n d r a " , f ap tu l n uanu l ează n i c i d e c u m v a l o a r e a r ep re z en ta ţ i e i

de l a T i r g u - M u r o ş ( r eg ia G h . H a r a g ) s a u

s ug es t i i l e e m o ţ i o n a l e a l e p r i m e i edi ţ i i s c e n i c e

dc I i i T e a t r u l M a g h i a r d i n Cluj ' ' r eg ia Ernest

Bân). 0 v i a ţ ă scenică bogată a c u n o s c u t şi

piesa l u i l o s i f N a g h i u , într-o singură seară,

aptă să se s i n g u l a r i z e z e în f i ecar e d i n c e l e

t r e i ver s iun i t ea t ra l e , r ea l i za t e . ap roape c o n

c o m i t e n t , la Bucureşt i ( r eg i a Sandu M â n u ,

T e a t r u l „Bu la n d r a " ) ) l<i Iaşi ( r eg ia Cătăl ina

I h i z o i n n u , T e a t r u l Naţ i on a l ) , l a T im i ş oara ( r e g ia P e t r e P o k o r , T e a t r u l M a g h i a r ) , h'or -

m u l a i eşean ă preze ntă l a f inală a c o l o r a t o

anumită reţea de relaţi i ex i s t en t e în t re per

sonaje , d a r o a r e c u m laterală c o n f l i c t u l u i c e n

t r a l , de s e n a t CU g r a v i t a t e în v e r s i u n e a t i m i

şo reană , după cum p e r s o na j e l e şi-au d u b i n d i l

ac t e i n c o n t es t ab i l e de s tar e civi lă în specta

c o l u l bucures tean . Prote i că in i m a g i n i tea

t r a l e s-a d o v e d i t şi piesa l u i D . H . P o p e s c u .

Piticul din grădina de vară, al cărei i n c o n

t e s t a b i l eşec p e scena d e l a T e a t r u l „ N o l t a r a "

(regia I o n O l te an u ) a fost d i n p l i n c o m

pensat d c f r u m o as a , p o e t i ca m o n t a r e de la

T e a t r u l M a g h i a r d i n C l u j ( reg ia Ernest Bân)

şi , e v i d e n t , d c e x c e p ţ i o n a l a r ea l i z a r e d c l a

T î r gu -Mureş i n v i z i u n e a l u i D a n M i c i i . De

„duible" a a v u t par t e şi t e x t u l , m a i v e c h i , a l

c a p i u l u i c l u j ean V as i l e R e b r e a n u şi M i r c e a

Z a c i u , Singurătatea trăgătorului la ţintă, dez

batere cam şcolară pe t e me l e e t i c i i t i n e r e t u

l u i , lucrată în soluţi i la v ed er e şi cl işe e de

c o m p o r t a m e n t la T e a t r u l Naţ i ona l d in C l u j(regia V*. T . P o p a ) , în p o f i d a d e m o n s t r a ţ i i l o r

u n o r exce l en ţ i a d o r i , d a r t rans form ată înt r -o

a u s l e r - s l i l i za lă d ez b a t e r e , c u o s î rgu inc ioasă

majorări? a s e n s u r i l o r l a secţ ia română a T e a

t r u l u i d i n O r ad ea ' 'regia S e r g i u S a v i n ) . E d i

ţ ii m u l t i p l e „s-au t r a s " pe t e x t e l e l u i P e t r u

\ int i l â Casa cure a fugit, pe uşă şi r e s p ec t i v

Cine ucide dragostea ?, c e l e m a i mul i t e l i p s i t e

de semni f icaţ ie art ist ică, deşi u l t i m a piesă a

obţ in u i dator i tă interpre tă r i i minu ţ ioase a co

l e c t i v u l u i m a g h i a r d i n T î r g u - M u r e ş ' r eg i a T o m p a M i k l o s ) o i m a g i n e scenică c o n c l u

dentă , pătrunsă do u n r e a l patos d e epocă.

N u o d e o m i s , p e n t r u eleganţa ş i d iscreţ ia

montăr i i ş i interpre tăr i i , n i c i s p ec t a c o l u l reşi -

ţeau al c o m e d i e i Sîmbătâ la Ycrilas ' r eg i a

I o ana Ottescu ) c o n c u r a t la Bucureşt i de tea

t r u l Ciu leşt i ( reg ia G e t a V l a d ) .

C u m s -a a p r e c i a t , în r e pe ta t e r î ndur i , t e a

t r e l e din ţară au a v u t î n m o d m a r c a n t

ambiţ ia p r e m i e r e i pe ţară, în c î teva c a z u r i

acest e f o r t d e s i n g u l a r i z a r e în l ansarea unui



t i t l u n o u, soldîmlu-se cu temeinice- reprezen

taţii, ou Bpectacole apte să rurnînu f o rmule

d<' referinţă. de pildă Pasărea Shahespeare deD. B . Poposcu l a T ea t r u l Naţional d in Cl u j .

în regia l u i A l . Tatos ; al teor i , rezul tate le

deşte, mărginindu-se la s imple l e c tu r i scenice, deşi piesele m e r i t a u poa le m a i m u l t

decît atît şi ne gîndim, de pildă, la Fata dinbaracă de Măria Fol des la Galaţi (regia

Gcorgo Rada) sau la Divorţul de A l e x a n d r u

Sever, la Conştiinţa ( regia Gl ioorgl ie Jor i i ) .

P r i n t r e iniţ iativele poz i t i v e , deşi c r i t e r i i l e deapreciere iu i u n ax valor ic d i fer i t , notămd e l i u l u i u n u i d r a m a t u r g dc perspectivă, Con

s t a n t i n M u n t e a n u , încurajat de .atenţia Teat r u l u i d i n P ia t ra Neamţ — Valea Risului — spectacol realizat c u .a jutorul r eg i zo ru lu i

Nioo lae Scarlat d i n Tg . Mureş ; într-o m a imică măsură semnalăm real izarea, dar în maimare măsură efor tul depus d e co l ec t i vu l

Naţionalului timişorean, pentru montareaAppassionatci l u i Glioorgl ie Ardeleana — u nspectacol de agitaţie, de originală m o nt a r e

(regia Sergiu Savin), d a r prea tîrziu pu s lap u n c t . Bune intenţi i au prez ida t şi naştereareprezentaţiei Mantii, dramat i zar e realizatăde Mar in Brale i , pe u r m e l e r o m a n u l u i Ple

carea Vlaşinilar de Ioana Postelnic i i , deşimontarea sibiană în regia Mariettei Sadovapăcătuieşte p r i n t oa l r a l i sm şi clişee popul i s t c ;excelentă montarea piesei s c r i i t o r u l u i m ag h i a r

d i n ţar.a noastră, Kocsis Tstvan, Numărul narea

copacilor, la T ea t r u l <le Nord , S i i l i i -Mare .

în regi.a I n i Gongiissy Gabor, eu ad m i r ab i l e

compoziţii actoriceşti, ce surmontează punc te l e

de întrebiiTO şi de suspensie iile t e x t u l u i ; o r i

ginală, ideoa secţiei germane d i n Sib iu de areal iza o reprezentaţie ,.populiiră", care d i n ¬

colo de pi torescul l i m b a j u l u i d ia l ec ta l , şi deBavori specific folclorice, ridică prob l eme

reale d in v ia ţa n a tu l u i de az i , Paloma deC h r i s t i a n M. iurer , în reg ia notorului -a i i l or .

P i t i c u l d i n grădina d e vară de D. li.Popescu la Te/Ural din Tg. Mureş(secţia română), realizai de Dan Mica,

e reprezentativ pentru tradiţia nova

toare a regiei romaneşti (Premiul III).Sus : Ion Fiscuteanu (Pasăre) şi Marinei a Popescu (Măria). Jos : un moment emoţionant : bocetul Zaci Muscan

la alaiul de îngropăciune.

www.cimec.ro



N u n u p a r t i c i p a i la c o n c u r s [oa le montăr i l e a m i n t i t e , l i n e l e s-au e l i m i n a t d i n p r o p r i a

deci/ie a t e a t r e l o r care n u p u t e a u — c o n f o r m

r e g u l a m e n t u l u i — să p r e z i n t e in competiţ iedecîl un s i n g u r t i t l u . Dar nu competiţia iuse pare im po rt an la . CUTO s p u n e a m , ei p r e

zenta masivă pe afişe a t e x t u l u i o r i g i n a l ,

f l u x u l c u l t u r a l în care acesta se integrează.şi înscrierea corlă a ce l o r m a i valoroase reprezentaţii în i s t o r i a t e a t r u l u i românesc dinz i le le noas t r e .

P r e m i i l e F e s t i v a l u l u i , m i d i e . în r a p o i i c unumărul reprezentaţii lor selectate în finală,au oe r l i f i e a i în p r i m u l rînd cu u n gi r s u p l i

mentar va l oa rea recunoscută deja iu conştiinţa o p i n i e i p u b l i c e a u n o r piese şi spectacolem ai v e c h i , ce-şi păstrează nealterată va l oa rea

artistică şi c a r a t u l angajării. Lucrării Puterea

şi Adevărul de T i l u s P o p o v i c i <in reg ia l u iL i v i u C i u l e i şi Petre Popescu ) * ) — m o n t a r e

ii T e a t r u l u i „Buland ra" d i n pr imăvara a n u l u i

l i ' T o . reprezentaţie exemplară p e n t r u c o n d i

ţia s p e c t a c o l u l u i p o l i t i c — i-a r e v e n i t c us u f r a g i i

u n a n i m e m a r e a recompensă a Fest i v a l u l u i , aceasta răsfrîngîndu-so f i resc şi asup ra

întregului a n s a m b l u , atît de m a r c a n t p e n t r u

•) Dintr-o r e g r e t a b i l ă o m i s i u n e , n u m e l e

ze lu i d e a l doi l ea r eg i z or n -a a p ă r u t p e

l i s la pr emi i lor .

Vitalyos Ildiko (sas), Ahna Szeles si Hejja Sandor (jos), citiră dintre,

marcabilii interpreţi ai spectacolului St rada îngerilor şchiopi de Balint

bor la Teatrul Maghiar din Cluj (Menţiune). Ti-

www.cimec.ro



S i m b ă l u l a V c r i t a s de M. R. lacoban la Teatrul Ciuleşti : omogenitate stilis

tică in compoziţii expresive (Menţiune).

faţa t e a t r u l u i n o s t r u , ea şi a n i m a t o r u l u i său

a r t i s t i c , p o l i v a l e n t u l o m d e t e a t r u , L i v i u C i u

l e i . I ' i reaseă este şi dist incţ ia premială a c o r dată a m p l e i m o n t ă r i de pe m a r e a scenă a

Naţ iona lu lu i Imet i reş toan, Un fluture j>e

lampă, d e P a u l F v e r a e , rea l i za tă în r e g i a l u i

H o r e a Popescu , în t o a m n a a n u l u i \f .)72. m o n

t a r e c a r e t r a n s m i t e săl i i c u L i m p e z i m e şi

C u l o a r e , m e s a j u l d e a c t u a l i t a t e a l p i e s e i .

P e n t r u ce l d e - al t r e i le a p r e m i u s-a a v u t în

Vedere 0 reprezentaţ i e rea l i za tă c h i a r în acest

a n t e a t r a l ; e v o r b i i d e s p e c t a c o l u l t i n e r e i

e c h i p e a secţ i e i române, a T e a t r u l u i d i n

T î rgu-Mureş , Piticul din grădina de vară

(p iesa l u i D . R . P o p e s c u i n r e g i a l u i D a n

M i c i i ) . P r e m i u l ce i s-a c o n f e r i t c o n f i r m ă

şi pe această c a l e . v a l o a r e a netăgădui tă a

u n u i s p e c t a c o l c a r e , — îl c i t ăm pe L i v i u

C i u l e i — „cont inuă t rad i ţ i a cea m a i bună şi

n o v a t o a r e a şcol i i i n t e r p r e t a t i v e şi a r e g i e i

româneş t i " . 0 menţ iune a o n o r a i r e p r e z e n t a

ţ ia T e a t r u l u i M a g h i a r d i n C l u j , Strada înge

rilor şchiopi în r e g i a l u i S z a b o J o z s e f , d r a

m a t i z a r e a s c r i i t o r u l u i m a g h i a r R a l i u l T i b o r .

d ă i ] ă t d i t

d e cr i t ică şi de p u b l i c — Maimuţa plîngă-

rcaţă ; este o a p r e c i e r e b i n e v e n i t ă p e n t r u

c o l e c t i v u l d e i n t e rp r e ţ i , oare a c o n s t r u i t c uforţă d e s u g e s t i e şi p l a s t i c i t a t e . în t r -un s t i l

p r o p r i u , d e bună ed i ţ i i l e me l od ramat i că , l u

m e a p e r i f e r i e i , a . . l u n i p e n i l o r " d i n t r - u n m a r e

oraş t r a n s i l v a n , pro i o c t î nd -o pe f u n d a l u l

a g i t a t a l ră zbo iu lu i a n t i f a s c i s t şi al t r a n s f o r

măr i l o r r e vo lu ţ i onare ce i -au u r m a t . Cea de

a d o u a m e n ţ i u n e a r e v e n i t s p e c t a c o l u l u i T e a

t r u l u i Ciu leşt i , Simbălă la Yeritas d e M i r c e a

H a d u l a c o b a n , căru ia r e g i z o a r e a C e l a V l a d

i - a a s i g u r a t o r emarcab i l ă o m o g e n i t a t e , obţ i -

n înd d i n p . a r t e a a c t o r i l o r ce se des făşoară îuc o m p o z i ţ i i s u g e s t i v e , u n p lăcut j o c d e echipă .

P r e m i i l e F e s t i v a l u l u i a u e m i s în acest a n ,

s p r e d e o s e b i r e d c ed i ţ i i l e d i n t r e c u t , a p r e

c i e r i g l o b a l e s p e c t a c o l e l o r ca a t a r e , fără să

nuanţez e . a p o r t u r i l e i n d i v i d u a l e , actor i ceşt i ,

r e g i z o r a l e , s c e n o g r a f i c e : d a r e le subînţe leg î n

m o d e v i d e n t . în p r i m u l r î n d . c a l i t a t e a p r o f e

sională a r e a l i z a t o r i l o r în p a r t e , cont r i bu ţ i i l e

r e l e v a t e d c cr i t i că în a n a l i z e l e d e t a i l a t e a l e

m o n t ă r i l o r .

L a d e f i l a r e a " f inală a F e s t i v a l u l u i s -aui d ţ i t d i l i l d f t d f i i



l o r i i ale t e a t r u l u i românesc do az i : echipade vedete de la „Bukuulra", t r up a do laNaţional, care reuneşte actor i «lin generaţiid i f e r i t e . într-o adevărată expoziţie vie a „soc i e t a r i l o r de ier i şi de a /i " , excelenţii actor ide la Giuleşti şi. ev ident , nenumăraţi inter¬preţi, actor i , veniţi <!<• la mulţi k i l o m e t r idepărtare, care au con f i rma i p r i n creaţii cacele ale lui Ion Kisouleanu, .Ştefan Si leanu,Zoe Muscan ( le la Tîrgu-Mureş, Y i ta l yosl l d i k o . Pa/stor Sandor, l lej ja Sandor <le laCl u j , ca să dăm doar cîteva exemple, p u ţine, — coeziunea lăuntrică asemănătoare,rădăcinile st i l is t ice comun e, p recu m şi c o m un iunea ideologică marcată. nemaipomeni ta

divers i f icare expresivă a e l ev i l o r şi maeştrilorproveniţi de pe băncile aceleiaşi şcoli.

•

Dacă p r i n pr isma Fest iva lului a m p u t u taprecia m a i clar cişl imurile stagiunii trecute-(îndeosebi cele dobîndite, în sectorul valor i ficării piesei româneşti ) , p r i n aceeaşi prismăs-au conturai l impede şi neajunsur i l e ei. S-adesenat, d i n păcate, şi u n capitol pasiv , pec&rc se cuv ine — m a i ales in acest momentde prag al începerii u n u i n o u c ic lu de ac t i v i t a t e — să-1 cîn tări m cu exig enţ ă şi atenţi e,p e n t r u a Şti m a i bine ce avem şi cile avem-de făcut ; p en t r u a evita pe v i i l o r nea junsur i ,p e n t r u a haşura p r i n efort şi muncă de ca l i

tate , nedor i te „pete albe'" d i n act iv i tateanoastră teatrală.

F e s t i v a l u l no-a p r i l e j u i t să sesizăm d i nn o u , putern i c , prezenţa nemulţumitoare a teat r e l o r naţionale, r o l u l l o r nepermis do scăzutîn d inamica vieţii teatrale, fată : Naţi ona lulcra iovean a propus u n •debut dramaturgie <l<-m u l t prea scăzută cal i tate (Locul tău subsoare de Gh. Robu , regia Cel la Tonio scu) .spectacol montai la începutul stagiuni i trecute şi neur m a t de al to iniţiative substanţialeîn sec torul dramaturg ie i or ig inale ; Teat ru l

Naţional . .Mate i Mi l l o " d i n Timişoar a n-ai z b u t i t să f inal izeze operat iv şi funcţionalt e x t u l şi formula, propuse, p r i n montareaAppassionatei, l i p s i nd în acest c h i p de lau l t i m u l apel ; Teat ru l Naţional din Cluj ndemonstrat nesiguranţă în opţiune, v en i ndm a i înfîi în com pet iţie cu montarea nesemnificativă a unei piese pentru t ineret , apo i — prea lîrziu — cu Pasarea Shakespeare,

încâlcind regul i l e concursului , Prezent în f i nală ou spectacolul într-o singură seară (regia Cătălina Buzoianu) Naţionalul „Vasi lcA.leesandri" d i n Taşi n- a i z b u t i t să atingă

slaobeta valorică dorilă, piesa pierzînd în

Teatrul National din iaşi a fost pre

zent la finală cu spectacolul In l r -osingură seară de Iosif Naghiu. Sus :Puiu Vasiliu (Marcu Onofrei) şi Teofit

Valeu (Oiuga).



Cazimir Tănase (Profesorul) şi Julieta Szony (Ada) în Passacaglia de Titus

Popovici, spectacol al Teatrului din Baia Mare, selecţionat in finala Festivalului.

reprezentaţie m u l t e d i n sensur i l e ei majo re .

P r i m a noastră seeaă. .Naţionalul „I . I , . Cara-

g ia le " , laureat al F e s t i v a l u l u i , şi-a obţinuidistincţia p e n t r u o m o n t a r e realizată eu doia n i in urmă, şi dacă ea s-a încadrat în legi le•concursu lu i , n u p u t e m a f i r m a că t e a t r u l seîncadrează in mod convingător şi in legiled i n a m i c i i noastre teatrale , care p re t ind con

t i n u i t a t e în spr i j i n i r ea p iese i or ig ina le , con

secvenţă pe această coordonată majoră a p ro

g r a m u l u i de l u c ru . Dar şi alte teatre , unităţiar t i s t i c e de p r e s t i g i u , cu rol altădată i m p o r

t an t i n d ia l e c t i c a d e ven i r i i t e a t r u l u i românesc, a u absentat de la sărbătoarea d r a m a

t u r g i e i româneşti. De pildă. T e a t r u l de Comed i e ce-şi cîştigase pe v r e m u r i m u l t e galoane, p r i n susţinerea pasionată a t e x t u l u i

o r i g i n a l şi i m p u n e r e a l u i c h i a r pe a r e n a m o n

dială ; T e a t r u l „Nottara", altădată l a b o r a t o ra l t i n e r e i d r a m a t u r g i i româneşti c o n t e m p o

rane , a c a p o t a i în faţa u nu i t e x t de aleasăvaloare literară şi ridicată angajare politică,p r i c i n i l e ratării t r e b u i n d să dea de gînditc o n d u c e r i i t e a t r u l u i . De lipsă de răspundereartistică a d a t dov adă u n co l e c t i v ca cel al

T e a t r u l u i din Piteşti , „special izai" s t a g i u n i

do-a m u l u l In montarea exclusivă a piese i

româneşti (iniţiat ivă limita tă şi fără r o d n i

cie, emu s-a văzut în m a j o r i t a t e a t u r n e e l o r

sale) şi care s-a p r e z e n t a t la concurs cu unspectacol cenuşiu, fără n i c i o i m p l i c a r e ar¬tistică (Fata căzută din cer de C o r n e l i i ! I / M I ,

regia Nae C osmcscu ). Asu p ra un or piese l i p s i t e

d e va l oa re , ne s emn i f i c a t i v e p en t r u a f i p r o

g r a m a t e în a n u l X X X , a l m a r i l o r e v e n i m e n t e

ce lebrate , şi-au concen t ra t în mod păgubitor

Teatrul Maghiar de Stal din Sf. Ghcor-

g/ie a participat la faza finală cu Cit i t o ru l de con to r de l'aul Everac. Pe-terffy Lajos (.lingă) şi Zoldos Arpad

(Cititorul).

www.cimec.ro



e f o r t u l şi a l i c t ca l r e ca ce l c l in Sa l u Mar e

— secţia română {Eu sînt tatăl copiilor d e

Angcla Bucancca, r e g i a I o n D e l o r e a n u , t c x l

a l e s şi de T e a t r u l „ I o n Y 'as i l os cu" d i n B u c u

reşt i , r e g i a O l i m p i a A r g h i r ) scenă care n e - a

c o n v i n s dc cî teva or i că p o a l e s t i m u l a e f e c t i v

via ţa cu l turală a oraşului ; la fe l d e n e a v e n i t ,

s - a c o m p o r t a t t e a t r u l d i n Bo toşan i p ropun în d

l u c r a r e a Suz ane i C i o r t ea — Soare apune)

soare răsare ( r e g i a Em i l M â n d r i e ) . Al t e t ea

t r e d i n dor inţa l eg i t im ă, pe de o p a r t e , d a rrest r i c t i vă , c u m s-a vă zut în m a j o r i t a t e a c a

z u r i l o r , d e a p r o m o v a a u t o r i l o c a l i , a u f os t

h a n d i c a p a t e în z b o r u l l o r a r t i s t i c d e c a r ac t e

r u l m ă r u n t , l i m i t a t a l lucrăr i l o r alese , n e i z b u -

l i n d să atingă v r e u n n i v e l c o n c l u d e n t v a

l o r i c — Ora cea mai lungă d e I o n J i v a n ( r e

g i a V. T. Popa) la A r a d , Totul într-o noapte

d e M i h a i Sab i n , ( r e gi a C r i s t i an Mu nt ea nu )

la Bacău ele .

V i z i o n a r e a t u t u r o r spec taco l e l o r luc ra t e în

v e d e r e a par t i c ipăr i i l a F e s t i v a l , n e - a p r i l e j u i t

o b s e rv a r e a u n e i a n u m i t e inf i l t raţ i i creseînde

a mediocr i tă ţ i i în e x p r e s i a art ist ică, f e n o m e n

p r i m e j d i o s , împo t r i va că ru i a c r e a t o r i i t r e b u i e

tsă-şi îndrepte atenţia şi e f o r t u r i l e în t r -o a d e

vă ra tă c a m p a n i e de luptă. Soluţi i f ac i l e , ime

d i a t e , cl işee de g îndirc ş i de r e z o l v a r e , m a

n i e r i s m , a t i t u d i n e dacă n u c h i a r inerţ ie în

c o n f o r t u l r u t i n i e r , l e c t u r i scen i ce l i p s i t e de

f an t e z i e , l ipsă de s i nc e r i t a t e în e x p r i m a r e , a u

m i n a t m u l l e m o n t ă r i , t o a t e acestea d e m o n -

slr îud a l u n e c a r e a pe acea per icu loasă pantă

a m i n i m e i rez i s tenţe ar t i s t i c e , car e d uce l ad eg r ad a r ea a r t e i t ea t r a l e . D e a i c i şi r a r i t a t e a

s p e c t a c o l c l o r - c v e n i m e n t , c a r a c t e r u l şters, c e n u

şiu al u n u i m a r e număr de montă r i , l i p sa l o r

de idee. de v i b ra ţ i e .

P r e z e n ţ e r e g i z o r a l e m a r c a n t e s-au v ăz ul ;

e l e au străluci t , d istonţ îndu -se p u t e r n i c d c

rest ; a u f os t însă puţ ine , i n e x p l i c a b i l d e

pu ţ ine . A l i p s i t în acest F es t i v a l g l a s u l m u l t

p re a m u l t o r r e g i z o r i : D i n u Corneseu, Luc ian

G i u r c h e s c u , I o n Cojar , G h e o r g h e H a r a g , V a -

l e r i u Mo i s es c u , So r ana C o i o u m ă . d i r e c t o r i d e

scenă reputaţi şi exper imenta ţ i în m o n t a r e a

p i ese i r omâneş t i n -au fost prezenţ i la acest

ape l ; i a r absenţe l e l o r , m o t i v a t e s a u n u . a u

g r e v a t i m p l i c i t n i v e l u l g e n e r al a l m u l t o r t e a t r e . P r e z e n ţ a t i n e r i l o r r e g i z o r i , a „ n o u l u i v a l "

d e c r ea t o r i , d e spec taco l e a fos t şi ea nc-

sat is făcătoare. Cu exce pţ ia l u i D a n M i c u , c a r e

s - a i m p us em i nen t în concurs , c o l eg i i săi de

generaţ i e au a d u s u n a|K>rt scăzut , surpr inză

t o r de şters, d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e . A u l i p s i t

t i n e r i d i r e c t o r i de scenă consacraţi cn, do

p i ldă , A l c . x a V i s a r i o n ; a u l i p s i t r e g i z o a r e

e n t u z i a s t e c a A n c a O v a n e z , Mag d a Bo r d o -

i a n u . X i c o l e t a T u i a . t i n e r i a u t o r i de specta

c o l e în g ene r a l conşt i inc ioş i ca , A l e x a n d r u

Co l p ac c i. Ra d u Bo r o i nn u şi alţ i i , care a u d e m o n s t r a t al tă dală f an t e z i e în m o n t a r e a u n u i

t e x t o r i g i n a l , ca A n d r e i B e l g r a d e r sau A l e

x a n d r u Tooi loseu : şi m i d i e a l t e nu m e d e

abso l ven ţ i ma i v ec h i sau mai noi a i secţ ie i

de r e g i e de la l . A . T . C , a l căror r o l în e f e r

vescenţa v i e ţ i i t ea t r a l e , d i n păcate , încă n u

s c s i m t e . I n v es t i m ' t o t t i m p u l c r e d i t în aş

t ep tar ea „ e x p l o z i e i " l o r d c t a l e n t şi de res

p o n s a b i l i t a t e ar t i s t i că , dar t e r m e n i i s c a d e n

ţe lor lot t r ec u n u l după a l t u l . . .

A c u m , c înd b a t e g o ng u l n o u l u i a n t e a t r a l ,a v e m speranţa, şi în m a r c măsură c e r t i t u

d i n i , în tăr i t e do m u l t i p l e p r o m i s i u n i , că

m a r e p a r t e d in scăde r i l e s e mn a la t e , şi n c -

s o m na l a t e , vo r f i compensa t » ! d i n p l i n .

P R E M I I L E F E S T I V A L U L U I

P R E M I U L I — spectacolului Puterea şi Adevărul de Ti tus

Popovic i , prezentări de Teat ru l „Lucia Sturdza Biilandra*'. Regizori,

L i v i u Ciulei şi Petre Popescu.

P R E M I U L I I — spectacollullui U n f l u tu r e pe lampă de Paul

Everac, prezentat de Teat ru l Naţional „Ion Luca Canagidle". Re

gizor, Horea Popescu.

P R E M I U L I I I — spectacolului Pit icul d i n grădina de vară dcD u m i t r u Radu Popescu. prezentat de Teat rul d i n Tîrgu .Mureş — secţia română. Regizor, Dan Micu .

M E N Ţ I U N I a u fost acordate spectacolelor : Sîmbătă Ia Veritas

de Mircea Radu lacoban, prezentat de Teialrul ( î iuloşti. Regizor,( le la Ylad şi Strada îngerilor şchiopi de l i a l i n l T i hor, prezentai de

T e a t r u l Magh iar de Stat d i n Clu j . Regizor, Szabo Jozsef.



M I H A I

V A S 1 L I U

Dramaturgia contemporană

românească in viitoarea stagiune

Ne m a i despart puţ ine z i l e de m o m e n t u l

s o l e m n în eare t ea t r e l e no ns t r c v o r începe

o n o u a s t a g i u n e — o t r e i z e c i şi u n a t ic l a

K l i b o r a r e o p a t r i e i do sub dominaţ ia fasc i s tă .

E a sc v a d es c h i d e — în săp tămîn i l e c a r e

c uno s c e fervescenţa d e z b a t e r i i . p r o i e c t u l u i P r o

g r a m u l u i P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m a n d e f ău

r i r e a societăţ i i soc i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l

t a t e şi î na in ta r e a R o m â n i e i s p r e c o m u

n i s m — s u b s e m n u l c e l u i de al Xf - I ea Con

gres a l P a r t i d u l u i . I z v o r i n d d i n imp l i ca ţ i i l e

p r o f u n d e şi cu iargă respiraţ ie umanistă a le

a p r o p i a t e l o r e v e n i m e n t e p o l i t i c e d c uriaşă

însemnătate i s tor i că — o p ţ i u n i l e r e p e r t o r i a l e

a l e t ea t r e l o r p e n t r u s t ag i un ea 1 0 7 4 —1 9 7 5 sc

înscr iu şi în ceea ce pr i veş t e d r a m a t u r g i a

o r i g ina l ă , cu u n substanţial s p o r de a n g a j a r e

socială şi r e s p o n s a b i l i t a t e c i v i că , în răspunsul

d i n c e în ce m a i Imlăr î t p e c a r e î n t r eaga

s p i r i t u a l i t a t e românească înţe l ege să-l dea

c o m a n d a m e n t e l o r v r e m i i .

N e a p a r e s e m n i f i c a t i v ă în acest sens î n

p r i m u l r înd prezenţa în r e p e r t o r i u l t e a t r e l o r

a e î l o rvn zeci de no i lucrăr i d r a m a t i c e r o

mâneşt i — d es i g ur i n eg a l e s u b r a p o r t c a l i

t a t i v , d a r care i zbutesc în a n s a m b l u să re

p r e z i n t e u n c e r t p l us d e v a l o a r e în c o m p a

ra ţ i e c u s t a g i u n e a şi s t a g i u n i l e p r e c e d e n t e .

A c e s t c o n t i n g e n t bogat a l p r e m i e r e l o r ab s o

l u t e — în ea re se înscr iu m a j o r i t a t e a n u m e

l o r d r a m a t u r g i l o r consacraţ i , a lă tur i d e c e l e

l d b t ţ i t i i i i t i

a f i rmă a c u m în d r a m a t u r g i e ( p r e c u m R a d u

F. A l e x a n d r u , C o r n c l i u M a i C U L o n c a n u ,

G l i o o r g l i e H o b u , ( i h e o r g b e Ra r b u ele.) — r e

l e v ă o m a r e d i v e r s i t a t e de t e m e şi s t i l u r i ;

e l pune în e v i d e n ţ ă , în m o d d eo s eb i t , o r i en

t a r e a clară şi f e rmă a a u t o r i l o r d r a m a t i c i (ş i

i m p l i c i t a t ea t r e l o r ) sp r e c î teva d i rec ţ i i esen

ţ i a l e v i z în d evo lu ţ ia mişcăr i i noas tre t ea t r a l e ,

a n g a j a r e a c i în l i n i i l e p r o g r a m u l u i i d e o l o g i c

a l p a r t i d u l u i .

S i n i as t f e l d e a m i n t i t , p r i n t r e p i e s e l e c a r e

v o r v e d e a l u m i n a r a m p e i p e n t r u întî ia oară

în s t ag i unea 1 9 7 4 —1 9 7 5 , c e l e a x a t e pe p r o

b l e m a t i c a e t i c i i şi echi tă ţ i i s o c i a l i s t e , a c u l

t u l u i munci i , demni tă ţ i i şi forţei v i t a l e a

o m u l u i nou, c o n s t r u c t o r a l s o c i a l i s m u l u i şi

comunismului în R o m â n i a , p i e s e c a r e p r i n

m i j l o a c e l e d r a m e i sau al e c o m e d i e i ref lectă

l u p t a î m p o t r i v a r ă m î n e r i l o r în u r m ă , a u n o r

menta l i t ă ţ i î nvech i t e , l u p t a p e n t r u per f e c ţ i o

nar ea cond i ţ i e i u m a n e : Pasărea Shakespeare

de I). R. Popescu. Ultima cursă de H o r i a

LovinesCU, Tovarăşul feudal şi fratele său

de A l . M i r o d a n , Matca do. M a r i n S o r e s c u .

Viata şi moartea noastră de Sz em l e r F e r enc ,

Sărutul d c D a n Tărch i l ă , Mama îmi promite

un somn uşor d c S i i t o A n d r a s şi Z n o r o v s k y

A t t i l a , Deces galant de A l e x a n d r u P o p e s c u .

Oraşul scufundat d e S i l v i a A n d r e e s c u şi

T h e o d o r Măneseu , Poteci spre lumină d e

K u g e n i n R u s u i o c e a n u . Fluturele negru de

M e h e s G y o r g y Umbrele ilei de R a d u



F. A l e x a n d r u , Dealul sîngelui d e C o r n e l i u

M a r c u LoneSanu c f c , c t c .

A t e n ţ i a spor i tă pe ca re d r a m a t u r g i i a u

acordat -O î n u l t i m a v r e m e p r o b l e m a t i c i i p e n

t r u t i n e r e t se vă de şte , de as e me n e a , î n t r-o pro

por ţ ie super ioară cele i d i n t r e c u t , p r i n p iese

ca : Poveştile <lc aur d e A l e c u P o p o v i c i , Chitara

dragostei de G h e orgh e V l a d , Povestea prinţu

lui Nu-vreau şi a Meşter ului-de-cazane d eI f a n s Hermanns tăd t e r , Referat pentru apro

bat fericirea d e Nicuţă Tănasc , Iubirea ta de

A n g o l a B o c a n c c a şi D i n u K i v u şi a l t e l e .

P e n t r u a e x e m p l i f i c a , în sfîrşit, o altă d i

rec ţ ie or i entat i vă a r e p e r t o r i u l u i n o i i s t a g i u n i ,

v o m m e n ţ i o n a , - p r i n t r e p i ese l e d ed i ea to p r o

b l e m a t i c i i p i l d u i t o a r e a t r e c u t u l u i de luptă

a l p o p o r u l u i rumân, al p a r t i d u l u i olasoi m u n

c i t o a r e , p e n t r u l i b e r t a t e a „socială şi naţională,

p e n t r u p r o g r es . Capul de Mih n e a G h e o rgh iu ,

Evadarea d e L e o n i d a Teo< lorescu Valiza

cu fluturi d e I o s i f N a g h i u , Omul cu

piciorul bandajat de F r a n c i s c M u n t e a n u ,

Plinea nebunilor de I f a n s K e l i r e r , Sintcm şi

rămincni d e Paul Corne l Ch i t i c . Menajera d o

A l . S e v e r . Logodnicii Sucevei d e N ic o lae F lo

r i n l o n e s c u .

Semni f i ca t i vă . î n a l d o i l e a r î nd , p e n t r u

l i o lâr î rea t e a t r e l o r de a păşi în a l p a t r u l e a

de c e n iu de existenţă l iberă a poporu lu i r o

mân, în n o u a l u i e tapă de evo lu ţ i e spre

c o m u n i s m , cu un r e pe r to r iu corespunzător ,

ne apare atenţ ia spor i tă faţă d e p i ese l e

croate în a n i i trecuţ i , dar oa re vo r cunoaş t e

n o i montăr i în s t a g i u n e a v i i t o a r e Lucrăr i

d r a m a t i c e care îşi atestă, in t i m p , d i n

ce îu ce m a i e v i d e n t , v a l o r i l e — c u m s înt

pr in tre a l te le Puterea şi Adevărul d e T i t u sP o p o v i c i , Simple coincidente şi Cititorul de

contor d e P a u l K v e r a e , Moartea unui artist

d e I l o r i a L o v i n e s c u , Zodia laurului de M i h

ne a G h e o r g h i u , Siciliana şi Iii cuminte,

Cristofor de A u r e l B a r a n g n , Trei generalii

„de L u c i a - D e m e l r i u s , Viteazul d c P a u l A n g l i e i ,

Nu sînt turnul Eiffel d e E c a t c r i n a O p r o i u ,

Casa care a fugit prin uşă de P e t r u V i n -

t i lă — împl inesc a r m o n i o s l i s te l e r ep e r t o r i a l ea l e t ea t r e l o r , c r e înd , împreună c u d r a m a t u r

g i a r omânească d in t recut , ac id c ad r u s o l i d

şi e x p r e s i v prin care s c c o n s t i t u i e t r e p t a t

trăinic ia u n e i mişcăr i t ea t r a l e naţ iona le . E c h i

l i b r u l acesta i n t r e tradi ţ ia sănătoasă, i n t r i !

v a l o r i l e a u t e n t i c e a l o d r a m a t u r g i e i r o m â

neşt i d i n t r e c u t u l m a i îndepăr tat s au m a i

aprop ia t , şi noutatea percutantă , d inamică ,

tulburătoare, a pre z e n tu lu i — iată trăsătura

caracter ist ică a v i i t o a r e i s t a g i u n i .

www.cimec.ro



A n c h e t a n oa s t r ă :

STAGIUNEA 7 4— 7 5

Sub semnul ProgramulI ală, pe neştiute, a m i n t r a t în noua s tag iune şi gîndul n o s t r u

I se îndreaptă, ca de f iecare dală, către tea tre , toate a f la te

a c u m la capătul u n e i m u n c i |>l iuc d c răspundere şi de

importanţă, m u n c a de alcătuire a p r o g r a m u l u i l o r r e p e r t o r i a l . Înce

p u t u l n o i i s t a g i u n i este m a r c a t de întimpinarea e v e n i m e n t u l u i

m a j o r , de adîncă şi amplă rezonanţă în viaţa întregii ţări, în viaţa

întregului nos t ru pop o r , Cong r esu l a l X l - l e a a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t

Român.Mreştc, ceea ce-şi p r o p u n cele p a t r u z e c i d c colect ive d r a

m a t i c e d i n ţara noastră, poartă apăsat pecetea aces tu i e v en im en t ,

m e n i t să însemne u n m o m e n t de cea m a i înaltă semnificaţie p e n t r u

n o i toţi. Repertoriile t ea t re lo r noas t re au f os t e labora te în l u m i n a

i d e i l o r i n s p i r a t o a r e şi m o b i l i z a t o a r e c u p r i n s e în p r o i e c t u l de Pro

g r a m a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m a n precum şi în D i r e c t i v e l e C o n g r e s u l u i a l X l - l e a şi în Teze le C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P.C.R. p e n t r u

Cong r esu l a l X l - l e a a l P a r t i d u l u i .

O a m e n i i dc t e a t r u , alături de toţi o a m e n i i m u n c i i , alături de

întregul p o p o r , sînt holărîţi să răspundă aşa c u m se c u v i n e , c u

înaltă exigenţă şi sporită r e s p o n s a b i l i t a t e , s a r c i n i l o r m a r i care se

d e s p r i n d d i n i m p o r t a n t e l e d o c u m e n t e a f l a te în dezbaterea întregii

ţări, Motărînd să de a o cît m a i cuprinzătoare re f l ec ta re preocupă

r i l o r care animă t ea t re l e noas t re l a acest sărbătoresc început de

s tag iu ne , r e v i s t a noastră a adresa t t u t u r o r directorilor şi a n i m a t o r i l o r cîteva întrebări p r i v i t u l f e l u l cum se t r adu ce conc r e t , în

p r o g r a m u l l o r de l u c r u , năzuinţa d c a a p l i c a în a c t i v i t a t e a l o r

specifică, sa r c in i l e ce le r e v i n în l u p t a p e n t r u f o r m a r e a o m u l u i

n o u , înaintat, şi la r i d i c a r e a conştiinţei sale soc ia l i s te .

Răspunsurile p r i m i t e l a redacţie atestă sp i r i t u l de înaltă r e s p o n

sab i l i t a t e în care s-a acţionat în t e a t r e p e n t r u pregătirea n o i i

s t a g i un i , exigenţa sporită p e n t r u alcătuirea u n u i r e p e r t o r i ude bogat conţinui edu c a t i v , d e c i s i v anga j at po l i t i c , p r e c u m şi p r e

o c u p a r e a atentă pe n t ru spo r i r ea a r i e i de influentă a t e a t r u l u i în

viaţa socială, pe n t r u a t r a g er ea sp r e t ea t ru a u n u i număr t o t m a i

m a r e de s p e c t a t o r i , p e n t r u m a x i m a u t i l i z a r e a potenţialului a r t i s l i e

şi z e s t r e i m a te r i a l e de care t ea t re l e noas t re d i spun cu g ene ro z i t a t e .

A m c r e zu t că, în ana l i z a p r e in i z e l o r bolărîtoare p e n t r u întreaga

l o r a c t i v i t a t e , se c u v i n e să ascultăm m a i întîi pe cei răspunzători

de ac t i v i ta tea t ea t re lo r în această s tag iu ne .

N e v o m ap leca l a rîndid n o s t r u i n nu m ere l e noas t r e v i i t oa r e



1. Care sînt problemele specifice ale activităjîi teatrului

dumneavoastră în viitoarea stagiune?

2. Care au fost criteriile de alcătuire a repertoriului

pentru stagiunea 1974— 75?

HOREA POPESCU

direc t or ar t i s t i c adj un ct l a T e a t r u l

Naţional „I . L. Caragiale"

Integrare în

preocupările prezentului

C i n e p a r c u r g e c u u n o c h i a t e n t n u m e l e

d r a m a t u r g i l o r şi t i t l u r i l e o p e r e l o r c e u r

inea ză să f i e r e p r e z e n t a t e în s t a g i u n e a

' 7 4 — ' 7 5 pe scene le Naţ i ona lu lu i , rea l i z ează

îndată că u n u l d i n o b i e c t i v e l e p r o g r a m u l u i

său dc a c t i v i t a t e e ace l a de a-şi p r e c i z a ci »

o m a i m a r e pregnanţă p r o f i l u l a p a r t e p c

c a r c - 1 deţ ine în a n s a m b l u l mişcăr i i a r t i s t i c e

şi do a-şi a s u m a c u o spor i tă ră spu nde re

îndator i r i l e t rad i ţ i ona le de p o s t c e n t r a l î n

viaţa cul turală a ţăr i i .

A j u c a o cap odo per ă a l i t e r a t u r i i n o a s t r e ,

niciodată p înă astăz i transpusă s c e n i c — a m

n u m i t p i e sa Danlon d e C o r n i i P e t r c s c u . —

alături de o s c r i e r e . p r e a puţin cunoscută ş i

d e a u t e n t i c s u f l u p a t r i o t i c d i n c r ea ţ ia u n u i

f e c u n d şi m e r e u i n s p i r a t o m d e t e a t r u (m ă

r e f e r l a Rin gala d c V i c t o r E f l i m i u ) , i n t i m p

ce în r e p e r t o r i u l permanent se află Apus de

soare, 0 scrisoare pierdută şi Coana Chiriţa

î nseamnă , c r e d , a me nţ i ne în c i rcu la ţ ia v i e

a v a l o r i l o r o p e r e l e de seamă a l e t e a t r u l u i

r o m â n es c . D u p ă c u m , a r e p r e z e n t a n o i p i e s e

d e P a u l E v e r a c , I o s i f N a g h i u , P a u l C o r n e l

C h i t i c , L e o n k l a T e o d o r c s c u , d e b u t u l u n u i t î -

n ă r s c r i i t o r , C o r n e l i u M a r c u , în t i m p ce-

continuă să sc r e p r e z i n t e p i e s e a le căror p r e

m i e r e a u a v u t loc în s t a g i u n i l e p r e c e d e n t e

şi a l căror succes e d e p a r t e d c a se f i s t i n s .

(Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, d e E u g e n

B a r b u , (7rt fluture pe lampă d e P a u l E v e r a c ,

Simfonia patetică d c A u r e l Baranga), c o n s t i

t u i e o încercare de a d o v e d i at î t r e su r s e l e

b o g a t e şi m e r e u p r o a s p e t e a l e d r a m a t u r g i e i

1 8

www.cimec.ro



3. Prezentati-ne un argument al listei dumneavoastrăde

repertoriu.

4. Care este centrul de greutate al viitorului repertoriu?

•

n o a s t r e , cît şi r e c e p t i v i l a l ea p r i m e i scene

pentru piesa originală, pentru literatura c o n

t e m p o r a n ă .

Pe aceeasî l i n i e , şi a n u m e <lc r e s p e c t a r e

a p r i n c i p a l e l o r funcţi i a l e . . .Naţ ionalului " , se

înscr ie r e p r e z e n t a r e a s c r i e r i l o r i l u s t r e d i n

cultura uni ve r sa l ă d e i e r i şi astăz i . ( A n u l

acesta v o m j u c a în • premi e ră piese d e S l i a k e -

spea rc , E d m o n d R o s t a m l , R e r l o l l R re c l i t ,

H . d c Montherlant, P a h l o N e r u d a , i a r c a

re luăr i p i e s e de ( i . R . S h a w , C o c t c a u ,

T . W i l l i a m s ) .

Evident, n o i şt im că „ N a ţ i o n a l u l " ca re d i n

z o r i i l u i a f o s t pă t runs d e s p i r i t u l u n e i

arie caracter i za tă p r i n m i l i t a n t i s m , a c ce s ib i l i

t a t e , i n t e g r a r e o rgan i că în preocupăr i l e p r e

zentului, n u p o a t e f i la î nă l ţ imea t r e c u t u l u i

său d o c i l ad înc ind s e n s i f l şi conţ inu tu l

acestor trăsătur i . Iată d e c e, m a i m u l t c a

oricînd, n o i c o n c e p e m o p e r a noastră într-un

d e p l i n a c o r d cu cea a în t regu lu i p o p o r , i n

d i s o l u b i l l ega lă d e i d e i l e ca re a f i rmă , îmbo

găţesc ş i dau strălucire act i v i tă ţ i i întreg i i ţăr i .

Ia tă d e c e, m a i m u l t ca oricînd, n o i în ţe l e

g e m că a f i i n c o n s e n s c u e f o r t u r i l e t u t u r o r

o a m e n i l o r m u n c i i , î nseamnă d a t o r i a d c a

r e a l i z a spec taco l e o g l i n d i n d acţ iunea d c p r o

m o v a r e , d e p r o p u l s a r e , d e f r u c t i f i c a r e a ela

n u l u i c r e a t o r , spec taco l e d e s t i n a t e să în tă

rească şi să sporească a c t i v i t a t e a conşt i

i n ţ e l o r .

EMIL R I M A N

d i r e c t o r a l T e a t r u l u i „Bulandra"

Repertoriul —

un mod de gîndire

1. U f ! G r e u d e s p u s , p e n t r u că sînt f o a r t e

m u l t e d e d i s c u t a t . Şi, dacă n - a m a v e a d u

r e r i de ca p , pe d e o p a r t e c u u n e l e p r o -

19

www.cimec.ro



b l c m c ndmin i s t r a t i v - gospodă r e ş t i , pe dc a l t a

o u l u p t a inega lă pe care o dăm cu c i n e m a

tog ra f i a , ne-am pute a apr op i a de ce le ..spe

c i f i c e ' , ia r răspunsul m e u a r f i fos t m a i l a

o b i c e i .

'2. R e p e r t o r i u l d e calitate. C e l e m a i b u n e

l u c ră r i d i n d r a m a t u r g i a naţ ională ş i u n i v e r

sală. L u c i a D c m c t r i u s , D u m i t r u S o l o m o n , T u -

d o r Muşa t c s cu , Cebov , Sl i akespeare , ( i o r k i ,

D i i r r e n m a l t , Z o r i n , D av i d S l o r ey , I h s o n , — r u

a s e m e n e a n u m e pe afiş. îţi poţi da seamade ce f a m i l i e d e a u t o r i şi de ce t e x t e a i

p a r t e . N u s înt n u m e a lese la în t împ lare . D e

e x e m p l u : n e - a m g înd i t ş i an i c o ns i d e r a i că

piesa cu ea r e v om desch ide s tag iunea — Trei

generaţii — face p a r t e d i n o p e r e l e d e r e

z is tenţă a le acestor ,']() de a n i . R e l u a r e a e i

n u v r e a să f ie u n fals gest o m a g i a l n i c i faţă

de autoare, n i c i faţă de d o a m n a B u l a n d r a

- care a l u c r a i c u au t o a r ea această piesă,

r ep r e zen ta t i v ă p en t r u s c r i s u l no s t r u t ea t r a l

n o u — , n i c i faţă de p u b l i c . L e l e t r e i g e n e

raţii dc ac to r i car e v o r j u c a în această piesă,

v o r d e m o n s t r a , s i n i c o n v i n s , v i t a l i t a t e a şi

a c t u a l i t a t e a e i .

3. l a i n u cred că r epe r t o r iu l este o l i s iă,

o i u n m o d d e g înd irc .

4. . . . I V e f o r t u l c r ea t o r d e a as i g ur a c e l e

m a i h u n e cond i ţ i i r e g i z o r i l o r , a c t o r i l o r şi sce

n o g r a f i l o r p e n t r u ca, în c o l e c t i v u l l o r d e

croa ţ ie , să r ea l i zeze s p ec t a c o l u l d o a n v e r

gură, de largă aud ien ţă , eu ma xi m ă e f ic ien ţă

educa t i v ă .

L UC I AN G IURCHESCU

d i r e c t o ru l Teat ru lu i de Comedie

Criteriul

tinereţii

1 U n t e a t r u , ca de a l t f e l o r i c e o r g a n i s m

c u l t u r a l , n u se de f i neşte în f i ecar e s tag iune

în p a r t e . E l c on t inuă u n drum, î n c e r e înd ,

n a t u r a l , să înlăture ceea ce a f os t u n m i n u s

în s t a g i u n i l e t r e c u l e , să d e z v o l t e e x p e r i e n

ţ e le p o z i t i v e , să-ş i îndepl inească r o l u l d e

„ s e r v i c i u p u b l i c " , să încerce să scape de

tenta ţ i i l e c o n s e r v a t o r i s m u l u i r u t i n i e r , să-şi

r e înno ia s că c l a n u l începutur i lor etc etc

A f i l înă r , spunea C c o r g c E n c s c u , ( c i t e z

d i n m e m o r i e ) , n u o s i m i l a r cu u n număr

m a i r ed us de a n i , c i cu o a n u m e d i s p o n i

b i l i t a t e suf le tească. I n s t ag i unea ce, p e n t r u

u n i i — ee a u fost în c o nc ed i u v a r a , c înd e

v r e m e a scăldatului — a şi început, iar p e n t r u

n o i va începe ab i a la 1 O c t o m b r i e , . . p r o

b l e m a " spec i f i că , c u m o num iţ i d u m n e a

voastră, at l t do nuanţat , rămîne cea a t i n e

reţ i i , în sensul enunţa i de a u t o r u l „ R a p s o

d i i l o r " .

2 înt î i să vă r eam i n t es c t i t l u r i l e . Tovarăşul

feudal şi fratele său d e A l . M i r o d a n , Trei

surori de A . P , Cc ho v , Noaptea la Madrid,

de Cah l eron şi, în f i n e , Viaţa în galop s a u

început de veac în Bucureşti, spec taco l d e

u m o r r omânesc , în t ocmi t do I on L u c i a n şi

A n d r e i Băleanu, p e baz a t e x t e l o r l u i :

I . L . Car ag i a l c , U r m uz , G . T o p â r c e a n u ,

D. I ) . Pătrăşcanu, G e o r g e R a n e t t i , Păs t o r e l

T o o d o r e a n u , T u d o r Muşa t c s cu , C i n c i n a l P a v c -

le «cu . Cezar P e t r e s c u , G e o B o g z a , M i r c e a

H o r i , . S i m i o n e s c u , Gh. Brăescu , M . R. Pa -

r a s c h i v e s c u , D. R. R o s e t t i , I . G o r u n , D r . A .

U r c c h i a , D u m i t r u T c l eo r , P e t r e I . o c u s t e a n u ,

N. V lădo ianu ş i f r a g m e n t e d i n z i a r e l e şi

r ev i s t e l e epo c i i i n t er be l i c e .

C r i t e r i i l e ? Cr eaţ i e o r i g ina lă c on t emp oran ă ,

u m o r r omânesc . . . e x p l o a t a r ea " în c o n t i n u a r e

a c l a s i c i l o r , v e z i Carag ia l c , R e n J o n s o n , M o -

l i e r e în ' 7 3 — ' 7 4 şi... în cazu l c e l o r „ t r e i

s u r o r i " a l e l u i A n t o n P a v l o v i c i , u n d u b l u

c r i t e r i u : c o n t i n u a r e a expe r i en ţ e i Cebov , în

cepută ac um ap r o ap e 8 a n i c u Platonov s a u

Un Hamlet de provincie, (ş i care a bătut

t o a t e r e c o r d ur i l e d e r ep r e z en t a r e Ce l i o v l a

n o i în ţară , iar p r i n p r i m ă v a r ă , d e n - o r

a f l a du şm ani i , — d.ar a f lă e i , n i c i o grijă ! —

se v a „ p l i m b a " p r i n N o r d u l K u r o p e i ) , şi, în

a l d o i l ea r înd , neces i t a t ea de -a o f e r i ans am

b l u l u i , (şi zău că e u n u l d i n t r e c e l e m a i

b u n e d i n E u r o p a , n - o s p u n e u , v r e m e l n i c u l

său văta f , c i a l ţ ii m a i c u m oţ ) , şi p o s i b i l i

tatea e x p r i m ă r i i d r a m a t i c e n u n u m a i a ce l e i



c om ic e . P e n t ru e v e n tua l i i adepţi ni Sfîntului

T o m a z i s . probab i l <l in i n v i d i e , şi C e l ne

c r ed i nc i o s , r eam i n t es c de Muttcr Couroge şi

de acelaşi Platonov.

3 U n argume n t ? U n u l I n p l u s ? G us tu l per

sonal sau. . . co l ec t i v , dacă doriţ i d u m n e a

voastră. G u s t u l a l t o r a . Neces i tă ţ i de f o l o s i r e

N ICOLAE M U N TE A NUdirectorul Teatrului Mic

Autoexigenţă şl

răspundere

înche ierea stagiunii 197.3—11174 ş i mai ales

F e s t i v a l u l d r a m a t u r g i e i româneşt i au r e l e v a tr e z u l t a t e r em ar c ab i l e în e f o r t u l c o n t i n u u a l

c r e a t o r i l o r d i n t ea t r e de a desăvîr ş i pe m a i

d e p a r t e v a l o r i l e m i l i t a n t e a l e ar t e i noas t r e

scen ice în pas cu m ar i l e p r e f a c e r i r evo lu ţ i o

nare pe ea re le tră im ; 1 97 4. a u j u b i l i a r

m e m o r a b i l , a n u l ce l e i de a X X X - a A n i v e r

sări a Eliberării P a t r i e i de su b domin aţ ia fas

cistă şi al c e l u i dc a l X l - l e a C ong res a l Pa r

t i d u l u i , c on s t i tu i e şi p e n t r u T e a t r u l M i c o

treaptă semnif icat ivă de î n c o r d a r e a năzu

inţe lo r sale către ţe lur i le p o l i l i o o - o d u c a t i v e pe

care conducerea de p a r t i d şi de stat l e -a t ra -

art ist ică raţ ională. . . d a r a m , de f a p t , i m p r e

s ia că „ş t i inţ i f i c " am răspuns la „Nr . 2 " .

4 Dum nea voa st r ă p e ce a ţi p une a c c en t u l ?

Pe ce v ă p lace dum nea voa st r ă . N u ? Ba d a !

No i . . . ? D a r am răspuns şi la în t rebarea

aceasta. Bee i l i ţ i „X r . 1 " . „Che st ia " cu T I N E

R E Ţ E A .

sa t t u t u r o r o a m e n i l o r de cultură şi artă. 1974

este totodată ş i a n u l a n i v e r s a r a l m u l t o r i n

stituţi i t ea t r a l e . Coinc idenţa num er o as e l o r s t a

g i u n i j u b i l i a r e a l e t e a t r e l o r de-o v î rstă cu

p u t e r e a populară vorbeşte de la s ine despre

înf lor irea fără p r ec ed en t a c u l t u r i i t ea t r a l e

româneşt i la soa re l e s o c i a l i s m u l u i . T e a t r u l

M i c aparţ ine ş i e l aceste i generaţ i i dc teatre;,

î n t r - a d e v ă r , I n 1 9 7 4 , scena d i n f o s t u l S ă r i n d a rbucureştean împ l in eşte 25 de an i de c înd s l u

jeşte i d e a l u r i l e u m a n i s m u l u i s oc ia l is t. A i c i

şi-au desfăşurat pe r înd a c t i v i t a t e a S t u d i o u l

A c t o r u l u i d e F i l m , T e a t r u l „ X o t t a r a " , T e a

t r u l p e n t r u C o p i i şi T i n e r e t , şi, în sfîrşit,

T e a t r u l Mi e . eare a d o ua an i v e r s a r e în

c a d r u l s f e r t u l u i de veac — împlineşte- în

1974 zece a n i de ex i s tenţă . Toate aces tea

ne determină să d es c h i d em ac t ua l a s t a g i une

eu u n s e n t i m e n t de autoex igenţă r e s pon s a

bi lă, care depăşeşte s i m p l u l gest de c a l end a ristica* teatrală.

V r e m ca s t ag i unea 1 9 7 4 —1 9 7 5 să fie u n a

d e v r i T i e a r e şi r e e v a l ua r e a e l e m e n t e l o r

c o n s t i t u t i v e d i n e v o l u ţ i a T e a t r u l u i M i c , î n

s tar e să ne a j u t e să d e s p r i n d e m c l a r şi

c î ş t i gur i l e i d e o l o g i c e şi a r t i s t i c e a l e d e c e n i u

lui scurs şi l a c u n e l e , c îte a u fost . ş i . ma i

ales, d i r ec ţ i i l e m a j o r e d e d e z v o l t a r e a c o l e c t i

v u l u i pe v i i l o r .

P r i m u l e l e m e n t c o n s t i t u t i v de la care por

n i m în alcătuirea r e p e r t o r i u l u i este pondere. »d r a m a t u r g i e i o r i g i na l e ; c o n t em p o r ane . S c e n a

u n d e a u d e b u t a t în t ea t r u M a r i n So r esc u ,

I o n Băieşu, A l e x a n d r u P o p e s c u şi alţ i i , şi

und e P au l E v e r a c a dob înd i t ce le d in t î i suc

cese r ea l e d e p u b l i c a l e sale, îşi va d es c h i d e

s t ag i unea c u Maica d e M a r i n S o re s cu , a u t o r

pe care î l s o c o t i m „a l c as e i " . Cunoscută p u

b l i c u l u i d i n l ec tură, această parab o lă t rag ică

închinată tăr ie i m o r a l e a o m u l u i , cont inuă

l i n i a pe care a m n u m i - o poetică în p r e o c u

păr i l e r eper to r i a l e ; a le T e a t r u l u i Mic , i l u s t ra tă

şi p r i n s p e c t a c o l u l c u p iesa anter ioară a

l u i Sorescu, şi p r i n a l t e l e . A d o u a p r e m i e r ă

or i g ina lă con temp oran ă o va p r i l e j u i p i esa

Umbrele zilei aparţ în înd u n u i începător în

d r a m a t u r g i e , p r o z a t o r u l R a d u F . A l e x a n d r u ,

car e v i n e şi el în s u i t a u n o r c o n s e c v e n ţ e

r e p e r t o r i a l e : cea a d e b u t u r i l o r şi totodată a

t e m e i responsab i l i tă ţ i i m o r a l e şi cetăţeneşti

abordată de m u l t e o r i l a T e a t r u l M i c în

i p o st a z e a r t i s t i c e f e l u r i t e .

T e a t r u l M i c , c a r e a r ea l i z a t u n u l d i n t r e

c e l e m a i t e m e i n i c e succese a l e sale c u p i e s a



socot i tă ne jucab i lă a l u i C a m i l P e t r o s c u

Jocul ielelor, î ş i va c o n t i n u a în n o u a s t a

g i u n e p r e o c u p a r e a p e n t r u t e x t e l e d e d r a m a

t u r g i e r omânească „u i t a t e " , cu Răsptntia cea

marc d e V i c t o r I o n P o p a . Vibraţ ia pat r i o t i că

a p i e s e i , susţ inută de o rem arc abi lă bogă ţ ie

a i d e i l o r în d e z b a t e r e a p e ca re o p r o p u n e

a s u p r a r esponsab i l i t ă ţ i l o r i n d i v i d u a l e î n m o

m e n t e l e dc răscruce ale co lect iv i tăţ i i , ne în

deamnă să p r i v i m această opţ iune r e p e r t o

r ia lă ca pe u n v i i t o r a c t a r t i s t i c de realăşi d i rectă e f ic ienţă edu cat ivă .

V o m c o n t i n u a d e asemenea şi r e p r e z e n t a

r e a în premieră românească abso lută a u n o r

piese d e a u t o r i r e p r e z e n ta t i v i d i n d r a m a

t u r g i a contemporană, op ţ iunea noast ră dc

a c u m o p r i n d u - s e a s u p r a s c r i i t o r u l u i s p a n i o l

d c r e n u m e m o n d i a l A n t o n i o B u e r o V a l l e j o ,

c u p i e s a sa Cu cărţile pe faţă. V i z i u n e a c r i

t ică a s u p r a societăţ i i c a p i t a l i s t e c o n t e m p o

r a n e impl icată în această puternică dramă

ps iho log i că a f o s t , ca şi' în a l t e dăţ i la T e a t r u l M i c , c r i t e r i u l r e p e r t o r i a l d e t e r m i n a n t .

Preţul, După cădere şi a l t e l e î ş i vor găsi ,

spe răm, î n p i e s a l u i V a l l e j o u n u r m a ş d e m n

d e e l e .

A b o r d a r e a t e x t e l o r m a j o r e d i n d r a m a t u r g i a

universală c lasică, deveni tă ş i ea o consec

venţă reper tor ia lă a T e a t r u l u i M i c , v a f i

cont inuată în v i i t o a r e a s t a g i u n e c u Profe

siunea doamnei Warrcn de B e r n a r d S h a w .

P i ese l e c e l e b r u l u i s a t i r i c i r l a n d e z ne a t r a g

d e m u l t p r i n p o s i b i l i t a t e a de a lărgi cătrec o m i c u l e l e v a t , s u b t i l şi de substanţă, u n e l e

a p t i t u d i n i d e c o m o d i e i n s u f i c i e n t v a l o r i f i c a t e

în c o l e c t i v u l n o s t r u şi n u t o t d e a u n a în c h i p

satisfăcător. Pe de altă p a r t e , p i e s a n u a

f o s t jucată în Bucureşt i de c i r c a două de

c e n i i , i a r r o l u l t i t u l a r ofer ă. în sf îrşit , u n a

d i n t r e p a r t i t u r i l e actor iceşt i pc măs ura forţe i

a r t i s t i c e a Olgăi T u d o r a c h e . Dacă i z b u t i m ,

p o a t e v o m d e s c h i d e c h i a r u n c a p i t o l S h a w

în r e p e r t o r i u l n o s t r u de pe r spec t i vă , abo rd înd

şi p i e s e l e m a i p u ţ i n c u n o s c u t e .

0 p iat ră de încercar e d i n r e p e r t o r i u l v i i

t o a r e i s t a g i u n i o c o n s t i t u i e s p e c t a c o l u l c u

Galileo Galilei d c B e r t o l t B r e c h t . I n p r i m u l

r î n d , u n a u t o r dc răscruce în t e a t r u l m o d e r n ,

p e c a r e T e a t r u l Mic î l abo rdează p e n t r u

în t î i a oară . I n a l d o i l e a r î nd , p i e sa , d e o

c o m p l e x i t a t e ideat ic ă r a r egal ată ş i d e o

neşt i rb i tă a c t u a l i t a t e în c o n f l i c t u l d i n t r e

o b s c u r a n t i s m şi raţ iu ne, este cunoscut ă p u

b l i c u l u i r o m â n e s c n u m a i d i n s t răluc itu l p r o

t o t i p r e g i z a t d c a u t o r d i n t u r n e u l l u i B e r l i -

n e r E n s e m b l e şi d i n r ep re z en ta ţ i a T e a t r u l u i

Naţ i o na l d i n I aş i. I n a l t r e i l e a r î nd , spe c t a

c o l u l însuşi , c a r e o b l i g ă T e a t r u l Mic l a c e l

m a i d i f i c i l e x a m e n d i n c a r i e r a sa : şi p r i n

a m p l o a r e a m i j l o a c e l o r a r t i s t i c e c e r u t e , şi p r i n

c a p a c i t a t e a de prod ucţ i e ş i o rgan i zator i că pe

ca re o p r e s u p u n e .

E u n p r o g r a m d e l u c r u g r e u . I n l r - u n t e a

t r u c a r e p înă a c u m a scos în m e d i e p a t r u -

c i n c i p r e m i e r e p e s t a g i u n e , p r o i e c t u l n o s t r u

d e r e p e r t o r i u anunţă , de d a t a aceasta , şase.

C e- i d r e p t p o r n i m avanta j a ţ i d e f a p t u l că

u n s p e c t a c o l . Maica, este a p r o a p e f i n i s a t , i a r

a l t u l , Cu cărţile pe faţă în t r -un s t a d i u d e s t u l

d c a v a n s a t de repet i ţ i i . D a r , în acelaşi t i m p ,

Galileo, scoţ îndu-nc de pe făgaşul p i e s e l o r

„de cameră " , va s o l i c i t a î n t r eg c o l e c t i v u l

t e a t r u l u i c u o i n t e n s i t a t e neob işnu i tă . Dor inţa

noastră este să potenţăm cu m a x i m u m d e

p l e n i t u d i n e art ist ică f i e ca r e d i n a c e s t e p i ese ,

a s t f e l încî t , i n d i f e r e n t dacă s în t m n i v e c h i

s a u m a i n o i , s ă r ă s p u n d ă t o a t e u n o r p r o

b l e m e arzăto are a l e cont empo rane i tă ţ i i şi s e n sib i l i tăţ i i spec i f i c e a p u b l i c u l u i n o s t r u .

ELENA DELEANU

directoarea T e a t r u l u i Ciuleşti

Continuitatea

tradiţiei

1. I n l r - u n i n t e r v i u a c o r d a t u n u i z i a r l a

î ncepu tu l s t a g i u n i i t r e c u t e, v o r b i n d d e s p r e

a c t i v i t a t e a n o a s t r ă m - a m r e f e r i t l a s i t u a r e a

geogra f i că a t e a t r u l u i . S p u n e a m că aceas ta

a c r e a t u n d e z a v a n t a j (d istanţa de c e n t r u l

oraşulu i ) ş i u n a v a n t a j . A v a n t a j u l că ne-

a v î n d n i c i u n a l t t e a t r u pe o rază dc 3 k m .

în j u r u l n o s t r u , sîntem obl igaţ i să a v e m u n

r e p e r t o r i u f o a r t e v a r i a t , c a r e să cupr indă

d e o p o t r i v ă p i e s e ca re d e zba t p r o b l e m e l e

n o a s t r e c o n t e m p o r a n e ca ş i lucrăr i le m a r i l o r

c l a s i c i , ca re să satisfacă ce rin ţe le şi e x i g e n

ţe le u n u i p u b l i c f o a r t e d i f e r i t ca vîrstă şi

pregăt i re , ceea ce ne fereşte dc u n i l n t e r a l i -

za r e şi rut ină . I n s p i r i t u l aceste i t rad i ţ i i ne

stră duim să alc ătu im u n r e p e r t o r i u c î t m a i

cupr inză to r , c a r e să c o n t r i b u i e l a e d u c a r e a

etică şi estetică a p u b l i c u l u i , să o f e r e s u f i

c i e n t e s u r s e de med i t a ţ i e p e n t r u t o a t e ca t e

g o r i i l e d e s p e c t a t o r i



Fi reşte că n m ac o r d a t o gr i jă deose bi tă

d r a m a t u r g i e i naţ ionale înscr i ind în r ep e r t o

r i u p a t r u p i e s e r omaneş t i , p r o b l e m a t i c a l o r

f i i n d insp i ra tă a t î t d i n rea l i tă ţ i l e soc ia le a l e

z i l e l o r no as t r e , eî t şi d i n v ia ţa o a m e n i l o r

ea r e au trăit în t i m p u r i l e m a i a p r o p i a t e s a u

m a i îndepăr tate pe aceste m e l e a g u r i .

Ne bucurăm că în s t a g i u n e a v i i t o a r e v o m

c o n t i n u a c o l ab o r a r ea atît cu I) . R. P o p e s c u

p r e z en t i nd p i e s a sa Pasărea Shakespearc cît

şi cu P e t r u Vint i l ă , cu a căru i l u c r a r e d r a

mat i că . Cine ucide dragostea, v o m desch ide

s t a g i u n e a în sa la mare a t e a t r u l u i . Deasc-

i n e n c a a m înscr is în r e p e r t o r i u p i e s a Spe

ranţa nu moare în zori d c R o m u l u s G u g a

şi ce l eb ra c o m e d i e l i r ică Steaua fără nume

d e M i h a i l S e h a s t i a n .

D i n d r a m a t u r g i a universală selecţ ia noastră

a u r m a t aceeaşi l i n i e de ex igenţă p r o g r a m a

t ică, ţ inînd s eam a şi dc evo luţ ia spir i tuală

a p u b l i c u l u i n o s t r u . A m ales p e n t r u s t a g i u

nea v i i t o a r e Timon din Atena de VV. Shahe

speare , Ulciorul ifărîmat de K l e i s t , Marea

expediţie d e R o m e o M i i l l o r ( p r em i e ră pe

ţară) şi d r a m a t i z a r e a r o m a n u l u i l u i A l . D u -

m a s Cei trei muşchetari ( d easemeni premi e ră

pe ţa ră ) .

Sînt lucrări do v a l o a r e deosebi tă l i terară ş i

dramat i că eu u n conţ i nut soc ia l şi p o l i t i e

p r o g r es i s t şi u m a n i s t .

2. A m v r u t , c u acest r e p e r t o r i u , să ne în

c a d r ă m p r i n c i p i i l o r p a r t i d u l u i n o s t r u d e a

ne anga ja ac t i v şi p o l i t i c în s l u j b a societăţ i i

no as t r e , în p r o c es u l g ene r a l d e e d u c a r e np u b l i c u l u i în s p i r i t u l i d e a l u r i l o r îna l te a l e

ep o c i i no as t r e , a p a t r i o t i s m u l u i şi u m a n i s m u

l u i soc i a l i s t .

S t ag i u nea p e n t r u c a r e ne p r e gă t im es t e

semni f i ca t i vă a t î t p r i n r e c e n t a sărbător i re a

3 0 de a n i d c l a e l i b e r a r e a p a t r i e i cît şi p r i n

e v e n i m e n t u l i s t o r i c d c m a r e impor tanţă pe

care -1 v o m t ră i c u p r i l e j u l l u c ră r i l o r c e l u i

d e a l X l - l e a C o n g r e s a l P .C .R .

S e n t i m e n t e l e dc m îndr i e ş i r e s p o n s a b i l i t a t e

c r ea t e dc aceste m o m e n t e i s t o r i c e şi d o c u

m e n t e l e p a r t i d u l u i p r i v i t o a r e l a a c t i v i t a t e a

p e n t r u educaţ ia pol i t ică, ideolog ică ş i c u l t u

rală a p o p o r u l u i n o s t r u a u s ta t l a b az a alcă

t u i r i i r e p e r t o r i u l u i . î m b o g ă ţ i r e a o r i z o n t u l u i

c u l t u r a l şi s p i r i t u a l a l p u b l i c u l u i s p ec t a t o r

a u f os t m a i m u l t ca or ic înd în atenţ ia co

l e c t i v u l u i n o s t r u

4 . A l e g e r e a r e p e r t o r i u l u i , deşi este p a s i d

ce l m a i i m p o r t a n t în o r i e n t a r e a act i v i tă ţ i i

t e a t r u l u i , e totuşi d o a r p r i m u l p a s . V a l o r i f i

carea l u i pe scenă, r ea l i z a r ea uno r s p e c t a c o l e

de înal tă ţ inută art ist ică va f i o b i e c t i v u l

n o s t r u p r i n c i p a l .

