revista teatrul, nr. 6, anul i, noiembrie, 1956

8/14/2019 Revista Teatrul, nr. 6, anul I, noiembrie, 1956

1/116

ptL

e a r u


2/116

COLEGIUL DEREDACIE

Canll P E T R E S C U (profodinto). Simion ALTERESCU.Aurol BARANGA. Margarota BARBUTA. Radu BELIGAN.Mlhail DAVIDOGLU. Dan NASTA. Irina RACHIEANU.

Floriu TORNEA. Gorge VRACA

Redactor-ei! Horia D E L E A N U


3/116

pj 038r:

l e a t r u lOROAN AL MINISTERULUI CULTURII f l UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

noiembrie AH 19 5 6

Sotvele Aurorei 3Al. KIRIESCU Morolo miroj al vromll ocelelo 6

Camll PETRESCU Propuneri onalltice . . . . 9Tudor ARGHEZI li loto do papagol i Cu popuflle lui

Obraztov 12Lascar SEBASTIAN Covo dospro Fedorico Oarclo Lorca 15

P. A. MARKOV Do la .Trenul blindot" la .OrelogiulKremllnulul' 23

V MOGLESCU J " J o e u ' ' ' ' o r * l ' droma de idel . 2 7

G. KOVCS Foro sufler . . . . 35 Turneullui Or. Monolescu la Viena 53

D I S C U l l

Regizorii tn faja textului dramotic(M-n . l l . SADOVA. &.4f US/IO) . . . 59

A LM 1 I O S I F } Hlncsuntlow.es 67

Penclo PENEV Centenarul teatrului bulgor . . . 72Andre BARSACQ Peisojul teatral froncez . . . . 77

I. A. Zavadski i Viitoorea stagiune va fideosebit de bogatd . . . . 83

C R O N I C AMorid DELEANU Semaforul e deschis 85

$( . ( Aa- DOINAS - Intf mwcA f i figufA ; Unipcctacol eu... mtlancolit ; Al. ". fott'tm amintif i-\ot" ) Valanfin UTATTI Molif f i Scf ib U Ttatfuldin Pittfti ; fU.ia GHIOt&HlU - Ri.cuf il indfA* nlncu ericc prc 86
http://hlncsuntlow.es/http://hlncsuntlow.es/http://hlncsuntlow.es/


4/116

I N S E M N R I Pag.

M E R I D l A N E

liri din

Rachi ALIALA L-uda tur!fului; Anc.fo HAICAN -Mugurii teatrului; R. C. Mar:Ie preot; V. S. O tear la revittA 9 7

Cilin P. FLOR'AN Pictc romincfti pc tcenclc fovieticc ; Teatrul nottru : o reveUle . . . . 101

U. R. S. 5., Franta, R. P. Polona, Anglia, R. P. ChUne*A, Italia, Turcia, R. CchotlovacA, NorveaU, BeUflia, R. P. V. lugotlavia, Grecia, Danemarca, S. U. A.,Pakittan, Canada . . . . . 1 u ;

C A L E N D A R 111

Coperta : 7 ont Gheoryhli*


5/116

jQivclc Aurorci

Freamtul creator at viilor dezbateri care misc viaa teatral savietica teuUmenteaz, \n ultimul timp, cu perspectlva srbtorlrii a 40 de ani scursi de la Marea

Revoluie Socialist din Octombrie. Stagiunea acestui an s-a deschis sub semnul

unei comunluni nsufleite a dramaturgilor si furitorilor de spectacote In vedereaintimpinrii acestei mari aniversri. Chiar inainte de inceputul stagiunii, teatrele auncheiat angajamente de colaborare cu scriitoril dramaturgi si de pretutindeni dtpc nemsurata reea teatral a Uniunii ne parvin ecourile febrilelor pregtirt ce

se fac in amintirea si pentru cinstirea acelel zi Intil dln douzeci l cincl pe carepoetul o cint ca pe singura zi a crei Iimpede lumin n-ai nicl o treapt ca s-o

mal atlngi./. Prut lucreaza ta o cronic dramatic a cetor 40 de ani care au purtat popoa-

rele sovietice Pe arlpele gloriel. Simonov vrea s infiseze momentele mree i eroiceale aprrii Moscovei in 1941 i afl patosul potrivit versurllor cu care s-a hotrit s6cnte armele i pe oamenii acetor nltoare momente, n clocotut Marelui Octombrle.K. Burunov vette si el lumina Marelui Octombrie nvluind trezirca la via a

poporului turkmen...

1n ateptrile oamenilor de teatru si ale publicului, rodul acestor pregtlri

i strdanii creatoare se vrea msurat cu rodnicia acelui an al zecelea de la revo-luie care a dat teatrului sovietic si teatrului mondial dramaturgia clasic a unor

Vs. Ivanov, Treniov, Visnevski; firete, socotindu-se de ia sine neleas, treapta call-

tativ, distinctiv, pe care o impune experiena artistic dobindit de atunci, de la ei,

incoace.

*

Am vrea s desprindem din stirile de mai sus nu numai semnificaiile aparente.Evocm astzi in al 39-lea an de cind au fost lansate salvele de pe Aurora.Ceea ce s-a petrecut acum 39 de ani, pe malurtle Nevei i mai departe pe ntinsurilereci i totusi clocotitoare ale pamintului rusesc, nu aparine ca izvor de nvolburat

trecere la via numai popoarelor scvietice. Vestea salvelor de pe Aurora a fcutcunoscut ntregii omeniri bucuria intrrii ntr-o nou istorie. tdeile Marelui Octombneau cucerit si ptruns zi de zi, triumftoare, mereu mai adinc, n contiinta sutelorde milioane de oameni de pe glob. Succesele pe toate trimurile de activitate.

3


6/116

social, economic, politic, tiinific, artittic dobindite de Uniunea Sovietic n rastimpul andor tcuri de la revoluie, dac uluietc i tperie pe cei care te angajaser alt datd intr-o zornitoare, atatin dar neputincioat intervenie armat, apar ca xtmne pilduitoare i ncurajatoar'e chiar si n privlrile i cugetele celorlali popoare si oameni care in afara hotarelor Uniunii Sovietice au izbutit t rup ctueleexploatrii ori sufer nc strinsoarea lor.

Ce a fost acea admirabil constiin revoluionar din noiembrie 1917 ? O poate

oricine afla din nenumratele amintiri, emoionante, cite au fott povettite generaiilor mai tinere de ctre cei care au trit revoluia i anul cruntului dar gloriosuluitzboi civil. Pentru oamenii de teatru, e pilduitor s pomenim numele lui Alexei Titov, actorul care iniiase in tatul tu natal Umantk, din regiunea Kubanului, un Teatru losu asemdnea miilor de colective teatrale cite te intemeiaser pe atunci 'tnvlocotul i focul rzboiului civil. Numele lui ette citat n Buletlnul Artei Dramatice",

ce aprea la acea vreme, pefitru felul erolc in care\ a czut, infruntnd nvala bandelor' albe, dup ce, o clipa nainte, animate cu glatul tu, de pe tcen, publicul de munci-inri i rani ai teatrului u..% pilduitor t mai pomenim de Vahtangov : el educa

pe elevii tai actorl i intmina in ei tpiritul revoluionar, folotind privelistea cenusie fi ploioas a strzilor Mbscovei, care se profila sub fereastra studioului su ti care era populat de oamenii cu arme", obotii de veghe ti lupt, dar statornic cu privtrileinclzite de revoluia ce tvreau.

Acest splrit revoluionar a intrat n arta teatrului sovietic si a ridicat arta teatrului sovielic pe treptele inalte pe care se afl.

Acest spirit revoluionar, partinic direct, proaspt netrecut prin filtrul nici unei inhibiii dogmatlce, ori falsificri vulgarizatoare, anim astzi, la a 39-a ani-

versare si tn pregtirea cetiei de a 40-a aniversri a revoluiei, viaa si preocuprile omului sovietic, artistului sovietic. ln dezlegarea complexelor probleme ce se pun astzi oamernlor de art, Maiakovski pare s fie, n acest sent al contiinei revo-lutionare, prezent :

Trag poeii la tirade, bufoneaz bufonade

scriu de toate, ca s fie:lupt, steag, oel, redut

dar aceast vorbdrie Revoluiei ce ajut ? Revoluia e simpl...V#rsul de sirop, greoi,

nu-i de loc pentru eroi...

Revoluia e simpl... Spre dobindirea acestei mari i incandescente simpliti i revoluiei, se poart astzi n Uniunea Sovietic discuiile privind artele teatrul, dramaturgia. In spiritul acesta, simplu si nealterat revoluionar, se strduie drama-

turgii, regizorii, actorii i se ateapt, ntmpinndu-se aniversarea anului 40, urcareaunei noi trepte calitative a artei realist-socialiste.

*

i la noi se resimte, in lumea oamenilor de teatru, o vie frmntare, o team de tirania viztunilor i ingerinelor dogmatice, n creaia artistic, dorina de a merge


7/116

mai departe spre creaia unor cit mai valoroase realizri. Regizorii caut cu febrilitate premisele si condiiile valabie indrzneii artistice; actorii se surprind cutind cile care s-i deztege de chingile practicilor empirice si care s le aseze arta pe baze tiinifice, fr s le rpeasc prerogativele iniiativei si personaiitii or creatoare.Scenografii descoper n reaiizriie lor de pin acum c realismui arhitectonic".

pentru care succesul si preuirea criticii nu i-au ocoiit citeodat, i-a indeprtat totusi de adevratu reaism si de exigenele efective aie teatrului. Ei revendic, cu o

formu doar aparent paradoxal, reteatralizarea teatruui". Cerina ior sparge hotareie sferei artelor plastice din teatru. Despre necesitatea teatruiui inees ca o necesitate de structur artistic se arat ptrunsi si scriitorii de teatru. Recentul prim congres al scriitorUor din R.P.R., abordnd probiematica noii dramaturgii romi- nesti. a atins printre altele (problema omului contemporan in teatru, probtema actua-litii n teatru, problema conflictului, a temei etc.) si probtema conexiunii intime

a textuui dramatic ta eementete scenice care o consacr. Discuiile pe care le poart astzi si probemete pe care ie ridic oamenii de

teatru romni vdesc fr doar si poate eforturite spre depsirea unui stadiu. Nue iocul s pronosticm la ce imanuri vor duce aceste, strdanii. Ni se pare Inxvrednic de subiniat c pasut nainte spre care tind artete teatrale romine se farein numele si pentru adincirea metodei realist-sociatiste, pentru netezirea drumutui spre o mereu mal desvrsit expresie artistic, corespunztoare variatetor si subtitetor aspecte pe care le nfiseaz viaa si fapta omutui contemporan.

S-ar cere ca, evocind azi ziteie Marelui Octombrie, si noi, cei care osirdim cu ampte si variate discuil i puncte de vedere la dezvoltarea artei noastre teatrate, s animam gindirea i inteniile noastre bune cu acei spirit revoluionar care strjuiete, activ si proaspt. eforturile artistilor din Uniunea Sovietic.

Cci i pentru noi acea zi Intil din douzeci i clnci este, ca si pentru Maia-kovski, o zi a crel limpede lumin n-ai nicl o treapt ca s-o mai atlngi.


8/116


9/116

Ei nu inelegeau sau nu vroiau s ineleag substratul i semnificaiile acelor priveiitisi Intimplri de trist amintira. Cu atit mai puin inelegeau s fac loc, in scrierile'or, eroilor care le triau i problemelor pe care acetia nzuiau s le dezlege.Scrisul lor, neatins de contingene, continua ptat i molcom, ca in timpurile normale",s se ocupe de lumea i scandalurile elegante ale saloanelor i alcovurilor, pentrudesftarea acestei lumi.

Semnificatia marilor intrebri sociale ce s-au pus, indat dup primul rzboi,ne-a scpat, nu-i vorb, i nou, celor care nu eram 9! reTuzam sa flm culturali"in lnelesul, chiar pe atunci, pejoratlv. Dar e imbucurtor s vezi >stAzi dupiimpezirea atitor ape tulburi prin cite ai trecut, i clnd se cerceteaz cu atita serioa*aaplicare ce a rAmas bun din asa-numita epocA dintre cele douA rzboaie , e Imbu-curtor sfl vezi c macar punctele de pornlre i-au fost juste i utile, dac soluiite-au fost rfltflcite si inoperante.

