12.07.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 12 iulie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

12.07.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Campania de informare şi conştientizare a proiectului- "Controlul integrat al poluarii cu nutrienţi".................................................................................................................5Teme similare...............................................................................................................6Furtunile au făcut ravagii în mai multe zone din ţară...................................................6Hidroelectrica: Suntem la un pas de forţă majoră, din cauza caniculei. Seceta scumpeşte energia.......................................................................................................7Teme de mediu.............................................................................................................8James E Leape, directorul WWF: Dezvoltaţi România folosind natura unică pe care o aveţi!............................................................................................................................8Teme economice........................................................................................................13Negocieri fără rezultat între Hidroelectrica şi "băiatul deştept" Alro........................13Teme internaţionale...................................................................................................15Forumul de investiţii „Implicarea Chinei în dezvoltarea regiunii Dunării”..................15Trei morţi şi cinci dispăruţi în urma ploilor torenţiale din Japonia. Ordin de evacuare pentru 50.000 de oameni...........................................................................................16

PRESA LOCALĂ............................................................................................................17ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................17

Teme ABA...................................................................................................................17A rămas pe drumuri, după inundaţiile de acum doi ani, din comuna Mărgineni.......17Chinezii sunt interesaţi de Canalul Siret – Bărăgan....................................................18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................19Teme ABA...................................................................................................................19

Călinoiu i-a certat pe șefii de la Ape Gorj...................................................................19

Călinoiu vrea măsuri concrete în lupta cu seceta.......................................................20

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

12.07.2012

Carierele de balast, sub lupa lui Călinoiu...................................................................20Şeful Gorjului a cerut o situaţie a balastierelor de pe râuri........................................21Teme similare.............................................................................................................22Canicula seacă fântânile şi taie apa la robinet...........................................................22CAO trece la executarea debitorilor...........................................................................23Se opreşte apa în comuna Slătioara...........................................................................24Aparegio scade presiunea..........................................................................................24Cod portocaliu pentru județul Gorj............................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD......................................25Teme ABA...................................................................................................................25Lucrările de regularizare prind din ce în ce mai mult contur. Maluri din beton pe Bahlui......................................................................................................................... 25Teme similare.............................................................................................................26Apă cu porţia la Belceşti.............................................................................................26Măsură împotriva inundaţiilor - Drumul Naţional 26 va fi înălţat..............................26Efectele secetei! Apă cu cisterna, într-o comună din Botoşani..................................27Apă cu porţia pentru botoşăneni din cauza caniculei................................................27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................27Teme ABA...................................................................................................................28Iată cine sunt noii şefi ai instituţiilor judeţului...........................................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA........................................30Teme ABA...................................................................................................................30Vreme păguboasă– furtunile şi vijeliile au făcut pagube de peste 5 milioane de lei în Maramureş.................................................................................................................30MM: Pagube de 5 milioane produse de fenomenele meteo......................................31De ce nu putem avea un Someş navigabil..................................................................32Teme de mediu...........................................................................................................34Mii de premii vor fi oferite clujenilor care colectează selectiv în campania “Ai colectat, ai câştigat!”..................................................................................................34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA...............................35

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

12.07.2012

Teme ABA...................................................................................................................36Canalul Siret-Bărăgan ar putea fi construit de chinezi...............................................36Teme similare.............................................................................................................37Investitorii cu balastiere, invitaţi să sprijine construcţia unui pod în zona Gura Câlnăului.................................................................................................................... 37400 de milioane de euro - fonduri structurale pentru refacerea sistemelor de irigaţii................................................................................................................................... 37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................38Teme similare.............................................................................................................38Mureşul s-a legat de Crişuri.......................................................................................38Consiliul Judeţean a inaugurat drumul care face legătura între Valea Mureşului şi Valea Crişului............................................................................................................. 39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................41Teme de mediu...........................................................................................................41Gropile de gunoi din Valcea, supravegheate de UE prin satelit.................................41Cunoaşterea Ecosistemului Natural-în desfăşurare...................................................43

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................44Teme de mediu...........................................................................................................44120 de Ha acoperite cu deşeu minier......................................................................44

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

12.07.2012

Teme ANAR

Campania de informare şi conştientizare a proiectului- "Controlul integrat al poluarii cu nutrienţi"Ministerul Mediului si Padurilor a lansat Campania de sensibilizare si constientizare a Proiectului Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti in Bazinul Hidrografic Dobrogea-Litoral, din care fac parte judetele Constanta, Tulcea si Braila. Este cel de-al saselea workshop organizat in cele 11 bazine hidrografice. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului si Padurilor impreuna cu Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. Workshop-ul se adreseaza reprezentantilor Agentiei pentru Protectia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinara, DSP, Garda de Mediu, Directia pentru Agricultura, Companii de apa si autoritati locale din judetele Constanta, Tulcea si Braila. Pe duarata a doua zile,consultantii UMP din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor Sorin RADULESCU si Manuela UDROIU impreuna cu expertii de mediu ai Univesitatii Ecologice prof.univ.dr.ing Vladimir ROJANSKI si univ.dr. Giuliano TEVI au informat si au identificat solutii viabile pentru reducerea in viitor a poluarii apelor cu nitrati si nitriti. Printre prezentarile specialistilor au fost: Poluarea si efectele ei asupra mediului. Masuri de protectia mediului- (Vladimir ROJANSKI), Planul de management al nutrientilor lanivel de ferma- ( Sorin RADULESCU) sau Poluarea mediului geologic cu nitrati, mecanisme specifice, masuri de control si protectie - (Giuliano Tevi). Preocuparea pentru pastrarea surselor de apa este o prioritate in contextul in care peste 1900 de localitati din Romania sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati. 69 dintre acestea sunt in judetul Constanta. Alte 41 sunt in judetul Tulcea. Expertii de mediu spun ca problema a fost identificata inca din anii 90, cand organizatiile internationale de mediu au sugerat primele masuri in Romania privind controlul poluarii cu nutrienti, avand in vedere ca Dunarea este cel mai mare colector de ape al tarii noastre, dar si unul dintre colectorii importanti ai Europei. Constanta, litoralul, Delta Dunarii reprezinta elementul final de apreciere privind Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti, pe intreg teritoriul tarii. Cantitatile peste limitele admise, a nitratilor in apa de baut, conduc la blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie. Afectiunea se numeste methemoglobinemie, sau

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

12.07.2012

boala albastra si este deosebit de periculoasa pentru sugari, putand provoca moartea. Specialistii atrag atentia ca odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti - substante extrem de toxice pentru organismul uman. Limita admisa pentru nitrati in apa este de 50 mg/litru. Cei mai expusi imbolnavirilor cu nitrati sunt bebelusii. Investitiile sunt absolut necesare pentru a reduce poluarea apelor si a solului. Este nevoie insa si de masuri de reducere a poluarii. Extrem de important este ca oamenii sa constientizeze riscurile acestui tip de poluare si sa afle ca aceasta poate fi redusa printr-o depozitare corespunzatoare a deseurilor. Este deosebit de importanta informarea populatiei care foloseste ca sursa apa din fantani cu privire la amplasamentul, constructia fantanii si asigurarea protectiei sanitare a acesteia. Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti are ca scop reducerea poluarii apei si solului cu nutrienti prin investitii pentru depozitarea gunoiului de grajd si informarea publicului pentru pastrarea surselor de apa curate. Investititiile se deruleaza in 69 de localitati din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. Campania de promovare a proiectului urmareste constientizarea oamenilor la riscul poluarii cu nitrati si responsabilizarea acestora pentru depozitarea deseurilor animale . /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/campania-de-informare-si-constientizare-a-proiectulu-i--controlul-integrat-al-poluarii-cu----_965104.html/Agerpress, http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/135408.html

Teme similare

Furtunile au făcut ravagii în mai multe zone din ţarăDupa ultimele doua saptamani in care Romania s-a topit sub canicula, au venit si ploile. Insa, sub forma de vijelii si furtuni puternice. Multe strazi s-au transformat in rauri, iar vantul puternic a culcat la pamant copacii. Din fericire nimeni n-a fost ranit. O ploaie de doar jumatate de ora a inundat strazile din centrul orasului Galati. Soferii care aveau drum prin oras s-au trezit ca trebuie sa traverseze adevarate lacuri. Cei care si-au lasat masinile in parcare au avut probleme si mai mari. Un galatean si-a gasit automobilul strivit de un copac doborat de vantul puternic. Si Drumul National 22 a fost blocat pe un

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

12.07.2012

sens de mers din cauza unui pom. Vantul puternic le-a dat de lucru si pompierilor din Braila. Un copac batran rupt de vant a cazut peste trei masini. Din lovit de potop. Zeci de hectare de teren agricol si mai multe drumuri au fost acoperite de ape. La Constanta, dupa cateva zile de canicula, furtunile au pus stapanire. A plouat atat de tare incat pe sosele vizibilitatea a fost sub 50 de metri. Totusi, norii intunecati nu i-au speriat pe turistii care au iesit la plaja. Acestia au ales sa ramana pe malul marii bucurandu-se de aerul racoros. /Antena1.ro, http://a1.ro/news/social/furtunile-au-facut-ravagii-in-mai-multe-zone-din-tara.html#/Ştirile ProTv, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/copaci-smulsi-din-radacini-si-masini-distruse-dupa-furtunile-din-estul-tarii.html/Ştirile ProTv, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-ploaie-de-aproape-o-ora-a-transformat-orasul-galati-intr-o-mica-delta.html/Realitatea.net, http://www.realitatea.net/martor-ocular-un-copac-smuls-din-radacini-de-furtuna-la-braila_965199.html

Hidroelectrica: Suntem la un pas de forţă majoră, din cauza caniculei. Seceta scumpeşte energiaZilele fără un strop de ploaie ne lasă fără curent ieftin. Hidroelectrica trimite deja mai puțină energie în sistem şi am putea ajunge la stare de forță majoră, din cauza caniculei. Diferența de curent este acum asigurată de centralele termice. Cărbunele este însă mai scump decât apa, iar facturile la energia electrică ar putea creşte.Debitele râurilor mari au scăzut cu o treime, iar afectate sunt şi hidrocentralele. Ele ar fi trebuit să trimită în sistem aproximativ 35% din necesarul energetic al țării. În prezent, Hidroelectrica furnizează doar 20% din energia necesară țării noastre. Lipsa este acoperită însă de producția pe cărbune, care furnizează aproape 40% din necesar. În aceste condiții, Hidroelectrica analizează declanşarea stării de forță majoră. Pentru acest an, compania estimează că va produce mult mai puțin decât în 2011 şi 2010. Lipsa energiei ieftine din sistem ar putea majora prețurile pentru consumatorii casnici şi industriali. Autoritățile spun însă că populația nu va plăti mai mult până în 2013. Dacă va fi declanşată starea de forță majoră, Hidroelectrica va reduce cantitatea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

12.07.2012

de energie furnizată prin contractele bilaterale. Speră să evite însă greşeala de anul trecut, când a cumpărat energie scumpă, pentru a-şi onora contractele. Mai mult, în această săptămână, se renegociază contractele cu "băieții deştepți" Vineri ar urma să fie semnat primul acord renegociat cu Electromagnetica. /Antena3, http://www.antena3.ro/economic/biz-news/hidroelectrica-suntem-la-un-pas-de-forta-majora-din-cauza-caniculei-seceta-scumpeste-energia-175167.html

