revista fortelor aeriene romane nr. 3/2009

www.roaf.ro/ro/cersenin

Revista For]elor Aeriene Rom#neRevista For]elor Aeriene Rom#neNr. 3 (104) 2009Nr. 3 (104) 2009

20 iulieZiua Avia]iei Române[i a For]elor Aeriene

20 iulieZiua Avia]iei Române[i a For]elor Aeriene

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 4792/2009

Responsabilitatea privindtehnoredactarea

[i corectura revine \n totalitateredac]iei revistei

{oseaua Fabrica de Glucoz`nr.2-4, sector 2, Bucure[tiTelefon: 021/232.63.27;

021232.21.83 int . 104,110E-m@il: cer sen in@ roaf. r o

ISSN 1582-6317. B 916.09;C 3146.18

PER ASPERAAD ASTRA!

Redac]ia

Secretar de redac]ie:c`pitan MIRCEA BARAC;

[email protected] SORIN S~FTOIU;

e-mail: [email protected]

DORINA-{EILA DUMITRESCU;e-mail: seila.dorina.dumitrescugmail.com

Tehnoredactare:LUCIAN TEODORESCU;


Fotoreporter:ADRIAN SULT~NOIU


COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :Este autorizat` orice

reproducere, cu condi]iaspecific`rii sursei.

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

Pre[edinte

Membri


colonel conf. univ. dr. Silviu POPESCU


general de flotil` aerian`VIRGIL RISTEA

Redactori:

Redactor-[ef:c`pitan-comandor {TEFAN POPA;


FOTFOTFOTFOTFOTOREPOROREPOROREPOROREPOROREPORTTTTTAJAJAJAJAJ – pag. 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5

AGEND~ AGEND~ AGEND~ AGEND~ AGEND~ – pag. 6-1 6-1 6-1 6-1 6-11, 18-191, 18-191, 18-191, 18-191, 18-19

|NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT – pag. 12-13 12-13 12-13 12-13 12-13

ANIVERSARE ANIVERSARE ANIVERSARE ANIVERSARE ANIVERSARE – pag. 14 14 14 14 14

CAMARAZII NO{TRI CAMARAZII NO{TRI CAMARAZII NO{TRI CAMARAZII NO{TRI CAMARAZII NO{TRI – pag. 15 15 15 15 15

SOCIO-CULSOCIO-CULSOCIO-CULSOCIO-CULSOCIO-CULTURALTURALTURALTURALTURAL – pag. 16-17 16-17 16-17 16-17 16-17

STSTSTSTSTANDARD NAANDARD NAANDARD NAANDARD NAANDARD NATTTTTO O O O O – pag. 20-23 20-23 20-23 20-23 20-23

ISTISTISTISTISTORIAORIAORIAORIAORIA AAAAAVIA}IEI ROM@NE VIA}IEI ROM@NE VIA}IEI ROM@NE VIA}IEI ROM@NE VIA}IEI ROM@NE – pag. 22-27 22-27 22-27 22-27 22-27

FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE FOR}ELE AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME AERIENE |N LUME –

pag. 28-29 28-29 28-29 28-29 28-29

EXERCI}II NAEXERCI}II NAEXERCI}II NAEXERCI}II NAEXERCI}II NATTTTTO O O O O – pag. 30-31 30-31 30-31 30-31 30-31

MEDICINAMEDICINAMEDICINAMEDICINAMEDICINA AERONAUTIC~ AERONAUTIC~ AERONAUTIC~ AERONAUTIC~ AERONAUTIC~ – pag. 32 32 32 32 32

SERVICIUL DE LUPT~ SERVICIUL DE LUPT~ SERVICIUL DE LUPT~ SERVICIUL DE LUPT~ SERVICIUL DE LUPT~ – pag. 33-35 33-35 33-35 33-35 33-35

RADIOGRAFII PROFESIONALERADIOGRAFII PROFESIONALERADIOGRAFII PROFESIONALERADIOGRAFII PROFESIONALERADIOGRAFII PROFESIONALE –

pag. 36-37 36-37 36-37 36-37 36-37

PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE – pag. 38-39 38-39 38-39 38-39 38-39

REPORREPORREPORREPORREPORTTTTTAJ AJ AJ AJ AJ – pag. 40-41 40-41 40-41 40-41 40-41

INSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IE – pag. 42-45 42-45 42-45 42-45 42-45

OAMENI {I FOAMENI {I FOAMENI {I FOAMENI {I FOAMENI {I FAPTEAPTEAPTEAPTEAPTE – pag. 46-47 46-47 46-47 46-47 46-47

REPERE ISTORICEREPERE ISTORICEREPERE ISTORICEREPERE ISTORICEREPERE ISTORICE – pag. 48-49 48-49 48-49 48-49 48-49

SUMARSUMARSUMARSUMARSUMAR

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]ieitexte [i fotografii care se \ncadreaz`\n tematica revistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]i-nutul articolelor apar]ine \n exclusi-vitate autorilor, conform art. 206 CP.

Revist` editat` de Statul Majoral For]elor Aeriene

comandor dr. Alexandru-Petru G~LU{C~

Coperta I – Onor la Monumentul EroilorAerului. Foto: Adrian SULT~NOIUCoperta IV – Sublocotenent SimonaMaierean – prima femeie pilot de super-sonic din Rom#nia.Foto: Petric` MIHALACHE


Procesare texte:LEANA TUDORAN;


3CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE CU

PRILEJUL S~RB~TORIRIIZILEI AVIA}IEI ROMÂNE

{I A FOR}ELOR AERIENE

Seriozitate – Munc` – For]` - Ac]iune20 iulie – zi de mare însemn`tate pentru tradi]ia

militar`, patriotic` [i spiritual` a For]elor AerieneRomâne [i cea a aeronauticii na]ionale – reprezint`,în con[tiin]a celor care slujesc cu credin]` [idevotament aripile patriei, un reper de suflet, pentrufaptul c`, în aceast` zi s`rb`torim, o dat` cu prazniculSfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul [iocrotitorul temerarilor zborului, Ziua Avia]iei Române[i a For]elor Aeriene.

În aceste momente de înalt` trìre s`rb`toreasc`[i spiritual`, întregul personal al For]elor Aeriene,solidar cum a fost întotdeauna, î[i îndreapt` gândurile[i sentimentele de mul]umire [i recuno[tin]` spreilu[trii înainta[i – Vuia, Vlaicu, Coand`, Oberth,Bungescu, spre to]i aceia care, f`r` a-[i precupe]isângele [i via]a, s-au jertfit pentru ]ar`, pentru gloriaaeronauticii na]ionale [i mondiale.

Mo[tenitori [i, totodat` continuatori ai unorfrumoase tradi]ii, to]i cei care ast`zi fac parte dinminunata familie a For]elor Aeriene Române – aviatori,artileri[ti [i racheti[ti sol-aer, radiolocatori[ti, geni[ti[i transmisioni[ti – sunt anima]i de acela[i profesio-nalism irepro[abil ob]inut prin munc` asidu`,tenacitate, creativitate [i responsabilitate sporit` întot ceea ce întreprind [i, nu în ultimul rând, î[i ono-reaz` cu cinste încrederea pe care le-o acord`partenerii din Alian]a Nord-Atlantic`.

For]ele Aeriene Române, structur` militar` avânddrept obiectiv sus]inerea intereselor majore aleRomâniei, se prezint` la acest ceas aniversar cuperforman]e notabile în procesul instruirii [i alinteroperabilit`]ii [i cu rezultate de excep]ie laexerci]iile na]ionale [i multina]ionale, precum [i înmisiunile interne [i externe executate în comun cucategorii de for]e similare din NATO.

Misiunile de transport aerian în folosul contin-gentelor na]ionale dislocate în teatrele de opera]ii dinIrak [i Afganistan, contribu]ia adus` procesului deinstaurare a p`cii \n Bosnia-Her]egovina de personalapar]in#nd categoriei noastre de for]e prin executareaopera]iei ALTHEA, condus` de EUFOR, succesulmisiunii de Poli]ie Aerian` în spa]iul }`rilor Baltice(Lituania, Estonia [i Letonia), sub comand` NATO,

conducerea Aeroportului Kabul din Afganistan de uncontingent al For]elor Aeriene Rom#ne sub comandòpera]ional` NATO, \n cadrul ISAF (For]a de Securitate[i Asisten]` Interna]ional`), precum [i aprecierilecomandan]ilor for]elor multina]ionale privindprofesionalismul aviatorilor militari români, atest`rigoarea, seriozitatea [i competen]a instruiriidumneavoastr`.

Contribu]ia For]elor Aeriene Române la sporireaprestigiului Armatei [i României în lume, prinparticiparea la misiuni sub egida NATO [i UE,reprezint` o dovad` incontestabil` a rolului importantpe care îl avem în îndeplinirea sarcinilor asumate deRomânia în cadrul misiunilor ce îi revin în calitate demembru al Alian]ei Nord-Atlantice. Acest lucru ono-reaz`, îns` oblig` [i, totodat`, pretinde eforturi deose-bite din partea noastr`, a tuturor, pentru a fi [i a r`mâneîntotdeauna la în`l]ime. Prin loialitatea dumneavoastr`fa]` de categoria de for]e armate, din care cu cinste [ionoare face]i parte, prin devotamentul [i spiritul desacrificiu manifestate în toate situa]iile, prin noble]ea[i generozitatea dovedite în ajutorarea semenilor însitua]ii de calamit`]i, prin abnega]ia cu care sluji]iinteresele României, v-a]i atras, binemeritat, respectul,pre]uirea [i încrederea cet`]enilor.

În aceast` zi de mare [i frumoas` s`rb`toare vàdresez cele mai sincere felicit`ri [i ur`ri de bine,prosperitate [i succese depline în nobila misiuneîncredin]at` de Patrie.

Bunul Dumnezeu [i Sfântul Mare Prooroc IlieTesviteanul s` v` binecuvânteze [i s` v` ocroteasc`!

La mul]i ani [i CER SENIN!

6 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

PROGRAMUL ACTIVIT~}ILORcare se vor desf`[ura cu ocazia

Zilei Avia]iei [i a For]elor Aeriene

ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE

17.07.2009, orele 10–14 – Ziua Por]ilorDeschise:

– Apelul Solemn;– Ceremonial Militar;– Spectacol al Muzicii Militare;– Demonstra]ii de arte mar]iale;– Expozi]ie de Tehnic` Militar`;– Expozi]ie de carte;– Expozi]ie de aeromodele.

BAC~UBAZA 95 AERIAN~


– Ceremonial Militar;– Expozi]ie static` de aeronave [i

tehnic` militar`;– Spectacol aerian: MiG-21 LanceR,

IAR-330, IAK-52, AN-2, IKARUS [i FESTI-VAL.

{COALA DE APLICA}IE PENTRU FOR}ELE AERIENE

LUNI, 06 iulie:– Deschiderea oficial` a Campionatului Na]ional de Para[utism Militar “Cupa Avia]iei

Militare” – edi]ia 2009;MIERCURI, 08 iulie:– Desf`[urarea “Examenului de Brevetare” a sublocotenen]ilor pilo]i de la “Cursul

de baz`“ din {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene;JOI, 09 iulie:– Ceremonialul militar [i religios de dezvelire a bustului C`pitan Aviator Alexandru

{erb`nescu [i acordarea numelui acestuia s`lii de doctrine din cadrul {colii de Aplica]iepentru For]ele Aeriene;

– Ceremonialul militar [i religios de dezvelire a bustului inginerului Traian Vuia,pionier al avia]iei române, la {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elor Aeriene;

– Simpozionul cu tema “Pa[i prin istoria [colii române[ti de avia]ie”;VINERI, 10 iulie – “ZIUA POR}ILOR DESCHISE”– Festivitatea de premiere a câ[tig`torilor Concursului Na]ional de Para[utism Militar

– “Cupa Avia]iei Militare”;– Finalizarea “Examenului de Brevetare” prin înmânarea brevetelor de pilot militar

[i a insignelor de specialist aeronautic tinerilor sublocotenen]i, promo]ia 2008–2009;– Prezentarea în zbor a aeronavelor din dotarea {colii de Aplica]ie pentru For]ele

Aeriene “AUREL VLAICU” – Boboc.

C@MPIA TURZIIBAZA 71 AERIAN~


– Ceremonial de deschidere;– Evolu]ie \n zbor a avia]iei civile;– Evolu]ie \n zbor a avia]iei

militare (MiG-21 LanceR,IAR-330);

– Expozi]ie static`;– Vizionarea

filmului de prezentarea bazei [i activit`]ide socializare.

BUCURE{TI– Zilele por]ilor deschise la Muzeul

Avia]iei din {os. Fabrica de Glucoz`, nr. 2- 4,sector 2, \n perioada 14 – 20.07.2009, orele1000 - 1800;

– Expozi]ia fotografic` “For]ele AerieneRom#ne \n memoria fotografiei” – CerculMilitar Na]ional, \n perioada 14 – 20.07.2009,orele 1000 - 1800;

– Ziua por]ilor deschise [i zboruridemonstrative la Baza 90 Transport Aerian“Gheorghe B`nciulescu”, \n data de19.07.2009, orele 900 - 1500;

– Ceremonial militar [i religios laMonumentul Eroilor Aerului, \n data de20.07.2009, ora 900;

– Survolul Monumentului EroilorAerului de c`tre forma]ii mixte de aeronaveIAR-330 SOCAT, C-130, AN-26, MiG-21LanceR, IAR-99, Mi-17/Mi-8, EC-135, \n datade 20.07.2009, orele 900;

– Vizitarea Muzeului Avia]iei, \n data de20.07.2009, \ncep#nd cu ora 1030.

BOBOC

BRA{OV

FETE{TIBAZA 86 AERIAN~

20 iulie: ora 08 – Ceremonialmilitar [i religios la MonumentulAvia]iei din Fete[ti;orele 09–14 – Ziua Por]ilor Deschise:

– Expozi]ie static`;– Exerci]ii demonstrative;– Evolu]ie \n forma]ie cu

aeronave de lupt` MiG-21 LanceR;– Evolu]ie acrobatic` cu aero-

nave de lupt` MiG-21 LanceR.

CER SENIN Nr. 3 (104) 2009 7

AGEND~

La mijlocul lunii iunie a.c., o delega]ie condus` degeneralul-locotenent Vgeneralul-locotenent Vgeneralul-locotenent Vgeneralul-locotenent Vgeneralul-locotenent Vasieios KLOKOZASasieios KLOKOZASasieios KLOKOZASasieios KLOKOZASasieios KLOKOZAS,comandantul CAOC 7 Larissa a efectuat o vizit` \nRom#nia.

Activitatea a avut ca scop principal informareadelega]iei NATO asupra capabilit`]ilor opera]ionale alefor]elor române care execut` Serviciul Poli]ie Aerian`în cadrul NATINADS, precum [i discutarea aspectelorsemnificative referitoare la integrarea deplin` a acestorfor]e în zona de responsabilitate a CAOC 7 Larissa.

Pe timpul vizitei au avut loc o serie de întâlniri [idiscu]ii ale delega]iei NATO cu conducerea StatuluiMajor al For]elor Aeriene [i cu reprezentan]ii structuriloropera]ionale care ac]ioneaz` sub comanda CAOC 7.În acest sens, agenda activit`]ii a inclus vizitarea BazeiAeriene de la C#mpia Turzii [i a Centrului de Opera]iiAeriene.

La Baza 71 Aerian` au fost vizitate spa]iile [ifacilit`]ile opera]ionale destinate asigur`rii serviciuluide lupt` [i zborurilor de antrenament. Totodat`,delega]iei oaspete i-au fost prezentate principaleleaspecte referitoare la pozi]ia geografic` a bazei în

Comandor Adrian CODI

VIZITA {EFULUI CAOC 7|N ROM@NIA

raport cu alte aerodromuri [i poligoane din regiune,misiunile îndeplinite [i preg`tirea personalului, cu accent

pe aportul adus de aceast` unitate la desf`[urareamisiunii „BALTICA ’07" [i la Summit-ul NATO desf`[uratla Bucure[ti \n anul 2008. Delega]ia NATO a fostinteresat` în mod deosebit de programul de preg`tire a

pilo]ilor bazei [i de nivelul de interoperabilitate atins,având în vedere faptul c` ace[tia execut` ServiciulPoli]ie Aerian` în zona de responsabilitate a CAOC 7.

De asemenea, în cadrul vizitei, a fost subliniatfaptul c` aceast` baz` aerian` este foarte util` pentrudesf`[urarea unor exerci]ii bilaterale cu ]`ri membreNATO, fiind men]ionate exemplele recente ale exerci]iilordesf`[urate în comun cu For]ele Aeriene ale SUA.

În cadrul vizitei efectuate la Centrul de Opera]iiAeriene, delega]iei oaspete i-au fost prezentateprincipalele aspecte referitoare la rolul [i locul acesteistructuri în cadrul For]elor Aeriene, eforturile de integrareîn structurile Euro-Atlantice [i de atingere a unui nivelridicat de interoperabilitate. Totodat`, delega]ia NATOa fost informat` asupra capabilit`]ilor opera]ionaleactuale, asigurate în principal prin Centrul de Raportare[i Control – CRC, structura definit` în cadrul Centruluide Opera]ii Aeriene pentru îndeplinirea misiunilorspecifice în cadrul Sistemului Integrat NATO de Ap`rareAerian` – NATINADS.

Generalul-locotenent Klokozas a luat not` deaspectele prezentate [i a precizat c`, din pozi]ia sa decomandant al CAOC 7, va sprijini eforturile României

de integrare deplin` în structurile NATO [iva urm`ri urgentarea solu]ion`rii problemelorcare întârzie acest proces.

În cadrul întâlnirii desf`[urate la sediulSMFA cu [eful Statului Major al For]elorAeriene, au fost trecute în revist` principaleleimpresii [i concluzii rezultate în urma vizitei[i a fost reiterat` hot`rârea de a continuaac]iunile menite s` finalizeze procesul deintegrare a for]elor române în zona deresponsabilitate a CAOC 7. Totodat`, s-aconvenit extinderea cadrului de colaboraredintre For]ele Aeriene ale României [iGreciei, prin stabilirea unui calendar deactivit`]i comune care s` cuprind` exerci]iibilaterale, schimburi de experien]`, stagii

de preg`tire încruci[at` în unit`]ile opera]ionale, precum[i oferirea posibilit`]ii de refacere a capacit`]ii de lucrua personalului aeronautic în centerele specializate alefor]elor aeriene din cele dou` ]`ri.

Activitatea a fost coordonat` de comandantulCC Air Ramstein, generalul Roger generalul Roger generalul Roger generalul Roger generalul Roger A. Brady A. Brady A. Brady A. Brady A. Brady [ide comandantul CC Air Izmir, generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-locotenent Maurice McFannlocotenent Maurice McFannlocotenent Maurice McFannlocotenent Maurice McFannlocotenent Maurice McFann [i a cuprins briefing-uri de real` importan]` pentru invita]i, punctate dediscu]ii pe baza prezent`rilor sus]inute.

Astfel, prezentarea temei „Sistemul deAstfel, prezentarea temei „Sistemul deAstfel, prezentarea temei „Sistemul deAstfel, prezentarea temei „Sistemul deAstfel, prezentarea temei „Sistemul decomand`-control aerian al NAcomand`-control aerian al NAcomand`-control aerian al NAcomand`-control aerian al NAcomand`-control aerian al NATTTTTO [i solu]iaO [i solu]iaO [i solu]iaO [i solu]iaO [i solu]iade interimat a Structurii CAOC-urilor” de interimat a Structurii CAOC-urilor” de interimat a Structurii CAOC-urilor” de interimat a Structurii CAOC-urilor” de interimat a Structurii CAOC-urilor” areliefat faptul c` în viitor vor r`mâne numai 4 CAOC-uri, 2 pentru regiunea de nord [i 2 pentru cea de sud,c` au fost stabilite pozi]iile pentru viitoarele ARS(ACCS RAP SFP – Air Command and Control CentreRecognized Air Picture Sensor Fusion Post – Loca]iade Fuziune Senzorilor pentru Imaginea Aerian`Recunoscut` în cadrul Sistemului de Comand`-Control Aerian), cât [i rolul [i misiunile viitoare aleCAOC-urilor (de planificare [i dare a misiunilor) [i aleARS-urilor (de executare a misiunilor). De remarcatfaptul c` un ARS va fi pozi]ionat \n Rom#nia.

Tema „Dezvolt`rile urm`toare ale NRFDezvolt`rile urm`toare ale NRFDezvolt`rile urm`toare ale NRFDezvolt`rile urm`toare ale NRFDezvolt`rile urm`toare ale NRF– op]iunea CHARLIE” – op]iunea CHARLIE” – op]iunea CHARLIE” – op]iunea CHARLIE” – op]iunea CHARLIE” a fost abordat` în urmamandatului dat SACEUR la reuniunea informal` a

Conferin]a Comandan]ilor Centrelor Multina]ionale deOpera]ii Aeriene – NATO CAOC Commanders’ Conference

27.06-01.07.2009, Budapesta, Ungaria

General de flotil` aerian`Virgil RISTEA

mini[trilor ap`r`rii de la Budapesta, din decembrie2008. Aceast` op]iune implic` apari]ia unei „For]e aSolidarit`]ii Alian]ei – Allied Solidarity Force”, care vaac]iona ca for]` de prim r`spuns la opera]ii tip Articol4 [i 5, [i ar putea fi integrat` în NRF.

Implementarea acestei op]iuni va începe la 01ianuarie 2010, iar trecerea la rotirea la 12 luni (în locde 6) a IRF – Immediate Response Force se va faceîncepând cu 2012.

Generalul-locotenent Desclaux,Generalul-locotenent Desclaux,Generalul-locotenent Desclaux,Generalul-locotenent Desclaux,Generalul-locotenent Desclaux,comandantul comandantul comandantul comandantul comandantul Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Aeriene Franceze Aeriene Franceze Aeriene Franceze Aeriene Franceze Aeriene Franceze asubliniat faptul c` Fran]a a f`cut parte întotdeaunadin NATO în totalitate, având dintotdeauna participarela misiunile NATO, la exerci]iile [i activit`]ile Alian]ei.

Un alt aspect important reliefat de generalulDesclaux a fost faptul c` nu exist` nici o „competi]ie”între doctrina ap`r`rii NATO [i doctrina ap`r`rii UniuniiEuropene, din perspectiva for]elor alocate de na]iuniEurocorps.

De asemenea, o concep]ie foarte important` a

noii doctrine a Fran]ei este reprezentat` de faptul c`„nici o entitate militar` francez` nu va fi pozi]ionat`sub comand` NATO pe timp de pace”.

De remarcat a fost [i tema „Provocarea media –o realitate ce nu trebuie ocolit`“, prezentat` de domnulMark LaityMark LaityMark LaityMark LaityMark Laity de la SHAPE. Acesta a subliniat faptulc` înving`torii unui r`zboi sunt cei care sunt percepu]ia[a de publicul larg, nu neap`rat cei care c#[tig`. Unalt lucru de luat în seam` referitor la percep]iapublicului larg este faptul c` „noi -Alian]a” facemparte din jocul imaginii, nu îl control`m.

De asemenea, a precizat c` modul actual deorganizare al Alian]ei este prea complicat, în sensulc` de multe ori este bine s` ai o reac]ie, decât s` aiuna foarte târzie, c` trebuie s` fim interactivi, pro-activi [i deschi[i la tot ce este nou, din acest punctde vedere devenind foarte important` „blogosfera”.

Tot \n cadrul confer in]e i , genera lu l -genera lu l -genera lu l -genera lu l -genera lu l -locotenent McFannlocotenent McFannlocotenent McFannlocotenent McFannlocotenent McFann a f`cut preciz`r ireferitoare la posturile de conducere din cadrulCC Air Izmir pentru perioada 2009-2017, de unreal interes pentru For]ele Aeriene Române fiindfaptul c` func]ia de DCOS SUP – Loc]iitor al[efului de Stat Major pentru Sprijin, func]ie degeneral cu o stea, va fi oferit` României în perioa-dele 2012-2013 [i 2016-2017.

AGEND~

Asocia]ia Român` pentru Propaganda[i Istoria Aeronauticii, mai pe scurt – ARPIA,s-a constituit la 19 mai 1990, în temeiuldreptului constitu]ional la asociere, prinhot`rârea unui num`r de 80 de aviatori,sus]in`tori [i simpatizan]i. ARPIA estecontinuatoarea nobilelor tradi]ii aleAsocia]iei Române pentru PropagandaAvia]iei – ARPA creat` la 20 ianuarie 1927,din ini]iativa unor personalit`]i de frunteale vie]ii politice, oameni de afaceri, aviatoriactivi [i în rezerv`. Potrivit legii, ARPIAeste o organiza]ie autonom`, apolitic`,persoan` juridic` de drept privat, f`r` scoppatrimonial, non-profit, cu caractercultural-[tiin]ific, istoric, sportiv [i educativ,deschis` iubitorilor aeronauticii indiferentde studii, profesie, etnie, apartenen]`politic` [i stare social`. Se poate afilia [i

P R O G R A M U L A R P I A 2009–2013General (r) Iosif RUS

pre[edintele ARPIAPrin Adunarea General` ARPIAdesf`[urat` \n data de 24 aprilie2009, într-un moment calendaristicdeosebit [i cu o participaredeosebit`, s-au f`cut complet`ri laStatutul ARPIA, s-a aprobatprogramul de activit`]i pentru 2009–2013 [i s-a ales Consiliul Director.

colabora cu organisme similare din ]ar`,din Europa [i alte continente.

Asocia]ia are ca scop promovareaspiritului aeronautic, informarea [idezvoltarea cuno[tin]elor despre aeronau-tica na]ional` [i mondial`, propaganda [iorganizarea manifest`rilor ce privescistoria [i tradi]iile, cultura [i arta zborului,orientarea profesional` a tineretului [iimplicarea lui în domeniu, promovareaavia]iei [i sus]inerea imaginii For]elorAeriene Române, reprezentarea [i protec-]ia social` a aviatorilor, a tuturor mem-brilor s`i.

M`surile [i ac]iunile întreprinse înultimii ani pentru realizarea scopului [iobiectivelor ARPIA, demersurile f`cutepentru l`rgirea sferei de cunoa[tere [iafirmarea asocia]iei au avut ca rezultatcre[terea prestigiului ARPIA, extinderearela]iilor pe plan na]ional [i interna]ional,dezvoltarea colabor`rilor cu diferiteasocia]ii na]ionale, europene [i partenere,consolidarea asocia]iei [i a calit`]ii demembru cu drepturi depline în Partene-

riatul European al Asocia]iilor Aeronautice,implicarea în ac]iuni [i programe pentruaniversarea unor evenimente [i persona-lit`]i aeronautice, promovarea imaginiiavia]iei române [i a For]elor Aeriene,precum [i a contribu]iei românilor ladezvoltarea avia]iei na]ionale, europene [imondiale.

În programul propus pentru perioada2009–2013 sunt incluse ac]iuni prin cares` se dezvolte personalitatea [i evolu]iaasocia]iei, s` se redimensioneze activitateade promovare a avia]iei [i prin efortulcomun al tuturor membrilor, aceast`perioad` s` devin` pentru ARPIA, o etap`semnificativ` sub aspect organizatoric,rela]ional, institu]ional, ac]ional, cognitiv,asociativ [i de consiliere.

Astfel, obiectivele principale aleasocia]iei constau în continuarea afirm`riiidentit`]ii ARPIA, promovarea imaginiiAvia]iei [i For]elor Aeriene Române,reliefarea [i sus]inerea necesit`]ilor dedotare în condi]iile constrângerilorbugetare [i de protec]ie social` a persona-lului aeronautic, promovând noi propuneri,argumente [i interven]ii, proiecte [iexpuneri de motive legislative, implicare,propagand` [i sprijin în l`rgirea bazei deselec]ie [i m`surilor de instruire a tinere-tului pentru [i în avia]ie.

