ARTEMIS-D1ANA ŞI MITOFOLCLORUL ROM1\NESC

Ideea aceste; lucrări a izvorât din constatarea că atât filologii cât şi istoricii au admis provenienţa numelor divioităţilor româneşti Sânziana şi Zâna din Sancra Diana şi Diana, fără însă a se analiza asemănarea dincolo de nivelul etimologic în însăşi structura acestor divinităţi. Lucrarea de faţă îşi propune să vadă în prelungirea acestei asemănări etimologice o perpetuare a chipului Dianei în universul credinţelor populare româneşti.

În istoriografie. prima semnalare a acestei corespondenţe etimologice îi aparţine lui Dimitrie Cantemir care. în Descriplio Moldal'iae, vorbind de superstiţiile moldovenilor, aminteşte şi zâna,

precizând : "cuvânt pe cane l-ai bănui că provine din numele Dianei" I Ideea a fost mai clar conturată de Sex tiI Puşcariu. EI indică Sânziana ca fiind Sancta Diana, Zâna fiind Diana iar tennenul "zanatic" ca fiind

un peiorativ creştin la adresa păgânilor adoratori aÎ Dianei, din dianaticlIs ajungându-se la "zanatic"2. Această te7.:' li fost acceptată de majoritatea cercetătorilor'.

investigaţia pe care o propun necesită câteva precizări preliminare. Nu voi face o analiză încadrată strict întne Diana �i Sânziana . Se poate sesiza un paralelism între cele două divinităţi şi între grupurile de fecioare ce le însotesc, Nimfe respectiv Tele. Spre deosebire însă de Diana care apare clar separată de însotitoarele sale, cu o personalitate mult mai puternică decât a Nimfelor, Sânziana-Cosânzeana trebuie neapărat văzută în interioml grupului Ziine1orIJelelor. Ea este stăpfll1a lor dar aparţine organic acestui grup, mai Illult chiar, ponderea Ielelor În folclorul nostru este mult mai mare decât a Sânzienei văzută singular. În consecinţă, voi unnări perpetuarea imaginii Dianei în folclorul românesc, studiind-o pe Sânziana­Cosânzeana dar facând referiri şi la grupul Zânelor. în plus, pomesc de constatarea că Zânele/Ielele reprezintă corespondentele Ximfelor, idee pe care am Încercat s-o demonstrez într-un studiu anterior.

Cultul Di:mei În Dacia romană este b1l1c reprezentat, din punctul de vedere al monumentdor epigraficc şi sculpturale ocupând locul doi între Dii COI1Selltes, după lupiter'. Diana romană reprezintă simbioza 7.eiţei italice arhaice cu Artemis a grecilor, după fuziunea celor două divinităţi fiind foarte greu de distins profilul individual al fiecăreia. Artemis-Diana eqc sora lui Apollo, fiica lui Zeus şi Leto, apărând în>ă şi ca fiică a Demetrei sau a lui Dionysos şi a Isidei'. Este zeita fecioară a vânătorii şi a naturii sălbatice,

fără a-i lipsi Însă alribuţiunile materne şi legăturile cu simbolistica f�rtilităţiib. Ea este stăpâna Nimfelor împreună cu care c·olinda pădurile şi munţii, vânează şi dansează. Imaginea ei se suprapune peste cea a Lunii, fiint..l adorată ca divinitate selenară?

Ileana Cosânzeana este () figură centraJă a mitologiei româneşti. Apare în numeroase specii literare (balade, basme, colinzi, descântece), având în diversele variante nume felurite. Cele mai frecvente sunt Ileana Sânziana şi Ileana Cosânzeana ori simplu Sânziall:.t. Cosânzcana. Alături de acestea mai înâlnim

-._-------

,

;

"

D. Cantemir. J)".I'crip'io Moldal'iae, Bucureşti. 1973, III. 1. p.341.J43.

S. Puşcariu, !;·I.'>/I/o!o!!isches Worterbuch da 11111umiscJml 5j,,·{/che. 1. l.meil1isdlCs E!cmefll, Hciuclherg, 1905, nr, 1928, apuu ,VI. B�rblllcscu. JWf'lferen(e spirituah� În Dacia roman;}, Cluj-Napoc:l, 1984, p.214�216.