Teme de mediu

James E Leape, directorul WWF: Dezvoltaţi România folosind natura unică pe care o aveţi!România găzduieşte în această săptămână cea de-a 11-a reuniune a Conferinţei Părţilor Contractante la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională – Ramsar. Despre importanţa zonelor umede, protecţia mediului şi şansa României de a dezvolta turismul ecologic am stat de vorbă cu James E. Leape, director general World Wide Fund of Nature (WWF), cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii. Jurnalul Naţional: Domnule Leape, este pentru prima dată când un înalt oficial al WWF vine în România special pentru a participa la Convenţia Ramsar. Spuneţi-ne câteva vorbe despre importanţa Ramsar. James E. Leape: În urmă cu 40 de ani, prin Convenţia Ramsar, am stabilit o serie de principii comune de guvernare şi protejare a zonelor umede la nivel internaţional. În prezent, siturile Ramsar au ajuns la 193 de milioane de hectare protejate la nivel internaţional. România este o parte importantă a Ramsar, deoarece are cele mai extraordinare zone umede din Europa. WWF a venit cu prima analiză globală asupra biodiversităţii, în urma căreia a reieşit că Delta Dunării este una dintre cele 35 de zone de importanţă mondială. WWF a clasificat Delta Dunării drept un sit de importanţă crucială pentru omenire, iar acest lucru înseamnă că nu ne permitem să pierdem biodiversitatea din zonă. În acest context, este important pentru noi că acum România găzduieşte Convenţia Ramsar. Cel mai semnificativ subiect al întâlnirii de săptămâna aceasta este importanţa conservării şi protejării zonelor umede. Vom stabili politici clare, care să întărească protecţia mediului în contextul dezvoltării unor proiecte cum ar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

12.07.2012

fi barajele, reţeaua de drumuri sau cea turistică. Principalul scop este acela de a reduce impactul acestor investiţii asupra mediului şi de a conserva biodiversitatea zonelor umede. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că, după ce un teritoriu devine sit Ramsar, el este protejat cu adevărat. Mereu vor fi probleme atunci când se descoperă resurse noi sau sunt aprobate proiecte în zonele umede. Atunci apar discuţii la nivel internaţional, pentru a vedea cum Ramsar poate ajuta.Jurnalul Naţional: Mai exact, cum poate Ramsar interveni?James E. Leape: În primul rând se formează comitete internaţionale care vin să supravegheze situaţia la faţa locului, să colecteze informaţii despre cum este afectat mediul. Lucrul cel mai important este expunerea internaţională pe care o capată proiectul, iar prin această presiune Guvernele sunt cointeresate să respecte politicile de mediu asumate şi să protejeze zonele umede.Jurnalul Naţional: Până la urmă e doar o chestiune politică?James E. Leape: Totul se rezumă la politică, dar oamenii politici trebuie să găsească soluţii care să funcţioneze pe termen lung. Este şi în intresul lor ca acest lucru să se întâmple. În România, campania „Salvaţi pădurile virgine“ este un exemplu de succes care a arătat că împreună putem reuşi. ONG-urile, bucuându-se de spijinul populaţiei, dar şi al presei, au adus în atenţia politicienilor un subiect de importanţă majoră, care va face ca resursele să fie protejate. În fiecare ţară, politicieni sunt supuşi la presiuni ba din partea celor care vor să taie copacii, ba din partea companiilor care vor să extragă gaze sau petrol. Parte a datoriei noastre este aceea de a fi siguri că publicul este informat, că populaţia ştie care sunt drepturile sale, iar politicienii ţin cont de aceste drepturi, şi nu doar de interesele unor anumite grupuri de investitori.Jurnalul Naţional: România a devenit parte a Coridorului Verde al Dunării Inferioare. Ce s-a întâmplat în aceşti 12 ani?James E. Leape: Au avut loc o serie de paşi importanţi în administrarea zonelor umede. O să îl las pe colegul meu Magor Csibi, directorul WWF România, să vă dea mai multe informaţii.Magor Csibi: Coridorul Verde este unul dintre cele mai importante proiecte ale WWF în zonă. România a fost unul dintre primele state care a decis interzicerea pescuitului de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

12.07.2012

sturion, iar începând de anul trecut, Bulgaria s-a alăturat demersului nostru, astfel încât ambele maluri ale Dunării sunt protejate. Acum două săptămâni am avut o discuţie la Ministerul Mediului şi am convenit să se pună în practică proiectul WWF de administrare al Bazinului Dunării. WWF va avea acces într-una dintre zonele Deltei care are în prezent probleme cu inundaţiile. Vom pune în practică un proiect atât în interesul mediului, cât şi al comunităţii locale: asta înseamnă renaturalizarea zonei, redarea biodiversităţii inclusiv prin inundarea unor areale. În acest fel vrem să demonstrăm că există soluţii atât pentru creşterea economică a zonei, cât şi pentru evitarea inundaţiilor, deoarece zonele umede reţin apa, şi, decât să ne luptăm cu râul, mai bine îl lăsăm să îşi urmeze cursul natural.James E. Leape: Ceea ce vedem acum este o recunoaşte a faptului că schimbările climatice pot fi administrate. Vedem cum seceta se extinde pe arii largi şi este urmată de inundaţii. Tocmai de aceea administrarea zonelor umede poate să fie o soluţie mult mai bună decât construirea de diguri şi baraje. În urmă cu o sută de ani am construit aceste diguri şi baraje să amenajăm râurile, crezând că putem controla apele, dar am ajuns să distrugem habitatul multor specii şi să afectăm cursul natural al apelor. Acum avem probleme mari cu seceta şi cu inundaţiile.Jurnalul Naţional: Microhidrocentralele sunt un subiect fierbinte al zilei, producţia de energie verde fiind încurajată de UE. Intervenţia asupra râurilor are însă un efect important asupra mediului, în unele cazuri chiar brutal. Ce poate fi făcut?James E. Leape.: Trebuie să acceptăm faptul că resursele fosile se vor epuiza, iar nevoile energetice ale omenirii trebuie asigurate cumva. Din punctul meu de vedere trebuie să avem o abordare inteligentă a acestor proiecte de microhidrocentrale. E important să stabilim locaţia acestora şi să nu împânzim râurile de baraje care să distrugă reţeaua hidrografică. Trebuie identificate râuri care sunt importante şi pe al căror curs să nu se intervină. Nu trebuie să reluăm greşelile din trecut, când s-au construit baraje fără a se ţine cont de protejarea biodiversităţii zonei, de păsările migratoare sau de conservarea ecosistemului în care se intervenea.Jurnalul Naţional: Şi totuşi, cum împăcăm nevoia aceasta de dezvoltare cu cea de protecţie a mediului?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

12.07.2012

James E. Leape: Conservarea resurselor naturale este cea mai bună cale de dezvoltare. În primul rând trebuie să învăţăm din experienţa ultimelor secole: pădurile şi apele sănătoare sunt baza unei economii solide şi depindem de ele mai mult decât am crezut. În al doilea rând, România are o resursă de o valoare inestimabilă. România are păduri virgine, păduri pe care restul europenilor le cred dispărute de mult de pe continent. Când spunem Europa, ne gândim la marile oraşe, la ferme agricole, nu la natură sălbatică, neatinsă de oameni. Iar România are toate aceste bogăţii, pe care trebuie să le protejeze şi în acelaşi timp să le valorifice din punct de vedere turistic. Majoritatea europenilor presupun că trebuie să meargă până în Africa pentru a vedea natura sălbatică. Iar voi aveţi toate aceste lucruri aici, neatinse.Jurnalul Naţional: O serie de investitori au planuri de dezvoltare a acestor zone: drumuri în vârf de munte care trec prin situri Natura 2000, cabane şi hoteluri construite în parcuri naturale. Iar toate aceste agresiuni asupra mediului se întâmplă deşi zonele respective sunt protejate de legislaţia europeană. Ce este de făcut?James E. Leape: Această situaţie trebuie schimbată, fie că vorbim despre construcţiile ilegale, despre furturile de lemn sau despre braconaj şi pescuit ilegal. Trebuie să ne asigurăm că există sprijin politic pentru ca dezvoltarea pe termen lung a acestei ţări să se bazeze pe natura unică pe care o aveţi aici. Aceasta a fost şi o parte a campaniei „Salvaţi pădurile virgine“. Dacă pierdeţi aceste bogăţii, este o pierdere definitivă! Aveţi acum o resursă inimaginabilă de peste 300.000 de hectare de păduri virgine, iar colegii mei din România mi-au zis că într-o singură zi au identificat 22 de urşi sălbatici în aceste păduri. Nu le distrugeţi! Oamenii merg în zone protejate, tocmai pentru specificul lor. Nu vor să ajungă acolo cu maşina sau să stea într-un hotel de 4-5 stele.Jurnalul Naţional: La alegerile locale, politicienii au promis pescuit fără control, construcţii fără autorizaţie, vânătoare în Deltă, drumuri asfaltate în creierii munţilor. Ce facem cu promisiunile politicienilor, care sunt foarte atractive pentru populaţie, dar extrem de nocive pentru mediu?James E. Leape: O să vă răspund la nivel global, pentru că nu cunosc prea bine situaţia din România. În astfel de situaţii este rolul ONG-urilor şi al presei să intervină. Trebuie să avem grijă de râuri, păduri şi munţi, depindem de conservarea resurselor naturale.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

12.07.2012

Politicienii sunt supuşi presiunilor venite din partea celor care au interese pe termen scurt şi care vor să obţină un profit rapid. E rândul societăţii civile să intervină şi să le aducă aminte politicienilor că nu trebuie să gândească doar pe termen scurt. Nu există o formulă magică, ce să se poată aplica peste tot. Dar trebuie să îi convingem pe oameni că au puterea de a schimba locurile.Magor Csibi: Există şi exemple pozitive totuşi. În timpul campaniei electorale, Parlamentul a discutat Codul Forestier într-o formă care ar fi distrus pădurile. Prin presiunea ONG-urilor am reuşit nu doar oprirea codului, ci am convins Ministerul Mediului a accepte amendamentele WWF şi am obţinut promisiunea ca în octombrie Codul Forestier să fie adoptat cu aceste amendamente. Aşa că nu e important ce promit politicienii la nivel local în perioada alegerilor, atâta vreme cât la nivel legislativ lucurile intră pe făgaşul normal.Jurnalul Naţional: Nu toate ONG-urile au forţa WWF de a se face auzite la nivel guvernamental…Magor Csibi: De aceea spunem că sprijinul oamenilor este foarte important, dar şi rolul presei este determinant în a face aceste voci să se audă. Ajutorul Jurnalului Naţional în campania Salvaţi pădurile verzi a fost important şi împreună am reuşit să adunăm peste 100.000 de semnături pe petiţia nostră. Împreună putem reuşi! /Jurnalul Naţional, http://www.jurnalul.ro/special/james-e-leape-directorul-wwf-dezvoltati-romania-folosind-natura-unica-pe-care-o-aveti-618010.htm

Teme economice

Negocieri fără rezultat între Hidroelectrica şi "băiatul deştept" AlroDiscuțiile dintre administratorii companiei de stat Hidroelectrica şi Alro privind contractual de livrare a energiei nu au dus la niciun rezultat, negocierile urmând să fie reluate săptămâna viitoare. La discuții au participat administratorul juridic al Hidroelectrica, Remus Borza, administratorul special, Remus Vulpescu, şi proprietarul combinatului Alro, Vitali Machitski. Discuțiile au fost purtate ieri şi au durat patru ore şi jumătate. "Meci nul. Nici noi nu i-am convins pe ei, nici ei pe noi. Au avut o ofertă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

