Lucia Olaru Nenati, GeorgeVoevidca. Viaþa ºi opera, EdituraBiblioteca Mioriþa, CîmpulungBucovina, 2007,

Cartea despre George Voevidca esteo continuare structuralã a celei ante-rioare, Arcade septentrionale (Reviste,personalitãþi ºi grupãri literar-culturaledin Þara de Sus, implicate în consoli-darea prin culturã a Marii Uniri din1918), Editura Academiei Române,2007, ºi reprezintã un pas important în

demersul de restituire literarã ºi culturalã a unui poet pe nedreptuitat. Colaborator al revistelor botoºãnene ºi al celor bucovinene,nici istoricii literari bucovineni nu au fãcut tot ce trebuia în legã-turã cu acest poet. Cartea doamnei Lucia Olaru Nenati este o cerc-etare importantã a activitãþii acestui poet ºi un act de reparaþiemoralã, înscriindu-se ca un demers ºtiinþific important, iar apariþiasa este un eveniment literar ºi cultural demn de semnalat. (D.Vatamaniuc)

In honorem Ioan Ciupercã. Studii de istorie a românilor ºi arelaþiilor internaþionale, Ed. Univ. „Al.I. Cuza” Iaºi, 2007, 758 p.

Lucian Leuºtean, Petronel Zahariucºi Dan Constantin Mâþã, editorii acestuiop, l-au omagiat pe magistrul ieºean laîmplinirea vîrstei de 70 de ani prinadunarea între douã coperte a 38 de con-tribuþii ºtiinþifice ºi trei evocãri, semnatede reputaþi istorici: Ion Agrigoroaiei,Mihai Iacobescu, Nicolae Ursulescu, IonI. Solcanu, Maria Magdalena Székely,Alexandru-Florin Platon, GheorgheCliveti, Grigore Þugui ºi mulþi alþii. Lafinal, utila listã cu Opera ºtiinþificã a lui

Ioan Ciupercã, volume ºi studii.

Movileºtii. Istorie ºi spiritualitate româneascã, vol. III – Artãºi restaurare, Sfînta Mãnãstire Suceviþa, Ed. Muºatinii Suceava,2007, 234 p.

Din Prefaþa semnatã de Voica MariaPuºcaºu aflãm cã ºi acest volum de comu-nicãri a beneficiat de sprijinul Centruluide Cercetare ºi Documentare „ªtefan celMare” al Sfintei Mãnãstiri Putna ºi decontribuþiile ºtiinþifice (24 la numãr) aleunor binecunoscuþi istorici: NicolaePuºcaºu, Emil Dragnev, Dumitru Nãstase,ªtefan Andreescu º.a. Centrate preponder-ent pe comorile existente la MãnãstireaSuceviþa, studiile apar încadrate de repro-duceri color ºi alb-negru, toate în condiþiigrafice de excepþie.

ªt.A. Banaru, Eterna Românie, Brasov, 2007, 76 p.Fãrã a beneficia de o bogatã producþie poeticã, ªt.A. Banaru

dispune de sensibilitate ºi trãire intensã,din pana lui rãsãrind versuri precum:„Toamnã în flãcãri blînde. Sonor/Clopote de apã în vînt se destramã./Timpul bate bani de aramã/ În visteriapãdurii de dor...” (Cerul Mioriþei) sau„Plouã-n Cîmpia Moldovei ce-n mit:/foile porumbului lung se-nfioarã,/ ardescutul luptãtorului scit/ sub suliþi deploaie, la mrgini de þarã...” (Ploaie ste-larã).

Zeno Ghiþulescu, Singurãtãþi – Solitudes, ediþie bilingvãromâno-francezã, Versiunea în limba francezã: Ileana Sandu, Ed.Ardealul, Tg.-Mureº, 2008, 140 p.

