tehnium 12 1974

8/2/2019 Tehnium 12 1974

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-12-1974 1/25

•

• , , • , , , i ,9 t '2. •• n t. g 1 2 000 n=

•

1 1 o

0..0220

D 230

o

,

-

8/2/2019 Tehnium 12 1974


•

•

Cu un amplificator

de r a d i o f r e c v e n t ă •

sînt echipate în specialradioreceptoarele de c l a s ă s u p e r i o a r ă ,

cele destinater a d i o c o m u n i c a ţ i i l o r profesionale,

traficului pentru radioamatoricele instalate pe auto vehicule.

Acest amplificator,de cele mai multe ori, cu un singur etaj,

m ă r e ş t e , evident, p r e ţ u l de costal aparatului,

dar nu trebuie neglijateÎ m b u n ă t ă ţ i r i l e pe care le aduce.

RADIOCONs'rBUcrr9

Rg RK CK

+

Re

RgK

1

l,

ETAJUlURMATOR

2

U.flI,

'1USI

USI

V l ~

T •

Ing. I . M I H Ă E S C U

1.1

5

•- ---- - --- - - - - - - - - ~ _ _ _ _ _ _______ J

I

II

JI

III

II

III,

!i,/mg

L ___ _ _ _ _ _ _+

- f-- --- - - C = = ~ - - - - -------- ~ : : : : : ; : - - --- -tOp

1I0n

p1K

tOn LABAZA ETA-

•JULUI UR-

M Ă T O R

4310K

250 50n

_-- - ____ __ ~ . . L - - ___ ___ +

2

8/2/2019 Tehnium 12 1974


Prof. MIHALACHE ILIE,

LICEUL NR.2.RO$IORII DE VEDE

\Dl punct, ea tund o p r o p o z i ţ i e de apreciat ( d a c ă este sau nu ade-li

Pentru p r o p o z i ţ i a cu nr. 11 se a c o r d ă puncte. pentru p r o p o z i ţ i a 12 se a c o r d ă pu n te. pentru p r o p o z i ţ i a nr. 9 ser d ă 4 puncte pentru p r o p o z i ţ i a

. S a c o r d ă 5 puncte.D u p ă ce profesorul a ordonat acestep r o p o z i ţ i i în ordinea d i f i c u l t ă ţ i i lor,

la programarea lor, care se face: a p a s ă ( s t a b i l e ş t e , închide) butonul 1

pc: rindul 1 (un rînd are n Î n t r e r u p ă -apoi pe butonul 11 de pe rîndui

doilea. pe butonul de pe rîndui alde pe rîndul al patrulea pe

pe rîndul al cincilea Notele se a c o r d ă f u n c ţ i e de n u m ă r u l p r o p o z i ţ i i l o r indi

precum în f u n c ţ i e de punc-

Aparatul poate fi construit d u p ă prinu r m ă t o r : n o t ă m cu I faptul

elevul a indicat corect p r o p o z i ţ i a decu T faptul nu a indicat

a c e a s t ă p r o p o z i ţ i e . D a c ă elevulf ă r ă g r e ş e a l ă cele 5 p r o p o z i ţ i i , vom nota acest fapt cu : 1, 2,

4, 5, = nota 10", a d i c ă elevul a r ă s -corect la p r o p o z i ţ i a de punctaj 1,

p r o p o z i ţ i a de punctaj 2, la p r o p o z i ţ i a punct:>j 3. Ia p r o p o z i ţ i a de punctaj 4cea de punctaj 5 se a c o r d ă nota 10.D a c ă elevul rllspunde corect la propo-

de punctaj 2, 3, 4, 5, da r nu r ă s -la prima, lo m nota: 1.2.3.4.5 ==

9

9

In mod analog: 1.2.3.4.5 = nota 8"i n s e a m n ă ci elevul a indicat p r o p o z i ţ i i l e de punctaj '1, 3, 4, 5, nu a indicat o pecea Cll punctajul 2 Schema d u p ă carese a c o r d ă notele va fi deci:

1.2.3.4.5. _ nota 10-1.2.3.4.5 nota 91.2.3.4.5. - nota 8-1.2.3.4.5. nota 7

1.2.3.4.5. nota 6-1.2.3.4.5. nota 5

u r m ă r i m pe s c h e m ă diferitele cazurice se ivesc. I n i ţ i a ~ profesorul a p a s pebu-.onul 1 de intrare a c u r e n t \ ~ l u i a ş a z ă i n t r e r u p ă t o r u l b i p o z i ţ i o n a l , in p o z i ţ i a F.Curentul va intra numai pe ramurile B,c (dioda OI o p r e ş t e trecerea spre ramura b)

vamerge c ă t r e becurile 1 de

la fiecare din cele m relee (în cazul schem e ~ m = 5). Becurile 1 nu vor fi aprinsedeoarece lama m o b i l ă a rdeul ui nu estea c ţ i o n a t ă (cele m relee sint a c ţ i o n a t e numai prin curentul ce vine din ramura a).în schimb se vor aprinde becurile r o ş i ~ notate cu O. D u p ă ce curentul a trecutprin lama m o b i l ă , o parte va merge lam a s ă , iar a l t ă parte va trece în ramurile

d. h d'2' d 13, d'4, dis, d 2h d 22 etc.de aici la releele R 11() , R 119, R, 1 ,R ., 7 etc., pe care le va a c ţ i o n a stingÎndbecurile c o r e s p u n z ă t o a r e notelor. D u p ă ce elevul a a p ă s a t pe î n t r e r u p ă t o a r e l e c o r e s p u n z ă t o a r e , propozi ţ i i l e alese de elca a vind V = 1. va cere profesorului s ă - I alimt:nteze cu curent. Profesorul va trecebutonul d i s p o z i ţ i o n a l în p o z i ţ i a P. rn

II ,CARACTERISTICI: n =9,

•

acest caz, d a c ă elevul a r ă s p u n s , deexemplu,corect la p r o p o z i ţ i a de la punc-tul 1, î n s e a m n ă va a p ă s a pe Întreru-p ă t o r u l 1, curentul va trece pe firul 1,va ajunge la butonul I din rîndui I de laprofesor (acest buton era programat deprofesor ca t r e a c ă curentul), de aiciva trece la releul R ' " pe care-l a c ţ i o -n e a z ă , determinînd lama m o b i l ă înt r e r u p ă curentul pe ramura becului O( r o ş u ) , pe care-I atinge s t a b i l e ş t e trecerea curentului pe ramura bec ului 1(alb astru ) de la rei eul R ". D a c ă elevulnu a a p ă s a t pe butonul 1, atunci releulR" nu va fi a c ţ i o n a t , deoarece curentuldin ramura A nu poate ajunge la R"

decît prin butoanele 1 de la elev I dinrîndul 1 de la profesor, iar d a c ă elevulnu a a c ţ i o n a t acest buton, curentul nupoate ajunge la profesor deci nici laR". rn acest caz, becul O ( r o ş u ) de laR 11 r ă m î n e aprins, iar cel albastru, no-tat cu cifra 1, r ă m î n e stins. Lucrurile sepetrec identic la fiecare din cele m relee.

vedem cum distinge aparatul pro-p o z i ţ i i l e alese corect de cele indicateg r e ş i t . presupunem elevul a realizat evenimentul:

1.2.3.4.5 ( a d i c ă a indicat corect cele5 p r o p o z i ţ i i ) . Deci vor fi a c ţ i o n a t e toate

cele 5 relee: R'h R'2' R13' R'4' R,s; sevor aprinde becurile albastre (lama mo·b i l ă a f i e c ă r u i releu s t a b i l e ş t e curentulpentru becurile albastre). Deci elevul iac u n o ş t i n ţ ă a r ă s p u n s corect. Curentuldin ramura c aprinde becul cu nota 10.

m:3

2. 0.0 n-9

r - - - - - - - ~ ' _ _ ~ 1 ~ _

n-9

9 .. . -9

/12

> ."

PUD

9Pl29

8D118

7

0117 D1Z7

0130

D139

D138

r----II•• Q

218

• 9 , 2 0. 0

D220 o

o D239

D238

D211 0227

Nici unul din releele R 10> R9' Ra, R7,R6' Rs nu este a c ţ i o n a t deci curentulajunge numai la nota 10; celelalte becurice corespund notelor 9, 8, 7, 6, 5 nuprimesc curent. p r e s u p ~ n e m elevula realizat evenimentul: 1.2.3.4.5 ( a d i c ă doar prima p r o p o z i ţ i e de punctaj I nua ales·o corect). Deci doar releul R 11 nuva fi a c ţ i o n a t prin urmare becul O( r o ş u ) de la R" r ă m î n e aprins, indicîndu-i elevului nu a g ă s i t p r o p o z i ţ i a depunctaj minim. Curentul trece acum prinramura d 1 h prin lama m o b i l ă a lui R" ,

merge o parte la m a s ă a l t ă parte peramura R ", ajunge la releele R,o. Ra,R 7, R6' R S' pe care le a c ţ i o n e a z ă stin-gînd becurile ce corespund notelor 10,8, 7, 6, 5. Din s c h e m ă r e z u l t ă rei eul R9nu este a c ţ i o n a t , deci becul cu nota 9 vafi aprins. Curentul pentru nota 9 vinepe ramura e, .. prin lama m o b i l ă a luiRIO (R lO este a c ţ i o n a t ) prin lamam o b i l ă a lui R9 (R9 nu este a c ţ i o n a t ) , ajungînd la becul 9 de aici la m a s ă .

presupunem elevul a realizat evenimentul:

1.2.3.4.5 ( a d i c ă doar p r o p o z i ţ i a depunctaj 2 nu a ales-o c o r e c t ~ C o n s t a t ă m

releele R, h R 13' R ,4, R, s sînt a c ţ i o -nate pentru ele se aprind becurilealbastre, iar pentru R 12 (care nu estea c ţ i o n a t ) se aprinde becul O ( r o ş u ) , carei n d i c ă elevul ui nu a ales bine propo-Z i ţ i a de punctaj 2. Curentul trece acumprin ramura d'2' prin lama m o b i l ă alui R 12' O parte merge la m a s ă a l t ă parte pe ramura el2, ajungînd la releele

R,o. R9' R7' R6' Rs, pe care le a c ţ i o n e a z ă stingînd becurile ce corespund no-telor: 10, 9, 7, 6, 5. Releul Ra nu estea c ţ i o n a t (el poate fi a c ţ i o n a t de curentul

ce vine prin ramurile eli, e'3' e'4' elS,î n s ă acestea nu au curent, deoareceelevul a r ă s p u n s bine). Prin urmare, releul Ra nefiind a c ţ i o n a t , curentul cevine prin ramura e12 trece prin lamam o b i l ă a lui R9 (R9 este aqionat) prinlama m o b i l ă a lui Ra (Ra nu este a c ţ i o -nat), ajungind la becul cu nota 8 deaici la m a s ă .

Lucrurile se petrec analog pentru celelalte cazuri.

Pentru cazurile în care elevul i n d i c ă g r e ş i t d o u ă sau mai multe p r o p o z i ţ i ~ aparatul nu m ~ ~ c o r d ă note. De exemplu,pentru cazul: l,2,3,4,5,aparatul va indica,prin becul r o ş u la RI" R 12, albastru

la R13' R'4> R,s, nu a semnalat corectp r o p o z i ţ i i l e de punctaj 1 2 aprescris corect p r o p o z i ţ i i l e de punctaj3,4,5; în acest caz, aparatul nu mai a c o r d ă note deoarece releele R" R 12 nefiinda c ţ i o n a t e , curentul din ramura b ajungeprin lamele mobile ale acestor relee laramurile e, .. e 12 de pe aceste ramuricurentul trece la releele R 1 . R9> Ra, R7'R6' RS, pe care le a c ţ i o n e a z ă stingîndbecurile ce corespund notelor 10, 9,8, 7, 6, 5.D u p ă ce elevul a v ă z u t ce n o t ă a

o b ţ i n u t este tentat r e v i n ă prin a p ă s a -rea altor butoane; de aceea, profesorulva comuta imediat butonul b i p o z i ţ i o n a l astfel: din p o z i ţ i a F în P imediatînapoi în F. Procedînd în acest fel vaculege r ă s p u n s u l de la elev ( r ă s p u n s u l va

fi indicat de becuriler o ş i ~

albastre)t o t o d a t ă îl va izola pe elev, determi-nÎndu-1 s ă - ş i v a d ă g r e ş e l i l e nota ce i

•se cuvme.D u p ă ce

-

-s-a f ă c u t examinarea, profe

(Continuare În pag. 23)

I l

•

8/2/2019 Tehnium 12 1974


I

I

I

Pedagogia a c t u a l ă p r i v e ş t e r e l a ţ i a profesor-elev, în cadrul procesului de instrui

re, ca pe un sistem cu conexiunei n v e r s ă ,

în sensul c ă , pe de o parte, profesorul,manualele ş c o l a r e , mijloacele audiovizuale etc. constituie «sursa e m i ţ ă t o a r e » de i n f o r m a ţ i i ( c u n o ş t i n ţ e ) , iar elevul constituie «postul activ de r e c e p ţ i e » care asim i l e a z ă - p a r ţ i a l sau total - mesajele.fIind i n f l u e n ţ a t , În felul acesta, de «sursae m i ţ ă t o a r e » . Pe de a l t ă parte, elevul nueste un «post de r e c e p ţ i e pasiv», care doar

Î n r e g i s t r e a z ă datele; el percepe, preluc r e a z ă mesajele primite, le a s o c i a z ă

,.---III

•2 .•• n , . ..a ,

r ,T+

,O, b

F

0129

0127

0116 0126

n

0,15 0125

10

r ă s p u n s u r i individualizate în f u n C ţ i e degradul de dezvoltare, de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e de v î r s t ă etc., participînd activ la procesul de instruire. Ţ i n î n d seama de r ă s p u n surile e 1 e v u l u ~ profesorul î ş i m o d i f I c ă a c ţ i u n e a , dînd - atunci CÎnd este cazu l

e x p l i c a ţ i i suplimentare. î n s ă , din cauza

vitezelor diferite cu care elevii r e c e p t e a z ă a s i m i l e a z ă i n f o r m a ţ i i l e , din cauza r ă s -

punsurilor diferite de la elev la elev,profesorul nu r e u ş e ş t e intotdeauna

realizeze conexiunea i n v e r s ă în cadrul

l e c ţ i e i . Utilizarea mijloacelor audiovizua

le în procesul de instruire a favorizatmai mult primul aspect al acestuia,anume transmiterea de c u n o ş t i n ţ e de lasursa e m i ţ ă t o a r e - profesor - la elev.Din a c e a s t ă c a u z ă , profesorul, care arerol c o n d u c ă t o r în procesul de instruire,ş t i e - uneori - prea p u ţ i n despre modul m ă s u r a în care elevul a asimilatc u n o ş t i n ţ e l e predate. în acest caz, profesorul nu poate interveni la timp cu explic a ţ i i suplimentare, fapt care i n f l u e n ţ e a z ă negativ procesul de î n v ă ţ ă m î n t ; n e î n ţ e l e -gînd corect anumite mesaje, elevul arelacune, face confuzii Între n o ţ i u n i etc.

Pornind de la aceste considerente,s-au imaginat diferite mijloace tehnice.:are s ă - I ajute pe elev pe profesor înrealizarea conexiunii inverse.

în paginile de f a ţ ă p r e z e n t ă m un aparat

construit la Liceul nr. 2 din R o ş i o r i i de

Vede care poate fi folosit cu succes pentru realizarea conexiunii inverse. EI estedestinat e x a m i n ă r i i simultane a 2 elevi.Aparatul este compus din trei p ă r ţ i : 1) sectorul elevului; 2) sectorul profeso

rului; 3) sectorul de l e g ă t u r a 1) Sectorul elevului este compus din

tr-un panou de placaj pe care sînt mon

tate: CÎte n î n t r e r u p ă t o a r e pentru fIecareelev. numerotate de la 1 la n; cîte mbecuri albastre (în cazul s c h e m e ~ m ='5,

de la 12 la 18 V) pentru fIecare elev;cîte m becuri r o ş i i (m = 5 în f i g u r ă =schema e l e c t r i c ă ) pentru fiecare elev;

cîte 6 becuri pen tru indicarea notelor 5.6. 7, 8, 9, 10, care sînt scrise pe ace tpanou.

-

1 ••• n 1 2 ••• 2 . .

1

b b

D '" "0159

0138 D148 OUB

D147 0157

0136 0156

0135 o H

2) Sectorul profesorului se compune

tot dintr-un panou de placaj pe care sîntmontate cîte m x n i n t r e r u p ă t o a r e pentru fIecare elev, dispuse în m rînduri acîte n Î n t r e r u p ă t o a r e pe fiecare rînd.Aparatul este pus în f u n c ţ i u n e cu ajuto

rul unui î n t r e r u p ă t o r cu d o u ă p o z i ţ i i : P (pornit) F (fIxat).

3) Sectorul de l e g ă t u r ă se compune

dintr-un panou pe care sînt montate

CÎte m + 6 relee pentru fiecare elev, înf i g u r ă m + 6 = 5 + 6 = 11 relee pentru

liecare elev de un n u m ă r de dionepentru dirijarea curentului.

Cum se face examinarea? Profesorulpropune pe t a b l ă , ecran sau pe o c o a l ă de hîrtie n p r o p o z i ţ i i logice, numerotate

de la J la n (în c o r e s p o n d e n ţ ă b i u n i v o c ă cu cele n î n t r e r u p ă t o a r e ale elevului).Dintre aceste p r o p o z i ţ i i cel mult m pro

p o z i ţ i i sînt a d e v ă r a t e (au valoarea dea d e v ă r v = J), restul de n - m sînt false(au valoarea de a d e v ă r V = O).

Pentru aparatul c o r e s p u n z ă t o r schemei din f i g u r ă n u m ă r u l maxim de propo

z i ţ i i a d e v ă r a t e este m = 5. Elevul va trebui a l e a g ă din cele n propozipî pe cele

care le c o n s i d e r ă a d e v ă r a t e apesepe î n t r e r u p ă t o a r e l e care au a c e l e a ş i numere de ordine ca p r o p o z i ţ i i l e considerate a d e v ă r a t e .

Fie pentru exemplificare u r m ă t o a r e l e n = p r o p o z i ţ i i .

1. E x i s t ă dreptunghiuri care rlet o t o d a t ă r o m b u r ~ p ă t r a t e paralelograme. Acestea sint p ă t r a t e l e .

2. Cubitus este un os ituat l i n g ă o ulperoneu.

3. Genova este localitate în E l v e ţ Î l 4. Triclormetanul este un derivat !

h a l o g e n ă r i i unei a1chene.5. X 3 _ X 2 _ 2 x + 2 ~ 0 - + X E (- "" ,

--fi] U {I} U [.12, + c.c)6. Produsul scalar ar vectorilor a •

este prin d e f i n i ţ i e da t de reIapa a' b = asin (a,'Îl).

7. Produsul vectorial al vectorilor il 1este un vector al c ă r u i modul est

""-Ia x 1 = laII cos (a. b)

8. Iim 3 ' ( - l r = 3J:'.I__ 0- 3

9. Randamentul unei m a ş u u termiq

ideale nu depmde de natura fluidului utihzat. ci num de temperaturile absolu

ale izvoarelor teJmice cu care lucreaZi•m 3 . Ş I n a

10. . de electroni de c ă t r e sup r a f e ţ e l e meralice sub acpunea luminian:! loc indiferent de f r e c v e n ţ a r a d i a ţ i e

de inten ' tat fluxului luminos.Il . Poporul romAn s-a format Într-w

proces de lungi d u r a t ă ca un POPOI

romanic. ca urmare a c o l o n i z ă r i i ro

m a n i z ă r i i Lrlliane.

12. lntr-op e n o a d ă

de numai 165 d.ani are loc romSOIzarea Daciei Populat"d a c ă . insu d uI de usor culturaobiceiunle c r c d m ţ e l e romane.

DiDtre p r o p o z i ţ i i sint a d e v ărate: 1. S. 9 J1. 1_ Iar p r o p o z i ţ i i l e : 23. 4, 6. • 10 sint fal·

Ce k pc pozilii a d e v ă r a t e sînt ÎnsOilite fi de un punctaj care exprimI

de dificultate al f i e c ă r e i a OIpentru propozipa cu nr. 1 s1

1. CARACTERIST CI : n.: arbitrar, m.::: 5

• ,

,..------ --- - n n

II • I

• • ,1 2 • •• 1 2 • •• n 1 2 • •• n . . n •• •

•

•

!21 lu, 1 1

D249

0218 0238 D Z ~ D254

P 217 0247 0257

D 216 0226 0236 0256

o 0225 0235 0245

8/2/2019 Tehnium 12 1974


POT,J _BEI 1 POTI sA NG1,POT,1. SA DANSEZI T RE')

FARA NICI UNPERiCOL.