Mi-ar fi greu si. socotesc. nu e chemarea mea sfl stabilesc ierarhie de valori.Dar cert e un lucru. Dincolo de orice scarfl de valori i deosebiri de sttl sau preo-cupflri, scnsul nostru, al majoritflli dramaturgilor din aceasta amarn epoca, are 0notfl comuna. El privete cu osebire la omul de rind la vlaa lul, la psihologla

lul. la necazurile i micile lui bucurii ; cind privete la ranguri, la lurnea suspusA,f.crisul nostru poartfl pecetea viziunii omului de rind : ironia ori scrlnetul, sarcasmulcri dispreul. Dacfl a inflorit vrao dramaturgie in epoca noastr a bfltrinllor, aceastaa fost 0 dramaturgie satirica. (A fost i dram, dlncoace de satir, in aceastfl vreme ;dar. tot aa. o drama a straturilor de la periferia vleli sociale, o dramfl a nzuinelorspre luminfl i descfltuare). Firete, ceea ce afirm e supus unui multlplu Joc alnuantelor care porneste de la curajul rostirii rflspicate a cuvintulul, si de la fora*ie ptrundere in adincul problemelor. Dar, incfl o datfl : nu asta i nu plld^,mai cu seamfl intareseazfl. Cl faptul in sine : intil. dei ispititfl de multe scoli >lmode stagnante i diversloniste, deplasarea inspiraiei noastre spre realltatea rea'a,spre viaa omului cum se zicea cumsecade ; apoi, atitudlnea criticfl, uneorl vehe-ment i incisiv critic. la adresa asezArii sociale, a oamenilor si a moravurilor spe-ciflce aezflrii. Nu era propriu-zis o trsatur distinctlvfl de esen, in toate acestei.Cind Rebraanu a scris Plicul, l s-a reproat cfl a imprumutat mijloacele comice de laCaragiale ; Musatescu a fost Invinovfltit de... caragialism ; Gaiele mele au fost oslndif?,printre altale, tot cu argumentul Caragiale. De la Plicul la Gaiele l dup, oricecomedie in care umorul spargea hotarul spumosuiui gratuit, pentru a lntul cu semnulinfamant al ridicolului false valori consacrate de regimul de leri, era nelntlrzlat intirn-pinat cu reprouri, invinuiri si oslnde, de publicul oficial ; mai totdeauna, cu

Caragiale marele rAsturnAtor de valori pq buze. Era un adevAr, dar i ur.omagiu nedorit, in aceste sentine ce se voiau dirimante ale acelul public, care socoteacA poate minimaliza cu atributul vetustului ori, pe linla unor vechi rAstlmAciri, cuatributul vuigaritAtii, si pe Caragiale i operele noastre.

Umor rasturnAtor de valori, mai just de nonvalori : dac am izbutlt, clt de clt.i-a-1 practicam, am izbutit, cred, mult. Mai mult nu se putea. Nu se putea subiectivvorbind. Contieni cA aparinem prin ce eram i prin felul cum eram tratai, stra-turilor umane oropsite, eram totui prea legai prin educaie de coordonatele moralei ideologice ale vremii. Nu ajunsesem sA pAtrundem din istoria acelor ani, declt

necesitatea infierarii nedreptAii i silniciilor, uneori i necesitatea rAsturnani unorpoziii ale hazardului dar nu i necesitatea rasturnflrii instituiilor, principiuluide dominaie a regimului. Indrept&rile pe care eram in masurA sA le preconiz&mnu ignorau poziiile de infruntare dintre clasa, dar ignorau caracterul de neimpAcatal acestei infruntAri. Solutiile de compromis, aduse din condei, a cror artificialitate0 resimeam adesea noi inine, apAreau de aceea precipitate in finalul pieselor noastre,ca o dulcegarie conformist, in care in felul i dupA croiala lor nu credeau


10/116

irisi nici fotoliile de orchestrfi, nlci galeria. Asemenea soluii erau ins mai uoracceptate ln comltetele de lectur ale teatrelor l mai gustate de majorltataaunul public care nu putea suporta" mizeriile vieii declt soluia faptului diverscotidian, a lipsei de perspectivft, a dezamgfrilor definitive, a gesturilor supremc.

*

Am scris rlndurlle acestea In preajma anlversftrii i pentru clnstirea MarliHevolull Socialiste din Octombrie. Lumfnile ei se revars astzl libere i bogate Incugetele noastre. La izvoarele ei de lumin ne-am adpat In aceasta vreme, Hberl deobscurantlsmul i tearr.a care au Imbicslt pin mai acum 12 anl glndlrea, contiinai condelul nostru. Foloslm astfizi ca pe nite termenl familiarl i scumpl nolunllesplrlt de partld, popor, reallsm soclallst... Nu mal concepem arta In afara slujiril pro-gresuluf, In afara Intereselor marl ale mulrimilor muncitoare, In afara mlslunll de aoduca i trensforma pe omul zilelor noastre In splritul patriotic al muncil pasnlce siconstructlve, pentru ffturlrea unel vlel la temella cfireia stfi ca, prlncipiu demnl-tatea umanfi.

O dramaturgfe noufi s-a nfiscut cu toate anevolnele sl potlcnirile oriciror

Inceputurl ; ln ea cat sfi se eflrme ca erou nou de teatru, omul nou al zilelornoastre. Froiecfa acestul om Insfi, cu toate vlrtuile, avlnturlle, credlnele i faptelece-l caracterizeazfi, a fost ridlcatfi, acum 39 de anl, de votbura revolulonar a Marelu!Octombrle.

Nu e greu sfi desluseti ln tot ce bucurfi astflzi poporul l ara cu clteb-au reallzat sl cu perspectivele cfitre care tindem darurll-s Revoluiel. Dar i ntoarcerea in trecut Imi revelfi deodat lumlnile Hevoluiel In tot ce a rfimas valabildin clte am aternut pe hlrtie In epoca de cAutfirl l rfitftcire, trftltfi intre cele douapraguri ale rfizboaielor. Scrisul nostru ni se aratfi deodatfi aflat sub semnul marelulmlraj al vremil aceleia : experiena bolevlcfi". Aceastfi experienft(" n-a insufleitdoar braul sl pleptul comunistului, despre exlstena cftrula dacft tiam ceva, desprefaa l lupta cAruia bnulam prea puin. Experlena bolevica" a stimulat scris ilnostru chlar dacA nu contient, chiar dacfi indirect la Indrftzrtealft. La IndrAz-neala de a rezlsta puzderlel de coll i mode aa-zis Innoitoare, pentru a preluade la Caraglale de la buna noastra tradiie realistA, asa vetustA i vulgarA cumera taxata fora ataculul nostru satlric ; indrAzneala de a prlvi ca pe un personnji de a mlnglia pe omul cumsecade l necAJit al strAzII ; indrAzneala de a opuneslmplltatea i curfila lui de caracter, dezmfiulul i infatufirii personalitfiilor" cunume sonore de la CamerA l dln saloane ; Indrazneala de a lua In rAspAr lumea

acestor peisonalitfil i de a IngAlbenl cu umorul nostru risul lor. DacA scrlsulnostru a izbutit sA ubrezeascA clt de clt pledestalul lor social i politic, aceastas-a datorat, poate fArA tirea noastrfi, dar cu certitudfne, ecourllor lui Octombrie 1917,rare au iscat l la noi, ca pretutindenl In lume, acel irezistibil miraj al izbfivirilor derele, mlrajul revoluiei socialiste.

Am convingerea cfi nu greesc. Dovadfi, operele noastre de atunci, intrind astfiziin patrimonlul revoluionar al poporului. Dovadfi, scrisul nostru de azi care, nchinatffir aprehensiuni i ffirfi dibuiri aezfirilor revoluionare, nu-i reneagfi ci. n bunparte, se continufi din ceea ce a fost bun i de bunfi credinfi ieri. Dovadfi, aplecarea

mea bfitrineascfi asupra trecutului, patrunsa nu de aburii nostalgiilor sterile. ci debucuria de a regfisi luminile Revoluiei din Octombrie ncfilzlnd nu numai strdaniiede amurg ale scrisului meu...


11/116


12/116

.rezute foarte intelectuale i erau foarte preuite de esteii timpuiui su. Se numeaFrancois de Curel i este astzi tot att de puin jucat ca i Lenormand cel preuitde Thibaudet. Fireste c Vicu Mndra nu e de prerea lui Thibaudet. El avea desigurdreptate atita vreme cit nega valoarea literar a teatrului metesugresc, redactatcu verva superficial i bazindu-i succesele exclusiv pe lovituri de teat ru pregtitecu miestrfe".

Aci, termenul valoare literar" ar putea s duc la confuzii. Ar putea sapar ca o intoarcere la teatrul-literatur". Confuzia este numai terminologic i

n datorit faptului c, in decurs de dou mii cinci sute de ani, Teoria Artei nu aizbutit s detcrmine nici unul dintre termenii folosii n discuiile despre art.Vicu Mindra, oa cum este tradiia, gindete literatura" ca un gen artistic, iar

poezia, romanul, hteratura dramatic etc. drept speciile lui. Am spus etc", fiindc1 critira (literar, plastic, dramatic, muzical, cinematografic, iar etc.) snt totrpecii literare. Numai c aceast concepie ingduie oarecum ca punctul de vederc


13/116


14/116

d? papagalTUDOR ARGHEZB

Cu ppuile lui Obrazfov

E-adevArat, cerutA l risflati ds fetle, i preferatA, ppua Indic incA dln-

leagflnul de pruncA al viitoarei femel Instinctul de mama. E adevArat poate c

pApua dln vitrlna cu cadourl derivA dln ancestralul fetl. E adevArat i cA pApusa e o

JucArie. Multe slnt adevArate.

Dar mal poate fl sl altceva adevArat, cA provlzoriu, omul, renunlnd la con-

servarea madularllor lul In mumie, l-a creat un semen rezistent i nemurltor,

fraged, pur l incoruptibll. Il trebuia poate naivulul f o consolare, o icoana care

sfl-l aparie lui, croltA de mllnile lui, fflr colaborare cu acela care-1 zmislise pe el

dln tofa noroiului frAmlntat. PApusismul omulul a mers, de la cfrpA, l la statuie

auzi dumneata ? la marmurA, la bronz ! Fantoma de carne se eternlzeazA !

SA nu- l faci ie chip ciopl it a, fost o glumA de Blzan iu ortodox, omul i l-a fAcut

cloplltul sl cul dalta l cu pensula l cu manuscrisul, cuvintele flind relative i a

clopli mal lnsemnlnd l a gmdf : verbele se imprumut.

Este, intr-adevAr, adevArat cA lumea caldA, de carne i grali, amestecatIntim cu ea. trAlete Intr-o lume de papul artlficiale, pApuile frumoasa ale dra-

uostel flindu-l de mult plAcute, llpite de sufletul l simlrea bietulul om.

PApuslle dln notele de-acl slnt numai de postav, mtase. catlfea l cll. obse-

dante, lnmul(ite i devenlte probleme. Proprietatea lor esenlalA e cA tac ca pAmlntuI,

ca larba, ca floarea, ca pAsArile, ca petii i cilnil. NiclodatA nu s-a putut auzi leo-

pardul de plu debltlnd InsanitAile omulul limbut.

Omul se indrepta tocmai cAtre pApusA, cAtre tAcere. cind ajutat de tiparni,

incepuse sA scrle, l a plerdut singurul moment potrivit pentru a renunp la omi-

leticA i elocin i a rmine retractil. PApuile pe care le intilneti prln cas, uitate

de copiii ajuni la maturitatea dispreului juvenil, te turburA, inocena privirii lor te

urmArete fixA, te cerceteazA. Ele se uitA, tiu despre tine ruinile pe care le ascunzi.

te scruteaz faia sA te admire, refuzA s ineleag, sA se explice, sA se apare sau sa

'icuze, ca stelele, ca apele, ca lumina. N-au bale i sudoare, de-abia miros a niel

clei i niel busuioc. Ferici tele. nu se istovesc i n ic i nu gindesc ! Am acasA un

port re t de papuA isclit Tonitza, proaspAtA, curatA, uimitA neintrerupt.

Am intrat odinioarA in trei ateliare, unul de pApui, lnul de viori, unul de cea-

sornicar : cite o micA vecie i cite un mister in fiecare. Nu m-am sim it deci t tfl

12


15/116

marile biblioteci, goale, fflr cititori. atit de bine, ca in aceste vrfljitorii, In care se nascoamenii minusculi, se incearc armoniile ecoului fragil i se reduce timpul la un tic-tac.Cite un Dumnezeu de om, de-al nostru, cocoat pe materiale i scule, scotea cite ominune noufl, ai fi putut spune din nimic, din vasta depArtare dintre osirdie i rezultat.

