CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI nr . 14 (271) 31 iul ie 2009 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Ziua Presei Mi-litare a fost marcatãmiercuri, 22 iulie, laSala de Marmurã aCercului MilitarNaþional, prinproiecþia filmului„Observatorul militar - 150 de ani” ºi prezentarealucrãrii „150 de ani de presã militarã”. De asemenea,au fost conferite diplome de excelenþã unor persona-litãþi militare ºi civile, gazetarilor militari în activi-tate ºi în rezervã care au contribuit la creºterea pres-tigiului presei militare.

Schimbarea la Faþã a Domnului

Ministerul Apãrãrii Naþionale a organizat, mier-curi, 29 iulie, de la ora 18.00, în Piaþa Arcului de Tri-umf din Bucureºti, o ceremonie militarã cu prilejul

încheierii misiuniiArmatei României înIrak. Militarii partici-panþi la operaþia dinIrak au defilat pe subArcul de Triumf în timpce aeronave ale ForþelorAeriene Române ausurvolat piaþa.

Nici un eveniment din opera de mântuire a lumii prinIisus Hristos nu se petrece la voia întâmplãrii. Schimbareala Faþã a Domnului nu este nici ea o minune fãrã rost.

Prin aceasta, Mântuitorul a voit sã le arate SfinþilorApostoli cã drumul Patimilor nu este ceva impus, obliga-toriu, ci e calea aleasã de Dumnezeu pentru mântuireanoastrã; a voit sã le sãdeascã în inimi ºi-n gând învãþãturacã, – deºi Îl vor vedea batjocorit, rãstignit ºi omorât, – Eleste, cu adevãrat, Fiul lui Dumnezeu, Mesia Cel vestit maiînainte, de prooroci.

Sau, cum preafrumos glãsuieºte Sfântul ierarh AntimIvireanul, „la trei lucruri trebuia mare ajutor Apostolilor casã scape de nevoia ºi de ispita cea mare a necredinþei: întâitrebuia sã creadã cum cã Hristos este adevãratul Mesia; adoua, vãzându-L pe Cruce, mort, le trebuia ajutor sã nu-ºipiardã credinþa, nici sã socoteascã oarecum cã Acesta nueste Dumnezeu; a treia, ca sã dea pricinã sã-L iubeascãtoþi cu ºi mai multã dragoste…”.

Cafeaua poate îmbunãtãþi performanþa fizicã cupânã la 12,4% ºi reduce oboseala în timpul exerciþiilorfizice, atât în cazul celor uºoare, cât ºi în cazul celor deperformanþã ºi de intensitate mare, care pot dura de la30 pânã la 120 de minute. Specialiºtii motiveazã acestlucru prin faptul cã unul dintre principalele efecte ale

cafelei este cel ergogenic, adicãde amplificare a capacitãþii deefort fizic.

Bãutura þine zahãrul în þesu-turi, pentru a-l „exploata” la efortmaxim.

Ceremonie militarã în Piaþa Arcului de Triumf

Statele Unite voravea, în aceastã varã, blin-date de tip Stryker ºi militari

în România ºi Bulgaria. La antrenamente participã ºide soldaþii români. Antrenamentele vor începe în lunaaugust, cu aproximativ 450 de militari americaniîmpreunã cu militari români ºi bulgari. Pregãtirea seva derula în trei etape de câte 21 de zile, pânã lasfârºitul lunii octombrie. „Vom face schimb de idei cuprivire la tactici, tehnici ºi proceduri, precum ºi cuprivire la doctrina comunã”, a declarat maiorul JonPendell, purtãtorul de cuvânt al Regimentului 2 Ca-valerie.

În urma cu câteva zile, primul detaºament de sol-daþi americani din cadrul Regimentului 2 CavalerieStryker a sosit, eºalonat, la baza militara MihailKogãlniceanu, la bordul a douã aeronave de tip C-130Hercules. Aceºtia vor planifica exerciþiul româno-

american „Joint Task Force-East Rotation, 2009”care va viza cunoaºterea ºi familiarizarea reciprocã cuarmamentul individual al structurilor participante.((ppaagg.. 55))

150 de ani de presã militarãT a b l o u c o m p l e t

Cafeaua creºte performanþa fizicã cu 12%

„Joint Task Force-East Rotation, 2009”Exerciþiu militar de amploare

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

La 1 august se împlinesc 90 de ani de la înfi-inþarea armei tancuri în Armata României. Atunci,în 1919, s-a înfiinþat la Giurgiu, ªcoala Carelor deLuptã, ce avea ca tehnicã 72 care de luptã „RenaultFT 1917”, impor-tate din Franþa.Astfel, Româniadevenea a patraþarã din lume caretrecea la înzes-trarea armatei cuacest mijloc deluptã.

Tari precum oþelul

Autoritãþile sanitare recomandã populaþiei câteva regulisimple de igienã care pot limita rãspândirea virusuluigripei A H1N1 ºi pot salva vieþi, relateazã AFP.

Multe dintre aceste recomandãri sunt utile inclusiv înperioada gripei sezoniere, care provoacã anual moartea acirca 500.000 de persoane la nivel mondial. Recomandareaeste valabilã ºi pentru gastroenteritã, care afecteazã anualmilioane de persoane în Europa, susþin specialiºtii.

Spãlatul pe mâini cu sãpun dureazã minim 30 desecunde, fiind necesarã curãþarea zonelor de dintre degete.De asemenea, este recomandat sã ne ºtergem pe mâini cuun prosop uscat ºi unul umed sau de preferat cu un ºerveþelfolosit inclusiv pentru închiderea robinetului ºi deschidereauºi în toaletele publice.

Pentru a limita transmiterea virusului, în timp ce tuºim,cel mai bine ar fi sã ne acoperim “nu cu mâna, ci cubraþul”, au precizat medicii. Acest lucru este recomandatpentru a evita rãspândirea microbilor pe toate obiecteleatinse.

Suflatul nasului, strãnutatul, scuipatul ºi tuºitul pot figesturi foarte riscante. În caz de tuse, trebuie acoperitãgura cu o batistã de unicã folosinþã. Apoi, este indicatãspãlarea mâinilor. Batista de unicã folosinþã trebuie arun-catã într-un coº de gunoi, recomandabil cu capac.

Este de preferat, pe cât posibil, în lipsa dotãrii cu mãºti,pãstrarea unei distanþe minime de protecþie sanitarã dedoi metri între persoane, potrivit autoritãþilor sanitare.

În privinþa salutului, ar trebui sã ne obiºnuim sãînclinãm capul în loc sã strângem o mânã plinã de microbi.

Aerisirea incintelor ºi dezinfectarea frecventã a

clanþelor uºilor,a robinetelor,paharelor ºiramelor deochelari, a tele-foanelor, tasta-turilor de calcu-lator, nu esteinutilã.

Un bolnavcare prezintãsimptome gripale(febrã, dureri decap, stãri deobosealã) ar tre-bui sã stea acasã.Orice persoanãbolnavã de gripãar trebui sã poarte o mascã pentru a evita contaminareapersoanelor din anturajul sãu. Ar fi de dorit ca toþi bolnaviisã o poarte pentru a diminua valul pandemic. Acestea artrebuie schimbate la un interval de patru ore. Mãºtile fil-trante care protejeazã de contaminare sunt folosite deasemenea de îngrijitori sau de persoanele expuse în moddirect virusului prin activitatea desfãºuratã (echipe de sal-vare, casiere în domeniul alimentar etc). Purtarea de mãºtis-a extins în Europa, cât ºi în anumite þãri din Asia afectatede gripe sezoniere.

La 1 august se împlinesc 90 de anide la înfiinþarea armei tancuri înArmata României. Atunci, în 1919,s-a înfiinþat la Giurgiu, ªcoala Carelorde Luptã, ce avea ca tehnicã 72 carede luptã „Renault FT 1917”, importatedin Franþa. Astfel, România devenea apatra þarã din lume care trecea laînzestrarea armatei cu acest mijloc deluptã. În octombrie 1919, ºcoala a fost

mutatã în tabãra Mihai Bravu ºi s-aconstituit Batalionul Carelor de Luptã.

Dupã o lungã istorie zbuciumatã,de-a lungul celor 90 de ani, perioadãîn care s-au înfiinþat ºi desfiinþat regi-mente, brigãzi ºi divizii de tancuri, aziarma tancuri mai este reprezentatã detrei batalioane de tancuri.

Drapelele de luptã ale celor treibatalioane (Batalionul 284 Tancuri,

Batalionul 631 Tancuri, Bata-lionul 841 Tancuri) vor fi deco-rate, pe 31 iulie, la Piteºti, încadrul manifestãrilor organi-zate cu ocazia sãrbãtoririi armeide cãtre ªcoala de Aplicaþiepentru Unitãþi de Luptã „MihaiViteazul” (fosta ªcoalã deOfiþeri Activi de Tancuri ºiAuto).

Ceremonialul va mai avea,ca momente importante, depu-nerea de coroane, jerbe ºibuchete de flori la MonumentulTanchiºtilor Români, înmâ-narea de plachete ºi diplome ºivizitarea expoziþiei de tehnicãde luptã aflatã în înzestrareaunitãþilor de tancuri.

Condiþiile complexe, în carea evoluat ºi s-a dezvoltat armatancuri, au solicitat dragostea ºidevotamentul slujitorilor ei,

capacitatea lor de a concepe, organizaºi desfãºura procesul de instrucþie,pasiunea dedicatã formãrii personalu-lui, încadrãrii unitãþilor, dar, pentrucã, în eforturile lor au slujit cu devota-ment neamul românesc, au mers pânãla capãt.

La mulþi ani!

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2009Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

NEW DELHI - India inaugureazã primul submarinnuclear de fabricaþie proprie. India ºi-a inaugurat primulsubmarin nuclear, un progres considerat istoric de pre-mierul Manmohan Singh, relateazã AFP. Ceremonia s-adesfãºurat în localitatea meridionalã Visakhapatnam, înstatul Andra Pradesh. Propulsat cu ajutorul unui reactor de85 de megawaþi ºi putând atinge 44 de kilometri pe orã subapã, Arihant (distrugãtor de inamici) integreazã India înclubul închis al þãrilor care au construit propriile submarinenucleare (China, Franþa, Statele Unite, Marea Britanie,Rusia). "Nu urmãrim nici un scop agresiv ºi nu încercãmsã ameninþãm pe nimeni", a declarat Singh, citat de agenþiaPress Trust of India (PTI). Submarinul de 6.000 de tone vafi testat timp de doi ani în Golful Bengal, înainte de a fi datîn folosinþã, potrivit PTI. STUTTGART - Flota strate-gicã de transport aerian a NATO, ºi-a înceaput activi-tatea în Ungaria. Flota strategicã de transport aerian aNATO ºi-a început oficial activitatea pe 27 iulie, cândminiºtrii Apãrãrii din cadrul Alianþei s-au reuni la Papa, înUngaria, unde cele 12 þãri participante au lansat unparteneriat menit sã consolideze sprijinul aerian în regiunica Afganistanul. Potrivit ediþiei electronice a Stars andStripes, proiectul SAC (Capacitatea de transport strategicaerian), conceput pentru a suplini lipsa de dispozitive detransport, a întâmpinat numeroase dificultãþi, în specialpentru cã nu a avut un model similar de urmat ºi a fostnevoit sã îºi creeze propriul sistem de acþiune, de la plani-ficarea misiunilor, la antrenarea piloþilor ºi organizareasuportului logistic. În general, acordurile privind statutulforþelor sunt stabilite la înfiinþarea unei unitãþi naþionale,dar când este vorba de mai multe naþiuni, unele membreNATO, altele nu, trebuie elaborate politici noi cuautoritãþile locale, iar în viitor la înfiinþarea unui consorþiusimilar, SAC va putea servi drept exemplu. Flota strategicãva dispune de trei avioane C-17, în Papa, pentru transportulmaterialelor logistice pentru operaþiunile NATO dinAfganistan ºi alte misiuni EU ºi ONU, iar urmãtoareledouã aparate vor sosi în regiune în urmãtoarele luni. For-matã dupã doi ani de negocieri între Statele Unite, Bulga-ria, Estonia, Ungaria, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia,România, Slovenia ºi douã state care nu fac parte dinNATO — Suedia ºi Finlanda -, aceasta va efectua circa3.500 de ore de zbor pe an ºi constã în 131 de membri ºi 70de contractori din diferite state. LONDRA - Marea Bri-tanie îºi va consolida prezenþa militarã din Afganistan.Marea Britanie a anunþat cã va trimite trupe suplimentareîn Afganistan, subiect aflat în centrul unei conversaþii tele-fonice între premierul britanic Gordon Brown ºi preºedin-tele american Barack Obama, relateazã AFP. MinistrulApãrãrii a anunþat trimiterea a 125 de unitãþi suplimentareîn Afganistan, dupã o creºtere puternicã a numãrului devictime în armata britanicã, acestea depãºind în iulienumãrul morþilor din Irak. Brown ºi Obama au avut o con-vorbire telefonicã pe tema situaþiei din Afganistan. Cei doioficiali "au fost de acord cu importanþa unei partajãri maibune a responsabilitãþilor militare ºi civile cu aliaþii lor dinNATO", a declarat un purtãtor de cuvânt al premierului.

