MARIN SORESCU

-EXPOZITIE DE PICTURA •

TEATRUL NATIONAL BUCURESTI ' '

29 octombrie 2017

Cuvónt fnainte

Se $fie có Morin Sorescu este, olóturi de Nichito Stónescu, un poet esentiol al neomodernismului roma­

nesc. Se $fie, deosemeneo, có tot lmpreunó - unul prin poemele din In dulcele stil closic, celólolt prin cele $OSe

volume din serio Lo Lilieci, ou pus bozele postmodernismului liric romonesc. Unul - ploie$teonul Nichito Stónescu

- poet zónotic - cum 1$i zice el - reobiliteozó stilurile poetice onterioore, celólolt (Morin Sorescu), ie$ti din Bulze$tii

Olteniei, poet iubit de metofizicó $i de o ironie bucuroosó, demitizeozó metoforo poeticó $i reconstituie, din un­

ghiul lirismului modern, universul lumii tóróne$ti, pornind de lo limboi $i de lo semnele lntelepciunii vechi. O lume core

piere $i, odotó cu ea, dispare un mod de o fi $i un mod de o te situo Tntr-o istorie bezmeticó, 0$0 cum Ti zice un

olt scriitor (Morin Precio), venit din Compio Dunórii. .. Cu toti trei istorio n-o ovut róbdore. Nichito Stónescu s-o stins

lo 50 de oni, Precio lo 5 7 de oni, ior Morin Sorescu s-o gróbit, $i el, só ne póróseoscó Tndotó ce Tmplinise 60 de

oni. Vointo $i jocurile destinului.

Reluond ideeo dinointe (ce se $tie $i ce nu se $tie despre morii creotori), se $tie moi putin, de pildó, có

Nichito canto bine lo pion, oveo ureche muzicoló $i olcótuio, Tn orele lui de rózfót, polindromuri, o formó poeticó

foorte sofisticotó prin core versurile, citite normal, de lo stongo lo dreopto, comunicó cevo $i citite invers, de lo

dreopto lo stongo, Tnseomnó ocelo$i lucru. L-om rugot o dotó só-mi dóruioscó un sonet $i, fóró só ezite preo mult,

1-o compus frumos $i temeinic, In stilul lui oximoronic imprevizibil, cunoscondu-$i bine me$te$ugul, ca strómO$ul Femios,

dar - ca $i ocesto - fiind inspirot de un zeu de sus. Ca só relotivizeze relotiile divine, Nichito zice, moi modest, de

,,un mot de zeu".

Sorescu, comilitonele lui, nu canto, dupó cote $tiu, lo niciun instrument, Tn schimb deseno $i picto ingenios,

dond sentimentul có se copilóre$te. Umblo cu un creion $i un coiet Tn manó $i, oriunde se afio, se opuco só foco

portrete sou só prindó pe hortie imogini din universul copilóriei sale. Mi-o dóruit Tntr-o zi, nu moi $tiu cu ce prilei, un

toblou In core stó, trufo$, un coco$ fugit, s-or pareo, de pe forfuriile $i oolele de lo Horezu. lnfoiot, cu ciocul deschis,

el se pregóte$te, om impresio, só onunte zorii unei dimineti de varó. De coteori mó vizito, Sorescu remarco invoriobil

foptul có tobloul nu-i terminot $i mi-1 cereo Tnopoi só-1 completeze. Bónuitor (bónuitor có, In fopt, voio só-$i retrogó

dorul $i só-$i recupereze, ostfel, coCO$ul), om refuzot de fiecore dotó só i-1 dou. A$O se foce có trufO$ul, frumosul

COCO$ sorescion cu coodó Tnfoiotó In coloore ro$u-ruginie, se afió acolo unde 1-om pus: pe peretele comerei Tn

core scriu oceste ronduri. Alóturi de el este un olt coco$, Tnfuriot $i trufo$, cu oer rózboinic, lmpodobit ca un simbol

al borocului strólucitor. Este opero unui olt pictor din generotio meo, Viorel Mórgineon, un profesionist reputot al

reolismului mogic In picturo postmodernó.