La baza realiz`rii întregului programde perspectiv` st` voin]a membrilor ARPIAde a participa [i lucra împreun`, potrivitunor interese comune ce au ca suportînf`ptuirea scopului [i a obiectivelorasocia]iei. Atributul asocia]iei pentru aniice urmeaz` este de a reorganiza rela]iileîntre [i dintre membrii s`i, rela]iile cufilialele [i institu]iile aeronautice, cusociet`]ile comerciale, funda]iile [istructurile asociative ale cadrelor militareactive, în rezerv` sau în retragere [i aentit`]ilor din avia]ia civil`, într-o manier`coerent`, având ca argumente demni-tatea, solidaritatea, profesionalismul,simpatia, interesul [i pasiunea pentruavia]ie.

MISIUNE ÎN AFGANISTAN A {EFULUI STATULUIMAJOR AL FOR}ELOR AERIENE

{eful Statului Major al For]elor Aeriene a început modulul practic depreg`tire în zbor ca navigator de bord pe aeronava C-130 în cadrul unei misiunide transport în teatrul de opera]ii din Afganistan, desf`[urat` în perioada 27–28iunie a.c.

În conformitate cu metodica de preg`tire specific`, generalul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior dr....Ion-Aurel Stanciu Ion-Aurel Stanciu Ion-Aurel Stanciu Ion-Aurel Stanciu

.Ion-Aurel Stanciu [i-a însu[it procedurile de lucru în echipaj, executareacheck-listurilor [i utilizarea aparaturii de naviga]ie de la postul de lucru, avândcalitatea de navigator de bord/observator, pe tronsoane de zbor din afarateatrului de opera]ii.

Locotenent-colonel Adrian P@RVU

{eful Statului Major al For]elor Aeriene a avut, de asemenea, ca obiectivîn cadrul acestei misiuni, evaluarea condi]iilor în care echipajele aeronavelor C-130 î[i desf`[oar` activitatea de zbor pe timpul introducerii [i extrac]iei for]elorromâne[ti în/din teatrele de opera]ii.

De asemenea, generalul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior drgeneralul-maior dr. Ion-Aurel Stanciu. Ion-Aurel Stanciu. Ion-Aurel Stanciu. Ion-Aurel Stanciu. Ion-Aurel Stanciu a vrut s`cunoasc` personal condi]iile de operare pe aeroportul de escal` Baku, precum[i condi]iile de odihn` [i hr`nire ale echipajelor române[ti pe aeroportul dinKandahar.

Cursul de navigatori de bord [i îndeplinirea condi]iilor de grad de c`tre [efulStatului Major al For]elor Aeriene pentru a executa o astfel de misiune s-a f`cutîn baza Legii nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din avia]iamilitar` a României, art. 45, conform c`reia generalii sunt admi[i la zbor pân`la vârsta de 55 de ani, pentru zborul în echipaj.

8 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

9CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

OFERTA EDUCA}IONAL~ A INSTITU}IILOR DE |NV~}~MÂNT DIN FOR}ELEAERIENE PENTRU ANUL DE |NV~}~MÂNT 2009-2010

ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE„HENRI COAND~”

1. |n anul universitar 2009–2010Academia For]elor Aeriene “HenriCoand`” din Bra[ov scoate la concursun num`r de 95 de locuri pentruMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE,domeniul de licen]` “{tiin]e Militare [iInforma]ii”, specializarea “Managemen-tul organiza]iei”, astfel :

AVIA}IE NAVIGAN}I (pilo]i peaeronave reactive) – 30 locuri (20 bìe]i[i 10 fete);

AVIA}IE NENAVIGAN}I (CON-TROLORI TRAFIC AERIAN; METEO)– 30 locuri (20 bìe]i [i 10 fete);

ARTILERIE {I RACHETE SOL-AERpentru FOR}ELE AERIENE – 15 locuri(10 bìe]i [i 5 fete);

RACHETE {I ARTILERIE ANTI-AERIAN~ pentru FOR}ELE TERES-TRE – 20 locuri (15 bìe]i [i 5 fete).

2. |n anul universitar 2009–2010Academia For]elor Aeriene “HenriCoand`” scoate la concurs un num`r de10 locuri pentru MINISTERULADMINISTRA}IEI [i INTERNELOR,domeniul de licen]` “{tiin]e Militare [iInforma]ii”, specializarea “Manage-mentul organiza]iei”, astfel :

Personal navigant (PILO}I peelicoptere): 10 locuri (bìe]i [i fete).

La concursul de admitere în Aca-demia For]elor Aeriene “Henri Coand`”se pot prezenta tineri (bìe]i [i fete)absolven]i ai liceelor militare [i civile, cudiplom` de bacalaureat, care nu auabsolvit o facultate (specializare) pelocurile finan]ate de la bugetul de stat,selec]iona]i în cadrul Centrelor Zonalede Selec]ie [i Orientare, respectiv laInstitutul Na]ional de Medicin` Aero-nautic` [i Spa]ial` Bucure[ti.

Înscrierile au loc la BIROURILEDE INFORMARE-RECRUTARE(B.I.R) din jude]ele de re[edin]`.

Detalii privind criteriile deselec]ie, concursul de admitere,specialit`]i, precum [i re]eaua debirouri de informare-recrutare suntprezentate pe website-ul AcademieiFor]elor Aeriene: www.afahc.ro/admitere/index_admitere.html

{COALA DE APLICA}IE PENTRUFOR}ELE AERIENE “

AUREL VLAICU”

1. Curs de formare \n activitate pentruofi]eri, filiera indirect` cu un total de 38 delocuri, structurate pe cele trei specialit`]i,astfel:

arma avia]ie, specialitatea ofi]eri destat major – 8 locuri;

arma avia]ie, specialitatea controlortrafic aerian – 8 locuri;

arma radioloca]ie – 12 locuri; arma ground base aerial defence

(rachete sol-aer) – 10 locuri.Desf`[urarea, pe etape, a cursului: 10-14.08.2009 – concurs de admitere; 31.08.2009 - 12.03.2010 – curs 26

s`pt`m#ni pentru ofi]eri de stat major [icontrolor trafic aerian;

31.08.2009 - 09.04.2010 – curs 30s`pt`m#ni pentru radioloca]ie [i gbad;

04.03.2010 [i 01.04.2010 – examende absolvire.

2. Curs de formare pentru subofi]eri,filiera indirect`, cu un total de 30 de locuri,structurat astfel:

10-14.08.2009 – examen de admi-tere;

07.12.2009 - 23.04.2010 – curs 18s`pt`m#ni;

14.09.2009 - 23.04.2010 – curs 30s`pt`m#ni;

15.04.2009 – examen de absolvire.

{COALA DE MAI{TRI MILITARI{I SUBOFI}ERI “TRAIAN VUIA”

1. {colarizare mai[tri militari, cudurat` de 2 ani:

mai[tri militari avia]ie, pe urm`-toarele specialit`]i: - aeronave [i motoarede avia]ie – 30 de locuri (din care 10pentru sex feminin); - armamanet,rachete, muni]ii de avia]ie [i sisteme delansare – 10 locuri (2); - radioelectronic`de bord de avia]ie – 20 de locuri (6);

mai[tri militari rachete [i artilerieantiaerian`: - rachete antiaeriene – 10locuri (0); artilerie antiaerian` – 5 locuri(3);

mai[tri militari radioloca]ie: 15locuri (6).

2. Probele de concurs [i ponderea lor\n media de admitere:

lucrare scris` la disciplina “LimbaEnglez`“ - not` minim` 6,00, pondere \ncalculul mediei de admitere – 10%;

matematic` (algebr` [i trigono-metrie) [i fizic` (mecanic` [i electricitate)test gril` – pondere 80%, not` minim` deadmitere 5,00;

media examenului de bacalaureat– pondere 10%.

3. Grafic-cadru pentru desf`[urareaexamenului de admitere:

17-18.08.2009 – testare psiholo-gic`;

19.08.2009 – examen eliminatoriulimba englez`;

21.08.2009 – test gril` de verificarea cuno[tin]elor;

21.08.2009, p#n` la ora 19.00 –afi[area rezultatelor.

Pentru alte informa]ii [i detalii, sepoate accesa site-ul www.afas.ro.

OFERTA EDUCA}IONAL~ A INSTITU}IILOR DE |NV~}~MÂNT DIN FOR}ELEAERIENE PENTRU ANUL DE |NV~}~MÂNT 2009-2010

10 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

– Domnule general, a]i participat înperioada 14–16 iunie, la Paris, la o seriede activit`]i interna]ionale. Ne pute]idetalia în ce au constat acestea [i careeste importan]a lor pentru For]eleAeriene Române?

– Da, binen]eles. Principala activitate afost reuniunea informal` a [efilor For]elorAeriene din Europa – EURAC. Au urmatapoi întâlniri cu subsecretarul pentru afaceriinterna]ionale al USAF, domnul BruceLemkin, cu [eful For]elor Aeriene Italiene,generalul-locotenent Daniele Tei, cu [efulde stat major al For]elor Aeriene Israeliene,generalul Joseph Locker, cu reprezentan]iai autorit`]ilor franceze [i, nu în ultimul rând,cu reprezentan]i ai firmelor partenere înderularea programelor majore cu StatulMajor al For]elor Aeriene. Chiar [i numaiaceast` succint` enumerare v` poate ajutas` ave]i o imagine general` despreimportan]a lor în strategia de men]inere [idezvoltare a rela]iilor de cooperare cupartenerii no[tri.

– Pentru numai trei zile a]i avut oagend` destul de înc`rcat` ...

– E adev`rat, dar realit`]ile economico-financiare ale acestui an ne-au impus acestlucru. Bugetul pentru activit`]iinterna]ionale reprezint` în acest an circa38% din necesar, de aceea am decis s` începcu un exmplu propriu [i am redus cu 70%bugetul alocat deplas`rilor oficiale ale [efuluiFor]elor Aeriene. Practic, am anulat [aptevizite oficiale din cele zece planificate [i amdecis replanificarea a cât mai multor întâlniripe parcursul celor trei activit`]i r`mase înplan [i a reuniunii oficiale a EURAC, activitatepe care noi o vom g`zdui în luna septembrie.Aceasta este explica]ia pentru care la Parisam avut o agend` at#t de \nc`rcat`.

– Care au fost principalele coordonateale reuniunii [efilor For]elor Aeriene dinEuropa – EURAC?

– Reuniunea EURAC [i-a demonstrat înc`odat` rolul s`u de „think-tank” de nivel înaltîn domeniul Puterii Aeriene. Pentru mine,personal, a reprezentat o experien]`valoroas`, atât prin prisma faptului c` esteprima reuniune la care particip de la numireamea în func]ie, cât mai ales prin faptul c` înacest an România va g`zdui reuniuneaoficial` a organiza]iei, asigurând totodat` [ipre[edin]ia acesteia.

În cadrul discu]iilor avute cu omologii meiam abordat probleme de interes comunpentru viitorul For]elor Aeriene din spa]iuleuropean, cum ar fi viitorul flotei europene de

Interviu cu [eful Statului Major al For]elor Aeriene,general-maior dr. Ion-Aurel STANCIU

Locotenent-colonel Iulian M~CREANU

{I ÎN VREMURI DE CRIZ~ EXIST~ SOLU}II:CURAJ, VIZIUNE, FERMITATE

transport aerian, robotizarea, automatizarea[i limitele lor, programe comune etc. Uneledintre acestea vor face obiectul unor abord`riviitoare [i în cadrul For]elor Aeriene Române.

{i, nu în ultimul rând, nu trebuie uitatfaptul c` EURAC reprezint` un club select [irestrâns, \nsum#nd numai 21 de membri din43 posibili. |n acest context, numai faptul c`noi suntem membri cu drepturi depline, in-dic` aprecierea de care se bucur` oameniiFor]elor Aeriene Ro-mâne [i realiz`rile lorîn fa]a partenerilorno[tri.

– Ce teme prin-cipale au fost abor-date în cadrul celor-lalte întâlniri?

– Preocupareanoastr` constant` [icontinu` au repre-zentat-o programelemajore. Convingereamea profund` este c`,mai ales într-un andificil, de recesiuneeconomic`, cum esteacesta, men]inereaunui dialog permanentcu partenerii no[tri [i încercarea de a g`side comun acord solu]ii pentru dep`[ireamomentului dificil reprezint` cheia de bolt`pentru a asigura un viitor credibil acestorprograme.

Am constatat, îns`, c` cele mai dificileaspecte nu sunt neap`rat cele de ordineconomico-financiar, ci acelea vizânddep`[irea de c`tre unii dintre noi a unormentalit`]i [i atitudini pe care r`sturnareadramatic` de situa]ie produs` de criz` le-atrimis în desuetitudine. A r`mâne blocat înproiect, lipsa de realism, rigiditatea [iinflexibilitatea în a sus]ine pozi]ii care nu auacoperire practic` sunt atitudini pe care mi-am propus s` le combat cu toat` fermitatea.

S`pt`mâna viitoare (prima s`pt`m#n` alunii iulie, n.r.), voi cere Consiliului Militar alStatului Major al For]elor Aeriene un mandatpentru ca actuala echip` de conducere aFor]elor Aeriene s` declan[eze un proces deregândire pe baze realiste a tuturor acestorprograme care treneaz` de ani de zile. Scopuldeclarat al acestei ac]iuni este acela de apune de acord dorin]ele noastre cu resurselecare pot fi disponibilizate pentru realizarealor. Finalitatea urm`rit` este ca, în cel maiscurt timp, pe cât posibil pân` la sfâr[itulacestui an, aceste programe s` fie în sfâr[itdeclan[ate.

– Nu pot, totu[i, s` nu v` întreb decâteva din aceste programe. C-27JSPARTAN....?

– Acum pot s` v` confirm c` în acest anva sosi primul SPARTAN. Care va fimomentul exact, ]ine de îndeplinirea unorproceduri [i formalit`]i pur tehnice [i el va fistabilit de comun acord cu partenerul italian.Oricum, acest moment nu e prea departe.Deja, atât personalul navigant, cât [i celtehnico-ingineresc au început programul depreg`tire în vederea certific`rii [i realiz`riiacceptan]ei avionului.

Ce vreau s` scot în eviden]` este faptulc` acest avion, împreun` cu C-130 [i C-17,exploatat în comun în cadrul programuluiSAC, va asigura României o capacitate detransport aerian modern`, suficient` pentrunevoile operative ale for]elor armate.

– În domeniul ap`r`rii aeriene cu bazala sol, care au fost aspectele abordate peparcursul întâlnirilor?

– Un prim fapt îmbucur`tor estedeclan[area, dup` ani lungi de tergivers`ri,de multe ori inutile, a programuluiSHORAD/VSHORAD, prin achizi]ionareasistemelor MISTRAL [i VL-MICA, de la celmai mare produc`tor european în domeniu,concernul MBDA. Realizarea acestui lucru,într-un an de criz`, demonstreaz` tocmaifaptul c` se pot g`si solu]ii dac` avem curajulde a renun]a la [abloane, de a îndr`zni [i, nuîn ultimul rând, de a lua [i a ne asuma decizii.Iar, ca un corolar la cele spuse, nu este decâtam`r`ciunea provocat` de anii pierdu]i înlupte de orgolii [i indecizie.

Totodat`, sper`m ca pân` la sfâr[itulacestui an s` fie finalizate negocierile pentrumodernizarea sistemelor HAWK, astfel încât[i acest program s` poat` conduce în doi-treiani la dezvoltarea unei noi capabilit`]i deap`rare aerian` cu baza la sol a For]elorAeriene.

Nu am uitat nici programul HISAM [i eposibil ca racheti[tii sol-aer s` aib` parte de osurpriz` pl`cut`, mai devreme decât sea[teapt`. Dar toate la timpul lor.

{I ÎN VREMURI DE CRIZ~ EXIST~ SOLU}II:CURAJ, VIZIUNE, FERMITATE

{eful Statului Major al For]elor Aeriene,general-maior dr. Ion-Aurel Stanciu,anticip#nd livrarea primei aeronave C-27 JSPARTAN pentru For]ele Aeriene Rom#ne

11CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

– {tiu c` a]i avut prev`zute discu]ii[i în domeniul sistemelor de supra-veghere a spa]iului aerian. Ce nout`]i nepute]i oferi?

– În acest domeniu, discu]iile au fostfocalizate pe problemele stringente [i acute,cum ar fi: programul GAP FILLER [i suportullogistic pentru radarele FPS-117. Pentruambele am g`sit în]elegere [i sprijin [i sperca primele rezultate ale deciziilor ce vor filuate în viitorul apropiat s` devin` vizibile.

– Domnule general, [tiu c` este unsubiect „delicat” [i la ordinea zilei, dartotu[i nu pot s` nu v` întreb: ceva noupe „frontul multirol”?

– Personal nu îl consider un subiectdelicat [i nu am nici o re]inere în a-l aborda[i discuta direct [i f`r` echivoc. Opinia mea[i a actualei echipe de conducere a StatuluiMajor al For]elor Aeriene este foarte clar` [ise fundamenteaz` pe urm`toarele coordo-nate majore:

acest program este de importan]` vital`pentru For]ele Aeriene Române. El este celce va schimba întreaga noastr` „filozofie”,ne va elibera definitiv de „mo[tenirea”noastr` „estic`“ [i va propulsa For]eleAeriene Române pe coordonate de evolu]ietotal diferite în viitor;

noi gândim acest pas ca o strategie petermen lung, pân` la orizontul anilor 2040–2050;

nu este vina noastr` c` am ajuns în2009 f`r` s` avem m`car decizia de achizi]ie,care ar fi trebuit luat` acum patru-cinci ani.De aceea, noi consider`m c` solu]iile careerau viabile atunci, trebuie regândite înlumina noilor orizonturi de timp. Trebuie s`renun]`m imediat la men]inerea la nesfâr[itîntr-o rigiditate care deja începe s` devinòbstacol [i în refuzul de a vedea obiectiv nouarealitate;

factorii decisivi pe care îi vom avea învedere \n decizia noastr` vor fi: gradualitatea(cu o solu]ie interimar` pentru anii 2010–2012), capabilit`]ile, eficien]a, raportulbeneficii/costuri [i sustenabilitatea financiarà programului.

Sunt uimit de faptul c` înc` m` întâlnesc

cu unii colegi [i subordona]i care îmiargumenteaz` de ce trebuie adoptat` unasau alta dintre solu]ii, pe baza unorra]ionamente dep`[ite sau sentimentale.Înc` sunt mul]i care pun accent pe platformaîn sine [i nu pe capabilit`]i, de parc` am maifi în epoca „dog fight” [i nu în cea a lui „fireand forget”.

{i, ca s` închei acest subiect, vreau s`transmit un semnal clar privind hot`râreanoastr` de a \ntreprinde toate demersurilenecesare pentru a avea o decizie în cazulacestui program, în acest an. Avem totsprijinul conducerii Ministerului Ap`r`riiNa]ionale [i Statului Major General [i suntconvins c` vom reu[i.

– Ce alte aspecte v-au mai atrasaten]ia?

– Sunt câteva lucruri asupra c`rora vatrebui s` ne aplec`m cu seriozitate în viitorulapropiat [i s` cùt`m solu]ii. Sunt domeniicare, din p`cate, au fost slab dezvoltate sauchiar neglijate pân` acum, cum ar fiechipamentele de r`zboi electronic,avioanele f`r` pilot, sistemele de „intelli-gence”, sistemele spa]iale. Conflictele recenteau ar`tat, f`r` posibilitate de t`gad`, c` toateacestea au fost folosite intens [i, de cele maimulte ori, au f`cut diferen]a pe câmpurile delupt`.

– Domnule general, nu a[ dori s`închei f`r` a v` cere o impresie perso-nal` despre „ora[ul luminilor”?

– Pentru mine, în aceast` scurt` vizit`,„ora[ul luminilor” nu a fost o metafor` ci chiarrealitatea, în sensul c` l-am v`zut în specialseara târziu, când ne întorceam de laactivit`]i. Chiar [i în Turnul Eifel am urcatcândva aproape de miezul nop]ii, cu unuldin ultimele lifturi. Iar de acolo, de sus,luminile Parisului chiar str`lucesc feeric. {itot dup` aceast` vizit` am descoperit [i multedin „argumentele” care au stat la bazadenumirii Bucure[tiului drept „Micul Paris”!

– Domnule general, v` mul]umescpentru amabilitate!

R O M @ N I A ,gazda reuniunii [efilorFor]elor Aeriene din

EuropaEURAC – 2009

PREZENTARE GENERAL~

EURAC a fost \nfiin]at` \n 1993 ca unforum de discu]ii de nivel \nalt \n domeniulproblematicii puterii aeriene.

EURAC este compus` din [efii For]elorAeriene ale ]`rilor participante.

Pentru a deveni membru EURACtrebuie \ndeplinite dou` condi]ii:

– existen]a unei For]e Aeriene sau aunei Componente Aeriene;

– ]ara s` fie membr` a ConsiliuluiEuropei.

Admiterea unui nou membru nu esteautomat`, ci se decide prin consens de c`tremembrii EURAC.

|n prezent, EURAC num`r` 21 demembri:

– 1993: Belgia, Danemarca, Fran]a,Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda,Norvegia, Portugalia, Spania, Turcia, MareaBritanie;

– 1995: Austria, Suedia;– 1996: Finlanda, Elve]ia;– 2002: Cehia, Ungaria, Polonia;– 2006: Rom#nia.Pre[edin]ia reuniunilor EURAC este

asigurat` prin rota]ie, de ]ara care g`zduie[tereuniunea anual` a organiza]iei, \n acest ande Rom#nia.

EURAC se reune[te de regul` de douòri pe an, \ntr-o reuniune oficial` [i oreuniunea informal`.

Activitatea curent` a EURAC estecoordonat` de un Secretariat asigurat prinrota]ie, pentru o perioad` de 2–3 ani, de]`rile membre (\n prezent Fran]a).

ACTIVIT~}ILE EURAC |N 2009– 12–15.05.2009 – reuniunea punctelor

de contact na]ionale, Zürrich, Elve]ia;– 14–15.06.2009 – reuniunea informal`

a EURAC, Paris, Fran]a;– 07–10.09.2009 – reuniunea anual`

oficial` a EURAC, Poiana Bra[ov, Rom#nia.

{efii For]elor Aeriene din EuropaParis, iunie 2009

12 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

|NV~}~M@NT

Ce a fost...

{coala de Mai[tri Militari [i Subofi]eri“Traian Vuia” ne-a primit, prin persoanaloc]iitorului comandantului [colii,locotenent-colonelul Liodor Jula, cu

Pentru sistemul educa]ional [i implicit pentru sistemul militar de\nv`]`m#nt, \ncheierea unui an de studiu se marcheaz` \n mod formalprin calificativele exprimate \n cataloage [i, informal, prin fluturaream#inilor \n semn de r`mas-bun a celor ce au absolvit. |ntotdeauna,aceast` perioad` a anului \nseamn`, pentru personalul didactic,debutul preg`tirii unui nou an de \nv`]`m#nt prin formarea noilorgrupuri de studen]i [i elevi, accelerarea reformelor pentru integrarea\n noile concepte de studiu propuse, inclusiv prin principiileexprimate de procesul de la Bologna.

PUNCT. {I DE LA CAP~T...

(progresie educa]ional` la {coala de Mai[triMilitari [i Subofi]eri “Traian Vuia”)

PUNCT. {I DE LA CAP~T...

Plutonier major Sorin S~FTOIU

bucurie sincer`. Aflat`, maimereu, \n competi]ie, adeseaneloial`, cu {coala de Apli-ca]ie pentru For]ele Aeriene– func]ion#nd [i \n aceea[iloca]ie – orice dezvoltare [ireprezentare exterioar` prinsistemul media militar estebinevenit`. {i chiar au cu cese l`uda.

“Pot spune c` suntem foartemul]umi]i de ceea ce amrealizat \n anul de \nv`]`m#nt2008-2009. Noi am urm`rit anumite obiective[i suntem m#ndri c` le-am \ndeplinit pe toate.Nu a[ aminti aici dec#t corelarea programeide \nv`]`m#nt cu necesit`]ile For]elorAeriene, remodelarea statului de organizarepentru acoperirea, \n special, a vidului despeciali[ti \n domeniile tehnice, cre[tereaimpactului activit`]ilor practice \ndetrimentul celor teoretice sau sus]inereacursurilor de carier` pentru mai[tri militari[i subofi]eri din For]ele Aeriene Rom#ne”.

Acest rezumat al loc]iitorului [colii neimplementeaz` [i demonstreaz` voin]acolectiv`, impus` printr-un managementcoerent, axat` pe eficien]` [i rezultateimediate.

Desigur, feed-back-ul nu este, \ntot-deauna, situat pe considerente pozitive.Dorin]a aprig` a elevilor de a se perfec-]iona, de a cunoa[te [i, mai ales, de a aplica

cuno[tin]ele teoretice, duce la exprimareamai pu]in facil`, dar coerent`, a impresiilorpersonale.

“Consider c` programa [colar` estemult prea stufoas`, mult prea detaliat`.Sunt con[tient c` latura tehnic` aspecialit`]ii pentru care am optat implic`toate aceste cuno[tin]e, dar, cu pu]in`d`ruire, s-ar putea acoperi o parte din orelede teorie cu activit`]i practice. Noroc cuprofesorii [i instructorii no[tri, care reu[esc

Locotenent-colonelul Liodor Jula,loc]iitorul comandantului

Mentenan]` la IAR-99 {OIM

13CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

|NV~}~M@NT

\n cele din urm`, s` plieze celedou` forme de preg`tire,astfel \nc#t noi s` reu[im s`\n]elegem [i s` execut`mpractic”, este opinia elevuluiSergiu Ifrim.

Consecven]a pedagogi-lor este cu at#t mai hot`r#-toare cu c#t mediile de prove-nien]` ale elevilor sunt at#tde diferite, iar n`zuin]ele lorla fel. Comandantul batalio-nului de elevi, c`pitan-comandorul CorneliuMititelu, este cel care trebuie s` asigureun cadru optim de preg`tire, pe rela]iasocial-uman-militar-educativ: “Trecerea

de la statutul de adolescent cu no]iuni dedisciplin` minime la cel de militarprofesionist \n formare, de la – \n

majoritarea cazurilor – cuno[tin]eteoretice la aptitudini practice reprezint`provocarea noastr` principal`. Anul caretocmai s-a \ncheiat a reprezentat o reu[it`,fiind un an f`r` evenimente majore [i cupromovabilitate sut` la sut`.

Ce va fi...Ce va fi...Ce va fi...Ce va fi...Ce va fi...

{eful biroului \nv`]`m#nt, maiorulDrago[ Balt`, este optimist: “Pentruurm`torul an de \nv`]`m#nt ne-am propusmai multe obiective. Unele par destul de\ndr`zne]e, majoritatea sunt, \ns`,<<rezolvabile>>. Ca fapt inedit, a[ dori s`prezint interesul corpului profesoral [i alconducerii [colii de a crea o specialitatenou` pentru elevii no[tri, o specializareacreditat` [i recunoscut` [i de AutoritateaAeronautic` Civil` din Rom#nia [i care vastimula, probabil, [i mai mult viitoriicandida]i. Este vorba despre specializarea<<tehnician de avia]ie>>. Ea va conferi multmai mult` credibilitate [i, sper`m noi, vaconta [i \n anumite contexte din societateacivil`“.

Optimismul s`u este sus]inut [i deloc]iitorul comandantului [colii: “Pentruperioada 2009-2012 am ob]inut o auto-riza]ie de formare profesional` a adul]ilor,datorit` c`reia avem posibilitatea de a oferipentru subofi]erii din cadrul For]elorAeriene posibilitatea complet`rii studiilor,prin acordarea diplomelor de tehnicianelectronist. Aceast` specializare nu faceparte dintre cursurile de carier` [i esteechivalat` cu preg`tirea similar` din

\nv`]`m#ntul civil.De asemenea, sper`m

la \mbun`t`]irea bazeimateriale [i a celei didac-tice, la completarea spreprocent maxim a statuluide organizare, chiar la\nfiin]area a dou` noi ca-tedre de specialitate, dorimcre[terea ponderii ele-mentului practic [i maimult` deschidere pentruschimburile de experien]`cu institu]iile similarecivile”.

Ca noi to]i, militari cedorim [i ne dorim mai binele, g#ndurilecelor de {coala de Mai[tri [i Subofi]eri“Traian Vuia” sunt pline de speran]`.Stadiul reformei din Armata Rom#niei,actuala situa]ie economic` na]ional`,precum [i, temporar, nealinierea pe priori-

FOR MY FRIENDS,THE CADETS

The same things every day,The same sad faces every morning.Nothing will have a reason ever,Nothing will go next day better.

