MAI 06 • ANUL I • NUMĂRUL 08

TURISM SPORT ASOCIAȚII DIVERTISMENT FEMEI CĂRȚI MOTOR TEHNOLOGIE COPII CINE DVD ACTUALITATE...

Un fotbalist europeanContra

COSMIN

TATA

IndicaCalitate și echipament

CINE

Da Vinci’‘Codicul

TURISMTransilvania

Patones de Arriba

Zboarăgratis în

România!

EditorRedacColabVărzPublicFernValenGeom

Edita

04

06

08

10

12

14

16

18

20

22

origini 02:03

Editor: Miguel Ángel Linares linares@revistahoy.com Director: Gelu Vlașin gelu.vlasin@revistahoy.comRedactor Șef: Cornel Drinovan cdrinovan@revistahoy.com Machetador: Alejandro Colao colao@revistahoy.comColaboratori: Mirela Vlaica, Claudiu Stroe, Cătălina Iliescu, Arina Gruia, Andrada Stroe Iancu, DanielaVărzari, Elena Iuliana Tothazan, Simion Socaciu, Mihaela Petrache, Cătălin Mârlăneanu, Crina Chiriuc RâpeanuPublicitate: Ramón Solano (Șef de Publicitate) rsolano@revistahoy.netFernando Solano, Julia Muñoz Delegații de Publicitate: Barcelona: Ruth Oliveras ruth.oliveras@revistahoy.comValencia: Juan Carlos Sahuquillo jcsahuquillo@revistahoy.com Alicante: José Luis Heredia jheredia@revistahoy.comGeomárketing Management D.: Diego Echegaray dechegaray@revistahoy.com Tipar: Printerman Industrias Gráfi cas

EditaCOPERNALPUBLISHING

c/ Isaac Peral, 2 - 28015 Madrid Tel.: 915 432 241 Fax: 915 496 596revista@revistahoy.com www.revistahoy.com Depósito Legal: M-17.863-2006

Solicitud de controlaceptada por PGD

EDITORIALAdios domnului ambasador StelianOancea care s-a întors la București.

ACTUALITATEFEDROM apreciază activitatea amba-sadorului oferind-i o plachetă la plecare.

STIRIRomânia a participat la Ziua Europeicare s-a sărbătorit în capitala Spaniei.

SOCIALEImigranții sunt în centrul atențieiforțelor politice centrale și regionale.

SPORTSteaua luminează la Coslada. Contraun jucător european evoluează la Getafe.

CINE‘Codicul da Vinci’ va avea premieraîn curând în cinematografele spaniole.

MUSICASuccesele muzicale românești sunt pre-zentate prin trupele Sistem și Simplu.

TURISM ROMÂNIASighișoara, poate fi destinul turistica iubitorilor de istorie și de legende.

TURISM SPANIAPentru a ploja în urmă cu câtevasecole trebuie vizitat Patones de Arriba.

MOTORTata Indica, o mașină care mulțumeștepe mulți atât prin preț cât și prin calitate.

04

06

08

10

12

14

16

18

20

22

TEHNOLOGIACele mai noi realizări în televiziunea digitală le puteți afl a din aceste pagini.

CĂRȚIVictor Stochiță își lanseză cartea, lunatrecută, la Circulo de Bellas Arte din Madrid.

ASOCIAȚIIO activitate importantă a AIPE în cinciani de inspirație prezentată de președintă.

FEMEIAlături de un test, cele mai gingașe făpturi pot afl a și o rețetă de pui recomandată de bucătar.

COPIIMiinunile lumii, o poveste și un concurs vor face deliciul copiilor care vor citi aceste pagini.

DIVERTISMENTHoroscopul nu poate lipsi din paginilede divertisment alături de rebus și bancuri.

PROFILEContinuăm să prezen-tăm profi le ale unor români care au reușit să lucrezeîn mese-ria lor.

24

26

28

32

34

36

38

Tirajul acestui număr:75.000 exemplare

EDITO

RIA

L

ADIÓS, DOMNULE AMBASADOR! Mulți dintre noi, cei afl ați pe meleaguri străine, ne

aducem aminte de sunetul toacei din curtea bisericii la care mergeam, în satele sau orașele de unde venim. Și, mai ales, ne sună în urechi bătăile ciocanelor, mai rău sau mai bine mânuite, care loveau toaca în Săptămâna Patimilor și, desigur, în Noaptea Învierii. În ziua de azi lucrurile s-au schimbat, modernele și efi cientele stații de amplifi care luând locul toacei pe care, totuși, unii dintre noi, o mai auzim, încă, din depărtarea amintirilor. Este bine, însă, că, aici în Spania, odată cu creșterea comunității românești, a crescut și numărul biserici-lor unde preoții noștri se străduiesc să împărtășească credincioșilor din dreapta credință. În acest an, în Alcalá de Henares, preotul Adrian Pintea, a avut ideea să facă Slujba Învierii în piața centrală a orașului, (Plaza Cervantes), cu acordul autorităților care au și participat, fi indcă biserica devine neîncăpătoare la această Sfântă Sărbătoare. O idee excelentă părea la început, însă s-a dovedit a fi nefastă, și asta doar din cauza noastră, preotul neavând nici o vină. Mulțimea românilor a umplut piața, dar majoritatea dintre ei, din păcate, nu au venit să asculte Slujba Învierii, ci doar pentru a se putea întâlni unii cu alții. Nici acest lucru nu ar fi fost prea grav dacă nu i-ar fi deranjat pe ceilalți. Am rămas stupefi at văzăndu-i cum vorbesc tare, mestecă gumă sau fumează, râd și chicotesc cu spatele la preot, îmbrăcați, mulți dintre ei, în blugi și adidași, nebarbieriți de parcă mergeau pe șantier, însă vorbind la telefoane de ultima generație. Pe nici unul dintre aceștia nu-l interesa ce spune preotul și, bănuiesc că acești mulți tineri participanți, nici nu o știau de dinainte. Sentimentul religios nu se putea transmite, sau, mai exact, nici nu se crea în mijlocul vociferărilor, chiar dacă vrând, nevrând, stau și mă întreb: cui să i să transmită? Nu trebuie să ne prefacem că nu știm că mulțimea participantă nu coincide cu mulțimea celor care au venit pentru a asista la ceremonia religioasă cu adevărat, și nici nu trebuie să coincidă, dar nici nu are rost să se facă adunări de acest fel doar pentru a ne mândri cu numărul mare de per-soane prezente la slujbă. Părerea mea este că ar trebui să rămânem în biserică pentru a simți fi orul religios, fi indcă aici vor intra cei care o doresc cu adevărat, iar cei care au chef de vorbit pot rămâne în stradă. Adunările de acest gen nu sunt caracteristice ortodoxiei, ci sectelor protestante care se pot aduna chiar pe stadioane, fi indcă la ei nu se poate vorbi de religie și de fi or religios. Așa că, ar trebui să lăsăm toaca strămoșească să mai răsune în sufl etele noastre, măcar în zilele de mare sărbătoare.

Toaca sună în zadar Constantin Udrea

A scrie despre un moment al despărțirii nu este întotdeauna o treabă ușoară, mai ales când persoana în cauză a reprezentat ceva, chiar și indirect, în viața ta. Zic indirect fi indcă o parte din anii domniei sale de ambasador la Madrid au coincis cu anii mei de imigrant în Spania. Excelența sa, domnul ambasador Stelian Oancea, după o viață de diplomat, reprezentând România la cel mai înalt nivel, și după mulți ani de activitate ca ambasador la Madrid, a ajuns la momentul când a fost chemat în țară. Poate că este normal să fi e așa fi indcă, excelența sa, a avut deja vârsta pensionării, însă privindu-l de aproape îți dai seama că este un om încă tânăr, atât fi zic cât și sufl etește și spiritual. Sunt sigur că această chemare a domniei sale în țară nu este un fi nal de carieră diplomatică. Și chiar dacă ar fi așa, poate acest lucru îi va da mai mult timp poetului Stelian Oancea, pentru a continua să scrie cărți, fi indcă poetul care este în sufl et nu va înceta vreodată să existe. Sigur că, la fi nalul unei cariere atât de lungi și, fără îndoială, plină de succese, ar fi poate momentul bilanțului, a reușitelor și nereușitelor din viață. Eu nu sunt în măsură să fac acest lucru și cred că nici nu este cazul. Poate domnia sa a făcut o trecere în revistă, printr-o scurtă privire în urmă, a anilor unei vieți închinată Românie. Nu știm rezultatul, însă ne imaginăm că nu a dus la nici un regret, sau nemulțumire. Nu am fost un apropiat al ambasadei și, desigur, nici al domnului ambasador, însă aceste ultime momente ale șederii la Madrid, la despărțirea pe care a făcut-o de cei cunoscuți, printre care am avut satisfacția să mă număr și eu, mi-a dat prilejul să cunosc latura cea mai umană a excelenței sale, a poetului, a omului Stelian Oancea, care pe mine m-a impresionat. Felul cum vorbește de România, la fel ca și de poeziile pe care le scrie, mi-a dezvăluit latura cea mai sensibilă a sufl etului domniei sale. Ce aș putea eu să-i transmit, acum, domnului ambasador? Aș putea să-i urez multe lucruri. Mă limitez, însă, să-i urez viață lungă și să-i spun din sufl et: Adiós, domnule ambasador!

Cornel DRINOVAN

04:05 origini

cii la Și,

ău âna e azi ații ii tirilor. a i-că Alcalá

aza cipat, ntă

tră,

nu se fost mas

mă sau cați, arcă

tima

ul nu se rând, să

nu asista uie să acest er-bui s, ar cei

ările ctelor indcă Așa une

oare.

FEDROM – Federaţia Asociaţiilor de Imigranţi Români din Spania, a organizat miercuri, 05 aprilie 2006, o reuniune festivă la care protagonistul principal a fost ambasadorul României în Spania, domnul Stelian Oancea. La acest eveniment au mai participat: domnul Nicu Stan, consulul României la Madrid, doamna Florina Nicolae, ataşat cultural, domnul Ştefan Nicolae, ataşat de presă, domnul Horia Barna, directorul Institutului Cultural Român din Madrid, precum şi ziarişti de la majoritatea periodicelor româneşti din Spania. FEDROM a fost reprezentată de către domnul Miguel Fonda – Ştefănescu, preşedinte, doamna Doina Făgădar, vicepreşedintă, domnul

Agustin Gonzalez Plasencia, responsabil de organizare şi fi nanţe, doamna Arina Gruia, responsabilă de studii şi programe, doamna Teresa García Escanciano, responsabil adjunct de organizare. Cu acest prilej i-a fost înmânată domnului ambasador Stelian

Oancea o plachetă în semn de recunoştinţă pentru întreaga activitate desfăşurată în folosul comunităţii româneşti. La sfârşitul acestei reuniuni, domnul ambasador Stelian Oancea a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru această plăcută surpriză.