LONDRA - Costurile ascunse ale rãzboiului dinAfganistan depãºesc 12 miliarde de lire sterline înM.Britanie. Costurile ascunse ale rãzboiului din Afga-nistan împotriva talibanilor depãºesc în Marea Britanie 12miliarde de lire sterline (13,8 miliarde de euro), potrivitunei analize realizate de Independent on Sunday, în ediþiaelectronicã. Celor 12 miliarde de lire sterline finanþatedirect de contribuabil li se adaugã alte milioane de lire ster-line cheltuite pentru reconstrucþia Afganistanului în fiecarean de organizaþii de caritate sau neguvernamentale brita-nice. Factura a fost mãritã de numeroase costuri, inclusivpeste 700 de milioane de lire sterline (809 milioane de euro)pentru echipamente urgente sau 2.300 de lire sterline (2.660de euro) plãtiþi ca bonus sutelor de militari. Într-un memo-riu al Comisiei pentru Apãrare, Ministerul Apãrãrii denunþã"costuri adiacente pentru alegerile locale, precum ºi costuripentru aproximativ 200 de persoane care oferã expertizã înprivinþa dispozitivelor explozive improvizate". Deºi Depar-tamentul Apãrãrii estimeazã cheltuielile pentru logisticã,respectiv salarii, echipamente ºi transport, acesta nudezvãluie costurile "ascunse" ale rãzboiului, cum ar fi spri-jinul acordat militarilor rãniþi, veteranilor ºi familiilor celoruciºi în misiune. Experþii din domeniul apãrãrii estimeazãcã jumãtate dintre noile beneficii ºi ajutoare sociale înfiecare an sunt generate de campania din Afganistan. Unindiciu al impactului financiar al conflictului este creºtereatreptatã a fondurilor alocate programului de compensaþii alforþelor armate, care, din 6 aprilie 2005, acoperã rãnirea,îmbolnãvirea sau moartea în timpul misiunii.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 14/2009

1 august – Ziua TanchiºtilorT a r i p r e c u m o þ e l u l

Ziua Arhivelor Militare estesãrbãtoritã la 26 iulie. Personalulacestei instituþii ºi colaboratoriilor, contribuie, permanent, laaflarea „amãnuntelor” care „fac”istoria. Astfel, prin munca lor, înultimii ani, noi românii, am aflatmulte date despre faptele care austat la baza multor legende dinistoria recentã a poporului român.

De ziua lor, le urãm multãsãnãtate ºi mult spor în munca lorde scoaterea la luminã a faptelorostaºilor noºtri!

26 iulie

Ziua ArhivelorMilitare

În fiecare an, la 29 iulie, se sãrbãtoreºte în toate gar-nizoanele, ºi nu numai, Ziua Imnului Naþional.

Dintre toate cântecele solemne ale românilor,„Deºteaptã-te române!” s-a impus chiar din clipa în carea fost creat ca simbolul exponenþial al românilor, cel carene subliniazã fiinþa, trecutul, prezentul ºi viitorul.

„Deºteaptã-te române!” a izvorât din clocotulnãzuinþelor ºi luptelor paºoptiste, stârnind un adânc ecouîn conºtiinþa neamului nostru. De-a lungul vremurilor ce-au curs, el s-a dovedit a fi o adevãratã „Marseillezãromâneascã”, însumând creaþia unui ardelean – AndreiMureºanu ºi a unui muntean – Anton Pann.

„Deºteaptã-te române!” ºi-a mai împletit destinul ºicu marile încleºtãri ale armatei române de la Mãrãºeºti,

Mãrãºti ºi Oituz, ca uncântec port-drapel însuita cântecelor ce i-auîmbãrbãtat pe ostaºi ºile-a fost frate ºi prieten.

ªi în Decembrie1989, versurile melodieierau pe buzele tuturorromânilor ieºiþi înstradã. I-a îmbãrbãtat ºiîn acelaºi timp, i-a scu-turat un fior puternic, parcã dându-le curaj ºi speranþe.

Sã-l pãstrãm ºi sã-l cinstim prin faptele noastre, aºacum au fãcut-o înaintaºii.

Ziua Imului Naþional – 29 iulie D e º t e a p t ã - tt e r o m â n e !

Paginã real izatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Limitarea rãspândir i i gr ipei A H1N1

Ceremonia de predare/primire a comenziiBrigãzii Multinaþionale din Sud-Estul Europei(SEEBRIG) ºi a preºedinþiei Comitetului de Coor-donare a Procesului Reuniunii Miniºtrilor Apãrãriidin Sud-Estul Europei (SEDM-CC) a avut locmiercuri, 15 iulie, la Istanbul. Festivitatea s-adesfãºurat în prezenþa reprezentanþilor militari ºicivili ai celor ºapte naþiuni membre.

Cu acest prilej, generalul de brigadã dr VirgilBãlãceanu (România) a predat generalului debrigadã Zyber DUSHKU (Albania), împreunã cuprerogativele de comandã a SEEBRIG, drapelul ºiînsemnele brigãzii. În cuvântul sãu, de final, ge-neralul Bãlãceanu a mulþumit militarilor celorºapte naþiuni membre pentru sprijinul acordat încei doi ani de mandat ºi pentru eforturile de a facedin SEEBRIG o forþã credibilã în sprijinul pãcii.Totodatã, generalul Bãlãceanu a mulþumit naþiuniigazdã, Turcia, pentru eforturile de a asigura toatecondiþiile pentru îndeplinirea misiunii.

Ministerul Apãrãrii Naþionale a fost reprezen-

tat la aceastã activitate de Viorel Oancea, secretarde stat pentru politica de apãrare ºi planificare, ºide amiralul Gheorghe Marin, ºeful Statului MajorGeneral. Totodatã, la ceremonie au fost prezenþimilitarii români care încadreazã comandamentulbrigãzii ºi un pluton de militari din Batalionul 341Infanterie, Topraisar.

Starea celor doi militari rãniþi în baza militarãromânã din Qalat, Afganistan, în urma unui atac insur-gent din mai multe direcþii cu rachete ºi armamentportabil de infanterie, este bunã. În urma atacului, ser-gentul Florin Emil Cojocaru ºi caporalul GheorghiþãPavãl au suferit rãni uºoare în zona feþei.

Cei doi militari au 30 de ani (sergentul Florin EmilCojocaru) ºi respectiv 24 de ani (caporalul GheorghiþãPavãl). Ei acþionau în Afganistan în cadrul Batalionu-lui 280 Manevrã dar fac parte, în þarã, din Batalionul151 Infanterie, Iaºi.

Militarilor li s-au acordat primele îngrijiri în bazamilitarã ºi, apoi, aceºtia au fost transportaþi cu un eli-copter de evacuare medicalã la Kandahar, pentruinvestigaþii suplimentare ºi tratament de specialitate.Caporalul Gheorghiþã Pavãl a fost externat ºi ºi-a relu-at misiunea în cadrul unitãþii. Sergentul Florin EmilCojocaru a fost transportat la spitalul american dinbaza de la Ramstein, Germania, pentru tratament me-dical în specialitatea oftalmologie.

Un numãr de 100 de “Lupi Negri” participã, timpde ºase luni, la misiunea din Afganistan, alãturi de cei400 de militari vrânceni ai Batalionului 280 InfanterieMecanizat din Focºani. Militarii rãniþi fac parte dinorganigrama Batalionului 280 Manevra, care ºi-aînceput misiunile in Afganistan in luna iunie.

În prezent, Armata României are dislocaþi inAfganistan aproximativ 1.050 de militari, careacþioneazã preponderent în provincia Zabol.

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2009 Pagina 3

Mili tar i rãniþ i în Afganistan

România a predat comanda SEEBRIG

Militarii de la Brigada 282Infanterie Mecanizata “UnireaPrincipatelor” - Focºani, au partici-pat, sãptãmâna trecutã, la ceremo-nialul de predare-primire a comen-zii brigãzii. Generalul de brigadãCãtãlin Tomescu i-a predat ºtafetalocþiitorului sau, colonelul drNicolae Ionel Ciuca.

La acest eveniment a participatcomandantul Diviziei 1 Infanterie„DACICA”, generalul-maiorNicolaie-Vladimir Dohotariu.Acesta a fost si cel care a prezentat,cadrelor militare, din unitate,ordinul de numire. Astfel, din 25iulie generalul de brigadã CãtãlinTomescu a fost eliberat din funcþiade comandant al brigãzii si a fostnumit în funcþia de locþiitor alreprezentantului militar alRomâniei la NATO ºi UE, la Bru-xelles. “Trãim un moment impor-tant din viaþa unitãþii ºi din carierageneralului de brigadã CãtãlinTomescu. Prin ceea ce a evocatdomnia sa anterior cred ca aþiputut constata cu uºurinþã faptulcã, inevitabil, destinul unui coman-dant se împleteºte cu destinulunitãþii, iar perioada în care dom-

nia sa a fost comandantul acesteimari unitãþi nu face excepþie. Esteun moment important pentru cãmarea unitate afirmatã pentruNATO îºi trimite comandantul laCartierul General al Alianþei”, aspus Nicolaie-Vladimir Dohotariu,care a înmânat la finalul cere-moniei, generalului de brigadãCãtãlin Tomescu, un tablou ce

c o n þ i n e aun articolpublicat in“Ziarul deVrancea”în 2003, cumomentulîn careacesta ve-

nise la Brigada 282 InfanterieMecanizata “Unirea Principatelor”.

Cu aceastã ocazie, generalul debrigadã Cãtãlin Tomescu a fãcut oscurtã prezentare a performanþelepe care le-a atins în toþi aceºti anipetrecuþi la Focºani. “Sigur, estetotal diferit de ceea ce am fãcutpânã acum, dar se îmbinã foartebine cu ceea ce am reprezentat înIrak. E o provocare pentru mine.Este o promovare la un eºalon

strategic care mã va ajuta ulteriorîn carierã”,

La Focºani a fost numit în 2003,pentru prima datã, în funcþia de ºefal Statului Major al Brigãzii, iar unan mai târziu devenea locþiitorulcomandantului. Comanda Brigãziia preluat-o în anul 2006, iar în2007, la vârsta de 43 de ani, a fostavansat la gradul de general. Celmai mare regret al acestuia estefaptul ca nu a reuºit sã finalizezecartierul de case pentru militari.

Generalul Cãtãlin Tomescu aabsolvit ªcoala Militarã de OfiþeriActivi de Tancuri ºi Auto, Acade-mia de Înalte Studii Militare,ªcoala de Stat Major a învãþãmân-tului militar francez - Compiegne,Franþa, ªcoala de Stat Major pentruofiþeri ONU – Stockholm, Suedia ºiColegiul de Comanda ºi Stat Majoral Trupelor de Uscat Kingston,Canada, dar a urmat ºi alte specia-lizãri.

La ceremonie au fost prezente ºicele douã fiice ale sale împreunã cusoþia. De altfel generalul-maiorCãtãlin Tomescu va pleca la Bru-xelles împreuna cu familia. Acolova lucra, cel puþin, trei ani.