-BRADUl ASTA EPLIN CUPIESE DE 8GHI Booo o =: - . . - J

rAR ÎN SECOLUL

U R M Ă T O R INVIT

SÂ PETRECETI REVE-

CE.L 61 EDE UNDA o I

\ '-

DESEN DE ARH. ADRIAN ANDRONIG

UN MOMENT.

IUBITU LE7SAT

SCHIMB BANDA

-

fORM ABI IAM ca-MANDAT S.R. 2.11

MI

J ~ A M SPUS BA-REM ÎN NOAPTEA~ A S Ţ A sA V O R B E 8 T I ~ MAI PUT1N; POFTIM, #-4

. --. UA .. o o " 1.----"

..

8/2/2019 Tehnium 12 1974


PKR

AI, DINCUPRUE D,D9MM

URAAR ....PIULlTE-N

FOI 'DE VI

.-

MIII I I HI I I 't

U R E A Z Ă CITITORILOR S Ă I R E D A C Ţ I A REVISTEI "TEHNIUM"

NU TE MAI POTIINTELE(JECU EL ATUNCI 'CÎND BEA.u

POFTIM, IAR S,I-A PU'D ÎNF U ~ G r I U N E GENERATORUL DE

NUMAI PE MIRONOSITA

AIA ONVITI LA DANS'1

EU NU MAI'~ N T B U N Ă

PEN-TRU G-AM f ( l ) Ţ C O N S O O I T Ă 00 DE MI ÎN4INTEA EI?

' " ' - " / -

,\ I

)')1

SA-MI Auel APADISTI LATA; EU JlN

L . . : . : - : . . . . : . . I M ~ D l ETErICq

URRRRAo UCARIE 'MECANICA"

-- - - -

ROSP TARUL ACESTAA OST PROIECTAT

SPECIAL PENTRU

/fI? _.

,

ELIO v

-

® 'D o• p oo o

o o o-......;,.

--- ----

I-•

8/2/2019 Tehnium 12 1974


Din punct de vedere constructiv, s t a ţ u l e de telec o m a n d ă cu filtre acordate se s i t u e a z ă între s t a ţ i i l e monocanal s t a ţ i i p r o p o r ţ i o n a l e De aici r e z u l t ă evident faptul se pot o b ţ i n e mai multe comenzi pen

tru modelul redus În c o m p a r a ţ i e cu s t a ţ i i l e monocanal,dar mai p u ţ i n e comenzi f a ţ ă de s t a ţ i i l e p r o p o r ţ i o n a l e . Radioreceptorul are în c o m p o n e n ţ a sa un etaj ded e t e c ţ i e s u p e r r e a c ţ i e , trei etaje de amplificare de j o a s ă f r e c v e n ţ ă patru etaje selectoare în a c ă r o r i e ş i r e estemontat cîte un releu. Semnalul captat de a n t e n ă esteaplicat printr-un condensator de 10 pF pe bobina L 2,

care este c u p l a t ă cu o a l t ă b o b i n ă LI> m o n t a t ă în colectorul tranzistorului TI (2 SA 3 4 0 ~ Bobina L2 are 2,5 spirecu s î r m ă de Cu-Em, cu diametrul de 0,35 mm, iarLI are 10 spire cu s î r m ă de Cu- Em cu dia metrul de0,3 mm. Cele d o u ă bobine se e x e c u t ă pe o c a r c a s ă din

•material plastic cu diametrul de 8 mm, p r e v ă z u t ă cumiez reglabil. Bobina LI condensatorul C, f o r m e a z ă

.,

Ing. SERGIU F L O R I C Ă T6 semnalul este întors prmtr-un condensator C lO

(100 nF) pe baza tranzistorului T5 d u p ă ce în prealabila fost detectat de dioda D l.

Prin acest circuit de r e a c ţ i e p o z i t i v ă se o b ţ i n e oc r e ş t e r e a curentului de colector p î n ă la valoareacurentului de atragere a releului R. La contactele releelor R 1 R'2 se va lega electromotorul de a c ţ i o n a r e a mecanismului de d i r e c ţ i e ( f l I r ă revenire la z e r o ~ Princontactele releului R '3, este a c ţ i o n a t un alt releu R'4,ce i n v e r s e a z ă sensul de alimentare al elcctromotoruluide propulsie, iar prin contactele releului R'5 se întrerupe alimentarea electromotorului de propulsie. Inacest fel se o b ţ i n u r m ă t o a r e l e comenzi:

I - stop; 2 - înainte; 3 - înapoi; 4 - stînga;

5 - dreapta

I n d u c t a n ţ e l e se e x e c u t ă pe oale de f e r i t ă " 20 x 18 cus î r m ă de Cu-Em cu diametrul de O . ~ mm. Radioe m i ţ ă t o r u l are un oscilator pilotat cu cristal de cuart

A_-< 2Nlfi13,- -------< --< --..... .....------r------ .....---------.

:;:50f ' c

HOl- - X

n}I

100pF

3'10

EFT124

un circuit oscilant acordat pe f r e c v e n ţ a de 27,120 MHz.Condensatorul C2 (12 pF), care este montat Între colectorul emitorul tranzistorului TI ' îl face pe acesta

intreîn

regim deo s c i l a ţ i e , o s c i l a ţ i e

ac ă r e i f r e c v e n ţ ă

este în f u n c ţ i e c o n s t a n t ă de timp a grupului Rl C l .Ş o c u l de r a d i o f r e c v e n ţ ă SR F b l o c h e a z ă semnalul deî n a l t ă f r e c v e n ţ ă de a se scurge spre masa montajuluid a c ă nu a fost în întregime detectat. -unctul de f u n c ţ i o n a r e al tranzistorului TI este sta- 10bilit cu divizorul rezistiv R. , R2' ce m o d i f i c ă polariza- jJF+rea bazei.

Etajul este adus în apropierea pragului de a c r o ş a j , ceea ce-i permite o b ţ i n e r e a unei s e n s i b i l i t ă ţ i sporite,cu toate în a b s e n ţ a semnalului de Î n a l t ă f r e c v e n ţ ă apare la i e ş i r e a amplificatoarelor un f i ş î i t caracteristicmontajului de s u p e r r e a c ţ i e . D u p ă , amplificare, semnalul va fi aplicat unui etaj

selector, format dintr-U!I circuit oscilant L lC9 acordat

pe f r e c v e n ţ a F 1 a semnalului emis de r a d i o e m i ţ ă t o r . D a c ă pe baza tranzistorului T 5 este aplicat un semnala c ă r e i f r e c v e n ţ ă f este d i f e r i t ă de f 1, circuitul oscilantva prezenta o r e a c t a n ţ ă i n d u c t i v ă m i c ă , scurtcircuitîndpractic baza tranzistorului Ts cu masa montajului. In

momentul în care f r e c v e n ţ a semnalului incident f estee g a l ă cu f r e c v e n ţ a proprie f 1 a circuitului L lC9> reac- --=;::t a n ţ a i n d u c t i v ă c r e ş t e mult, aducînd tranzistorul T 5 în +stare de c o n d u c ţ i e , care c o m a n d ă tranzistorul T •.deschizîndu-l pe acesta Din colectorul tranzistorului

14

25nF

IjJF

10KJL

l -187 82 B3

2SA340 J(10PF 2S8475,.................. ::J'=":":: ---

!JnF

* ~ 1 2 p F

10flFKA- +

+-

- -

.,.1

'5 .,..-<

(2 SA 340), astfel ca circuitul oscilant LIC lucrelpe f r e c v e n ţ a de 27,120 MHz. Bobina LI este cuplai.,ductiv cu bobina L 2, care a s i g u r ă l e g ă t u r a dint

oscilator etajul final (2 N 1613).Bobina LI are 12 spire cu s î r m ă de Cu-Em cu di:

metrul de 0,4 mm, iar L2 are 2,5 spire cu s î r m ă Cu- Elcu diametrul de 0,5 nun. Cele d o u ă bobine se confeţ i o n e a z A pe o c a r c a s ă cu diametrul de 10 mm

Bobina Ll este c o n f e c ţ i o n a t ă din s î r m ă de Cucu diametrul de I rom se b o b i n e a z ă în aer pe udiametru de 12 mm avînd 16 spire (lungimea 22 mn:Bobina Ll î m p r e u n ă cu cele d o u ă condensatoaJsemlreglabile (600 pF) J o a c ă rolul unui filtru ColiIDentru eliminarea annonicilor.

Generatorul de a u d i o f r e c v e n ţ ă are un tranzistor (u n i j o n c ţ i u n e (2N2647), cu ajutorul c ă r u i a se o b ţ i semnalele « d i n ţ i de f e r ă s t r ă u » . F r e c v e n ţ a semnalul,

poate fi m o d i f i c a t ă cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r e l o r PP2, Pl P4 . Semnalul de la tranzistorul TI este aplic;unui tranzistor n.p.D. (M P 3 5 ~ care l u c r e a z ă ca u

comutator electronic ce c o m a n d ă un alt tranzist\(Tl) E F T - 1 2 ~ ( p . n . p . ~ Tranzistorul Tl « d e c u p e a z ă >emnalul de r a d i o f r e c v e n ţ ă al etajului final cu o frev e n ţ ă e g a l ă cu a semnalului de j o a s ă f r e c v e n ţ ă generade TI '

Tensiunea de alimentare a tranzistorului TI este stIb i l i z a t ă cu dioda DZ 303. R a d i o e m i ţ ă t o r u l este alimeltat de la patru baterii de tin «Pionier».

Tranzistoarele T5' T7' T 9 T11

sînt amplificatoare de tensiunepot fi folosite 2 SB 475 sau chiarEFT-353.T r a . n z i s ~ o a r e l e T6' T 8' T10' • T12

trebuie sa suporte un curem aecolector suficient pentru a n c l a n ş a rea releelor. Evident, EFT-323 saue c h i v a l e n ţ a lor poate fi m o n t a t ă .

10pF+

OA110

50KA

50KA

50J(A'"-.,

..L. fOnF-'-C9

: ţ 1 5 n

02loonf

D '"'3 -.,o.

8/2/2019 Tehnium 12 1974


De o d e o s e b i t ă atractivitate,atit pentru constructor cîtpentru prietenii s ă i , este o instalatie de tir electronic. Unda

•l u m i n o a s ă p r o d u s ă de becul B(cînd se a p a s ă pe contactul K)ajunge pe f o t o r e z i s t e n ţ a FSK1,care Î ş i m o d i f i c ă brusc valoarea.Saltul de tensiune este aplicatgrilei tubului T1 prin condensa-torul de 1 J1.F. Tubul T1 esteun tiratron de tip TG1-01j1,3.Tensiunea a p l i c a t ă aprinde tu-

bul releul R1 se a n c l a n ş e a z ă . La a n c l a n ş a r e se stabilesc con-

1 cu 2, iar 3 se desface4. în acest mod becul L1

p r i m e ş t e alimentare se aprin-de indicînd ţ i n t a (fotorezist e n ţ a ) a fost a t i n s ă .

De fapt, cînd contactul K afost a p ă s a t , se atrage reI eul R3care, a n c l a n ş î n d u - s e , s t a b i l e ş t e alimentarea pentru becul B princontactele 3 4. Contactele 1

2 ale releului R3 a l i m e n t e a z ă rei eul R2, care Î ş i închide con-

tactele 1 2. D a c ă ţ i n t a a fosta t i n s ă

releul R1 este anclan-ş a l . , alimentarea becului L2 este

1/1/'"1/'1/'

1

î n t r e r u p t ă de contactele 3 4d e s f ă c u t e . D a c ă ţ i n t a nu a fost a t i n s ă ,

R1 nu este a n c l a n ş a t , sînt stabilite contactele sale 3 4, releul R2 este a n c l a n ş a t a stabilit contactele sale 1 2becul L2 este aprins, ceea cei n d i c ă o l o v i t u r ă r a t a t ă .

Alimentarea cu energie pen-tru tiratron relee se face redresÎnd direct reteaua e l e c t r i c ă .

•Se c o n s t r u i e ş t e transformatorulTr, din care se a l i m e n t e a z ă înc ă l z i r e a tiratronului, alimenta-

rea be..cului B abecurilor L1

L2.

Pentru un autocontrol În telegrafie r e c o m a n d ă m realizareaunu i monitor. Cele d o u ă scheme indicate r e p r e z i n t ă variantec o r e s p u n z ă t o a r e În cazurile m a n i p u l ă r i i circuitului catodic(fig. 1) sau g r i l ă (fig. 2).

Alimentarea tranzistorului se culege pe r e z i s t e n ţ a R* inter-c a l a t ă În circuit. Valoarea acesteia d i f e r ă de la ca z la caz Înraport cu tubul folosit În etajul care se m a n i p u l e a z ă tensiunean e c e s a r ă tranzistorului utilizat.

Tr 1 este un transformator de i e ş i r e de la un aparat de radiocu tranzistoare (Albatros, Mamaia, Neptun etc.), cu difuzoruladecvat. Se r e c o m a n d ă ca r e z i s t e n ţ a R* fie f o r m a t ă din d o u ă r e z i s t e n ţ e de a c e e a ş i valoare În paralel (total avînd valoareac e r u t ă ) , pentru a preveni c r e ş t e r e a peste l i m i t ă a tensiunii, Încazul Întreru perii accidentale a r e z i s t e n ţ e i .

- -

L1

A s t f e ~ pe un miez cu s e c ţ i u nea de 5 cm 2

, t o l ă tip E 20, pen-tru primar se vor bobina 2 200 despire rt> 0,25, ia r în secundar,pentru 6,3 V se vor bobina 70 despire rt> 1,2, în continuare î n c ă 18 spire q, 0,35 (punctul pentru

8 V), de la care se scoate p r i z ă , î n c ă 187 de spire rt> 0.3. între

capete se culeg 24 V. Becul Beste de 6,3 V 0,3 A d u p ă cumse o b s e r v ă , este alimentat la 8 V,pentru a emite o l u m i n ă foarte

p u t e r n i c ă . Becurile L1 L2 se alimen-

R2 1 2

stabilovolt. Pragul de aprindereal tiratronului este fixat din po-tentiometrul cu valoarea de

•22 kQ pe care se a p l i c ă o ten-siune n e g a t i v ă o b ţ i n u t ă de la U2

s t a b i l i z a t ă cu tubul SG 2S.Becul B se m o n t e a z ă în teava

•unui pistol j u c ă r i e , la care sepoate a t a ş a o m i c ă l u p ă pentru focalizare.

Contactul K este to t În pistolfixat chiar pe t r ă g a c i . Releele au tensiunea de an

c J a n ş a r e de 12 V ş i . f i i n d c ă sîntalimentate de la tensiune mai

Dt

Sfj3S

324V ,.,.

SG2SV

t e a z ă cu 24 V, fiind becuri de24 V 5 W. Tensiunea de alimentare la anoda tiratronuluieste s t a b i l i z a t ă cu d o u ă tuburi

a

mare, au b r a n ş a t e în serie o rez i s t e n ţ ă de 10 kQ. E v e n t u a ~ print a t o n ă r i , a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă poateavea alte valori.

În n u m ă r u l u r m ă t o r , a c e a s t ă r u b r i c ă va prezenta: Emi-ţ ă t o r pe 27 MHz, Compresor de d i n a m i c ă , Convertor 432/144

MHz.

MANIPULATOR

----

1R*

•=

EFT323

22K: ; : 47n

Tr1

r----. Tr ' r - - - - - - ~ - - - _ _ ,

2- - - ~ - . . . ,

MAN/PULATOR

c # R*I Z ~ . 7 1 1<

221<

f/.7n

K)

15

8/2/2019 Tehnium 12 1974


•

•

Incontestabil, aparatele cele mai potrivite reproducerilor altor l u c r ă r i fotografice la m i c ă d i s t a n ţ ă sint cele reflex, singurele cu care cimpul este controlat determinat.

De fapt, chiar din clasa aparatelor reflex calitatea e n u n ţ a t ă nu e perfect v a l a b i l ă decit pentru celemonoreflex. Aparatele cu d o u ă obiective, unul f ă c i n d parte din sistemul de vizare reflex, sint p u ţ i n maigreu de folosit d a t o r i t ă n e c e s i t ă ţ i i de a fi deplasated u p ă vizare pe d i r e c ţ i a axei comune celor d o u ă obiective cu d i s t a n ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e i n t e r o b i e c t i v ă . A c e a s t ă o p e r a ţ i e i n l ă t u r ă eroarea de p a r a l a x ă carela d i s t a n ţ e mici nu mai poate fi n e g l i j a t ă .

Plecind a ş a d a r de la realitatea aparatele ne

reflex nu permit o incadrare cit de citc o r e c t ă

la dist a n ţ e l e uzuale pentru reproduceri (sub 1 m) dela c o n s e c i n ţ a acesteia, c o n s e c i n ţ ă care c o n s t ă infaptul obiectivele folosite sint construite pentrulucrul peste 0,7---{),9 m, se pare dezideratul propusde titlu n-ar putea fi realizat practic.

Cu ajutorul unui dispozitiv relativ simplu utili

zind inele prelungitoare, se poate lucra la d i s t a n ţ e mici foarte mici cu orice aparat cu vizare d i r e c t ă avind obturator focal (cu perdele). Este drept olimitare tot e x i s t ă : nu se pot fotografia subiecte inm i ş c a r e (fotografierea insectelor a animalelormici). Practica c u r e n t ă a amatorului presupunei n s ă o p e r a ţ i i de reproducere d u p ă fotografii sauoriginale de a l t ă n a t u r ă astfel incit limitarea menţ i o n a t ă nu i n t r ă in cimpul nostru de vedere.

Reproducerea cu aparate nereflex devine posib i l ă prin g ă s i r e a unor metode sau m o d a l i t ă ţ i delucru care ofere certitudine asupra a d o u ă lucruri: corecta incadrare corecta punere la punct

a obiectivului.Ambele c e r i n ţ e sint s a t i s f ă c u t e de dispozitivul

descris in continuare prin efectuarea tuturor operaI I l o r p r e m e r g ă t o a r e l u ă r i i imaginii pe un vizor de

control echivalent cu fereastra filmului.u r m ă r i m fig. 1. Aparatul de fotografiat (4) f ă r ă

obiective pus pe suportul mobil (2), a l ă t u r i de vizorul(3). Obiectivul este montat in suportul fix (1) pe carec u l i s e a z ă (ghidaj c o a d ă de r i n d u n i c ă ) suportul mobil.Vizorul este un geam mat, pe care cu un chenar emarcat formatul imaginii. S u p r a f a ţ a m a t ă corespunde cu fereastra filmului ca m ă r i m e p o z i ţ i e ins p a ţ i u . Se o b s e r v ă in aceste c o n d i ţ i i imaginead a t ă de obiectiv poate fi cu precizie d e t e r m i n a t ă , vizorul fiind situat exact in locul in care in mod normal se a f l ă filmul. O d a t ă p u s ă la punct imaginea, sed e p l a s e a z ă suportul mobil, aducindu-se in dreptulobiectivului aparatul fotografic se e f e c t u e a z ă fotog rafierea.

•

•

4(APARAT FOTO)

5SISTEM ; : : : ~ - . DEPRINDERE

Este u ş o r de dedus in cazul unor originale dea c e l e a ş i dimensiuni se f o t o g r a f i a z ă În continuare,nefiind n e c e s a r ă o n o u ă punere la punct.C o n s t r u c ţ i a d e s c r i s ă este a t a ş a t ă unei mese de

reproducere. Prin m a s ă de reproducere se Î n ţ e l e g e masa p r o p r i u - z i s ă cu o c o l o a n ă un b r a ţ pe carese prinde aparatul de fotografiat Modul de realizare al mesei nu i n t r ă În cadrul articolului de f a ţ ă . Dealtminteri, În r e v i s t ă s-au publicat se vor maipublica c o n s t r u c ţ i i de acest gen. Se poate folosi curezultate foarte bune un aparat de m ă r i t c ă r u i a i s-ai n l ă t u r a t cutia de l u m i n ă , condensorul in parteaportobiectiv cu obiectiv. Dealtfel se poate p ă s t r a obiectivul cu sistemul s ă u de punere la punct În

locul obiectivului original. Desigur vor fi necesareunele a d a p t ă r i dictate de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e construc-

•

tive ale aparatului de m ă r i t . C o n s t r u c ţ i a vizorului 8este destul de s i m p l ă . Este o cutie de t a b l ă s u b ţ i r e (ORIGiNAL(sau chiar din lemn) in care se a f l ă un geam matce este prins p o z i ţ i o n a t g r a ţ i e sistemului În treipuncte din desen. Geamul mat trebuie fie perfectparalel cu planul originalului planele principaleale obiectivului. D i s t a n ţ a de la obiectiv la geamtrebuie pe de a l t ă parte fie a c e e a ş i cu cea de laobiectiv la film. Sistemul in trei puncte permite rea-lizarea dezideratelor e n u n ţ a t e . Cum se face reglajul?Se o b s e r v ă geamul e impins de jos in sus de treiarcuri (4 8 mm diametru , 4 8 spire, 150 250 gf).De sus in jos a c ţ i o n e a z ă trei ş t i f t u r i filetate (M3) cus u p r a f a ţ a de contact r o t u n j i t ă ş l e f u i t ă . Ş t i f t u r i l e trebuie se deplaseze greu, de aceea filetul pecare el se r o t e ş t e va fi f ă c u t numai cu primii doi tarozidin serie (sau numai cu unul). Alezajul filetat sepoate face direct in aripioarele indoite din cutie (ca

in desen), d a c ă tabla este destul de g r o a s ă saulipind de ea mici p i u l i ţ e (nestandardizate), confecţ i o n a t e ad-hoc. Gaura pentru filet, În cazul pri meivariante, nu se va da cu un burghiu, ci se va facecu un dorn, astfel Încit se o b ţ i n ă un perete circular r ă s f r i n t , n u m ă r u l spirelor posibile de o b ţ i n u t fiind mai mare. Deplasînd egal cele trei ş t i f t u r i , sem o d i f i c ă d i s t a n ţ a obiectiv-planul imaginii. Deplasîndinegal ş t i f t u r i l e , se r e g l e a z ă paralelismul m e n ţ i o n a t . cel de b a z ă fiind dintre planul imaginii planul ori-ginalului.