Româniaeuropeana

Începând de anul viitor, numai 10 țări din semifi nala concursului Eurovision se vor califi ca în fi nală, inclusiv cele patru mari participante care merg anual în fi nală (Germania, Franța, Marea Britanie și Spania). Până acum, la faza fi nală a concursului se califi cau primele

14 clasate la fi nala anului anterior, plus primele zece clasate din semifi nala ediției curente. “Prin urmare, ca România să își asigure un loc în fi nala Eurovision-ului din 2007, trebuie ca Mihai Trăistariu să se claseze între primii șase”, a declarat Dan Manoliu, șeful delegației României la Eurovision. Decizia a fost luată la întâlnirea șefi lor de delegații de la Atena, din 20-21 martie.

Se schimbă regulile Eurovision Song Contest

CUM POT VOTA ROMÂNII DIN SPANIA LA EUROVISIONPentru a susține candidatul României la Eurovision, este

bine ca noi românii afl ați în Spania, ca și cei de pe alte

meleaguri să-l votăm pe Mihai Trăstariu, știut fi ind faptul

că cei din țară nu-l pot vota. Pentru aceasta, în Spania,

trebuie să ne uităm la televizor pe canalul spaniol care

transmite spectacolul fi indcă doar la numerele care vor

fi afi șate aici se poate vota, și nu pe TVR Internațional

fi indcă acele numere pot fi utilizate doar din România.

GELU VLAŞIN

Votati România la Eurovision pe 20 MAI!

FEDROM se

desparte de

ambasadorul

Stelian Oancea

MihaiTrăstariu

06:07 origini

n de ga losul

n r stă

a

e ca

ui tre

ei irea

LAŞIN

Î

08:09 origini

n capitala Spaniei, Madrid, a fost sărbătorită, în 9 mai, Ziua Europei. Toate țările care fac parte din Uniunea Europeană, și cele două candidate, România și Bul-garia, au fost prezente cu mici standuri în fața clădirii Comunității de Madrid din cunoscuta “Puerta del Sol”. Nu voi face referire la toate manifestările spaniole care au avut loc în această zi atât de importantă pentru soarta Europei, și a noastră a fi ecăruia, ci vreau să subliniez mândria nostră a românilor care am trecut pe aici văzând standul României prezentat de către doamna Florina Nicolae, atașat cultural la Ambasada României din Madrid. Au fost oferite pliante și reviste celor care doreau să cunoască România de azi, iar la vremea prânzului, an-samblul folcloric “Plaiurile Dorului”, condus de maestrul Ștefan Ciucă, a prezentat un program folcloric care a în-cântat urechile celor prezenți. Au fost prezentate cântece din mai multe zone ale țării, dintre care s-au remarcat cântecele cunoscutei interprete bănățene, Ana Munteanu.

Ziua Europei

ei

C

10:11 origini

u fi ecare zi ce trece se observă o preocupare din ce în ce mai mare pentru colectivele de imigranți din Spania atât la nivel central cât și la nivel de Comunități autonome. În acest sens, Consiliera pe probleme de imigrație și emigrație din Comunitatea de Madrid, Lucia Figar, preocupată în mod deosebit de o cât mai bună integrare a imigranților în societatea spaniolă s-a întâlnit, în luna aprilie, în Coslada, cu reprezentanți ai asociațiilor de români, asociațiilor de spanioli și ai societății civile. Scopul întâlnirii a fost o mai bună cunoaștere a problemelor generale a imigranților în

vederea integrării, a soluționării lor pe viitor, și o prezentare generală a politicilor pe care le promovează Comunitatea de Madrid în vede-rea integrării. La această întâlnire a participat și primarul din Coslada, Raúl López Vaquero, care a reamintit, printre altele, de condiția lui de imigrant, cât și de sprijinul pe care-l acordă colectivului de români din Coslada. Din păcate, ca de fi ecare dată, și la această întâlnire s-au ridicat multe probleme personale ale unor români, sau probleme care nu aveau nimic de-a face cu tema întâlnirii sau competența consilie-rei Lucia Figar.

Imigrantii în atentia Comunitatii de Madrid,

,, Zî

Preţul Scu Lege

TrimTĂU (pentrUltim

loc tvor fi

va

or, e le de-pat ero, lui ordă ăcate, u

de-a silie-

id Zboară gratis în România!REVISTA ORIGINI ROMÂNEŞTI OFERĂ8 BILETE GRATUITE DE AVION

Bazele concursului pot studiate în www.revistahoy.comPreţul SMS: 1,20 euro + IVA. Participanţii la tragerea la sorţi acceptă publicitatea comercială din partea fi rmei organizatoare. Conformcu Legea Organică pentru Protecţia Datelor, puteţi accede, modifi ca sau anula informaţiile personale sunând la numărul: 902 887 044.

Trimiţând un SMS la 7313 care să conţină: cuvântul ORIGINI (spaţiu) NUMELE TĂU (ex. Ionescu) (spaţiu), PRENUMELE TĂU puteţi participa la tragerea la sorţi pentru 4 călătorii dus-întors (pentru două persoane) pe ruta Spania-România. Ultima dată pentru a trimite SMS este 25 Mai, 2006, ora 8, iar la ora 11 va avea

loc tragerea la sorți. Vă dorim mult succes. După tragerea la sorți câștigătorii vor fi anunțați telefonic, iar în primul număr al revistei, după această dată, se

va publica numele câștigătorilor și modul de a intra în posesia biletelor.

Puteţi să alegeţi între următoarele rute:Madrid-Bucureşti, Barcelona-Bucureşti, Valencia-Bucureşti, Valencia-Arad.Biletele au valabilitate începând cu data de 20 mai şi până la data de 28 octombrie 2006.

C2Fotbalul ajută la integrare.

Această echipă face parte din programul de activități pe care îl realizează Asociația Obatalá, împreună cu “Concejalía de Atención Ciudadana, Parti-cipación y Cooperación del Ayuntamiento de Coslada”. Scopul constituirii acestei echipe de fotbal este de a ușura integrarea români-lor din Coslada în viața socială, culturală și sportivă a orașului. Premiată în primul an de existență.Apariția acestei echipe de

fotbal a avut numeroase ecouri în diverse medii de comunicare, atât în presa scrisă cât și la radio și televiziune. Acest lucru a făcut ca să se cunoască mai bine și celelalte activități ale Asociației Obatalá și scopurile urmărite. Chiar din primul an de existență STEAUA DE COSLA-DA-Obatalá a obținut o diplomă la cea de-a “IV Edición Galardones Pueblo Nuevo”, act celebrat în 25 noiembrie 2005 în Madrid, diplomă ce se acordă pentru sprijinul acordat imigrației.

PRINTRE ECHIPELE ÎNSCRISE ÎN CAMPIONATUL

DE FOTBAL-SALĂ DIN COSLADA SE AFLĂ ȘI

STEAUA DE COSLADA-OBATALÁ. PARTICULARITA-

TEA ACESTEI ECHIPE CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ TOȚI

JUCĂTORII EI SUNT ROMÂNI, IMIGRANȚI CARE

FAC PARTE DIN COLECTIVUL ROMÂN ATÂT DE

NUMEROS ÎN ACEST ORAȘ.

Steaua straluceste,

F. N. FIERARU30-03-1985 Brebu

L. BOGDAN19-01-1976Brăila

A. BREZEANU26-09-1982

Câmpina-Prahova

D. M. PĂUN21-09-1983Câmpina-Prahova

la Coslada

D. CAZAN31-10-1978

Ploiești-Prahova

B. I. BREZEANU05-08-1984

Câmpina-Prahova

P. E. CIOBANU23-08-1979

Bârlad

7DĂNUȚ ROȘU(căpitanul echipei)29-12-1979 Brăila

1

3

45

8A. D. COJOCARU09-04-1978Breaza-Prahova

9

10

Agustín González Plasencia, Președintele Asociației Obatalá, și

manager al echipei, a declarat:

“Dorim să-i încurajăm pe toți românii care trăiesc în Coslada

ca să facă la fel ca acești tineri pentru a participa împreună

cu vecinii lor la diverse acțiuni culturale și sportive, pe care le

oferă Primăria. De asemenea le sugerez să

se organizeze, să formeze asociații sau să

colaboeze cu asociațiile deja existente în

Coslada. Din punctul meu de vedere, un colectiv

atât de important ce cel român în Coslada nu

poate trăi cu spatele la restul cetățenilor fi ind

necesari pentru a construi zilnic un oraș deschis

și solidar pentru fi ecare dintre cetățenii lui”.

Președinte și manager

A. Glez. Plasencia Președintele

Asociației Obatalá

STEAUA DE COSLADA-OBATALÁ

12:13 origini

cu

C

osminînaintBucurclubumai mdin urîn camsezonprintrratatăa fostdoua nioliloa atraeuropValenalege carierun coe evalsezonva luade tituplin sfapt ctacticadesefundarezultmas Hdreapforțelfost trplătinpentrpe la WTimiș

Ce

dio cru a mai

ăți și iar

ență A-o

V ueblo 25 drid, entru ației.

L

ITA-OȚI E

PRENUME : Cosmin Marius

NAȚIONALITATE : Română

DATA DE NAȘTERE : 15/12/1975

LOCALITATEA : Timișoara

ÎNĂLȚIMEA : 1,80 m

GREUTATEA : 74 kg

CLUB : FC Politehnica Timișoara

POST : Apărător dreapta

NUMĂR LA FC POLITEHNICA TIMIȘOARA : 10

NUMĂR ÎN ECHIPA ROMÂNIEI : 22

PRIMA SELECȚIE : 24/04/1996 împotriva Georgiei

GOLURI SELECȚIONATE : 5

STARE CIVILĂ : Căsătorit, 1 copil

DIPLOMA : Profesor de educație fi zică și sport

PORECLA : Guriță

DISTINCȚII : Ales Fotbalistul român și cel mai bun

fundaș dreapta UEFA (2001).

ea

și

v

s

contraun fotbalist european

COSMIN

osmin și-a inceput cariera la Timișoara înainte de a fi tansferat la Dinamo București, unul dintre cele mai cunoscute cluburi din țară. A fost apoi reperat de mai multe cluburi europene dar, în cele din urmă, Alaves l-a ales în 1999. A jucat în campionatul spaniol doi ani. Al doilea sezon cu Deportivo Alaves s-a terminat printr-o fi nală a cupei UEFA, din păcate ratată în fața Liverpool-ului. Cosmin a fost magnifi c în acest meci; autor a doua pase decisive care au permis spa-niolilor să revină. Talentul lui Cosmin a atras imediat cele mai mari cluburi europene (Real Madrid, Barcelona, Valencia, AS Roma...). Cosmin va alege în cele din urmă să își continue cariera la AC Milan, cu care a semnat un contract de 4 ani în 2001. Suma transferului e evaluată la 13 milioane de euro. La începutul sezonului, sub comanda lui Fatih Terim, Contra va lua parte la aproape toate meciurile în calitate de titular pe postul de apărător dreapta. Dar în plin sezon, Carlo Ancelotti a fost numit antrenor fapt care a avut drept consecință modifi cări tactice și de componență a echipei. Cosmin e adesea rezerva lui Th omas Helveg pe postul de fundaș dreapta. La sfârșitul sezonului, datorită rezultatelor sale dar și accidentării lui Th o-mas Helveg, Cosmin redevine titular apărător dreapta, începând un nou an cu încredere în forțele sale, dar la 1 septembrie 2002, Contra a fost transferat la Atletico Madrid, clubul spaniol plătind 9 milioane de euro. A jucat 29 de partide pentru Milan, înscriind 3 goluri. După o trecere pe la West Bromwich Albion și FC Politehnica Timișoara, actualmente este jucător la Getafe.