La, Moscova am stat cite 3 ore in teatrul de pApui al lui Obrazov. Acest profeta realizat lumea visat de filosofle i teatrul care va rAmlne sA exprime viaa inte-rioarA, secretA, clnd fllmul o sA alunge.de pe scen pe autor i actor, care Joac puin

i griesc prea mult. Spectacolul adevrat degenereazfl tot mai cumplit In tirade sidezbateri de tribunal l in psihologii falsificate. Emoiel nule 1 se substitule surogatuldisparat al unui text, de obicei medlocm i al unul decor trebuind numai lndicat,zugrflvlt ca un scop In sine. Obrazov nu e un om de toate zllele : departe de asta.Marele compozltor de ging&il cu substrat a fost un actor, un bun actor, ostanlt demonotoniile dtntre idllfl, flagrant dellct i concublnaj. Cfluttnd un adevflr In teatrul-a gasit la pflpul. El joacfl pApulle cu o crispare de sentiment ln flece atltudinei gest. Caricaturile lul geniale trAlesc adlnc. PApua dlrectorulul de scenA iese mprogram dupA fiecare fragment de spectacol, In frac, l gura lul de broascA splritualanunA ce urmeazA. SalutA, pleacA i reepare. Doufl pflpusi de valel aduc planul dlnoulise, ca sA clnte cu dagetele usoare pianlsta blondfl, sublre, diafanfl i dln gttlejulgargarizat In tremolo pe masurfl, prlmadona obezA. maurA i ochioasA. Prestidigltatonile sublim. El face sumedenii de nimicuri simbolice, pe care scamatorul celebru nu tlesfl le joace. CAeil pApul se plimbfl adevflrat pe marglnea rampel de velur, Intr-odistribule variatA la nesfirsit In multitudinea ei.

Caracterlstica de interes artistic a ppuilor e In general miscarea strimbA, nsfl-reascA i voitA, specificA personajelor In aclune. O pApuA care ar reproduce pe actorul

normal n-ar avea nici o personalltate. PApulle Joaca. pe de o parte eapAn sl pe de altacu o elasticltate de-a curmeziul. Obrazov trebuie sA fi studiat sArlturile anapoda.ale lezllor, copIIArla stlngace, tremurul, aplecarea lanurilor de sp(ce-n vint, mersulde-a'ndArAtele, trezlrea din somn, omul beat, suficiana lnglmfatA a curcanulul. PApu-eria lui e un lirlsm l o satlrA. Perfeciunea dellcatA a Joculul, InAIatA pinA la firl-mitura de nuanA e cu neputin de obinut pe scena .i in fllna actorllor actorl.

Scenele se micA deasupra unul gol nevAzut ca de orchestrA, ascuns inlAuntrulunei loji care ine cit fundul sAIil, i deasupra crula se petrece repertoriul. Cor-

tlnele opace alterneazA cu cortinele transparente i culorile degradate ale atmosferelsint estompate ca in pastel. Publicul pArAsete sala cu pArerea de rAu cA dupA ceobosesc i ppuile, si manipulanii, inviziblli, exceleni artitl, nu dureizA spectacolulpinA la zluA, plnA a doua zi la prlnz i sint in public, printra ruii care constltuiescinasa spectatorilor de fiece searA, compactA, toate neamurile din Europa, entuziasmatede opera lul Obrazov. E un Paradis dantesc, tipArit cu litere minuscule, o ediie alliadei i Odiseiei, microscopicA, pe hlrtie de igare, pentru buzunarul de jiletc.

Deprindere simpaticA, la finalul spectacolelor din Moscova, cind sflrindu-se spec-tacolul, orice spectacol, artitii se prezintA in front dinaintea draperiilor care inchid

jscena, publicului, ca sA-I mulumeascA printr-o InchinAciune cA t-a urmArit. Insufle-itorii pApusilor lui Obrazov, aezai la rind, de minA i in brae fiecare cu ppuilepe care le-a anlmat, meteri subtili i dibaci intre ei cu o colegA, n salopete l cubraele nude, care de care mai frumos, primesc ovaiile, meritate la superlativ.

Nu ai fi bnuit c de la Vasilache jucat deasupra unei perdele roii la Moi,intr-o barac de pinzA, unde un ginere i o soacrA se bAteau n capetele de lemn cu
http://alunge.de/http://alunge.de/http://alunge.de/


16/116


17/116


18/116

arfita toate trfidfirile, incii sfi ne lase sfi le cintfirim durerile i s simim cum de pebuzela lor inete toata fora cuvintelor Ior pline de dragoste sau de dezgust.

Ceea ce nu mai poate continua este supravieuirea acelor personaje dramaticecare urcfi azi pe scenele noastre, cfilfiuzite de insi mina autorilor lor. Sint personajegunoase, absolut vide, a cror jiletcfi te lasfi sfi ghiceti doar un ceasornic care astat, un schelet fals, artificial sau scirnvia unei mie pe care o descoperi prinpoduri. Astfizi, in Spania, cea mai mare parte dln autori i actori ocup o zonfi abia

Intermediar. Se scrie teatru pentru publicul din lojl, iar parterul l galeria sintIfisate nesatlsfficute. Sfi scrll pentru loji, e luorul cel mai trist de pe lume. Publiculcare vine la teatru rfimine frustrat, i publicul virglnal, publicul ingenuu, adicpubllcul popular, nu Inelege de ce I se vorbete despra probleme pe care el ledfspreulete In conversala lui cea mal banal..."

E limpede. Dupfi opinla poetulul exprlmatfi atlt de Inflficfirat, atit deptima teatrul e poezle. Insfi nu o poezle abstracta, abscons", pornind de late mlri ce asoclail zfimlsllte de o mlnte rAsturnaA ori de bravada cu orice pre aunul poet snob ce se complaca in a se falsifica singur. Ci poezie umanfi. Poeziedovenlta om In carne i oase. Poezle puternlc legatfi de vlafi i de clipfi". Aceea careva exprlma durerlle sau trfidfirlle, dragostea sau dezgustul omului. Ceelaltfi poezle" scrlsd pentrul lojl" trebuie alungatfi dln teatru, ca o intrusfi netrebnicfi.

Intr-alt loc, Garcla Lorca declarfi cu tfirie, ca pe un lucru ce respinge oricecontradicle :

Poporul care nu se folosete de dezvoltarea teatrulul sfiu acela dacfinu e IIII .1 un popor mort, nlci departe de moarte nu-i.

Tot aa, tea,trul care nu se armonizeazA cu bfitfiile pulsului social-politic al,ril lul, nu vede armonia culorllor In pelsajele ei, nu rfispunde ca un ecou frfimin-tarllor poporului sfiu, nu pAtrunde In splrltul lul, nu plinge cu lacrimlle lui i nu ridecu rlsul lui asemenea teatru nu ere dreptul sA se numeascA teatru ; e unclub pentru cartoforl, orl acel lAca unde ce poete fl mai groaznic declt asta ? ii omorl timpul."

E i mai limpede. Da, de bunfi seamfi, teatrul este poezie ; da, teatrul esteanume acea poezie care se lnaltA din carte i devlne umanA" ; ins nu poate fiumanA dacA nu se armonlzeazA cu bAtAlle pulsului social-politic al Arii".

In sffrlt, pentru a ne face o idee completA despre pArerile pe care GarciaLorca le are asupra poezlel drametice i teatrulul, sA desprindem clteva rlnduridin prologul rostit de Autor" la Nemaipomenita pantojreas: lmprejurarea cAdeseorl teetrul se transformA In casA de comer silete poezla sA ocoIeascA scenain cfiutarea altor sfere. fn care publlcului nu I se mai pare straniu cA, de pildA,copacul se preschlmbA in nour de fum, iar din trei peti se fac, prin dibficia miiniii a cuvintului, un mllion de pesti cu care mulimea ii potolete foamea.

Autorul a hotArlt sA facA dintr-o simplA pantofAreasA cu temperament focoseroina sa principalfi. Peste tot de-a lungul comediei, trfiiete i respir imagineapoeticfi : numai c autorul a Imbrficat aceast imagine In rochie de pantofreasn,intiprind piesei sale caracterul unei fabule sau al unei romane populare.

Publicul sfi nu se mire de nbdfiile pantoffiresei ori de apucturile ei sAlbatice,coi ea se aflA in venicfi luptfi i cu realitatea care-o inconjoar, i cu fantezia,cind aceasta devine realitate".

E vorba, deci, ca poezia dramatic devenit uman, legat de viafi i declip, armonizat cu btile pulsului social-politic al Arii s nu se mfirgineasca exprima raalitatea uman aa cum ni se inffiieazA ea zi de zi, ci s-o transfi-gureze poetic, cu mijloacele fanteziei artistice, aa ca in Testamentul poetuluiTudor Arghezi :


19/116

...Eu am ivit auvinte potrivitei leagne urmasilor stpini.i frmntate mii de tptmni,

Le-am prefdcut in visuri i-n icoane.Fcui din zdrene muguri si coroane...

Da, imagini poetice : visuri i leegne, muguri i coroane pentru urmaiistpini" , i un milion de peti cu care mulimea s- i potoleasc foamea".

foamea de ideal. Poezia dramatica va s desfoare venica lupt a omului cu ren-ditatea care-1 inconjoar, intru atingerea fanteziei" sale, adic a dorurllor, elurilnr.nzuinelor sale spre mai bine. i odata cu preschimbarea fantezlei in realitate. luptase va duce mai departe impreun cu insi aceast fantezie, tocmai fiindc a devanltrea litate. Nu este oare aceasta, in esen. procesul propirli alctulrllor umane ?

Iat, pe scurt. teoria lui Federico Garcia Lorca despre poezia dramat'c sidespre teatru.

Insn cu ce mijloacfe a izbutit poetul sa dea via artlstlc acestel teorii".Intr-o oper care i-a adus popular. tatea i nemurirea ?

Opera lui Federico Garcia Lorca i cu deoseblre oprra lul dramatlc Il trage seva dln marile tradiil ale literaturli clasice spaniole sl din folclor", nespune criticul sovietic F. V. Kelin '.

Exist In Spania o puternic literatur teologal l una de Curte. Catolicismul-spanlol atit de aprlg se oglindete in nenumratele scrierl ale unor monahi, cano-nizai sau nu : Santa Teresa de Avila, Fray Luis de Le6n, San Juan de la Cruz, PadreRivadeneira etc. Nu sint cu totul scutii de influena credin(ei cretlne ceea ce

se explic lesne la acel moment istorlc niclJorja Manrique, nicl Calderon dela Barca, niciLope de Vega, nici chlar Cervantes. Dar cltvreme la cei dlntii este vorba de un confor-mism perfect i total, un catoliclsm sut-n sut la marii creatorl de llteratur, cei ce auaezat temeliile literaturil spaniole, e vorba decretlnlsm social", i nu numai de proteste slcrltici la adresa nedreptei orinduiri sociale, clcriticl i proteste directa impotriva tocmai alylesiei i Casei Real.

Pe de alt parte, masele lmpilate uit

foarte adesea pe dumnezeu. Pentru ele, credinaeste ori consolare, ori superstiie. ori pur lsimplu un automatism. Literatura clasic spaniolii bate joc de aceste consolri minclnoase, deacesta sumbre superstiii, de toate acele automa-tisme care imbecilizeaz pe om i o face de pepoziia unei adinci iubiri pentru poporul hruiti oprimat. Dac, in popor, credina religioasa,mai ales in forma atit de rigid a catolicismului

spaniol, ar fi fost neclintit, n-ar mai fi fostposibile nici rscoalele atit" de dese, fie cele -rneti, fie ale armatei maritime, ace'.e pronun-


20/116

hismului spaniol in atit de mari proporii. N-ar fi fost posibil nici existena bogateiliteraturi denumite picaresc", zugrftvind acea categorie social care, nefiind inco clasft, nu era mai ptiin rspindit, in forma ei anarhic i protestatar : los

picaros, acel soi de lumpenproletariat. De la clasicul Francesco Gomez de Quevedoy Villegas l pin la contemporanul Pio Baroja, picarii" slnt mereu prezeni InUteraturA, cum sint prezeni i Vn societatea spaniolft.

Iatft cum toate aceste realitfti strftbat coninutul literaturii clasice spaniole.

i nu numai ele. Dar i aspfraiile celor incAtual, dorul de libertate i viaomeneascft. Nici nu se putea sft fle altfel. Marli artiti stnt mari prin aceea cexprimft durerile poporulul" lor, cft se armonizeazft cu bfttile pulsului social-political firil", iar poporul i ara nu erau nici Iglesia, nici Casa Reel.