Dimensiunile geamului mat vor fi mai mari (cu15 20 mm pe fiecare dimensiune p l a n ă ) decit formatul imaginii marcate centric printr-un chenar.Deoarece e greu de presupus se va apela la sistemul de reproducere descris pentru alte formate maimari de 24x36 mm , pe desene s-a notat 24x36.Î n ă l ţ i m e a cutiei este de 25---'lO mm. Peste cutie

COSITORI

(SAU ~ / T U I T PENTRU AL

•

se poate monta un capac de p r o t e c ţ i e ca cel diflg . 3 sau u ~ u l simplu, de tip a p ă r ă t o a r e , ca in fig.In detallul din fig. 3 este r e d a t ă o v a r i a n t ă cu o g l i n d ăcare permite o vizualiza re l a t e r a l ă .

S-ar putea s u r p r i n d ă lipsa unor cofe precisAutorul s-a fent dea mai mult decit unele valo

orientative i n d i c a ţ i i cu caracter f u n c ţ i o n a l cons t ~ u c t u ~ pentru ca constructorul, preluind schemp n n c l p l a l ~ c o n s t r u c t i v ă , . se adapteze cu u ş u r i n ţ ~aparatuluI avut, matenalelor p o s i b i l i t ă ţ i l o r constructlve personale. Dealtminteri, dimensiunile VOfi stabilite repede u ş o r de constructorul cepurces la lucru.

3

•

8/2/2019 Tehnium 12 1974


• •Geamul mat se pune cu partea m ă t u i t ă in jos.

Reglarea se face intr-o p o z i ţ i e oarecare a dispozitivului pe c o l o a n ă , folosind drept original un desenliniar, eventual cu n o t a ţ i i literare. Reglajul estevalabil pentru orice p o z i ţ i e a aparatului pe c o l o a n ă . EI se v e r i f i c ă din t1 mp in ti mp, mai ales d a c ă cutiaeste din lemn ( i ş i m o d i f i c ă dimensiunile in timp).C o m p a r a ţ i a se face chiar cu aparatul foto c ă r u i a ise d e t a ş e a z ă capacul i se pune un mic geam matin locul filmului (cu partea m a t ă in jos). Se r e g l e a z ă imaginea cu diafragma complet d e s c h i s ă . Se m i ş c ă suportul mobil: aducindu-se vizorul in dreptul imagini., se face reglajul geamului cu cele trei ş t i f t u r i filetate.

Tn cele descrise mai sus s-a admis neexplicitexistenta unei extensii a obiectivului. Prin extensiese i n ţ e l e g e pentru noi deplasarea planului imaginii,in cazul d i s t a n ţ e l o r de fotografiere mai mici decitcea mai m i c ă i n s c r i s ă pe montura obiectivului, f a ţ ă de fereastra filmului. A c e a s t ă deplasare se face Însensul p r o p a g ă r i i maselor luminoase, fiind o deplasare p o z i t i v ă . Pentru ca imaginea se formeze Înplanul normal, obiectivul va trebui deplasat in sensnegativ cu o m ă r i m e e g a l ă . Practic, acest lucru seface introducind inele prelungitoare. u r m ă r i m figurile 5 6. Dimensiunea «a» corespunde distanţ e i dintre planul filmului planul de a ş e z a r e a obiectivului pe inelul portobiectiv. Extensia «e» corespunde in a c e a s t ă s i t u a ţ i e d i s t a n ţ e i de la f a ţ a inelului portobiectiv la planul de a ş e z a r e a obiectivului.Inelele prelungitoare se fac de diferite grosimi,

cel minim tiind uzual de 5 mm. De aceea in dimenslonarea suportului mobil a celui fix va trebuiţ i n e m cont de a c e a s t ă valoare e = d+e

1+e

2=

(e1

nu poate fi nul, deoarece ar exista riscul

celor doi s u p o r ţ i in m i ş c a r e r e l a t i v ă ) . Pentrud " 3 ..3,2 mm se ia g1 = 1 ..1,2; e

2= 0,8 ...1,2 astfel

incit g1 +e "'" 5 mm.D a c ă d > ~ , 2 mm se m a j o r e a z ă extensia g +e2

=5 + ( d ~ , 2 ) ; g2 pe de a l t ă parte se alege astlel incit

aparatul nu se sprijine pe suportul mobil. Contactul aparat-suport mobil se face numai pe s u p r a f a ţ a de a ş e z a r e a inelului, s u p r a f a ţ ă ce corespunde unui

LI M/TATORI

.

I

ELEMENTELASTIC

PRESOR

CUTIAAPARATULIII

MOBIL

SUPORT ~ n r

I

CUTIA

.--I'APARATUWI

~ _ J D U $ ~ __ INEL PORT OBIECTIV

• •

•

mic alezaj cu prag În suportul mobil caracterizat prinvaloarea g e. Se ia g astfel ca g e <p.L u n g i m e ~ s3j,ortului ~ o b i l «1» es& d ~ t a t ă dem ă r i m e a vizorului a aparatului fotografic. Aparatul fotografic se a ş a z ă pe lung, cu butoanele in oriceparte, d u p ă cum convine la manevrare. Cota «c»r e p r e z i n t ă d i s t a n ţ a cu care se d e p l a s e a z ă suportulmobil corespunde intervalului dintre centreleaparatului vizorului.L ă ţ i m e a «m» a suportului mobil e d i c t a t ă de

ţ i m e a zonei de ghidare «r»; m = r + (6-10). L ă ţ i -mea «r>l

r e z u l t ă prin

m ă r i r e a c o n s t r u c t i v ă a valorii«O inel», r = ~ i n e i + (10-15). Cota «n» a supor

tului, f i x ă , poate fi oricare, cu c o n d i ţ i a n >r .

Kota K ::>< 5-7 mm. L ă ţ i m e a f i ş i i l o r de alunecaref = 2 4. Cota y;;o9. Cele d o u ă butoane de fixare(6) sint oarecare, avind un filet M3--M4. Obiectivulse i n f i l e t e a z ă in alezajul filetat c o r e s p u n z ă t o r dinsuportul fix. Sint posibile d o u ă valori M39 x1 (obiective sovietice neti pizate) M42 x 1 (obiective tipi

zate i n t e r n a ţ i o n a l ) . Obiectivul se m o n t e a z ă direct sau prin interme,

diul unor inele prelungitoare.O v a r i a n t ă s i m p l i f i c a t ă este cea s u g e r a t ă de fig. 7.

Deoarece e x e c u ţ i a ghidajului a suportului mobilnu e o t r e a b ă chiar a ş a de u ş o a r ă , se poate r e n u n ţ a la ele. Se face un suport fix simplu, pe care se puneaparatul foto ( b i n e i n ţ e l e s , pe inelul portobiectiv).Vizorul se face inchis in p_artea de jos, avind un inelportobiectiv a s e m ă n ă t o r . Intii se r e g l e a z ă imagineape vizor apoi acesta se i n l o c u i e ş t e cu aparatul

foto.Trebuie avut g r i j ă ca s u p r a f e ţ e l e de a ş e z a r e s ă

fie perfect plane netede. Ele trebuie fie negremat (cu e x c e p ţ i a inelului aparatului). Acest aspectse o b ţ i n e prin brumare, d a c ă piesa e din o ţ e l , sauvopsire pentru alte metale. Vopsirea se face cu unstrat de grosime m i n i m ă . Pentru e t a n ş a r e f a ţ ă del u m i n ă se p l a s e a z ă o g a r n i t u r ă s u b ţ i r e de cauciucin jurul inelului (fig. 6). Aparatul s t ă presat g r a ţ i e unui sistem de prindere (5), care este redat in fig. 8.C o m p o n e n ţ a sistemului modul de lucru se desprind prea clar din desen pentru ca mai d ă m e x p l i c a ţ i i suplimentare.

S-ar putea ca vizualizarea imaginii pe un ecrana ş a de mic c e a r ă un efort prea mare in cazulunor d e f i c i e n ţ e de vedere.

In a c e a s t ă s i t u a ţ i e se poate construi o m i c ă cutiede l u m i n ă , foarte s i m p l ă deloc p r e t e n ţ i o a s ă , carese pune deasupra vizorului. Geamul mat va fi in

acest cazm i r ă

de control.S i m p l ă e f i c i e n t ă ,

o

PORT-O B l l C Ţ / V

D

m

OBIECTIV

6

•

•

astfel de m i r ă se face zgiriind cu o p i a t r ă de geamgiu ceva a s e m ă n ă t o r cu ceea ce se vede in f i g u r ă ( f ă r ă cifre). PlJnerea la punct a obiectivului se fiiceprin proiectarea mirei pe planul originalului. O imagine c l a r ă cu d i a f r a g m ă complet d e s c h i s ă corespunde punerii corecte la punct. Cutia de l u m i n ă cuprindeun bec, o o g l i n d ă c o n c a v ă (se poate r e n u n ţ a la ea,dar in acest caz se v o p s e ş t e in alb interiorul cutiei)

un geam mat cu rol de condensor (care poateel lipsi, mira jucind un rol de condensor). Imaginea

o b ţ i n u t ă va fi neuniform l u m i n a t ă , dar acest lucrunu c o n t e a z ă deoarece incadrarea punerea lapunct se pot face.

Ca s u r s ă de l u m i n ă se f o l o s e ş t e un bec o b i ş n u i t de 4 0 ~ W (mat sau opal de dorit) sau un becpentru p r o i e c ţ i e de 20 W/6,3 V, in care caz e necesarun transformator.

Dimensiunile cutiei sint dictate de bec. Filamentul becului trebuie fie centric f a ţ ă de m i r ă . Cîtevag ă u r i mici pentru aerisire cutia este gata.

DRAGI CITITORI,

Prin reinnoirea abonamente or la re-

vista «Tehnium» pe anul 1975 p u t e ţ i fiin p e r m a n e n ţ ă la curent C1I noile idei

scheme pentru c o n s t r u c ţ i i in dome-

niile electrotehnicii, electronicii, auto-m a t i z ă r i i etc.

Pentru reinnoirea abonamentelor pe

anul 1975, a d r e s a ţ i - v ă neintirziat facto-

rilor p o ş t a l i difuzorilor de p r e s ă di n

intreprinderi i n s t i t u ţ i i sau oficiilor

p o ş t a l e . Costul unui abonament este de 6 lei

trimestrial, 12 lei semestrial 24 leianual.

/-- - - - - -------------,

r\ ...._---_.

----

---, -2

---

•I•1

•

----

-

- -

9

i j '

+--+-+

I

I

17

8/2/2019 Tehnium 12 1974


CE ESTE

O BATERIE

DE ACUMULATOARE?

Z 1

Este binecunoscut faptul pornirea

buna f u n c ţ i o n a r e a unui motor

depind de starea bateriei de acumulatoare.

De aceea, controlul

echipamentului electric al unui autovehicul

incepe cu bateria de acumulatoare.

Pentru m ă r i r e a duratei de f u n c ţ i o n a r e a bateriei de acumulatoare,

c u n o a ş t e r e a f u n c ţ i o n ă r i i , î n t r e ţ i n e r e a exploatarea in c o n d i ţ i i optime

se impun ca o necesitate s t r i n g e n t ă .

o baterie de acumulatoare se compune din mai multe acumulatoare,montate in serie. Pentru a o b ţ i n e tensiunea n e c e s a r ă , fiecare acumulatorare aproximativ 2 V. Un acumulatoreste format dintr-un n u m ă r de placipozitive negative, p l ă c i l e negativefiind totdeauna mai multe cu una,aceasta pentru a se putea utiliza ambele s u p r a f e ţ e ale p l ă c i l o r pozitive(fig. 1).

Fiecare p l a c ă este f o r m a t ă dintr-ung r ă t a r - scheletul p l ă c i i - c o n f e c ţ i o -nat din aliaj de phJmb antimoniu,acoperit cu o p a s t ă n u m i t ă m a s ă a c t i v ă . I n i ţ i a l , masa a c t i v ă este un amestec

2

- DENSITOMETRU

-

oxizi de plumb, l i t a r g ă , miniu deplumb, bi trioxid de plumb, amestecat cu acid sulfuric. D i s t a n ţ e l e dintre

p l ă c i fiind foarte mici, pentru a nuse scurtcircuita in exploatare,se mont e a z ă intre ele n i ş t e p l ă c i s u b ţ i r i izolatoare, foarte poroase, numite separatoare. Se folosesc separatoare dinlemn, din p o l i c l o r u r ă de vinil etc.

Pentru a putea fi u t i l i z a t ă , o baterjede acumulatoare trebuie f o r m a t ă . Intimpul f o r m ă r i i , prin introducerea p l ă c i -lor într-o s o l u ţ i e de acid sulfuric a p ă d i s t i l a t ă (electrolit) prin punerea lor

sub tensiune la un curent continuu, ser e a l i z e a z ă transformarea masei activein peroxid de plumb la p l ă c i l e pozitive

in plumb spongios la p l ă c i l e negative.

In magazinele de specialitate bateriile de acumulatoare se g ă s e s c formate de fabrica constructoare In d o u ă variante: cu p l ă c i l e umede sau uscate.In primul caz, d a c ă separatoarele sintdin materiale plastice pentru a puteafi u t i l i z a t ă , este n e c e s a r ă o r e i n c ă r c a r e a bateriei timp de numai aproximativ10 ore. D a c ă separatoarele sint dinlemn, pentru punerea bateriei in exploatare se face mai intii o i n c ă r c a r e timp de 40 de ore, d u p ă care se inlo-c u i e ş t e electrolitul cu un altul cu odensitate dt! 1,28 kgJdm 3

• Se I a s ă apoiciteva ore de repaus, d u p ă care se mair e i n c a r c ă p u ţ i n . D a c ă bateriile au p l ă c i l e uscate,

deoarece d u p ă formare acestea aufost d e s c ă r c a t e , ele se i n c a r c ă timpde 50-60 de ore, tiind umplute cuelectrolit cu o densitate i n i ţ i a l ă de1,13 kg/dm3

•

CUM SE INCARCA O BATERIEDE ACUMULATOARE?

De o mare i m p o r t a n ţ ă pentru durabilitatea unei baterii este modul cumse face Î n c ă r c a r e a ei. T n c ă r c a r e a seface cu curent continuu, o b ţ i n u t deobicei prin redresarea curentului al-

>---3 ternativ de la r e ţ e a la curentul indicatde fabrica constructoare. In lipsa altor

date se r e c o m a n d ă curentul normal

1DISPOZITIVPENTRU TURNAREAELECTROLITULUI -

•

q de i n c ă r c a r e ca fiind egal cu 0,00 oridin capacitatea n o m i n a l ă a bateriei.I n c ă r c a r e a se face cu a c e a s t ă valoarecind elementele sint d e s c ă r c a t e com-plet, la un curent pe j u m ă t a t e , cindelementele sint p a r ţ i a l d e s c ă r c a t e saucind temperatura electrolitului este

-•

---

18 - -

•

--_

-

----

5 prea mare (40 45° C). Astfel, o bateriede 12 V, cu o capacitate de 50 Ah sei n c a r c ă la inceput cu un curent de 4 A

apoi la un curent de 2 A. S f i r ş i t u l î n c ă r c ă r i i se a p r e c i a z ă prin a p a r i ţ i a

Ing. MIRCEA N Ă S T A S de bule de gaz 7n c a n t i t ă ţ i masive (apr i ţ i a «fierberii»). Pentru verificare, dUIo p e r i o a d ă de o o r ă , se incepe incI!carea din nou. D a c ă fierberea incel

d u p ă 2 minute, se poate considera (bateria este bine î n c ă r c a t ă . O aprlciere mai c o r e c t ă se face prin m ă s u l ' l rea d e n s i t ă ţ i i electrolitului sau a telsiunii acumulatorului. O mare a t e n ţ trebuie a v u t ă nu se supraincarcacumulatorul, c ă c i se poate desprinomasa a c t i v ă de pe p l ă c i .

inaintea i n c ă r c ă r i i este necesar 5

se execute o serie de o p e r a ţ i i , dintrcare cele mai importante sint: c u r ~ ţ i r e a bateriei de praf umezeallc u r ă ţ i r e a bornelor pentru realizareunui bun contact electric; scoaterecapacelor de umplere, verificarea nivE

lului de electrolit ( p i n ă la 10-15 mndeasupra p l ă c i l o r ) . D a c ă nivelul esmai coborit, se c o m p l e t e a z ă numai ca p ă d i s t i l a t ă ; determinarea p o l a r i t ă ţ bornelor bateriei. Este deosebit dlimportant se monteze l e g ă t u r i I ! unind bornele cu a c e e a ş i polaritatide la baterie de la redresor; in cazuprimei i n c ă r c ă r i sau d u p ă ce s-a executat electrolitul (in acest caz, se vid e s c ă r c a in prealabil acumulatorul) SE

p r o c e d e a z ă la umplerea bateriei C

electrolit.Electrolitul se p r e g ă t e ş t e intr-un va

de plumb, c e r a m i c ă , s t i c l ă sau mate·rial plastic, turnînd acidul sulfuric inapa d i s t i l a t ă . Deoarece procesul arloc cu degajare de c ă l d u r ă , acidusulfuric se t o a r n ă cite p u ţ i n . Pentr

evitarea arsurilor se m a n i p u l e a z ă acidul sulfuric cu m ă n u ş i din materiaplastic. Densitatea se m ă s o a r ă cu udensimetru cu p a r ă (fig. 2), citini n d i c a ţ i i l e la marginea i n t e r i o a r ă meniscului din tubul de s t i c l ă . Pentrumplere, pentru a se o b ţ i n e niveluoptim in baterie, este bine se folos e a s c ă dispozitivul din fig. 3. Se ill

troduc ţ e v i l e 1 2 prin gura de alimentare a unui element al bateriels p r i j i n ă pe g r ă t a r u l de p r o t e c ţ i e ţ e a v a 2Aerul p ă t r u n d e prin ţ e a v a 1 lichiduse scurge din s t i c l ă in cuva elementului. In momentul în care lichiduatinge nivelul normal, s u p r a f a ţ a electrolitului inchide orificiul ţ e v i i 1curgerea se o p r e ş t e . (Dispozitiv pentru turnarea electrolitului.)

iNTRETINEREA BATERIEI

DE ACUMULATOARE

Bateria de acumulatoare se v e r i f i c ămai intii controlind cum este f i x a t ăin cutie. Se ş t e r g e apoi cutia de noroi

de electrolit se c u r ă ţ ă orificiilde aerisire. Este bine ca ultima ş t e r -gere se f a c ă cu o s o l u ţ i e cu 10"/amoniac sau cu bicarbonat.

Tn timpul iernii, capacitatea tensiunea scad, motiv pentru care estnecesar se m e n ţ i n ă in p e r m a n e n ţ ăbateria î n c ă r c a t ă . La temperatura d0°C, capacitatea ajunge la 65"/0 dinvaloarea n o m i n a l ă , iar la _18°C estde numai 25%. De asemenea, cu cibateria este mai d e s c ă r c a t ă cu atimai mare este pericolul de î n g h e ţ a r ea electrol itului. Din acest motiv, inf u n c ţ i e de c l i m ă se alege densitateelectrolitului: mai mare in regiunile cutemperaturi s c ă z u t e . M ă r i r e a densit ă ţ i i m ă r e ş t e i n s ă pericolul de sulfatare

8/2/2019 Tehnium 12 1974


a p l ă c i l o r . Pentru ţ a r a n o a s t r ă , densi

tatea electrolitului la 15° C este de1,28 kgJdm3 pentru un acumulator

i n c ă r c a t . Din timp in timp, se v e r i f i c ă gradul

de d e s c ă r c a r e a bateriei. Verificarea

se face fie prin m ă s u r a r e a d e n s i t ă ţ i i electrolitului, fie prin m ă s u r a r e a ten

siunii la bornele acumulatorului.