A LECU P OPOV IC I

d i r e c t o r u l Tea t r u lu i „Ion Creangă"

Teatru/

Tinere/ generaţi/ 9

— Cu cc gînduri înce/n activitatea dc di

rector al teatrului Ion Creangă ?

— C u em oţ ie î n fa ţa aces to r r î nd u r i , în

aceste c o l o ane , und e de at î ţi a a n i a m a v u t

deseor i , e u , r o l u l ce lu i car e î n t r eabă . Poa t e ,

u n r o l m a i u ş or . P e n t r u că duc cu m i n e

expe r i en ţa a două d e c e n i i de presă teatrală,

ceea ce, f i r es c , e u n m a r e a v a n t a j p e n t r u

m i n e . A- ţ i p r i v i p r o p r i i l e s p e c t a c o l e c u o c h i iv i i t o r u l u i c r o n i c a r , i a tă u n f i l t r u c r i t i c , ce

p o a t e în lă tura m u l t e impuri tăţ i . .Şi . tot p o a t e ,

n u a r f i rău c a şi alţ i c r o n i c a r i să poată

a v e a p r i l e j u l de a gîndi şi o r g a n i z a u n r e

p e r t o r i u , d e a p a r t i c i p a e f e c t i v l a r ea l i z a r ea

u n o r spec taco l e c u b u c u r i i l e şi d e z i l u z i i l e

l ega te d e aceasta.

— Deci, cu ce începeţi ?

— C u am biţ i i . Gu dor inţ a de a d e v e n i

T T G " a sc c e t i T e a t r u l T i n e r e i G e n e r a



ţii , a m p l i f i c i n d u - n e , d i v c r s i f i c i n d u - n c p r e o c u

p ă r i l e . A n i fos t înzest raţ i c u u n a d i n să l i le

c e l e m a i c u „ v a d " d i n c a p it a l ă — sa la S tud io

d i n Piaţa A m z e i — o sală pe c a r e v r em să

o f ruct i f i că m c î t m a i c o m p l e x , trecînd la

spec taco l e şi p e n t r u t i n e r i ( d a r c i ne ar r e

cun oaş te că n u ar e inim ă tînără ? — dec i

p e n t r u ţ oa l e v î r s t e l e ) . A i c i , în această sală,

vise/, să văd r e a l i z a t u n c en t r u a r t i s t i c p en

t r u c o p i i şi t i n e r i , p r i n spectaco le le , noastre ,

d a r utrăg înd a i c i şi cele mai h u n e f o rmaţ i it ea t r a l -m uz i c a l e^ d i n ş c ol i, d i n c l u b u r i , d i n

facu l tă ţ i . înţe l eg d ec i r o s t u l aces tu i t ea t ru c a

f i i n d acela a l u n e i t r i b u n e p o l i t i c e — m i l i

t a n t e — ang a j a t e ! D e c i u n t e a t r u a l t i n e r e i

generaţ i i !

— Şi ca repertoriu ?

— Să înc epe m c u cei m a i m i e i , şi cu

ce i m a i d r a g i m i c : p reşco lar i i ş i şco lar ii d i n

p r i m e l e c l a s e . A m a l e s d o u ă p i e s e s c ur t e ,n a i v e , dar s t răbătute de i n g e n u i t a t e , s i m p l e ,

d a r c o l o r a t e : . Păpuşa cu piciorul rupt şi

Pufuşor şi Mustăcioara do V . I . P o p a . L e - a

s cr is p e n t r u T e a t r u l P o p u l a r în 1925— 1920 .

A m g înd i t acest început dc s t ag i une şi ca

u n o m a g i u a d u s u n u i m a r c o m d e t e a t r u ,

oare socotea a b s o l u t n e c e s a r să aducă şi

c o p i i i în sala d c s p e c t a c o l e ( U n amănunt :

pe o filă do m a n u s c r i s , a m găsit no t a t d o

m i n a l u i P o p a şi d istr ibuţ ia. „ I -ul c o p i l "

era. . . . lu les Cazaban) . Aş tep tăm cu ne răb d a r e cunoaş t e r ea r e z u l t a t u l u i c o n c u r s u l u i o r

g an i z a t d e t e a t r u l n o s t r u î m p r e u n ă c u Co n

s i l i u l Naţ i ona l a l P i o n i e r i l o r şi E d i t u r a I o n

Creangă. P r e m i u l I . dec i cea m a i bună p i esă

insp ira tă d i n v i a ţa p i o n i e r i l o r , v a v e d e a l u

m i n a r a m p e i . P o r t o f o l i u l n o s t r u m a i c u p r i n d e

c î t e v a p i ese p e n t r u c o p i i , şi ţin să ne ad r e

săm ce l o r mai prest i g i oş i a u t o r i a i g e n u l u i :

P a n e u - l a ş i , M i r c e a S î n l i i n b r e a n u , Gica Iu tcş .

l u l i u Puţin ş i a l ţ i i . D i n l i t e r a t u r a uni ve r sa l ă

v o m j u c a Alice in (ara minunilor în a d a p t a

r ea l u i A l . M i r o d a n .

— Dar iu calitate de autor ?

— Ion C o j a r , v e c h i u l m e u c o l a b o r a t o r îmi

va monta p iesa Poveştile de aur. c o m a n d a t ă

şi scrisă p e n t r u . . . T e a t r u l N a ţ i o n a l , u n d e n u

a m a i a v u t loe în r e p e r t o r i u . E o piesă dc

insp i ra ţ i e popu lară , o . . f eer ie naţ iona lă " , aşa

c u m g îndes c eu că a r f i scr is înşir-te măr

gărite. V i c t o r E f t i m i u astăz i . Urmăresc geneza .şi d e s t i n u l u n o r e r o i do b a s m . o h i n t e -

senţe a l o pămîn tu lu i românes c . D o r e s c m u l t

să r e a l i z e z u n spec taco l do c a l i t a t e , p e n t r u

că î l închinăm C o n g r e s u l u i a l X l - l e a a l

P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n .

— Şipentru tineret '.'

— \ \u în înt împinarea u n o r m a i v e c h i

p r o p u n e r i a l e c o l e g i l o r m o i . c r o n i c a r i i , aceea

d e a r e d e s c o p e r i p e n t r u r înăra generaţ ie p i e

M i h a i l S o r b u l şi Cuminecătura de G . M . Z a m -

f i r es eu. într-un t r i p t i c oo uneşte t r e i f i l e d e

i s t o r i e naţ iona lă , e u accen te s h ake s pe are e n e .

T e a t r u l se m a i bucură de a p o r t u l a do i c u

noscuţi c r o n i c a r i : F l o r i n T o r n e a sc r i e p e n t r u

no i un „spectacol B r e c h t " , o artă poetică

ex t rasă d in opera m a r e l u i s c r i i t o r , o i n v e s t i

gaţ i e ce pleacă de la m o n o l o g şi d i a l o g

p înă la s o ng şi piesă. Să n u m i m s p e c t a c o l u l

— c u t i t l u l u n e i a d i n t r e p iese — Pl.rccp\ia

şi regula. V a l e n t i n S i l v e s t r u v a fi prezen tc u u n c i c l u de confer inţe i n t i t u l a t e „ T e a t r u l

l u m i i " 7 4 " , o g e o g r a f i e t eat ra lă contemporană,

î n c e p e m c u . . t e a t r u l s u d n i n c r i c n n " ( V . S i l

v e s t r u a selectat şi t r ad us p en t r u p a r t ea de

e x p e r i m e n t 10 p i ese n e c un os c u te în ţara

noas t r ă ) , v o m c o n t i n u a c u teatru l a f r i

c a n , e t c . V o m j u c a , d a v o m j u c a . u n Shak e

spearc — v i t a l c a a e r u l şi .apa p e n t r u u n

c o l e c t i v t e a t ra l . A m a l e s o c o m e d i e : Mult

zgomot pentru nimic ; c u r o l u r i p o s i b i l e a

fi ac o p e r i t e do c o l e c t i v u l n o s t r u . V o m p regă t işi n u spec taco l de poez ie , e întec, mişcare, un

spectaco l „T ine r e ţ e " î nch ina t c e l u i de a l

X l - l e a C ong res a l P.C.R.

P r i m i m mereu suges t i i , cău tăm, uăzu im .

înd răzn im . Ş i a v e m m a r i emoţ i i . D in păcate

c o l e c t i v u l t e a t r u l u i o u n co l ec t i v f oar t e p u

ţ in c u n o s c u t , cu f oar t e p u ţ i n e „ v e d e t e " , va

a c t o r i i fo losi ţ i piuă . n u m î n a n u m e s c h e m e

t ea t r a l e , l i m i t a t i v e , A m z a Săceanu, preşedin

t e l e Com i t e tu lu i de Cultură şi Educaţ ie

Social istă. la o înl î lni re eu c o l e c t i v u l ,

făcea o butadă amară, ur i n e i co lec

t i v u l u i să treacă de la p a t r u p e z i l a

b i p e z i . De la i epuraşi la . . . R r e c h l . o g r e u .

D a r t r e b u i e ! A l t m i n t e r i nu ne just i f i căm

m i s i u n e a , şi c h i a r ex i s tenţa . I n afară de cei

d o i r e g i z o r i ai t e a t ru lu i , X . A l . T o s c a n i şi

Y a n n i s Ve ak i s , a m ap e l a t ş i vom ape la la

cei m a i b u n i şi m a i interesanţ i r e g i z o r i , l a

f o a r t e mul ţ i t i n e r i . Xeavînd — încă — n u m e

de afiş, v r e m să a t r a g e m publ icu l pr in

spec taco l , p r i n f o r m u l a l u i , p r i n i n s o l i t i d şi

t inere ţea lu i .[nt î ln im greu ad o r i c a r e să f ie f oar t e u t i l i

s c o p u r i l o r noastre ' r ecent a m a n g a j a i un tî-

năr ab s o l v en t de I n s t i t u i — C. Kugaşin cu o

f igură c a n d i d ado lescent ină , f i resc în p a n t a

l o n i scurţi .şi pe tri cic let ă) , d a r aceştia n u prea

intră in Inst i tut d i n cauza f i z i cu l ui l o r p r ea

j u v e n i l , „ d e f e c t " ea re nouă ne est e f o a r t e u l i i .

Aşadar , v r e m să p u n e m b a z e l e u n u i s t u d i o

— p r i n c o n c u r s — u n d e să ne pregăt im

..puşlii" şi ..puştoaicele"'* de- pe scenă şi, do eo

n u . v i i t o a r e a A f e l i e şi v i i t o r u l R o m e o . . . T*X început do s t ag i une ne s imţ im s p r i j i

niţi , onoraţi ou încredere şi într-un creător

s c h i m b de o p i n i i cai f o r u r i l e no as t r e ele c o n

ducere şi î nd rumare ( a f i rm aceasta n u n umai

p e n t r u că a m l u c r a i într-o a s e m e n e a i n s t i t u

ţ i e ) . Dec i . . . Deei . să no o p r i m a i c i . Să aş

teptaţi fapte le . Caro. cred. v o r putea măcar

în parte f i cunoscute „ p e v i u " , l a data c înd

ap a r e această c o n v o r b i r e !

V D



TEOF1L V Â L C U

directorul Teatrului Naţional„Vasi le Alecsandr i " din Iaşi

Simbioza

marilor valori

După 4*11 I I I sc şl ic t e a t r u l n o s t r u n - a f u n c

ţional aproape u n an şi jumătate , I n acest

răst imp, în care , concre t , pe şantier sc m u n

c e a i n t e n s p e n t r u c o n s o l i d a r e a e d i f i c i u l u i ,

c o l e c t i v u l n o s t r u e ra i n l c n s a n t r e n a t şi s o l i

c i t a i pe . .şantierul creaţiei'*. Odată ou r e n o

v a r e a şi înt iner i rea c lădir i i ne-am p r o p u s c u

toţii o re împrospătare , o re înt iner i re în c o n

şt i inţe. P r i m u l o b i e c t i v l*a c on s t i tu i t s e b in v

barca radicală a s t i l u l u i şi a ritmului d e

munc ă, f u con di ţ i i i m p r o p r i i , pe scene şi în

săli i m p r o v i z a t e , în case de cultur ă sa u d i

v e r s e c l u b u r i , c o l e c t i v u l n o s t r u a m u n c i t z işi n o a p t e , pregă t im lu - i p u b l i c u l u i i eşean, a v i d

de t e . a l ru . v r e o c inc isprezece spec taco le ; de

anvergură . R.e lu îndu i nc în toamnă, a c l i v i l a -

lea în ..casa noastră" î i vom o f er i as t f e l , u n

g r u p m a s i v de p r e m i e r e şi de reluări , r e

împrospătate în d i s t r ibuţ i e , d e c o r u r i , e l e .

Ală tur i de colo m a i i m p o r t a n t e real izăr i a l e

no as t r e d i n u l t i m a \ r o m e : Istoria Ieroglifică,

Dona Rotita, Poveste de iarnă. Într-O singură

scară, vor f i gura pe p r i m e l e af işe al e sta

g i u n i i v i i t o a r e montăr i l e refăcute : Petru Ra-

Pui de teatru românesc, Opinia publică, e l e .

Toate aceste t i t l u r i vor alcătui, ceea ce no

p lace să n u m i m , repertoriul permanent a l

t e a t r u l u i . La Naţ i ona lu l i eşean, ideea reper

t o r i u l u i p e r m a n e n t n u e nouă. Cu m i c i e x

cepţi i ea a fun cţio nal de- a l u n g u l î n t r eg i i

sale existenţe, a lcătuind o tradi ţ ie pe care

n o i n e a m b i ţ i o n ă m s-o d u c e m m a i d e p a r t e

şi s-o al im en tă m ou no i v a l o r i . I n t e n ţ i o n ă m

să real i zăm , ine opîn d d i n această s t a g i u n e ,

p e n t r u a îmbogă ţ i r e p e r t o r i u l p e r m a n e n t a lt e a t r u l u i n o s t r u o ser ie d e spec taco l e Shake-

spearo . şi a n u m e , să m o n tă m — dacă se

poate şi eu «acelaşi r e g i z o r — d r a m e l e :

Coriolan, lulius Cezar, Antoniu şi Cleo-

patra. Ce l e b re i no as t r e Chir iţe, (aflată

a p r o a p e p e r m a n e n t pe afişul ieşean, do la

i n t e r p r e t a r e a l u i M a t e i M i l l o . la cea a lu i

M i lu ţă G h e o r g h i u ) , v r e m să-i infuzăm o

nouă străluciri ; şi t inereţe, viaţă lungă, p r i n

d i s ' r i b u i r e a i n r o l u l t i t u l a r a C u n o s c u t u l u i

n o s t r u ac t o r D i o n i s i e V i l c u . Poez ia ş i f r u m u seţea p o e m u l u i d r a m a t i c a l lu i Z a h a r i a B i r -

s a n . Trandafirii roşii, îş i v a r ecăpă ta , spe răm,

şi ca , strălucirea pe s c e n a noastră , c o m p l e -

t înd şirul ope re l o r m e n i t e să m ar c hez e r ep e r

t o r i u l n o s t r u p e r m a n e n t .

M a r e a noastră am biţ ie este să c u c e r i m

( u l m i g r eu acces ib i l e , să dăm g las în sta

g i u n i l e oare v i n , î n c e p î n d c h i a r cu cea c a r e

se d es c h i d e a c um , marelui repertoriu, c a r t e

de v i z i tă r eprezen ta t i vă p e n t r u un t e a t r u eu

a s e m e n e a b l a z o n de nobleţe ca al n o s t r u şioare să r e p r e z i n t e o d ubl ă şcoală : u n a do

educ aţ ie patr iot ic ă şi mor ală p e n t r u p u b l i c ,

p e n t r u f o r m a r e a g u s t u l u i şi a conşti inţei sale

soc i a l i s t e , a l t a d e a n t r e n a m e n t p e n t r u a c t o r i ,

p e n t r u s t i m u l a r e a in terpre tăr i i l o r l a co l m a i

înal t n i v e l .

După părerea noastră, r e p e r t o r i u l u n u i tea

t r u naţ i ona l nu p o a t e t i n d e s p r e u n a n u m e

gen d e d r a m a t u r g i e . în s tar e să-i c o n f e r e u n

pro f i l spec ia l , oi spre acide m a r i o p e r e d i n

d r a m a t u r g i a naţională şi universală, ce stîr-nose. admi ra ţ i a so l emnă , r e s p e c t u l în faţa

. a c t u l u i dc cul tură. în p e r s p e c t i v a t e m e i n i c

g îndi tă a r e p e r t o r i u l u i n o s t r u , menită să c o n

t i n u e m a r e a şi p r es t i g i o as a tradi ţ ie a Naţ io

n a l u l u i i eşean, a m .avut as l fe l în vedere să

îng lobăm, înt r -o armonioasă s imbioză , ce l e

m a i de seamă v a l o r i a l e c u l t u r i i no as t r e , c u

m a r i l e v a l o r i a l e c u l t u r i i u n i v e r s a l e . A m p r e

văzut , aşadar , p e n t r u s t ag i unea 1 9 7 4 —1 9 7 5

Antigona l u i So f oe l o . Trei surori a l ui C e h o v .

Moartea lui Tarclhin. hăt r i n a farsă a l u i

Suho v o -Kob î l i n . v i o l en tă c o n d a m n a r e a

a b s o l u t i s m u l u i ţarist, strălucind şi astăzi p r i n

v i o i c i u n e a r e p l i c i i şi a u m o r u l u i ) . Yinătnarct

regală a Soarelui a l u i P o l e r Sohălfer şi

Do n Juan a I u i M a x F r i s c h .

*Exis tă u n e l e părer i , oare circulă şi astăzi ,

p r e c u m că Naţ iona lu l , va lor i f i c înd d o a r ceea

co a d e v e n i t u n h u n c u l t u r a l i n c o n t e s t a b i l



I n ac ad em is m care -1 s co t d i n l i n i a în t i i a

a r t e i n o a s t r e m i l i t a n t e . N i m i c m a i n e a d e v ă

r a t , laşul a f os t î n t o tdeauna p r e z e n t şi a c t i v

i n t o a te m a r i l e m o m e n t e r e v o l u ţ i o n a r e a l e

i s t o r i c i n o a s t r e , u n e o r i a f o s t c h i a r l e a gănu l

acestor r e v o l u ţ i i , i a r t e a t r u l său n - a a b s e n t a t

nic ioda tă do la e le .

Dor in ţa noas t ră cea m a i a r ză to are e să

c o n t i n u ă m m a i ales această tradiţ ie ieşeană

şi să ne situăm a c t i v i t a t e a l a n i v e l u l u n e i

t r i b u n e p o l i t i c e m i l i t a n t e , s l u j i n d a c t u a l i t a t e a ,

p r o g r a m u l şi d i r e c t i v e l e p a r t i d u l u i n o s t r u ,

p r i n i n c l u d e r e a în r e p e r t o r i u a c e l o r m a i

îna in t a t e luc r ă ri d i n d r a m a t u r g i a r omanească

•contemporană . Cap o d o p e r e înt îrz ie să apară

în s c r i s u l n o s t r u d r a m a t i c a c t u a l . Dar e x i s t ă ,

s o c o t i m n o i , m u l t e lucrăr i , p r o f u n d anga jate

s o c i a l , c u o p r ob l ema t i c ă impo r t an tă c a r e

o g l i nd es c viaţa şi o m u l n o u a l soc ie tăţ i i

no as t r e . V o m p r o f i t a de ce le m a i n o i şi v a l o

roase p i e s e r o m a n e ş t i d i n r eco l t a aces tu i a n

şi a a c e s t e i t o a m n e , p e n t r u a o f e r i g ene r a ţ i i l o r , care intră a c u m în a r e n a i s t o r i e i , p e

•calea îna in tăr i i soc ie tă ţ i i noas t r e sp r e comu

n i s m , o a r tă adevăra tă , pute rn ică , m o b i l i

z a t o a r e .

•

D a , a m a v u t p e r i o a d e în c a r e t e a t r u l

n o s t r u d i n d i v e r s e m o t i v e şi con diţ i i d eo r g a n i z a r e internă a h i b e r n a t . A u e x i s t a t

însă în totdeauna persona l i tă ţ i care au reuşit

să st îrnească for ţe le a r t i s t i c e v a l o r o as e a l e

ac es t u i c o l e c t i v , să le a d u n e în t r -un f r o n t

c o m u n , p e n t r u a depăşi aceste condiţ i i . De-

c l a r îm l u n adevă ra t r ă zbo i m e t o d e l o r v e c h i ,

r u t i n i e r e d e o r g an i z a r e , n e - am p r o p u s f o r m e

n o i . d i n a m i c e , şi în s e c t o a r e l e n d m i n i s t r a t i v -

• o r g an i z a t o r i c e , c u r e z u l t a t e c e ne v o r a j u t a

să mo b i l i z ă m în t r e gu l c o l e c t i v p e n t r u r e a l i

z a re a m a r i l o r o b i e c t i v e i d e o l o g i c o - a r l i s t i c e n l e

ac t i v i t ă ţ i i n o a s t r e , l a b az a că r o ra , am f i x a t ,

aşa c u m a ţi u rmăr i t m a i sus , d r ep t c o o r d o

na t e : m a r e l e r e p e r t o r i u , m a r i l e sp e ct a co l e d e

o sol idă construcţ ie rea l is tă , de sol idă c u l

tură, de educaţ ie c iv ică ş i pol i t ică , de poziţ i i

i n o v a t o a r e , j u s t i f i c a t e a r t i s t i c şi i s t o r i c , o p us e

s p i r i t u l u i v e t u s t , or i r es t i tuţ ic i m u z e a l e .

Sîntem bucuroş i că în f i e c a r e t o a m n ă presa

se in te resează amănunţ i t d es p r e p r o i e c t e l e

no as t r e i m ed i a t e , î n m a t e r i e d e r e p e r t o r i u ,

deşi ea cunoaşte ca ş i noi ace l a d e v ă r c o n

sac ra t : că u n t e a t r u b u n n u e s te c e l c n r c

a re u n r e p e r t o r i u stră luc itor , c i acela care

joacă b i n e u n a s e m e n e a r e p e r t o r i u . S p e r ă m

ca n o i , î n s t ag i unea c a r e v i n e , să îndep l in im

a m b e l e d e z i d e r a t e .

S i n c e r i să f i m . a l c ă tu i r ea r e p e r t o r i u l u i v i i

l o r ne- a pu s în faţă p r o b l e m e de o imensă

d i f i c u l t a t e . C r i t e r i i d c o r d i n g ene r a l s -au

p u t u t s t a b i l i uşor. A m a v u t în vedere ş i

v a l o a r e a ideologică ş i ar t is t ică a t e x t e l o r , şi

e x i s t en ţ a u n o r interpreţ i de for ţă , r e g i z o r i ,

a c t o r i s c eno g r a f i şi u t i l i z a r e a c ît m a i bună

a t r u p e i , şi c r i t e r i u l noută ţ i i , a l a t rac t iv i tă -

ţii, d iv e r s i t ă ţ i i , o p o r t u n i t a t e a ar t is t i că ş i, m a i

ales, pr e f e r in ţ e l e p u b l i c u l u i , a m b i a n ţ a c u l t u

rală locală — t o u t e în t r -o f i r ească ev o lu ţ ie .

Ceea ce a fos t m a i g r e u , se leagă de a l e

gerea i d e i l o r de d i r e c ţ io nare a d e f i n i r i i

persona l i tă ţ i i noas t r e spec i f i c e , în c o n t e x t u l

g ene r a l . A m s t a b i l i t că c e n t r u l d e g r e u t a t e

a l ac t i v i t ă ţ i i n o a s t r e v i i t o a r e să ca dă p e

ideea majoră o c o n s t r u i r i i u n u i s i s t e m d e

v a l o r i s p e c t a c u l a re , r e p r e z e n t a t i v p e n t r u f or ţaart ist ică a c o l e c t i v u l u i n o s t r u , şi p e n t r u n i

v e l u l de ex igenţă par t in ică a l m o m e n t u l u i

p o l i t i c ac tua l . Aceas ta aşteaptă p u b l i c u l

n o s t r u , aceasta este şi raţ iunea dc a f i a

u n u i N a ţ i o n a l . P r i n a c eas t a — c r e d e m n o i —

îşi va p u t e a e l r ea l i z a s c o p u l n o b i l d e a

făur i conşt i inţ e , d e a c o n t r i b u i l a r ea l i z a r ea

p r o g r a m u l u i i d e o l o g i c a l p a r t i d u l u i şi de

a-şi d e f i n i , p r i n aceasta, şi p e r s o n a l i t a t e a .

PETRE BUCŞ A

d i r e c t o ru l Tea t r u lu i Naţional dinCluj

Repertoriul —

act politic

1. — Int enţ i onă m ca p r i n spec taco l e l e ce

le v o m p r e z en t a în s t ag i unea c a r e începe să

c o n t r i b u i m în t r -o m a i dep l ină măsură l a în

făptu i r ea p r o g r a m u l u i i d e o l o g i c o - c d u c a t i v a l



p a r t i d u l u i , ţ in ind s c am a în acelaşi t i m p d e

e x i g e n ţ e l e m e r e u s p o r i t e a l e p u b l i c u l u i faţă

d e conţ inutu l ş i r ea l i z a r ea noastră art ist ică.

2. — I n funcţ ie de ace ste c o o r d o n a t e ge¬

n e r a l e n e - a m alcătui t ş i p r o i e c t u l r e p e r t o r i u

l u i p e n t r u s t a g i u n e a 1 9 7 4 — 7 5 . D a r T e a t r u l

N a ţ i o n a l d i n C l u j îşi desfăşoară a c t i v i t a t e a în

a n u m i t e cond i ţ i i conc re t e car e î n m o d obiec -

4 i v î i imp r im ă o anu mi t ă s p ec i f i c i t a t e . Co

l e c t i v u l n o s t r u d i s p u n e d e u n anumit p o tenţ ia l a r t i s t i c , şi c f i r es c să se ai bă în

v e d e r e acest po t en ţ i a l a t u n c i cînd sc alcă

tuieşte r e p e r t o r i u l , d e o a r e c e r e g i z o r i i , a c t o r i i

şi s c eno g r a f i i sînt c r ea t o r i i s p ec t a c o l e l o r .

A p o i t e a t r u l n o s t r u arc obl igaţ ia dc a răs

p u n d e pre t en ţ i i l o r anumitor categorii de

spectatori, c a t eg o r i i f o a r t e d i v e r s e ca n i v e l

d e cultură generală şi teatrală, ca p o s i b i l i t a t e

<le receptare a ar te i scenice, ca n i v e l do e d u

caţ ie estet ică etc. D a r n u este v o r b a n u m a i

•de a răspund*; cer inţe lor aces to r at î t de d i

v e r s e c a t e g o r i i d e s p e c t a t o r i ( căci une l e ca t e g o r i i n-a u deocamda tă , d i n păca t e, n i c i o

doleanţă faţă de t e a t r u , p e n t r u că n u da u

s em ne că ştiu mă ca r dacă e l ex is tă ) , c i

e s t e v o r b a în primiţi r înd do s a r c i n a oe- i re

v i n e t e a t r u l u i d e a ' c o n t r i b u i l a r i d i c a r e a

n i v e l u l u i lor de cul tură, la e d u c a r e a l o r , l a

•dezvo l tarea conşt i inţe i l o r soc i a l i s t e . Şi îm

p l i n i r e a u n e i a s e m e n e a s a r c i n i nu se poate

c o n c e p e ncg l i j îndu-se împre jurarea că pe

l ingă publicul (sau publicările) de teatru

c a r e există ca a t a r e , n e stă în faţă şi u np u b l i c ( sau p u b l i c u r i ) v i r t u a l — care, aderă ,

poate (şi trebuie) să devină p u b l i c de tea

t r u p r o p r i u z i s . Aces t e c a t e g o r i i d c specta

t o r i se cer însă c u n o s c u t e p e n t r u a şti ce

r e p e r t o r i u să alcătuieşt i . . . Aşadar, condi ţ i i l e

spec i f i ce în «are T e a t r u l Naţ i ona l d in Cl u j

îsi desfăşoară a c t i v i t a t e a î i i m p u n u n r ep e r

t o r i u d i v e r s s t r u c t u r a t — ca tema tică, d a r ş i

c a m o d a l i t a t e d o t r a n s p u n e r e a o p e r e l o r d r a

m a ) ieo. Ac eas t a p r e s up une c u neces i t a t e p ro

m o v a r e a n o u l u i , at î t în ce pr iveşte i n c l u

d e r e a în r e p e r t o r i u o u n o r o p e r e de m a r e

v a l o a r e d i n d r a m a t u r g i a clasică şi c o n t e m

porană românească şi universală cît şi în ee

p r i v eş t e moda l i t ă ţ i l e d e v a l o r i f i c a r e scenică

a l e a c es t o r a . T ea t r u l Naţ i ona l n u es t e u n

t e a t r u e x p e r i m e n t a l şi n i c i n u - i necesar să

se t r a n s f o r m e într-un as t f e l d e t e a t r u . D a T

n i c i n u sc p o a t e sus t r ag e p r o g r es u l u i , un e i

ne încetate înno i r i . Az i n i c i u n d o m e n i u a l

v i e ţ i i m a t e r i a l e s a u s p i r i t u a l e n u p o a t e ră-

mîne o p a c inov aţ i e i . Per fec ţ i onarea con t inuă

a ar te i scenice este astăzi o neces i tate ob iec t i v ă p e n t r u o r i e n r e inst i tuţ ie de spectaco le ;

c u a t ît m a i m u l t p e n t r u u n t e a t r u naţ i ona l

şi p e n t r u p e r s o n a l u l a r t i s t i c a l u n u i as t f e l

d e t e a t r u .

3. — Ţ in înd seama de ce l e spuse m a i s u s .

a m i n c l u s în r e p e r t o r i u l s t a g i u n i i c a r e în

c e p e , p r i n t r e a l t e l e , u r m ă t o a r e l e t i t l u r i : V/-

Jorul dc B. Şt. D c l a v r a n c c a ; Zodia taurului

t i c M i l m e a O l i o o r g h i u ; Pasărea Shakespeare

d e D R P o p es c u A douăsprezecea noapte

d e W . Shak es p ea r e ; Candida de B . S h a w ;

Mutter Courage de B . B r e c h t ; Svejk d e

I . H as ek .

4 . — S i n c e r să f i u , î n t r egu l c o l e c t i v a l

t e a t r u l u i n o s t r u v r e a ca f i e c a r e t r a n s p u n e r e

scenică a aces to r o p e r e d r a m a t i c e să însemne

c i t e u n „ cen t ru de g r e u t a t e " d i n p u n o t d e

v e d e r e r e g i z o r a l şi ac to r i c esc . I n ce măs ură

v a reuşi , ră mî ne de văzu t .

TRA I A N BUNESCU

d i r e c t o ru l Tea t r u lu i Naţional„Mate i M i l l o " din Timişoara

Deschidere

spre tineret

— T e a t r u l N a ţ i o n a l „ M a t e i M i l l o " d i n T i

mişoara es te ce l m a i t inăr t e a t r u naţ i ona l

a l ţării. Ca a t a r e , socotesc că l o c u l p e care-1

ocupă în r îndul c e l o r l a l t e s-ar c u v e n i m a r c a t

de neces i tatea păstrăr i i şi dezv o l tă r i i u n u is p i r i t dc t inere ţe , de d in am ică înn o i re a t î t

în ceea ce pr iveşte r e p e r t o r i u l cît şi a r t a

s p e c t a c o l u l u i . L a acestea se ada ugă înd ato

r i r e a de a ale ge modal i tăţ i de pătr und ere în

m as e l e d e s p e c t a t o r i c î t m a i d i v e r s i f i c a t e ,

p r i n t r e acestea număr îndu-se î n p r i m u l r î n d

c e l e în măsură să ispitească s p e c t a t o r i i t i n e r i .

Fi indc ă , să nu u i tăm , în T imişoa ra , „o raş u l

g r ă d i n ă " , t i n e r e t u l — i n d u s t r i a l , şcolar şi u n i

v e r s i t a r — c o n s t i t u i e cea m a i pre ţ i oasă ( ea

însăşi d i v e r s co l o ra tă ) zes tre de f l o r i . T e a - »

I r u l Naţ iona l t imişorean a c o n c r e t i z a t şi pînăa c u m n u m e r o a s e i n i ţ i a t i v e de p e r m a n e n t i z a r e

a re la ţ i i l o r cu p u b l i c u l t înăr . Dese l e înt î ln i r i ,

c o n v o r b i r i înainte ş i după reprezentaţ i i , d i s

cuţ i i t e o r e t i c e l e g a t e de a r t a s p e c t a c o l u l u i o r i

o c a z i o na t e de prezenţa u n o r c r i t i c i şi d r a

m a t u r g i de p r e s t i g i u , s i m p o z i o a n e a v î n d d r e p t

u n g h i de incidenţă „teatrul ş i c u l t u r a " , e x

t i n d e r e a e x p e r i e n ţ e l o r l e g a t e de re laţ i i l e noas

t r e cu „ î n t r ep r inde r i p r i e t e n e " , t o a t e acestea

n e p r o p u n e m să I e menţ inem; d o r i m c h i a r

să le acordăm o atenţie sporită în s t a g i u nea ' 7 4 — ' 7 5 , ele d o v e d i n d u - s c p î r gh i i ser ioase

în legături le ce s-au strîns între t e a t r u l t i

mişorean şi p u b l i c u l n o s t r u s p e c t a t o r , d o m i

n a n t t înăr şi d i n a m i c .

N u t r i m aşadar , după c u m l esne se p o a t e

c o ns t a t a , g î n d u r i f r u m o a s e . E l e s t au însă

puternic i n t i m i d a t e în faţa a două g o l u r i ,

l e - a m n u m i hotăr î toare. î t i v iaţa t e a t r u l u i :

a) în s ec t o r u l r e g i e i a r t i s t i c e — care sc cere

neapărat r e v i t a l i z a t , după ce Bucureşt iu l ne-a

a j u t a t " f rust r îndu-ne de p e r s o ana şi s e r v i -



c i i l c l u i f o n T a u b , pe a c t i v i t a t e a că ru i a n u

n u m a i n o i , d a r şi ce l e l a l t e t ea t r e s u r o r i d i n

T im i şoara contase răm f o a r t e m u l t . Aşa f u n d .

p r o b l e m a p r o b l e m e l o r , ce se c e r c u r g e n t r e

z o l va tă , e s t e c u m a m z i s , u m p l e r e a a c e s t u i

g o l — a l r e g i e i a r t i s t i c e ;

b) dc ani în şir sînlem de asemenea puşi

i n nep utin ţă de a ne întreg i c a d r e l e dc ac

t o r i ( înde oseb i de actr i ţe ) c u t i n e r e l e v a

l o r i , a b s o l v e n t e , a l o I n s t i t u t u l u i . M o t i v e l e sînt

f e l u r i t e ; p r i n t r e e l e . ce l m a i . .do g r e u t a t e "

p a r e a f i a r g u m e n t u l (?!) că t a l e n t e l e a u t e n

t i c e rănt în . . o b l i g a t o r i u " în capi t ală. I n ase

m e n e a cond i ţ i i , nu n u m a i n o i , d a r î n t re a g a

„ p r o v i n c i e " e s t e c o n f r un t a t ă c u a t a r i si tuaţ i i

fără ieş i re .

2. d . — A m ţ inut seama în m u n c a d c se

l ec ţ i onare a p i e s e l o r p e n t r u p r o i e c t u l n o s t r u

d o r e p e r t o r i u pe s t a g i u n e a L 9 7 4 — 7 5 , d e r e s

p o n s a b i l i t a t e a cu l tu ra l - educa t i vă pe c a r e t înă-

r u l n o s t r u T e a t r u Naţ iona l o are în c o n f i gura ţ i a g e n e r a l ? a r e g i u n i i c u l t u r a l e c e r e

prez intă . A lă tur i do ce vom reprezenta şi

cum vom reprezenta, a m c r e z u t că c f o a r t e

i m p o r t a n t să ţinem neapărat s e a m a şi de c r i

t e r i i l e pentru cine şi cu ce scop.

U n t e a t r u naţ iona l es te l e g a l d c o m i s i u

n e istorică; el o c h e m a t să lege t r e c u t u l d o

v i i t o r , să p r o m o v e z e v a l o r i l e c e l e m a i a u t e n

t i c e a l o l i t e r a t u r i i c las i co naţ iona le ş i u n i v e r

sa l e , p r e c u m şi ce l e m a i s e m n i f i c a t i v e l u

c r ă r i d i n l i t e r a t u r a dramat i că or i g ina lă , scr i săastăzi şi p e n t r u astăz i , ş i m a i a les , să ţină

c o n t d o e c h i l i b r u l necesa r i n t r e funcţ ia pe

dagog ică ş i cer inţe le sensib i l i tăţ i i ş i t e m p e r a

m e n t u l u i s p e c t a t o r i l o r , şi n e v o i l e l o r m o r a l e

şi creşterea conşt i in ţe i l or p o l i t i c e .

în t e m e i u l a c e s t o r s o l e m n e p r e m i z e , n e - a m

dec i s să desenăm s c h e m a u n u i r e p e r t o r i u în

ca re :

— să p r e d o m i n e t i t l u r i p r o v e n i t e d i n l i t e

r a t u r a con tem por ană şi o las i eă rom ane asc ă ;

— să cum păn eas că s o b r u şi e f i cace , d r a

m a şi c o m e d i a , c l a s i c u l şi m o d e r n u l ;

— lucrăr i l e d i n l i t e r a t u r a străină să-şi în

dreptăţească înscr ierea pe l i s t a r epe r t o r i a l ă ,

p r i n m e s a j u l de a c t u a l i t a t e şi p r i n n o u t a t e a

l o r în p e i s a j u l g e n e r a l r e p e r t o r i a l . ( .\ -am do

r i t să c o p i e m r e p e r t o r i u l a l t o r t e a t r e naţ i o

n a l i - sau de s t a t ) ;

— să ţinem s e a m a de împre jurarea că îm

părţiţ i i scena e u O p e r a d o S t a t , şi că, p r i n

u r m a r e , n u sîn tem în măsu ră. într-o s t a g i u n e , să preg ăt im m a i m u l t do şase sau şapte

p r e m i e r e .

Pe aceste c o o r d o n a t e , sperăm să se des

f ăşoare s t ag i un e a T e a t r u l u i Naţ i ona l d in T i

m i şoara 1 0 7 4 — 1 9 7 5 . Sperăm să v e d e m în

acest a n , pe af iş . a lătur i de Appassionala.

n o u a piesă a d r a m a t u r g u l u i t im i şo r ean A .

Ci l i . A r d e l e a n u . Opera de trei parale d e

B r e c h t , urmată do o premieră pe ţară a

a u s t r i a c u l u i H o c h w ă l d e r Ordinul, şi alături

<!e P l a u l cu al său S(ddat fanfaron şi de

ture pe lampă d e P a u l E v e r a c . Fireşte, se

rezervă un loc de f r u n t e u n o r lucrăr i româ

neşti c o n t e m p o r a n e de oca mai s t r ingentă

a c t u a l i t a t e .

Menţ i onăm oă aoest afiş v a a l t e r n a în re

p e r t o r i u l n o s t r u săptăminnl eu ...afişul de re

luăr i " : Să nu-(i faci jnărălic cu scară d c

E u g e n B a r b u , Poate acesta e secretul d e

S e r g i u b o v i n . A doua fa\ă a medaliei de

I . î ) . Sî rbu, Fetele Didinei de V i c t o r Kf ţ i

n t i u , Despot Vodă de A l o c s a n d r i , Sufletetari de C a m i l P e t r e s c u , Soldăţelul de plumb

d e Saşa L i c h y , dinele grădinarului d o L o p e

d c V o g a . Micii burghezi do M a x i m ( l o r k i .

4. P r e z e n ţ a l u i S h a k e s p e a r e în r e p e r t o r i u l

oricărui t e a t r u dă u n răspuns p e n t r u t o a t e

t i m p u r i l e la o asemenea î n t r ebare .

D A N A LECSANDRESCU

d i r e c t o ru l T e a t r u l u i de Slut d i nA r a d

Dialog cu

epoca

I S t a g i u n e a vi i toare» va f i mai f e r m a n g a

jată în a c t u a l i t a t e a po l i t i că , in d i a l o g u l a r t e i

ou epoca sa . P i ese l e se l ec ţ i onate d in d r a m a "

l u r g i a o r i g ina l ă c on t empor a n ă ţ intesc să d e a

o e x p r e s i e m a i n u a n ţa t ă e r o u l u i c o m u n i s t ,

a t î t d in p e r i o a d a insurecţ i e i naţ iona le a n t i



piaţi nouă. C r e d e m i n va l oar ea aces to r t ex t e

şi s în lem <locişi să r e a l i z ă m c u e l e , ca dc

a l t f e l c u t o a t e p i e s e l e d i n r e p e r t o r i u , spec

t a c o l e p ene t r an t e , c o n v i n g ă t o a r e

S t a g i u n e a următoare se doreşte, în acelaşi

t i m p , să fie o s t a g i u n e a p u b l i c u l u i c e l u i

m a i l a r g . V o m av ea m a i mu l ţ i abona ţ i î n

în t repr inder i şi inst i tuţ i i , mai a les d i n r îndul

t i n e r e t u l u i . V o m p u r t a cu aceşt ia d i a l o g u r i

c o n s e c v e n t e p e n t r u a - i a t r a g e l a d ez b a t e r ea

i d e i l o r m a j o r e încorporate în spec taco l e l eno as t r e .

2 C r i t e r i i l e de alcătuire a r e p e r t o r i u l u i a u

p o r n i t d c l a n o i l e s a r c i n i educaţ iona le a l e

inst i tuţ i i lor de artă, d e s p r i n s e a t î t d i n p r o

g r a m u l ideo log ic ; a l p a r t i d u l u i , cî t ş i d i n

o b i e c t i v e l e s t ab i l i t e de p l a n u l c inc ina l l ! ) 7 ( i

1980 şi ti l i n i i l o r d i r ec toar e 1 a l e p l a n u l u i d e

pers pect i vă p iuă în 1990 .

A m urmăr i t să a d u c e m în c i r c u i t u l t e a t r a l

m a i m u l t e lucrăr i f i e încă ne jucate l a n o i ,f i e de dată f o a r t e recentă pe af işe le t e a t r e l o r

(Cine ucide dragostea d c P. V in l i l ă , Deces

galant, d e A l . Popescu, Tigrul de M . M a t c o -

v i c i , Diavolul la Boston de L . F e t i c h l w a n g e r ) ,

c a r e exerci tă o reală atracţie a s u p r a p u b l i

c u l u i şi nu mai puţin a s u p r a t r u p e i de i n t e r

preţ i .

A m ţ inut c o n t ele potenţ ia lul a r t i s t i c a l

c o l e c t i v u l u i n o s t r u ( c o n s o l i d a t eu cî teva c a d r e

de o deosebi tă v a l o a r e ) as t f e l ca f iecărei

piese să -i p u t e m o f e r i o d i s t r ibuţ i e adecvată .

.1 F i e c a r e l uc r a r e a r c a r g u m e n t e l e e i , r a

ţ iuni l e e x n c t c p e n t r u care s-a i n c l u s în

r e p e r t o r i u . A r g u m e n t u l f u n d a m e n t a l e s t e însă

co ta ideolog ică ş i n i v e l u l a r t i s t i c la care sc

prezintă o piesă, a t r a e t i v i t a t e a pe eare; o

p o a t e ex e r c i t a a s up r a p u b l i c u l u i . U n e x e m

p l u : Diavolul la Boston a fost inclusă în

r e p e r t o r i u p e n t r u a da o replică, şi p r i n

t e a t r u , m i s t i c i s m u l u i , dar ş i p e n t r u l u m i

n i s m u l g ene r a l a l lucrăr i i , p e n t r u s i n c e r i t a

t e a e x p r e s i e i a r t i s t i c e d c care este pătrunsă.

4 Pe a f i r m a r e a măreţ i e i o m u l u i , a c a p a c i

t ă ţ i i sale de a b i r u i adve rs i t ă ţ i soc ia le şi

u m a n e , laş i tatea, prefăcător ia, e g o i s m u l , a¬

m o r a l i t a t e a .

Cred că r e g i z o r u l n u p o a t e f a ce o p i n i e se

parată în c o n c e r t u l d e i n t e r e s e a le t e a t r u l u i ,

c h i a r dacă arc — şi este i m p o s i b i l să n u

aibă — prefer inţe p e n t r u u n u l s a u a l t u l d i n

a u t o r i , p e n t r u u n a s a u al ta e l in lucrăr i .P e r s o na l , a m p r i v i t r e p e r t o r i u l c a u n a c t

p o l i t i c , i a r contr ibu ţ ia m e a la a l cătu i rea l u i

a p o r n i t d c l a aces t dez idera t . Cons ider în

acelaşi t i m p că o p iesă n u p o a l e d e v e n i u n

a u t e n t i c m o m e n t de ar tă , d ec i a c t p o l i t i c a n -

g a j an t , decî t a t u n c i c î n d r e g i z o r u l şi i n t e r

preţ i i c r ed s incer în v a l o a r e a c i , î n p u t e r e a

sa de seducţ ie . în ce pr iveşte r e p e r t o r i u l

v i i t o a r e i s t a g i u n i , a m ţ inut să ju că m c î ţ iv a

a u t o r i d c p r i m a mînă : O ' N c i l l , Shak es p ea r e ,

M a t c o v i c i C a l d c r o n ele la B a r c a F c u c h t -

w ang e r — d i n t r e 1 cei străini . 0 . M . Z n m f i -

r e s c u , N a g h i u , A l . P o p es c u — c l i n l r e d r a m a

t u r g i i r o m â n i .

S u b i e c t i v i t a t e a r e g i z o r u l u i a fos t , «'11111 se

v e d e , c o n s i d e r a b i l atenuată de; f a p t u l că el

este şi d i r e c to ru l ' t e a t ru lu i . Să mai a d a u g

c e răspunder i incumbă această elublă f un c

ţi un e '.' •

IOSIF C A PO CE AN

directorul Teatrului Dramat i c d i nl i a i a Mare

Extinderea

valorilor

1—

S t a g i u n e a 1 9 7 4 — 1 9 7 5 sc v a des făşura sub s e n i n u l lărg i r i i s f e r e i d e a c t i v i t a t e

a t e a t r u l u i n o s t r u , a d i vers i f i căr i i aces t e i a , a

pă t runder i i a r t e i t ea t r a l e în t o a t e l oca l i tă ţ i l e

judeţului n o s t r u .

D i n dorinţa de a p a r t i c i p i i c î t m a i a c t i v ,

p r i n mi j l oa ce l e noas t r e spec i f i ce la desfăşu

rarea unei v.aste act i v i tă ţ i p o l i t i c e ce cu

p r i n d e întreaga ţară în c i n s t e a m a r e l u i eve

n i m e n t în viaţa p a t r i e i — a l X l - l e a C o n -



greş al P.C.R. — n o i a m în tocmi t u n p r o

g r a m minuţ ios pe înt reaga s t a g i u n e în care

a m prevăzut acţ iuni l e l a s ed i u şi ce l e m a i

înd epă rta te co l ţur i a le jude ţulu i . Aşa de p i ld ă

sînt p r o g r a m a t e , ce l puţ in de două or i pe

lună, m e d a l i o a n e l i t e r a r e l a m a r i l e î n t r ep r in

d e r i , c e n t r e munci toreşt i , exp loatăr i m i n i e r e ,

în c o m u n e l e şi sate le d i n r e g i u n e . E x p e r i e n ţ a

noastră de p înă a c u m în a c e s t d o m e n i u n edemonstrează că a s e m e n e a acţ iuni ce au a v u t

d e pi ldă loc la e x p l o a t a r e a m i n i e r ă I l e r j a ,

l a î n t r ep r inde rea „Gh . G h e o r g h i u D e j " , l a

G a v n i c etc . au f a c i l i t a t , pe l îngă acţ iun ea

po l i t i că p r o p r i u zisă, şi u n s c h i m b de părer i

c u p u b l i c u l n o s t r u s p ec t a t o r , o m a i bună

cuno aşte re d e către aceşt ia a act iv i tăţ i i

n o a s t r e , o a p r o p i e r e m u l t dori tă între p u b l i c

şi t e a t r u . Tot încă de la începutul s t a g i u n i i a m p r o

g r am a t s p ec t a c o l e cu discuţ i i , în p r i n c i p a l c u

t i n e r e t u l m u n c i t o r , e l e v i şi studenţi în j u r u l

u n o r spec taco l e c a Puterea şi Adevărul d c

T i t u s P o p o v i c i şi Nu sînt turnul Eiffcl d e

E c a t c r i n n O p r o i u .

A n i hotărît d e a s e m e n e a ca în p r e a j m a

C o n g r e s u l u i p a r t i d u l u i să jucăm n u m a i p i e s e

româneş t i c u prob lema t i că adec vată , majoră .

2 — D e s p r e c r i t e r i i l e de alcătuire a re

p e r t o r i u l u i s t a g i u n i i s-ar p u t e a s p u n e m u l t e .

Dc f i ecar e dată alcătuirea r e p e r t o r i u l u i este

precedată la n o i d e o l abor ioa să a c t i v i t a t e a

s e c r e t a r i a t u l u i l i t e r a r , d e p a r t i c i p a r e a act i vă

a î n t r egu lu i c o l e c t i v , d e l a r g i d e z b a t e r i c u

rep rez en tanţ i i u n o r f o r u r i p o l i t i c e l o c a l e , c u

p r o f e s or i , i n g i n e r i , t e h n i c i e n i , m u n c i t o r i c l i n

m a r i l e în t repr inder i — v i r t u a l i i noştri specta

t o r i . C u a s e m e n e a ocaz i i n o i e l a b o r ă m j a

l o a n e l e p r i n c i p a l e a le intenţ i i l o r no as t r e , enu

merăm ş i exp l i căm c r i t e r i i l e ce au s t a t l a

baza a lcătu i r i i r e p e r t o r i u l u i r e s p e c t i v .

C r i t e r i u l principal în a c e s t d o m e n i u î l

c o n s t i t u i e , p r e c u m este şi f i r esc , se lec tarea

u n o r lucrăr i d r a m a t i c e cu largă rezonan ţă

c o n t e m p o r a n ă , a m b i ţ i a t e a t r u l u i de a p a r t i

c i p a c u ma x i mă e f i c i entă l a v a s t a m u n c ăeducaţ iona lă des făşurată pe t o a t e p l a n u r i l e

p e n t r u înnobi larea suf letească a c o n s t r u c t o r i

l o r societăţ i i noas t r e soc i a l i s t e .

Âvînd în vedere nşezarea geogra f i că spec i

f i că a jud eţu lui n o s t r u , s i g u r că în alcătuirea

r e p e r t o r i u l u i sîntem obl igaţ i să ţ inem c o n t

de f a p t u l că s întem s i n g u r a inst i tuţ ie teatrală

în judeţ cu o m i s i u n e şi p r o f i l c a r ac t e r i s t i c e ,

că t u r n ee l e un o r t ea t r e la noi s înt s p o r a d i c e

şi de m u l t e o r i întâmplătoare . Se v i n e în>

spec ia l c u g e n u r i m u z i c a l e s a u c o m e d i o a r e

carc urmăresc în p r i n c i p a l împ l i n i r ea p l a

n u r i l o r dc casă etc. I n a t a r e si tuaţ ie p r o f i l u l

t e a t r u l u i n o s t r u n u p o a t e f i d es ena t dec î t

potrivit c u c h e m a r e a sa de a sat is face ce

r inţe l e u n u i p u b l i c e t e r o g e n , de o d i ver să

formaţie cul turală ş i cu g u s t u r i d i n t r e c e l e

m a i f e l u r i t e . Toate aces tea ne î ndeamnă cal i s t a reper tor ia l ă să f i e înt ocm ită as t f e l c a

să cupr indă e p o c i , g e n u r i , a u t o r i c î t m a i

dive rşi , neîn doio s, fără să scăp ăm d i n ve

d e r e p r i n c i p a l u l c r i t e r i u ace la a l ca l i tă ţ i i .

Cele şapte lucrări eîte alcătuiesc dc o b i c e i

d i m e n s i u n e a cant i ta t i vă a r e p e r t o r i u l u i n o s t r u ,

l e selectăm în aşa fe l ca f i ecar e să aibă

de spus ceva, să conţ ină o zes tre d e i d e i

a n u m e , în măsură să i n v i t e p u b l i c u l i a r e f lecţ i i . A i c i s în t em de păre r ea l u i B r e c h t

c a r e s p unea und ev a că „...nu poţi o b l i g a

p u b l i c u l ca o dată cu pălăria să-şi lase şi

c a p u l l a garderobă. . . " .

De asemenea , f i reşte, la a lcătuirea r e p e r t o

r i u l u i ţ i nem c o n t ş i de d i sponib i l i tă ţ i l e ar

t i s t i c e a l e c o l e c t i v u l u i n o s t r u , c r i t e r i u l de ca

l i t a t e a s p e ct a c o l el o r n o a s t r e c o n s t i t u i n d \m

c r i t e r i u p r i n c i p a l a l ac t i v i tă ţ i i n o a s t r e .

4 . C e n t r u l d e g r e u t a t e în v i i t o r u l r e p e r t o r i u

cade f i r esc pe p i esa românească ( 4 d in ce l e

7 t i t l u r i ) : Puterea şi Adevărul d e T i t u s P o

p o v i c i , Domnişoara Nastasia d e G. M . Z a m -

f i r e s c u , Sfîntul de E u g e n B a r b u şi Nu sînt

turnul Eiffel d c E c a t e r i n a O p r o i u , s e v o r

b u c u r a d e c e l e m a i f e r i c i t e d is t r ibuţ i i p o s i

b i l e în c o l e c t i v u l n o s t r u şi dc c o l a b o r a r e a

u n o r r e g i z o r i şi p i c t o r i s c eno g r a f i d i n a l t e

t ea t r e . As t f e l în s t a g i u n e a v i i t o a r e , n e - a m

g îndi t să- i a lăturăm r e g i z o r u l u i p e r m a n e n t a l

t e a t r u l u i n o s t r u , M a r i u s P o p e s c u , p c GheOP-

g h e H a r a g , E u g e n M e r c u s şi pe Ion D e l o -

reanu. v

A p o i , precum a m m a i a m i n t i i , spre d e o

s eb i r e de a l i c s t a g i u n i , în 1 9 7 4 — 1 9 7 5 v o m

a v e a eu m u l t m a i m u l t e deplasăr i , în p r i n c i

pal, d e a s e m e n e a , c u p i e s e l e r omâneş t i . Inacest sens a m făcut măsurător i prec i s e a l e

f iecărei scene e x i s t e n t e în l o c u r i l e u n d e v o m

j u c a în d e p l a s a r e , p e n t r u a se face şi d e c o

r u r i a d e c v a t e , a m c o n s t r u i t u n reos tat spe

c i a l aşa fe l încî t condi ţ i i l e de s p ec t a c o l să

n u sc deosebească p r e a m u l t dc cele de la

s e d i u , ca a r t a t eat ra lă să păt ru ndă c î t m a i

artistic şi în local i tăţi le u n d e s în t em d in ce

în ce m a i so l ic i ta ţ i



VAS ILE SPORICI

d i r e c t o r u l Teatru lu i dramat ic

„Bacovia" d in Bacău

Răspunzlnd

comandamentelor

sociale

M i se p a r c că, s p e c i f i c s t a g i u n i i v i i t o a r e

— ca d e altfel a l p e r i o a d e i a c t u a l e î n a n

s a m b l u — rămîno îndator i rea de îna l tă răs

p u n d e r e a t e a t r e l o r , d e a c o n t r i b u i c u m i j

l oa c e p r o p r i i l a o p e r a de dcsăv î rş i re a c o n

şt i inţe i o m u l u i n o u .

D i r e c t i v e l e p c c a r e l e va a d o p t a C o n g r e s u l

a l X l - l e a a l p a r t i d u l u i p r e v ă d c r ea r ea une i

am b i an t e s o c i a l e , c a r e să îngemăneze în f l o r i r e a civ i l i zaţ ie i ş i a c u l t u r i i s o c i a l i s t e , să

o r i e n t e z e în t r -o d i rec ţ i e so l idară făur i rea va

l o r i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e .

R e v i r i m e n t u l c i v i c şi v a l o r i c p c c a r e î l

t ră ieşte mişcarea teatrală romanească e de

natură să i m p r i m e s ce n ei n o a s t r e a s e m e n e a

l i n i i d i r e c t o a r e , c a p a b i l e a - i a t r i b u i p a r t i c u

l a r i tă ţ i i s t o r i c e i n c o n f u n d a b i l e . D e a i c i r e

zultă o sumă de s a r c i n i c o nc r e t e , s p ec i f i ce

f i ecăru i c o l e c t i v , a căror r e z o l v a r e a d e c v a t ă

va aduce no t e l e d i ve r s i t ă ţ i i , p e f o n d u l u n u i

i l t t i i t

P e n t r u t e a t r u l băcăuan , s p r e e x e m p l u , a

căru i trupă sc af lă într-u n proces de î n t i ne

r i r e , s-a pus cu a c u i t a t e p r o b l e m a î n t o c m i r i i

u n u i r e p e r t o r i u c a r e , pe de o p a r t e , să v a l o

r i f i c e o m a r e v a r i e t a t e d e g e n u r i şi s t i l u r i

i n t e r p r e t a t i v e , i a r pe de a l t a , să le o m o g e n i

zeze s u b s e m n u l u n u i p r o f i l ce începuse a se

c o n t u r a . I n s t r însă l egătură c u ac es t o b i e c t i v

se află ace la a l c i r c u m s c r i e r i i u n u i cerc d e

eo l a l > o r a t o r i e x t e r n i c a r e , împreună cu r e g i

z o r i i şi s c e n o g r a f i i t e a t r u l u i , 6ă v r e a şi săpoată p u n e în v a l o a r e r e s ur s e l e d e t a l e n t ,

văd i t e d e c o l e c t i v u l n o s t r u în n u m e r o a s e î m

p re ju ră r i .

I n această d irecţ ie a v e m o a r ec a r e p r e c e

d e n t e , în u l t i m e l e c î t e va s t a g i u n i lucr înd la

Bacău a p r o x i m a t i v zece r e g i z o r i i n v i t a ţ i , d i n

care d o i d e p es t e ho t a r e .

Tot ca o pr ob le mă speci f ică est e c u l t i v a

r ea ş i m a i d e p a r t e , a u n o r str înse legătur i

c u mişcarea scr i i to r i cească d i n această p a r t e

a tăr i i . Or ic î t s-ar c r i s p a u n i i l a a u z u l s i n t a g m e i „promovarea dramaturgiei originale",

n o i cons ide răm că a c t u l p e care î l def ineşte

este u n u l a r t i s t i c şi cetăţenesc c u c a r a c t e r

p e r m a n e n t şi n u c o n j u n c t u r a ! , i a r î n f ăp tu i r ea

l u i t r e b u i e să a ibă în vedere t oa t e f ocar e l e

d e cu l tu ră d i n ţ a ră, n u n u m a i unu l -două

c e n t r e c o n s a cr a t e , u n d e , c h i p u r i l e , s-ar f i

l o c a l i z a t în e x c l u s i v i t a t e d r a m a t u r g i i de ac

t u a l i t a t e . S i g u r , n u t r e b u i e să u i tăm neces i

t a t ea e c l e c t i c i v a l o r i c e , d a r n i c i ob l i g a ţ i a d e

a i n v e s t i încredere ş i c u r a j în t r -o înt repr in

dere car e î m b i n ă , p r i n de f i n i ţ i e , ex i g en ţa c u

g e n e r o z i t a t e a , s u b s e m n u l c t i t o r i r i i u n e i l i t e -

r . a t u r i a n g a j a t e .

P r i n c i p a l u l c r i t e r i u , aş a c u m a m s ug e r a t

de l a început , este, f ă ră îndo ia lă , ob l i gaţ ia

patr iot ică dc a răspunde c o m a n d a m e n t e l o r

soc i a l e p e c a r e ni l e p u n e în faţă f ăur ire a

societăţ i i soc i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e . D e

p e această p la t fo rm ă de e l eva tă şi nob i lă

opţ iune sc d e s p r i n d c r i t e r i i c o nc r e t e , c u m a r

f i a d e c v a r e a l a s p e c i f i c u l p u b l i c u l u i n o s t r u ,a f l a t în t r -o spectacu loasă d inamică s o c i o - c u l -

lurală.

Judeţul f lăcău, ca şi c e l e l a l t e z one pe c a r e

le f r e cve ntă m, se caracter i ze ază a t î t p r i n t r - u n

m a r e număr dc aşezăr i r u r a l e , cît şi p r i n

l oca l i tă ţ i a n g a j a t e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n

r e c en t I n c u r s a urban i ză r i i . ( Ex i s t ă , d e s i g u r ,

şi l oca l i tă ţ i c u t rad i ţ i e cu l tura lă , d a r n u e l e

d a u t o n u l ) . A c e a s t a face ca educa ţ ia teatrală

speci f ică, ce ne impl ică d i r e c t , să trebuiască

a se îmbin a c u u n a m a i l argă , es te t ică , şi

c u u n a şi m a i cupr inză toar e , cu l tura lă . Dacă

a d ă u g ă m l a acestea ş i îndator i r i l e n o a s t r e

g ene r a l e , d e m o d e l a t o r i a i conş t i i n ţ e l o r u n o r

mase d c t i n e r i c a r e , p r i n t e a t r u , i a u p e n t r u

p r i m a d a t ă c o n t a c t a r t i s t i c c u m a r i l e i d e i

a l e ep o c i i , rezul tă o c r i t e r i o l o g i e în c a r e

t r e b u i e să p r e d o m i n e t e m a t i c a d e f i e r b i n t e

a c t u a l i t a t e social istă. Ea t r e b u i e , f i r eş te , îm

b inată c u cer inţ e l e ac e l o r c a t eg o r i i d c p u b l i c

car e aşteaptă noutăţ i l e spec i f i c e mişcăr i i t ea

t l t i



lonţă a i n j i i t u t u r o r g e n u r i l o r <lc s pe c t a t o r i

p e n t r u c o m e d i e , p e n t r u s p e c t a c o l u l d c d i -

\ e r t i s m e n t .

I n s t a g i u n e a v i i t o a r e n e p r o p u n e m să în

v i o r ăm ş i s t u d i o u l „ e xpe r imen ta l ' " de pc

l îngă scena pr in c ipa lă , deş i n u i - a m găs i t o

f o r m u l ă d e f i n i t i v ă . I n o r i c e ca z , r e p e r t o r i u l

său v a f i c u l o t u l separ.at d c r e p e r t o r i u l

scene i „ m a r i " .

G r e u t a t e a p e r m a n e n t i z ă r i i p r o g r a m u l u i său

p r o v i n e d i n l i p s a u n e i scene şi a u n e i săli

separa te , d i n l i p s a d e t i m p a a c t o r i l o r şi ,

n u ştiu de ce, a m i m p r e s i a că şi d i n t r - o

subţ iere a p a s i u n i i u n e i părţi a t i n e r e t u l u i

d i n t e a t r u faţă de e f o r t u r i l e s u p l i m e n t a r e p e

ca re le p r e s u p u n e a n g a j a r e a la o treabă oare

c u m benevo lă . . .

P r i n c i p a l u l a r g u m e n t a l u n u i r e p e r t o r i u

î n c a r e , d i n o p t t i t l u r i p r o p u s e (Chiriţa oi

Btrzoi, p r e l u c r a r e dc Zoe A n g b e l - S t a n c a ,

Mutter Courage de B. B r e c h t , Fotbal d e

M . H . l a c o b a n , Dubla dispariţie a Mavtei N

dc Şte fan O p r e a , Acolo, departe d c M i r c e a

Şte fănescu, Adevărul a murit de K m . Mo-

bles ş.a . ) , c i n c i s în t româ neş t i , i a r

d i n acestea — t r e i în premieră pe

ţară. şi a l p a t r u l e a n e r e l u a t încă

după r ă zbo i (Acolo, departe), n u po a t e f i

d o c i l dor inţa de a v a l o r i f i c a d i n p l i n d r a

m a t u r g i a rom âne asc ă, dc a încura ja stăruinţa

t i n e r e i d r a m a t u r g i i a s u p r a t e m a t i c i i de ac

t u a l i t a t e . Aceas tă c o n c l u z i e se i m p u n e , î n

s pe c i a l , da că se cun oaş te a f işul d c a n s a m b l ua l s t a g i u n i i v i i t o a r e , e l eup r in z în d ş i r e luăr i

a le p i e s e l o r a l t o r d r a m a t u r g i , ca Pa u l Ev e r a c ,

A u r e l B a r a n g a , G . G c n o i u , M . S a b i n , l a

c a r e se adaug ă a l ţ i i c u m a r f i D . A lm aş şi

T u d o r Muşa t e s cu .

P a r a l e l şi c o m p l e m e n t a r a c e s t u i a r g u m e n t

de p r i n c i p i u a func ţ iona t u n u l m a i p r a g m a

t i c , ace la de a ne adap ta l a d i spon ib i l i t ă ţ i l e

ş i dor in ţe le t r u p e i , a l e p r e f e r in ţ e l o r e x p r i

m a t e d e a c t o r i i f runtaş i a i t e a t r u l u i .

I n ţ e l e g î n d p r i n repertoriul stagiunii viitoareş i re l uăr i le înscr ise pe a f işul p e r m a n e n t .

. . c e n t r u l d e g r e u t a t e " a l s t a g i u n i i v i i t o a r e

se va s p r i j i n i p e m a i m u l ţ i p i l o n i : p e

S h a ke s pe a r e (Mult zgomot pentru nimic), p e

S e i n i l o r (Intrigă şi iubire), p e M o l i c r e ( două

p iese într -un act , în pr em ie ră pe ţ a ră ) , p e

B r e c h t — d i n d r a m a t u r g i a uni vers a lă ; pe

A l e e s a n d r i (a le cărui „C hi r i ţe " se a f lă l a ba z a

t e x t u l u i n o s t r u ) , p e C a r a g i a l c . Ev e r a c . B a

r a n g a , M i r c e a * Ştefănescu.. . Şi aces to ra l i se

pot asoc ia şi a l t e n u m e d i n d r a m a t u r g i a

r omânească .

I n prac t ică , t o t u l d e p i n d e d o r e a l i z a t o r i i

s p e c t a c o l e l o r . E i . şi m a i a les r e g i z o r i i , p o t

r e s t i t u i p l e n a r c e l e m a i d i v e r s e o p e r e . A ş a

s-a în tâmpla t la n o i ou Intrigă şi iubire.

speo laco l d i n ca re Anca O v a n e z a făcut u n

s u r p r i n z ă t o r succes d e p u b l i c . D i n p ă c a t e , n u

l i psesc n i c i e x e m p l e l e c o n t r a r e .

î n v e s t i m m a r i speranţe în s p e c t a c o l u l

B r e c h t . dacă va be n e f i c i a d e b a g h e t a m u l t

a p r e c i a t u l u i L u c i a n G i u r c h e s c u , c u c a r e sîn

t e m în t r a t a t i v e C r e d că u n ge n i n t e r e s a n t

do spec taco l m u z i c a l s -nr putea face d i n

e x c e l e n ta c o m e d i e a l u i M i r c e a B a d u l a c o

ban. N u p u ţ i n e s u r p r i z e s-ar p u t e a 8ă r e

zerve ş i p i e sa a p r o a p e ui ta tă a l u i M i r c e a

Şte fănescu. T o t u l d e p i n d e , r e pe t , d o f a p t u l

dacă la m a r c a î n t î ln i r e v o r f i p u n c t u a l i toţi

f a c t o r i i de creaţie şi CU deoseb i re r e g i z o r u l . . .

. . poa le " şi int erp reţ i i ! •

DUM ITRU P i S LARU

d i r e c t o r u l Teatru lu i Munic ipa l

„Măr ia F i l o t t i " din Brăila

Spirit

de echipă

1 — A n i v e r s a r e a , î n p r i m ă v a r a a c e s tu i a n ,

a c e l o r 2 5 de a n i de ex is t enţă a i t e a t r u l u i

n o s t r u , a înseninat p e n t r u n o i n u n u m a i u n

bi lanţ , dar ş i c o n f r u n t a r e a c u p r o p r i i l e

n o a s t r e rea l izăr i în t i m p şi, c a a ta r e , c o n

f r u n t a r e a c u pe r s pe c t i v e l e c a r e ni sc d e s c h i d ,

p o s i b i l i t a t e a de a f i la înă l ţ imea m o m e n t e l o r

d c vîr f ş i dc a Ic depăşi, m o m e n t e ce s-au

c a r a c t e r i z a t p r i n s p i r i t u l de emula ţ ie a l co

l e c t i v u l u i , c u n o s c u t d e o b i c e i în t e a t r e p r i n

c l a s i c u l sp i r i t dc ech ipă "



Prezenţa în c o l e c t i v u l n o s t r u a c e l o r d o i

T e g i z o r i t i n e r i , A l e x a n d r u T o c i l e s c u şi O e i r u n

T i n o , p r e c u m şi a u n u i detaşament < le t i n e r i

a c t o r i pasionaţi, alături de m a t u r i t a t e a a r

t i s t i c a a cunoscuţ i lor a c t o r i bră i len i , d e v e -

ni ţ i . . f i i a i l o c u l u i " după o a c t i v i t a t e p r e s t i

g i o a s ă , îndreptăţeşte speranţa rea l i zăr i i a c e s t u i

c l i m a t v i t a l , atît d e n e c e s a r creaţ i e i .

Cele două m a r i E v e n i m e n t e p o l i t i c e a l e

a n u l u i . r e p e t a t e l e î n d e m n u r i ad resa t e de

s e c r e t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i o a m e n i l o r de

l i t e r e si artă. ne mo bi l i ze ază conşt i inţa către

r e a l i z a r e a ea permanenţă a act iv i tăţ i i n o a s t r e ,

a îmb inăr i i c a r a c t e r u l u i m i l i t a n t , cu o ex

p r e s i e artistică de înaltă v a l o a r e .

2 — T r e b u i e să mărtur ise sc de la b u n

început că p r i m u l c r i t e r i u p e c a r e C o m i t e t u lo a m e n i l o r m u n c i i 1-a a v u t în v e d e r e , a f o s t

a b o r d a r e a c e l o r m a i v a l o r o a s e ş i . o p o r t u n e

t e x t e d i n creaţ ia drama t i că Or ig ina lă , odată

c u v a l o r i l e d r a m a t u r g i e i u n i ve r s a l e . D o

r i m d i n in imă să înă l ţăm spec taco l e

(pe piese româneşt i c o n t e m p o r a n e ) în ca re

s i se s imtă d i n p l i n s p i r i t u l înă l ţă tor , de

a n g a j a r e a o a m e n i l o r m u n c i i în o p e r a d e

c o n s t r u i r e a s o c i a l i s m u l u i . în c a r e să p u t e m

d a v ia ţă u n o r p e r s o n a j e î n adevăr r e p r e

z e n t a t i v e p e n t r u o m u l înaintat al z i l e l o r

n o a s l re .

S u b o r d o n a t e a c e s t u i C r i t e r i u m a j o r , a u

funcţionat :

a) d i s p o n i b i l i t a t e a c o l e c t i v u l u i ; b ) pr e f e

r inţe l e r e g i z o r a l e ; c) s t r u c t u r a s p e c t a t o r i l o r

bră i l en i .