Ponzele lui Sorescu lmi omintesc de picturo noivó o lui Eugéne lonesco. In singurótoteo lui porizionó, oces­

to d in urmó foce desene voit infontile, fóró o tehnicó onumitó, $i inventeozó fontosme moniheistice, specifice

imoginorului infantil: copii core stou ogótoti de cote o creongó, demoni (pictoti, 0$ zice, cu negreoló pe negru,

onimole rótócite Tn cote un copoc etc.) $i, Tn toote, un sentiment intens de puritote $i o dorintó disperotó de joc

al imoginotiei. Sorescu picteozó cóinii sói bucure$teni (pe unul dintre ei, docó Tmi omintesc bine, TI cherna Lulu!), pe

core i-o introdus $i In poemele sale. Picteozó, opoi, coCO$i singulori - $i cum om vózut - dar moi des, om impresio,

deseneozó bótóliile oprige d intre COCO$i. Coco$ul este $i pentru Sorescu, nu moi Incape Tndoioló, emblema Olte­

niei notole. Simbolul spiritului cobilitor, cum Ti zice un olt olteon (Petre Pondreo), convins có, pe urmele lui Broncu$,

va cuceri $i revigoro declinismul ortei europene. Moi modest, Sorescu nu ore, In picturo lui voit noivó, surózótor

ironicó, osemeneo visuri de mórire. Coco$ii lui se multumesc só prefigureze simboluri moi lume$ti, cum ar fi orgoliul

luptótorului neTnfricot sou orgoliul de o fi, oici, pe pómont mesogeri al ornicului cosmic. ,$i cote olte iocuri ole mintii $i

fontosme ole imoginotiei sale fecunde $i imprevizibile. Ce observ, cónd privesc cele oproope cincizeci de toblouri

din expozitio ce tocmoi se pregóte$te este explozio frumoosó $i gravó de inocentó $i inteligentó ofectiune din

oceste desene de o delicioosó stongócie $i din oceste voluri de culori oglomerote, pómontoose. Sorescu T$i

picteozó, cu o irepresibiló bucurie, om impresio, fontosmele, noivitótile copilului din Bulze$ti core ou suprovietuit In el

ponó tórziu. T emele din lo Lilieci sunt reluote, ocum, Tn limboiul culorilor, cu moi putinó ironie $i o moi more delicotete,

outorul voind só dovedeoscó, poote, có universul din aforó (le dehors) nu $i-o epuizot Tnsó energiile $i formele de

frumusete poeticó.

22. oct.2017 Eugen Simion

"l\!111"" .....

·Á.~~ ;_.\. .

·-~-- ~~-~.·

--...,.--·--:::- -1"

·•

1

ar1n

1936 februarie 19 Se na9te la Bulze9ti, judetul Dolj, Marin Sorescu, al cincilea copil al familie . Tatal, $tefan l. Sorescu (n . 1895), taran cu Tnclinatii spre versificatie (s-a pastrat unul din cele 3 caiete de versuri Tn metru popular scrise de el), ,,deschide seria poetilor" Tn familie . Se stinge din viata, Tn 1939, la varsta de 44 de ani. Mama, Nicolita Sorescu (n . 11 mai 1902), fiica notarului Gheorghe lonescu din Bulze9ti , recunoscuta pentru talentul de povestitoare, ramane, la 37 de ani, va.duva cu 6 copii : Nicolae, Marioara, Alexandrina, George, Marin $i Ion.

1943-1947 Urmeaza cursurile $COlii din comuna natala.

1947-1948

1954

1959

1964

1966

Elev Tn clasa 1 de liceu la Liceul ,,Fratii Buzesti" din Craiova. Continua (1948-1950) $Coala Tn Mur'ga9i, comuna apropiata de Bulze9tiul natal. Revine pentru cateva luni la Liceul ,,Fratii Buze9ti, apoi se transfera (1950) la $coala medie militara ,,Dimitrie Cantemir" din Predeal.

Noiembrie. Abandoneaza studiile militare de la Predeal. Student (1955-1960) la Facultatea de Filologie, lstorie $i Pedagogie a Universitatii ,,Alexandru loan Cuza" din la9i, sectia Limba $i literatura rusa. Dupa anul 111 se transfera la sectia Limba $i literatura romana.