V. Pârvan, COJlll"ih/4 (ii el'i.r;/"qfice la istoria cn\�ir!ismlflui daeoromoll. Btll':llr\�li. 1 fJ I I . p.120� 1 23: M. EI iauc, De la Zalnwxi.1 It: Genghis Hc.U!, Rucureşti, 1980, p.79-80; M. Bărbulcscu, OI'. ciI.; \" Kcrnbach, Oiefronar de mitologie gmerală, Bucureşti, 11)8'>, s.\'.lâne.

:\'1. Bărbulesctl. Culfde greco-ro"wne in {lml'inciC/ Dacia. (Diss. CIlIj·;\ap\\t::l. 1985). p.60.

DA, 11.1. p.DO-157. �.v. Diww (P. Paris).

w. Ono, Zdi Greciei, Bucureşti, 1995, p.88-96.

M. EliaJc, ISloria credinJelor şi ideilor religioase, BUl"lHe:;ili. 1992. p.275-2i6: DA. foc. cit.

66 l. GHINESCU

Codreana Sânziana', Ileana Costântena", lana Sâmziana''', Ileana Brăileana", Ileana Rujulcana", [Ieana CosânzeanalJ, I1ia"a din Ardeal, lIiana Nandrului. Ziana". I1iana Sandrului';. Frumoasa Lumii. Mândr" Lumii. Zâna Dobrozina. Crăiasa Zânelor'b Rozuna Doamna f1oril/,)- . Muşala Loc'1'ui . Irodiada, lrodiasa''J, Chira Chiralina·�o.

Este Sora Soarelui. Stăpâna lelclor. fiica lui AJexandm Macedon sau a lui Sandru lmpărat, mai rar il lui Rusalin împărat ori a MumeI P,ldurii. Ca şi Diana este stăpâna munţilor sălbatici. a pădurii şi a fiarelor, zană fecioară având însă şi calităţi materne şi fertilizatoare21•

Cosanz.eana nu este o copie absolut perfecta a Dianei. existând mai multe aspecte care nu apal1in ambelor divinităţi. dar prim:ipaicie ior trăsături" de carac kr", structuriie interne ale divinităţi i St) dovedesc a fi acclea-.;i. •

Ambele sun! divinităţi ale naturii sălbatice, săliişluind departe de aşezările oamenilor. Eschil o

numeşte pc Artemis "Doamna �1untilor Sălbatici"l1, În timp ce Sânzâiana e Crăiasa Cadrului, avându-şi sălaşul de cele mai multe ori pe un munte înalr. pe un munte de sticlă sali cleşta�:;.

Artemis-Dialla iubeşte apele limpezi, iar izvoarele termale îşi revarsă binefacerile prin forţa ei'''­În pădurea de la Nemi se afla lacul Dianei numit şi "oglinda Dianei"". Pausanias spune că în Arcadia e

confundată cu Eurynome (fiica lui Okeanos), jumătate femeie, jumatate peşte, element de care putem apropia transformarea lIeneÎ Consânzeana în mrcană, :-'ClU el ib erarea zânei din pântecele unui peştele!. COS3nzeana e legatil şi de izvoare, [Juri. fântăni. În preajma cărora apare adeseori. Uneori �a se aratel muritorilor ridicându .. se din undele unui lac:'7. Legătura cu elementul acvatic izvoră�te din caracterul

:\ L Şiiineanu. Uasmele române În cUlllpara(illl/e CII leKC!lde/e (1I!Iichi.I:i{ii clas/('(' şi În ft'Ratw'(] CII basmele iJO!w(Jrelor