Fișa tehnică

R

Codicul

14:15 origini

În fotografi a mare se poate vedea Tom Hanks și Autrey

Tautou, iar în aceasta îl vedem pe răul fi lmului, Paul Bettany,

în rolul călugărului Silas.

va ajunge în cinematografe

(DA Vlogieo repupolițicare îvinovși să driosuucis lsângeRegizscenaman,“Unalosa”,pentrecrances litsă se vmilioîntreaactorHankmai blywoorolul sului un inpresurezolmisteeste ca da vphie Ncentrse desintrigremaprezenic Iadin trde losmachTeabiîncarde po

egizorul Ron Howard, câștigător al unui Oscar pentru fi lmul “Una mente maravillosa” regizează ceea ce este, cu siguranță, cel mai așteptat fi lm al anului. Filmul este o adaptare a bestseller-ului scris de Dan Brown “El Codigo da Vinci”, a cărui număr de exem-plare vândute aproape că nu se mai știe, o carte controversată de polemica iscată printr-un presupus conținut anticreștin. Adría Fernández.

PUȚINE fi lme au reușit să trezească atâta interes înainte de premieră ca versiunea cinematogafi că a popularei cărți a lui Dan Brown “El Codigo da Vinci”. După o lungă așteptare, perioadă în care chiar Brown s-a angajat într-o dură bătălie pentru a dezminți acuzațiile de plagiat care l-au dus până la tribunalele din Rega-tul Unit, nenumăratele enigme de care s-a încon-jurat acest fi lm vor putea fi dezlegate în 19 Mai,

data ofi cială a premierei în Spania. Această lansare presupune fi nalul unui în-tortocheat drum înfășurat în mister, marcat prin nu-meroase proteste ale dife-ritelor colective religioase, care au considerat titlul însuși ca un atac direct la întreg creștinismul.SÂNGE ȘI ARTĂ. Pornind de la intrigantul început al cărții lui Dan Brown, “El Codigo da Vinci” începe cu asasinatul custodelui muzeului Louvru. Robert Langdon, expert în simbo-

Tom Hanks, Audrey Tautou, Ian Mc Kellen • Regia: Ron Howard • Thriller• USA

lESTRELLAS DE LA LINEA

Regizor: Chema Rodríguez • Documenta • Spania

Film documentar regizat de spaniolul Chema Rodríguez care povestește de un grup de prostituate din Guatemala care, pentru a atrage atenția asupra problemelor lor, au hotărât să formeze o echipă de fotbal și să se înscrie într-un turneu local din care au fost expulzate, creându-se astfel o puternică polemică, în țara lor, care le-a transformat complet viața.

(DA VINCI)

HARD CANDY

Patrick Wilson, Ellen Page, Sandra Oh •Regia:David Slade• Thriller

Un fotograf de 32 de ani stabilește o întâlnire cu o fată pe care a cunoscut-o prin Internet. După ce au băut o cafea o ia acasă la el cu scopul de a-i face fotografi i. Totuși, fata nu a rămas cu el din întâmplare. Acesta este subiectul fi lmului care a triumfat la Festivalul de Cine - Sitges 2005.

ROSARIO TIJERAS

Flora Martinez, Unax Ugalde, Alex Cox •Regia: Emillio Maille • Dramă• Spania

Cotizata actriță sudamericană Flora Martinez este cea aleasă pentru a da viață personajului Rosario Tijeras, care și-a câștigat porecla de la faptul că tăia testicolele oamenilor care abuzau de ea cu o foarfecă, în această adaptare de succes a cărții omonime a dramaturgului Jorge Franco, într-o formă crudă și realistă,

FACTOTUMBazată în cartea lui Charles Bukowski “Factotum”, explică viața lui Hank Chinaski, un scriitor fracasat care încearcă să-și câștige viața realizând munci diverse din care este dat afară, de fi ecare dată, din cauza băuturii. Bent Hamer este regizorul acestui fi lm în care iese în evidență prezența lui Matt Dillon și Marisa Tomei

Matt Dillon, Marisa Tomei, Lili Taylor •Regia: Bent Hamer • Dramă • USA

logie, și Sophie Neveau, o reputată criptoloagă a poliției franceze, vor fi cei care încearcă să descopere vinovatul de această crimă și să descifreze miste-riosul mesaj pe care cel ucis l-a scris cu propriul sânge înainte de a muri. Regizorul Ron Howard și scenaristul Akiva Golds-man, cei care au făcut “Una mente maravil-losa”, au fost contractați pentru a aduce pe marele ecran acest enorm suc-ces literar, care a reușit să se vândă în peste 40 milioane de exemplare în întreaga lume. Distribuția actoricească îl are pe Tom Hanks, pentru mulți cel mai bun actor din Hol-lywood, care interpretează rolul ironicului și curio-sului Robert Langdon, un investigator care mai presus de orice dorește rezolvarea acestui caz misterios. Autrey Tautou este cea repartizată pentru a da viață personajului So-phie Neveau, personajul central în jurul căruia se desfășoara întreaga intrigă a fi lmului. Trebuie remarcată, de asemenea, prezența actorului brita-nic Ian McKellen, Gandaf din trilogía “El Señor de los Anillos”, în rolul machiavelicului Sir Leigh Teabing și a lui Jean Reno încarnând pe inspectorul de poliție Bézu Fache.

remierei stă lansare ul unui în-

m înfășurat t prin nu-e ale dife-religioase, at titlul

c direct la mul.

rnind de ceput al rown, “El i” începe stodelui ru. Robert t în simbo-

16:17 origini

După ce Sistem și Luminița Anghel au câștigat titlul de Artistul Anului, drept încununare a activității pline de succes pe care au avut-o în decursul anului 2005 (în cadrul ediției a patra a Premiilor Muzicale Radio România Actualități), altă veste

a venit să încununeze succesul trupei: “evenimentul deceniului” (concertul “coloșilor” Depeche Mode) urmează să fi e deschis de Sistem (versus Suie Paparude)! Anul 2006 va fi , fără urmă de îndoială, anul realizărilor majore pentru trupa Sistem. Pentru că o bucurie nu vine niciodată singură, “trupa pe butoaie” a fost aleasă să devină imaginea unei celebre fi rme de băuturi răcoritoare. Inconfundabilul stil Sistem, combinația irezistibilă de muzică revigorantă și efecte speciale, alături de o coregrafi e modernă, reprezintă atu-ul care i-a adus pe băieți în fața unui contract de publicitate în valoare de... o sumă cu șase zerouri! Sistem a semnat cel mai avantajos (din punct de vedere fi nanciar) contract de acest gen din România..

Un an excelent pentru SISTEM

Trupa Simplu a terminat fi lmările pentru primul single de pe viitorul album. Intitulat “Ofi -cial îmi merge bine”, acesta va fi difuzat în curând pe posturile specializate. Albumul omonim, acest single va fi primul din trilogia “Febra Simplu”. Cele trei albume din componența ei vor fi lansate consecutiv într-o perioadă relativ scurtă. Un proiect ce se dorește a fi unic în România, la care și-au adus aportul Marius Moga, Smiley, CRBL și Don Baxter. Compozițiile vor conține infl uențe muzicale din anii ’30 – ’90, stilul fi ecărei piese fi ind diferit datorită acestora. Scenariul videoclipului este o poveste de dragoste din perio-ada anilor ’30. Membrii trupei urmăresc o fată care, prinsă de treburile zilnice din gospodărie, nu observă că băieții au devenit umbra ei. Desigur, totul “condi-mentat” din belșug cu scene de sincron și dans în stilul Simplu!

Atmosfera anilor `30 în ultimul vi-deoclip SIMPLU

Băieții de la Akcent au adus-o în România pe Ni-cole Formescu, compozitoarea celor de la Blue, unde, timp de o săptămână, cât va sta aici, va scrie, împreună cu componenții trupei, trei piese. Nicole s-a născut în România și a părăsit țara în 1990, stabilindu-se la Londra. Are la activ colaborări cu nume importante din muzica britanică, ei datorându-i-se succesul pe care l-a avut Blue în întreaga Europă.

AKCENT colaborează cu compozitoarea trupei Blue

Succese în lumeamuzicala româneasca

ările

le m,

trei r fi

oadă

a s

ine 0

-

e, it i-e u!

r

eaca

SIGHIȘOARA, SCHAESSBURG,

SEGESVAR, UNA DIN BOGĂȚIILE

ARDEALULUI, PERLA TRANSILVANIEI

DE ODINIOARĂ, CONSIDERATĂ ȘI

ASTĂZI A FI CEA MAI FRUMOASĂ

CETATE LOCUITĂ DIN EUROPA, ÎȘI

ÎNALȚĂ FALNICELE TURNURI SPRE

CER DE PE COLINA CARE DOMINĂ

CEL MAI IMPORTANT DEFILEU DE

PE CURSUL TÂRNAVEI MARI.

A

Perla medievalaa României

18:19 origini

ȘEZARE ȘI ISTORIE. Sighișoara, unul dintre cele mai frumoase orașe medievale din lume, înconjurată de zidurile originare din sec. XIII, este situată în centrul României, la 230 km. nordvest de capitala țării, București. Aici s-a născut Vlad Țepeș cel care a inspirat crearea personajului fi ctiv, Dracula. Orașul a fost fundat de către germani în sec. XIII, alături de un ve-chi castel afl at pe vârful muntelui. După tradiție se menționează anul 1191, însă documentar orașul este atestat în 1280 sub numele de CA-STRUM REX și mai apoi cu termenul german SCHESPURCH (1298). Sighișoara este opera constructivă a coloniștilor germani (sașii) aduși în Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar în secolele XII-XIII după Christos. Aici au conviețuit timp de sute de ani sași, români, maghiari, țigani, evrei și alte minorități

SIGHIȘOARA, ORAȘ TURISTIC. Centrul istoric al Sighișoarei este foarte bine menținut, iar cetatea medievală este una dintre singurele cetăți locuite din sud-estul Europei. Turnurile breslelor de apărare, ca dealtfel casele medievale vechi de câteva sute de ani reprezintă obiectivele turistice din Sighișoara care atrag anual un număr mare de vizitatori

români și străini dornici în găsirea atmosferei medievale. Nu mai puțin de 11 turnuri încastrate în zidul cetății s-au păstrat până în zilelele nostre, iar în interior se afl ă case din sec. XVI și biserici în stare perfectă de conservare.