Nobody regrets this faithBecause they know it is correct.They are now called “cadets”And they have to shoot the bullets.

Here you have to be strongCause you don’t know what stormWill put you down the groundAnd you will be bound.

Every time we push the triggerWe feel that we burn the freedom.Every time we hear them yellWe know that we don’t have to fail.

We sit for two years in this strange prisonWithout having a reason.But…what the Hell,We will be NCO’s for well.

Elev-caporal Corina DUMITRA{CU{coala Militar‘ de Mai[tri [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene “Traian Vuia’’ Boboc

t`]ii a institu]iei de c`tre organismeleacreditate, reduc pu]in din acestentuziasm.

Important este ca toate eforturile s` fie\ndreptate spre formarea [i men]inereaunor militari profesioni[ti sau, mai ales \ncazul de fa]`, a unor speciali[ti des`v#r[i]i.Ce p`rere au cei viza]i?

“Condi]iile actuale sunt mai mult dec#tok. Dac` s-ar realiza o \mp`r]ire a raportuluiteorie-practic` de 30–70 la sut`, m`car \nanul terminal, ar fi o atitudine benefic`.Altfel, avem numai cuvinte de laud`, maiales c` ni se permite efectuarea de studiicivile \n paralel. Suntem bine asigura]i dinpunct de vedere religios, psihologic [imedical, fapt absolut minunat, mai alespentru noi, fetele. Putem crea astfel rela]iide prietenie \ntre noi, putem merge \nexcursii. Cel pu]in a[a ni s-a promis. C#ndvor exista [i banii necesari...”.

Credem c` ultima parte a g#ndurilorelevei frunta[ {tefania Stuparu suntabsolut definitorii pentru aceast` institu]iede \nv`]`m#nt [i nu numai. Nu ne r`m#nedec#t s` sper`m, asemenea conducerii ei,c` obiectivele propuse se vor realiza, c`vom putea prezenta at#t For]elor Aerienec#t [i societ`]ii civile oameni bine preg`ti]i,la standarde interna]ionale, dar, mai ales,oameni extrem de \ndem#natici, depricepu]i la detalii tehnice.

Teoria =bazafundament`rii

ca specialist

Aspectul practic –prob` relevant` \narma avia]iei

Elev frunta[ {tefania Stuparu

14 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

ANIVERSARE

Vlaicu Întâiul –fùritor de tradi]ii

Gabriela GROZA

Într-o perioad` în care religia eraconsiderat`, în cel mai bun caz, un rùnecesar, iar asocierea unei institu]ii destat cu orice patron spiritual – deneconceput, armata a fost nevoit` s`-[iadapteze tradi]iile. Alegerea altor reperereprezentative pentru fiecare categoriede for]e, gen de arm`, mare unitate [ichiar unitate nu a fost u[oar`, având învedere nenum`ra]ii eroi [i faptele demarc` ale acestora.

Avia]ia a ales 17 iunie: ziua în carea avut loc zborul istoric al „ma[inii dezburat cu un corp în form` de s`geat`“(17 iunie 1910).

For]ele Aeriene l-au ales pe AurelVlaicu, inginer, inventator [i pionier alavia]iei române [i mondiale, întâiul pilotmilitar din România, cu întâiul avioncomplet proiectat [i construit în ]ar`.

Întâiul (unicul atunci, laînceputurile avia]iei mondiale) al c`ruiavion – Vlaicu I – proiectat [i construitde el zboar` f`r` a necesita modific`ri.

Întâiul ale c`rui evolu]ii, cu oinven]ie româneasc`, au dep`[it calitativ[i cantitativ pe cele ale avionului –celebru deja – Blériot, la primul maremiting aviatic oficial românesc.

Întâiul care, prin participarea sa lamanevrele militare, a doveditconduc`torilor armatei utilitateaaparatelor de zbor în misiuni deobservare, recunoa[tere [i leg`tur`.

Întâiul care a realizat numeroasezboruri experimentale [i de popularizarecu noul sù aparat – Vlaicu II, efectuândprimul mare turneu care a inclus Blajul,Sibiul, Bra[ovul [i Ia[iul.

Întâiul care a dus faima avia]ieiromâne[ti prin performan]ele atinse încadrul concursului aerian interna]ionalde la Aspern-Viena: întâiul la proba dearuncare la ]int` a unei greut`]i de la300 m în`l]ime; întâiul (la egalitate depuncte cu Roland Garros) la proba deviraje, al`turi de alte trei premii.

Înt#iul care a încercat trecereaCarpa]ilor în zbor nu numai din dorin]ade autodep`[ire, ci [i ca simbol al dorin]eide unire a românilor.

Întâiul fùritor de tradi]ii: ca omagiupentru realiz`rile sale, în anii dintre celedou` r`zboaie mondiale a fost instituit`Cupa „Aurel Vlaicu” pentru cel mai bunpilot al unor competi]ii aeriene. Înregulamentul cupei era prev`zut` [iobliga]ia fiec`rui echipaj participant dea trece peste monumentul lui Vlaicu dela B`ne[ti [i a arunca o coroan` cu flori.

Autorit`]ile din ora[ul hunedorean Geoagiu au organizat duminic`, 21.06.2009, un miting aviatic în satulAurel Vlaicu, fost Bin]in]i, cu ocazia s`rb`toririi a o sut` de ani de când inventatorul român a zburat pentruprima dat` un planor construit de el. Ulterior, a construit trei modele de avion. Cu „Vlaicu nr. 2" a câ[tigat, în1911, numeroase premii la concursul din localitatea austriac` Aspern. O machet` par]ial func]ional` a aparatuluia fost expus` [i chiar a rulat pe str`zile din localitate.

În satul natal al pionierului avia]iei mondiale, pilo]ii Aeroclubului României [i ai Aeroclubului “ConstantinManolache” din Deva l-au omagiat pe Aurel Vlaicu survolând localitatea cu aeronave u[oare. For]ele AerieneRom#ne [i-au adus firescul omagiu prin intermediul Bazei 95 Aerian` de la Câmpia Turzii, de unde au decolat treisupersonice MiG-21 LanceR [i trei elicopetere IAR-330 PUMA, care au trecut în zbor pe deasupra caseimemoriale.

„Piesa de rezisten]`“ a activit`]ii a fost prezentarea copiei aeronavei „Vlaicu II”, realizat` în baza schi]elor luiAurel Vlaicu. Chiar dac` nu era avionul inventatorului, replica a atras aten]ia tuturor, majoritatea dorind s` sefotografieze lâng` aparatul de zbor. Aparatul de zbor, construit din duraluminiu [i inox, prezentat hunedorenilor,a fost unul dintre marile succese ale „Jocurilor Aeriene Mondiale” (World Air Games), competi]ie desf`[urat` laTorino, în Italia, sub egida Federa]iei Interna]ionale Aeronautice (FIA). A câ[tigat medalia de bronz, iar dac` seridica de la sol, aeronava avea toate [ansele s` o ob]in` pe cea de aur.

La eveniment au participat [i elevi-pilo]i ai Aeroclubului din Deva.Comandantul adjunct al Aeroclubului Deva, Gra]ian Tînc, a citit, cu ocazia manifest`rilor organizate de

Prim`ria ora[ului Geoagiu, de care apar]ine satul Aurel Vlaicu, ce scria în epoc` ziarul vienez Neue Freie Presse:„Minunate [i curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar dezbur`tor, cu dou` elice, între care [ade aviatorul. De câte ori se r`sucea (vira) ma[ina aceasta în loc, de p`reac` vine peste cap, lumea r`spl`tea pe român cu ova]ii furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit”.

100 DE ANI DE LA PRIMUL ZBOR ALLUI AUREL VLAICU CU UN PLANOR

CONSTRUIT DE EL

100 DE ANI DE LA PRIMUL ZBOR ALLUI AUREL VLAICU CU UN PLANOR

CONSTRUIT DE EL

Carte po[tal` reprezent#ndzborul lui Aurel Vlaicupe C#mpia Libert`]ii de la Blaj – 1912

15CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

CAMARAZII NO{TRI

| n v#rst` de 25 de ani, NicoletaClaudia Udrescu a absolvit \n 2006Academia For]elor Aeriene din

Bra[ov. |n anul urm`tor ea a urmat cursulde baz` pentru ofi]eri navigan]i la {coalade Aplica]ie pentru For]ele Aeriene de laBoboc, fiind brevetat` ca pilot militar.

Are la activ 200 ore de zbor pe aparateIAK-52 [i avioane cu reac]ie L-29 [i L-39.

Din septembrie 2008, \ns`, camarad delupt` este performantul reactor rom#nescIAR-99 {OIM cu care a zburat deja 50 deore. Ea dovede[te astfel c` este cel pu]in lafel de \ndr`znea]` ca [i so]ul s`u, pilot peacela[i tip de aparat [i coleg de escadril`.

|n data de 28.04.2009, ora 14.30,Nicoleta a decolat de pe aerodromul Bobocla bordul {oimului s`u echipat cu dou`bombe de c#te 250 kg.

45 de minute mai t#rziu NicoletaUdrescu devenea prima femeie-pilot dinistoria Avia]iei Rom#ne care, folosind

muni]ie real`, a executat distrugerea unei]inte terestre.

“|nc` din liceu am dorit s` \ncerc s`zbor o dat`. {i a fost suficient, pentru c`<<virusul>> se ia destul de repede. Via]ade familie [i cea profesional` se \mpac` binedeoarece am reu[it s`-mi g`sesc omulpotrivit care s` m` \n]eleag`, care s` m`sprijine [i s` m` ajute at#t \n via]a de familie,c#t [i pe plan profesional, atunci c#nd amnevoie, \n]eleg#nd foarte bine ceea ce sepetrece cu mine”.

Nicoleta mai spune c` dorin]a ei de aar`ta c` m#nuirea man[ei nu este unatribut exclusiv masculin a f`cut-o s`dep`[easc` u[or emo]iile de \nceput \ncariera de pilot militar.

“La \nceput a fost greu, \ns` lucrulacesta m-a \nt`rit foarte mult. Competi]iadintre mine [i colegii mei de sex masculina devenit o necesitate \n timp, ceea ceprobabil c` ne-a ajutat pe fiecare s`devenim mai buni”.

LOCOTENENT NICOLETA UDRESCU– portret de profesionist –

16 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

SOCIO-CULTURAL

|n perioada 19–21 iunie s-a desf`[urat, \ncomuna Colone[ti, jude]ul Olt, unde \n urm`cu 97 de ani s-a n`scut Alexandru {erb`nescu,cel mai faimos pilot de v#n`toare, edi]ia a IV-aa Concursului {colar Interjude]ean la careparticip`, anual, [colile cu nume de aviator\ntrunite \n proiectul educativ “Cinstire EroilorAviatori – Avia]ia: trecut, prezent [i viitor”.|nt#lnirea anual` a [colilor a devenit dejatradi]ional`.

Aceast` activitate reprezint` un minunatprilej de cunoa[tere a istoriei avia]iei [i depropagand` aeronautic`, av#nd scopul de al`rgi aria op]iunilor privind alegerea carierei [ide a \ndrepta pa[ii elevilor c`tre o profesie dinsfera avia]iei militare.

Schimbul de opinie [i de experien]` \ntre[coli, prezentarea activit`]ilor [i a programelorspecifice fiec`reia dintre acestea reprezint` unreal beneficiu pentru elevi.

C#]iva ideali[ti, chiar curajo[i, au ini]iat \nurm` cu pu]ini ani, acest proiect pilot aprobatde Inspectoratele {colare de care apar]inefiecare dintre [coli care poart` nume de aviator.

Astfel, prima edi]ie a avut loc \n anul 2006,\n organizarea {colii “Traian D#rjan” de laCluj-Napoca [i a avut sprijinul Aeroclubuluilocal de la Dezmir.

Edi]ia a II-a, desf`[urat` \n anul 2007 \norganizarea {colii “Aviator Mircea T.B`dulescu” Buzù, a avut sprijinul efectiv al{colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene dela Boboc.

Edi]ia a III-a, desf`[urat` anul trecut a fost\n organizarea {colii “Aviator ConstantinB#zu Cantacuzino” de la Jilavele – Ialomi]a[i a avut sprijinul {colii Superioare a Avia]ieiCivile de la Strejnic – Ploie[ti.

Anul acesta, edi]ia a IV-a a fost \n organi-zarea {colii “Aviator Alexandru {erb`-nescu” de la Colone[ti – Olt [i a avut sprijinulStatului Major al For]elor Aeriene, al Funda]iei“Erou C`pitan Aviator Alexandru {erb`nescu”al domnului fost primar Nicolae Stan –actualmente deputat, care nu uit` s` se implice\n continuitatea tradi]iilor aeronautice acomunei. De asemenea, au fost implicateautorit`]ile locale, sincer doritoare de a fi la\n`l]imea faimei asului avia]iei rom#ne din celde al Doilea R`zboi Mondial – aviatorul

– proiect pilot desf`[urat la {coalaAviator Alexandru {erb`nescu

Colone[ti, jud. Olt –

CINSTIREEROILOR AVIATORI

Puiu VULPOIUFunda]ia C`pitan Aviator

Alexandru {erb`nescu

Alexandru {erb`nescu, Aero-clubul Teritorial de la Gea-m`na – Pite[ti, precum [ioficialit`]ile ora[ului Scor-nice[ti, aflat la nu prea maredistan]` de comuna Colone[ti.

Echipele “{colilor-Avia-toare” de la Cluj-Napoca,Buzù, Jilavele, Colone[ti [iBucure[ti s-au \ncadrat [i aurespectat prevederile pro-iectului educativ “EroiAviatori”. Excelenta organi-zare a permis desf`[urareaurm`toarelor activit`]i: depu-neri de flori la Obeliscul de laB`ne[ti–Prahova, acolo unde,la data de 13 septembrie 1913s-au fr#nt aripile ma[inii de fierchibzuit` [i construit` deAurel Vlaicu cel fùritor detradi]ii. Copiii ardeleni ai{colii “Traian D#rjan” au fosta[tepta]i la Obelisc dereprezentantul Funda]ieiAviator “Alexandru {erb`-nescu”. Buche]elele lor deflori s-au adùgat coroanelor[i jerbelor depuse oficial cudoar dou` zile mai \nainte cuprilejul anivers`rii a celor 99de ani de la \nt#iul zbor de la17 iunie 1910, al “maistora[ului Aurel din

Bin]in]ii Albei”. A fost s` fie ziua\n care, onest, fiecare arecunoscut c` a mai trecut prinB`ne[ti, dar nu a [tiut de acestmonument.

Tradi]ia aeronauticii ro-m#ne – elementul esen]ial alansamblului de concep]ii,obiceiuri sau credin]e dincadrul acestei comunit`]i – afost riguros respectat`. |ntotalitate, participan]ii au sim]it,au fost con[tien]i de aparte-nen]a lor la o elit` ce plastic aunumit-o a... “{colilor Avia-toare”!

Vineri, 19 iunie, a avut loc prezentarea c`r]iide vizit` artistice a [colii-gazd` [i a {colii dinJilavele. {coala “AviatorAlexandru {erb`nescu” aimpresionat prin c`lu[ultradi]ional [i c`lu[arii-elevi, prin c#ntecele [i[ez`torile oltene[ti.

S#mb`t`, 20 iunie, aavut loc deschidereaoficial` a activit`]ii laMonumentul EroilorAviatori “Trepte spreCer”, dispus pe platoul dinfa]a Prim`riei Colone[ti.

Discursurile sincere

[i competente au fost gestionate de doamnaprofesor de matematic` Mirela Celmare –director al {colii “Aviator Alexandru{erb`nescu”. Istoricul de avia]ie VasileTudor, viceprimarul Constantin Lauren]iu[i pre[edintele funda]iei au conturat, prinvorbele rostite, momentul s`rb`toresc aldeschiderii oficiale.

Cu precizia [i sincronismul specificavia]iei, pilo]ii [i para[uti[tii de la Geam`na auintrat \n program. Experimentatul FlorinCovic a evoluat mai mult dec#t spectaculos cuultrau[orul YR-5125, iar Wilga YR-VLL, pilotat`de Vasile Ionel, a fost “rampa de lansare” apara[uti[tilor care aveau s` aterizeze la punctulp`storit de CZ-ul (conduc`torul de zbor) VasileB`leanu [i CL-ul (conduc`tor de lans`ri)Vasile Duminic`, instructor voluntar de

17CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

SOCIO-CULTURAL

para[utism militar de laGeam`na. Iar atunci c#ndvoalurile para[utelor tip“arip` zbur`toare” aveau s`gliseze pe cerul Colone[tilor,participan]ii la ConcursulInterjude]ean, al`turi de\ntreaga “suflare a satului” aua[teptat cu emo]ie culmi-nantul moment al ateriz`rii.Aplauzele adresate para[u-ti[tilor au fost sincere [ientuziaste. Dup` aterizare,dup` str#ngerea voalurilor [iraportarea radio, spre lini[-tirea pilotului de la PZL 104 Wilga c` totul esteOK, recent ateriza]ii din cer \n onoarea EroilorAviatori au mers la Monumentul “Trepte spreCer”. Acolo s-au l`sat fotografia]i [i filma]ipotrivit dorin]elor participan]ilor, sprenepieritoare amintire a \nt#lnirii cu oamenii\n`l]imilor albastre. Se cuvine s` consemn`m,cu aceast` ocazie, [i numele acestor treipara[uti[ti lansa]i din Wilga: CristinelPopescu, Sorinel Badii Sorinel [i TiberiuFr`tic`.

Spre dup`-amiaz`, la Centrul de Informare[i Documentare al {colii din Colone[ti, a avutloc concursul destinat verific`rii cuno[tin]elorde istorie a Avia]iei Rom#ne \n cel de al DoileaR`zboi Mondial. Interesul [i seriozitatea elevilorimplica]i \n proiect au relevat preocupareaprofesorilor coordonatori.

Bibliografia comunicat` de organizatori \nc`

din luna ianuarie [i \ntreb`rile complexeformulate de istoricul de avia]ie, scriitorul VasileTudor, au solicitat elevilor o concentraremaxim`, demn` de un adev`rat examen. Dup`deliberare, juriul a acordat trei premii trei, unulde doi [i unul de unu.

Formula excep]ional` propus` de organi-zatori a fost ca cele cinci echipe formate dinc#te cinci elevi s` aib` \n componen]` c#te unelev de la fiecare [coal` participant`. A[adar, cuto]ii au ob]inut \n egal` m`sur` toate premiile.

Programul artistic prezentat de clujeni [ide bucure[teni a completat ceea ce oltenii lui{erb`nescu, buzoienii lui B`dulescu [iialomi]enii lui Cantacuzino sus]inuser` cu o zi

\nainte pe scena din curtea [colii. Prezentareaeforturilor [i a realiz`rilor fiec`rei [coliaviatoare \n parte a fost expus` de doamneledirector ale [colilor prin capabilit`]ile audio-vizuale din dotarea {colii de la Colone[ti.Nimic programat, dar din suflet [i tacit preg`tit,fiecare [coal` a avut ceva de d`ruit celorlalte[coli aviatoare din Rom#nia: \nsemne,diplome, suveniruri sau CD-uri [i DVD-uri.

Apoi a avut loc lansarea c`r]ii “Zbor sprenemurire. In memoriam C`pitan AviatorAlexandru {erb`nescu”, ap`rut` la EdituraHoffman \n 2009 [i av#ndu-i ca autori pe VasileTudor, Mirela Celmare, Lilian Celmare[i Eleonora Arb`na[. Elogioasele cuvinteau fost adresate Eroilor Avia]iei Rom#niei,spre dreapta [i binemeritata lor onoare.

Tot ceea ce presupune un “Foc de Tab`r`”a fost inclus \n programul artistic al {colilor

Aviatoare. La ora 24.00, sub uncer senin provocator de \nste-lat, cu sentimentul c` mai eraloc pentru ceva, atunci c#ndrugul se transformase \ntr-unimens j`ratic, “s-a sunat” preg`-tirea pentru adunarea la autocar.Este cineva care, \ntr-unmoment sau altul al vie]ii sales` nu fi sim]it dezn`dejdeaacestui final impus exact atuncic#nd totul era at#t de frumos [ipalpitant?!

Cu aceast` frumoas`amintire \n suflet, desp`r]irea afost mai u[oar` doar la g#ndulc` \n anul 2010, r#nduit` spre

organizarea Festivalului {colilor Aviatoareeste {coala nr. 178 “Ion Dobran” dinPajurei, care se autodefine[te “{coal` de Zbor|nalt”, adic` o...

“Gr`din`-n care cresc lumini{i cuib de vise \ndr`zne]e{i rostul anilor senini{i zborul Pajurei seme]e”

Edi]ia a IV-a a Concursului desf`[`[uratla Colone[ti a onorat [i cinstit memoriaaviatorilor eroi, a deschis larg paginile deistorie adev`rat`, dar a generat [i idei noi carese \ncadreaz` \n acela[i registru – avia]ia.

The Scientific Informative Review no. 1 (14)/2009, revist` editat` de Academia For]elor Aeriene“Henri Coand` reprezint` una dintre cele maicuprinz`toare reviste de specialitate care suntpublicate \n sectorul militar. De[i informa]iileprezentate \n paginile ei sunt complet dedicateunei concep]ii realiste, ea poate fi propus` unuipublic ]int` l`rgit. Articolele impresioneaz` prinacurate]e, simplitate, concizie [i sunt structuratepe trei sec]iuni: [tiin]a [i aplica]iile matematice,

management [i rela]iisocio-umane [i [tiin]`militar`.

Mixtura autorilor – cutranzit \ntre societateacivil` [i sistemul militar,alternan]a subiectelor\ntre cei doi poli [ieditarea textelor \n limbaenglez`, fac din primulnum`r pe anul 2009 alrevistei o prezen]` de top\n domeniu.

Tematica aleas` este una pe spr#ncean`, iarautorii sunt profund credibili, poate [i datorit`prezent`rii, deseori, schematice, pl`cute ochiuluide specialist. Integrarea, \n revist`, a enun]urilorunor profesori [i oameni de [tiin]` redutabili, precumFlorentin Smarandache, Adrian Lesenciuc sauRobert Szalboc este, f`r` \ndoial`, o garan]ie pentruun succes de lectur` technic`.

Plutonier majorSorin S~FTOIU

Corolar [tiin]ific

Zbor spre nemurirePentru a ]ine vie memoria unui erou dedicat

zborului, precum c`pitanul aviator Alexandru{erb`nescu, nici un efort nu este prea mare, nici oini]ativ` nu trebuie l`sat` s` treac` neobservat`.Tocmai de aceea, apari]ia volumui “Zbor sprenemurire” – Editura Hoffman 2009 – trebuie s` nefac` s` ne oprim o clip` \n loc, s` rememor`mpersonalitatea marelui aviator, s` mai \n]elegem\nc` pu]in din defini]ia devotamentului fa]` de arm`,de avion, de ]ar`.

Minunat` “carte de \nv`]`tur`“, a[a cum neeste ea oferit` de unul dintre autori, EleonoraArb`na[, lucrarea reprezint` d`ruirea unor dasc`liadev`ra]i, d`ruirea unui istoric de avia]ie, d`ruireapentru un crez.

Autorii – patru lanum`r, num`r#ndu-i [ipe Vasile Tudor, MirelaCelmare, Lilian Cel-mare al`turi de pre[e-dinta Funda]iei C`pitanAviator “Alexandru{erb`nescu”, doamnaEleonora Arb`na[ – nepropun o structurare petrei etape major dinvia]a pilotului: “Desprecopil`rie”, “Ie[irea din\ncercuire” [i “Funda]ia eroului”.

Apari]ia volumului \ntr-un context aparte –Concursul {colar Interjude]ean “Cinstire EroilorAviatori” – face ca acest volum s` capete noivalen]e, s` propun` [i tinerei genera]ii modele deexprimare, s` \ncerce ghidarea spre anumitecoordonate, rezumate \n cuvintele aviatorului: “...pe orice drum ai alege s` str`ba]i c`r`rile vie]ii saucele pe care via]a ]i le deschide, la cap`tul acestoratrebuie s` ai certitudinea c` ai f`cut totul cuonestitate, demnitate, acurate]e sufleteasc` [icredin]a \n Dumnezeu”.

18 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

La Baza 86 Aerian` Fete[ti s-a desf`-[urat, \n luna iunie, exerci]iul cu trupe \nteren [i trageri de lupt` “VULTURUL2009”. Am profitat de un r`gaz din agendacomandorului Marian G`rìacu,loc]iitorul comandantului Bazei 86 Aerian`[i conduc`tor al acestui exerci]iu, pentrua afla c#teva detalii \n ceea ce prive[tedesf`[urarea activit`]ilor.

– Domnule comandor, ce reprezintèxerci]iul “VULTURUL 2009” [i la ac#ta edi]ie se afl`?

– “VULTURUL 2009” a avut ca obiectivprincipal perfec]ionarea capacit`]ii deconducere a comenzilor escadrilelor [i abatalionului logistic pentru preg`tireaac]iunilor de luprt` \n cadrul unei for]emultina]ionale. Acest exerci]iu se afl` la atreia edi]ie [i se \nscrie \n ansamblul deactivit`]i de instruc]ie colectiv` careconverg c`tre realizarea [i men]inereanivelului de preg`tire \n vederea\ndeplinirii misiunilor specifice bazei.

– Ce for]e au fost implicate?– |n exerci]iu au fost angrenate

aeronave de lupt` aer-aer [i aer-sol,batalionul logistic cu structurile dementenan]`, batalionul de ap`rareaantiaerian` [i, bine\n]eles, comanda-mentul bazei.

– Ce aduce nou edi]ia din acest an?– Fa]` de anii preceden]i c#nd obiec-

tivele exerci]iului au fost orientate spremisiuni aer-sol, anul acesta misiunile aufost preponderent aer-aer care, a[a cumam subliniat [i anterior, completeaz` gamade misiuni din sarcina bazei. A[ maimen]iona faptul c` seria aceasta de exerci]iise va \ncheia cu un antrenament desimulare de tip SIMEX \n cadrul c`ruia sevor testa, \n mod obiectiv [i cuantificabil,abilit`]ile de planificare [i coordonare \ntimp real a opera]iilor aeriene.

– Care a fost impactul reduceriiresurselor la dispozi]ie asupra desf`[ur`riiexerci]iului?

– |n condi]iile restric]ion`rii resurseloram decis ca \n cadrul exerci]iului sìncludem [i misiuni de neutralizare aap`r`rii aeriene cu baza la sol, a[a numitelemisiuni SEAD, \n scopul antren`rii

Batalionului 865 Artilerie Antiaerian` careurmeaz` s` desf`[oare trageri reale delupt` \n poligonul Capu Midia. |n acest felam economisit c#teva ie[iri avion pe care

le-am fi utilizat ulterior pentru antrena-mentul artileri[tilor.

– Cum a func]ionat sistemul decomand`-control pe timpul exerci]iului? Vàdresez aceast` \ntrebare pentru c`Centrul Opera]ional a fost reorganizat decur#nd \ntr-o nou` concep]ie, adaptat`cerin]elor opera]ionale actuale.

– De[i suferim de o lips` acut` depersonal, \n special ofi]eri, oamenii afla]i \nposturile de conducere din Centrul deOpera]ii al Bazei Aeriene au o mareexperien]` [i un \nalt nivel de profesio-nalism, fapt ce a permis desf`[urareaexerci]iului f`r` nici un incident.

– Sunte]i loc]iitorul comandantului laFete[ti de c#teva luni. Ce p`rere ave]idespre borceni?

– Foarte bun`! Aceea[i pe care o aveam[i c#nd am lucrat \n comandamentulStatului Major al For]elor Aeriene, de undeam venit pe aceast` func]ie.

Maior Cristian POPOVICI

VULTURUL A ZBURAT {I |N 2009

ComandorulMarian G`rìacu,loc]iitorulcomandantuluiBazei 86 Aerian`

La jum tatea lunii iunie, o patrul de elicoptere detipul BO 105 cu baza la Roth, Germania, a fost sta]ionatpentru c#teva zile la Baza 90 Transport Aerian.