12.07.2012

îmbunătățită, dar departe de aşteptările noastre. Alro are o anumită particularitate, fiind un producător cu mii de angajați şi care plăteşte impozite, dar chiar şi aşa oferta lor a fost departe de ce am vrut noi", a declarat Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, potrivit Mediafax. Alro, companie deținută de grupul Vimetco, înregistrat în Olanda şi controlat de Vitali Machitski, este cel mai mare consumator de energie electrică din România. Compania a primit anul trecut energie de la Hidroelectrica în baza unui contract de 322,47 milioane lei, cel mai mare dintre contractele bilaterale ale producătorului de electricitate deținut de stat. Contractele directe de vânzare a energiei, la prețuri sub cele din piață, au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003 şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Hidroelectrica a intrat în insolvență în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administrație. Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011. /Adevărul, http://www.adevarul.ro/financiar/Negocieri_fara_rezultat_intre_Hidroelectrica_si_-baiatul_destept-_Alro_0_734926745.html#/Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/baieti-destepti-baieti-prosti-991476.html/Adevărul, http://www.adevarul.ro/financiar/Primul_-destept-_contaminat_de_insolventa_Hidroelectrica_0_734926846.html#/Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/arcelormittal-quotcontractele-bilaterale-nu-constituie-ajutor-de-statquot/Jurnalul Naţional, http://www.jurnalul.ro/economia/remus-borza-machitski-a-venit-la-negocierile-alro-cu-hidroelectrica-ne-am-placut-a-fost-dragoste-la-prima-vedere-dar-oferta-a-ramas-ca-n-tren-618007.htm/Realitatea.net, http://www.realitatea.net/videanu-ponta-arunca-pe-piata-informatii-false-cu-privire-la-hidroelectrica_964992.html/Puterea, http://www.puterea.ro/articol/negocieri_nule_cu_alro/Rtv.net, http://economica.rtv.net/videanu-ponta-arunca-pe-piata-informatii-false-cu-privire-la-hidroelectrica_28784.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

12.07.2012

/Rtv.net, http://economica.rtv.net/negocierile-hidroelectrica-alro-raman-fara-rezultat-discutiile-se-reiau-saptamana-viitoare_28728.html/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-07-12/Negocierile+Hidroelectrica-Alro%2C+fara+rezultat/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/ponta-videanu-a-prejudiciat-hidroelectrica-cu-milioane-de-euro-188280//Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/opinii/cum-poti-sa-ti-ceri-insolventa-cand-ai-cea-mai-ieftina-energie-din-tara-9847251/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/vitali-matchitski-omul-care-tine-in-maini-soarta-alro-a-venit-la-hidroelectrica-sa-negocieze-energia-pentru-combinat-dar-fara-rezultate-9847271/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/marile-negocieri-de-la-hidro-atmosfera-destinsa-dar-neproductiva-cu-mogulul-rus-de-la-alro-9847791/Mediafax, http://www.mediafax.ro/politic/videanu-ponta-arunca-pe-piata-informatii-false-cu-privire-la-hidroelectrica-9846539/Bursa, http://www.bursa.ro/renegocierea-contractelor-hidroelectrica-incinge-piata-de-energie-174950&s=companii_afaceri&articol=174950.html

Teme internaţionale

Forumul de investiţii „Implicarea Chinei în dezvoltarea regiunii Dunării”„Evenimentul face parte din strategia noastră de relații externe şi reprezintă o premieră pentru regiune. Pe lângă oportunitatea unui dialog constructiv între inițiatori şi potențiali finanțatori, forumul oferă participanților şi posibilitatea de a-şi forma o imagine completă asupra mediului investițional şi de afaceri din întreaga zonă. De asemenea, prin invitarea unor consultanți de top, inclusiv de la Bruxelles, şi a unor specialişti de marcă în domenii cu potențial, am dorit să venim în sprijinul inițiatorilor de proiecte cu informații de calitate, care să-i ajute în acordarea proiectelor la cerințele reale ale economiei regionale”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

12.07.2012

Camerei de Comerț şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), în deschiderea Forumului de investiții „Implicarea Chinei în dezvoltarea Regiunii Dunării”. Evenimentul a fost organizat de Camera bucureşteană, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, şi în parteneriat cu Asociația Camerelor de Comerț Dunărene (DCCA) şi Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional (CCPIT). La Forum au participat reprezentanți ai camerelor de comerț, autorităților publice şi mediului privat din Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Serbia şi România, care şi-au prezentat proiectele de investiții în fața potențialilor parteneri chinezi. Forumul a fost bine primit atât în zona guvernamentală, cât şi în zona diplomatică. Astfel, la eveniment au participat: Luminița Odobescu, secretar de stat în cadrul MAE, Rodin Traicu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Lucian Fătu, coordonator național pentru Strategia Dunării, E.S. Huo Yuzhen, ambasadorul R.P. Chineze în România, E.S. Kalliopi Avraam, ambasadorul Ciprului în țara noastră, E.S. Michael Schwarzinger, ambasadorul Austriei în România, reprezentanți ai birourilor comerciale ale Austriei, Bulgariei şi Ungariei. Delegația chineză a fost condusă de Liu Yang, vicepreşedinte al CCPIT, şi de Guo Song, consultant superior în cadrul Biroului de Promovare a Investițiilor Beijing şi a cuprins companii interesate de investiții în diverse domenii de activitate, inclusiv în energie şi în infrastructură. Cu ocazia evenimentului de la Bucureşti a avut loc semnarea unui acord de cooperare între CCIB, reprezentată de Sorin Dimitriu, şi Biroul de Promovare a Investițiilor Beijing, reprezentat de Guo Song. În trimestrul III a.c., CCIB va deschide o reprezentanță la Beijing care vizează - pe lângă sprijinirea firmelor româneşti care doresc să lucreze pe relația China - operaționalizarea unor proiecte de cooperare şi atragerea de investiții străine, de care România are absolută nevoie în această etapă. Există potențial de colaborare în domeniul industrial (echipament energetic, echipament pentru industria alimentară şi agricultură), energie verde, cercetare, educație. Prin intermediul reprezentanței CCIB, companiile româneşti vor beneficia de: promovarea ofertei lor pe piața locală, alocarea unui specialist care se va ocupa de identificarea şi concretizarea oportunităților de afaceri şi a proiectelor de cooperare pe piața chineză, studii de piață personalizate, asistență la încheierea de contracte cu cei mai potriviți parteneri. /Puterea,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

12.07.2012

http://www.puterea.ro/articol/forumul_de_investitii_implicarea_chinei_in_dezvoltarea_regiunii_dunarii/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/chinezii-ar-putea-investi-in-canalul-siret-baragan-188329//Agerpress, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/135659.html

Trei morţi şi cinci dispăruţi în urma ploilor torenţiale din Japonia. Ordin de evacuare pentru 50.000 de oameniCel puțin trei persoane au murit în Japonia în urma ploilor torențiale care au afectat joi regiunea meridională Kyushu, impunând emiterea unui ordin de evacuare a 50.000 de persoane, potrivit autorităților şi presei nipone. Serviciile de intervenție din cadrul prefecturii din Kumamoto au menționat numeroase alunecări de teren şi blocarea mai multor persoane în locuințele lor din cauza torentelor de nămol care au inundat străzile.Guvernul a mobilizat Forțele de autoapărare (numele armatei japoneze) pentru a acorda ajutor, după ce cantitățile de apă căzute între miezul nopții şi ora locală 08.00 au atins în anumite zone 50 de centimeri în regiunea situată în centrul insulei Kyushu (sud-vest)."În regiunile Kumamoto şi Oita (estul insulei Kyushu - n.red.), se înregistrează ploi puternice fără precedent", a anunțat agenția națională de meteorologie, avertizând populația cu privire la această situație excețională. Trei persoane - femei cu vârste între 70 şi 80 de ani - au murit în regiune, în timpul ploilor care le-au distrus locuințele, potrivit unui oficial al prefecturii. Autoritățile locale au fost de asemenea anunțate cu privire la dispariția a cinci persoane, printre care un bărbat luat de ape în oraşul Aso.Circa 50.000 de persoane au primit odine de evacuare, potrivit presei japoneze. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/externe/trei-morti-si-cinci-disparuti-in-urma-ploilor-torentiale-din-japonia-ordin-de-evacuare-pentru-50-000-de-oameni-9850121/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/ploile-torentiale-din-japonia-au-facut-victime-ordin-de-evacuare-pentru-50000-de-oameni-188383/

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

12.07.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

A rămas pe drumuri, după inundaţiile de acum doi ani, din comuna MărgineniDupa ce casa i-a fost distrusa de viitura, Florinel Vadanovici sI familia lui, au ramas fara casa, cu rata la banca si in conflict cu firma de asigurari si constructorul. Un barbat in virsta de 54 de ani, din comuna Margineni, se plinge ca a ramas pe drumuri, din cauza inundatiilor din 2010 si nimeni nu vrea sa il ajute. Florinel Vadanovici, bacauan la origine, a lucrat in Grecia in constructii timp de 18 ani. Intors in tara, cu putinul agonisit, el a vrut sa isi cumpere o locuinta intr-un loc mai linistit. In 2008 a achizitionat o casa, in comuna Margineni, cu un imprumut bancar. Timp de doi ani totul a mers bine pina intr-o zi, cind s-a trezit cu apa pina la acoperisul casei. “Viitura mi-a distrus tot din casa, mie si la alti trei vecini care au avut case linga mine. Apoi a inceput nebunia. De la firma de asigurari de doi ani de zile nu mi-au dat nici un leu, spun ca zona a fost inundata din cauza unui baraj format din gunoaie. Primarul din comuna ne-a dat 250 de metri patrati in alt loc, dar nu am cum sa ma apuc sa construiesc acolo pentru ca nu am bani. Ulterior am aflat ca zona a mai fost inundata in 1992 si in mai multi ani. Ultima inundatie fusese in 2005 si cu toate acestea doi ani mai tirziu constructorul a obtinut autorizatie sa construiasca acolo. Cei de la Apele Romane care au facut studiul hidrologic in zona au stabilit ca zona nu prezinta risc de inundatii. Arunca vina unii pe altii si eu stau pe drumuri cu doi copii si nevasta. Mi-am pierdut si locul de munca din Grecia, pentru ca mereu trebuia sa revin in tara sa ma prezint la procese”, a declarat Florinel Vadanovici. Primarul comunei Margineni spune ca i-a ajutat pe oameni asa cum a putut, desi nu avea obligatia sa o faca. “Omul trebuia ca inainte sa isi cumpere casa, sa vina la primarie si sa ceara informatii despre locatie. Daca ar fi facut asta fireste ca i-am fi spus ca in zona au mai fost inundatii. Casele acelea au fost construite de o persoana care lucreaza in regie proprie. El si-a obtinut toate avizele necesare pentru constructie. Nu am avut cum sa il oprim pentru ca putea sa ne dea in judecata. Primarul care era atunci, cunoscind

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

12.07.2012

situatia, l-a pus sa dea o declaratie pe propria raspundere cu privire la riscul de inundatii din acea zona. Am incercat sa ii ajut pe oamenii afectati de inundatie si le-am oferit terenuri intr-o locatie buna, altceva nu am ce sa fac”, a declarat Marcelin Solot, primarul comunei Margineni. Bacauanul este decis sa isi caute dreptatea in instantele de judecata, in dorinta de a recupera ceva de la firma de asigurare. /Ziarul de Bacău

Chinezii sunt interesaţi de Canalul Siret – BărăganPentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de 350 milioane euro, iar chinezii vor să ştie în cat timp îşi recuperează investiția. Reprezentanții Ministerului Agriculturii s-au întalnit săptămana trecută cu o delegație chineză, care şi-a exprimat interesul pentru Canalul Siret – Bărăgan. Chinezii au fost interesați în mod deosebit de perioada de amortizare a investițiilor, în cazul în care acestea ar fi făcute. Canalul Siret – Bărăgan are trei ministere care se ocupă de soarta lui, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii. „Avem un proiect incipient pentru Canalul Siret – Bărăgan pe ceea ce înseamnă infrastructura de irigații, fie prin gravitație, fie prin pompare, şi care ar putea fi finanțat nu numai din investiții private, ci şi din fonduri structurale”, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Ministerul a primit şi anii trecuți oferte a realiza investiția din Spania, Germania şi Canada. Realizarea Canalului Siret – Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Campia Romană şi obținerea unor economii de 40 – 60% la energie electrică deoarece transportul apei în sistemele de irigații se va face preponderent gravitațional. Potrivit Agerpres, studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura fără pompare apa pentru irigarea suprafețelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafață) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafețele deja amenajate. Potrivit unor evaluări făcute în anul 2003, investiția este estimată la 3,4 miliarde de lei de euro pentru o lungime de 190 km, aici fiind incluse şi sistemele de irigații. Canalul a fost început în anul 1987 şi s-a reuşit realizarea unui singur tronson, aflat pe teritoriul județului nostru, în lungime de 11 kilometri din cei 50 km aprobați. Pentru finalizarea a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