3. I/» t oa t e acestea, să mai adăugăm a s p i

ra ţ ia c o l e c t i v u l u i d c a c t o r i de a-şi îm bo gă ţ i

m i j l o a c e l e d e e x p r e s i e . I n întâmpinarea aceste i

dor in ţ e v i n e opţiunea t.înărulni şi t a l e n t a

t u l u i n o s t r u r e g i z o r A l . T o c i l e s c u şi dor inţa

l u i de a împl in i l i s t a r e p e r t o r i u l u i c u u n

spe c t a co l S h a k e s p e a r e : Pcriclcs, prinţul din

Tyr.

4. I n gene r e , v a l o a r e a ar t i s t i că ( d ec i e f i

c i en ţa ) r ea l i z ă r i l o r n o a s t r e c u aces t r e p e r t o

r i u , năzuim să f ie c e n t r u l d e g r e u t a t e a l

af işului s t a g i u n i i co d e s c h i d e m . A lă tu r i d e

Pericles, Bădăranii d e O o h l o n i , Finlîna Blan-

duzici. Moartea unui comis voiajor. Şi în

p r i m u l r înd, ambiţ ia noastră, de a r e a l i z a

spec taco l e v a l o r o a s e , pr i veş t e ' t ex te l e r o m â

neşti a c t u a l e cărora l e v o m d a v ia ţă

EUGEN MERCUS

r e g i z o r la Te a t r u l D r amat i c d i nBraşov

Cu/tură S/

specific local

R e p e r t o r i u l u n e i s t a g i u n i ! P î in oa noastrăce a de t oa te z i l e l e la care f r ăm în tăm un a n

întreg , p lămădind g îndur i , i d e i , expe r i en ţ e ş i

c î teodată ş i t a l e n t .

I n r e p e r t o r i u , a t m o s f e r a t i m p u l u i p e c a r e - 1

t r ă im , e l a n u l şi p u t e r e a l u i îşi p o t găsi î n

m o d u l c e l m a i d e p l i n a f i r m a r e a , p e n t r u că

t e a t r u l a r e m i j l o a c e l e de a e x p r i m a n e v o i a

m a r i l o r mul ţ imi de a cunoaşte l u m e a , d e a-şi

înţe l ege d e s t i n u l i s t o r i c , d e a d e z v o l t a şi

s p o r i u m a n i t a t e a în f i e c a r e o m .

La începutul .acestei s t a g i u n i încercăm săd e m o n s t r ă m p r a c t i c p r i n r e p e r t o r i u l pe care -1

p r o p u n e m s p e c t a t o r i l o r , că t e a t r u l b r a ş o v e a n

doreş te să f ie u n f a c t o r de cu l tură , u n m i j l o c

d e răsp înd i r e a c i v i l i z a ţ i e i s o c i a l i s t e , că p o a t e

d e v e n i u n i n s t r u m e n t încărcat cu o e nor mă

p u t e r e de in f luenţare a conşt i inţe lo r , de e d u

c a r e a g îndir i i , de ş le fuire a sensib i l i tăţ i i

şi a g u s t u l u i .

R e p e r t o r i u l u n u i t e a t r u e în p r i m u l r î n d

o prob lemă de concep ţ i e , d e o r i e n t a r e p o l i

t ică, dc p u n e r e în practică a u n o r e o n -

cep t e desp re v i a ţă şi l u m e p e c a r e în g e n e r a l



I c cun oaş tem c u toţ i i ş i căro ra le s întem

d e v o t a ţ i .

C r i t e r i i dc a l că tu i re ? I n m a r e , aceleaşi —

d i v e r s e , totuşi , dator i tă p o n d e r i i p c c a r e o

d ă m u n u i a s a u a l t u i a d i n t r e f a c t o r i i d e c a r e

ţ inem cu to ţ i i s e a m a . De la caz la caz , dc

l a t e a t r u l a t e a t r u , r e p e r t o r i u l capătă nuanţe

d i f e r i t e p e n t r u că t r e b u i e să sc ţină s e a m a ,

p e d e o p a r t e , d e s p e c i f i c u l oraşu lu i , de c o m

ponenţa p u b l i c u l u i , d c g r a d u l l u i d e cu l tu ră ,

d e g u s t u l l u i p e n t r u u n a n u m i t gen de t e a

t r u , d c n e ce s i t a t e a de a- i o r i e n t a (ş i e d u c a )

acest g u s t ; i a r pe de al tă p a r t e d c c o m p o

n e n t a c o l e c t i v u l u i a r t i s t i c , d e n i v e l u l l u i d e

d e z v o l t a r e prof esio nal ă, de dor inţ a dc a sc

autoper fec ţ i ona ş i e d u c a ( l i t e r a t u r a l a c a r e

a r e acces şi pe ca re o consultă în v e d e r e a

c r eş t e ri i l u i v a l o r i c e , in f luenţează în m a r c

măsură r e p e r t o r i u l u n e i s t a g i u n i ) . D a r . p o a t e ,

în cea m a i m a r e măsură , r e p e r t o r i u l stă sub

inf luenţ i i determinantă a g u s t u l u i , a n i v e

l u l u i de pregăt i re pro fes iona lă , de c u l t u r a şid e i n f o r m a r e a c e l o r ce hotărăsc. în ult imă

instanţă, l i n i i l e d e f i n i t o r i i şi d e f i n i t i v e a l e

r e p e r t o r i u l u i u n u i t e a t r u : d i r e c t o r u l , r e g i z o

r i i , s e c r e t a r u l l i t e r a r — în g e n e r a l , c o m i t e t u l

o a m e n i l o r m u n c i i . D e g u s t u l şi p r i c e p e r e a

a ce s t o r a d e p i n d e dacă r e p e r t o r i u l va răs

p u n d e sau nu cer inţe lo r m o m e n t u l u i i s to r ic

în oa re trăim, dacă obl igaţ ia pe ca re o a v e m

d o a sesiza p r o b l e m e l e c o n t e m p o r a n e şi a le

răspu nde cu e f i c i entă d e v i n e r e a l i t a t e .

î n s t a g i u n e a aceasta , l a t e a t r u l d i n B r a ş o v•s-a p u s u n a cc e n t de os e b i t pe v a l o a r e a l i t e

rară a t e x t u l u i d r a m a t i c ; s-a a v u t în ace

laşi t i m p . în v e d e r e . în m a r e măsură l a r g a

a c c e s i b i l i t a t e a p i e s e l o r şi p o s i b i l i t a t e a d o a

se r e a l i z a cu e l e spec taco l e c u d e c o r u r i \işor

t r a n s p o r t a b i l e , d a t f i i n d s p e c i f i c u l t e a t r u l u i

braşovean ca re a r e s t a g i u n e a p r o a p e p e r m a

nentă la P r e d e a l , S i n a i a , V i c t o r i a , Tuşnad şi

Făgăraş .

M a r c a t dc aceste cond i ţ i i p a r t i c u l a r o s-a

născut următoru l r e p e r t o r i u : s p e c t a c o l u l d o

d e s c h i d e r e a s t a g i u n i i : o nouă l u c r a r e a

l u i Dan Tărch i l ă , Sărutul. V o r u r m a , d i n t r e

c o m e d i i l e n o a s t r e c l a s i c e D-ale carnavalului

d e I . L . C a r a g i a l c ş i , d in m a r e a c o m e d i e

uni ve r sa l ă , Nevestele vesele din Windsor d e

S h a k e s p e a r e . Sînt a p o i însorise : Luna des-

moştenUilor d e E u g e n e O ' N e i l l , Revolta Eve-

linei Green a s c r i i t o r u l u i i t a l i a n ( i i u s c p p c

Z i t t o o piesă p e n t r u c o p i i şi t i n o -

n e l de M i r c e a F l o r i n i i , Asociaţia minu

nilor d e d r a m a t u r g u l groe P. Psa th a s . Anton

Pann d e L u c i a n B l a g a . Bămîne l o c de sch i sp e n t r u o s c r i e r e românească de a c t u a l i t a t e :

cumpăn im încă a s u p r a căreia să ne o p r i m .

D i n acest r e p e r t o r i u , mie îm i r e v i n d e o

camdată două p i ese — a m b e l e în premieră

pe ţară : Sărutul de D a n Tărc hi lă şi Revolta

I'.velinei Green de G i u s e p p e Z i i i o .

Sărutul, p e c a r e D a n Tărch i l ă m i - a f ăcut

c i n s t e a să mi -o încred inţeze , e s t e ; o d e z b a

t e r e etică p r i v i t u l s e n s u l ex i s tenţe i u m a n e ,

u n i t a t e a şi a r m o n i a d i n t r e năzu in ţ e l e i n d i

v i d u a l e şi co lo soc ia le a l e o m u l u i s a l v a r e a

i n d i v i d u l u i d i n prăpast ia ra tăr i i p r o f e s i o n a l e

şi m o r a l e p r i n a d e r a r e a la un ţel c o m u n ,

c a r e p e n t r u s o c i e t a t e a noastră înseamnă e f o r

t u l de a c r ea . I d e i f r u m o a s o , n o b i l e că ro ra

v o m încerca să le dăm c a r n e a , sîngolc şi

adevăru l v i e ţ i i . d r e p t o m a g i u a d u s d o

întreg t e a t r u l C o n g r e s u l u i a l X l - l e a a l

P a r t i d u l u i . Dor in ţa de a d e s c o p e r i şi

p u n e în v a l o a r e , d e a a d u c e pe scenă

t e x t e no i r omâneş t i e s t e una d i n b u c u r i i l e

m e l c d i n f i e c a r e s t a g i u n e , b u c u r i e a lcătu i tăd i n m u l t e f rămîntăr i , mulţumiri .şi nemul ţu

m i r i , emoţ i i , s e n t i m e n t de răspundere . . .

C r e d cu tărie (şi as ta n-o s c r i u în s p i r i t

convenţ i ona l ) că face p a r t e d i n d a t o r i a

noastră să c h e l t u i m to t ce c m a i b u n î n n o i

p e t e x t e în c a r e d e s c o p e r i m i n c l u s e şi dez

bătute f rămîntăr i d i n v i a t a noastră trecută

s a u prezentă şi oare p u n î n l u m i n ă t o t

ceea ce ne caracter i zează c a i n d i v i z i şi ca

popor .

în u l t i m e l e s t a g i u n i r e z u l t a t u l u n o r a s t f e ldo strădanii au născut s p e c t a c o l e l e m e l c c u

Vlad Ţepeş în ianuarie, d e pe a t u n c i , d e

b u t a n t u l în d r a m a t u r g i e M i r c e a B r . n l u . a

cărui p iesă vorbeşte i n s p i r a t d e s p r e năzu in

ţele p e r m a n e n t e i d e p o p o r u l u i de a se m e n

ţ ine l i b e r şi do a-şi hotărî s i n g u r s o . a r t a , $1

Acoperişul l u i V a l e n t i n M u n t e a n u a cărei

acţ iune se împleteşte ou e v e n i m e n t e l e l u i

Augus t ' 44 .

C r e d că p i e s a românească d e a c t u a l i t a t e

e feră nu n u m a i r e g i z o r u l u i I u l p e n t r u am o d e l a c h i p u l real i tăţ i i ce le i m a i a p r o p i a t e ,

ch i r şi a c t o r i l o r r o l u r i gene roase . I o n J u g u -

r e a n u şi I o n F i s c u l e a n u au . avu t în r o l u l l u i

V l a d Ţepeş sat is facţ i i p r o f e s i o n a l e eu t o i u l

deoseb i t e , i a r M i r c e a A n d r c e s e u , u n u l d i n t r e

co i mai dotaţ i . ac to r i a i t e a t r u l u i n o s t r u ,

mărtur i seşte p u b l i c eă în zece a n i d e cîrul

a t e r m i n a t I n s t i t u t u l d e t e a t r u a a v u t d o a r

două m a r i b u c u r i i actoriceşt i, una d i n t r e e l e

f i i n d întruchiparea scenică a r o l u l u i Pro f e so r u l u i d i n Acoperişul, d u p ă c u m r o l u l Băl r î -

n u l u i d i n aceeaşi piesă îi dăduse r e g r e t a t u l u i

A n d r e i A r m a n c u put inţa să cre eze imagine; »

u n u i ţăran d i n Oaş pe ca r o coi e î ţ i l -au

văzu t , d e s i g u r nu-1 vo r p u t e a u i t a .

A doua p iesă d in r e p e r t o r i u l s t a g i u n i i a c

t u a l e pe ca re o v o i pune în scenă va f i de

•asemenea o premie ră pe ţară. Revolta Eveli

nei Green se înc adr eaz ă şi ea, p r i n t emat ică

şi formă, u n e i preocupăr i p e r m a n e n t e p eca re o a m p e n t r u t e a t r u l do d e z b a t e r e , p e n

t r u i d e i le p o l i t i c o c o n t e m p o r a n e .

Vrăjitoarele din Salem de A r l b u r M i i l o r

şi Curtea cu miracole do fâkovos K n m b a

n e l i s — u n e l e d i n u l t i m e l e m e l e montăr i ,

mărtur isesc căutăr i l e m e l e în .această d i recţ i e ,

d e a da o formă concre tă părer i i ce p r o f e

r e z d e s p r e t e a t r u l p o l i t i e şi pe ca r o încerc

s-o p u n în v a l o a r e în mod deoseb i t şi de

l i b e r a t

http://br.nl/

http://br.nl/

http://br.nl/



Kste o j>iosă c u t i n e r i şi d e s p r e t i n e r i ,

pl ină dc pro spe ţ im e şi de v i g o a r e .

Dacă I) . R. P o p e s c u , ale cărui piese sînt

p e n t r u m i n e şi p e n t r u mul ţ i o a m e n i de t e a

t r u adevăra t e e v e n i m e n t e l i t e r a r - d r a m a t i c e ,

îmi va ma i î n c red inţa u n a d i n luc ră ri l e l u i ,

sau dacă v o i reuşi să de sc op ăr şi să l a n s e z

u n n o u a u t o r d r a m a t i c — în a c t ua l a s t a

g i u n e — sau să p u n în v a l o a r e în premieră

pe ţară p i e s a u n u i a u t o r c o n s a c r a t , v o i f i

CU atît m a i f e r i c i t .

Să închei d e c i . d o r i n d ca p l i ne a frămîntnt .a

şi coaptă d e n o i , să de vi nă p l i n e a cea dc

f i e c a r e lună a m i i l o r de braşoven i şi a c e l o r

i a r e vo r ma i avea c u r i o z i t a t e a să vadă spec

taco l e l e n o a s t r e .

MĂ R I A B ISZTRAI

directoarea T e a t r u l u i Magh ia r de

S t a l d i n Cluj

Tradiţia

premierei

absolute

C l i m a t u l p o l i t i c în c a r e se concret izează

p r e m i z e l e n o i i s t a g i u n i '74 — "7.") sol icită tea

t r e l o r o r e s p o n s a b i l i t a t e coresp unzătoar e a op

ţ iuni lor şi act i v i tă ţ i i lo r c r e a t o a r e . R e p e r t o r i u l

s t a g i u n i i l - a i n alcătui t aşadar în s p i r i t i d u n e i

a d i n e i au toex i g en ţ e ; ş i a u n e i înar ipate a m b i

ţii ca scena noastră să devină f o r u l p r o p a

găr i i i d e i l o r c .hcmnlc să c o n t r i b u i e ha f o r j a

rea n o u l u i m o d de g înd i r e a l o a m e n i l o r în

v e d e r e a perfecţionări i c o n t i n u e a societăţii

noas t r e s oc ia l i s t e .

A s t f e l , i d e ea de bază dc la c a r e a m p o r

n i t c u o c a z i a a lcătu i r i i r e p e r t o r i u l u i a f o s t

d e a în făţ işa c î t m a i p l e n a r p c scena noastră ,forţa e r o u l u i c o n t e m p o r a n , d c a d o v e d i m a i

multă îndr ăzne ală ş i pers eve renţ ă în înd ep l i

n i r e a m i s i u n i i ce ne-a f o s t î n c h i p s u b l i n i a t

amint i tă de tovarăşu l N i c o l a e Ceauşescu, dc

a a b o r d a p r o b l e m e l e m a j o r e ale real i tăţ i i n o a s

t r e s o c i a l i s t e .

A m a s i g u r a i în p r i m u l r înd p o n d e r e a de

c i s i vă lucrăr i l o r d i n d r a m a t u r g i a au toh tonă .

V r e m să continuăm „t ra di ţ i a" noastră, de a

p r e z e n t a în f i e c a r e s t a g i u n e o p e r e a u t o h t o n e

i u p r e m i e r o a b s o l u t e . I n s t a g i u n i l e a n t e r i o a r e ,

în u r i n a co labăr i i t e a t r u l u i d i n C l u j c u a u

t o r i ca T i t us P o p o v i c i , l ' ă l in t T i b o r , a u f o s t

m o n t a t e pe scena noastră p e n t r u p r i m a dată

Opere ca Puterea şi adevărul. Strada îngerilor

Şchiopi, caro îmbogăţesc t e z a u r u l d r a m a t u r

g i e i a u t o h t o n e c o n t e m p o r a n e . P e n t r u v i i t o a

r ea s tag iune a v e m p r o m i s i u n e a e m i n e n t u l u i

r o m a n c i e r M a r i n Preda că v a d r a m a t i z a p e n

t r u c o l e c t i v u l n o s t r u r o m a n u l său Marele

singuratic. Considerăm că pre zen tar ea ace s t e i

lucrări v a c o n s t i t u i u n e v e n i m e n t do seamă

a mişcăr i i t e a t r a l e . Se anunţă do asemenea

ca u n mome nt n o t a b i l p r e z e n t a r e a în premieră

pe (ară a piese i Floriile unui negustor de cai

a l u i S t i l o An d r a s . L i s t a p r e m i e r e l o r a b so

lu te c u piese a u t o h t o n e n u se încheie a i c i .

V om mont a o pe ra c u n o s c u t u l u i d r a m a t u r g

M e h e s G y âr g y , Cele două sălcii din Aiud,

( adap tarea scenică a un e i n uv e l e d e . Joka i

M o r ) . To toda tă , sperăm să c o n s t i t u i e u n e x

p e r i m e n t o r i g i n a l m o n t a r e a piese i Omul eare.

a văzul moartea d o V i c t o r K f t i r n i u , s u b f o r

mă de c o m e d i e muzica lă .V o m m o n t a a p o i s p e c t ac o l u l Pisica neagră

dc A s z t a l o s I s tv .an. P r e z e n t a r e a aces te i l u

crăr i a r e <> însemnătate m a r e . ea redînd

c i rcu laţ i e i t e a t r a l e u n t e x t v a l o r o s a l d r a

m a t u r g i e i d i n t r e co lo două războaie m o n d i a l e

şi totodată COnst i tu indu-se într-un p ios oma

g i u a d u s r e g r e t a t u l u i oi c r e a t o r .

I n încercarea noastră de a întruchipa e r o u l

c a r e este p r e o c u p a t de p r o b l e m e l e m a j o r e a l e

i s t o r i e i c o n t e m p o r a n e , ocupă u n loc îns emnat

c o n f r u n t a r e a exper i en ţ e l o r n o a s t r e c u e x p e

rienţa universală. Figure.avă as t f e l , în r e p e r

t o r i u l s tag iun i i 1974/7 " ) . ca o p e r e d i n t e z a

u r u l d r a m a t u r g i e i u i u v c r s a l e . s c r i e r i l e c l a s i c e

Tirgul sfintului Bartolumeu de Ren J o n s o n

şi Duşmanul poporului d e I b s e n , în v e r s i u

nea I u i A r t h u r M i l l e r , lucrăr i c a r e în făţ i

şează p r ob l e me l e e t e r n e a l e o m u l u i şi ale

l u m i i sch imbătoare .

Considerăm că real iz înd acest p l a n n e v o m

.aduce u n a p o r t e f i cace l a f o r m a r e a o p i n i e i

şi gîndiri i o a m e n i l o r , la înfăptuirea u r m i t e a

t r u p r o f u n d si cetăţeneşte a n g a j a t



] E A N IONESCU

d i r e c t o r u l Teat ru lu i de Dramă şiComedie din Constanţa

Debuturi si

titluri de greutate

t . V o m d es c h i d e no ua s t ag i une c u u n a l t

( I c h u t în d r a m a t u r g i e ; aees la es le d o i n i t şi

în ale s c r i s u l u i ( spre deoseb i re d e p r i m u l

caz , poe t consac ra t ) . K v o r b a d e p i esaRăsplata, a m e d i c u l u i z o o t e h n i s t ( i h i ţ ă B a r b u .

A m înscris-o în r e p e r t o r i u î n c i ns t ea Co n

g r e s u l u i a l X l - l e a a l p a r t i d u l u i .

Iată oe c r e d e m no i c ă p o a l e a lcă tu i p r o

b l e m a spec i f ică a act iv i tăţ i i t e a t r u l u i n o s t r u ,

a c u m s i n u n u m a i a c u m : a încerca, p r i n

pos ib i l i t ă ţ i l e no as t r e , să f i m p r e zen ţ i l a m a

r i l e e v e n i m e n t e c o n t e m p o r a n e a l e p a t r i e i . N u

p r i n ac ţ iun i f e s t i v i s t e c i p r i n spec taco l e car e ,

c r e d e m , v o r o c u p a ş i u n lo c i m p o r t a n t î n

r e p e r t o r i u l n o s t r u c u r e n t .

D a r p r o b l e m e s p eci f i c e, p e n t r u n o i , m a i

sînt şi a l t e l e : g r i j a p e n t r u p u b l i c u l n o s t r u

d i n jude ţ — dep lasăr i l e n o a s t r e l a sate f i i n d

u n c a p i t o l i m p o r t a n t în a c t i v i t a t e a t e a t r u l u i :

ap o i g r i j a p e n t r u a s i g ur a r ea un e i b u ne s t a

g i u n i es t i v a l e — de a n i de z i l e t e a t r u l n o s t r u

f i i n d a n g r e n a t p e t o t t i m p u l v e r i i în ce l

m a i m a r e număr de spec taco l e susţ inute pe

în t reg l i t o r a l u l ; a p o i , g r i j a p e n t r u ac ţ iun i l e

de răspîndire u p o e z i e i , l i t e r a t u r i i şi c u l

t u r i i t ea t ra l e şi ar t i s t i ca 1 în g e n e r a l — p r i n

ob i şnu i t e l e no as t r e s pe c tac o l e e x p e r i m e n t a l e ;

în sfîrşit, m a i a l e s — ca punc t c o m u n t u t u r o r

t ea t r e l o r d i n ţară — c r e d e m , m a r e a gr i jă

p e n t r u spec taco l e l e dc c î t mai bună c a l i t a t e .

2. P r o m o v a r e a u n e i d r a m a t u r g i i o r i g i n a l e

v a l o r o as e ( în u l t i m i i d o i a n i p e scena tea

t r u l u i d r a m a t i c a u a v u t l o c t r e i p r e m i e r e

a b s o l u t e şi t r e i d e b u t u r i d r a m a t i c e în .ace

laşi t i m p : Intre noi doi n-a fost de

ţii tăcere d e L i a Crişan, Divorţul d e

A l . S e v e r e t c .

Şi s tag iunea car e v ine , î n c e p e , c u m s p u

n e a m , c u u n d e b u t i n d r a m a t u r g i e . D a r , î n

acelaşi t i m p , n e a m g înd i l ea r e p e r t o r i u l să

aibă o g r e u t a t e p r i n m a i t oa t e t i t l u r i l e c u

p r i n s e . D a c ă v o m s p u n e că c l i n p r o i e c t u l

a ce st e i s t a g i u n i d e s p r i n d e m n u m e l e l u i

Shak es p ea re ( Ma c he t h ) , T o l s t o i ( C ad a v r u l

v i u ) , D e l a v r a n c e a ( V i f o r u l ) , că d r a m a t u r g i a

contemporană un ive rsa lă va l i r eprezenta tă

p r i n t r - o piesă dc largă c irculaţ ie pc sce-

ne l c l u m i i şi nejucată încă la n o i în ţară.

Mărie Octobre d o . I a c i i Bo he r l , J u l i c n D u v i -

\ ier . H e n r y J ans o n , c a r e e v o c ă l u p t a d u s ă

de p a r t i z a n i î m p o t r i v a f a s c i s m u l u i , v o m

avea cît de c i t o i m a g i n e a c r i t e r i u l u i v a

l o r i i ce stă la baza a lcă tu i r i i r e p e r t o r i u l u i

n o i i s t a g i u n i .

.'!. U n a r g u m e n t p e n t r u început , p e n t r u

p r i m a piesă a s t a g i u n i i : Răsplata este o

piesă scrisă de un m e d i c trăit în viaţa s a l u

l u i d o b r o g e a n şi caro no prez in tă p r o b l em e !

d i n r ea l i t a t ea con t emporană a s t i l u l u i d o b r o

gean. Acosta n u es te u n sa t c u m a p a r e e l ,

de regu lă , în d r a m a t u r g i a c a r e î i este d e s t i

nată, ci u n sa l în plin ă t r a n s f o r m a r e , s p r e

u r b a n i z a r e , dec i în oare şi p r o b l e m e l e n u

a u de loc un c a d r u l i m i t a t c i s i n i p r o b l e m e

g ene r a l e de v ia ţă , p r o b l e m e oe pot apărea

în v iaţa f iecărui m e m b r u al soc ie tăţ i i no as t r e

c o n t e m p o r a n e . localizată, şi în «acelaşi t i m p

gene ra lă , p r o b l em a t i c a a c es t e i p i ese o suscep

t ib i lă d e a s t î rni u n v i u i n t e r e s s pe c ta to

r i l o r d c t o a t e c a t eg o r i i l e . N - a m fos t atraş i

s p r e înscr ie rea e i în • r e p e r t o r i u n u m a i d i n

m o t i v e îngus te , r e g i o n a l e , oi şi con vin ş i de

impor t an ţa p r o b l e m a t i c i i şi m a i a les d e c a l i

tăţ i le a r t i s t i c e e v i d e n t e p c care l e descope ră

acest n o u d e b u t



f\. V r e m ea c e n t r u l de g r e u t a t e a l n o i i

Btagiuni să se stabi lească, aşa c u m c r e d e m

do o v r e m e încoace, pe cal i tăţ i le netăgăduite,

a f i r m a t e , a l e r e a l i z a t o r i l o r noştri a r t i s t i c i .

V r e m să f a c em tot ce este c u put inţă p e n t r u

at inger ea aces t e i aspiraţ i i , condiţ ie absolută

a unui t e a t r u ce am biţ ion ea ză să se înscr ie

r e a l m e n t e pe h a r t a artistică a ţări i .

M I H A I M IHA I L

d i r e c t o ru l Teat ru lu i dc Sta l d i nGalaţi

Spectacole

corespunzătoare

publicului nostru

T e a t r u l D r a m a t i c d i n G a l a ţ i încearcă şi în

această s t ag i une s t a t o r n i c i r ea une i tradiţ i i în

p r o c es u l d e c o n f r u n t a r e c u p u b l i c u l p r i n

p r o m o v a r e a c u p r i o r i t a t e a d r a m a t u r g i e i a c

t u a l e român eşt i , av înd în ved er e în spec ia l

p i e s e l e d e a t i t u d i n e , dc; l a r g i n t e r e s p e n t r u

p u b l i c . Ab o r d a r ea p i e s e l o r cu un p ronunţa t

c a r ac t e r ang a j a i c o ns t i t u i e , d e a l t f e l , o p r e o

c upare constt intă a t e a t r u l u i , susţ inută î n

6tag iunea trecută ou piese ca : Sf intui Mitică

Blajinii de A B a ranga Misterioasa convor

bire telefonică do V . Stoenoscu, l'uta din

baracă de Măr ia I* o h Ies ; ea va f i con tin uat ă

şi în s tag iunea curentă. A s t f e l , de s c h ide re a

s t a g i u n i i va f i marcată d c n o u a l u c ra re n

K u g o n i e i B u s u i o c o a n u , Cazul profesorului

l\nă(hescu, pe caro no p r o p u n e m s-o scoatem

în pr em ie ră pe ţară. A n o p t a i de a s e m e n e a

p e n t r u piesa Groapa d e l ' .ugen Barhu ş i d i n

dor inţa de a lărgi a r i a tematică a p iese lorc o n t e m p o r a n e r omâneş t i .

T em a t i c a actua lă va s t r u c t u r a r e p e r t o r i u l

n o s t r u şi p r i n o p ţ i u n i l e d i n d r a m a t u r g i a p r o

gresistă a ţări lor c a p i t a l i s t e ; c u această i n

tenţ i e am i n c l u s a st f el p i es a d r a m a t u r g u l u i

amer ican C l i f f o rd Odets Băiat de aur. care

va f i p e n t r u înt î ia oară repreze nta tă la n o i

în ţară.

P l a n u l v i i t o a r e i s t a g i u n i are în vedere desfăşurarea în c o n t i n u a r e a act iv i tă ţ i i de S t u

d i o ( 'piese înt r-u n a c t şi r e c i t a lu r i ) p r e c u m

şi, în dorinţa de a strînge c o n t a c t u l d i r e c t

a l t e a t r u l u i c u p u b l i c u l spec ta to r , o seamă

d e spec taco l e m e n i t e să f ie susţinute în

înt repr inder i şi în local i tăţ i le judeţului , ş i

care să se c o n s t i t u i e ca a t a r e î n adevăra t e

s t a g i u n i pe rman e n te , To t î n c a d r u l r e l a ţ i i l o r

c u publ icu l precon i zăm şi în această s tag i u ne o r g an i z a r e a uno r ex poz i ţ i i eu o t e m a

t ică d iversă, a l căror scop este să c o n

t r i b u i e şi pe această ca l e ha ed uc a r ea a r t i s

tică a s p e c t a t o r u l u i , la at rager ea sp re t e a t ru

a p u b l i c u l u i ; în acelaşi scop pro i ec tăm o r g a

n i z a r ea u no r f e l u r i t e f o r m e d c d i a l o g c u p u

b l i c u l .

Conf i guraţ ia aceasta reper tor ia lă es te p r a c

t i c determinată ş i marcată de c a r a c t e r u l j u

b i l i a r a l a n u l u i şi al s t a g i u n i i , ea se v r e a

mărtur i s i rea dor inţe i c o l e c t i v u l u i n o s t r u d e a

î n t î m p i n a , p r i n c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e o p e r e

şi p r i n v a l o r i f i c a r e a l o r ar t is t i că ma x i mă ,

e v e n i m e n t u l m a j o r p e n t r u într eaga ţară :

Co ng r es u l a l X l - l e a a l P a r t i d u l u i .

A m ţ inut c o n t . în acelaşi t i m p , în c o n f i g u

r a r ea r e p e r t o r i u l u i , d e p u t e r e a d e r e c e p t i v i

t a t e şi de g u s t u l a c t u a l a l p u b l i c u l u i gă lă-ţean, p u b l i c d e os e b it , p r o v e n i t în m a r e p a r t e

d i n n u d u l ce l o r ce m u n c e s c în p u t e r n i c a

zonă industr ia lă a oraşului , pc p l a t f o r m a

s iderurg i că .

P e n t r u aces t p u b l i c , îndeoseb i , ne p r o p u

n e m ca f i ecar e pre mie ră să f ie u n e v e n i m e n t

t e a t r a l . Ce n t ru l de g r e u t a t e a l s t a g i u n i i

no as t r e îl va c o n s t i t u i forţa de n t r a c t i v i t a t e

a s p ec t a c o l e l o r şi forţa lor c i v i c şi a r t i s t i c

educat ivă



1<>*•

EUGEN ŢUGULEA

d i r e c t o r u l Teat ru lu i de Stal d i nOradea

Valoare

şi educaţie

1. (. 'rod că t onte l oa l r o l e jude ţe lor ţă r i i au

c a m ace leaş i con di ţ i i d c munc ă : împăr ţ i r ea

ac t i v i t ă ţ i i i n t r e p u b l i c u l d i n oraşul de r eşe

d in ţă ş i ce l d i n oraşe le şi loca l i t ă ţ i l e m a i

m a r i a l e jude ţu lu i . Dc a i c i şi p r o b l e m e l e —

m a i b i n e z i s p r o b l e m a — a lcă tu i r i i u n u i r e

p e r t o r i u oa re să se adreseze at î t u n e i a cît şi

c e l e i l a l t e d i n t r e c a t eg o r i i . I n p l u s . ce i că r o r a ne adr esă m s în t , i n m a j o r i t a t e , t i n e r i

şi , c u m d r a m a t u r g i a p e n t r u şi despre t iner e t

M i e „ s u b l i m ă " ( ! ? ! ) , ia tă încă o problemă.

Ex is tă şi o ca t egor i c a s p ec t a t o r i l o r c a r e , d a

tor i tă v i r s t e i ( 1 0 —1 4 a n i ) , scapă a tî t t e a t r u

l u i de păpuşi cît ş i t e a t r u l u i „m ar e " . 0 a l t ă

p r o b l e m ă ! . C a m astea ar f i p r o b l e m e l e p r i n

c i p a l e pe eare l e a v e m , îna in tea s t a g i u n i i ce

n e stă în faţă. Şi sînt p r o b l e m e de so luţ iona t

p r i n c e l e f i — 7 p i ese , p e c a r e l e p u t e m r e a

l i z a î n t r -un a n , a v îndu -s e în v ed e r e că tea

t r u l n o s t r u mo nte ază , la ce le dou ă sec ţ i i ,

1 2 — \ \ p r e m i e r e . P r e a uşor n u e s t e !

2. Pres upu nîn d că ne cunoa ş tem m e n i r e a ,

p r i m u l c r i t e r i u d e c a r e ţ in em seama în a lcă

t u i r e a l i s t e i d o r e p e r t o r i u es te ce l p o l i t i c o -

e d u o a t i v . î l ma t e r i a l i z ăm. în p r i m u l r î n d . p r i n

p i esa con t emporană r omânească . în acest a n

j u b i l i a r cerce tând m a i m u l t ca o r i c înd v a l o

r i l e a u t e n t i c e .ale c o n d e i e r i l o r c a r e se ocupă

c u t e a t r u l . P o m e n i n d noţ iunea V A L O A R F ! a m

a m i n t i t u n a l t c r i t e r i u o b l i g a t o r i u a l u n u i

p r o g r a m t e a t r a l — i n d i f e r e n t de apar tenenţa

u n e i lucrăr i d r a m a t i c e . N e - a m propus, de ase

menea , să va lor i f i căm p iese le oare s-au j u c a t

m a i puţ in d i n d r a m a t u r g i a noastră i n t e r b e

l ică, să a d u c e m la rampă c î t eva d i n v a l o r i l e

d r am a t u r g i e i un i v e r s a l e — clasice sa u c on

t e m p o r a n e — ţiuitul cont de for ţe le a r t i s t i c e

dc car e d i sp un em (ac to r i , r eg i zo r i ) şi de

p u b l i c u l căruia ne adr e săm.

.'!. Ca de ob i c e i l i s t a noastră d e r e p e r t o r i uc u p r i n d e . Ia secţ ia rom ână , peste r > 0 % p iese

au toh ton e . R e p re z e n ta re a lucrăr i i lu i P e t r u

V in t i l ă Cine ucide dragostea, i n c ins t ea săr

bă tor i i na ţ iona le a poporu lu i n o s t r u , n u a r e

n e v o i e d e a r g u m e n t e . Amurgul acela violet

a l u i L D. Sîrb u şi Viaţa e ea un vagon?

de Paul E v e r a c , p r i n prob l e me l e autent ica- d o

viaţă pe care Ie dezbat şi p r i n ca l i tă ţ i l e l o r

d r a m a t i c e îş i just if ică, şi e le, c r ed , prezenţa

în r e p e r t o r i u l or icăru i t e a t r u . Dictatorul l u i

A l . Kir i ţ escu—

o piesă m a i puţ in jucată dup ăe l i b e r a r e — este o satiră izb uti tă a unCÎ

. . l u m i " de tr istă a m i n t i r e p e n t r u n o i , i a r

n u m e l e a u t o r u l u i , j u c a t d e m u l t e o r i l a O r a

dea, oslo o garanţ ie că s pe c tac o lu l c u p i esa

amint i tă se va b u c u r a d o a p r e c i e r i l e pe oa re

Io aş teptăm. D i f i c i l a piesă a lu i D u r r e n m n t t .

Play Strindberg, această „comed ie despre t r a

ged ia căsnic ie i b ur g hez o " ad uc e c u s ine p ro

b l eme caro . d i n ne f e r i c i r e , sînt a c t u a l e în t r -o

s f e ră m a i la rgă , p r o b l e m e de care n u t r e b u i e

să ne f e r i m şi pe caro o b i n e să le cunoaş

t e m . Cnnoseut ! i satiră a revo luţ ionaru lu i M a -

i a k o v s k i . Ploşniţa. îşi găseşte, do a s e m e n e a , o

j u s t i f i c a r e n u n u m a i t emat ică , c i şi do a t i

t u d i n e pol i t ică pe af işul n o s t r u , d u p ă c u m

CU Zadarnicele chinuri ale dragostei d o r i m

să o f e r i m p u b l i c u l u i o r a d e a n u n Shakespeare

m a i puţ in j u c a t deşi . l i p s i t d e g r a v i t a t e , este

m a i aproape d c în ţ e legerea s p e c t a t o r i l o r ob i ş

nui ţ i . Fetiţa cu chibrituri v a r e l u a u n c i c l u

— întrerupt — de spec taco l e p e n t r u c o p i i c u

u n a d i n t r e c e l e m a i duioase po ve s t i r i ad r esa t e

c o l o r m a i m i c i .

La scoţia para le lă (ma gh i ară ) Passacaglia

I u i T i t u s P o p o v i c i c ins teş te e v e n i m e n t u l Iv i î-

b e r ă r i i ; d r a m a t i z a r e a r o m a n u l u i l u i S i i t o

A n d r n s Mama îmi urează somn uşor s au

Fluturele negru a l l u i M e h e s ( i v o r g y a d u c

p r i m a — prob l e me l e s a l u l u i c o n t e m p o r a n , —

cea d o a doua — u n e l e aspec t e ah» v ie ţ i i de

a z i . d e c a r e t r eb u i e să ne . . îndepăr tăm r î z î nd " ,

în t i m p ce Capul de răţoi a l u i G. C i p r i a n

sc înscrie ţ ie c oo rdon a te l e m a i s u s a m i n t i t e i

va lor i f i că r i a d r a m a t u r g i e i i n t e r b e l i c e . D i nr e p e r t o r i u l a l t o r m e r i d i a n e Medicul in di

lemă de ( i . B . S h a w şi Un domn adevărat

a l u i E . O ' X e i l l vor în fă ţ işa p u b l i c u l u i oră-

d ean de l imbă magh iară , două lucrăr i mai pu

ţ in c u n o s c u t e a l e acestor v a l o r o ş i d r a m a

tu rg i a i s ec o l u l u i no s t r u . I n sf îrşit , pe l ingă

v a l o a r ea t e a t r u l u i b r e e h l i a n . (conţ inutul său

a n g a j a i , m e s a j u l p r o n u n ţ a t p o l i t i c — cal i tă

ţi caro fac să fio atît de m u l l j u c a t e p i e

sele sale în toată l u m e a ) Opera de trei pa

rale v a m a r c a şi j u b i l e u l de 30 do a n i . în

t t l ăd l t l i C k Sâ d



4. V o m încerca să va l or i f i c ăm c i t m a i ar -

l i s t i c lucrăr i l e o r i g i n a l e d i n r e p e r t o r i u , stră

d u i t u l u - n c să re al i ză m o o m o g e n i z a r e a t r u

p e i , e v i l î n d deca la j e l e d i n t r e spec taco l e . I n

l r - u n c u v i n i , v o m încerca să p u n e m a c c e n

t u l , i n p r i m u l rînd pc c a l i t a t e a a r t i s t i c o - i deo -

log ică a întreg i i producţ i i scen i c e . Aces ta

in te nţ ion ăm să f i e . . c e n t r u l d e g r e u t a t e " a l

ac t i v i t ă ţ i i s t a g i u n i i v i i t o a r e .

M I H A I R AD OS LA VE SC Udirector la Teatrul „ A . Davila" din

Piteşti

Continuitate

şi ambiţii noi

A m i n t r a i în această nouă s t a g i u n e udatăc u întreag a ţară s ul ) s e m n u l m a r i l o r r e s p on

sabi l i tăţ i a le a n u l u i X X X a l R o m â n i e i S o

c i a l i s t e , a le a n u l u i C o n g r e s u l u i a l X l - l e a a l

P.C.R. I n aces t contex t de înal t ă ţ inută

ideolog ică ş i pol i t ică, t e a t r u l a r c , m a i m u l t

ca o r i c î nd , d a t o r i a să-şi d e s c o p e r e c ap ac i t a t ea

d c rad i a ţ i e a s u p r a s p e c t a t o r u l u i , să se facă

pur tă to ru l c e l o r m a i î n a i n t a t e i d e i , să tră

iască d i n a m i c în r i t m u l actua l i tă ţ i i .

R e p e r t o r i u l n o s t r u în această s t ag i une a s i

gură, în o r d i n e a i d e i l o r d c m a i s u s , v e c h e a

l i i l t i l t t l i t

— c u l t i v a r e a cu precădere a d r a m a t u r g i e i o r i

g i n a l e . I n acest sens v o m a v e a p r e m i e r e p e

ţară cu p i e s e l e Omul cu piciorul bandajai

d e F r a n e i s c M u n t e a n u şi Judecata de la mie

zul nof)ţii de* G h . V l a d .

I lăspunzînxl u n e i m a i v e c h i d o r i n ţ e a p u

b l i c u l u i n o s t r u căruia î i s întem d a t o r i , a m

i n t r o d u s în r e p e r t o r i u l a c t u a l c a p o d o p e r e a l e

d r a m a t u r g i e i u n i v e r s a l e (Azilul de noapte

d c M a x i m G o r k i , Mizantropul d e M o l i e r e ,

Electra de S o f o c l e ) , Ac eas t a în p r i m u l r î n dp e n t r u a lărgi p o s i b i l i t a t e a d e i n f o r m a r e , d e

cunoaştere a v a l o r i l o r u n i v e r s a l e de către,

p u b l i c u l pe care-1 s l u j i m . Dar ş i cu s c o p u l

mărturis i t de a p u n e m a i b i n e în v a l o a r e

v i r tu ţ i l e u n e i t r u p e b u n e d c a c t o r i c a r e n u

înt otde aun a a făcut d o v a d a m a x i m e l o r c i

pos ib i l i tă ţ i . L u c r u l aces ta a f o s t d ea l t f e l r e

m a r c a t de căt re c r i t i c a d c s p e c i a l i t a t e , în şe

d inţe dc ana l i ză A . T . M . , c u obs erv aţ ia că

există in t e a t r u l n o s t r u u n începu t de d e p r o -

f e s i o n a l i z a r e a a c t o r i l o r , o n o s i n c r o n i z a r e a

c o n c e p ţ i i l o r r e g i z o r a l e cu cer inţe l e spectaco-

l o g i c c m o d e r n e . M o n t a r e a în u l t i m a v r e m e l a

t e a t r u l n o s t r u a uno r s p ec t a c o l e c u p i e s e

c l as i c e a d e m o n s t r a t că a c t o r i c a r e a u j u c a t

a n i d e z i l e n u m a i r o l u r i c o n t e m p o r a n e , se

a d a pt e a ză m a i g r e u c e r i n ţ e l o r t e a t r u l u i c l a

s ic . D i n do r in ţa de a p r e v e n i p e v i i t o r ase

m e n e a n e a j u n s u r i , a v e m in tenţ ia să rea l i zăm

c u spec taco l e l e noas t r e p r e v i z i o n ă r i , l a c a r e

să-şi spună cuvîntul c r i t i c i şi o a m e n i d e

specialitate c e c u n o s c a c t i v i t a t e a t e a t r u l u i

n o s t r u de ma i mu l tă v r e m e şi c a r e v o rc o n s t i t u i as t f e l u n s p r i j i n i m e d i a t şi e f i c i e n t .

F o a r t e cur înd , p e n t r u creşterea p r o f e s i o

nală a c o l e c t i v u l u i , v o m i n t r o d u c e o b l i g a t o r i u ,

în c a d r u l rec i c lăr i l o r , cu c o n c u r s u l u n o r s pe

c ia l i ş t i ( cam g r e u de găsi t , ce- i d r e p t , c e i

b u n i f i i n d supraso l i c i ta ţ i ) , exerc i ţ i i v o c a l e ,

f i z i c e , de improv i z a ţ i e e t c . D e c i , o adevăra tă

a c t i v i t a t e d e l a b o r a t o r ; sco ntăm ca r e z u l t a

te le aces te i m u n c i să f ie v i z i b i l e în t r -un t i m p

c î t m a i s c u r t .

A c e s t e e x e r c i ţi i n u v o r e x i s t a i z o l a t , c i

c h i a r în pregăt i rea n o i l o r s p e c t a c o l e E l e v o r

c o n s t i t u i în acelaşi t i m p b az a ac t i v i t ă ţ i i n o i i

săli S t u d i o , ce v a f i amen ajată dup ă i n d i

ca ţ i i l e a r t i s t u l u i L i v i u C i u l e i , c u a s i g u r a r e a

că aceasta a r p u t e a d e v e n i u n a d i n t r e c e l e

m a i m o d e r n e săl i e x p e r i m e n t a l e de La n o i .

Este foar te impor tantă această îmbogăţ i re

d e m i j l o a c e d e e x p r e s i e actor i ceşt i , dar ceea

ce ne s t rădu im no i să f a c e m v i z ează î n

esenţă s c h i m b a r e a o p t i c i i c o l e c t i v u l u i a s u p r a

s p e c t a c o l u l u i . C u m ? p r i n i n f o r m a r e , p r i n

mul tă i n f o r m a r e . Obiecţ ia , de a c u m c î t ă v a

v r e m e , a a c t o r i l o r c ă d i n c a u z a p l a n u l u i p r e a

m a r e d e spec taco l e n u a u t i m p d e s t u d i u ,

nu-şi va m a i av ea l o c u l . V o m f a ce t o t u l

p e n t r u c a l i t a t e , i a r r i t m u l de munc ă n u v a

împic ta în n i c i u n c a z v a l o a r ea s p ec t a c o

l u l u i - .

Spco laoo l e l e l a S t u d i o v o r a j u t a în ace

laşi t i m p l a pregăt i rea s p e c t a t o r u l u i p e n t r u

înţe legerea ş i a a l t o r f o r m u l e d e t e a t r u dec î t

l f t b i i t î ă î t



şi l a d e z v o l t a r e a mul t i l a tera lă a c r e a t o r i l o r

s p e c t a c o l u l u i .

I n t e n ţ i o n ă m d e a s e m e n i să luăm l egătura

c u c o n d u c e r e a L A . T . C . p e n t r u ca u n i i d i n t r e

v i i t o r i i abso l ven ţ i a i c l ase l o r de r e g i e să-şi

poa l ă da „ p r o d u c ţ i a " în c ad r u l a c es t u i S t u

d i o . Ne p r o p u n e m , i n aceeaşi o r d i n e dc i d e i ,

să inv i tăm p e n t r u c o l ab o r a r e r e g i z o r i v a l o

roşi d i n d i v e r s e generaţ i i , p e n t r u a t r a d u c e

i n v i a ţă d ez i d e r a t e l e e x p r i m a t e m a i sus. Deo

c a m d a t ă , n u p u t e m anunţa p ub l i c c a r e v o rf i spec taco l e l e pe care v i i t o r i i c o l a b o r a t o r i l e

v o r r ea l i z a , p en t r u că aces tea sînt în funcţ ie

d e f i n a l i z a re a p r o g r a m u l u i i n d i v i d u a l a l f ie

căru ia . S u b l i n i e m , i m p e d i m e n t e l e n u v i n d i n

p a r t e a noastră , c i d i n p a r t e a p r o g r a m u l u i în

ţ ă r ca t de a c t i v i t a t e a l ce l o r c u care a m f i

fericiţ i să c o l a b o r ă m .

2) . U n t e a t r u dc p r o v i n c i e nu-şi poate p e r - '

m i t e o strictă spec ia l i zar e , a l t m i n t e r i spus

u n p r o f i l ex ac t , aşa c u m sc p o a l e î n t imp la

c u t ea t r e l e bucureş l ene . Exp l i caţ ia es te f o a r t ela î n d e m î n ă ; în p r o v i n c i e , u n s i n g u r t e a t r u

t r e b u i e să a c o p e r e toată a r i a ce r in ţ e l o r u n u i

p u b l i c f o a r t e d i v e r s . De aceea , c o o r d o na t e l e

r e p e r t o r i u l u i n o s t r u sînt : d i v e r s i t a t ea t em a

t ică, m e s a j u l m a j o r şi e f i c i enţa educat i vă .

3 ) . 1 n acest sens a m i n c l u s în r e p e r t o r i u l

n o s t r u p i e s e c u o tramă clară, în care ps iho

l o g i a p e r s o na j e l o r este b i n e def in i tă , v e n i n d

în întâmpinarea u n u i p ub l i c c a r e este încă

în s t a d i u l de c l a r i f i c a r e a g u s t u l u i , î n p r o

cesu l de f o r m a r e et ică şi estet ică.

D e a s c m e n i , u n a r g u m e n t a l a l e g e r i i lucrăr i l o r d i n r e p e r t o r i u a r f i şi f o l o s i r ea m a x i m ă

a po t en ţ i a lu lu i actor icesc .

As t f e l , v o m p r e z e n t a d i n d r a m a t u r g i a c o n

t emporană na ţ i ona l ă Viaţa e ca un vagon P

de Paul Everac , Omul cu piciorul bandajat

dc F r a n e i s c M u n t e a n u , Judecata de la miezul

nopţii d e Gh . V l a d şi străină (Familia Con-

way şi timpul dc J . P r i e s t l e y ) , d i n d r a m a

t u r g i a universală c lasică (Azilul de noapte de

M a x i m G o r k i , Mizantropul d c M o l i e r e ) , a n

t ică (Elcctra de So f oc l e ) , o piesă p e n t r u c o p i işi t i n e r e t (Dulcea jarfuric zburătoare de Ro-

b e r l o M i l a n i ) .

4) . C e n t r u l de g r e u t a t e a l r e p e r t o r i u l u i ac

t u a l e i s t a g i u n i este, b ine în ţ e l e s , p r o m o v a r e a

d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e d i n care t e a t r u l n o s t r u

şi-a făcut u n m e r i t r e c u n o s c u t încă d i n a n i i

t recuţ i .

C r e d e m că p r i n această p r o g r a m a r e r e p e r

tor ia lă bazată în s p ec i a l p c d r a m a t u r g i a r o

manească ( în afară de t i t l u r i l e anunţa t e m a i

s u s , s întem g a t a să i n t r o d u c e m încă o piesă — în măsura apar i ţ i e i a l t o r t e x t e v a l o r o a s e —

dacă va f i c a z u l , p e n t r u o i l u s t r a r e m a i

hună a pos ib i l i t ă ţ i l o r de i n v e s t i g a r e şi t r a n s

m i t e r e a u n o r spec taco l e de c a l i t a t e ) , ne s i

t u ă m în a r i a t em a t i c i i t e a t r a l e a r e p e r t o

r i u l u i naţ i ona l d e c a r e v o r b e a m l a început .

N u n e rămîne dec î t s-o d o v e d i m . Cu încre

d e r e şi m a i ales c u mul tă muncă .

I n c o n c l u z i e , a m d o r i să s u b l i n i e m că

t o a t e o b i e c t i v e l e urmăr i t e în a c t i v i t a t e a

noastră sc înscr iu înt r -un adevărat p r o g r a m

a le căru i p u n c t e de susţinere sînt : u n r ep e r

t o r i u d i v e r s i f i c a t şi u n n i v e l c a l i t a t i v r i d i c a t ,

obţ inut p r i n t r - o r e p r o f e s i o n a l i z a r e actor icească]

şi p r i n t r - o m a i m a r e atenţ i e i n ceea ce

pr i veşte m o n t a r e a scenică.

N u ne f a c em i l u z i i că l u c r u r i l e se v o r

r ea l i z a i m e d i a t . N i c i n-a r f i p o s i b i l . D a r

p u t e m a f i r m a c u c o n v i n g e r e că, i n scurtă

v r eme, r ezu l ta t e l e vor f i cele d o r i t e dc no i şi.

m a i a'es, de p u b l i c u l n o s t r u .

AL . BÂRSESCU

d i r e c t o ru l Teat ru lu i dc Stat d i n

Reşiţa

Spectator// noştri —

partenerii noştri

1. De la o s t ag i une la a l t a şi p e

parcursul f i ecăre ia în p a r t e p r o b l e m e l e c u

care sîntem confruntaţ i s înt în ega lă măsură

ob işnu i te şi... s p ec i f i c e As i g ur a r ea une i s t r uc

t u r i co respunză toa re a c o l e c t i v u l u i , Stabili

zarea a c t o r i l o r i n c i u d a „ c h e m ă r i l o r de

s i r enă " ce răsună stărui tor d i n d i r ec ţ i a m a

r i l o r oraşe — ac o p e r i r ea in teg ra lă a r ep e r

t o r i u l u i , care se c u v i n e să păstreze e c h i l i

b r u l între intenţ i i (neapărat b u n e ) şi p o s i

bi l i tăţ i (nu t o t d e a u n a pe p o t r i v a i n t e n ţ i i l o r ) ,

ţ inuta spec taco l e l o r şi s p o r i r e a rezonanţei l o r

l a p u b l i c , per fec ţ i onarea s i s t e m u l u i d e r e l a

ţii c u s p ec t a t o r i i — iată d o a r o succintă e n u

m e r a r e a u n o r p r o b l e m e p o a l e n u n u m a i spe

c i f i c e , d a r în t o t cazu l r ea l e şi p r es an t e .

Există, totuşi , o trăsătură pe care a m

v o i - o d i s t i nc t i vă pe nt ru s tag iu nea 1974/1975

aşa p r e c u m — r i s căm c o n c l u z i a — a u ca -



r n c l e r i / a t - o în bună p a r t e e v o l u ţ i i l e d i n u l t i

m u l t i m p a l e t e a t r u l u i rcşi ţean. E v o r b a ,

p r e c u m se poate lesne în ţe l ege , de r i d i c a r e a

entităţi i spe c t a co l e l o r n oa s t r e piuă la n i v e l u l

la care sînt întruni te a t r i b u t e l e a u t e n t i c u l u i

act a r t i s t i c , l ' r c i n i / . e l c sînt «-reale, scena reşi-

ţcană n u acuză .abse nţa t a l e n t e l o r — d a r

a b i a d c a i c i îna inte int răm în z o n a p r o b l e

m e l o r „spec i f i ce " . . .

2. C r i t e r i i l a baza r e p e r t o r i u l u i ? V a l o a r e a

t e x t e l o r , î n ţ e l eg ind p r i n aceas ta î n g e m ă n a r e au n e i r e a l e încărcătur i de i d e i c u o e x p r e s i e

l i terară e lev ată ; f inal i tăţ i le f o r m a t i v - c d u c a -

t i v e a le spe c t a co l e l o r ; c o n t i n u i t a t e a , i lustrată

i n p r i n c i p a l p r i n r e p e r t o r i u , a p r o c e s u l u i

p e r m a n e n t de m o d e l a r e a conşt i inţe lo r ; pr e

f e r inţe l e p u b l i c u l u i , t r a t a t e n u ea nişte el e

m e n t e i m u a b i l e , ei în d e v e n i r e a l o r t rep tată

sp r e r e c e p ta r e a i pos t a ze l o r c om p l e xe ale «ar

t e i scenice . Şi c r e d e m că o l istă rep er to ria lă

c a r e c u p r i n d e , i n n u m a i şase t i t l u r i , p i e s e

ca Despot Vodă de V a s i l e A i e c s a n d r i , Inlr-o

singură scară d c I os i f JNugh iu , Misterioasa

convorbire telefonică de V . S toe n e scu ,

p r e c u m şi Evantaiul d c G o l d o n i şi

Katheleen d o M i c b a e l S e y c r s se situează

îndea juns de a p r o a p e de ex i g en ţ e l e enunţa t e .

S-ar m a i pu t e a d i s c u ta , d e s i gu r , d e sp r e

d is t r ibuţ i i l e a fară d i n ca l c de m a r i care f a c

i n a b o r d a b i l e , p e n t r u t e a t r e l e d e t a l i a c e l u i

d i n Reş i ţa , c î t eva b u n e p i e s e d i n d r a m a t u r

g i a noastră actua lă . Ş i c u m , pc deasupra, în

p r o v i n c i e e a de se o r i necesară m o n t a r e a în

p a r a l e l a spe c t a co l e l o r , n e îng ăd uim să ob servăm că , l a v a l o r i a p r o p i a t e , d r a m a t u r g i i

n - a r t r e b u i să ia t o t d e a u n a d r e p t e t a l o n

componenţa numer i că a c o l e c t i v e l o r de la

t e a t r e l e bucureş l ene .

3. A m urmăr i t să rea l i zăm o u n i t a t e în

d i v e r s i t a t e , adres îndu-ne , pc c î t p o s i b i l , t u t u

r o r c a t e g o r i i l e p u b l i c u l u i , p r i n m o d a l i t ă ţ i d i

f e renţ ia te dc r e a l i z a r e a d i a l o g u l u i , d a r î n

t r - u n u i şi acelaşi scop : înn obi l are a s pir i tuală

a ce lor care , şi în această s t a g i u n e , v o r f i

n u devar spec ta tor i i ci şi p a r t e n e r i i noştr i .4. Pe c a l i t a t e a artistică a f iecărui spectacol,

cond i ţ i e esenţ ia lă p e n t r u i n t r a r e a în r e z o

nanţă a g h i d u l u i şi sensibi l i tăţi i o m u l u i d i n

s t a l .

M I H A I RA ICU

regizor la Te a t ru l dc Nord Sa luMarc

Caracterul

militant al repertoriului

A z i n u m a i e u n l u c r u n o u c ă t e a t r u l

român esc es te u n t e a t r u p o l i t i c , a n g a j a t p e n

t l j i l i d l i l P t i d l i

C o m u n i s t R o m â n . A n u l m a r i l o r sărbător i , E l i

berarea şi C o n g r e s u l a l X l - l e a punc t ează a z i

m a i p r e g n a n t , at î t t e m a t i c cît şi c a l i t a t i v ,

ceea c e o a m e n i i d e t e a t r u d i n R o m â n i a

cons ideră cred inţa l o r , a taşa ment u l l o r l i b e r ,

e n t u z i a s t şi a c t i v : p o l i t i c i i p a r t i d u l u i , în ţe

leaptă sa c o n d u c e r e , v i c t o r i i l e s a le i m p o r

t a n t e . A c e s t c e n t r u d e g r e u t a t e a l p r o g r a

m u l u i t e a t r e l o r n oa s t r e sc poa t e c on s i de r a

g e n e r a l , nocx i s t î nd n i c i u n t e a t r u care să

facă excepţ i e . D e c i , o trăsătură ge n e ra l v a l a bilă e c a r a c t e r u l m i l i t a n t , a n g a j a t , p a r t i n i c

a l r e p e r t o r i u l u i t e a t r e l o r n oa s t r e , exp r im înd , .

i n m o d l i m p e d e , poz i ţ ia part inică a o a m e n i

l o r d e t e a t r u d i n R o m â n i a . N i c i u n o m d c

t e a t r u d i n ţ ară n u do reş t e a l t c e v a decît să

clădească s o c i a l i s m u l c u m i j l o a c e l e n o b i l e

ca r e îi s t a u l a d i spoz i ţ i e , n i c i u n o m d e

t e a t r u n u face ex ce pţ i e de la ceea ce se

che am ă : a f i o m p o l i t i c . N i c i nu s-ar p u t e a

a l t f e l , p e n t r u că e i reprez intă , cu m i j l o a c e

a r t i s t i c e , p r o g r a m u l i d e o l o g i c c e l m a i a v a n

sat , co l ma i ş t i inţ i fi c , ce l m a i d e p a r t e v ă z ă t o r .

D a r , deşi există o trăsătură speci f ică atît

de pu te rn i că , cupr inz înd t o t a l i t a t e a t e a t r e l o r

d i n (ară. ex istă ş i trăsătur i de m a i mică

impor tanţă , c adevăra t , care l e caracter i zează

s e pa ra t , p c f i e ca re . De la t e a t r u l a t e a t r u ,

de la oraş la oraş, de Ia c o l e c t i v l a c o l e c t i v ,

a p a r ace l e e l emente ca re p u n f i e ca re r eper

t o r i u într-o lumi nă di fer i tă : după p u b l i c ,

după trupă, după baza mater ia lă — clă

d i r e — f inanţe ş i după acea opţ iune sub i e c

t ivă a g u s t u l u i a r t i s t i c a l t e a t r u l u i , care , l ar i n d u l său. se c o m p u n e d i n asp i ra ţ ii l e r e g i

z o r i l o r , a m b i ţ i i l e a c t o r i l o r , a l e g e ri l e d i r e c t o

r i l o r . . .

P u b l i c u l , t r u p a , baza mate r i a l ă , cond i ţ i i l e

do de p l a sa r e botărăsc m u l t . S-ar păr ea că

aces te condi ţ i i s înt o a r e c u m o b i e c t i v e . Şi

totuşi. . . C i l e t e a t r e n - a m văzu t depăş indu- l e

parţ ia l sau t o t a l ?... \AI un e l e t e a t r e op ţ iunea

art ist ică a depăşi t u n e o r i g reu tă ţ i l e o b i e c t i v e

şi a c o l o u n d e n u s-a încercat c h i a r a v e n

t u r a , s-au r e a l i z a t v i c t o r i i d i n ceea ce s-a

c r e z u l l a început că vo r f i eşecur i . A m p r i v i t

î n t o tdeauna cu admi ra ţ i e a s e m e n e a încercăr i

ş i , poa te tocma i d e a c e e a , m - a m a n g a j a t p e

acelaşi d r u m . A m s o c o t i t a r g u m e n t e l e pro ş i

c o n t r a şi a m ră ma s pînă la ur mă să u r m e z

d r u m u l m a i î nd răzne ţ . Poa to că a m f os t şi

o b l i g a t t o c m a i d o u n e l e condi ţ i i s-o fac.

Cine şt ie dacă av în d u n t e a t r u c u t o a t e

con d i ţ i i l e l a d i spo z i ţ i e , n u m-aş f i „ îm bu r-

g h e z i t " în t r -o c o m o d i t a t e stup idă , t o c m a i

p e n t r u că a n r o a p e t o t u l m i se servea c ape t avă . C o l e c t i v u l ar f i f o s t n u m e r o s şi

v a r i a t , p u b l i c u l d o t e a t r u ar f i u m p l u t săl i le

l a o r i c e r e p r e z e n t a ţ i e f i i n d d o r i t o r d e t e a t r u ,

b u g e t u l a r f i f o s t c o n f o r t a b i l etc . D a r să

n u - m i f ac proce se de intenţ i e i m a g i n a r e si să

mă reîntorc I a r e p e r t o r i u l T e a t r u l u i d e N o r d

S a t u M a r e , secţ ia română.

S p u n e a m că trăsătura speoifică e că d o r i m

m e r e u să ne au tode păş im . P robă , că u n m i c

t e a t r u c u 0 trupă do 2 2 d e c o m p o n e n ţ i

f t i i i i i î t b i f 2 0 )



U n p u b l i c în f o r m a r e ( lotu şi a m reuşit să

f a c e m p e n t r u f i e c a r e premieră 14 spec taco l e

în a b o n a m e n t l a S a t U M a r e ) , cu cond i ţ i i

m a t e r i a l e m o d e s t e , c u o pi aţă de des f ace r e

a s p e c t a c o l e l o r în judeţ f o a r t e mică (cămine

p u ţ i n e , m u l t e i m p r o p r i i ) a l a n s a i în d e c u r s u l

a c i n c i s t a g i u n i de c înd există , t e x t e — n u

n u m a i p r e m i e r e pe ţară — ci şi de m a r e

v a l o a r e dramat ică , l i terară ş i educat ivă . . . au

v ă z u t l u m i n a r a m p e i l a n o i , p e n t r u p r i m a

oară C o n s t a n t i n Cbir i ţă eu Oţelul şi R u m u l u sD i n n u CU Trenul <le Ari juri. p r e c u m şi p r e

m i e r e l e pe ţară Manevrele de De.âk Tamâs

şi Inundaţia d e T e o d o r M a / i l u . L a S a t u M a r e

s - a j u c a t d e c o l e c t i v u l r o m â n , p e n t r u p r i m a

oa ră , S e a n O 'Casey — Ro ţ i i trandafiri numai

pentru mine, S h a k e s p e a r e — Timon din Alena,

G o e t h e — Clavigo, E u r i p i d e — Ciclopul e t c .

ca să le înşir pe cele m a i i m p o r t a n t e . A c e s t e

t e x t e m a i p u ţ i n j u c a t e , d a r d e m a r e p r e s t i

g i u l i t e r a r , dovedesc că am încerca t d r u m u l

m a i puţ in bătător i t , ş i p o l i t i c a noastră de

r e p e r t o r i u , pe cît a p u t u t , s-a avî nta t în

d o m e n i i n o i .

C r ed inc i oş i a c e s t e i „ t rad i ţ i i " , ş i r e p e r t o r i u l

1 9 7 4 — 7 5 c u p r i n d e măca r două t i t l u r i n o i ,

Rugul d e O c l a v Măgureanu ş i Regele

Inan d o S h a k e s p e a r e . Ţ o a l e acestea ,

alătur i de p i ese ca Idolul şi Ion

Anapoda ( G . M . Z a m f i r e s c u a făc ut cî nd va

u n t e a t r u l a S a t u M a r e ) . Intre noi doi n-a

fost decit tăcere, Trei surori. Intrigă şi iu

bire etc . Ace ast ă trăsătu ră spec if ică a t e a

t r u l u i n o s t r u , p e ca r e n - a m p u l u l - o e x t i n d e

p r e a m u l t la a u t o r i i r o m â n i c o n t e m p o r a n i ,

deoarece e i pre f e ră t e a t r e l e m a i m a r i , ne -a

c o n f i r m a t că autodepăşirea Ia r e p e r t o r i u ce r c

î n m o d c a t e g o r i c o aut od ep ăsi re şi la p u n e

r e a în scenă. Forţe le n o a s t r e r e g i z o r a l e , sce

n o g r a f i c e şi m a i a les actor iceşt i au v a l o r i

f i c a t d o m u l t e or i în d is t r ibuţ i i f o a r t e în

d ră zne ţ e f o n d u l d e i d e i a l a ce s t o r v a l o r o a s e

t e x t e .

A d o u a t răsătură spec i f ică de ca r e m i - a s

p e r m i t e să v o r b e s c , r e f e r indu-mă l a t e a t r u l

n o s t r u , ar f i t inereţea c o l e c t i v u l u i . Aceas t ă

t inereţe are două r e p e r c u s i u n i : una , de ca r e

ţ in em m a i pu ţ in s camă , p r i v i t u l p o t r i v i r e a

d i n t r e a c t o r i şi p e r s o n a j , ţ in ind s e a m a n u d o

g e n ci de vîrsta şi l i p s a l o r de exp er ie nţă şi

a d o u a , d e c a r o ţ in em f o a r t e m u l t c o n t — fe

l u l de a g înd i c o l e c t i v a l t r u p e i . P r i m a

pro b l e mă n -a ş m a i t r a t a - o , f i i n d c la ră . A c t o r i

t i n e r i în r o l u r i t i n e r e ?... X u ! A c t o r i t i n e r i ,

atac înd o r i c e f o l do r o l u r i a l e l i t e r a t u r i i u n i

v e r s a l e . D e a l t f e l a t r e c u t e p o c a l u i R o m e o

c h e l s a u a l u i I f a m l e l cu bur t ă n u m a i p e n

t r u că au m a i mul ţ i an i do t e a t r u . D e c i .

r e p e r t o r i u l n o s t r u este — d a r în mică mă

sură — condiţ ionat de t inereţea t r u p e i , p r i

v i n d cond i ţ i a dc d i s t r i b u i r e a in te rpre ţ i lor .

A l d o i l e a l u c r u , l a oare m ă r e f e r întot

d e a u n a e u m a r e plăcere , es t e f e l u l co l e c

t i v do g înd i r e a l a c e s t e i t r u p e t i

n e r e . F i i n d puţ in i , a p r o a p e t o a t e p r o b l e

m e l e e o n s t i t u i c l a n o i u n m a t e r i a l de d iscuţ ie

şi d e z b a t e r e în p l e n G i n d i r e a t i n e r i l o r c a

întotdeauna, se avîntă şi la l u c r u r i l e p o s i b i l e

d a r u n e o r i şi la i a d e i m p o s i b i l e . C e r n u t e

puţ in, (de capătă p u t e r e de viaţă şi de m u l t e

o r i c u s u c c e s . A g înd i u n r e p e r t o r i u c u o

m i n t e pină la t r e i z e c i d c a n i p o a t e f i o

m a r e reuşi tă , d a r c h i a r dacă n u este în

l o i a l i t a t e a l u i o reuşită , e l poar tă u n ger

m e n e d c p o r n i r e p e c a r e poa t e mai t î r z iu ,

c u o m i n t e matură , n u l - a m m a i p r o p u n e .

Surp r inză t or , u n t înăr a b s o l v e n t d o r eg i e

p ropune l a no i un Sean O ' C a s e y , i a r u n a l tt înăr r e g i z o r Trei surori... A c t o r i i se g r u

pează în j u r u l a ce s t o r i d e i c u e n t u z i a s m şi

a s t f e l a p a r e şi s p e c t a c o l u l . T r u p a î n t r e v e d e

d e c i , in i ţ ia l , p o s i b i l i t a t e a d e c o m u n i c a r e c u

c o n t e m p o r a n e i t a t e a p r i n p i e s e l e p e c a r o l e

p r o p u n e să le j o ace , ia r în m a j o r i t a t e a c a z u

r i l o r oeoa ce p r o p u n e eoloel i v u l i n c luz înd

r e g i z o r i , s c e n o g r a f i — r ă m i n e h u n p r o p u s şi

n u o dată succes !...

A c e s t e a s înt t răsătur i le spe c i f i c e a l e r e p e r

t o r i u l u i n o s t r u , c r i t e r i i l e d e a lcătu i re , a r g u m e n t e l e p e n t r u susţ inerea l u i ş i. .. c e n t r u l

l u i d c g r e u t a t e f i i n d az i ş i în totdeauna p i e s a

or ig ina lă contemporană bună. . .

d i r e c t o ru l Teat ru lu i .Magh iar dcSta l din Timişoara

Ne dorim un

teatru popular

1. S-a v o r b i i şi se vorb eş te în c o n t i n u a r e

f o a r t e m u l t d e s p r e p u b l i c ; ca r e r ămîne în să

t t î t i t



P o r n i n d de la ac es t c o ns i d e r en t , t e a t r u l n o s t r u

a o r g a n i z a t c î t e va sonda j e soc i o l og i c e , u i

m i n d ea in c u r s u l s t a g i u n i i v i i t o a r e să se

p r e l u c r e z e d a t e l e întreg i i a n c h e t e soc i o l og i c e ,

i n c u r s u l căreia se prelu crea ză răspunsuri

de la peste 2.000 de subiecţ i int erog aţ i ,

p e n t r u a a v e a o I m a g i n e c î t sc p o a t e d e

clară şi exactă a componenţe i , pre f e r i n ţ e l o r

şi pregătiri i p u b l i c u l u i n o s t r u . U n l u c r u

p a r e să f ie dc pe a c u m e v i d e n t : m a j o r i t a t e a

s p e c t a t o r i l o r noştri s i n i m u n c i t o r i , o p o n d e r eî nsemnată a v i n d , i n c a d r u l ac e s t e i c a t e g o r i i

c e i c a r e trăiesc la oraş de m a i puţ in de

15 a n i . Aceste- d a t e a u i m p u s c o n d u c e r i i 0

o r i e n t a r e s p r e o pol i t ică reper tor ia lă de tea

t r u . . p o p u l a r " , de largă audienţă, fără ca

aceasta să însemne s us t r ag e r e de la îndato

r i r i l e m a j o r e i d e t e a t r u l u i : acela d o a p r o

paga o artă angajată, cu u n înal t co nţ in ui

i d e o l o g i c o - p o l i l i c şi <-ducnt iv , în care scena

e s t e o tribună şi t e a t r u l un l o c d e a re

f l e c t a a s up r a p r o b l em e l o r m a j o r e a l e c o n

t emporane i t ă ţ i i .