CE PUTEM VEDEA. Orice turist care vizitează această unică cetate medievală se va opri mai întâi la Turnul cu Ceas din Piața Muzeului. Ceasul așezat aici în anul 1648 s-a oprit de mult, însă turnul construit în sec.XIV poate fi vizitat ca muzeu, sau pentru a admira de sus panorama splendidă a orașului. Alături de acest turn se afl ă biserica mănăstirii din anul 1515,

Sighișoara a fost declarată PATRIMONIU MONDIAL în anul 1999 de către UNESCO

a în care poate fi admirată o colecție de tapiserie orientală. Foarte aproape, în aceeași Piața Mu-zeului, se afl ă casa unde a trăit Vlad Țepeș între anii 1431 și 1435, actualmente transformată în restaurant.Centru orașului, inima Sighișoarei, cu băncile sale și frumoasele case vechi este locul pe unde trec mii de turiști. De aici continuând pe Strada Școlii se ajunge, urcând cele 172 de trepte ale Scării Acoperite la gotica Bergkirche (1345), unde pot fi admirate frescele cu cavaleri în armură care salvează frumoase femei în pericol. Vechile pietre funerare germane și cimitirul continuă să fascineze vizitatorii.

VIZITATORI DE SEAMĂ. Mulți au fost turiștii care au trecut de-a lungul timpului prin Sighișoara, și mulți dintre ei persoane foarte importante. Dintre aceștia poate cel mai important a fost Prințul Charles de Wales care patronează Fundatia Britanică Mihai Eminescu Trust (MET). Scopul principal al venirii în Romania a fost vizitarea satelor săsești în care MET

are activități de restaurare a clădirilor săsești cu valoare istorica. Alegerea Sighișoarei ca loc pentru cazare nu a fost întâmplătoare. Sighișoara are

șarmul orașului medieval care încununează tot ceea ce satele săsești reprezintă pentru Transilvania, din punctul de vedere al conservării modului de viață din ultimele câteva sute de ani.

PATRIMONIU MONDIAL.

Substanța bine întreținută a cetății medievale din Sighișoara a atras atenția organizației UNESCO încât Sighișoara în anul 1999 a fost declarată PATRIMONIU MON-

DIAL, totodată se afl ă pe lista monumentelor protejate a organizației Wolrd Heritage Cities în rând cu alte orașe Europene care dețin mo-numente de acest rang.

ei

Una din străzile

vechi ale orașului cu

case de sute de ani

ei

n sec.

re.

ai .

e fi s

acest 5,

ISTORIE SAU LEGENDĂ, SE POVESTEȘTE CĂ PRIN ACEST SAT NU AU TRECUT NICI

ROMANII, NICI ARABII ȘI NICI FRANCEZII, CĂ LOCUITORII ACESTEI VĂI CARE ÎȘI

CÂȘTIGAU EXISTENȚA DIN CREȘTEREA OILOR ȘI CAPRELOR, COMERCIALIZAREA

OALELOR DIN PĂMÂNT ȘI A LEMNULUI, A MIERII DE ALBINE ȘI A PUȚINELOR PRO-

DUSE AGRICOLE, ȘI-AU PĂSTRAT OBICEIURILE ȘI FORMA DE VIAȚĂ DIN CELE MAI

VECHI TIMPURI PÂNĂ PE VREMEA LUI CARLOS III (1769).

AȘEZARE ȘI ACCES. La nordestul provinciei Madrid se afl ă terminul municipal Patones, o regiune cu un relief foarte accidentat în care se găsește așezat Patones de Arriba. Satul are la nordest lacul de acumulare El Atazar, pe râul Lozoya, limită cu localitățile vecine, El Berrueco, Cervera de Buitrago și El Atazar. Râurile Lozoya și Jarama separă provincia Madrid de Guadalajara. Pentru a ajunge în acest sat se pornește din Madrid pe autostrada A1 până la Venturada, de unde se ia direcția Torrelaguna până la Patones de Abajo. De aici sunt 2 km. de urcuș abrupt și plin de serpentine până la destinație. Cu

autobuzul se ia linia 197 din Plaza Castilla.

PATONES CA DESTIN TURISTIC. Cine vrea să scape de zgomotul orașului, dar mai ales să se întoarcă în istorie cu câteva secole, nu poate evita acest loc. Întreg satul, cu străzile sale strâmte și pietruite, cu case din piatră, asemănătoare cu cele din satele negre ale Guadalajarei, dar care refl ectă o gamă variată de culori în lumina soarelui, este de o stranie frumusețe. Acest mic Regat, Patones, oferă turiștilor posibilități variate, cu plimbări în îm-prejurimi, o bună mâncare în restaurantele care

Patones de Arriba:

ocupăde artghid, vedeaBiserdin Tcarea turn. actuaÎn Paînsă cPeștepeșter1864 în 194fi indcrecompeștervăzutcerbi, stalag

TEXT ȘI FOTO: CORNEL DRINOVAN

un regat disparut

Cine vrea să se întoarcă în istorie cu câteva secole și să scape de zgomotul orașului nu poate evita Patones

20:21 origini

CI I EA RO-

MAI

e

tă ie

îm-care

a:

ocupă aproape toate casele satului, magazine de artizanat, cicloturism, expoziții și trasee cu ghid, zăcăminte arheologice. Aici se mai poate vedea:Biserica San Jose. În 1653 Arhiepiscopul din Toledo a solicitat construirea unei biserici carea avea un naos cu tavan drept, cor și un turn. Această biserică a fost transformată în actualitate în Centrul de Inițiative Turistice. În Patones de Abajo se afl ă Biserica San Jose însă cu imagini moderne.Peștera El Reguerillo. Alături de lac se afl ă peștera preistorică El Reguerillo, descoperită în 1864 și declarată Monument Istorico Artistic în 1944. Chiar dacă se poate vizita și singur, fi indcă intrarea este liberă, adică fără ghid, este recomandat să te însoțească cineva care cunoaște peștera. În cei trei sute de metri de galerii pot fi văzute picturi rupestre reprezentând maimuțe, cerbi, pești și fi guri umane, dar și stalactite și stalagmite impresionante.

ÎN

ISTORIE ȘI TURISM. La ora actuală se mai afl ă doar vreo cinci persoane din cei care au rămas după plecarea celorlați pentru a întemeia Patones de Abajo. Pentru aceștia, viața ancorată în istorie este tulburată sâmbăta și duminica de mulțimea turiștilor gălăgioși care sunt preocupați mai mult de binefacerile civilizației decât de resturile unui regat din care a mai rămas doar legenda.

t

SCU

RTĂ

ISTO

RIE

ACEST MIC SAT A FOST TIMP DE MAI MULTE SECOLE UN REGAT DE CARE NU S-A ȘTIUT PÂNĂ ÎN EPOCA LUI FELIPE II.

Altitudine: 832 mSuprafața: 35 km2

Locuitori: 354Distanța de Madrid: 60 km

Chiar dacă au fost găsite urma arheologice din paleolitic, primele consemnări despre Patones sunt din anul 1555, când era doar o grupare de șapte case. La sfârșitul sec. XVII apar primele referințe scrise despre Regele din Patones; se pare că în acea vreme cele zece sau douăsprezece familii existente au numit pe un bătrân al satului rege, al cărui urmași s-au înscăunat pe “tronul regal”. Acest rege s-a adresat regilor Spaniei ca de la rege la rege. Această instituție s-a menținut, probabil, până în anul 1750 când locuitorii satului s-au adresat Du-celui de Ubeda pentru a numi un primar. Patones avea în sec.XIX o primărie , o biserică și o școală primară. După războiul civil din Spania locuitorii satului au coborât din munte și au constituit Pato-nes de Abajo, un sat destul de modern.

Î

scaunpasagLoculfi indcschimlocul de bueste mcapac

CONDU

Indicfi ind a

Caccep

37 l., uCompbun, fo proMode(distrmult dispomane

22:23 origini

ntre principalele calități iese în evidență relația dintre dotările de serie și preț (lider în clasa sa), adaptabili-tatea și o caroserie de proiect italian. Trecând peste câteva detalii care ar trebui îmbunătățite, se observă efortul făcut de Tata pentru a obține o mașină atractivă și la un preț scăzut. Caroseria este un pic mai ridicată în comparație cu con-tracanditatele sale. Proiectul caroseriei este italian și se remarcă printr-un spațiu interior foarte bun fără să se observe din exterior. Linia modernă și stilizată, mai bună la modelul GLX față de mașinile din aceeași gamă, include un mic eleron și un tub de eșapament cromat. În partea din spate, grupurile de stopuri sunt bine integrate în părțile laterale, oferind o bună vizi-bilitate. Parbrizul din spate este termic și dotat cu ștergător de parbriz.Amplitudine. Accesul în mașină este foarte

simplu, căci ușile se deschid la aproape 90 de grade. La o primă vedere a interiorului, se poate observa o bună dotare de spațiu pentru păstrarea obiectelor: în uși, dedesubtul volanului, sub radioul CD, în bord și la scaunele din spate pe partea posterioară. Vizibilitatea este foarte bună din toate unghiurile, ceea ce ușurează conducerea prin oraș. Dimensiunile interioare și scaunele, în general, sugerează folosirea de către persoane care nu ajung la 1,70 m. de statură. Spătarul

indicaRelatie calitate-echipament

FIȘA TEHNICĂCILINDREA: 1.405 c.c. MOTOR: 4 cilindri în linie PUTEREA: 85 CV la 5800 rpm PUTEREA MAXIMĂ MOTOR: 20 Nm la 3500 rpm CONSUM MEDIU: 7,4l /100km

VITEZA MAXIMĂ: 160 km./h (lim.) ACCELERAȚIA 0-100: 14 secundeTRANSMISIA: man. cu 5 vitezeCOMBUST.: benzina fara plumbPORTBAGAJ: 220lPREȚ: Nu este disponibil

TATA, FABRICANTUL HINDUS

CUNOSCUT PRIN MAȘINILE DE

TEREN, PREZINTĂ O MAȘINĂ

UTILITARĂ ÎN STADIUL PUR,

FOARTE ADECVATĂ PENTRU

ORAȘ CÂT ȘI ÎMPREJURIMI

,

TATA

scaunelor este un pic dur, însă sprijină bine pasagerii, și se încălzesc un pic pe timpul verii.Locul conductorului are posibilități limitate, fi indcă volanul nu este reglabil în înălțime, schimbătorul de viteze este în poziție joasă și locul pentru așezarea piciorului stâng nu este atât de bun. În ceea ce privește portbagajul, capacitate este mare având 220l. La nevoie pentru mărirea capacității se pot plia scaunele din spate.