Despre calitãþile poeticeºti aleautorului, distinsul critic Al. Cistelecanscria: „Melancolia rãsfrîntã în cotidiansau alcãtuind o sintaxã de stãri interioaree ºi principiul de translaþie al scriituriiaustere spre scriitura sensibilã animatã detandreþe. Ea e la Zeno Ghiþulescu nu doaro stare, ci ºi o dispoziþie imaginativã careface sã ruleze notaþia spre feerie saureverie. Epitalamul se ridicã din criteriulnostalgic tot atît cît se ridicã din cel aldelicateþii revãrsînd euforia în elegie ºifãcînd elegia sã sune din clinchete desuavitate”.

Constantin Mãnuþã, Melancolie de stea, versuri, prefaþã deNicolae Busuioc, Ed. Cronica, Iaºi, 2007, 116 p.

„Poezia lui Constantin Mãnuþã esteautenticã, discursul poetic plasat fiindsub semnul sinceritãþii dezarmante, dupãcum bine configuratã e ºi combinaþiarealului imaginii cu cel al ideii, avînd carezultantã tonalitatea elegiacã ºi senti-mentalã. Poetul a ajuns la maturitateartisticã, convins fiind de forþa creatoarea cuvîntului”. Iatã douã fragmente depoeme, în sprijinul afirmaþiilor lui N.Busuioc: „Aº vrea o clipã lumea sã oschimb/ Sã mã afund în marea depãrtare;/Curcubeu sã fiu, în ceruri sã mã plimb/Crin înzãpezit aº vrea sã fiu eu oare?” (Schimbare); „Aºa mã duce-n fiecare searã/ Gîndul spre satul de iubiri nescrise;/ Aºtept piticiidin poveºti s-aparã/ Cine a scris cu sînge pe narcise?” (Mereu...întoarcerea acasã).

Victor Capsamun, Neliniºti, Herþa, 2008, 36 p.Referitor la creaþia acestui locuitor al raionului Reni, Vadim

Bacinschi ni se adreseazã: „Vã îndemn sã citiþi poeziile lui VictorCapsamun. Felul sãu de a spune în versuri este simplu, ca la SatuNou, sincer ºi pãtrunzãtor, tot ca la Satu Nou, spontan, desigur, cala Satu Nou. Fie cã e vorba de natura de la Dunãre, fie cã de viaþa

!"!" 4747Revista românã nr. 4 (54) / 2008

FLASH FLASH ## FLASH FLASH ## FLASH FLASH ##

socialã, sau de sentimente de dragoste.Veþi gãsi imagini de toatã frumuseþea,prin care vorbeºte un suflet de poet de laDunãre”. Iatã ce ne spune poetul, înGenealogie: „M-am nãscut basarabean,/Cu familie turceascã,/ Cu paºaportucrainean,/ Vorbind limba româneascã.//Turc era bunicul meu,/ Bulgãroaicã-o fifost buna,/ Iar pãrinþii mei ºi eu –/ Toþivorbeam limba românã.// Azi, cînd suntºi eu pãrinte,/ Vreau copiii sã-mi vor-beascã/ ªi sã plîngã ºi sã cînte/ Tot înlimba româneascã”.

Acasã, periodic cultural trimestrial, An. I, nr. 3, iulie-sept.,176 p.

Elegant ºi dens acest periodic publi-cat cu sprijinul Consiliului Judeþean Albade cãtre Fundaþia Naþionalã „Satul româ-nesc” (preºedinte Alexandru Brad), dincare extragem un interviu cu Irina Petraº,Ion Bianu – o evocare bio-bibliograficãde Ioan Sãlcudean, fragmentul de piesãde teatru Ora de metafizicã de DumitruRadu Popescu, texte inedite de PetruComarnescu ºi Zoe Dumitrescu-Buºulenga, Filele mele de calendar deIon Dumitrescu (despre Petru Groza,Dimitrie Cuclin ºi mulþi alþii).

Destin românesc (Chiºinãu), revistãde istorie ºi culturã, An. II (XIII), 2007,nr. 3-4 (51-52), 266 p.

Greu de ales dintr-o multitudine destudii ºi articole deosebit de interesante.ªi totuºi: Circulaþia presei româneºti înBasarabia ºi cenzura þaristã. 1858-1868de Maria Danilov, ArhimandritulAndronic Popovici, bibliotecar al mãnã-stirilor Secu ºi Neamþ de Maxim Melinti,„Mioriþa” ca model al lumii de VictoriaFedorenco, un interviu cu pictoriþaEleonora Romanescu.