ÎIIV�'CllliJl(' şi ale tll!I//'{I1' ţ)opourt/(Jr /"o!n(mice. BucLJn:�!Î, 1980, p.l�6 , T. Fr,Încu. G. Candrt::.t, R(lmânii din MI/II/ii /i.j)lls(:lIi. BUi.:urCşLi. 1 s:-:�. p.25S .. 272, }Il C Bniiloiu. E. COtn!şcl. T. GăluşC;1 Cm;;m�riu. Fu/dor din OohrrJ.I!./'o. BI,Kllfl:::�li. f973. p.207-?lJ2. il L Ş.'iin�anli. h-ll'h-, JJânsele. V(Î11ÎV{1Si'lI', Fl'llmoasrJ('. SVllnlllldc'. i'.<lliil'.l{/'{"II' . • 'vlilosth·i:'h'. ?âlldt', i!l Studii d(' mi/ologlt'

cOli/jlara/ii. Hllcun.'ş!i, :8�6. p.l.:!. 1:'. O. Birlca . . 1-1 ic.i ell/:idopt'die a pot'('ŞIi!ol' I'Omc1Ill'Ş1i, Hucurcşi i. 1976. $. \. lIeollCl Cosâfl::eana.

1-' G. DL:Ill. Tcouorcs.;u. }ll)f'sii pOf'lIlare /'m1UÎlle. l3ucurC,;>IÎ. p. -J.fll. ,1 A.:'\,1. \1<lricnc .... cu. PO('=;; {/OI'/4/are dl/1 Tml/silvallia, Bu,·unşi. ! ()7!. )'.! .�-2!. 90-94, 415-429. 551-552 . .:-i5R-551). !� C. Briiiloiu. O/I.t'lt.

16 O. tElr],:,I, Vp.cll.

ii G. CU1:'\Ili1.. Ro::ww J)oamna.f!ori/o/'. Timişoura, 1974. p.1-2 1 . ! � T. Cupidan, A!(I/1!â"ii. Dio./eew/ aromâll, silIdill liIlK\'istic, BueurL')Ii. i �12. p.512: P. Pap�hagi. Ba.\'/II� arofllâne şi �/o.Hlr.

HUl:Un:\i!l. 190�. p.5!. 122 .

. , .;.. R. V ukilT\l�:O-I'U. Mi/r'/ogi(, rom/uuI. Rucu r::�ti 1985. p. :N9-4 30; V. B;1ll1 ră. ('/ifWra J{/irll1w! .11't)II.'(/Uf'O.\"C :i. Bucun:ş i. 1 \)92.

1", t 01 p. 1.1- 'l _ . \ • . . . t . ')""/5 '-6 :'1. LI\�k.L'. O/I.CU., p . .... -_I .

" • ,J ."j. UmSll�wnu. Vl'chi etil"p/'(; ,;.; Irad/fii JHljllllnre n"/lI!iIl(')�i. 8\lUlrL:�11. 1975, p,89-9i1; i. Pop R.:tcganllL POVl'ŞlÎ al'd(Jh'lIt'�i

Cii: 1'\'1' din gul'll !'OjJol'/tilIi, R r:1S\)\, 1913. J L p.4 ! -:î::. ,. T. FI:loL'I\ G. OtnJrcd. OţJ.cii.

Artemis-Diana şi mitololclorul românesc 67

ferlilizator al acestor divinităţi şi din caracterul lor selcm:r, hma la rândul ei aflându-se În legătură cu ek:mentul Ulned �i ci...:lutilc fei1ilităţi naturii . Cea cei lipseşte Cos;}nzcnei ca toţi termeni comparaţiei să fie l�,g:.dl este legatura cu apele tcnnale (asta prohabil pentru cii in general în folclorul nostru aceste ape nu ar"r).