C u m această intenţie! se real izează î n c a

d r u l u n u i r e p e r t o r i u î n t o cmi t ca a t a r e , a r n

p o r n i t în p r i m u l r înd să as ig urăm prezenţa

perm ane ntă , de l a prem ieră la premie ră a

p u b l i c u l u i . A m găsit că so luţ ia cea m a i bun ă

este de .a iniţia c o n t r a c t a r e a u n o r a b o n a

m e n t e p e n t r u t o a t e p r e m i e r e l e s t a g i u n i i p r e

c ed en t e şi co nt in ua tă piuă la d es c h i d e r e .

P r e c u m şi e x t i n d e r e a s t a g i u n i l o r p e r m a n e n t e

d i n a l te local i tăţi de la 7—

e î te au fostpînă a c u m a — la 0 — 1 0 , ceea ce înseamnă o

a p r o p i e r e de l i m i t a u n o r a s e m e n e a .angajări .

I n aceste oraşe şi local i tăţi , t e a t r u l îşi pre

z intă întregul r e p e r t o r i u . P e n t r u a ne arăta

preţuirea ce n u t r i m faţă ' d e t o t p u b l i c u l

n o s t r u , prezen tăm d i n c în d în c înd e î te o

p remi e ră c h i a r în aceste local i tăţ i .

A c u m u n a n T e a t r u l M a g h i a r d e Sta t d i n

T imişoara a sărbător i i două d e c e n i i d e

ex is tenţă , cu c a r e p r i l e j s-a o r g a n i z a t o largă

dezbater e despre că i l e ş i modal i tă ţ i l e de dez v o l t a r e a le t e a t r u l u i . Ua d ez b a t e r e a p a r t i c i

p a t u n î n s e m n a t n u m ă r d e o a m e n i d e t ea

t r u p r i n t r e ei şi c r i t i c i şi z iar işt i d i n în

t r eaga ţară. S-a s u b l i n i a t la această d e z b a t e r e

p r o m p t i t u d i n e ; ! t e a t r u l u i n o s t r u faţă de f e l u

r i t e l e so l i c i tăr i , s imţu l de răs pun dere c u care

a p a r t i c i p a t la t oa t e compet i ţ i i l e naţ iona le a l e

inst i tu ţ i i l o r de ar tă pro fes iona lă , r e z u l t a t e l e

însemnate obţ inute cu s p ec t a c o l e a g i t a t o r i c e

p o l i t i c e (de p i ldă. Fidelitate de I T a j d u G y o z o ,

p r e m i a t în 1 9 7 1 , c u o c a z i a „ Z i l e l o r d r a m a *t u r g i e i o r i g i n a l e " o r g a n i z a t e în c i ns t ea s em i

c e n t e n a r u l u i P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n ) .

A n u l acesta „Scena l i t e ra ră " a t e a t r u l u i , care

u c o m p l e t a t r e p e r t o r i u l p r o p r i u z i s cu n u

m a i puţ in dc 5 s pe c tac o l e în premieră — cu

p o e z i i , m o n t a j e d i n creaţ ia auto hto nă — şi -a

încheiat s t a g i u n e a c u u n s p e c t a c o l - d o c u m e n t

închinat an i ve r să r i i a 3 0 d e m i i de la o l i l i e -

rare . ' i p a t r i e i de s ub domina ţ i a fascistă, în

t o c m i t p e baza că r ţ i i l u i I T a r a l a m b Zincă

A fost ora II

Pe v i i t o r , p r e o c u p a r e a noastră este să p r o

pagăm în c o n t i n u a r e acest g e n , c o r e l a t c u

intenţia de a s l u j i în ge ne re o artă real istă,

angajată, axată pe p r o b l e m a t i c i i majoră a

c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i n o a s t r e , în c are m u n c a

c r e a t o a r e şi r e s p o n s a b i l i t a t e a c i v i că a .acto

r u l u i să-şi dobindească p o n d e r e a Cuveni tă ,

alăt uri şi în egal ă m ăsu ră cu r e g i a , l a v a l o -

r i l i c a r e a integrală a u n o r t e x t e c i t m a i v a l o

roase,.

2. în c o n f i g u r a r e a r e p e r t o r i u l u i , a m p o r n i t

de la c o n s i d e r e n t u l — ( d e s i g ur aceas ta n u

este cev a n o u în o r i e n t a r e a noastră) — că

u n t e a t ru soc i a l i s t n u poa te e x i s t a fără o

pol i t ică repe rto r ia lă social istă, de natură, p r i n

u r m a r e , să s p r i j i n e , construcţ i i ! socialistă,

p r i n răspunsur i j u s t e pe p l an i d eo l o g i c , şi

e f icace p e p l a n a r t i s t i c , . ad us e p r o b l em e l o r

z d e l o r noas tre , şi de natură să pătrundă

e f e c t i v — p e c a l e a m i j l o a c e l o r e i spec i

fice. — în conşti inţa s p e c t a t o r i l o r , d e a c o n t r i b u i as t f e l , l.a t r a n s f o r m a r e a poz i t i v ă a

vieţ i i o m u l u i , f ă c îndu - l ma i r e c e p t i v faţă de

v a l o r i l e m o r a l e , e t i c e şi p o l i t i c e .

D o r i n d u - n e u n t e a t r u popular , a m e x c l u s

d i n p l a n u r i l e n o a s tr e v i i t o a r e t o t ce n i s-a

părut încă nec l a r , n e f i n i t , sau în care e x p e

r i m e n t u l ar av ea p r eponde renţă . T e a t r u l

n o s t r u , care a p a r c u r s u n d r u m s i n u o s de

autoper fec ţ i onare ş i p r o f e s i o n a l i z a r e , f i i n d în

f i inţat a c u m m a i b i n e de două d ec en i i ( d r ep t

împ l in i r e a u n u i v i s d c peste o jumă tate deseco l ) în m a j o r i t a t e d i n m u n c i t o r i , t r e b u i e să

d e v i n ă r e a l m e n t e u n t e a t r u a l m u n c i t o r i m i i ,

a c u m , Cînd îi sînt as i gu ra t e t oa t e cond i ţ i i l e

în aspiraţ ia sa de împ l in ir e art ist ică, fn -

sistînd în inlenţi i i de a p r a c t i c a u n t e a t r u

r e a l i s t , selecţ ia noastră d i n creaţ ia a u t o h

t onă , con t emporană , clasică şi univers/dă. a

f o s t atentă , deo pot r i v ă h i ex i g enţ e l e de o r d i n

t e m a t i c ca şi Ia cele de o r d i n u l g e n u r i l o r

p i e s e l o r , d a r m a i a l e s a ţinut scamă de

e x i g e n ţ e l e t i n e r i l o r s p ec t a t o r i , c a r e fac p r e ponderenţa p u b l i c u l u i n o s t r u . M e n ţ i o n ă m

a i c i că t e a t r u l n o s t r u prez intă , d e a l t f e l , d c

a n i d e z i l e , s p ec ta c o l e p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t ,

c e e a ce nc -a adus şi c î teva rea le succese ,

p r i n t r e c a r e şi două p r e m i i l a p r i m u l f e s t i

v a l a l s p ec t a c o l e l o r p e n t r u t i n e r e t şi c o p i i

de h i P i a t r a N e a m ţ .

4. N - a m v r e a să pă re m l ips i ţ i d e m o

des t i e . D a r cunoaş t em, d i n p r o p r i e e x p e r i

enţă , a v a t a r u r i l e u n o r c o n c e p ţ i i , c a r e acordă

p r i m o r d i a l i t a t e u n c i a , sau c î t o r va p i e s e d i n

r e p e r t o r i u . De aceea , am d o r i c a p u n c t u l d e

g r e u t a t e în r e p e r t o r i u l v i i t o a r e i s t a g i u n i s-o

c o n s t i t u i e r e a l i z a r e a în t regului r e p e r t o r i u l a

cea m a i îna l tă ex igenţă . Ne f a c e m totuşi u n

ac t d c m î n d r i e d i n f a p t u l că n e - a m p r o p u s

două p r e m i e r e a b s o l u t e , şi că d i n t o t a l u l d e

7 p r e m i e r e 4 v o r .aduce în faţa s p e c t a t o r i l o r

p i e s e d i n d r a m a t u r g i . ! au tohtonă c o n t e m p o

ă



IULIUS M O L DO V A N

d i r e c t o r u l T e a t r u l u i de Stat d i n

Tg. Mureş

In lumina

Programului

2— 3 . Ne - am străduit să închegăm un re -

l><>r i i ir iII cu un de n s conţinui dc u l e i c o n

t empo rane , c a r e să încerce u n răspuns — s a u

u n i i m u l t e — d i v e r s e l o r d e z i d e r a t e a l e c on -

cel'ăţenilor noştri dc toate \ îrstel e şi p r o f e

s i i l e . A p o i . să înscriem m a i hotărît t e a t r u l

în o r l i i t a f a c t o r i l o r educaţional i , în l u m i n a

p r o g r a m u l u i i d e o l o g i c a l p a r t i d u l u i n o s t r u ,

p r i n spec taco le eu un c l a r m e s a j p o l i t i e o -e d u c a t i v şi de o el eva tă ţinută artis tică.

Un c r i t e r i u d e l o c n e g l i j a t a fost şi n c c l n a l

f o l o s i r i i cî t m a i d e p l i n e a c a d r e l o r a r t i s t i c e

a l e t e a t r u l u i . în s e n s u l s e r v i r i i dezvo l tă r i i

l o r p r o f e s i o n a l e .

De a l t f e l , pe relaţia p u l d i c - c a d r o a r -

t i s t i e c - r e p e r t o r i u se înscriu t o a t e c r i t e r i i l e a l

cătuir i i r e p e r t o r i u l u i pe s t a g i u n e a în c u r s ,

d i n care a n i d o r i să se desprindă cu a c u i t a t e a c tu a l i t a t e a z i l e l o r n o a s t r e . în ţe leg acest

l u c r u i n s e n s u l contr ibuţie i pe c a r e t r e bu i e

să o a v e m , în c a l i t a t e de art işt i a i Rom âni e i

soc ia l i s t e , la d e z b a t e r e a i d e i l o r c u ca re se

confruntă l u m e a contemporană , s u b l i n i i n d

p r i n f o rme spec i f i c e şi con vin găt oar e poz i ţ ia

noastră faţă de p r o b l e m e l e o m e n i r i i şi, în

c o n t e x t , contribuţia Ia r e a l i z a r e a , p e p l a n u l

conşti inţei, a c o m a n d a m e n t e l o r oe d e c u r g d i ne t a pa actuală a edif icăr ii socie tăţii s o c i a l i s t e

m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e pe păni înlu l Hoinâni e i .

K v i d o n t , d o r i m .acest l u c r u în aspi raţi a ( -

s o l i d a r i i poziţiei pe ca re t e a t r u l r omânesc

o dem ons tre ază în mişcarea teatrală m o n

dială.

i . A m v r e a ca s t a g i u n e a v i i t o a r e să n u ne

r i d i c e „ p r o b l e m e s p e c i f i c e " . De c î ţ i va ani

t e a t r u l n o s t r u se stră duie şte să-şi cre ez e u n

p r o f i l m a i c o l o r a t în p e i s a j u l t e a t r a l naţio

n a l , atît ca r e p e r t o r i u ( v a l o r i f i c a r e scenică a

a c e s t u i a ) , cît şi ca evoluţie a a c t u l u i c r e a t i v

r e g i z o r a l - a c t o r i c c s c . D i n aces t punc t de ve

d e r e se r idi că, f ir eşte, u n şir de p r o b l e m e

spec i f i c e l e ga t e de relaţia t e a t r u - p u b l i c , în

s e n s u l găsir i i c e l o r m a i d i r e c t e şi m a i e f ic ace

m i j l o a c e d e e x p r i m a r e teatrală, p r i n c a r e

i d e i l e încorporate în t e x t şi s pe c t a c o l să pă

trundă în conşti inţa m a s e l o r , g înd indu-mă în

p r i m u l r înd Ia t i n e r e l .

4. Dacă u n r e p e r t o r i u are un a n u m e

. . c en t ru de g r e u t a t e " , a t u n c i acesta n u p o a t e

f i d e c i t u n cerc cît m a i l a r g şi mai c o n

s i s t e n t de i d e i şi preocupări c o n t e m p o r a n e ,

ceea ce înseamnă a b o r d a r e a c u c u r a j , r e s p o n

s ab i l i t a t e politică şi com pet en ţă profesio nală

a . a c e l e i d r a m a t u r g i i româneşti şi u n i v e r s a l e ,

care e p u t e r n i c angajată în de z ba t e r e a p r o

b l e m e l o r m a j o r e ale actual i tăţ i i . A c e a s ta p e n

t r u că n u c r e d e m că u n r e p e r t o r i u t r e b u i e

să aibă u n a n u m e c e n t r u d o g r e u t a t e , r e p r e

z e n t a t de 0 a n u m e piesă sau u n a n u m e a u

t o r , c i acesta să se c o n s t i t u i e dîntr-un mă

n u n c h i de i d e i va l o r o ase , că rui a să i sc s u b

o r d o n e z e t o a t e e f o r t u r i l e c r e a t o a r e a l e u n u i

întreg c o l e c t i v a r t i s t i c .



V I R G 1 L _

PETROVICI

Sunet şi luminăP r e z e n ţ e c o n s t a n t e , d a r îndeobşte s i n g u l a

r e , în ambianţa culturală de vară a C a p i t a

l e i n o a s t r e , s p e c t a c o l e l e de „Sunet şi l u m i n ă "

a u m a r c a t u n ascendent * n u n u m a i c a n t i t a t i v '

c i şi v a l o r i c în s e z o n u l e s t i v a l do cur îml

încheiat.

S u b acest g e n e r i c a u fost r e u n i t e n u m a i

puţin d e c i n c i p r e m i e r e c a r e s-au desfăşurat

s i m u l t a n , pe o bună perioadă de t i m p , i n

d i f e r i t e l o c u r i r e p r e z e n t a t i v e ale Bucureşt i lor.

Se p o a t e v o r b i d e c i de o veri tabi lă s t a g i u n e

d e „Sunet ş i lumină", dc a l t f e l p r i m a de la

apari ţ ia , în I 9 ( i 7 , a a c e s t o r reprezenta ţ i i de

S'Uteză audio-VÎZUală i n ţara noas tră.

G e n u l c a a t a r e se i m p u n e , i a r p e r s e v e

renţa şi s p r i j i n u l c o n c r e t a c o r d a t e , p e n t r u

susţinerea i d e i i , de către C o m i t e t u l p e n t r u

Cultură şi Kducnţie Social istă al M u n i c i p i u

l u i Bucureşt i , p r e c u m .şi s o l i c i t u d i n e a m a n i

festată, în acest a n , do o m a r e p a r t e d i n t r e

ins t i tuţ i i l e l i r ica- şi d r a m a t i c e a l e C a p i t a l e i

meri tă a f i , fără r e z e r v e , a p l a u d a t e .

C u m ora şi f iresc;, ambianţe le- n a t u r a l e

a lese , în v e d e r e a pre zen tă r i i a c e s t o r m a n i

festări a r t i s t i c e n o c t u r n e , s -au in le rcondi ţ io-

m i t c u s c e n a r i i l e ce au s l u t la baza s p e c t a

c o l e l o r r e s p e c t i v e .

M o n u m e n t u l K r o i l o r P a t r i e i , a l t o r e l i e f u r i l e

ce îl mărginesc şi clădirea A c a d e m i c i M i l i t a r e

a u c o n s t i t u i t a r g u m e n t u l u n u i v i b r a n t S p e c t a

c o l p a t r i o t i c i n t i t u l a t s e m n i f i c a t i v : Eroi au

fost, croi sint incâ. A i c i , pe d e a l u l C o t r o c e n i -

l o r , u n d e od in i oa ră p a n d u r i i l u i T u d o r şi-au

aşezat tabăra, iar peste an i urmaş i i u rmaş i lo r

l o r , în t i m p u l e v e n i m e n t e l o r de la '2.5 A u g u s t

I9V I . îşi apărau, ca şi a t u n c i , fiinţa şi d e m

n i t a t e a n e a m u l u i , s-au r e m e m o r a t p a g i n i g l o

r ioase c l in i s t o r i a pl ină de j e r t f e d a r d o p i l

d u i t o r e r o i s m a p o p o r u l u i n o s t r u , s-au a m i n

t i t f a p t e t r e c u t e şi p r e z e n t e , s-au e v o c a t n u m e ,

l o c u r i şi m o m e n t e de răsunet în conşti inţa

naţională.

Răs fo ind c a r t e a de a m i n t i r i a v e c h i i Curţi

domneşt i , şcenar iu l P i e i Crişan a a d u s m ă r

t u r i i d e m n e de laudă d e s p r e t r e c u t u l a c e s t u i

m o n u m e n t i s t o r i c , mărtur i i pe c a r e l c - a r a

c o r d a t l a i s t o r i a , de i e r i şi de azi Î I cetăţi i

l u i l l u c - u r şi a păm înl ulu i român esc.

în Cişmig iu, T e a t r u l M i c a c o n t i n u a t t r a d i

ţia, începută a i c i î n 19 71 , d c p r e z e n t a r e a

u n o r p a g i n i a n t o l o g i c e — cu pr ecă de re ele

inspiraţ ie patr iot ică — d a t o r a t e s c r i i t o r i l o r a l e

că ror b u s t u r i de piatr ă străjuiesc r o t o n d a

p a r c u l u i c e n t r a l a l C a p i t a l e i n o a s t r e

C u r t e a inter ioară a m u z e u l u i „ Ge o rge

E n e s c u " a s e r v i t d r e p t c a d r u p e n t r u e v o c a r e a

u n o r aspec t e s e m n i f i c a t i v e d i n v ia ţa ş i a c t i

v i t a t e a m a r e l u i n o s t r u m u z i c i a n . I a r Într-O

In imoasă po iană c l in p a r c u l Herăs trău, măr

ginită ele c o p a c i umbroşi , împresurată eh;

s t a l u i şi amenajată cu c î teva e l e m e n t e r u s

t i c e ele bun gus t ( f în l î ni , o căpiţă ele f i n . u n

j g h i a b e t c. ) , c o o r d o n a t o r i i s p e c t a c o l u l u i , a c t o

r u l G e o r g e Bănică şi a r h i t e c t u l Pe t r e Pădure ţ ,

a u încercat să m a t e r i a l i z e z e în i p o s t a z e i n e

d i t e n e m u r i t o a r e l e v e r s u r i e m i n e s c i e n e .

Du pă c u m se- p o a t e o b s e r v a , t e m a t i c a s p e c

t a c o l e l o r ele . . Sune t s i lumină" a fost var ia tă ,

ceea ce a c o n d u s , c u m er a şi «le aşteptat, l amodal i tăţ i d i f e r i t e de r e z o l v a r e a s c e n a r i i l o r

p r o p u s e . Şi, în bună măsură intenţi i le r e a l i

z a t o r i l o r s-a u înscri s pe c o o r d o n a t e l e - g e n u l u i

— c h i a r clacă au e x i s t a t o se r i e d e d i s c r e

panţe i n t r e m i j l o a c e l e m a t e r i a l e a v u t e la d i s

pozi ţ ie ş i cerinţele t e x t e l o r , cî nd n u s-ai n t e r e s a t ca însăşi s c e n a r i i l e r e s p e c t i v e să n u

f i f o s t s u f i c i e n t r a p o r t a t e la aceste p o s i b i l i

tăţi, în genere- sc p o a t e însă a f i r m a că o

parte-, mai mică sau mai m a r e . d in s e cven ţe l e

f iecărui s p e c t a c o l , şi t o a t e reprezentaţ i i l e l a

un l o c , a u a v u t d a r u l să c r i s t a l i z e z e o i m a

g i n e m u l t m a i exactă eh cit piuă a c u m , p r i

v i n d v i r tu ţ i l e a r t i s t i c e şi condi ţ i i l e d c r e a l i

zare a u n o r asemenea mani fes tăr i .

Aşa c u m . de a l t f e l , rezult ă şi d i n d e n u m i

r ea l o r , s p e c t a c o l e l e de acest gen îşi justi f icăexis tenţ a artistică şi forţa l o r em oţ io na lă p r i n

m o d u l în eare t e x t u l sc r i s îşi găseşte c o n c r e

t i z a r e a in potenţ ia lu l v i r t u a l c r e a t o r a l s u n e

t u l u i şi al l u m i n i i . P r i n t r - o justă r e p a r t i z a r e

ş i pozi ţ ionare a a p a r a t e l o r de i l u m i n a t , p r e

c u m şi p r i n f o l o s i r e a adecvată a f i l t r e l o r d e

c u l o a r e se pot obţine e fecte p l a s t i c e şi d r a

m a t i c e , s u g e s t i v e ş i emoţionante . în depl ină

con cord anţă c u vo ce a omen easc ă şi cu e fec

t e l e s onore înregistrate pe bandă de m a g n e

t o f o n .

C o l o a n e l e , c a p i t e l u r i l e , bolţ i le ş i a r c a d e l e de

p e t r a s e u l i t i n e r a n t de la C u r t e a Veche , v a l o

r i f i c a t e p r i n lumină de către e l e c t r i c i e n i i Te a

t r u l u i . . Lu c ia S t u r d z a B u l a n d r a " . î ndrumaţ i dc

T i t i T r a n d a f i r i d i s . au căpătat c o n t u r u r i i n e

d i t e şi p l i n e d e f a r m e c în întunericul nopţi i .

I n s p e c t a c o l u l Amintirea scriitorilor, p r e z e n

t a t în p a r c u l Cişmig iu , e f e c t u l de f lăcări pe

s o c l u l s t a t u i i l u i Bă loescu s au t r i c o l o r u l l u m i

n o s ce înfăşură p o s t a m e n t u l b u s t u l u i l u i V a -

s il e A l e e s n n d r i i n t e n s i f i c a u f i o r u l p r o f u n d

p a t r i o t i c a l m o m e n t e l o r r e s p e c t i v e T o t a i c i



T i l i C o n s l n n t i n c s c u a găsit cîteva soluţi i deo

s e b i t d e i n t e r e s a n t e d e s c h i m b a r e a f i z i o n o

m i e i p o r t r e t u l u i dăl tu i t i n p iat ră a l u i M i h a i

E m i n e s c u , p r i n f o l o s i r e a comb ina tă a m a i

m u l t o r s u r s e de lumină, d i f e r i t c o l o r a t e , a

u n o r efecte de n o r i şi a r e g l a j u l u i intensi tăţ i i

l u m i n o a s e . M o n u m e n t u l E r o i l o r P a t r i e i — l u

m i n a t l a t e r a l s a u p r e z e n t a t i u si luetă pe f o n

d u l l u m i n o s a l A c a d e m i e i M i l i t a r e — r e p r e

z intă două d i n t r e secvenţele reuşi te a le s p e c

t a c o l u l u i g i r a t d c T e a t r u l de C o m e d i e îm preună eu T e a t r u l ,.C. 1. N o t l a r a " şi r e g i z a t

d e D a n D i n u l e s c u .

R e a l i z a r e a u n e i p e r s p e c t i v e a e r i e n e p r i n

a m p l a s a r e a raţ ională a a p a r a t e l o r de i l u m i n a t

şi f o l o s i r e a corectă a f i l t r e l o r c o l o r a t e s a u

m o d e l a r e a subt i lă , cu a j u t o r u l l u m i n i i , a ele

m e n t e l o r d e c o r a t i v e în s p e c t a c o l u l Nopţi de

vară, d i n p a r c u l Herăs t rău , a u a v u t d a r u l să

c o n s o l i d e z e a t m o s f e r a int imă, creată de v e r s u l

e m i n e s c i a n ( l u m i n i : V i c t o r G e i c u l e s c u şi

C r i s t i a n L ă c u s t ă ) .

Cînd efecte le l u m i n o a s e , ambianţa sonoră

şi cu v i u l u i r o s t i t f u z i onează în s t r u c t u r a l o r

in t imă şi n u f o r m a l , po t en ţ i a lu l a r t i s t i c a l

aces to r r ep re z en ta ţ i i a t i n g p u n c t u l l o r c u l m i

n a n t . U n u l d i n t r e ce l e m a i f r u m o a s e m o

m e n t e a l e s p e c t a c o l u l u i Timpul şi piatra, r e

g i z a t d e P e t r e P o p e s c u l a C u r t e a V e c h e , a

l o s t ace la i n ca re f r a g m e n t u l d i n . . S c r i s o a r e a

a I l I - a " , r e c i t a t de G e o r g e V r a c a , e r a c o m

p l e t a t d e u n f o n d s o n o r a d e c v a t şi i l u s t r a i

v i z u a l pe întreaga faţadă a a c e s t u i m o n u m e n t

i s t o r i e . Var i a ţ i i l e b ruş t e o r i l e n t e de lumină,albă şi colorată, efectele de foc pe z i d u r i l e

Curţii d o m n e ş t i f u r n i z a u u n s u p o r t o p t i c s u

g e s t i v naraţ i e i c r i n c e n e i bătăl i i de la R o v i n e .

in s p e c t a c o l u l o r g a n i z a t d e T e a t r u l ' G i u -

l eşt i la Herăstrău, d i a l o g u l d i n t r e Lucea fă ru l ,

m a t e r i a l i z a t p r i n t r - u n s po t l u m i n o s s u s p e n

d a t la înăl ţ ime, ş i f e c i o a r a îndrăgost i tă de

a s t r u l nopţ i i — ( ) s t a t u i e d i n m a r m u r ă în t r -o

lumină celestă — era susţinu tă şi de u n re

l i e f s o n o r corespunzător.

P e n t r u f r a g m e n t u l d i n 0 scrisoare pierdută,de la r o t o n d a s c r i i t o r i l o r , r e g i z o a r e a K a r i n

R o x a găsit o soluţie ing eni oas ă : b u s t u l l u i

C a r a g i a l c e ra p r e z e n t a t sub înfăţ işăr i d i f e r i t e ,

pulsaţ i i le l u m i n o a s e f i i nd pe r f e c t s i n c r o n i z a t e

c u v o c i l e p e r s o n a j e l o r ce p a r t i c i p a u Ia d i a l o

g u l cu Agani i ţă D a n d a n n c h c .

S p e c i f i c u l s p e c t a c o l e l o r de . . S u n e t şi l u m i

nă" rezidă şi în f a p t u l că t r e c e r i l e de la o

secvenţă l a a l t a se fac po nesimţite, n e e x i s -

l înd p a u z e de lumină între d i f e r i t e m o m e n t e

a l e s c e n a r i u l u i c i d o a r gradaţ i i v a r i a b i l e a l e

n i v e l u r i l o r d e i l u m i n a r e . D i n păca' te această

cer inţ ă n u şi-a găsit o r e z o l v a r e f a vo rab i l ă ,

c u excepţia — şi a i c i d o a r parţială — a u n o r

s e c v e n ţe d i n s p e c t a c o l e l e de la C u r t e a V e c h e

şi d i n C i ş mi g iu .

F o l o s i r e a exces i vă a pro i ec ţ i i l o r a l i m i t a t

ş i mai m u l t p o s i b i l i t a t e a obţ iner i i u n o r e fec te

d i n a m i c e de lumină. S p e c t a c o l u l Mi-am slujii

ţara. d e d ic a t m e m o r i e i l u i G e o r g e E n e s c u , n u

se p o a t e încadra d e f a p t în t re l i m i t e l e g e n u

l u i deoarece a c o n s t a t p r a c t i c d i n t r - o sui tă

d e d i a p o z i t i v e e d r e p t de bună c a l i t a t e î n

soţite de un c o m e n t a r i u s o n o r . Ceh; c i n c i s a u

şase situaţi i de lumină e r a u d e s t u l d e s t a t i c e ,

f i i n d p r a c t i c r u p t e d o conţ inutul s c e n a r i u l u i .

N e -a m f i aşte ptat ca la acest s p e c t a c o l , or

g a n i z a t d o F i l a r m o n i c a „ G e o r g e E n e s c u " şi

T ea t ru l de Operetă, să se evoce e x c l u s i v p r i n

i n t e r m e d i u l s u n e t u l u i şi l u m i n i i c î t e va m o

m e n t e <Ii i i v ia ţa m a r e l u i m u z i c i a n , a cărui

existenţă e ra legală d c l o c u l r ep re z en ta ţ i e i .

C u a t î t ma i m u l t c u cît şi s c e n a r i u l , s o b r u şi

c o n c i s , s e m n a l de R a d u ( i h e e i u o f erea i ng e r m e n e ac es t p r i l e j .

Aceeaşi s i tuaţ ie , d a r într-o măsură c ev a m a i

mică, s-a înl implat şi la s p e c t a c o l u l de l a

A c a d e m i a Mi l i tară . M işcăr i l e p r o i e c t o a r e l o r

e r a u vă di t st înje ni lo de cele p a t r u m a r i

e c r a n e de proiecţ ie ce încadrau m o n u m e n t u l .

I n p l u s , s c e n a r i u l l u i B o g d a n l ' h u u . f i i n d

p r e a încărcat cu d a t e , c i t a t e şi p a g i n i d c

cronică , u n e o r i n u a p u l u l f i c o n c r e t i z a t

v i z u a l p r i n lumină, pro iecţ i i de f i l m e şi dc;

d i a p o z i t i v e .

F o n o t e c a R a d i o t e l e v i z i u n i i , ac est t e z a ur de

c u g e t românesc , a o f e r i t cai g e n e r o z i t a t e p a

g i n i a n t o l o g i c e în l e c t u r a u n o r m a r i p e r s o

nalităţi ale c u l t u r i i n o a s t r e . L - a m r e auz . i l p c

T u d o r A r g h e z i re in eino r înd inl î lu ir ea sa cu

M i h a i P . m i n c s c u . L - a m a s c u l t a t pe M i h a i l

S a d o v e a n u , r e c i t i n d . . S a r a pe d e a l " sau po

v e s t i n d b a s m e l e lu i Creangă. T i m b r u l i n e g a

l a b i l a l u i G e o r g e V r a c a sau f a r m e c u l v o c i i

l u i L u d o v i c A n t a l au îneîntat cl in n o u a u z u l

c e l o r prezenţ i la aceste spec taco l e . Şi, în acest

c o n t e x t , p u t e m s p u n e că regretăm f ap tu l dea n u- 1 f i simţ i t m a i ap roape - d e n o i , p r i n

v o c e a sa, pc- George F n o s e u .

Alături de aceşti m a r i d ispăruţ i , a c t o r i d e

p r e s t i g i u a i t e a t r e l o r n o a s t r e , la ca re s-au

adăuga t c o r u l . . M a d r i g a l " şi a l t e a n s a m b l u r i

voca l e , şi-au a d u s contr ibuţ ia la r e a l i z a r e a

c o l o a n e i s o n o r e

D i n l u n g a l istă a interpreţi lor a m i n t i m p o :

D i n a Cocea, R a d u B e l i g a n . ( î o o r g e C a l b o r e a -

nu, I r i n a Răoh i ţ oanu-Ş i r i anu . F i n i i B o l t a ,

G h . l o n e s o u- G i o n . F o r r y F l l e r l e , C o n s t a n t i nC o d r e s c u , E i m m o i l P e t r u l . S i l v i u Stăncu leseu ,

D i n u l a n o u l e s c u . G e o r g e O a n e o n . L e o p o l d i n a

Bălănuţă . M i r c e a Baştn. C i n a P e l r i n i şi po

m u z i c o l o g u l G e o r g e Sbîrcea. Şi regretăm că

n u p u l o n i e n u m e r a pc toţi cei ce şi-au ..îm

p r u m u t a i " vocea şi şi-au dăruit t a l e n t u l i n

t e r p r e t a t i v p e n t r u r e a l i z a r e a a c e s t o r s p e c t a

c o l e .

I lustraţia muzicală ş i înreg istrăr i le de f o a r t e

bună c a l i t a t e se d a t o r e s c u n o r cunoscuţi spe

cial işti ca : i n g . L u c i a n f o n e s c u , T i m u ş A l e -

x a n d r e s e u . R o m e o C h o l a r u . M i h a i R e n g o a n u

etc . I a r a m p l i f i c a r e a sonoră , în v i z i b i l p r o

gres faţă de a n i i precedenţ i , a f o s l a p r o a p e

fără c u s u r în s p e c t a c o l u l Eroi au fost, eroi

sînt încă.

Depăş ind faza de e x p e r i m e n t d a r at ingînd

d o a r parţ ia l c o t e l e a r t i s t i c e s u p e r i o a r e ce l e

rec lamă a s e m e n e a reprezentaţ i i , s t a g i u n e a ele

„Sunet şi lumină" , po oare a m c o n s e m n a t - o ,

c o n s t i t u i e un p u n c t de refer inţă p rom iţă tor

p e fişa spectacologică a a c e s t o r mani fes tăr i

a u d i o - v i z u a l e

http://reauz.il/

http://reauz.il/

http://reauz.il/



VALENT IN S I LVESTRU

Scrisoare către un tînăr coleg,pe marginea unei cărţi

St i m a t e c o l e g , s c r i s o a r e a d u m i t a l e s ince ră şi p r o a s p ă t ă n i - a mişca i . î n l î i , f i i ndcă

e v o r b a în ea d e s p r e p r o f e s i a noastră — pe ca r e o e x a l ţ i — şi a p o i , p e n t r u c ă

te văd i n t r î nd în breas lă d e z a r m a t . A i c i t i t c a r t e a „ F a ţ ă v ă z u t ă şi n ev ă z u t ă a

t e a t r u l u i " (în atît de i n s p i r a t a c o l e c ţ i e „ M a s c a " a E d i t u r i i K i n i n c s c u ) c u o c u r i o z i t a t e

„ m e r e u spor i tă d e i n e d i t u l c o n f e s i u n i l o r şi v a l o a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i l o r " d a r c î n d a i î nc l i i s - o ,

l e - a i s p e r i a t de o s t i l i t a t e a mani fes ta tă fa ţă de c r i t i că , î n t r eb îndu- to ce va t r e b u i să

f a c i - - şi ce a r t r e b u i să f acă generaţ ia d u m i t a l e — p e n t r u a s t a b i l i u n a l t m o d u s

v i v o n d i i n t r e c r e a t o r i şi c o m e n t a t o r i i c r ea ţ i e i l o r .

P r i m u l l u c r u pe ca r e -1 a i ele f ă cu t e să n u l e aştepţ i la n i c i u n fe l de răsp l a tă

şi la n i c i u n s e m n d c g r a t i t u d i n e , vnz îndu- ţ i CU c i n s t e d o d r u m u l d u m i t a l e , l n t r - 0 n e m ă r g i n i t ă d r a g o s t e p e n t r u a r t a că re i a i I c d e d i c i şi î n t r -un ne ţă rmur i t r e s p e c t p e n t r u

s c r i i t o r i , .artişti şi s p e c t a t o r i .

In d e p l i n acord CU dumneata, găsesc c a r t e a î n t o c m i t ă d e A m z a Sâeennu u n d o c u

ment ele i n t e r e s notabil, m ă r t u r i a u n o r a d i n cei ce a u e d i f i c a t t e a t r u l românesc , a l

d e c e n i i l o r şase şi şapte . A s e m e n e a c u l e g e r i d o e n n v n r h i r i au m a i a p ă r u t l a no i , e l e

căpătînd, în t i m p , u n preţ cu at î t m a i însemnat CU c-it î n f ă p t u i r i l e c r e a t o r i l o r ches t i ona ţ i

dobîllideSC n i m b u l consacrăr i i d e f i n i t i v e . A z i c i t i m ou d e l e c ta r e v o l u m u l l u i K o l i x A l i e r e a

Mârtltria unei generalii (o vorba <le g e n e r a ţ i a d e d u p ă primul r ă z b o i m o n d i a l ) şi. c u

s im i l a ră î no în l a r e , c a r t e a l u i I o n B i b e r i Lumea de miine p e r s p o e l [ v a t ă i m e d i a t d u p ă a l

d o i l e a război m o n d i a l ) pr iv ind, p o a t e , o u m a i mul tă s t imă şi. în o r i c e caz , mai c e r

c e t ă t o r în o c h i i u n o r a d i n o a m e n i i cuprinş i în a c i d e p a g i n i .

S i g u r , c a r t e a d e s p r e c a ro v o r b i m a i c i n u are p r o f u n z i m e a c e l o r l a l t e , «autorul a

Venii m a i l î r z iu i h l u m e a |>e c a r e a p o r n i t s-o e x p l o r e z e a f o s l n e v o i t să d i s c u t e ou

p e r s o a n e a căror creaţ i e n-a e u n o s e u l - o t o t d e a u n a d i r e c t şi a p r a c t i c a t , a d e s e a , i n t e r

v i u l d e l i p gaz e tă r esc , p r o m p t şi e f i c a c e în f e l u l l u i . ad i că s u b r a p o r l i n f o r m a t i v , n u

însă şi d e s t u l de p e n e t r a n t în s t r a t u r i l e a d i n e i ale g î n d i r i i şi procesului d e e l a b o r a r e ,

în d e s c o p e r i r e a c a r a c t e r i s t i c i l o r u n e i personalităţi, Aş f i p r e f e r a t , u n e o r i , ca şi d u m n e a t a ,ea a u t o r u l să se f i a n g a j a t în d i a l o g u r i m a i subs tanţ i a l e . î n t r -o c o n t i n u i t a t e de i d e e şi

î n t r -o considerare c o n t e x t u a l ă m a i amplă . To tuş i , se c u v i n e a ţ ine s e a m a că c prima

«•arte d e această natură ded icată i n t e g r a l t e a t r u l u i , m e r i t u l i n i ţ i a t i v e i fiind în întregime

a l l u i A m z a S ă o e n m i : c o n d u c ă t o r a l treburilor culturale a l e C a p i t a l e i , c l a a l e s . d i n t r e

t o a t e preocupările l e g a l e de funcţ i e , pe a c e e a care i s-a păru l m a i i m p o r t a n t ă (şi esto )

şi care 1 i-.a f o s l m a i d r a g a . Dis t r i bu ţ i a a c e s t u i s p e c t a c o l d o cul tură teatrală a f o s t să

vârşi tă c u pricepere şi în chip avizat ; ch ia r dacă u n e l e prezenţe «1 i n s u m a r sînt p r i -

ROSelnice, i a r unele absenţe discutabile, coi ce se af lă în p a g i n i sînt . în a n s a m b l u , re

p r e z e n t a t i v i p e n t r u u n m o m e n t i s t o r i c si p e n t r u s t a r e a spirituală a domeniului în a c e l

moment. C a r a t u l documentar al lucrăr i i e a u g m e n t a t şi de f a p t u l că p r e z e n t î n d u -n e

n i e i şi foarte b u n e fişe de d i c ţ i o n a r a l o i n t e r l o c u t o r i l o r şi p u n î n d u - l e m u l t e întrebări



că t o c m a i aşa arată şi i n r e a l i t a t e , c u m ţi s -au dez vă l u i t î n f i l e l e v o l u m u l u i , a c e s t e a

•s int l u m i n i l e şi u m b r e l e c h i p u r i l o r l o r ( n u a l e c h i p u r i l o r l o r d e s e n a t e c î l eoda tă î n t r -un

l i m b a j p l a s t i c at î t de z g r i b u l i t — c u m a r f i z i s M i r o n H a d u P a n i s c h i v e s c u — în cî t ţi

sc f a ce f r i g c în d l e p r i v eş t i ) c i a l e c h i p u r i l o r l o r d i n a d i n e : c u g înd ur i cupr inză toa re şi

m ă r u n t e p e n d u l ă r i o m e n e ş t i , c u i d e i înar ipate ş i s c o p t i c i s i n o b l a j i n e , c u o neacoper i t ă

ş i v eşn i că i u b i r e d e s i ne şi o to t a t î t d e gene roas ă d e s c h i d e r e s p r e l u m e . l o r dacă i c i -

c o l o ţi s-a părut că v e z i s e m n e de î ngus t ime suf l e tească sa u ap ro x im aţ i e cu l tu ra l ă ,

s u p e r i i c i a l i t a t e cu mo rg ă sau ve r b i g e ra ţ i e p edantă , p o r n i r i m i s t i f i c a t o a r e i / . v o r i t e d i n

cea m a i comp l i ca tă bună c r ed in ţă , i ndo i eş t e - t e d e r e a l i t a t e a lo r , căci a i d e - a b i c e cu ar t i ş t i ,

ad i că f i inţe p r o t e i c e p l u t i n d veş nic pc două tăr i inur i . d i n t r e c a r e u n u l c a l f i c ţ i un i i .

. N u m a i c înd int i lneş l i i n g r a l i t i u l i n c a v e r d e , masivă , fa ţă de cr i t i că ( c h i a r şi a

u n o r c r i t i c i ! ) n u t e î ndo i d e adevă ru l a c e l u i s e n t i m e n t . E n a t u r a l .

Şi m a i a l e s nu te aştepta la a l t c e v a i n c u r s u l c a r i e r e i d u m i t a l e .

Mă întrebi dacă î ţ i f a c i o i d e e justă d e s p r e miş car ea teat ra lă a dou ă d e c e n i i , c o r o b o -

r î n d d e c l a r a ţ i i le d i n c a r t e . D a , î ţ i f a c i o a t a r e i d e e , fără să e l i m i n i c o n t r a z i c e r i l e ,

u n e o r i f l a g r a n t e , d i n i n t e r i o r u l ace lu i aş i i n t e r v i u ş i fără să în lă tur i d i vergenţe l e a c u t e

d i n t r e preop inenţ i , d eoarece e l e f a c p a r t e c h i a r d i n m ă d u v a aces t e i epoc i , i n oare teat r u l r o m a n e s c a trăi t cea m a i m a r o î nă l ţ a r e şi c ea m a i vas tă r ecunoaş t e r e i n t e rn a ţ i o

na l ă d i n î n t r eaga sa i s t o r i e . P u t e m f i r e cunoscă to r i l u i A m z a Săeeanu că a a v u t t a c t u l ,

aş z i ce c h i a r t a l e n t u l , ca în s uc c i n t e l e s a l e p r e z e n t ă r i , p r e c u m şi în c o n d u c e r e a c o l o c

v i i l o r să n u teş easc ă as cu ţiş ur i le — eîte sînt — şi să l ase o p o z i ţ i i l e d e t e r m e n i şi d e

p r i n c i p i i să se r e l e v e . P o l e m i c a d i n c a d r u l p u b l i c i s t i c i i d e d i c a t e a r t e l o r o o fo r mă de z

v o l t a t ă , u n e o r i exarce rba tă a d i s p u t e l o r f i r eş t i d i n t r e g u s t u r i . I a r d i v e r g en ţ e l e a u fos t

— şi co nt in uă să e x i s t e — p e n t r u că în t e a t r u , ea şi in c e l e l a l t e a r t e . se năştea ceva

n o u , a p ă r e a u f a c t o r i de cre aţ i e ine d i ţ i , se c r i s t a l i z a u a l t e c o n c e p t e t e o r e t i c e ş i . mai cu

seamă , o concep ţ i e d e s p r e c o n j u n c ţ i i l e aceste i ar te c u u n i v e r s u l . V e i c i t i , de e x e m p l u ,

o p i n i a a g r e a t u l u i , n o t o r i u l u i şi p r o l i f i c u l u i n o s t r u a u t o r d e p i e s e Pa ul l ' . v e rae . de spr e

r e g i a de la no i ş i d e a i u r e a , e u me nţ iu ne a că . .în A p u s . o u d e o s e b i r e în A m e r i c a , t e a t r u l a f o s t d i s t r us în u l t i m i i a n i f i i ndcă cocoşu l r e g i e i a d a t c u p l i s c u l în c a p u l a u t o

r u l u i " — ce ea ce p r e s u p u n că te v a îng r i j ora în aceeaşi mă sură i n c a r e i - a r ne l i n i ş t i

şi pc o a m e n i i d e t e a t r u d i n a c e l e l o c u r i ră tăc ind a c u m , p r o b a b i l , fără ies le p r i n t r e

r u i n e l e f u m e g i n d e a l e i ns t i tu ţ i i l o r l o r . To t as t f e l , v e i cunoaş t e d i n dec l a ra ţ i a a d m i r a b i

l u l u i şi i u b i t u l u i n o s t r u c o m e d i o g r a f . A u r e l Da r a n g a , că. în g e n e r e , r e g i z o r i i i - a u s t r i c a t

p i e s e l e (să fie o a r e v o r b a dc S ică A l c x a n d r o s c u , D i n u C o r ne s c u, V a l e r i u M o i s e s c u . M i h a i

B e r e c h e t şi de a b s o l u t f o f i r e g i z o r i i c a r e a u m o n t a t toate c o m e d i i l e t o v a r ă ş u l u i B a r a n g a

p e a p r o a p e toate scene l e ţ ă r i i ! n . n. ) în t i m p ce a t u n c i c înd şi l e - a p u s s i n g u r în scenă,

„ca I . 1«. C a r a g i a l c " . s a u p r e c u m ( . a m i l P c t r e s c u sau ca E u g e n I o n e s e u e l e . p i e s e l e l u i

A n e i B a r a n g a adică, au reuşi t m u l t m a i b i n e . X u le nel ini şti şi ca ută să a f l i c u m

stă r e a l m e n t e p r o b l e m a , d i n c e l e s p us e d e s c r i i t o r u l E u g e n B a r b u ( . . R eg i z o r u l e s t e ,ca şi a c t o r u l , f a c t o r u l d e c i s i v a l u n u i s p ec t a c o l , l u i i se cer e m a i a l e s cu l tu ră , g u s t . în

d r ă z n e a l ă " ) , c i t e ş t e cu l u a r e - a m i n t e ce l e r o s t i t e d o m a r e l e a c t o r R a d u B c l i g a n c înd a¬

f i rmă că r e g i z o r u l „ o u n u l d i n f a c t o r i i p r o p u l s o r i a i t e a t r u l u i şi n u u n p r i s o s

d ă u n ă t o r , c u m î l c a t a l o g h e a z ă u n e l e m i n ţ i a n a c r o n i c e , i l a r o n n t o i n n o n i n o

n o n ă " s a u c u v i n t e l e e x t r a o r d i n a r u l u i a c t o r r o m a C a r a g i u , c ar o , d e f i n i n d c o l o r a t funcţ ' a

r e g i z o r a l ă , c o n c h i d e că acest c reator . .es te . categor ic , c e l c a r e p o a t e . d e t e r m i n a s u c c e s u l

s a u i n s u c c e s u l u n u i s p e c t a c o l " şi vo i obţ ine de a i c i . ca şi d i n m u l t e a l t o l o c u r i d i n

c a r i e , d e s t u l e t e m e i u r i d e a c o n s i d e r a c u c a l m l u c r u r i l e în r e a l i t a t e a l o r cea m a i rea lă

ş i i s tor i ceşte va l idată . D e a l t m i n t e r i , dacă ascul ţ i c u a t en ţ i e s u n e t u l i n t e r i o r a l f r a z e l o r

l u i P a u l E v e r a c ( adesea s p i r i t u a l e , o f e r i n d o l e c lu ră ag r e ab i l ă ) — c u m ar f i . d e p i l dă ,

aceea în c a r e măr tu r i s eş t e . .De f i e c a r e dată ( c înd ar e o pr em ie ră perso na lă — dac ă a mînţ e l e s b i n e n . m . ) p o l e m i z e z c u C i u l e i , c u P i n t i l i c , P e n c i u l o s c u şi K s r i g că nu se «p l e ac ă

spre p i esa r o m â n e a s c ă " (toţi a u a v u t m a r i succese cu luc ră r i r omâneş t i , C i u l e i o b ţ i -

nînd şi p r i m u l p r e m i u a l u l t i m u l u i F e s t i v a l d e d r a m a t u r g i e r omân ească n . b . ) , e i b i n e ,

dacă ascu l ţ i s u n e t u l de d ină unt ru a l ac c s l c i f r a z e , v e i î n ţ e l e g e p r e a desluşi t că a u t o r u l

nutreşte asp i ra ţ ia secre lă ( p er f ec t l eg i t imă ) ca v r e u n a d i n p i e s e l e sale să încapă. în

sf î rş i t , ne v r e u n a d i n a c e s t e m î i n i d e a u r . P e n t r u că , î n t r -adevăr , r e g i z o r u l e s t e . c u m

s u b t i l î l cons ideră S i l v i a P o p o v i c i „ I n i ţ i a t o r u l , c a t a l i z a t o r u l , g î n d i l o r u l s p e c t a c o l u l u i " i a r

s u c c e s e l e v e r i t a b i l e a l e o r i că ru i d r a m a t u r g r o m â n c o n t e m p o r a n s - a u d a t o r a t şi h a r u l u i

u n u i r e g i z o r ad ev ăr u l , ş t i ind să pun ă în v a l o a r e t e x t u l şi să faoă a străluci , cu toată

l u m i n a l o r . a c t o r i i , d î n d u n s ens a c t m d i s t o r i e i p i e s e i şi p l a s i n d î n t r -un a m p l u c o n

t e x t i s t o r i c c o n t e m p o r a n co ca c e a p a r ţ i n e n u m a i d e c î t p r e z e n t u l u i



r e c un oa ş t e r e şi p r i n a d e z i u n e a c o m b a t i v a u l t e r i o a ră , a m a j o r i t ă ţ i i c r i t i c i l o r de t o a t e

g e n e r a ţ i i l e , a c t i v i t a t e a cr i t i că s-a a f i r m a t încă o da l ă ca u n d o m e n i u p a r t i c u l a r a l c e r c e

tă r i i t e o r e t i c e g e n e r a l e , a c ă r e i î n da t o r i r e p r i m o rd i a l ă e să exprime i n m o d c on ş t i e n t

.şi să susţină în m o d ra ţ i ona l n e v o i l e e s t e t i c e n l e soc i e tă ţ i i .

To tuş i , u r mă r i nd g înd ur i l c r e g i z o r i l o r , m a i t o a t e p r o f u n d e , i n v i t î n d l a o m e d i t a

ţ i e p ro fundă , să n u f i i s u r p r i n s că n u v e i găs i n i c i o re f e r in ţă s emn i f i c a t i vă la acest s p r i

j i n a l c r i t i c i i . N u aş tep ta n i c i u n s e m n d e r e c un oa ş t e r e sau de b u n ă v o i n ţ ă d i n l u m e a

t e a t r u l u i , că ru ia îi î nch in i î n t reaga d u m i t a l e ex i s t en ţă . Dacă v e i s c r i e o u t a l c u l , c u bun ă

i n f o r m a ţ i e şi c u i n tu i ţ i e s i gură în d i a g n o z ă , da c ă v e i a v e a în v e d e r e î n t o t d e a u n a s l u

j i r ea fă ră rezervă şi f ă ră cond i ţ i i a t e a t r u l u i a d e v ă r a t , v e i f i de f o l o s p u b l i c u l u i şi v e i

o f e r i o f işă necesară v i i t o r u l u i i s t o r i c .

D a r m a i c u scamă n u te aş tep ta l a g r a t i t u d i n e . D e n i că i e r i . T e aş tep tă ea pc

d u m n e a t a . După . . .

Ca r t e a „ F a ţ a v ă z u tă şi n e v ă z u t ă a t e a t r u l u i " c i n t e re san tă şi v a l o r oa s ă p r i n m ă r t u r i i l e

d e c roa ţ i e şi p r i n p r o p o z i ţ i u i i i l o e s t e t i c o g e n e r a l e a l e m a j o r i t ă ţ i i p a r t i c i pa n ţ i l o r l a

o s p ă ţ u l p l a t o n i c i n i ţ i a t d e A m z a Săceani i . Dacă d iscuţ ia c u m a i f i ec a re p a r t i c i p a n t

sch i ţ ea ză u n p o r t r e t , m a r e a m a j o r i t a t e a d i a l o g u r i l o r c on tu r e a z ă . î m pr e un ă , u n m o d i n t e l e c t u a l d o a c o n s i d e r a f un c ţ i on a l i t a t e a c on t e m po ra n ă a t e a t r u l u i . E şi a c e s t a u n p r o g r e s a l

i n i ş că r i i n o a s t r e t e a t r a l e , s t i m a t e c o l e g d e genera ţ i e nouă , căc i t o n u s u l c u l t a l c o n v e r s a ţ i i l o r

d c azi pe t e m e t e a t r a l e n u - 1 poţ i găs i în p u b l i c i s t i c a spec i a l i za tă d o od in i oa ră , de ş i a f o s t

m ul t ă , f o a r t e m u l t ă p u b l i c i s t i c a s pe c i a l i z a t ă — sau p e a p r o a p e . I a tă , d c p i l d ă , c o n s i d e r a

r e a t e o re t i c ă , subs tan ţ i a l ă — în c a d r u l u n e i e m o ţ i o n a n t e s p o v e d a n i i — a t e a t r u l u i a c t u a l

p e n t r u c o p i i , s e m n a tă d e e x c e l e n t u l s c r i i t o r p e n t r u cei m i c i , c a r e e A I c c u P o p o v i c i . E l

propune a c e s t u i t e a t r u . în pl ină luptă c u m i j l o a c e l e d e a t r a c ţ i e a h ; a l t o r d o m e n i i , c a p

t a r e a a ten ţ i e i şi sens ib i l i t ă ţ i i s p e c t a t o r i l o r , p r i n m e ta f o r ă poe t i c ă m ode rn ă şi p r o t o t i p u r i

l i t e r a r e . I a tă şi o d e f i n i r e , în t e r m e n i ses i zanţ i , a m o d e r n i t ă ţ i i i n s c e n o g r a f i e şi o n e c e

s i tă ţ i i u n e i a da p tă r i a t e r m i n o l o g i e i c r i t i c e l a r e a l i t ă ţ i l e n o i i s c e n o g r a f i i — f ă cută d e

u n a r t i s t c a r e lucrează m u l t şi v o r b e ş t e r a r : T r a i a n N i ţ e s c u . A i f o st , p r e s u p u n , şi d u m n e a t a , i n t e r e s a t , c a şi n i i n c , d e e n u n ţ a r e a r a p o r t u r i l o r a c tu a l e î n t r e f a c t o r i i d e c r e a ţ i e

tea tra lă , făcută s o b r u şi c u a u t e n t i c i t a t e d e s c r i i t o r u l şi d i r e c t o r u l I T o r ia l - o v i n e s c u .

A i î n ţ e l e s , c r e d , c a şi m i n e , c u co p r o f u n d ă r e s p o n s a b i l i t a t e şi c u c î lă l u c i d i t a t e îşi

c on s pe c t e a z ă a d m i r a b i l u l d r a m a t u r g D u m i t r u Radu P o p e s c u , p r o p r i a - i p r e z e n t ă în

. .o înipul m i n a i . " a l s c e n e i şi cît de e x a c t de t e rm i n ă r e l a ţ i a m u l t discuta tă l i tc ra tură-

s p c c l a o o l , p o r n i n d do la u n p u n c t d e v e d e r e n o r m a l su b i e c t i v şi a j un g î n d la u n p u n c t

d e vedere ; n o r m a l o b i e c t i v , n u a l t f e l dec î t p r i n desc r ip ţ i a ndevă ra l ă a procesului d e

«creaţ ie teatra lă . Ai re ţ inut , s în t s i g u r , i n t e r e s a n t a de s t ă i n u i r e o c o l e g u l u i n o s t r u RaduP o p e s c u , c u p r i v i r e l a f e l u l c u m a a b o r d a t c r i t i c a d ra m a t i c ă , r e p r o z e n l i n d p e n t r u el

— ca şi p e n t r u n o i t o ţ i — o „ î n r ă d ă c i n a r e în f a p t u l a c t u a l , în f a p t u l i m e d i a t , c a r e

os lo s p e c t a c o l u l r e s p e c t i v , s p e c t a c o l u l în s i n e şi ca a t a r e " : i a r su b r a p o r t m o r a l , omodalitate p r o p r i e d e a sluji c u l t u r a şi, r e s p e c t i v , t e a t r u l . N u s înt d c a c o r d c u î nc e r

c a r e a d i s t i n s u l u i c o n f r a t e d o istoricizare şi p e r i o d i z a r e a m i ş c ă r i i t e a t r a l e d i n u l t i m i i

t r e i z e c i d e a n i , p e r i o a d a în c a r o b o r n e l e ar f i aşe za te p r e a s i m p l u , m e r e u , în t ranşee l e

l u p t e i d i n t r e s p i r i t u l d o g m a t i c şi s p i r i t u l l i l i e r . E însă. a i c i . la u n m o m e n t d a t , şi o

tentativă de s i t u a r e a c r i t i c i i , c a r e m-a pus pc g î n d u r i . O a r e n u s-au săv î r ş i t u n e l e

o r o r i d i n p r e a pa r t i z a n ă g e n e r o z i t a t e , d i n do r i n ţ a de s t i m u l a r e cu o r i c e pre ţ ? D e s c h i d

o c a r i e f rum oa s ă şi v e c h e , a u n u i o l t c o l e g , r e n a s c e n t i s t , C i o r g i o Y a s a r i şi r e c i t e s c , n u

fără oarecare slrîngcre de inimă, că „ r ă u l c o l m a i m a r e p e e a r e oamenii l i - 1 p o t f a c e

s e m e n i l o r l o r i z v o r ă ş t e d i n l a u d e l e p r e a g r ă b i t e a d u s e 1 ( d o r ce t r u d e s c în tr -o o a r e c a r e

îndeletnicire, făcîndu-i să se u m f l e în p e n e ; a s e m e n e a l a u d e n u - i m a i lasă pe aceşt ia

să mea rg ă îna in te , i a r c i — p r e a s l ă v i ţ i i — răn i ţ i de c r i t i c i l e ce l i se a d u c a t u n c i c îndnu i z b u t e s c să dea l u c r ă r i l o r l o r acea f rum us e ţ e Ia c a r e se aş tep tau . îşi p i e r d ou

( l e săv î r ş i ro năde jdea de a p u t e a l u c r a v r e oda t ă m a i b i n e . . . "

S p r e sf î rş i tul c o n v o r b i r i i , I b a e l u P o p e s c u d e s c r i e , c u d e p l i n t e m e i şi în c o n s e n s

c u toa tă l u m e a , p e i s a j u l a r t i s t i c a c t u a l ş i -mi face c h i a r p l ă c e r e să c i t e z a d e v ă r u r i l e

a s t f e l e x p r i m a t e : „ A v e m o d r a m a t u r g i e ' f e c un dă , o r i g i n a l ă . î n d ră z n e a ţ ă " , de „o v a l o a r e

art i s t i că d i n ce în co m a i e v i d e n t re cunoscută şi p e s t e h o t a r e l e tă r i i . A v e m r e g i z o r i

v i r s tn i c î şi t i n e r i , insp i ra ţ i , ta l enta ţ i , îndrăgos t i ţ i d o p r o f e s i u n e a l o r . r e g i z o r i a l e c ă r o r

s p e c t a c o l e a u î n s e m n a t n u o da tă a de v ă ra t e e v e n i m e n t e a r t i s t i c e , at î t în ţ a ră , cît şi

d i n c o l o de f r u n t a r i i l e e i . A v e m a c t o r i d e m a r e t a l e n t , a p a r l i n î n d t u t u r o r g e n e ra ţ i i l o r ,

a c t o r i de d r a m ă sau de c o m e d i e a l e căror crea ţ i i s - n u i m p u s a ten ţ i e i p u b l i c u l u i şi



găsi şi în i n t e r v i u r i l e ce l o r l a l ţ i c r i l i c i — D i n u S ă r a m , N a t a l i a Stânc i i , sub i scă l i tu l .

O r i e î t i t i v a pă rea de p a r a d o x a l , să ştii că n u m a i con f ra ţ i i t e v o r s p r i j i n i şi Ho v o r

în ţ e l eg e — mă ca r p înă l a u n p u n c t . N u d i n t r - o s o l i d a r i t a t e do castă — căci noi . c r i

t i c i i , n u s î n t e m o a m e n i do castă , c i u n fe l d e p a r i a a i t e a t r u l u i ( n - o v e m n i c i m ă c a r

o o r ga n i z a ţ i e p ro f e s i on a l ă ) — o i d i n f i o r u l c u r a t ce ni -1 dă t o t d e a u n a p r i v e l i ş t e a

c u v î n t u l u i sc r i s şi d i n t r - u n s e n t i m e n t c o l e c t i v i s t po o a r e s t a t o r n i c a hulă genera lă oe ne

înc onj oar ă î l f ac e să creasc ă m e r e u p r e c u m n e m e r n i c a d r o j d i e pe b ine f ăcă to ru l a l u a t .

I n g e n e r a l , i nsă , n u năd ă jdu i în n i c i u n f e l d e r ăspl a tă mo ra l ă .

St i m a t e c o l e g t înăr , a i d r e p t a t e să pre ţu ieş t i u n e l e d i n i d e i l e e x p r i m a t e î n c a r t e a

ce o to t p o m e n i m şi oşti t o t atît d e în dr ep tă ţi t să te în tr eb i d e oe a c t o r i i , r e g i

z o r i i , s c e n o g r a f i i n u se înscr iu c u r e n t în e f o r t u l de g e n e r a l i z a r e a e x p e r i e n ţ e i ,

c a r e s e n u m e ş t e c e r c e t a r e t eo r e t i că . T e o r i a n u p o a t e f i . m a i c u seamă i n a r t ă , a p a n a j u l

e x c l u s i v a l u n o r t e o r e t i c i e n i . P r a c t i c i e n i i sînt c he ma ţi şi ei să e l u c i d e z e d i r e c t c ă i l e

l a b i r i n t i c e a l e p r o c e s u l u i de creaţ ie , să l u m i n e z e «d inăuntru, ca să z io aşa, p r o b l e m e l e

e x t r e m d e c o m p l i c a t e a l e o p e r e i s c en i c e , să producă p u n c t e d e v e d e r e e s t e t i c e . c u

c a r a c t e r de r e f e r i n ţă . U n i i , p r e a puţini , o ş i fac, deşi t i m i d şi înde obşt e c u a e r u l că

n u e m i t dec î t pă r e r i a l e a t o r i i , „s t r i c t p e r s o n a l e " . E , d e e x e m p l u , cît se p o a t e d ei n t e r e s a n t p u n c t u l d e v e d e r e a l l u i R a d u B e l i g a n p r i v i n d r a p o r t u r i l e d i n t r e t e h n i c a

a c t o r u l u i m o d e r n şi p a r t i c i p a r e a p u b l i c u l u i I a a c t u l t e a t r a l , i l u s t r u l n o s t r u a r t i s t ses i -

z î n d , c u m a r e f ine ţe , că „ în t e h n i c a a c t o r u l u i a i n t e r v e n i t — ca u n e l e m e n t p r e

p o n d e r e n t — n e c e s i t a t e a de a cons t r î ng e s p e c t a t o r u l să se i d e n t i f i c e e u p e r s o n a j e l e

p i e s e i şi d e c i i n t e r p r e t a r e a sa ( f i e ea „ f i r ea scă " , f i e ca „c ar i ca tu ra lă " ) nu-ş i a t i n g e

ţ e lu l dec î t dacă anga jează d i r e c t s a l a , t oa tă s t i l a , i n f i b r e l e e i c e l e m a i i n t i m e , n d o -

v i n d u - i u n i t a t e a d e d e s t i n , f a p t u l că u m a n i t a t e a e o f a m i l i e u n i c ă . " 0 i m p o r t a n t ă

p r e c i z a r e î n c e p r i v eş t e d i a l e c t i c a i n l e r p ă t r u n d e r i i p s i h o l o g i i l o r — a c u i n i şi a p e r s o

n a j u l u i — a d u c e D i n a C o c e a , v o r b i n d , î n t r- u n m o d f o a r t e p e r s o n a l , d e s p r e „ o s c i l a ţ i i l e

î n a c c e p t a r e a s a u r e s p i n g e r e a u n e i s t r u c t u r i d i f e r i t e d e c u i m e u , i n a d e r e n ţ i i s a u

i n a d e r e n ţ a m e a l a i d e i l e ş i ac ţ iun i l e p e r s o n a j u l u i " . C u d eo s eb i r e s e s i z an t e s în t r e m a r c i l ei n t e l i g en ţ e i a t î t d e s u p l e şi m o b i l e c a r e e I r i n a P c t r e s c u , r e f e r i t o a r e i a i e r a r h i z a r e ; »

f u n c ţ i i l o r t e a t r u l u i , e a p r o p u n î n d u - n e i p o t e z a că func ţ i a so c i a l - ed uca t i v ă a r f i „ a r t i s t i c

şi om en eş t e c u m u l t m a i imp or t ant ă dec î t c ea dc cuno aş t e r e " , d e oa re ce „ ce r ce tă r i ş t i i n ţ i

f i c e şi de d o c u m e n t a r e î l p o t a j u t a p e a u t o r u l u n u i s p e c t a c o l să î nchege i m a g i n e a

ar t i s t i că spec i f i că e p o c i i şi u n i v e r s u l u i d e g î n d i r e a l u n u i t e x t c l a s i c , d a r o p e r a sa

p o a l e r ă m î n e î n c a d r u l r e s t r i n s a l r e c o n s t i t u i r i i f i l e l o r şi al d i v e r t i s m e n t u l u i st î rn i t de

c u r i o z i t a t e a es t e t i că, f ă ră im p l i c a ţ i e soc i a l -a f e c t i vă , dac ă n u - 1 p r e ocu pă n i c i u n a d i n

î n t r e b ă r i l e z i l e i l u i " .

S t ă r u i e , r o g u - t e , şi a s u p r a a ceea ce s p u n r e g i z o r i i , f i i n d c ă a p r o a p e t o t c e s p u n

e d e n s şi r e m a r c a b i l . L i v i u C i u l e i , R a d u P o n c i u l e s c u , D a v i d E s r i g , D i n u C e r n e s e u ,

H o r e a P o p e s c u , I o n C o ja r, M a r g a r e t a N i c u l e s c u , L u c i a n G i u r c h e s c u ( l i pseşte d i n t r e e i .L u c i a n P i n t i l i c ) , d o v e d i n d u - s e ar t i ş t i m u l t i l a t e r a l i , c u c o n c e p ţ i i s t a b i l e ş i p e r s p e c t i v ă

cu l tă a s u p r a m e s e r i e i , p r e o c u p a ţ i d e e l a b o r a re a u n e i m e t o d o l o g i i a creaţ ie i ş i a u n u i

c r e z e s t e t i c c o n t e m p o r a n .

Şi , b i n e î n ţ e l e s , c u l eg e t o a t e p ă r e r i l e d e s p r e c r i t ică ; adun ă- l c şi p r i v e ş t e - l e î nd e lu ng .

A m z a Săceanu e , d e s i gu r , a m e n d a b i l în u n e l e d i n f o r m u l ă r i le s a l e : „Co aţi d o r i să

r e a m i n t i ţ i s p e c t a t o r i l o r ? " n u e o î n t r e bare de mn ă de a c e s t v o l u m ; a g i t a r e a d e f u n c t e i

şi p l i c t i s i t o a r e i c o n c u r e n ţ e a p r i m a t e l o r ( p r i m a t u l t e x t u l u i ? p r i m a t u l r e g i e i ? ) are aceeaşi

î nsemnăta t e ca ş i r e l u a r e a c o n t r o v e r s e i p r i v i t o a r e I a s e x u l î n g e r i l o r ; d e f i n i r e a a c t o r u l u i

c a „ n o b i l ă m a t e r i e p r i m ă " a t e a t r u l u i e i n e l e g a n t in ad ec va tă ; înscr i ere a în ş i ru l de

. . n e u i t a t e s p ec t a c o l e , a d e v ă r a t e e v e n i m e n t e " a u n o r s p e c t ac o l e u i t a t e şi d e l o c e v e n i m e n -

ţ i a l e ( v e z i Euridicc etc. ) s înt m i n u s u r i c o m p e n s a t e , t o a t e , p r i n o p o r t u n i t a t e a exce l en tă aî n t r e b ă r i i i n s i s t e n t p u s e t u t u r o r par t i c i pan ţ i l o r : „Ce c r ede ţ i d e s p r e cr i t ică ?" E o înt re

b a r e c a p i t a l ă p e n t r u a p r e c i e r e a v î r s t e i i n t e l e c t u a l e a u n u i c r e a l o r , căc i r e p u d i e r e a c a t e

go r i că a c r i t i c i i , c a ao t , e , în s i m p t o m a t o l o g i a ar t i s t i că , u n i n d i c i u de de f ec ţ iune sau

c h i a r d e s t o p . L e s s i n g o b s e r v a s e , f o a r t e pă t runză to r , că „ suscep t i b i l i t a t ea a r t i ş t i l o r f a t ă

d e c r i t i că spo reş t e î n aceeaş i măsură î n c a r e scade s i gu ranţa , c l a r i t a t e a ş i n u m ă r u l

p r i n c i p i i l o r a r t e i l o r . . . " ceea ce se ad ev er eş te ş i a z i .

A m z a Săcea nu p re z in tă c u că l dură ş i r e s p e c t p e r s o a n a c r i t i c u l u i ş i v o r b e ş t e î n m o d

a v i z a t , c a u n s p i r i t l u m i n a t , d e s p r e f unc ţ i a c r i t i c i i , sch i ţ î nd cu i n t e r e s t r a s ee l e a c es t e i a

î n t e r i t o r i u l a r t e i t e a t r a l e c o n t e m p o r a n e . V o r b i n d d e s p r e c r i t i c ca „un f r a t e a l n o s t r u " .

D u m i t r u R a d u P o p e s c u s tab i l e ş t e n u n u m a i u n p u n c t a l s t a t u t u l u i a f e c t i v a l e x e g e t u l u ii i d ă i ă i i ă i i i D i d l i i l M i N i l



z o n e t e m a t i c e si <l<' e x p r e s i v i t a t e . P e n t r u a c t o r u l e m i n e n t O e t a v i a n Co le se ij . . .există

e r i l i c i e a r e î n s e a m n ă t o t u l . . . " i a r . p e n t r u R a d u B e l i g a i r , ' r o l u l c r i t i c i i e „ fo ar t e înse mnat ' "

căci ..ea p o a t e gră bi s au intî r/. ia u n p r o c e s a r t i s t i c şi î n ţ e l e g e r e a l u i , p o at e c o n t r i b u i

l a s t a g n a r e a , i z o l a r e a , d e c ă d e r e a t e a t r u l u i , d u pă c u m p o at e i m p u n e m a i i u t e v a l o r i l e ,

s t i m u l a o r i g i n a l i t a t e a . " M a r c e l a R u s i i a p r e c i a z ă c u s e r i o z i t a t e f a p t u l că p r i n c r i t ic ă u n

a c t o r îşi p o a l e d e f i n i „ m a i s i g u r î n c l i n a ţ i i l e , d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e " .