12.07.2012

50 de kilometri amplasți în județul Vrancea sunt necesare fonduri de aproximativ 350 milioane euro. /Ziarul de Vrancea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Călinoiu i-a certat pe șefii de la Ape GorjŞedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență ce a avut loc ieri în cadrul Instituției Prefectului nu a fost una lipsită de scandal. Reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) din Gorj au prezentat un material privind măsurile ce trebuiesc luate de autoritățile locale pe timp de secetă prelungită dar şi un material privind situația rezervelor de apă de pe teritoriul județului. Numai că informațiile privind rezervele de apă nu erau actualizate, fapt ce l-a înfuriat la maxim pe preşedintele Consiliului Județean, Ion Călinoiu. Din materialul prezentat de inginerul şef din cadrul SGA, Doina Isar, reieşea că numai în comuna Brăneşti sunt peste 50 de fântâni secate. ”Această raportare este mai puțin actualizată. Aş vrea să ştiu, în localitățile în care avem evidența fântânilor, au secat toate în perioada aceasta de când suntem pe cod galben sau portocaliu”, a întrebat preşedintele Călinoiu. Răspunsul Doinei Isar a venit prompt. ”Nu, nu au secat în această perioadă, sunt din anii anteriori”, a spus inginerul şef al SGA Gorj. Imediat, Ion Călinoiu a cerut reprezentanților SGA Gorj ca în termen de două zile să prezinte o raportare actualizată pe fiecare zonă unde sunt probleme şi să prezinte un plan de măsuri pe termen lung. ”Trebuie să aducem datele la zi şi aş vrea să ştiu dacă la ora actuală suntem puşi în situația să intervenim încât să evităm din timp efectele prelungite ale secetei”, a declarat Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Județean Gorj. /Pandurul

Călinoiu vrea măsuri concrete în lupta cu seceta Primele scântei dintre preşedintele Consiliului Județean Gorj şi unul din şefii deconcentratelor au apărut ieri. La şedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, Călinoiu s-a arătat nemulțumit de situația prezentată de adjuncta Serviciului de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

12.07.2012

Gospodărire a Apelor Gorj, Doina Isar, cu privire la scăderea debitelor de apă. Nu analiza fântânilor secate de la începutul anului va da o soluție pertinentă la problema apei din județ, ci găsirea unor măsuri concrete. Mesajul a fost transmis de Ion Călinoiu ieri la şedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, iar vizată este şefa Serviciului de Gospodărire a Apelor, Doina Isar. Serviciul de Gospodărire a Apelor şi ca membrii Comitetului pentru Situații de Urgență trebuie să se grăbească cu un plan de măsuri concrete care pot ajuta la combaterea secetei. Au şi un termen, două zile. „Trebuie să aducem datele la zi şi vreau să ştiu dacă suntem în situația de a interveni cu măsuri concrete pentru a evita efectele prelungite ale secetei”, a cerut cu insistență şeful județului. Mai mult, Ion Călinoiu a accentuat pe nevoia unui plan care să identifice problemele reale la nivelul fiecărei zone, pentru a se şti ce este de făcut. /Impact în Gorj

Carierele de balast, sub lupa lui Călinoiu Şeful județului, Ion Călinoiu, avertizează asupra exploataților iraționale de balast de pe cursurile de apă. Pe mai multe râuri din județ, carierele de balast sunt din ce în ce mai numeroase, iar mediul este afectat de acestea. Preşedintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, a solicitat conducerii Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj o situație privind exploatațiile de balast şi a altor agregate minerale de pe cursurile de apă din județ. Ion Călinoiu susține că are informații că, deşi şefii de la Ape Gorj au efectuat lucrări de regularizare a cursurilor de apă, firmele care exploatează balastul din râuri au distrus albiile prin lucrări haotice, afectând mult ecosistemul. Şeful județului a luat această poziție după ce mai multe cursuri de apă din județ au secat atât din cauza caniculei, cât şi din cauza lucrărilor iraționale de exploatație a balastului. Pe mai multe râuri din județ, carierele de balast sunt din ce în ce mai numeroase, această activitate fiind una foarte greu de controlat de autorități. „Vreau să mi se prezinte o situație clară cu privire la exploatația materialului mineral din albiile râurilor, dar şi a stării în care rămân cursurile de apă în urma acesteia. Aş vrea şi o situație a utilizatorilor şi exploatațiilor de balast, care , cum are, cât are suprafața de exploatat, dar şi termenul de valabilitate al autorizațiilor eliberate în acest sens. Instituțiile abilitate trebuie să urmărească toate aceste pentru că nu ne putem bate joc de apă, în condiții de secetă”, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

12.07.2012

declarat ferm Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Județean. În Gorj, în ultimii ani s-au înmulțit firmele care se ocupă cu exploatarea agregatelor minerale din râuri, instituțiile abilitate eliberând „pe bandă rulantă” permisele de exploatare şi autorizațiile. /Impact în Gorj

Şeful Gorjului a cerut o situaţie a balastierelor de pe râuriPreşedintele Consiliului Județean Gorj le-a cerut reprezentanților Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj o situație detaliată a societăților care exploatează balast pe cursurile de apă din județ. Ieri, în cadrul unei întâlniri a membrilor Comitetului pentru Situații de Urgență Gorj, Ion Călinoiu a solicitat ca, în foarte scurt timp, pe biroul său să ajungă „o situație a utilizatorilor de balast de pe apele județului Gorj, să vedem stadiu exploatării şi cât mai au de exploatat”. În acelaşi timp, şeful Consiliului Județean Gorj a cerut să se verifice dacă aceia care exploatează balast, păstrează regularizarea cursurilor de apă, considerând că „este foarte important să nu ne batem joc, iar exploatarea irațională trebuie eliminată”./ Exclusiv

Teme similare

Canicula seacă fântânile şi taie apa la robinetPrimarii gorjeni sunt neputincioşi în fața naturii, iar în această perioadă de secetă, deşi apa este raționalizată, mai toți edilii spun că „situația este sub control”. Cu toții speră însă că va ploua în cele din urmă, omițând să menționeze că existența mai multor puțuri de apă i-ar fi ajutat să facă față perioadei secetoase şi i-ar fi scăpat pe cetățeni de o raționalizare a apei potabile. Oraşele Târgu-Cărbuneşti şi Tismana sunt afectate de lipsa precipitațiilor, autoritățile căutând soluții pentru ca oamenii să nu sufere de sete. Astfel, viceprimarul cărbuneştean Iuliu Călina susține că localnicii „au apă, dar la un program limitat”, precizând că localitatea este alimentată din opt puțuri de adâncime, din care doar patru sunt funcționale la parametrii normali. În schimb, la Tismana situația este mai gravă în satul Vâlcele, unde societatea ce a concesionat rețeaua de apă potabilă distribuie câte două tone de apă la fiecare trei zile, chiar şi de mai multe ori pe zi.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

12.07.2012

Primarul Marian Slivilescu spune că rețeaua de apă este funcțională dar că, din cauza secetei, apa nu mai urcă până la gospodăriile a 20 de localnici din satul Vâlcele.O zi da, alta nu…În comuna Leleşti, „situația este sub control”, dacă îl asculți pe primarul Marian Rotaru. În sat însă oamenii primesc apă cu porția, o dată la două zile. Potrivit edilului şef, „am făcut program pe sate şi am afişat. O dată la două zile. O dată pe zi un sat, o dată celălalt sat, pentru a putea oamenii să-şi folosească maşinile de spălat, aşa că până acum nu sunt probleme. Şi la noi a scăzut debitul pentru că la sursa de captare nu mai este debitul necesar, iar fântânile au secat la majoritatea cetățenilor”. Din acest considerent, atunci când vine rata cu apa, localnicii îşi strâng provizii în bidoane. Totuşi, Rotaru nutreşte speranța că Cel de Sus îi va da o mână de ajutor, zicând că „să sperăm că va ploua”.Vine apa cu cisternaNici la Slivileşti lucrurile nu stau pe roze, primarul Sorin Bucurescu declarând că a fost pus în aplicare un program de alimentare cu apă a locuitorilor din satele Ştiucani şi Miculeşti. „De aproximativ trei luni, cu sprijinul EMC, în localitatea Slivileşti, vin cisternele la oameni. Avem şi un program de alimentare cu apă a anumitor locuințe, în satele Ştiucani şi Miculeşti unde problema este mai accentuată. Stăm bine, nu foarte bine”, susține Bucurescu.Călinoiu cere „lumină” la TurcineştiO altă localitate cu probleme, când vine vorba de apă, este comuna Turcineşti. Aici, deşi a fost realizată o instalație de alimentare cu apă şi forat un puț, oamenii nu au totuşi dram de apă la robinet. Din acest motiv, preşedintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, afirma, ieri, că „rog instituția Prefecturii Gorj să facă lumină în ceea ce înseamnă alimentarea cu apă în Turcineşti, alimentare ce a fost suspendată pe nedrept”. Şefului județului mai spune că „dacă sunt nereguli, instituțiile să-şi facă datoria, dar să fie pusă ordine, iar oamenii să aibă apă pentru că apa stă degeaba”.Edilii ascund efectele seceteiParadoxal, în condițiile în care canicula pare că nu se mai opreşte, iar seceta pune mari probleme, primarii localităților din Gorj n-au scos un cuvânt despre asta în şedința

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

12.07.2012

Comitetului pentru Situații de Urgență Gorj. Chiar dacă au fost întrebați de şeful Consiliului Județean Gorj dacă există „alte probleme”, în sala plină de edili nu a fost scos un sunet, primarii zicând aproape în cor că „nu sunt probleme”. / Exclusiv

CAO trece la executarea debitorilorCompania de Apă Oltenia (CAO) pune tunurile pe datornici. Primele vizate sunt asociațiile de proprietari, acestea având mari debite către furnizorul de apă al oraşului. Începând de luni, 16 iulie, CAO trece la recuperarea debitelor de la asociațiile de proprietari, agenții economici, instituțiile publice şi de la persoanele fizice. Abonații care nu îşi plătesc restanțele riscă să rămână fără apă, deoarece operatorul va recurge în ultimă instanță la sistarea serviciului de alimentare cu apă. „Consiliul de Administrație a decis să luăm această măsură, date fiind restanțele foarte mari ale abonaților noştri. Există plângeri din partea proprietarilor, în ceea ce priveşte asociațiile, că ei plătesc consumul de apă către asociație, dar banii nu ajung la Companie. Măsura îi vizează pe toți abonații fie că sunt persoane juridice sau fizice. Avem probleme financiar-contabile din cauza neplății serviciilor, numai din partea asociațiilor de proprietari înregistrăm o datorie de 24 de milioane de lei“, a precizat directorul CAO, Constantin Mitriță./ Gazeta de Sud

Se opreşte apa în comuna SlătioaraCompania de Apă Olt a anunțat că pe 14 iulie se va întrerupe furnizarea apei potabile în comuna Slătioara, județul Olt, între orele 8.00 - 16.00. Oprirea furnizării apei se va face pentru executarea unor lucrări la sistemul de aducțiune al apei potabile din care este branşată şi rețeaua de apă a comunei Slătioara. Având în vedere că oprirea furnizării apei este de durată şi sistemul de distribuție al comunei se goleşte complet, la repu-nerea în funcțiune a sistemului este posibil să apară o modificare a turbidității apei şi fluctuații de presiune./ Gazeta de Sud