În misiune la Cartierul General al Alianþei

La bursa încrederii româneºti, cel mai bine cotate suntBiserica, Armata, Uniunea Europeanã ºi NATO. În coada lis-tei stau partidele politice ºi instituþiile statului, precum aratãun nou capitol din studiul „Valorile românilor”, fãcut deInstitutul de Cercetare a Calitãþii Vieþii (ICCV).

Ordinea în top a instituþiilor statului a rãmas, aproape,neschimbatã din 1990 încoace. Românii cred în continuare înBisericã, Armatã, UE ºi NATO. 61% dintre ei au o încrederemare sau foarte mare în UE, iar 57% în NATO.

Procente uriaºe au în continuare Biserica, 85%, ºi Arma-ta, 79%. Cei din mediul urban, cei care au terminat o facul-tate sau tinerii sub 30% sunt mai rezervaþi faþã de Bisericã,dar nu cu mult: primii o crediteazã cu 83% încredere, iarceilalþi cu 79%.

ICCV va publica ºi date despre atitudinea românilor faþãde familie ºi copii: astfel, 40% dintre respondenþi considerãcã a avea copii este o datorie faþã de societate, iar 78% spuncã, dacã ai o slujbã este un lucru foarte bun, dar ceea ce îºidoresc, cu adevãrat, femeile este sã aibã familie ºi copii.

Românii au încredere în Bisericã ºi Armatã

Ministerul Apãrãrii Naþionale aorganizat, miercuri, 29 iulie, de laora 18.00, în Piaþa Arcului de Tri-umf din Bucureºti, o ceremoniemilitarã cu prilejul încheierii misiu-nii Armatei României în Irak. Mili-tarii participanþi la operaþia din Irakau defilat pe sub Arcul de Triumf întimp ce aeronave ale ForþelorAeriene Române au survolat piaþa.

Drapelele de luptã ale unitãþilormilitare participante la operaþiaIraqi Freedom au fost decorate, pre-cum ºi militarii care s-au evidenþiatîn misiuni.

Au trecut pe sub Arcul de Tri-umf 16 blocuri de defilare,reprezentând batalioanele de infan-terie care s-au succedat în Irak ºimilitari participanþi la misiuni îndetaºamentele de Geniu, MedicinãMilitarã, Protecþie Nuclearã Bacte-riologicã ºi Chimicã, Poliþie Mili-tarã, Informaþii, Securitate ONU.Cu aceastã ocazie, în conformitatecu avizul Comisiei Tehnice de Cir-culaþie, s-au instituit restricþii întreorele 15:30 ºi 20:30, pe axa cen-tralã a ªoselei Kiseleff (între P-þaPresei Libere ºi Arcul de Triumf) ºis-a închis total traficului rutier peªoseaua Kiseleff (între Piaþa PreseiLibere ºi str. Arh. Ion Mincu), întreorele 17:00 ºi 20:30.

Ministerul Apãrãrii Naþionale a

invitat populaþia Bucureºtiului sãparticipe la acest eveniment, careevidenþiazã efortul depus de Arma-ta României, de România, pentrustabilizarea ºi democratizareaIrakului, ºi a cerut înþelegere con-ducãtorilor auto pentru neplãcerilecauzate de devierea traficului auto.

Cei peste 8400 de militariromâni care ºi-au pus viaþa în slu-

jba drapelului naþional în teatrul deoperaþii din Irak ºi s-au confruntatcu dificultãþile unei clime ostile,evoluând deseori într-un mediu pe-riculos, au fost reprezentaþi, laArcul de Triumf, de militarii celor16 detaºamente participante.

Cu ocazia terminãrii studiilor de cãtre ofiþerii Pro-moþiei 112 „UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE- 150” ºi de cãtre cursanþii seriei a VII–a cursului„Introducere în securitatea naþionalã” din cadrulColegiului Naþional de Apãrare, precum ºi împlinireaa 120 ani de la înfiinþarea ªcolii Superioare de Rãzboi,comunitatea academicã din Universitatea Naþionalãde Apãrare „Carol I”, a organizat, pe 24 iulie, festivi-tatea de absolvire.

Cu acest prilej, Drapelul de luptã al Universitãþii, afost decorat de cãtre consilierul prezidenþial IulianFota, iar în Universitatea Naþionalã de Apãrare „CarolI” s-a desfãºurat Ziua Porþilor Deschise.

Festivitãþi la UniversitateaNaþionalã de Apãrare

„Carol I”

Ceremonie militarã în Piaþa Arcului de Triumf

Paginã real izatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

CMYK

150 de an i de p resã m i l i ta rã

TT aa bb ll oo uu cc oo mm pp ll ee ttZiua Presei Militare a fost marcatã miercuri, 22

iulie, la Sala de Marmurã a Cercului Militar Naþional,prin proiecþia filmului „Observatorul militar - 150 deani” ºi prezentarea lucrãrii „150 de ani de presã mili-tarã”. De asemenea, au fost conferite diplome de exce-lenþã unor personalitãþi militare ºi civile, gazetarilormilitari în activitate ºi în rezervã care au contribuit lacreºterea prestigiului presei militare.

Conform cu Ordinul nr. 271, din 20 iulie 2009, alºefului Statului Major al Forþelor Terestre, general-maior dr Dan Ghica-Radu, „ca recunoaºtere a con-tribuþiei deosebite aduse la promovarea imaginiiForþelor Terestre, precum ºi a profesionalismuluidovedit în realizarea materialelor jurnalistice, la datade 23 iulie, cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Presei Militare,s-a conferit „„EEmmbblleemmaa ddee oonnooaarree aa FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree””redacþiei “Curierul ARMATEI” ºi redacþiei radio„Viaþa Oºtirii” – Craiova.

În cadrul ceremoniei de la Sala de Marmurã a Cer-cului Militar Naþional „Curierului ARMATEI” i-a fostacordatã, de cãtre Direcþia Informare ºi Relaþii Publice,„Diploma de onoare” pentru „contribuþia activã în pro-movarea imaginii instituþiei militare”, iar comandantulBrigãzii 8 Artilerie, generalul de brigadã dr FlorinelDamian a transmis, cu aceastã ocazie, redacþiei, “celemai alese urãri de sãnãtate, fericire, ºi putere demuncã”.

Postul Naþional de Televiziune a difuzat, în ziua de23 iulie, filmul documentar „În realitatea imediatã”,dedicat sãrbãtoririi a 150 de ani de la apariþia primuluinumãr al „Observatorului Militar”. Scenariul filmului afost semnat de Adrian Leonte, iar regia a fost realizatãde Octavian Brânzei. Considerat primul periodic mili-tar din România ºi printre primele publicaþii militare deopinie din lume, „Observatorul Militar” a apãrut pentruprima datã pe data de 23 iulie 1859.

Prin tradiþie în aceastã zi au fost omagiate generaþi-ile de cronicari ai oºtirii ºi ai devenirii poporuluiromân, cei care - dupã cum zicea cineva - au militat cuarma cuvântului pentru independenþa, libertatea ºiintegritatea patriei. „Observatorul militar” se dorea la

început o publicaþie de informare ºi de opinie a oºtiriiromâne.

Presa militarã a adunat în panoplia sa ºi alte publi-caþii. Astfel, în 1948 s-au înfiinþat, prin ordin al MMiinniiss-tteerruulluuii IInnffoorrmmaaþþiiiilloorr - DDiirreeccþþiiuunneeaa PPrreesseeii, patru ziaremilitare: „Pentru patrie” la Regiunea a I-a MilitarãTimiºoara, „Înainte” la Regiunea a II-a MilitarãBucureºti, „Înfrãþirea” la Regiunea a III-a MilitarãCluj ºi „Rãsãritul” la Regiunea a IV-a Militarã Iaºi.Ziarele, format 60/40, apãreau sãptãmânal, într-un tirajde 4000 de exemplare fiecare ºi se distribuiau, gratuit,în unitãþile militare. În 1952 „Înfrãþirea” ºi-a schimbattitulatura în „Scutul Patriei”, iar „Rãsãritul” a devenit„În Slujba Patriei”.

Pe parcursul anilor, mult dupã transformarea Regiu-nilor Militare în Armate, unele dintre ele ºi-au încheiatactivitatea. Singura publicaþie, dintre cele vechi, ce maiexistã ºi azi, este „Scutul Patriei” care, în 2006, ºi-aschimbat numele, devenind „Orizont Militar”.

La Armata 1 Bucureºti,dupã ce ziarul „Înainte” îºi înc-etase activitatea de foarte multtimp, a apãrut, în 1997, la 1Decembrie, primul numãr dinziarul „Curierul ARMATEI”.

La toate acestea, se maiadãugã, în cadrul Trustului dePresã al Armatei, o emisiune deradio, o emisiune de televiz-iune, un studio cinematograficºi site-ul de internet, portalul“armata tv.”.

Ele întregesc în momentulde faþã mijloacele prin carearmata comunicã în interior ºiîn exterior; în interior cu mili-tarii ºi personalul civil, în exte-rior cu populaþia, deoarece,constituþional vorbind, armataeste obligatã sã informeze peri-odic populaþia asupra princi-

palelor probleme cu care se confruntã ºi asupra modu-lui în care se îndeplinesc obligaþiile constituþionaleprivind securitatea naþionalã, apãrarea þãrii.

Plecând de la faptul cã noi, ziariºtii militari, suntemniºte „povestitori”, iar obligaþia noastrã este aceea de atransmite ºtirea aºa cum o vedem, putem spune cã neaducem contribuþia la bunul mers al instituþiei prinelocvenþa scrierilor noastre ºi prin observaþii. Aºadar,unica noastrã responsabilitate profesionalã este aceeade a transmite ºi ce simt ei (militarii), nu numai faptele,iar prin prisma experienþelor relatate, trebuie sã avemca þintã pãstrarea demnitãþii.

Evenimentele care urmãresc sã sensibilizeze fãrã aoferi nici o analizã sau introspecþie, nu fac decât sãprovoace emoþiile, chiar sã deformeze faptele, dar fãrãsã ofere explicaþii. Astãzi, gestionarea emoþiilor ºiechilibrarea lor în consecinþã, prin observaþie nepãr-tinitoare, este una dintre cele mai mari provocãri alepresei militare de calitate.

Curierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2008Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Dupã fiecare întoarcere din misiunileexterne, militarii unitãþii sau subunitãþiirespective sunt chestionaþi de cãtre ocomisie formatã din psihologii unitãþilordin divizie. În vara aceasta, de foc,comisia care i-a verificat pe cei dinBatalionul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, a fost condusã de maiorul

Georgeta ÞÎRLEA, psihologul comanda-mentului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.

Psihologul Aurelian POPESCU, carepe timpul misiunii externe a avut gradulde locotenent, spunea cã a fost prima luimisiune „în afarã”. Se aºtepta sã fiegreu, dar, pe timpul cât a stat alãturi decamarazii sãi, zi de zi, avea sã constatecã funcþia de psiholog are ºi satisfacþiiprofesionale.

„A fost o mare experienþã pentrumine aceastã misiune, deoarece, încondiþii de izolare, am avut posibilitateasã-i observ foarte bine pe militari ºi aºaam fãcut profilul psihologic alfiecãruia. Am avut posibilitatea, înaceastã misiune, sã stau alãturi de ei, îndormitor, la masã, la locul de fumat, laduº… ºi i-am vãzut ºi înþeles pe fiecare,aºa cum este el. Oamenii s-au compor-

tat normal, lejer ºi fãrã inhibiþii înprezenþa mea. Pentru un psiholog emanã cereascã faptul cã e acceptat caun simplu coleg ºi nu ca un profesionist.

Mi-a fost mult mai uºor sã contribui,alãturi de comandanþi, la detensionarearelaþiilor dintre militari. Tensiuneaapãrea din cauza supraîncãrcãrii cu

sarcini sau din cauza suprapunerii unortermene. I-am cunoscut foarte bine pefiecare ºi asta a însemnat mult, mai alescã mulþi militari se cunoºteau între eiîncã de acasã, fãceau parte din aceeaºiunitate, sau de pe timpul executãrii unormisiuni. Unitatea aceasta are 11 misiu-ni în teatrele de operaþii. Cu fiecaremisiune aceste legãturi, dintre oameni,se consolideazã. Ei ºtiu, acum, cumsã-ºi organizeze echipele ºi grupele,cine cu cine se înþelege ºi coopereazãmai bine. Lucruri esenþiale, de fapt, petimpul executãrii misiunilor. Iar psiho-logul este, ºi el, tot om. Acolo trãieºteaceleaºi stãri, nu face notã discordantã.