V e i întîlni însă .şi a l t f e l d c p ă r e r i . A c t o r u l D u m i t r u F u r d u i a r e u n s e n t i m e n t d e

l e h a m i t e atît <le p r o f u n d faţă de cr i t ic ă, încî t , la u n m o m e n t d a t , v o r b a d u m i s a l e ,

. .Ţi se fa ce gr ea ţă " . D e u n d e aceas tă d e t e r i o r a r e v i sce ra l ă a g ingaşe i f ăp tu r i ? D i n aceea

— a f l ăm — că s înt „u n i i " că ro ra „tu le s p u i una ş i e i s c r i u a l t a " , a d i c ă e l , a c t o r u l ,le d i c t e a z ă c u m să s c r i e d es p r e d însu l ş i e i , c r i t i c i i , n u ţ in s c a m a f r u m o s dc ce l i s-a

s p u s . c i s c r i u c u m î i t a i e c a p u l . A p o i n - a r e d r e p t a t e a p r e c i a t u l a r t i s t să e x c l a m e , c u

ob idă : „ Să m ai c iteşt i c ron i că d ra ma t i c ă ! ? " A i c i , s t i m a t e c o l e g a l m e u m a i t î n ă r ,

a p a r e t e n d i n ţ a a n e x i o n i s t ă , n e n o r o c i t a t e n d i n ţ ă o u n o r a dc a-şi a s e r v i c r i t i c a , d c a f i

d o ta ţ i c u u n c r i t i c p e r s o n a l l a p u r t ă t o r , o r i c u u n c r i t i c n u m a i a l t e a t r u l u i , o r i

ex c l us i v - a l o raşu lu i .

P r e ţu i tu l ş i i u b i t u l n o s t r u a c t o r A m z a P e l l e a p r e s u p u n e şi d - s a , c u a m ă r ă c i u n e ,

că î n t r e a c t i v i t a t e a concretă a c r i t i c i i t e a t r a l e şi d e z v o l t a r e a p r o f e s i o n a l ă a a c t o r u l u i

r o m â n n - a r f i n i c i o l e gă tu ră , d e oa re ce „uneo r i . . . se î n t împ lă să f i m ce r t a ţ i p e n t r u

l u c r u r i p o c a r e n o i , c e i d e p e s c e n ă , n u n i l e -am propus . 0 a s t f e l d e m o d a l i t a t e

cr i t ică c reează c o n f u z i i " ' . N u şt iu de ce î i z i c e „m od a l i t a t e " — d a r d e ce c r e eaz ă o a r ez i s a „ m o d a l i t a t e " c o n f u z i i ? Ce să facă o a r e c r i t i c u l , d a c ă , p e scenă, a c t o r u l u i î i i e se

a l t c e v a dec î t c e e a c e a d o r i t e l să-i iasă ? Să m u t e a c c e n t u l c r i t i c i i p e i n t e n ţ i i l e

s e c r e t e ?

P e n t r u at î t de r e s p e c t a t a şi b i n e c u n o s c u t a i n t e r p r e t ă S i l v i a P o p o v i c i — căre ia ,

de l a î n c e p u t u r i l e b o g a t e i e i c a r i e r e , i s - a u c o n s a c r a t n e n u m ă r a t e c r o n i c i , i n d i f e r e n t

de r o l u l j u c a t — c r i t i c a d c a z i n u r e p r e z i n t ă , î n f o n d , n i m i c . E a , c r i t i c a — z ice s en

tenţ ios actr i ţa — ,.<ir trebui să f i e î nd r ep t a r şi că l ău z i t o r " de-acum încolo.

E x c e l e n t u l r e g i z o r R a d u P o n c i u l e s c u v e d e , c u d u r e r e , că re la ţ ia d i n t r e r e g i z o r şi

c r i t i că , l a no i , „ o d e p a r t e d o a f i c r e a t o a r e " . D a r c u m a f o s l şi este ea, o a r e , î n

c a z u l c h i a r a l o p e r e l o r s c e n i c e s e m n a t e d c R a d u P e n e i u l e s e u , că ro ra l i s -n u d e s t i n a tf o a r t e n u m e r o a s e s t u d i i c r i t i c o a n a l i t i c e în z i a r e , r e v i s t e şi cărţi ? E a d e v ă r a t c ă z b o r u l

s i n t e z e i e m a i s e u r l şi m a i r a r , l a n o i , a z i , d a r a n a l i z a o, p r i n ea î nsăş i , „d epar t e "

do a s e m n i f i c a o re laţ ie c r e a t o a r e ?

N e c r e a t o a r e î i p a r e c r i t i c a , în a n s a m b l u l e i , ş i d r a m a t u r g u l u i H o r i a

L o v i n e s c u , c a r e o c u n o a ş t e „ d i n p ă c a t e , s u b a s p e c t u l c r i t i c i i i m p r e s i o n i s t e , s u b i e c t i v e ,

f ăcut e l a re pe ze a l ă " . Dac ă aşa s l a u l u c r u r i l e , a u t o r u l o îndreptăţ i t să a f i r m e n e t :

„ n u m ă i n t e r e s e a z ă " . A r f i d e c i i n d i c a t î n c o n s e c i n ţ ă , să a ş e z ă m s u b s e m n u l „ i m p r e

s i o n i s m u l u i " , s u b i e c t i v i s m u l u i şi l u c r u l u i „ f ă c u t l a r e p e z e a l ă " , t o t c e e a c e a s c r i s c r i t i c a

p iuă az i d e s p r e d r a m a t u r g i a l u i H u r i a L o v i n e s c u ? Tot ceea ce a înt repr ins p e n t r u

Spri j inirea pract ică a a f i r m ă r i i o ce s lc i d r a m a t u r g i i l o v i n e s c i e n e , î n c e p î n d c h i a r c u d e b u t u l

e i , Lumina de la Ulmi ?

în s f i rş i t , să n u l u n g i m p o v e s t e a d i n c a l c - a f a r ă . D e a l t f e l , s t i m a t e c o l e g m a i t î n ă r,

c î n d t e v e i m a t u r i z a şi v e i a v e a d r e p t u l (ş i p o s i b i l i t a t e a ) de a r ep roşa , p r i n sc r i s s a u

p r i n v i u g r a i , v r e u n u i a r t i s t i n g r a t i t u d i n e a , o r i « am n ez ia , o r i p u r şi s i m p l u ş o v ă i e l i l e

î n m o i salo c r e d i n ţ e , v o i p r i m i o repl ică de o s u a v i t a t e răsco l i t oa r e : „D ar n u l a d u m

n e a t a i n - a m r e f e r i t ! " ceea ce , s i t u în du - l e b r u s c p e s o c l u l e x c e p ţ i e i ce l e i m a i o n o r a b i l e ,

t e e x t r ag e d e f i n i t i v d i n s o l u l d iscuţ i e i p o s i b i l e .

F i i î n să m î n d r u d o p r o f e s i a d u m i t a l e . Tnd opl jno şle -o în aşa fo l înc î t să poţ i

c o n t r i b u i l a î ncura j a r ea t end in ţ e l o r c e l o r m a i f a v o r a b i l e a f i r m ă r i i t e a t r u l u i şi la pregă

t i r e a , f o r m a r e a şi d e z v o l t a r e a g u s t u l u i c e l u i m a i a v a n s a t . Ascu l t ă c u s ince ră c a p a c i t a t e

d o au d i ţ i e obs er va ţ i i l e co ţi se fac , căc i n i c i u n u l d i n t r e n o i n u o i n f a i l i b i l şi aşac u m p r e t i n d e m n - i că l ăuz i pe a l ţ i i , t r e b u i e să a v e m n o i î n ş i n e p u t e r e a de a ne lăsa

c ă l ă u z i ţ i . T r e c i p e s t e o f e n s e , ui tă u i tăr i l e a l t o r a , d e s p r i n d e - t c d e o a m e n i i c a l p i c a r e

s înt şi a r t i ş t i , r e s p e c t î n d u - i d o a r ca art işt i şi i g n o r î n d u - i a l t m i n t e r i , d ă r u i e ş t e t e a t r u l u i

t o t u l şi v e i a v e a p a r t e d e c e le m a i m a r i b u c u r i i , căc i a r t a a c eas t a însăşi e u n a d i n

c e l e m a i m a r i b u c u r i i a l o l u m i i .

N u n u m ă r a î n s ă , p r i n t r e sat i s facţ i i l e aş teptate , g r a t i t u d i n e a .

l o r c a r t ea a c eas t a , p r e ţ i o a s ă , a l u i A m z a Săce anu , păs l r ea z -o c u g r i j ă î n b i b l i o

t ec ă. V o m m a i v o r b i d e s p r e ea p e s t e — să z i c e m — zece a n i . D e s p r e e a , c u e a , c u

p e r s o n a j e l e oi at î t de v i i . . .

P î ă i l l l d i î d d i î d



P u n c t e d e s u s p e n s i e . . .

A L . M I R O D A N

Asta seara se joaca „Nunta

Dezvoltarea vertiginoasă a oraşelor

in anii noştri (capitalele cu 3—4—")

milioane dc locuitori nu mai sînt fe

nomene megalopolice ca odinioară, ci

realităţi banale) i-a îndemnat jw or

ganizatorii de spectacole (teatrale, mu

zicale sau sportive) să construiască săli

enorme capabile a găzdui, asemeni

stadioanelor în aer liber, mulţimi de

M-MOOO de oameni. Pe dc altă par

te insă, diferenţa dintre spectatorii po

tenţiali şi cei hoturîţi sâ-şi cumpere

bilet fiind — atît din cauza televizi

unii sau a distanţelor, cît şi din pri

cina faptului că, în mod obişnuit, a

umple asemenea sală impune ..show

uri" neobişnuite — destul dc mare,

sălile despre care discutăm rămîn

foarte adesea j>c jumătate sau pe trei

sferturi goale. In consecinţă, animatorii

se străduiesc să găsească formule menite a scoale publicul din inerţie şi

a-l ispiti în sălile amintite. Nu e sim

plu. Totuşi, din cînd în cînd, trupele

cu idei reuşesc să inventezi şi să

monteze asemenea spectacole cit im

pari, relansînd optimismul în lumea

artelor. Cea mai recentă dintre aces

te opere, şi, — după opinia mea —

cea mai deschizătoare de perspective,

aparţine formaţiei muzicale „rock"

condusă de cînlărcţul Sly Stone. Con

stat in d că, în ciuda bunei sale re

putaţii, grupul nu s-a dovedit în mă

sură să asigure vinzarea locurilor de

la Madison Square Carden, Slone a

hotârît să prezinte în cunoscuta sală

newyorkeză jyropria sa căsătorie cu

domnişoara Katty Silva. Programată

iniţial într-o biserică din Manhattan,

nunta s-a desfăşurat pe scenă, în locul

unui alt spectacol, anulat. Scenariul

i d t i t ţ t

de un pastor anglican. Decorul şi cos

tumele purtau semnătura scenografu

lui Joc (inia. Muzica — partea, se-

nţelege, cea mai tare a . spectacolului

—- a fost asigurată (rock)' de mem

brii ansamblului, precum şi de tinăra

pereche, care a executai, intre altele,

un (lut) mult aplaudat. Căsătoria, la

care au asistat 23.000 de spectatori,

s-a bucurat dc un mare succes. La

sfirşit, publicul, entuziasmai, a stri

gat : bis !, fapt ce nu ne miră defel,

deoarece — sincer vorbind — nunta

dc la Madison Square Gardcn a fost,

într-adevăr, ca-n basme.

Aşa cum arătam mai înainte, for

mula poale stimula creaţii noi pc tema

maritală, cu condiţia ca, fireşte, auto

rii textelor şi regizorii să evite stereo

tipul, oferind publicului căsătorii cît

mai variate şi pasionante. In aceastăordine de idei, mă gindeam că

stagiunea viitoare asemenea tea

tre ar putea înscrie pe afiş

o nuntă la care mirele, răzgindindu-se

în ultima clipă, dă bir cu fugiţii, o

nuntă la care, în clipa supremă, mi

reasa, întrebată dacă vrea ele. ele,

să spună : nu !, o nuntă la care, tot

in momentul suprem, un linăr spec

ial or, ţîşnit de la balcon, să sc nă

pustească asupra miresei (eventual cuo sticluţă de vitriol) strigînd : nemer-

nico, m-ai trădat ! ele. etc. Subiectele

nu lipsesc : iar a elabora o căsătorie

de succes solicită din partea autorilor

aceleaşi calităţi precum acelea necesare

pentru un spectacol normal, şi în pri

mul rînd o bună cunoaştere a vieţii.

Pe de altă parte, nunta, nefiind sin

gura ceremonie fundamentală din via

ţa tir! ist ului. avem ţoale moli vele să

d ă î î d i t i



1 5 s e p t e m b r i e 1972 , S i că A l e x a n d r e s c u I n m i j l o c u l a c t o r i l o r T e a t r u l u iD r a m a t i c d i n B r a ş o v , c u p r i l e j u l împ l in i r i i a 7G « Ic a n i .

Meş teru l—un an de la plecare

a G a u g u s t a.c . s -a împ l in i t u n a n de c înd m a e s t r u ] Sică A l e x a n d r e s c u , î r u e t i n d

d i n v i a ţă , ne -a o b l i g a i să-i d u c e m d o r u l . . .

Ees te d e ( n e c r e z u t c u m s - au a d u n a t cli jMde, m i n u t e l e , z i l e l e şi l u n i l e în t u m b a

a m e ţ i t o a r e „ a t r e c e r i i " . . . I l ă m î n g u s t u l a m a r ş i începutu l u n e i î n ţ e l e p c i u n i , c i u d a t e

p r i n r e s e m n a r e a p e c a r e o î nc h id e i n ca .

P e n t r u c i n e v a neob i şnu i t să s c r i e , l o a l ă î n v ă l m ă ş e a l a d e s e n t i m e n t e , g i n d u r i . a m i n

t i r i ş i î n v ă ţ ă m i n t e l e g a t e de o f i inţă dragă c a r e a f os t . dec i p e c a r e n u o v a m a i v o d c a

şi a u z i n i c i oda t ă ( oa r e c î ţi r ea l i z ează ac es t „ n i c i o d a t ă " ) , n u î n c a p e în c u v i n t e . I se p a r

s t r i m t e şi d e c o l o r a t e .

S ă f i u d e c i i e r ta tă iar r i n d i i r i l c dc fa ţă aşa c u m v o r f i f i i n d e l e s a u t o c m a i d e



Meşte ru l S i că A l e x a n d r e s c u s a u , c u m i i s p u n e a m n o i s i m p l u s i f i r es c „ M o ş i e r u l " ,

s i -a p u r t a t ou s t ră luc i re d e s t i n u l p r i n l u m e a t e a t r u l u i r o m â n e s c t i m p de şase d e c e n i i .

O f i inţă omenească — supusă d e c i greşe l i i — d a r l a o ar e u n i v e r s u l a p a r t e p e

c a r e -1 r ep r e z en t a e r a d o m i n a i de o pat imă, de o d r a g o s t e — nesa lu ra l ă v r e oda tă —

d c t e a t r u .

D i n această lu mi nă s -a u născu t ş i hră ni t , ca d i n t r - o to lbă f e r mec ată a be l ş ugu l u i ,

ţ oa l e aco l o ca l i tă ţ i cu c a r e , p iuă i n n i l i n i i l e c l i p e a le v i e ţ i i i -a u l u i t pe c o n t e m p o r a n i :

f a n t a s t i c a p u t e r e de muncă , u l u i t o a r e a cond i ţ i e f i z i că , m i n t e a d e - o l i m p e z i m e ş i dc-o

l og i că i e ş i t e d i n c o m u n , m a r e l e m e ş t e ş u g a l s c ene i , t a l e n t u l d e o s e b i t d c - a c r ea a c o l o

— „pe cele p a t r u s c i n d u r i " — m o m e n t e i n e g a l a b i l e , h a r u l d e - a d e s c o p e r i t a l e n t e ş i do-al e f o r m a cu o răbdare ş i o s e v e r i t a t e i n i m a g i n a b i l e .

N u s în t v o r b e m a r i — n u a m n i c i măestr ia ş i n i c i p lăcerea do-a mă j u c a c u e l e ;

s înt real i tăţ i pc c a r e toţi cei oare a m a v u t n o r o c u l d o - a l u c r a c u d o m n i a sa. l e - a m

r e m a r c a t şi l e - a m v e r i f i c a t n u o da tă .

M i - a d u c a m i n t e şi păstrez proaspătă senzaţ ia do u l u i r e pe care o încercam cu

to ţ i i c înd , deş i s c u l a t de i a c i n c i d i m i n e a ţ a , s o s i i i n t e a t r u l a o r a o p t f i x , ( p e r i o a d a

i n t r e 5 şi 8 f i i n d f ruc t i f i ca tă cu s c r i e r i d c s c e n a r i i p e n t r u T V s a u d e p a n a r e a c u c o n

d e i u l a at î tor a m i n t i r i ) ş i , în ce p î nd repet i ţ i a l a 1) p r e c i s , l a o r a l . ' l i l a u z e a m : „ E i , ş i

a c u m u n şnur ; n u p ro t es ta ţ i , s t a u î n p i c i o a r e ca şi v o i de la !> şi n u sî nt o b o s i i ! "

Ş i a s t a n,u c t o t u l . Sea r a , l a s p e c t a c o l e , ( i n d i f e r e n t dacă e r a u s a u n u p u s e î n

scenă de d o m n i a s a , c u a t î t m a i m u l t la ce le la c a r e s em na r eg i a ) , e r a p r e z e n t în

sa lă împ reu nă c u d o a m n a , c u atenţ ia înc orda tă l a nuanţ e , l a g reşe l i po c a r e i n p a u z ă

v e n e a şi n i le s p u n e a s p r e a n u l c m a i r e p e t a .

O a r e ci ţ i r e g i z o r i d i n ţara noast ră î ş i urm ăre sc , seară de scară , s p e c t a c o l e l e p e n t r u

a e v i t a d e g r a d a r e a l o r ş i , o a r e oîţi d i r e c t o r i d e t e a t r u fac acelaşi l u c r u p e n t r u a e d u c a

p u b l i c u l să o n o r e z e eu a p l a u z e , CU lacrimi s ; n i tăceri ftCCSl e f e m e r d a r s u b l i m aci de

c roa ţ i e c a r e se săv i r şeş l e s ub o c h i i l u i ?

Om a r e p e r s o n a l i t a t e c a r e , p r i n t o t a l a sa dăru i r e , ne -a c r e s c u t în s p i r i t u l r e s p e c t u l u i

faţă de muncă, faţă de o înal tă p r o f c s i o n a l i l a l e . ( „ A t e n ţ i e l a v o r b i r e , l a o bu nă

r e s p i r a ţ i e , l a p r o n u n ţ a r e a corectă a c u v i n t e l o r ; şi cel c a r e p l ă t eş t e l e i şi

stă i n f u n d u l să l i i t r e b u i e să audă, să s imlă ş i să înţe leagă ce spuneţ i . . . Atenţ ie la

ţ inută, la p last ică, la r i t m " ) .

S-ar pu i ca s er i c t o m u r i î n t r eg i d e s p r e ceea ce a m p r i m i t de l a Meş t e r , d e s p r e

ceea ce a lăsat t e a t r u l u i rom ân es c s t răd ania sa de o v ia ţă .

I n i i v i n e î n m i n t e o î n l împ la r c . c iuda tă i n f e l u l o i , d a r f o a r t e s e m n i f i c a t i v ă .

M u r i s c a r t i s t u l p o p o r u l u i M i ş u F o l i u o c u c a r e f us es e p r i e t en de -o v i a ţă . După i n o e l i n g u l

d c d o l i u şi r i d i c a r e a t r u p u l u i ne însu f l e ţ i t p e n t r u a f i t r a n s p o r t a t l a l î u cureş t i u n d e

u r i n a să f i e î nmo rn i î i i t a t , Meş t e r u l a anunţ a t că va ţ i ne r epe t i ţ i a cu „M i c u l i n f e r n " .

To ţ i i n t e rp r e ţ i i n e - a m dus Ia s cenă , da r văz îndu - i d u r e r e a n e - a m s fă tu i t să i -o respectăm

ş i să î n t r e r upe m r epe t i ţ i a . A m c o b o r i t i n sa lă — u n d e sc a f l a Meşteru l — ş i i -am s p u s

aces te l u c r u r i . C u b u z el e t r o m u r i n d e r e p l i c a i - a f o s t u n i c ă : „ N u d o m n i ş o a r ă I l t a , r e p e t i ţ i a

v a a v e a l o c . A s t a i - a r f i p l ă c ut ş i L u i . "

M u n c a o r a s u p r e m u l o m a g i u a d us şi tăria dc a i n f r i n g e încercarea la care-1

p u n e a v i a ţ a .

Şi, d a c ă aces ta i - a f o s l c r e z u l , n u p o l î n c h e i a c u a l t e c u v i n t e dec î t , că toţ i

a c t o r i i c o l e c t i v u l u i p e c a r e 1-a c o n d u s î n u l t i m i i a n i a i v i e ţ i i v o r m u n c i as t f e l încît în

o r i c e c l ipă să poa lă s p u n e :

„ A s t a i - a r f i p l ă c u i ş i L u i " . M e ş t e r u l u i S ic ă A l e x a n d r e s c u .

Virginia I tta Marcu



Che ia succeselorl u i

Sică A lexandrescu

^ a i c t u l d e r e g i e î n t o c m i t d e Sică

^ * A l e x a n d r e s c u p e n t r u s p e c t a c o l u l O

.scrisoare pierdută ( T e a t r u l N a ţ i o n a l

„ I . L. C a r a g i a l c " , Bucureşt i , l !)5.Tj depăşe

şte m a r g i n i l e u n u i d o c u m e n t a r t i s t i c d e

l u c r u .

D e v i n e , c î n d î l c e r c e t e z i c u d e v o t a m e n

t u l — n u n u m a i c u atenţ ia mer i t a tă —

e x p r e s i a u n u i p r o f u n d e f o r t de înţe l egere a

f i l o z o f i e i u m a n i s t e a t e x t u l u i şi de strălu

cită v i z i u n e art ist ică reg izorală. în c a z u l

acesta — c a r e , d e a l t f e l , n u a rămas i z o l a t

— Sică A l e x a n d r e s c u a d e m o n s t r a t i m p r e

s i o n a n t a l u i c a p a c i t a t e de a i n t e r p r e t a l i t e

r a t u r a dramat i că în s e n s u l i d e a l pe c a r e - 1

g îndea i l u s t r u l r e g i z o r f r a n c e z J a c q u e s

C o p e a u — a n u m e , t r e c e r e a „ d e l a v i a t a

spirituală şi latentă a t e x t u l u i s c r i s , l a v i a

ta con cre tă şi actu ală a s c e n e i " .

A şti să cite şti u n t e x t este , e v i d e n t , o

acţ iune d e z a r m a n t de simp lă. în să a c i t i

ace laş i t e x t în v e d e r e a t r ans f o rmăr i i l u i î n

s p e c t a c o l t e a t r a l înseamnă încercarea dc a

u r c a u n p r a g înalt şi g r e u , a l u n e c o s . A s c e n

s i u n e a p r e t i n d e şi d e s co p e r i r e a u n i v e r s u l u i

i n e d i t a l î nch ipu i r i i , a s c u n s d e a u t o r u l d r a

m a t i c î n vă lu l sub ţ i r e , da r r e z i s t e n t şi înşe

lă tor , a l s c r i e r i i c u t a l e n t . V i r t u o z i t a t e a d i s

cretă a r e g i z o r u l u i Sică A l e x a n d r e s c u e r a

t o c m a i minuţ i a l uc i dă a l e c t u r i i , d e u n d e

r e z u l t a i n c i z i a precisă în m i e z u l f i ecăre i v o r

b e d e v e n i t e r ep l i că , m o d e l a r e a m i ş c ă r i l o r

f e ţe i p e n t r u a se t r a n s f i g u r a î n m im i că , s t u

d i u l stăru i tor , a p r o a p e e x c e s i v a l f i e că ru i

g r u p d e g e s t u r i t r a n s f o r m a t în joc de scenă.

A c e s t m a r e a r t i s t d r a m a t i c nemărtur i s i t ş i

n e v ă z u t , acest t e h n i c i a n desăv î r ş i t a l t e a

t r u l u i c o n t e m p o r a n rămîne î n a n a l e l e t e a t r o

l o g i e i n o a s t r e „p ro f e so ru l d e a r t ă i n t e r p r e t a

t i vă modernă " — da to r i t ă r e s p e c t u l u i său

a u s t e r f a ţă de t e x t şi faţă de a c t o r i . I n

d i l e m a , dacă a r t a dramat i că a v r e m i i n o a s t r e

t r e b u i e să opteze p e n t r u u n t e a t r u a l a c t o

r u l u i s a u u n t e a t r u a l r e g i z o r u l u i Sică



5 6

www.cimec.ro



Sus : Sicii Dumitrii!, Coslaehe Antonia

şi Sică Alexandrescu, la repetiţie, cupiesa „Cuza Vodă"

Mijloc : lltulu lieligau. Marictla Deeu-

lescu, Coslaehe Antoniu şi Sică Ale

xandrescu, după a reprezentaţie eu..Steaua fără nume"

Jos : 1959 - la Buftea, (ir. Vqsiliu

Birlic şi Sică Alexandrescu, la repe

tiţia filmului „Telegrame"

Al(\\an<ln'seu şi-a mărturisii prefer i n(a pent r u . . . t ea l r a l a u t o r u l u i — (Iar ar fi o n a i

vitate , să răm îne m la suprafaţa acestei prof e s iu n i de credinţă. Năzuinţa l u i , viz ibi lăîn toate împrejurările, în pag ini l e de teor iea p u n e r i i în scenă şi . fără exc ep ţie in spectacolele dir i jate de el , „profesorul" urmăreasinteza celor tre i enunţuri, teatrul integral,

întemeiat pe capac i tatea reg i zorului do <apune i u armoni e credinţa — nu. neapărat,f idel i tatea — faţă de t e x t u l a u t o r u l u i euîncrederea în forţa de as im i l a r e şi c o m unicare a i n t e r p r e t u l u i .

P e n t r u a reuşi în această subtilă nuanţarea dia lec t i c i i r eg i zora le . S i că Alexandrescu aştiut să de.i valoare îndelungatei sale experienţe, acumulată în mai m ul t de o jumătate de secol d o l u c r u in t e a t ru — între aut o r i şi actor i — fără isă negli jeze p u b l i c u l ,

d a r fără să se lase văzu t <lc el . Puţini oa m e n i ar reuşi să înţeleagă satisfacţia pătimaşului regi/or care trăieşte d i n savoareau n o r aplauze ce mi i se adresează direct . . .Gîn diţi- vă în eîte m i i <lo sori lo-a auz i t

reg i zorul şi cu ce gesturi largi şi-a r e t r i m i sechipa de actor i la rampă, spre a simţi, dinn o u , încă 0 dată, hoţia dulce .a trec ătoru luis u c c e s .

t\ o n i r u a i z b u t i spectacole de t e a t ru

• i n t eg ra l , Sică Alexandrescu a dat scen e i româneşti u m i l dintre colo m a i mar t şim a i preţioase c a p i t a l u r i «de muncă. Mu ştia.sa u poale n u putea, să improv izeze, cu toatecă ora îndeajuns de spontan, l ' n spectacolor a o croaţie în p a t r u t i m p i . începea, fireşte,

cu descoper irea, apropierea şi apro fundareal o x l u l i i i (un mic... spectacol i n t i m — puţint e l r id i co l — care sc producea la or ice orăd i n zi şi din noapte — m a i ales d i n noapte,tîr/.iu). Lectura u r n i i t ex t d ramat i c nu erap e n t r u reg i zor u n pr i l e j dc odihnă sau dcagrement . Dacă se hotăra să-l „citească" — nu fără un număr mare de amînări şi dcezitări, Sic i i Alexandrescu îl c i tea cu pasiuneprofesională, însoţea t e x t u l de ges tur i şiexclamaţii, îşi urmărea um b r a pc o scenăimaterială, ctoo un vi s qe t r ebuia trăit.

Creaţia începea eu creionul af lat întotdeauna la eăpălii şi sc aşlcriioa pe sute dep a g i n i de caiete. Pentru O scrisoare pier

dută. Sică Alexandrescu a creionat s ingur.şi a redactat , după spectacol. împreună euR adu Bel igan, 981 de note, a schiţat zeoide c r o c h i u r i oe pa r a f i , la p r i v i r e a caie tu

lui de regie, pedante — însă a căror sein-

www.cimec.ro



nif icaţie, nu d o a r u t i l i t a t e , a p a r e c u forţă,d o l a r i d i c a r e a piuă la cnbor îrea c o r t i n e i — şi revărsarea irepresibilă a v a l u l u i de s i n c o -

rc a p l a u z e .

. . C a i e t u l " lu i S i că A l e x a n d r e s c u n u os l o .

neapărat , o excepţ ie în l i t e r a t u r a t e h n i c i i

r e g i z o r a l e . E l însuşi se referă, c o p i o s . Ia

d o c u m e n t e l e c l a s i c e d i n d o m e n i u . C i n e ar

p u t e a c o n t e s t a o r s u b e s t i m a e f o r t u r i l e r e g i

z o r i l o r noştri t i n e r i , a că ro r f a n t e z i e , al căror

t a l e n t se spri j ină, d e s i g u r , de m u l t e o r i . p ed e n s i t a t e a in formăr i i şi a s t u d i u l u i de spe

c i a l i t a t e . Sică A l e x a n d r e s c u ar e m e r i t u l de

a f i d e s c h i s d r u m u l , „ ca i e tu l " său p e n t r u O

scrisoare pierdută păstr înd , pe l ingă un mă

n u n c h i de calităţi i n t r i n s e c e , v a l o a r e a e x e m

p l u l u i p e r f e c t de i n t e r p r e t a r e reg i zora lă pe

f u n d a m e n t u l s o l i d , p e r e n , a l f i l o z o f i e i m a t e

r i a l i s m u l u i d i a l e c t i c şi i s t o r i c . Se c u v i n e a

fi s ub l i n i a t f a p t u l de artă că. în a n s a m b l u ,

c a i e t u l dc reg ie al l u i Sică A l e x a n d r e s c u s u

gerează c i t i t o r u l u i — şi. de opo tr i vă , art işt i lor

care-1 urmăresc — un v e r i t a b i l . . m o d e l m a t e

m a t i c " . A u t o r u l concentrează si tuaţ i i l e d r a

m a t i c e la esenţă, le in co rpo re az ă în t i m p u l

s o c i a l şi i s t o r i c , încearcă să renască p e r s o

n a j e l e şi să s i t u e z e , pe r e p l i c i , a c c e n t e l e

g r a v e , m a j o r e . înlr-0 cadenţată s u c c e s i u n e

de şocuri a s p r e şi de nuanţe c a t i f e l a t e .

De a i c i începea al d o i l e a „ t i m p " a l

creaţiei r e g i z o r a l e p e n t r u Sică A l e x a n

d r e s c u : l u c r u l CU a c t o r i i . U r m a u nu prea

m u l t e , n i c i foarte m u l t e în l i ln i r i . in g rup ,

p e n t r u c i t i r e a t e x t u l u i şi a c a i e t u l u i d e reg ie .

Odată distr ibuţ ia cr i s ta l i za tă , e f o r t u l de în

d r u m a r e se. p o l a r i z a către a c t o r i i t i n e r i .

„P ro f esoru l " e r a . p o a l e , h i n e v o i l o r , d a r . CU

Sică Alexandrescu, V. Bălţă-

teanu, G. Slorin şi hai Mano-

lescu la o lectură pe scenă cu

„Regele Lear"

Marietta Deculescu, Eugenia Po

povici, Son ia Clucerii şi Em il

Botta, după O reprezentaţie cu

...Matei Millo"



Sică Alexandrescu şi sofia in vizită la familia Arghezi

c e r t i t u d i n e , i n f l e x i b i l . T r e b u i a sî l-i fde înţe

l ese nuanţe l e , i m p e r c e p t i b i l e p e n t r u p r i v i t o

r u l n e p r o f e s i o n i s t însă botâr î toarc p e n t r u

p r e c i z i a , p e n t r u f i n i s a j u l s p e c t a c o l u l u i . I n t e r

v e n e a c e v a m a i m u l t dec î t s i m p l a e x a c t i ta t e

a reci tăr i i sau c o r e c t a î n t ruch ipare a p e r

s o n a j u l u i . U n a n u m i t r e g i s t r u v o c al p e n t r u

o repl ică — u n de ge t p e n t r u a c o m p l e t a u n

gest — u n pas înapo i p e n t r u a c r e a perspec

t i v a între două p e r s o n a j e — u n n a s t u r e

n e g l i j a t sa u u n volănn.ş hoţit — î l r eţ ine au

şi i l em oţ io na u pe r e g i z o r ca nişte a c c i d e n t e

d e a m p l o a r e . P e d a n t e r i a amabi lă a l u i S i că

A l e x a n d r e s c u de a l t f e l evidentă şi în

v ia ţa de f i e ca r e z i — r e c e p t i v i t a t e a l u i

promptă p e n t r u s i tua ţ i i l e î n t r -adevăr c o m i c e ,

r e f u z u l l u i de a s u p o r t a i rumpţ i i l e p r e z u m -

ţioase şi b a g a t e l e l e d c m i d o e l e , î l depărtau

d e m u l t e şi — câteodată — f o l o s i t o a r e r e

l a ţ i i . I n s c h i m b , î i a s i g u r a u venera ţ i a a c t o

r i l o r d e t a l e n t , cu l t i va ţ i , e x i g en ţ i , î nv in gă

t o r i i sau înv inş i i u n o r s c u r t e d u e l u r i p r o

f e s i o n a l e c u „ p r o f e s o r u l " , i n v a r i a b i l t e r m i

n a t e s p r e f o l o s u l s p e c t a c o l u l u i .

; ncl inăm a c r ede că m a i c o m p l i c a t e

' e r a u relaţ i i le r e g i z o r u l u i c u a u t o r i i

d r a m a t i c i . Atenţ ia, acordată de Sică A l e x a n

d r e s c u t e x t u l u i , i m p l i c a e x p l o r a r e a în ad înc ,

ope ra ţ i e p r i n exce l enţă f ină , a d e s e o r i d e c h i

r u r g i e estet ică, n u în tot dea un a înţe leasă şi

acceptată de a u t o r i i c o n t e m p o r a n i c u p u n e

r e a în scenă.

I n g î n d u l l o r , a u t o r i i — s p u n e a Sică

A l e x a n d r e s c u — continuă să-şi scrie piesa.

trăiesc: inerţia c o n c e p t u l u i l i t e r a r , în c o n

f l i c t p o s i b i l c u v i z i u n e a scenică a r e g i z o r u

l u i . A c e s t a , p e n t r u f i ece repl ică scr isă t r e b u i e să aleagă o m o d a l i t a t e d e a s u g e r a

v ia ţa concretă , ver id i că s au absurdă, ceea

ce înseamnă a f i m e r e u în r a p o r t , p o z i t i v

s a u n e g a t i v , cai r e a l i t a t e a . 1 ' n eo r i , a u t o r u l

d r a m a t i c acceptă t r a n s f i g u r a r e a — n u l ipsi tă

d c v i o l en ţă . D in r e s pe c t p e n t r u a c t o r i şi.

m a i a l e s , p e n t r u r e g i z o r , se p r e f a c e că o

as imi l ează , că- i şi p l a c e , si tuaţ ie f o a r t e r a r e

o r i ver id i c ă . Se ş t i e, d i n p a g i n i l e d e i s t o r i e

l i ter ară — şi d c încă m ul ţi d i n t r e n o i , d i r e c t

d i n via ţă — cî t era d e s u s c e p t i b i l C a m i l Pe -

t r e s c u , că ru i a l u m e a î i apărea ca o s u c c e s i u n e

d e c a p c a n e d e z a g r e a b i l e . D r a m a t u r g i a a f o s t

p a t i m a l u i p lăcută . D i n această cauză , n u

. . t e r m i n a " nic iodată de s c ri s t e x t u l u n e i p i ese ,

l i r a s u r p r i n s d e p r o p r i a l u i r e d a c t a r e cînd o

a u z e a şi o ve d e a pe scenă. A r f i l u a t t o t u l

d e l a început . U n a u t o r at î t de s u s c e p t i b i l , d e

s e n s i b i l , p r e o c u p a t de hand i capăr i r e a l e şi.

d e c e le m a i f r e c v e n t e o r i . î nch ipu i t e — î l

c o n s i d e r a pe Sică A l e x a n d r e s c u . după o

p re lung i t ă c o l a b o r a r e , , , u n s t răluc it t o va răş



1957, la Lodz. l'c scenă, după jiuidtd din „O scrisoare pierdută". Chabersky,

directorul Teatrului din Lodz felicită pe Sică Alexandrescu şi pe interpreţi

po un < l rum de artă - '. Pag in i l e de gardă aleu n u i e x e m p l a r d i n piesa Bâlcescu, pe carel -am găsii in b ib l io teca lui Sică A l e x a n

drescu (păstrată eu i u l n r c şi nobilă venera

ţie de Aure l i a A l e xand re scu , soţia lui) sîntacoper i t e n u de o dedicaţie, ci de o scrisoare

a l u i Cami l Pc t rcscu :

Dragă Sică Alexandrescu,

Am ţinut anume să-(i arăt, chiar pc acest

frontispiciu al piesei Băloescu. la a căreibiruinţă (cită a fost) ai contribuit atit demult. nu numai cele mai calde mulţumiriale autorului, na mimai emoţia atitnr amin

tiri comune din vremurile îndepărtate aleliceului nostru comun, dar şi marca surprizăde a descoperi, dincolo de ceea ce credeam

că ştiu despre dumneata, un strălucit tovarăş pe un drum de artă pe care-l gîndeamaltfel. Cu dorinţa sinceră de a ne mai în-tîlni pe acest dram. Ca o nouă şi nouăpreţuire fin afară de semi seculara noastrăprietenie),

Camil Pctrcscu

dedicaţia asta fiind destul de voluminoasăa fast dată, cred. după cum urmează : aprilie

1040 - decembrie 1950.

C. 1>.

trebuie să precizez că excelentul condei esteal Elvirei dodcauu.

Surp r inde rea profundă în faţa m e t i c u l o

zităţii creatoare a r e g i z o r u l u i Sică A l e x a n

drescu 1-a c o n t a m i n a t şi pc T u d o r A r g h e z i .

P oe tu l , deşi f a m i l i a r i z a t cu m i i l e de feţe şide faţete ale o a m e n i l o r şi ale c o m p o r t a m e n

t u l u i omenesc, nc lasă despre regizor u n ad i n t r e cele mai i m p r e s i o n a n t e mărturii, p r i n

t ab l o u l de epocă şi dc artă pc oare-l schi

ţează, p r i n sobrietatea t o n u l u i şi l a p i d a r i l a -

te a sentinţei. Iată f r agmen t e d i n t e x tu l une itablele scrise în 1959 de r e d a c t o r u l „Biletelo r1 de p a p a g a l " :

(...) „Da. Îmi aduc. aminte şi dc Toncanu

şi dc toţi actorii din anii lui. Am cheltuit

destulă cerneală pe ci, adunind neplăcerilevariate, inerente unei poziţii fără tocmeală.

60

www.cimec.ro



Fotografie luată de un ziarist finlandez, in martie 1956 la teatrul dinoraşul Tampcre. Sică Alexandrescu dă indicaţii în timpul repetiţiei

La Viena, la Heinhardt Seminar, Sică Alexandrescu vorbeşte unui grup dcactori şi studenţi

www.cimec.ro



11 văd pc subtilul Cazimir Dclcot, îl văd

l>a Notlara in M a n a s s c , j>e Ion Brezeanu in

Năpasta , pc Tina Barbu in Ibsen, pc Aris-

tide Dcmctriad in H a m lo t ; şi pc alţii. Stră

luciţi, s-au stins... Ingrata profesie a comediei

nu lasă după jiieirea talentului decît un

nume într-o arhivă, lingă o fotografie şi un

buchet de trandafiri uscat. Posteritatea

ştearsă... Poate că e răzbunarea meschină a

unui destin de aplauze şi ovaţii. (...)

Teatrul romanesc are o epocă a lui PaulGusta, o epocă a lui Alexandru Davilla,

deopotrivă autor, iniţiator şi regizor. O fă-

rimă de epocă a fost, pe cîţiva metri pătraţi

dc timp, a lui Soare Z. Soare.

Acelaşi spirit didactic determină să anali

zezi şi epoca actuală, cînd teatrul, jicnim

spectacole cît mai • fericit realizate, cu o ge

nerozitate utilă tehnic, jirobabil. şi-a înmul

ţit mult regizorii, unii mai buni şi alţii mai

aşa, sau ceva-cumva. Cui aparţine ejjoca ?

Altădată, valoarea in teatrul nostru eraconferită în spaţiul limitat al unui oraş, al

Capitalei. Examenul era hotărît de un. bilet

de recomandaţie, al unui domn „situat", un

bancher, un şef, un elector.

Consacrarea e azi continentală. Lucrează

la ea sudul şi nordul, estul şi vestul... Cui

aparţine epoca ? Ai gliicit ! Lui Sică Alexan

drescu. Au-ţi prea jilace asta, ştiu, dar asta

este. Ineluctabil !"

T u d o r A r g h e z i

Sent inţa ar t is t ică a p o e t u l u i atestă c r e d i t u l

pe ca red ob ţ inea r e g i z o r u l Sică A l e x a n d r e s c u

I n re la ţ i i l e sa le , n u î n t o t d e a u n a s i m p l e şi

n i c i c o m o d e , c u a u t o r i i .

N u fără m o t i v e î n t e m e i a t e , a l t d r a m a t u r g ,

e x p e r i m e n t a t u l V i c t o r E f t i m i u , î l n u m e a p c

Sică A l e x a n d r e s c u „aces t d i a v o l a l t e a t r u l u i ' '

ş i - i încred in ţa , cu pred i lec ţ ie , t ex te l e sa l e .

L a o f e s t i v i t a t e c a r e c o in c i d e a c u o p r e

m i e r ă , V i c t o r E f t i m i u a p r onun ţa t s c u r t a

alo cuţ iun e a l căre i s f irş i t suna as t f e l :

„Sică Alexandrescu s-a înconjurat de actori

tineri care au şi îmbătrînit in stima publi

cului, actori inteligenţi, săraţi şi jtipăraţi atît

cit trebuia, actriţe graţioase şi patetice. Cu

ei va juca acea revelatoare Stea fără n u m e

a unui dramaturg de mare viitor precum şi

alte şi multe daruri ale imaginaţiei, li urăm

realizările de artă din vremea cînd ne dădeaFra ţ i i K a r a m a z o v şi A b i l u l d e n o a p t e şi-i

mulţumim că demonul teatrului a învins în

el pe îngerul alb cafv-l pîndea într-o con

fortabilă lume burgheză".

I n r o d i t o a r e a l u i car ie ră scenică , S ică

' A l e x a n d r e s c u p o a t e aşeza pe t r e a p t a

de sus , acest „ t i mp 3 " : l u c r u l ş i re laţ i i le cu

a u t o r i i d r a m a t i c i

Starea d e s p i r i t a u n u i a u t o r d r a m a t i c

ce aşteaptă a p l a u z e l e f ace p a r t e d i n t r e c e l e

m a i s u b t i l e c a t e go r i i p s ih o l o g i c e . C in e a r f i

c r e z u l că T u d o r Muşatcscu, a le cărui c o m e

d i i sînt p l i n e de vervă, ş i J I U d e p u ţ i n e o r i

p i g m e n t a t e de c i n i s m , c m îngroz i t la g h i

d u l p r e m i e r e i r1 I n t i m p u l r epe t i ţ i i l o r t r i

m i t e a s c r i s o r i ş i b i l e ţ e le in te rpre ţ i lor ş i r e g i

z o r u l u i . E r a , p a r c ă , s u r p r i n s şi speriat d epropria ' l u i c r ea ţ i e c a r e începea să se des

pr indă de „v iaţa la tentă a t e x t u l u i s c r i s "

p e n t r u i i p o r n i în „v iaţa concretă ş i actuală"

a scene i .

U n s c u r t d o c u m e n t , o scr isoare . .perso

nal ă" d i n nepreţu ita arhi vă lăsată de Sică

A l e x a n d r e s c u , dez vă l u i e u n Muşa t c s cu ne

c u n o s c u t p u b l i c u l u i , u n autor d o m i n a t d e

o emoţ i onan tă t i m i d i t a t e , c a r e preferă săd ispară i n e x p l i c a b i l î n s e a r a p r e m i e r e i , d u p ă

ce a b i a se lăsase c o r t i n a l a u l t i m a r epe t i ţ i e

tehnică.

R e v e n i t l a t e a t r u , î n seara d e 5 a p r i l i e

J9G0, Sică A l e x a n d r e s c u a găsit pe m a s a

l u i d e l u c r u aces te c î t eva c u v i n t e :

Dragă Sică,

Nu jwt veni la premieră. Dar — înaintedc a vedea piesa — vreau să-ţi mulţumesc

pentru tot ceea ce sînt convins că ai făcut

jicnim ea.

Te pup,

Tudor Muşalescu

Ex i s t a şi u n „ t im p 4 " p e n t r u S i c ă

A l e x a n d r e s c u , m o m e n t e l e , în aparenţă

sen ine , d e după p r e m i e r ă , a c e l i n t e r v a l c i u

d a t şi n e d e f i n i t d i n t r e d o u ă succese, d i n t r e

căderea u n e i c o r t i n e şi r i d i c a r e a a l t e i a . I n

acest „ n o m a n ' s l a n d " s c en i c, Sică A l e x a n

d r e s c u n u d e p u n e a a r m e l e n ic i oda t ă .

I n p r i m u l r înd , r e g i z o r u l nu-şi a b a n d o n a

s pe c ta c o lu l . U r m ă r e a , i n v a r i a b i l , t o at e r e p r e

zentaţ i i le , f ie ş i cu z ec i l e , c u su te l e , d e o a r e c e

p o r n e a de la i d e e a că pe n t r u s pe c t a t o r i f ie care spectaco l era o premi eră , p r e m i e r a l u i ,

a o m u l u i d i n s t a l , p e n t r u b u c u r i a căru ia

ex is tă t e a t r u l . Şt ia , d i n t r - o lungă şi de m u l t e

o r i t r is tă exper ienţă , că r u t i n a şi b a n a l i z a r e a

e f o r t u l u i pe scenă s înt adevărate le c a r i i a l e

s p e c t a c o l u l u i , d e v a s t a t o a r e c a p l i c t i s e a l a .

C o n v i n g e r e a l u i S ic ă A l e x a n d r e s c u r ă n i i -

nea că r e g i z o r u l d i n c u l i s e şi d i r i j o r u l d e l a

p u p i t r u au, în f o n d , în r a p o r t c u p u b l i c u l ,

exac t aceeaş i sarc ină, determină s u c c e s u l sau

căderea opere i exac t în aceeaş i măsu ră



a ie tu l de regie — de la a cărui răs

foire am p o r n i i r i n d u r i l e de faţă

este o perfectâ biograf ie a ult imelor de< 'eni i

d i n ac t iv i ta tea artistică si d i n viaţa s p i r i

tuală a regizorului Sică Alexandrescu. Toţi

eei p a t r u t i m p i de croaţie pe care om în

cercai a-i def ini aic i sînt evidenţi în cele

aproape o inie de note — do la p r i m a

scenă eare t rebuie ..să se desfăşoare în faţa

noastră, spectator i i de azi ai Scrisorii pier

dute în aşa ch ip încît să reiasă c lar " , d i n

lot ce va urma, por t rete le el ice şi pol i t ice

ale eroilor l u i Caragialc ; pînă la ..pupătu

r i l e şi vese l ia generală", c u eare regizorul

adaugă <» subliniere la t e x t u l autorului —

l i cean; moment d i n capodopera l iteraturii

noastre dramatice devine. în caietul de re

gie, o lecţie mereu tînără şi actuală d e i n

terpretare artistică, literară şi filozofică.

Nu-i greu de extrapolat metoda artistică

şi mij loacele intelectuale d i n acest caiet cla

sic al dramaturg i e i româneşti p en t r u a găsi

(duda succeselor lui Sică Alexandrescu. I i l e

acoperă toată gama spectacolelor .şi ch iar

dacă atîţia — de fapt , cîţiva — contempo

rani caută, cum este f iresc, n o i registre re

gizorale pentru Scrisoarea pierdută şi pent ru

alte înscenări în care Sică Alexandrescu a

pus pr iceperea, migala, luciditatea şi , mai

presus do toate, dragostea l u i d e t e a t r u , n i

m e n i nu ar pui ca micşora, n i m i c n u v a p u

tea u m b r i l o c u l de f r un t e ce i se cuv ine l u i

Sică Alexandrescu în palco scenico a l tea

t r u l u i românesc.

Mircea Grigorescu

Sică Alexandrescu in timpul unei re¬petiţii cu Apus «l e soare la Teatral de

Stat din liraşov

63

www.cimec.ro



ALEXANDRU SEVER

IRACL IDE

; sau dialog despre teatru (III)

Conceptul de mimesisşi aria actorului

A c u m v r e o p a t r u z e c i de a n i — î mi s p u s e

I r a c l i d e —, l a capă tu l u n u i t u r n e u n e n o r o c i t ,

m ă a f l a m într-o s i tuaţ ie a b s o l u t j a l n i că :

p a r t e n e r u l m e u d e j o c m u r i s e de pc u r m a

u n u i i n f a r c t ; F o t i a d c , r e g i z o r u l şi c o m a n d i

t a r u l , d i spăruse c u to ţ i b a n i i ; p e m i n e

î n s u m i m ă l o v i s e , în f i n a l u l u i t i m u l u i s p e c

t a c o l , o a m n e z i e că re i a n u şt iusem să-i f a c

faţă, s p r e h a z u l întreg i i săl i , decî t c u o în

jură! ură d i n ce l e m a i g r o s o l a n e . î n c î t se

p o a t e s p u n e că î n t oa rce r ea m e a l a Bucureşti

s e m ă n a f o a r t e b i n e c u o fugă dc la l o c u l

t i n e i c r i m e . Şi iată că a v u i p a r t e d e o

a v e n t u r ă c u a d e v ă r a t e x t r a o r d i n a r ă . M ă r o g ,at î t d e e x t r a o r d i n a r ă pc cît p o a t e să f i e o

î n t î l n i r e c u D r a c u l .

E r a u n r a p i d d e n o a p t e , a p r o a p e deşer t ,

î n o r i c e caz, în v a g o n u l d e c l a s a î n t î i în

ca re m ă u r c a s e m , c u l o a r u l l u m i n a t p înă l a

capăt părea at î t d e p u s t i u , că — odată i n t r a t

î n c o m p a r t i m e n t — p e n t r u a scăpa d e s e n t i

m e n t u l d e s ingurătate şi d e a b a n d o n n - a m

găs i t n i m i c a l t c ev a m a i b u n d e făcut decî t

să c o b o r p e r d e l e l e ; r e d u s l a d i m e n s i u n i l e

c o m p a r t i m e n t u l u i , p u s t i u l d e v e n e a s u p o r t a b i l ; c h i a r h u i e t u l f i a r e l o r d e p l a s a t e părea

că s-a d i m i n u a t : şi, totuşi , l inişt i t c u a d e

v ă r a t n u e r a m . M ă a f l a m încă s u b i m p r e s i a

u l t i m e l o r î n t î m p l ă r i . n u - m i ieşea d i n m i n t e

a m n e z i a c a r e m ă păl i se , o r i c î l e exp l i caţ i i îm i

stăteau la î n d e m î n ă ca s-o j u s t i f i c , r e s i m ţ e a m

a c c i d e n t u l f a t a l a l ui tăr i i ca o d i m i n u a r e în

î o n d i d m e u v i t a l şi. în s i n e a m e a . e r a m

f o a r t e î ng r i j o ra t şi p l i n d e ce l e m a i n e g r e

pres imţ i r i .

Deşi n u ob işnu iesc să d o r m în t r e n t r e b i t t i ă f i ţ i i t l t i t i i

e x p l i c de u n d e p înă u n d e a m băga t d eoda tă

d c seamă că n u m a i sînt s i n g u r . L o î ncepu t

n u e r a dec î t o senzaţ i e : o senzaţ i e d e v e c i

nătate . A p o i senzaţ ia se c o n s o l i d a : în f a ţa

m e a , p e c a n a p e a u a pluşată d c v i z a v i , în t ins

cît er a de l u n g , u n i n d i v i d , c u pălăr ia trasă

p e o b r a z în c h i p de apără toa re , d o r m e a ,

s - a r z i c e , l e g ăna t d c mişcarea fu l g e ră toa re a

r a p i d u l u i d e n o a p t e . Ş i c u m î l p r i v e a m c u

i n t e r e s u l ace l a încă l i m i t a t a l u n u i că l ă t o r

t o r o p i t de s o m n sa u l eş inat d e p l i c t i sea lă ,

braţu l i n d i v i d u l u i s-a r i d i c a t l eneş , m îna l u i

a p o p o s i t obos i tă p e c a l o t a pă l ă r i e i , şi pălă

r i a , înă l ţa tă d e u n d e g e t , î m i d e s c o p e r i , p cs u b l v o r u l c i lăsat , u n o c h i f i x a t p e m i n e

şi l i n i a age ră a u n u i n a s e n o r m ; n u m a

încăpea n i c i o î ndo i a l ă : era F o t i a d e , r e g i

z o r u l şi c o m a n d i t a r u l . P o a t e n -o să-ţ i v ină a

o r a l e : după jumăta t e de oră îmi p r o p u n e a

u n n o u a n g a j a m e n t . Pregă t ea o nouă s t a

g i u n e , c u m p ă r a s e u n t e a t r u , a c u m căuta

a c t o r i .

— Şi ca să n u c r e z i că-ţ i înşir v o r b e

goa l e , î m i s p u s e e l , af lă că a m în b u z u n a r

p înă şi p i e s a d e d e s c h i d e r e . — Piesa d u m i t a l e ? ! C r e d că i n t e n ţ i o n a m

să f i u i r o n i c , d a r F o t i a d e rîsc c u b u n ă v o i n ţ ă .

— Se cunoaşte că t c - a i t r e z i t d e - a b i n e l e a :

ţ i -a i recăpătat u m o r u l . P e r f e c t ! 0 să p u t e m ,

în f i n e , d i s c u t a c u m s e c a d e . Cît; d e s p r e piesă,

f i i l inişt i t . . . P iesa n u - m i apar ţ i ne . Dec î t , ca

să zic aşa, per arlozlonc.

— V r e i să s p u i „ p r i n a d a p t a r e " ?

— A , n u . per tradimcnlo ! A i g h i c i t : c o

t r a d u c e r e . Ce v r e i , d r a g u l m e u , n u p o t să

f a c d e t o a t e T r a d u c a d a p t e z l o c a l i z e z p a s t i -i d ă i j i



D a r atît ! P iese o r i g i n a l e n u mă os t enesc sil

- s c r i u . Creaţ ia, d r a g u l m e u , n u - i s p ec i a l i t a

t ea m e a .

— C u m s-ar spune . . .

— E x a c t : sînt al d o i l ea după d r a m a t u r g .

U n c o p i s t ! L a u r m a u r m e i sînt d o a r u n b i e t

că r tu ra r îmbă l r î n i t p r i n b i b l i o t e c i ( a f i rmaţ i e

•cu adev ăra t ex t rao rd ina ră , căc i a u t o i r o n i a

a i c i , în c i u d a zâmbetului d e c i r cumstanţă ,

părea să c o n f i r m e t o c m a i ceea cc n e g a , i a r

« u , or i e î t d c nepregă t i t e r a m să î m p e r e e b e z• c h e f u l <lo dăunăz i l a ţ i gănc i , c u s o l e m n i t a t e a

austeră a b i b l i o t e c i i , înc l inam to tuş i să-i ac

cep t af i rmaţ ia , înt r -a t î t r a f i n a r e a t răsătur i l o r

l u i părea e f e c t u l u n u i nesf î rş i t t r a v a l i u i n t e

l e c t u a l , cel puţ in t o t atît cît p r o d u s u l şlefuit

a l r a s e i ) . V r eau să z i c, a c o n t i n u a t F o t i a d e ,

t r e a b a m e a c să f o losesc b i n e b i b l i o t e c i l e

a l t o r a , n u să le spo resc c u p r o p r i i l e m e l e

<*ărţi. M u l t i p l i c , n u c r ee z . Şi sînt g r o z a v de

•consecvent, căci ceea ce fac ca a u t o r fac în

Toate p r i v i n ţ e l e : creaţ i e d e g r a d u l a l d o i l e a .B ă g î n d de seamă s o h i m a mea do n e m u l ţ u

m i r e . F o t i a d e se g răb i să mă l iniştească şi

o făcu în f e l u l l u i .

— O, o, n u t r e b u i e să te ene r v e z i în f e l u l

ăsta. Cu toţi i sînlent m a i m u l t sau m a i puţin

niş te maimuţo i şi nişte copişt i . U n i c u l dra

m a t u r g o r i g i n a l este, în p r i n c i p i u . D u m n e z e u

In persoană. D a r v r o i să-ţi s p u n u n secret ?

"Şi D u m n e z e u se autopast i şează . O singură

dată a a v u t o i d e e o r i g ina l ă : l a î ncepu t . Şi

ştii care a fost idoea l u i or i g ina lă ? Să ex i s t e .D e a l u n e i n u face decît să se r epet e . D i n '

c înd în c î n d sc pl ict iseşte ; aceeaşi piesă,

aceiaşi a c t o r i , ace l aş i d e znodămînt , asta n u - i

Tăcut să te d i s t r e z e ; a l u n e i şterge l u m e a .

Teaduce ad ică universul în s tar ea p r i m o r d i a l ă

a h a o s u l u i şi a p o i o ia da capo . C u m s-ar

z ice : a păstrat t i p a r u l p r i m e i ed i ţ i i şi m ă c a r

o dată l a c î teva m i l i a r d e d e a n i t r a g e o

nouă c o p i e . Aşa că, d r a g u l m e u , p u t e m

Toar t e b ine p r esupune că l u m e a noastră n u

"(«sie decît c o p i a une i c o p i i , l a r î ndu l ei co

p iată după a l tă c o p i e şi aşa m a i d ep a r t e .

Pi idea z g o m o t o s , f e r i c i t parcă să în josească

c u g l u m e atît de g r o s o l ane i m ag i nea ce m i - o

Tăcusem d es p r e e l . d a r cc mă i r i t a c u a d e v ă

r a t n u e r a u atît g l u m e l e , cî t e l o g i u l neruşinat

a l med ioc r i t ă ţ i i pe care . c r ed , n i c i u n a r t i s t

ad ev ăr at n u- 1 supor tă fără ind ispoz i ţ i i . Ceea

•ce i -am şi s p us .

— E u i m i t o r ce b i n e îţi şade m e d i o c r i t a

t e a ! N u m a i n u în ţe l eg «le u n d e c r u z i m e a

asta d e a te bălăc i în m e d i o c r i t a t e şi d e a

accepta c u i n i m a uşoară o i e r a r h i c c a r e îţ i

refuză or i c e şansă.

— N u t r e b u i e să te s p e r i e p r o p r i a m e a

c r u z i m e . A d e v ă r a t a m e a p u t e r e stă în l u c i

d i t a t e , şi l u c i d i t a t e fără o a r e c a r e c r u z i m e n u

se p o a t e . Cu or ie î t e n t u z i a s m şi cu or i c î t e

spe ranţ e a i p o r n i l a d r u m , v i n e o v r e m e cîn«l

•şru exac t ce po ţ i . A z i ştiu : sînt u n ex c e l en t

ac t o r dc m î n a a d o u a .

— Si eşti atît de f e r i c i t ?

— D a r d r a g u l m e u , n u eşti o b l i g a t să m ă

c r e z i at î t de f e r i c i t pe c ît pa r . E u n - a m

spus că n u m i - a r p lăcea să joc r o l u r i l e p r i n

c i p a l e . A m s p u s n u m a i că n u- s de d i sp re ţu i t

n i c i r o l u r i l e a s t e l a l t e . . . î n d e f i n i t i v , ce s-ar

f ace Oreste fără E g i s t , I l a m l e t fără C l a u d i u ,

O t h e l l o fără I a g o , Cezar fără B r U t u s , D o n

J u a n fără Comandor , 1 'aust fără M e f i s t o .

R o m e o fără j a l n i c u l ag en t a l d e s t i n u l u i său

care e că lugăru l ? D a r e n - a i p r i c e p u t încă

d ia l ec t i ca as ta subt i lă care î n g ă d u i e în a n u

m i t e m o m e nt e p e r s o na j e l o r s e c und e — c a să

n u z ic c h i a r s e c und a r e — să j o a c e u n r o lp r i n c i p a l ? Cînd b u t u r u g a mică răstoarnă

c a r u l m a r e , eu zic că b u t u r u g a e pe pos t de

vede tă . Să f i i f i r u l de nis ip car e mac ină

f i c a t u l l u i C r o m w e l l şi neg u l c a r e lungeşte

n a s u l Cl eo p a t r e i , n u î nseamnă o a r e să j o c i

u n r o l p r i n c i p a l ? Să f i i u n d i r e c t o r c a r e

o feră a n g a j a m e n t e u n o r a c t o r i ta l entaţ i , p o a t e

f i aceasta u n r o l l i p s i t de sat is facţ ie ? Şi ce

a r f i u n Sofoole fără ş i rul m i l e n a r a l t r a d u

c ă t o r i l o r ? U n d r a m a t u r g p r o v i n c i a l . L a d r e p t

\ o r b i n d . m i - a r p lăcea să joc t o a t e r o l u r i l e !

M i - a r p lăcea să f i u n u n u m a i d i r e c t o r u l t e a t r u l u i , d a r şi p r o p r i e t a r u l l u i ab s o l u t , d r a

m a t u r g u l , r e g i z o r u l , a c t o r u l şi — d e ce

n u ? — c h i a r şi s p e c t a t o r u l . T o a t e odată !

Dar as ta, după c u m s p u n e a m , n u m a i u n u l

s i n g u r p o a t e : D u m n e z e u ! S p e r însă că ţ i-ai

d a t seama : eu n u sînt D u m n e z e u . E a d e v ă

r a t că şi D u m n e z e u se m a i î n t împ lă să m a i

u m b l e p r i n l u m e , să v e r i f i c e creaţ ia , d a r

mă îndoiesc că a r p r e f e r a s-o facă c u r a p i d i d

ăsta d c Bucureşt i . . . I n f i n e , t e p o t încred inţa

că dacă n u sînt D u m n e z e u , e u sînt ce l d int î icare r eg r e t .

— D-a ia t o t t r a d u c i , ad ap t e z i , l o c a l i z e z i ,

pas l i şez i , cop i ez i . . .

— E x a c t . P e n t r u că dacă n u sînt , măcarsă-i semăn. Toată creaţ ia în im i t a ţ i e stă pe

u n r eg r e t .

— Şi-ţi ţine dc saţ imi ta ţ ia ?

— 0 , o. n u te g răb i să d ispre ţu ieş t i i m i

taţia a s t i i ieşită «lin d o r u l creaţ i e i .

— S a u d i n d o r u l negaţ i e i . — L u c r u r i l e n u sînt c h i a r at î t de i n c o m p a

t i b i l e pe cît c r e z i . I n p r i n c i p i u , or i c e c o p i e

năzuieşte să-şi nege m o d e l u l , dar în f a p t

o r i c e c o p i e îi este aservi tă şi îl slujeşte. Ne

gaţ ia d e v i n e f ecundă a b i a c î n d în şirul co

p i i l o r , p r i n a c u m u l a r e a l entă a t u t u r o r tră

dăr i l o r , c o p i a î ncepe în aşa măsură să fie

a l t c e v a dec î t m o d e l u l că s e n t i m e n t u l o r i g i

nal i tă ţ i i se împrospă t ează şi f i o r u l creaţ ie i

se instalează. I a u r m a u r m e i ce - a r f i creaţ ia

fără p r i n c i p i u l imi ta ţ i e i ? Ce eşt i t u însut ipc scenă ? I n n i c i u n caz însuşi p e r s o n a j u l

pe care îl i n c a r n e z i , c i o im i t a ţ i e n l u i . C e e a

ce îmi p r o p u i t u su b o barbă «le î m p r u m u t

n u - i o altă f i inţă, c i n u m a i imi ta ţ ia ei, o

i postază , o p o s i b i l i t a t e , o i l u z i e , u n v i s ! Şi

ce a m a i m a r e a m b i ţ i e a t a , ca a c t o r , este

să mă f a c i să i a u v i s u l d r e p t r ea l i t a t e .

— Ferească D u m n e z e u ! a m p r o t e s t a t c u .

Dacă asta e toată es t e t i ca t a , a p o i d ă - m i v o i e

să-ţi s p u n că e c u m n u se p o a t e m a i r u d i

mentară şi m a i puer i l ă

http://orbind/

http://orbind/



— R u d i m e n t a r i i , z i c i ? ! Pue r i lă ? ! E i ,

d r a c e , c u m p o a t e f i r u d i m e n t a r şi p u e r i l

ceea ce e întemeiat pe suges t i e şi credinţă ?

— Dup ă e î te vă d , eş t i înt r -a dev ăr d i n t r e

ce i ce-ş i înc hip u ie că cea m a i m a r e i zh îndă

în t e a t r u e 6ă-l f a c i p e b i e t u l s p e c t a t o r să

crea dă că asistă n u la u n spec taco l , c i l a

însăşi r e p r e z e n t a r e a v ie şi d i rec tă a v ieţ i i .

D o a m n e , ce e r o a r e !

— I n o r i c e caz , î n t eme i a tă pe s t ră vech iu l

o r g o l i u o m e n e s c a l a s e m u i r i i c u D u m n e z e u ,e o e r o a r e ab s o l u t respectab i lă .

— R e s p e c t u l tău p e n t r u c e l e s f i n t e es t e

a b s o l u t mişcător . D a r în ar tă ca sugest ie n u

văd dec î t r em in i scen ţ e l e c i n e şt ie cărui r i t u a l

m ag i c c a r e v r ea c a a c t o r u l în scenă „să

u i t e " de el însuşi, să se s u b s t i t u i e p e r s o n a

j u l u i , să co in c idă c u p e r s o n a j u l său, să se

i d e n t i f i c e cu e l , să renunţe , cu a l t e c u v i n t e ,

l a p r o p r i a sa r e a l i t a t e î n f a v o a r ea rea l i tă ţ i i

i s p i t i t o a r e a f icţ iuni i , să moară în f i ecar e

scară în f a v o a r e a p e r s o n a j u l u i ca să învie

s u b c h i p u l l u i .

— Şi n u e, u i t a r ea a s t a d e s ine , g eneroz i

t a t ea as ta f undam enta l ă , cond i ţ i a c ea d in t î i

a a r t e i ?

— N u . S e n t i m e n t u l că aşa ceva e p o s i b i l

v i n e a i c i , în p r i m u l r înd , de a c o l o că, j u -

c îndu-ş i r o l u l , a c t o r u l p a r e că renunţă la e l

însuş i ca să împrumute p e r s o n a j u l u i c a r n e a ,

g l a s u l şi t i m p u l său. Cînd s p u n e m , aşadar ,

c ă u n a c t o r î ş i t ră ieşte r o l u l , s p u n e m , în

p r i m u l r î n d , aces t l u c r u s i m p l u şi p e r f e c t

i n t e l i g i b i l , că a c t o r u l î n c o r p o r e a z ă d u r a t ap e r s o n a j u l u i în p r o p r i a sa durată. D e c i , s t i

m a b i l e , în accepţ ia pr imă a f o r m u l e i , a d a

v i a ţ ă u n u i p e r s o n a j n u î n s e a m n ă n i m i c a l t

c e v a dec î t a împ rum uta p e r s o n a j u l u i o oră

d i n v i a ţ a a c t o r u l u i .

— D a r e to tuşi o oră ! Să t e laşi d e v o r a t

d e u n c a n i b a l am en inţ at să p iar ă de f o a m e ,

iată u n gest d e m n d e u n s f i n t .

— D e u n s f i n t , p o a t e ! D a r n u d e u n

a c t o r ! A î mpr umu ta t i m p n u e dec î t o

fo rm ă e l em ent ară de îm pr um ut ş i, în or i c ecaz, n u este de a j u n s p e n t r u ca să sc poată

v o r b i d e artă ; în d e f i n i t i v şi a c t o r u l p r o s t

şi ce l b u n fac această m i n u n e banală , o

f ace şi s c r i i t o r u l l a m a s a l u i d e l u c r u , b a

c h i a r şi meşteşugarul , ş i c i t i t o r u l , şi specta

t o r u l însuşi . A t u n c i s-a i s ca t i d e e a m a i sub

t i lă că a da v iaţ ă n u îns eam nă m i m a i să

investeşt i t i m p , înseam nă să împ rum uţ i c ev a

m a i m u l t , cev a m a i subs tanţ i al , î nseam nă

— ca să v o r b e s c în s p i r i t u l d ic ţ i onaru lu i tău

t e o l o g a l — înseam nă să îm pr um uţ i u n s u

f l e t . D a r a t u n c i l u c r u r i l e încep să sc c o m

p l i c e , l i o a r e eu put inţă acest t r a n s f e r s u b t i l

într e f i in ţă şi f ic ţ iun e ? E adic ă c u pu tinţ ă

să i n t r i în o r d i n e a f i cţ i uni i fără să ieş i d i n

o r d i n e a rea l i tă ţ i i , să fii şi — s i m u l t a n ! —

să pari ? C u a l t e c u v i n t e : e cu putinţă acest

d u - t e v i n o între două u n i v e r s u r i p e r f e c t în

ch i s e ? Şi dac ă n u sînt p e r f e c t î n c hi s e , c u m

comun i că ? E i b i n e , s t i m a b i l e : în o r d i n e a

absolută a real i tăţ i i , p l i m b a r e a a s t a mag i că

e eu neput inţă : jucîndu-şi r o l u l , a c t o r u l n u

încetează de a f i o a n u m e r e a l i t a t e b i o l og i că

socială ş i mor ală , adic ă o i n d i v i d u a l i t a t e

p e r f e c t structurată, o p e r s o n a l i t a t e d is t inctă

şi or ig inală ; jucîndu-şi r o l u l , a c t o r u l n u d e

v i n e a l t c i n e v a , m i m e a z ă n u m a i că d e v i n e . Şi

d o v a d a absolu tă că n u d e v i n e a l t c i n e v a es t e

că „n u ui t ă" . P o a te să cadă „ în tra nsă " ,

p o a t e „să sc i d e n t i f i c e " , p o a t e „ să co inc i dă " ,

d a r n u ui tă : n u ui tă c i ne este , u n d e j o acă ,

ce joacă, cu c i ne j oucă , în fa ţa c u i j oacă ,

p e n t r u c i n e joacă. Şi d o v a d a abso lută că n u

uită este că u i t a r e a d e s ine n u m e r g e n i c i odată p înă în p r a g u l m o r ţ i i . N i c i u n a c t o r

n u c o n s i m t e să mo ar ă odată c u p e r s o n a j u l

său. Cînd M o n s i e u r F l a u b e r t s i m t e în gură

g u s t u l a r s e n i c u l u i , el e în situaţia u n u i a c t o r

g a t a să se i c o n f u n d e c u p e r s o n a j u l ; d a r

F l a u b e r t i zbut eşte să-şi ami nte asc ă că este

F l a u b e r t şi reuşeşte să supravieţuiască. R e f u

z u l morţ i i e c o n f i r m a r e a cea m a i so l idă a

r ea l i tă ţ i i l u i o r i g i n a l e .

— Ac uş i a i să mă f a c i să c r e d că laşul

e i n d i v i d u l c e l m a i o r i g i n a l d i n l u m e F o

t i a d e r în j ea l a r g .

— N u f i i v u l g a r — l - a m r e p e z i t — şi n u

i n t e r p r e t a alătu r i . Deşi , p în ă la u n p u n c t ,

a i d r e p t a t e . U n laş e u n i n d i v i d c a r e n u a r e

destu lă imag inaţ i e să j o a c e r o l u l u n u i e r o u .

Ref uz î nd să mo ar ă, e l re f uză , de f a p t , să

î m p r u m u t e u n e i f i c ţ iuni r e a l i t a t e a sa cea m a i

consistentă. Ceea ce îi l ipseşte ca să ac

c e p t e u n a s e m e n e a împ rum ut n u c neapăra t

o inimă ero ică, c i s e n t i m e n t u l c o n v e n ţ i e i .