Aparegio scade presiuneaSocietatea APAREGIO anunță târgujienii că astăzi, între orele 11.00 - 13.00, scade presiunea apei în zona de nord a oraşului. Acest lucru este cauzat de o intervenție

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

12.07.2012

realizată pentru cuplarea unei conducte. Primăria Târgu Jiu le recomandă cetățenilor să nu intre în panică din cauza presiunii scăzute a apei şi, pentru a fi în siguranță, să îşi facăşi rezerve de apă ./ Gazeta de Sud

Cod portocaliu pentru județul GorjAdministrația Națională de Meteorologie a prelungit până duminică avertizarea Cod Portocaliu de caniculă pentru județele din sudul țării, toate celelalte regiuni din țară fiind în continuare sub incidența avertizării Cod Galben de caniculă. Potrivit meteorologilor, gorjenii vor simți temperaturile sufocate, de peste 38 de grade Celsius la umbră, atât în cursul zilei de astăzi, cât şi în cursul următoarelor trei zile. Temperaturile maxime vor atinge în medie 38 de grade Celsius, iar cele minime nu vor fi mai mici de 18 grade Celsius pe parcursul nopții. De luni, meteorologii anunță o scădere a temperaturilor cu câteva grade, ajungând la un nivel normal pentru această perioadă, respectiv 27-33 de grade Celsius, existând şanse să apară şiM.B./Gorj Domino

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Teme ABA

Lucrările de regularizare prind din ce în ce mai mult contur. Maluri din beton pe Bahlui Lucrările de betonare au ajuns la podul din dreptul complexului Avram Iancu * în maxim două luni ar putea fi gata tronsonul până la Podu Roş. Lucrările la albia Bahlului continuă într-un ritm alert. După ce au deviat cursul râului prin rețeaua de canalizare a oraşului, muncitorii firmei Dimar, cea care se ocupă de regularizarea albiei au trecut la o etapă extrem de importantă în procesul de implementare al proiectului: betonarea albiei şi a malurilor. Dacă la începutul lunii mai a fost turnată o primă porțiune de 24 de metri, în apropierea Facultății de Chimie, în două luni s-a ajuns la un total de 30 astfel de celule. „În total vor fi 100 de celule pe tronsonul cuprins între Podul Tudor Vladimirescu şi Podul de Piatră. Vorbim aici de lucrări complexe, care au presupus decolmatarea albiei, consolidarea ei cu piatră spartă, urmate de betonare”, a spus Dan Cârlan, inițiatorul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

12.07.2012

proiectului, fost şef al Autoritatea Națională pentru Inundații şi Managementul Apei. Şi pe cele două maluri, pământul a fost înlocuit cu armături şi pereți de beton, mai avansate fiind lucrările de pe malul stâng, cum mergi dintre Tudor Vladimirescu spre Podul Roş. În fine, după podul din dreptul Complexului Avram Iancu, excavatoarele şi-au intrat în pâine, pregătind terenul pentru următorul tronson de lucru. În paralel, muncitorii firmei Dimar continuă lucrările şi pe alte tronsoane. Astfel, pe porțiunea cuprinsă între Podul Metalurgie şi Podul din Tudor Vladimirescu se continuă decolmatarea râului. Lucrările se vor axa pe consolidarea malului stâng, presupunând montarea de gabioane. În total, vor fi 100 de celule de beton pe tronsonul cuprins între Podul Tudor Vladimirescu şi Podul de Piatră.2013, termen limităReamintim că lucrările la râul Bahlui au început încă din martie 2011, cu finanțare asigurată de la bugetul de stat, şi au ca termen de finalizare vara anului 2013. Principalele lucrări în cadrul proiectului, care are ca scop reducerea riscului de inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, sunt executate pe un sector de 11 km de pe raza municipiului Iaşi. Un al doilea proiect prevede amenajări de agrement care vor permite navigația ambarcațiunilor uşoare. Componenta de agrement revine CJ Iaşi, care va cheltui peste 40 milioane lei pentru tot ceea ce înseamnă alei pietonale pe ambele maluri, corpuri de iluminat, bănci, terase şi ambarcațiuni uşoare. /Evenimentul de Iaşi

Teme similare

Apă cu porţia la Belceşti În scopul refacerii rezervelor de apă la rezervoarele Belceşti (2500 mc), Satu Nou (200 mc) şi Munteni (200 mc), rezerve diminuate din cauza consumului excesiv din ultima perioadă, pe fondul prelungirii perioadei de secetă, începând cu data de 12 iulie 2012, ApaVital se află în neplăcuta situație de a furniza apă potabilă după program, zilnic între orele 6-21, către ieşenii din localitățile Tansa (100 abonați), Ruşi (120 abonați), Văleni (100 abonați), Satu Nou (200 abonați) şi Munteni (126 abonați), comuna Belceşti. „Având în vedere faptul că resursele de apă sunt limitate, facem apel la consumatori să

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

12.07.2012

renunțe la folosirea apei potabile în alt scop decât cel menajer”, spun reprezentanții ApaVital. . /Evenimentul de Iaşi

Măsură împotriva inundaţiilor - Drumul Naţional 26 va fi înălţatDe câte ori creşte nivelul râului Prut şi iar pericolul inundațiilor bate la uşă, ridicarea unui dig de pământ sau improvizat din saci cu nisip devine sport național pe raza comunei Oancea. Porțiuni de şosea au fost adesea acoperite de apă, iar traficul dat peste cap. Din 2006 încoace, primarul comunei, liberalul Victor Chiriloaie insistă pentru supraînălțarea cu un metru şi jumătate a lui DN26 pentru a pune capăt problemelor. Iată că propunerea de ridicare a nivelului drumului din extravilanul comunei Oancea i-a fost, în sfârşit, ascultată. Guvernul României tocmai a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenți lucrărilor de intervenții „Ridicare platformă la cotă pe DN 26", județul Galați, din cadrul Proiectului de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații. Valoarea totală a investiției se ridică, potrivit estimărilor din 2011, la 12.068.000 de lei, dar urmează să fie actualizată. Lucrările vor fi finanțate în mare parte dintr-un împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiții dar şi din alte surse legal constituite. /Viața Liberă

Efectele secetei! Apă cu cisterna, într-o comună din BotoşaniÎn comuna Hilişeu Horia apa ajunge în cisternele pompierilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoşani. Din cauza secetei, în această comună au secat 140 de fântâni, iar în alte 600 apa scade vâzând cu ochii.Apă cu porţia pentru botoşăneni din cauza caniculei"Deocamdată, am hotărât la nivel de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (ISU) să le asigurăm apă cu autospecialelele de la pompieri, însă prognoza hidrologică este extrem de urâtă în perioada următoare", a afirmat pentru Agerpress Radu Anton, şeful ISU Botoşani. Oficialii ISU se aşteaptă ca în următoarea perioadă, pe fondul temperaturilor ridicate, să fie şi alte comunități care să solicite cisterne cu apă./Adevărul de Botoşani

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

12.07.2012

Apă cu porţia pentru botoşăneni din cauza caniculeiDin cauza temperaturilor caniculare înregistrate în ultima perioadă şi a lipsei acute a precipitațiilor, operatorul de apă botoşănean a fost nevoit să ia măsuri. Folosirea apei pentru umplerea piscinelor, udatul gazonului, culturilor agricole a dus la consumuri de apă peste capacitățile transport şi distribuție şi astfel. În această situație, S.C. Nova Apaserv S.A. este nevoită să furnizeze apa după următorul program: 05.00 - 09.00 şi 18.00 - 22.00. „SC Nova Apaserv SA face apel către toți utilizatorii să raționalizeze consumul numai pentru nevoile stricte, dând astfel posibilitatea tuturor abonaților noştri să beneficieze de serviciile de alimentare cu apă", transmit reprezentanții societății. Deaceastămăsură vor fi afectați botoşănenii care sunt alimentați cu apă din Prut. /Adevărul de Botoşani

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

Teme ABA

Iată cine sunt noii şefi ai instituţiilor judeţuluiUnii directori PDL au acceptat însă să facă pasul înapoi, mai ales că au putut astfel să îşi negocieze rămânerea în sistem. De la venirea la putere a USL, schimbarea şefilor PDL nu a fost însă finalizată. Pe de o parte, USL a anunțat că nu va face schimbări politice, în sensul că principalul criteriu va fi cel al performanței şi al oamenilor care provin din sistem. Pe de altă parte, unii dintre directorii PDL se află pe posturi în urma unor concursuri, astfel că, dacă ar fi schimbați, pot acționa guvernul în judecată şi s-ar ajunge la situațiile de pe vremea lui Boc, atunci când la o singură instituție aveam şi câte 2-3 directori. Unii directori PDL au acceptat însă să facă pasul înapoi, mai ales că au putut astfel să îşi negocieze rămânerea în sistem. Iată, aşadar, care sunt noii directori numiți până acum, pe cine au înlocuit şi la ce instituții. Primul şef de instituție numit de USL Argeş după învestirea Guvernului Ponta a fost consilierul local Florin Gardin, la şefia Inspectoratului Şcolar Județean. Gardin l-a înlocuit pe Dragoş Dinculescu. A doua schimbare a fost la Poştă. Gabriel Chiriță (care a mai fost director în timpul guvernării

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

12.07.2012

PSD), a venit în locul lui Aurelian Nica (trecut la UNPR). Conducerea Direcției Silvice Argeş a fost preluată de Armand Chiriloiu, iar Valerian Jinga a fost desemnat director adjunct. Fostul prefect Gheorghe Davidescu a ajuns la Ocolul Silvic Şuici. De altfel, după naşterea nepoatei sale, Davidescu a afirmat că vrea să se lase de politică. El va candida pentru pentru AJVPS Argeş. Soții Armand şi Alina Chiriloiu, ambii din sistem, au fost anchetați penal alături de fostul primar al comunei Arefu, Vasile Avram, pentru un schimb de terenuri de lux. Inginerul Dumitru Ciobanu a fost numit director general în cadrul Administrației Bazinale Argeş-Vedea. El a fost mai mulți ani director tehnic. În 2009 a mai ocupat, pentru câteva luni, scaunul de director general. Dumitru Ciobanu îl înlocuieşte acum pe Adrian Moisescu, democrat-liberalul fiind schimbat în timp ce se afla în concediu de odihnă. Numele acestuia din urmă a fost legat de scandalul cu microhidrocentralele din nordul județului. Liberalul Adrian Florea a fost numit director al Direcției Proiecte Autostrăzi, din cadrul CNADNR. El a mai deținut în timpul guvernării Tăriceanu funcția de director comercial la nivelul Ministerului Transporturilor. Şi fostul consilier județean PDL Gheorghe Mihăiță, acum membru PSD, a fost numit director al Direcției de Drumuri şi Poduri Bucureşti în cadrul CNADNR. Medicul legist Dan Manu a renunțat temporar la conducerea SML Argeş pentru funcția de preşedinte județean al CAS. Social-democratul l-a înlocuit pe pedelistul Ştefan Ciocănel. Petre Cojocaru a fost numit la conducerea Direcției de Finanțe Argeş. Noul director executiv are o mare experiență în sistem, el provenind din cadrul Compartimentului de reglementare prețuri, şi a mai condus instituția, interimar, în 2000. Fostul director, Dorin Falcă, a revenit la conducerea Compartimentului de Control. Societatea Transelectrica Piteşti este condusă de Mihai Budan, susținut de PSD. Venit din cadrul Institutului de Cercetări Nucleare, el a beneficiat de susținerea senatorului Şerban Valeca. Budan l-a înlocuit pe pedelistul Dorin Voicu. Udemeristul Zoltan Kalman, fost subprefect de Argeş, a rămas şi fără conducerea Agenției pentru Mediu, el plecând acasă, la Craiova. La şefia Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Piteşti a revenit Mariana Ionescu (PSD), care a mai condus instituția. Ea a câştigat în instanță dreptul de a fi repusă în funcție, doar că, de la demiterea ei şi până acum, Agenția a fost reorganizată. La Oficiului Județean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, pedelistul Radu Bănică a fost înlocuit cu Iustin