Debut publicistic Tn revista Viata studenteasca. Noiembrie 11 . Prima poezie: Contributie la valorificarea lunii , Tn la9ul literar. lulie. Licentiat (1960) al Facultatii de Filologie, lstorie $i Pedagogie cu o lucrare de Diploma consacrata poeziei lui Tudor Arghezi.

Debut editorial cu volumul Singur printre poeti, Editura pentru Literatura, Colectia Luceafarul.

Apare volumul Moartea ceasului. Face prima calatorie importanta Tn str8.inatate cu ocazia bienalei de poezie de la Knokke-le-Zoute. Octombrie, (1967). Calatore9te la Paris, unde TI reTntalne9te pe Mircea Eliade. lnterviul pe care TI ia savantului Tntr-o cafenea de langa Muzeul de Arta Moderna este primul publicat, dupa razboi , Tn Romania

ore se u 1968

1972

1976

1980

1985

1988

1990

1991

1992

1995

(Luceafarul, nr. 33, 17 august 1968, p. 3). Tot atunci TI cunoa9te pe Emil Ciaran.

Are loe premiera piesei lona la Teatrul Mic din Bucure9ti (regia: Andrei $erban; actorul George Constantin Tn rolul titular).

1 se acorda o bursa de studii pentru un an, de catre Academia de Arta din Berlinul de Vest. Octombrie. Primele doua poeme din ciclul La Lilieci - Nea Florea si La Lilieci -apar Tn Romania !iterara (nr. 43) . '

Martie. Publica Tn revista Teatru (nr. 3) prima piesa istorica Raceala. La Editura Scrisul Romanesc, Craiova, apare volumul de versuri Descantoteca. Publica (1977) La Lilieci , Cartea a doua, Editura Cartea Romaneasca. Primeste Premiul Academiei Romane pentru La Lilieci. Apare primul sau roman, Trei dinti din fata, Editura Eminescu.

La Lilieci, Cartea a treia, Editura Cartea Romaneasca. Teatru (Raceala $i A treia teapa), Editura Scrisul Romanesc. (1980-1981 ), stagiunea teatrala Premiera absoluta a piesei Pluta Meduzei, la Teatrul de Stat ,,Valea Jiului " din Petro9ani.

U9or cu pianul pe scari. Volum de cronici !iterare cu o Prefata a autorului , Editura Cartea Romaneasca. Premiul Uniunii Scriitorilor.

La Lilieci. Poeme, Cartea a patra, Editura Scrisul Romanesc, Craiova. 1989 martie 3. Premiera, la Amsterdam, a pieselor lona $i PI uta Meduzei, spectacol prezentat de catre studentii grupului CREA.

lanuarie. Este seos de la revista Ramuri, pecare a condus-o vreme de 12 ani.

Este ales membru corespondent al Academiei Romane. Prime9te, la Viena, Premiul ,,Herder". La vis ion de la taniere (Viziunea viziunii). Postfata si traducere de Jean-Louis Courriol . lmpreuna cu Eugen Slmion, Fanu9 Neagu $i Valeriu Cristea Tntemeiaza seria a doua a revistei Literatorul. Marin Sorescu este redactorul-9ef al nou-Tnfiintatei reviste, functie pecare o va detine vreme de 5 ani, pana la Tncetarea sa din vi ata.

Varul Shakespeare $i alte piese.

Apare La Lilieci, Cartea a cincea, Editura Creuzet, Bucure9ti. mai 5. Bolnav, parase9te functia de ministru al Culturii.

1996 decembrie 8

2002 Marin Sorescu Tnceteaza din viata.

Apare Tn seria ,,Opere fundamentale" primul volum (Poezii) din opera integrala a lui Marin Sorescu, proiectata Tn $apte volume. Ultimul (Traduceri vol. VII) a fost tiparit Tn 2007. Fundatia Nationala pentru $tiinta $i Arta.

Cotologul expozitiei de picturó - Morin Sorescu - T eotrul Notionol Bucure~ti

29 octombrie 2017

T ext: Eugen Simion

Fotogrofii: Alexondru Mórgineon

Concept grofie: T eodor ~tefon

EXPOZITIE DE PICTURA

MARIN SORESCU