Un acumulator prin d e s c ă r c a r e i ş j m i c ş o r e a z ă densitatea electrolltului.

S-a constatat o reducere cu 0,01 a

d e n s i t ă ţ i i corespunde cu o m i c ş o [ a r e ac a p a c i t ă ţ i i acumulatorului cu 5-6%.

In tabel se dau caracteristicile electro

litului pentru diferite s i t u a ţ i i ale acu

mulatorului:

DENSITATEA ELECTROLITULUI

D e s c ă r c a t complet

I n c ă r c a t p u ţ i n c ă r c a t 60%ă r c a t 100%

1,12+1,1 41,16+1,18

1,20+1 ,261,28+1,30

Tensiunea acumulatorului ses o a r ă cu ajutorul voltmetrului cu f u r c ă (fig . 4). Aparatul are d o u ă rezistente:rezistenta 3 de 0,018-0,020 se t o l o s e ş te la baterii cu c a p a c i t ă ţ i de 40-65 Ah,

iar r e z i s t e n ţ a 1 de 0,Q10-0,012 pentru

acumulatoare cu c a p a c i t ă ţ i de 70-100 Ah. Se l u c r e a z ă cu ambele rezis

t e n ţ e la bateriile de acumulatoare cuc a p a c i t ă ţ i de 100-135 Ah. Se c o n s i d e r ă

un element este bine i n c ă r c a t atunci cind tensiunea lui sub s a r c i n ă este mai mare de 1,7 V, fiind s t a b i l ă timp. de 5 s. La o s a r c i n ă p a r ţ i a l ă , tensiunea unui element al bateriei

este c o r e s p u n z ă t o a r e aceleia i n d i c a t ă in tabel.

100%75%

50%

25%d e s c ă r c a t

1,7-1,8

1,6-1,7

1,5-1,6

1,4-1,5

1,3-1,4

Tnainte de m ă s u r a r e se desface

dopul orificiului de turnare al electroli

tulUl. Durata i n c e r c ă r i i nu trebuie

g u r a n ţ a unui automobil depinde defrinelor sale. Un sistem de fri

nare In stare b u n ă a s i g u r ă reducereavitezei de c i r c u l a ţ i e d u p ă d o r i n ţ a conduc ă t o o f e r ă posibilitatea opr irii in tr-u n timp scurt o b u n ă imobilizare aautovehiculului in perioada de s t a ţ i o -nare.

Starea t e h n i c ă a sistemului de frina rese a p r e c i a z ă prin d i s t a n ţ a p a r c u r s ă deautomobil din momentul cind Incepe

frinareap i n ă

cind seo p r e ş t e

(de exemplu, pentru autoturisme se a p r e c i a z ă c ă o frlnare la o v i t e z ă de 30 km/h, pe od i s t a n ţ ă de p l n ă la 7 m, i n d i c ă o staret e h n I c ă b u n ă ) . O frlnare c o r e c t ă seo b ţ i n e cind toate r o ţ i l e f r i n e a z ă simultan, forta de frinare fiind a c e e a ş i .

Verificarea sistemului de frlnare seface atit la frina de picior (de serviciu)cit la frina de m i n ă .

Frina de m i n ă a c ţ i o n l n d asupra jocu

lui discurilor ( s a b o ţ i l o r ) rotilor din spate,reglarea ei se face prin modificareac o r e s p u n z ă t o a r e a acestor jocuri, conform indicatiilor date de firma constructoare.

Frina de picior se c o n s i d e r ă biner e g l a t ă cind se o b ţ i n e frlnarea c o m p l e t ă a autovehiculului la j u m ă t a t e a curseipedalei de frinare. Cind se e l i b e r e a z ă pedala, toate r o ţ i l e trebuie se defrineze.

Una din v e r i f i c ă r i l e cerute este l e g a t ă de cursa l i b e r ă a pedalei de f r l n ăA c e a s t ă c u r s ă , m ă s u r a t ă in dreptu lpedalei, este in general de 5-8% dincursa t o t a l ă a pedalei de frinare (fig. 1) .Ea se m ă s o a r ă cu o r i g l e t ă , d u p ă ' ce inprealabil s-a verificat d a c ă nu cumva

15,7+17,719,8+22

24-29,731 ,5 + 33,5

- 10 + -1 3-17+ - 22

-27+ -57-66+ -70

t r e a c ă de 5 s. Pentru ca contactele

aparatului nu se a r d ă se conecteaza

mai intii la bornele elementului unul

din b r a ţ e l e furcii, a p ă s i n d u - s e puternic,

apoi c e l ă l a l t b r a ţ . D u p ă m ă s u r a r e , virfurile voltmetrului se ş t e r g cu oc i r p ă i n m u i a t ă in ulei. Nu se v e r i f i c ă acumulatorul mai mult de o d a t ă pe

l u n ă . Nu putem incheia f ă r ă amintim

de principalele d e f e c ţ i u n i ale unei

baterii de acumulatoare: a u t o d e s c ă r carea sulfatarea.A u t o d e s c ă r c a r e a are loc cind nu se

u t i l i z e a z ă timp indelungat o baterie

de acumulatoare, d a t o r i t ă i m p u r i t ă ţ i l o r din p l ă c i sau din electrolit, care conducla formarea in p l ă c i a unor pile sau

elemente galvanice. O d a t ă cu m ă r i r e a temperaturii, procesul de a u t o d e s c ă r care c r e ş t e : la 40° C a u t o d e s c ă r c a r e a este de 2-3 ori mai a c c e l e r a t ă decit

la 2O°C. In mod normal, la 24 de ore,o baterie i ş i m i c ş o r e a z ă capacitatea

cu 1-2%.Sultatarea p l ă c i l o r se produce cind

bateria r ă m i n e un timp mai indelungat

p a r ţ i a l sau complet d e s c ă r c a t ă . Prin

sulfatare se reduce capacitatea bate

riei se m ă r e ş t e r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă .

pedala se f r e a c ă de covor sau de garn itura de cauciuc prin care trece prinpodea axul pedalei.

in cazul cind nu corespunde. Ia fri nele cu a c ţ i o n a r e h i d r a u l i c ă , folosite laautoturisme (schema este i n d i c a t ă Infig . 2), se r e g l e a z ă cursa b e r ă prinmodificarea lungimii t ijei de impingerea pistonului pompei centrale.

In cazul frine or cu s a b o ţ i , intre s a b o ţ i tambur trebuie existe un anumit

joc, a c ă r u i valoare este i n d i c a t ă defabrica constructoare. D a c ă nu e x i s t ă acest joc, ca urmare a b l o c ă r i i pistoanelor in cilindrii de la r o a t ă , a arcuri orslabe sau rupte ale s a b o ţ i lor, a unuireglaj g r e ş i t sau cind se u i t ă frina dem i n ă t r a s ă , mecanismul de frinare seI n c ă l z e ş t e foarte mult se poate deteriora. Un joc prea mare reduce eficacitatea sistemului de frinare.

Reglarea se face d u p ă i n d i c a ţ i i l e uzinei constructoare, de exemplu, la M-461se p r o c e d e a z ă astfel:

- se d e m o n t e a z ă roata;- se desface capacul care a c o p e r ă

fereastra de vizitare de pe tambur;- se desfac p i u l i ţ e l e de asigurare

se rotesc ş u r u b u r i l e de reglaj p i n ă seo b ţ i n e un joc de O,1~ , 3 mm intresabot tambur. Jocul se v e r i f i c ă intrei puncte cu o l a m ă c a l i b r a t ă la capete

la mijlocul sabotului. Este de doritca jocul minim fie la partea i n f e r i o a r ă a garnituri or;

- se string p i u l i ţ e l e de asigurare aş u r u b u r i l o r de reglaj se m o n t e a z ă capacul din tambur r o ţ i l e . D u p ă reglare se face o p r o b ă de frl

nare, u r m ă r i n d u - s e ca toate rotile

De aceea, pentru evitarea acestui pro

ces, este necesar ca bateria fie in

p e r m a n e n ţ ă i n < ! ă r c a t ă (peste 50-60%).

De asemenea, pentru prevenirea sulfa

t ă r i i pentru regenerarea masei active

nefolosite in d e s c ă r c ă r i l e p a r ţ i a l e , estebine ca trimestrial, sau cel p u ţ i n o d a t ă pe an, se f a c ă un ciclu de d e s c ă r c a r e - i n c ă r c a r e . D e s c ă r c a r e a se facelent. cu un bec de m i c ă intensitate.

J

VOLTMETRU

CU F U R C Ă

z

1

frlneze la fel nu se i n c ă l z e a s c ă tamburul unei r o ţ i .

La m a ş i n i l e p r e v ă z u t e cu frine disc(<<Dacia» 1100, «Renault»-10 etc.), frlnele au un dispozitiv care r e g l e a z ă inmod automat jocul dintre p l ă c i l e defrict iune disc. Valoarea acestui joceste l i m i t a t ă la 0,7 mm.

Uneori, cind se a p a s ă pe pedala defrinare, se o b ţ i n e o frlnare s l a b ă aparesenzatia e x i s t e n ţ e i unui resort. Dintre

diferitele cauze care pot duce laa c e a s t ă

comportare, m e n t i o n ă m e x i s t e n ţ a aerului sau a vapori or de lichid din instal a ţ i e , racordurile flexibile care se d i l a t ă cind se a p a s ă pe p e d a l ă , s a b o ţ i i de f r l n ă g r e ş i t c e n t r a ţ i sau d e f o r m a ţ i etc.; ceamai f r e c v e n t ă este prima.

Pentru scoaterea aerului din sistemulde frinare se p r o c e d e a z ă astfel:

- se c u r ă ţ ă capacul orificiului deumplere al rezervorului se umple

acest rezervor cu lichid de f r i n ă de aceI a ş i sort cu cel existent in i n s t a l a ţ i e ;

- se c u r ă ţ ă de praf noroi ventilulde e v a c u a ~ e a aerului de la cilindrul def r i n ă de la roata din spate, din dreapta(se scoate c ă p ă c e l u l de cauciuc sau sed e ş u r u b e a z ă dopul filetat):

- se i n ş u r u b e a z ă (tig. 3) un ş t u ţ prev ă z U l cu un furtun de cauciuc, cu o lungime de 350-400 mm. C a p ă t u l liber alfurtun ului se introduce intr-un vas des t i c l ă , umplut pe j u m ă t a t e cu lichid def r i n ă ;

- se deschide cu 1/2-1/4 de t u r ă ventilul de aerisire;

- se a p a s ă brusc pe pedala de frinare se I a s ă apoi r e v i n ă inapOi,lin. Din c a p ă t u l furtunului introdus in

4

\ \11111'1111,

•

2

3vas ies bule de aer (vapori). O p e r a ţ i a se r e p e t ă p l n ă cind nu mai apar bulede aer;

- ţ i n i n d pedala a p ă s a t ă , se Inchideventilul de aerisire, se d e ş u r u b e a z ă ş t u ţ u l

cufurtunul

decauciuc

se punedopul sau c ă p ă c e l u l din cauciuc (fig. 3).rn timp ce se scoate aerul din sistem,

se u r m ă r e ş t e nivelul lichidului din rezervor. Nu este permis ca rezervorul

se g o l e a s c ă complet, deoarece inacest caz i n t r ă din nou aer in i n s t a l a ţ i e

8/2/2019 Tehnium 12 1974


Introducerea unui asemenea amplificator m ă r e ş t e sensibilitatea selectivit a t ~ a , î m b u n ă t ă ţ e ş t e raportul semnal!zgomot, reduce i n f l u e n ţ a antenei asupra

acordului a t e n u e a z ă r a d i a ţ i i l e prina n t e n ă ale oscilatorului local.

Partea de intrare în amplificator, respectiv cuplajul a n t e n e ~ fiind t r a t a t ă în

n u m ă r u l trecut al r e v i s t e ~ vom insistaacum numai asupra p ă r ţ i i de i e ş i r e a cuplajului cu etajul mixer. în cazuletajului cu tub electronic, sarcina etajului poate fi cu circuite cuplate aco;date

au cu s a r c i n ă n e a c o r d a t ă . La schema din fig. 1, cuplajul prin in

d u c t a n ţ ă m u t u a l ă pellnite se variezefactorul de transfer prin v a r i a ţ i a cuplajului Între bobine, putîndu-se în felulacesta se o b ţ i n ă ori o amplificarem a x i m ă , ori o selectivita te o p t i m ă .

în schema din fig. 2, sarcina etajulUieste o b o b i n ă de ş o c pentru a nu deza

corda circuitul oscilant, care se mont e a z ă în grila etajului u r m ă t o r , induct a n ţ a ş o c u l u i trebuie fie de cel p u ţ i n 15 - 20 de ori mai mare decît inductanta

•

circuitului acordat. De obicei, în acesteetaje se folosesc pentode, amplificareafiind d e t e r m i n a t ă de r e l a ţ i a A = SZa,În care S este panta tubului, iar Za

i m p e d a n ţ a circuitului de s a r c i n ă . La montajele cu cuplaj inductiv am

plificarea depinde dl: i n d u c t a n ţ a mut u a l ă aintre î n f ă ş u r ă r i .

A = s z a ~ în care M = KJ L 1L 2 ;

coeficientul K are o valoare mediede 0,25.Cînd constructiv sînt impuse anumite

circuite oscilante, amplificarea etajuluipoate fi m ă r i t ă numai prin folosireaunor tuburi cu p a n t ă foarte mare. P î n ă nu demult, valorile o b i ş n u i t e pentru

panta tuburilor erau de 1,4-2,5 mAfV;actualmente, se construiesc frecvent tuburi la care panta poate avea 14-22

mAfV. T o t u ş i amplificarea etajului nupoate fi m ă r i t ă mult, din considerentede stabilitate.

Constructiv se vor lua maximum dep r e c a u ţ i i pentru separarea circuitelorde intrare f a ţ ă de cele de i e ş i r e , întrucîtambele lucrînd în a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă , etajul poate autoosci1a.D a c ă amplificatorul are mai multe

etaje, amplificarea t o t a l ă este e g a l ă cuprodusul a m p l i f i c ă r i l o r etajelor (cînd sîntfolosite tuburi electronice). Amplificatoarele de r a d i o f r e c v e n ţ ă echipate cutranzistoare constructiv d i f e r ă de amplificatoarele echipate cu tuburi. Un astfelde amplificator este prezentat în fig. 3

este tipul cel mai r ă s p î n d i t . Antena sec u p l e a z ă la circuitul acordat printr-uncondensator de valoare m i c ă (10 pF)

tocmai ca acordul circuitului nu fiei n f l u e n ţ a t de parametrii antenei.întrucît i m p e d a n ţ a de intrare a unui

tranzistor este m i c ă , cuplajul circuitului

de intrare c ă t r e b a z ă se face pe o p r i z ă a b o b i n e ~ altfel circuitul ar fi puternicamortizat, factorul de calitate ar fi mult

redus implicit selectivitatea.Sarcina etajului este a p e r i o d i c ă , a d i c ă

în locul unui circuit oscilant este mon

t a t ă o r e z i s t e n t ă de 1 kn. Stabilitatea•t e r m i c ă este a s i g u r a t ă de grupul RC

A •

montat m emitor.Dezavantajul acestui sistem de ampli

ficator c o n s t ă în faptul c ă , existînd doar

un singur circuit acordat, selectivitateaatenuarea f r e c v e n ţ e i imagine nu sînt

mai mari ca la un receptor f ă r ă amplificator de radio f r e c v e n ţ ă , singurul s ă u aport fiind ameliorarea s e n s i b i l i t ă ţ i i .

Un etaj cu s a r c i n ă a c o r d a t ă este prezentat în fig. 4. La intrare, cuplajul cutranzistorul se face inductiv, printr-oÎ n t ă ş u r a r e a bobinei cu p u ţ i n e spire. în

colector este montat to t un circuit acordat, iar cuplajul cu etajul u r m ă t o r se

face to t inductiv.Acest gep de amplificator este folositnumai în gama undelor scurte, asigurînd, pe l î n g ă o s u b s t a n ţ i a l ă amplificare, selectivitatea d o r i t ă . în general,acoperirea gamelor de f r e c v e n ţ e recepţ i o n a t e fiind destul de î n g u s t ă , circuitulacordat (ca s a r c i n ă ) este indicat a fimontat în radioreceptoarele pentru traficul de radioamatori.

R e c e p ţ i o n a r e a emisiunilor SSB impu

ne chiar utilizarea a d o u ă circuite acordate la intrare, cuplate foarte slab Întreele, iar ca s a r c i n ă to t d o u ă circuite

acordate saud o u ă

etaje amplificatoare,ambele cu sarcini acordate, separarea ad o u ă statii vecine cu emisiuni SSB fiind•o o p e r a ţ i e destul de d i f i c i l ă . în tehnicaundelor ultrascurte toate receptoareles u p e r h e t e r o d i n ă sînt echipate cu amplificatoare RF, dar acestea vor fi prezentate separat.

Spre exemplificarea unei c o n s t r u c ţ i i de amplificator de r a d i o f r e c v e n ţ ă , prez e n t ă m în fig. 5 o parte din schema radioreceptorului «Riga»-10. La intrare,semnalul din a n t e n ă este cuplat inductiv, deci fiecare g a m ă are o î n f ă ş u r a r e în acest scop. în plus, gamele undelor

medii lungi au cîte d o u ă circuiteacordate (la intrare). Sarcina etajuluieste f o r m a t ă din circuite acordate peunde scurte pentru m ă r i r e a s e l e c t i v i t ă ţ i i .

Acest lucru s-a putut realiza ÎntruCÎtecartul de f ~ e c v e n ţ e pe aceste game estedestul de redus. în unde medii lungi,sarcina etajului amplificator de radiof r e c v e n ţ ă este a p e r i o d i c ă , f o r m a t ă doar

din rezistenta R 7 cu valoarea de 22 kn•Pentru atenuarea semnalelor cu frec-

v e n ţ a e g a l ă cu cea a semnalului def r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , în anodul tubu

-lui 6 K 3 este montat circuitul rezonant

deriva ţ i e L 13 C25. La r e z o n a n ţ ă , impedanta acestui circuit fiind foarte mare,

•a t e n u e a z ă puternic semnalele perturba-

toare.

R a d i o c o p s t r u c ţ i i pentru î n c e p ă t o r i

• Radioreceptorul superhetero

d i n ă • Amplificatorul de r a d i o f r e c v e n ţ ă

Ca-yO

• E m i ţ ă t o r MA în 144 MHz• Radioreceptor O-V-3

labo ratoru I electron istu lu i

• C o n s t r u i ţ i - v ă un osciloscop• Determinarea parametrilor in

d u c t a n ţ e l o r • Capacimetru

De la cititorii revistei

• Traforaj elect ric• Polizor de m î n ă • Indicator de s u p r a î n c ă r c a r e • Sortarea tranzistoarelor

Autodotarea laboratoareloratelierelor ş c o l a r e

• Mijloace tehnice pentru Î m b u n ă -t ă ţ i r e a procesului de instruire

•

Tehnium-revelion

Sport t e h n i c ă •

• S t a ţ i i de t e l e c o m a n d ă • Tir electronic

• Monitor CW

Fototehnica

• Reproducerea cu aparate nereflex

Auto-moto

• Bateria de acumulatoare

• Frînele

Util- frumos-modern

• Arta de a locui frumos• L u m i n ă si culoare

Tehnium-magazin

• A u t o m a t i z ă r pentru pomul de. -Iarna

• Cuvinte Încrucisate• Actualitatea c o s m o n a u t i c ă • Stiti calculati• • •

• FilatelieRadioservice

• P o ş t a r e d a c ţ i e i • C o n s u l t a ţ i i TV

3

8/2/2019 Tehnium 12 1974


•

•

-

Ne-am mutat de curînd Într-o n o u ă l o c u i n ţ ă , sau nepropunem, pbate, t r a n s f o r m ă m , printr-o mai i n s p i r a t ă a ş e z a r e a mobilei, printr-o redistribu re a surselor de l u m i n ă , vechiul nostru apartament. in ambele s i t u a ţ i i vom reflecta,f i r e ş t e , asupra mobilierului pe care vrem sau nu s ă - I p ă s t r ă m , s ă - I investim cu o n o u ă f u n c ţ i o n a l i t a t e , s ă - I Înnoim ..prin intermediul unor elemente de culoare, printr-un plus(un accent) de l u m i n ă . De unde de la ce vo m Începe?

o o r i g i n a l ă n o p t i e r ă g l i s a n t ă - pe4 rotile - cu o t i j ă v e r t i c a l ă (preferabilm e t a l i c ă ) pe care pot culisa 2---,'3 l ă m p i , cu d i r e c ţ i o n ă r i absolut f u n c ţ i o n a l e .

o f e r e a s t r ă cu multe ochiuri dreptunghice, mici, poate aspira - vezifoto .. - la o tratare .• « g r a f i c ă » amin

tind de vitralii. Dar un penel inspiratar izbuti mult ma i mult decît acestefolii desenate, lipite ..