Înþelegându-i spulberam rutina, plic-tiseala. Fãceam schimb de impresiidespre lucrurile întâmplate acasã,despre oricare alte activitãþi. Discutam

orice.Au fost ºi situaþii mai complicate. În

aceastã perioadã unor militari le-aumurit pãrinþii. Unul a fost chiar repatri-at pe timpul cât i se afla mama în spital,dar nu a ajuns la timp. Dumnezeu sã-iodihneascã! Am discutat cu ei ºi au înþe-les ºi conºtientizat situaþia. I-au ajutatfoarte mult ºi familiile, cu care am þinut,permanent, legãtura prin internet ºitelefon.

Militarii care au venit pe vas cutehnica îmbarcatã au primit mai puþinibani pe zi. Asta e o nemulþumire. În Golfau fost expuºi, totuºi. Nu au fost la plim-bare, asigurau paza transportului...”.

Misiunea aceasta i-a oferit ºi posibi-litatea sã înþeleagã relaþiile cu militariidin celelalte armate, ºi în special, pe celecu americanii. „Cei din America apreci-azã la noi, românii, faptul cã sunteminventivi, creativi, deschiºi. Asta, poate,ºi datoritã spirtului latin, pe care ei nu-l au. Ei sunt, însã, foarte educaþi. Nouãasta ne lipseºte – educaþia civicã. Credcã, pe timpul pregãtirii pentru fiecaremisiune, ar trebui amintite câteva pro-bleme de acest fel. Bineînþeles, conteazãfoarte mult ºi cei ºapte ani de acasã.

Echipa de comandã a fost deexcepþie. Experienþa ºi-a spus cuvântul.Comandanþii au creat un mediu optimpentru desfãºurarea activitãþilor, pentrutoþi militarii. Randamentul militarilor,pe timpul executãrii activitãþilor, a fostmaxim.”.

A fost mulþumit de condiþiile decazare ºi de recreere asigurate, atât încampul românesc, cât ºi în cel american.„Am fost permanent conectaþi la ce seîntâmplã acasã, atât prin intermediulteleviziunii, cât ºi prin intermediul legã-turilor de internet (prin reþeaua gratu-itã, dar ºi prin cea închiriatã).

Ar fi fost ºi mai bine dacã s-ar gândicineva cã e bine sã existe, acolo, înteatru, ºi un releu de telefonie mobilã.Noi putem plãti cartelele. Ce nu s-arface pentru a-i auzi pe cei de acasã?

Cel mai greu de suportat a fost pra-ful ºi nu cãldura. Furtunile de nisip carese abãteau asupra bazei fãceau aerulirespirabil. Apãrea senzaþia de sufo-care. Obligatoriu ne acopeream faþa.De cele mai multe ori cu eºarfa.

Pentru cã umiditatea e foartescãzutã – atmosfera e mult mai uscatã –temperatura e suportabilã, chiar dacã emult mai ridicatã decât la noi. Acolo,orice umbrã e rãcoroasã, iar dacã semãreºte puþin cantitatea de apã con-sumatã, organismul se adapteazãuºor.”.

În încheiere, mi-a spus cã ar trebui sãse facã ceva ºi în legãturã cu þinutasportivã, care „ar fi bine sã fie maipuþinã dar sã fie de calitate, cu unaspect sobru ºi funcþional”.

Mi-a plãcut foarte mult faptul cãAurelian POPESCU s-a implicat, totuºi,în activitatea pe care a desfãºurat-o. Elva fi unul din cei care vor povesti ºi alto-ra ce înseamnã sã fii într-o misiune,departe de þarã ºi de casã, de cei dragi ºi,mai ales, va povesti ce a simþit el, dar ºisentimentele pe care le-au trãit cama-razii sãi.

Paginã realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

P r e o c u p a t d e b i n e l e c o l e g i l o r

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2009

„Joint Task Force-East Rotation, 2009”

E x e r c i þ i u m i l i t a r d e a m p l o a r e

Statele Unite vor avea, în aceastã varã, blindatede tip Stryker ºi militari în România ºi Bulga-ria. La antrenamente participã ºi de soldaþii

români. Vor începe în luna august, aproximativ 450 demilitari americani împreunã cu militari români ºi bul-gari. Pregãtirea se va derula în trei etape de câte 21 dezile, pânã la sfârºitul lunii octombrie. „Vom faceschimb de idei cu privire la tactici, tehnici ºi proce-duri, precum ºi cu privire la doctrina comunã”, adeclarat maiorul Jon Pendell, purtãtorul de cuvânt alRegimentului 2 Cavalerie.

În urma cu câteva zile, primul detaºament de soldaþiamericani din cadrul Regimentului 2 Cavalerie Strykera sosit, eºalonat, la baza militara Mihail Kogãlniceanu,la bordul a douã aeronave de tip C-130 Hercules.Aceºtia vor planifica exerciþiul româno-american„Joint Task Force-East Rotation, 2009” care va vizacunoaºterea ºi familiarizarea reciprocã cu armamentulindividual al structurilor participante.

Se va proceda în aºa fel încât, pe timpul exerciþiu-lui, se va evita implicarea populaþiei civile: „Vom rea-liza o bunã comunicare cu cetãþenii din zonaPoligonului de Instrucþie Babadag, pentru cã vrem sãne asigurãm cã populaþia va conºtientiza cã, înapropiere, se vor deplasa vehicule de luptã blindate,mai ales, pe timpul desfãºurãrii exerciþiului“, a spuscolonelul Gary R. Russ, comandantul Forþelor Ope-raþionale reunite US din baza Mihail Kogalniceanu ºi,totodatã, comandantul american al exerciþiului.Reprezentantul român, la comanda exerciþiului, estecolonelul Mihail Nicolescu, de la Divizia 1 Infanterie„Dacica”.

Baza americana de la Kogãlniceanu înseamnã, înacelaºi timp, pentru locuitorii din zonã, posibilitateagãsirii unui loc de muncã într-o perioadã de crizã eco-nomicã. Încã din 2007, IDS Operations, parte a presti-giosului grup britanic INDES, a devenit unul dintreprincipalii angajatori din zonã. Când au început activi-tatea în baza militarã, americanii au adus personal dinKosovo, însã s-au convins cã românii pot face faþã cusucces slujbelor oferite de ei, Pe lângã un salariu moti-vant ºi condiþii de muncã decente, angajaþii din cadrulbazei militare au parte ºi de cursuri de pregãtire la loculde muncã. De exemplu, în primãvara acestui an, toþiangajaþii au luat parte la un curs gratuit de limbaenglezã care a avut ca scop întâmpinarea cerinþelormilitarilor, care îºi doresc sã colaboreze cu oamenipregãtiþi, la standarde americane.

Tot la Kogãlniceanu, reprezentanþii US ArmyEurope au în plan deschiderea unei noi substaþiiSMURD. În plus, echipe de voluntari americani,însoþiþi de medici, se deplaseazã aproape lunar în maimulte comune din judeþul Constanþa pentru a oferi, gra-tuit, bãtrânilor ºi nevoiaºilor consultaþii medicale.

Localitatea Mihail Kogãlniceanu a profitat din plinde beneficiile aduse comunei de baza americanã insta-latã, încã, din 2007, în vecinãtate. Dupã ce armataamericanã a învestit 22 de milioane de dolari pentru

refacerea bazei aeriene, dar ºi ainfrastructurii din zonã, soldaþiis-au implicat ºi în viaþa socialã acomunitãþii locale, care i-a primitcu braþele deschise. Anul trecut,soldaþii americani i-au sprijinit înrealizarea infrastructurii unui terende sport, iar în iunie au achiziþionatºi montat un gard pentru o grãdiniþãdin comunã.

Potrivit datelor oficiale, fãcutepublice de reprezentanþii bazei mi-litare de la Kogãlniceanu, înultimele 23 de luni, militarii dislo-caþi în judeþul Constanþa au avut 17proiecte pentru care s-au cheltuitîntre 9.000 ºi 32.000 de dolari,

sume care au fost asigurate prin intermediulAmbasadei SUA la Bucureºti. Proiectele au vizat, înprincipal, renovarea unor unitãþi ºcolare sau medicale.

MMiilliittaarrii ggeenniiººttii rroommâânnii ººii aammeerriiccaannii aauu rreennoovvaatt

oo ggrrããddiinniiþþãã ddiinn jjuuddeeþþuull CCoonnssttaannþþaaMilitari români ºi americani de la Baza Aerianã de

la Mihail Kogãlniceanu, reprezentanþi ai administraþieilocale, copii ºi localnici au participat pe 8 iulie, înlocalitatea Sãcele din judeþul Constanþa, la ceremoniade finalizare a lucrãrilor de renovare a grãdiniþei din

localitate. Lucrãrile de renovare au început la 20 aprilie2009 ºi au fost finalizate dupã aproape trei luni de zile.Investiþia a fost de 32.000 de dolari.

Echipa de constructori a fost alcãtuitã din militariiBatalionului Mobil de Construcþii al Marinei S.U.A.“Seabees” ºi militarii români din compunerea Brigãzii10 Geniu “Dunãrea de jos”. Militarii au efectuat lucrãride renovare la ºapte încãperi care au constat înzugrãvit, montare lãmpi de iluminat, înlocuirea uºilorinterioare ºi montarea parchetului laminat.

Profitând de generozitatea soldaþilor, majoritateaprimarilor din apropierea bazei militare le-au pus ladispoziþie o listã cu obiective care necesitã reabilitaresau care se aflã în stadiul de proiect din care americaniialeg viitoarele obiective pe care le vor sponsoriza.

În luna mai, soldaþii americani împreunã cu militariiBrigãzii 10 Geniu „Dunãrea de Jos”, au anunþatfinalizarea lucrãrilor de reabilitare la Grãdiniþei nr. 2din satul Corbu. În acest proiect, Batalionul NavalMobil de Construcþii din Mississippi a alocat aproxi-mativ 20.000 de dolari, banii fiind folosiþi pentru mo-dernizarea unei clãdiri vechi ºi pentru dotarea acesteiacu echipamente moderne.

În acelaºi timp, în primãvara acestui an, Comanda-mentul Forþei Întrunite Est de la Centrul AdministrativMihail Kogãlniceanu,din cadrul forþelor mi-litare americane, a tãiatpanglica inauguralã aunui nou corp al clãdiriiCreºei nr. 20 din oraºulNãvodari. Investiþia afost estimatã la 25.000 dedolari ºi a constat înlucrãri de modernizare ºide dotare, care au dus ladublarea locurilor dincreºã. O altã lucrare cari-tabilã a soldaþilor ameri-cani a fost în localitateaconstãnþeanã Sinoe, undea fost inaugurat un dis-pensar dotat cu mobilierºi aparaturã modernã.

Reprezentanþii bazeiamericane au declarat cãastfel de investiþii vorcontinua pânã la sfârºitul anului ºi cã acestea ar puteafi extinse ºi în cazul localitãþilor Feteºti ºi Babadag. Încele douã localitãþi, primele investiþii urmeazã sã fierealizate pentru îmbunãtãþirea infrastructurii de trans-port ºi de utilitãþi ce deservesc unitãþile care ar putea sã

gãzduiascã noi baze americane.

CCuurrss ddee ssaallvvaattoorrii ddee vviieeþþii ppee ccââmmppuull ddee lluuppttãã

Militari din compunerea Batalionului 33 Vânãtoride Munte “POSADA”, dislocaþi în Centrul Administrativ Aerodrom Mihail Kogãlniceanu, judeþul Con-stanþa au participat, împreunã cu instructori americani,la un curs de acordare a primului ajutor pe câmpul deluptã “Combat Life Saver”, organizat în perioada 13-24iulie, pe douã module, fiecare a câte cinci zile de instru-ire.