CONDUCERE UȘOARĂ. Indica are direcția controlată de serie de mic efort, fi ind astfel foarte ușor de condus. Drumul parcurs

de pedale este foarte bine studiat, mai ales ambreajul, care cu o mică

atingere se poate pune în mișcare. Răspunsul

motorului este foarte bun pe

traseele din oraș și mult mai bun pe autostradă. În

treptele superioare de viteză, se reduce consumul în detrimentul accelerației.

Consumul mediu este în jur de 7,5l./100km., acceptabil, însă capacitatea rezervorului de doar

37 l., un pic cam limitată.Comportamentul dinamic al mașinii este foarte bun, fără ca înălțimea mașinii să constituie o problemă: balansarea caroseriei este mică. Modelele GLX și TD dispun de ABS cu EBD (distribiuitor de frânare) de serie, reforțând mult siguranța, deși la modelul DLX nu sunt disponibile nici ca opțiune. Dimensiunile și manevrabilitatea ușurează mult parcarea.

in n ane ul

ant

ECHIPAMENT BUN. Pentru prețul mașinii Indica, echipamentul de serie este destul de bun: se remarcă direcția controlată, geamurile se ridică electric, închidere centralizată prin comandă la distanță, regulador de înălțime a farurilor, airbag la conductor, aer condiționat, ABS și EBD, bară de protecție de aceeași culoare cu caroseria, geamuri fumurii, roata de rezervă de aceeași mărime, chei de primă necesitate, avizare optică și acustică la folosirea centurii de siguranță… Opțional se pot obține genți de aluminiu, radio CD Pioneer și vopseaua metalizată. Farurile de ceață din față nu se pot obține nici măcar ca și opțiune, la fel ca și airbag adițional sau controlul tracțiunii.

Tata Indica este foarte interesantă ca relație preț-echipament, astfel că în gama sa nu are rival. Este pregătită pentru folosirea practică și în oraș, atât prin caracteristicele interioare cât și prin motor: oferă prestațiile necesare la un consum adecvat. Motorul pe benzină este mai efi cient decât fratele său diesel DLX, însă nu și ca cel turbodiesel. Avantajele sale în oraș și în rest sunt foarte clare, rămânând doar îmbunătățirea condițiile ergonomice ale con-ductorului față de pedale și lungimea manetei de viteză, oglinda retrovizoare interioară care vibrează în autostradă și la denivelări; como-ditatea scaunelor, unele materiale de fi nisare, mai multe posibilități opționale și o mai mare autonomie de drum.

A

24:25 origini

ÎN 9 DE IUNIE VA ÎNCEPE Campionatul Mondial de Fotbal - Germania 2006, o ocazie unică pentru a vedea sportul rege în stare pură. Abonații la Digital+ vor putea vedea în direct toate meciurile, iar ceilalți vor putea urmări partidele gratuit prin noul canal de deliviziune deschis: la Sexta. Totuși, un semnal analogic încă nu dispune de acoperire sufi cientă și,

pentru a-l recepta, este necesară adaptarea antenei. Astfel, Televisión Digital Terrestre (TDT) s-a transformat în cea mai bună alternativă pentru a vedea Mondialul cu cea mai bună imagine și sunet.

MAI MULTE SERVICII, MAI MULTĂ CALITATE. La Sexta a fost ultima care a intrat în TDT în luna aprilie a acestui an. Cu ea, sunt deja 20 de canale de difuzare națională care emit acest semnal prin această tehnologie, un Standard de emisiune audio și video care va înlocui pentru totdeauna formatul tradițional în anul 2010, când se va produce ceea ce se cheamă “stingere analogică”. Semnalul TDT se codifi că de forma digital, în așa fel că niciodată nu va pierde din calitate datorită distanței sau condițiilor meteorologice rele. Astfel, oferă o imagine mai clară și cu un sunet

mai bun, care poate fi ascultat în mai multe limbi. Mai mult, semnalul digital ocupă foarte puțin spațiu în spectrul televiziv, prin aceasta multiplicându-se numărul de canale și, prin aceasta, oferta de programe.

SCHIMBĂRI NECESARE. Fără îndoială că a începe să vezi în TDT sunt necesare anumite schimbări în casă. În momentul când ai acoperire a semnalului (ajunge cu introducerea codului poștal în www. tdt.es), trebuie adaptată antena comună pentru a putea capta frecvențele digitale. Acest lucru nu este necesar să-l facă cei care stau la casă, și

în edifi ciile construite după 1998, căci sunt deja adaptate. Nici televizoarele

tradiționale nu sunt preparate pentru TDT deși, pentru a vedea Mondialul, nu trebuie înlocuite.

În comerț există o mare diversitate de decodifi catoare și sintonizatoare

externe care se conectează la televizor pentru a putea vedea meciurile cu calitate digitală, asemănător cu un DVD.

PÂNĂ LA 1000 DE CANALE. Printre numeroasele modele de decodifi catoare care umplu rafturile din magazinele de

PENTRU A VEDEA MONDIALUL DE FOTBAL CU CEA MAI BUNĂ

CALITATE AUDIOVISUALĂ, OPȚIUNEA CEA MAI BUNĂ ESTE

CUPLAREA LA TELEVISIÓN DIGITAL TERRESTRE

(TDT). ESTE SUFICIENT CU ADAPTAREA LA

UN SINTONIZATOR LA TELEVIZOR, CA TDT

VISION ICARO DE SUPRATECH.

Mondialul,ÎN DIGITAL SI CU SUPRATECH

electrose remTDTfi rma relațiesimplpermicare țifoarteși pendatoriprogrși radiblochElectrcare ptelevizfuncțipoate progrtoate Mai oGrafi cfi lmel

Creatăinformde stoca devesectoru

SU

,

n

pe să ări în alului ww. tru u , și nt

ea . te re or

DVD.

oare de

l,electronice, se remarcă TDT Vision Icaro, de la fi rma Supratech. În afară de o bună relație calitate/preț, acest sintonizator combină simplitatea manevrării cu multiple funcțiuni care permit să dispui la maxim de noile posibilități pe care ți le oferă TDT. Se conectează la televizor foarte ușor și are doi euroconectori, pentru DVD și pentru VHS. Se manevrează aproape intuitiv datorită unui menú OSD, de la care se pot programa până la o mie de canale de televiziune și radio FM, ca și să le ordonezi, elimini sau să le blochezi. De asemenea are Ghidul de Programare Electronică (EPG, Electronic Program Guide), care permite cunoașterea programelor tuturor televiziunilor și, mai mult, realizează căutarea în funcție de criteriile determinate. De exemplu, se poate consulta la ce oră începe un meci sau să programezi un DVD pentru a le înregistra pe toate cele ale unei anumite selecționate națională. Mai oferă suport pentru tehnologia Picture In Grafi cs (PIG), teletext și subtitluri, pentru a vedea fi lmele în limba pe care o vorbești.

Creată în anul 2002, Supratech este o întreprindere spaniolă dedicată la fabricarea și distribuirea de aparate informatice și tehnologia digital. Gama sa de produse cuprinde de la ordenadoare de masă și laptop, până la dispozitive de stocare, reproducătoare de muzică digitale, televizoare, și sisteme de audio și video pentru casă. În 2005, compania a devenit lider pe piața de aparate MP3, cu 520.000 de bucăți vândute. Acum, prin lansarea de Vision Icaro, intră în sectorul TDT, în timp ce oferă segmente noi pe piața tehnologică, cum ar fi navigatoarele GPS. www.supratech.es

SUPRATECH, GARANTIA EXPERIENTEI, ,

CEI CARE AU AVUT deosebitul privilegiu miercuri, 26 aprilie 2006, ora 19.30 de a participa la întâlnirea cu Victor I. Stoichiţă în Ciculo de Bellas Artes din Madrid, sala Valle-Inclan au fost în mare măsură încântaţi de prestaţia intelectuală a unuia dintre personalităţile româneşti de marcă din afara graniţelor ţării. Evenimentul în sine organizat de Editura Siruela si de Institutul Cultural Roman din Madrid, s-a petrecut cu ocazia lansării cărţii SIMULACROS - Efecto Pigmalion: de Ovidio a Hitchcock (SIMULACRE / Efectul Pygmalion: de la Ovidiu la Hitchcock), traducerea spaniolă aparţinând Annei Maria Coderch. Cartea

a fost prezentată de fi lozoful Ignacio Gomez de Liano, coordonatorul colecţiei şi de Horia Barna, directorul ICR Madrid. Legenda sculptorului cipriot în care se spune că zeiţelor li s-a făcut milă de el pentru că s-a îndrăgostit iremediabil de opera sa şi într-um maxim moment de umanitate au dat viaţă statuii, este una dintre primele istorii de simula-cru din cultura occidentală – afi rmă la un moment dat Victor I. Stoichiţă. Particula-ritatea acestui mit comparat cu alte mituri originare rezultă din faptul că de fapt statuia lui nu imită nimic şi pe nimeni ci mai curând este fructul imaginaţiei lui Pigmalion şi a simţului artistic iar femeia

transformată de către zeiţe era o străină, un obiect, o himeră înzestrată cu sufl et şi corp, de fapt un simulacru. Mitul lui Pigmalion este interpretat în cartea lui Victor I. Stoichiţă ca o parabolă despre ori-ginile simulacrului văzut în transcedenţă reprezentativă, ca o deviaţie a dorinţei, o vizua-lizare erotică situată la limita dintre imaginar şi real.Victor I. Stoichiţă a mai publicat la Editura Siruela următoarele cărţi: Breve histo-ria de la sombra (Scurtă istorie a umbrei) – 1999; El ultimo carnaval (Ultimul carnaval) – 2000; Ver y no ver (A vedea şi a nu vedea) – 2005 şi Simu-lacros (Simulacre) – 2006

Efectul Pigmalion de la Ovidiu la Hitchcock

VICTOR I. STOICHIŢĂ S-A NĂSCUT LA BUCUREŞTI ÎN ANUL 1949 ŞI A FĂCUT STUDII UNIVERSITARE ÎN BUCUREŞTI, ROMA ŞI PARIS UNDE A OBŢINUT DOCTORATUL ÎN ISTORIA ARTEI. ESTE PROFESOR DE ARTĂ MODERNĂ ŞI CONTEMPORANA LA UNIVERSITATEA FREIBURG DIN ELVEŢIA ŞI A PROFESAT ÎN NUMEROASE UNIVERSITAŢI EUROPENE: MUNCHEN, FRANKFURT, PARIS ŞI HARDVARD. A FOST DE ASEMENEA INVITAT ÎN CELE MAI IMPORTANTE CENTRE DE INVESTIGAŢII DIN

GELU VLAŞIN

26:27 origini

ţe era meră p, de lui t în iţă

în vă, ca zua-mita

a histo-storie mo al) edea imu-

k

LAŞIN

Cu câSpanisă se bcunosne bucsă sărbDar ndezbăcare apsă fi e sașa, scDin pîn Spasă sărbun adesau prdecât spanioscritorMai mde vorsocialăsau săcentreafl ă co

OPINIAde aso

lansează contrataACOGE

A

Lupta împotriva discriminării. Contrata este rezultatul unui Proiect de strategie pentru sensibilizare făcut de Red Acoge, în cadrul unui Program operativ Lupta împotriva discriminării, al Fondului Social European gestionat de Fundația Luis Vives și cofi nanțat de Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale prin direcția generală de Integrare a Imigranților a Secretarului de Stat pentru Imigrare și Emigrare. Institutul Great Place to Work Spania va analiza informațiile despre metodele de contractare și condițiile de muncă, și va alege intreprinderile care merită eticheta Contrata. Numai acele produse în care au intervenit lucrători în condiții de muncă corecte vor merita această etichetă. Cu această etichetă se dorește infl uențarea opiniei publice, transmițând consumatorului idea

importanței actului său de a cumpăra, sprijinind astfel inițiativele pentru un consum responsabil. Produsele care au fost alese ca model al acestei noi strategii sunt: roșii și salată din Murcia, vinul Ribera de Duero, roșii din Canaria și căpșuni din Huelva.