20

•

care sînt dincolo de a ş a - z i s a « i n s p i r a ţ i e de moment»criteriile e x i g e n ţ e l e , prin e x c e l e n ţ ă obiective, ale v i e ţ i r a ţ i o n a l e , moderne? Gradul de c u l t u r ă c i v i l i z a ţ i e ele·ment decisiv pentru felul de a f i a gîndi aJ omului '74 ni !

a f e c t e a z ă În fond tot ceea ce c o n s i d e r ă m a fi Însumatol(estetic f u n c ţ i o n a l ) conceptul de confort? Randamen"tu l o r i c ă r e i a c t i v i t ă ţ i creatoare direct lucrative, de studiere, de c o n c e p ţ i e este girat, În fond de modul În carene o r g a n i z ă m odihna, t impul liber, de priceperea (exper i e n ţ a ... arta) de a ne organiza cî t mai p l ă c u t l o c u i n ţ a , contextul

a m b i a n ţ a de fiecare zi, intr-un cuvînt:

c ă m i n u l . Nu Î n t î m p l ă t o r , În absolut toate documentele progra

matice ale devenirii noastre În t imp larg d e z b ă t u t e Îna c e a s t ă p e r i o a d ă se pune un accent deosebit pe ridicarea b u n ă s t ă r i i materiale spirituale, pe organizareacrearea c o n d i ţ i i l o r optime pe care le i m p l i c ă odihna, v i a ţ a de familie, petrecerea t impului liber. De aici pornind, unplus de argument Între a discuta, cu m a x i m ă c o n c r e t e ţ e , diversele criterii e x i g e n ţ ă ale v i e ţ i i r a ţ i o n a l e , moderne,multiplele elemente, simple dar, deseori, uitate, care po ti n f l u e n ţ a pozitiv ambianta l o c a t i v ă , confortul.

-"

-<

8/2/2019 Tehnium 12 1974


-

E x p e r i e n ţ e l e au fost categorice: o a m b i a n ţ ă 1 0 c a t i v ă incorect l u m i n a t ă a f e c t e a z ă direct evident, negativ comportamentul d i s p o z i ţ i a psih i c ă ; o a b u n d e n ţ ă de griuriÎn colorit, În e g a l ă m ă s u r ă , a c c e n t u e a z ă starea de obos e a l ă scade s i m ţ i t o r randamentul o b i ş n u i t e l o r a c t i v i t ă ţ i casnice. S o l u ţ i a ? Iluminareac o r e c t ă a Î n c ă p e r i l o r , dar, maiales, o il uminare... n u a n ţ a t ă , d i f e r e n ţ i a t ă , În stare p u n ă În valoare mobilierul, creeze

În interiorul a c e l o r a ş i camere a m b i a n ţ e distincte.

D o u ă - t r e i surse de l u m i n ă locale, de mai m i c ă intensitate(fiecare În parte) se dovedesc,aproape f ă r ă e x c e p ţ i e . mult

-Baia b u c ă t ă r i a par solic ite cu pre

culoarea. • S o l u ţ i a ? Mai întîi, p l ă c i de i a n ţ ă colorate (au a p ă r u t în c o m e r ţ ) , iar În al doilea rînd , un mobilier - cel deb u c ă t ă r i e n e a p ă r a t - vopsit În culori vii.

o i n a l ă punere În valoare, to t prinin t- .med iu l culorii, a unei «treceri» di nt r-o

l f l e Într-alta .. Mocheta, draperia, tapetul,deplin armonizate, s u p l i m e n t e a z ă efectul.

Un v estiar .. Cercuri concentrice, inspiratn u a n ţ a t o u r s ă l u m i n o a s ă c e n t r a l ă secor l iti tuie Într-un element de decor de c e r t ă or i!1fnalitate. Secretul Î n s ă r ă m î n e impresionanta armonie t i c ă .

5o l a m p ă de birou, de felul celor folosite de p r o i e t a n ţ i la iluminarea

pl i l l ! fetei. Dar elementul decisiv al acestu i o l ţ de lucru» il constituie,e r v a ţ i dv., «cadrajul» co lori stic, l ini i le de verde, ga lben

negru care par s ă - I delimiteze.

4

Ing. DOREL DORIAN

mai avantajoase decIt o obisnu i t ă l u s t r ă , c e n t r a l ă , de plafon.Veiozele, l ă m p i l e de birou, l ă m pile d i r e c ţ i o n a t e f u n c ţ i o n a l , l ă m p i l e - r e f l e c t o r dincolode faptul le vom folosi succesiv, economic s c h i m b ă ne-Întrerupt a m b i a n ţ a . oferindu-nelumina cea mai b u n ă pentru oactivitate sau alta. Abajurul ,dar, mai ales, forma «linia»acestor l ă m p i de birou contribuie ele În mod decisiv laconstituirea unui «decor»agreabil. Dar lumina nu poatefi d e s p r i n s ă de colorit... Oiluminare i n s p i r a t ă , Într-un

context coloristic viu, solicitant.sau, d i m p o t r i v ă , odihnitor.ne poate incita spre ~ t u d i u , l e c t u r ă , d i s c u ţ i i ş i , respectiv,

-

&

-

-

repaus, l i n i ş t e , somn.S p e c i a l i ş t i i În d e c o r a ţ i u n i in

terioare r e c o m a n d ă , de r e g u l ă , alegerea unei culori fundamen-tale În acord cu mobilatapetul utilizarea apoi, cuefecte foarte interesante, a diverselor n u a n ţ e ale culorii deb a z ă . În camerele de zi, caÎn cele rezervate copiilor sefolosesc, d i m p o t r i v ă . asociericoloristice vii, mai p u ţ i n «clasice», uneori chiar cu anumitev i o l e n t ă r i ale o b i ş n u i t u l u i . Deosebit de interesant este faptul c ă , Într-o to t mai mares u r ă , noul colorit viua f e c t e a z ă Î n c ă p e r i l e auxilia

re: b u c ă t ă r i a baia, terasa(dar despre toate acestea, fotografiile a l ă t u r a t e , s p e r ă m , oi z b u t e a s c ă s ă s p u n ă mai

mult). Un ultim aspect: folosirea to t mai i n s i s t e n t ă a mochetelor colorate, a p e r n u ţ e l o r fantezi, a draperiilor interioare,a unor d e c o r a ţ i u n i de peretenu n e a p ă r a t tablouri În stare

Învioreze mult o a m b i a n ţ ă , uneori chiar În pofida mobilierului. Dar toate acestea rec l a m ă , Î n c ă o d a t ă , o iluminare c o r e s p u n z ă t o a r e . Or,În acest domeniu, mai multdecît r e c o m a n d ă r i l e teoretice,se dovedesc utile sugestiilepractice ş i . . . e x p e r i e n ţ a dv.,Încercarea «pe viu». Î n c e r c a ţ i deci c o m u n i c a ţ i - n e rezultatele ( ş i concluzii e) la care a ţ i ajuns. Cu s c h i ţ e , desene -atunci cînd nu este preagreu cu 2-3 fotografii.t e p t ă m scrisorile dv.!

-

8/2/2019 Tehnium 12 1974


220V

1

2.2.0V

T

3

LA=!:!SECULEJE +

'2V

•14 BeCURI 18V

5 8ECURi 6,3V- - - - - -

-

1 ~ F ZxEFT35S

1

2

R

4

LA8ECULElE

•

5

ORIZONTAL: 1) Unul dintre pionierii p r e l u c r ă r i i petrolului care c o n s t r u i e ş t e la Rifov. l î n g ă P l o i e ş t i . prima r a f i n ă r i e de petrol din ţ a r a n o a s t r ă (a treia dinlume). 2) Fluviu peste care inginerul Anghel Salignya construit intre 1890--1895 un important pod. carela acea vreme era cel mai lung din Europa al treileadin lume - Gaz cu miros caracteristic, un agent oxidant puternic, folosit in trecut la sterilizarea apei.3) Fructe - Aliaj al fierului cu carbonul. folosit de

Anghel Saligny in locul fierului pudlat la construireapodului de la C e r n a v o d ă (pl.). 4) Arbore cu lemn tare- T a i n ă . 5) Succes - A m a l g a m a ţ i i in vechea chimie.6) Unul din pionierii a v i a ţ i e i r o m â n e ş t i care in jurulanului 1900 propune «un nou balon dirijabil de f o r m ă s f e r i c ă , cu un sistem de propulsie din d o u ă elice»

In ş u n t ! - Leon B r ă i l e a n u . 7) in vagonete! - Carel u c e ş t e . reflectind lumini multicolore. 8) i l 1 $ ă U a t ă Atom sau m o l e c u l ă care are un ex.c.es de s a r c i n ă elect r i c ă de un anumit semn. 9) Curent (a,br - Do'am(abr.) - D o u ă sute! 10) Om de ş t i i n ţ ă român (n. 1905).specialist in mecanica fluidelor. l'romotorul introducerii in ţ a r a n o a s t r ă a incerclrilor pe lJIodele hidraulice.11) O j u m ă t a t e de t o n ă ! - La intrare In r a f i n ă r i e ! -C l a s ă (abr.). 12) Miner din S drimb care la s f î r ş i t u l secolului al XVIII-lea conc pe c o n s t r u i e ş t e o m a ş i n ă de s p ă l a t minereul adus din plerii (Munteanu) - Eleval lui Bacaloglu. cel care conduce pentru prima d a t ă o c a t e d r ă de electricitate la Universitatea din B u c u r e ş t i . U) Inginer (1866 1959). unul dintre cei mai v a l o r o ş i energeticieni români. autor al unor descoperiri devaloare m o n d i a l ă - Organ de l e g ă t u r ă intr-un sistemtehnic.

VERTICAL: 1) Renumit geolog român. intemeieto-

Ing. L MIHAI

la cadrul simbolic festival pomului dei a r n ă ş i - a u adus c o n t r i b u ţ i a i m a g i n a ţ i a priceperea p ă r i n ţ i i copiii, a r t i ş t i i de-coratorii, iar actualmente chiar specia-l i ş t i i in e l e c t r o n i c ă .

De la simple impociobiri cu globuris t e l u ţ e , ghirlande artificii, o iluminaref e e r i c ă , c o m b i n a t ă cu jocuri de lumini

. chiar cu sunete onomatopeice, sint acce-sorii moderne ce c o m p l e t e a z ă in modadecvat atmosfera de basm s ă r b ă t o a r e . În cadrul familial, constructorul amatorva c ă u t a de fiecare d a t ă noi sistememontaje de a u t o m a t i z ă r i , insistînd cu pre-

c ă d e r e asupra i l u m i n ă r i i . P r e z e n t ă m cititorilor n o ş t r i cîteva su-gestii simple, cu posibilitatea de realizarechiar de cei mai p u ţ i n e x p e r i m e n t a ţ i constructori amatori' ( ş i cu p o s i b i l i t ă ţ i materiale modeste).

O g h i r l a n d ă cu becuri, a l i m e n t a t ă directde la r e ţ e a u a e l e c t r i c ă de 220 Veste pre-z e n t a t ă În fig. 1. Se vor conecta În serie14 becuri de 18 VjO,1A. Alimentarea dela p r i z ă se face cu un cordon bifilar, apoil e g ă t u r a Între becuri cu s î r m ă de co-nexiuni i z o l a t ă În pvc. Toate punctele deinterconexiune vor fi izolate cu b a n d ă izolatoare. Becurile pot fi fixate În soclurisau pot fi interconectate prin sudarea

firelor. Cine p o s e d ă un transformator dela un aparat de radio, la Î n f ă ş u r a r e a de6,3 V poate conecta circa 5 becuri de6,3 V/0,3 A (fig. 2).

rul ş t i i n ţ e i solului in ţ a r a n o a s t r ă realizatorul primeih ă r ţ i a tipurilor de sol din România - Ţ e a v ă . 2) Celmai de s e a m ă c e r c e t ă t o r român in domeniul chimieipetrolului. inventatorul unui procedeu de r a f i n ă r i e s e l e c t i v ă a petrolului cu ajutorul bioxidului de sulflichid - Nume masculin. 3) Fizician român. cunoscut pentru c o n t r i b u ţ i a sa in domeniul e l e c t r i c i t ă ţ i i fizicii razelor X. constructorul unui electroscop care-ip o a r t ă n um el e - Sandu Dumitru. 4) Vine pe la gene

- Separat in p rima f a z ă - Ingine r român . c e r c e t ă to r competent al istoriei c ă i l o r noastre feroviare.5) C a d ă ! - Ingine r român. autorul unei i n v e n ţ i i tehnice de ameliorare a lignitului. procedeu prin care ser i d i c ă s i m ţ i t o r pDterea c a l o r i c ă a acestui tip de c ă r bune. prin reducerea c o n ţ i n u t u l u i de a p ă - La i e ş i r e din u z i n ă ! 6) Rîu in U.R.S.S. - G r e u t ă ţ i marcate Înt r e b u i n ţ a t e la c î n t ă r i t - A c ir cu la t pentru prima d a t ă pe p ă m î n t u l patriei noastre în 1856. intre O r a v i ţ a B u z i a ş . 7) Istoric român contemporan (Vasile) - Inginer român (1 1925). care a Îndrumat proiectat~ o n s t r u i r e a unor locomotive cu p e r f o r m a n ţ e ridicatepe vremea sa. 8) in urma trenului! - Mari u n i t ă ţ i industriale. 9) S u r s ă e n e r g e t i c ă a unor mori de peteritoriul patriei noastre - De unul singur (fig.). 10)O r a ş pe Valea Prahovei unde Anghel Saligny construi e ş t e primul pod de cale f e r a t ă din beton simplu -Cutie! - G r ă m e z i de fin. 11) A ş a cum trebuie. fie- Localitate În Panama - Nicolae Jianu. 12) I n s u l ă inDodecanez - Inginer român. primul din lume care ao b ţ i n u t acetilena din gaz metan. brevet înregistratapoi in 42 de ţ ă r i (Martin) - Ţ a r a care a l ă t u r i deRomânia a brevetat noul sistem de foraj al lui IonBasgan.

Tn fig. 3 apare o i n s t a l a ţ i e a u t o m a t ă dealimentare a d o u ă ghirlande.

Din transformatorul T În secundar sec o n e c t e a z ă o punte redresoare, din carep r i m e ş t e alimentarea releul R. Condensa-torul C, În paralel pe bobina releu lui,c r e e a z ă constanta de timp de basculare.Alimentarea celor d o u ă ghirlande se faceprin contactele 3 5 din contactul mobil4. Valoarea condensatorului C este cu-p r i n s ă Între 100 1 000 ).lF.

Releul R poate fi de 12 sau 24 V inf u n c ţ i e de el se va stabili tensiunea red re .

s a t ă . Puntea redresoare este de tipuB 30 C 400. O s c h e m ă cu d o u ă relee pentrualimentarea a 4 ghirlande cu becuri estep r e z e n t a t ă În fig. 4. În s c h e m ă au fost

prezentate releele modul lor de inter-conexiune, alimentarea fiind i d e n t i c ă cucea din fig. 3.

Sistemul de comutare a u t o m a t ă a ba-c u l e ţ e l o r poate include chiar tranzis-toare. A ş a , de exemplu, circuitul bascu-lant din fig. 5 u t i l i z e a z ă d o u ă tranzistoareo b i ş n u i t e pnp, alimentate la 9 sau 12 V.Din cele d o u ă p o t e n ţ i o m e t r e de 10 kn50 kn se s t a b i l e ş t e timpul de basculare.

Montajul poate fi realizat cu tranzis-toare npn, dar in acest caz se vor schimbaconexiunile condensatoarelor ale bate-riei de alimentare.

D i c ţ i o n a r : AAA. ONE. D - NA. OCU. UNIA.

Prof. Gheorghe B R A Ş O V E A N U - U R L A T I

8/2/2019 Tehnium 12 1974


- -r.ing. FLORIN ZAGANESCU

• Anal za Îndepli n i i a c t i v i t ă ţ i lor

programate pentru anul 1974 În scopulp r e g ă t i r i i e x p e d i ţ i e i s p a ţ i a l e sovietoamericane «Soiuz-Apollo», care va avea loc În iulie 1975, a putut constata ur-

•m ă t o a r e l e : a) au fost realizate, testateau primit certificatul de omologare(pentru Îndeplinirea principalelor cer i n ţ e ) adaptorul universal sistemul«androgin» de cuplare-decuplare; b) aufost efectuate toate întîlnirile de lucruale echipelor de a s t r o n a u ţ i ; c) p r e g ă t i -rea membrilor echipajelor la simulatoarele celor d o u ă nave a fost termin a t ă în p r o p o r ţ i a s t a b i l i t ă ; d) noul tipde n a v ă s o v i e t i c ă m o d i f i c a t ă a dat rezultatele scontate verificate cu ocazial a n s ă r i l o r «Soiuz»-14 15; e) î n s u ş i r e a terminologiei de specialitate în ambele

{ bi de c ă t r e membrii echipajelor s-a• ' [ ;U: ş u r a t conform programului; f) nuau a p ă r u t m o d i f i c ă r i d e c a l ă r i care

afecteze termenul de 15 iulie pentrustart

ţ i o n a l . Este evident, deoarece plasareape o r b i t ă , asigurarea d o t ă r i i a aducerii (readucerii) echipajelor de pe«Spacelab» se va efectua cu ajutorul«navetelor cosmice».

• I n t e r c o n d i ţ i o n a r e a programelor

• Programul de dezvoltare a rachetei lansatoare de s a t e l i ţ i «Avioane» sed e s f ă ş o a r ă În mod c o r e s p u n z ă t o r , respectîndu-se graficul prealabil stabilit,au declarat o f i c i a l i t ă ţ i l e care r ă s p u n d de acest program

» «Space Shutle» (nai c ă ) devine to t mai e v i d e n t ă .

~ u m p a n le vest-europene angrenatepri ontracte cu NASA, la realizarea

or el mente dispozit ive sau sistemep o n e n ţ a marelui laborator spa

înt interesate În î n s u ş i r e a pro

ra i de zboruri ale naveteis p a ţ i a l e ,

u p ă ce acest sistem V? deveni opera-

• În anul 1975 se prevede, în afarazborului «Soiuz-Apollo» (care va polariza a t e n ţ i a Întregii l u m i ) ş i a l a n s ă r i l o r de s a t e l i ţ i artificiali, noi l a n s ă r i de naveautomate, spre Marte Venus, precum

ş i , probabil, continuarea trimiterii unors t a ţ i i automate sovietice spre L u n ă .

f "-

.., ,

sorul poate schimba butonul b i p o i ţ i o -nal în p o z i ţ i a P, iar elevul va c ă u t aprin L n c e r c ă r i ( d a c ă astfel nu a r e u ş i t

d i s t i n g ă corect p r o p o z i ţ i i l e a d e v ă r a t e de cele false.

Aparatul permite examinarea elevilorîn alte variante. De exemplu, d a c ă

dintre p r o p o z i ţ i i l e propuse sînt a d e v ă -rate doar _4, atunci profesorul, d u p ă cea ordonat cele 4 p r o p o z i ţ i i d u p ă punctaj ,poate programa pe rîndul 1, p r o p o z i ţ i a de punctaj 1; pe rîndul 2, p r o p o z i ţ i a depunctaj 2; pe rîndul 3, p r o p o z i ţ i a depunctaj 3; pe rîndul 4, p r o p o z i ţ i a depunctaj 4; pe rîndul 5, p r o p o z i ţ i a depunctaj 5.

Pentru elevi se ivesc cazurile:I 2 3 4 4 = nota 10r 2 3 4 4 = nota 91 2 3 4 4 = nota 81 2 3 4 4 = nota 71 2 3 4" 4" = nu p r i m e ş t e n o t ă T 2" 3 4 4 = nu p r i m e ş t e n o t ă . m azul în care numai trei p r o p o z i ţ i i

sînt a d e v ă r a t e , atunci programarea sepoate face astfel : pe rîndul 1, p r o p o z i ţ i a de punctaj 1; pe rînd u I 2, propozi ţ i a depunctaj 2; pe rîndui 3, p r o p o z i ţ i a depunctaj 3; pe rîndul 4, propozi depunctaj 4; pe rîndul 5, p r o p o z i ţ i a de

punctaj 5.