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

12.07.2012

Valentin Olteanu. Valentin Olteanu a mai condus OJCPI Argeş. Şeful Direcției Agricole Argeş, Radu Dincă, pus în funcție de Guvernul PDL, a fost schimbat cu liberalul Corneliu Vasilescu, care s-a întors la conducerea instituției, după ce funcția le-a revenit liberalilor. Inginerul Corneliu (Lulu) Vasilescu a mai condus Direcția Agricolă în perioada 2005-2009 pe vremea Guvernului Tăriceanu.După ce a descoperit… libertatea în America, aşa cum scria pe facebook, fostul consilier local Bogdan Pandelică a fost numit vicepreşedinte la Protecția Consumatorului la nivel național. Schimbarea a fost făcută şi la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Argeş: noua şefă este Violeta Nedelcu, 32 de ani, cu o vechime de patru ani în această instituție. Ea s-a ocupat în special de controalele şi sesizările din domeniul financiar-bancar. A fost consilier la cabinetul parlamentarului Adrian Miuțescu. Emil Băjenaru, un om cu mare experiență în domeniu, a fost numit director la Comisariatul Județean pentru Garda de Mediu Argeş. El l-a înlocuit pe Ioan Ene. /Ziarul Argeşul, http://ziarulargesul.ro/751-iata-cine-sunt-noii-sefi-ai-institutiilor-ai-institutiilor-judetului.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA

Teme ABA

Vreme păguboasă– furtunile şi vijeliile au făcut pagube de peste 5 milioane de lei în Maramureş Luna iunie a fost una cu pierderi importante pentru maramureseni. Autoritatile au contabilizat pagube de peste 5 milioane de lei ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase produse in judet, cea mai afectata fiind locaitatea Coroieni, unde acum cateva saptamani a avut loc o tornada care a lasat mai multe case fara acoperis si care a scos din radacini copacii. O jumatate de milion de lei reprezinta paguba facuta de ape la lucrarea hidrotehnica amenajata pe raurile Iza si Baicu, aflata in administrarea Apelor Romane. Autoritatile au semnalat ca in zona trebuie executate lucrari de reparatii in regim de urgenta. Prefectul Sorin Rednic a aratat ca furtunile si vijeliile au creat probleme inca sapte localitati maramuresene - Ulmeni, Boiu Mare, Cicarlau, Copalnic

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

12.07.2012

Manastur, Moisei, Rona de Sus si Suciu de Sus. “Torentii, scurgerile de pe versanti, dar si rafalele de vant puternic au afectat 32 de locuinte si 22 anexe gospodaresti. De asemenea, precipitatiile de ploaie care au avut caracter torential au contribuit la cresterea debitelor unor vai si paraie care s-au revarsat si inundat curtile a 50 de gospodarii, respectiv a 70 de gradini”, au aratat oficialii Institutiei Prefectului. Pe lista de pagube figureaza o scoala si un camin cultural, 68,2 de kilometri de drumuri comunale, 11,05 kilometri de rigole de scurgere, 1,3 kilometri de drum judetean si 0,8 kilometri de drum national. “Torentii formati pe versanti au transportat aluviuni si au colmatat 21 de fantani. Apele au transportat material lemnos sau resturi de materiale care au contribuit la afectarea a 25 de podete si a unei punti pietonale”, se arata in raportul inaintat prefectului. In privinta agriculturii, primariile maramuresene au aratat ca fenomenele meteo au produs pagube pe o suprafata de 29,3 hectare de teren. Au fost afectati 99 pomi fructiferi, opt stupi de albine iar un animnal a fost ucis de un trasnet. Toate aceste pierderi materiale au fost contabilizate la nivelul comitetelor locale pentru situatii de urgenta./emaramures

MM: Pagube de 5 milioane produse de fenomenele meteoEfectele negative ale fenomenelor meteorologice periculoase au produs, în luna iunie a acestui an, pagube în valoare de peste 5 milioane RON în județul Maramureş. Potrivit declarațiilor făcute de către prefectul județului Maramureş, Sorin Rednic, au fost afectate de precipitațiile cu caracter de aversă care au fost asociate de intensificări ale vântului un număr de opt unități administrativ-teritoriale din județ. Este vorba despre Ulmeni, Boiu Mare, Cicârlău, Copalnic Mănăştur, Coroieni, Moisei, Rona de Sus şi Suciu de Sus. "Torenții, scurgerile de pe versanți, dar şi rafalele de vânt puternic au afectat 32 de locuințe şi 22 anexe gospodăreşti. De asemenea, precipitațiile de ploaie care au avut caracter torențial au contribuit la creşterea debitelor unor văi şi pâraie care s-au revărsat şi inundat curțile a 50 de gospodării, respectiv a 70 de grădini. Au fost avariate de intemperii (intensificări ale vântului care au avut aspect de vijelie) două obiective socio-economice (şcoală şi cămin cultural). Torenții formați pe versanți au transportat aluviuni (mâl, pietriş, nisip) şi au colmatat 21 de fântâni. Inundațiile produse în cele opt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

12.07.2012

unități administrativ-teritoriale au degradat infrastructura existentă: 0,8 km de drumuri naționale; 1,3 km de drumuri județene; 68,2 km de drumuri comunale şi 11,05 km rigole de scurgere. Apele au transportat material lemnos sau resturi de materiale care au contribuit la afectarea a 25 de podețe şi a unei punți pietonală. Fenomenele meteorologice periculoase din luna iunie au produs pagube pe o suprafață de 29,3 hectare de teren agricol, respectiv 99 pomi fructiferi. au mai fost afectați opt stupi de albine, respectiv un animnal a fost trăsnit şi găsit mort pe o păşune. Creşterea unor cursuri de apă au avariat 0,07 km zid de sprijin şi au erodat 2,53 km de mal. A fost afectată lucrarea hidrotehnică amenajată pe râurile Iza şi Baicu, aflată în administrarea "Apelor Române", Administrația Bazinală a Apelor Someş-Tisa, S.G.A. Maramureş. În zonă trebuie executate lucrări de reparații, în regim de urgență, pentru a preveni deteriorarea şi degradarea mai amplă a lucrării hidrotehnice. Valoarea acestora este de aproximativ 0,5 milioane RON", a declarat prefectul Sorin Rednic. Acesta a mai adăugat că pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase au intervenit şi acționat structuri teritoriale ale Ministerului Administrației şi Internelor (pompieri militari, polițişti, jandarmi), comitetelor locale pentru situații de urgență, membrii ai serviciilor voluntare pentru situații de urgență. Pagubele produse au fost evaluate de către comisii formate la nivelul comitetului local pentru situații de urgență, dar şi din specialişti ai grupurilor de suport tehnic din cadrul C.J.S.U., care au procedat şi la stabilirea măsurilor de reabilitare a obiectivelor afectate de inundații sau de vijelii. Preşedintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, Sorin Rednic, a precizat că se impune, în continuare, curățarea şanțurilor, rigolelor şi canalelor de scurgere a apei pluviate la nivelul localităților din județ. /citynews/Ziarmm.ro, http://www.ziarmm.ro/maramures-pagube-de-peste-5-milioane-produse-de-fenomenele-meteorologice-periculoase-in-luna-iunie/Informația Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/locale/maramures-inundatiile-din-luna-iunie-au-produs-pagube-de-5-milioane-de-lei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

12.07.2012

De ce nu putem avea un Someş navigabilCursul râului Someş nu are potențial pentru a deveni canal navigabil, argumentează arhitectul Vasile Mitrea. El recomandă primăriei să-şi concentreze energia şi resursele pe un proiect de agrement, care să pună în valoare râul şi în perspectiva dezvoltării turismului. Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arată arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumați bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administrația locală ar trebui să-şi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung. Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebuie realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat şi ei câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care însă primăria le-a omis. Proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potențialul pe care îl are râul. Mai mult, arată arhitectul urbanist Vasile Mitrea, Primăria Cluj-Napoca se încăpățânează să-şi consume resursele ilogic, pe considerentul că pe cursul Someşului s-ar putea transporta marfă şi persoane, o situație care nu corespunde în nici un fel cu zona şi cu realitățile oraşului. „Ce marfă să transporți când noi nu mai avem industrii. Să o iei de unde şi să o duci unde?", a comentat Mitrea. Nu are justificare nici aducerea unor nave pentru presupuşi călători care ar fi interesați, de exemplu, să ajungă din Grigorescu în Mărăşti. „Dificultatea traseului impune obligatoriu realizarea unui şir de ecluze (construcții hidrotehnice care permit trecerea navelor dintr-o porțiune a traseului cu nivel de apă mai ridicat în altă porțiune cu nivel de apă mai scăzut şi invers - n. red.). Ca să treci prin toate ecluzele este nevoie de timp foarte mult; or, cine are timp să stea atâta pe cursul Someşului pentru a se deplasa într-un anumit loc?", a comentat arhitectul. El a arătat şi alte dezavantaje care împiedică acest proiect. În primul rând, pentru a amenaja cursul Someşului, astfel încât acesta să poată deveni navigabil, sunt implicate nişte investiții pe care municipalitatea nu ar putea să le acopere niciodată. „De altfel, inclusiv asociația olandeză care a venit să consilieze primăria pe marginea acestui proiect ( Dutch Initiative for Sustainable Cities) a semnalat acest aspect important pe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

12.07.2012

care însă reprezentanții municipalității s-au ferit să-l explice. De unde să suporți o astfel de investiție? Singura soluție, pe care, de altfel, a recomandat-o şi asociația olandeză, vizează încheierea unor parteneriate cu nişte companii private cu mulți bani", a explicat arhitectul. Numai că aceste companii nu vor veni decât dacă li se va permite să exploateze malurile Someşului? pentru a-şi putea amortiza investițiile. Or, malurile Someşului nu permit nici un tip de investiție. „Unde să creezi investiții pe cursul Someşului. În oraş, de-o parte şi de alta a Someşului avem ansambluri de locuințe sau zone şi obiective protejate. Nu se poate realiza nimic. Evident că nimeni nu ar avea de ce să vină să bage bani în Someş, dacă nu are şi de unde să-i scoată", a explicat Vasile Mitrea. El a mai spus că Someşul Clujului nu poate fi aseamănat cu Bega Timişoarei, unde, la fel, olandezii oferă consultanță. „La Timişoara se poate vorbi, da, de posibilitatea dezvoltării unor investiții, având în vedere că Bega poate fi reunită cu Tisa şi atunci putem vorbi deja de cu totul altceva. Acum, depinde şi de ce anume se doreşte acolo. Pentru ambarcațiuni foarte mari, e evident că şi investițiile care se impun ar trebui să fie mult mai consistente. De asemenea, am văzut că şi în Bucureşti aceiaşi olandezi oferă consultanță pe un proiect fezabil, privind legătura capitalei cu Dunărea şi de asemenea şi la Craiova, pentru transformarea Jiului în canal navigabil. Dacă în cazul Bucureştiului se poate spune că sunt soluții viabile, în cazul Craiovei, ca şi la Cluj, ideile n-au nici o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică", a avertizat Mitrea. Cel mai indicat, crede el, este ca administrația locală clujeană să nu mai piardă timpul şi să îşi concentreze energia şi fondurile pe un proiect fezabil. „Transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcațiuni de agrement, este un proiect adecvat care ar putea fi implementat şi nici nu ar fi nevoie de ecluze. Un astfel de proiect ar pune foarte bine în valoare Someşul şi ar ajuta foarte mult oraşul, având în vedere activitățile care ar putea fi generate în zona parcului şi a stadionului", a comentat Mitrea. /Ziua de Cluj