“Combat Life Saver” este denumirea funcþiei mili-tarului din cadrul unei subunitãþi care are de îndeplinit,pe lângã misiunea sa de bazã, ºi misiunea de a acordaprimul ajutor pe câmpul de luptã. Astfel, pe timpul par-ticipãrii la diferite misiuni, va exista, alãturi de sanitar,încã o persoanã pregãtitã sã acorde primul ajutor. Nuorice militar din pluton care are cunoºtinþe minimedespre acordarea primului ajutor, în caz de rãniri, estecombat life saver. Acest statut se obþine, de cãtre unmilitar, numai în urma terminãrii unui curs combat lifesaver organizat de personal acreditat sã pregãteascãmilitari pentru astfel de misiuni ºi în urma acordãriiunui certificat de calificare.

Aceºtia trebuie sã înveþe manevrele necesare pentruîndeplinirea misiunilor, sã înveþe procedurile standard,simple, fãrã complicaþii nefolositoare. Orice combatlife saver trebuie sã ºtie sã punã un diagnostic rapid încazul oricãrui tip de ranã, sã fie capabil sã opreascã ohemoragie ºi sã intervinã în plãgile împuºcate, în trau-matisme ºi în diferite situaþii care pun în pericol viaþamilitarilor.

Timp de cinci zile, 30 de militari din forþele luptã-toare ale batalionului de vânãtori de munte au exersat,cu instructori americani din personalul medical alComandamentului Forþei Operaþionale de Est, cu expe-rienþã în acordarea primului ajutor în condiþii reale,principalele operaþiuni care trebuie executate la acor-darea primului ajutor.

Al doilea modul de instruire s-a desfãºurat înperioada 20 - 24 iulie unde au participat alþi 30 de mi-litari din cadrul aceluiaºi batalion.

Cursul este condus de instructori americanideoarece aceºtia au experienþã foarte mare în acordareaprimului ajutor în condiþii de luptã ºi au reglementat

modul de pregãtire – tematica ºi bibliografia. Necesi-tatea de a suplini numãrul de militari capabili sã acordeprimul ajutor pe timpul misiunilor de luptã, este foartemare având în vedere riscurile existente în teatrul deoperaþii.

Datoritã faptului cã la acest curs accentul s-a pus pepartea practicã, fiecare militar ºi-a format deprinderilepentru a acorda primul ajutor, dar nu toþi au ºi absolvit.

Locotenet-colonel Ion PAPALEÞFoto: locotenet Ovidiu CIOBANU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2009Pagina 6

Pentru armata românã, Kubanul a reprezentat oprimã experienþã cu privire la participarea la o acþiuneîntr-un cap de pod de importanþã operativ-strategicã.

Capul de pod Kuban, dupã numele râului ce strãbatezona, a reprezentat un teatru de operaþii cu trãsãturi par-ticulare, specifice. Ca þinut, situat în nord-vestul Cau-cazului, el este mãrginit la nord de Marea de Azov, iar lasud de Marea Neagrã, închizându-se la vest prin Penin-sula Taman ºi Strâmtoarea Kerci.

Pentru ofensiva ce urma sã se declanºeze, împotrivaforþelor din capul de pod Kuban, comandamentul sovie-tic a conceput ca într-o primã fazã sã rupã apãrarea ger-mano-românã în sectorul central al frontului, sãînvãluiascã Krasnodarul pe la nord cu armata 37 ºi pe lasud cu armata 56, încercuind forþele principale din zonã,ulterior, sã acþioneze asupra flancurilor apãrãrii ºi sãdezvolte, concomitent, ofensiva la centru, în lungul Râu-lui Kuban, spre Peninsula Taman.

Acþiunile din Kuban, au permis utilizarea continuã ºifãrã restricþii a tuturor categorii de forþe (terestre, aerieneºi navale). În plan terestru s-au confruntat 17 divizii ger-mane ºi române (iniþial), ºi 14 divizii în etapa finalã, cu89 de divizii ºi brigãzi (din cele 11 mari unitãþi blindatesovietice, la care s-au adãugat un numãr important debrigãzi ºi batalioane de infanterie marinã.

Cãpitanul Romulus Iliant, comandantul Companiei51 care de luptã, independentã, spunea despre acesteacþiuni: „Prin luna august 1943, împreunã cu Compania52 care de luptã, comandatã de cãpitanul AlexandruTruþã, am trecut Strâmtoarea Taman ºi dupã un marº peºenile, am ajuns în localitatea Gostagajevskaja dinPeninsula Kuban unde am intrat în subordinele Corpului

de cavalerie, comandat de generalul Gheorghe Cialâk.Unitãþile Diviziei 9 cavalerie, împãrþite în 3 grupãri

tactice ºi cu o rezervã, se gãseau în apãrarea þãrmuluiMãrii Negre. Gruparea numãrul 2, constituitã din douãregimente, era comandatã de locotenent-colonelul RaduGrunau. În cadrul acesteia au fost incluse ºi companiile51 ºi 52 care de luptã, cu misiunea de a participa lazãdãrnicirea încercãrilor de debarcare ale inamicului pelitoral.

Cãtre sfârºitul lunii septembrie, puþin dupã miezulnopþii, am fost treziþi de un bombardament inamicdeclanºat de pe mare. Inamicul reuºise sã debarce undesant maritim de valoare aproximativ un batalion ºi eradeja în luptã cu unitãþile noastre. Locotenent-colonelulGrunau a cerut intervenþia unei companii de care deluptã care sã azvârle în mare inamicul debarcat.

Am revenit la companie, care între timp era în starede alarmã, ºi am dat comandanþilor de plutoane ordinulde marº. La faþa locului ne-am edificat asupra situaþiei,iar eu, dupã o scurtã analizã a acesteia, am hotãrât modulde îndeplinire a misiunii primite. În esenþã hotãrâreamea consta sã atac cu douã plutoane: plutonul 1, coman-dat de sublocotenentul (r) Dumitru Porumb, sã coboarepanta cãtre malul Mãrii Negre, în timp ce plutonul 2 carede luptã al sublocotenentului (r) Vladislav Tanoveþchi,dupã o manevrã pe la nord, sã cadã în flancul inamicu-lui. Plutonul comandat de sublocotenentul (r) GheorghePotamian a fost pãstrat în rezervã, la dispoziþia locote-nent-colonelului Mihãilescu, comandantul Regimentului13 cãlãraºi, care a ordonat la douã plutoane de cavaleriºtisã urmeze în atac plutoanele de care de luptã.

Inamicul, care a reuºit sã se organizeze la teren, ne-a

întâmpinat cu foc violent de armament anticar de caredispunea din abundenþã. Rezistenþa acestuia a fost dârzã,la disperare, deoarece înapoia lui se afla marea cea mareºi nu mai avea nici o scãpare. Pentru a urgenta dis-trugerea inamicului, locotenent-colonelul de cavalerieRadu Grunau a introdus în luptã ºi Compania 52 care deluptã, care l-a atacat pe inamic, la fel de violent, spri-jinind manevra plutonului 2, comandat de sublocotenen-tul(r) Vladislav Tanoveþchi. Trãgând din mers, cu totarmamentul de bord, asupra inamicului s-a abãtut o«urgie de foc». Tancurile dominau platoul Blagovecen-skaja; debarcarea a eºuat, iar inamicul a fost nimicit.

În luptã, tancul sublocotenentului (r) DumitruPorumb a fost lovit de un proiectil anticar, rãnindu-l gravatât pe ofiþer, cât ºi încãrcãtorul din echipaj, fruntaºulStan Cojoacã. Cei doi rãniþi au fost scoºi din tanc. Cândm-a vãzut, în chinurile trãite de rana cãpãtatã, sublo-cotenentul (r) Dumitru Porumb, cu un ultim efort, aîncercat sã ridice mâna dreaptã în semn de salut cuintenþia dea a spune: «domnule cãpitan, mi-aam fãcutdatoria!». Trimiºi la punctul medical, cu tot efortulmedicului Regimentului 13 cãlãraºi, ambii tanchiºti ºi-au pierdut viaþa.

Lupta de la Blagovecenskaja, s-a mai soldat curãnirea cãpitanului Alexandru Truþã, comandantul Com-paniei 52, a altor ofiþeri, subofiþeri ºi echipaje ºipierderea a 7 care de luptã – extrem de vulnerabile chiarla focul puºtilor anticar – întrucât carele de luptã T.38 detip uºor, aveau un blindaj de protecþie de câþiva mm.”.

Un comandant al diviziei germane, vorbind desprecalitãþile soldatului român, pe timpul acelor luptespunea: „Soldatul român este cel mai loial ºi maipreþios aliat al nostru”.

Din „Veteranii pe drumul Onoarei ºi Jertfei – De al Stalingrad la bãtãlia Moldovei”

Cel mai preþ ios a l iat – soldatul

Nici un eveniment din opera demântuire a lumii prin Iisus Hristosnu se petrece la voia întâmplãrii.Schimbarea la Faþã a Domnului nueste nici ea o minune fãrã rost.

Prin aceasta, Mântuitorul a voitsã le arate Sfinþilor Apostoli cãdrumul Patimilor nu este cevaimpus, obligatoriu, ci e caleaaleasã de Dumnezeu pentru mân-tuirea noastrã; a voit sã le sãdeascãîn inimi ºi-n gând învãþãtura cã, –deºi Îl vor vedea batjocorit, rãstig-nit ºi omorât, – El este, cu adevãrat,Fiul lui Dumnezeu, Mesia Celvestit mai înainte, de prooroci.

Sau, cum preafrumos glãsuieºteSfântul ierarh Antim Ivireanul, „latrei lucruri trebuia mare ajutorApostolilor ca sã scape de nevoiaºi de ispita cea mare a necredinþei:întâi trebuia sã creadã cum cãHristos este adevãratul Mesia; adoua, vãzându-L pe Cruce, mort,le trebuia ajutor sã nu-ºi piardãcredinþa, nici sã socoteascã oare-cum cã Acesta nu este Dumnezeu;a treia, ca sã dea pricinã sã-Liubeascã toþi cu ºi mai multãdragoste…”.

Întristat cã nici mãcar SfinþiiApostoli, la vremea aceea, n-auînþeles rostul venirii Sale în lume ºinici folosul mântuitoarelor Patimi,pentru a-i încredinþa cã acestea sepetrec prin rânduialã de Sus ºi cãEl Însuºi este Dumnezeu adevãrat,trimis în lume pentru rãs-cumpãrarea omului din osândapãcatului strãmoºesc, ia cu sine petrei dintre ucenicii Sãi (Petru,Iacov ºi Ioan) ºi urcã pe MunteleTaborului.

Taborul se aflã situat în parteade nord a Þãrii Sfinte, nu departede localitãþi cu rezonanþã biblicãdeosebitã: Nazaret, Cana ºi Nain.Pus în comparaþie cu semeþiamunþilor noºtri, Taborul pare, maidegrabã, un deal, având forma uneimovile pline de vegetaþie, spre vâr-ful cãreia ºerpuieºte o ºosea mo-dernizatã care duce pânã-n poartamãnãstirii de acolo. De pe culmeaacestei „movile” pot fi admirateîntinsele câmpii ale Gelileii, maimereu pline de roade.

Acolo, pe muntele Taborului,Mântuitorul Hristos, rugându-Se,deodatã, „S-a Schimbat la Faþã… ºia strãlucit faþa Lui ca soarele, iarveºmintele Lui s-au fãcut albe ca

zãpada” (Matei 17,2). Cât de fru-moasã este aceastã comparaþie! Cepoate fi mai strãlucitor decâtsoarele ºi mai alb decât zãpada?Desigur, numai ºi numai Dum-nezeu.

Lumina Taborului, carestrãlucea pe chipul MântuitoruluiHristos, nu venea nici de la soare,nici de la lunã sau de la stele ºi nicichiar de la cer: „Lumina cea dinTabor – ne spune, într-o carte depredici, Pãrintele Cleopa de laSihãstria – nu a venit din afarã casã-l lumineze pe el, ci izvora dinlãuntru ºi radia în afarã, cãci Eleste Izvorul luminii celei veºnice ºinemãrginite”.

De atunci ºi pânã astãzi, deatunci ºi cât vor dura veacurile,lumina lui Hristos lumineazã tutu-ror celor doritori ºi osârduitori spremântuire. Hristos-Cuvântul esteLumina cea adevãratã, „ºi celorcâþi L-au primit, care cred înnumele lui, le-a dat putere ca sã sefacã fii ai lui Dumnezeu”.