Pentru elevi se ivesc cazurile:1.2.3.3.3 = nota 101.2.3.3.3 = nota 91.2.3.3.3 = nota 81.2.3 = nu p r i m e ş t e n o t ă . Referitor la o b i e c ţ i a c ă elevul ar putea

o b ţ i n e note a p ă s L n d la Lntîmplare pebutoane, facem o b s e r v a ţ i a în cazulunui aparat cu caracteristica m = 5n = 12 pentru ca elevul o b ţ i n ă Lnt î m p l ă t o r cel p u ţ i n nota de trecere, pro

babilitatea este 1,2% .Pentru a o b ţ i n e o n o t ă de cel p u ţ i n 6,probabilitatea este de 1%, iar pentru ao b ţ i n e nota de cel p u ţ i n 8, probabilitatea este de aproximativ 0,6%.

Pentru un aparat cu caracteristicilem = 5 n = , 15, probabilitatea ca elevul

o b ţ i n ă Î n t î m p l ă t o r cel p u ţ i n nota detrecere este de 0,4%, iar pentru a o b ţ i n e n o t ă de cel p u ţ i n 7, probabilitatea estemai m i c ă de 0,3% .M e n ţ i o n ă m în cadrul cercului de

m a t e m a t i c ă al elevilor anului In S,1973/1974, Licej.J! ne. 2 R o ş i o r i i de Vede,s-a construit un aparat în genul mai susexpus, avînd caracteristici n= 9 m=3 .(schema II).

Este bine î n ţ e l e g e m c ă în locul Ln

t r e r u p ă t o a r e l o r putem folosi f i ş e . Deasemenea subliniem aparatul con

struit pentru doi elevi poate fi multiplicat pen tru o c l a s ă de elevi. El estede dimensiuni aproximative de 50 x 50 x30 mm poate fi a ş e z a t pe banca adoi elevi.

•

• la t u r a ţ i a de 100 r o t a ţ i i / s e c u n d ă , om a ş i n ă e l e c t r o s t a t i c ă , d u p ă 50 de r o t a ţ i i . i n c a r c ă un condensator cu capacitatea- de

10)lF la tensiunea de 1 000 V. Care a fost

curentul debitat ce putere a produsm a ş i n a r

• C ircuitul din figur a ă t u r a t ă se a lim e n t e a z ă cu ~ n s i u n e a de 100 V. Ce cant itate de electrici t ate se a c u m u l e a z ă in

condensatoru l C = 1JlF r

10Q

251:232

2S2

C 1)tFlZ Q

• Un circuit de c o m a n d ă este alimentat

dintr-o s u r s ă cu t.e.m. de 40 V.

Elementul de e x e c u ţ i e ar e o putere de

100 W f u n c ţ i o n e a z ă cu tensiunea de 20 V.

L e g ă t u r a intre s u r s ă consumator se

face printr-un cablu bifilar cu r e z i s t e n ţ a de 4fl.

P ă t r u n d e r e a prafului a umezelii, din

cauza d e t e r i o r ă r i i i z o l a ţ i e i , la j u m ă t a t e a cablului, se traduce prin c r e ş t e r e a curen

tului debitat de s u r s ă in acest caz instru

mentele vor indica 8 A.se calculeze curentul prin r e z i s t e n ţ a

p a r a z i t ă ·puterea c o n s u m a t ă de a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă .

OCROTIREA NATURII

Cele 6 valori ale non emisiuni filatelice in1 i-tulate «Ocrotirea .naturii - Flori» parte

dintr-o f r u m o a s ă serie de avînd

ca t e m ă «flora». Actuala spe-cii rare, deosebite, care

niul floricol al ţ ă r n nervoca ( p e s m ă , mon-

tana (lalea55 b.; •xn

. cC:11a (tisa)ko chyi mirda r) 1,75 1.;na n m 2.75 .; Dianthlls spiculi

de mun e) 3.60 1.

m ă r c i l o r sînt 27X 42 I l l iD. Ti-În 4 culori. .arul

De a mai fost editat un plic «prima

zi» ş t a m p i l ă s p e c i a l ă .

8/2/2019 Tehnium 12 1974


M o ţ ă ţ ă i a n u Marin - Maglavit, Jud. DoljSe poate folosi schema e l e c t r i c ă cu un cap

pentru 4 piste. Nu f a c e ţ i griji, orice motor demagnetofon este bun.Ing. AJbu Horia - Cluj ;Pompiliu D ă n e s c u - Y07

AUT;' ing. D. C o d ă ~ - P i t e ş t i ; ing. D. D ă v ă ricu - Cmiova; ing. N. Dobrescu - B u c u r e ş t i ; dr. L. Bologh - T i m i ş o a r . a ; B ă b u ţ ă Gh. - Bucur e ş t i ; M u r e ş a n u David - Blaj; Savu llie - Slobozia; Savin Vasile - Galati

•Materialele trimise de dv. au fost r e ţ i n u t e pentruo e v e n t u a l ă publicare.Balogh Csabo - DevaA ş t e p t ă m materialul promis spre publicare.B u d a l ă Marian - B u c u r e ş t i Ne p u t e ţ i trimite alte c o n s t r u c ţ i i ale dv. Ultimul material sosit la r e d a c ţ ie nu Î n t r u n e ş t e c a l i t ă ţ i l e de publicare.Ing. Ardeleanu L a u r e n ţ i u - Roman

CondeJ1satorul de 20.11 F se c o n e c t e a z ă cu bomaminus la colectorul tranzistorului T3, a ş a cumapare în s c h e m ă . Desigur, OC 16 pot ti folosite. A l e g e ţ i din r e v i s t ă orice s c h e m ă de redresor pe care o d o r i ţ i . Stirbu D. - SuceavaNu s f ă t u i m depanati singur aparatul.A p e l a ţ i la serviciile unui specialist.Savu Dan - C o n s t a n ţ a l n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă de pe b i c i c l e t ă d e p ă ş e ş t e puterea o b i ş n u i t ă a unui dinam, deci renuntati laea. tn rest, la multiplele Î n t r e b ă r i despre apa'ratede radio magnetofoane le p u t e ţ i g ă s i r ă s p u n s u l , respectiv, cauza defectelor, consultÎnd un specialist din localitate.

IlI

T r u ţ ă Alexandru - jud. T i m i ş •

Aparatul fiind de p r o d u c ţ i e i n d u s t r i a l ă , nu cun o a ş t e m a m ă n u n t e de f a b r i c a ţ i e . Mocanu Gh. - CraiovaAm r e ţ i n u t sugestiile dv. ş i , În limita s p a ţ i u l u i , vom publica astfel de materiale. Condensatonrlla care referi are Înscris l î n g ă el litera n.

ceea ceî n s e a m n ă

valoarea este exprimatf,în nanofaraZl.Neagu Dan - P l o i e ş t i ; Racu Dan - Vaslui:Wehler Iuliu - SibiuBobina L3 are 300 de spirt> iar IA are 100 de spire.L e p ă d a tu Eugen - jud. PrahovaNumai o c o o p e r a t i v ă s p e c i a l i z a t ă poate repara radioreceptorul.Grigoriu Constantin - Rîmnicu -Vîlceatn n u m ă r u l 10 al revistei «Tehnium» am publicatun amplificator de 1 x 50 W. NeutilizÎnd transformatoare, i n d i c ă m a c e a s t ă s c h e m ă . Popescu Tudor - B u c u r e ş t i V e r i f i c a ţ i starea pieselor din montaj. Eventual,Înlocuiti-le•Hreharciuc Costel - Roman

Modul de manipulare exploatare este indicatÎn prospectul f i e c ă r u i apara t.M ă g ă r e a ţ ă Petre - Turnu M ă g u r e l e P u t e ţ i construi orice preamplificator publicat înrevista n o a s t r ă . în rest, nu modificati nimic.

•Comhei Paul - Caracal

A ş t e p t ă m alte materiale, cele trimise sînt nepublicabile.Marconescu Victor - LugojR ă s p u n s la toate Î n t r e b ă r i l e dv. g ă s i ţ i d a c ă v e ţ i consulta colectia revistei «Tehnium»-1974•

Vasilescu Petr e - R ă d ă u t i •

Fenomenul la care r e f e r i ţ i provine dinbaleiajul pe cadre, anume din etajul final.Se o b s e r v ă pe ecranul televizorului o z o n ă n e a g r ă în partea de jos, apoi o b a n d ă foarte lum i n o a s ă , I a t ă de 4 - 8 cm, d u p ă care ecranul nup r e z i n t ă m o d i f i c ă r i ale s t r ă l u c i r i i dimensiunii• ••lmagwll.

Pe p o r ţ i u n e a cu s t r ă l u c i r e mare imaginea dejos este r i d i c a t ă în us r ă s t u r n a t ă .

Orice reglaj din butoane r ă m î n e f ă r ă rezultat.D a c ă se va m ă s u r a ten iunea de negativa ref i x ă pe grila de c o m a n d ă a pentodei din etajulfinal cadre. aceasta este mai m i c ă decît normalcu cel p u ţ i n 50 80°" ~ a u . c î t e o d a t ă , l i p s e ş t e definitiv.

Pentrn remediere se v e r i f i c ă redresorul denegativare se înlocuiesc piesele defecte. Decele mai multe ori. e te d e f e c t ă dioda redresoare.

.....-". " '- . - - - . . . . : - ~ - . .'. . . - . . . , .. . ~ - ' - ~ - . . . , . - ' . . . . - ..•• .- . - . - _. . . - • .. - .. ' . . . . ". • I •

-

-

•

E

L,

1,

SfTJf!J

Construit În R.P. Bulgaria, radioreceptorul ECHO 2face parte din aparatele de gabarit redus este destinata r e c e p ţ i o n a emisiunile radiodifuzate cu m o d u l a ţ i e deamplitudine În gama undelor medii scurte.

În gama undelor medii se u t i l i z e a z ă antena de f e r i t ă , iar În gama undelor scurte antena t e l e s c o p i c ă .

Radioreceptorul este echipat cu ş a s e tranzistoareo d i o d ă debitÎnd la i e ş i r e o putere de 100 mW pe o

s a r c i n ă de 4 n (difuzorul).Valoarea f r e c v e n ţ e i intermediare este 455 kHz, sensi

bilitatea pe US este 300 uV, iar În UM 2,5 mV/m.Tranzistoarele au e c h i v a l e n ţ e În seria EFT din pro

d u c ţ i a I.P.R.S.

COLEGIUL REVISTEI:

12lip'- sn 19

Adresa r e d a c ţ i e i noastreeste: «TEHNIUM», Bucur e ş t i , P i a ţ a ScînteiL nr. 1,sectorul 1, telefon: "17.60.10.

ing. C Ă L I N E S C U VASILE, C H I Ţ U ION - r e d a c t o r - ş e f al revistei« Ş t i i n ţ ă t e h n i c ă » , ing. COMAN RADU, chimist DUMITRESCU

CORNEL, tehnician GALAMBOS NICOLAE, ing. F L O R I C Ă SER

GIU, ing. GRtNEA S T E J Ă R E L , student ISVORANU ILIE, ing. MIH Ă E S C U ILIE, ing. PETROPOL DAN, dr. ing. STRATULAT MIHAI,

fizician SCHMOL MIRCEA, ing. ZAHARIA IANCU, dr. ing. Z Ă G Ă . ·NESCU FLORIN.

interior 1734. •

Tiparul executat la Combinatul pOligraf1x. «CasaScînteii» Prezentarea a r t i s t i c ă - g r a f i c ă : A. MATEESCU

-,:i' II,I,I,,I,

,....,.-.,..-.,..-_..J II,III,I

I

,I,I

Ir-. .J

Cititorii din s t r ă i n ă t a t e pol faceabonamente adresindu-se in/reprindem «ROMPRESFILA TE·

L1Al> - ServiCIUl

import-exportp r e s ă - B u c u r e ş t i , Calea Grivite l nr. 64-66, P O. Box 2001

INDEX 44212

8/2/2019 Tehnium 12 1974


4

Tl...h..

1

-...J

fi:l":>

>< -

2 T,5 QQ E03/!2

LA

C19.---r

HODULATIE•

"'--...J

HC2'1

MHz

H <-

fonF r - ~ CI:::

30av.,

10-40P

72MHz

R7

I C12'l.7nF

P r e z e n t ă m un e m i ţ ă t o r pentru banda de 2 m, pilotat pec u a r ţ avind o putere de 20 W, suficient de mare pentru aputea realiza l e g ă t u r i la peste 300 km.

Analizind schema e l e c t r i c ă de princi piu a acestui e m i ţ ă to b s e r v ă m se compune din S etaje distincte. O scilatorul

f o l o s e ş t e tr ioda T1 (1/2 din ECC !;la sau similar) care l u c r e a z ă in montaj Colpittz. Cristalul folosit poate fi de 4,6 sau 8 MHz•In anodul tubului T1 prin circuitul L1 C4 se extrag armonicilea 6·a, a 'I-a, respectiv, a 3-a, c o r e s p u n z ă t o a r e f r e c v e n ţ e i de

24 MHz.A doua j u m ă t a t e din tubul ECC 88 (T2) r e p r e z i n t ă un etaj

multiplicator de f r e c v e n ţ ă , respectiv un triplor cu circuitulL2C2 acordat pe f r e c v e n ţ a de 72 MHz.

Tubul T3 (EL 9S) i n d e p l i n e ş t e in montaj f u n c ţ i a de dublor,

circuitul L3C10 lucrind in frecventa de 144 MHz. t J r m e a z ă ~ p o i etajul prefinal, echipat to t cu un tu b de tipul EL 9S T4.In etajul final este montat tubul TS, de tipul QQE03 /12.La alegere se poate adopta pentru etajul final una din variantele prezentate in fig. 1, 2 sau 3. Montajul din figura 1 este

cel mai simplu de realizat respectiv de reglat; acorduletajului se face prin v a r i a ţ i a lui C21 C 22 pentru maximumde energie in a n t e n ă .

1'11/MHz

C23f'l'lMHz !,snF

1'1L/MHz

CI]-L..'I.7nF

C11

tOp

R13

*

o.O,E03!12 ,.....---- ~ - - - . AriEUD

YOJ BA L

1.5nF

HH

3 +300 V

MODULATD/?

,

R13 SE ALEGE PENTR U

O D U L A Ţ J E OPTIMA POATE AVEAVA LORI ÎNTRE 50 + 1001<4

•

'l, 7P

<J III-LA BORIIADE A N T E N Ă

4.J..D2

50K

DS-1mA

Modulatorul este echipat cu 3 tranzistoare un tub elec

tronic. Tranzistoarele sînt de tip o b i ş n u i t cu germaniu pentru j o a s ă f r e c v e n ţ ă .

De retinut tranzistorul T1 se m o n t e a z ă chiar in carcasa•

microfonuluii m p r e u n ă

cu condensatorul C36, C47 R18astfel se a p a r ţ i a semnalelor parazite, prin faptultensiunea de AF care culege la bornele lui R19 are un nivelrelativ mare.

Montajul compus din T2, T3 T6 nu p r e z i n t ă nici o particularitate; se r e c o m a n d ă ca intregul amplificator de modul a ţ i e se plaseze la cca 1 m de e m i ţ ă t o r , pentru a evitatrunderea c u r e n ţ i l o r de RF in partea de AF. Ş o c u l de modu·

l a ţ i e este de fapt primarul unui transformator de i e ş i r e adecvat pentru tubul T6 (EL 84 sau 6P14).

Redresorul este simplu, avînd, de asemenea, un n u m ă r relativ mic de piese componente.

•Transformatorul Tr1 va avea o putere de aproximativ 25 W .

I n f ă ş u r a r e a pentru alimentarea filamentelor trebuie debi-teze un curent de 4 A. D a c ă nu avem s î r m ă , care poate debita

un curent de 4 A, se vor face d o u ă i n ' a ş u r ă r i cu s i r m ă mais U ~ ţ i r eI n f ă ş u r a r e a de 9 V va fi n a t ă cu s i r m ă de p OS. Drose

lui Dr 1 este din cele folosite in televizoare nu va avea or e z i s t e n ţ ă mai mare de 400 , el trebuind suporte un curent

de aproximativ 200 mA. Dioda D1 este de tipul F 407 saus i m i l a r ă

8/2/2019 Tehnium 12 1974


470.n

1K

K

-lZV

- - - t- - -<-t- ---

MODULATOR

Plasarea soclurilor tuburi lor se va face conform datelordin fig. 6; se va avea În vedere c ă l e g ă t u r i l e Între etaje de lag r i l ă la anod fie cî t mai apropiate unele f a ţ ă de celelalte.Bobina unui etaj se va monta pe cî t posibil perpendicularf a ţ ă de bobina etajului u r m ă t o r . evitÎndu-se astfel cuplajeleparazite. Terminalele tuturor pieselor se vo r t ă i a cî t maiscurte. pentru a reduce i n d u c t a n ţ e l e parazite.

Pentru reglarea e m i ţ ă t o r u l u i . care se face pe etaje. estenecesar un undametru cu a b s o r b ţ i e . care c u p r i n d ă o b a n d ă de frecvente de la 24 MHz la 144 MHz.

•

Oscilatorul se r e g l e a z ă a c ţ i o n î n d din circuitul L1C4.

Alimentarea etajului u r m ă t o r nu se va conecta decît d u p ă ce in anodul lui T1 se obtine tensiune de RF. A c e a s t ă tensiune

•

va fi p u s ă În e v i d e n ţ ă prin i n d i c a ţ i a undametrului acordat pe

e n ţ a de 24 MHz. Pe m ă s u r ă ce s-a acordat un etaj. se vacupla apoi tensiunea a n o d i c ă a u r m ă t o r u l u i .

Pentru acordul etajului final se va folosi ca s a r c i n ă un becde 24 V/15 W. iar acordul cu antena se face folosind montajuldin schema r e p r e z e n t a t ă În fig. 4. D2 D3 sînt diode o b i ş -nuite cu germaniu pentru d e t e c ţ i e acordul corect esteindicat la d e v i a ţ i a m a x i m ă a instrumentului.

Modulatorul nu n e c e s i t ă nici un reglaj deosebit. Nivelulm o d u l a ţ i e i s t a b i l e ş t e cu p o t e n ţ i o m e t r u l semireglabil R26

(25 kO).Tranzistoarele ut i lizate: T1 T2 - E FT 323 s au orice al t

tip de 300 mW . Condensatoarele pentru decuplarea grilelor

ecran anodelor vor fi de tipul ceramic cu tensiunea delucru 1 kV. Condensatoarele de acord din anodele tuburi lo rvo r fi cu dielectric. ae r sau c e r a m i c ă . Condensatoarele decuplaj Între etaje sînt de tipul ceramic. Soclurile tuburilorsînt de calit. Ş o c u l 1 este c o n f e c ţ i o n a t pe o r e z i s t e n ţ ă de valoare mare (0.5-1 M il 1/ 2 W). Se b o b i n e a z ă 200 de spire

cu s î r m ă Cu-Em + M '/J 0.1 mm .Pentru c o n s t r u C ţ i a ş o c u r i lo r 2. 3 4 se f o l o s e ş t e s î r m ă

Cu-Em 0.35. cu o lungime de 52 cm. Se b o b i n e a z ă cu paslogaritmic pe un suport de pvc cu 4 mm .

Reamintim tubul T1-2 este EC C 88. ECC 189 sau 6N3P.Tuburile T3 T4 sînt identice. anume E1 95. iar T5 este

QQE::J3/12.in modulator. etajul final este echipat cu tubul EL 84 sau

6P 14P.D a c ă se vo r respecta Întocmai i n d i c a ţ i i l e , montajul de f a ţ ă

este capabil furnizeze o energie de RF de p î n ă la 20 W,ceea ce este suficient pentru l e g ă t u r i la 300 km chiar mai

Î n d e p ă r t a t e . M e n ţ i o n ă m e m i ţ ă t o a r e l e construite d u p ă ac e a s t ă s c h e m ă sînt deosebit de eficace În orice fel de re i ief.

De exemplu. Y09 BC J l u c r e a z ă curent cu s t a ţ i i b u c u r e ş t e n e din QT H R o ş i o r i i de Vede. ş t i u t fiind a c e a s t ă localitate esteÎntr-o depresiune, avînd În jurul ei dealuri. rrebuie maim e n ţ i o n ă m puterea etajului final al acestui e m i ţ ă t o r estes u f i c i e n t ă pentru exercitarea unui etaj de putere de 100 W,etal pe care ÎI vom descrie Într-un n u m ă r viitor.