Dar folclorul ?In lirica popularft (spanlolft, n.n) moartea apare totdeauna Impreunft cu

iublrea", constatft F. V. Kelin. In Mioria noastrft adftugftm noi aceasta dublprezenfi trftiete cu o deosebita vigoare a sentimentulul l o deosebitft vigoare artis-ticfi. De pe alt merldlan, tristul Leopardi spune :

Fratelli a un tempo stesso, Amore e Morte Ingenerd la aorfe...a

Numai cft folclorul spaniol nu va avea, exprlmlnd aceastft dramatic Infriren lublrll l a moril, peoetea adinc melancolfcft a unui Leopardl, care era insetat denefllntfi". Cl poartft pec*etea temperamentulul ardent, paslonal, Insetat de viafi.Tot aa l la Carcia Lorca, pln i In tragedlile" sale cele mal puternlce, cumvom vedea.

Insfi fok-lorul nu se mftrglnete sft transpunA in imaglnl populare sentl-mentul traglc al vleii". E mult mal bogat fn varletatea temelor. l InlAuntruIpoeziei populare, se dfi crlncena luptA intra rAu l bine, cu triumful binelui. Acelespeclfice l mlnunate coplas poeme scurte de citeva versuri doar, improvizatede marele anonim au nu numai graia madrigalului, ori impetuozitatea dramatlca vendettei" amoroase, cl l tonul major al rftzvrfitlril Impotrlva strlmbAtAilorsoclale ori vehemena, dacft se poate spune, rafinatA in bicfuirea nAravurilor piezie.

FArA indoial cA nimlc dln toate acestea nu lipsete folcldrului Indeobte. Ceeace are particular folclorul spaniol este, pe de 0 parte, conciziunea In expresie.iar pe de alta, amploarea sentimentului. Alci, lirismul este mult mai accentuat decltalurea. Culorile stnt mult mai aprinse, aproape violente.

Carcia Lorca indeosebi prin drama sa a izbutit sA fie expresia cea niii vle a suftetulul popular spaniol, acumullnd totodatA marea motenire clasica patriei sale. Opera lul dramaticA operA zAmislltA de un om care a fost silltsA pfirAseascft viaa la 37 de anl poate fi socotita chintesena sensului poetic, a ima-jinuici bogate, a trairii pasionale, caracteristice hruitului de veacuri popor spaniol.

ParcA voind sA ne avertizeze dintru inceput cine este poetul i care-i lumealui, cea dintii importantA lucrare dramaticA a sa, Mariana Pineda, Garcia Lorcao subintituleazA : Roman popularA in trei stampe". In adevr, exist 0 romanveche ce cintA viaa tragicA i jertfa supremA a Marianei Pineda figurA istoricAeroinfi popularA a micfirii de eliberare din sudul Spaniei pe vremea lui Ferdinand VII.i poetul pornete de la aceast romanA, insA ine sA precizeze cA, in afar de

> Destinul a zamlslit /Ca irai tn ar lai imip Iublrea i Moartea


21/116

modul dialogal al dramei, el o exprim in trei stampe". In indicaiile sale de autor,nu o dat intilnim aproape ca o obsesie idaea de stamp" i popular" :

Mariana se aaz pe scaun, in profil fa de public. Fernando ia loc inrnd cu ea, de asemenea in profil. Amindoi indhipuie o veche stamp clasic".

Sau :Un conspirator ade, ceilali stau in picioare, alctuind o frumoasa stamp".Decorul unula din tablourile Nunii insingerate:Panorama unor intinse dealuri roiatice peisaj primltiv in stilul ceramicil

populare".Dou personaje fantastice din Yerma poarti miti uriae. Dar :In aceste figuri nu trebuie si fis nimic grotesc ; dimpotrlvi, ele trebuie s

fie frumoase i profund populare".Indicailte acestea nu slnt cum s-ar putea crede numal acele obinuite

ndictoli prin care dramaturgul Impune un decor, o miscare. o pozi" etc. ; nlcl,cu exclusivltate, acele ajutitoare la crearea unel atmosfere" scenice desl sinti aa ceva. Ci ete ne vorbesc despre esena poeziei dramatlce a lui Garcia Lorcace se dovedete in adevir a fi un poet popular l un pictor popular. La el, imaglnea

poetlci, rechemlnd In genere imaginl i sonoritii ale poeziei populare, se Inrudestetotodati de aproape cu imaginea plastlci l cromatlci a zugrivltorilor de lcoane saua sculptorilor popularl creatori de madone" i sfinl.

Analizlnd cit de fugar oricare din piesela sale, te Izbete, pe lingamicarea dramatici interloari i conclzlunea mljloacelor de expresie, tocmai aceastimbinare a liricli cu plctura.

Mariana Pineda drama femeii care iubete un rizvritit hiitult de Justl-iarii" monarhiei, i dare se Jertfete pentru libertate se deschide cu un prologal cirul decor este ncadrat da o rami aurie i amlnteste o stampi veche coloratain albastru, verde, galben, roz i bleu-ciel". In fundul scenei, citeva fete cinticu acompanlament de chitari romana populari a Marlanel Pineda" :

Ce trist i-e ziua, Cranada,i pietrele, pietrele pling !S-a dus dintre noi Marianita, Pe nimeni, pe nimeni trdind.

19


22/116

Cnd sta i broda Marianita, Adesea cu sine vorbea: Cum es Libertii stindardul, Pedrosa de-ar ti si vedea!"

Pedrosa nu-I altul decit flgura sinlstr care urmrete cu tenacitate peconspiratoril liberali" care s-au ridlcat impotrlva lui Ferdinand VII, la Cranada.El va urmarl l pe complicea Ior, Mariana, crela de altfel II face o resping-

toare curte.Actul I stampa intii se desfAoar In casa Marianei. De la prlmele

repllcl, se creeaza atmosfera tragica a complotulul. Dona Angustillas, mama, stai citete o carte In starea de spirit pe care o Isc i seara de toamn, i intimaatmosfer a cosel. Isabell la Clavela, ingrljitoarea casei, intr :

(luvela Dar unde-i fata ?

Dona Angusllllas :

Nc-ntrctupt brodeaz.

i-mi pare c vzduhu-nsingerat e De firul ros din dcgetele-i albe...

Cu mljloacele cele mal simple, dar nu i nepoetice, cum se vede, dramaturgulne d o puternlca imaglrra colorata i despre faptul c femeia brodeaz ceva deosebit.1 despre mlsterul tragic al acestei indeletniciri rscate. Dialogul dintre mam iingrljltoare e foarte strins, i exprim taina sl nelinitea :

Cluvcla :

Dona Angustilias

C luvela :

DCIIIU Anguslillas

Cluvela :

Dona Apgustillas

Mi-e groaza.

Nu vorbi!

Mai bine spune :Se ftie despre asta t

Nu-n Cranada

Nimeni nu stie.

Pcntru cine oare Brodeaza steagul '!

Au rugat-o, zice, Prietenii si liberalii"... i Don Pedro mai ales. Ah, pentru diniiCit risc ea! Mi-e groaz s gindesc...

Curmat trebui nebunia ei La ce se-amestec-n zurbaua strzii ?Vrea s brodeze ? S brodeze-atunciO rochie fetiei fata crete.lar regele de-i ru sau nu e, Nu-i dat ur.ei femei s hotrasc.


23/116


24/116

Eu m-am fcut complotuiui prtaeCa s triasc-n mine visul lui,i s-l iubesc. Eu l-am iubit mai mult Decit pe propriii mei copii, decit Pe mine nsmi... ie, Pedro-i este Mai drag Libertatea dect mine ? Prea bine! Acuma eu sint Libertataa Pe care tu atita ai visat-o!

Voiesc s mor, o, Pedro, pentru totCe astzi tu, departe, -ai prsit: Idealului ce s-a aprins o dat1n ochii ti in flcrl: Libertatea .'Ca-n veci s nu se sting acest jar, M drui ie ie, toat... Suflet Al meu, curaj! Acum tu, Pedro, vezi Pe care ci psesc, supus vesnic Iubirii tate. Moart, tu vel stlSti mti iubesti atit, inct tu viu

De-aci'nainte n-ai s mai poi fi... Da, eu sint Libertatea. Cci asaVoi iubirea. Sint acea dorit,Visatti Libertate pentru careM-ai parsit tu, Pedro. Da, desi Rnita sint de oameni, totui euSint Libertatea nzuinei tale.

Cltatele, pe care le-am desprlns din intiia lucrare dramatic mai de seamaa lul Federico Garcla Lorca, sublinlaza in chip luminos esena artei poetului nostru :tomatlca el sl expresia llric l cromatlc. Iubirea i moartea, lupta dintre bine irftu, setea de vlu l llbertate, toate aceste teme ale folclorulul spanlol i alellteraturll claslce spaniole retraiesc in drama lul Lorca o nou, proaspt, personalplenitudlne artistica. I'oatul a tiut s inale lirismul, culoarea, paslunea, imagineapoetica mult mai sus in operele care au urmat : Yerma, Nunta insingerat, Lasti astfelM! treacti cinci ani, Casa Bernardei Alba i chiar in acea fars atroce" care este Hemaipomenita pantofarcasa.

Diir daca prima sa lucrare dramatica ne vorbete despre ce anume estepreocupat poetul, nu mal puin categonca in aceast privin sint ultimele luinnduri publlcate, pe care le desprindem aci din interviul din aprilie 1936, pomenitln inceput :

Acum lucrez la o nou pies cfare va fi foarte diferit de precedentele.In clipa de fa e o oper din care nu pot scrie mcar un rind, fiindc adevrul!?i mincluna, foamea i poezia s-au dezlnuit i circul prin aer. Ele i-au luatzborul de pe filele m?le. Fondul piesei este o problem religioas i economico-social. Lumea s-a oprit in faa foamei care arde popoarele. Atita timp cit va duradezechilibrul economic, Lumea nu va putea s gindeasc... In ziua cind foamea vadisprea. se va produce in Lume explozia spiritual cea mai puternic pe care acunoscut-o vreoftat Umanitatea. Niciodat. niciodat oamenii nu vor putea s-iinchipuie bucuria care va izbucni in ziua marii revoluii."

Aceste rinduri ne mai lmuresc i de ce franchitii s-au grbit s ucid pepoet, facindu-i iluzia c totodat ucid i cuvintul lui revoluionar.


25/116

P. A. MARKOV

De la/rTrenul blindatia/rOroIogiulKremlinului7'In stagiunea trecut Teetrul de Art a

prezentat intr-o nou redactare llterar slintr-o montare scenlc innolt, plesa luiN. Pogodin Orologiut Kremlinului. Acest spc-tacol a jucat fr indoial un rol Insemnatpentru Intreaga activitate a M.H.A.T.-ului,el a dezvluit cu limpezlme acele princlplidup cara se conduce teatrul In alegerea imontarea pieselor sovletlce, oricare ar fi te-mele dezbtute In ele.

Cu aproape 30 de anl in urm, In

1927, teatrul a cheltuit un efort creatorasemntor celui de acum i a repurtat unsucces la fel de rsuntor, montlnd Trenul

blindat 14-69 al lui Vsevolod Ivanov, pleicare pe drept cuvlnt a dobindlt o Impor-tan Lstorlc nu numal In ceea ce prlvastevlaa M.H.A.T.-uluI, cl sl pentru lntreagadezvoltare a teatrulul sovletlc.

Despre munca desfurat pentru mon-

taree Trenulul blindat al lui Vsevolod Ivanov, de care se leag primul mare succesal teatrului cu o lucrare a dramaturglei sovietice, s-au scris multe.Este tiut c piesa s-a nscut in interiorul teatrulul, rod al unei munci strinse

-~,i al colaborrii dintre teatru i autor. N-am s evoc acum toate etapele munciinoastre pentru desvirirea piesei i realizarea spectacolului. Vreeu Ins s mopresc asupra unei singure probleme i anume felul cum a reuit piesa lul Vs. Ivanovse cucereasc intregul colectiv al teatrului.

Dramaturgia ajut teatrul atunci cind li pune la indemin un materialde via necunoscut inc, silindu-1 pe actor i regizor s-f lrgeasc orizontul icunotinele. Vsevolod Ivanov dispunea de un bogat material dramatfc, imperfect insdin punct de vedere al realizrii sale. Teatrul 1-a ajutat pe autor, insuficient Je

" Articol scrls pentru revlsta .Teatrul"

23


26/116

familiarizat pe atunci cu legile textuludramatic, s desvireasc diverse scene ale-piesei i s obin o maxim expresivitatedramatic.