O alt{t trăsălUră comună e ipostaza de pofnia rlUfrfJlL E.le stăpâne.s.c pădurea şi fauna care o

popuJează. Din nou imaginea Cosfullcnci nu se supmpur:c perfect, căci spre dC0�cbire de Diana Venatrix,

C,)�:1nzenei îi lipseşte atitudinea de divinitate il vânătotii. Ea apare În legătură cu v[lI1ătoarca doar când pedepseşte pe iiu! de împiirat carc-i ucidea allimalele.

Ambde divinităţi sunt �e!ena:-e. Diana este sora lui ,.a.pa!!n iar Cas[mlt:ana e Sora Soareh.li. De�i distinctă de Luna, DÎana apare stnlns legată de astrui norIÎI. În inscripţÎa sîn(.;r�lbta de la Apullllll, alaturi de divinitatea masculină Serapis-Iupiter-So/ avt;!m divinitatea feminină Isis-L!/1la-Dimlll"!.8. Epitetul [.ueijera e specifIc şi Lunii şi Dianei"'; Artemis e numită �i "zeiţa care colindă noaptea"; aparc înfăţişată cu făclii în mftini. avânt! epitetul Phosphoros (pUl1ă!.Oarea de lllmini)·�(l. Ileana Cosân7.eana este "fata cerului", atlându-se in permanentă legătură Cll fratele el, Soarele . Pcţitâ de multe ori de acesta, e transformată de Dumnezeu - pentJu evitarea incc�tului - în lună·l i . Mihai Coman consideră că Sora

" Soarelui şi Luna sunt personaje diferite, care Însă se intcrferează-'�.

, fntr-o h .. �gendă din Muscel se povcstc�te da Luna cra foane fT1llT1oasă, dur Dumnezeu a mânjit-o

Cl: lină pentru ca Soarele. fratele ei, să n-o iubească. La fel, o l�gcndă grc.�ească relateaz,i mânjirea

Arlcmidei. ca Alphl'!U să II-O recunoască·" . Di;'lOa şi Sftnziana �unt şi divinităţi ale fertilit:tţii, ale bel�lIgullli. Diana face s�l germ ine/.l!

pământuL dând roade bune şi frumoase, ea dă finalitate hogată muncilor agricole. Aspectul ei selenar o leagă de g�rmillatia plante-lor, de proerearea animalelor �i oamenilor"·'·!. Cosilnzcana este cea cafe "înverzeşle ţarinile şi Înfioare cftmpurilc·i'i . Este stăp,'in:l florilor şi arc în puterea ei virtuţile plantelor medicinale. Etnobotanic:a ne furnizeaz[l în acest CdZ Lin il'.\pect inlcresant. Pelinul, pl<.i.IlIJ medicina!.::!., utilizat t:d având �alităti apolropt1ice. fere�te oamenii d� lele, S�nziene şi alre duhuri, se nume�te /\rtemisiu I·u/garis. iar peliniţa. folosită în acde�i scopuri . Arremijir; ah.��\:l/.llllflll. Numele plantci indică o asemanare o.,!\ idenla ClI Artciliî�" .. �('.

Amândouă sunt legate de viaţa animalelor �i de înmulţirea lor. Pal1iclIiar apar ca zeiţe ale vacilor. TilUS Livius. În Ab Urhe eondita . o prezinul pc Diana italie:"i. av.:Înd drept animal sacru o vacă. Cosânzeallu c·�le stăpâna "vacilor fmmoase �i Iăptoase" , iar ielelc, însoţitoarele ci, sunt legnte de credinţele funului

m;\ncÎ ... 'aeilor. a furt..ului de lapte:". Dianei i S� aduc ofram.le şi e invocată ca prot("«..:loare a câmpuriioL Obicl�iul DrăgJicelor, precum

.�i jocul călaşariloL strâns legate. de Cosânzeana. prezintă elemente cit" rituri agrare solicitatoare de !�'nihtatc·;�.

------" , '·IL ���, , . 1;/1.

· ,

· .

"

. -

· .

· .