Patrula german s-a aflat \ntr-un tur al Europei deEst pentru antrenarea echipajelor \n zborul peste grani] ,sub comanda organelor civile de control a traficului aerian,iar Rom#nia a fost una din destina]ii.

“Am fost impresiona]i de relieful din Rom#nia. Zborulde-a lungul V ii Oltului a fost fantastic. Ne-am dori ca peviitor s putem executa exerci]ii \n comun cu parteneriirom#ni, relieful pe care l-am \nt#lnit aici ne-ar permite s`ne perfec]ion`m zborul \n condi]ii extreme. Nu \n ultimulr#nd, personal, am fost impresionat de obiectivele turisticeoferite de Rom#nia [i de prietenia oamenilor”, ne-a declaratfirst lieutenant first lieutenant first lieutenant first lieutenant first lieutenant Andre Rudolph, Andre Rudolph, Andre Rudolph, Andre Rudolph, Andre Rudolph, unul dintre pilo]iigermani aflat pentru prima dat \n ]ara noastr .

BO-105 |N ROM@NIAC`pitan Mircea BARAC

19CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

AGEND~

|n perioada 18.06 – 23.06.2009 s-a desf`[urat \n cadrul taberei de laCapu Midia exerci]iul CARPATINA 2009, un exerci]iu prin care serealizeaz` proiec]ia unit`]ilor de ap`rare cu baza la sol franceze \n afarateritoriului Fran]ei, \n cooperare cu unit`]i sol-aer belgiene.

|n zilele tragerilor, la Capu Midia au fost prezente oficialit`]i dinambasada Fran]ei \n Rom#nia.

Exerci]iul este complex, incluz#nd mar[ pe ro]i [i pe calea aerului dinFran]a [i Belgia \n Rom#nia [i trageri cu rachete sol-aer Mistral \npoligonul Capu Midia.

Rom#nia, care prime[te \n mod temporar deta[amentul franco-belgianpe teritoriul sù cu ocazia exerci]iului, a asigurat sprijinul na]iunii gazd`(HNS – Host Nation Suport) pentru aceast` activitate.

Resursa uman` participant` la acest exerci]iu a constat dintr-unnum`r de peste 80 de persoane apar]in#nd deta[amentului franco-belgiancondus de locotenent-colonelul Jean Michel Sanjuan, la care s-aadùgat delega]ia rom#n`, compus` din 18 persoane.

Din punct de vedere tehnic au fost implicate instala]ii de lansare [irachete MISTRAL, un sistem de siguran]` SAMOS, avioane ]int` de tipULTIMA [i mijloace de sprijin logistic.

Asigurarea suportului logistic de c`tre partea rom#n` pentru acestexerci]iu a constituit o bun` ocazie pentru a remarca modul de cooperare\ntre For]ele Aeriene Rom#ne [i For]ele Terestre Rom#ne \n condi]iileparticip`rii la un exerci]iu multina]ional.

Activitatea a constituit, totodat`, [i o oportunitate pentru un schimbde experien]` prin prezentarea reciproc` a tehnicii \ntre deta[amentulfranco-belgian [i o subunitate rom#neasc` de ap`rare cu baza la sol,dotat` cu tunuri calibrul 57 mm.

CARPATINA 2009C`pitan Adrian BACIU

|n perioada 02.05–17.05 a.c. a avut locvizita unei delega]ii a Statului Major al For]elorAeriene Rom#ne \n institu]ii de preg`tire [iformare a solda]ilor [i subofi]erilor din For]eleAeriene ale SUA (Maxwell, Lackland, Keesler,Randolph).

Activitatea a avut ca obiectiv prezentareasistemului de preg`tire [i logistic` aferent`procesului de formare a subofi]erilor [isolda]ilor din For]ele Aeriene ale SUA.

Briefing-urile prezentate au reliefatimportan]a misiunilor [i viziunii U.S. Air Forceprecum [i corela]ia extraordinar` realizat` \ntreU.S. DoD – U.S. Air Force – A.F. Personel,purt`toare [i generatoare de rezultate deexcep]ie \n misiunile de executat [i \nantrenamentul desf`[urat.

De asemenea, a fost con[tientizatìmportan]a deosebit` a NCO \n interiorulorganismului militar american, a gradului ridicat

Schimb de experien]` \n SUAComandor Constantin STANCIU

de profesionalism de careacesta d` dovad` [i a ethos-ului personal afi[at \n raportcu executarea misiunilorprimite. Se acord` o mareimportan]` realiz`rilor [inevoilor de \mbun`t`]ire acalit`]ii procesului de preg`-tire [i instruire a personalului,av#nd ca scop preg`tireapermanent` pentru noileprovoc`ri ale realit`]ii c#mpului de lupt`modern [i/sau conflictele neconven]ionale.

Calitatea resursei umane este v`zut` ca oprincipal` prioritate pentru USAF, cheiapreg`tirii NCO const#nd \n diversitatea [icalitatea preg`tirii instructorilor [i eficien]aprogramelor de instruire. |n [colile USAF sepune de asemenea accent pe dezvoltarea/implementarea metodicii de \nv`]are/predare

a “lec]iilor \nv`]ate”, bazatepe realitatea c#mpului delupt` modern [i care potajuta la corectarea leader-shipului.

Eviden]ierea integr`rii\ntregului curricullumeduca]ional militar \nsistemul na]ional de\nv`]`m#nt a reprezentat unalt obiectiv remarcat.Recunoa[terea [i acor-darea de credite pentrucursurile desf`[urate \ninstitu]iile militare de\nv`]`m#nt reprezint` unul

dintre factorii generatori de resurse umane aiorganismului militar al SUA. Posibilitateacumul`rii acestor credite [i echivalarea acestorapentru ob]inerea diplomelor de absolvire,combinat` cu programele financiare, acordatepersonalului militar c#t [i familiilor acestorapentru preg`tire \n \nv`]`m#ntul militar [i civil,poate impulsiona la un nivel nea[teptat dorin]acandida]ilor de a se \nrola \n cadrul organismuluimilitar.

Dezvoltarea bazei logistice didactice lacondi]iile execut`rii misiunilor din teatrele deopera]ii \n condi]iile specifice de vreme, relief,echipamente [i tehnic` asigur` adaptarea \ntimp scurt a personalului la misiunea primit`cu eficien]` maxim`.

Din discu]iile purtate pe liniaimplement`rii \nv`]`m#ntului la distan]` (DLS– Distance Learning System) a reie[it faptulc` eficien]a acestui program la nivelulactivit`]ilor practice [i a form`rii deprinderilornecesare \ntre]inerii tehnice a echipamentelorde lupt` [i a form`rii abilit`]ilor de lupt`toreste destul de redus`.

20 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

CapcanaCapcanaCapcanaCapcanaCapcanamediuluimediuluimediuluimediului

\nconjur`tor\nconjur`tor\nconjur`tor\nconjur`tor

Plutonierul adjutant Mihaela VPlutonierul adjutant Mihaela VPlutonierul adjutant Mihaela VPlutonierul adjutant Mihaela Voicuoicuoicuoicu

mediului\nconjur`tor

Drumul ce [erpuie[te alintat de razeleprietenoase ale soarelui prim`v`ratec la margineaunei comune de l#ng` Bucure[ti nu preveste[te prinnimic obiectivul militar ascuns dincolo de coroanaverde a p`durii. Nu la mult timp dup` ce ma[ina sepierde \n desi[ul vegeta]iei irizat` de str`lucireapic`turilor de rou`, doi ochi electronici plasa]i strategicte iau \n colimator de sub coroana unui copac. Unprim r#nd de bariere [i o parcare ne\nc`p`toare suntdovada c` lini[tea p`durii nu reprezint` dec#t uncamuflaj pentru o activitate ce trebuie ferit` de ochiicurio[ilor. Dou` r#nduri de garduri, primul dintre ele\mp`nat cu s#rm` ghimpat`, camere de supraveghereinstalate la intervale calculate matematic [i o baricadàctivat` \n fa]a por]ilor de acces sunt suficienteelemente din care un iubitor de drume]ii \n p`dure arputea deduce cu u[urin]` c` nu a nimerit tocmai la opensiune amplasat \n mijlocul naturii, nici la un cinema\n aer liber.

Anticip#nd c` nu ne vom putea bucura ochii cupriveli[tea de dincolo de garduri, ne anun]asem vizita

cu ceva timp \nainte, astfel \nc#t ofi]erul de serviciude la poart` nu ne-a \ndrumat \n direc]ia din carevenisem, ba chiar ne-a preg`tit cartelele electronicede acces, \n vreme ce noi a[teptam cu r`bdare un\nso]itor. Plutonierul adjutant Mihaela Voicu,consilierul comandantului pentru problemele mai[trilormilitari [i subofi]erilor, nu s-a l`sat mult timp a[teptat,astfel \nc#t \n c#teva minute l`sam \n urm` turniche]ii

STANDARD NATO

Centrul de Opera]ii Aeriene – AOCreprezint` o structur` unicat, unadintre cele mai complexe [iimportante din organigrama For]elorAeriene. Aceast` apreciere are \nvedere responsabilit`]ile AOC,momentul pe care \l parcurge, vitezacu care trebuie s` se adapteze laschimb`ri, inclusiv legislative, depunerea \n practic` a acestorprevederi noi [i de \ndeplinireasarcinilor curente de instruc]ie \nFor]ele Aeriene Rom#ne.

metalici [i reci de la poart`.Un militar din paz` \narmat, un foi[or la umbra

c`ruia c#teva cadre militare se bucur` de aerulproasp`t al dimine]ii [i o bisericu]` \n curs deconstruc]ie sunt elementele de decor ce fac not`discordant` cu blocul din beton, conceput [i construitconform necesit`]ilor [i rigorilor unei unit`]i militare.

“Foi[orul reprezint` locul de relaxare al oamenilordin tur`, a celor care lucreaz` \n subteran. Labisericu]` mai e de construit, dar deocamdat`resursele bugetare nu ne permit finalizarea ei, chiardac` majoritatea dintre noi am direc]ionat procentulde 2% din impozit pentru a fi folosit \n acest scop”,r`sun` ca un ecou \n`bu[it de lini[tea din jurexplica]iile \nso]itorului nostru.

MisiuniMis iuniMis iuniMis iuniMis iuni

Comandorul Comandorul Comandorul Comandorul Adrian CodiAdrian CodiAdrian Codi

|n alert`|n alert`|n alert`|n alert`permanent`permanent`permanent`permanent`

Comandorul Adrian CodiAdrian Codi, comandantulCentrului de Opera]ii Aeriene, ne \nt#mpin` cuamabilitate [i cu disponibilitatea necesare pentru ane sprijini \n demersul nostru de documentare.Nenum`ratele telefoane, ordonate pe un col] albiroului, fiecare cu scopul [i rolul lui, \ncep s` suneunul dup` altul. Convorbiri scurte, directe, \n rom#n`sau englez`, \n func]ie de culoarea receptorului [i,pentru c#teva momente avem straniul sentiment cùltimul lucru de care va avea vreme comandorul estevizita noastr`. |ncet, \ncet, num`rul apelurilor sereduce [i prin geamul \ntredeschis se pot auzi trilurilezbur`toarelor din p`dure. “E frumos aici, relaxant...p#n` \ncep s` sune telefoanele”, \ncearc` s` destindàtmosfera comandorul Codi. |n scurt timp descoperim\n vocea interlocutorului siguran]a profesionistului,mentalitatea \nving`torului, cultura omului pentrulucrurile f`cute cu sim] de r`spundere, respectulpentru partenerii de dialog [i, nu \n ultimul r#nd, grijapentru subordona]i.

“Indiferent de organizarea structural`, care asuferit de-a lungul timpului diferite modific`ri de form`,obiectivele de fond ale AOC au fost [i vor r`m#ne\ntotdeauna acelea[i. Astfel, misiunile de baz`

constau \n supravegherea [i managementul spa]iuluiaerian na]ional [i executarea serviciilor de lupt` Poli]ieAerian`, Interven]ie Umanitar`, SupraveghereElectronic` [i Supraveghere NBC”, ne-a introdus \nsubiect comandorul Codi.

Apoi a continuat expunerea: “Dintotdeauna,dezideratele majore de interes au constat \nmodernizarea dot`rii tehnice [i \n preg`tireapermanent a personalului. Din fericire, toat aparaturade supraveghere a spa]iului aerian este nou` sau \ncurs de \nnoire sub toate aspectele: calitate, fiabilitate,performan]`. Este vorba, desigur, de loca]ia unde serealizeaz` imaginea aerian` recunoscut` – RAP(Recognised Air Picture), prin supraveghereacentralizat` a spa]iului aerian. Iar personalul care\ncadreaz` complexele [i instala]iile din dotare are opreg`tire irepro[abil`, aplic` o metodologie de lucrucomplet nou`, potrivit standardelor NATO \n materie”.

Invita]ia de a merge la fa]a locului pentru o imaginereal` a venit firesc, iar noi am acceptat-o instantaneu.C#teva r#nduri de sc`ri cobor#te [i ne afl`m \ntr-unbunc`r subteran. Coridoare ce \ncep [i se termin` cuu[i grele de o]el, un loc imposibil de anticipat din exterior.|n fiecare \nc`pere se intr` [i se iese, exclusiv prinbifarea electronic` a cartelei de acces.

|n alert`permanent`

Centrul de Raportare [i Control (CRC) este desprinsdin alt film dec#t cele cu care suntem obi[nui]i \ntr-ounitate oarecare. Sta]ii de lucru moderne, ergonomice,operatori a c`ror medie de v#rst` nu dep`[e[te 30 deani. Monitoarele sunt colorate de traseele avioaneloraflate \n zbor \n zona de responsabilitate a Rom#niei.Pe un perete uria[ este proiectat` situa]ia aerian`militar`. Un limbaj codificat prin cifre, litere, semne [iculori schimb` permanent situa]ia aerian` afi[at` [iimpune \n fiecare moment luarea unei decizii. Operatoride ini]ializare [i identificare a traiectelor, operator pentru

OCHIUL DIN SUBTERANOCHIUL DIN SUBTERANC`pitan Mircea BARAC

21CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

STANDARD NATO

controlul radarelor de la distan]`, operatori destina]icontrolului armelor. Dialogurile se poart` exclusiv \nenglez`. Nimeni nu pare interesat de prezen]a noastràcolo. Fiecare \[i vede \n continuare de ceea ce are def`cut, cu maxim` concentrare.

Dac` am compara AOC cu o entitate organic`,atunci cu siguran]` c` CRC-ul reprezint` creierulsistemului, \n condi]iile \n care conexiunile neuronalesunt asigurate de ac]iunile operatorilor.

“Avem un TANGO SCRAMBLE (exerci]iu deantrenament de Poli]ie Aerian`) \n desf`[urare. }inta afost ini]ializat` la [i 3 minute. Am raportat situa]ia laCAOC (Centrul Combinat de Opera]ii Aeriene) Larisa [is-a dat ordinul de decolare a avioanelor de v#n`toarepentru interceptarea ]intei”, raporteaz` locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandorul Dumitru Bucatariucomandorul Dumitru Bucatariucomandorul Dumitru Bucatariucomandorul Dumitru Bucatariu

Un organismUn organismUn organismUn organismcomplex, \ncomplex, \ncomplex, \ncomplex, \ncontinu`continu`continu`continu`

transformaretransformaretransformaretransformare

comandorul Marian Iacobcomandorul Marian Iacobcomandorul Marian Iacobcomandorul Marian Iacob

comandorul Dumitru Bucatariu, [eful turei – mastercontroller –, momentul [i situa]ia exerci]iului. “Timpul dereac]ie pe care \l avem la dispozi]ie din momentuldescoperirii unei aeronave neautorizate este de maxim4 minute. |n acest interval trebuie s identific`m aeronava[i s luam o decizie. Din momentul transmiterii ordinului,pilo]ii care execut serviciul de lupt Poli]ie Aerian au ladispozi]ie 15 minute s decoleze. Confirmarea ordinuluide decolare \n asemenea situa]ii este dat` de c`treCAOC Larisa, structur` c`reia i se subordoneaz`serviciul de lupt` Poli]ie Aerian` executat de Rom#niape timp de pace”, ne-a explicat [eful turei algoritmultraseelor ce prindeau via]` \n imaginea proiectat` peperetele imens aflat \n fa]a operatorilor.

|ntre timp, aeronava ce ini]iase un traseu neautorizatde pe Otopeni, fusese aterizat` sub escorta MiG-urilordecolate de la C#mpia Turzii. Exerci]iul desf`[urat \nspa]iul aerian fusese unul reu[it din toate punctele devedere. La sol, urma s` aib` loc o serie de procedurispecifice privind asigurarea m`surilor de securitate \nastfel de cazuri. Operatorii din CRC \[i \ncheiaser`misiunea \n privin]a exerci]iului. Nu \ns` [i treaba. Turaera abia la \nceput, iar simbologia comun` statelormembre NATO \ncheia \ntr-un puzzle dedicatspeciali[tilor traseele aeronavelor ce br`zdau pereteledin fa]a operatorilor cu o frecven]` desprins` parc` dinfilmele de ac]iune.

“Capitolul Poli]ie Aerian` este extrem de important[i-l trat m cu foarte mult seriozitate. |nc din momentulader`rii la Alian]` ne-am declarat ap]i de aceast`capabilitate. De fapt, Poli]ia Aerian` nu este un serviciutocmai nou pentru For]ele Aeriene Rom#ne. De[i el afost executat sub diferite forme, \n func]ie de contextul

politic la diferite intervale de timp, noi avem [i continu`mo tradi]ie bun` \n acest domeniu. De fapt, \nc` de laaderare, ne-am \ncadrat \n toate baremele impuse deAlian]` din acest punct de vedere. Suntem ap]i s`decol m pentru orice interven]ie \n spa]iul aerian al ]`riinoastre, atunci c#nd situa]ia o impune. Un aspect cetrebuie eviden]iat este faptul c`serviciul de lupt` Poli]ie Aerianèxecutat de For]ele Aeriene Rom#neeste direct subordonatcomandamentelor operative regionale[i centrale ale NATO din Europa. Subacest aspect, suntem capabili sàc]ion`m \ntocmai cum ne-o cere [i\n momentul \n care ne-o cere Alian]a!{i vom fi \ntotdeauna gata de ac]iune,\ntruc#t pilo]ii de pe avioanele dev#n`toare MiG-21 LanceR practic`\n instruirea lor de zi cu zi acesteproceduri”, a completat comandorulCodi expunerea.

Un organismcomplex, \ncontinu`

transformare

|n spatele operatorilor din Centrul de Raportare [iControl, printr-o fereastr de termopan c#t un perete, sepot vedea ca \ntr-o radiografie “organele interne” –

componentele hardware ale sistemului. Servere de foartemare capacitate proceseaz` \n timp real datele primite.

Deasupra, “la loj`”, identific`m aparatul vizual,amplasat central [i purt#nd denumirea de tura pentruopera]ii curente. “De aici se monitorizeaz` dinamicatuturor activit ]ilor, indiferent dac este vorba de serviciul

de lupt Interven]ie Umanitar , de un zbor de antrenamentsau de un zbor comercial al operatorilor civili. Avemoperatori destina]i supravegherii traficului aerian militar(OAT – Opera]ional Air Trafic) [i operatori destina]isupravegherii traficului aerian civil (GAT – General AirTrafic). Responsabilitatea este foarte mare, deoarecetrebuie s` [tim totul despre orice aeronav` aflat` \nspa]iul aerian na]ional. Avem nevoie de toate informa]iilepentru a putea gestiona corect orice fel de situa]ie ce arputea interveni. |n acest scop, colabor m cu ROMATSA,\n cadrul c`reia func]ioneaz` grupe militare pentrucoordonarea traficului aerian militar cu cel civil, nel`mure[te comandorul Marian Iacob, [eful tureipentru opera]ii curente [i unul dintre veteranii Centrului.

Cu privire la nivelul de conectare \n Sistemul Integratde Ap`rare Aerian` al NATO (NATINADS) exist` treiaspecte distincte: cel tehnic, cel de preg tire profesional[i cel al procedurilor care trebuie puse \n aplicare.

“Sub toate aceste aspecte, suntem integra]i sut`la sut` \n NATINADS! Dotarea noastr` tehnic` estela nivelul sistemelor similare din cadrul Alian]ei.Conexiunile pe care le avem cu structurile NATOsunt foarte bune, iar avantajul principal al acesteiconexiuni \l reprezint` faptul c` exist` un limbaj unicla nivelul Alian]ei. Dispunem de leg`turi directe deinformare \ntre noi [i alte loca]ii similare din partea desud-est a flancului european al Alian]ei. De asemenea,preg`tirea navigatorilor se realizeaz` efectiv dup`metodologia [i procedurile specifice NATO”, nedezv`luie comandorul Codi modul de comunicare alsistemului cu structurile similare din cadrul Alian]ei.

Sistemul integrat de comand` control (ICC)reprezint` urm`toarea “pies`“ ce urmeaz` s`completeze facilitatea Centrului de Opera]ii Aeriene.Aici se vor defini [i se vor transmite în timp realordinele de lupt` [i misiunile. Practic, toate unit`]ileoperative din For]ele Aeriene vor fi conectate într-ore]ea care folose[te o aplica]ie de comand` controlmodern`, la standard NATO.

Flight Data Exchange (Administrarea Cererilorde Zbor) poate fi considerat inima sistemului desupraveghere aerian`. Aici se regleaz`, practic, “fluxulsangvin al organismului”, adic` traseele de zbor. Înbaza unei aplica]ii computerizate, se colecteaz`cererile de zbor ale tuturor entit`]ilor implicate \naceast` activitate. De la For]ele Aeriene, For]ele

Comandorul Adrian Codi,comandantul AOC

Instantaneu dinCentrul de Raportare

[i Control

Locotenent-comandorulDumitruBucatariu,master controller

22 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

STANDARD NATO

Navale, SRI, Ministerul Administra]iei [i Internelor,p#n` la avia]ia sportiv`, avia]ia utilitar`, sau operatoriicomerciali. P#n` la pr#nz secolecteaz` [i se proceseaz` \nmod automat toate cererilepentru ziua urm`toare.Incompatibilit`]ile sunt rezolvatede un operator cu ajutorul unuisistem dedicat special. Cererilesunt trimise spre aprobare [efuluiStatului Major al For]elor Aeriene,apoi sunt transmise c`tre toatestructurile conectate. Seurm`re[te ca \n viitor toateplanurile de zbor s` fie depuse\ntr-o re]ea unificat` civil-militar`,conform cerin]elor EURO-CONTROL, organismul euro-pean specializat \n activitatea de control a traficuluiaerian. Toat` aceast` activitate este coordonat` dedoi operatori \n timpul unei ture. Noi am g`sit \n postpe plutonierul plutonierul plutonierul plutonierul plutonierul Andreea DumitruAndreea DumitruAndreea Dumitru p.c.c.p.c.c.p.c.c.p.c.c.Irina VIrina VIrina VIrina Vame[uame[uame[uame[u locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-comandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Virgil irgil irgil irgil AionoaieiAionoaieiAionoaiei

maistrul militar clasa Imaistrul militar clasa Imaistrul militar clasa Imaistrul militar clasa IDumitru DeaconeasaDumitru DeaconeasaDumitru DeaconeasaDumitru Deaconeasa

ComponentaComponentaComponentaComponentauman`, sufletuluman`, sufletuluman`, sufletuluman`, sufletul

sistemuluisistemuluisistemuluisistemului

Colaborarea cuColaborarea cuColaborarea cuColaborarea custructurile NATOstructurile NATOstructurile NATOstructurile NATO

colonelul Thodascolonelul Thodascolonelul Thodascolonelul Thodas

Andreea DumitruAndreea Dumitru [i pe p.c.c.Irina Vame[u, coordonate de locotenent-comandorul Virgil AionoaieiAionoaiei, [eful biroului.

Sistemul senzorial al acestui organism ce-[idovede[te complexitatea odat` cu vizitarea fiec`rei\nc`peri, l-am identificat \n cadrul biroului meteo.Aici se colecteaz` toate informa]iile referitoare lamediul \nconjur`tor, informa]ii de baz` necesareoric`rei entit`]i pentru autoap`rare. Concret, estevorba de datele privind situa]ia meteo la nivel na]ional.

“Colect`m toate informa]iile meteo care sunttransmise de la bazele aeriene [i introducem acestedate \n sistemele na]ionale [i interna]ionale. Deasemenea, primim de la ANM (Agen]ia Na]ional` deMeteorologie) fotografii din satelit [i imagini radarprin care se observ` evolu]ia sistemelor noroase.Supravegherea evolu]iei vremii se realizeaz` prinintermediul sistemului de radare [i cu ajutorul h`r]ilorde suprafa]`. Dispunem, de asemenea, de h`r]i deprognoz`, cu ajutorul c`rora putem genera h`r]i cupreviziuni pentru anumite perioade de timp. Cu sprijinulROMATSA putem oferi informa]ii asupra condi]iilor

meteo pentru zborurile militare interna]ionale, precum[i prevederi de aterizare pentru aerodromurile de

interes”, ne-a explicat maistrul militar clasa IDumitru Deaconeasa.

Componentauman`, sufletul

sistemului

Oric#t de bine utilat [itehnologizat sau informatizat ar fiun sistem, indiferent care ar finivelul aplica]iilor software, sufletulunei astfel de entit`]i nu poate fireprezentat dec#t de componentauman .

Atunci c#nd se vorbe[te decomponenta uman`, \n cadrulAOC se au \n vedere mai multeaspecte. Unul din acestea serefer` la preg`tirea de baz` pecare trebuie s` o aib` un aspirantla o func]ie \n Centrul de Opera]iiAeriene. Ea trebuie s`-[i aib` unfundament \n preg`tirea acu-mulat` \n institu]ia de \nv`]`m#ntabsolvit`, fiind apoi perfec]ionat`prin cursuri de specialitateorganizate at#t \n cadrul institu]iilormilitare de \nv`]`m#nt, c#t [i \nunit`]i sau chiar \n Centrul deOpera]ii Aeriene.

“|n momentul de fa]`, men-

]inem o str#ns` leg`tur` cu toate institu]iile militarede \nv`]`m#nt, pentru ca, \mpreun`, s` putem g`sisolu]ia cea mai bun` privind programa [i procesul de\nv`]`m#nt, potrivit cerin]elor func]iilor din statul de\ncadrare al AOC. Nu ne limit`m \ns` la aceasta.Spre exemplu, un bun ofi]er de radioloca]ie, care \ncadrul Centrului de Opera]ii Aeriene va ocupa o func]ie\n cadrul compartimentului de supraveghere aerian`,va avea nevoie de o preg`tire suplimentar` pentrucunoa[terea modului de lucru cu aparatura desupraveghere aerian` automatizat`. Prin analogie,un navigator cu dirijarea, oric#t de preg`tit [i talentatar fi, are nevoie s` cunoasc` specificul dirij`rii lainterceptare de la aparatura automatizat [i procedurilestandard NATO care se aplic` \n AOC. |n acestsens, avem organizat` o sal` de antrenamentedestinat` cunoa[terii specificului muncii cu aparaturaautomatizat` de comand`-control. Dotat` cu unsimulator interactiv a situa]iei aeriene recunoscute,fapt ce permite familiarizarea [i antrenarea celor care

urmeaz` s` \ncadreze ofunc]ie \n cadrul AOC. Nulipse[te din sala de preg`tiredocumenta]ia specific`.Acest lucru are o dubl`utilitate: asigur` personalpreg`tit s` lucreze \n cadrulCentrului de Opera]ii Aeriene,dar [i \n structuri alesistemului de comand`-control al NATO”, am aflatde la comandorul Codi.

Din p`cate, \n urmarestructur`rii care a avut loc\n cursul anului trecut,func]iile de instructori des-tinate preg`tirii personalului

au fost desfiin]ate. Acest fapt \ngreuneaz` seriosprocesul de preg`tire [i evaluare at#t de necesar [iat#t de important \n cadrul AOC, a[a cum am v`zut\n r#ndurile de mai sus.