A c t o r u l care şi -ar încărca r e v o l v e r u l e u

g l oanţe adevăra t e — care ar încerca , cu a l t ec u v i n t e , să introducă o r d i n e a real i tăţ i i în

o r d i n e a f i cţ iuni i — n - a r f i decî t u n a r t i s t ,

v u l g a r şi u n as as i n o r d i na r ; p e n t r u c a l i t a t e a

s e n t i m e n t u l u i estet ic o picătură de s înge a u

t e n t i c este cu desăvârş i re ind i f e rentă . M a i

m u l t , cînd inserţia real i tăţi i în f icţ iune os l o

prea brutală ca să n u f ie înreg is trată — c u m

se întâmplă c î teodată cu un gest . c u u n c u

vânt, mai puţ in c h i a r , cu o miasmă o a r e

care ven i t ă d i n s p r e scenă — r e z u l t a t u l s i g u r

este d i s l o c a r ea s en t i m e n t u l u i e s te t ic . Dacăînjurătu ra m e a f inală la m o m e n t u l a m n e z i e i

a st î rni l ap l auz e , c p e n t r u că a m n e z i a , ca

şi înjurătura au fos t înţelese în ord inea f i c

ţ iuni i . A r f i f os t su f i c i en t ca s p e c t a t o r i i să

bănuiască adevăru l p e n t r u ca năva la p enib i lă

a real i tăţi i la rampă să stîrnească p r o t e s t e l e

c e l e m a i t e r i b i l e . Mă înt reb c h i a r de n-o f i

f o st c u m v a t o c m a i intuiţia şi t a l e n t u l , ad i că

t o c m a i f o r m e l e acestea spec ia le de inte l i genţă

art ist ică, care; ne-au împie dicat să ieş im d i n

r o l , a jut îndu-nc să mulăm s e n t i m e n t e l e

noas t r e f oar t e lumeşt i pe s c hem a o b l i g a t o r i ea piesei ; a m i n v e n t a t , de f ap t . d o u ă f i n a -

l u r i p o s i b i l e , dar î n l i m i t e l e f i cţ iuni i . Cel

puţ in c o l e g u l m e u a a v u t b u n u l g us t să

mo ar ă, n u pe scenă, ci în c u l i s e , adică în

p e r i m e t r u l p r o p r i e i sa le real i tăţ i ; c h i a r d e

a r f i m u r i t pe scenă, m o a r t e a sa ar f i fos l

o m o a r t e în o r d i n e a acele iaşi real i tăţ i , dar

eu văd un ' t r i u m f a l t a l e n t u l u i t o c m a i în

f a p t u l de a f i r e fu za t o r i c e e ch i voc

— Şi eu toate astea era cît p-ac i să-ţi

rătnînă în gîl un anum e o s c i o r



— D a c i t c r e f e r i l a r o l u l m e u , ş t i i b i n e :

ceea ce a m u i t a t a f o st r e p l i c a p e r s o n a j u l u i ,

n u p r o p r i a mea r ep l i că .

— Şi r e p l i c a t a c a r e a f o s t , în jurătura ?

— înj ură tura ! D a r înjură tura as t a — o r i

eît de vulgară — a r e s t a b i l i t c o n t a c t u l c u

r e a l i t a t e a . A c t o r u l c a r e . .ar u i t a " a r t r e b u i

f i e să moară pe scenă — şi în c a z u l ăsta

a r f i a c t o r u l u n u i s i n g u r spe c t a co l , a şa c u m

în g e n e r e , i n d i v i d u l este a c t o r u l a c e s tu i u n i c

s p e c t a c o l ca re este p r o p r i a l u i ex i s t en ţă — f i esă rămină pe scenă, încremeni t în p o s t u r a

eternă a u n e i s t a t u i , d e c i în s i tuaţ ia u n u i

c a d a v r u îngh eţa t ; f i e să c o n t i n u e să tră

iască în s fera nudităţ i i cu m a s c a f i c ţ i un i i ,

ceea ce ar i m p l i c a , ca înto tdeauna c înd i n d i

v i d u l se rătăceşte în u n i v e r s u r i p a r a l e l e ,

r u p t u r a persona l i tă ţ i i . 0 , da , c f o a r t e p r i

m e j d i o s să uiţi ! U n d r a m a t u r g , m a i d c -

g rahă i n g e n i o s dec î t p n d u n d , a scos efecte

a d m i r a b i l e d i n s p e c u l a r e a aces to r pos ib i l i tă ţ i .

D a r a c t o r u l c u a d e v ă r a t m a r e „nu u i tă " n i c i odată ; i n t e l i g e n t în sens s u p e r i o r , şi l u c i d

fără umbră, e l „nu-şi trăieşte* ' nic iodată ro

l u l , el î l retrăieşte. C h i a r s u b m a sca pe r so

n a j u l u i , e l r ăm in c u n i n d i v i d c o e r e n t , i d e n t i c

o u s in e însuşi . T e h n i c a a c t o r u l u i n u e n i m i c

.a l tceva dec î t t o t a l i t a t e a m i j l o a c e l o r c a r e î i

s l u j e s c să r e c h e m e , Ia m o m e n t u l r e p r e z e n

tăr i i , a m i n t i r e a v i e ţ i i r e a l e , să p r o i e c t e z e , c u

a l t e c u v i n t e , în s fe ra f i c ţ iuni i , u m b r a c o n

sistentă a p r o p r i e i sale rea l i tă ţ i . A c t u l acesta

f u n d a m e n t a l , ca re consacră a m i n t i r e a v i e ţ i i

r ea l e s u b spec ia t e a t r u l u i , ad ică a c t u l c a r e î iî n g ă d u i e , s i m u l t a n , a c t o r u l u i , să fie şi să

pară, este e m i n a m e n t e u n ac t d e c r ea ţ i e .

U n şir de s p e c t a c o l e n u este p u r şi s i m p l u

u n şir de c o p i i a l că ro r p r o t o t i p i d e a l e

t e x t u l s c r i s . Ceea ce asigură totuşi a c t o r u l u i ,

d e f i e ca r e dată, cu f i e ca r e spe c t a co l , p o s i

b i l i t a t e a creaţ ie i , n u este d o a r m e m o r i z a r e a

t e x t u l u i , c i a m i n t i r e a m e r e u v i e a v i e ţ i i .

T e x t u l în t e a t r u n u e n u m a i c a d r u l şi s u b

stanţa t i m p u l u i , el e în acelaşi t i m p i n s t r u

m e n t u l u n e i d i s c i p l i n e şi al u n u i a p e l . A c u mspe r că a i înţe les : a r t a me a n u es t e a r t a

s u g e s t i e i , ei a r t a c o n v i n g e r i i , adică o artă

ca re are neapărat n e v o i e d e p a r t i c i p a r e a i n

te l i genţe i .

— Şi cc v a să zic ă as t a ? a mo rm ă i t

Fo l i ade .

— E i , d r a c e , t r e b u i e c h i a r să-ţi d a u t o t u l

mură- n gură ? Dacă l u c r u r i l e s t a u a şa c u m

s t a u , a t u n c i l a ce h u n să ne m a i am ăg im

d e g e a b a ? De ce să-i c e r e m s p e c t a t o r u l u i său i t e u n d e sc află, de ce să-i a s c u n d e m că

d e c o r u l d i n f aţa l u i e d i n p înză , o l c i şi

l e m n . de ce să- l am ăg im c u i l u z i a că ceea

ce se în t îm pl ă în faţa l u i , pc scenă , e v iaţ a

însăşi , cînd, de f a p t , n u e decî t im ita ţi a ei '.'

N u , c u n u v r e a u ca s p e c t a t o r u l „să u i t e " .

Dimpo t r i vă : eu v r e a u ca el să ştie p r e c i s ,

fără putinţă dc îndoială, că se află într-un

t e a t r u p e n t r u a v e d e a t e a t r u . Şi a t u n c i n u

v a f i o a r e i z b înda me a cu a t ît m a i m a r c

în c l i p a cînd, în c i u d a mater ia l i tă ţ i i m e s c h i n e

a s p e c t a c o l u l u i i m e d i a t j o c u l m e u deg ajat şi

i n t e l i g e n t v a i m p u n e s p e c t a t o r u l u i , p u r i f i c a t

d e o r i c e i l u z i e , i d e e a a d e v ă r a t e l o r d i m e n s i u n i

a l e real i tăţ i i ?

— D e n u mă înşe l , as t a n- ar f i d ec î t u n

f e l f o a r t e p a r t i c u l a r d e a a m i n t i o m u l u i

c i n e este şi ca re sînt l i m i t e l e l u i .

— I n f i n e , b i n e că a dat D u m n e z e u şi a i

p r i c e p u t ! în t r -ad evă r , să aminte şt i — m e r e u

să am int eşt i — o m u l u i c in e este , acesta t r e

b u i e să f ie ţelul s u p r e m a l o r i căre i a r t e şi

a l or i căru i a r t i s t . Şi în a t i n g e r e a a c e s t u i ţel ,a r t a m a r c a r c n e v o i e de asistenţa inte l ige nţe i .

— 0 , o, t r e b u i e să te t e m i g r o z a v d e

p u t e r i l e ce l e o b s c u r e şi f e c u n d e a l e s u f l e t u l u i

dacă tc agăţ i cu at î la d i s p e r a r e de o p u t e r e

at î t de ech ivo că ca ace ea a in te l i gen ţei .

— De cc echivocă ?

— Fi in dc ă s lujeşte de op ot r i vă şi b i n e l e şi

răul ; şi ade vă ru l, şi m i n c i u n a ; şi r e a l i t a

t e a şi i l u z i a . Şi a p o i ce v r e i să-i aminteşt i

o m u l u i c u asistenţa int e l ig enţ ei : că e of i inţă m u r i t o a r e ? 0 ştie şi fără a j u t o r u l

inte l igenţei . Şi de ce t r e b u i e să umi leşt i i n

t e l i genţa a m i n t i n d u - i cî t d e nep ut in cioa să e

să înfrîngă m o a r t e a ? N u , d r a g u l m e u , n i m e n i

n u v i n e l a t e a t r u ca să a f l e că într-o bună

z i t r e b u i e să se m u t e l a c i m i t i r . D i m p o t r i v ă ,

ceeace v r e a o m u l să a f l e în artă este că e

n e m u r i t o r . E s i n g u r a i l u z i e p e n t r u c a r e m e

rită să che ltu ieşt i inte b'gen ţă.

— In te l ig en ţă ! ?

— N u f i c a r a g h i o s . O r g o l i u l in te l i genţe i el a f e l dc s t u p i d ca o r i c e a l t o r g o l i u . U n i c a

noble ţe a inte l i genţ ei e să a r g u m e n t e z e i m

p o s i b i l u l .

— Crez i ?

— D a r b ineîn ţe les ! P e n t r u ce a l t c e v a şi-a

m a i c h e l t u i t o m u l în aşa măsur ă inte l igen ţa

dacă nu p e n t r u ca să-şi p r o c u r e s e n t i m e n t u l

c o m p e n s a t o r a l n e m u r i r i i ?

— C u m s-.ar s p u ne : a j u c a t e a t r u este

e c h i v a l e n t cu o călător ie în a b s o l u t .

— ...Fireşte, f i r eş te , dar l u c r u l n u e l i p s i td e p r i m e j d i e n i c i p e n t r u o m i n t e laică şi

raţ ion ală ca a ta . . . P a r i e z însă că a b i a

aştepţ i , că p u r şi s i m p l u — dacă îmi în

gă du i să zi c aş.a — cr ăp i d c n er ăb da re să

f a c i o a s e m e n e a că l ă t o r i e , sau ma i b i n e z i s ,

s-o c o n t i n u i . E i b i n e , t o c m a i a s ta î ţ i o f e r e u

în t e a t r u l m e u : u n v e h i c u l m o d e r n , p e r f e c

ţ ionat , per f e c t adap ta t s c o p u l u i . Bine în ţ e l e s ,

nu-ţi pot g a r a n t a că ve i j u c a î n t o t d e a u n a

r o l u r i l e p r i n c i p a l e . . . D a r ce impor ta nţă a r e

it r a r h i a s u b ca re n a v i g h e z i ? Ce imp or ta nţă

.are sub ce n u m e şi cu cc ro l i n t r i în aces tu n i v e r s m i r a c u l o s ? T o t u l e să i n t r i . E d e s t u l

să s p u i u n da — în to tdeauna m i - a p l ăcu t

un da f o r m a l — şi a f ace r ea e înche ia tă .

P e r s o n a l ţ in m a i m u l t la cuvântul dat decî t

la u n a n g a j a m e n t s e m n a t : o hî rl ie se p o a l e

r u p e , cuv în tu l e i n d e s t r u c t i b i l .

— Şi ai a c c e p t a t a n g a j a m e n t u l ? l - a m î n

t r e b a t eu pc I r a c l i d e .

— B ine înţe l es , a d m i s e m a e s t r u l g î n d i t o r .

D a r d i n z i u a aceea F o t i a d e a d i spărut d e f i

n i t i v



CRONl CA

DRAMA T IC AÎNTR-O SINGURA

SEARA

de losif Naghlu

pe trei scene

I. Piesa

D u p ă s u i t a d o a c c e n t e şi v i z i u n i l a n s a t e c u

m e t a f o r a Celuloidului şi şarja Week-end-uhli,

« t lupă medi taţ i i l e şi f c b r c l c î n m ă n u n c h i a t e în

v o l u m u l Autostop (care, m a i toate , v e n e a u

încă să împ l i nească , p r i n structură — m a i

puţin p r i n consistenţă — dramat i că , p o r n i

r i l e , e f u z i u n i l e şi o p r i r i l e p r i m e l o r l u i z b o

r u r i „ t e m ă t o a r e d c p ă s ă r i " ) , l o s i f N a g h i u

pă t runde , v es t i t d e Absenta, c u liUr-o sin

gură seară a d i n e , fără s f i e l i s au cochetăr i i ,

c r i s t a l i z a t , c u u n t i m b r u m a r c a t , în o r i

z o n t u l c o m p hea t e i d i a l e c t i c i t ea t r a l e . E l u n şi d ez m i n t e a s t f e l şi nu-ş i abandonează f on

d u l f u n c i a r l i r i c , c i - i desch ide aces tu ia l a

t enţe l e spre o m a i l a rgă şi d inamică luaTe

î n poses i e a l u m i i — a în ţe l esur i l o r şi în

f ă ţ i şăr i l o r e i m u l t i p l e , a î n t r ebăr i l o r şi e n i g

m e l o r c i (dc f r e cvenţă şi r e z onanţă c o t i d i

ană, d a r a t i n g î n d s u b po jghi ţa aparenţe lor ,

înşiş i c e n t r i i n e r v o ş i a i ex i s tenţe i şi cond i ţ i e i

u m a n e ) . L i r i c a l u i N a g h l u se distribuie a i c i ,

ţâşnind în e v a n t a i , c a d i n t r - u n h a v u z , şi d e

v i n e acţ iune , dramă.

Intr-o singură seară se des face î n c l i m a

t u l u n e i l u m i a f l a t e în p r a g u l u n e i înche

i e r i d c c i c l u , ceea c c, d i n a l t u n g h i de p r i

v i r e , î nseamnă p e r s p ec t i v a d es c h i d e r i i u n u i

proaspăt c i c l u a l d e v e n i r i i c i . Este, aces ta,

u n c l i m a t f i e r b i n e , a l u n u i m o m e n t d c t r e

ce r e , r e s p i ns nepăsăr i i , în care este pusă s u b

s e m n u l în t rebăr i i şi ţ ine a se v e r i f i c a v a l o a

rea actua lă ( încă determ inan tă , p r i n u r i n a r e )

a c e r t i t u d i n i l o r c e -a u s ta t l a t e m e l i a ed i f i căr i işi c u care s-a a u r e o l a t , in i ţ i a l şi dc-a l u n g u l

ed i f i căr i i c i , această l u m e . D o m n e ş t e în casa

l u i M a r e u O n o f r e i o atmosferă deopotr i vă

d e c a l m şi d c ne l in i ş te , d c v l ăgu i r e aparentă

care se refuză şi de incandescentă v i r tua lă ,

încă nedef ini tă, nerăbdătoare însă a se m a

ni f es ta ( e x p l o z i v , poate şi h a o t i c ) , i c i a l i

ment îndu -se c u e n e r g i i c o n s u m a t e d a r d e

c o m b u s t i e pre lungă, nesecătu i tă , c o l o înecr -

c înd nead e r en t şi c u d i f i c u l t a t e o soluţ ie d e

c o n t i n u i t a t e . Casa, c u t r i m i t e r i p a t r i a r h a l e ,

d e p r o v i nc i e înt î rz iată, este şi casa unei d is

crete şi m o d es t e obst inaţ i i înno i tor c o n s t r u c

t i v e . P r i n ea circu lă tăcut, fără em fa ză , dac ă

n u c h i a r c u ceea ce s-ar p u t e a n u m i r e v e r

s u l em f a z e i , s p i r i t u l t enac i tă ţ i i c r ea t o a r e a

u n u i o m de şti inţă d a r şi, m a i ales, a l u n e i

conşt i inţe care, în f a t a a l t e r n a t i v e l o r c r u c i a l e

a l e i s t o r i e i a ştiut să o p t e z e p e n t r u i s t o r i a

î nno i r i l o r şi e l iberă r i l o r revo l u ţ i e i . Cercetă

t o r u l M a r c u O n o f r e i este, ca sub r e g i m u l

u n e i f ixaţi i , stăpînit: de am i n t i r ea a c e l e i o p

ţ iuni care a sfîrşit p r i n a c o n f e r i ex i s tenţe isa le p e r s o na l e (casei l u i ) u n s t i l p a r t i c u l a r ,

d e p e n d e n t şi o b s e d a i de c h e m ă r i l e t r e c u t u l u i

f i n zarea neştearsă a căru ia se pro f i l ează

aşteptăr i l e în f r i gurate , a s p r i m i l e g r e l e de spe

ranţe a l e mi l i tăr i i în i l e g a l i t a t e , în ră zbo i ,

în c l i p e l e i nsurec ţ i e i ) . D r u m u l în v ia ţă a l

I u i M a r c u O n o f r e i şi a l f a m i l i e i l u i p a r e

a f i fos t străbătut şi măsura t în funcţ i e d e

ace le aşteptăr i , m e r e u în tors spre ele ca

spre nişte f a r u r i de o r i en t a r e . Ma r c u O no

f r e i ia în f o nd i s t o r i a d r e p t m a r t o r şi c în ta ra l f a p t e l o r şi g îndur i l o r , a l r ea l i z ă r i l o r şi

rea l i zăr i i sale ca o m , ca şi a l rea l i tă ţ i l o r ,

08

www.cimec.ro



l u m i i şi v i e ţ i i d i n j u r u - i . T r o c u l u i î i v o r -

boşte insă m n i a l e s întrupat în persoana

u n u i tovarăş de opţ iuni ş i ang a j a r e , d e l u p -

lă, de c o n v i n g e r i , de aşte ptare : c o n s t r u c t o

r u l ( i e o r g e Oniga . Car i e ra umană a aces tu ia

şi c a r i e r a l u i socială s-nu c o n f i g u r a t însă, pe

căi nu a d v e r s e d a r i n v e r s e căi lor bătute de

M a r c u . I ' a|a lu i O n i g a s-a îndreptat d i n ca

p u l I n c u l u i , parcă ruptă de obîrşi i , de în

cercăr i l e t r e c u t u l u i , s p r e v i i t o r — s p r e c u

cer i r ea , sp r e cons t ru i r ea v i i t o r u l u i . Obses ial u i Oniga, aceasta a fos l : v i i t o r u l . D e a i c i ,

deoseb i t d e M a r c u , deşi rămas cu s e m n u l

u n e i uşoare inf i rmităţ i f i z i ce ( n u l ipsi tă d e

o m e t a f o r i c ascunsă semni f i ca ţ i e ) , O n i g a se

consumă, s i g u r p c s ine, scut i t d c c o m p l e x e

şi îndoiel i i n l r - o viaţă de d i n a m i s m p r o

d u c t i v , o r y o l i o s ş i şocant demonstrat i vă . O n i

ga este totuşi v i c t i m a potenţ ia lă a n e d o m o l i

t e i lu i f ebr i l i tă ţ i , p e n t r u el însuşi s l e rpc , i g

norată de v i r tuţ i le dătătoare u n e i satisfacţi i

i n t i m e . O n i g a este de la s t a r t p înd i t , a p o i

pe nes imţ i te i n v a d a t d e s e n t i m e n t u l însingurăr i i , a l u n u i nel inişt i lor go l lăuntr ic , pe

care î l bra vea ză însă, o r i pc care sc slră-

d u i c — şi c r e d e că izbuteşte — să şi-1

m a s c h e z e da că n u să şi-1 a l u n g e , c u g es t u l

b r a v a d e i . (Ve z i „d re pt u l " l a angoasă pe

carc-1 inv ocă , n u fără fa lsă i r o n i c ) . S t i l u l

său d c a f i s-a înc he gat d i n această r e s p i n

gere ostentat ivă a d r a m e i ce-1 defi neş te în

f o n d şi care , totuşi , în cele d i n ur mă , î i

va îndruma gîmlul şi paşi i (şi o s t en i t a l u i

s iguranţă do s ine ) spre lumea negl i jată p înăIn u i t a r e a î ncepu tur i l o r l u i , a m a j o r e i l u i

angajări în viaţă — s p r e l um e . A i o i , ştie, î l

aş teaptă M a r c u . . .

în adevăr, în i n i m a şi în l u m e a d e v i s u r i

şi înar ipăr i , de în făptu i r i şi eşecuri , de d i

l e m e şi c e r t i t u d i n i cîte-1 viz itează po M a r c u ,

O n iga ex i s tă n i m b a t d e a u r a u n e i e x e m p l a r e ,

n c a l l e r a b i l c r e c t i t u d i n i şi tării de c a r ac t e r ,

vă rsa t e ou ge n e ro z i t a t e în m a t c a u n e i str în-

sc şi i n d e s t r u c t i b i l e p r i e t e n i i . De forţa e i

s t i m u l a t o a r e M a r c u se îne întă împ otr i v a e v i denţi lo r n u o dată v e n i t e a - i descuraja e la

n u l încr eder i i în ea. E l sc păstrează încre

zător în persistenţa ac es t e i p r i e t en i i şi

0 invocă în t o a t e m o m en t e l e l u i d o

cumpăn ă ; p r e z en ţa l u i O n i g a — în

casa l u i — î i este v i t a l nec esa ră : ea îi

m e n ţ i n e n e a t i n s s p i r i t u l deschis naivi tăţ i i ş i

en t uz i a s m e l o r f r a g i l e , î l lecuieşte de t e a m a

pră buş ir i l or în go l . în părăsire. A ceas ta , c h i a r

dacă prezenţa l u i O n i g a se mani festă, dc-a

l u n g u l a n i l o r . înl r-o cont inuă şi deruta ntă a b

senţă ; absenţa e co nv er tit ă înt r-o la fe l de

cont inuă, la fo l de apăsătoare aşteptare. Aş

t ep t a r ea l u i O n i g a — ou t o t ce încar nează

01 : t r e c u t , i d e a l u r i . înar ipare — i s t o r i e —

pluteşte ea o permanenţă m i i i c p r o i e c t o a r e

în a e r u l oo-l învăluie pe M a r c u şi pe-ai l u i .

I a r v e n i r e a l u i O n i g a (pes te aşte ptări în c h i a r

f oe td aşteptăr i i ) , dacă răstoarnă o a r ec um t e r

m e n i i re laţ ie i d i n t r e e i ( M a r c u r e t ră ind aie

vea un . . început " l a care Oniga se întoarce

l a sf î rş i t de part idă" ca la o apă învi -

o r ă t o a r e ) , p u n e pecetea nodefect ib i lă peste

o amici ţ ie care leagă J I U d o i o am en i c n r e au

fost c i do i o a m e n i oare au devenii cum ş i

cc a u d e v e n i t . Aeoastă amici ţ ie „nu sc p o a t e

s t r i c a i n t r - o singură seară" , i n d i f e r e n t de ca

u ze l e ce ar fi p u t u t s-o m i n e z e , pe n t ru că

şi ca a spar t cadre l e u ne i j u s t i

ficări şi u n e i i m a g i n i î nc r emen i t e

în t i m p , p e n t r u că şi ea a evo lua i t

în t i m p .şi c u t i m p u l , l i s t e ceea ce face d i n

plecarea l u i O n i g a , în f i n a l , n u o nouă despăr ţ i re c i u n n o u n o d şi m o d a l acestei

p r i e t e n i i . . .

D a r pînă a i c i . pînă la această „ re cup era re

a u n e i p r i e t e n i i " ? N u e o a r e morb idă aş

t ep tar ea fără sfîrşit a con fi rm ăr ii ei ? O ase

m e n e a ne încetată „ răs fo i re " a t r e c u tu lu i , în

n u m e l e oi ? A înc rem en i în a m i n t i r i şi a

p r i v i i d o l a t r u l a i coane le l o r ? Şi este o a r e

sănătoasă o viaţă, care , d i m p o t r i v ă , 6e a f i

şează cu aroganţă, d e z u m a n i z a t , ruptă de or i c e

rădăcini a fec t i v e , ca o viaţă dăruită cetăţi i ' . '

î n t r e b ă ri l e v i n puse cu exaspe ra tă sever i t a t e( şi c u pr ip i tă neîn ţe leg ere) d i n s p r e o per

spect iv ; ! c e s a r d o r i în afara aeesloi po

larităţi (stăpîn ită dc o p a r t e de conso lăr i l e

M n c m o s i n c i , d e a l t a , d e a f u n d u r i l e L e t h e i )

în oare l o s i f N a g h i u ipostazează în f o n d . în

două încrengătur i , g es t u l intrări i şi integră

r i i în revo lu ţ i e . I n t r e p e r s p ec t i v a v e r i f i c a

toare a t r e c u t u l u i şi p e r s p e c t i v a c o m p e l i -

l i vă a v i i t o r i d ui se aşează p e r s p ec t i v a p r e

z e n t u l u i . I n dra mă : P e t r e , f i u l l u i M a r c u

( n u c u m v a f i u l l u i O n i g a ? o anumi tă a m b i g u i t a t e c u t î l c î l în vă lu ie ) . Este perspec

t i v a a n teică a v i e ţ i i c u p i c i o a r e l e pe pămînt ,

a v i e ţ i i care n u se v Te a trăi tă, n i c i t e m e r a r

şi do u n u l s i n g u r c a o compe t i ţ i e , n i c i b o l

năv ic ios temătoare dc neprevăzut , dc aceea

m e r e u întoarsă spre r eper e v ech i ( p o a t e şi

î n v e c h i t e ) . Es te per spec t i va une i n o i — ac

t u a l e — generaţ i i . P en t r u c a r e şi t r e c u t u l şi

v i i t o r u l părinţ i lor s înt u n a şi aceeaşi apă —

depăşită : pe oare convenţ i i l e ş i h a b i t u d i n i l e

ce ornează relaţi i le şi m o d u l d e a sc mişca

în e le a l e păr inţ i lor , ea, această gene raţ i e n uşi lc p o a t e însuşi aşa r i t u a l i z a t e . n e a m e n ¬

date , fără a le pătrunde semnificaţia. D r a m a

aşteptări i , şi a p o i d r a m a re înt î ln i r i i cu O n i g a

se răsfrîng însă ca o revelaţie în conşt i inţa

tânărului P e l r e , şi-i l iniştesc t ens i unea p r o

p r i e i l u i d r a m e — a acomodăr i i cu c l i

m a t u l uşor no s t a l g i c a l f ap t e l o r c o ns um at e ;

această a c o m o d a r e î nseamnă p r e l u a r e ( i .e.

cunoaştere , n u accep tar e pasivă, ster i lă ) , aşa

d a r f e r t i l i z a r ea , t r ans f o r m ar ea l o r înt r -un c l i

m a t deschis spre m a i d ep a r t e . T înăru l seapleacă i n t e r e s a t a s up r a i m ag i n i l o r t r e c u t u l u i ,

după i m i x t i u n e a l u i a p r i n s polemică, ş i în

cepe a Ic răsfoi la rîndu-i . c u r ecu l eger e :

p r e z e n t u l î ş i îngemănează o r i z o n t u r i l e cu ce

ţuri le I r e e u l u l u i . Dacă a v r u t să scr ie, c u m

mărturiseşte, „p iesa roouperăr i i u n e i p r i e t e

n i i " , l o s i f N a g h i u a scr is pes t e e a — p r i n

m i j l o c i r e a ei — şi p i esa cont inu i tă ţ i i s i m

b i o t i c e a generaţ i i l o r , p i esa i s t o r i e i c are se

desfăşoară, m er eu a l t a , d a r ne încetat încăr

cată de s i ne , în a l b i a t i m p u l u i .



II. Valenjele teatrale

D r a m a l u i l o s i f N a g h i u nu sc lasă încor

s e t a i ; ! şi instrumentată «le r i g o r i l e (sau fa

ci l i tăţ i le ) c las i ce a l e f a b u l e i . Aşa f i i n d , n u

n u m a i că n u încetează totuşi a l i dr am ă, da r

se înscrie p r i n t r e f o r m e l e ce fe m a i n o i a le

g e n u l u i . F i indcă t i r a n i a l u i . N a g h i u se c o m

p l a c e în a c o n s i d e r a n u d e v e n i r i l e d r a m a t i c ec i stăr i le d r a m a t i c e a l e d e v e n i r i i . Ea pătrun

d e şi ana l iz eaz ă s i tuaţ ia , g h e m u l d e c o n

tradicţ i i ale situaţiei. î i descoperă n a t u r a ,

c a u z a , s e n s u l ei şi mai puţin m o d u l în ca r e

aces t e contradicţ i i sc descîlccsc şi sc des lea-

gă. D r a m a l u i t i n d e . ă̂ d e s c o p e r e — să l u m i

neze — r e s o r t u r i l e re laţ i i lor ş i p r o b l e m e l e ce

b locheaz ă o r i impu ls ion ează r e la ţ i i l e soc i a l e ,

şi sc arată m a i puţ in interesată de anec

d o t a a v a t a r u r i l o r l o r . U n i v e r s u l aceştia d r a m e

n u este dc aceea, u n u n i v e r s de t i p u r i p r o -

p r i u - z i s e c i mai de g r abă u n u l p o p u l a t d e

t e r m e n i i ( i n d i v i d u a l i z a ţ i ) a i u n e i ecuaţii cc-şi

caută r e z o l v a r e a , de i lustraţ i i le v e c t o r i l o r

u n e i contradicţ i i ce-ş i caută s i n t e z a . A c t u l

d r a m a t i c este a i c i m a i m u l t u n act « le v i b r a

ţ ie at i tudinală dee î l un d e m e r s ; p e r s o n a j e l e

n u a j u n g să dev ină, c i ce l m u l t îş i p r o

iectează în mărtur is irea a t i t u d i n i i l o r o de

v e n i r e posibilă, şi se mulţumesc. în această

perspect ivă , a-ş i recunoaşte r o s t u l şi r e s o r t u

r i l e l o r în a n g r e n a j u l situaţiei în ca r e sc

a f lă t ră ind. D r a m a t i c e se arală a f i aşa dar.n u i m a g i n i l e t r e c e r i i d e l a u n m o m e n t a l

cont rad ic ţ ie i la a l t u l , c i i m a g i n i l e n e

cesităţ i i de a r e a l i z a această t r e

c e r e , i m a g i n i l e cond i ţ i e i care o f a vo r i z ea ză

s a u o prez idează . A s e m e n e a i m a g i n i r o d e s c

c u precă« l ere d i n med itaţ ie .şi d e z b a t e r e şi.

m a i a l e s . t r i m i t la meditaţ ie ş i la dez

b a t e r e . E l e n u se pot însă s c u t i «ie a p a r a t u l

a m b i a n t , c o n c r e t şi a g i t a t a l u n e i rea l i tăţ i

« la te . c o n c r e t e . P e r s o n a j e l e l u i N a g h i u — d e

esenţă categ or ia l ă c u m s înt — n u se d e f i

nesc p s i h o l o g i c d a r , i n j e c t a t e de semni f i ca ţ ie ,

n u sînt totuşi l i p s i t e d e p s i h o l o g i e . S p i r i t u l

c o m b u s t i e i lor le <lă c u l o a r e , d e n s i t a t e , c o r p ,

g r e u t a t e ; ceea ce n u îns eam nă, n i c i pe d e

p a r t e , că se păstrează d i n c o a c e d c l i n i i l e , d e

v a r i e t a t e a , d e v o l u m e l e şi miş căr i le rea l i tăţ i i

înc onj ură toar e ; s i tuaţ ia lo r conf l i c tuală este

înfăţ işată — şi urmărită — n u în gol , într -o

g e n e r a l i t a t e discurs ivă , aspaţ ia lă ş i a t e m p o

ra lă , c i sub ord ona tă ş i imp l ic ată într -o ob

servaţ ie luc idă, adesea tă ioasă, ca p r o d u s

n e m i j l o c i t a l m e d i u l u i şi al actual i tăţ i i a m b i a n t e . D e a l t f e l , observaţ ia rea l i tăţ i i ş i măr

t u r i s i r e a neret icentă a obs ervaţ ie i de f i n e s c

pr egnan ţa p o e z i e i l u i l o s i f N a g h i u în ge

n e r e ; tot ele î i f e resc d r a m a t u r g i a dc tră

să tur i l e v a p o r o a s e a l e p o e m u l u i m o n o c o r d ca

şi de e t e r a t a l ipsă «le urmă a z b o r u l u i a b

s t rac ţ i i lor n u d e . I d c e a urmăr i tă de N a g h i u

se im pre gne ază de sev a v ie ţ i i : v ia ţa o d i

nam izea ză , o d im ens i onea ză , o d i r ec ţ ionează ,

îi p r e t i n d e ş i î i mulează întruparea.

V ia ţ a aceas ta , în t i p a r u l ei scen i c , sc re

s i m t e de o plur ivn lonţă , nebănui tă poa t e l a

lectură. Şi Î I f o s t , d e s i g u r , 0 şansă, înainte

d e t o a t e p e n t r u exegeza însăşi a lucrării , în

tâmplarea <'ă inlr-o singură scară a încăput

ap roape s i m u l t a n pe mîna a t r e i r e g i / o r i :

S a n d a M a n i i de la T e a t r u l „Unc ia S l u r d z a

B u l a n d r a " , Cătă l ina B u z o i o n u de la T e a t r u l

.Naţional d i n laşi, P e t r e B o k o r la T e a t r u l

M a g h i a r d i n T i m i ş o a r a . F i eca re d i n t r e e i

este o p e r s o n a l i t a t e d e p l i n rotunj i tă , c o n vinsă de forţa e d i f i c a t o a r e a v i z i u n i i c i ,

stăpînă p<" u n e l t e l e e i . N u e c a z u l u n e i

i e ra rh izăr i v a l o r i c e a s p e c t a c o l e l o r l o r ; şi

mă b u c u r să întâlnesc a se m e n a p r i l e j în c a r e

p r i v i r e a compara t ivă se i m p u n e scutită de

p e r s p e c t i v a n e a j u n s u r i l o r s a u g o l u r i l o r , s t i

mula t ă , d impot r i v ă , de p e r s p e c t i v a împ l in i r i i

l o r . P e n t r u că. dacă «dc te iniţ iază m a i de -

<as în par t icu la r i tă ţ i l e a r t i s t i c e d i s t i n c t i v e a l e

u n u i r e g i z o r sau a le a l t u i a , a l e u n u i a n

s a m b l u t e a t r a l , sau al e a l t u i a , a l e u n u i i n t e r

p r e t sau a le a l t u i a , u n .asemenea p r i l e j iţ iîngăduie , in acelaşi t i m p , să ve z i d i s p o n i b i

lităţi şi d e s c h i d e r i în l u c r a r e a drama t i că res

pec t ivă , r eve rbor îml l u m i n i poa t e m a i p u

ţ in, c înd n u de fe l , s u r p r i n s e la lectură.

II. La Teatrul

lucia Sturdza Bulandra'

P o ţ i a s t f e l d e f i n i d r a m a l u i l o s i f N a g h i u ,

dacă ţi i s e a m a de s p e c t a c o l u l l u c r a t d e

S a n d a Mânu, ca o dramă cehov iană . P r e a

s o m p t u o s şi a e r a t , d e c o r u l l u i Tră iau .Niţeseu

( t răd ind m a i degr abă pe a r h i t e c t decît o

scăpare scenograf ică ) creează totuşi . în c o n

t r a t i m p , i m a g i n e a u n u i i n t e r i o r d c p r o v i n

c i e v e c h e , boierească, îu care s-a i n s t a l a t

o v iaţă de s îrgui nţă dacă n u mo des tă în

o r i c e caz. neaf i şată, o atm osf eră de d iscr eţ ie

şi , acum, apăsată , la u n sf îrşit care n u î n

drăzneşte să-şi spună n u m e l e , de aşteptarea

u n u i n o u început . D e la acest d e c o r l a o n -

« lulaţ . i i lc ş i modulaţ i i le s p e c t a c o l u l u i c a a t a

re ( intră r i le şi ieş iri le d i n p r i m p l a n s au

d i n umbră ; grupăr i le ş i de s f a c e r i l e d e g r u p ,

a i c i încete , co l o i n t e m p e s t i v e , t o t d e a u n a a p a

r e n t f i r e s c , n e c a l c u l a t e ; s u c c e s i u n i l e n e p r e v ă

z u t e d e r e g i s t r u ale con vers aţ ie i — c înds c h i m b a n o n i m de r e p l i c i , c înd d i s c u r s i v ,

c înd p u n c t a t de duioşie şi n o s t a l g i c , o r i b r u s

c a t d e i n c i s i v i t a t e , c înd şăgal nic , c înd r ece

s a u s t r i d e n t ) : d e a i c i la conste laţ ia v a l o r i l o r

u m a n e , desen îmlu -se şi manifes l î iwlu-se .e a

în v iaţă" , i z b i t o a r e t o c m a i p r i n această ca

l i t a t e ştearsă ş i popul înd p s i h o l o g i c p e i s a j u l

s p e c t a c o l u l u i ca o horbotă de c a r a c t e r e ne¬

c o n f u n d a b i l e d a r comp le t înd u-sc ş i ce r îndu-se

parcă, u n u l pe celă lalt ; d e a i c i l a d i f u

z u l acţ iuni i , ca şi c u m . . f e l i a de v ia ţă " aşe -



ra tă pc scenă a r f i f o s t Int împlător tă ia tă

d i n t r - u n c o n t e x t d c viaţă, ş i tu lburînd t o c

m a i p e n t r u că e Int împlător surpr insă ş i f i x a

tă ; de a i e i l a f i n a l u l „p in i i cu u n t * ' şi la

t r e z i r e a bruscă în pl ină şi bogată s e m n i f i

caţ ie ; ş i , tota l i z î nd, d e l a aces te i m a g i n i a l e

s p e c t a c o l u l u i , pînă la C o h o v , n u ştiu da că

c m a i m u l t dc u n pas . N u şt iu dacă aşa,

c e h o v i a n , se şi p r e t i n d e tratată d r a m a l u i

l o s i f . N a g h i u . D a r e b i n e . Şi e f r u m o s . Şi ,

o r i c e s-ar z i c e , e o for mul ă de înţe l ege re ap i e s e i m e m o r a b i l servi tă de interpreţ i . Petre

C h e o r g h i u a ştiut să d o m i n e p r i n c e l e m a i

s l a b e a r m e al e a t a c u l u i s c e n i c : p r i n l ipsă

d e ostentaţ i e , p r i n r e f u z u l sof ist icăr i i , p r i n

a t i t u d i n i r e t r a c t i l e , p r i n g e s t u r i mărunte ş i

îără t î lcuri a s c u n s e , p r i n a r b o r a r e a u n u i

surîs de t o t a l dezarmată cumsecăden i e , p r i n

b u n simţ — şi a c o n s t r u i t în M a n i i O n o f r e i ,

p o r t r e t u l o m u l u i c u c e r i t o r p r i n o m e n i e . O c-

t a v i a n C o t e s c u în r o l u l „mul t aş teptatu lu i "

O n i g a ( r o l n e v o i t a-şi mărtur i s i d r a m a fără

a se „demasca " ) , a c r e s c u t pe măsura acţiu n i i . i n t r - 0 r iscantă dar r a f i n a t dusă la ca

păt p e n d u l a r e , între (ce a ce o este tică d e

CÎIldva n u m e a p o z i t i v şi n e g a t i v - , modu l în du -

şi şi niodel îndu-şi cu t o a t e acestea, cu su

pleţea uşor o n c t uoasă a h i neştiu te i l u i a r t e ,

c a r a c t e r u l u n i t a r , c u t o a t e aces tea , .al p e r

s o n a j u l u i său. Ion M a l a d i e , c u b ineven i t ă r e

ţine re n u şi lipsă de forţă ex pr es iv ă în

•această reţinere, a t r o c u l să pună o r d i n e şi

c a l m p r i n scenă, a t u n c i c înd a c e a s t a se în

v o l b u r a , con lu r înd pe O a n a O n o f r e i c u î nţelegere caldă şi părtaşă şi ponderînd e x p e r i

enţa de v ia ţă şi d r a m a bărbatu lu i c i , M a r c u .

Pr ea puţin o b i e c t ( ş i . mai puţ in, s u b i e c t ) a l

d r a m e i , r o l u l de asp i rantă la a l t aer , m a i

promi ţător , a l t i n e r e i v i o l o n i s t e M e l a n i a . i -a

d a t o c a z i e V i o l e t e i A n d r e i d o a r să schiţeze u n

p o r t r e t , dacă n u d e p l i n , în o r i c e caz e d i

f i c a t o r p r i n seva ingenuităţ i i în oare 1-a f i l

t r a t . P o l de „ou l - s ider " , u n so i do r eso r t a l

„ expuner i i d e m o t i v e " , în piesă, z i a r i s t a L i a

receptează p r i n I r i n t a P e t r e s c u— cu falsă

c a n d o a r e , cu înţelegere curioasă, (atî l cît stă

b i n e p r o f e s i u n i i ) , bună creştere şi m i r a r e

calculată — d a t e l e p r o b l e m a t i c e al e d r a m e i

şi faci l i tează în s u c u l e n t a scenă a s c u r t

c i r c u i t u l u i , i n t r a r e a p r o p r i u zisă în scenă a

„ t inere i generaţ i i " , încarnată de Pe t r e . D i s p a

r i ţ ia e i d i n scenă, n u n u m a i d in e î i npu l

d r a m e i ca a t a r e , e reg re tab i lă ( v inov ăţ ia o

poar tă l o s i f N a g h i u ) ; ea e însă c o m n e n -

sa lă d in p l i n , aş z ice tr iumfător , de Dan

N u ţ u în r o l u l lua P e t r e . D a n Nuţu este,înttr-o c o n s i d e r a r e c o n c l u z i v ă , „ o m u l s p e c t a

c o l u l u i " . E l p r e lungeş t e o a r e c u m ( d e ş i , d i n -

I r u început încărcat şi r e b i f a t de cunoaş

t e r e ) r o l u l d e o b s e r v a t o r şi pe a l o c u r i d e

r e z o n e u r c u care este invest i tă z i a r i s t a , p e n

t r u a p ă t r u n d e a p o i , . . f u r i o s " în i n i m a d r a

m e i şi a scoale la suprafaţă e l e m e n t e l e d u r e

şi d u r e r o a s e a l e „ a ş t e p t ă r i i " l u i M a r c u , a l e

s o s i r i i şi p r e z en ţ e i l u i O n i g a , a l e p r i e t e n i e i

ce n u se p o a t e s t i n g e înitr-o singură seară.

T n acea ambianţă de a r m o n i c cehov iană în

î dit i t i t t l l S d

Mânu a i n t r o d u s , c u bună şt i inţă sa u d i n t r - o

fer ic i tă inspiraţ ie , p i g m e n t u l u n e i a ca it e dc:

O str idenţă benef ică, de o incis ivă a u t e n t i c i

t a t e con tem pora nă. D a n .Nuţu n u joacă d o a r

p r o b l e m a şi vîrsta e r o u l u i său. P r i v i r e a l u i

întoarsă i u acelaşi t i m p în sine: şi a s u p r a

h u n i i , încinsă dc f e b r e şi totuşi glacială,

răvăşită şi hăituită parcă şi lotuşi d ăru ind u-

se s c e n i c , ca o jertfă uim ită ; cad enţ a r o s

t i r i l o r l u i — sacadată (uşor mani er i za t ă dar ,

a i c i , „ m ă n u ş ă " p e n t r u r o l u l său) într-o c o n t inuă alternanţă de g e s t u r i ş i dez lănţu i re

l iberă, drămiuind în acelaşi t i m p s i l a b e l e şi

pană ce r ce l î nd c a r a t e le c u v i n t e l o r r o s t i t e , ca

ş i cum l e - a r a l e g e o r i l c - a r pregăt i , a lătur i

de înţelesul l o r i m e d i a t , p e n t r u u n a n u m i t

c e o u s u b s i d i a r în u r e c h i l e i n t e r l o c u t o r i l o r ;

această dicţie şi f r a z a r e „ f ă c u t e " — d i n c i r

cumspec ţ i e cr i t i că şi d i n avent uroasă a r u n

ca r e în v o l b u r a adînci lor s incer i tăţ i — se

întregeşte (şi c o r e s p u n d e ) ges t ic u n e i n u m a i

puţ in spec i f i ca : m i x t u r i de natura le ţe ş i l i

vresc , de f irească d e g a j a r e , vec ină ou n e o

brăzarea, dc: p u e r i l snob ă dist anţ are şi de

ca ldă , învă lu i to are da r bărbătească renunţare

la „p oz ă" şi f rondă . Da n Nuţ u joacă în Pe tr e

O n o f r e i e r o u l c a a t a r e dar ş i generaţ ia e r o

u l u i : joacă t inereţe a conşt ien tă de s i n e şi

totuşi în căutare de s i n e . E u n a d i n m a r i l e

l u i reuşite în c a r i e r a sa . D in d r a m a u n o r

„ b ă l r î n i " ca r e se regăsesc, S a n d a M a n o a

sfîrşit, p r i n Dan Nu ţu , să r i d i c e un spec

t a c o l a l a s c e n s i u n i i t inereţ i i . . .

W. La Teatrul Nafional

„Vasile Alecsandri"— laşi

i n f a c t u r a ei ultimă, trăsătura d i r e c t o a r ea montăr i i S a n d e i M â n u este, c u m a r ă t a m ,

a r m o n i a . Cătăl ina P u z o i a n u p a r e a fi între

zăr i t , d impotr i vă . în d r a m a l u i l o s i f N a g h i u .

0 dramă a d i z a r m o n i e i , a de st răm ăr i i , a

u n o r i m p u l s u r i c e n t r i f u g e ce acţ ione ază n e-

slăpîni t re laţ i i l e u m a n e . D e a i c i i m a g i n e a ,

c u m s-o n u m e s c , descentrată, de ag i taţ ie c r i s

pată , zgomotoasă , a u n o r i nd i v i dua l i t ă ţ i ,

nuşc îndu-sc a u t o n o m d a r pre t inz în d a s «

s imţ i l e ga t e înt re ele , deşi sf îşiale în f o n

d u l l o r i n t e r i o r , de conşt i inţa c a r a c t e r u l u i

f a c t i c e a l l egătur i l o r care l e adună m a i de

grabă într-o g r u p a r e dezarmată , văd uv i t ă de

rădăcini, decît într-un g r u p p e care să-1 de

f inească, măcar v i r t u a l , coerenţa şi c o e z i u n e a .

D.acă f i e c a r e d i n t r e aceste ind iv idua l i tă ţ i as

piră a se în tî l ni l a u n l i m a n s p i r i t u a l c o

m u n , f i e c a r e d i n t r e ele e în acelaşi t i m p

trasă înap oi , o r i obstacu lată de îndă rătn ice

chemăr i l ă tura ln i ce . Cătă l ina B u z o i a n u p a r c

a se fi o p r i t la o lectură minu ţ io s a nal i t ică

a s c r i e r i i l u i N a g h i u . şi a se fi lăsat cu ce ri tă

c u d e o s e b i r e d e t e m e i u r i l e dec lanşatoare a l e



d r a m e i ; l u îndu de i u p a r t e , ea a vă zu t în

ele lot atâtea d r a m e ee se desfăşoară p a r a l e l

şi se c o n s t i t u i e l ao la l tă i n l r - u n c o n g l o m e

r a i de i m a g i n i d e a j u n s de tulburătoare ş i

v r e d n i c e d e i n t e r e s p r i n ele i n s e l e , p en t r u a

m a i încerca o îmbrăţ işare de a n s a m b l u pes

t e ac tu l acumul ăr i i l o r , o v i z i u n e — şi o

soluţie — i n t e g r a t o a r e . O a s e m e n e a v i z i u n e

p o a l e să-i f i părut r e g i z o a r e i l ipsi tă de ne

ces i t a t e . Dacă ţinem seamă de d i s p o n i b i l i t a

tea ei la s u b t i l , de înc red erea c i în forţar e v e l a t o a r e a d e t a l i u l u i , o a s e m e n e a v i z i u n e

e cert că i s-a părut p ăgu bi t oar e s ub r a

p o r t u l e f i c i enţe i a r t i s t i c e . Ea a d i s p u s aşa

f i i n d , viaţa scenică a d r a m e i m a i m u l t p e

c a l i t a t ea i z b i t o a r e a e l e m e n t e l o r ei (apăsînd

u n e o r i c h i a r pe cole ad i a c en t e ) , dec î t pc re

laţi i le şi pe o r i z o n t u l l o r g l o b a l de reve la ţ i i .

R e z u l t a t u l a fos t , ni se pare ( ch iar ţ i n înd

s eam a de ap lecăr i l e r e g i z o a r e i ) s u b m i n a t d c

incongr uenţă . U n ae r de însă i l i tură (de ne

is pră vit ? ) şi d c b a r o c (de r e f u z al se lec

ţiei ? ) , străpu ns c înd şi cînd d c b i n e l u c r a t e ,

d a r n e p o t r i v i t e şi d e r u t a n t e efecte — în

s ine — a r a r e f i a t d ens i t a t ea semni f i ca t i vă a

s p e c t a c o l u l u i . D e c o r u l l u i . M i ha i M ă d e s c u ,

n a i v şi o s t e n t a t i v f unc ţ i ona l , c o n s t r u i t n e d e -

cis d i n v a l o r i n a t u r a l i s t e şi s t i l i z a t e , a v e n i t

să a d a u g e la ac eas t a , i m p r es i a şubredului ş i

a r t i f i c i o s u l u i . I a r a t m o s f e r a , lăsată cu precă

d e r e p c seama efec te lor de lumină ( p r e d i

l ec t , ce l e a l e obscur i tă ţ i i t o t a l e , o r i a l e s e m i -

o b s c u r u l u i c r e a t o r d e s t r a n i u ) n - a c o n t r i b u i t

m a i pu ţ in , p r i n i n s o l i t u l e i , l a a t a r e i m p r e s ie : „m ar ea scenă" a s c u r t - c i r c u i t u l u i este

exp loatată p înă la e p u i z a r e d a r c u e f i c i en

ţă ech iv oc ă ; i n t r a r e a l u i O n i g a — înche ind

parcă o c o n t a m i n a r e beckc t i ană , c u u n Go -

dot car e apare d a r răm îne nevă zut — se

p r o d u c e d e a s e m e n e a în be zn ă ; j o c u l c o r a l

a l l u m i n ă r i l o r d o b î n d e ş t e , r e p e t a t , u n i n e x

p l i c a b i l p r i v i l e g i u . . .

Viaţa e fec t i vă a scene i , g î n d i t ă , c u m s p u

n e a m , a n a l i t i c , ca o a c u m u l a r e d e t e m e i u r i

d r a m a t i c e , s-a resl r îns la evoluţ i i p a r c e l a t e ,c h i a r dacă n u şi so l i s t i c e , l eg a l e înt re e l e

de u n l i a n t p r e a apos p e n l m a r e a l i z a o

sudură de a n s a m b l u . A m c u n o s c u t o d ramă

a l u i M a r c u , o d ra mă a l u i O n i g a , o d ramă

a l u i P e t r e , u n a a O a n e i , u n a a M e l a n i e i ,

u n a c h i a r ( g ro l escă ) a V e c i n u l u i — dar a

fos t a n e v o i e să desluşim şi să urmărim p r i n

e l e , d r am a tuturor, d ra ma ace l ei . . s ingure

s e r i " în funcţ ie dc c a r e d r am a f i ecăru ia do

b îndeşte semni f i ca ţ i e — d r a m a m o m e n t u l u i

soc i a l . Aces t m o m e n t a rămas să devină

a r g u m e n t s u b t e x t u a l a l interpre tăr i l o r . Sar

c ină nespus de di f ic i lă în absenţa (dacă n u

c h i a r i n t e rd i c ţ i a ) s u p o r t u l u i r e l a ţ i ona l . P u i u

a s i l i u . L i a n a Mărg ineanu , Cons tanţa Tx;rea,

î n t rup înd v a l o r i m a i p u ţ i n d o t a t e c u n e r v

s c en i c ( M ar c u . O ana . Me l an i a ) deşi . ce l puţ in

p r i m i i d o i . r e p r e z i n t ă u n u l d i n t a l g e r e l e m a

j o r e a l e d r a m e i , a u m a r c a t m a i de g rabă

c u mul tă , mul tă o nes t i t a t e nişte e x i s t e n t e

f r u s t r a t e , descumpăni te . în fa ţa Iu i T e o f i l

Vâle u . E l es te u n O n i g a s a l v a t d i n a p e l e

t e r n u l u i de o prestanţă nat ivă uşor d e z a b u -

zată, d e s c o p e r i n d i n l a s i t u d i n e a î ngădu i t oa r e ,

f ids d ispre ţu i toare c u care-ş i masc hează ( şi

îş i anulează) „ tarele" ce i se reproşează, o-

u m a n i t a t e fundamenta lă , ca ldă ş i i n t e g r u ,

re fuzată g e s t u r i l o r găunos r e t o r i c e , i m p e r

meabi lă , în ce pr i veşte mai .ales v i a ţ a l u i

i n t e r i oa ră , d eopo t r i vă a s a l t u r i l o r că ld i ce l c o i n -

p as i o na l e ca ş i str idenţelor u m i l i t o a r e . U n

O n i g a a l d emni tă ţ i i , d o r n i c a se regăsi pe

s ine , rătăci t într-un u n i v e r s d e r u t a t el în

suşi ; „ î nl î l ni re a" l u i — stoarsă de t e n s i u n e — c u u n M a r c u l i p s i t d e c u l o a r e şi dc n e r v ,

n-a fost m a i puţ in infructuoa să decî t întâl

n i r e a c u P e t r e , p c c a r e E m i l Coşeru 1-a

c o n s t r u i t , h i b r i d şi cu o neiertată s u p e r f i

c i a l i t a t e , în l i n i i f r î n l e , m im înd d e z a r t i c u

l a t şi înftr-un neas tâmp ăr ţ i păt or, c a r i c a

t u r a u n u i h i p p y d c m a h a l a î n z es tra t c u u n ,

g î l g i i l o r , da r răp i t de d u h u l d i c ţ i c i , d eb i t

v e r b a l . I n faţa Lui , s-a s imţi t st ing heră ş i

p a r t e n e r a s a , L i a , s i n g u r u l p e r s o n a j , d e a l t

f e l , căruia i se p u t e a îngădui o evo lu ţ i e dc

s ine stătătoare , şi d i n care Cor ne l i a Gh eor g h i u a făcut o compoz i ţ i e b i n e studiată de

z i a ri s tă T V , m a i m u l t amuza tă dc d u e l u l

d c r e p l i c i l a care o ob li g ă tânărul P e t r e ,

decî t impl icată în e l .

N u ştiu c u m să înca drez apar i ţ i a ep i so

dică în s t i l knock-about a l u i F l o r i n M i r c e a

în acenstă desc usu tă stru ctur ă scenic ă. E l a

fos t d i s t r i b u i t î n u n u l d i n r o l u r i l e a p a r e n t

m a r g i n a l e — d e m e s a g e r — a l p i ese i : V e c i

n u l care aduce o t e l eg ramă . V ec i nu l a c es t a

este şi u n a d i n c a u z e l e u m b r e l o r ce r h t u -

necă v iaţa f a m i l i e i l u i M a r c u . A f o l o s i t o a r e

Cătă l ina B u z o i a n u aces t a m ă n u n t , m a i m u l t

m e t a f o r i c , a l p i e s e i p en t r u a d es c h i d e p o a r t a

( închisă totuşi ) u n e i n o i d r a m e , alătur i de-

cele m u l t e , c i t e a c r e z u t că p o a t e s u r p r i n d e

şi d e m o n s t r a „ înt r -o s ingură seară " ? o r i a

văz u t î n compo z i ţ i a l u i F l o r i n M i r c e a ( în

s ine , şar ja cabaret i s t i că n u e de os înd i t , m a i

a les c înd recunoaş tem în ea u n e f o r t a r t i s

t ic ) u t i l i t a t e a un e i s i n c o p e p u r şi s i m p l u

c romat i c e . în spec taco l ? O r i c u m a r f i . p a t aaceasta d e c u l o a r e — deşi v ie ş i re laxantă —

c „d in al tă p a r t e " . D a r , î n s c h i m b , c u e v i

denţă , p e n t r u înche ierea re f l ec ţ i i l o r no as t r e -

. a sup ra s p e c t a c o l u l u i ( ca re sc curăţă în f i n a l

dc ba l as tu l s c en i c c u a j u t o r u l a c t o r i l o r i n t e r

p r e ţ i ) , e i m m o d d e o v e d e a r e g i z o r a l .

V. La Teatrul Maghiarde Stat din Timişoara

U n a l t r e i l e a m o d — acesta în opoz i ţ i e -

to ta lă c u ce l d i n Iaş i , d eo s eb i nd u- s e p r i n

str ing enţă ş i de ce l buc urcş lca n — a f os t

c e l p r o p us de P e t r e B o k o r l a T e a t r u l M a

g h i a r d e S t a t d i n T i m i ş o a r a . C u t o a t e că

ex e r s a t m a i a les la şcoala e c r a n u l u i t c l e v i -

z i v aşa d a r pe u n t e r e n a l i m a g i n i i p r i m



exce l en ţă şi a l f luenţe i e p i c e a i m a g i n i i , Pe

t r e B o k o r a e p u r a t d r a m a l u i l o s i l N a g h i u

d e coca ce i e-a păru t „ba l as t " i m a g i s t i c şi

a s e u l i t - o d e o r i c e a l u n e c a r e nara t i vă , de

t entaţ ia acţ iuni l o r r e d u n d a n t e . E a i c i , p o a t e ,

o a d o u a l a tură a e x p e r i e n ţ e i sa le t e l c v i -

z i v e : l a t u r a p r i m - p l n n u r i l o r , a c o m e n t a r i u l u i

n e s o f i s t i c a t şi esenţ ia l , de e f i c i enţă imed iată .

Aşa , r e d u s l a o structură de esenţă, spec

t a c o l u l a teşit v a l o r i l e p s i h o l o g i c e , a f e c t i v

e m o ţ i o n a l e , d c c u l o a r e , a l e d r a m e i , p e n t r u ap u n e în r e l i e f v a l o r i l e e i i d e a t i c e : într-o

singură scară a d e v e n i t i u acest c h i p u n

s p e c t a c o l d c d e z b a t e r e , a x a t i n j u r u l p r o

b l e m e i t i m p u l u i c a r e se s c u r g e , şi c a r e —

n e l u a t în scamă — ne s u r p r i n d e f i e întârz iaţ i ,

f ie î m p o v ă r a ţ i de I r c c o r a l u i repede dar ne

şt iută, nebăgată în scamă, f i e exaspe ra ţ i d e

încet inea la aparentă a s c u r g e r i i l u i . I m p l i

ca ţ i în această întrecere a o m u l u i c u t i m p u l

( cu i s tor ia , ) prota goniş t i i s înit în dr um aţ i d c

r e g i z o r — n u fără u n subţ i re d a r i r e z i s t i b i l

u m o r — să sc o b i e c t i v e z e , d i n s f e r t în s f e r t

d e oră, şi să î nd rep t e (la o bă l a i e d e g o n g

d i n cu l i s e ) ace l e u n u i c e a s o r n i c bătr inesc ,

o p r i t e i n l oc . ( P e n t r u că n i c i d e z b a t e r e a , o r i

eît de pas ionantă , n u p o a l e s ta l o c u l u i ,

smulsă c l i n s t r i n s o a r c a şi cond i ţ i onăr i l e : t i m

p u l u i ) . Această d i s tanţare d i vu lgă , d i n altă

pe rspec t i vă , s u b s t r a t u l s u b t i l d e r i z o r i u , d e c i

c o m i c , a l si tuaţ ie i d r a m a t i c e d i n lntr-o sin

gură scară şi sol ic i tă s p e c t a t o r u l u i a-şi e x e r

c i t a a t en ţ i a n u atît a s u p r a aspec t e l o r ca r e

p u n , cît a s u p r a a c a d o r a ca re r e z o l v ă p r o b l e m a t i c a ex i s tenţ ia lă a p e r s o n a j e l o r .

I n aceste cond i ţ iuni , scena e go l i tă d c m o

b i l i e r şi recuz i tă d i v e r s i o n i s t e ; c săracă —

o măsuţă, un f o t o l i u , două , t r e i s c a u n e , o

fereastră ' a r e dă , mascată, s p r e u n oţe tar

v e ş t e d , m a i pu ţ in s p r e o g r ă d i n ă şi... ace l

ceas bătr inesc la ca r e , c î n d şi c î n d , în p r a

g u l secvenţ e l o r c r u c i a l e , u n u l sau a l t u l d i n

e r o i se d u c e să „ î n d r e p t e " t i m p u l . 0 tentă

masivă cenuş ie acoperă scena . D a r t o t u l i n

sp i ră şi r esp i ră a e r u l u n u i i n t e r i o r c u r a i ,p a t i n a t şi de t i m p şi de m o d e s t i e , cop leş i t

d a r n u prăbuş i t dc p o v a r a u n e i v i e ţ i r u t i -

n i c r e . ( S c e n o g r a f , V i r g i l M i l o i a ) .

Ac ţ iunea propriu zisă — d c e f i c i enţă v i

zuală — es t e şi ea ca şi i nex i s t en tă . Se v i n e ,

sc p l eacă , u n a c t o r se aşează, a l t a c t o r se

r id i că ; g e s t u r i l e sînt şi ele m i n i m e , sărace

d e i n u t i l e a m b i ţ i i h i s t r i o n i c e To tuş i , spec

t a c o l d e d e z b a t e r e , n u s î n t e m în faţa u n e i

s t r u c t u r i p u r c o n v e r s a ţ i o n a l e 0 strînsă şi

statornică t e n s i u n e — iscată d i n d r a m a t i s

m u l c i o c n i r i i d c i d e i ( acestea înso ţ i t e , d u

b l a t e , î n t r eg i t e , d e m o n s t r a t e d c t e m p e r a m e n t e ,

d e a t i t u d i n i , de f o r m e d i v e r s e a l e l ansăr i i

şi susţineri i a r g u m e n t e l o r ) — s lăp îneşte s.ala

d e - a l u n g u l c e l o r două o r e cît durează şi

d r a m a şi s p e c t a c o l u l . E d r e p t , i n t e rp r e ţ i i

c e n t r a l i c o m p u n . F a b i a n F c rc n c , u n M a r c u

O n o f r e i adus m a i pu ţ in de an i dec î t d c p r o

p r i a l u i p r o b l e m ă ; R a j h o n a A d a m ( P e t r e

O no f r e i ) , c a r c - ş i joacă propria-şi v î rstă, (ceea

c e e l a o ad i că o c o m p o z i ţ i e n e s p u s d e

a n e v o i o a s ă ) , c u d e g a j a r e şi m u l t b u n s imţ .

i n m o m e n t e l e l u i e x p l o z i v e ; B e r t a l a n M a g -

d a , o f o a r t e la ca acasă , mamă d c f a m i l i e ,

c u discretă a s p r i m e ambiguă fa ţă d c t r e c u t ;

în sfîrşit, d u r n u c e l d i n ur ină , S i n k a K a -

r o l y , care-ş i inhibă , p o a t e , p e n t r u întâia

oară i n c a r i e r a l u i , m a r c a z es t r e d e c u c e r i

t o r în ca re exce l ează , p e n t r u a î m p r u m u t a

l u i George: O n i g a , sub o mască încărunţ i tă

şi brăzdată de i n t e m p e r i i l e v i e ţ i i , o nebă

nuită forţă d c c o n v i n g e r e şi o n u m a i pu ţ innehănui lă forţă de atracţ i e persona lă . A f o s l

a i c i , la T i m i ş o a r a , e l , „ o m u l s p e c t a c o l u l u i " .

A l u n u i s p e c t a c o l sărac în apara tu ră , d a r

bog a t în v i a ţă , în o a m e n i , — c u t o a t e că

d e l i b e r a t , b o g a t în i d e i . S a u t o c m a i p e n t r u

că.. .

Florin Tornea

Teatrul Gluleştl

CINE UCIDE

DRAGOSTEA?

de Petru Vlntllă

Sînt c î t e v a t e a t r e care , i n t u i n d p o s i b i l i t a

t e a u n o r b u n e s p e c t a c o l e d e a tmos f e ră , d e

invest i gaţ i e rea l i s tă înt r -un s t r a t d e a u t e n t i

c i t a t e socială şi umană , u rmăresc c u a t en ţ i e

.şi c u s o l i c i t u d i n e p i e s e l e l u i P e t r u V i n t i l ă ;

p r i n t r e el e c şi T e a t r u l Giu lcşt i . După Casa

tare a fugit pc uşă, p a r a l e l c u F e s t i v a l u l

d r a m a t u r g i e i r omâneş t i , s-a r e p r e z e n t a t a c i şi

următoarea sa s c r i e r e , Cine ucide dragostea ?

( I n t reacăt f i e z is , acest a u t o r n - a r e bossa

t i t l u r i l o r . . . ) Aşa c u m s-a r e m a r c a t în c r o n i c a

t e x t u l u i pub l i ca tă c u p r i l e j u l p r e m i e r e i p e

ţ a ră ( „T ea t ru l " , n r . 11/73 ) , ce l e două s c r i e r i

sînt u n i t e p r i n p l a s m a ace l e iaş i exper i enţe

d e v i a ţ ă ; p r e o c u p ă r i l e s c r i i t o r u l u i p a r să

c o n f i g u r e z e u n c i c l u d e d i c a t p r o v i n c i e i r o

mâneş t i bănă ţ ene , în a n i i de răscruce în caTe

u n c l a s i c „ m e d i u î n c h i s " t i n d e 6ă se des

ch idă , să se t r a n s f o r m e , să i n t r e în m a r e l e

c i r c u i t v i t a l a l p o p o r u l u i . Ca şi în Casa

care..., u n c o m u n i s t căutat d e S i guranţă se

refug iază într-o f a m i l i e m i c b u r g h e z ă ; d e



Atena Demctriad (Zenovia) şi Florin

Zamfirescu (Zcno)

( l . i la aceasta, cl nu e d o a r o prezenţă pasa

geră, influenţa l u i e hotărî loaro ; de a l t f e l ,

însăşi f a m i l i a respectivă ar c altă a t i t u d i n e

faţă de existenţă. S p o n t a n , pc t eme iu l s en t i

m e n t u l u i p a t r i o t i c , al gîndirii sănătoase, alr e f l e x u l u i de d e m n i t a t e naţională şi umană,opţiunile m e m b r i l o r ei conve rg sp re mişcarea .antifascistă ; aşa încît, în m o m e n t u l d e c i

s i v , sc regăsesc alături, în aceeaşi luptă şii n aceeaşi v i c t o r i e (obţinută, insă, cam uşor,cam dec l a ra t i v , fără ca a u t o r u l să Ic cearăp r e a m u l t e e f o r t u r i şi s a c r i f i c i i ) . Cu o excepţie — u n c h i u l C a ius , i n t e l e c tua l p l i n dcezitări, c o n f o r m i s t şi d i s p u s la c o m p r o m i s u r i ,

p a t r o n dc gazetă, cochet îmi c u Sigura nţa şiîngăduindu-şi l u x u l u n o r m e m o r i i p r o t e st a

tare ; s-o recunoaştem, acesta c, d i n păcate,pe rsona ju l r e a l i s t al d r a m e i , ceilalţi f i i n d ,

b u n i ori răi, s i m p l e c r o q u i s - u r i .

R a p o r t cc se reflectă, tel-quel, în spec taco l ,

d o m i n a t cu a u t o r i t a t e de Corado N e g r e a n u ,

A c t o r u l s-a simţit în l a r g u l său, c h i a r s-arăsfăţat. în rol, a t e u u i n d u - i „părţi le nega t i v e " ,

dăruindu-i o şansă de u m a n i z a r e în p l u s ,

i m p u l s u r i de gene roz i t a t e , o omnsecădeniefunciară, deghizată su b aparenţe le i n s u l u i

morocănos, u r s u z . Şi a făcut-o fără os tenta

ţie, cu un f a r m e c ra r, c u o tuşă d c u m o r ,

ce reprezintă, la d r e p t v o r b i n d , atîta cită c,

şansa s p e c t a c o l u l u i .

Care , a l t f e l , sc res imte foarte ser ios de peu r m a absenţei une i reg i i ac t i ve : t i m p u l t rece

g r e u , c u p o t i c n e l i , c u s incope , une le scenesînt rezo lva te cu o stîngăcic pe care şi-om a i pot îngădui d o a r formaţiile de a m a t o r i .

Situaţie de m i r a r e într-un t e a t r u ca G iu -leştiul, care are ambiţia şi putinţa u n o r

montări pres t ig ioase şi care d i s p u n e dc r e g i

z o r i profesionişti atît dc serioşi... S e m n a t a r u l

ac e s tu i c ompar t imen t al creaţiei, St e l i an M i -hăilcscu, pare să se f i mul ţum it cu o funcţie

m a i degrabă tehnică, indicând a c t o r i l o r i n trări, ieşiri, g r u p a j e , m i c i acţiuni f iz ice ; darnu i-a a j u t a t să desluşească l umea p e rsona

j e lor , să-şi aducă p r o p r i a experienţă în sp r i

j i n u l aces t ora . Dre p t ca re , c o mp or t a me n t u l

lor ps ih ic c sărac, schemat i c , ch i a r dacă u n i i

se m a i descurcă d i n rezerva d a r u r i l o r n a t u

ra le ; I u l i a n .Xecşulescu. dc pildă, apelînd Iaştiuta l u i prestanţă, F l o r i n Z a m f i r e s c u , l aprospeţimea şi candoarea juvenilă. Şt. Mihăi-

Şt. Mihâilescu-Brăila (Varliadis) şi Corado Negreanu (Unchiul Caius)

www.cimec.ro



: l eseu-Hră i la , l a i n f a i l i b i l u l său a p l o m b c o m i c .

D o v a d ă că a c t o r i i n u sînt l a p r o p r i u l l o r

n i v e l , p r e z e n t a ştearsă a u n e i actr i ţe întot

d e a u n a at î t d e sigură p e s ine c a O l g a B u

c ă t a r i i , .aerul s t i n j e n i t a l A t e n e i D e m c t r i a d ,

.atît d e f ină, d c nuanţată în Slmbătă la

Veritas. A l t o r a , ca L u c i a C r i s t i a n sau Se-

• b a s l i a n B a d o v i c i , l i se p o a t e reproşa m a i

m u l t ; în v r e m e cc l u i C o n s t a n t i n G h e o r g h i u

şi l u i S a b i n Eăgără.şan, dacă nu l i sc p o a t e

reproşa n i m i c , n i c i n u l i se poate a d u c ev r e o laudă...