Teatrul a putut cunoate viaa par-

tizanilor siberieni numai datorit minunateidescrieri a lui Vsevolod Ivanov, care atrit din plin aceast viat, rebtind-o apoi.in povastlrlle sale.

Materialul prezentat de Ivanov nu se-limita la o axpunere protocolar a unorfapte istorice. Autorul, respectind adevr.ilIstorlc, a dezvluit esena politica i socialaa fenomenelor, ca i bogatul lor coninutpoetic.

!n timpul repetit,iilor, actoril au fostcuptivai de puterea inelepciunil lui Ver-inln, de Inteligena concentrat i ageri-mea politlca a lui Peklevanov.

Kclatind soarta unul singur detaa-ment de partlzani, Ivanov ne-a dezvluit

s 'i-n i din Orologlul Kremllnulul" soarta intrpgii revolull socialiste l toc-mal aceast contopire a oglindiril politic?

a adevrului Istoric cu un bogat fllon poetlc ne-a captivat atunci pe nol, cel de !a

Teatrul de Artfl.Nlcl nu e de mirare c spectacolul a fost pregtit intr-un termen foartescurt. Teatrul vola sa pun in scena spectacolul cit mai repede, nu din conslderenislegute de repertoriu, cl datorit unul sincer impuls Izvorit fn timpul procesului demun.a creatoure. luta de ce V. 1. Kacealov a druit atitea eforturi i atita trudrealizfirll acestul srectacol.

Creator ul multor erof* de trugodie, Kacealov a jucat pentru prlma oar in acestspectucol un om dln popor. Dup o studlere minuioas a materialului, el a rascolitizvoarele istorice, cutind sp descopere caracteristicile limbajului siberian al luiVersinin, vorblrea lul cintat l rotunjimea micarilor.

Hmeliov 1-a jucut pe Peklevanov, accentuind intr-un fel notele satirica alerolului, In dorlnta de a evita ablonul scenic de prezentare a bolevlcilor, foarte uzitutpe vremea aceea i datorit cruia el apareau intotdeauna pe scen purtind scurtade piele. El a reliefut umanlsmul i simplitatea personajului. De altfel, Hn-eliov con-sidera c Peklevanov reflecta Intr-un fel ceva din chipul lui Lenin.

Conducatorul spectacolului, Stanislavski, i regizorul Sudakov au depus toateeforturile creatoare pentru ca flucra poetic s nu se sting in nici una din scenelespectacolului.

Trenul blindat n-a rmas un caz izolat in viaa M.H.A.T.-ului. In acea epoc,

el a simbohzat trainica legtur pe cale de a se nate intre teatru i tinra dra-maturgie sovietica.

Odat cu scurgerea anilor, aceast legtur a devenit tot mai puternic, totnai stiins. Cadre mereu noi de dramaturgi i scriitori se adr-ssau teatrului, acestacutind cu infrigurare s gseasc printre ei pe acei artiti in stare s ridice 'nfaa lui mersu noi i atrgtoare probleme. i cu cit inelegeau mai adinc acetidramaturgi sensul ideologic al evenimentelor pe care le tria ara, cu cit era mai


27/116

cu ei. Teatrul va purta venic recunotin i lui Afinoghenov pentru Frica lul.si lui Korneiciuk pentru al lui Platon Krecet, i lui Leonov pentru Caleaca de aw,la care lucreaz astzi cu pasiuna colectivul nostru. Multe lucrri valoroase au dj tteetrului i K. Simonov, A. Kron i alii. Teatrul a ctrescut odat cu dramaturgiai indistructibila legtur dintre arta teatral i dramaturgie a fost deosebit derodnic pentru el.

Cind m gindesc la repertoriul teatrului nostru. de la Trenul blindat la ultimullui spectacoi cu Orologiul Kremlinului, imi dau seama ca teatrul a cucerit adav-

ratele sale victorii numai atunci cind gindireu politic ptrunztoare se Imbina cucunoaterea adevrului vieii ! cu expresivitatea poetic.

lnc la prima form redacional a Orologiului Kremlinului, Nemlrovlci-Dancenko a vut sa ridice spectacolul pn la nivelul unei genaralizari poetice. El at iu t foarte bine c drumul de creare a unui spectacol poetic tp^ce printr-o profundacunoatere a vieii, c numai prin adlnca i fllozofica inelegere a faptelor se poatoatinge pe scen adevrata poezie.

In a doua sa form redacional, piesa oferea un material literar st mal bo'jntdin punctul de vedere al sensului poetic.

Cred c, dup ciukin, pe seana sovletlc n-a exlstat un interpret al lulLenin care s fie la nivelul lul Smlrnov. Pe actor nu 1-a preocupat reallzaro.iunei asemnri foiograflce In interpretarea sa dei se inelege de la slne c s-astrdult s redea, In msura poslbllitailor sale, cu cit mai mult exactltate, chipul, ntonala vocii i rr.icrile lui Lenin. Toate aeestea il erau Ins nccesare lul Smlrnovnumai pentru a reda intr-o msur cit mal complf.t frumuseea personalltll luiLenin, visurile sale Indrznee, optlmismul su nezdrunclnat, cunoaterea profunJfia vieii i fora lui organizatoric. In interpretarea lui Smirnov, Lenln ne apare ca unom plin de optimism, cu ochii aintii in viitor i il crezi a fi cel adevarat, nunumai fiindc actorul li seamn lul Lenin, dar i pentru c el a surprins i a rrdnts;mburele luntric al marelui om.

Prin intreaga sa compoziie, spectacolul red atmosfera poet.c a acelor ani

Vs. Ivanov |1 V. I. Kacealov (tn rolnl Ini Verflnln) Intr-o pausl a ipectacolulul Trenul bllndat H-M


28/116

de mari hotriri i lupte aroice, respectind in acelai timp o riguroas exactitateistoric in expunerea faptelor.

Der Lenin, asa cum II Interpreteaz Smirnov, impunea i un adversar pemsura lui, un om pe care s merite s-1 citige de partea sa. De aceea, cu, clt7abelin va fi mai interesant i mai original, cu atit mai desvirit ne va aprea Lenin.

Livanov joac un Zabelin plin de temperament, care crede in munca lui, darcare se inal amarnic in ce privete oamenii. Soarta Iu Zabelin oglindete soarta

multor intelectuall care mai tirziu s-au alturat dln toat inima puterii sovietice.Drumul Teatrulul de An de la Trenul blindat la Orologiul Kremlinului esteJalonat de numeroase reulte In domenlul dramaturglei sovietice. S-a intmplatinsa ca teatrul s monteze uneori i plese care nu meritau sfl aper pe scena lui.

M-am referlt, plnfl alcl, in special la Orologiul Kremlinului l Trenul blindat,pentru cfl aceste doufl spectacole reflectfl cel mai viu totalitatee acelor condiii care,la timpul lor, au ajutat teatrului sfl obin mari succese cu Frica de Afinoghenov,


29/116

H. BRATU. V. MOGLESCU

/vJocul iclclor" i drama dc idci

Intr-o prefa recent la romanul UUima noapte de dragoate. intiia noapte derzboi, acriitorul ne descrle Imprejurrile In care a participat, pe vremea studanloi,in adunarile tineretului Inflcflrat", prin care se cerea Intrarea Romlniel in rflzboi.-Cindlnd, cum spune singur, c niciodat el, care a cerut intrarea In rzboi, nuse va putea privi fa In fa cu contllnta lui... dacfl nu va fl fost l el acolo", sehotrte sfl se prezinte voluntar. In aceasta perioad, doufl fapte vin s zgudule-contiina viitorului dramaturg.

Primul constfl Intr-o comunicare a Mlnisterului de Rflzbol, potrlvit crela, celce av?au sfl cedeze armatei un automobll, urmau sfl fle trimli la partea sedentar.Cu alte cuvinte, burghezia, care trflgea cele mal multe foloase de pe urma rzbolului,

se sustrgea in chip sistematic de la indatorirlle patriotice" pe care le trimbltaatit de zgomotos.

Al doilea, o experienfl personal. Trimis intr-o unitate de frontler cu mlsluneasfl impledice exporturile clandestine" de vite, Ii dfl seama cfl, de fapt, tot rostulsoldailor i ofiterilor aflai in acea zon era de a impledica concurena" pe careexportatorii clandestlni o fflceau acelora cu permlse" In regul l ale cror rudesau prieteni se aflau in funciile de conducera ale statulul.

Este clar c tinerii trecui prin asemenea experiwie nu-i vor mal descoperlun idol Intr-un Take Ionescu, in acelai tlmp Infocat partizan al intrrli Rominlel

in rflzboi alflturi de Antantfl i consilier de administraie cu tantieme duble la fllialaromin a unei bnci austriece.Febra afacerilor, zarva rzboinic, lava ametitoare a cuvintrilor patrlotarde

cuprinsaser mai mult decit pin atunci clasele stpinitoare din Rominia. Citeva lunine mai despart de momentul in care mantia intunecat a groaznicului flagel se vaintinde i asupra Romlniei. In timpul acesta, burghezia i moierimea romlneasc,eteptind rzboiul, pe care-1 priveau aproape ca pe o mana cereasc, Incercau parcs-i consume fericirea intr-o singur clip. Celor ce se imbogeau de pe urmarzboiului, marea conflagraie li se infia ca un duel Intre gentlemeni, ca o btale

de flori la osea, ca o parad de zece mai. Intre dou baluri mascate, filistinul rominscotea cite un suspin ipocrit, gindindu-se la soarta acelora care nu peste mult timpaveau s fie pe front. In timp ce Banca Naional, care aparinea familiei Brtianu, jefuia statul de 33.000.000 de lei aur, sub pretextul unul imprumut (justificat, desigur,


30/116

obiect de trafc scandalos pin i vlitoarea participare" a rii la rzboi, adicatnai concret, insei vielle sutelor de mli de oameni care aveau s infrunte moarteape cimpurile de lupt.

Nutrit cu lacturi din filozofl clasici, tlnrul student Catnil Petrescu ii vputea astfel da seama c in clasa dominant pasiunea pus in slujba unei cauze es'edlrect proportional cu veniturile pe care aceasta le produce. Sindicul bursei, de pildfl,este in stare s se ocupe plnfi i de operele de art cind are impresia c acestea,tn spe tablourlle lul tefan Luchian, devln o investiie rantabil. Presa timpului

inreglstreazfi o intimplare semnlflcativa pentru atmosfera acelei epoci, ln care vaaparea asculta crltlc soclala Jocul ielelor. tiindu-1 pe tefan Luchian pe moarteilnanclarul Vlctor Fllotti se grabste sa aduc procurorul la, cptiiul muribundului,pentru a veriftca autentlcitatea tablourilor achizlionate de el ; pas-ml-te, sindiculutburscl II era teamfi ca artlstul sa nu-l fl falslficat proprille capodopere. De undeso. poate vodea ca ocest prototlp al Slnestllor, dac nu se pricepea In artfl, era insehlmb expirt 'in falslficri. El este doar autorul unel faimoase plastografil, care acostat statul romln 20.000.000 de lei.

Un plctor mort In sfirflcle l un Vlctor Filotti Imboglt de pe urma oparei

lul lat o reprezentara plastlcfi a antltezel dln societatea burghez de care tinrulstudont asplrant la carlera scriltorlceasc nu putea sfi nu fle Impreslonat.Un fapt dlvers", o dramfl oblnultfl cotldlonfl a fost punctul de plecare Imodlat

iil prlmei sile plese de teatru, Jocul ielelor. 40 d? anl mal tlrzlu, Intr-o prefafl laromanul Ulttma nnapte de draynste, intiia noapte dc rzboi, scrlltorul povestete Istoriaunel famllll de provinclall, mutat la Bucuretl de un feclor mal mare, ambilos iaventurler, amclt de eomblnall fantezlste.

Planurile hlmerlce ale tinflrulul s-au dovedlt dezastruoase l dupfi vreo dol anioamenll, care nu prlcepeBU nimlc din ceea ce se Intimpla cu el l rflbdau de foamecu zllele, s-au usezut tol sub glulglul aerian de bloxld de carbon al morll, laohlt,

dupfi cp s-au imbtfilnt l au pllns In spalmele hotarirll...'"l Intr-adevr, oceastfl Intlmplare a intrat intocmai in aciunea Jocului ielelor,

cu deoseblrea semnlflcatlvfl c, In verslunea lul Camll Petrescu, capul familiei esieun planlst talcntat. rflmas pe drumurl. Este fundalul vlell cltadlne In capitallsm.care sc prolecteazfl ca atote l In plesa lul Camll Petrescu.