C a r c a s ă Conductor Lungimea N u m ă r der Cu-Em bobineib o b i n ă \'•splre

\' mm mm

L, 4 0.35 s p i r ă l î n g ă s p i r ă 15L2 8 0.8 .. 12LJ 8 0.8 15 4L4 8 1,0 15 2L 5 15 1.5 - I

L6 20 1,5 - 1.5L_ IS 1,5 10 2La 15 1.5 15 2+2L9 20 1,5 - IL lo 10 1,0 20 3 + 3

+300V

LA 02 ETAJFINAL

.Il

IDROSEL

I IJ I

I II v

1 r, I0226 IK.Âl.

l,oP : -12V

I I7I

L __ ___ +_J220V

SE M O N T E A Z Ă ÎN CARCASAMICROfONIJWI

--

•

fOOp

Recomandat pentru a fi construit în special de c ă t r e radioamatorii î n c e p ă t o r i , acest receptor de tipul cu r e a c ţ H ;realizat de P e t r i ş o r Malachi din Tecuci.Pragul de r e a c ţ i e se s t a b i l e ş t e din tensiunea grilei-ecrana primului tub electronic poate fi reglat cu p o t e n ţ i o m e -trul P 1 cu valoarea de 100 kQ. Tubul TI este o p e n t o d ă 6K7, 6J4, EF80 etc. Pentru fiecare g a m ă în parte circuitulde intrare se s c h i m b ă , anume se î n l o c u i e ş t e bobina cucondensatorul trimer, lucru ce se poate realiza u ş o r d a c ă pe ş a s i u se m o n t e a z ă un soclu octa!, iar bobinele se f i x e a z ă într-un culot de tub electronic.

Datele constructive ale bobinelor sînt indicate în tabelula l ă t u r a t . Tubul T2 este tot o p e n t o d ă , d u p ă care se mont e a z ă un tub ECL 82. Partea t r i o d ă este f o l o s i t ă ca amplificator de tensiune, iar partea p e n t o d ă ca etaj de putere.

Transformatorul de i e ş i r e se c u m p ă r ă de la magazinsau se c o n f e c ţ i o n e a z ă astfel: pe un miez cu s e c ţ i u n e a de4 cm 2 se b o b i n e a z ă în primar 2000 de spire f/J 0,2, iar în

<;ecundar 80 de spire f/J 0,5. Cu acest receptor s-au l\Scultats t a ţ i i l e W, JA, V.K, EA, SP, LA etc.

EvidentJradioreceptorul se m o n t e a z ă pe un ş a s i u metalicdin t a b l ă de fier la care rigiditatea m e c a n i c ă are o d e o s e b i t ă .I m p o r t a n ţ ă .

Tubul T, cu bobinele de intrare vor fi montate ecranatf a ţ ă de blocul de alimentare.

Banda MHz Nr. spire

3,5 267 11

14 6

21 28 4

Itoop lDOpI

180K

Priza

842I

Conductor (\ C a r c a s ă '"Lungime bobi-

naJ mm

06 30 1606 30 7

I 30 6

1 30 4

10nF

Pz-500K

8/2/2019 Tehnium 12 1974


-

Ing. N.DOBRESCU

Instrumentul cu o l a r g ă utilizareÎn domeniul m ă s u r i l o r electronice

in special in tehnica impulsurilor este osciloscopul catodic.p r e z e n ţ a acestui valoros instrument de m ă s u r ă

este atit in dotarea laboratoarelor specializatecît in laboratoarele de e d u c a ţ i e ş c o l a r ă .

Formele diverselor curbe caracteristice dintr-unmontaj electronic se pot determina foarte usor cuajutorul osciloscopului catodic.

Se poate astfel verifica caracteristica de f r e c v e n ţ ă a unui amplificator AF sau se poate depana cu u ş u -r i n ţ ă un televizor, u r m ă r i n d În diverse puncte formele

impulsurilor de sincronizare sau ale semnaluluide l u m i n a n ţ ă . Caracteristici tehnice: diametrul ecranului -

q, 80 mm, sensibilitatea pe v e r t i c a l ă - 1 V/cm, tensiunea de alimentare - 220 V-50 Hz, f r e c v e n ţ a bazei de timp - 20 Hz-25 kHz.

Schema e l e c t r i c ă este foarte s i m p l ă , utilizînd treiblocuri f u n c ţ i o n a l e : 1) amplificatorul pe v e r t i c a l ă Y;

2) baza de timp, amplificatorul semnalului sincroamplificatorul pentru baleiaj exterior; 3) alimentatorul circuitele de alimentare ale tubului catodic.Amplificatorul pe v e r t i c a l ă u t i l i z e a z ă tubul ECC 82.

Reglajul continuu al a m p l i f i c ă r i i se face cu ajutorulp o t e n ţ i o m e t r u l u i P 1 are la intrare un atenuator1/10, iar prin utilizarea unei sonde atenuatoare sepoate o b ţ i n e o atenuare de 1 '100, d e ş i sensibilitateaamplificatorului este m i c ă nu r e c l a m ă a t e n u ă r i deosebite.Acest amplificator se c o n s t r u i e ş t e separat pe o

p l ă c u ţ a de CircUit imprimat se e c r a n e a z ă (În spe

cial atenuatorul) electromagnetic.

20,0

11 1

ECc82.

In baza de timp este folosit tubul EF 80 permitegenerarea unor frecvente de baleiai Între 20 Hz

kHz, reglablle În ş a s e trepte, astfel: 20-80 Hz;50-250 Hz; 150-800 Hz; 200-2800 Hz; 1 600-8000 Hz; 5500-25000 Hz.

Amplificatorul semnalului de sincronizare utili

z e a z ă 1/2 din tubul ECC 82 permite reglarea semnalului de sincronizare, care c o n t r o l e a z ă f r e c v e n ţ a bazei de timp În limite mici, pentru a stabiliza imaginea pe ecran. C e a l a l t ă s e c ţ i u n e a tubului ECC 82este u t i l i z a t ă pentru a amplifica un semnal de baleiaj exterior sau 50 Hz de la r e ţ e a u a de curent alternativ (comutatorul 12),

Tubul catodic este de tipul 8L029.

Tensiunea de alimentare a tubului a fost r e d u s ă f a ţ ă de datele din catalog, pentru a nu se utilizapiese scumpe greu procurabile.

Se poate utiliza de asemenea orice tub catodic,cu c o n d i ţ i a m o d i f i c ă r i i r e ţ e l e i de alimentare a electrozilor acestuia.

Diodele redresoare de n a l t ă tensiune sint frecventutilizate În televizoare (tensiune i n v e r s ă 1 000 V) .

Tot ansamblul se m o n t e a z ă pe un schelet dincorniere de t a b l ă s u d a t ă , iar panoul frontal va fic o n f e c ţ i o n a t din textolit placat cu alumin iu (cuscop de ecran) .

Tubul catodic se introduce intr-un tub de t a b l ă

--t--- -c:J----< '-+ - - -

1.0 330 5,0

il •

de o ţ e l , cu grosimea p e r e ţ i l o r de 2-3 mm, ca ecranelectromagnetic, pentru a nu fi i n f l u e n ţ a t de pert u r b a ţ i i exterioare În special de acelea produse detransformatorul de r e ţ e a . Tot aparatul va fi construit foarte rigid din punct

de vedere mecanic.

D a c ă a fost corect montat, oscilascopul f u n c ţ i o -n e a z ă imediat. Pentru centrarea spotului se trececomutatorul 13 pe p o z i ţ i a «exterior». In acest cazapare pe ecran un punct luminos, care trebuie fiecit mai mic in diametru plasat În centrul ecranului.Contrar, se r e g l e a z ă p o t e n ţ i o m e t r u l «focalizare»« s t r ă l u c i r e » , iar pentru centrarea spotului luminos

pe ecran, se a c ţ i o n e a z ă asupra p o t e n ţ i o m e t r e l o r P4 P5.D a c ă nu se poate o b ţ i n e un spot punctiform (circa

1 mm in diametru), se m o d i f i c ă p o z i ţ i a transformatorului de r e ţ e a , care se m u t ă mai departe de tubul

catodic. Pe s c h e m ă sînt trecute toate valorile pieselor componente tensiunile in punctele impor-tante. .

Transformatorul de r e ţ e a se c o n s t r u i e ş t e pe unmiez de fier cu s e c ţ i u n e a de 10 cm2

, in care i n f ă ş u -rarea l1 are 1100 de spire, q, 0,42 mm, l2 are 32 despire, q, 0,5 mm, l3 are 32 de spire, 0 0,8 mm, L4 are2000 de spi re, 0,09 mm L5 are 1 500 de spire,

60.2 mm.

, L1

2 V$16

•

tOK UNBSI.. F407

0,5/'000 VH

6

15K f.5K 150

27K

@EFD115

501<

EFD115

AMPLIFICARESINCRO

EF8D

-- ----

IN/VEL y I

0.1

®REtJLAJFIN

-__ +-'======:::!_----I

0,1 toK

1

0,11,0LIN

--- ---

P2 ECC8Z NIVEL

EXTERIOR .X

®

50Hz

o,s

6,3V<v

SOHz

o

0.1/10003,9/(

•

50.0..,

I TRALUCIRE 1 - - - -1 - -1r r - - -

___ +-...J

• -+y-+X

-320V

V 1OCAL/ZARE I

0,1

Tubul catodic 8L029 poate fi in

locui! cu tubul 5L038.

-

,

8/2/2019 Tehnium 12 1974


o

o

-

iontarea unui vizor cu raster in f a ţ a ecranului unui osciloscop permite aprecu:rea mai e x a c t ă a dimensiunilor geometrice ale curbe or studiate.

O ciJogramele sînt determinate de defazaJuI f r e c v e n ţ a c u r e n ţ i l o r de balciaja p l i c a ţ i la bornele de intrare pentru dene Ja pe v e r t i c a l ă (Yl sau pe o r i z o n t a l ă IX Folosind anumite formule. în care

introduc dimensiunile geometrice caracteristice ale acestor figuri (sau rapor-

o

o

•

.,

Ing. ZAHARIA IANCU

•

I n d u c t a n ţ e l e , atît de folosite

În montalele electronice,po t fi m ă s u r a t e nu numai

cu aparatura special c o n s t r u i t ă În acest scop, dar si cu osciloscopul.

tul între ele), se pot o b ţ i n e date preciseasupra parametrilor electrici ai circuitelor care au generat curbele vizualizate.fn general pentru realizarea unor figuriprecis conturate, nedistorsionate este nec e s a r ă etalonarea p r e a l a b i l ă a osciloscopului în f u n c ţ i e de tensiunea a j u t ă -toare de m ă s u r ă cu care este alimentat

circuitul ce u r m e a z ă a fi verificat. Osciloscopul se r e g l e a z ă in p o z i ţ i a baleiaj orizontal (X) exterior, sincronizat În funcţ i e de semnalul aplicat p l ă c i l o r de de

nexie pe v e r t i c a l ă (Y).Se e x e c u t ă montajul provizoriu din

fig. 1, unindu-se între ele bornele caldeX Y. între borna c o m u n ă de m a s ă aosciloscopului c a p ă t u l cald al poten

ţ i o m e t r u l u i se a p l i c ă o tensiune altern a t i v ă de m ă s u r ă , care u r m e a z ă alimenteze ulterior circuitul electric studiat.

se m ă s o a r ă ind u c t a n ţ a cu valoarea Între3 ş i 3 0 H

Introducînd în formulele de mai jos

dimensiunile elipsei ce apare pe ecran

(considerate în u n i t ă ţ i de m ă s u m pentru

lupgimi, cu c o n d i ţ i a ca toate m ă r i m i l e fie exprimate in a c e l e a ş i u n i t ă ţ i

m ă s u r l ! ) , se pot determina:

R e z i s t e n ţ a aCl1Va

R = a .10 6

2 Bf· Ce

I n d u c t a n ţ a

L = 106JA1 -a

2

4n:2 Bf2 Ce

159000 a

Bf Ce

_ 25000JA2-a 2

Bf2

Ce

I m p e d a n ţ a Z = 159000 ABf C

factorul de calitate al i n d u c t a n ţ e i :

Q = JA2

-a2

a2

L l.&' J

@ 82

A c ţ i o n î n d pe rînd butoanele de am

plificare pe v e r t i c a l ă (BLl, de amplificarepe o r i z o n t a l ă (B2) p o t e n ţ i o m e t r u l auxiliar P, se c a u t ă se o b ţ i n ă pe ecranulosciloscopului un segment de d r e a p t ă plasat pe bisectoarea cadranelor fiIII ale sistemului de coordonate. Lun

gimea acestui segment se alege cu c î ţ i v a milimetri mai m i c ă decît marginile ecranului, avînd în vedere deplasarea

s p a ţ i u l u i de electroni care f o r m e a z ă ima

ginea este l i m i t a t ă de p l ă c i l e de denexie

plasate în interiorul tubului catodic cucare este echipat osciloscopul.

fn aceste formule, A, a B sînt dimensiunile elipsei din fig. 3; f este frecv e n ţ a curentului de m ă s u r ă în Hz, iarCe este capacitatea a u x i l i a r ă f o l o s i t ă inmontajul de m ă s u r ă , e x p r i m a t ă in pF.Se o b ţ i n e L in H (Henri) R in n (ohmi).

@87/

Y

•

y

B

A

2Unghiurile egale de 45° pe care seg

mentul le f o r m e a z ă cu cele d o u ă axede coordonate i n d i c ă egalitatea amplific ă r i i pe v e r t i c a l ă pe o r i z o n t a l ă aetajelor din osciloscop.

Sursa de tensiune poate fi UD trans-formator de sonerie,· UD transformator

de r e ţ e a pentru .radioreceptoare sau ieş i r e a unui generator de semnal carcpermite v a r i a ţ i a f r e c v e n ţ e ~ c o n d i ţ i e absolut n e c e s a r ă pentru extinderea gamei de valori ce se pot determina.

F ă r ă a modifica p o z i ţ i a s t a b i l i t ă pen-

:.....+_ _ _ _ ru p o t e n ţ i o m e t r u l auxiliar P (divizor altensiunii alternative de m ă s u r ă ) , se mo

d i f i c ă montajul auxiliar conform fig. 2.

Condensatorul etalon Ce va fi de b u n ă calitate, cu pierderi

m i c ~ ac ă r u i

valoare

3se alege în f u n c ţ i e de gama i n d u c t a n ţ e -lor ce u r m e a z ă a fi conectate la borneleLx. Pentru f r e c v e n ţ a de m ă s u r ă de 50 Hz

Ce=O,1 pF, se m ă s o a r ă i n d u c t a n ţ e l e cuprinse între 30 300 H. D a c ă Ce = 1 pF,

Determinarea m ă r i m i l o r geometrice A.

B se poate tace u ş o r în felul u r m ă t o r . Se inchide complet amplificarea pe verI i c a l ă a oscilatorului (B L) se m ă s o a r ă segmentul A, care apare ca o linie oriz o n t a l ă la centrul ecranului Se revinecu BL în p o z i ţ i e i n i ţ i a l ă , apoi se Închideamplificarea pe o r i z o n t a l ă (B2l sem ă s o a r ă segmentul B, care apare ca olinie v e r t i c a l ă la centrul ecranului M ă r i -mea a se d e t e r m i n ă prin metodele de-

• •SCrIse mm sus.

Folosind f r e c v e n ţ a de 50 Hz a r e ţ e l e ~ se pot determina parametrii ind uctan

ţ e l o r de la 1 H în sus. Pentru determina

rea parametrilor i n d u c t a n ţ e l o r de la

10 mH în sus este n e c e s a r ă utilizareatensiunii de m ă s u r ă cu f r e c v e n ţ a de10 kHz. Sub valoarea de 10 mR, metoda

nu mai rezultate.

Deoarecei m p e d a n ţ a

Z factorul decalitate Q depind de f r e c v e n ţ ă , este indicat ca determinarea lor se f a c ă folosind o tensiune de m ă s u r ă cu frecven

de lucru a montajului în care va fiplan t a t ă bobina.

o o

o o

/ :::J

@B2

X

3-8VrvL--

__-

___ 1

•!n circuitele de r a d i o f r e c v e n ţ ă

pentru acordul exact la r e z o n a n ţ ă pe o a n u m i t ă f r e c v e n ţ ă este neces a r ă c u n o a ş t e r e a p r e c i s ă a valoriic a p a C i t ă ţ i i de acord. Un montaj

deosebit de simplu u ş o r de realizat pentru masurarea c a p a c i t ă ţ i i de

p î n ă la 450 pF este cel din s c h i ţ a a l ă t u r a t ă . Montajul este o punte la

care în d i a g o n a l ă este m o n t a t ă oc a s c ă . Punctele 1 si 2 se c o n e c t e a z ă

•

la un generator de j o a s ă f r e c v e n ţ ă . Condensatorul Ce este variabil cudielectric aer. Se c o n e c t e a z ă Cx si se•r o t e ş t e Ce p î n ă cînd intensitatea

•sunetului în c a s c ă este m i n i m ă . In

a c e a s t ă situatie valoarea condensa-•

torului Cx este e g a l ă cu cea acondensat<;>rului Ce.D a c ă dorim m ă s u r ă m conden

satoare de p î n ă la 70 pF, atunci înserie cu Ce se m o n t e a z ă un condensator de 100 pF.

Etalonarea aparatului se face prin

conectarea la bornele Cx a unor

condp.nsatoare cu valori cunoscute.

1 2

•CASCA

i

8/2/2019 Tehnium 12 1974


11

-

ATUDOREI AUREL - I A Ş I

w---;;:-.

R

BO

•

A

E

Se ş t i e cît de utilîi este o r i c ă r u i atelier

sau o r i c ă r u i radioamator,avomodelist sau aeromodelist, un traforaj.

D a c ă e actionat electric

s

N•

are un randament ridicatacesta constituie deja o u n e a l t ă mult a p r e c i a t ă :

De aceea propunem tuturor amatorilor, cu ajutorul i n d i c a ţ l l i o r ae mai jos,cu indeminarea n e c e s a r ă , un mini

mum de piese ce se g ă s e s c sau se vorc o n f e c ţ i o n a , s ă incerce s ă - I construi a s c ă .

Pentru decupare se folosesc pin

zele o b i ş n u i t e prezentate a l ă t u r a t , carese g ă s e s c in truse le de traforaj e xistente in l i b r ă r i i , dar pot fi folosite cumai mare succes pinzele de tip spiral.Cu ajutorul Ilcestui traforaj se pot

decupa, la o c u r s ă de 20 mm a pînzeicu tensiunea de alimentare adec

v a t ă , diferite materiale, cum ar fi placaj.furnir, toate tipurile de material prastic,textolit, fibre, carton, piele,cauciuc etc.a c ă r o r grosime nu d e p ă ş e ş t e 10 mm.

Motorul «M» este alimentat la o ten

siune de maximum 16 V, În trepte din

2 in 2 V, de c ă t r e alimentator, conformschemei nr. 1-B. Alimentatorul trebuie

asigure o putere de peste 40 W -aceasta fiind puterea motorului «M»-,

12

13 14

iar comutatorul «K», a c ţ i o n a t manua:sau cu ajutorul unei pedale la picior,trebuie asigure v a r i a ţ i a t u r a ţ i e i motorului «M», implicit f r e c v e n ţ a pînzei«D» În timpul t ă i e r i i diferitelor materlaI e , ş i s e r v e a s c ă la pornirea oprireatraforajului. Becul «l» este de tipul

celor de la indicatoarele de tensiune,iar r e z i s t e n ţ a este la 0,25 W s e r v e ş t e pentru semnalizarea p r e z e n ţ e i ten

siunii d u p ă inchiderea lui «KI».Partea m e c a n i c ă - conform s c h i ţ e i

nr. 1-A - este c o n s t i t u i t ă din d o u ă p ă r ţ i distincte. legate prin pinza «O».Partea de deasupra mesei «E» (carepoate fi orice m a s ă sau banc de lucru)

este o c u p a t ă de suportul «A l l -a c ă r u i t a l p ă este p r i n s ă de blatul mesei «Ellcu cele d o u ă ş u r u b u r i cu p i u l i ţ e «F»,la extremitatea c p a l a l t ă a suportului

«E». Se o b s e r v ă piesa «G» de careeste prins unul din capetele resortului

«R», c e l ă l a l t fiind p r e v ă z u t cu clema«B», de care se prinde pinza «O».

Deci, d u p ă Î n t r e b u i n ţ a r e se destacepinza din clema «C», a c e l a ş i lucru seface cu ş u r u b u r i l e «F» ale suportului

«A», se i n d e p ă r t e a z ă , r ă m î n î n d astfelmasa d i s p o n i b i l ă pentru alte l u c r ă r i .