D e c o r u l S a n d e i Muşalescu s-a d o r i t d e s u e t ,

ş i înt r -adevăr este, în m o d cor ec t , exac t , d o

c u m e n t a r ; da r , n u ştiu c u m , a a g l o m e r a t

a l î ta d e s u e t u d i n e , încît e în p r i m u l r înd

urît, şi în a l d o i l e a r înd i m p e r s o n a l , f i

l ipseşte, i r e v o c a b i l , „su f l e tu l c as e i " , a c e l s u

f l e t co trăieşte în l u c r u r i l e d i n a m b i a n t a

u n e i f a m i l i i adevărate , uni tă p r i n t r - o f i

rească legătură de d r ag o s t e şi d e v o t a m e n t

• r ec ip roc , aşa c u m este, f ă ră îndo ia lă , f a m i l i a

a c e s t e i p iese .

I.P.

Teatrul „C.I.Nottara"

PITICUL DIN

GRADINA DE UARA

de D.R.Popescu

I n t r a , o a r e c u m în f i r ea l u c r u r i l o r ca piesa

l u i D. B . P o p es c u , Piticul din grădina dc

vară, u n a d i n ce l e m a i f r u m o a s e , m a i d r a

m a t i c e şi m a i s e m n i f i c a t i v e s c r i e r i , i n s p i r a t e

« l in real i tăţ i le « le răscruce a le a n u l u i l ! ) V i ,

să n u rămînă n u m a i u n b u n a l t e l e v i z i u n i i

s a u a l uno r c o l e c t i v e d i n ţară.

At racţ ia p e care , în mo« l f i r es c , a exer c i¬

t a t-o acest poem închinat l u p t e i comuni ş t i l o r , i d e i i do l i b e r t a t e şi c r ed in ţ e i în O m , a¬

s u p r a t r u p e l o r hucurcştcuc s-a m a t e r i a l i z a t în

opţ iunea T e a t r u l u i „No t t a ra " . î nsc r i s o m a g i a l

în c instea ce le i d c a 30-a an i ve r să r i a E l i b e

răr i i , m o m e n t u l con f runtă r i i aces tu i poem c u

p u l d i c u l C a p i t a l e i , c u p r i n d e a în s i n e . d i m e n

s i u n i şi v a l o r i de s i m b o l , po eare însă — t r e

b u i e s-o s p u n e m «le l a început — s p e c t a c o l u l

în desfăşurarea sa, nu I c - a o n o r a t . V i n a a¬

par ţ ine desigur r eg i e i car e n u a găsi t acea

eho i c sti l ist ică în s tar e să d e z v ă l u i e şi să p o

t enţeze aceste i p a r t i t u r i o r i g i n a l e s p i r i t u l p r o

p r i u , t e a t r a l i t a t e a i n t e r i oa ră , p a t e t i s m u l c o n

ţ inut în r eve rbe ra ţ i i l e l i r i c e .

D i f e r i t e l e l e c t u r i ca şi spec taco l e l e r ea l i za t e

pe al te scene *) a u r e l e v a t d i f i c u l t a t e a a d u

c e r i i i n scenă a a c e s t u i „ p o e m s i n c o p a t des

p r e eroism şi d e s p r e m o a r t e " , a a c e s t u i joc

dramatic de t r ec er e a l unui E r o u s p r e m o a r

te, celebrînd Viaţa. 0 d i f i c u l t a t e i z v o -

rîtă din divers itatea p r o c e d e e l o r d r a m a

t i c e noi sau mai v e c h i , d i n a m e s t e c u l cot i

d i a n u l u i «ai f a b u l o s u l , d i n încl inaţ ia a u t o r u l u ipentru m e t a f o r e , pentru s i m b o l u r i din vechile

m i t u r i , d i n g u s t u l l u i a p l i c a t p e n t r u s t r a n i u

şi g r o t e s c u l v i o l e n t . U n i v e r s u l măreţ , de t r a

g e d i e barocă, modernă, .alcătuit d i n cele m a i

Cotidiene gesturi do viaţă r id icată la s i m b o l

a l p i e s e i , i n t u i t t e o r e t i c de r e g i z o r u l I o n O l

t ean u (articolul său «l in c a i e t u l p r o g r a m de

p u n e m ă r t u r i e în .acest sens), n u s-a m a t e

r i a l i z a t însă p r a c t i c ca atare, în scenă. I m a

g i n e a «le a n s a m b l u a montăr i i de la „ N o t t a r a "

mărtur i seşte , în une l e ( f oar t e pu ţ ine ) m o m e n

te rea l i zate , intenţ ia t r a n s p u n e r i i t e x t u l u i în¬

t r u n r e g i s t r u g r a v ; d a r l i m b a j u l inter ior izat ,

e p u r a t «Ic teatralismc şi c l amăr i p a t e t i c e , n-a

a v u t siguranţa necesară , t răd înd a pro x im aţ i a

aceste i in terpre tăr i . M o n t a r e a o l ipsi tă d e o

idee fundamentală, «le o concluzie-mesaj,înă l ţa tă peste text în z o na s i m b o l u l u i , a

semni f i ca ţ i i l o r g e n e r a l i z a t o a r e . V ă d u v i t ă d e

a u t e n t i c i t a t e , de f i o r poe t i c , «Io t r a g i s m , des-

făşurîndu-se t e r n , i n e x p r e s i v , supărător d c m o

n o t o n şi dc s i m p l i s t , într-o suită de c l i şee- l ip

şi impregnată «le i p o s t a z e - s t a m l a r d , verşiun<*abueuroş l eană 11 - ; i putut ev i denţ i a şi n i c i s ta

t o r n i c a v a l o a r ea t e x t u l u i , pos ib i l i tă ţ i l e r ea l e

al e aces tu i c o l e c t i v . încadrată în t r -un d ec o r

abstrac t, n e a v e n i t în cazu l aces tu i t ex t , ( a r h .

' T eodora D inuloscu ) c u t end in ţ e de esenţ ia l i -

zare m o d e r n ă , c l a r p r o f und d e f i c i t a r e în p l a

n u l s ug es t i e i , a l rea l i zăr i i , e u pu ţ ine l e sale

« letal i i , a a t m o s f e r e i s p ec i f i c e , m o n t a r ea b u c u -

reşleană n u a i z b u t i i să suge re z e d i m e n s i u

n i l e şi p r o f u n z i m e a de i d e i a t a b l o u l u i i s t o

r i c , în care se în f runtă c u p a t o s m i l i t a n t ,în n u m e l e vieţ i i şi a l morţ i i , două l u m i . Dacă

o p a r t e c l in d e t e r m i n ă r i l e şi î n t ruch ipăr i l e

d e s t i n u l u i t r a g i c a l l u m i i b u n e şi d r e p t e ,

a piesei s-au v a l o r i f i c a t totuşi , pe sce

n a <le la „ N o t t a r a " , aceasta se datoreşte i n

t erpre tăr i i s ens i b i l e şi c o n v i n g ă t o a r e d a t e d e

E l e n a A m a r i a B o g r o l u l u i p r i n c i p a l . I z . b i n -

du-se însă şi ea de m o d u l p r e a c o t i d i a n , mă

r i i nt - r ea l i st în ea re a fos t n e v o i t ă să j oace ,

această actriţă plină de f a r m ec . înzestrată cu

reală nobleţe scenică, n-a reuşi t decî t parţ ia l

să sugereze adevăru l e r o i n e i l u i I ) . B . Po

pescu. Ce l e l a l t e i m a g i n i a l e umani tă ţ i i f r u s

t r a t e , a l e sol idarităţ i i s u r p r i n s e d e a u t o r în

r îndu l o a m e n i l o r «le la m a r g i n e a v i e ţ i i , a u

fost c u c o nv i ng e r e : p unc t a t e dc: Cr i s t i na T ac o i .

car e a r e a l i z a t c u v e r v ă şi d r a m a t i s m în Z a m

b i l a o compoz i ţ i e o rgan i că şi pitorească ( une

o r i p r e a p i t o r ească ) . Pa rourg înd eu m u l t ă

d i f i c u l ta t e d r u m u l s p r e a m b i g u i t a t e a p e r s o

n a j u l u i , s p r e un i v e r s u l p o e t i c f ab u l o s a l l u i

*) T t l" nr 5 şi 0/1974



Pasăre , Ion Popa n-a i z b u t i t întrutotul să

ne sugereze ceea ce ar f i t r e b u i t să r ep r e z i n t e

a r e s t persona j i n ambia nţa meta for i că a pie

sei. A m re ţ inu t a p o i e f o r t u r i l e Măr i e i Gheor -

ghi u-S ăni uţă <le a m ar c a p e r s o na l i t a t ea r o

bustă a Sevastiţei .

D e z o l a n t de săracă şi de superficială, a

apărut în v e r s i unea t l e l a „No t t a ra " , i m a g i

nea sinistră, t i p o l o g i a mo rb id ă şi grolc scă a

o p r e s i u n i i , redusă, i n mas ă, la o i n t e r p r e t a r e

rutinieră în care ac to r i i s-au mul ţumi t cup r i m e l e soluţii cc l e -au v en i t l a î n d c m î n ă d i n

r e c u z i t a d e p r i n d e r i l o r t e a t ra l e d c m u l t î n v e

c h i t e , în c a r e p r ed o m i na tendinţa de a r ea l i z a

e f ec te „ t a r i " p r i n susţinere a răutăţi i cu iz

b u c n i r i sălbat ice ex t e r i o a r e , a c i n i s m u l u i

afişat cu v i z i b i l e şi fa lse gr imase.

E păcat , p e n t r u că — aşa c u m a m văz ul

c u toţ i i , p r i n prospec tar ea zăcămint e l o r d e

natură ba ladesc-e l eg iacă , deopotr i vă poet i c e şi

t r ag i c e , e ro i c e şi m i t i c e a l e piesei , a l te teatre

a u r ea l i z a t in terpre tăr i persona l e de refer inţă,

spec taco l e p r o f u n d emoţ ionante , dc o r e m a r

cab i lă e x p r e s i v i t a t e şi p r o f o s i o n a l i l a t c .

Valeria Ducea

Teatrul de Statdin Sibiu

MUNŢIIde Măria Bratei

Se man i festă la t e a t r u l c l i n S i b i u o p r eo

c u p a r e m a i v e c h e , dar s t a t o rn i că p e n t r u v i n

spec taco l d e u n a n u m e t i p , c e l i n s p i r a t d e

e p o s u l p o p u l a r cu rădăcini adînci în i s t o r i c

ş i m i t , p e n t r u reprezentaţ i i l e ce-ş i caută sursa

şi s p r i j i n u l în l i t e r a t u r a şi i s t o r i a dramat i că

a T r a n s i l v a n i e i ; această temeinică p r e o c u p a r e

s - a c o nv e r t i t de -a l u n g u l t i m p u l u i în montăr i

scă ldate înt r -o pronunţată ambianţă r eg i o

n a lă , d a r n u l i p s i t e de forţă de g ene r a l i z a r eşi i n t e r e s naţ i ona l , montă r i care p o t j a l o n a

p u n c t e de refer inţă în i s t o r i a s c enei s i b i ene ,

p r i n t r e a l t e l e Impărătiţa lui Machidon, în

r eg i a r e g r e t a t u l u i -Radu Stanca , Stana după

A g î r b i c e a n u , s p e c t a c o l e de pitorească şi t o t

odată substanţ ia lă c u l o a r e e tnog raf i că . I n

această tendinţă „de p r o f i l " , se înscrie şi i n i

ţ i a t i va reprezentăr i i u n e i dramat i z ă r i după

r o m a n u l I o a n e i P o s t e l n i c u , Plecarea Vlaşini-

lor, c a r t e e l o g i o s şi u n a n i m apreciată de

c r i t i c a l i terară, şi care îşi are i z v o r u l i n s p i

raţiei in t r ag i c e in t împlăr i p e t r e c u t e în fră-

mîntutul secol 1 8 , a i c i , în împre jur imi l e Ce

tăţii S i b i u l u i , şi î n munţ i i d i n „m ăr g in im ea "

i m p e r i u l u i b a b s b u r g i l o r . R o m a n u l , „s ingu la

r i z a t în a n s a m b l u l l i t e r a t u r i i noas t r e i s t o r i c e

p r i n c apac i t a t e a de -a ad uc e m i c r o - i s t o r i a u n u i

sat d e c i o b a n i Ia O înă l ţ ime de semni f i ca ţ i i

e ch i va l en tă c u m i t u l " ( D a n Z a m f i r e s c u , p r e

faţă, ed . a I I 1-a, K d . M i n e r v a , Buc. PJ7a)

ne prez intă, într-o f rescă dc a m p l e p r o p o r ţ i i ,

z b a t e r i l e î nve r şuna te a l e u n e i obşti de păstoriro mâ ni , „V laşi ni i " . încercăr i le l o r d c a se

împo t r i v i „un i a ţ e i " , p e r f i d a acţ iune a Stăpî-

n i r i i hnhs b ur g i e e de a deznaţ iona l i za p o p u

laţia românească p r i n c o n v e r t i r e la c a t o l i

c i s m , şi care c o in c ide şi cu seve re persecuţ i i

ec o no m i c e , p r i n t r e a l t e l e cu . .dăru i rea" m u n

ţ il or d i n j u r u l Cetăţ i i mai m a r i l o r e i , c i o

b a n i i f i i n d siliţi să plătească d i jme g r e l e -

p e n t r u păşuni le strămoşi lor . Obştea rez istă

u n t i m p eu d i s p e r a r e , dar î n ce l e d in u rmă

e si l i tă să recur gă la soluţia dra ma ti că a

emigrăr i i , a transmutăr i i „ în ţară" , d i n c o l o

de munţ i . . .

Cartea, viguroasă şi densă plăsmuire d o c u

mentată a u n i v e r s u l u i p a s t o ra l , s u r p r i n s în

c l o c o t u l u n o r p u t e r n i c e contrad ic ţ i i i s l o r i c o -

sociale, adevăra tă m o n o g r a f i e a u n e i l u m i

c i r c um s c r i s e într-un p e r i m e t r u u n i c de d ramă

istor ică, naţ io nală, sc pret eaz ă m u l t m a i

ad ec v a t l a o t r a n s p u n e r e c inematog ra f i că ,

e p i c i i arborescente d i n Plecarea Vlaşinilnr

c o n v e n i n d u - i m a i d e g r a b ă t e h n i c a a l ternăr i i

p l a n u r i l o r şi a m o n t a j u l u i dec î t r a m e l e şir i g o r i l e u n e i dramat i z ă r i .

M u l t e d i n d i f i cu l tă ţ i l e „ t ransp lantu lu i d c

g e n " a u f o s t s u r m o n t a l e însă cu apl i caţ ie de

au t o a r ea dramat i z ă r i i , Măr i a B r a t c i , a l căre i

d e c u p a j d r a m a t u r g i e se străduie să-şi a r a t e

f i d e l i t a t ea faţă dc s t i l , atmosferă ş i l i n i i l e

c o nv e r g en t e a le r o m a n u l u i . A r e z u l t a t Munţii.

piesă cu am biţ i i de frescă, r e z u m a t d r a m a t i c

c o n c e n t r a t a l e tape l o r con f l i c t un i c , c u o n u

meroasă ga l er i e de schiţe carac t ero l og i c e , ale-

că ro r l i n i i uneo r i s c hem a t i c e , apăsate de u na n u m i t , r i g o r i s m al s impl i f icăr i i , s înt c o m

pensate de patos et i c şi aură justiţ iară, c le

mente car e confe ră lucrăr i i u n pronun ţat

carac t er d idac t i c . D c a l t f e l p r o g r a m a r e a în

premieră a Munţilor l a S i b i u , în eadr td f es t i

v a l u l u i t rad i ţ i ona l de vară , „C ib in ium" , se

c u v i n e apreciată în p r i m u l r înd p r i n forţa

de radiaţ ie a t e m e i în rînd u r i l e p u b l i c u l u i

l o c a l n i c şi a t i n e r e t u l u i îndeoseb i , i n t er esa t

de e voca r ea scenică a u n o r înt împlăr i ş i

ep i s oade r ea l e d i n v ia ţa s t răbuni lo r . P e n t r ur ea l i z a r ea s p ec t a c o l u l u i , t e a t r u l a ap e l a t l a

ser v i c i i l e r e put a t e i r egi zoar e ; Ma r i e t t a Sad ova ,

p r i n t r - o coincide nţă n u întâm plătoa re, ş i ea,

ca şi a u t o a r e a r o m a n u l u i , ca şi cea a d r a

mat i z ă r i i , f i i n d d e p r i n p a r t e a l o c u l u i , ad ică

„ m ă r g i n e n c e " . A m ă n u n t u l n u c l i p s i t d e i m

portanţă, f i indcă în s p ec t a c o l u l Munţii se-

r e s i m t e l i m p e d e i m p l i c a r e a su f le tească , d i

rectă a r ea l i za toar e l o r sa l e , d e o p o t r i v ă c u

noscătoare ale p e i s a j u l u i s o c i o - p s i ho l o g i c şi

e t no g r a f i c ; după c u m carenţe l e montăr i i pe-



Priveghiul baciului ucis. Scenă colectivă.

p l a n u l rea l i zăr i i es tet i ce , n i o m o g e n i t ă ţ i i s t i

l i s t ica- , sînL v i z i b i l c o n t r a b a l a n s a t e ele o a n u

mi tă nosta lg ic : faţă <lc t r e c u t e „serbări ele

f a m i l i e " , s p o n t a n t r a n s f o r m a t e în serbăr i par -

t i c i p a l o r i i . M o n t a r e a , p u t e r n i c marca tă des t i l u l p a r t i c u l a r a l r e g i z o a r e i , az i decană dc

vîrstă a t e a t r u l u i n o s t r u , se r e s i m t e şi de

b l o c a j e l e uno r v i z i u n i t rad i ţ i ona l i s te , de u n

• c a rac t er i st i c l e a l r a l i s m r e t o r i c şi ten dinţ ă d c

i l u s t r a t i v i s m . S-au o b t u r a i a s t f e l d i s p o n i b i l i

tă ţ i l e spre u n jo c d e s inceră şi natur ală

t ră i re emoţ iona lă , cu p e t e l e u n o r cl işee dc

• c o m p o r t a m e n t p o p u l i s l , apăsat, sfătos şi eai

u n e l e compoz i ţ i i d c g r u p , ele u n m a n i h e i s m

f o r ţa t , n a i v e p r i n îng roşare caractero log i că .

Imprec i să în int enţ i i n i s-a păr ut şi sceno

g r a f i a semnală dc r e p u t a t u l s c e n o g r a f E r w i n

K u l l l c r , c u n o s c u t îndeobşte ca u n d e c o r a t o r

de gust şi a u t o r i t a t e . I n dor inţa l eg i t imă do

a c i u d a d e t a l i u l n a t u r a l i s t , a r t i f i c i o s u l t e a

t r a l , şi dc a găsi o soluţie p e n t r u e v o c a r e a

c a d r u l u i n a t u r a l a l munţ i l o r , K u t l l c r a ape

l a t l a f o t o g r a f i a măr i t ă , aduc înd în c a d r u

i m a g i n e a K o d a e h r o m e a l h - n o g r u a u n e i st îne,

a casei obşti i , şi c h i a r alătur i de g h i z d u r i d e

Tîntînă şi st îl p i speo i f i c i ele p r i d v o r şi porţi

d i n Săliştea S i b i u l u i , i m a g i n e a u n o r i n t e r i

oare d e d o c u m e n t a r e etnogra f i că , păre tare lo ,

lavi ţe le , strai ţe le ş i c e r a m i c a respect i vă , ca

u n i m e n s a l b u m e l in e d i t u r a p e n t r u t u r i s m .

Co m b i na r ea a c es t o r i m ens e c a r t o ane f o t o u n i

d i m e n s i o n a l e c u e l e m e n t e de recuz i tă a r t i zanală a c r ea t o stânjenitoare i m p r e s i e d e

neconco rdanţă . D i n c o l o d e n e a j u n s u r i l e s a l e ,

car e ţ in dc l i m i t e l e u n e i v i z i u n i t e a t r a l e de

păşi te , m o n t a r e a a i m p u s c î t e va m o m e n t e

d r a m a t i c e n o t a b i l e , în c a r e r esp i ră u n a n u

m i t s u f l u r a p s o d i c , d i s t i ng îndu -se m a i a l e s

t a b l o i d judecăţ i i obşteşt i , m o m e n t e l e de răs

c r u c e ale obşt i i , e p i s o d u l p r i v e g h i u l u i şi cel

a l în toarcer i i d i n temni ţă a b a c i u l u i A l e x a ,

căpetenia V laş in i l o r . De a l t f e l , în mişcarea

s c ene l o r de masă, în desenarea „su f l e tu lu i

c o l e c t i v " , ce resp i ră d i n m u l t i t u d i n e a perso

na j e l o r , s p ec t a c o l u l i zbuteşte să f i e m a i c o n

vingător , decî t în m o m ent e l e s a l e d e i n d i v i

d u a l i z a r e , de scene „ tar i " de c o n f l i c t , î n c e n

t r u l cărora stă p e r s o n a j u l n e g a t i v N i c o l a e

B r n n g a , t rădătoru l obşt i i , c i o b a n u l c a r e se

v i n d e p e n t r u h a i n Cetăţii şi i n s t r u m e n t u l u i

e i d e o p r e s i u n e , l o c o t e n e n t u l J a n e k . I n t e r

preţ i i aces to r două p e r s o n a j e n e g a t i v e , O v i d i u

S t o i c i i iţă ( B r ang n ) ş i Ion Buleandră ( J anek )

a u p r a c t i c a t u n j o c e x c e s i v d e g ros , car i ca -



l u r a l ap r o ap e , în t o n u r i l i p s i t e de nuanţe ,

joc care a c o n t r i b u i t m a s i v la scăderea v a l o

r i l o r c o n f l i c t u a l e şi la a n u l a r e a t e n s i u n i i

d r a m a t i c e . D i n e x t r e m d e n u m e r o a s a d i s t r i b u

ţie, s -au r e m a r c a t : M i r c e a H î n d o r e a n u , g r a v ,

p o n d e r a t şi c r e d i b i l în s t a t u r a şi p o s t u r a d e

căpetenie a păstor i l o r ( b a c i u l A l e x a ) , Co s t cl

Rădules cu (moş Stă ni lă ) , A v r a m B e s o i u ( P ră -

c b i ţ a n ) , a m b i i secondîn du-1 c u reţ ine re ş i

g r a v i t a t e scen i că . U n g r u p n e g a t i v , a l c o n s i

l i e r i l o r Cetăţi i , c desenat c u e f o r t u r i a c i d ed e N a e - E l o c a A c i l c n i , C o n s t a n t i n Stăncscu ,

M a r i u s Niţă şi N i c u N i c u l e s c u . Băci ţe l e s -au

mişca t ca u n c o l o r a t p e r s o na j c o l e c t i v , c u

a j u t o r u l ac t r i ţ e l o r L i v i a B a b a , D o i n a A l e x e

P o p e s c u , G e r a l d i n a B a s a r a b , E m i l i a P o r o j a n ,

şi S t e l i n a S t o i c o v i c i ; d i n t r e r o l u r i l e f e m i

n i n e d e p r i m - p l a n , detaş îndu-sc M a n u e l a

M a r i n e s c u - C o d r a t ( I ş t i na ) , p r i n t r - u n r e g i s t r u

s o b r u şi c o n c e n t r a r e in ter i oară , în c o n t r a s t

c u a r t i f i c i al i t a t e a c o m p o r t a m e n t u l u i D a n e i

B o l i n t i n e a n u ( S a l o m i e ) , pcrson.aj care a f os t

e v i d e n t î n d r u m a t spre o com poz i ţ i e d e u n

t e a t r a l i s m s t r i d e n t .

Mira losif

Teatrul „Ţăndărică"

• SÎNZIANA ŞlPEPELEA

de Vasile Alecsandri

î n t r -unu i d in num er e l e t r e c u t e a l e acestei

r ev i s t e Margare ta .N i cu l escu mărturisea că

a r t a modernă a t e a t r u l u i de păpuşi e tea

tru total : ea p r o p u n e a s p e c t a t o r u l u i o i m a

g i ne s inte t i că , încorpor înd p l a s t i c a , mişcarea ,

l u m i n a , m uz i c a , v o c i l e , ce l e ma i d i v er se f o r

me de tuşare a i n t e l i g e n t e i şi sensibi l i tăţi i .

Păpuşa n u m a i e e l e m e n t u l u n i c , s e m n u l a¬

n i m a t p r o i e c t a t pe un ec r an a l b . c i apar ţ i neu n u i m i c u n i v e r s a r t i s t i c ce t i nd e s p r e coe

renţă şi i n t e g r a l i t a t e , c o m u n i c î n d p r i n u n i

t a t ea c o m p o n en t e l o r s a l e ".

Şi iată, g î nd ur i l e r e g i z o a r e i e x p r i m a t e c o n

c r e t , în carnea şi sîngele s p e c t a c o l u l u i i t i n e

r a n t Sînziaua şi Pepelea. E cea de a d o u a

s t ag i une teatrală în care „ Ţ ă n d ă r i c ă " î n c e a r c ă

o for mă substanţ ia lă do p a r t i c i p a r e , p r i n t r - u n

a c i a r t i s t i c şi n u o preze ntă ad-hoe . A fos t

ales t e x t u l l u i V a s i l e A l e c s a n d r i at î t dator i tă

v a l e n ţ e l o r sa le s a t i r i c e d e t e a t r u ee-şi p r o

p u n e „ b i c i u i r e a n ă r a v u r i l o r r e l e şi a r i d i c o

l e l o r soc i e tă ţ i i " , d ec i a u n u i t e a t r u p r i n esen

ţă p o l i t i c , cît şi p e n t r u i nv i t a ţ i a p e care-

t e x t u l o face spre des făşurarea u n e i v a s t e

g a m e de insp i ra ţ i e rcg i zornl -sccnogra f i că .

E u t i l să înc epem ou spaţ iul de joc ( re

p r e z en ta ţ i a d in B e r c e n i ) : d e c o r u l a fos t a n

c o r a t în t re c î ţ i va a r b o r i ( eu cnre făcea c o r p .

c o m u n şi c a r e d ev en eau e l em en t e scen i ce î n

t a b l o u l d i n p ă d u r e ) , s u b c e r u l d ev o r a t n a t u

r a l în t r -o n o a p t e albastră de A u g u s t , ca op ic tură na ivă . S p e c t a t o r i i a u fos t inv i ta ţ i pe

pa ji ş tea d i n c u r t e a u n e i şcol i şi a i c i , poft i ţ i

să i a lo c pe roţ i le — deş eur i — al e u n o r

c a m i o a n e , în t r -o f ră ţească ambiantă . A c t o r i i

a u desc ins d i n căruţa lo r fa se cet i „ S e t r a " ) ,

a p o i , în a l a i c a r nav a l e s c , şi-au făcut i n t r a r e a

în scenă. P iesa, într-o reducţ ie a b s o l u t nece

sară, operată dc r e g i z o a r e , cu f ineţe şi în

l u m i n a „ca i e tu lu i de s p ec t a c o l " şi-a păstrat

c o o r d o na t e l e , a t m o s f e r a , t i p u r i l e , cu scăder i

a l e e f ec t e l o r d ra ma t i c e în f i n a l u l păr ţ i i a I -a

şi la începutul cele i de a I l - a , ş i, p o a t e c u

l u n g i m i în u n e l e s c h i m b u r i de rep l i că .

Reprezenta ţ ia e su rp r inză toa re , u n i c a t p r i n

f o r m u l a prop usă, amb iţ io asă ş i fără ret icenţe,,

b i r u i t o a r e în ce l e mai m u l t e l a t u r i a l e c o m

ponente l o r sa l e . „F or ţa sa de a t ac " , şocu l

c u care esle întâmpinat s p e c t a t o r u l este a¬

cela a l l i m b a j u l u i scenic , a l p l a s t i c i i , a l e x

pres i e i c o rpora l e a interpreţ i lor . în c o l e c t i v u l

T e a t r u l u i „Ţ ăn dă r i ră " n u s înt mul ţ i interpre ţ i

de teatru (Br înduşa Za i ţa-S i l ves t ru e un a d i n

excepţ i i ) ş i totuşi r eg i zoar ea Margare ta N i

c u l e s c u şi-a f o l o s i i păpuşar i i so l i c i t îndu- l e

« late le u n o r a c t o r i t o t a l i , o u s a r c i n i c o m p l e x e

d e joc, de l.a p r e c i z i a r iguroasă a mînuir i i

păpuşăreşt i , la pnntomimă, acrobaţ ie s i e¬

f ec t g r o t esc -c l ovnesc . A i c i , de co ru l v o r b e ş t e

e l o c v en t , i a r masca e n u „ n u m ă r " , n u . n u

în s ine c i o trăsătură de pene l eare se adau

gă c arac t e r e l o r , s i tuaţ i i l o r scen ice , f i o r u l u i

poet i c , declanşî inl r îsul , p r i n sute d e a m ă n u n t e

surp r inză toa re , p r i n r ed es c o p e r i r ea , d e f i e

car e dată, în c l em en t u l s c eno g r a f i c , a u n o ra l t e t r u c u r i , a u n o r n o i „p oa nt e " , f i e că e

v o r b a de un d e c o r d e c u p a b i l sau de c o r p u l

u n u i z m e u - b a l a u r . Tei , păpuşarul a m b u l a n t ,

eu rac la de păpuşi , d i n c o l o u n . . s em n" g r a

f i c , i c i un lăutar . . v i u " ( p o a l e ce l ma i puţ in

î nco rpo ra t s p e c t a c o l u l u i ) , d i n c o l o parod ia l a

adresa f e e r ie i , făcută cu sinceră c o n v i n g e r e

şi nu d e c l a r a t i v .

A m e s t e c d e s t i l u r i ? Poa l e , da r î n t r -o i n f u

zie organică , ameţ i toare , în s t i l u l t e a t r u l u i

atît d e a p l a u d a t azi în l u m e „ B r e a d n n dp u p p o t " . Pe această c anav a colorată, sînt b r o

d a t e în re l i e f , direcţ i i le s a t i r i c e al e t e x t u l u i ,

a m n l i f i c a t e p r i n mască şi c o s t u m , d e c o r şi

l u m i n i ( s c enogra f i a E l l a Con ov i c i şi M i o a r a

Bue s c u ) .

Spectaco lul .aces ta inso l i t pe pa l e ta es t i

va lă , e totoda tă şi u n ex c e l en t exerci ţ iu ş i

o dovadă a potenţ ia lului at î t dc d i v e r s i f i -

c a b i l a l u n u i co lec t iv care e u n t e a t r u .ade

vărat . A lă tur i de Br înduşa-Za i ţa S i l v e s t r u ,

spirituală şi poporană" co lora tă ş i in imoasă



n e - a m în t î ln i t cu u n Pep e lea în i n t e r p r e t a r e a

sur pr in zăto are , nost imă şi p ip ăra tă o A n d e a

Călugăreanu, f l ăcău d u r d u l i u , c u n u r i d a r

ş i c u ha z . ( R o l u l a f o s t p r e l u a t de I ) . F u r d u i ,

c a r e 1-a m a i j u c a t c înd v a pe Pepe l ea c u u n

c o p i o s u m o r de sevă ţărăn easc ă şi o precis ă

şti inţă a e f e c t e l o r d e c o m e d i e ) . M u z i c a r a f i

nată a l u i Ştefan Z o r z o r n u a a v u t î nsă , d in

păcate , n i c i r i t m u l n i c i m e l o d i c i t a t o a u n e i r e

p r e z en ta ţ i i p o p u l a r e .

Să p o m e n i m a i c i n u m e l e u n o r entuz iaşt işi m u l t sol ic i taţ i interp reţ i : V a l e r i u S i m i o n

(eu o m a r c dăruire ş i p a s i u n e ) , M i h a i P r u -

j i n s k i şi C o s t e l P o p o v i c i (două măşt i m e m o

r a b i l e ) , J u s t i n G r a d , u n î m p ăr a t c o p i o s , I/a

u r a I o n e s c u , Şte fan Săndulescu , Gh. Fundă

tură, M c l a n i a T o m a , V a l e n t i n a R o m a n , Cr i s-

t i n a P o p o v i c i , M a r i a n a R î rnn i ceanu , S o n i a

( î iba ca ş i r e l i e f u l u n o r v o c i : I o n L u c i a n ,

H u r i a Căciu leseu , Nae R o m a n , Mihă i l e scu

Brăi la şi J o r j V o i c u . N u m e l e M i h a e l e i A t a -

n a s i u e t o t d e a u n a u n „ ce r t i f i ca t d e ga ranţ i e "

p e n t r u coregrafie» .

Alecu Popovici

• CUNUNA

SOARELUI

de Nela Sfroescu

Căuitînd o m o d a l i t a t e p r o p r i e de a p a r t i c i p a

l a sărbătoarea pe ca re t e a t r u l românesc a

d e d i c a t - o c e l e i ele a M()-a aniversări, T e a t r u l

„ Ţ ă n d ă r i c ă " a m o n t a t . . b a s m u l v i t e j e s c " Cu

nuna soarelui ele N e l a S t r o e s c u . A l e g e r e m e

r i t o r i e — căci b a s m u l e' a n i m a l ele o sinceră

vi br aţ ie patrioti că şi aspiră s p r e o d e c a n t a r e

poetică a m e s a j u l u i . IV. un lăr îm s e n i n şi

b inecuvântat , u n d e o a m e n i i îşi lucrează paş

n i c lie>lda şi une l e horesc fe'te şi dănţuiesc fe

c i o r i , năvăleşte, l a c o m şi p u s t i i t o r , un căp¬căun. Ţoa lă s u f l a r e a ( c u m s p u n e p o e t u l : . . to i

co rnişoă-n t a r a a s t a . r îul , r a m u l " ) se uneşte

c u p ă m î n t e n i i , s p r e a se împotr iv i c o t r o p i

t o r u l u i : forţe le n a t u r i i , p e r s o n i f i c a t e înl r-un

fe-l eh" z îne-iele, a n i m a l e l e pădur i l o r . . . Are l oc

o înfruntare» crîneenă, D o m n i t a o elusă în ro

b i e , da r , aşa c u m se c u v i n e . D o m n u l p l a

i u r i l o r învinge, şi la sf îrşit e iarăşi pace .

c întec ş i vo i e -bună.

A u t o a r e a a încercat o formulă d e o s e b i i de

d i f i c i l ă p r i n care să topească laolaltă s t r u c

t u r a narat ivă obişnuită a b a s m u l u i de acest

t i p ( v i t e a z u l ca re sc rid ică în apă rar ea c e l o r

năpăstui ţ i de o u r g i e , l u p t a l u i c u m o n s t r u l

etc. ) cu a n u m i t e e l e m e n t e de l egendă, a u t o h

t o n e , in t eg r îndu - le u n u i p o e m a l e g o r i c ca re să

păstreze ş i u n e l e r e z onanţe dc f o l c l o r r o m â

nesc. Intenţ ia e îndepl ini tă, însă n u m a i p înă

l a u n a n u m i t p u n c t ; căci t o a t e aces tea ex i s tă ,

d a r n u a lcătu iesc u n a l i a j , c i u n m o z a i c , a l e

cărui c o m p o n e n t e rămîn d i s t i n c t e , r e eog nosc i -

b i l e c a a t a r e . Pe de o p a r t e , sînt p e r s o n n j e l e -meta f o ră , t r a t a t e în t r -o m o d a l i t a t e l i terară a¬

p a r t e , c a m l i vre scă ; pe de a l t a , a n i m a l e l e ,

i m a g i n e clară, acces ibi lă c o p i i l o r , n c r c z o l v a t e

a r t i s t i c , c o n v e n ţ i o n a l e , n e u t r e în acţ iune. I n

sfîrşit , D o m n u l p l a i u r i l o r , D o m n i t a , B o b u l ,

Căpcăunu l , n u i e s d i n s t e r e o t i p u l funcţ i i l o r

d r a m a t i c e t radi ţ iona le . U n a n u m i t s u f lu l i r i c ,

g e n e r o s , pluteşte totuşi pes t e această alcătui

r e , î ncă l z i nd -o .

D i f i cu l tă ţ i a p r o a pe i n s u r m o n t a b i l e sînt însă

cele pe ca re Cununi soarelui le r idică înscenăr i i . Inv i ta tă să rea l i z eze m o n t a r e a , r e g i

z o a r e a Cătăl ina B u z o i a n u s-a străduit să le

e s t o m p e z e insuf l înd în t regu lu i e n e r g i e , d r a m a

t i s m , mişcare . I n s e n s u l d o r i t d e r e g i z o a r e ,

m u z i c a semnată de C o r n e l i u Cezar construieşte

o „ lume sonoră" cu a c c e n t e d u r e , surpr inză

t o a r e . Aşa c u m s-a încetăţeni t , l a „Ţă nd ăr i

că" , o ver i tabi lă tradi ţ ie , p l a s t i c a e aceea c a r e

stabi leşte t o n a l i t a t e a . Evo lu înd în decoru l -su i tă

d e p e r s p e c t i v e a l M i o a r e i B u e s c u , p ă p u ş i l e

E l l e i C o n o v i c i a u u n c i e g r a t i e , a l t e l e u m o r

(Căp cău nul , u n fel ele b a l a u r i n t e r m i n a b i l ,

mişeîndu-se şi e l „ în pe rsp ect ivă " , îşi ar e h a

z u l l u i spec i a l ) , e l a r n u i z b u t e s c să ev i t e 1 , nicî

e l e , f a l i a stil istică a t e x t u l u i . S p e c t a c o l u l n u

acoperă spaţ iul d i n t r e 1 per i pe ţ i i l e c o n c r e t e ,

p r e a pu ţ in o r i g i n a l e , şi pasa je l e p u r poe t i c e ;

i n t r o d u s e : ca un r e f r e n , ca u n l e i i - m o t i v , a¬

c e s t e a nu f ac c o r p c o m u n ou p o v e s t e a ; d i m

potr i vă , o f ragmentează . Frumuseţea p r o p r i o ,

i n c a n t a t o r i e , a a c e s t o r p a s a j e , n u se d i fuzează

în s p e c t a c o l , c i , î n mo d p a r a d o x a l , l i s e opu -

no , creează o senzaţ ie de r o t i r e pe loc. A s t f e l ,

c a m încărcat şi d i f u z , s p e c t a c o l u l e, în între

g u l său, r e l a t i v o b o s i t o r , g r e u do urmăr i t .

Pe a n u m i t e porţ iuni . însă, e l t răieşte, o r i

g i n a l , c u u n t i m b r u v i g u r o s , re fuz înd d u l c e

găr i i le ; u n e o r i . prenecţin în z o n a do legenelă

şi m i t rom ân es c, eleşi t imielă. ou ezit ări , naş

te o undă de emoţie 1 şi f a r m e c . I n asemenea

m o m e n t e : a m regăsi i şi t a l e n t u l p u t e r n i c a l

r e g i z o a r e i , şi măiestr ia in înui tor i l or consacraţ i

c a r e fa c g l o r i a a c e s t e i • e c h i p e ; d i n t r - o d i s t r i

buţ i e numeroasă , t r e b u i e citaţi măcar F l o r e n

t i n a L e n k i s c h , Br înduşa S i l v e s t r u , M i h a i P r u -

j i n s c h i , Ce>stel P o p o v i c i , V a l e r i u S i m i e m . O

plăcere a p a r t e a f o s l să ascultăm v o c i l e unea*

m a r i a c t o r i : L o o p o l d i n . a Bălăn uţă, I o n Ca râ

m i t r u .

I P



r i l o r , evocă o l u m e moartă, încremenită par

că sul) u n clopot de c r i s t a l , o lume artificialăşi apusă. Reprezentaţia sc joacă la u n i s o n

stilistic, f ap l cam ra r . t r ebu i e să recunoaştemaz i în c o l e c t i v u l ieşean, o co laborare subte

rană, r e u n i n d a c t o r i şi actriţe de formaţiecomplel diferită. Marcel Finchelescu încheagăo compoziţie pi to reasca d in l r -o ga l er i e cunos

cută dc „hătrîni o r i g i n a l i " , dar o face c u

bmi - gus l şi s i m p l i t a t e ( I J n c b i u l ) ; A d i n a PopaMătuşa) poartă cu o g ra t i e liniştită şi OU

adîneă melancolie masca une i demnităţi plămădite d i n suferinţă şi înţelepciune ; V i r g i -

11 ia Carabin-Raaci/u (Menajera), Inl r-u n u ] d i ncele m a i rea l i za te r o b i r i ale car ierei sale, iz-

Imteşle un savuros me l an j de comic bur l esc

ou gingăşii l i r i ce ; Sa i i l Tăiş lor (Do n M a r l i n )

i m p u n e o siluetă uşor domp njnl cscă scăldatăîntr-n austeră tr isteţe iar u n g r u p de ac t r i

ţe, Vio let a Popescu, S i lv ia Popa, Constanţaberea, schiţează cu v i o i c i u n e c r o c h i u r i de por

t re te îalr-o pitorească scenă , ,de gen", reven i n d a p o i în „alte măşti". Ia fel c u m b i ana

Mărgineanu străluceşle într-o fugară apariţii:

plină de u n ha z , . r e t r o " , po r t r e t de junăemancipată d i n per i oada p r i m u l u i război m o n

d i a l . P o l u l t i t u l a r a l Dunei Rosi ta i-a r e v e n i t

Corneliei Cheo r g h i u , ca r e centrează în j u r u l

său întreaga reprezentaţie, iiiodclînd cu i n t u i

ţie şi tehnică în clape succesive, u n persona j

s t r an iu , e n i g m a t i c în n a t u r a l u i hispanică,cuceritor şi respingător totodată, acea „fatăbătrlnă" c u m n u m a i in f i l me l e l u i Parde i n

m a i întîlnim, a cărei vulnerabilitate secretăşi tăinuită suferinţă e r o d u l un u i angrenaj

socia l specific, a l u n e i mentalităţi adînc în

rădăcinate în geograf ie şi i s to r i c . Spectaco lu lse sfîrşeşle înlr-o lumină crepusculară ; un f i

na l (-alin şi împăcat, apo l o g a l unei ex i s ten

ţe zadarn i c i ro i s i l e , înlr-o frumoasă mişcare şi

muzică de scenă, lăsînd lotuşi o înlreharcdeschisă în r a i d u r i l e m u l t o r s p e c t a t o r i : De ce

a ales reg i zoarea , şi evident t e a t ru l , un t ex l

ou o miză al îl de mică ; incontestabil, o pa

gină de aleagă poezie, dar în cheie minoră,eu o problematică reslrînsă, periferică. ..spe

cioasă"'.' M i se pare cur i os că un reg i zor cu

un acul simţ al p r e z e n t u l u i , ca Anca Ovancz .

care a real i za i spectacole, poat e imperfecte,

adesea d i s c u t a b i l e , d a r t oa t e i mpreg na te deac tua l i t a t e , ca Troienele. Mockinpott, chiarnesalisfăcăloarea m o n t a r e a Intrigii şi iubirii.

nerezolvaJă estet ic dar evident frîndită po co

o rdona te sens i b i l con t emporane — , se poale

ins ta la cu o .asemenea t enac i t a t e în f in i sare şi

d e t a l i u , în a r m o n i z a r e a actoricească şi p l o s t i -

Sus ; Florin Mircea (Timpul). Sergiu Tudose (Polixen) şi Constantin Popa

(Camil)

Jos : Papii Pandurii (Leontes) şi

Liana Mărgineanu (Paulina)

www.cimec.ro



că. în r a m e l e u n e i o p e r e ea Dona Buşita, eu

o d e s c h i d e r e p r o b l e m u l ică at ît do l imitată. '

î n t r eba r ea a r m e r i t a u n răspuns !

Poveste de iarnă m i se p a r e u n spec taco l

u t i l ca etap ă de l u c r u p e n t r u c o l e c t i v u l ieşean,

m a i puţ in d e p r i n s în t i m p u l d i n u r m ă c u

p o e t i c a shakospeareană , cu t e x t e l e d e o c o m

p l e x i t a t e a m b i g u u , c a r e so l ic i tă m a x i m a l r e

surse l e actor iceşt i a t î t pe p l a n u l t ea t ra l i t ă ţ i i

c i t ş i, m a i ales , pe ce le de c o n c e n t r a r e l ăun tr ică , cu spec i f ică p u t e r e d e r a d i a ţi e . H a r j u

cată , Povestea dc iarnă ocupă u n l oc c o n t r o

v e r s a t în exeg eza shakespea ro log ic ă , f i i n d s i

tuată de u n i i l a p e r i f e r i a m a r i i o p e r e — co

m e d i e f ina lă , ce r e i a î n a d d a g i o m a r i m o t i v e

d i n t r a g e d i i l e f u n d a m e n t a l e ; de alţ i i f i i n d so

cot i tă sc r i e r e d e v i r f p r i n măie s t r i e d r ama t i că

ş i ramif icaţ ie poet ică , s inteză a u n o r t e m e şi

m o t i v e o b s e s i v e , în t e a t r u l l u i Shak es p ea r e .

I n m o d d e l i b e r a t r e g i z o a r ea Cătă l ina B u z o -

i a n u şi-a p r o p u s u n spec taco l de desfăşurare

a imag ina ţ i e i t e a t r a l e , r e u n i n d cu in tu i ţ i e d i

g r e s i u n i l e t e m e i c e n t r a l e în m u l t i p l e e p i s o a

d e , e l em en t e l e d e b as m , f e e r i a pastora lă ş i

l i n i i l e i n t r i g i i r o m a n t i c e , s u b s e m n u l i n t e g r a

t o r a l T i m p u l u i , p e r s o n a j - c o r ce a p a r e î n t e x t ,

în p r o l o g u l a c t u l u i I V , ş i în spec taco l ca p e r

sona j d i r i g u i t o r a l în t r e gu lu i ed i f i c i u s c en i c .

Sc eno g r a f i a concepută de P au l Sa l z b e r g e r e x

p r i m ă i n t e g r a l i n t en ţ i a r e g i e i , d e c o r u l ce des

c h i d e ş i înch ide l i n i i l e r ep r e zen ta ţ i e i f i i n d u n

i m e n s v e c h i m e c a n i s m d c c eas o r n i c , u n sis

t e m de scr ipeţ i ş i maşinăr i i , de sugest ie r e nascent istă , în t i p a r e l e căru ia ia lo c T i m p u l

s u b în fă ţ işa rea u n u i a c t o r ce par t ic ipă i n t e n s

l a b o g a t e l e e v e n i m e n t e a l e p i ese i . Dacă i d e ea

e va loroasă în s ug es t i i , ea n u a f o s t v a l o r i f i

cată pe măsură, i n t e r p r e t u l T i m p u l u i , F l o r i n

M i r c e a , t înăr şi t a l e n t a t a b s o l v e n t n - a a v u t

expe r i en ţ a nece sa ră p e n t r u r e a l i z a r e a u n u i

a t a r e r o l a r h e t i p a l , în consecinţă el s-a stră

d u i t să re a l iz ez e o seam ă întreag ă dc acţ iun i

f i z i c e , exe r c i ţ i i p e teme date, care a u m i n i

m a l i z a t s f e r a p r o b l e m a t i c i i d e z b ă t u t e . P r i m a

p a r t e a montăr i i a a v u t î n v e d e r e r ea l i z a r ea

şi m a i a l e s p r o i e c t a r ea un o r c o o r d o na t e f i l o z o

f i c e ; r a j v o r t a r c a c i c l u r i l o r s e n t i m e n t e l o r şi a le

g i l o r n a t u r i i l a r i t m u r i l e ex i s t en ţ e i omeneş t i ,

ape l îndu-s e l a m i j l o a c e l e u n u i a l f a b e t t e a t r a l ,

m u l t v e h i c u l a t în z i l e l e noas t r e , p r i n t r e a l t e l e ,

p r o c e s i u n e a , p a n t o m i m a , s u ge s ti a corpora lă ;

p a r t e a a d o u a , în altă t o n a l i t a t e , î n c e r e înd

o îmb ina r e a f e e r i e i p as t o r a l e cu o a tm os fe ră

o n i r i c grotescă a p r e t i n s i n t e rp r e ţ i l o r o l t r e

g i s t r u d e j o c , d i n î m b i n a r e a t u t u r o r — u r -

m i n d a se pl ăm ăd i în inten ţ i i l u m e a mir i f i c ăa „po ve ş t i i d e i a rnă " , l u m e a t u t u r o r l i c en ţ e

l o r p o s i b i l e : c u o B o e m i e l a m a l u l măr i i , ş i

o e p i f a n i e î n f i n a l , ope ră s t r a n i e ş i amb iguă

p e n d u l î n d î n l r e r e a l i t a t e şi i l u z i e , cu o ne -

m a i î n t î l n i t ă u t i l i z a r e shakespereeană a t i m p u

l u i , ab s t r a s d i n c o nc r e t şi i n t e g r a t în t r -o or

d i n e şi d e z o r d i n e a U n i v e r s u l u i . I n t e n ţ i i l e e v i

d e n t schiţate n u s-au îm pl in it însă în scenă

dec î t s p o r a d i c , par ţ ia l , s t î rn ind adesea c o n f u

z i e . I n t e r p r e t a r e a actor icească a c o n s t i t u i t u n

c a p i t o l d e f i c i t a r a l mo ntă r i i ş i , d i n c o l o d e

ra tăr i l e i n d i v i d u a l e , t r e b u i e să cons ta tăm cu

părere de rău o colect ivă g r e o a i e a c o m o d a r e

l a s t i l u l c o m ed i i l o r e l i i s ab e t anc , o vă di tă l ipsă

d e a n t r e n a m e n t la p r a c t i c i l e j o c u l u i s u p l u ,

a c r o b a t i c d c e x p r e s i v i t a t e dramat ică , o neg l i

j a r e a dieţ ie i, o o p ac i t a t e în obţ inerea c o m p l i

c ităţ i i în re laţ ie . K l o c v e n t o în acest sens a i '

fos l m a r i l e scene de joc c o l e c t i v ( t u n s u l o i

l o r , dc p i ldă sau ep i soade l e d c c u r i e ) , ag i ta ţ ia

în l ocu ind p r e c i z i a s a r c i n i l o r d r a m a t i c e , hîr-

j o ana con fu ndînd u-sc c u gra ţ ia pas tora lă . I nr o l u l l u i I iContes , r e g e l e Sic i i i e i , r o l — c he i e

în în ţe legerea s e n s u l u i d r a m a t i c a l ac ţ iun i i .

P a p i i P a n d u r i i n-o ad us a c o p e r i r ea scenică

necesară, c u t r e m u r a r e a ex is t enţ ia lă in f a l a

e r o r i i ! O p o n e n t u l şi c o m p l e m e n t u l său, P o l i -

x e n , r e g e l e B o e m i e i , a f o s t j uc a t d c S e r g i u

T ud o s e , c u f a r m e c u - i ştiut, fără e f o r t u r i spe

c i a l e de adâncire a s e n s u r i l o r . 0 H e r m i o n ă

f rumoasă c u gra ţ ie m e lanc o l ică , da r a t î t , r ea

l i z e a ză V i o l e t a P o p es c u , i a r ene r g i c a şi i n t e l i

g e n t a P a u l i n a a căpătat r e l i e f în j o c u l c o l o

r a t a l L i a n e i M ă r g i n e a n u , n u ş i ecou t r ag i c .C l o v n u l , b u f o n a p a r t e d i n g a l e r i a cunoscu tă ,

v a g în rudi t cu T o u c h s t o n c d i n Cum vă place

a fos t p e d r e p t d i s t r i b u i t l u i C e l u Z a h a r i a . a c

t o r în văd i t p r o g r e s p r o f e s i o n a l , d a r de ja ame

ninţa t de u m b r a m a n i e r e i . U n b u n A u t o l y c u s ,

f asc i nant per so na j ep i sod i c d i n t a g m a m i s t e r i

oase l o r ş i pămîn t ene lo r f ăp tur i s hak es p ea r c e -

n e , r ea l i z e a ză P e t r u C i u b o t a r i i , cu excepţ ia

dieţ ie i încă de f ec tuoase ; d i n păca t e c u p l u l

s u a v F l o r i z e l - P c r d i t a n - a a v u t v i b r a ţ i a i n o c e n

ţei necesare, G e o C o s t i n i u şi Con stanţa Ixîrcaf i i n d d o a r d o i t i n e r i f r umoş i . Comp lo t ea ză

d is t r ibuţ ia C o n s t a n t i n P o p a ( C a m i i ) , V i r g i l i u

C o h t i n ( A n t i g o n ) , E m i l Coşe ru (O f i ţ e ru l ) ,

A d r i a n T u c a (Păs toru l ) ş i M i r c e a B o t a r u

( M a m i l i u s ) .

D e f i l a r e a î n t r e gu lu i c o l e c t i v în ce le t r e i

spec taco l e a l e t u r n e u l u i * ) , n e - a u îngădui t să

consta tăm a c u m , la înce put de nouă s t a g i u n e ,

că t r e b u i e a p r e c i a t e i n i ţ i a t i v e l e r e p e r t o r i a l e

a l e T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n I a ş i, c h i a r dacă

i n v e s t i g a r e a b i b l i o t e c i i de l i t e ra tură u n i v e r

sală d u c e u n e o r i l a op ţ iun i d i s c u t a b i l e ; c ă

ex is tă a i c i f or ţ e r e g i z o r a l e a u t e n t i c e , în p l i n a

for ţă c r ea t o a r e , p r eo c up a t e d e cer ce tar e , u n

v ă d i t l a b o r a t o r r e g i z o r a l , n e c o m b i n a t însă în

des tu lă măsură cu şcoala, c u s t u d i u l a c t o r i

cesc, cu cer inţe le j o c u l u i m o d e r n , e l i b e r a t d e

mă ru ntă e mf az ă ş i d e c l işee d e c o m p o r t a

m e n t . P o a t e c ă m a i m ul t e s p ec t a c o l e d e s t u

d i o , î n t r - o cău ta r e p r o f e s i on i s t ă m a i îndră z

nea ţă , pc s c ar a un o r r e g i s t r e s t i l i s t i c e c î t m a i

d i f e r en ţ i a t e , e x e c u t a t e s u b s u p r a v e g h e r e a r e

g i z o r i l o r a n i m a t o r i , ex i s t en ţ i a i c i , v a d u c e l aîn tăr i r ea r e z u l t a t e l o r e x i s t e n t e , m o d c l î n d u - l e

spre o nouă fază , opt imiza tă . E n e v o i e , în

m o m e n t u l de f a ţă , de m a i mu l t ă s e v e r i t a t e

î n e xe cu ţ i e , de m a i m u l t a u t o c o n t r o l şi n u t o -

cenzură în c o m p a r t i m e n t e l e a c e s t e i ac t i v i t ă ţ i

m u l t i l a t e r a l e , p r o m i ţ ă t o a r e .

*) V e z i c r o n i c a l a într-o singură seară,

d i n acest n u m ă r .

Mira losif



Subtila dialectică a argumentelor, în P r o c e s u l r e b e l i l o r de pe „ C â i n e "

în centru, Ştefan Sileanu (avocatul apărării).

Teatrul deStat

din Tg. Mureş

UN TURNEU

EXEMPLAR

E x i s t a m a i m u l t e f e l u r i d e a p o r n i în t u r

n e u — a p r o a p e t o t at î tea e î te t e a t r e şi,

în d e f i n i t i v , eî te m o d u r i d c n trăi această

ar tă . C i n e urmăreş t e f e n o m e n u l a î n v ă ţ a t

d i n e x p e r i e n ţ ă să deosebească t u r n e u l m e n i t

să epateze c a p i t a l a , c e l f ă cu t „ d e o b l i g a ţ i e " ,

t u r n e u l p r o t o c o l a r , t u r n e u l î n t r ep r ins d i nr ea l e neces i tă ţ i d c a u t o e v a l u a r e , o r i c e l s e m i -

c l a n d e s t i n , păstrat c u j enă în a n o n i m a t şi

j u s t i f i c a t d c p l a n u l d e cassă... T e a t r u l d i n

Tg . M u r e ş îşi a r e şi el „ s t i l u l " său, d e f i n i t

în t i m p , c o n s t r u i t c u r ă b d a r e , u n s t i l c a r e a

a j u n s să r e p r e z i n t e o f o a r t e o n o r a b i l ă c a r t e

d e v i z i t ă ; p e r i o d i c , n i c i p r e a r a r , d a r n i c i

p r e a de s, e l se înscr i e p e a g e n d a d e spe c t a

co l e a c a p i t a l e i c u o so l i dă g r u p a r e d e m o n

tăr i , t r e z i n d i m e d i a t i n t e r e s u l — o r i e î t d e

amor ţ i t — a l o p i n i e i p u b l i c e , at î t p r i n r e

p e r t o r i u l a l e s , cît şi p r i n g i r u l d e c a l i t a t e a l

semnătur i i r e a l i z a t o r i l o r ; şi o n o r e a z ă aces t

i n t e r e s p r i n n i v e l u l r ep re z en ta ţ i i l o r . B a , m a

m u l t , c u t a c t ic a m o s a f i r u l u i i d e a l , a r e în to t

d e a u n a grijă să-şi facă v i z i t a m a i scurtă

dec î t o d o r e s c g a z d e l e e n t u z i a s t e , l ă s îndu -ne

m e r e u nesat is făculă dor inţa d e a vedea e î t eu n s p e c t a c o l a l că ru i e c o u a jun se s e p înă l a

n o i . D e d a t a aceasta , af işul anunţa, î n o r d i n e ,

Yilegiaturiştii d e G o r k i ( l a sec ţ i a magb i a ră ) ,

Piticul din grădina de vară de D . B . Po

p e s c u şi Procesul rebelilor de pe „Câine" d e

I l c r m a n W o u k ( l a 6ecţ ia română) ; i a r n o i

a m f i d o r i t să v e d e m şi Moliere de B u l g a -

k o v , şi Cvadratura cercului d e K a t a e v , şi

Iubire d c B a r t a L a j o s şi, m a i a les , Puterea

şi Adevărul d e T i t u s P o p o v i c i . . . I n sfirşit ,

p o a t e d a t a v i i t o a r e . . .

R e v i s t a noastră a c o m e n t a t î n n u m e r e l e

sa le t r e c u t e f i e c a r e d i n a c e s t e spec taco l e ; vă

z u t e , însă, într-o sui tă, şi în t r -un c o n t e x t

m a i a m p l u , a l F e s t i v a l u l u i d r a m a t u r g i e i r o

mâneş t i şi c h i a r a l î n t r eg i i s t a g i u n i , e l e s u

ge r ează obse r va ţ i i şi i m p r e s i i ce depăşesc

o b i e c t u l c o n c r e t a l u n e i a s a u a l t e i a d i n t r e

m o n t ă r i .

83

www.cimec.ro



M a i întîi că, i n d i f e r e n t de meandre le <>r i

d r s a l t u r i l e u n e i vieţi d e c o l e c t i v a g i t a t e ,

s -a r ea l i z a t , în mod e v i d e n t , u n proces de

a c u m u l a r e |>e m a i multe» p l a n u r i : pe p l a n u l

g înd i r i i t e a t r a l e , pe p l a n u l dezvo l tă r i i p r o

f e s i o n a l e a fiecărui m e m b r u a l e c h i p e i , cît şi

pe p l a n u l evo lu ţ ie i aces te ia , ca echipă. Tea

t r u l d i n Tg . Mureş a e îşt igat f o a r t e m u l t ,

i n a n i i d i n u rmă ; c a u z a profundă o , < i e d,

o fer icită înti lni re a gen eraţ i i l or, u n c u r e n t

v i t a l oirculînd în duhlii sens • ce i pînă dec u r i n d numiţi f o a r t e t i n e r i reuşes c a z i să ne

uimească p r i n siguranţa şi m a t u r i t a t e a a r g u

m e n t e l o r l o r a r t i s t i c e , p r i n măsura şi c l a r i

t a t e a e x p u n e r i i lo r ; i n v r e m e ce alţi i , a vî nd

a I m i r i Io u n e i c a r i e r e r e a l i z a t e , n u şov ăi e să

încerce şi a l t e g a m e , să-şi m o d e r n i z e z e

„une l t e l e " .

I n a l d o i l e a r înd , spec taco le l e văzute au

u n i t a t e organică şi e c h i l i b r u : s c e n o g r a f i a , de

pildă, o e x p r e s i a firească a i d e i i r e g i z o r a l e ,

ascu l t îmi de u n r a p o r t n u de s u b o r d o n a r e ,

c i de c o o r d o n a r e . A c t o r i i ( v o i r e v e n i î n mod

s pe c i a l a s u p r a u n o r a d i n t r e ei) joacă îm

preună, transmiţ îndu-şi tot t i m p u l ceva ne

văz ut, atenţi, c u u n „surîs i n t e r i o r " , cu vo

l u p t a t e a secretă de a p a r t i c i p a la u n jo c ce

le aparţ i ne ; mă gî nd ea m la u n m o m e n t d a t ,

p r i v i n d u - i în Procesul..., l a f a s c in a n ta pa r

tidă de t e n i s fără m i n g e d i n f i n a l u l f i l m u

l u i Blow-up.

[ ' a p t u l că f i e c a r e d i n t r e cele t r e i montăr i

îs i a r e a t m o s f e r a şi t o n a l i t a t e a sa a p a r t e se

daloreş le . b ineînţe les, a m p r e n t e i r e g i z o r a l e .

I n Vilcg'mluriştii, d e c a n u l T o m p a M i k l o s

a ştiut, cu c a l m u l exper ienţe i , să lase i n t e r

preţi lor toată l i b e r t a t e a , dueîndu-i în acelaşi

t i m p s p r e o m o d a l i t a t e f ină ş i învăluitoare

de a r e a l i z a c o m i c u l ; b a l a n s u l între căuta

rea af irmată a d r a m a t i c u l u i , r e v e r s u l c o m i c ,

şi O a t r e i a d i m e n s i u n e — da că se p o a l e

s p u n e aşa : măru ntu l, creeaz ă o s ta re sur

pr inzătoare , n u a c c e n t i n e d i t .

T a l e n t u l s tră luc i tor a l l u i D a n M i c u , m e

z i n u l , e în plină erupţie, dar. de j a e l i b e r a td i n răsucir i le ş i v îr t e jur i le p r e a - p l i n u l u i său.

şi-a găsit, se p a r e . făgaşul în care să se

e x p r i m e e n e r g i c şi ad evă rat ; Piticul din

grădina de vară e o creaţie deosebită. T r a n s

parenţă emoţ ion ală, d a r şi i n t e n s i t a t e t r a

gică, o poetică a p a r t e , tu lbură toare, d a r şi

intuiţ ia d e t a l i u l u i p r e c i s , p r e g n a n t , a u i m

p u s s p e c t a c o l u l ca reve la ţ ia F e s t i v a l u l u i .

P e n t r u tînărul său c r e a t o r si p e n t r u e c h i p a

ce I-a r e a l i z a t el înseamnă. însă. m a i m u l t .

şi a n u m e o treaptă importantăpe

d r u m u lconşti inţe i de s ine .

I n sfîrşit. Procesul rebelilor de j>c ..Câine''

e u n u l d in ace l e . . s i m f o n i c e " în c a r e t r i

umfă a r t a d e d i r i j o r a I n i G h e o r g h e H a r a g .

I n u l t i m i i a n i . acest reg izor do înaltă clasă

a depăşit d e f i n i t i v tentaţ i i le s p e c t a c u l o s u l u i :

ceea ce-1 interesează. în t e a t r u , o adevăru l

o m e n e s c , v ia ţa , l u p t a , gîndul şi s e n t i m e n t u l

o m u l u i . Cu f i e o n r o m o n t a r e o l as ta caută,

în adînc, în nuanţă. în ascuţimea o b s e r v a

ţiei P l piesă amer ic ană di n se r ia m a

r i l o r d r a m c - p r o c e s , i-a o f e r i t m a t e r i a l e x c e

l ent p e n t r u o înfr untare pasionant ă : e u n

s p e c t ac o l v i g u r o s , bărbătesc şi i n t e l i g e n t , i n

care t e n s i u n e a morală nu s lăbeşte n i c i o

cl ipă. Ci l pr iveş te c a l i t a t e a execuţiei , să re

cunoaştem că puţine t e a t r e , ch i a r d in t r e c e l e

dispunînd d o ce l e mai gene roase p o s i b i l i

tăţi de dis tr ibu ţi e, sînt în s ta re să ofer e u n

a s e m e n e a r e g a l ; a c t o r i i , piuă la u n u l , răs

p u n d p r i n t r - o rară bogăţii- şi i n d i v i d u a l i z a r e

a reacţiei, d e s c o p e r i n d i n persona je r e f l ex e l eb u n i i cărei a îi apar ţin ; s i l u e t e l e aces tea , în

aparenţă a b i a schiţate, comunică i n f i n i t m a i

m u l t decît s p u n , răspicat, r e p l i c i l e .

bireşte că, as t f e l conduşi şi modelaţi, ac

t o r i i a p a r în p r i m p l a n . Succesu l a c e s t u i

t u r n e u a f o s t p e n t r u ei un m o m e n t de m e r i

tată satisfacţie. A seînteiat, ca întotdeauna,

d i a m a n t u l f i n c i z e l a t a l t a l e n t u l u i actriţei

T u n a i l îe l la ; calm ă, duba», pro fu ndă , a apă

r u t Erd& S I r m a ; v i t a l i t a t e a exp loz ivă ş i

u m o r u l , e n e r g i a in terpre tăr i i l -au p l a s . a l în

c e n t r u l s p e c t a c o l u l u i pe C s o r ba A n d r a s ; în

acelaşi t i m p , m e r e u s-a i n s i n u a t , pe de m a r

g i n i , a r t a a pa r t e a l u i L o h i n s z k v l o r n n d ;

în c o n t r a p u n c t , s-a i m p u s t i m b r u l l u i Bacs

F e r e n c , i r o n i c , detaşat, c i n i c .

L a secţia română, a f i r m a r e a co lec t i vă

şi indiv iduală e d o a s e m e n e a frapantă,

dală f i i n d t inereţea e c h i p e i . Mul ţ i a d o r i t a

lentaţi s-au p e r i n d a t pe la T g . M ur eş ; insă

p r i n t r e co i oe au răm as şi au m u n c i i sînt

astăzi v a l o r i s i g u r e , personal i tăţ i împl ini te .

1 n u l o I o n F i s e u l o a n u , a c t o r i n c a n d e s c e n t ,d e s p r e al eărui i m p r e s i o n a n t Pasăre se v a

m a i s c r i e m u l t , aşa c u m s-a sc r i s şi so m a i

sc r i e încă d e s p r e I on , înge ru l t r i s t . A l t u l o

Ştefan S i l e a n u , m a t u r i z a t c u o neaşteptată

linişte, aşezat şi r e l a x a t , mişeîndu-se s i g u r ,

înlr-o a r i e largă. Bin eînţ eles , e Zoo Muş cau ;

c h i a r dacă o puţ in distr i buită, a l u n e i cînd

a p a r e (î n Piticul), c o n c e n t r a r e a absolută, c r e

dinţa, t r a n s m i t u n f i o r , eloolrizeaz.ă. M u l t

s c h i m b a t în b i n e m i s-a părut M i h a i G i n g U -

l e scu ; el a înv ăţ at să stăpînească a r i a c o m

poziţiei şi obţine efecte t e r i b i l e ou m i j l o a c e

minuţ ioase . D n p e r s o n a j d i f i c i l , ţiganca Z a m

b i l a , it r e a l i z a i , fără pi c de v u l g a r i t a t e , L i v i u

D o l j a n în Piticul ; în v r e m e ce C o n s t a n t i n

D o l j a n a f o s t ex ce l en t . în Procesul, p r i n

s u b t i l i t a t e a şi d i v e r s i t a t e a reacţi i lor. Şi cei

a b i a intraţi în „me se ri e" fac. în această a m

bianţă, p r o g r e s e r a p i d e : M a r i n e l a P o p e s c u

a p a r e încă fragil ă, da r e simp lă şi sinc eră.

Cor ne l P o p e s c u şi F i n i i Mureşan sînt două

apar i ţ i i e x p r e s i v e , încărcate de b i o g r a f i e , la

b a r a m a r t o r i l o r d i n Procesul.

Ca întotdeauna c înd mă b u c u r p e n t r u

reuşite le t e a t r u l u i d i n Tg . Mureş , îmi r e p r i m

eu g r e u t e a m a ea n u c u m v a c e v a să se

sfărî me în această fragilă alcătuire ca re este

o echipă do t e a t r u v ie . . . Daoă cei ..dinăun

t r u " a r p u t e a şti cît de r a r se găseşte o

comoară ca a l or , daoă ar p u t e a avea gr i jă ,

dacă flac ăra n -a r f i lăsată să se stingă...

Ileana Popovici



Sorin Le pa (Credn) yi Liviu Rozorea

(Tiresias)

Teatrul de Stat din Arad

ANTICONAde Sofocle

C o l e c t i v u l T e a t r u l u i de S t a l d i n A r a d s-a

p r e z e n t a t în t r -un „ turneu o f i c i a l " , în c a p i

tală, cu Anligonn, pusă în scenă do Dan

A l e c s a n d r e s c u . Temer a r ă şi riscantă în t re

p r i n d e r e . Temerară , f i i ndcă p r e t i n d e r e a l i z a

t u r i l o r n u n u m a i o cultură clasică so l idă dar

şi o vocaţi i ' artistică, col puţin peste m e d i a

obişnuită, Riscantă, p e n t r u că un s p e c t a c o l

după 0 piesă clasică se loveşte de aporcopţ ia

c r i t i c i i şi a p u b l i c u l u i , născută d i n l r - o c o n

ştiinţă bogat nuanţată şi d e c i precisă, d e v e

nită comună a s u p r a spaţ iului s p i r i t u a l (şi

l i a b i t ua l ) c l a s i c m e d i t e r a n e a n . D e s i g u r neeaslă

si tuaţ ie nu t r e b u i e să i m p r e s i o n e z e n e g a t i v

t e a t r e l e n o a s t r e . O r i c e n i v e l înalt a l e x i

g e n t e i p u b l i c u l u i t r e b u i e să stîrnească l a

emu la ţ i e .

Un r e g i z o r v a avea două căi de a -ş i i m p u n e s p e c t a c o l u l p e n t r u a întruni a d e z i u n e a

major i tară , dacă n u unani mă a p u b l i c u l u i .

P r i m a este aceea, a u n e i rea l i zăr i s p e c t a c u

l a r e , de cu l tură , p r i n care se urmăreşte o

r e d a r e f i de lă , i n s n i r i t .şi literă, a t r a g e d i e i ,

[ in înd seama a l îl de epoca evoca tă de t r a g e

d i e , c i l şi de epoca în c a r e a îosi scrisă (act

c r i t i c c o m p l e x , în c a r e se îmbină m o d u l ge

n e r a l f i l o z o f i c al c r i t i c i i g e n e i i r o eu v o l u p t a

tea p e n t r u d e t a l i u , a c e l e i i s t o r i c a ' ) . A d o u a

ca le es te aceea a actualiz ării — m o d a l i t a t e de

e x p r e s i e m u l t m a i şocanlă , d a r n u m a i puţ in

îndreptăţ i tă , dacă acce ptăm că a t i t u d i n i l e

şi i d e i l e ca re a n i m ă o m u l sînt cel puţin

p e r e n e . Se procedează , dar , l a o r e c o n s i d e

ra r e crit ică a t e x t u l u i , p o r n i t ă d i n a c t u a l i

t a t e : t e n s i u n e a ref lectăr i i c r i t i c e este tot po

lară, luîndu- se în cons idera ţi*; t o t dou ă e p o c i

- - e p o c a evocată de t e x t şi cea actuală.R e g i z o r u l D a n A l e c s a n d r e s c u pare a se

f i ho i ă r î t p e n t r u cea de a d o u a m o d a l i t a t e .