Mai ales c`, de cur#nd, Rom#nia a acceptat s`participe cu operatori \n cadrul programului AWACS,ceea ce \nseamn` c` vor fi selec]iona]i oameni dincadrul AOC pentru a deveni membri \n echipajeleAWACS.

Colaborarea custructurile NATO

Centrul de Opera]ii Aeriene are o rela]ie special cuconducerea NATO, cu structurile similare din celelalte] ri membre ale Alian]ei. La toate nivelurile exist contactedirecte sub raport profesional [i nu numai. Ce \nseamn`acest lucru? Ofi]eri din AOC se afl` \n permanen]` \nanumite grupuri de lucru NATO, \ndeplinesc misiunispecifice [i se familiarizeaz` cu politica general` deap rare aerian a spa]iului propriu Alian]ei. De asemenea,exist leg turi permanente cu Centrul de Opera]ii AerieneCombinate (CAOC) \n a c`rui responsabilitateopera]ional` se afl` ]ara noastr`. Deci, [i la nivel depolitic militar , [i la nivel de execu]ie, conlucrarea AOCcu NATO este foarte bun`, cum la fel sunt [i aprecierilede care se bucur` oamenii sub aspect profesional dinpartea alia]ilor no[tri.

Acest lucru este confirmat de colonelul Thodas

“Satisfac]ia profesional` reprezint` o component`motiva]ional` extrem de puternic` pentru oricinelucreaz` \n cadrul AOC. Sunt pu]ine structuri \nsistemul militar unde implicarea se produce din

pl`cere, nu din obliga]ie sau necesitate. Rela]ionezi \nfiecare zi cu speciali[ti din diferite structuri NATO.Tot timpul \nve]i ceva nou. Aici sim]i cu adev`rat c`faci parte dintr-o armat` membr` NATO” – c`pitan

R`zvan Marinescu

Comandorul MarianIacob, [ef tur` opera]iicurente

Instantaneu dincadrul birouluimeteo

23CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARESTANDARD NATO

GiorgiosGiorgiosGiorgiosGiorgiosGiorgios

comandor Marian Iacob,comandor Marian Iacob,comandor Marian Iacob,comandor Marian Iacob,maior Relu Boraciu [i plutonier major maior Relu Boraciu [i plutonier major maior Relu Boraciu [i plutonier major maior Relu Boraciu [i plutonier major AlinaAlinaAlinaAlinaDeliba[Deliba[Deliba[Deliba[ comandorului comandorului comandorului comandorului AdrianAdrianAdrianAdrianCodiCodiCodiCodi

Un mediu de lucru dotat cu aparaturÙn mediu de lucru dotat cu aparaturÙn mediu de lucru dotat cu aparaturÙn mediu de lucru dotat cu aparatur`de ultim` genera]ie. Colaborare permanent`de ultim` genera]ie. Colaborare permanent`de ultim` genera]ie. Colaborare permanent`de ultim` genera]ie. Colaborare permanent`cu speciali[ti din diferite structuri NAcu speciali[ti din diferite structuri NAcu speciali[ti din diferite structuri NAcu speciali[ti din diferite structuri NATTTTO.O.O.O.Serviciu de lupt` executat sub comand`Serviciu de lupt` executat sub comand`Serviciu de lupt` executat sub comand`Serviciu de lupt` executat sub comand`NANANANATTTTO. Perspectiva personalului de aO. Perspectiva personalului de aO. Perspectiva personalului de aO. Perspectiva personalului de aaccede \n diferite func]ii din structurileaccede \n diferite func]ii din structurileaccede \n diferite func]ii din structurileaccede \n diferite func]ii din structurileNANANANATTTTO. Posibil itatea evolu]iei \n carier`.O. Posibil itatea evolu]iei \n carier`.O. Posibil itatea evolu]iei \n carier`.O. Posibil itatea evolu]iei \n carier`.Munca \n echip`. Oameni la care descoperiMunca \n echip`. Oameni la care descoperiMunca \n echip`. Oameni la care descoperiMunca \n echip`. Oameni la care descoperisatisfac]ia profesional`, sentimentul c`satisfac]ia profesional`, sentimentul c`satisfac]ia profesional`, sentimentul c`satisfac]ia profesional`, sentimentul càpar]in unei organiza]ii, nu c` suntapar]in unei organiza]ii, nu c` suntapar]in unei organiza]ii, nu c` suntapar]in unei organiza]ii, nu c` suntprizonierii sistemului [i propriilor sc`ri deprizonierii sistemului [i propriilor sc`ri deprizonierii sistemului [i propriilor sc`ri deprizonierii sistemului [i propriilor sc`ri devalor i .valor i .valor i .valor i .

Acesta este rezumatul destinat celorAcesta este rezumatul destinat celorAcesta este rezumatul destinat celorAcesta este rezumatul destinat celorcare, \n criz` permanent` de timp, nucare, \n criz` permanent` de timp, nucare, \n criz` permanent` de timp, nucare, \n criz` permanent` de timp, nureu[esc s` citeasc` r#ndurile de mai susreu[esc s` citeasc` r#ndurile de mai susreu[esc s` citeasc` r#ndurile de mai susreu[esc s` citeasc` r#ndurile de mai susdespre entitatea For]elor despre entitatea For]elor despre entitatea For]elor despre entitatea For]elor Aeriene Rom#neAeriene Rom#neAeriene Rom#neAeriene Rom#neaflat` \n avanposturi, \n rela]ia ]`rii noastreaflat` \n avanposturi, \n rela]ia ]`rii noastreaflat` \n avanposturi, \n rela]ia ]`rii noastreaflat` \n avanposturi, \n rela]ia ]`rii noastrecu cu cu cu Alian]a Nord-Atlantic`.Alian]a Nord-Atlantic`.Alian]a Nord-Atlantic`.Alian]a Nord-Atlantic`.

, un personaj pe c#t de carismatic, pe at#t debine preg`tit din punct de vedere profesional. Mandatulcolonelului Giorgios \n cadrul AOC a debutat \n varaanului 2007 [i se \ntinde pe o perioad` de 3 ani, \n baza

unui protocol de colaborare \ncheiat \ntre Guvernul Elen[i Guvernul Rom#niei. Colonelul Giorgios este ofi]er deleg`tur` [i coordonator Air Tasking Order (ATO) \ntreFor]ele Aeriene Elene [i For]ele Aeriene Rom#ne.Totodat`, aliatul din Grecia este [i asistentulcomandantului Centrului deOpera]ii Aeriene \n problemele deplanificare a misiunilor aeriene. |nprezent, aliatul din Grecia \[idesf`[oar` activitatea \n cadrulBiroului Planuri Curente unde,\mpreun` cu o echip` foartevaloroas`, \ntocme[te toatedocumentele de planificare amisiunilor aeriene. De asemenea,sprijin echipa Rom#niei pe timpuldesf`[ur`rii exerci]iilor NATO,contribuind la aplicarea procedurilorstandard de operare. Nu \n ultimulr#nd, colonelul Giorgios contribuiela preg`tirea personalului AOCpentru cunoa[terea [i exploatareaaparaturii ICC –

“Activitatea mea \n cadrul AOC a reprezentat omare provocare [i sunt extrem de m#ndru de faptul càm putut contribui la familiarizarea personalului acesteistructuri cu documentele [i procedurile NATO. Este,

poate, cea mai important` realizarea carierei mele. M` bucur c` amdescoperit aici oameni foarte binepreg`ti]i, dornici s` acumulezeinforma]ii noi, foarte receptivi. |naceste condi]ii a fost u[or s` lucr`mca o echip`.

Din punct de vedere social, potspune c am descoperit \n Rom#niao a doua cas`, iar \n personalulCentrului o a doua familie. Nucredeam c#nd am acceptat acestpost c voi ajunge s regret c timpultrece prea repede [i voi fi nevoit s`m` despart la un moment dat deaceast ]ar , de prietenii [i de colegiide aici.

A[ dori s transmit [i pe aceastcale mul]umirile mele \ntreguluicolectiv pentru profesionalismul decare d` dovad` [i pentru sprijinul pe

care mi l-a acordat [i mi-l acord` pentru a-mi putea\ndeplini misiunea cu succes. Mul]umesc \n mod specialechipei mele, format` din comandor Marian Iacob,maior Relu Boraciu [i plutonier major AlinaDeliba[. {i, nu \n ultimul r#nd, comandorului AdrianCodi, comandantul AOC.”

Un mediu de lucru dotat cu aparatur`de ultim` genera]ie. Colaborare permanent`cu speciali[ti din diferite structuri NATO.Serviciu de lupt` executat sub comand`NATO. Perspectiva personalului de aaccede \n diferite func]ii din structurileNATO. Posibil itatea evolu]iei \n carier`.Munca \n echip`. Oameni la care descoperisatisfac]ia profesional`, sentimentul càpar]in unei organiza]ii, nu c` suntprizonierii sistemului [i propriilor sc`ri devalor i .

Acesta este rezumatul destinat celorcare, \n criz` permanent` de timp, nureu[esc s` citeasc` r#ndurile de mai susdespre entitatea For]elor Aeriene Rom#neaflat` \n avanposturi, \n rela]ia ]`rii noastrecu Alian]a Nord-Atlantic`.

Maistrul militar Dan Rù]` este operator la punctul decomand` al radarelor la distan]`. Din acest loc,

maistrul R`du]` poate prelua comanda radarelor,pentru a comprima lan]ul de execu]ie [i a scurta timpul

de decizie \n cazul \n care situa]ia aerian` o impune

“Aici totul se desf`[oar` \n timp real. Lucrul \nechip` reprezint` secretul lucrului bine f`cut \n

cadrul AOC. Satisfac]ia profesional` justific`sacrificiile f`cute pentru a urma o carier` militar`” –

plutonier major Gabriela Manea, operatorcu identificarea traiectelor

Colonelul ThodasGiorgios, ofi]er de

leg`tur` [i coordonatorATO

În perioada 04–06 iunie 2009,Universitatea Na]ional` deAp`rare ,,CAROL I” a primit vizitade studii a unei delega]ii de laColegiul de Comand` al Armateia 2-a Artilerie [i Rachete Strate-gice din Republica Popular`Chinez`.

La solicitarea ata[atuluichinez al ap`r`rii acreditat laBucure[ti, \n data de 05 iunie2009, în cadrul programuluivizitei au fost incluse o vizit` [io prezentare a Brig`zii 1 RacheteSol-Aer.

Delega]ia chinez`, format` dincursan]i cu grad de colonelsuperior, a fost condus` decomandantul academiei, gene-gene-gene-gene-gene-ral-maior LI TILIN.ral-maior LI TILIN.ral-maior LI TILIN.ral-maior LI TILIN.

colonelul Dancolonelul Dancolonelul Dancolonelul DanCavaleruCavaleruCavaleruCavaleru

general- locotenent profesorgeneral- locotenent profesorgeneral- locotenent profesorgeneral- locotenent profesoruniversitar doctor Teodoruniversitar doctor Teodoruniversitar doctor Teodoruniversitar doctor TeodorFrunzeti,Frunzeti,Frunzeti,

ral-maior LI TILIN.Din partea Brig`zii 1 Rachete

Sol-Aer ,,General Nicolae D`sc`-lescu”, a participat comandantulacesteia, colonelul DanCavaleru [i ofi]eri din comandabrig`zii.

Programul vizitei a inclus oprezentare a brig`zii, un scurtfilm despre activit`]ile unit`]ii [io vizit` la sala de tradi]ii.

Comandantul academiei,generalul-maior LI TILIN, aapreciat ca fiind deosebit de util`vizita [i a remarcat importan]abrig`zii în sistemul de ap`rareaerian al României.

Pentru modul excelent încare s-a desf`[urat vizita lacomandamentul marii unit`]i derachete sol-aer a For]elor Aeri-ene Rom#ne, comandantul (rec-torul) Universit`]ii Na]ionale deAp`rare ,,Carol I” Bucure[ti,general- locotenent profesoruniversitar doctor TeodorFrunzeti,Frunzeti, a transmis mul]umiri[efului Statului Major al For]elorAeriene.

SCHIMB DEEXPERIEN}~

Maior Adrian EN~CHESCU

24 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

NATO – |N SCHIMBAREISTORIA AVIA}IEI ROM@NE

18.03.1906 – Rom#nulTraian Vuia a efectuat pec#mpul de la Montesson,

Fran]a, primul zbormecanic cu un aparat maigreu dec#t aerul, reu[ind

s` p`r`seasc` oricecontact cu solul prin

propriile mijloace de bordale avionului. Traian Vuia

devenea, astfel,realizatorul zborului

mecanic complet

06.01.1910 – Primul rom#ncare a ob]inut brevet de

pilot a fost George ValentinBibescu, la {coala de pilotajPau din Fran]a, condus` deLouis Bleriot. Era al 20-lea

pilot brevetat al Fran]ei.Mai t#rziu, George Valentin

Bibescu a fostvicepre[edintele

Aeroclubului Rom#n [ipre[edinte al Federa]iei

Aeronautice Interna]ionale

17.06.1910 – Primul zbor allui Aurel Vlaicu cu

aeroplanul, pe o distan]` de50 de metri. |n amintirea

acelui moment de pionieratpentru aeronautica

na]ional`, ziua de 17 iunie afost declarat` \n anii ’60

Ziua Avia]iei Rom#ne

27.10.1910 – Cunoscut \nlume ca descoperitor al

“Efectului Coand`”,inginerul rom#n Henri

Coand` a expus la cel de-alII-lea Salon Aeronautic dela Paris primul avion cu

reac]ie din lume

1930 – Elie Carafoli [iinginerul francez Lucien

Virmoux realizeaz`proiectul avionului

IAR-11 CV-C1

111111.06.19101.06.19101.06.1910

01.04.191201.04.191201.04.1912

1.06.19101.06.1910 – Se inaugureaz` primul aerodromal avia]iei rom#ne la Chitila, ini]iativ` a avocatuluiMihail Cerchez, \nregistrat` \n 1909 la TribunalulIlfov. Aerodromul avea cinci hangare, tribune pentrupublic, cl`diri administrative [i ateliere pentru repara]ii[i construc]ii de avioane. Aceste ateliere pot ficonsiderate primul embrion de fabric` de avioane din]ara noastr`. Cerchez a achizi]ionat din Fran]a licen]acu planurile de construc]ie pentru avionul HenriFarman biplan, cu motor Gnome de 50 CP, modeldin care au fost construite, \n atelierele de peaerodromul de la Chitila, patru exemplare pentruarmat`, dintr-un total de 7.

Pe acest aerodrom, Mihail Cerchez a \nfiin]at [iprima [coal` de pilotaj din ]ara noastr` [i, \n acestscop, a adus \n ]ar`, din Fran]a, un avion Farmanbiplan, un avion Wright, un avion Demoiselle, pentruexerci]ii la sol [i a angajat ca pilot-instructor de zborpe francezul Charles Viallard [i apoi pe aviatorulfrancez Molla. Deoarece Ministerul de R`zboi a sistatsprijinul material acordat [colii, aceasta a func]ionatdoar un scurt timp.

01.04.191201.04.1912 – A fost emis |naltul Decret nr.1953 prin care s-a \nfiin]at, pe aerodromul Cotroceni,

REPERE ISTORICE ALEFOR}ELOR AERIENE ROM@NE

{coala de Pilotaj sub conducerea maiorului Ioan Macri.La \nceput s-au zburat avioane Farman, apoi Bleriot.

01.04.191301.04.191301.04.191301.04.1913

22.06.191322.06.191322.06.1913

19.01.191519.01.191519.01.1915

15.08.191615.08.191615.08.191615.08.1916

16.09.191616.09.191616.09.1916

07.02.191907.02.191907.02.1919

01.04.1913 – Aeronautica militar` devine arm`recunoscut`, subordonat` Comandamentului de Geniu.

22.06.191322.06.1913 – |ncepând cu aceast` dat`,România s-a angajat în al doilea r`zboi balcanic. Avia]iamilitar` româneasc` a participat la conflict cu douèscadrile, executând misiuni de leg`tur` [i derecunoa[tere îndep`rtat`.

19.01.191519.01.1915 – S-a \nfiin]at {coala de observatoriaerieni, candida]ii fiind selec]iona]i din r#ndul ofi]erilorde stat major.

15.08.1916 – România intr` în Primul R`zboiMondial, angajând patru Grupuri de Escadrile.

16.09.191616.09.1916 – Prima victorie ob]inut` în luptàerian` de c`tre un echipaj românesc, format dinlocotenentul av. Panait Cholet [i sergentul av. Ion Gruia.

07.02.191907.02.1919 – |nrolat voluntar \n avia]ia francez`,Romeo Popescu ob]ine brevetul de pilot la {coala

militar` de la Istres, dup` care urmeaz` cursurile {coliiSuperioare de Aeronautic` de la Pau, pe care o termin`str`lucit, clas#ndu-se primul din 600 de pilo]i aviatori.

18.10.192018.10.192018.10.192018.10.1920

01.01.192401.01.192401.01.1924

06.08.192506.08.192506.08.192506.08.1925

18.10.1920 – Regele Ferdinand a semnat |naltulDecret nr. 4167, prin care a hot`r#t \nfiin]area “{coliide meseria[i ai aeronauticii”, prima [coal` pentruformarea tehnicienilor militari de avia]ie, cu sediul laPipera. Durata studiilor era stabilit` la 6 ani, din care 4ani cursul inferior [i 2 ani cursul superior.

01.01.192401.01.1924 – A fost modificat` organizareaavia]iei. |n cadrul Ministerului de R`zboi a fost creatInspectoratul General al Aeronauticii, \n fruntea c`ruia afost numit prin]ul mo[tenitor Carol al II-lea. Unit`]ile deavia]ie [i de aerosta]ie s-au \ntregit cu cele de artilerieantiaerian`, iar serviciile Direc]iei Superioare Aeronautices-au completat cu Serviciul Meteorologic, transferat dela Ministerul Agriculturii, [i cu Avia]ia Militar`.

06.08.1925 – Se \nfiin]eaz` prima uzinàeronautic` rom#n` constituit` ca societate pe ac]iuni,sub denumirea de Industria Aeronautic` Rom#n` –IAR –, undeva la marginea Bra[ovului, \n baza legiipublicate \n Monitorul Oficial din 26 iunie 1925. Uzina

1926. Primele avioaneMorrane Saulnierconstruite \n licen]` laBra[ov

Avionul dev#n`toare IAR-16,

realizat \n 1934

REPERE ISTORICE ALEFOR}ELOR AERIENE ROM@NE

Avion ICAR Universalfabricat la ICAR \n 1934

25CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

NATO – |N SCHIMBAREISTORIA AVIA}IEI ROM@NE

09.07.1911 – Cel dint#ibrevet de pilot militar dinRom#nia este ob]inut desublocotenentul {tefan

Protopopescu peaerodromul de la Chitila

28.01.1914 – ElenaStoenescu Caragiani a

absolvit cursurile {colii depilotaj, ob]in#nd brevetul depilot nr. 1.591 din partea

FAI, – Aero-ClubuluiFran]ei, devenind primafemeie pilot din Rom#nia.

S-a num`rat printreprimele zece femeibrevetate din lume

1928 – Smaranda Brèscueste prima femeie din

Rom#nia care a ob]inut laBerlin brevetulinterna]ional depara[utist, fiind

posesoarea a dou`recorduri mondiale

de altitudine

09.03.1916 – A fost brevetat(brevet militar nr. 82) pilot

locotenentul dr. VictorAnastasiu, primul medicrom#n ([i al doilea dinlume) care a ob]inut

acest titlu

se compunea din fabrica de motoare de avioane, fabricade celule [i fabrica de accesorii.

05.06.193205.06.193205.06.193205.06.1932

21.07.193521.07.193521.07.1935

1938193819381938

22.06.194122.06.194122.06.1941

15.01.194215.01.194215.01.1942

05.06.1932 – A luat fiin]`, prin decret-lege,Subsecretariatul de Stat al Aerului, \n care intrau avia]iamilitar`, avia]ia civil`, aerofotogrametria [imeteorologia.

21.07.193521.07.1935 – S-a inaugurat, la Bucure[ti,Monumentul Eroilor Aerului, ridicat \n memoria aviatorilorrom#ni c`zu]i la datorie. Autoarea lucr`rii – sculptori]aLydia Kotzebue. Pe monument sunt inscrip]ionatenumele aviatorilor care [i-au sacrificat via]a \n lupt`sau \n timp de pace pentru gloria aripilor rom#ne[ti.

1938 – La ini]iativa [i sub pre[edin]ia coloneluluidr. aviator Victor Anastasiu, a avut loc primul CongresNa]ional de Medicin` Aeronautic` [i Naval`.

22.06.194122.06.1941 – România intr` în al Doilea R`zboiMondial. Avia]ia angajeaz` înc` din primele zile 50 deescadrile, dintre care 17 de vân`toare, 15 debombardament, 7 de observa]ie, 3 de recunoa[tereîndep`rtat`, 6 de leg`tur`, una de transport [i unasanitar`. Personalul navigant se ridica la 1.947persoane (1.066 pilo]i, 386 observatori aerieni, 129telegrafi[ti, 83 mecanici de bord [i 284 tr`g`tori aerieni).Cea mai important` structur` de front a Avia]iei Militarea fost, pentru anii 1941–1942, Gruparea Aerian` deLupt`, devenit`, din 1943, Corpul Aerian Român.

15.01.194215.01.1942 – S-a \nfiin]at {coala Special` pentruzborul f`r` vizibilitate [i radio-ghidat, cu baza pe Pope[ti-

Leordeni. {coala dura patru luni, avea un program dezbor de 100 de ore pentru fiecare pilot cursant [i eradotat` cu avioane Focke Wulf-58, Dornier 17, SavoiaMarchetti 79 [i Heinkel 111.

01.08.194301.08.194301.08.194301.08.194301.08.1943

26.01.194526.01.194526.01.1945

15.06.194615.06.194615.06.194615.06.1946

01.02.194801.02.194801.02.194801.02.1948

15.02.194915.02.194915.02.1949

– A avut loc primul marebombardament al avia]iei strategice a Statelor Uniteasupra României. Sistemul defensiv româno-german,format din baterii de artilerie antiaerian`, escadrilele devân`toare [i baloane de obstruc]ie a fost deosebit deeficient, doborând 36 de bombardiere B-24 Liberator.

26.01.194526.01.1945 – |n Bucure[ti s-a \nfiin]at Centrulde instruc]ie al avia]iei, subordonat ComandamentuluiAvia]iei, prin desfiin]area Comandamentului [colilor [icentrelor de instruc]ie ale aeronauticii, a {colii de ofi]eride avia]ie, a Centrului militar de pilotaj [i a Centrului detrageri [i bombardament.

15.06.1946 – A fost desfiin]at Subsecretariatulde Stat al Aerului, locul sù fiind luat de InspectoratulGeneral al Aeronauticii, Centrul de Instruc]ie Aeronautic`[i Centrul de Instruc]ie al Artileriei Antiaeriene.

01.02.1948 – Centrul de Instruc]ie al Avia]iei s-a mutat de la Media[ la Tecuci, av#nd comandant pecomandorul Mihai C`linescu.

15.02.194915.02.1949 – Comandamentul Aeronauticii aprimit denumirea de Comandamentul Avia]iei. S-atrecut la organizarea avia]iei militare pe regimente [ibatalioane de deservire aerodrom.

10.04.194910.04.194910.04.194910.04.194910.04.1949

15.10.195015.10.195015.10.1950

27.02.195127.02.195127.02.195127.02.1951

20.06.195120.06.195120.06.1951

17.04.1953 17.04.1953 17.04.1953

– Prin ordinul ministrului for]elorarmate, a fost \nfiin]at Comandamentul Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T). Nucleul deconstituire l-a format Direc]ia Ap`r`rii Antiaeriene aTeritoriului, apar]in#nd Secretariatului General pentruTrupe din M.A.I. Primul comandant al noului organisma fost numit generalul-locotenent Paul Alexiu.

15.10.195015.10.1950 – A fost \nfiin]at` {coala Militar`de Ofi]eri Meteo.

27.02.1951 – S-a \nfiin]at, la Ianca, primadivizie de avia]ie reactiv`, av#nd \n frunte pe colonelulVasile Cozma. Comandan]ii celor trei regimente –11, 12 [i 14 – erau maiorii Ion Deac, {tefan Gheorghiu[i Aurel Rìcanu. Divizia a fost dotat` cu 120 deavioane IAK-17D [i IAK-23, c#te 40 pentru fiecareregiment.

20.06.195120.06.1951 – |n tabelele cu specialit`]i militarea fost \nscris` [i cea de ofi]er de radioloca]ie.

17.04.1953 17.04.1953 – Prin Hot`r#rea nr. 1165/17.04.1953 a Consiliului de Mini[tri al RepubliciiPopulare Rom#ne s-a decis \nfiin]area “AtelieruluiCentral de Avia]ie” \n comuna Vasile Roait`, azi \nBacù, ca “Uzina de Repara]ii Avioane”. S-auconstruit primele trenuri de aterizare [i echipamentehidro-pneumatice de avia]ie din ]ar`. Peste 2.500aeronave sunt echipate cu trenuri de aterizare [iinstala]ii hidro-pneumatice fabricate de AEROSTAR,denumirea fabricii \ncep#nd cu 1991. S-au fabricatpeste 1.800 avioane IAK-52. |n decursul timpului s-a

IAR-80 a fost principalulavion de v#n`toare folositde avia]ia rom#n` \n alII-lea r`zboi mondial

1949. Sub conducereaing. Radu Manicatide,

la Bra[ov seconstruie[te avionul

IAR-811

1971. |ncepe programul defabrica]ie sub licen]` alelicopterului IAR-316B

IAR-24 a fost un avionrealizat \n licen]`,pentru misiuni de

curierat [i acroba]ieaerian`

ISTORIA AVIA}IEI ROM@NE

26 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

1930 – Primul avionrom#nesc de v#n`toare,

proiectat de inginerul ElieCarafoli, devenit cunoscut

pe plan mondial [imembru al AcademieiRom#ne, \mpreun` cuinginerul francez L.

Virmoux, a fost construitde Industria Aeronautic`Rom#n` – Bra[ov, fost

IAR-CV-11

06.03.1931 – Oficiul deInven]ii al Rom#niei abrevetat inven]ia lui

Hermann Oberth“Procedeu de dispozitiv de

combustie rapid`”. |nacela[i an a luat startul, de

pe coasta M`rii Baltice,prima rachet` cucombustibil lichid

construit` dup` concep]iaprofesorului din Media[

1936 – Virginia Du]escudevine prima rom#nc`

instructor de zbor datorit`brevetului de pilot ob]inutla {coala de Pilotaj MirceaCantacuzino [i cel de zborla Strejnic, l#ng` Ploie[ti

01.04.1938 – A luat fiin]`Centrul de Instruc]ie al

Ap`r`rii contraAeronavelor, dislocat \n

cazarma Ghencea,comandant fiind maiorul IonBungescu, viitorul general

reparat un num`r de peste 3.500 aeronave [i 6.000motoare turboreactoare. Speciali[tii AEROSTAR aupredat la zbor peste 10 avioane prototip. La Bacùs-a construit prototipul IAR-93, primul avion de lupt`postbelic rom#nesc.

25.07.195525.07.195525.07.195525.07.195525.07.1955

01.10.195901.10.195901.10.195901.10.1959

02.196202.196202.196202.1962

01.10.196401.10.196401.10.196401.10.1964

17.01.196717.01.196717.01.1967

01.10.197101.10.197101.10.1971

– S-au \nfiin]at TrupeleRadiotehnice.

01.10.1959 – A \nceput [colarizarea pilo]ilorpentru transportul aerian civil, \n cadrul {colii Militarede Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu”. Absolven]ii primeaugradul de locotenent \n rezerv`.

02.1962 – A plecat la Krasnodar, \n URSS,prima grup` de pilo]i pentru trecerea la zborul deavioane MiG -21 F-13.

01.10.1964 – {coala Militar` de Mai[tri deAvia]ie “Traian Vuia” din Media[ a \nceput s`preg`teasc` personal tehnic pentru TAROM.

17.01.196717.01.1967 – TAROM a executat primul zbortransatlantic cu pasageri la bord, pe ruta Bucure[ti-Havana.