\'1. Coman. S,HrI S,UIn'ill/. BUL:�lrc.�!i, P)XJ. p.7-\10.

-:;11. F. CiauşÎ<::.nil. Supa.HÎ{lUe i)l)pol"/;!ui român. Bllcurc�: i. 19\:t.. r .'){).

j)"'\, for. cii .

u. Bârlc,l, O/I.Cil .. Il. 2U[�2OJ. . ,

. \. Fochi. DUlill;;>I· eresl//"i popii/arI' de la .yj"/ir:;itul )·et·I.J/(I!//i (.Ii XI;: 1('0, Bucurc�ti. 1976, s.v. lelr:�it;: A. Raliu. Românii de iCI est dl.' Bit,!:. B'ICur·C�li. I�J�)·..\. p.70-16�(

;). CantcrnÎ r. d{'. cn.: O. Hl.Î! k:l. F.\"l"!{ d('."p/(' dmuII!l"J/w!or ,.rit:.·,; '·t'Se. 8 ueu rc�ti. 1 ')!S 2. p.4 1 -5:;.

68 1. GHINESCU

o serie de practici şi credinţe ale helşugului sunt legate de lună, astru care în momentul în care apare personalizat, este Ileana Cosânzeana. Când lu"a se află în cre.ştere se plantează sau se tund pomii, se tund oile, se pun ouăle suh cloşcă, se hat banii din pungă ca să fie toată luna.l9

Artemis-Diana este "stăpâna femeilor", forţa ci cxtinzându-se asupra întregului domeniu al acestora40 În lumea satului românesc lelele îndeplinesc acelaşi rol. iar Cosânzeana este divinitatea consacrată a fetelor" . Deşi zeiţe fecioare, ambele patronează naşterea şi căsătoria. Acest aspect contradictoriu, coexistenţa virginităţii şi matemităţii, le este specillc amândoura. în special în basme,

Cosănze"na se abate de la regulă, căsătorindu-se cu eroul care trece de multiplele încercări. Acest element pare să aparţină unei evoluţii mai târzi care il '1ltt�rat caracteml initj�1 ,JI divinitătii, fapt oem onstrat şi de precizările basmelor, că În cazul căsătoriei ea îşi pierde puterea supranaturală, începe să îmbătrânească şi împărăţia ei dispare". În general creatiile folclorice o prezintă ca fiind fecioară de excepţie , peţită dar niciodată dobândită. simbol al purilătii şi neÎntinării. Din acest punct de vedere, caracteristic îi este

caliFicativul :"e fecioară nu nevastă"JJ. Artemis-Diana este zeiţă a naşterii. Artemis e. numită Locheia Ca naşterilor"), Ilila ("a durerilor

facerii"), invocată: "tu care ajuţi În durerile facerii fard sii le cunoşti tu Însăţi". Apare în ipostaza de doică, prietenă a copiilor, implicată În educatia lor"'. Cosănzeana nu e nominalizată expres în textele legate de naştere. lelele apar însă fecvent şi sunt comaminate cu Ursitoarele. Faptul că Sânziana nu apare în textele populare ale naştelii în timp ce însoţitoarele ei apar. nu duce neapărat la concluzia că trehuie să o exciudcm din acest context. Numele ei apare În cânteeele de leagăn. în credinţele legate de somnul copiilor şi în lextele menite să-i apere pe aceştia de duhuri rele'''. O posihilă asemănare putem Întrezări şi Între dansuri le războinice organizate de efehi În cinstea ArtemidciM; şi căluşarii - ceată juvenilă de ini\iere a cărei principală specialitate e dansul (pe care-I numim răzhoinic) - ei fiind patronaţi de Trodeasa. deci de Sânziana-Cosânzeana47.