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

12.07.2012

Teme de mediu

Mii de premii vor fi oferite clujenilor care colectează selectiv în campania “Ai colectat, ai câştigat!”Operatorul de salubritate Rosal Grup, Sucursala Cluj-Napoca susține campania de informare, educare şi responsabilizare cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje: ”Ai colectat, Ai câştigat!”, lansată de Eco-Rom Ambalaje. Campania se derulează în perioada 18 iunie - 28 iulie 2012, în 23 de oraşe din țară printre care şi Municipiul Cluj-Napoca. Astfel, clujenii care vin în această perioada la containerele de colectare selectivă amplasate în oraşul lor şi aduc minimum 10 deşeuri de ambalaje au şansa de a câştiga premii eco pe loc şi de a intra în tombola pentru Marele Premiu, un autoturism. Mecanismul de înscriere în tombolă este foarte simplu. Participantul va primi, de la promoterii colectării selective, pentru fiecare 10 deşeuri de ambalaje, un tichet răzuibil pe care este înscris un cod unic. Pentru a intra în tombola pentru premiul cel mare, participantul are la dispoziție două modalități: să înscrie codul unic de pe tichet pe site-ul campaniei: www.ColecteazaSelectiv.ro sau să îl trimită prin sms la 1899, număr cu tarif normal, valabil în toate rețelele de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote şi Zapp). Mai mult decât atât, dacă participanții îşi conving şi prietenii să colecteze selectiv alături de ei, şansele lor la marele premiu cresc proporțional. Pentru fiecare prieten adus la punct, care colectează la rândul său minimum 10 deşeuri de ambalaje, participantul primeşte un tichet în plus, având astfel încă o şansă de a câştiga un premiu eco pe loc şi o şansă în plus la tombola pentru câştigarea Marelui Premiu. Totodată, oraşul care va strânge cele mai multe cantități de deşeuri de ambalaje are şansa de a primi din partea Eco-Rom Ambalaje o zonă de picnic complet amenajată. Astfel, clujenii sunt aşteptați la punctele de colectare în fiecare luni, miercuri şi vineri, în intervalul orar 17:00-20:00 unde promoterii colectării selective îi vor surprinde cu tichete răzuibile şi zeci de premii eco, precum şi în weekend, sâmbăta, în intervalul orar 10:00-13:00 când pot fi surprinşi la puncte de promoterii biciclişti şi mascotele colectării selective. În săptămâna 9-14 iulie promoterii se găsesc în următoarele locații: Luni, miercuri, vineri între orele 17:00-20:00: - Piața Horia Closca si Crisan; - intersecția 7

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

12.07.2012

strazi; - bucium intersectie garbau - cardinal iuliu hossu intersectie mihai eminescu - ciresilor 8 (intre garsoniere si casa); - donath – zona casa radio- emil isac – zona opera maghiara; - fericirii cu kovari;- ioan paul fn; - ion creanga intersectie babes; - kogalniceanu – ubb; - motilor intersectie marginasa (pe partea cu statia); - observatorului intersectie republicii; - piata garii ; - piata mihai viteazu intersectie i. p. voitesti; sâmbătă între orele 10:00-13:00:- zorilor intersectie pasteur; - emil isac, opera maghiara; - hotel sport; - parc central; - skate park baritiu; - piata mihai viteazu; - piata avram iancu; - bd. eroilor; - piata unirii; - bd. 21 decembrie. În prezent, clienții Rosal Grup au acces la sistemul de colectare selectivă prin prezența a 70 puncte de colectare, puse la dispoziție de Eco-Rom Ambalaje cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj. /Ştiri de Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA

Teme ABA

Canalul Siret-Bărăgan ar putea fi construit de chinezi Proiectul necesită investiții de 3,4 miliarde de euro, canalul ar urma să deservească şi județul Brăila. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au discutat cu investitorii chinezi realizarea Canalului Siret - Bărăgan, aceştia fiind interesați de modul de amortizare în cazul în care vor decide să investească în acest obiectiv, au anunțat oficialii instituției. "Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu delegația chineză, care are un apetit pentru astfel de investiții. Cel mai importat lucru pe care l-a cerut partea chineză a fost modul de amortizare a investițiilor. În acest obiectiv al canalului Siret - Bărăgan sunt implicate trei ministere, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii. Noi avem deja nişte date pe care le vom pune pe masă indiferent ce investitor avem, din partea asiatică sau europeană, şi cred că vom găsi soluțiile cel mai bune", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, citat de Agerpres. Acesta a precizat că există deja un proiect incipient pentru Canalul Siret - Bărăgan, care ar putea fi finanțat nu numai din investiții private ci şi din fonduri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

12.07.2012

structurale. Potrivit datelor MADR, realizarea Canalului Siret - Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obținerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigații se va face preponderent gravitațional şi mai puțin prin pompare. Canalul reprezintă o investiție de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluări făcute încă din 2003 şi care includ şi sistemele de irigații. Proiectul fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuția primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul județului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafețe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomița, urma să fie aprobat ulterior. Până în prezent au fost construiți doar 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 milioane euro. /Obiectiv Vocea Brăilei

Teme similare

Investitorii cu balastiere, invitaţi să sprijine construcţia unui pod în zona Gura Câlnăului “Podețul din tuburi este doar o soluție provizorie pentru satele Focşănei şi Gura Câlnăului”, susține primarul din Vadu Paşii, Virgil Suditu. Noii aleşii locali din comuna Vadu Paşii vor să inițieze demersurile necesare pentru construcția unui pod peste pârâul Câlnău, în zona Gura Câlnăului. Primarul Virgil Suditu spune că podul va asigura accesul sigur al localnicilor din satele Focşănei şi Gura Câlnăului, sate în care locuiesc peste 1.200 de gospodari. Pentru a realiza această construcție, alesul din Vadu Paşii se bazează atât pe fonduri locale, cât şi pe obținerea unor sponsorizări sau alte forme de sprijin din partea unor întreprinzători din zonă. “În prezent, podețul din tuburi este doar o soluție provizorie pentru satele Focşănei şi Gura Câlnăului. Practic, acest podeț poate fi luat uşor de ape şi din acest motiv trebuie ca în locul lui să fie construit un pod cu piloni din beton, traverse din beton şi realizat cu simț de răspundere. Sperăm să primim sprijin şi din partea celor ce dețin balastiere, pentru că şi ei folosesc acest pod”, susține primarul Virgil Suditu. Pe lângă acest obiectiv, primarul susține că va continua investițiile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

12.07.2012

pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă în satele Focşănei şi Gura Câlnăului. Un alt obiectiv important pentru reprezentanții administrației din Vadu Paşii îl reprezintă realizarea canalizării în Vadu Paşii. “Sperăm să începem măcar cu Vadu Paşii, paralel cu alimentarea cu apă. Şi să primim bani la proiectul depus la guvern, pentru că din bugetul local este foarte greu să facem aşa ceva”, ne-a declarat primarul comunei./Opinia de Buzău

400 de milioane de euro - fonduri structurale pentru refacerea sistemelor de irigaţii Reprezentanții Ministerului Agriculturii vor să solicite reprezentanților Comisiei Europene fonduri structurale pentru sectorul de irigații, din viitorul buget destinat agriculturii al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. Reprezentanții Ministerului Agriculturii vor să solicite reprezentanților Comisiei Europene fonduri structurale pentru sectorul de irigații, din viitorul buget destinat agriculturii al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. În prezent, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susține că suma totală necesară pentru refacerea şi modernizarea sistemelor de irigații este evaluată la 400 de milioane de euro. „Încercăm din 2014 să avem acces la un program special din fonduri structurale dedicat sectorului de irigații. Fără un sector de irigații competitiv nu putem vorbi de o agricultură competitivă. Este vorba despre 800.000 de hectare, fondurile necesare fiind evaluate la 400 de milioane euro”, a declarat agenției Agerpres ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Realizarea unor proiecte mari în domeniul îmbunătățirilor funciare, care să susțină dezvoltarea agriculturii în viitor, este susținută şi de comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, care consideră că țara noastră ar putea beneficia de un program de investiții finanțat de Comisia Europeană pentru refacerea infrastructurii de irigații. Unul dintre proiectele date drept exemplu de comisarul pentru agricultură este cel al Canalului Siret-Bărăgan, investiții care pot fi finanțate din fonduri de coeziune pe partea de infrastructură, în timp ce conectarea individuală a fermelor la aceste sisteme ar putea fi făcută prin finanțări susținute prin Politica Agricolă Comună. /Opinia de Buzău

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

12.07.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Mureşul s-a legat de Crişuri Autoritățile județene au inaugurat sectorul de drum care leagă Valea Mureşului de Valea Crişurilor. După ani întregi de muncă, după căutarea celor mai viabile soluții, după lucrări făcute şi refăcute din cauza terenului extrem de accidentat din zonă, miercuri a fost inaugurat, într-un final, drumul Julița-Mădrigeşti-Gurahonț, care uneşte Valea Mureşului de Valea Crişurilor. Autoritățile județene, în frunte cu preşedintele Consiliului Județean Arad (CJA), Nicolae Ioțcu, cei doi vicepreşedinți, Eusebiu Pistru şi Remus Guțu, fostul vicepreşedinte, Cristian Drăgan, care timp de patru ani de zile a urmărit îndeaproape lucrările la acest drum, dar şi autoritățile din localitățile din zonă au fost prezente la tăierea panglicii care deschide o cale de acces magnifică, cu peisaje superbe care îți taie răsuflarea. În plus, există şi considerente economice foarte importante care au dus la realizarea acestui proiect. „Modernizarea acestui drum reduce considerabil consumul de combustibil şi durata de acces a turiştilor din direcția Bucureşti, zona de sud a județului Arad şi județul Timiş către stațiunea turistică Moneasa. Distanța de acces de la DN 7 la stațiunea Moneasa se reduce cu peste 50 la sută (60 de km) față de alternativa actuală, care este DJ 708 Căpruța –Mădrigeşti (140 de km)”, a declarat Nicolae Ioțcu. În plus, transformarea tronsonului în drum practicabil pentru locuitorii zonei va duce la ridicarea standardului de viață în localitățile montane Julița, Baia, Slatina de Mureş şi Mădrigeşti, prin valorificarea potențialului turistic al regiunii. Proiect de milioane. Modernizarea tronsonului Julița-Mădrigeşti, lung de 24,5 km, a fost realizată pe fonduri europene. Proiectul în sine a fost evaluat la 56 de milioane de lei, dar autoritățile județene au reuşit să îl realizeze cu numai 40 de milioane. „Restul de bani au fost direcționați către alte proiecte”, ne-a explicat Ioțcu. Continuarea acestui tronson, respectiv Mădrigeşti-Gurahonț, care are 12 km, a fost finanțată din fonduri proprii ale CJA. Lucrarea a costat peste şase milioane de lei, pe lângă asfaltare fiind realizate şi şanțurile şi drumurile laterale. /Jurnalul Arădean