01.10.197101.10.1971 – S-a \nfiin]at la Boboc–Buzù,{coala Superioar` de Aeronautic` Civil`, director fiindcolonelul Aurel Pruia.

19721972197219721972

197419741974

31.10.197431.10.197431.10.197431.10.1974

25.01.197925.01.197925.01.1979

30.01.198030.01.198030.01.198030.01.1980

– A fost fondat` fabrica AVIOANE CRAIOVASA, \n scopul producerii [i furniz`rii de avioane militarepentru For]ele Aeriene Rom#ne. Compania estecunoscut` mai ales pentru produc]ia avionului deantrenament IAR-99 {OIM.

19741974 – La Ghimbav, Bra[ov, se semneaz`contractul de fabricare a elicopterelor IAR-330 Pumapentru versiunile H(militar), G (civil) [i VIP.

31.10.1974 – Primul avion de v#n`toare cureac]ie rom#nesc, IAR-93, construit \n colaborare cuIugoslavia, a efectuat \nt#iul sù zbor, pe aerodromulBacù, zbor \ncheiat cu succes. At#t aparatul, c#t [iomul de la man[` – c`pitan-comandor GheorgheSt`nic` – au \ndrept`]it speran]ele \ntr-o aeronav`militar` performant`., care se bucur` [i ast`zi deunanime aprecieri.

25.01.197925.01.1979 – Au sosit \n ]ar`, la Regimentul57 Avia]ie V#n`toare-Interceptare, cu baza peaerodromul Mihail Kog`lniceanu, primele dou` avioaneMiG-23 UB (de [coal`, cu dubl` comand`).

30.01.1980 – S-a constituit Grupul de Avia]ieRom#n “Sirius”, care avea ca obiectiv \nfiin]area {coliiNa]ionale de Avia]ie Militar` din Angola (ENAM), lacomanda c`ruia a fost numit generalul-maior Aurel

Niculescu. Cele 140 de cadre selectate pentru a acoperitoate func]iile din organigrama [colii au urmat cursuride metodica pred`rii \n limba portughez`. Misiuneas-a \ntins pe o perioad` de doi ani.

19821982198219821982

02.03.199002.03.199002.03.1990

30.130.130.130.11.19931.19931.19931.1993

11111.08.1995 – 1.08.1995 – 1.08.1995 –

– S-a construit cel dint#i avion de transportde pasageri cu reac]ie, ROMBAC 1-11, la |ntreprindereade Avioane Bucure[ti.

02.03.199002.03.1990 – Datorit` unei Hot`r#ri a GuvernuluiRom#niei, se \nfiin]eaz` Muzeul Avia]iei, prestigioasìnstitu]ie de cultur`, educa]ie patriotic` [i propagand`tehnico-[tiin]ific`, structur` de referin]` a For]elorAeriene. Zestrea muzeistic` a institu]iei cuprinde 24de colec]ii [i 5 arhive documentare, cuprinz#nd untotal de peste 15.000 de titluri care au apar]inut pionieriloraeronauticii rom#ne[ti [i mondiale, peste 20.000 devolume de specialitate, precum [i un parc cu 62 depiese muzeistice.

30.11.1993 – |nfiin]area Statului Major al Avia]iei[i Ap`r`rii Antiaeriene.

11.08.1995 – 1.08.1995 – Se \nfiin]eaz` Academia For]elorAeriene “Henri Coand`“, institu]ie care continuàctivitatea Institutelor Militare de Avia]ie “Aurel Vlaicu”,de Radioloca]ie “Avram Iancu” [i de Artilerie [i RacheteSol-Aer “General Bungescu”.

1969. Se fabric` \n serie,sub licen]`, avioaneleBN-2

Avionul de [coal`[i antrenament

IAR-823

1978. |n Anglia sesemneaz`, cuconsor]iul BritishAerospace,contractul defabricare \n comun aavionului mediucurier BAC_1-11

IAK-52 este folosit de[coala de ofi]eri deavia]ie pentru faza depreg`tire a viitorilorpilo]i

ISTORIA AVIA}IEI ROM@NE

27CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Pagini realizate de{eila DUMITRESCU

13.02.1944 – C`pitanulAlexandru {erb`nescu afost numit comandant alGrupului 9 V#n`toare.

Pentru victoriile dob#nditefusese deja decorat cu“Virtutea Aeronautic`“,

“Crucea de Fier” clasa I [icu cea mai \nalt` distinc]iemilitar` de r`zboi, Ordinul

“Mihai Viteazul”

1940 – La ini]iativa Marinei{tirbey, membr` a

Comitetului de Conducere aCrucii Ro[ii Rom#ne, s-a\nfiin]at prima escadril`sanitar` militar`. Dincomponen]a acesteiescadrile, mai t#rziu

denumit` “Escadrila Alb`“,au f`cut parte Mariana

Dr`gescu, Nadia Russo,Virginia Thomas [i Virginia

Du]escu

14.03.1958 – Locotenent-colonel Nicolae Borzea esteprimul rom#n care zboar`,

\n ]ar`, avionul dev#n`toare supersonic MiG-19. Tot el va fi [i cel ce vadep`[i viteza sunetului, cu

acela[i tip de avion

1981 – Zbor cosmic cu odurat` de 8 zile la bordul

navetei “Soiuz-40” [ilaboratorul spa]ial

“Saliut-6” al rom#nuluiDumitru-Dorin Prunariu

23.08.199523.08.199523.08.199523.08.1995

13-24.10.199713-24.10.199713-24.10.199713-24.10.1997

26.05.199826.05.199826.05.1998

10.07.199810.07.199810.07.1998

10.02.1999 10.02.1999 10.02.1999

04.02.200004.02.200004.02.200004.02.2000

01.200101.200101.2001

23.08.1995 – Primul zbor cu avionul MiG-21LanceR.

13-24.10.1997 – Primul zbor transatlantic alunei aeronave C-130 Hercules, apar]in#nd For]elorAeriene Rom#ne. Cele dou` echipaje rom#ne[ti careau trecut Oceanul Atlantic au fost comandate dec`pitan-comandorii Florin C`lin [i Florin Costache.

26.05.199826.05.1998 – Prezentarea oficial` a primuluiprototip al elicopterului IAR-330 PUMA, modernizatcu sistemul SOCAT.

10.07.199810.07.1998 – Intr` \n exploatare primul sistemradar FPS-117.

10.02.1999 10.02.1999 – A fost inaugurat CentrulOpera]ional de Supraveghere Aerian` (ASOC).

04.02.2000 – Au \nceput zborurile avioanelorC-130 Hercules \n cadrul misiunii ISAF. Preg`tiriintense \n vederea particip`rii la exerci]iul multina]ional“STRONG RESOLVE 2002”, din Polonia.

01.200101.2001 – A fost inaugurat` prima baz` aerian`integrat` din Armata Rom#niei – Baza 86 Aerian` Fete[ti.

29-30.01.200229-30.01.200229-30.01.200229-30.01.200229-30.01.2002

01.09.200201.09.200201.09.200201.09.2002

11111.20021.20021.20021.2002

03.200403.200403.200403.2004

01.08.2004 – 01.08.2004 – 01.08.2004 – 01.08.2004 –

2005 – 2005 – 2005 – 2005 –

– Aeronave C-130 Herculesau efectuat transportul primului contingent de militarirom#ni \n misiune de lupt` \n Afganistan.

01.09.2002 – Intr` \n func]iune Comanda-mentul Opera]ional Aerian Principal (COAP).

11.2002 – Definitivarea configura]iei [i asoftului pentru avionul de antrenament avansat IAR-99 {OIM.

03.2004 – Implementarea primului radarprototip de tipul GAP FILLER.

01.08.2004 – Ca urmare a procesului detransformare [i redimensionare din cadrul For]elorAeriene, {coala de Aplica]ie pentru Avia]ie \[ischimb` denumirea \n {coala de Aplica]ie a For]elorAeriene [i reune[te cele trei categorii de armespecif ice For]elor Aeriene: avia]ie, art i lerieantiaerian` [i rachete sol-aer [i radioloca]ie.

2005 – For]ele Aeriene Rom#ne, prindeta[amentele “ALPHA” [i apoi “BRAVO”, au ac]ionat\n Bosnia [i Her]egovina. Elicopterele IAR-330 PumaSOCAT, din Baza 90 Transport Aerian Otopeni, au

reprezentat semnul credibilit`]ii opera]iei “Althea”– prima misiune \n teatrul de opera]ii a For]elorAeriene Rom#ne.

04.200604.200604.200604.200604.2006

01.08.-31.10.200701.08.-31.10.200701.08.-31.10.2007

11111.20071.20071.20071.2007

– Rom#nia a preluat conducereaAeroportului Interna]ional Kabul, din Afganistan, \ncalitate de LEAD NATION. A asigurat, timp depatru luni, conducerea aeroportului, coordonareaopera]iilor aeriene zilnice, analiza [i prognozacondi]i i lor meteorologice pentru asigurareasecurit`]ii zborurilor, aprovizionarea, men]inerea[i \mbun`t`]irea comunica]ii lor, asigurareasprijinului logistic al opera]iilor de procesare cargo[i pasageri de pe aeroport.

01.08.-31.10.200701.08.-31.10.2007 – For]ele AerieneRom#ne au asigurat, timp de trei luni, Poli]ia Aerian`\n Lituania, Estonia [I Letonia. La misiune au luatparte pilo]ii [i personalul tehnic de deservire a celorpatru MiG-21 LanceR, de la Baza 71 Aerian`C#mpia Turzii.

11.2007 – Semnarea contractului de achizi]iea avionului de transport scurt/mediu curier C-27JSpartan.

Avionul de v#n`toare [ibombardament IAR-93,avion reactiv subsonic,realizat de rom#ni \ncolaborare cuiugoslavii, \ntre anii‘70-’80

1974. |ncepe programulde fabrica]ie sub licen]` a

elicopterului IAR-330HAvionul de antrenamentSET X, realizat \n 1932

IAR-99 {OIM este unavion proiectat [iconstruit \n Rom#nia.Pilo]ii militari \lutilizeaz` pentru a\nv`]a zborul peavionul cu reac]ie

28 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Fran]a recondi]ioneaz` avioanele C-160 Transall

Ministrul francez al Ap`r`rii, Hervé Morin, a autorizat deblocareaa 100 de milioane de euro din bugetul achizi]ion`rii avioanelor francezeA400M pentru modernizarea [i \mbun`t`]irea a zece avioane detransport C-160 Transall, potrivit Aviation Week.

Decizia de recondi]ionare a celor 10 C-10 va permite avioanelorTransall s` fie opera]ionale p#n` \n 2018, anul \n care se a[teapt` catoate aeronavele A400M s` fi fost livrate Fran]ei, ca urmare a acorduluidintre na]iunile partenere de a cump`ra avioane A400M, acord ceurmeaz` s` fie semnat la 1 iulie.

For]ele Aeriene Franceze opereaz` 61 de aeronave C-160 din anul1972, acestea av#nd parte de o recondi]ionare important` \n 1999. Fran]aurmeaz` s` cumpere 53 de A400M pentru a \nlocui flota de C-160.

aviationweek.com

F-35 pentru For]ele AerieneAmericane

Departamentul american al Ap`r`rii aoperat o modificare \n contractul acordatcompaniei Lockheed Martin, modificare \nvaloare de 2.1 miliarde de dolari, pentru aproduce 17 avioane F-35 Lightning II \ncel de-al treilea lot al produc]iei ini]iale lacost sc`zut (LRIP). Achizi]ia include primacomand` interna]ional` de dou` avioaneopera]ionale F-35 pentru Marea Britanie[i unul pentru Olanda.

Statele Unite ale Americii [i alte optna]iuni partenere pl`nuiesc s` achizi]ioneze3.173 de aeronave F-35.

af.mil

RAF \ncheie 18 ani \nteatrul de opera]ii din

Orientul MijlociuTrei VC10 ale For]elor Aeriene Regale

Britanice au zburat \n forma]ie deasupra RAFMarham din Norfolk, ca semn al \ncheieriicelor 18 ani de opera]iuni \n sprijinul for]elorde atac Tornado din Orientul Mijlociu.

Ini]ial dislocate \n 1991 \n opera]iunea“Furtun` \n de[ert”, 9 avioane din escadronul101 au primit baza de pe aeroportul KingKhalid (Riyadh) din Arabia Saudit` [i ausprijinit misiunile din prima zi a conflictuluide pe 16 ianuarie.

|ntre 1992 [i 1997, escadronul 101 a avutpeste 1200 de ie[iri, ca suport al Opera]iunii“Warden”, misiuni \n nordul Irakului. |n mai1997, deta[amentul a fost mutat din Incirlik,

Turcia, \n Maharraq,Bahrain, ca sprijin alOpera]iunii “Jural” (mait#rziu Opera]iunea “Bol-ton”) deasupra regiuniide sud a Irakului. |ndecembrie 1998, echi-pele s-au al`turat Opera-]iunii “Vulpea de[ertu-lui” [i au executat lovituriaeriene \mpotriva ]in-telor din sistemul aerianirakian.

Echipajele din escadronul 101 s-au implicatintens \n Opera]iunea “Telic” [i a r`sturn`riiregimului lui Saddam Hussein. |n ciudafurtunilor de nisip [i a pagubelor din timpulatacurilor aeriene, escadronul a ajutat laevacuarea a peste 1000 de r`ni]i din spitalele

din Cipru.Din 2005, avioanele [i echipajele lor

s-au mutat la Baza aerian` Al Udeid, de undeau zburat \n misiunile lor finale cu aeronaveleTornado \nainte s` se \ntoarc` \n MareaBritanie.

af.mil

Prin]ii William [i Harry vordeveni pilo]i de elicopter

Prin]ul William, cunoscut [i ca locotenentWales, urmeaz` un curs de antrenament pentrua se califica ca [i pilot de cùtare [i salvare alFor]elor Regale Aeriene ale Marii Britanii, \ntimp ce fratele sù, Prin]ul Harry, cunoscut calocotenent Wales, se antreneaz` [ase luni cas` devin` pilot militar de elicoptere.

Ambii fra]i de sorginte regal` urmeazàntrenamentele de zbor la {coala Fo]elor Aeri-

ene Regale de Elicoptere de la Shawbury, \nShropshire.

William, 26 de ani, piloteaz` elicoptereGriffin. Antrenamentele de zbor ale RAF, pe carePrin]ul William le urmeaz`, sunt compuse dinzbor efectiv [i lec]ii de sol esen]iale echipei dezbor.

Harry, 24 de ani, a servit timp de 10 s`pt`m#ni\n Afganistan anul trecut, în calitate de controlorde trafic aerian. |n prezent, se antreneaz` ca pilotmilitar [i aspir` s` devin` pilot opera]ional \nprima linie a frontului.

raf.mod.uk

29CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Spectacol aerian interna]ional al echipei Waddington aFor]elor Regale \ntre 4 [i 5 iulie 2009

Spectacolul din acest an celebreaz` aniversarea a 60 de ani de la formarea NATO[i pl`nuie[te s` includ` aeronave reprezentative din toate na]iunile NATO, fie \n zbor,fie \ntr-o expozi]ie static`.

Se sper` ca For]ele Aeriene Indiene s` revin`, de data asta cu MiG-urile 29, echipana]ional` polonez`, “The Orliks” s` fac` un tur de bun venit, iar Patrouille de France s`participe [i ea.

Mul]i dintre voi au auzit zvonurile cum c` “{oimii Saudi]i” [i echipa de show aerian– lucreaz` \nc` din martie 2008 pentru a-i face s` participe la spectacol [i se sper` s`aib` succes.

Supuse lucr`rilor de service, [i-au anun]at participarea [i aeronavele Vulcan, precum[i nou-restauratele Constellation din Olanda.

airforcesmonthly.com

Airbus-ul militar A330 MRTT (MultiRole Tanker Transport), noua aeronav`tanker-transportor a For]elor Aeriene

For]ele Aeriene Regale Britanicetesteaz` A330

Regale Britanice, ce va \nlocui flota curent`de VC10 [i Tristar, a \ncheiat o serie deteste folosind noua genera]ie de rezer-

voare Cobham 905 E, localizate sub aripileavionului.

Motorul este varianta \mbun`t`]it` alui 907E, aflat deja \n folosin]` peaeronava A310 MRTT din dotareaFor]elor Aeriene Germane [i Canadiene.Urm`toarea etap` din programul test dezbor va include verificarea sistemului dealimentare aerian` – Aerial RefuellingBoom System (ARBS) – , realimentare aunei variet`]i de receptoare pentruaeronave franceze, portugheze [ispaniole, etap` ce va duce la o certificaremilitar`.

raf.mod.uk

For]ele Aeriene Italieneprimesc ultimul C-27J

For]ele Aeriene Italiene (AMI) au recep]ionat celde-al doisprezecelea [i ultimul C-27J Spartan la Pisa,unde aeronava va servi \n divizia 46 Air Wing.Produc`torul, Alenia Aeronautica, are un contract cuAMI pentru suport logistic, p#n` la \nceputul lui 2012,dar [i pentru livrarea unui simulator de zbor pentruCentrul de Antrenament AMI de la Pisa, \n decembrie2009.

C-27J a fost dislocat \n Afganistan \ntreseptembrie 2008 [i ianuarie 2009, ca sprijin alopera]iunilor militare [i umanitare ale coali]iei.

Spartan-ul a \nlocuit aeronava G222 a flotei militareitaliene, fiind destinat pentru transport, para[ut`ri,c`utare [i salvare.

c-27j.com

Exerci]iu aerian de ap`rare pentru a testa for]a deinterven]ie NORTHCOM

Luni de zile de preg`tiri [i planific`ri ale pilo]ilor, solda]ilor [i marinarilor au fost testate \ncadrul Exerci]iului Amalgam Dart 09, un exerci]iu de ap`rare aerian` al Comandamentului deNord al Armatei Statelor Unite ale Americii desf`[urat \ntre 18 [i 20 iunie 2009.

Mai mult de 200 de solda]i, marinari [i pilo]i, precum [i personal civil din toat` ]ara auparticipat la exerci]iu. Grupul rezultat a fost cunoscut drept Joint Task Force America’s Shield.

Solda]i din Garda Na]ional`din Carolina de Sud 263 For]eAeriene [i Compartimentul deAp`rare Rachete au desf`[uratun Centru Opera]ional Aliat deAp`rare Aerian`. Amplasat \ncorturile de la tab`ra Rilea,JADOC-ul a servit ca [i coman-dament \ntre unitatea militar`de ap`rare aerian` la sol [iunitatea continental` NORAD,care asigur` supraveghere [icontrol ale spa]iului aerian aresuprama]ia \n ceea ce prive[teactivit`]ile aeriene.

|n timpul Amalgam Dart09, CONR, For]a Aliat` [i

celelalte unit`]i implicate au demonstrat o capacitate de desf`[urare rapid` \n ceea ce prive[tesistemul de ap`rare aerian` care poate proteja ]intele na]ionale de importan]` maxim` \mpotrivarachetelor de croazier`, dar [i a altor amenin]`ri de mic` \nal]ime.

Nu au existat zboruri de noapte din partea For]elor Aeriene [i a G`rzii Na]ionale Aerienea Statelor Unite ale Americii. Mai mult, nu au fost folosite muni]ii adev`rate \n timpul exerci]iului.

af.mil Pagini realizate de {eila DUMITRESCU

EXERCI}IU NATO

30 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Preg`tire la standarde

ridicate

O nou` ini]iativ` NATO (NRF) afost anun]at` \n timpul Summit-ului din2002 de la Praga, care poate ficaracterizat` prin promptitudine,capacitate de desf`[urare, sus]inere,\mbinare a elementelor terestre, navale[i aeriene.

La \nceputul lunii iunie,nordul Suediei a reprezentatteatrul de opera]ii pentruexerci]iul anual aerian alNATO, de antrenament [ievaluare ale capacit`]ii deinterven]ie a unit`]ilor ce facparte din NRF – NATO Res-ponse Force. Cu plecare dindiverse baze aeriene NATO aleSuediei, Finlandei [i Norvegiei,peste 50 de avioane de v#n`-toare [i elicoptere au luatparte la un scenariu fic]ionalde interven]ie \n condi]ii decriz`.

Atunci c#nd sunt solicitate,unit`]ile NRF pot \ncepe opera]iunilede desf`[urare \n cinci zile [i suntcapabile s` reziste f`r` sprijin externtimp de o lun`. Mai mult, \n timpulactiv`rii lor, autoritatea unit`]ilorimplicate este transferat` Coman-dantului Comandamentului Suprem alAlia]ilor din Europa (SACEUR).

Din cauza faptului c` for]elena]iunilor membre se activeaz` \n NRFpe principiul rotirii, ele trebuie s` treac`de un proces de antrenament [icertificare \nainte de a \ncepe fazaopera]ional` de [ase luni. Pentru aantrena capacitatea opera]ional`

comun` [i promptitudinea combativ`,exerci]ii live (LIVEX) sunt programateanual.

Dup` desf`[urarea cu succes aexerci]iului “Jaguarul Durabil”, dininsulele Capului Verde din 2006, NRFa fost declarat` opera]ional` 100% laSummitul NATO de la Riga din acela[ian.

Similar faptului c` unit`]ile NRF se

rotesc o dat` la [ase luni, comandaopera]ional` a NRF alterneaz` \ntrecartierele generale de la Lisabona,Brunssum [i Napoli la fiecaredou`sprezece luni. Acest sistem derota]ie implic` faptul c` toate unit`]ile [istructurile de comand` trebuie s` r`m#n`experte [i eficiente \n sarcinile lor.

Exerci]iu de certificare

|n timp ce actuala comand` a celeide-a [asea rota]ii (NRF 11/12) esteasigurat` de c`tre Cartierul Generalde la Napoli, structura de la Lisabonaa preg`tit exerci]iul “S`geata Credin-

cioas` ‘09". Directorul exerci]iului LAW09 a fost generalul Gianni Baron de laFor]ele Aeriene Italiene, care este [icomandantul componentei aeriene aunit`]ii 13 NRF, cea care a intrat \nrepaus \n luna iulie.

Puse \n scen` \ntre 8 [i 16 iunie,cele mai multe dintre unit`]ileparticipante \n exerci]iul “S`geataCredincioas`“ s-au dislocat la Lulea,

baza combatant` din nordul Suediei,\ntre 5 [i 6 iunie. Cu aproape 1.000 deoameni implica]i, activitatea intens` dezbor a programat misiuni \ntre orele08.00 [i 22.00. Zilnic, aproape 100 dedecol`ri \n cursul a trei reprize. Oparte dintre misiuni au fost executatede avioane din alte loca]ii, cum ar fi,de exemplu, F-16 al For]elor AerieneNorvegiene din baza lor na]ional`,Bodø, sau E-3A AWACS dislocat laØrland. Mai mult, HMS I-ul Illustriousa fost relocat \n Golful Bothnia(Scandinavia) pentru a participa cunava For]elor Navale Regale ale MariiBritanii, GR7, care num`r` \nc` 1.000de oameni preg`ti]i \n cadrulexerci]ului.

Amenin]area

Lapistanian`

Pentru a face exerci]iul c#t maireal posibil, “S`geata Credincioas`”s-a bazat pe un scenariu fictiv careseam`n` situa]iilor de conflict actualecu care UN, NATO [i NRF s-au \nt#lnit

Text [i foto: K.Aerts &G. Meuris/Aero Topics

Traducere: {eila DUMITRESCU

LOYAL ARROW 09 Exerci]iu de antrenament aerian a For]ei de R`spuns a NATOLOYAL ARROW 09

EXERCI}IU NATO

31CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

de-a lungul ultimelor decade. Ac]ion#ndsub mandatul Consiliului de Securitateal ONU, elemente ale NRF au fostdesf`[urate \n ]ara Lapistan, o zon`localizat` \n nordul Suediei.

Fiind o ]ar` nedemocrat`,instabil`, condus` de un regim militar,Lapistan g`zduie[te tabere teroriste deantrenament [i se comport` ostil cu]ara vecin`, Bothnia (o ]ar` NATO,localizat` de-a lungul coastei GolfuluiBothniei), [i ]`rile neutre Nordistan(Norvegia) [i Suomia (Finlanda).Guvernul lapistan convie]uie[te \ndispute cu vecina Bothnia, pretinz#ndc` are drepturi asupra resurselornaturale de petrol [i gaz metan.

Dislocarea unit`]ilor NRF c`treSuedia ca o ]ar` non-NATO a ad`ugatrealism exerci]iului, deoarece, \n situa]iiactuale de conflict, unit`]ile NRF trebuies` desf`[oare o baz` opera]ional`(Deployment Operation Base – DOB)\n teritoriu necunoscut. Lipsa stan-dardelor NATO \n zona de desf`[urareconfrunt` personalul NRF cu problemelegate de tehnic`, logistic` [iincompatibilit`]i pe care ace[tia trebuies` le dep`[easc` prin g`sirea unorsolu]ii adecvate, ei \n[i[i sau baz#ndu-se pe colegii lor care fac parte dinNATO.

Ca ]ar`-gazd` a exerci]iului“S`geata credincioas`“, Suedia ofer` o

zon` vast` de antrenament \n regiuneapu]in populat` Lapland, acolo unde suntdisponibile zone de zbor la \n`l]ime joas`(p#n` la 100 de picioare). Mai mult,provincia Norrbotten are [i o zon` ampl`adecvat` tragerilor [i bombardamentelor\n apropierea bazei aeriene Vidsel. |ntimpul LAW 09, Gripen-urile sudeze [iF-15 Strike Eagles din Lakenheath, aleFor]elor Aeriene ale Statelor Unite aleAmericii \n Europa, au executat misiunide bombardament cu bombe Mk82/84inerte.

Participare“Parteneriat pentru

pace” (PfP)

De[i principalul scop al exerci]iuluiera evaluarea timpului de r`spuns alorganiza]iei complet opera]ionale a NRF,directorii LAW 09 au invitat [ireprezentan]i din Austria, Finlanda,Suedia [i Elve]ia la eveniment, deoareceacestea sunt na]iuni partenere \nParteneriatul pentru pace (PfP) [i,datorit` antrenamentelor comuneprecendente, au deja o experien]`

considerabil` \n activit`]ile cu ]`rileNATO [i procedurile lor. |n timp ceAustria [i Elve]ia nu au putut participala exerci]iu, Finlanda [i Suedia au fostmai mult dec#t dornice s` participe laeveniment, ambele ]`ri av#nd unit`]i dereac]ie rapid` care lucreaz` similar cuFor]a de Reac]ie NATO. Exerci]iul LoyalArrow 09 le-a asigurat oportunitateaunic` de a se familiariza cu procedurile[i tehnicile NRF.

Finlanda a participat \n cadrulexerci]iului cu Escadronul de Lupt` alFor]ei Rapide Finlandeze deDesf`[urare (FRDF) – 6 F-18 C/D

Hornets din rezerva bazei aeriene dela Oulunsalo, aflat` la 200 de km estde Lulea, \n zona Golfului Bothniei.Avioanele de lupt` FRDF sunt scoasela \nt#mplare din ComandamentulFor]elor Aeriene Finlandeze dinregiunile Lapland, Karelia [i Stakunta,iar personalul lor este antrenat pentruparticiparea la opera]iuni mult i-na]ionale de men]inere a p`cii [imanagement de criz`. |n timpul luniimai, 16 pilo]i finlandezi s-au antrenat[i calificat pentru realimentare aerian`,c#nd un 100 ARW KC-135R Stra-totanker al For]elor Aeriene aleStatelor Unite ale Americii a fostdislocat la baza aerian` de la TamperePirkkala, din sudul Finlandei, timp deo s`pt`m#n`.

Acest lucru a fost de bun augur \ntimpul LAW 09, deoarece avioaneleHornets ale For]elor Aeriene Finlandezeerau nevoite s` parcurg` 250 de km\nainte de a intra \n zona de antrenamenta exerci]iului LAW 09. Pentru a sprijiniHornet-urile, dar [i Tornado-urile italiene[i germane, precum [i Harrier-urilenavale regale, Stratotanker-ul a fostechipat cu rezervoare suplimentare dealimentare sub ambele aripi.