, Jocul căluşatilor furnizează şi alte aspt,cte interesante. In unele localităţi din Oltenia în ceată sunt

admise şi fete, una din ele - vătăşiţa - fiind înarmată·", ceea ce ne face să ne gândim la dansul Drăgaiceior (Ieiel, care mimează la un moment dat un cluei. Interpretarea lui Ovidiu Bârlea, care vede În acest duel o rămăşiţă a luptei dintre Rex Nelilorens;, şi {'ontracandidaţii săi ", pare cam îndrăzneaţă. Prezenţa vătăşiţei În ceala căluşatilor, lupta DrăgaiceJor. sunt elemente care, legate fiind de Sânzian". () apropie din nou de Diana.

Alte trăsături comune sunt muzica şi coregrafia. Ancmis iubeşle dansul şi muzica. Apare uneori ClI lira, ca �i fmtelc ei Apollo, iar referitor la virtu{iile ei coregraficc e de semnalat zicala "unde n-a dansat Artemis?"'o Sânziana şi alaiul ei sunt de asemenea specialiste În cânt şi dans. Dansează în văzduh sau

" Gh.F. Ciauşianu. 0l'.cir., p.91.

IU W, Otto . op.cÎt" p.94.

" �1. COITl;Jn, o/J.cit., p.29. '! :

I. Pup RctcpnuL op.cit.

,. '.' Ibidem. -'4 W. Otto, op. ciI., p.94.

c.!5 A. Fochi, op.â!.; A. GOfovci, FolclcJI' şi r"lc/ori.\·tt'ciJ, Chişinău. 1900. p.:272. -1(. "rV. Otto, op.cit. 17 O. Rârle:!, E.'it'u ... , p.41-5) .

.IX E. Pctruliu, F0!7IIc de orgalii7.ar� a rillerewJui. Ciil!�riÎ. În AnllfAnti ;l,,1tt:l'ului H!!wgmfic!ll Trrll1.\ikalliri. VIII. 1976. p.263-::n ...

" O. Bî.rh:a. Fa/dum: :'omiil1esc, 1. Bucureşti. 1�81. p.40G-40R.

50 :\1. Eliade. Ol,.cil.: DA. loc. cir.

Artemis-Diana şi mitefelclerul românesc 69

aco.le unde peposesc pe pământ, cântă "măieslru", folosind şi unele instrumente muzicale". Şi icenografic cele două divinităţi seamănă. Sunt zeiţe tinere şi frumoase,înfăţişate mereu în natura

silvestră, frecvent încenjurate de animale. Mai rar apar îmbrăcate In zalc". Sânziana nu apare însă punând •

arme, basmele nu ne-o. înfăţişează celindând pădurile cu arcul şi tolba În spate ca şi Diana. In descântccc

în:-;ă, cei loviţi de lele sunt de multe ori "săgetaţi" de acestca53, iar Într-un basm Gruia lui Novac este ucis de Zâna Pădurii. fiind "săgetat" de aceasta'"

Epitete1c Dianei se regăsesc paI'\ialln numirile acordate Sânzienei sau felelor de către creaţiile folclorice.

P Il ' d I tU lOr - ' . " "D " "S - "' '' S entru Hcgma corespon entu ar putea 1 ,-,rala�;a. .L oamna , ' tapana ,pentru ancta apare

"Sfânta" şi "Stintele", pentru Bona: "Buna" şi "Bunele", pentru Potenrissim(l,' "Putemicele"". Epitetul Me/ijica",singular deecamdatâ a fost asociat cu Nimfele Me!lissa" şi epitetul Mellissaios

pentru Zeus�7. În plus, l-am putea asocia şi cu epitetul Examinatrix de la examina -are verb al cărui sens

primar era "a roi", "a forma reiuri de albine"". în folclorul românesc apar 7.âne ale albinelor. apar albine care îl ajuta p" eroul ce o caută pe Ileana Cesanzeana şi există de asemenea credinţa că la lună plină, luna [jind Cosânzeana, se receltează mai multă miere". Probabil că şi numirea de "Dulcile" sau "Dulţile" datâ 1elelor"', se atlă în legătură cu aceeaşi idee.

in concluzie, s-ar putea spune că persistenţa etimologică a Dianei sub forma vecabulcler Zâna şi Sânziana, fenomen prezent şi În celdalte limbi romanice". poate fi cu certitudine dublată de o. persistenţă de erdin mitologic .