Confruntate cu textul plesel Jocul ielelor, cele expuse pln acum arunc olumlnft puternlcfl osupra concepiilor Ilustrate de opera scrlltorulul Intr-o anumitiperioadft. He/ultft astfcl pricina pentru care aclunea accstei prlme piese se petrec*m rcdacia ziarulul socialist Dreptatea socialfl".

*

Aflrmind cu ii dadea seama. in epoca In care ii concepuse piesa, ca lumeaasta nu e ceo mui bunfl cu putinft. cfi Leibnltz nu avea dreptate", Camil Patrescusugereaza (atit prln aceustfl afinnatie, clt i prin cadrul in care plesa ii desfasoarc.ciunca) cfl in contiina lui, problema transformarii sociale ocupa un loc insemnat.Contrastul Intre opulenta i desfrlul claselor stflpinitoare, ilustrate de btile de floride la rondul al doilea de la osea", i intre groaznica macinare de la Verdun" ilface sft-i indrepte privirile spre cercurile apropiate de micarea muncitoreasc, al

cflrei singur exponent la epoca aceea era partidul socialist, ros de tarele oportu-nismului i iluziile social-democraiei.De altfel, in aceastfl pies existfi mai mult decit o singur aluzie autobiografic

este suficient sfi amintim faptul cfi tocmai in preajma primului rzboi mondial, CamilPetrescu va scrie mai multe artlcole sub pseudonim in Facla" lui N. D. Cocea, cucare neindoios Gelu Ruscanu ars unele trsturi comune.

28


31/116

Jocul ielelor nu este ins o dram a luptelor clasei muncitoare impotrivasocietii burghezo-moiereti, ci o dram a intelectualului burghez cinstit care s-arupt de clasa sa de obirie i caut in micarea muncitoreasc o soluie pentrupropriile sale probletne, pentru propriile sale contradicii interioare. Cci despre oclarificare ideologic (in adevratul inales al cuvintului) a majoritii intelectualilorcare se orientau spre micarea muncitoreasc nu putea fi vorba la epoca aceea.Trmintarea ideologic a intelectualllor progresisti, adversltatea lor fa de burgheziegseau, In ceea ce se numea atunci doctrina sociallstfl, un aliment suflcient doar

pentru a-i hrni revoltele i veleitlle de indapenden. lar dezlnulrea rftzboiululmondial, agravind condiia de via a Intelectualulul, avea sa accentuezc aceste fri-mlntrl, determinlnd pe unii s treac sub focul criticii i diferite aspecte aletacticii promovate de conducerea mlcrli muncltoresti.

Izvorit dln asemenea frmlntri, Jocul ielelor poart in prlmul rlnd amprentarevoltel autorulul ei faa de orinduirea exlstenta, cohstltulnd In acelal tlmp o demas-rare pariala a caracterului oportunist i rupt de realltalle sociale pe carc-l vdeaactivitatea unora dln vlrfurlle partldulul soclal-democrat. Pe dc alt parte. plesaarata ldmurit limitele acestei revolte, adlc Intenla cuto-ului de a face dlntr-un conflict socidl o drama a absolutului", judecind lupta de clasa pe baza unor rrltsril

obiectiviste, kantlene. Caracteru! acesta profund contradlctorlu determlna atit laturil?

tari clt l cele slabe ale Jocului ielelor.*

Pretextul material care dcclaneaza actiunea 11 constltuie campanla de presape care Gelu Ruscanu, dlrectorul zlarului socialist Dreptatea socteia", o susineimpotrlva ministrului justiiei Saru-Sinestl ; este vorba de iminenta publlcare a unorJocumente compromltoare, care 1-ar duce pe Slnestl de-a dreptul la Inchlaoare.Piesa ne introduce in lntrigile de culise prin care Maria Sineti, sotla minlstrululsi fosta iubita a lul Celu, il conjur pe acesta dln urm s renunte la publlcareadocumentelor, care dezvluiau crima terlbil a soului ei: asaslnarea btrinel Manlti,posesoarea unel imense averl care de drept urma sa fle adjudecuta de ctre vlltorulministru al justiiei. Btlia in jurul documentelor atinye insa punctul culminantprln Intervenla tovarllor lui Celu, membri ai comltetului soclalist, acetia Inten-ionlnd s le foloseasc In cadrul unui troc" prin Intermedlul crula, renuniindu-tla publlcare, s-ar oblne eliberarea unui mllitant socialist, condamnat vlrtualmanteb moarte, Petre Boruga. Acesta devine acum plvotul prlnclpal ln jurul crula scentreaz confllctul. ln timp ce Gelu Ruscanu, rezistlnd In faa orlcror preslunlmorale i materiale, este hotrit in numele dreptll absolute" s publlce cu ork

pre scrisorile, convlns filnd c danunarea Injustiiei este Incompatlbil cu inchelereaoricaror compromisurf, Praida i membrli comitetulul sociallst ^ir.t gata pentru ntranzacie, atunci cind o socotesc util cauzel. .

Cauza singur spune Praida ne arat care fapte s!nt bune i carsint rele".

Pentru Gelu ins, refuzul de a face tranzacii este o problem crucial ; 3lnu poate aciona decit In concordan cu contiinta sa, care ii cere s divul'jecu orice sacrificii crima lui Sineti, i incearc s reziste chiar zguduirii ce l-oproduce staraa de agonie lent in care se afl Boruga atur.ci cind 11 viziteaz la

nchisoare. In cele din urm, el este ins pus in faa rezoluiei comitetului de con-

ducere, care hotrte incetarea campaniei impotriva lui Sineti, in schimbul elibe-rrii lui Boruga. Gelu refuz s aduc la indeplinire o asemenea hotrire i demi-sioneaz. Vzind c cerinele practice ale luptei politice (i care pentru al ew,totui, unul din instrumentele realizrii dreptii absolute) infirm intreaga sa structuraintelectual, eroul lui Camil Petrescu se sinucide.

29


32/116

In bogata tipologie a eroilor lui Camil Petrescu, Gelu Ruscanu ocup un loc-aparte, am spune unic.

Se vorbete adesea de originalitatea viziunii artist ica a scriitorului : este poatemomentul s cercetm cum aceast viziune artistic se reflect in destinul diferiiloreroi. Intr-adevr, eroii lui Camil Petrescu au un anumit specific ; ba inc acestspeciflc se impune chlar mai mult declt la ali scriitori. Obsesia lui Gelu Ruscanuse aseamn cu intranslgena i Infrigurarea lul tefan Gheorghidiu, dup cum inge-nultotea sa are cava dln candoarea lui George Demetru Ladima. EI are ins o indi-

vidualitate bine precizat, o amprent unic ; el este singurul erou, Intr-adevr martiral paslunli intelectuale, un ralonalist fanatic care, impins de setea sa de dreptate,pornete un rzboi necruator impotrlva societii In care trleste. Gelu Ruscanu,prln intreaga sn formale pslhlc, este un adevArat erou Implicat In drame cerebrale,un Don Qulchotta In cutarea lucldltll. La el se referea ln prlmul rfnd CamilI'etrescu, cind a foloslt formula : Clta lucldltate, atita dram". Desigur, i luciditateasa este In parte mlstlfleata lnsA el trietc sub imperlul ideilor mai precis, alloglcll, fr de care lntr-un anumo sens nu poate exlsta. Ruscanu, directorulDreptfill soclale", rupe complet cu medlul dln care provlne, este un renegat pentrusocletatea burghezn, se prbuete, pentru c a vzut Jocu| ielelor", adlc a czut prad

joculul speculatlv Inextrlcabll al abstracMllor goale. Dialectlca vle a evenimenteloristorlce el o Inchlde In cercul de fler al unel metafizlci raionallste; oricit de inaltur fl lnuta Intelectual a unel asemenea pozlll, ea este abstract, slmpllficatoare,utuncl clnd este vorba de a anallza prin prisma ei mecanlsmul luptei de clasa.

Dutorla... Ilmpede... precls" este IneleasA In spirltul Imperatlvulul categorlckantlan ca o datorle desprlns de utll, de experlen abstract :

Dac lupt pentru o cauz, aceasta este dreptatea insi".DlmpotrlvA, pentru mllltantul soclallst Praido. cauza singur ne arat care

fapte slnt bune l care sint rele". Astfel, sub vesmlntul conflictulul dintre dreptotea

absoluta" l dreptatea clasei" in ascenslune, Camll Petrescu a Intult relatlvitateuconceptelor etlce, exlstena mal multor morale In cadrul aceleiai socletAi, caracterulllmltat In spalu l timp, limitat la o clasa, al diverselor concepli asupra lumii.Totul el n-B ajuns s dea o rezolvare just antagonismulul dlntre morala burgheza.i morala prolctarA, s IneleagA cA in mod oblectlv nu exlstA confllct Intre absolutl rclatlv, cA dreptatea" este o nolune legatA de progresul istorlc, de destinele clasaiIn ascenslune, clasa muncltoare.

Sentimentul de duplicltate pe care il IncearcA Gelu Ruscanu rezultA din faptulcA se slmte deopotrivl rAspunzAtor i pentru intenllle sale, i pentru urmrile

aclunllor sale. Autorul urmAreste in mod special sA subllnieze dualitatea acestei pozilidin care rezultA tragedla eroului l al cArei prototip se gAsete la Hegel in celebradescriere a contlinel nenoroclte" (Ruscanu ii primete pedeapsa pentru fap'ulde a fl abdicat de la llnla de nelntervenie In problemele sociale). Contlina nsnorocitaeste caracteristicA intelectualului care, odatA intrat In micarea muncitoreasc. nureuete totdeauna sA lase la poarta el boarfele filozofiei idealiste i sA se identificecomplet cu Interesele clasei revoluionare. Astfel, in practica luptei de clas acestintelectual se incurcA In idei", filozofia sa idealistA venind in contradicie cu aciu-nile sale sociale. De aci, impasul in care se gsete totdeauna un asemenea intelectual

In acest sens, trebule interpretat jocul inextrlcabil al antinomiilor" in care

croul se incilcete" i de care vorbete Camil Petrescu in Addenda la falsul tratat.Pe de o parte, Gelu Ruscanu recunoate ca justificatA lupta proletariatului pentruInfAptuirea dreptAii sociale", necesitatea obiectivA a unei asemenea drepti ; pede altA parte InsA, nu aceast dreptate o urmAreste eroul, ci una absolutA", deasupraclaselor, independentA de timp i loc, cAreia dreptatea socialA ii este subordonat.

30


33/116

Ruscanu nu deduce caracterul etic al unor noiuni (noiunea de dreptate sociala)din necesitatea practic de a asigura in anumite imprejurri concrete satisfacereaintereselor clasei in ascensiune proletariatul , nu le leag de condiiile concreteale luptei de clas.

C dreptataa social este alturi de clasa muncitoare i nu de burghezie.aceasta apare in pies ca un fapt indiscutabil.

Dar, potrivit aciunii dramei, aceast dreptate nu se poate totui ldenttfieacu dreptatea in sine" caxe dup Ruscanu, intr in conflict cu orice Idee d


34/116

Roclale" ii condamn propriul su tat, propriul su trecut. Celu este prins din nouin Jocul ielelor", In ambiguitatea fundamental a poziiei sale. Ori morala nietzschean. pragmatismul cinic al lui Sineti , ori etica clasei muncitoare. Alt alternativnu exist. Neputlnd s aleag, Gelu Ruscanu se sinucide.

Del nu Inelege pe deplin pozila fdeologlc a proletariatului a lui Praida$i a muncitorilor dln tlpografie Camil Petrescu II prezint totul cu o viditaslmpatie. Nucleul muncltoresc al partldului este clnstit sufletete, ferit de carenaideologic a inielectualului mic-burghez, cu toate c apare Incredibil de nalv i pasiv.

Recunoscind daci ca valabll crltlca radlcalfl la adresa socletii burgheze,plvotlnd cfltre o slmpatle teoretlcfi pentru clasa muncltoare. autorul se gsetetotul. in preajma rzboiului mondlal, In faa problemei (Insolubib pentru el, In acelmoment) a raporturllor dlntre intelecuall i clasa muncltoare.

Merltul prlncipol al plesel const In dezvfilulrea cruntel opresiunl exercitatde clasa burghezfi asupra maselor. Este de remarcat c toate personajele dinafarapartldulul soclallst, cu excepia In oarecare masur a lul Penciulescu, poart Intlpa-ilte adlnc tarele socletll burgheze. Asculul satlrel este Indreptat Impotrlva Justllei!jl famlllel burgheze crltlcate cu o rarfi inverunare.