15 ani de viață. Red Acoge acționează din 1991 pentru promovarea drepturilor persoanelor imigrante din Spania, încurajând capacitatea de primire a societății spaniole, punând imigrantul ca subiect activ al acestei experiențe migratorie și încurajând calitatea intervenției sociale asupra persoanelor imigrante prin munca voluntară și acțiunea în Red de coordonare și schimb de experiență, programe și strategii între entitățile care o compun.

Alicante: alicanteacoge@ctv.esAndalucía: acoge@acoge.orgCórdoba: cordoba-acoge@cordoba-acoge.comElche: elcheacoge@medtelecom.netGalicia: galiciaacolle@wanadoo.esLas Palmas: lpacoge@lpacoge.comLa Rioja: riojacoge@hotmail.comCastilla/La Mancha: manchacoge@telefónica.netMurcia: murciaacoge@hotmail.comLorca: lorcaacoge@navegalia.comSalamanca: salamancaacoge@yahoo.esValencia: valencia-acoge@teleline.esVega Baja: vegacoge@teleline.es

Cu câteva săptămâni în urmă, o mare fi rmă din Spania a mobilizat sute de români ca să vadă și să se bucure cu spectacolul, oferit gratis, al unui cunoscut “manelist” român. Și noi, la rândul nostru, ne bucurăm când să împreuneză sute de români, ca să sărbătorească o manifestare a vieții românești.Dar nu trebuie să confundăm lucrurile; cum s-a dezbătut în mai multe mijloace de presă românești, care apar în Spania, una sunt manelele -să trăiască și să fi e sănătoase mai departe- și alta este CULTURA, așa, scrisă cu litere mari.Din păcate, compatrioții noștri români care vin aici în Spania să lucreze sunt, de obicei, mai dispuși să sărbătorească cu un spectacol manelist decât cu un adevărat spectacol de folclor, așa cum trebuie, sau preferă să citească un ziar sportiv mai degrabă decât să se ducă la o bibliotecă publică dintr-un oraș spaniol, unde deja se găsesc cărți și romane de la scritorii noștri clasici (Rebreanu, Sadoveanu etc.). Mai mult, preferă să se ducă într-un bar, decât să stea de vorbă sau să realizeze o activitate culturală sau socială în folosul românilor pe care-i are de vecini, sau să participe la activitățile care se organizează în centrele civice din orașele și satele spaniole unde se afl ă comunități de români.

OPINIA NOASTRĂ. Ei trebuie să știe că sunt zeci de asociații de imigranți, care să luptă zi de zi, și

care capătă, prin efortul și proiectele pe care le realizează, subvenții care servesc pentru realizarea multor activități, pe care cetețenii români le folosesc gratis. Dacă nu se realizează o activitate anume subvenționată, în primul rând, se pierd banii, iar în al doilea rând, compatrioții noștri pierd posibilitatea, de exemplu, să-și ducă copii la o clasă de limba română, sau ca femeile să participe la diferite cursuri și de a lua legătura cu cetățeni spanioli pentru a obține un post de lucru...La Madrid, La Castellón, la Fuengirola, la Santiago de Compostela, la Barcelona sau la Torrejón de Ardoz există asociatii care, făcând parte, sau nu, din FEDROM, încearcă să fi e de sprijin, de ajutor pentru românii care trăiesc în localitățile respective.Încercați să arătați în ce fel vă iubiți țara, ajutându-vă între voi și activând în asociația din localitatea în care trăiți. O să vă fi e de folos.

a

Miguel Fonda -ŞtefănescuPreşedinte FEDROM

EAsociațiile sunt în

folosul tuturor

astfel usele

sunt: , roșii

grante

t nd

Red me și

e.com

ónica.net

AIPE AsociațiaImigranțilorȚărilor de Est

Cinci ani de inspirațieCaracter de pionerat. Maxima prioritate a asociației a fost ca imigranții să-și cunoască obligațiile, să cunoască legile țării respective, să le respecte și abia apoi să-și ceară drepturile. Nu suntem de acord ca imigranții să se impună prin obiceiurile, religia și cultura lor în țara de adopție. Din contră, trebuie să se facă respectați de comunitatea în care trăiesc. De-a lungul celor cinci ani de activitate au avut loc numeroase tipuri de activități organizate pentru a face cunoscută cultura românească și a ajuta populația imigrantă în procesul de integrare.

În marea majoritate aceste acțiuni au avut caracter de pionerat, A.I.P.E. fi ind prima organizație care a lucrat efectiv în benefi ciul comunității imigrante. Putem aminti astfel: prima școala bilingvă de șoferi în limbile spaniolă-română, spaniolă-bulgară și spaniolă-rusă; prima formație de dansuri românești cu imigranți români din Spania; prima sala internet și bibliotecă.

Carte românească. Asociația noastră a orga-nizat prima expoziție fotografi că “Rumania mas que sorprendiente. Bienvenidos a Ruma-

nia” expusă în 29 de localități din Comunitatea Valenciană și Comunitatea Madrid, expoziție ce a contribuit la cunoașterea și înțelegerea obiceiurilor țării noastre. În fi ecare an, începând cu 2001 s-a organizat sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, într-un cadru festiv la librăria Babel din Castellón. Tot în acest sediu cultural s-a fondat si primul stand de carte românească. În colaborare cu Fundația Bancaja Castellon am organizat numeroase activități printre care: participarea împreună cu CEFIRE (Casa de Perfecționare a Corpului Didactic) la primul curs introductiv de limba și cultura română, am prezentat și asistat la diferite congrese ce dezbăteau tema imigrației. Nu în ultimul rând putem sublinia înfi ințarea unei școli de vară de limba română, valenciană și castellană pentru adulți.

Sărbători și colinde. Cu prilejul Congresului Intercultural din Madrid (2001) și al Congresului Pedagogic din Valencia (2003) ne-am prezentat în calitate de conferențiari. Începand cu anul 2001 și continuînd tradiția până în momentul actual, asociația noastră

rst

eitatea ziție a

ea

t de ția se nă cu lui

mba la ației. area ciană

ui

. ia

organizează grupuri de tineri și copii români care cu ocazia Sărbătorii de Crăciun fac cunoscute colindele românești autorităților spaniole. De asemenea, pentru prima dată grupul de români a fost invitat să participe și la sărbătoarea locală a Castellon-ului, “Magdalena 2006” în cadrul căreia au depus o ofrandă de fl ori Maicii Domnului, “La Mare de Deu de Lledo”.

A.I.P.E. a ajutat la organizarea vizitei corului de copii din Bacău și al grupului muzical de instrumente de sufl at din Arad, la realizarea de schimburi între școli dintre care amintim: Carol I (Craiova) și Matilde Salvador (Castellon).

Drapelul românesc. În legătură cu țara de origine, A.I.P.E.a pregătit o delegație română împreună cu care a participat la Olimpiada Internațională “Mihai Eminescu” din Constanța, iunie 2005. În încheiere putem sublinia faptul că aceasta reprezintă doar o părticică din ampla activitate desfășurată de A.I.P.E. iar cel mai important lucru realizat și în același timp cea mai mare bucurie o reprezintă onoarea primită de drapelul românesc care poate fi afi șat fără sfi ală alături de cel spaniol.

A.I.P.E. s-a înfi ințat în 2001, ca o necesitate pentru a suplini lipsa de informații pe care a avut-o și o mai resimte populația imigrantă în Spania. Angela Placsintar

Test

Majoritatea ALângă cei dragi te simți ca peștele în apă, pentru că ei te înțelg cel mai bine și te susțin în tot ceea ce faci. Nu te simți niciodată copleșită de obligațiile pe care le presupune viața de familie, căci satisfacțiile pe care ți le oferă cei dragi sunt incomparabil mai mari. Ești în continuare atașată de familia din care provini, în sânul căreia ți-a fost cultivat respectul pentru acest stil de viață.

Majoritatea BDeși ești conștientă că în familie, ca și în viață în general, nu există numai momente de bucu-rie, ai fi fericită să găsești soluția universală care să țină deoparte toate problemele. În ciuda momentelor de furtună care se mai abat uneori asupra căsniciei tale, legătura cu familia este mai puternică. Deși ești dispusă de unele sacrifi cii, ți-ai dori mai multă înțelegere din partea alor tăi.

Majoritatea CEști o celibatară convinsă, care nu ar renunța la independența sa nici măcar sub amenințarea singuratății. Pentu tine familia nu reprezintă decât un șir nesfârșit de obligații care îți pun în pericol libertatea. Ești genul de persoană care nu crede în succesul combinației mamă, soție – femeia de carieră. Și cum țelul tău în viață este, înainte de toate, realizarea profesională, te mulțumești cu satisfacțiile oferite în domeniul în care îți desfășori activitatea.