A l u c r a i a s u p r a s p e c t a c o l u l u i în acest sens ;

n u însă r a d i c a l , adică pînă la a a j u n g e la

a c e l s p e c t a c o l c a r e s-ar p e t r e c e într-un t i m p

fără t i m p . D e a l t f e l era şi cu neputinţă, a rf i t r e b u i t să s c h i m b e r e p l i c a , să treacă c h i a r

peste c o n f l i c t u l c e n t r a l , d i n t r e A n t i g o n a şi

C r e o n . c o n f l i c t c o n s e c v e n t i s t o r i c în t re i n t e

n s u l f a m i l i e i a cărei e x p r e s i e pa te t i că n u

poa te f i dec î t f e m e i a , şi i n t e r e s u l p u b l i c a lcomuni tă ţ i i , a l căru i p a t o s este bărbatul .

Peste acest c o n f l i c t n u se p o a l e t r e c e şi c l

t r e b u i e t r a t a i i s t o r i c .

încercarea de a c t u a l i z a r e , m a i p r e c i s , d e

m o d e r n i z a r e a s p e c t a c o l u l u i său. o v e d e m în

i n d i v i d u a l i z a r e a curenţ i l o r ; c o r u l , a l t f e l a n o

n i m , es l e f o r m a l a i c i d i n bărbaţ i şi f e m e i

în număr egal (Vile 5 d e f i e ca r e s e x ) , a s t f e l

că s t r o f e l e ca re ar f i t r e b u i t să fie r o s t i t e d c

înt regu l g r u p c o r a l , sînl d i s t r i b u i t e ca r e p l i c i .

G r u p u l u i n u - i r ă m î n e decî-l să s u b l i n i e z eu n e l e s t r o f e sau v e r s u r i c o n s i d e r a t e a f i m a i

i m p o r t a n t e p e n t r u în ţe legerea semni f i ca ţ i i l o r

m a j o r e a le t e x t u l u i . încercarea e le i n d i v i d u a

l i z a r e a coreuţ i lor eşuează. însă. în A n t i

g o n a : d e a l t f e l , a i c i . n i c i nu s-ar f i c e r u t o

i n d i v i d u a l i z a r e . T r e c e m pes l e f a p t u l c un o s c u t

că în s o c i e t a t e a greacă democraţ ia era p r i n

excelenţă masculină ( f e m e i a n e f i i n d admisă

la ecleziile ca re hotărau v ia ţa c i v i că sau

militară a cetăţ i i ) , c lar Sofocle însuşi a s i m i

l ează c o r u l adunăr i i bă l r î n i l o r . d r e p t c a r e



C r c o n , t i r a n u l cetăţ i i i sc adr ese ază c a a t a r e ;

c h i a r A n t i g o n a i i numeşte „c i rmu ci a i Tc-

b e i " i a r T i r e s i a s „ c î n n u i t o r i t e b a n i " . A c e a s t a ,

pe de -o p a r t e . Pe de altă par t e , c o r i f e u l ,

s i n g u r u l care d i a l ogbează , i n t e r v e n i n d cu în

d e m n u r i şi s f a t u r i p e n t r u pe r son a j e l e i m p l i

cate în intr igă, este g r e u d c p i s t a b i l p r i n t r e

ce i l a l ţ i r ep l i canţ i , a s t f e l că, d o r i n d să i n d i -

v i d u a l i z c z c co reu ţ i i , r e g i z o r u l a d i s t r u s i n d i

v i d u a l i t a t e a c o r u l u i , ca r e s e e x p r i m ă a t i t u -

d i n a l p r i n c o r i f e u .R e p r o ş ă m deasemenea reg i e i excesu l d e

s i m e t r i c — împins p înă la p e d a n t e r i e — a

mişcăr i l o r g r u p u r i l o r şi pe r soa n e l o r . E s t e o

s i m e t r i c care n u a r c n i m i c c o m u n c u a r m o

n i a şi e u r i t m i a c las i că . Po a l e ş i d i n c a u z a

aceste i coerci ţ i i în o r g a n i z a r e a spaţ iului sce

n i c cît şi a mişcări i ( s i m e t r i e p e n t r u s im e

t r i e ) , toţi a c t o r i i , c u excep ţ i a l u i S o r i n L c p a

(Crcon ) a u lăsat i m p r e s i a că se mişcă s t i n

gher i ţ i , p r eocupa ţ i m a i m u l t să-şi găsească

l o c u r i l e do u n d e să-şi rostească r e p l i c i l e .S c e n o g r a f i a l u i P a u l S a l z b e r g c r serveşte

d o c i l întru r e a l i z a r e a obse s i e i r e g i z o r a l e — si

m e t r i a . Spaţ iu l de e o ra t n u a r e n i m i c d i n

g e o m e t r i a albă a c l a s i c e i E l a de . N u ne î n -

t î m p i n ă n i c i - o co loană ş i n i c i - o f r i ză . D i m

po t r i vă , un z i d de cota te i m i t î n d b a z a l t u l în

c a r e sc d e s c h i d e , c a u n d r e p t u n g h i n e g r u ,

o poartă. Dc a i c i coboară pc a m b e l e l a t u r i

ale scene i p o d i u m u r i d e l e m n . P a r t e a c e n

trală a scene i este ocupată t o t d e supra fe ţe

d e l e m n aşezate în t r e p t e , f i x a t e p e p i c i o a r e

d e m e t a l . O imensă e f i g i e în p ia t ră ( a l u iC r c o n ) e r id i cată l a înce putu l s p e c t a c o l u l u i

d e a c t o r i i corcuţ i . p e n t r u a spînzura de a su

p r a t u t u r o r , c î t t i m p v a d u r a c o n f l i c t u l ;

a p o i e cob or î t ă, du pă ce hybrisul t i r a n u l u i

es lc în lă turat de e v e n i m e n t e l e t r a g i c e p c ca r e

l e -a dec l anşa t . R ezo l va r e ş i f a c i l ă (sceno

g r a f i c v o r b i n d ) a e femer i tă ţ i i p u t e r i i p ă m î n -

toş l i , ş i inut i l ă , deoarece conţ inutu l de i d e i

a l p i e s e i c c u t o t u l a l t u l . D i n do r in ţa de a

a c t u a l i z a s p e c t a c o l u l , c o s t u m e l e sînt c o m p o z i t

e x e c u t a t e , i l u s t r i n d şovăială în p r e l u a r e a s a u

s t i l i z a r ea m ode l e l o r c l a s i c o . N u v o i a m neapă

r a t să v e d e m p e p l u m u r i l e şo f rani i — îmbră

cămintea de c e r e m o n i e a f e c i o a r e l o r — şi n i c i

s c ur t e l e şi b r o d a t e l e t u n i c i bărbă t eşt i — n u

m i t e c l n t o n - u r i — d a r n i c i n u ne aşte ptam

l a u n i z b i t o r d e z i n t e r e s faţă de m o d e l u l şi

s t i l u l c o s t u m u l u i grecesc .

A c t o r i i , c u m a m m a i spus , a u e v o l u a t

s l ab , cu excep ţ i a l u i S or in l . e pa ( u n C r e o n ,

l a o adioă, c r e d i b i l ) ; d a r şi l u i i se p o ti m p u t a u n e l e excese r e t o r i c e c a r e a u a scun s ,

în p a r t e , o m u l trufaş, a cărui t r u f i e d o r e a m

să o urmăr im m a n i f e s t i n d u - s e în t o a t e

m e a n d r e l e e i păt imaşe , p înă la ex t incţ i e ,

p înă la g o l i c i u n e a d e s ine , care descoperă

trufit» l u i Cit p c o săm înţ ă seacă răm asă la

v o i a d e s t i n u l u i . Poate că t o c m a i această re

torică a sa, p r e a m u l t susţ inută , nc-a înde

părtat de la trăirea f i n a l u l u i , căc i S o r i n

L e p a a a v u t u n f i n a l n e c o n v i n g ă t o r .

L a r i s o i Slnse Mur eş un — cu toată stră

duinţa depus ă — n u i - a a j u n s t e m p e r a

m e n t u l p e n t r u a a t i n g e p a t o s u l n o b i l a l

A n l i g o n c i . 0 discrepanţă netă între forţa ex

pres i vă a r e p l i c i i şi r o s t i r e a o i , m a i m u l t

nervoasă , be l i coasă , dec î t pate t i că , o a r e c u m

m o n o c o r d ă , n e p u t i n d dar să nc redea t a n

dre ţ ea f em in ină i z b u c n i n d s u b m u n t e l e d e

o r g o l i u a l f e c i oa r e i t r a g i c e . A l ă t u r i , M a r i a n a

Stere în s u p u s a şi i ub i t oa r e a I s r r t e n a n u

faoe dec î t u n r o l ş ters . S o r i n P o s t e l n i c i i ( I I o -

m o n ) recită corec t , ea d e a l t f e l şi L i v i u M a r -

l inuş ( P a z n i c u l ) . Apar i ţ i a fugară a E u r i d i c e i(E l e n a Drăgoi ) ea şi a C r a i n i c u l u i ( I o a n

Yă ran ) n u ne -a p u t u t c o n v i n g e d e t a l e n t u l

a c t o r i l o r , i a r L i v i u R o z o r c a î n bă t r î nu l o rb

T i r es ias , încereînd să dea e x p r e s i e u n u i p e r

sona j s t r a n i u , n u izbut eşte d ecî t să f i e h i l a r ,

i lustrînd încă o dată c u n o s c u t a f r a ză a l u i

B e r g s o n , „ d u m e c a n i q u e p l a q u e s u r d u

v i v a n t " .

Constantin Radu-Maria

La î n c h i de re a e d i ţ i e i :

Premieră biicuresreanăTealrul „Ion Vasilescu"

SCOALĂ BiRFELILOR

de Al. Popovici dupăSheridan

Se s p u n e că între S h a ke spe a r e şi B e r n a r d

S h a w , d e c i a p r o x i m a t i v t r e i v e a cur i , s c e n a

e n g l e z ă n - a r f i c u n o s c u t u n a u t o r d e c o m e

d i i m a i r e m a r c a b i l c a R i c l i a r d B r i n s l e y S h e r i

d a n ( 1 7 5 1 — 1 8 1 6 ) . Produc ţ i a a c e s t u i a u t o r n u

este p r o d i g io a s ă , n u n u m ă r ă m a i m u l t d e

t r e i p i e so — Rivalii, Şcoala birfelilor, Cri

ticul — şi n i c i n u es t e e x p r e s i a u n e i v o c a ţ i i

care să-i f i m a r c a t d e s t i n u l — do va dă că la

n i c i t r e i z e c i de a n i se ded ică a l t o r p r e o c u p ă r i .

E a a fost m a i d e g r a b ă u n r e f l e x s p o n t a n ,

r e zu l t î nd d i n t r - o aleasă educaţ ie cul turală

şi u n simţ ascuţ i t de o b s e r v a r e a m e d i u l u i

său, a m o r a v u r i l o r v r e m i i î ndeoseb i . Scr i se

a l e r t , cu o e leganţă a s p i r i t u l u i şi a r i t m u

l u i , e l e a m i n t e s c î n t ruc î t va de v i o i c i u n e a în

m a t e r i e a l u i L a b i c h e , d a r sînt totuşi — co l

puţ in în ceea ce o priveşte pe a



Marietta Luca, Florin Crăciuncscu, Mariana Cercel şi Coca Gheorghiu

d o u a de r a r e n e o c u p ă m c e v a m a i

m u l t , în s e n s u l că n u i n t r i g a şi răs

turnăr i l e e i s p e c t a c u l o a s e p r i m e a z ă , c i i n c i

s i v i t a t e a d i a l o g u l u i , s c l i p i r e a conve rsa ţ i e i , ob

servaţ ia — adică e x a c t ceea ce c o n s t i t u i e r e

f l e x u l c r i t i c şi s a t i r i c a l m o r a v u r i l o r v r e m i i .

Q u i - p r o - q u o - u r i l e ex i s tă , d a r n u abun dă, răs

turnări i » ; i n t e r v i n , d a r n u cop leşesc — ceea

ce ab un dă şi dă v a l o a r e o p e r e i — atîta cîtă

« — sînt a r a b e s c u r i l e r e p l i c i i , m i c i l e p a r a

d o x u r i ş i nenumărate l e p o a n t e ca re d a u sare

ş i mic/ acţ iuni i .

Jucată pe m u l t e scene a l e l u m i i , jucată

m u l t şi la noi în ţară, Şcoala hirfelilor ( sau

Şcoala calomniei, c u m i se »nai s p u n e , se

pretează l »"sne u n e i . .adaptări la s t i l u l v r e

m i i " , ad ică la o înv ior are a conv ersa ţ i e i d i n

p u n c t u l de vede re a l pa r t i cu l a r i tă ţ i l o r d e mo

r a v u r i ca re se ma nif est ă în z i l e l e n o a s t r e , în

r i t m u l n o s t r u d c exi ste nţă şi jr îndire. E cee a

ce a reuşit să facă a c u m c î ţ i va an i A l e e u

P o p o v i c i . a t u n c i cu contr ibuţ ia c o m p o z i t o r u

l u i T I . M ă l i n c a n u . p e n t r u u n s p e c t a c o l d e

reală s a v o a r e , m o n t a t l a C h i j <'e r e g i z o r u l L u

c i a n G i u r c h e s c u , e ceea ce izbuteşte a c u m ,

c u c o n c u r s u l l u i E d m o n d D e d a în spec taco

l u l p r e z e n t a t d e T e a t r u l dc Rev i s tă ş i C o m e

d i e „ I o n V a s i l e s c u " s u b d i rec ţ ia reg i zora lă a

O l i m p i c i A r g b i r .

S u b l i n i e m o p o r t u n i t a t e a i d e i i — înscr ierea

a c e s t u i s p e c t a c o l î n r e p e r t o r i u l t e a t r u l u i d i n

Şte fan ce l M a r e n i s e p a r e şi inspirată şi

d e b u n a u g u r p e n t r u l a n s a r e a u n e i s t a g i u n i

c a r e a r p u t e a să adu că u n r e v i r i m e n t d e

opţ iuni şi d e s t i l în a c t i v i t a te a c o l e c t i v u l u i .

S p u n e m şi de s t i l p e n t r u că, într-u n fe l sau

a l t u l , s-a cam încetăţeni t a i c i s t i l u l r e v u i s t i c

şi, după c u m o dove deş t e ş i r e c e n t a p r i e -

mieră , cu g r e u m a i p o t f i scoş i d i n e l şi ac

t o r i d e c er te p r o m i s i u n i . O l i m p i a A r g b i r a

reuşi t să impună ceva în această pr iv inţă

— n u e încă u n s t i l , d a r e o a lură de a n u

m e prospeţ ime şi e leganţă a j o c u l u i , a şa c u m

îi stă b i n e u n u i s p e c t a c o l m u z i c a l c u p e r s o

n a j e d e d e m u l t şi f o a r t e m u l t e a p r o p o s - u r i

d e as tă zi. Fix istă r i t m , supleţe în des făşurarea

d i a l o g u l u i , t i p u r i schiţate cu discreţ ie ş i f e r

m i t a t e şt o bună a s a m b l a r e a m o m e n t e l o r



c o m i c e c u cele l i r i c e , a p a s a j e l o r de pro/â

cu r e l e m u z i c a l e . Se creează o c o m u n i u n e d i s

cretă cu s a l a . d a r fără a se p i e r d e în cea

m a i m a r e p a r . e a t i m p u l u i , o uşoară (iuţită de

e l e va ţ i e — s a u . c u m a m z i ce , de hon I o n —

care fereşte reprezentaţ ia de asper i tăţ i :. i

c l işee. I g o r S k a k u n dă o î ncad ra re sceno

graf ică de efect aces t e i l u m i uşor d e g r a d a t e ,

K d m o m l De da ar e o part i tură reuşi tă, c u m i c i

a r i i şi c u p l e l e ca re s u p l i n e s c c e v a d i n a r a

b e s c u r i l e d i a l o g u l u i o r i g i n a l , t n o r d i n e a p r e f e r inţe lo r n o a s t r e s u b i e c t i v e . îl notăm a i c i pe

A l e x a n d r u M a n o l e s cu m a i înt î i , f i r e s c , c a l d

şi c u s p i r i t u l pe ca re i - l p e r m i t e t e x t u l , în

C h a r l e s • po A d i n a Popescu , cochetă, fără să

şar jeze în l . a d v T o a z l e . şi pe D i m i t r i e D u n e i ,

u n Moses d o impecab i l ă s a v o a r e , a p o i , ou

eîte u n m i c p r o c e n t do r e z e r vă , pe C o n s t a n t i n

Piăşchi tor în Sir P o t e r Toaz l e . căru ia i-a l i p

sit d o a r u n „ nu ştiu o e " p e n t r u a f i p o

d e p l i n i z b u t i t , şi pe . M a r i a n a Coreei in Mă

r i a , căreia i-a l i p s i t d o a r niţ ică p a r t i c i p a r e

p e n t r u a însufleţi u n d e s e n p e c a r o l -a c o n

tura t b i n e . S i c u p l u l D i n u Cezar — M a r i u s

M a r i u e s c u e d e e fect şi haz, deşi în această

pr i v in ţă o anumi tă e s t o m p a r e a l i n i e i s a t i

r i c e 6 -a p r o d u s parcă la n i v e l u l t e x t u l u i .

F l o r i n Crăciunescu j oacă b i n e aroganţa l u i

J o s e p h , c u a e r e l e d e s u p e r i o r i t a t e şi do d o n

. l u a u înţepat po oa re i le s c o n t a m ' , d a r t r o -buie să m a i pună ni ţ ică fr înă u n e i a n u m i t e

prec ip i tăr i o a r o - l scoate d i n r i t m şi d i n e f ec l

în u n e l e m o m e n t e . I n r o s t , apar i ţ i i de c o n

t u r , fără str idenţe d a r şi fără p e r s o n a l i t a t e

notab i lă .

C. Paraschivescu

Două reciraluri depoezie

Teatrul Evreiesc deStat

• GÎNTEC PENTRU

SORA SOARELUI

T i n e r i şi t i n e r e t i p a r s i m u l t a n i n scenă şi

sală p e n t r u a d i a l o g a g r a v d e s p r e i n t e g r i t a t e a , u n i t a t e a şi c o n t i n u i t a t e a p o p o r u l u i . S în t

îmbrăcaţ i în sa l ope t e a l be . s i m b o l u r i a l e

m u n c i i şi puri tăţ i i c îş l igalc p r i n muncă . î n

f u n d u l s c e n e i , p i a n u l atacă m e l o d i i s u a v e ,

pă t runse d o a c o r d u r i l e g r a v e a l e u n u i c o n

t r a b a s . D i n t a v a n , p r i n t r e l u n g i f î ş i i d e

pînză albă. b o l t i t e d e a s u p r a s c e n e i , coboară

o tablă de a r a m ă ; u n t înăr m a s i v l o veş t e

i u ea c u u n c i o c a n . S u n e t e l e do g o n g r e

ve rbe r ează în sală chemîud la o r d i n e . înţe

leasă ea u n i t a t e c o m p o z i ţ i o n a l ă . G o n g u l o

a m p l i f i c a t d o c l opo ţ e i . O p î r î i l o a r e de l e m n

intră în c o n c e r t . P o t u l se spr i j ină ţie bătă i

r i t m i c e d i n p a l m e . Păg îna l i t u r g h i e şi f r e

n e z i a t r u p u r i l o r se po to l e sc p e n t r u ea în

l o c u l ei sâ ia f i inţă u n g r u p s t a t u a r , c o m p u s

d i n t r e i bărbaţ i şi p a t r u f e m e i . V o c i l e l a

u n i s o n capătă a c u m i n f l e x i u n i m u z i c a l e . Se

chi tă d e s p r e p a t r i e şi p a r t i d , se ros t e s c t e

m e l e m u n c i i şi l u p t e i p o p o r u l u i n o s t r u în

v e r s u r i p a t e t i c e şi esenţ ia l e .

U r m e a z ă r e c i t a l u r i pc t e m e d i n i s t o r i a

n e a m u l u i d i n în tunecatu l l ' v M e d i u pînă la

l u p t a d î rză . int rans igentă a comuni ş t i l o r .

Pînze le b o l t i t e capătă nuanţe de v e r d e l i v i d

şi s înger iu. G r u p u l se des face şi se a d u n ă

în consens c u n e c e s i t a t e a t e m e i r o s t i t e ; z b u

c i u m u l t r u p u r i l o r a l b e capătă accese d r a m a

t i c e . T o a t e c o n v e r g căt re e l i b e r a r e a p r i n

d a n s . d a n s u l s o a r e l u i — h o r a — însoţ i tă d e

aooleaşi bătăi r i t m i c a ' d i n p a l m e , — s i m b o l

a l r o t u n j i m i i p a t r i e i c l a r şi e x p r e s i e a i d e a l u

l u i către u n i v e r s a l , s p e c i f i c o m u l u i s o c i a l i s t ;

b o r a se ins inuează ca p u n c t c u l m i n a n t a l

s p e c t a c o l u l u i .

T o t u l se poto l eş te , mişcăr i l e d e v i n r e l a x a t e .

După i zb înz i o a m e n i i doresc; să spună, să

c o m u n i c e , să povestească , să evoca' . A c t o r i i

coboară în sală, p e n t r u a căuta o c h i i s p e c t a

t o r i l o r , şi p e n t r u a le v o r b i ca do la o m la

o m d e s p r e r o s t u l şi m e n i r e a o m u l u i n o u .

a n i m a t d e i d e a l u r i c o m u n i s t o , sau se at.aoă

în g r u p u n i i . ca la şezătoare , t e m e a l e

dragos t e i s a u v e c h i s i m b o l u r i r e i n t e r p r e t a t e .

A c t o r i i se cont inuă. îş i s m u l g cuvântul cl in

gură u n u l a l t u i a , p e n t r u că p o v e s t e a p o

p o r u l u i o u n a , de toţi trăită, do toţi auzită

şi d r e p t înţe leasă. întreg s p e c t a c o l u l se în

c h e i e ' r o t u n d , enunţînd aceleaşi t e m e a l e u n i tăţii şi cont inu i tă ţ i i p o p o r u l u i pe p ă m î n l

r omânesc , a lo adevăru lu i şi dreptăţ i i ce

a n i m ă p e o a m e n i i aces to r m e l e a g u r i . A c t o r i i

ies d i n sală p r i n t r e s p e c t a t o r i , ei înşişi i m

presionaţi d e măreţ ia poveşt i i s i m p l e , s p u s e

şi j u c a t e .

Un spec taco l o m o g e n , p r i v i i p r i n s i m b o

l i c a etică şi pol i t ică, pe v e r s u r i l e poe ţ i l o r

m a l u r i şi m a i t i n e r i a i cetăţi i ca : G eo P o g z a .

Z a h n r i a S t a n e u . Şt. A i i g u s t i n Doinaş. E u g e n

Jcbclc an I I ( i o o r g e M a e o v o s e u V a s i l e X i e o -



LEONIDA TEODORESCU

Dramarurgia lui Puşlcin

I n c e n t r u l t u t u r o r p i e s e l o r l u i Puşk in se

af lă c r i m a . I n Boris Godunov este v o r b a

m a i i u t i i d c a s a s i n a r e a a d e v ă r a t u l u i D i m i l r i ,

i a r la sf îrşitul t r a g e d i e i , a c o p i i l o r l u i B o r i s ;

în Oaspetele de piatră D o n J u a n c o m i t e o

dub lă cr imă ( a s a s i n a t şi p r o f a n a r e ) , S t a t u i a

c o m a n d o r u l u i , l a r i n d u l e i , i l omo ară pe

D o n J u a n ; î n Rusalka, s i n u c i d e r e a n u

este decî t o formă dis imulată a c r i m e i c n e a

z u l u i , în petrecere în timp de ciumă, şterge

r e a g ran i ţ e l o r d i n t r e viaţă şi m o a r t e şi m a i

a les s u m b r u l i m n c în ta t î n c i n s t e a C i u m e i

a p r o p i e e v i d e n t şi această mică t r a g e d i e de

c e l e l a l t e lucrăr i d r a m a t i c e a l e l u i Puşk in . L aaceasta n u ne m a i răm îne d e adăugat dec î t

f a p t u l că t o a t e p i e s e l e s c u r t e a l e l u i P u ş k i n

a u f o s t s c r i s e d u p ă Boris Godunov — Ru

salka î n 182 8 , i a r c e l e l a l t e în 1830 ( în

p e r i o a d a c e l e b r e i t o a m n e d i n B o l d i n o ) şi a s t

f e l se ev idenţ iază două aspec te : c a r a c t e r u l

e x p e r i m e n t a l a l p i e s e l o r s c u r t e şi c a r a c t e r u l

d e lucrare a l d r a m a t u r g i e i puşk in i ene p r i v i t ă

c a a n s a m b l u . D e f i e ca r e dată Puşkin r e i a

acelaşi m o t i v d r a m a t i c ( c r i m a ) , ut i l i z înd ace

laşi p r o c e d e u ( r e l e v a r e a stăr i lor de s p i r i t ) ,

n v î n d d r e p t scop e v i d e n t şi r e p e t a t r e l u a r e a

r a p o r t u l u i d i n t r e u m a n ( i n d i f e r e n t dacă este

v o r b a d e s u b l i m u l l u i M o z a r t sau dc m i z e

r a b i l u l B a r o n u l u i ) şi cr imă, d ec i n o n - u m a n .

Ceea ce-1 intere sează pe Pu şki n. c u p r e

cădere în m i c i l e t r a g e d i i , este f i x a r e a r a p o r

t u l u i în d a t e l e sale d r a m a t u r g i c e . l u c r u e v i

denţ i a t p r i n t r e a l t el e şi de f a p t u l că u n e l e

aspec te a l e p i e s e l o r sînt p u r şi s i m p l u e l u d at e .

E d r e p t că, dacă p r i v i m p i e s e l e s c u r t e a l e

l u i P u ş k i n , n u n u m a i d i n p u n c t u l d c v e d e r e

a l d r a m a t u r g i e i t i m p u l u i , .această e l u d a r e

p o n t e f i aprec ia tă n u d r e p t o n c t e r m i n a r e . c i

ca u n a n u m e t i p de tehnică drama t i că .

I n p r i m u l r înd este v o r b a «l e f i n a l u r i . E v i

d e n t , nu intră în discuţie Rusalka. p e n t r u

că aceasta este o piesă ne ter min ată : intră în

discuţ ie c e l e l a l t e p i e s e a l e l u i P u ş k i n ş i m a i

a les Mozart şi Salieri. Cavalerul avar şi

Oaspetele de piatră. I n t o a t e ce l e t r e i ca

z u r i p i e s a se termină în m o m e n t u l în c a r e

c r i m a este f ixată, în m o m e n t u l î n c a r e m e

c a n i s m u l s-a desăv îrş i t . S i tuaţ ia n u este nou ă

p e n t r u d r a m a t u r g i a puşk in i ană , p e n t r u că ace

laşi l u c r u î l înt î lnim, în f o n d , şi în Boris

Godunov. A i c i m e c a n i s m u l c r i m e i înche ie

u n c i c l u : p i e s a înc epe cu o cr imă com isă în

c u l i s e ( o m o r î r c a p r u n c u l u i de către B o r i s )

şi se ter min ă t o t c u o cr i mă comi să în c u

l i s e ( omor î r ea c o p i i l o r l u i B o r i s ) . C i c l u l f i i n d

t e r m i n a t , d e c i c r i m a f i i n d f ixată în d a t e l ed r a m a t u r g i c e a l e p r o b l e m e i , naşte o a n t i - r e -

acţ ie ( f o a r t e scurtă, dar şi f o a r t e v i o l e n t ă )

mate r ia l i zat ă într-o repl ic ă mu tă : — poporul

tace. P u n c t u l u l t i m a l t r a i e c t o r i e i l u i G r i g o r i

a f o s t c r i m a , d u p ă c u m m o m e n t u l in i ţ i a l ( i n

p i esă ) a l l u i B o r i s a f o s t t o t c r i m a . î n ceea

ce-1 pr i veşte pe B o r i s , în t r a g e d i e se d e r u

l ează consecinţele d r a m a t i c e a l e c r i m e i c o m i s e

de e l — B o r i s d e v i n e ( în conşt i inţa pop u lar ă )

pur tător a l n e n o r o c i r i i ( u n e c o u a l t r a g e d i i l o r

a n t i c e ) , este s u p u s u n o r m a r i c h i n u r i s u f l e

teşti , m o a r e l o g o d n i c u l f i i c e i sa le X e n i a , şi

c h i a r şi apariţ ia f a l s u l u i D i m i t r i este o ur

m a r e logică a c r i m e i c o m i s e . I n acest c o n

t e x t , m o a r t e a l u i B o r i s (o m o a r t e natura l ă ,

d o a l t f e l ) a p a r e ca o consecinţă a e f e c t u l u i

des l rămăto r a l c r i m e i . C r i m a des t ramă t o t u l

în Boris Godunov — atît p r i n c o n s e e i n t e l e

salo e v i d e n t e ( ca cele a m i n t i t e mai sus ) , c î t

şi p r i n f a p t i d că ge ne re az ă o altă cr im ă (de

d a t a aceasta î nd rep ta tă împo t r i va c o p i i l o r l u i

B o r i s ) şi a s t f e l c i c l u l se înche ie . Dar n o u a

cr i mă se săvîrşeş te în con di ţ i i l e ex ist enţe iu n e i expe r i en ţ e p r e a l a b i l e ( consec inţe l e c r i

m e i c o m i s e de B o r i s ) şi a s t f e l :

1. î n p l a n u l s u ge s ti e i d r a m a t i c e , p u n c t u l

c u l m i n a n t a l a m b i ţ i i l o r l u i G r i g o r i (a a i u n s

ţar) este în acelaşi t i m p şi m o m e n t u l f i n a l

-90

www.cimec.ro



a l prăbuş i r i i sa l e r e a l e , d e a c u m î nco l o u r -

in î nd a se înebe ia u n n o u c i c l u . E s t e i n t e r e

s a n t de r e m a r c a t că asistăm la d e r o g a r e a d c

J a u n p r i n c i p i u ( po at e esenţ ia l ) a l t r a g e d i e i

şi a n u m e că p e t i c a p s a este d i spropor ţ i onată

în r a p o r t c u v i n a t rag i că , l a Puşk in ex i s t î nd

u n e v i d e n t e c h i l i b r u în t re v i n a tragică şi

s a n c ţ i u n e .

2 . I n cond i ţ i a ex i s t en ţ e i s u g e s t i e i ( care l a

r î ndu l e i d e c u r g e d i n t r - o e x p e r i e n ţ ă p r e a l a

b i l ă ) , reacţ ia provocată de n o u a c r imă va f iscur tă ( d o a r c e l e b r a repl ică mută a p o p o r u

l u i ) , dar î ncă rca tă dc s e n s u r i l e în t reg i i d e r u

lări d r a m a t u r g i c e a n t e r i o a r e .

I n c a z u l t r a g e d i e i Boris Godunov a s i s

t ă m , d e c i , l a o nouă tehnică de f i n a l , c a r e

p e r m i t e in acelaşi t i m p să se real i zeze o

d e s c i n d e r e s p r e o nouă t r a g e d i e şi să se re-

I r n n c l i v i z c z c d a l e l e d e j a c o n s u m a t e a l e v e c h i i

t r a g e d i i .

Situaţia tntl lnită în m i c i l e t r a g e d i i e s t e a m -

I n g u ă d i n acest p u n c t d e v e d e r e . D u p ă c u ma m m a i s p u s , p e n t r u Puşkin este esenţ ia l să

d e p i s t e z e s u r s e l e u n o r stări de s p i r i t p r i n

-aşezarea c r i m e i în d a l e l e d r a m a t u r g i c e a l e

p r o b l e m e i . P r i n u r m a r e , pe Puş k in nu -1 va

i n t e r e s a atît m e c a n i s m u l f a b u l a l i v a l c r i m e i ,

•cît „ p a t i m e l e " . A s t f e l , de p i ldă , B o r i s T o m a -

şcvsk i v ede t r e i p a t i m i esenţ ia le : a r t a (Mo-

zart şi S(dieri), d r a g o s t e a (Oaspetele de

piatră) şi p u t e r e a h a n i l o r (Cavalerul

avar). „P a t im e l e " n u f ac dec î t să s i n t e t i

zeze ( in secţ iunea p i e s e l o r s c u r l e a l e l u i Puş - Tcin) s t a r e a de s p i r i t şi c r i m a , l u c r u o b s e r v a

b i l , o a r e c u m p e a l t p l a n , încă în Ţiganii.

I n m o m e n t u l în c a r e , , p a t i m a " (ca m o m e n t

a l s in t e z e i ) este f i xată , p i ese l e s c u r t e a l e l u i

Puşk in, în c a l i t a t e a l o r d e „ e x p e r i m e n t e " ,

încetează să-1 m a i i n t e r e s e z e . D i n c a u z a

aceas ta „ m i c i l e t r a g e d i i " n - a u o înche iere în

• s e n s u l p r o p r i u a l cuv în tu lu i . A s t f e l , în Mo-

zart şi Salieri, M o z n r t , du pă ce-şi be a p a h a

r u l d e v i n î n c a r e S a l i e r i t u r n a s e otravă. îş i

•chilă R e q u i e m u l şi pleacă, lăsîndu-1 pe S a l i e r i

s i n g u r . S a l i e r i p r o n u n ţ ă u n f o a r t e s c u r t m o n o l o g (7 v e r s u r i ) , în c a r e se arată sub stă-

p în i r ea d u b i u l u i c u p r i v i r e l a c o m p a t i b i l i t a

t e a d i n t r e g e n i u şi cr imă, d e c i c u p r i v i r e l a

p r o p r i u l să u g e n i u . Ş i m a i „ne înch e i a t ă " e s t e

p i e s a Cavalerul avar : A l b e r t iese de pe

-scenă (este c o n c e d i a t d e p r i n ţ ) , B a r o n u l î l

anunţă pe prinţ că se s i m t e rău , m o a r e , şi

urm eaz ă o rep l i că de u n v e r s ş i jumătate

>pusă dc Prinţ :

„A murit. 0, Doamne !

Ce groaznic veac, ce suflete îngrozitoare !''

I n Oaspetele de piatră în t î ln i rea d i n t r e D o n

J u a n şi S t a tu i a C o m a n d o r u l u i este tratată

a p r o a p e ca o f o r m a l i t a t e dramat i că — S t a t u i a

n u s p u n e decît : „Am venit la chemarea ta, /

Las-o, totul s-a sfîrşit. Tremuri, Don Juan ? /

Dă-mi mîna."

Aceas tă m o d a l i t a t e dc s f îrş it „n e în ch e i a t "

l asă , de f a p t , n e r e z o l v a t e o ser i e de p e r s o

n a j e . Tn o r i c e caz s înt n e r e z o l v a t e ( ce l puţ in

I n m a n i e r a t r ad i ţ i ona l ă ) p e r s o n a j e ca S a l i e r i ,

A l b e r t ( d e c i c r i m i n a l i i " ) p e r s o n a j e l e p a r t e

n e r e a l e l u i D o n J u a n . Dacă în ceea ce-1

p r i v eş t e pc S a l i e r i , d u b i u l de c a r e es t e cu

p r i n s în f i n a l u l p i e s e i p o a t e 6ă sugere ze u n

v i i t o r d e s t i n , în ceea ce-1 pr i ve şt e pe A l b e r t ,

însă, acesta n i c i n u şt ie măc ar că B a r o n u l

a m u r i t , d e c i m o a r t e a B a r o n u l u i n u a fec tează

c u n i m i c şi n i c i n - a r e c u m să a f e c t e z e s t a

r e a d e s p i r i t a p e r s o n a j u l u i .

P r o b l e m a ca re se p u n e este dacă exist ă o

funcţ iona l i ta te dramat i că a a c e s t e i „ n e î n c h e -

i c r i " s a u a v e m de a face cu e x p e r i m e n t e„ p u r e " . A t i t u d i n e a l u i P u ş k i n p a r e a f i în

d e f a v o a r e a u l t i m e i i p o t e z e . A s t f e l , Mozart

şi Salieri a f o s t publ i cată în a l m a n a h u l

„ F l o r i l e N o r d u l u i p c a n u l 1 8 3 2 " ş i r e p r e z e n -

ta lâ i n acelaşi a n de „Bo lşo i t c a t r " (este

s i n g u r a p iesă reprezentată în t i m p u l v i e ţ i i l u i

P u ş k i n ) , p r e m i e r a p i e s e i Cavalerul avar

t r e b u i a să aibă loc pe 1 f e b r u a r i e 1 9 3 7 ,

însă a f o s t a n u la t ă d i n c a u z a m o r ţ ii l u i

P u ş k i n .

Ca şi f i n a l u l d i n Boris Godunov, f i n a l u -

r i l e m i c i l o r t r a g e d i i t r e b u i a u să aibă a s u p r a

c o n t e m p o r a n i l o r e f e c t u l u n u i şoc, dar este

g r e u d e s p u s dacă este v o r b a s a u n u d e p r e

m e d i t a r e a u n u i e f e c t s c e n i c . I n p r i m u l r î n d ,

p e n t r u că aces t t i p d e f i n a l p o a t e f i p r i v i t

ca o consecinţă a derogăr i i de la p r i n c i p i u l

d i sp ropo r ţ i e i d i n t r e v i n a tragică şi sancţiu

n ea t rag i că . L a Puşk in, aşadar , p i ese l e se b a

z e a z ă pe i i n e c h i l i b r u t r a g i c , p e u n fe l i l e

a r m o n i c tr.ag ică şi d i n această pr ic ină n u

as is tăm la o reve la ţ i e ( re ve la ţ ia d i s pro por ţ i e i ) ,

e i l a u n p r o c e s . I n t r a g e d i a Boris Godunov( p i e să „ l ungă " ) p r o c e s u l capătă cal i tăţ i le ş i

s e n s u r i l e tu lburătoare a l e u n u i c i c l u , în m i

c i l e t r a g e d i i ( care s înt , e v i d e n t , p i ese „ scu r t e " )

ceea ce se re al i zea ză este s u r p r i n d e r e a e c h i

l i b r u l u i , d e c i d o a r t r a i e c t o r i a pos ib i l ă a p r o

c e s u l u i .

A s t f e l , o p e r a dramat i că a l u i Puşk in p o a t e

f i pr i v i tă ca o l u c r a r e , în c e n t r u l căreia se

af lă Boris Godunov i a r î n j u r u l „ p i e s e i

m a r i " , m i c i l e t r a g e d i i , c u c a r a c t e r u l l o r

„ e x p e r i m e n t a l " . P r e o c u p a r e a de p r o f u n z i m e

a a c e l e i lucrăr i c a r e este d r a m a t u r g i a l u i

Puşk in es te u n a de o r d i n m o r a l , r e l e va tă ,

d u p ă c u m a m v ă z u t , d e u n u l d i n m o t i v e l e

ce l e m a i f r e c v e n t e a l e t r a g e d i e i de cr imă



( r i m a este pr i v i t ă , i n „ luc ra r e " , sul> as

pec te d i n t r e c e l e ma i v a r i a t e — c r i m a i s

tor ică în Boris Godunov c r i m a in v ia ţa

persona lă (Cavalerul avar), c r i m a i n d r a

goste (Rusalka), cr imă în artă (Mozarl

şi Salieri), c r i m a integra lă în Oaspetele

de piatră, dar în t oa t e aces te e a / u r i c r i

ma este prezentată ca o soluţie. I n d i f e r e n t

de c a d r u şi de r e p e r c u r s i u n i , c r i m a , în c a l i t a

tea e i de soluţ ie , este prezentată de Puşkin c a

o soluţ ie a pute r i i , ind i f e ren t eîl este dod e s c h i s a sau de d is imula tă p ut e r ea , i nd i f e

r e n t dacă p ut e r ea v i z e a z ă d o m e n i u l p o l i t i c

(Bor is , Gr igor i ) , d o m e n i u l a r i e i ( S a l i e r i ) , a l

d r ag o s t e i [Oaspetele de piatră). I n toate

c a z u r i l e înlăturarea ţ ine loc selecţiei, i n d i

f e r en t s u l ) c e fo rm ă a re loc se lecţ ia — p r i n

naştere (Boris Godunov, Mozarl şi Sa

lieri), p r i n succes iune (Cavalerul avar).

p r i n c o m p e t i ţ i e (Oaspetele de piatră), p r i n

p r ec ed en t m o r a l (Rusalka). Ast f e l , c r i m a

n u este pr iv i tă ca un acc ident ( r eparab i l

p r i n t r - u n a l t ac c i d en t sau pr in t r -un an ume

l i p de e vo lu ţ i e ) , c i c a o încă lcare a o r d i n e i

n a t u r a l e . C r i m a este în p r i m u l r înd stră ină

n a t u r i i şi de a i c i d ec ur g e c a r a c t e r u l e i n e f i

resc (şi d i n această pr ic i nă m o n s t r u o s ) ş i tot

d i n această cauză n u p o a l e f i pr iv i tă ca o

soluţ ie . De a i c i şi ce l eb ra i n c o m p a t i b i l i t a t e

a g e n i u l u i şi a c r i m e i . G e n i u l este n a t u r a l ,

c r i m a este non -na tura l ă , este i n v e r s u l g e n i u

l u i , nu es te n a t u r a , este p e r v e r t i r e a n a t u r i i

în opusul e i . M o z a r l şi S a l i e r i p r o v i n d i n

două surse opuse , M o z a r l es te un c o p i l a ln a t u r i i , S a l i e r i es le o progen i tură a a n t i -

n a t u r i i . I n acest sens mer i tă a f i me nţ i ona i

m o d u l ( aparent super f i c ia l ) în care Puşkin

a acceptat d e b i l a l egendă cu p r i v i r e la otră

v i r e a d i" căi re Sa l i e r i a lu i M o z a r l . I n în

s emnăr i l e sale. Puşk in men ţ i onea ză urmă

toare le : . . l a p r i m a r e p r e z e n t a r e a l u i Do n

Juan. în t i m p co tot t e a t r u l , p l i n de nişte

cunoscător i ulu i ţ i , se îne înta în tăcere «ie

a r m o n i a l u i M o z a r l . s-a a u z i i u n f l u i e r a t ;

toţ i s-au întors indignaţ i ş i c e l e b ru l Sa l i e r i

a ieş i t f u r i o s d i n sa lă . ros do i n v i d i e

S a l i e r i a m u r i t a c u m o p t a n i . I n e l e re

v i s t e ge rman e s c r i au că, pe p a t u l mor ţ i i .

S a l i e r i ar f i recunoscut o c r imă g r oa zn i că

— ot răv i r ea m a r e l u i M o z a r l .

P i z m a ş u l oare a p u t u t să f l u i e r e Do n

Juanul, a p u t u i să-i ot răvească şi c r e a t o r u l " .

T r e bu i e să recunoaştem că osie u n p u n c t

do p lecare des tul de d i s c u t a b i l p e n t r u o

piesă oare p u t e a să c ompromi t ă ne j us t i f i o a t

un om do o r emarcab i lă notor ie ta te . De

a l t f e l , « lupă c u m remar că m a i t o ţi c o m e n

t a t o r i i o p e r e i l u i P u ş k i n . n i c i n u putea f i

v o r b a de p r i m a r e p re z e n ta re a l u i Do n

Juan oca d in I7S7 . de la Praga ) , pen tru

că S d i o r i nil se găsea aco l o . <'i. e v e n t u a l , «l e

c e a d i n 1788 . de la V i e n a . D a r asta nu a r e

impor tanţă , oda lă oe „ P i zma ş u l caro a p u t u i

să f l u i e r e o p e r a Do/ i Juan. a p u t u t să-i

nlrăvească şi c r e a t o r u l " . I n v i d i a faţă de M o

z a r l este o i n v i d i e faţă «l e n atu ra însăşi şi

noesta este f a p t u l care-1 scoate (î n o c h i i l u i

Puşk in ) pe Sa l i e r i d i n m e e a n i s m u l n o r m a l

I n t e r e s u l p c carc-1 pr e z in t ă scur ta însemnare

a lu i Puşkin nu ţ ine de « 'a legor ia d e t a l i i l o r

biograf ice , ci de s i m p t o m e alo concepţ ie i .

S a l i e r i este pe n t ru Puşkin un c r i m i n a l p o

s i b i l , r e s t u l n u repr ez in tă « loc ît f o r m a l i z a

rea dramat ică a aceste i pos ib i l i t ă ţ i .

I n caz. spec ia l îl reprez intă Oaspetele

de piatră. Cine oslo c r i m i n a l u l şi « ine este

v i c t i m a ? S t a t u i a C o m a n d o r u l u i (omorît « le

D o n J u a n ) s a u D o n J u a n ( omor î t do S t a

tuie ) ? I n u n e l e c o m e n t a r i i se face asoc ie

r ea d i n t r e D o n J u a n şi M o z a r l , po l i n i a

u n e i l a r g i t i p o l o g i i . în c a l i t a t ea l o r de r i s i p i t o r i ai v ie ţ i i . O ap r o p i e r e p r ea slr însă

prezintă însă une l e r i s e u r i . P e n t r u ea, aşa

c u m oslo p r e z en t a t D o n J u a n de P u ş k i n ,

e leganţa , c u r a j u l , seducţ ia aces tu ia sînt în

soţite de cr imă şi c h i a r şi i n v i t a r e a S t a t u i i

nu oslo a l t c e v a decît u n ac t de p r o f a n a r e

:..i de încă lcare a n o r n u d o r m o r a l e , iar se

ducerea Done i Anna poate f i pr i v i l ă ea

însăşi ca o c r imă , n u ex i s ta u n p r a g pe care

D o n J u a n să nu-1 poată depăş i . Da r n i c i

S t a t u i a nu este un judecător , cel puţi n înconcepţ ia puşkiniană a t e r m e n u l u i . P r i n t r e

a l t e l e , acţ iunea S t a t u i i n u os ie o sancţ iune,

este u n ac i de răzbuna re , ia r r e zu l ta tu l , p r in

u r i n a r e , n u oslo o pedeapsă , ei 0 c r imă .

P o l u l judecătoru lu i «'ste îndeplinit în lh>-

ris Godunov d o p o p o r , de un p e r s o na j c o

lect iv în c are con t ea ză nu v a l o a r ea în s ine

a c o mp o ne n ţ i l o r , «a e x p r e s i a u n e i total i tăţ i ,

ceea ce a p r o p i e p o p o r u l (în concepţia puş

k in iană ) «le sensul une i for ţe natura le . Co n

t a c t u l d i n t r e p o p o r şi pe rs on a j e l e p r in c ipa l e

a lo t r aged i e i reprez intă , în ult imă instanţă,

u n f e n o m e n de a s i m i l a r e sau de r e s p i ng e r e

do că t re u n o r g a n i s m n a t u r a l . D e z i n t e r e s u l

pe care-1 manifestă p o p o r u l la începutul

t r a g ed i e i nu es le un act de inconşt ienţă, c i

de i nd i f e r en ţă , a d e l e la « 'are asislă n u - i so

lic ită c a l i t a t e a d e judecător , f u m o m e n t u l în

caro . însă. c r i m a comisă de H o r i s a pătruns

în conşt i inţa sa. s-a pus în funcţ iune i m p l a

c a b i l u l m e c a n i s m a l r e s p i n g e r i i .

B o r i s oslo a s t f e l e l i m i n a i , restul nu re

prez intă dec ît m e c a n i s m u l m a i mult sau m ai



pu ţ in l e n t al prăbuşiri i şi c h i a r şi m o a r t e a

naturală a l u i J i o r i s n u repre z inţ i ! o „re

d u c e r e " a r e s p i n g e r i i , c i o ma i n e t a e v i d e n

ţ iere l l ei , m u l t m a i nclă decî l în c a z u l u n e i

m o r ţ i a c c i d e n t a l e ,

A s t f e l , insă. S t a t u i a n u p o a l e să j o a c e , f i e

şi n u m a i p r i n com para ţ i e , u n ro l de j u d e

cător . S t a t u i a nu este, c u m este p o p o r u l , u n

o r g a n i s m n a i u r a l , c a p a b i l să a s i m i l e z e s a u

sâ respingă, S t a t u i a , p r i n Încremeni rea e i

rece , este int r -a devăr , după c u m s-a m a i re m a r c a t , u n a n t i p o d a l l u i D o n . l u a u ; m a i

m u l t — n u este dec ît u n a n t i p o d . L a u r m a

u r m e i , dacă p r i v i m l u c r u r i l e d i n t r - u n a l t

p u n c t de v e d e r e . S t a t u i a , moartă ş i încreme

nită In m o a r t e a ei , n u face decît să îm pi e

d i c e ( tot p r i n l r - o c r i m ă ) d r a g o s t e a (ador v i i .

D e c i şi în c a z u l S t a t u i i , c r i m a este l o t •»

soluţii- p r i n c a r e sc caută în drep tare a u n e i

o r d i n i . O o r d i n e re a şi slr îm hă , a cărei so

luţie îu>ă or ieî t a r f i de re a şi de sl rî mh ă

o r d i n e a ) n u poa te f i c r i m a , ( " r i m a , în c o n

cepţ ia puşk in ia nă, n u îndreaptă n i m i c , n i c i

măcar 0 al tă cr imă.

Aşa. însă, f i n a l u l — s a u , m a i b i n e z i s ,

l i p s a d e f i n a l — d i n Cavalerul avar de

v i n e ( da r . B a r o n u l r ep re z in tă d in p u n c t u l

d e v e d e r e a l f i u l u i său, A l b e r t , O o r d i n e

rea şi str îmbă. M o a r t e a B a r o n u l u i a d u c e

îmbo găţ i r ea f i r ească a l u i A l b e r t ; p r i n u r

m a r e , d i n p u n c t u l de vede re a l l u i A l b e r t ,

se va înfăptui 0 justiţ ie f irească. Insă c r i m a

n u p o a l e f i justiţ ia ( o r i c i n e ar f i v i c t i m a ) ,

i ar c r i m i n a l u l n u p o a l e l i judecător . J u d e cător nu p o a l e f i decî l o forţă nat ura lă, ia r

A l b e r t n u esle decîl u n i n t e r e s a t . Şi m o r a

l i t a t e a pro fundă a p i ese l o r lu i Puşk in nu

p u i c a să c o n f i r m e t r i u m f u l u n e i a m o r a l i

tăţi , aceasta ar f i exp l i caţ ia l i p s e i de f i n a l .

Este , e v i d e n t , mai puţ in i m p o r t a n t dacă

această s t a r e de l u c r u r i a f o s l p r e m e d i t a t ă

•de Puşk in sa u a f os t p u r şi s i m p l u intui tă

d o g e n i u l său. I n Mozarl şi Salieri a n l i -

n a t u r a l u l c r i m e i o s l o p a l p a b i l şi vă di t ; în

Cavalerul avar şi în Oaspetele de piatră

a n t i n n t u n i l u l c r i m e i re l evă o m u l t mai l a r gă

p r e o c u p a r e de p r o f u n z i m e .

Dacă, insă, în Boris Godunov asistăm

la o d i a c r o n i c a c r i m e i , în Oaspetele de

piatră asist ăm la o s i n c r o n i e a o i .

I n r a p o r t c u p i e s e l e Mozarl si Salieri şi

Cavalerul avar ' c r i m a o s i e un ac t a n t i -

n a l u r a l , i n d i f e r e n t d e c a l i t a t e a o b i e c t u l u i ,

i n d i f e r e n t d e f a p t u l dacă o r d i n e a î m p o t r i v acăreia e s t e îndreptată e bună s a u r e a , i n d i

fe rent , de f a p t u l dacă o b i e c t u l ei e s t e n u

g e n i u s a u u n m i z e r a b i l ) , Puşkin stabi leşte

i n Oaspetele de piatră o relaţie de dublă

r e c i p r o c i t a t e — şi D o n . l u a u ( v e s e l u l şi în

a c e l a ş i t i m p s u m b r u l r i s i p i t o r al v i eţ i i ) şi

S t a t u i a ( î nc r emen i t ă şi în acelaşi t i m p s u m

b r a în t ruchipare a ne f i inţe i ) s i n i to todată

şi v i c t i m e ( S t a t u i a în t r e c u t , D o n J u a n i u

p r e z e n t ) şi c r i m i n a l i ( S t at u i a i n p r e z e n t ,

D o n J u a n în I r e c u t ) . A s t f e l , p i e i r c a l o r f i

nală în n e a n t a r p u t e a să apară d r e p t 0

so luţ i e , p e n t r u că co i do i pur tător i a i c r i

m e i se anulează r e c i p r o c . A c e s t l u c r u , însă ,

este i r e a l i z a b i l , dator i tă f a p t u l u i că n i c i u n u l

d i n ce i d o i pro tagon iş t i n u pose dă condiţia

de judecător ( e x p r e s i a u n e i spontane i tă ţ i

n a t u r a l e , după c u m a m vă zu l ) , ceea ce îş i

a f l a consec inţe pe p l a n u l r e l a ţ i il o r . Dacă d i n

p u i u l u i d c v e d e r e a l l u i D o n J u a n intriga

e u D o n a A n n a era u n a c i de p r o f a n a r e , d i n

p u n c t u l d c v e d e r e a l D o n e i A n n a iubirea

p e n t r u D o n J u a n reprez intă o e x p l o z i e n a turală, o regăsire în r a p o r t cu căsător ia s i

lită eu C o m a n d o r u l . P r i n u r m a r e , o m o r î r c a

l u i D o n J u a n înseamnă în acelaşi l i m p şi

a n u l a r e a u n e i e x i s t e n t e f i reşt i (or ie î t ar f i

d u r a t această ex istenţă) p e n t r u D o n a A n n a .

Dacă c r i m a l u i D o n J u a n a du s la o încre

m e n i r e ( î n c r e m e n i r e a C o m a n d o r u l u i ) , c r i m a

S t a t u i i d u c e to t l a o înc rem eni re ( înc rem e

n i r e a D o n e i A n n a ) .

Kt



s i n s i « i

V I I t C i l L M U N T E A N U

1

I se spune Şmaga

Pe la „Intrarea artiştilor",

acolo ui}(lc mult invidiaţii

beneficiari ai acestei căi de

acces în teatru se ini Unesc

înaintea fiecărui spectacol,

circulă apelative secrete ma

relui public : Pino, Bibanii,

Milu, Jcannot, Usi, Marinuş,

Gimi...

IAU, i se spune Şmaga.

Încă din institut i se spune

aşa, după numele năpăstui

tului, jerpelitului şi vescl-re-

semnatului histrion din piesa

lui Ostrovski. De ce şi cine

i-a spus întîia oară Şmaga,

nimeni nu ştie. Poate, pen

tru că aducea întrucîlva cu

imaginea actorului vagabond ;

poate pentru că, singur prin

tre falnicii vlăjgani din clasa

lui — Albulescu. Bebengiuc,

Cozorici, Amza Pellea — el

putea să pară rătăcit dintr-o

altă lume, cu statura puţin

tică, cu mersul obosit, cu

umerii aduşi, cu părul în de

finitivă dezordine, cu chipul

brăzdat prea timpuriu de

cute adinei şi dese.

Şi cu ochii aceia. încărcaţi

de o imensă tristeţe şi

de visare, rar străfulgeraţi

de luciri jucăuşe, de om pus

pe şotii. E dintotdeauna în

el un amestec ciudat de can

doare copilărească şi resem

nată înţelepciune bătrîni-

cioasă, care te dezorientează.

E un ins tăcut şi singura

tic. De eîte ori se află lume

multă în preajma lui, fuge

in muţenie şi tăcerea lui

grea. uriaşă, sadoveniană, deşi

întoarsă înlăuntru, devine

brusc stingheritoare. Atunci

se ridică, salută vag şi plea

că. E printre puţinii actori,

din mulţi cîţi, prin firea lu

crurilor, cunosc, eare ocoleşte

prietenia regizorilor, directo

rului, cronicarilor.

Pur şi simplu, pentru că

nu vrea să se strecoare nici

o fărîmă de bănuială că ar

căuta altceva — vreun rol,

vreo laudă — decît prietenie.

E, dincolo dc toate astea şi

deasupra lor, un actor de

marc talent, dăruit cu ţoale

darurile autentice şi dc du

rată, tragedian, şi comedian,

plin dc zguduitoare forţă şide mişcătoare sensibilitate.

Cu toate acestea — ştiute de

toată lumea — după două

zeci de ani de cînd a păşit

în teatru, numele lui se leagă

doar de cîteva spectacole :

CrHcev i le d i n Ch iogg i a , Co r e u ]

d c cretă c a u c a z i a n , S c a u n e l e ,

R e g e l e L e a r . în rest, o puz

derie de treceri prin scenă,

umilitor de neînsemnate. Şi

o chinuită aşteptare. Cine

trece indiferent pe Ungă

tristeţea lui ar trebui să

se gîndească mai înainte la

destinul actorului, singurul

dintre artişti eare nu are

nici primul şi nici ultimul

cuvînt în făurirea creaţiei lui.

singurul care, încorporat co

lectivului de creaţie. nu

poate decide pentru sine în

suşi : singurul care, pînă a

purta povara creaţiei unui

personaj, şi răspunderea ei,

e. lipsit dc puterea dinţii a

iniţiativei şi deciziei. Acesta

e preţul profesiei artei acto

rilor, un preţ greu, şi nu de

puţine ori de aici încep

drame.

Ce vreau să spun cu toate

astea ?

Nu e rostul meu şi nici

intenţia mea nu e, să-mi bag

nasul, nechemat, în treburile

interne ale Naţionalului :

dar, ca spectator, am dreptul

să mă întreb : de ce nu

joacă acest artist unic, acest,

actor atît de rar întîlnit.

Constantin Bauţchi ? Oare de

ce nu i se restituie dreptul

să joace ? Pentru cc, măcar

odală la două stagiuni, nu

arc nimeni, nu zic îndrăz

neala, că nu despre asta e

vorba, dar încrederea să-l

distribuie într-un rol, într-o

piesă anume pentru el a¬

leasă ?

Talentul e un lucru rar, o-

avuţie, un zăcămint preţios,

dar c singura avuţie care nu-

poale fi păstrată pentru mai

tîrziu, care sc iroseşte prin

îndelungată nefolosinţă.

Un actor talentat care nu

joacă, un actor înzestrat care

aşteaptă ani de zile un rol,

e ca o recoltă uitată în

ctmp.

Cine ne dă dreptul să fim

risipitori ?



V. CRISTIAN

• Ion Voicu —Cristoph Eschenbach• Cvartetul „ A c a d e m i c a "

V i o l o n i s t u l I o n V o i c u şi-a m a r c a t a n i v e r s a

r e a a X ) de a n i de car i eră , o f e r i n d u n c i c l u

d e . .şase c o n c e r t e e x t r a o r d i n a r e ' s u s ţ i n u t e

d e -n l u n g u l s t a g i u n i i i n c a d r u l F i l a r m o n i c i i„ G e o r g e E n e s c u " . E l o apărut s u c c e s i v ca

s o l i s t , d i r i j o r şi ca p a r t e n e r î n două c o n

c e r t e de cameră a l u n o r pianişt i de p r e s t i

g i u l l u i V n l e n t i n G h e o r g h i u şi C r i s t o p h

E s c h e n b a c h , dcmons t r înd de-a l u n g u l ac es t o r

c o n c e r t e c u n o s c u t e l e sa le cal i tăţ i d e v i r t u o

z i t a t e şi m u z i c a l i t a t e p u s e î n s e r v i c i u l u n u i

r e p e r t o r i u de p e r m a n e n t ă v a l o a r e art ist ică.

U l t i m e l e c o n c e r t e d i n c i c l u a u c o i n c i s c u

t u r n e u l a p r e c i a t u l u i p i a n i s t şi m u z i c i a n ger

m a n C r i s t o p h E s c h e n b a c h , ceea ce ne-a o f e r i t

p r i l e j u l de n -i a s c u l t a p e amîndoi într-o

memorab i lă seară d e muz i că de cameră .

T r e b u i e să s p u n e m că ne-a i m p r e s i o n a t

s t a d i u l m a t u r a l g înd i r i i m u z i c a l e a c u

n o s c u t u l u i v i r t u o z r o m â n , c u d e o s e b i r e în

c o n c e r t u l d i n 2 0 i u n i e c înd împreună c u

E s c h e n b a c h el ne-a o f e r i t în s a l a A t e n e u l u i

R o m â n „ I n t e g r a l a s o n a t e l o r p e n t r u v i o a r ă

şi p i a n " de J o h a n n e s B r a h m s . M u z i c ă de

intensă şi rad ioasă s c o r m o n i r e a ad încur i l o r

sufleteşti , în c a r e l i r i s m u l i n c a n d e s c e n t a l t e r

nează c u p a s i o n a t e i z b u c n i r i de e l a n şi

v u l c a n i c e asp i raţ i i , c e l e t r e i s o n a t e de B r a h m g

a u găsi t în c u p l u l V o i c u - E s c h e n b n c h o i n t e r ¬

p r e t a r e remarcab i lă . După l i r i c a Sonată n r . 1

î n So l m a j o r (op . 78 ) , pc c a r e u n p r i e t e n

a l c o m p o z i t o r u l u i o c o n s i d e r a l a apar i ţ i a e i

( i n 1 8 8 0 ) , „ o muz i că p r e a pro fundă p e n t r u a

p u t e a f i destăinui tă d intr-odată p u b l i c u l u i " ,

c u m e l o d i c a ei v i să toa re împrumuta tă d i n

compoz i ţ i a voca lă R o g o n l i c d , p e c a r e ce i

d o i art işt i a u cîntnt-o c u o poez i e d i scre tă ,

î n vă lu i t oa r e , n e - a m s c u f u n d a t în l u m e a d cvra jă a s p l e n d i d u l u i p o e m s o n o r c a r e este

S o n a t a în L a m a j o r (op . 1 0 0 ) . S o n a t a a 1 1 - a ,

p l ă m ă d i t ă d i n t r - u n m a t e r i a l s o n o r de o m a r e

de l i cate ţe şi dc ardentă v ibraţ i e l i r i că , în

c a r e d i a l o g u l c e l o r două i n s t r u m e n t e c o n c e r

t a n t e s e des făşoară în a l b i a a t r e i mişcăr i ,

pur t înd ind icaţ i i r e v e l a t o a r e a s u p r a conţ inu

t u l u i m u z i c i i ( A l l e g r o a m a b i l e — A n d a n t e

I r a m p i i l l o - A l e g r e l t o g r a z i o s o ) a f o s t redată de

c e i d o i artişti c u o s o n o r i t a t e a r t i s t i c d o

zată şi c u o r emarcab i l ă c l a r i t a t e a f r a

zăr i i . Culminaţ ia r e c i t a l u l u i a f o s t c o n s t i

tuită de r e a l i z a r e a S o n a t e i a 111-a, în r e m i

n o r (op. 108) l u c r a r e i n c a r e c o m p o z i t o r u l

părăseşte a t m o s f e r a oon f idenţ ia l - l i r i că a p r i m e l o r d o u a lucrări s i m i l a r e , p e n t r u a l a u r i

o operă d c năvaln ică pa s i o n a l i t a t e , a l cărei

t o r e n t de foc se poto l eş te p e n t r u o c l ipă

p e n t r u a lăsa să strălucească ca o g a m ă

rară m i n u n a t u l Adagio, u n a d i n t r e ce l e m a i

f r u m o a s e r e v e r i i a l e l u i B r a h m s . C o n c e r t u l

I o n V o i c u - E s c h e n b a c h a c o n s t i t u i t u n m o

m e n t d e o s e b i t în viaţa noastră de c o n c e r t .

•

D i n r îndur i l e t i n e r e t u l u i n o s t r u m u z i c a l se

situează pc p r i m p l a n f o rmaţ i a „Academica " ,c v a r t e t u l de c o a r d e alcătui t d i n exce l en ţ i i

instrumentişt i M a r i a n a Sârbu ( v i o a r a I - a ) ,

A n g o l a Gavr i l ă -D i e t e r l e ( v i o a r a a I l - a ) , C o n

s t a n t i n Z a n i d a o h c ( v i o l ă ) şi M i h a i Dănc i l ă

( v i o l o n c e l ) .

Consacrată de p r e m i i l e c u o e r i t c l a C o n

c u r s u r i l e i n t e rna ţ i ona l e de la L i e g c şi M i i n -

c h e n , această formaţie p o a l e r e p r e z e n t a c u

c i n s t e , l a o r i c e n i v e l in ternaţ iona l , po ten ţ ia lu l

şcol i i n o a s t r e de i n t e r p r e t a r e a m u z i c i i c l a

s i c e şi bogăţ ia t a l e n t e l o r pe c a r e ea ştie să

Ic pună în v a l o a r e . A m a scu l t a t c v a r t e t u l

„Academica" , în Sa la mică a P a l a t u l u i Re

p u b l i c i i S o c i a l i s t e România în t r -un p r o g r a m

cuprinzînd două c a p o d o p e r e a l e m u z i c i i d e

c ameră : C v a r t e t u l o p 127 în M i b e m o l m a

j o r dc B e e t h o v o n şi C v a r t e t u l în sol m i n o r

de C lau de Deb uss y .

C ei p a t r u m u z i c i e n i n u cîntat p c i n s t r u

m e n t e v e c h i . î m p r u m u t a t e fără t e r m e n , d e

u n co lec ţ i onar m i l a n e z , P e t e r l o n g o , c u c e r i t

d e t a l e n t u l l o r . Cînt înd pc u n „ V u i l l a u m e "

CU o sp lend idă s o n o r i t a t e , M a r i a n a Sârbueste. ea şi în sol istică, o muz i c i ană a d m i r a

b i l ă c a r e ştie să-şi m o d u l e z e » t i m b r u l şi să-şi

g r a d e z e nuanţele. De v a l o a r e egală. încadrîn-

du-se înlr-o porfortă disciplină camera l ă , ce i

lalţi t r e i m u z i c i e n i s-au r e m a r c a t f i e c a r e în

ep i s o a de l e so l i s t i c e , fugate ale C v a r t e t u l u i de

B e e t h o v e n . Ascultând c o n c e r t u l f o rmaţ i e i

. . A c a d e m i c a " n e - a m întrebat de ce oare p u

b l i c u l n o s t r u ev i tă acest ge n dc muz i că , c a r e

se situează, p r i n c a p o d o p e r e l e pe c a r e le

conţ ine , la a p o g e u l f o r m e l o r c a m e r a l e .



CARTEA DE TEATRU

ZOE DUMITRESCU -

BUŞULENGA

„ S o l o de. şi

condiţ iei umana

L e c t u r a cărţ i i ar e s i m p l i t a t e a şi fascinaţia

u n e i pre l e ge r i ţ inute de u n dasc ăl em i nen t ,

oare. pe nes imţ ite , începe o p o v e s t e şi sfîr-

şeşte p r i n a în t r eg i u n eseu, d e o r e m a r c a

bi lă f ineţe , păt rundere şi v a l o a r e şti inţ if ică.

C u Un simţ pedagog i c de 0 el ev aţi e rară

— T ud o r Y i anu m a i s p unea parcă asemenea

„poveş t i * ' , la ca r e n u n o t a i n i m i c p e n t r u că

n u avea i nevo i e , dar ţ inea i m i n t e t o t u l — ,

eşti c o n d u s pe că i le c o m p l i c a t e şi c o m p l e x e

a l e ana l i / c i prec i se , luc ide , care i n v e s t i ghea ză

0 secţ iune a crea ţ ie i d r a m a t i c e la un m o m e n t

d a t fără să n e g l i j e z e n i c i u n e l em en t — i s to

r i e , soc i a l , l i t e rar , es t e t i c . F u z i u n e a d i n t r e

r i g u r o z i t a t e a pă t runde r i i a n a l i t i c e şi supleţea

de zvă lu i r i i r e l a ţ i i l o r g e n e r a l i z a n t e dă un

t i m b r u de e loc inţă a p r o a p e poe t i c ă i n v e s t i

ga ţ ie i , o poez ie ech i l ibra tă , de a r m o n i e c l a

sică, pe r i t m u r i l e căre ia cobor îm în i n t i m i

tatea unei opere străvechi şi proaspet e c a

însăş i veşnic ia .

Proaspătă ş i străveche este şi t em a s t u

d i u l u i — condi ţ ia umană , ca obiec t ele m e d i

taţ ie majoră a u n u i d r a m a t u r g d i n t r -0 epocă

de marc» strălucire istorică — „O epocă de

gene z e în s p i r i t " , c u m spune autoarea . „ S o

f oc l e pr i v e ş t e v r e m e a sa în ca r e s - a u e p u i z a t

parcă toate resursele ' , poz i t i ve o r i neg a t i v e ,

a l e i s t o r i e i , şi-şi t r ag e p r o p r i i l e c o n c l u z i i c u

p r i v i r e l a v i a t a ş i acţ iuni le e r o i l o r t r a g i c i " .

Faţă ele Shakespeare . de pi ldă, c are se referă

de asemeni la condi ţ i a uma nă , in t e r m e n i

de o spectaculoasă i l u s t r a r e , m e d i t a ţ i a l u i

So f oc l e c s t r i c t esenţ ia l izată . cupr insă într -o

r i g o a r e ele ant i t eze car e t inde să epu i z e ze

d a t e l e p r o b l em e i . „Cauze le căder i i s înt e le

înăunt ru l sau în a f a r a o m u l u i ?" — iată, d e

pi ldă , in j u r u l cărei întrebări c a p i t a l e se

c i r c u m s c r i u t e r m e n i i d i l e m e l o r t r ag i c e l a au

t o r u l a n t i c . Si p e n t r u a af la răspunsur i le

p l a u z i b i l e , „ a procedat la noi decupa je în

c l n s i c i l c m i t u r i şi a a d u s pe scenă aceiaşi

b inecunoscuţ i c r o i " — adică A j ax . P h i l o c t e t .

I ' . b e t r a . An t i g o na . O ed i p ; . . i-a pus în p r e

zenţă cai în t î mpl ăr i l e t rad i ţ iona le d i n n oup e n t r u a obser va , c u m a i ad încă atenţ ie dec î l

p înă a l u n e i , r ea c ţ i i l e l o r " . Reacţ i i le î n s eamnă .

de fapt, . . opţ iun i " , ia r opţ iun i le „ e x p r i mă

capac i t a t ea de răspundere mora lă a e r o i l o r " .

Pîml pc r înd, s înt s e m n a l a t e şi i n t e g r a t e

într-un c o n t ex t m a i l a r g de semni f i ca ţ i i op

ţ iun i le c a r ac t e r i s t i c e e r o i l o r d in şap t e t r a g e d i i

so foc l eene , începînd ou Ajax, cont inu înd cu

Philoctet , Trahinienelc , Electra, Ant igona, p en

t r u a c u l m i n a cai cad ca' sc i m p u n e ca „mode l

e le depăşire a condiţ ie i u m a n e " . O e d i p . i l u s t r a i

în ce l e două t r a g ed i i Oedip rege şi Oedip

In Colonos. Cap i t o lu l de bază al cărţii este

t o cma i c e l co întrepr inde această autor i tară

invest igaţ ie anal i t ică , după o m e t o d o l o g i e se

veră ş i ver i f icată , care urmează succes iunea

o p e r e l o r şi. i m p l i c i t , a comp lex i t ă ţ i i e v o l u

t i v e a pro b l eme i : Medi ta ţ i e asupra c o n d i ţ i e i

u m a n e . Dar şi ce l e l a l t e două , care îl preced

— S p a ţ i u l , T i mpu l — experienţa i s t o r i că —.

ca şi cad de al pa t ru l ea , caro î l urmează

— Modernitatea lui Sofocle , —. conţ in mai

m u l t elecal e l e m e n t e l e ele premiză şi de con

c l u z i i — exp r im ă u n p u i u l ele v e d e r e , des

c h i d o perspec t ivă asupra dez bate r i i es t et i c e

ac t ua l e a condiţ ie i u m a n e , prob lemă pusă

stră luc it dc un îna intaş ş i inepuizabi lă ca

r e v e rbe ra ţ i i l e u n u i m a r c s imbo l ,

C. Paraschivescu



PENTRU 1975

ABONAMENTE

LA

ADRESAŢI COMENZILE DUMNEAVOASTRĂ PRIN OFICIILE

POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI

revista teatrul, nr. 9, anul xix, septembrie 1974

Documents