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

12.07.2012

Consiliul Judeţean a inaugurat drumul care face legătura între Valea Mureşului şi Valea Crişului Una dintre cele mai importante investiții din infrastructura rutieră realizată de administrația județeană a fost inaugurată ieri. Este vorba de drumul care leagă Valea Mureşului şi Valea Crişului, tronsonul Julița – Mădrigeşti, componentă a traseului turistic E68 Moneasa, dar şi de tronsonul care îl continuă, Mădrigeşti – Gurahonț. Pre-şedintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, împreună cu cei doi vicepreşedinți, Eusebiu Pistru şi Remus Guțu, alături de reprezentanți ai constructorilor şi primari din localitățile din zonă au fost prezenți ieri, la inaugurarea drumului pe traseul Julița-Mădrigeşti-Gurahonț. Autoritățile au tăiat panglica de inaugurare pentru tronsonul Julița – Mădrigeşti, în lungime de 24, 671 de kilometri, drum realizat pe bani europeni pe Programul Operațional Regional, cât şi continuarea acestuia, sectorul Mădrigeşti – Gurahonț – DJ 708, în lungime de 12 kilometri, investiție susținută integral din bugetul Consiliului Județean Arad. „Tronsonul care leagă Valea Mureşului de Valea Crişului a fost realizat în două etape. Prima etapă, de peste 24 de kilometri din bani europeni, pe tronsonul Julița – Mădrigeşti. Din suma alocată de 56 de milioane de lei, Consiliul Județean a folosit doar 40 de milioane de lei, ceea ce a însemnat o economie de 16 mili -oane de lei. La cel de al doilea tronson de drum de 12 kilometri, Mă- drigeşti – Gurahonț a fost realizat din banii CJA, o lucrare în valoare de 6,7 milioane de lei. Putem spune în sfârşit că, Aradul are un nou drum județean, o nouă zonă turistică şi, pe lângă aportul important în dezvoltarea turistică, acesta va ajuta la dezvoltarea celor patru comune: Vărădia de Mureş, Brazii, Bârzava şi Gurahonț. Până acum, Valea Mureşului şi Valea Crişului nu puteau fi legate. Prin această investiție, de pe Valea Mureşului pe Valea Crişului se ajunge în 31 de kilometri şi nu în 200“, a susținut Nicolae Ioțcu, preşedintele CJA.Noi perspective de dezvoltare economică şi turisticăProiectul de modernizare a drumului au fost gândit încă de acum câțiva ani, înainte de intervenție, drumul fiind în sezonul rece aproape de nepracticat. Din cauza stării drumului, întreaga zonă a avut de suferit, neputându-se vorbi de dezvoltare economică şi de punerea în valoare a potențialului turistic. Conducerea CJA a subliniat că

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

12.07.2012

modernizarea drumului este o investiție esențială pentru punerea în valoare a atracti-vității zonei. „Modernizarea acestui drum reduce considerabil consumul de combustibil şi durata de acces a turiştilor din direcția Bucureşti, zona de sud a județului Arad şi județul Timiş către stațiunea turistică Moneasa. Distanța de acces de la DN7 la stațiunea Moneasa se reduce cu peste 50 la sută față de alternativa actuală, care este DJ708 Căpruța –Mădrigeşti de 140 kilometri”, a continuat Nicolae Ioțcu.Primarii din localitățile din zonă se aşteaptă ca prin modernizarea traseului Julița-Mădrigeşti-Gurahonț să fie atraşi investitori şi implicit să fie create noi locuri de muncă. „Fără această investiție, comuna Brazii era un capăt de drum. Acum sper să ni se des-chidă noi perspective în turism şi agroturism şi să fie atraşi investitorii“, a spus Ioan Vesa, primarul comunei Brazii. Nu în ultimul rând, investiția ar urma să ducă la creşterea atractivității zonei pentru turismul balnear şi de odihnă şi la stimularea creării de noi întreprinderi. /Glasul Aradului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme de mediu

Gropile de gunoi din Valcea, supravegheate de UE prin satelitURMĂRIRE. Primarii vâlceni şi inspectorii de mediu au dezlegat misterul controlului inopinat al comisarilor europeni în județul nostru: europenii ne supervizează gropile de gunoi prin satelit. O procedură de control foarte simplă prin care Uniunea Europeană verifică respectarea angajamentelor pe mediu prevăzute în Tratatul de Aderare a României la UE. Județul Vâlcea trebuia să-şi închidă toate gropile de gunoi neconforme încă din iulie 2009, o obligație încălcată de primăriile pe raza cărora funcționează respectivele deponii. Deşi Agenția şi Garda de Mediu Vâlcea a notificat primăriile cu privire la neconformarea pe mediu, primarii au rămas reci şi la amenzile primite. Aceştia au luat în derâdere chiar şi controlul instituit de comisarii europeni, deşi inițierea infringementului pe mediu va scoate din buzunarul statului român câteva milioane de euro, bani plătiți tot din buzunarul contribuabililor. România riscă în continuare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

12.07.2012

infringementul pe mediu. Comisarii europeni au finalizat acțiunea de control a gropilor de gunoi din Vâlcea, desfăşurată la finele săptămânii trecute, iar rezultatul nu este unul favorabil pentru autoritățile locale vizate. Europenii au fotografiat deponiile din toate unghiurile, au măsurat firul ierbii şi au plecat de unde au venit doar cu informațiile culese la fața locului. Comisarii s-au arătat total dezinteresați de documentele puse la dispoziție de autoritățile locale sau agențiile de mediu. Mai mult chiar, datele strânse în județele supuse controlului au fost confidențiale chiar şi pentru inspectorii agenției de mediu. Județul nostru este singurul județ din Oltenia verificat de comisarii europeni, restul sunt din Transilvania. Deşi comisarii Gărzii de Mediu Vâlcea au declanşat săptămâna trecută o amplă acțiune de verificare a gropilor de gunoi şi a stațiilor de transfer pentru evitarea unui raport nefavorabil, primarii au refuzat să intre în legalitate. Astfel, comisarii europeni au avut material suficient pentru notificarea județului. ,,Acțiunea de control de la Vâlcea s-a terminat. Au fost investigate toate depozitele de gunoi, respectiv Râmnicu Vâlcea, Brezoi, Govora, Bălceşti, Băbeni, Călimăneşti şi Drăgăşani, au făcut fotografii din toate unghiurile, au făcut măsurători în ceea ce priveşte înierbarea acestora… Au făcut singuri investigațiile, nouă nu ne-au cerut decât coordonatele, pe care le aveau deja, şi schița proiectului. Din câte am observat le-au controlat pe cele care au fost închise primele, în 2007. Noi le-am închis pe toate cu excepția celor din Drăgăşani şi Călimăneşti care figurează ca suspendate, dar în momentul fotografierii lor din satelit au observat depozitări noi de deşeuri şi au instituit acest control pentru confirmarea datelor. Primăriile din partea de nord a județului stau destul de bine şi nu au motive de îngrijorare, dar cele din sud înregistrează deficiențe foarte mari. Noi le-am trimis notificări peste notificări, le-am dat şi amendă, dar primarii se amuză pe seama lor. Au spus că au închis gropile dar cetățenii au depozitat deşeurile după închiderea lor. Din păcate nu avem nicio putere asupra lor, ei se amuză, şi nu ştiu de ce, pentru că noi riscăm în continuare infringementul, statul va plăti penalități foarte mari. Nu amenzile reprezintă răul cel mai mare pentru statul român, ci penalitățile. Întâi te amendează, după aceea ți se dă un termen de conformare pe o perioadă de un an sau doi, depinde, şi se aplică penalități usturătoare, pentru fiecare an de întârziere, ca să te forțeze să te încadrezi. Primarii ar trebui să ia măsuri ca aceste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

12.07.2012

gropi de gunoi să rămână închise, nu să permită folosirea lor, dar nu sunt interesați deşi au avut probleme”, a declarat Narcisa Urea. Luna trecută, cele două gropi au luat foc pentru că primarii nu au respectat procedura de închidere, au trecut la diverse procedura de înierbare a acestora. Comisarii europeni s-au prins că vâlcenii nu au făcut înierbarea, de aceea au măsurat cele două trei fire de iarbă existente.Proiect sabotat de craioveniCarmen Alexandrescu, şefa departamentului Programe Europene din cadrul Consiliului Județean Vâlcea, a declarat că cele două gropi de gunoi ar fi fost demult închise, dacă angajații Agenției Craiova nu ar fi sabotat proiectul de finanțare depus de vâlceni. ,,Cele două gropi de gunoi ar fi fost demult închise dacă cei de la Agenția Craiova nu ne-ar sabota în permanență. Pentru fiecare pas făcut luăm lovituri cumplite, în sensul că ni se cer tot felul de acte inutile, neprevăzute în proiect, unele abrogate chiar de legislația în vigoare. Cele două gropi de gunoi, Drăgăşani şi Călimăneşti, urmau să fie închise tot printr-un program cu finanțare europeană avizat de UE, dar a fost blocat de două doamne de la Agenția Craiova care refuză să-şi asume responsabilitatea şi ne cer tot felul de acte inutile, unele abrogate. Nu vor să ne dea avizul pentru că nu respectăm o anumită distanța față de locuințele din zonă, ne mai trebuiau 100 de metri, dar noi avem măsuri suplimentare. Din cauza lor riscăm să pierdem şi banii şi conformarea pe mediu, în condițiile în care alte județe au primit avizul deşi nu îndeplineau deloc condițiile. Cei de la Comisia Europeană nu discută cu noi, pentru că ei îşi iau toate datele prin satelit, nu au nevoie de datele noastre”, a declarat Carmen Alexandrescu./Viața Vâlcii

Cunoaşterea Ecosistemului Natural-în desfăşurareÎn organizarea Direcției Județene pentru Sport şi Tineret Vâlcea şi a Parcului Național Buila Vânturarița, se află în plină desfăşurare acțiunea de tineret ”Tineri voluntari într-un parc național”, unde tineri studenți de la Universitatea de Ştiințe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare şi Ingineria Mediului, desfăşoară pe parcursul a cinci zile acțiuni de cunoaştere a florei şi faunei deosebite, ce se află în Parcul Național Buila Vânturarița.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

12.07.2012

Pe lângă descoperirile făcute în natură, aceşti tineri, se implică şi în acțiuni de igienizare a traseelor montane, a refugiilor şi a cursurilor de apă ce traversează parcul, dorind astfel să-şi aducă aportul la menținerea şi ecologizarea habitatului natural. La cea de-a doua ediție a acestei acțiuni, organizată în acest an, participă un număr de 50 de tineri studenți, fiind însoțiți de profesor doctor conferențiar Carmen Câmpeanu, dar şi de inspectori din cadrul DJST Vâlcea, în persoana doamnei Carmen Folescu şi a domnului Ioan Dumbravescu. /Curierul de Râmnic

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

120 de Ha acoperite cu deşeu minier REŞIŢA – GEC Nera consideră că vinovați de poluarea de la Tăuşani sunt Guvernul, Ministerul Mediului, al Economiei şi SC Moldomin. De foarte multe ori, voluntarii de la GEC Nera şi-au exprimat nemulțumirile vizavi de poluarea din județ şi de obiectivele turistice neglijate de autorități. În ultimul comunicat de presă primit la redacție, GEC Nera evidențiază o serie de nereguli, cele mai importante vizând Clisura Dunării. De exemplu, pe malul stâng al Dunării, în zona golfului de la intrarea fluviului în România, există o cantitate mare de ambalaje din plastic depuse de apele Dunării la viitură sau împinse la mal de vânt. De asemenea, nu au fost observate exemplare ale lăstunului de mal în rezervația Râpa cu Lăstuni, specia mutându-se în alte locuri. La iazul de decantare a apelor de mina Tăuşani – Boşneag al SC Moldomin Moldova Nouă, a fost constatată existența deşeului minier sub formă de nisip fin pe o suprafață de 120 ha. Față de situația din anii anteriori, s-a constatat o degradare a stâncii Baba Caia din apele Dunării, situată lângă localitatea Coronini, stâncă care este un element natural de simbolistică al Clisurii de Sus a Dunării. La punctul turistic, Peştera Gaura cu Muscă, situată pe teritoriul comunei Coronini, nu există infrastructură de vizitare (panouri de informare, trepte, balustrade, ancore de sprijin). Calea de acces în peştera prezintă riscuri mari de accidentare pentru vizitatori. În peşteră cea mai mare parte a pereților

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

12.07.2012

este inscripționată cu mesaje, dintre care unele vulgare. GEC Nera a realizat aici, în 2004, un punct de informare care periodic a fost vandalizat de vizitatori. Ultima versiune a panoului de la punctul de informare a fost predată Primăriei Coronini în iunie 2010 dar panoul se găseşte şi în prezent în biroul primarului. /Caraşonline, http://www.caon.ro/120-de-ha-acoperite-cu-deseu- minier/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44