Timp 45 min

IngredciupePui (deuperci, ceapă (

Mod dPuiul secelelaltși ceap

FăpFemei

Rezultatul testului

www.ziarulactualitatea.ro

Ești mulțumită de viața de familie?1. Dacă vezi pe stradă un băiat și o fată îmbrățișându-se, ce gândești despre ei? a Ce drăguți sunt! b Fiecare perioadă cu frumusețea ei c Încă nu știu ce-i așteaptă 2. Ți s-a întâmplat să gândești că viața de familie poate fi un obsta-col în calea afi rmării tale?a Nu b Da, la nervi c Da, de nenumărate ori3. Seara, înainte de culcare, obișnuiești să-i îmbrățișezi pe membrii familiei?a Da b De cele mai multe ori, da c Nu4. Crezi că părinții sunt per-soanele care au cea mai mare importanță în viața copiilor lor?a Da b Da, până la o anumită vârstă c Nu5. Crezi că dacă o femeie este soție și mamă în același timp, îi este mai greu să se realizeze pe plan profesional?a Nu b Da, dar va fi nevoie de efort să reușească c E puțin

probabil că va reuși6. Crezi despre copii că sunt frumusețea vieții, dar și că aduc multe probleme?a Nu b Cel mai adesea, nu c Da7. Preferi să-ți deschizi sufl etul în fața străinilor?a Da, dacă e spre binele lor b Nu, în nici un caz c Da 8. Provii dintr-o famile în care domnește armonia?a Da b În general, da c Nu9. Pentru tine, familia este…a Mediul în care-ți încarci bateriile b O asigurare pentru bătrânețe c Un șir neîntreupt de obligații10. Dacă ai găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar care te-ar ține departe de familie pentru o perioadă de timp, ce ai alege?a Nu e necesar, soțul meu asigură bunăstarea familiei b Aș pleca dacă nu s-ar putea altfel c Aș

alege locul mai bine plătit11. În familia te simți la fel de apreciată ca și în societate?a Întotdeauna m-am simțit ca o vedetă în familia mea b Mă simt cel puțin la fel de apreciată c În societate sunt mai apreciată decât în familie.

la fel coșul descatine”,cu nim2. “CeDeși decâtde lânși murotilefi : “C3. “Oteatruexistă

32:33 origini

t

t ceea ci ă de

u-

e mai r tăi.

a n

e

Timp de preparare: 45 min

Ingrediente: Pui, smântână și ciuperciPui (dezosat sau nu), smântână, ci-uperci, ardei (iute sau după preferință), ceapă (verde sau deloc)...

Mod de preparare:Puiul se fi erbe bine, separat de celelalte ingrediente. Ciupercile, ardeii și ceapa tăiate fi n se fi erb înăbușit,

abia acoperite cu apă, de preferat să nu se folosească ulei pentru a nu deveni un fel greu/gras/ de mâncare. Peste legumele înăbușite se adaugă puiul, în bucăți, și smântâna și se mai ține puțin pe foc pentru omogenizare și pătrundere, amestecând cu o lingură de lemn. Dacă ați folosit multă apă la înăbușit, înainte de a adăuga puiul cu smântâna puteti scurge apa..., am uitat de sare și potrivirea gustului, dar nu gătiti de ieri bănuiesc, așa că spor!

Mod de servireContează culoarea ingredientelor folosite și felul în care le tăiați, pentru a da un aspect incredibil mâncării(ceapa verde și ardeiul verde și roșu pe smântâna albă...). Amestecul delicios se poate servi pe platouri puțin adânci, ornate cu verdețuri/ierburi, dar berea să nu lipseasca de la masă.

Poftă bună!

Bucătarul vă sfătuiește

Făpturi gingașeFemeile sunt niște făpturi gingașe, care nu se supără aproape niciodată. Dovadă stau și replicile de mai jos.

ea.ro

de

t ca o ă simt

eciată

1. “Măcar pune-o-n chiuvetă, dacă n-o speli” E într-o dispoziție mai mult decât neprietenoasă, lucru pe care poți să-l deduci cu oarecare ușurință și din faptul că nici n-ai terminat de mâncat. Are ca variante și alte replici

la fel de drăguțe, cum ar fi : “Măcar pune-le în coșul de rufe, dacă tot le spală proasta”, “Măcar descalță-te, dacă tot șterge servitoarea după tine”, deși știm cu toții că asta n-ar îmbunătăți cu nimic situația.2. “Ce sunt șosetele alea de lângă scaun?” Deși abil formulată, această întrebare nu are decât un singur răspuns logic, o data ce șosetele de lângă scaun sunt, de regulă, chiar șosete, și mult mai rar pantofi , schiuri sau patine cu rotile. O întrebare cu ceva mai multă logică ar fi : “Cine sunt șosetele alea de lângă scaun?”.3. “O colegă de-a mea a mers cu prietenul ei la teatru” Bineînțeles că această prietenă ori nu există, ori că, de fapt, a stat acasă și și-a făcut

de lucru prin bucătărie, în timp ce prietenul ei (dacă, totuși, acesta există) s-a uitat la meci. Și chiar dacă, prin absurd, lucrurile au stat întocmai, tot nu reușești să înțelegi de ce te-ar interesa, asa că, logic, întrebi: “Și?”. Răspuns: “Și nimic”.4. “Asta nu puteai s-o pui acolo?” Să spunem că știi ce reprezintă “asta”, deși, de cele mai multe ori, e greu să ghicești, o dată ce tu ești în baie, iar ea în sufragerie. Deci, știi ce e “asta”, dar nu știi unde e “acolo”. Întrebi: “Unde?”. Răspuns: “Nu mai contează”.5. “În seara asta iar te duci la bere?” N-ai mai fost de o săptămână și nici nu intenționai să te duci astăzi. Când, însă, ea știe mult mai bine decât tine ce-ai de gând, nu mai ai nici o șansă. Răspunzi, timid: “Nu”. Te crede imediat: “E, nu!” 6. “N-am nimic” De regulă, femeile n-au nimic atunci când nu scot o vorbă trei ore (știut fi ind faptul că femeile nu prea obișnuiesc să vorbească) sau trântesc diverse lucruri prin casă (curățenia pe care, chipurile, o fac nefi ind decat un pretext ca să poată manipula lucruri și, ast-fel, să le poată trânti fără ca tu să-ți dai seama că e plină de draci).

Pui cu smântâna si ciuperci,

oi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, şi celalalt două pâni. De la o vreme, fi indu-le foame, poposesc la umbra unei răchiţi

pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fi ecare pânile ce avea şi se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeţ, necunoscut, îi ajunge din urmă şi se opreşte lângă dânşii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie şi lui ceva de mâncare, căci e tare fl ămând şi n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra.— Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeţi călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca şi al treilea. Călătorul străin, fl ămând cum era, nemaiaşteptând multă poftire, se aşază jos lângă cei doi, şi încep a mânca cu toţii pâne goală şi a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Şi mănâncă ei la un loc tustrei, şi mănâncă, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni, de parcă n-au

mai fost. După ce-au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din întâmplare, celui ce avusese trei pâni, zicând:— Primiţi, vă rog, oameni buni, această mică mulţămită de la mine, pentru că mi-aţi dat demâncare la nevoie; veţi cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veţi face cu banii ce veţi pofti. Nu sunt vrednic să vă mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de fl ămând ce eram. Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruinţă din partea celui al trei-lea, au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi şi apoi şi-a căutat de drum. Ceilalţi mai rămân oleacă sub răchită, la umbră, să odihnească buca-tele. Şi, din vorbă în vorbă, cel ce avuse trei pâni dă doi lei celui cu două pâni, zicând:— Ţine, frate, partea dumitale, şi fă ce vrei cu dânsa. Ai avut două pâni întregi, doi lei ţi se cuvin. Şi mie îmi opresc trei lei, fi indc-am avut trei pâni întregi, şi tot ca ale tale de mari, după cum ştii.— Cum aşa?! zise celălalt cu dispreţ! pentru ce numai doi lei, şi nu doi şi jumătate, partea dreaptă ce ni se cuvine fi ecăruia? Omul putea să nu ne deie nimic, şi atunci cum

Cinci pâni de Ion Creangă

În mitologia grecă rega-tul lui Zeus, divinitatea supremă, se afl a pe vârful acoperit de nori al Mun-telui Olimp. Zeus era atât de puternic încât dacă se încrunta, muntele se zguduia. Din acest motiv statuia care a fost realizată de sculptorul Fidias pentru templul din Olimpia, oraș din Peloponez, îl

înfățișează pe

MINUNILE LUMII…

rămâ— Cuaş fi acuvinbunăbanii eu trepânildecâtDum— Banu msă nerămâ— Hate mugăseajudec Şi aşsă se era jujudecdin caplarela macum adeopdrept

CoSTATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA părintele zeilor încruntat.

Din descrierile făcute, Zeus purta o cunună din frunze de laur, confecționate din bucăți de aur. În mâna dreaptă divinitatea ținea o statuie a zeiței Victoriei, iar în stânga un sceptru. Soclul statuii a fost realizat din marmură neagră. Timp de secole templul lui Zeus din Olimpia a fost sanc-tuarul cel mai frecventat de pelegrini. Statuia a fost distrusă de goți.

Încrubdumastrede-m

c

fotnumce-Coîi psigpasprerom

34:35 origini

D

rul in

când:mică at

olo nii ce esc

m am.r, trei-răin a

că ca-rei

d:ei ei ţi am mari,

tru artea

Ghem de spini şi ţepi uscate, Stă-ntărit ca-ntr-o cetate. Poate trece un vecin Peste el cu carul plin. Că nu simte nici atît Cît l-ai gîdila pe gît. Ca să-l scoată, ca să iasă, Cîini-l latră. Lui nu-i pasă. Unul, încercînd un pas, S-a ciocnit în ghimpi la nas. Fiindcă tontul şi netotul Şi-a vîrît în ace botul. Dac-ar fi citit aici El afl a ce-i un arici, Însă cîinii n-au habar De tipar şi-abecedar. Nesupus la gînd pizmaş, Bogorici e drăgălaş Cui îl ia cu prietenie Cîntă-i numai din tipsie Şi-ţi şi joacă o chindie.

Poezie

rămânea?— Cum să rămâie? zise cel cu trei pâni; atunci aş fi avut eu pomană pentru partea ce mi se cuvine de la trei pâni, iar tu, de la două, şi pace bună. Acum, însă, noi am mâncat degeaba, şi banii pentru pâne îi avem în pungă cu prisos: eu trei lei şi tu doi lei, fi ecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărţeală decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul...— Ba nu, prietene, zice cel cu două pâni. Eu nu mă ţin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm, şi cum a zice judecata, aşa să rămâie.— Haide şi la judecată, zise celălalt, dacă nu te mulţămeşti. Cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate, deşi nu m-am târât prin judecăţi de când sunt. Şi aşa, pornesc ei la drum, cu hotărârea să se judece. Şi cum ajung într-un loc unde era judecătorie, se înfăţoşează înaintea judecătorului şi încep a spune împrejurarea din capăt, pe rând fi ecare; cum a venit întâm-plarea de au călătorit împreună, de au stat la masă împreună, câte pâni a avut fi ecare, cum a mâncat drumeţul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dânşii, cum le-a dat cinci lei drept mulţămită şi cum cel cu trei pâni a găsit

cu cale să-i împartă. Judecătorul, după ce-i ascultă pe amândoi cu luare aminte, zise celui cu două pâni:— Şi nu eşti mulţămit cu împărţeala ce s-a făcut, omule?— Nu, domnule judecător, zise nemulţămitul; noi n-am avut de gând să luăm plată de la drumeţul străin pentru mâncarea ce i-am dat; dar, dac-a venit întâmplarea de-aşa, apoi tre-buie să împărţim drept în două ceea ce ne-a dăruit oaspetele nostru. Aşa cred eu că ar fi cu cale, când e vorba de dreptate.— Dacă e vorba de dreptate, zise judecătorul, apoi fă bine de înapoieşte un leu istuialalt, care spui c-a avut trei pâni.— De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulţămitul cu îndrăzneală. Eu am venit înaintea judecăţei să capăt dreptate, şi văd că dumneata, care ştii legile, mai rău mă acufunzi. De-a fi să fi e tot aşa şi judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume!— Aşa ţi se pare dumitale, zise judecătorul liniştit, dar ia să vezi că nu-i aşa. Ai avut dum-neata două pâni?— Da, domnule judecător, două am avut.— Tovarăşul dumitale, avut-a trei pâni?