Pe Tabor, minunea Schimbãriila Faþã aduce dupã sine, sau, – maibine zis deodatã cu sine, – o altãminune: „Iatã Moise ºi Ilie s-auarãtat lor (Ucenicilor), vorbind cuEl (Mântuitorul)” (Matei 17,3).

Atât Moise, cât ºi Sfântul Pro-roc Ilie s-au înfãþiºat pe MunteleTaborului, la Schimbarea la Faþã aMântuitorului Hristos, „întâi, pen-tru a aduce adorare lui Mesia,Care a venit sã mântuiascã ºi pecei din Legea veche. Arãtarea lorla Schimbarea la faþã este o mãr-turie cã nu existã nepotrivire întreVechiul ºi Noul Testament, ci, dim-potrivã, Legea ºi Profeþii suntîndrumãtoare pentru Iisus Hristos.Moise ºi Ilie s-au arãtat la aceastãminune dumnezeiascã dinainteaPatimilor Domnului ca sã încre-dinþeze pe toþi cã din roadele aces-tei jertfe se împãrtãºesc ºi fiii luiIsrael”.

Cu ºase zile înainte de Schim-barea la Faþã, Mântuitorul i-a între-bat pe Ucenicii Sãi: „Cine zicoamenii cã sunt Eu, Fiul Omului?”Iar ei au rãspuns: “Unii – IoanBotezãtorul, alþii – Ilie, alþii –Ieremia sau unul dintre prooroci”(Matei 16, 13 – 14).

Aducând, prin puterea-I dum-nezeiascã, la Schimbarea la Faþã,pe cei doi, Mântuitorul a dorit sã

arate Sfinþilor Apostoli cã El nueste nici Ilie ºi nici Moise, ci esteDumnezeu, Dumnezeul lui Moiseºi al lui Ilie, Dumnezeul drepþilor ºial proorocilor.

Copleºiþi de emoþie, cei treiApostoli au cãzut cu faþa lapãmânt. Aºa ni-i înfãþiºeazã ºiicoanele din sfintele noastre biseri-ci care ne prezintã minunea Schim-bãrii la Faþã a Domnului. SfântulPetru, cel mai în vârstã dintreApostolii Mântuitorului, a reuºit,totuºi, sã vorbeascã lui Iisus,dorind sã înveºniceascã bucuriaacestei minuni: „Doamne, bineeste sã fim noi aici!” (Matei 17,4).

Hristos s-a Schimbat la Faþã, peMuntele Taborului, acum aproapedouã mii de ani. Pe munte, fiindcã„Cel ce merge pe pãmânt ºes,umblã cu odihnã din pricina nete-zimii locului ºi uºurinþei mersului,dar cel ce urcã pe munte osteneºteºi e cuprins de sudoare din pricinapovârniºului locului ºi a înfierbân-tãrii trupului” (Cuviosul Teolipt alFiladelfiei)

Mântuitorul Hristos S-a Schim-bat la Faþã pe muntele Taboruluinu pentru sine, ci pentru ca noi sãne strãduim a schimba „chipul”vieþii celei pãcãtoase ºi al faptelornoastre celor bune. „Taborul” estecasa lui Dumnezeu, sfânta bisericã,în care trebuie sã poposim cât maides pentru a ne ruga – participândla sfintele ºi dumnezeieºtile slujbe,pentru a ne curãþa de pãcate – prinSfânta Tainã a Spovedaniei, pentrua ne hrãni sufletul – prin TainaSfintei Împãrtãºanii ºi prinascultarea ºi împlinirea cuvântuluirostit de la amvon.

„Schimbatu-Te-ai la Faþã, înmunte, Hristoase Dumnezeule,arãtând ucenicilor mãrirea Ta, pecât li se putea. Strãluceascã ºinouã, pãcãtoºilor, lumina Ta ceapururi fiitoare, pentru rugãciunileNãscãtoarei de Dumnezeu, Dãtã-torule de luminã, Slavã Þie!”(Troparul praznicului).

Aºadar, sã ne ridicãm ºi noi dinprãpastia pãcatului ºi a toatã rãu-tatea, ºi sã stãm pe „muntele” vir-tuþii ºi al faptelor bune, al rugãciu-nii curate ºi folositoare! Amin!

Adaptare decol. (r) ªtefan MITINCU

dupã Glasul Adevãrului

SScchhiimmbbaarreeaa llaa FFaaþþãã aa DDoommnnuulluuiiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãCuvinte la modã,

snobism ºi cliºee

LECÞIA DE ISTORIE

((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))„Enerveazã cuvântul «provocare» pentru cã are în el un algo-

ritm: trebuie sã am o atitudine «pozitivã». Sigur, sistemul poatesã funcþioneze ºi aºa, într-o «limbã de lemn» în care totul e pre-vizibil. Astãzi, cineva sperã cã va fi angajat dacã foloseºte noileformule magice: «doresc noi oportunitãþi pentru a progresa încarierã», sau «prefer un mediu de lucru provocator», sau «suntcomplet flexibil». Sunt cliºee care sunã strident în românã ºi dauimpresia cã omul nu mai comunicã, le pronunþã fãrã sã mai gân-deascã. Bun, poate cã societatea vrea sã funcþioneze pe principiul«Eu ºtiu cã el ºtie ce trebuie sã spunã», dar cred cã e bine sãfuncþioneze ºi pe principiul «Vreau sã vãd cã omul acestagândeºte.»”

În ceea ce priveºte scrierea cuvintelor din limba englezã -„sit” în loc de „site” - „aici e o problemã de atitudine culturalã ºie clar cã tendinþa actualã este de a lãsa cuvântul ca în limba deorigine. Arãþi cã ºtii englezã, cã respecþi originea cuvântului, intriîntr-un sistem internaþional în care cuvintele se recunosc chiardacã fac parte din limbi diferite. N-a fost întotdeauna aºa. Multedintre franþuzismele pe care le folosim astãzi s-au adaptat graficfoarte bine; scriem, de pildã, fãrã probleme, «veiozã», «ºansã»,«antet». La fel de bine integrate sunt ºi mai vechile împrumuturidin englezã: «meci», «gol», «hol», «gem». Acest gen de tran-scriere nu se mai acceptã însã (decât în glumã) pentru noileîmprumuturi. E clar cã tendinþa actualã este de a nu adapta, daracest fapt ne pune în mare dificultate. Limba românã are flexiuneºi alternanþe care modificã grafia englezã. Când formezi pluralulde la «bodyguard», cum îl scrii? «Bodyguarzi»? Sau de la«boss»? Sunt probleme foarte mari, care duc inevitabil cãtre uncaracter hibrid, de tranziþie al adaptãrii grafice. Lingviºtii propunsoluþii pentru fiecare cuvânt în parte, soluþii care vor fi validatesau nu. Sunt cazuri de cuvinte care nu se adapteazã, de pildã«computer». Sunt foarte puþini cei care l-ar scrie «compiuter». Îlscriem ºi îl pronunþãm ca în englezã, de foarte multã vreme. Nuexistã soluþii ideale.

Eu m-aº bate în primul rând pentru o ºcoalã care sã ºtie sãtransmitã esenþialul. Lucrurile cele mai supãrãtoare, neglijenþeleîn exprimare, erorile flagrante de punctuaþie ºi ortografie sunt însarcina ºcolii. Am tot spus lucrul acesta: ºcoala noastrã nu-ºi ie-rarhizeazã obiectivele. Cere foarte mult ºi, de fapt, obþine foartepuþin. Dacã am avea mai puþine mari pretenþii, dacã am renunþala orgoliul de a face lucruri foarte subtile, comentarii savante ºiformulãri de teoretician al literaturii, poate cã mai multã lume arieºi din ºcoalã ºtiind unde se pune virgula. În fond, româna n-aredificultãþi mari de scriere ºi depãºirea lor ar putea fi definitivdeprinsã din ºcoalã. O altã problemã - care devine îngrijorãtoare- este neglijenþa. Neglijenþa în modul de a scrie ºi neglijenþa înamestecarea registrelor. De pildã, cineva trimite prin e-mail oscrisoare oficialã care începe cu «Bunã» ºi terminã cu «Pupicidulci», doar pentru cã aºa avea setat formatul de scrisoare ºi nus-a obosit sã verifice ce a scris.

Vedem la Parlament, în ziare, la televiziune înjurãturaamestecatã cu formula elegantã, argoul cu vorbirea înaltã: secreeazã astfel un haos, care, de altfel, e un haos al societãþii,reflectat în limbã.”

Tot neglijenþã este ºi scrisul fãrã diacritice româneºti. Evi-dent, sunt situaþii de comunicare - chat, e-mail - în care e normalsã nu le foloseºti, pentru cã asta-i convenþia, în bunã parte impusãde limitele sistemului. Dar pe site-ul unui minister nu e admisibilsã aparã texte fãrã diacriticele româneºti, pentru cã acolomijloacele tehnice existã ºi nu e vorba de o comunicare rapidã, cide un mesaj care va rãmâne vizibil mult timp, deci trebuie sãrespecte ortografia româneascã. (P.I.)

Cafeaua poate îmbunãtãþi performanþa fizicã cupânã la 12,4% ºi reduce oboseala în timpul exerciþiilorfizice, atât în cazul celor uºoare, cât ºi în cazul celor deperformanþã ºi de intensitate mare, care pot dura de la30 pânã la 120 de minute. Specialiºtii motiveazã acest

lucru prin faptul cã unul dintre principalele efecte alecafelei este cel ergogenic, adicã de amplificare a capa-citãþii de efort fizic. „Rezultatele studiilor au demon-strat cã ºi o cantitate micã de cafeinã, de 90 demiligrame, poate influenþa performanþa fizicã. Astfel,consumul de cafea înainte sau în timpul desfãºurãriiexerciþiilor poate fi o soluþie optimã, dând posibilitateaprelungirii acestora. Miºcarea este esenþialã pentru a nepãstra sãnãtatea ºi orice metodã de a ne îmbunãtãþirezistenþa sportivã este binevenit”, spun specialitii înnutriþie la companiile producãtoare de cafea. Testãrileau fost realizate pentru mai multe sporturi, precumciclism, înot sau alergãri ºi efectele s-au vãzut dupãconsumul a douã ceºti de cafea. Bãutura þine zahãrul înþesuturi, pentru a-l „exploata” la efort maxim.

În timpul testelor întreprinse, s-a constatat cã, subinfluenþa cafeinei, muºchii încep sã foloseascã grãsi-mile din corp ca sursã de energie în locul carbo-hidraþilor, pentru efortul fizic. Astfel, cafeaua pãstreazãzahãrul în þesuturi pentru a fi „exploatat” în momentede efort maxim. În plus, aceastã bãuturã are ºi abilitateade a creºte contracþiile muºchilor, prin transferul de cal-ciu, sodiu ºi potasiu la nivelul celulelor, ajungând-se înacest fel la o contracþie mai puternicã a muºchilor.

Nutriþioniºtii susþin cã un consum moderat de cafea,de aproximativ douã ceºti, acþioneazã în mod pozitivasupra sãnãtãþii corpului ºi performanþei mentale.

La persoanele purtãtoare, riscul de a face un infarctde miocard este mãrit, independent de stilul de viaþã.

Un grup de cercetãtori italieni a identificat genelece predispun la infarct, independent de toþi factorii derisc cunoscuþi. Anunþul a fost fãcut de Diego Ardissino,director al departamentului de Cardiologie din cadrulclinicii universitare din Parma, la Congresul ColegiuluiAmerican de Cardiologie, ce se desfãºoarã zilele aces-tea în oraºul Orlando, Florida. Studiul genetic al italie-nilor asupra infarctului miocardic precoce, a fost rea-lizat pe un eºantion de 1.508 pacienþi cu vârsta sub 45de ani, studiaþi vreme de 10 ani (din1998 în 2008), în

vederea determinãrii implicãrii variantelor genetice înincidenþa evenimentelor cardiovasculare ºi în progresularterosclerozei coronariene la persoanele care au suferitun prim infarct cardiac precoce. „Am decodificat îngenomul uman, genele corelate capacitãþii infarctuluide miocard de a se transmite ereditar, în mod deosebitla persoanele tinere, ºi de asemenea predispoziþia dea-l face pe al doilea”, a declarat Ardissinio. De acumînainte, a precizat cardiologul, persoanele cu ereditateîncãrcatã pot afla, prin intermediul unor analize desânge sofisticate, dacã sunt genetic predispuse lainfarct.