Dconrece isl construlse existena pe premlsa falsfi a mltulul Inffiptulrll Justliciabsolute l eterne, Gelu Ruscanu, In faa imposibilltfill de a gfisl o solule Inte-melatfi pe ideologla sa, se slnuclde. Dezleglnd astfel nodul dramei. autorul proclamfifallmentul pozliei eroului su.

!n contraargumentarea lul Praida, unele repllcl sunfi uneorl sectar, carbo-naric : Autorltatea noastrfi de luptfitorl nu iMne din contiina noastr... Vine dinmareia cauzei". A vedea o opozlle Intre contllna lupttorului i cauza pent:*u

care luptfi este evldent grelt, inseamnfi a face dln cauzfi" o idee mlstlcfi. Dar esteIncfi mal eronat a trage de aicl concluzia cfi Praida este purtfitorul unei concepiipragmatice despre aciunea revolulonarfi. Intre ellberaren lui Boruga i dezlfinui-rea scandalului Sinetl, comltetul soualitllor alege eliberarea lui Borugs. Repre-7enta oare aceasta punerea soartel unul om deasupra cauzel", cum afirmfi GeluRuscanu ? Nicldecum. Exlsta poslbllitatea ca burghezia sfi inabue acest scandal, iartcrificrea lul Boruga sfi rfimlnfi zadarnicfi. Mal Important era de a demonstra bur-itheziei i Intregii opinli publice cfi micorea muncitoreascfl reprezintfl o forfl rea'.l cfl este capabllfi la un anumlt moment de a stfivili valul de teroare i asmulge inchlsorilor cadrele intemniate. Cficl aa cum li rfispunde Praida lui Gelu'iuscanu : Sta In Interesul cauzei noastre ca Boruga sfi fie liber... trebuie sfi vadtol ovfilelnicll din partld cfi slntem. nu numai solldari... ci f tari... Sfi fie unLvertisment".

*

Prpastia dintre cele dou lumi, lumea lui Sineti. criminalul de drept comun,nunistiu al Justliei, i lumea lul Boruga, luptfitcrul ce-i jertfete viaa pentru cauzaacelora care aveau sfi plfiteasc cu sudoarea i singele lor tranzaciile, conveniile siimprumuturile". apare cu toat fora din aceastfi primfi operfi.

Ca i la Vautrin, in figura lui Sineti a carui familie reprezint in esenalumea din care a evadat Gelu Ruscanu trsturile cele mai slbatice ale individua-lismului intem?iat pe dreptul celui mai tare" sint sudate cu perspectiva atingeriicelei mci inalte trepte din ierarhia burghez. Potrivit logicii lui Sineti, a fi liber,a-i citiga independena, inseamn a te simi stpin pe destinele altor oameni, lanevoie a-i nimici. Nu este vorba de nimicirea fizic, dei i aceasta este presupus.ci de dominaifi aisolut pe care o creeaz banul i puterea politic


35/116

Uite, cu mina asta, pot semna un act care rsucete destinul oamenilor, potcrea situaii care s fac fericite sute de familii".

Dei Sineti nu este capitalist proprio motto. (de bine, de ru, el este un repre-zentant ideologic, un slujba). autorul a reuit totui s intruchipeze In acest tlpesena capitalismului, sub alura self-made man"-ulul, ce intrezAreste ascensiuneatipica a capitalistului. la temelia creia stau acte de o cumplit slbaticie, de naturs anihileze ultima licrire umanA. De aceea, in loc sa faca fericite sute de familii".Sineti nu are sentimentul propriei sale puteri decit dlstrugind fericiraa solilor icopiilor". Voluptatea sa de a domina este esenialmente distructlv.

Nu dragostea 11 face s-o doreasc pe Maria Sinesti, cl plAcerea de a o stpinlca pe un obiect rar", ca pe un exemplar de ras" ; posedindu-1 ins, 11 nimlceste.

Urmrile aciunilor sale, ins, se intorc impotriva lui Insusi. Soia lul, pentrucare. credee el, ascensiunea politic i sltuaia social ce le doblndise (folosind, uneori,mijloace criminale) constituie motive suficiente de atracie, sfirete prin a-1 urt.CAci in loc de inelegere si omenie, Maria descoper ln strfundurlle sufletulul lui unadevarat infern, tot asa cum infernal I se pare hotarlrea fanatlc a lui Gelu de apublica scnsorile cu orice pre.

Crima lui Slneti unete astfel, pentru cltva timp, fr ieire, trai personaje.care Intr-o dram burghez de bulevard n-ar constitui decit un banal trlunghl.La Camil Petrescu ins, trlunghlul este un adevrat ciclu infernal, cci fiecare estepentru celalalt un geniu al rului si un complice la proprla nenorocire. Zbuclumuliuntric al fiecArula va fi determinat de nevoia de a se izbvi intr-un fel sau altul.Chiar i Sineti il Inchipuie c va obine llnitea constiinal l iertarea pcatelor",dacA II va elibera din inchisoare pe Petre Boruga. La rindul el, Marla va cutaizbvirea ln puritate. Ea insA nu-i va putea reeliza asplraiile. SfliatA Intre dragosteaadevAratA ce l-o poartA lul Celu i convenienele de famllle, ea va continua sA rmlno contiinA nenorocltA. Cu toat ura aprigA ce-o nutreste pentru soul el, cu toatapuritatea i frumuseea aspiraiilor sale. ee este prea slabA pentru a' se descAtua.Pe Celu, dei II lubete, nu-1 poate inelege ; cAcl dacA ln polltlca" lui Saru-Slnestiea vede o monstruozitate, lupta lui Gelu li pare o trdare a dragostel, nzulneleei nedepaind cadrul unei Inguste ferlciri personale, beatitudinea unel dragoste frarezerve

Gelu nsui se va drui un tlmp unel asemenea dragoste, conceput In chlpabsolut l cAutlnd In ea izbAvire. Dar spre deosebire de sola mlnistrulul Justllel,el nu poate accepta situaia de compromis pe care i-o impune triunghlul. O iubire careface din el, cel puin indirect, un compliqe, prln tAcere, la crima mintstrulul Justilei

nu-i poate da satisfacie. Relaiiie sale cu Maria constitule uLtlma din seria ieexperiene (i, poate, csa hotaritoare) care-1 va duce In rlndurlle luptAtorilor pentrudreptatea socialA". Doar ln cauza in slujba cAreia s-a pus, Il cautA el IzbAvlrea.

*

Pornind de la definiia clasicA a dramei, Camil Petrescu acord tea'trului ntot-deauna prioritate in oglindirea ciocnirilor directe ale caracterelor. Aceasta nu InseamninsA, cA drama devine mai puin o dramA de idei", autorul subinelegind intotdeaunacA tocmai asemenea condiii ascut i scot in relief conflictul de Idai". Ca i .n

concepia ibsenianA, piesa de teatm continu s fie un caz de constiinA". Ins peautor nu-1 intereseaz orice caz de contiin, ci toomai acela care izvorte dindramatismul vieii, cu alte cuvinte, experianele ideologice care oglindesc contradiciiviolente i fring imaginea cristalizat a personalitii umane. Este vorba de dialec-tica reflectArii lumii in constiinA" i in acest sens, adaug autorul, personajeiede dram nu pot fi caractere" in Intelesul normal". Camil Petrescu vede In teatrutocmai spaiul de desfAurare a tensiunii in contiin" : ins asemenea condi:i


36/116

cer meninerea unui teatru in zonele concrete i eseniale i indeosebi Hps de origi-nalitate" (in sensul excluderii cazurilor aberate, patologice i a oglindirii a ceea t:eeste real, tipic).

Prin ancorarea in concret i eseniai, teatrul lui Camil Petrescu se definetedfntr-un bun inceput impotriva culturii dominante, pentru care cazurile de contiint-reprezentau apologia excepionalului i singularului.

De aceea, nsuirile artate mai sus In loc s fie recunoscute ca un meritol lucrrilor mele au devenit motiv de refuz pentru o intelectualitate debila, care-iolimenta interesul prin anomalii". Evident, in oonceptia dramatic a lui Camil Petrescu,esenial este tocmai tendina de a face din conflictul social punctul de plecare alpieselor sale i nu atit distlnctia eronatA 'dlntre caracter i personaj de dram". Dac,aa cum subllnlazU autorul, un carac ter rsprezint o for unltar neinfluenabilA",Gelu Huscanu, prln tfirla de nezdruncinat a convlngerilor sale constitule un caracterlu aceeai musurA ca l Ladima (care reprezintA inflexibilitatea personlficat), eroulideal de proz in concepia mai veche a lui Camil Petrescu. Cit luclditate atitadrum" scrle uutorul. l dacA o asemenea formul nu spune nlmlc In ceea ce prlvetespeclflcul proprlu zls ul drnmei, ea esta In schlmb revelatoare pentru orientarea operel

enle In carc intensltntea dramatlc este In funcle de orizontul el de cunoatere..l chiar dacA scrlltorul va plasa rezolvareu dramel sale In planul contiintei abstracte,izvoarele acestel dezbaterl Ideoloylce se gsesc tocmal in antagonismele vleil soclalccare reprezintA conditla fundamentalA a dramel. Drama existA tocmal pentru c eroulare eontllna nu numal a proprlilor sale contradlctll cl, ln primul rlnd, a contradic-tiilor de clasA care-1 sllesc sA la atltudine.

Jocul ielclorconlne In sine dezbnterea fundamentalA care va pune peceteain contlnuare asupra crealei scrlltorulul. AceastA dezbatere se poart intre doudpozi ii aparent contradictorii, dar care in ultlmA instan, din punct de vedere practtc,

duc lu aceaasl concluzle sub raport social.Prima va reprezenta Inteleetualul care urute societatea burghezA dar cautsatlsfacerea setel sale de absolut" tot inlAuntrul el (fle ln lupta pentru o justiieubsolutA", deasupra claselor, fie intr-o dragoste conceputA ca o cetate despArilaprin zldurl de netrecut pentru socletatea potrivnlcl, fie in sfirit prin lluzia uneirepublicl a intelec'tuulilor. a unul stat al noocratlei necesare) tlpul Gelu Ruscanu.

A douu va reprezenta o rlpostA la adresa celei dintil, un moment In aparensuperior acesteia : pozitia intelectualului care vAzlnd esecul inevitabll al ten tat iveiprimulul de a invlnge realitatea prln diverse Incercri de evazlune, se resemnea/.m t'aa lupturii lreperabile Intre ideal l real, proclamlnd aceastA resemnare, in spiritutunei bine definite ideologii burgheze ca adevAratA esen" a existenei umane.Acesta e tipul Penclulescu, scepticul radical.

Dezbaterea aceastn va primi accente speciflce In raport cu dezvoltarea creaieiscriitorulul.

Ea nu se va repeta niciodatA aidoma i Intr -un anume sens va deveni dince in ce mol adinc (pe mAsura acumulArii experienei sociale, ldeologice, literare)i cu oscilaii tot mai semnificative. Tocmal aceste oscilaii In favoarea uneia saua celeilalte poziil determinA caracterul mai realist sau mai puin realist, mai pro-cjresist ldeologicete sau dimpotrlvA mai concesiv faA de ideologia burghezA, al dif3-

ritejor sale opere de mai tirziu.


37/116


38/116

atunci In toata prile, arborii sublrei de pe aleile parcului s-au fcut stejari voinicicu coroan bogatfi, lebedele ce pluteau pe oglinda lacului au imbtrinit. Dup o viacu nenumrate cotituri, plin de bucurii i de suferine, acum ciiva ani am cutreieratdin nou aleiie parcului din Cluj. Imi cutam copilria, amintirile copilriei, m opreamla clte un copac, la cite un tufan, la cite o banc unde am cunoscut cindva clipede ferlcire sau de durere. m-am gindit la intregul curs al vieii mele. Acolo m-amlegat pe viatfl i moarte cu tot ce e zvlcnire, micare i aciune i acolo a muntpentru mlna tot ce este slmpl Jucrie, dlstracie goal, materie inert.