IRINA GHlJ'\iESCU Universitatea "Babeş-Balyai"

Cluj-Napaca

ARTHEMlS-DIANA ET LE MYTHOFOLKLORE ROUMAIN

. -RESUME

CeHe cprcuvc continue line rcchcrcht: antcricur !'iur le lhcme de la perpetuat ion de rirnage des Nymphae

g:rr,,:co-romancs dans le folklorc roumain .

. '1 V. Kernhi.1Ch, oP,CÎ1., S.\'. leIt>: A. Fochi, op.dt . . . ",v. /{J!c s.: \tI. Rărbulescl\, Cultele ... , p.58: T. Pamtile. MilO/ogie c:ompamr/i. Bucureşti, 1916. p.401: V, Kcrhach, op.cit.

5\ S.F. Marian. V,.,iji, farmecI' şi desfacai. În Allalele Academiei Române. Memoriile sectiunii film-are. Scria Il. X V. Bucure�ti. 1893. p.I02-172.

;, A.M. M;lrknescu, op.rit . . p.282-296.

'. , M. Bi'irbukscu. Cu/tele ... , p.S5; D. Isac. Praefecti Alw: SililU!lIt;', in "'i.>/tel1/C'ri5 Napocen.\·is. II. 1992, p.15l-l 58: M. Macrca. OouA il/scrippi rrJl1Illlle i"etÎÎ/{!. in A/Se. 1. 1. 1928-1932. p.11 O-Il\; t\. Focbi, ol'.cir.. !'.V. feTele_ s. v. Cât' Sfillfl': L. Şăincanu. Idele . ... p. !4-20.

5(, 2 • CJL, 1002; N. Gostar, Cu/rele Wlfohtollt! În Daâ(l rollumii. 1"n AIIA, Iaşi,lI. 1965, p,241- 4.> .

. � '1 W. Drexler, L(').Mylh . . II. 2. p.2637: W. LJrcxler, L.Wc!ligcr, Lcc'vlyrh .. IL 2. p.2642 apuc! /,;, Gostar, op.cit.

'" ." D. 'sac, op.cit. ,,' �h F C· · .

')' LI . . la.Jşl(\!ll!, (!1'.C/l.. p. _ .

(1'\ III i\. Gorov.-::i. (lp.ei! . • p.165; L. Şăineanu, (' ee . .. , p.14--20.

':'i S. Puşcariu. ap.cic A. Waldc. I.R. Hoffm<ln, Lareinisches ElYlI/ologiw:lu:s H'drtabllch, :Jpud .\1. B"irbulcscll, ln/aJerenle ... . p.214-216.

70 L GHINESCU

La cOfTespondancc clymoiogîquc entre Sancla Diana .. �L Sânziana a ele signalcc des le. XVIII�e siecle el puis

clic a clc rcprisc plu�il'urS rois. Ccuc cprcuvc-ci cssayc a ucmontfcr qu'il ya unc correspondance mythologique- cntrc­ce:> divinites.

En analisanl la mythologic anlique el le materÎcl archeologique el le. folklore roumain, j'aj observe unc

r,.;ssr;;mblam;c evidente entrc Diana CI SânzÎana. Il y a une cOITcspondancc serrc du poÎlll de vuc iconographiquc,

ctymelogiquc. el du poinl de VUI.! dc� cpithclCS CI dc !'>cs c�lra�lcrist;4uCS amos:. La mcthode- de travail quc j'ai cmployc est unc mcthllde comparalivc ci strucluralÎsLc, cn melllC tcmps. cI

c'cst G. Charachidzc qui mc l'a inspire el il la nOllllTIC la Illclhooe c(lnirJstivc.