Caietele ªcolii Doctorale, An. I, 2007, 214 p.Sub bagheta redactorului-ºef Lucian-Valeriu Lefter ºi cu

„binecuvîntarea” profesorului Alexandru-Florin Platon, aceastã publicaþie aFacultãþii de Istorie de la Universitatea„Al.I. Cuza” din Iaºi ne aduce: Autohtoniºi alogeni în Moldova la sfîrºitul secolu-lui al XVI-lea. Imaginea „celuilalt” deIulian Sînzianu, Cutumã ºi lege privindfamilia în Iaºii perioadei regulamentarede Brânduºa Munteanu, Etape ºimomente în apariþia revistei „Viaþaromâneascã” de Bogdan-AlexandruTeodor, sau Reapariþia presei româneºtidupã 23 august 1944 de Mihaela Teodor.

Chronos, revistã de istorie, An. VI, nr. 2(11), 2008, 64 p.Publicaþia editatã de Despãrþãmîntul

ASTRA „Mihail Kogãlniceanu” din Iaºi,avîndu-i ca director pe Areta Moºu ºiredactor-ºef pe Iulian Pruteanu-Isãcescu,se prezintã cu Normele fundamentale aleCasei Regale a României ºi Statutul com-plet al Casei Regale, dar ºi cu Bacãu,reºedinþã episcopalã catolicã. Secolul alXVII-lea de Anton Despinescu, Scurtãprezentare a evoluþiei relaþiilor econom-ice ale Republicii Moldova cu FederaþiaRusã (1991-2003) de Pavel Râºneanu,Consiliul Naþional Român Central, con-ducãtorul miºcãrii naþionale pentru Unire de Doiniþa Cãrãuºu.

Constelaþii ieºene, An. III, nr. 2(10), iunie 2008, 52 p.Sub aceeaºi oblãduire ca revista ante-

rioarã, dar avîndu-l ca redactor-ºef peMircea-Cristian Ghenghea, numãrul dinvarã al periodicului Organizaþiei deTineret ne oferã un interviu cu prof.dr.Gheorghe Palade, preºedintele AsociaþieiIstoricilor din Republica Moldova,Evoluþia relaþiilor româno-ruse laînceputul domniei lui Carol I (1866-1871) de Adrian-Bogdan Ceobanu,Dialogul anabazã-catabazã în „Idiotul”de F.M. Dostoievski – înãlþarea spre„memorie” ºi coborîrea în „mundan” deAndreea-Oana Iftime, La graniþa dintre Sacru ºi Profan: simbolis-tica iniþierii de Anca Voicu.

Astra blãjeanã, An. XII, nr. 2 (47),mai 2008, 52 p.

În acest „Numãr omagial Blaj 1848-2008” al publicaþiei trimestriale aDespãrþãmîntului ASTRA „TimoteiCipariu” descoperim: „Momentulªaguna” în istoria ºcolii româneºti deAlin Albu, Sacrul în poezia lui IoanAlexandru de Maria-Daniela Pãnãzan,Ioan Micu Moldovanu ºi Axente Sever –prietenie de o viaþã de Ana Hinescu.

Dacoromania, nr. 36, Alba Iulia, 2008, 72 p.Selectãm, din aceastã temeinicã

revistã, partea a II-a a studiului„Divorþul” de Ungaria asupritoare, alromânilor din Banat, Transilvania ºi„Partium” de Maria Dogaru, Carei –cetate de þarã româneascã – adevãr ºimistificare de Ioan Corneanu ºi LacrimaTeocan, Istoricul tiparniþei MitropolieiOrtodoxe a Bãlgradului ºi ArhiepiscopiaÞãrii Ardealului de Ioan Strãjan, fãrã atrece peste admirabila reproducere ahãrþii cu noua organizare administrativã aRomâniei din 1938.