Sursa: Corriere della Sera

– Alo?– Da!– Institutul internaþional de astrofizicã, spectroscopie

nuclearã, prospecþiuni intergalactice, studiul quasarilor ºideterminarea universurilor ciclice cu structurã toroidalã?

– Da, noi suntem!– Cu Gogu de la cazane, vã rog.

☺Un bãtrân merge la un vrãjitor sã-l întrebe dacã poate sã-

l scape de un blestem care-l urmãreºte de 40 de ani. Vrãji-

torul îi spune:– Poate, dar trebuie sã-mi spui exact

cuvintele care au fost rostite asupra ta.Bãtrânul rãspunde fãrã ezitare:

– Acum vã declar soþ ºi soþie!☺

În mulþime, la intrarea într-o mãnãstire, se aude un strigãt:– Fraþilor merg! Eu merg din nou pe picioarele mele!– Spune, cum s-a produs minunea?– Mi-au furat maºina!

☺Un om trece pe lângã un beþiv ºi îl întreabã:

– De ce bei, mãi omule?– Ca sã-mi înec amarul.– ªi, l-ai înecat?– Nu, cã al dracului ºtie sã înoate!

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (271) din 31 iulie 2009

Pagina 7

DDeevviinnee IInntteerrnneettuull oo EEnnttiittaattee MMaalleeffiiccãã??

Câºtigã din ce în ce mai mulþi adepþiteoria conform cãreia o entitateinteligentã, aflatã pe plan virtual, careprezintã abilitate, limbaje complexe ºieste conºtientã de sine, poate fi consi-deratã o creaturã artificialã non-umanã.Problema se complicã atunci când enti-tatea în cauzã este însuºi Internetul, iarposibilitatea ca acesta sã devinã maleficºi sã încerce controlul oamenilor, paredin ce în ce mai aproape de realitate.

Portalul Daily Galaxy a postat recento teorie conform cãreia, Internetulevolueazã din ce în ce mai repede, spreatributele unei forme de viaþãinteligente. Teoria porneºte de la situaþi-ile tot mai dese în care programele decomputer alãturi de reþelele de comuni-care, prezintã deja caracteristicile unorforme de viaþã organice. Programele decalculator ar fi început deja sã demon-streze chiar o formã de „evoluþie” pro-prie. Situaþia în sine nu este de loc unanouã, profesorul german DietrichDoner, anticipând o astfel de situaþieîncã din anul 1918, când, în lucrarea sa,Mecanismele Minþii (Zur Mechanik desGeistes), susþinea ipoteza conformcãreia mintea umanã este construitã peprincipii mecanice.

Problema care se întrevede înviitorul apropiat vizeazã, atât forma pecare o va lua aceastã reþea de viatã arti-

ficialã,cât ºiposibi-l i ta teaca In-ternetuls ã - º idezvol-te o

conºtiinþã proprie care-l poate îndemna,cândva, nu doar sã ia decizii indepen-dente, ci sã ºi acþioneze, voit, contraoamenilor.

Cercetãtorii concluzioneazã, glu-mind, despre momentul în care o reþeaimensã – formatã din 90% spam, 9%conþinut porno ºi restul bloguri – vadeveni conºtientã, cã viitorul nu va sunadeloc bine pentru oamenire…

Sursa: Environmental Graffiti,Daily Galaxy, Wikipedia

CCeellee mmaaii ttaarrii jjooccuurriivviiddeeoo ddiinn 22000088

Academia Britanicã de Arte, Film ºiTeleviziune, a înmânat la Londra, încadrul unei fastuoase ceremonii, premi-ile pentru cele mai bune jocuri din 2008din industria de videogaming.

15 premii BAFTA au fost oferite.Criticii au intuit cã veteranul creator ºiproducãtor, Peter Molyneux se vanumãra printre câºtigãtori pentru FableII, alãturi de regizorul Steven Spielbergpentru implicarea sa în jocul Boom Bloxºi echipele care au fãcut Call of Duty 4ºi Grand Theft Auto IV, marile revelaþiiale anului trecut, fiecare nominalizate lacâte 7 categorii.

Premiile BAFTA Video Game suntoferite pentru a recunoaºte tot ceea ceeste mai bun în nivelul artistic, creativi-tatea ºi inovaþiile tehnologice dinjocurile video. BAFTA (British Acade-my of Film and Television Arts) aînceput sã ofere premii pentru industriade jocuri video încã din 1998, însã deabia începând cu 2004, evenimentul s-aseparat de ceremonia de premiere afilmelor artistice ºi a celor de televi-ziune.

În competiþie au intrat 39 de jocuri.În afarã de cele 15 premii care au fosti

oferite, în urma jurizãrii unui grup deexperþi din industria de videogaming,s-a mai acordat încã un premiu popular,în urma votului publicului. De aseme-nea, Academia a înmânat un premiupentru întreaga activitate lui NolanBushnell, fondatorul Atari ºi creatorulprimului joc video cu succes de masã,Pong,lansatî n1 9 7 2( a c e lping-p o n ga l bnegrucu do-ua linii pe post de palete ºi o biluþã pepost de minge).

Pentru Jocul Anului 2008 s-au între-cut 10 titluri: Call of Duty 4 ModernWarfare, Fallout 3, Gear of War 2,Grand Theft Auto IV, Guitar HeroWorld Tour, Left 4 Dead, LittleBigPla-net, Professor Layout, Wii Fit si WorldOf Warcraft Lich King. Preferatul a fostFallout 3, RPG-ul postapocaliptic alamericanilor de la Bethesda.

Marii câºtigãtori au fost Call of Duty4 - Jocul Anului 2008, acordat în urmavotului popular ºi Super Mario Galaxy -Best Game, acordat în urma votului spe-cialiºtilor. La secþiunea Action&Adven-ture a castigat Fable II (varianta PC vaieºi probabil pe piaþã în prag de Crãciun2009), la Sport - premiul s-a dus la Grid,iar la Strategy a castigat Sid Meier'sCivilisation Revolution. COD4 a mailuat premii la categoriile Gameplay siStory&Character, iar Multiplayer-ul afost câºtigat de Left 4 dead. În mod sur-prinzãtor, Fallout 3 ºi GTA IV au plecatacasã cu mâinile goale.

Sursa: BAFTA

C-C-A-REA-E-A-B-SASEASCA-BALERCA-LC-RAL-ACRE-CEL-BARBA-ES-SR-EC-BABE-RECREA-ALBE-LB-LA-RB-SECERA-SALBA-BEARCA-SAL-CELEBRA-RACEALA

Cafeaua creºte performanþa fizicã cu 12%

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NRUMÃRUL TRECUT

Au fost descoperite genele infarctului

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

C O P I I

ÎNTR-OBOBINÃ

COPIL

BUCURIAFETIÞELOR

BOTEAZÃCOPILUL

INDIVID

CUTÃ!

CAP DENEPOT

COPIL NELE-GITIM

PUªTANI ÎNFOND

NU MAISUNT COPII

NUMÃRÃ-TOAREA

CELOR MICI

ACELA

DERBEDEI

COPII

BÃRBAT... CUCOPII

DÃNUÞIONESCU

ADAUSRÃMAS

BUN

COPIL

POVESTEªTECOPIILOR

PETRIªORUDREA

ALBÃ LAMIJLOC

CURS! PLIN DEDRACI

TEODOR RÃDULESCU

CEREMONIE

PÃSÃRI MICIDE PÃDURE

OAMENI

COPIL...SCUMP

- Frumuseþea naturii este egalatã numai defrumuseþea sufletului.

- Nimic nu poate fi atât de crunt ca furiamateriei neînsufleþite.

- Infinitul nu face favoruri, dar nici nucomite nedreptãþi.

- Forþa, ca ºi frumuseþea, trebuie sã rezultedin armonie.

- Pãmântul nu este un imn unde nimic nu-ide prisos.

- Oamenii trec, dar rãmâne Omul.- Cea mai grea povarã este sã trãieºti fãrã sã

exiºti.- Copilul este dimineaþa fermecãtoare a

omului.- Nimeni nu se poate sustrage umanitãþii

sale.- Prin muncã omul este liber, prin gândire e

demn.- Când un lucru banal poartã o idee

mãreaþã, el devine sublim.- Nu încerca sã fii ceva, cautã sã fii cineva.- O singurã seninãtate este posibilã, cea a

conºtiinþei.Selecþie realizatã de

Col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

PRUNCI

COPIL MIC

CA UN COPIL(fig.)

AU COPIIFEMELA

CUCULUI

NEAM

CªTIG FÃRÃMUNCÃ

FAC COPII

PORTIÞÃ

COPILULFAÞÃDEPÃRINÞI

COPII DEÞIGANI

ÞÂNC

FEMEIA CARENU A FOST

FETIÞÃ

ÎNCEPUT DEACT

PRÃJITURÃCU FRUCTE

ªIR

STRIGÃT DEBEBELUª

TIPSIE

MAI MULTEFLUIERE

ADOLESCENTÃ

BÃIEÞAªFIU

Batalionul 26 Infanterie

„Neagoe Basarab” Ultimi militari români partici-

panþi la misiunea „Iraqi Sunset” ausosit miercuri, 23 iulie, pe Aeropor-tul Internaþional din Craiova, undes-a organizat ºi o ceremonie deprimire. Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab”, cunoscut ºi subdenumirea de „Scorpionii roºii”, aparticipat, în perioada februarie-iulie, la misiunea „Iraqi-Sunset2009” în teatrul de operaþii din Irak.Unitatea craioveanã încheie, astfel,prezenþa a 6 ani de misiune aArmatei române în acest teatru deoperaþii.

Pe 29 iulie, cele zece batalioaneromâneºti care au participat laoperaþiunea din Irak, au defilat pe

sub Arcul de Triumf, la Bucureºti.

Batalionul 21 Vânãtori de Munte

„General LeonardMociulschi”

Ceremonia militarã de repa-triere, din Afganistan, a militarilorBatalionul 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi” aavut loc, vineri, 24 iulie, la sediulunitãþii militare din Predeal. Mili-tarii Batalionul 21 Vânãtori deMunte ºi-au desfãºurat activitateatimp de ºase luni, în perioada ian-uarie-iulie 2009, în cadrul misiuniiForþei Internaþionale de Asistenþã ºiSecuritate – ISAF III, având ca mis-iune principalã securizarea provin-ciei Zabul ºi sprijinirea populaþieilocale.

La festivitate au participat, dinpartea Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, comandantul diviziei, gene-ralul-maior Nicolaie Dohotariu,precum ºi oficialitãþi militare ºicivile, reprezentanþi ai autoritãþilorlocale ºi rude ale militarilor. (P.I.)

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 14 (271) din 31 iulie 2009Pagina 8

Grãtare în curte cu prietenii, diverse cocktailurirãcoroase la piscinã, o partidã de tenis pe terenul dinparc cu pauze pentru gustãri sãþioase: pui la ceaun,cartofi prãjiþi, îngheþate delicioase, hamburgeri, hot-dog ºi multã, multã bere... Este cel mai mare pericol ali-mentar o astfel de bombã culinarã. Nutriþioniºtii aurealizat o listã cu cele mai periculoase tipuri de alimentepe care ar trebui sã le evitãm în sezonul cald.

Carnea grasãReuniunile aniversare, party-urile, nu trebuiesc evitate,

ci doar tratate cu... grijã faþã de tentaþiile culinare. Motivul?Doar câteva exemple... macaroane cu brânzã (610 calorii),friptura de curcan (1.136 calorii), douã plãcinte cu brânzã(500 de calorii). Desigur, existã alternative. Muºchi file lagrãtar sau o salatã de fructe. ªi alegeþi salatele cu pui sauouã. Specialiºtii ne dau o veste proastã nu doar pentrusiluetã, dar ºi pentru sãnãtatea organismului în general. Oporþie mare de fripturã din carne de porc, de pildã, areaproape 1.500 de calorii ºi 124 de grame de grãsimi, învreme ce un cheeseburger mediu aduce un surplus de 750 decalorii ºi 45 de grame de grãsimi. Este bine sã se consumepui, fãrã pieliþã sau carne slabã de vitã.