*

Mfl trag dlntr-o famllie burgheza. Cinci ani a trcbuit s duc o luptfi de multe-orl dlsperBta Impotriva unei prejudeci care nu vedea in vocaia actorulul decithufonerle de circium, prllej de distracif vulgare, d pant ce duce irezistibil spredecfldsrea siguru l totala. Azi nu mai condamn pe oamenii care s-au amestecat Inducala mea, cocl pnrerlle lor reprezentau oplnla unel soclatoi i el erau purtfl-torl de euvlnt al ordlnll sociale dln acea epoc. Dar orlcum, am plerdut pentru

totdcuuna cincl ani din via l n-am apucat s-mi incep ucenlcia in meteuguluctorlccsc decit la vlrsta de 23 de anl, clnd alll stfiplnesc cel puln Indemlnareatchnlcfl sl formele elementBre de expresla. Dacfi, totui, li gfisesc o noimfi acestulrflstlmp, e cfl soarta ml-a hflrfizlt darul blnecuvlntat sau blesttmat de aobaerva sl mrcglstra tot ce tfllflzulete, ce se ogitfl furtunos sau se scurge domol inpreajma tnea, de a relne tot ce am putut utlllza In cutare sau cutare rol interpretatplnfl ucum sau pe care II vol interpreta.de acum Inalnte.

In multe felurl l in multe locurl mi-am agonlsit piinea da toate zilele. Amlost funcionar Intr-un mare magazln de flerfirle, i am Invflat ce este betonulnrmat, ce dimcnslunl au felurltele tuburl , dar am invflat i altceva, i anume : ce mult mal grcu sfi porl in spinare aceste tuburi, declt sfi il evldena lor Intr-unblrou. Am lucrat i Intr-un magazin da textile, contabilizlnd depozltarea l vinzareavalurilor orbltoare de mfltfisurl l catifele i Ineleglnd cfi e infinlt mai uor sfilmbrac| o rochie frumousfi declt sfi ridlcl de pe raft, dupfi opt ore de muncfi, unhalot de sloffi. Am condus administratia unui sanatoriu de boli nervoase, am fostlunclonur la o intreprlndere a cfirel titulaturfi oficialfi era Economli" (iatfl un cuvintpe care ucum, la cumpana apelor, iml dau seama nlclodatfi n-am reult sfi-llnvflt) i tot zbatlndu-mfi pentru teatru, mi-am fficut i serviclul milltar de un an.In sflrsit, dupo multe greu'.ni, am izbutit sa ajung in faa primului regizor al Taa-

trulul Nutional din liudapesta. Horvth Arpfld, cure venise la t'luj ca sfl organlzezetiteva spectacole. M-a ascultat i m-a Indemnat sfi mfi opun prejudecfitilor familieisi sfi accept curlera, In care chiar cfiderea e mai frumoas decit drumul maisigur", dur pcntru mine pustiu i complet neinteresant. Bl m-a dus la directnleutrului Maghiar din Cluj. solicitindu-i s vadfl dacfi e ceva de capul meu.

Fuc un salt inapoi. Ce insemna pentru mine teatrul din Cluj ? S tot fi avutsuse. apte ani, c.nd un scheci de cinema se juca la teatrul din Piaa Huniade.Nu tiu cine m-a dus i cum m-a dus i pe mine la aceast reprezentaie, dardeodata m-am pomenit i eu printre spectatorl. In loja de onoare. stfitea regele

Curol al IV-lea cu regina Zita. Urmream cu atenie incordat jocul actorilor caremu interesu mult mui mult decit spectatorii regali. In urzeala vieii mele de colar,tot aa de agitnt, de febril i de plin de ireversibile frumusei ca a tuturorcolarilor, au intrat nenumarate fire de amintiri din acest teatru al Clujuluide odinioara. Noi, colarii de pe vremea aceea, am inmagazinat pentru toat viaa,tot ce ne-au daruit de pe scena teatrului actorii i, nu mai puin, actriele.
http://interpreta.de/http://interpreta.de/http://interpreta.de/


39/116

Cultur clasic ce ar putea s umple obibliotec IntreagA, experien literar vala-bil pentru toat viaa: iat ce a In-semnat pentru noi activitatea teatruluide atunci ! i dacA azi inu-mi mai aducaminte de atmosfera glaciala a orelor dealgebrA si de ouaiUe *n veci nerezolvate.

clt oi tri i oi tri n-am sA pot uita vibran-tele, incandescentele dup-amiezi de simbAtAcu reprezentaiUe pentru tlneret. Cu citAfebrilitate m pregAteam o saptmin intreagapentru aceste matineuri, cum m stropeam cucolonie doblndita nu mai tiu de unde, cumm strecuram, cu faa apriruA, cu lnimatremurlnd de emotie, In salA, cu cltA kvcor-dare ateptam s& se ridlcc cortina ! Acesteuerau reprezentalile oficiale".

Dar, dupA atita vreme, azi pot sA vor-besc deschis i despre anii de ilegalitate",clnd, cu preul unor minciuni mal micl sau O. Kovaca tn Blborach (Bank Ban")mai mari, izbuteam s-o terg de acas(mi era lucru uor, caci pe vremea aceea nu puteam invoca sedinele) sl sAmA furiez la galerie. Ca n-am vAzut in anii aceia de scolar ! Pe toi cll autrecut prin Cluj, mici i mari, cenusii sau de neuiUt : clovnl de clrc sl cln-tArei de operA, erol da drame si primadone de operete ; nu le mal in mlnte

nici numele... Dar Invlrtind caleldoscopul amintirllor, abia acum Iml dau seamace motenire bogatA ml-a lAaat orasul meu natal. Pe multe meleagurl m-apurtat viaa, am trAit in hoteluri de lux si am dormlt pe sclndurl goale, inbarAci pline de plonie, m-am incllnat, mulumind pentru aplauze, In faa publlcululIn inutA de searA de la premlere sl am fcut muncA obligatorle, lucrtnd la con-structla unui aerodrom, dar niciodatA oraul natal n-a lncetat sA trAiascA in sufletulmeu i, astAzi, tiu cu certitudine cA tebtrul din acest oras a avut o InfluenA

decisivA asupra vieii mele de mai tlrziu.Cu aceastA dulce povarA a amlntlrllor din copilArie sl dln vlaa de scolar.

am Intrat pe portia din dos a teatrului. Tramuram de emole, Iml ddeam seamnde insuccesul ce m pindea, sl groaza cA as, putea fi sfAtuit sA m las pAguba mparaliza. Nici azi nu tiu de unde am luat curajul sA gesticulez un ceas Intreg, sAspun versuri, sA declam, dlndu-mi silina sA par clt mai degajat pe scena pe care au

jucat marii notri inaintai. Rein doar cuvintele ce mi s-au spus la urmA . Incearc,dragul meu !"...

i de atunci, incerc.

InsemnArila acestea cu caracter de marturisire ar fi, poate. mai interesante,dacA ar Incepa cam asa : Greu, greu de tot e la inceput ! Ce o fi mai tirziu, vom

vedea... Dar a mini dac n-a recunoate c m-am nAscut intr-o zodie bunA. Amplecat la drum intr-un ceas cu noroc. DupA dibuieli de abia citeva luni de zile,am dat de o fiin creia i azi, dupA 23 de ani, ii datorez recunostin i dragoste,cAci numai cAldura sufletului ei m-a ajutat sA trec peste toate greutile care,in atmosfera inbuitoare, incrcatA de intrigi a unui teatru de provincie, uor

37


40/116

puteau s trag n moclrl pe un artist inceptor. Ea m-a Invat cuvintul pe care,atit de exigentfi fafi de ea insi, i-l repeta mereu, tot astfel cum, cu aceeaiexigenfi, mi-1 spun i eu i II spun, tot atlt de insistent, tuturor acelora ale crorsoart l viitor nu-ml sint indiferente : Ridlc-te !" A trecut aproape un sfertde veac de cind 1-am auzit pentru intiia dat, dar el iml rsun i azi In urechif ln minte; nu 1-am uital, cum n-am uitat c el m-a lnvat cum trebuie spstrm puritatea scenei, sfinenia meteugului, unicitatea vocatiei noastre. Atrecut o Jumtate de via de om de cind am Intilnit aceast flinfl : rstlmp sufi-

clent pentru a putea Insemna aici, -ffir echivoc, cu deplin curaj, numele uneia dintrecele mai mari artiste ale teatrulul maghiar : Dayka Margit. In gazetele de teatrudln Dudapesta, In dfirile de seam decpre premiere, actorul tinfir de azi li poatevedea adeseori numele, doar e laureat a premfulul Kossuth, mare artlst a Repu-blicll Populare Ungara. Clnd am Intilnft-o eu, zfle Intregi mi-a vorbit de copflfiriael, da sfirficlc, de cel clncl frai pe care-l avea i de faptul cfi, inalnte de a devemartistfi, fusese vlnzfitoare de zlare la Oradea, de preul amarnlc pe care a trebultsfl-1 pllteascfi pentru a putea ajunge la lumtna rampel, de luptele dlstrugfitoarcpe care a trebuit sl le susinl, slngurfi, izolatfi pentru a putea deschlde drum talentuluil artel el. Artistele tinere, care primosc azl fflrfi lupt i suferlnfi, ca ceva de la sine

insles, rflspiata acestel carlere, trebuie sfl se glndeascfi la dlnsa cu respectul cuvenitmarllor alel.Ce a mal putea spune ?Teetrelo de provincie, succedlndu-l In ritm febrll, piesele dln repertorlu, cfiu-

tlnd sfi mulumeascA toate straturlle publlcului spectator !... Fost-am amonez ldansator comlc, erou llrlc l bufon, so lmbrficat In pljama In cbmedlile lul Vaszary,Romeo, Incurcfl-lume In trlunghlurlle amoroase dln plesele lul F6dor Lfiszl6, suferlndsuu fflclnd pe altll sA sufone, i uneorl chlar Cyrano, prin glorlos In operete l ommfirunt i ncajutorat in vodevilurl. Mai mult de o sutfl de rolurl ; nu ml le mal

amintesc nlcf eu, lo-au uitat l spectatoril. Dar In suflet port sl vof purta cltvol trfil l amlntlrca unor serl neuitate. eplsoade dln eforturlle teatrulul mfnorltardin acale vremurl : Trauedia omulul Jucatfl la CluJ, In curtea bisericii reformatedin strada KogAlniceanu, In acr Uber, In faa unul public extraordfnar 4000 deipectatorl - r o ploale torenlalA, dar Intr-o llnlte plinfl de cucernic respectpentru operfl, sau reprezentala lul Hamlet In Braovul dln acea epocfi. l vla con-lllnA cfl tot ce se petrece In mlne l Imprejurul meu e o parte Integrantfl dlntnunca pe care mni rurlnd sau mal tlrzlu trebute s-o Indeplinesc. drept Justlflcare,drept dovada cA dacfl prlntre rulnele unei luml ce s-a prflbult, l In poflda lor. eu

am rflmas In plcioare, i slnt i azi la postul meu, nu poate fl o Intlmplare oarba,frfi sens.Apoi. tlmp de c'lnci anl, am fost spectator, numal spectator, spectator con-

tient. aslstind la desffiurarea comediei pe care istoria a scris-o pentru gene-raia noastrfi i care n-o sA se mai intoarcA niciodat. Flrete cfl anii aceia de bestialcruzime, care au adus suferine lnfernale pentru omenire, n-au fost un fotollu nlcipentru mlne. Dacfi am avut norocul sfi scap de soarta dei care sute de mii deoamenl au avut parte, tributul mi 1-am pltit l eu. Am pltit prin nervii mei,prin lnima, slngele i ficatul meu, prin iubirea i ura, mea, prin intreaga pasiune

rare m-a fcut om viu l simitor. Am pltit cu un mormint pierdut undeva prinUcraina, am platit cu prietenii i familia mea, cu faptul c, intorcindu-m acas,abia am mai gfisit martori i tovarfii ai vieii mele de odinioar. Totul trebuia reddit.Sint zece ani de atuncl. i cind privesc in urm, la aceti zece ani, la rolurilepe care le-am jucat, mi vine sfi cred c suferina, chinul, neincetata cutare apropriei personaliti i a lumii inconjurtoare sint intr-adevr o necesitate pentruorice artist. Numai experiena personalfi este materialul adevrat pe care actorul


41/116

11 poate intrebuina in creaia lui i fr de care el nu este decit un papagal, iarvorba lui un sunet gol. Acesta e adevr valabil pentru mine, personal. Dar ce s(ac artistul tinr pe care dorina de pace a lumii il scutete, s sperm c pentrutotdeauna, de obligaia de a traversa infernul ? Oara numai experienele dureroase,tragice au darul de a maturiza pe actor, de a face un adevrat artist din el ? Sintferm convins c nu. Bucuria, vo

revista teatrul, nr. 6, anul i, noiembrie, 1956

Documents