!"!" 4848 Revista românã nr. 4 (54) / 2008

!"!" 4949Revista românã nr. 4 (54) / 2008

Mesager bucovinean, An. V, nr. 1-4 (17-20), ian.-dec. 2007,32 p.

Din aceastã „publicaþie trimestrialã pentru bucovinenii de pre-tutindeni” (director George Galan, redactor-ºef ªtefan Hostiuc),extragem interviurile cu ing. Mircea Irimescu, preºedinteleSocietãþii pentru Cultura ºi Literatura Românã în Bucovina ºi cuscriitoarea Lucia Olaru Nenati, Povestea unei invidii (EusebieMandicevschi faþã de Ciprian Porumbescu) de Nina Cionca, IonelFernic ºi Bucovina de Marin Rãdoi.

Familia românã, An. IX, nr. 1 (28), apr. 2008, 94 p.Aflatã sub impactul celor 90 de ani

scurºi de la Unirea Basarabiei cuRomânia, revista ne înfãþiºeazã o largãpaletã de preocupãri, în acelaºi elegantformat ºi prezentare: Participarea pre-oþimii la miºcarea de emancipare naþion-alã din Basarabia de la începutul sec. alXX-lea de Silvia Scutaru, Povestea fami-liei mele de Liudmila Plãmãdealã,Tiparul în pregãtirea unirii din 1918 deConstantin Mãlinaº, Maramureºul ºiBasarabia – elemente de imaginar colec-tiv de Ioana Dragotã, Moþii din Sãtmar ºi

Maramureº de Ioan Bâtea, un grupaj cu Noi episcopi pentruromânii din afara graniþelor, interviu cu Vasile Malaneþchi,Biserica Albã (Ucraina) – capitala culturalã a Maramureºuluiistoric de ªtefan Selek.

Meºterul Manole, An. XIII, 2008,22 p.

Revistã a Colegiului Tehnic„Gheorghe Asachi” din Oneºti, publi-caþia de faþã are un studiu privindPostmodernismul, semnat de redactorul-ºef prof. ªtefan Epure, Note de cãlãtorieinteresante, din Italia ºi Elveþia,provenind din pana unor tinere ºipromiþãtoare condeie: Vasilache Ioana-Alexandra ºi Grozavu Teodor Dragoº.

Vasile I. Schipor, Bucovina istoricã. Studii ºi documente,Cuvînt înainte de D. Vatamaniuc, membru de onoare al AcademieiRomâne, Ed. Academiei Române, Bucureºti, 2007, 642 p.

Reputat cercetãtor la Institutul „Bucovina” al AcademieiRomâne ºi redactor la „Analele Bucovinei” de la Rãdãuþi, Vasile I.Schipor îºi adunã între douã coperþi parte din importantele con-tribuþii privind cultura româneascã din acea parte vitregitã de þarã.Gãsim aici studii privind familii (ªesan, Gherasim, Tomaschek,Cilievici, Totoescu), comunitãþi rãdãuþene (romano-catolicã,

evanghelicã de confesiune „Augsburg”,evreiascã) ºi personalitãþi bucovinene(Eugen Maximovici, Filimon Rusu,Eugen Pohonþu, Rudolf Rybiczka,Gherasim Putneanul º.a.), prezentãri deperiodice, documente, cercetãri privindprobleme generale (Bucovina istoricã,ªtefan cel Mare, calendarelebucovinene).

Liviu Grãsoiu, Voiculesciana, Editura Nouã, Bucureºti,2008,164 p.

Chintesenþã a preocupãrilor voicule-sciene de o viaþã (40 de ani de la primamanifestare în aceastã direcþie), cartea defaþã însumeazã, într-o înºiruire cronolog-icã, pornind din 1970 ºi ajungînd pînãazi, documentare TV, scenarii, interviuri,articole, studii, prefeþe, cu accent pe val-orificarea elementelor inedite ºi pe pre-cizãrile de amãnunt privind viaþa ºi operamarelui creator. Ilustraþii sugestive, debunã calitate, întregesc un demers notabilal lui Liviu Grãsoiu, din care figura luiVasile Voiculescu iese cu mult maiîmplinitã.