Copiii noștri din Spaniat.

e

l

us

st

Tudor Arghezi Arici, Arici, Bogorici

Începând cu numărul următor vom publica la această rubrică fotografi a copilului dumneavoastră. Vă rugăm, astfel, să ne trimiteți pe adresa redacției, sau, mai simplu, prin e-mail:

cdrinovan@revistahoy.com

fotografi a însoțită, desigur, de numele complet al copilului și ce-i place cel mai mult să facă. Copilului din imaginea alăturată îi place să se joace cu câinele. Cu siguranță că ceilalți copii au alte pasiuni.La sfârșitul anului vom premia cel mai frumos copil român din Spania pe anul 2006.

continuarea în numărul următor...

Orizontal:1) Cu capul în jos în peșteri 2) Forța unor guverne-Un neam al stejarului 3) Femei din Maroc -Recensământ pentru fi xarea birului în Țările Românești 4) Cap fără…cap!-Pieptar țărănesc-Personal Computer 5) Reînsufl ețire 6) Miros… uneori neplăcut-Ochi spre exterior-Zeu egiptean 7) Lucrătorii unei fabrici 8) Măsură de timp-Curmătură 9) Aproape de tine-Clapă 10) Rozător acvatic crescut pentru blana lui-Intreprinderea Optică Română

Vertical: 1) Provenit din Samaria 2) Figură geometrică văzută și la circ-Apă curgătoare 3) Acum (pop.) Înțelegere 4) Partea superioară a traheii-Alifi e de la țară 5) Bun pentru reparații (pl.) 6) Un ac cu vârful în jos!-Loc pentru pășunat-Tastă! 7) A se face scame 8) Viorica (dim.)-Te însoțește la cununie 9) A o lăsa mai moale-La începutul toamnei! 10) Par la vie-Sanctuar

Cu capul în jos

Într-o secție comandantul își strânge polițiștii în ședință și le spune: - Mâine să veniți îmbrăcați frumos că mergem la Nunta lui Figaro. Înțelege toată lumea, iar în cea de-a doua zi vin polițiștii toți îmbrăcați la costume, cu neveste, copii, cadouri, fl ori. Când îi vede șeful de secție se ia cu mâinile de cap: - Dobitocilor, nu mergem la nuntă pro-priu-zis, Nunta lui Figaro este o operă mă, operetă, teatru, chestii din-astea înțelegeți? Unul dintre polițiști: - Șefu’, nu te supăra, dumneata când ai venit la Lacul Lebedelor cu undițele, noi am zis ceva?

Un polițist stătea într-o intersecție mare, dirija circulația gesticulând și fl uierând foarte elegant. La un moment dat apare o mașină de poliție cu girofarurile în funcțiune și oprește în fața “artistului”. - Să trăiti dom’ colonel, sunt agent Bucică la postul.... - Mă dobitocule marș acasă și schimbă-te, te vede o lume întreagă aici în mijlocul capitalei, nu vezi că ai o cizmă neagră și una albă? - Permiteti să raportez: și acasă tot așa le am!

Bancuri: Haz la…, Poliție

Un tip este arestat și dus la secție deoarece vindea oamenilor elixirul nemuririi. La secție polițiștii afl ă că individul nu numai că păcălește oamenii, dar este și recidivist, fi ind arestat pentru aceași cauză în 1794, 1856, 1928 și 2002.....

P0LIȚIA VEGHEAZĂ

B

R

B

C

ERNurii,încdessundoafi estpe ban

ACLosendepînrunavade efoenieș

ALVi fi npăcmade Vereznatfamîm

APLipimci cde Nusă meafacu Su

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

36:37 origini

e

că

a

pro-ră a

acul va?

e rul

ul nu r este aceași 2.....

B T G

R L F

B S S

C V P

ERBEC (21.03-20.04)Nu vă certați cu partene-rii, deși descoperiți că au încercat să vă înșele cam des. Prietenii susțin că sunteți un idealist notoriu, doar pentru a nu vă jigni, afi rmând că naivitatea dv. este nepotrivită postului pe care îl dețineți. Vi se cer bani împrumut.

AUR (21.04-21.05)Încă acționează dorința de a face economii în vederea unor investiții ulterioare. În plus, veți fi sponzorizați de rude sau prieteni. Stabiliți o relație de valoare care vă ajută să depășiți toate ob-stacolele, cu o persoană care lucrează în mass-media.

EMENI (22.05-21.06)Agresivitate și violență, îndurată sau exercitată, chiar și în momentele de realizări maxime. Bruște ruperi de relații și schimbări de activitate pentru cei tineri. Aveți parte de gratifi cații maxime neașteptate. Muncă dusă la extrem și simț estetic deosebit.

AC (22.06-22.07)Lovituri de scenă în viața sentimentală și noroc în deplasări. Mici câștiguri înregistrte cu ajutorul unor amici. Benefi ciați de avantaje materiale, dar și de mulți bani, care vin fără efort. Aveți o extraodinară energie și o exuberanță ieșită din comun.

ALANȚA (23.09-22.10)Vi se oferă o alternativă fi nanciară care vă încântă. Din păcate, descoperiți la o analiză mai atentă că este vorba de o păcăleală grosolană. Veți avea șanse mari să vă rezolvați toate problemele de natură sentimentală. Situația familială este pe cale să se îmbunătățească.

APRICORN (21.12-20.01)Lipsa de pragmatism vă impiedică să vă opriți, atun-ci când nu mai dispuneți de resurse vitale sufi ciente. Nu este exclus să ajungeți să repetați niște analize medicale. Promovați o afacere nouă și o mențineți cu prețul unor sacrifi cii. Sunteți predispuși la excese.

ĂRSĂTOR (21.01-20.02)Apare sigur o deplasare lungă în provincie sau în afara țării. Sunteți atât de încântat încât uitați că v-ați implicat în diverse activități generatoare de obligații. Este valabilă căutarea unui nou drum în viață, a unei schimbări care poate afecta și sfera profesională.

EȘTI (21.02-20.03)Manifestați o dorință exagerată de a face o călătorie lungă, iar familia se opune prin toate mij-loacele. Colegii sunt cam recalcitranți și lipsiți de înțelegere. Ambiție, tenaci-tate și reușită profesională prin dotări noi ori activități legate de tehnica avansată.

CORPION (23.10-21.11)Sunteți obligat să ascultați tot felul de păreri din partea unor persoane cam bizare. Dacă aveți răbdare, este posibil să afl ați și lucruri interesante despre persoana iubită. Neînțelegerile care apar se referă în primul rând la bani și la modul în care ați fost plătit până acum.

ĂGETĂTOR (22.11-21.12)Se apelează la dv. de către o persoană infl uentă să participați la o împăcare. Trebuie să-i reprezentați interesele ca și cum ați fi direct implicat. În cazul în care vă decideți să vă ajutați din nou rudele, nu le promiteți mai mult decât puteți face.

EU (23.07-22.08)Tendință de a idealiza relațiile cu partenerii și redus simț practic. Apar pericole legate de multele drumuri scurte și călătoriile lungi care sunt obligați să le facă. Sunt unele probleme cu aprovizionarea casnică și reproșuri întemeiate din parte familiei.

ECIOARĂ (23.08-22.09)Trebuie să vă schimbați atitudinea față de membrii familiei, chiar dacă vă este greu. Riscați să rămâneți singur, dacă vă încăpățânați să vă păstrați atitudinea ireconciliabilă. Aveți posibi-litatea de a face cercetări care vă vor lămuri neînțelegerile de natură sentimentală.

10

38:39 origini

IOANA-CRISTINA PĂTEANU, O ARTISTĂ DE 29 DE ANI, GRAFICIAN DUPĂ DOAR PATRU ANI ÎN SPANIA

ESTE SPANIA MIRAJUL OCCIDENTULUI CARE TE-A ATRAS? Nu, nici pe departe. Eu am venit aici cu gândul să fi u independentă. Mai exact spus, vroiam să știu dacă sunt capabilă să mă descurc și fără ajutorul familiei; constat însă că familia mă ajută în con-tinuare, dar numai în măsura în care îmi doresc eu. Acum mă bucur de puținele capricii pe care le pot oferi eu familiei. Așa că după patru ani și patru luni în Spania pot spune că sunt și nu sunt independentă.

CUM AU FOST PRIMII TĂI PAȘI PE ACESTE MELEAGURI, REFERINDU-NE

LA ADAPTARE? Am avut foarte multe probleme ca imigrant din mai multe puncte de vedere: în găsirea unui loc în care să mă simt ca acasă (e principala problemă), însă după aproape trei ani l-am găsit cu ajutorul unor prieteni spanioli, o familie care îmi sunt vecini. Am avut pobleme și cu munca; chiar dacă știam ce mă așteaptă aici, nu credeam că voi fi tratată atât de prost, doar pentru că sunt o imigrantă. Am trecut peste toate, iar acum lucrez în design grafi c și am speranțe mai mari în realizarea profesională

CARE A FOST CEA MAI MARE DEZAMĂGIRE AICI ÎN SPANIA?

Dezamăgirea mea a fost atunci când mi-am dat seama că vestul Europei nu este ceea ce pare a fi , în ce privește educația și nivelul intelectual.

RĂMÂI AICI SAU TE VEI ÎNTOARCE ÎN ROMÂNIA? Mulți dintre cunoscuții mei români de aici, după concediile petrecute în România, aveau o părere foarte proastă despre ce se întâmplă acasă, despre cât de greu merg lucrurile. Cred că eu sunt una dintre puținele persoane care pot spune: “ca acasă nu-i niciunde”. Sper că în puțin timp îmi voi putea echivala studiile, iar dacă pe urmă mi se vor oferi mai multe posibilități aici, voi rămâne pentru a porni o afacere proprie. În caz contrar, mă voi întoarce acasă pentru a încerca în țară.

AI AVUT PROBLEME CU OBȚINEREA ACTELOR? Adevărul este că da, am avut, și asta se datorează în mare parte lipsei de informație și a solidarității între români. Le-am obținut după aproape trei ani și, așa, suma problemelor mele s-a mai redus.

“Ca acasă nu-i niciunde”

MAI 06 • A

TURIS