Partea de sub m a s ă este c o n s t i t u i t ă din suportul «5» din lemn tare, careeste prins de suportul «E» cu 4 prezoane eu cap Îngropat În «E» pe careeste mo n t a t ă b u c ş a de bronz «ZI>, Îninteriorul c ă r e i a g l i s e a z ă tija «T». Sub

suportul «5» - conform s c h i ţ e i nr. 1 -A - este a ş e z a t motorul «M» cutransmisia a f e r e n t ă montajului. Moto

rul este de tiP auto de 12 V/4O W folosit

la autoturismelede teren «M42». «IMS»sau autocamionul «Bucegi» pentru acţ i o n a r e a ventilatorului de i n c ă l z i r e saua ş t e r g ă t o r u l u i de parbriz.

Citeva cuvinte despre montaj

f u n c ţ i o n a r e : Din schema nr. 1-A se vede pînza

de traforaj «O» este p r i n s ă intre celed o u ă resorturi «R» «RI», care reali-

I U

V

zeaza intinderea pinzei. Se Î n ţ e l e g e f o r ţ e l e de tensionare ale celor d o u ă resorturi trebuie fie perfect egale.Pentru aceasta se va folosi un dinamo

metru, iar În l i p s ă se p r o c e d e a z ă astfel:Se iau doua resorturi perfect egaleca lungime, grosime a spirei diametrul interior. Aceasta se r e a l i z e a z ă prin s e c ţ i o n a r e a unui singur resort.

La un ul din ele - «R» - prin pro

cedeul ce convine amatorului, se prindpiesa «G» din t a b l ă O l 2 mm gro

sime o clema «B», p r e v a z u t ă cuş u r u b pentru prinderea pinzei «O».Se introduce pinza «O» in clema «B»

se strînge. C e a l a l t ă extremitate apinzei se introduce prin orificiul «O»,practicat in masa «E», avînd dia metrulde 2 mm, se introduce in clema «C»,

o u n e a l t ă mult u t i l i z a t ă în c o n s t r u c ţ i i l e mecalllce deorice fel pentru Îndreptarea, fasona rea sau chiar t ă I e r e a unor a s p e r i t ă ţ i este polizorul. EI este nelipsit din oriceatelier, cu atît mai mult din atelierul ş c o a l ă . Evident,a c e a s t ă u n e a l t ă poate fi c o n s t r u i t ă de oricine: în atelierulş c o l a r sau de constructorii amatori. P ă r ţ i l e componente

ale acestUi poliwr de m i n ă 'înt:1. mÎIlI:r (aL 38): 2. m a n i v e l ă (aL 38); 3. ş u r u b M5xl'

-STAS 4845--69; 4. a. . (OLC ro Î m b u n ă t ă ţ i t ) 5.

b u c ş ă (bronz): 6. ax p o r t p i a t r ă (OLC ro - î m b u n ă t ă ţ i t ) : 7. ş u r u b vierme M 5xI0-STAS 477169, 8. r o a t ă d i n t a t ă z 20 (OLC ro . - Î m b u n ă t ă ţ i t ) ; 9. manta (se

e x e c u t ă din t a b l ă de 1-1,5 rom se prinde pe conturde poz. 12 cu ~ u r u bu ri cu cap semiro tu nd M 4 y 6, sauş u r u b u r i cu cap inecat M4x6 STAS 2571 - 69); 10.

f 1 a n ş ă (aL 60); I l. p i u l i ~ ă MI1 (aL 60): 12. peretelateral (OL 38); 13. r o a t ă d i n ţ a t ă z = 40 (OLC roi m b u n ă t ă ţ i t ) : 14. t a l p ă (OL 38).

• S T Ă N c l O I U PETRU - CUGIR

montaj. Se p r e s e a z ă b u c ş a 5m peretele lateral dreapta11. Pe axul p o r t p i a t r ă 6 se p r e s e a z ă roata d i n ţ a t ă z 10

se prinde cu ş u r u b u l vierme 7, introducîndu-se inb u c ş ă apoi se p r e s e a z ă b u c ş a tu peretele lateral stînga.In mod a s e m ă n ă t o r se e x e c u t ă montajtJl axului 4. încaz este n e c e s a r ă demontarea, atunci se d e ş u r u b e a z ă ş u r u b u l \ierme 3 se l o v e ş t e cu un do m cu unciocan in c a p ă t u l dm dreapta al axului p o r t p i a t r ă 6.executÎndu-se astfel deplasarea. 10 a c e l a ş i mod se

e x e c u t ă deplasarea axului 4.

în paranteze au fost indicate materialul tratamentul termic. în funqie de dimensiunile pietrei abrazive,Între aceasta ax se poate turna o b u c ş ă de plumbpentru o ma. b u n ă a d e r e n ţ ă a f 1 a n ş e l o r se i n d i c ă a se

introduce d o u ă rondele de carton de 0,5 mm. La montajul axelor trebuie se ţ i n ă cont de o a n u m i t ă ordine de

CD+- - ._ - ----

RespectÎndu-se e x e c u ţ i a d u p ă desene a p o z i ~ i i l o r componente ale polizorului. se vor o b ţ i n e rezultatebune. Fiecare constructor poate modifica raportulturatiilor care, în cazul nostru, este de 1:1. 10 acest caz,

.., I . z, h,trebUIe se ţ m ă cont de u r m ă t o a r e a re a ţ . e - - = -h .

Z2 2

Modificarea parametrilor constructivi ai r o ţ i l o r d i n ţ a t e se face d u p ă r e l a ţ i i l e : Dp = m ' z; De = Dp + 2m;

A = Dp Dp2, în care Dp = diametrul primitiv,

m = cîtul dintre pas n u m ă r u l z de d i n ţ ~ De = diametrul exterior, A = d i s t a n ţ a intre axe. Ungerea se

face cu ulei 302 prin g ă u r i l e 2,5 din p e r e ţ i i laterali.

o-

1--.,-----131>

t : " - - - - __ - "":-';-+

1048

I

8/2/2019 Tehnium 12 1974


se stringe bine apoI piesa «G», sea g a ţ ă de suportul «A» astfel ca d u p ă montare resortul «R» fie tensionat,iar p o z i ţ i a tijei «T», a bielei «H» aexcentricului «1» fie conform schemei, a d i c ă cursa pinzei fie «sus»in a c e a s t ă s i t u a ţ i e , d a c ă se i n c e a r c ă a c ţ i o n a r e a motorului «N», el nu seva roti, fiind r e ţ i n u t de resortul «R».

T o t u ş i , motorul cu restul ansambluluitrebuie se r o t e a s c ă u ş o r chiar laalimentarea motorului cu tensiuneade 2 V. Pentru aceasta intervine celde-al doilea resort «RI», care va fi montat intre extremitatea tijei «T» suportul «N». in acest caz, f o r ţ e l e deintmdere fiind egale, motorul nu vama l avea de invins decit f o r ţ a de t ă i e r e . M i ş c a r e a de r o t a ţ i e a motorului «M»se transmite prin intermediul b u c ş e i de cuplare cu cheie «V» la excentricui «1», avind montat un volant «V»pentru uniformizarea ş o c u r i l o r produse de b i e l ă , care, prin axul s ă u «V»b ela «H», transmite t r a n s f o r m ă prina ul (IX», rigid cu tija «T», m i ş c a r e a de rotatie in m i ş c a r e rectilinie, transm pinzei «D» - realizind astfelt erea.

Pentru t ă i e r e se ia materialul conform schemei «W» - a c ă r u i suprafa este in prealabil t r a s a t ă - seasaza In fata pinzei «D» se inaint e a z ă pe d i r e c ţ i a t r a s a t ă cu vitezai m p u s ă de material. Se pot decupamodele ornamentale, litere, figuri etc.P-nza fiind intr-o p e r m a n e n t ă m i ş c a r e c o n t r o l a t ă , cel care l u c r e a z ă i ş i va dase ma de avantaje (efortul fizic mice f i C I e n ţ a mare f a t ă de traforajul manual).Axul «T» va lucra in interiorul buc

!IZ», avind rol de ghidaj. Toatedimensiunile le va alege constructorul, intrucit nu sint cote fixe - dealtfel, unele piese se pot g ă s i in ateherul propriu ş i , plecind de la dimenslumle uneia, va r e u ş i asambleze

acest traforaj. Recomand intii cons t r u c ţ i a de «sub m a s ă » , punerea ei infunctiune cu motorul «RI» demontat,

1810

4 ....1-----

~ ~ ~ = = ~ 6 ~ 6 - 4 - 8 - - - -

15

@) Jl{8,5

m . ~ 5 z= O

1010

23

-

M

K

10 8

1,5M..o.220V

------B Kf

o•

apoi prinderea suportului «8» pe «El>.intre motor suportul «S» se punecauciuc de 10 mm. M ă r i m e a s u p r a f e ţ e i ce u r m e a z ă a fi t ă i a t ă depinde de lungimea suportului «A», care trebuiefie n e a p ă r a t din b a r ă de o ţ e l masiv,pentru evitarea t r e p i d a ţ i i l o r . De asemenea, alimentatorul, comutatorul «K»sau pedala se vor monta tot de c ă t r e amator.

Pentru a m ă n u n t e , s t ă m in continuare la d i s p o z i ţ i a s o l i c i t a n ţ i l o r .

8

CO- •....

I--f/J 7,5

:!!@+....-13 6

•

«- d

-I\

~ - - - 1 0 0 -------'Ji..,

•

. I

. 11'20+0,028 \ \ .

--1 __ O+--;

P/20+0P23•

140 @......,

®

S u p r a î n c ă r c a r e a unui amplificator de Î n a l t ă fidelitate cu tranzistoare are ca efect a p a r i ţ i a unor importante distorsiuni În primaf a z ă d a c ă s u p r a Î n c ă r c a r e a este mai p r o n u n ţ a t ă , etajul final deputere poate fi deteriorat. Controlul s u p r a î n c ă r c ă r i i se poate verifica

montînd la i e ş i r e a amplificatorului un detector de semnal de carese a t a ş e a z ă un indicator optic

în schema a l ă t u r a t ă este prezentat montajul electronic ce poatefi a t a ş a t la un amplificator stereo, cu putere de p î n ă la 40 W pe fie-care canal.

NOlmal. tranzistoarele sînt blocate, în emitor avînd tensiuneade 6 V s t a b i l i z a t ă cu dioda Zener DZ 306. Cînd tensiunea detect a t ă de dioda EFD 109 d e p ă ş e ş t e o a n u m i t ă valoare, tranzistorulse deschide b e c u l e ţ u l montat În colector se aprinde.

Pentru reglaj se c o n e c t e a z ă la i e ş i r e a amplificatorului, în a f a r ă de indicator, ş i . un osciloscop. La intrare se b r a n ş e a z ă un generatorde semnal AF.

Se i n j e c t e a z ă în amplificator un semnal se v i z u a l i z e a z ă sinusoida pe ecranul osciloscopului. R i d i c ă m apoi nivelul injectat Înamplificator, p î n ă pe ecranul osciloscopului sinusoida Începe fied i s t o r s i o n a t ă . La acest nivel se r e g l e a z ă cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i de 10 kn din indicator p î n ă ce tranzistorul se deschide b e c u l e ţ u l se aprinde_

EFDf09IK

llKLA.

-- '""------ +48 V

mA

11(

7

DZ306

EFD109

25)l25V .

L" AMPLI-FICATOR

Cu ajutorul unui ohmmetru conectat la bornele XY montajuldin s c h i ţ a a l ă t u r a t ă se poate determina informativ factorul de ampli

ficare al unui tranzistor.D e v i a ţ i a acului instrumentului este direct p r o p o r ţ i o n a l ă cu

amplificarea tranzistorului deci d a c ă avem CÎteva tranzistoare alc ă r o r factor de amplificare ne este cunoscut, se poate trasa chiaro s c a l ă cu i n d i c a ţ i i ale acestei m ă r i m i .

Punctele CBE de pe s c h e m ă r e p r e z i n t ă contactele unui soclupentru tranzistoare. Cînd dorim imperechem d o u ă tranzistoare,

de exemplu CÎnd construim un amplificator d i f e r e n ţ i a l , este suficientca ele a i b ă a c e e a ş i i n d i c a ţ i e a ohmmetrului pentru a avea a c e l a ş i factor de amplificare.

Adaptorul poate m ă s u r a atit tranzistoare pnp cit tranzistoare

npn prin simpla inversare a l e g ă t u r i l o r cu ohmmetrul.

C x220K ,

B

CEyO

• 9

8/2/2019 Tehnium 12 1974


Pedagogia a c t u a l ă p r i v e ş t e r e l a ţ i a pro

fesor-elev, în cadrul procesului de instruire, ca pe un sistem cu conexiune i n v e r s ă , în sensul c ă , pe de o parte, profesorul,manualele ş c o l a r e , mijloacele audiovi

zuale etc. constituie «sursa e m i ţ ă t o a r e » de i n f o r m a ţ i i ( c u n o ş t i n ţ e ~ iar elevul constituie «postul activ de r e c e p ţ i e » care asim i l e a z ă - p a r ţ i a l sau total - mesajele.fiind i n f l u e n ţ l l t . în felul acesta, de «sursae m i ţ ă t o a r e » . Pe de a l t ă parte, elevul nu

este un «post de r e c e p ţ i e pasiv», care doar

Î n r e g i s t r e a z ă datele; el percepe, preluc r e a z ă mesajele primite, le a s o c i a z ă

r ă s p u n s u r i individualizate in f u n c ţ i e degradul de dezvoltare, de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e de v î r s t ă etc., participînd activ la procesul de instruire. Ţ i n î n d seama de r ă s p u n -surile e l e v u l u ~ profesorul î ş i m o d i f i c ă a c ţ i u n e a , dînd - atunci cînd este cazu l -

e x p l i c a ţ i i suplimentare. f n s ă , din cauza

vitezelor diferite cu care elevii r e c e p t e a z ă a s i m i l e a z ă i n f o r m a ţ i i l e , din cauza r ă s

punsurilor diferite de la elev la elev,profesorul nu r e u ş e ş t e întotdeauna

realizeze conexiunea i n v e r s ă în cadrul

l e c ţ i e i . Utilizarea mijloacelor audiovizua

le in procesul de instruire a favorizatmai mult primul aspect al acestuia,anume transmiterea de c u n o ş t i n ţ e de lasursa e m i ţ ă t o a r e - profesor - la elev.Din a c e a s t ă c a u z ă , p r o f e s o r u ~ care arerol c o n d u c ă t o r în procesul de instruire,ş t i e - uneori - prea p u ţ i n despre mo

dul m ă s u r a in care elevul a asimilat

c u n o ş t i n ţ e l e predate. In acest caz, profesorul nu poate interveni la timp cu explic a ţ i i suplimentare, fapt care i n f l u e n ţ e a z ă negativ procesul de î n v ă ţ ă m î n t ; n e î n ţ e l e gînd corect anumite mesaje, elevul arelacune, face confuzii între n o ţ i u n i etc.

Pornind de la aceste considerente,

s-au imaginat diferite mijloace tehnice.;are s ă - I ajute pe elev pe profesor în

realizarea conexiunii inverse.în paginile de f a ţ ă p r e z e n t ă m un aparat

construit la Liceul nr. 2 din R o ş i o r i i de

Vede care poate fi folosit cu succes pentru realizarea conexiunii inverse. EI este

destinat e x a m i n ă r i i simultane a 2 elevi.Aparatul este compus din trei p ă r ţ i : 1) sectorul elevului; 2) sectorul profesorului; 3) sectorul de l e g ă t u r ă .

1) Sectorul elevului este compus din

tr-un panou de placaj pe care sînt mon

tate: cîte n i n t r e r u p ă t o a r e pentru fiecareelev. numerotate de la 1 la n; cîte mbecuri albastre (în cazul s c h e m e ~ m = ' 5,de la 12 la 18 V) pentru fIecare elev;

cîte m becuri r o ş i i (m = 5 in f i g u r ă =schema e l e c t r i c ă ) pentru fiecare elev;

cîte 6 becuri pentru indicarea notelor 5.6. 7, 8, 9, 10, care sînt scrise pe

panou.

2 .• .I • 1

I 2

I

t------ - -t------I I n

--- - -t----- - ..,n I

- - t -I

III I• • I ,

•2. '" n 1 2. •• , n

a 1 2. ..- n I 2. •• •2. .. . n

T, 1 o 1

O, b b b bF

0159

o 31!

0117 o OLI, D147 0157

n

D116 D126 0136 D 156

D115 D 125 D135 o 1 ~ 5

2) Sectorul profesorului se compune

tot dintr-un panou de placaj pe care sîntmontate cîte m x n Î n t r e r u p ă t o a r e pentru fiecare elev, dispuse în m rînduri acîte n î n t r e r u p ă t o ! 1 r e pe fiecare rînd.Aparatul este pus în f u n c ţ i u n e cu ajuto

rul unui î n t r e r u p ă t o r cu d o u ă p o z i ţ i i : P (pomit) F (fIXat}

3) Sectorul de l e g ă t u r ă se compune

dintr-un panou pe care sînt montate

cîte m + 6 relee pentru fiecare elev, Înf i g u r ă m + 6 = 5 + 6 = 11 relee pentru

tiecare elev de un n u m ă r de dioae

pentru dirijarea curentului.

Cum se face examinarea? Profesorul

propune pe t a b l ă , ecran sau pe o c o a l ă de hîrtie n p r o p o z i ţ i i logice, numerotate

de la 1 la n (în c o r e s p o n d e n ţ ă b i u n i v o c ă cu cele n î n t r e r u p ă t o a r e ale elevului).Dintre aceste p r o p o z i ţ i i cel mult m pro

p o z i ţ i i sînt a d e v ă r a t e (au valoarea de

a d e v ă r v = 11 restul de n - m sînt false(au valoarea de a d e v ă r V = O).

Pentru aparatul c o r e s p u n z ă t o r schemei din f i g u r ă n u m ă r u l maxim de propo

z i ţ i i a d e v ă r a t e este m = 5. Elevul va tre

bui a l e a g ă dirr cele n p r o p o z i ţ i i pe celecare le c o n s i d e r ă a d e v ă r a t e apese

pe î n t r e r u p ă t o a r e l e care au a c e l e a ş i nu

mere de ordine ca p r o p o z i ţ i i l e considerate a d e v ă r a t e .

Fie pentru exemplificare u r m ă t o a r e l e n = p r o p o z i ţ i i .

1. E x i s t ă dreptunghiuri care fIet o t o d a t ă romburi, p ă t r a t e paraleJograme. Acestea sint p ă t r a t e l e .

2. Cubitus este UD os ituat I i n g ă osulperoneU.

3. Genova este localitate în E l v e ţ i a 4. Triclormetanul este un derivat al

h a l o g e n ă r i i unei a1chene.5. X 3 _ X 2 _ 2 x + 2 ~ 0 - + X E ( - "",

--fi] U {I} U [J2, + oc)6. Produsul scalar al vectorilor lj

este prin d e f t n i ţ i e dat de r e l a ţ i a : a' b=ab

sin (a,'Îl).7. Produsul vectorial al vectorilor li lj

este un vector al c ă r u i modul esteA -

Ia x ljl = lallbJcos (a, b)

8. Iim 3-(-1)" = 3, ,_ n+3

9. Randamentul unei m a ş l D J termiceIdeale nu depinde de natura fluidului utilizat., ci numai de temperaturile absolute

ale in-carelor tei mice cu care l u c r e a z ă •m a ş I n a

!O. de electroni de c ă t r e su-p r a f e ţ e l e metaliceub a c ţ i u n e a luminiian : loc indIfeitnt de f r e c v e n ţ a r a d i a ţ i e i SI de intensitatea flu. ului luminos.

II . Poporul român s-a format Într-unprace>. de l u n g ă d u r a t ă ca un popor

romanic. ca urmare a c o l o n i z ă r i i ro -

m a n i . z ă r l l traiane.i:!. t n t r ~ pe n de numai 165 de

ani are loc r maDlZ3rea Daciei P o p u l a ţ i a d a c ă Î ş i d tul de u ş o r obiceiunle c r e d i n ţ e l e romane.

Dintre p r o p o z i ţ i i sînt a d e v ă -rate: 1. S. 9. II. i2 iar p r o p o z i ţ i i l e : 2,3. 4 • 10 •n i false.

Cele 5 p r o p o z i ţ i i a d e v ă r a t e sînt însode UD punctaj care e x p r i m ă

de dificultate al f i e c ă r e i a Depentru propozitia cu DT. 1 se

1. CARACTERISTICI: n.:arbitrar, m.=S

f

f"'------ • - - •

I n nII

• ,R ••• 1 . . n f 2.

... n • •• n ... n

R2f

•

/15 /n !u211 1 1 1

0229 D239 0249

0218 0238 0248 0258

0217 o ? ? 7 ~ D247

o 216 D226 D236

o .' • D 225 D235 0245

tehnium 12 1974

Documents