For]ele Aeriene Suedeze auparticipat nu numai cu Gripen-urile JAS39 de la baza aerian` Lulea. Unitateacombatant` de lupt` sau StridsflygEnhet, pe scurt numit` “SE 02” [icompus` din divizia “Quintus Rod” deF 17 de la baza Ronneby, a desf`[urat[ase avioane JAS 39 [i 100 depersoane la baza de rezerv`/testeVidsel.

Ca [i Hornet-urile din FRDF aleFinlandei, SE 02 a Suediei este ounitate de reac]ie rapid`, care are camotiv de existen]` opera]iunile tipsuport de pace, misiuni aeriene derecunoa[tere [i sprijin. |n timpul LAW09, grupul SE 02 a trecut printr-oopera]iune-test de trei zile , de verificarea capabilit`]ii [i promptitudinii(operational capability concept/readiness verification test – OCC/RV),numit` “Apreciere de start”. Opera-]iunea “S`geata Credincioas`“ a fost obun` ocazie pentru a m`sura preg`tirea[i interac]iunea cu for]ele NATO [ievaluarea coordon`rii cu celelaltena]iuni [i unit`]i.

Spre deosebire de F-urile finlan-deze, Gripen-urile nu au deocamdat`calific`ri pentru alimentarea aerian` dela un KC – 135 R. Un alt minus estefaptul c` JAS 39 nu poate interac]ionacu sistemul comun de date NATO,Link 16, de aceea ei nu au putut bene-ficia de fotografiile radar f`cute deE-3A AWACS ale bazei Ørland.

Astfel, e posibil ca Gripen-urile s`sufere modific`ri \n aceast` direc]ie [icapabilit`]ile Link 16 s` fie disponibiledin 2010.

MEDICINA AERONAUTIC~

32 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Forma]iunea aeromedical` de tranzit(CASF – Contingency AeromedicalStaging Facility) este un nou concept deforma]iune medical`, dezvoltat \n contextulr`zboiului global [i reprezint` o etap` \nprocesul de evacuare medical` aerian` apacien]ilor din teatrele de opera]ii. Aceast`forma]iune se constituie la nivelul unei bazeaeriene [i are urm`toarele func]ii [icaracteristici:

– preg`tirea pacien]ilor pentru eva-cuare aeromedical` strategic`;

– monitorizarea pacien]ilor implica]i \nevacuarea medical` strategic`;

– are o capacitate de primire de 50 depaturi (cu posibilitatea extinderii la 100 depaturi) [i poate primi pentru 24 de orepacien]i cu grad de dependen]` 3 (pacien]iambulatori);

– particip` la \mbarcarea/debarcareapacien]ilor;

– stabile[te aptitudinea/inaptitudineaunui pacient de a fi transportat pe caleaerian`.

|n prezent, spitalul regional Landstuhleste singura forma]iune medical`american` de nivel 4 constituit` \n afarateritoriului Statelor Unite ale Americii [ireprezint` locul de destina]ie, \n cazulevacu`rii aeromedicale strategice alpacien]ilor apar]in#nd for]elor coali]iei dinIrak [i Afganistan. Spitalul dispune de 106paturi (cu posibilitatea de extindere la 322de paturi), are 3.000 de angaja]i dintre care130 personal medical, un buget anual de122 de milioane de dolari (19 milioane dedolari pentru medicamente, 12 milioanede dolari pentru consumabile medicale [i12,5 milioane de dolari pentru echipamentemedicale) [i asigur` asisten]a medical`primar` pentru 100.000 de asigura]i,servicii medicale pentru 245.000 debeneficiari din Europa [i pentru pacien]iidin for]ele coali]iei (42 de ]`ri). |ntr-o zinormal`, la acest spital au fost interna]i 23de pacien]i, au fost preluate 16 cazuri de

FORMA}IUNEA AEROMEDICAL~ DE TRANZIT

urgen]`, s-au \nregistrat 3 na[teri, au fostemise 2.165 de re]ete [i au fost examina]i1.753 de pacien]i ambulatori. |n fiecares`pt`m#n` aterizeaz` \n medie c#te 3aeronave cu pacien]i din teatrele deopera]ii, iar durata medie de spitalizare aunui pacient este de 3 zile. De la 01.04.2007

au fost tratate la acest spital 10.453 decazuri de pacien]i r`ni]i \n timpul luptelor(“battle injuries patients”) [i 42.375 decazuri de pacien]i cu afec]iuni \n afaraluptei (“non-battle injury patients”).

Centrul de monitorizare a evacu`rilorpacien]ilor din teatrul de opera]ii asigur`managementul informa]ional \n ceea ceprive[te \ntregul proces de evacuare apacien]ilor, de la forma]iunea medical`ini]ial` aflat` \n zona de opera]ii p#n` laforma]iunea medical` de destina]ie final`,aflat` \n ]ara de origine a pacientului. Acestcentru folose[te o aplica]ie informatic` pesuport web.

Escadrila de evacuare aeromedical`din Baza Aerian` Ramstein folose[tepentru evacuarea aeromedical` deoportunitate urm`toarele tipuri deaeronave: C-130 – \n evacuarea aero-medical` tactic`; KC 135 [i C-17 – \nevacuarea aeromedical` strategic`.

Escadrila nu dispune de aeronavededicate pentru opera]ii de evacuaremedical` aerian`, toate tipurile deaeronave men]ionate put#nd fi configuratela nevoie – \n acest sens exist` kituri deechipamente medicale care se monteaz`\ntr-un timp foarte scurt [i pot fi folosite labordul tuturor acestor tipuri de aeronave.|n func]ie de tipul misiunii la bordulaeronavei se afl` o echip` medical` format`din 3 asisten]i medicali de zbor (“flightnurses”) – cu componente medicale l`rgite[i 4 tehnicieni (“airevac tech”) care poatefi suplimentat` cu \nc` 1 asistent medicalde zbor [i 2 tehnicieni.

C`pitan dr. Leonard LUPU

33CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

SERVICIUL DE LUPT~

Misiune permanent`:interven]ie umanitar`!

Oamenii escadrilei provin, \n mareparte, din fosta unitate de avia]ie de laTecuci, prin urmare majoritatea fac naveta\n acest ora[ sau \n urbele din \mprejurimi,Roman sau Piatra Neam], localit`]i unde[i-au f`cut un rost de-a lungul timpului.

“Misiunea de baz` a escadrilei esteexecutarea serviciului de lupt` Interven]ieUmanitar`. |n acest an, \ns`, avem de\ndeplinit un obiectiv extrem de important,[i anume, certificarea patrulei MEDEVAC.Din acest motiv, pilo]ii din cadruldeta[amentului MEDEVAC au planificatecele mai multe ore de zbor pentru anul \ncurs. Urmeaz` pilo]ii ce execut` serviciulde lupt` Interven]ie Umanitar` [i grupa

C`pitan Mircea BaracDespre elicopteri[ti se [tiu preapu]ine lucruri. Se afl` \n afara razeide vizibilitate care creaz` senza]ie \navia]ie, precum supersoni[tii. Opiniapublic`, oamenii \n slujba c`rora seafl` elicopteri[tii militari apreciazèxisten]a lor numai \n situa]ii limit`,c#nd intervin pentru a salva vie]iaflate \n pericol.Elicopteri[tii militari sunt renumi]ipentru solicitudinea, rapiditatea [iprecizia cu care r`spund \nasemenea situa]ii limit`. Despremisiuni asem`n`toare, \n cadrutactic, se vorbe[te ori de c#te oriauzim de MEDEVAC (EvacuareMedical`) sau interven]ie umanitar`.De cur#nd, am fost oaspe]ii Escadrileide elicoptere de la Bacù, careexecut`, conform planului deinstruire \n zbor, misiuni de evacuaremedical`, cùtare-salvare [i transportde personal [i materiale.

de pilo]i aflat` \n programul de trecere peelicopterul IAR-330”, ne-a explicat loco-tenent-comandorul Adrian Fendu ,comandant de patrul`.

Serviciul de lupt` Interven]ieUmanitar` se execut` numai pe timpulzilei, [apte zile pe s`pt`m#n`, iar echipajeletrebuie s` fie \n m`sur` s` decoleze \nmaxim 90 de minute de la darea misiunii.

“Ne-am confruntat, nu de pu]ine ori,pe timpul calamit`]ilor naturale sau aliernilor cu z`pezi mari, care f`ceau imprac-ticabile drumurile, cu situa]ia de a fisolicita]i s` salv`m vie]i omene[ti, iarsingurele mijloace de evacuare cuposibilit`]i reale de interven]ie erauelicopterele.

12 iulie 2005 este una din zilele pe carenu le voi uita niciodat`. Ploi toren]iale seab`tuser` \nc` din timpul nop]ii asupra

Moldovei. Diminea]a a fost [i mai cr#ncen`.Ora[ul era sc`ldat de [uvoaie de ap`. Obun` parte a Moldovei se transformase subit\n delt`. Sute [i sute de oameni, v`z#nd c`rug`ciunile c`tre Cel de Sus nu le suntascultate, au apelat la ajutorul armatei.Apelurile nu mai conteneau. Am decolatimediat. Comandant al echipajului erac`pitan-comandorul Ovidiu Coroban`.Pe scaunul secundului m` aflam eu, iartehnic era maistrul militar CezarAst`noaei. La bord a urcat [i comandantulbazei de la acea vreme, \n prezent loc]iitoral [efului SMFA, generalul de flotilàerian` Virgil Ristea. Ni s-a al`turat [icomandorul Tudorel Ene , de laInspectoratul General, aflat \n garnizoan`pentru a participa la un exerci]iu care fuseseprogramat \n acea perioad`. Naturatransformase, \ns`, exerci]iul programat,\ntr-o ac]iune real` de salvare de vie]iomene[ti. Ne-am \ndreptat spre comunaLespezi, un loc de unde nu cu mult timp \nurm`, echipaje ale escadrilei mai salvaseròameni de furia puhoaielor. Maistrul i-aaruncat omului \ngrozit fr#nghiasalvatoare. Tr`gea din r`sputeri. Balansul\ngreuna aducerea lui la bord. Una dinm#inile tehnicianului \ncepuse s`s#ngereze. I-au s`rit \n ajutor generalul [icomandorul. O dat` ajuns \n elicopter,omului – Florin Neagu – \l chema, nu-ivenea s` cread` c` a sc`pat din ghearelemor]ii. Bucuria din ochii lui nu puteacompensa \ns` lacrimile v`rsate pentrucalul pe care se \n`l]ase ca s` nu fie \nghi]itde ape [i s` poat` fi recuperat deelicopteri[ti. Era singura lui avere, singurullui ajutor...”, a rememorat cu triste]e \n glaslocotenent-comandorul Fendu una dinac]iunile acelor zile de co[mar.

Au fost salvate sute de vie]i atunci dec`tre elicopteri[tii escadrilei. {i-au asumatriscuri foarte mari, zbur#nd \n condi]iimeteorologice extrem de grele, printr-oploaie ca la tropice, cu o vizibilitate minim`.Au zburat printre copaci, printre st#lpi,antene, cabluri electrice sau de telefonie,deasupra caselor m`turate de viitur`, st#ndla “punct fix” minute \n [ir pentru a maisalva o via]`, pentru a mai da speran]òamenilor dispera]i [i \nfr#n]i \n lupta cunatura dezl`n]uit`. Nu o dat`, ci ori de c#teori a fost nevoie. {i o vor face [i \n conti-nuare, ori de c#te ori situa]ia o va impune.Ori de c#te ori vor fi solicita]i.

Din p`cate, situa]ia \ncadr`rii cupersonal [i a tehnicii din dotare nu esteuna pe m`sura misiunilor aflate \n sarcinaescadrilei.

“A[tept`m cu ner`bdare recep]iaelicopterului aflat la IAR Bra[ov pentrumodernizare, ceea ce \nseamn` càeronava va fi dotat` cu sistem de naviga]iede precizie [i cu aparatur` de vedere petimp de noapte.

|ncadrarea deta[amentului este extremde deficitar`, \n cazul pilo]ilor [iparamedicilor \ncadrarea fiind de doar 50de procente”, ne-a spus cu am`r`ciune

Locotenent-comandorulC`t`lin C`[eru,comandantuldeta[amentuluiMEDEVAC

|N SLUJBA POPULA}IEI!|N SLUJBA POPULA}IEI!

34 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

SERVICIUL DE LUPT~

Fendu, un pilot pentru care realitatea...condi]iilor bugetare este mai dificil` dec#tmisiunile executate \n situa]ii limit`.

MEDEVAC: Preg`tindevaluarea

Comandantul deta[amentuluiMEDEVAC este locotenent-comandorulC`t`lin C`[eru, instructor de zbor \n toatecondi]iile ziua [i noaptea.

“Pilo]ii deta[amentului trebuie s` fiabsolvit toate cursurile de carier`, s`de]in` certificat de competen]` lingvistic`[i s` aib` mai pu]in de 40 de ani \n anulcertific`rii, 2009. Trei echipaje completesunt necesare pentru ob]inerea certific`rii.

|n acest scop, selec]ia personalului s-arealizat \n urm` cu cinci ani. S-au investitore de zbor pentru antrenamentul pilo]ilor,astfel \nc#t to]i sunt, \n acest moment, pilo]iclasa I.

Dac` nu se zboar`, se execut` preg`tirela sol: cunoa[terea tehnicii, asimilareaterminologiei NATO \n limba englez`“,ne-a explicat locotenent-comandorulC`[eru condi]iile [i modul de preg`tire a

deta[amentului MEDEVAC \n vedereaevalu`rii pentru opera]ionalizareaprogramat` a avea loc \n toamna acestuian.

Dintotdeauna, un deziderat major alserviciilor medicale din For]ele Aerienel-a constituit crearea unui sistem eficient[i rapid de evacuare aerian` a r`ni]ilorpolitraumatiza]i din teatrul de opera]ii sau,

pe timp de pace, a tu-turor acelora a c`ror\nrùt`]ire a st`rii des`n`tate le punea via]a\n pericol.

Sergentul majorVasile Manolache are32 de ani [i din anul 2001a ales cariera armelor. A\nceput de jos, ca militarangajat pe baz` decontract, apoi a urmatfiliera indirect` pentru adeveni subofi]er. |nparalel, a urmat cursu-rile {colii Postliceale

Sanitare din Bacù, studii ce i-au permiss` ob]in` \n anul 2003 statutul deparamedic \ntr-un echipajMEDEVAC. A participat laexerci]ii complexe, cumar fi Chasseur Accomplisau Autumn Flag, \n carea avut ca sarcin` asigu-rarea asisten]ei medicale,desigur.

“Elicopterele desem-nate pentru activitateaMEDEVAC sunt dotatecu defibrilatoare, monitorpentru func]ii vitale,sisteme electrice de as-pirat secre]iile, ventilator,truse moderne complete,de intuba]ie oro-traheal`, sisteme fixe deadministrat oxigenul, truse de urgen]` etc.Deci este acoperit` toat` gama de urgen]emedico-chirurgicale ce pot ap`rea \nteatrul de opera]ii”, ne asigur` sergentulmajor Manolache.

Maistrul militar clasa I IulianManole, promo]ie 1993, este tehnic debord. Sarcinile lui de baz` constau \npreg`tirea pentru zbor a elicopterului [iexecutarea opera]iunilor de pornire [i

supraveghere a motoa-relor [i instala]iilor de labordul elicopterelor petimpul zborului. |n cadrulopera]iunilor de salvareac]ioneaz` troliul de bordpentru salvarea persoa-nelor aflate \n dificultatela sol. Este un om \mplinit,din punct de vedere pro-fesional, maistrul Manole.|n cele peste 1.000 de orede zbor, se poate lùda cà acumulat mai multèxperien]` dec#t uniidintre pilo]ii din genera]ia

lui. “Suntem singurii care execut`mserviciul Interven]ie Umanitar` \n acestcol] de ]ar`. Avem o meserie care nu ]inecont de zilele s`pt`m#nii sau de s`rb`tori.Suntem \n slujba popula]iei, suntem gatas` r`spundem oric`rui tip de solicitare.Acest lucru ne motiveaz`...”, a fost mesajulmaistrului Manole.

Atelier de \ntre]inere aelicopterelor: \n mijlocul

naturii!

Programul de \ntre]inere al unuielicopter este structurat pe diferite niveluride mentenan]`, astfel: nivelul opera-]ional presupune preg`tirea elicopteruluipentru executarea misiunilor de zborordonate; nivelul intermediar presupuneexecutarea reviziilor motoarelor [iechipamentelor la intervale de func]ionarebine determinate; nivelul general seexecut`, cu contract, prin agen]ii econo-mici desemna]i.

Locotenent-comandorul MariusAvram este inginerul [ef al escadrilei. Un

om la care descoperi pasiunea pentrumeseria pe care o practic` prin verva deos-ebit` cu care vorbe[te despre motoare,instala]ii hidraulice, armament de bord sauinstala]ii radio. O adev`rat` enciclopedietehnic`, ambulant`, care odat` pornit` estegreu de oprit. Orice angrenaj din compu-nerea elicopterului descris de inginerdevine personaj de poveste. Cu scop definit,cu durat` de via]` bine determinat`, cutratamente de \ntre]inere \n perioada devia]`, pentru c` orice angrenaj \ntre]inut

Maistrulmilitar cls.IIulianManole,tehnic debord

Maistrul militar cls. a II-aGabriel Petrescu, me[terul

instala]iilor speciale

Aspect din timpul mentenan]eielicopterului Sergentul major Vasile

Manolache, paramedic \n cadruldeta[amentului MEDEVAC

35CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

SERVICIUL DE LUPT~

de inginerul Avram are suflet. “Marele avantaj al acestui tip de

elicopter const` \n faptul c` mentenan]aeste \n concordan]` cu cea care se executàeronavelor NATO, fapt ce ar putea faceintegrarea noastr` \n structurile Alian]eifoarte accesibil` din acest punct de vedere.

Dispunem de aparatur` de diagnos-ticare [i verificare din genera]ia anilor ’90,ceea ce ne permite o diagnosticare precisà diferitelor anomalii de func]ionare.Putem, de exemplu, s` efectu`m diagnozaendoscopic` a paletelor turbinei gazogene-ratorului, acestea fiind piesele cele maisolicitate ale motorului datorit` func]ion`riila temperaturi foarte mari”, ne-a introdusinginerul Avram \n detaliile tehnice ale\ntre]inerii motorului de elicopter.

Pare paradoxal, \ns` adev`rul este cèscadrila nu dispune de un spa]iu adecvatpentru executarea mentenan]ei de nivelintermediar. Toate lucr`rile de mont`ri-demont`ri motoare, ansambluri mecanice[i lucr`ri periodice se realizeaz` \n...mijlocul naturii, indiferent de condi]iilemeteo. Iar temperatura la nivelul pisteivariaz` de la +60 de grade vara, la -20 degrade iarna. Acest lucru, dincolo decondi]iile improprii de execu]ie a lucr`rilor

de \ntre]inere, afecteaz` \n timp diferitepiese componente.

Maistrul militar Gabriel Petrescueste promo]ie 1995 [i \n prezent \ncadreaz`func]ia de [ef forma]ie instala]ii speciale,mai exact, se ocup` de exploatareaechipamentelor [i agregatelor electrice aleelicopterului. M#ndria de a face parte dincasta aviatorilor, de a reprezenta o roti]`\n acest angrenaj extrem de complex alavia]iei l-a determinat s` aleag` o astfel demeserie. “C#nd se zboar`, ziua de zbor\nseamn` zi lumin`, iar la terminareaactivit`]ii, tehnicii au o sarcin` \n plus,aceea de a reface capacitatea de zbor aaeronavei. Dar dragostea fa]` de meseriemerit` orice sacrificiu”, este de p`reremaistrul Petrescu.

Un tehnic de avia]ie se formeaz` \n celpu]in 2 ani de practic`, \n afara anilor de[coal`. Din p`cate, o parte din ace[tispeciali[ti, forma]i cu mult` trud` [iinvesti]ie au ales s` p`r`seasc` sistemul \n

ultima perioad`. Mai mult dec#t at#t, dinanul 2003 escadrilei nu i-a mai fostrepartizat nici un tehnic din promo]iile[colii de mai[tri militari.

|ncadrarea deficitar` cu personal latoate specialit`]ile estecompensat`, pentru mo-ment, de profesionalismul[i d`ruirea tehnicilor careexecut` de cel pu]in douòri mai multe sarcinidec#t sunt prev`zute \nfi[ele posturilor. M#ndriade elicopterist (pilot saupersonal tehnic) ori deparamedic, \i face s` uitede frig sau de canicul`, dezile libere, poate chiar [ide zile de concediu, astfel\nc#t s` \ndeplineasc` \ndeplin` siguran]` toatemisiunile \ncredin]ate.

Adev`rul este c` dincolo de pasiune,oric#t ar fi aceasta de mare, avia]ia se

\ntre]ine cu resurse. Indiferent caresunt serviciile oferite de avia]ie,

acestea nu pot fi dec#t necesare, \nnici un caz nu pot fi considerate [i

tratate ca un lux. Sacrificiul,pasiunea [i d`ruirea oamenilor suntsublime, dar nu sunt suficiente. Mai

mult dec#t at#t, din c#nd \n c#nd,cineva trebuie s` observe c` statutul

de \ngeri este temporar [i ]ine doarat#ta timp c#t dureaz` o misiune de

salvare. |n rest este vorba de oamenicu familii, cu nevoi sociale, de

oameni supu[i gre[elii [i vulnerabili,la r#ndul lor, datorit` tocmai

condi]iei umane. Nu i-am auzitniciodat` solicit#nd tratamente

preferen]iale, \ns` este esen]ial casocietatea \n slujba c`reia se afl` s`

le respecte statutul c#[tigat cu multe,foarte multe sacrificii.

Locotenent-comandorul MariusAvram, inginerul [efal escadrilei

|n misiune

RADIOGRAFII PROFESIONALE

36 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Preg`tire complex`

Ca s` lucrezi ca medic militar, cerin]ele NATOsunt: s` fii medic de medicin` general`, cucompeten]` de medicin` de urgen]` [i medicinàeronautic`. Competen]a medicin` aeronautic` seob]ine \n urma unui stagiu de [ase luni de zile laInstitutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` din cadrulSpitalului Militar, medicina de urgen]` se face prinstagii tot de [ase luni de zile la SMURD T#rgu Mure[cu module de c#te o lun` la un an de zile pentru\mprosp`tarea cuno[tin]elor.

C`pitan doctor Drago[ Tudose,C`pitan doctor Drago[ Tudose,C`pitan doctor Drago[ Tudose,C`pitan doctor Drago[ Tudose,C`pitan doctor Drago[ Tudose, [ef GrupCùtare-Salvare [i Evacuare Medical` \n cadrulBazei 90 Transport Aerian, 34 de ani, optimistincurabil, a acceptat s` ne “dezv`luie” c#teva dintainele profesiei pe care o practic`. Spune c` vaface a[a ceva at#ta vreme c#t va primi “apt pentruzbor”. Nu este de acord cu apelativul de “managerulmedical al dezastrelor”, ci se autointituleaz` “unmic gestionar”. A participat la tot ce a \nsemnatmisiuni de evacuare medical` ale For]elor Aerienedin ultimii cinci ani de zile sau cel pu]in a [tiut deele, atunci c#nd complexitatea cazurilor nu anecesitat prezen]a unui medic la bord. Mai mult, aparticipat la tot ce a \nsemnat cooperare intern` cuSMURD-ul, acolo unde capacit`]ile lor au fostdep`[ite: explozia de la Gheorgheni sau la mineledin T#rgu Jiu.

{eila DUMITRESCU

Grupul de evacuare medical`

Baza 90 Transport Aerian se afl` la16 km de Bucure[ti, pe stradapredestinat` ca nume, stradaZborului. Misiunile Bazei 90 vin \nfoc continuu, fie c` e vorba detransport trupe, interven]ieumanitar`, transport demnitari sautransport de tehnic` de lupt` [imateriale.

“Grupul de Cùtare-Salvare, la ora actual`, este\ncadrat sut` la sut` [i are opt oameni: doi subofi]eri[i [ase solda]i angaja]i pe baz` de contract, frunta[i[i caporali. Pacien]ii nu se \mbarc` \n avion \naintede a fi stabiliza]i. Cu ambulan]a, dac` se \nt#mpl`ceva pe drum, po]i s` tragi pe dreapta; \n momentul\n care ai un pacient \ntr-o aeronav`, p#n` la destina]iee[ti singur, la 6.000 de metri \n`l]ime, tu cu pacientul.Putem s` asigur`m transportul pacien]ilor de urgen]`0, cei mai grav pacien]i – avem echipamentele [idotarea necesar` [i putem, la ordin, s` echip`maeronavele AN-26 [i HERCULES pentru repatriereasolda]ilor din Irak [i Afganistan”, afl`m de la c`pitanuldoctor Tudose.

Atmosfera pe timpultransportului medical

Din punct de vedere medical, atunci c#nd e vorbade factorul timp \n opera]iunile de evacuare medical`,exist` urgen]ele 1, 2 [i 3. Pentru urgen]a 1, transportul

Cu ocazia zilei de 19 iulie, ZiuaPor]ilor Deschise la Baza 90 de Trans-port Aerian, vizitatorii vor avea ocazias` viziteze expozi]ia static` cu tehnicaspecific` For]elor Aeriene Rom#ne.Aceasta este format` din avioanele AN-26, AN-30, C-130, variantele B [i H, \nfunc]ie de programul de zbor, precum[i elicopterele IAR-330 modernizate [iIAR-330 SOCAT. |n plus, organizatoriiau anun]at c` vor expune un tunantiaerian de calibrul 57 de mm, uncomplex radiotehnic pentru trageri RL35 M1, precum [i tehnic` de comu-nica]ie, tehnic` folosit` de companiaPoli]ie Militar` [i de cea de Geniu.

POR}I DESCHISE

pacientului trebuie efectuat \ntr-o or`, altfel se pune\n pericol via]a acestuia, vederea sau un membru;urgen]a 2 reprezint` urgen]a intermediar`, \n carepacientul este stabil [i trebuie f`cut` \n dou`-trei ore.Urgen]a 3 presupune c` pacientul este stabil, dar nuexist` alt mod de transport dec#t cel pe cale aerian`.

Echipa s-a ocupat de toate tipurile de urgen]e,at#t pentru civili, c#t [i pentru militari. |n general,accidente de circula]ie, traumatisme. La militari,majoritatea sunt accidente fie de circula]ie, fie \npoligoane. La solicit`rile Ministerului S`n`t`]ii,MEDEVAC a efectuat diverse transporturi alepacien]ilor peste hotare, \n Austria sau Germania.

C#nd oamenii v`d elicopterul ap`r#nd selini[tesc, pentru c` [tiu c` deja intr` pe ni[te m#ini [i\ntr-un sistem \n care vor beneficia de \ngrijiri medicalede nivel maxim.

Anul trecut, c#nd c`pitanuldoctor Tudose a avut misiune \ncolaborare cu SMURD-ul, MEDE-VAC a dus 10 pacien]i critici, intuba]i,cu avionul AN-26 la capacitatemaxim`. “Atunci, fiecare pacientavea c#te un medic [i un asistent,plus doctorul Bogdan Opri]`,doctorul Bogdan Opri]`,doctorul Bogdan Opri]`,doctorul Bogdan Opri]`,doctorul Bogdan Opri]`,[eful SMURD Bucure[ti, [i cu mine,care nu aveam repartiza]i nici unpacient, ci aveam rol de coordonaresau interven]ie acolo unde eranevoie. Deci, erau 10 pacien]i, 12medici [i 10 asisten]i. A fost, cred,cel mai dificil zbor pe care l-am avut;la un moment dat s-a pus problema

Exerci]iu de cùtare-salvare Foto: C`t`lin OVREIU

MISIUNE PERMANENT~MISIUNE PERMANENT~

RADIOGRAFII PROFESIONALE

37CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

dac` s` \i lu`m \n dou` tran[e ca s` \i aducem”, maispune c`pitanul doctor Tudose.

Clasificarea pentru nivelul gravit`]ii pacien]iloreste organizat` cromatic: cod ro[u pentru pacien]iide urgen]` 0, cod galben pentru cei \n stare critic` [iverde pentru cei care nu sunt \n stare critic`.