Sosurile ºi maionezaUn hot dog este indicat sã fie consumat cu maionezã

vegetalã, în cazul în care nu vã puteþi abþine, dar poate cãpofta s-ar mai diminua în intensitate ºtiind cã acest tip demâncare conþine 280 de calorii, 15 grame de grãsimi ºi1.250 mg de sare... Nici salatele drese cu diverse sosuri saucartofii prãjiþi asezonaþi cu ketchup nu sunt mai puþininocivi. Specialiºtii au o alternativã: iaurtul, de pildã. Sauîncercaþi stilul nemþesc de a prepara salata - mai mult oþetdecât ulei - peste care puteþi rãzui diverse legume care dausavoare, fibre ºi nutrienþi.

Bãuturi rãcoritoare ºi exoticePe timpul verii este foarte important sã ne hidratãm în

mod constant. Dar, dacã alegeþi bãuturi carbogazoase, ener-gizante sau cu îndulcitori ºi coloranþi, trebuie sã aveþi grijãnu doar în privinþa excedentului de calorii, dar ºi asuprafaptului cã acestea nu vor domoli setea, ci o vor spori. Ceamai bunã alegere? Apa mineralã platã.

Sucurile ºi diversele bãuturi exotice, servite sub adãpos-tul unei umbreluþe, „ascund” un pericol caloric real. O pinacolada are o maximã de aproape 500 de calorii, un pahar dedaiquiri poate conþine între 300 ºi 800 de calorii, iar unLong Island poate duce la acumularea a 520 de calorii,majoritatea provenind din îndulcitori. În loc de aceste denu-miri sofisticate, ar fi bine sã alegeþi clasica sticlã de vin,simplu sau în amestec cu sifon.

CCeerreemmoonn ii ii ll ee ddee rreeppaatt rr ii ee rree

O l ten i i º i mun ten i i ven i rã acasã ! CCeellee mmaaii ppeerriiccuullooaassee

aalliimmeennttee ppee ttiimmpp ddee vvaarrãã

Modernizarea sistemului de apãrare constituie o cerinþãmajorã pentru România în condiþiile în care aceasta estemembrã „de facto” al NATO ºi UE ºi presupune adoptareatuturor mãsurilor politice, economice, sociale ºi militare pen-tru aducerea la parametrii optimi a elementelor componente,pentru ca acestea sã fie în posibilitatea de a acþiona în con-formitate cu cerinþele Strategiei naþionale de apãrare a þãrii.

Conso l ida rea capac i tã þ i i de l up tã împot r i va t e ro r i smu lu i

Una din direcþiile de acþiune în domeniul apãrãrii stipu-late în Strategia naþionalã de apãrare a þãrii o reprezintã luptaîmpotriva terorismului. În calitate de fenomen specific alvieþii social-politice, actualmente terorismul ameninþã cuescaladarea unor focare tot mai extinse, cauzând pierderiumane, prejudicii materiale ºi morale întregii comunitãþimondiale. Principalul mijloc cu ajutorul cãruia teroriºtii îºipot impune autoritãþilor condiþiile, rãmâne teroarea, ca ºi întimpurile trecute, ea fiind reprezentatã prin numeroase actede violenþã cu utilizarea armelor de foc, a diverselor tipuri dedispozitive explozive sau incendiare, cu luarea de ostaticisau acapararea mijloacelor transportului public, etc. Teroris-mul presupune organizarea, finanþarea ºi echiparea unorindivizi pregãtiþi special pentru realizarea unor acþiuni con-crete de violenþã ºi ameninþarea cu violenþa, prin folosireasistematicã ºi persistentã a violenþei.

Încercând o definiþie, putem considera terorismul ca aceapracticã de rezolvare prin mijloace violente a divergenþelordintre grupuri de interese, organizaþii criminale sau indivizi,precum ºi pentru impunerea unor revendicãri politice, eco-nomice, religioase, etnice sau de altã naturã, urmãrindu-se cupreponderenþã inspãimântarea unor colectivitãþi de oameni,a opiniei publice, care la rândul lor sã exercite presiuniasupra autoritãþilor ºi chiar a guvernelor pentru satisfacerearevendicãrilor pretinse de grupãrile sau organizaþiile teror-iste. Astfel, actele teroriste se deosebesc de infracþiunile dedrept comun prin scopul ºi urmãrile realizate, respectiv pro-movarea de panicã, dezordine ºi teroare în sânul colecti-vitãþii vizate, ca urmare a numãrului mare de victime umaneºi pagubelor materiale cauzate de distrugerile produse.Având în vedere evoluþia fenomenului terorist pânã înprezent, remarcãm cã fenomenul terorismului se va extinde,dezvolta, perfecþiona dacã represiunile împotriva lui,nedreptãþile politice ºi economice, foametea ºi inechitãþilesociale vor fi mai mari. Actele teroriste vor fi mult mai com-plexe ºi vor fi produse cu mai multã violenþã decât pânãacum, devenind un fel de perpetuu-mobile, dacã la violenþãse rãspunde tot prin violenþã. Ca urmare, se considerã cãforþele coaliþiei antiteroriste ar trebui sã punã accent pe pre-venire ºi contracarare, iar în paralel sã organizeze un sistemlegislativ internaþional în domeniu.

Astãzi, terorismul a evoluat, s-a perfecþionat continuu,

adaptându-se la noile condiþii ale epocii contemporane.Experþii au identificat cel puþin nouã ttiippuurrii ddee tteerroorriissmm::terorismul naþionalist, terorismul fundamentalist islamic(cel mai periculos), terorismul sponsorizat de stat, teroris-mul de stânga, ciberterorismul, narcoterorismul, bioteroris-mul, ad-terorismul ºi air-terorismul.

Militarii vãd, în general, în terorism o formã de conflictde intensitate scãzutã, fiind la celãlalt capãt al spectruluiunui conflict armat. În acest sens, militarii îºi focalizeazãatenþia asupra statelor sponsor ºi asupra grupurilor teroristedin perspectiva strategicã, iar asupra indivizilor ºi actelor deterorism, din perspectiva tacticã. Ideea de a privi terorismulca pe o nouã formã de purtare a rãzboiului a apãrut în urmadesfãºurãrii ultimelor conflicte militare, începând cu Vietna-mul ºi continuând cu Afganistanul etc.

Conform pãrerii specialiºtilor, dupã 1989, o datã cu tur-bulenþa creatã dupã prãbuºirea regimurilor comuniste, a avutloc o deplasare a polului terorismului internaþional cãtreestul Europei, România devenind una dintre principaleledestinaþii ale organizaþiilor paramilitare. VulnerabilitãþileRomâniei nu sunt puþine, economia în transformare ºi tran-ziþia prelungitã mãresc ºi mai mult acest spaþiu de incertitu-dine ºi nesiguranþã la atacuri teroriste. Unele dintre acestevulnerabilitãþi se amplificã, datoritã condiþiei României demembrã a NATO ºi partener strategic al Statelor Unite.Aceste vulnerabilitãþi sunt distribuite în domenii cum ar ficel politic, diplomatic, economic, dar ºi militar. Cele maisemnificative vulnerabilitãþi în acest domeniu sunt cele careprivesc unitãþile militare române aflate în diferite misiunipeste hotare, în zone de conflict, în zone instabile în careexistã ostilitate faþã de forþele aflate acolo, iar acþiunile tero-riste sunt frecvente ºi greu de prevenit.

Pe coordonatele noii dimensiuni strategice se înscrie, deexemplu, activitatea României din SEEGROUP, cefuncþioneazã în cadrul Iniþiativei NATO pentru Europa deSud - Est, de iniþiere a elaborãrii unui compendiu cuprinzândmãsurile de combatere a terorismului întreprinse de stateleacestei zone, ca ºi faptul cã a pus în aplicare, încã din anul2002, o strategie naþionalã de prevenire ºi combatere a tero-rismului ºi s-a racordat prin structuri specifice la campaniaantiteroristã internaþionalã.

Aportul viitor al României la combaterea terorismuluieste mai consistent, din postura de stat membru NATO, ca-litate ce-i permite sã ia parte activã la elaborarea ºi adoptareadeciziilor comune în domeniu, sã-ºi consolideze capacitateade a proiecta stabilitate ºi securitate înãuntrul ºi în afaraspaþiului euro-atlantic.

În acest sens, eforturile României vor viza, concomitentcu protejarea teritoriului naþional, a populaþiei ºi obiectivelorstrategice de manifestãri de naturã teroristã, sã continue ºiaprofundarea implicãrii la nivel global ºi regional în pre-

venirea ºi combaterea terorismului prin: participarea la ope-raþii întrunite multinaþionale, sprijinirea guvernelor ºi struc-turilor legale de securitate ºi apãrare în lupta împotriva tero-rismului, asistenþã dinamicã ºi complexã în procesul de pre-venire, contracarare ºi reconstrucþie postconflict.

Fãcând parte din coaliþia împotriva terorismului, þaranoastrã participã activ la elaborarea strategiei împotrivaterorismului ºi la punerea ei în aplicare. Având în vedereacþiunile imprevizibile ale reþelelor ºi grupãrilor teroriste,mai ales în ceea ce priveºte alegerea þintelor ºi a modului deacþiune, sunt posibile ºi alte misiuni, îndeosebi pe liniadepistãrii reþelelor ºi organizaþiilor teroriste, a locaþiilor aces-tora ºi a elementelor adiacente sau a celor generatoare deterorism. În acest context România trebuie sã adopte mãsuridinamice pentru consolidarea capacitãþii de luptã împotrivaterorismului. Structurile sistemului naþional de apãrareimpun a fi dimensionate ºi înzestrate cu capacitãþi de luptãîmpotriva terorismului. Este bine cunoscut cã ForþeleArmate ale României duc acþiuni de luptã împotriva acestuiinamic perfid ºi extrem de periculos în Afganistan, Irak,Kosovo. De aceea, considerãm cã este absolut necesar caacestea sã fie pregãtite, dotate ºi susþinute cu cele mai per-formante echipamente, tactici ºi proceduri de luptã care sã lepermitã nu numai obþinerea succesului, dar ºi protecþiaforþei. Cerinþele de interoperabilitate cu partenerii dinAlianþã reprezintã în egalã mãsurã, obiective obligatorii încondiþiile proiectãrii structurilor de forþe care luptã împotri-va teroriºtilor.

Apreciem cã deciziile factorilor politici de a luptaîmpotriva acestui flagel mondial, trebuiesc susþinute con-stant ºi coerent cu eforturi de înzestrate, echipare ºi pregãtirea forþelor, eforturi care, desigur, impun costuri deloc neglija-bile, dar care, cu certitudine, îºi vor dovedi eficacitatea petermen mediu ºi lung.

Concomitent cu întãrirea mãsurilor ºi acþiunilor propriipentru anticiparea, descurajarea ºi contracararea acþiunilorteroriste, România va continua implementarea prevederilorStrategiei Uniunii Europene de luptã împotriva terorismuluiºi va coopera cu aliaþii în vederea consolidãrii capacitãþiiNATO de luptã împotriva terorismului.

Terorismul este cea mai îndelungatã ºi cea mai complexãameninþare la adresa pãcii ºi stabilitãþii, a instituþiilor demo-cratice, a societãþii ºi persoanei. El a însoþit societatea ome-neascã din timpuri strãvechi, fiind un produs al acesteia. Dartotdeauna s-au gãsit mijloacele necesare pentru a-i diminuaefectele, chiar dacã nu a putut fi pus niciodatã sub un controlstrict. Niciodatã însã, cel puþin pânã la sfârºitul secolului alXX-lea, terorismul nu a fost considerat rãzboi.

Dupã atacurile de la 11 septembrie 2001, el a primit unastfel de apelativ, întrucât atacurile teroriste se constituiedeja într-o ameninþare la nivel global, care impune mãsuri decontracarare ºi prevenire la acest nivel.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Locotenent colonel drd. Ene VASILE

Modernizarea sistemului de apãrare