“|n ceea ce prive[te capabilit`]ile elicopteruluiIAR-330, putem transporta un pacient ventilat, \nstare critic` – cod ro[u, \nc` doi \n stare critic`, codgalben, [i doi sau trei cod verde – care nu sunt\ntr-o stare critic`, \ns` pot s` stea, de exemplu peun scaun”, enumer` c`pitanul doctor Tudose.

Ca echipamente, Grupul de evacuare medicalàre tot ce \i trebuie. “Problema major` apare la\ntre]inerea echipamentelor, care este foarte scump`[i care se face prin firme specializate. O alt` problemèste cea a consumabilelor. Fiind un grup cu o activitatespecific` [i av#nd nevoie de ni[te medicamente maiscumpe, destul de rar folosite \n practica medical` aaltor unit`]i, avem dificult`]i \n achizi]ionare, mai alesacum, c#nd banii sunt pu]ini. Problema nu const` \nlipsa lor, ci a unor modalit`]i de achizi]ionare constant`.De exemplu, anul `sta, pentru a asigura necesarulde urgen]`, n-am primit nici un fel de fonduri”.

Gr`tare [i gre[eli

Cum se relaxeaz` echipele de cùtare-salvare?“Facem c#te un gr`tar” – r#de. “|ncepem s` povestim,s` vedem care sunt gre[elile pe care le facem \n

timpul exerci]iilor, care r`m#n c#teodat` antologice.De exemplu, \n timpul exerci]iului de cùtare [i salvarecu escadrila de AN-26, membrii Grupului de EvacuareMedical` [i pilo]ii aveau ca misiune cùtarea [isalvarea unui pilot catapultat undeva pe l#ng` BarajulVidraru. Noi nu [tiam unde este [i am \nceput s` \lcùt`m. |l g`sim, comunic`m cum s` cobor#m, s`prelu`m pacientul, ce \ngrijiri medicale trebuie sàcord`m. Elicopterul aterizeaz`, unul dintre paramedicicoboar` cu trusele \n m#n` – colegii pilotului catapultatfilmau salvarea acestuia – [i \n timp ce mergea dup`pilot, paramedicul alunec` pe o balig` [i face o entors`la picior. Astfel, de unde trebuia s` mergem s` salv`mun pilot catapultat, am salvat un paramedic!”

Consider` c` din punct de vedere profesionaleste preg`tit la nivelul celor care fac repatrierea r`ni]ilordin teatrele de opera]ii. Cele mai dificile misiuni i s-aup`rut transporturile de copii, mai ales c` a [i avutc#teva cazuri de copii ar[i \n propor]ie de 90 la sut`pe suprafa]a corpului.

A participat la misiuni \n multe ]`ri, din StateleUnite p#n` \n Turcia, din Grecia p#n` \n Norvegia. |iplac ordinea nordicilor, posibilit`]ile materiale aleamericanilor, seriozitatea [i punctualitatea nem]ilor,

modul de a se distra al italienilor [i al grecilor.Idealul lui ar fi ]`rile nordice, \ns` nu [i-a pus

problema s` plece.|ncep#nd cu 2010, deta[amentul de elicoptere

MEDEVAC – pilo]i, medici, tehnici, paramedici – ungrup de vreo 50 de oameni – va fi pus la dispozi]iaNATO [i, la ordin, va trebui s` fie dislocat \n teatrelede opera]ii, \n misiuni de 60 de zile.

Pilo]ii suntdeosebi]i!

Conform SMG 30/2006, \ntregulpersonal militar [i civil este evaluatdin punct de vedere psihologic.Exist` o baterie de teste specifice –de personalitate [i fi[a psihologic`cu datele lor anamnezice – desprefamilie, despre evolu]ia profesional`,rela]iile cu [efii, cu colegii [icum se vede el pe el.

“Personalul aeronavigantreprezint` o categorie deo-

sebit`, \n sensul c` este selec]ionat aptitudinalla Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic`[i Spa]ial`, examinare care se face anual p#n`\n 40 de ani, iar dup` 40 de ani – o dat` la 6luni. Nu cunosc s` fi primit vreun pilotcalificativul de inapt medical. Ei consider` c`sunt deosebi]i, fiind supu[i unui risc permanent,au impresia c` dac` sunt ap]i tot timpul aceast`testare psihologic` este de prisos. Dar, asteasunt reglement`rile \n vigoare [i ei trebuie s`participle la aceast` testare”, spuneFlorentina Pescaru,Florentina Pescaru,Florentina Pescaru,Florentina Pescaru,Florentina Pescaru, psiholog de 7 ani laBaza 90 Transport Aerian.

Personalul aeronavigant este deosebit dinpunct de vedere psihologic \n sensul c` areni[te tr`s`turi psihice mai accentuate, ceeace este [i firesc av#nd \n vedere criteriile pecare trebuie s` le \ntruneasc` pentru a-[i\ndeplini sarcinile [i misiunile.

Ca [i tr`s`turi de caracter definitorii [iconstante sesizate de psihologul Pescaru de-a lungul timpului ar fi o siguran]` de sinefoarte mare pe care trebuie s` o aib`, oautostim` foarte crescut`, \n sensul c` ei se

consider` ca [i copiii – centrul universului, invincibili.“Nu vor s` admit` c` sunt [i mici, sunt doar mari,au numai calit`]i, nu [i defecte. Ce am mai sesizatar fi [i c` exist` diferen]e, \n func]ie de tipul deaeronav` folosit, \ntre pilo]ii de C-130, AN [i elicopter.Poate [i prin prisma faptului c` pilo]ii de pe C-130execut` marea majoritate a orelor de zbor pentrumisiuni externe, automat [i atitudinea este un picalta: o stim` crescut` foarte mare, un gust pentrurisc mult mai mare, pentru c` ei s-au [i confruntatcu o serie de situa]ii riscante \n teatrele de opera]ii.Tipul de misiuni este altul, implic` [i anumiteresponsabilit`]i, un pic mai mari, dec#t la un zborde instruc]ie executat cu AN-ul sau elicopterul. Amremarcat o mai mare sociabilitate la pilo]ii de AN,comparativ cu cei de la celelalte categorii, mai mult`flexibilitate, deschidere spre dialog. Din prisma mea,de psiholog, categoria care este cel mai pu]in ie[it`din comun este cea a pilo]ilor de elicopter”,radiografiaz` psihologul Pescaru.

Modificare de valori –“Aici [i acum”

“Ceea ce constat eu, la nivelul \ntregii societ`]i,este o modificare de valori care s-a produs o dat` curevolu]ia, fapt ce se reg`se[te [i la nivelul pilo]ilor.|nainte [tiai, aveai ni[te obiective pe care puteai s` ]ile \ndepline[ti. Acum, datorit` incertitudinii zilei dem#ine, a instabilit`]ii financiare [i atitudinea lor esteun pic modificat`, \n sensul c` ei ac]ioneaz` subprincipiul “Aici [i acum”. Din punct de vedereprofesional, exist` mai pu]ine posibilit`]i dec#t \n aniitrecu]i, exist` vechea [i controversata problem` aorelor de zbor diminuate [i a faptului c` nu prea pots`-[i exercite foarte bine profesiunea. Atunci [iatitudinea este alta. Se mul]umesc cu ceea ce primesc,nu-[i mai propun ni[te obiective clare [i m`re]e.”

Concluzia specialistului: “Ei, dac` nu zboar`,sunt deprima]i.”

PsihologFlorentinaPescaru

Simulare interven]iemedical` la “ROUEX ‘08”

Asisten]`medical` \ntimpultransportului

38 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

PSIHOLOGIE

Ce este manipularea? Este cea mai rafinat` [icea mai inteligent` arm` prin care po]i ob]ine

ce vrei... Sunt foarte multe metode demanipulare pe care ar trebui s` le [tim nu

numai pentru a le folosi, c#t mai ales pentrua nu c`dea \n capcana lor!!! Ce determin` o

persoan` s` accepte dorin]ele noastre? {i cene \mpinge pe noi s` accept`m dorin]ele

altora, deseori f`r` nici o pl`cere [i \mpotrivainteresului nostru, pierz#nd adesea timp [i

bani? Putem s` observ`m \n fiecare ac]iune anoastr` dorin]a de a-i influen]a pe ceilal]i,

utiliz#nd instinctiv tehnici mai mult sau maipu]in corecte (obiectivul final al oric`rui act

de comunicare este ob]inerea unuicomportament). Aceste tehnici sunt automate

[i nu necesit` interven]ia p`r]ii noastrera]ionale. Ca urmare, nu este de mirare c`

cine le cunoa[te le poate utiliza \n avantajulpropriu, pentru a ne constr#nge la un

comportament determinant.{i, bine\n]eles, fiecare tehnic` este cu at#t

mai eficient` cu c#t ne d`m seama mai pu]inc` ea este aplicat`. |n continuare, vom

analiza \mpreun` c#teva din acestemecanisme. Ve]i fi surprin[i s` descoperi]ic#t de des sunt utilizate, fie [i incon[tient,

principiile prezentate aici.

Legea Contrastului

Aceast` lege spune c` dou` lucruri diferite par [i mai diferite atunci c#ndsunt puse al`turi sau, \n alt` interpretare, un lucru poate capta dimensiunidiferite \n func]ie de contextul \n care este plasat. Frumuse]ea acestei legiconst` \n faptul c` ea func]ioneaz` nu numai perfect, ci [i insesizabil. Cine ofolose[te poate profita din plin de noi f`r` a avea nici un moment aerul c` oface. Un patron de agen]ie imobiliar` a spus urm`toarele: “P`strez mereu \nofert` 2–3 apartamente oribile la pre]uri umflate, \n oricare zon` a ora[ului, [i pe acestea le prezint clien]ilorla prima lor vizit`. Dup` ce v`d aceste porc`rii, casa pe care \ntr-adev`r vreau s` le-o prezint li se pareminunat`!”.

MaiorConstantin ROANGHE{I

Legea Reciprocit`]iiLegea Reciprocit`]ii se bazeaz` pe conceptul de schimb [i sun` astfel:

dac` cineva ne d` ceva ce ni se pare valoros, sim]im dorin]a s` d`m ceva \nschimb. Asta nu \nseamn` c` \ntoarcem imediat gestul sau cadoul respectiv,ci \nseamn` c` ne sim]im OBLIGA}I s` ne revan[`m (semnificativ estefaptul c` \n multe limbi cuv#ntul “obligat” este echivalentul lui “mul]umesc”).

Legea aceasta este cea care permite fiec`ruiadintre noi s`-[i alc`tuiasc` un fel de “banc` afavorurilor”, [tiind c` ce a dat nu este pierdut,pentru c` o s`-i vin` \ntr-un fel sau altul \napoi.Mecanismul ni se pare at#t de firesc [i necesartotodat`, \nc#t nu ne-am oprit niciodat` s`reflect`m asupra m`surii \n care ne implic` [i necondi]ioneaz`. Dar fiecare dintre noi p`streazò “eviden]` contabil`“ extraordinar de precis`despre ce a dat [i a primit \n rela]ia cu ceilal]i [iface tot posibilul pentru a p`stra echilibrul. Nune mir` deci c` cineva care nu restituie o favoaresau o restituie gre[it (favoarea oferit` \n schimbeste mai “mic`“ sau vine prea t#rziu) este exclusdin mecanism [i cap`t` o serie de etichetenegative: profitor, ingrat, nerecunosc`tor, parazitetc. Problema este c`, din teama de a c`p`ta o

astfel de etichet`, exager`m adesea (incon[tient) \n cealalt` direc]ie [i devenimo prad` u[oar` pentru cineva care vrea s` profite de noi.

Legea Coeren]eiLegea Coeren]ei spune c` atunci c#nd cineva ia o pozi]ie, verbal sau \n

scris, \n leg`tur` cu ceva, o s` tind` apoi s` apere acea pozi]ie [i se vacomporta \n consecin]`, indiferent dac` pozi]ia lui are sens [i, deseori, \nciuda eviden]ei contrariului. Nevoia de coeren]` ne \mpinge s` aducem “peaceea[i lungime de und`“, credin]ele sau comportamentele noastre cu ceeace am zis sau am f`cut. A[a c`, dac` cineva v` determin` s` v` lua]i unangajament c#t de mic,de fapt a preg`tit terenulpentru a v` face sàc]iona]i conform cuspusele voastre. Unexemplu banal: de c#teori \ntr-o discu]ie ne-amap`rat punctul devedere, chiar dacà r g u m e n t e l einterlocutorului erausuperioare, doar pentrua p`stra coeren]a cu ceea ce am declarat la \nceput? De c#te ori facem cevacare nu ne place sau nu ne convine, pur [i simplu pentru c` a[a am promis?Mecanismul fiind a[a de puternic, nu este de mirare c` profesioni[tii manipul`riiprofit` c#t pot de el.

Legea “dovezii sociale”Legea aceasta ne spune c` unul dintre mijloacele pe care le

folosim pentru a hot`r\ ce este corect const` \n a urm`ri ceea ceceilal]i consider` c` este corect. {i cu c#t suntem mai nesiguriasupra unei situa]ii pe care trebuie s-o apreciem, cu at#t mai multne baz`m pe ac]iunile celorlal]i pentru a hot`r\ cum s` ne compor-t`m.

Exemplele sunt nenum`rate. S` vedem c#teva:– La birou se face o chet` pentru o coleg` care se c`s`tore[te.

Prima \ntrebare care v` vine \n minte este: “C#t au pus ceilal]i?”;– Trebuie s` v` duce]i la o petrecere. Cum v` \mbr`ca]i, cu

ceva comod sau la costum? Pentru a hot`r\ da]i c#tevatelefoane altor invita]i.

Problemele apar atunci c#nd datele sunt deliberatfalsificate pentru a ne da impresia c` o gr`mad` de persoanese comport` \ntr-un anumit mod, bine\n]eles, pentru a seob]ine ceea ce se dore[te de la noi.

Din nou, c#teva exemple:– |n toate ocaziile c#nd va cere bani, un profesionist o s`

v` arate [i c#t de mult au dat al]ii, astfel \nc#t s` v` sim]i]i“stimula]i” s` face]i la fel. |n aceast` idee, n-o s` vede]iniciodat` un cer[etor cu p`l`ria goal`.

REZISTEN}ALA

MANIPULARE

39CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

PSIHOLOGIE

Legea supunerii fa]`de autorit`]i

Se \nt#mpl` adesea s` subevalu`m for]alucrurilor evidente: dintre toate comportamenteleautomate pe care le analiz`m, acela de a executaordinele sau de a le asculta sfaturile care vin din

partea cuiva aflat \ntr-o pozi]ie de autoritate arefor]a cea mai mare. Ni se pare at#t de evident c`trebuie s` ne supunem unui ordin venit “de sus”,\nc#t acord`m foarte pu]in` aten]ie acestui lucru.

Ca [i \n cazul celorlalte legi pe care le-amanalizat, problema nu este legea \n sine (de obiceipozitiv`), ci felul mecanic \n care reac]ion`m: odat`

ce am fost educa]i s` ne supunem autorit`]ii, risc`ms` ne supunem chiar dac` ordinele acesteia suntcomplet absurde. C#t de adev`rat` este autoritateac`reia ne supunem?

P#n` acum am vorbit de autoritatea real`. Dinp`cate, autoritatea se manifest` mai ales prinsimboluri, extrem de u[or de contraf`cut, iarposibilit`]ile manipulatorului de a v` face s` crede]ice vrea el sunt numeroase:

– escrocii de orice nivel au \n]eles perfect c`, \nmajoritatea cazurilor, noi ne baz`m pe aparen]e [i nuverific`m ce ni se spune, pentru c ni se pare nepoliticos.De aceea, ei ne arat` doar simboluri exterioare aleautorit`]ii, lucru extraordinar de u[or de realizat;

– publicitatea ne bombardeaz cu tot felul de p reriale unor “exper]i” care garanteaz` calit`]ile diverselorproduse [i nim`nui nu-i trece prin cap s` controlezedac` sunt, \ntr-adev`r, exper]i;

– ziari[tii sunt convin[i c` pot s` comunice oriceinforma]ie publicului [i s` fie crezu]i, pentru c` “estescris \n ziar” sau “s-a spus la televizor”;

– birocra]ii pot s` ne cear` tot felul de h#rtii [ih#rtiu]e, pentru c` “a[a este regulamentul”, “acesteasunt ordinele”, sau, mai modern, “a[a e rezultatul de lacalculator”.

Legea simpatiei

Legea aceasta spune c` vom acceptamult mai u[or o cerere dac` ea este f`cut`de un prieten sau de o persoan` pe careo cunoa[tem [i o stim`m.

|n schimb, c#nd cererea vine dinpartea unui necunoscut, disponibilitateanoastr` o s` fie \n func]ie de c#t desimpatic` [i pl`cut` ni se pare persoanarespectiv`.

1. Aspectul fizic;2. Asem`narea;3. Complimentele;4. Cooperarea;5. Asocierea de idei.

Cum s` neap`r`mDesigur, nu

avem cum s` [timdac` cineva ni separe simpatic pen-tru c` \ntr-adev`reste simpatic saupentru c` a \nv`-]at foarte binecum s` proce-

deze pentru a p`rea astfel. Avem to]i(sper!) mul]i prieteni care ne suntsimpatici [i c`rora, la r#ndul nostru, lesuntem simpatici, dar asta nu \nseamn`c` tot timpul \ncerc`m s` ne manipul`munii pe al]ii. Spre deosebire de celelaltemecanisme pe care le-am analizat p#nàcum, aici ap`rarea este mai simpl` (celpu]in teoretic), dac` acord`m ceva maimult` aten]ie rela]iilor noastre cu ceilal]i.Trebuie s` ne concentr`m asuprafondului problemei despre care estevorba, [terg#nd din mintea noastr`, pec#t posibil, asocierile artificiale. Concret,dac` vre]i s` cump`ra]i un calculator,un automobil sau un aspirator, s` v` fieclar c` asta vre]i s` face]i – s` cump`ra]iun calculator, un automobil sau unaspirator; pe fata care \i face reclam` nuv-o d` nimeni, din p`cate. Prin prismacelor scrise p#n` acum, un v#nz`torprofesionist [tie c` trebuie s` se v#nd`pe sine \nsu[i \nainte de a vinde produsul,a[a c` va folosi toate metodele de caream vorbit: va fi \mbr`cat elegant [i curat,v` va face complimente despre cravatape care o purta]i, va avea grij` s`descoperi]i c` sunte]i am#ndoi pasiona]ide box [i, \n plus, v` va ajuta s` ob]ine]i oreducere din partea patronului. Asta estevalabil \n orice negociere: dac` reu[i]is` delimita]i, mental, obiectul negocieriide persoana cu care discuta]i, ve]i avearezultatele cele mai bune.

|n concluzieContrastul, Reciprocitatea, Coe-

ren]a, Dovada Social`, Autoritatea,Simpatia, Insuficien]a... nu epuizeaz`lista posibilit`]ilor de manipulare pe carele are la dispozi]ie cineva care \ncearc`s` ne impun` un anumit comportament.

Dar cu pu]in` aten]ie, ve]i descoperic` marea majoritate a tehnicilor folositede manipulatori au la baz` una sau maimulte din legile enumerate mai sus.

Cineva se poate \ntreba dac` acestemecanisme sunt \ntotdeauna eficiente.

Evident, nu. Nici unul dintre acestemecanisme automate de reac]ie nurezist` la o analiz` ra]ional`.

Dar realitatea este c`, pe zi ce trece,suntem \neca]i de o cantitate tot mai

Legea insuficien]ei

Legea aceasta spune c` dorin]a noastr` de a avea un anumitprodus cre[te foarte mult dac` produsul respectiv ne este prezentatca fiind \n cantitate limitat` sau greu de ob]inut. Mai mult interzicereaaccesului la ceva care ne era de obicei la \ndem#n` ne face s`dorim imediat acel lucru, chiar dac` \nainte nici nu ne g#ndeam cèxist`. Exemplele, ca de obicei, sunt nenum`rate. S` vedem c#teva:

– O ofert` este prezentat` ca fiind valabil` un timp limitat:“Numai p#n` la sf#r[itul s`pt`m#nii pute]i cump`ra produsul X lapre]ul Y!”. |n cazul unor sisteme de v#nzare mai agresive, cum ar fiv#nzarea “u[` la u[`“, legea insuficien]ei este dus` la extrem:“Cump`ra]i acum ori niciodat`!”. Clientul este pus \ntr-o stare deurgen]`, datorit` insuficien]ei timpului de a analiza dac` are chiarat#t de mare nevoie de produsul respectiv.

– O alt` tehnic` este s` se creeze o situa]ie, mai mult sau maipu]in real`, de concuren]`: dac` dori]i s` cump`ra]i o ma[in` sau unapartament, \n mod automat v#nz`torul v` va spune c` deja maisunt [i alte persoane interesate [i nu va ezita s` le aduc` acolo (chiar dac` e vorba de ni[te simplifiguran]i).

mare de informa]ii [i de decizii caretrebuie luate, astfel c` ne vedem obliga]is` folosim aceste scurt`turi mentale pecare le ofer` comportamentele auto-mate.

Nu avem disponibilitatea, timpul sauenergia pentru a face o analiz` completà situa]iei.

Din nefericire, manipulatorii vorfolosi din ce \n ce mai frecvent acestetehnici care, spre deosebire de altesisteme mai brutale, se prezint` foartenaturale [i inofensive.

Aceste tehnici au la baz` meca-nismele pe care oricare dintre noi lefolose[te instinctiv \n fiecare zi.

O dat` \n plus, oric#t de banal poateap`rea acest sfat, unicul sistem adev`ratde ap`rare este utilizarea inteligen]ei,pentru a ob]ine o judecat` indepen-dent`.

40 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

REPORTAJ

|n orice manual de r`zboi g`sim,printre elementele definitorii aleacestuia, necesitatea existen]ei unui

avantaj fa]` de inamic. Din punctul devedere al securit`]ii zborului [i al \ndepliniriimisiunilor \ncredin]ate avia]iei militare,prezen]a unor structuri de radioloca]iea[ezate strategic reprezint` un astfel de atu,o certitudine a execut`rii zborului pecoordonate [i sub aspecte conformestandardelor. Chiar [i pe timp de pace, saumai ales atunci, aceste “captoare” de undese dovedesc a fi o cerin]` imediat` [i viabil`.Sigur, tehnologia contemporan`, aliniat`noilor cerin]e ale r`zboiului modern, pares` trimit` radioloca]ia de tip analogicundeva la marginea extrem` a posibilit`]ilorde detectare, analiz`, expediere [i utilizarea undelor. Mai poate r`m#ne, atunci,radioloca]ia analogic` o solu]ie pe termenlung?

Iat`, a[adar, o dilem` pentru care am\ncercat s` oferim cititorilor no[tri un punctde vedere prin studiul unei structuri cur`d`cini ad#nci \n domeniu. Am p`trunspe poarta companiei de radioloca]ie de laGruiu, cu g#ndul la tipul de abordare fa]`de militarii ce lucreaz` aici... S`-i \ntreb`mdespre cum poate fi modernizat radarulPRV-13 sau despre ce performan]e poateproduce GAP FILLER-ul?

Comandantul unit`]ii, maiorul AdrianAlexandrescu, ne face munca u[oar` [i

ne ofer` porti]a spre \n]elegerea corect`:“Toat` lumea este \nc#ntat` [i, desigur, ardori s` lucreze cu ceea ce este mai aproapede cerin]ele actuale. |ns`, noi, cei care amavut posibilitatea s` test`m ambelevariante, spunem c`, f`r` \ndoial`, ele suntnecesare \n egal` m`sur`. Cei care cunoscfenomenul [tiu c` exist` anumi]i parametritehnici, anumite situa]ii specifice \n carese poate interveni numai cu una din celedou` tipuri de tehnic`. Cel pu]in, practica

a impus acest tip de consi-dera]ie”.

P`[im \ncet pe drumulspre loca]ia radarului P-14ABARONA. Oameni gospo-dari [i iubitori de frumos laGruiu. Spa]iul mare oferit dea[ezarea unit`]ii i-a \ndem-nat s` ofere naturii \nc` ocas`. Livezi de pomi preg`ti]ide prim`var`, ron-duri de flori, iarbatuns` atent, c#tevagr`dini]e cu legumesunt componentele cereflect` tehnica \ntr-o lumin` aparte.

“Pentru noi, uni-tatea, spa]iul pe care\l ocup` ea, este ca o adoua cas`. Dup` cum[titi, munca se exe-cut` cel mai des \nture de intensit`]idiferite. A[a c` se \nt#mpl`s` petrecem mult timp \nunitate. {i atunci, de ce s`nu ne fie bine, at#t nou` c#t[i mediului?”, \ntreab`retoric c`pitanul CristianBesciu, loc]iitorul coman-dantului. “|ntre at#tea pro-bleme de rezolvat – instruc-

]ie, doctrin`, paz`, suport logistic – suportulmediului poate aduce beneficii majore”,completeaz` ofi]erul.

Antenele radarelor prind a se mi[ca,lacome, scrut#nd eterul dup` undele at#tde dragi lor. Este semnalul schimb`riiturelor, a demar`rii activit`]ii zilnice, adebutului unui fream`t unic. La radarulP-14 \l g`sim pe maistrul militar clasa IIoan P`tra[cu, unul dintre cei maiexperimenta]i oameni de la Gruiu. “Dac`m` \ntreba]i pe mine, eu sigur am s` v`r`spund cu o afec]iune subiectiv` fa]` desistemul analogic, fiindc` pe acest tip deradare mi-am desf`[urat aproape toat`activitatea. Vede]i dumneavoastr`, noiavem aici trei tipuri de radar [i toate suntfunc]ionale. Nu [tiu unde ve]i mai g`siaceast` stare de fapte. |n plus, am \ncercatpropriile noastre schimburi de experien]`- \ntre genera]ii, \ntre sisteme radar.

Sistemul analogic nu ne-a l`sat niciodat`la nevoie, dac` noi am [tiut s` comunic`mcu el”.

Cu astfel de oameni, st`p#ni pe destinullor [i al tehnicii “prietene”, devine u[or s`fii cea mai bun` subunitate din cadrulbatalionului de radioloca]ie, devine orutin` s` propui oameni pentru titlul decel mai bun maistru militar al anului (2008

DILEME... PE CALEA UNDELOR

Maistrul militar cls. I IoanP`tra[cu, unul din pilonii de baz`

ai unit`]ii

Maistrul militar cls. a II-a Aurel Iordan,specialist radare [i “om bun la toate”

Plutonier major Sorin S~FTOIU

41CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

REPORTAJ

– maistrul militar clasa I GheorgheMarin).

De altfel, a[a cum avea s` ne informezecomandantul unit`]ii, \ntreg personalul arecursurile absolvite \n vederea utiliz`riisistemelor digitale de radioloca]ie. |ns`,p#n` la intrarea acestora \ntr-o uzitareunitar` pe armat`, speciali[tii de la Gruiuau g`sit solu]ii at#t pentru exploatarea lamaxim a capabilit`]ilor tehnicii din dotare,precum [i pentru acoperirea anumitorcategorii de deficit – financiar, de secu-rizare a instala]iilor [i sistemelor sau denatur` logistic`.

“De cur#nd a fost instalat noul extrac-tor de date [i s-a trecut la digitalizareasistemului analogic, fiecare militarefectu#nd cursul specific la {coala deAplica]ie pentru For]ele Aeriene. Deasemenea, colegii mei au inventat unsistem de detec]ie a p`trunderii prinefrac]ie, sistem pe care \l folosim cu succesat#t la sta]iile radar, c#t [i \n zonaadministrativ`. Loca]ia fiind mult prea

generoas` cu spa]iul, am fost nevoi]i s`apel`m la astfel de resurse. Nu ne pl#ngemnici de stadiul suportului logistic asiguratde Batalionul Logistic Balote[ti, \n]eleg#ndperioada mai dificil` prin care trecem cuto]ii. Mai g`sim sprijin [i la Depozitul deMateriale Deveselu... Ne descurc`m...”,adaug` comandantul unit`]ii.

Sigur, pe parcursul relev`rii func]io-nalit`]ii unit`]ii, ne sunt aduse la cuno[-tin]` probleme similare cu ale celorlatestructuri de radioloca]ie: lipsa personaluluide specialitate (situa]ie prezent`, totu[i,pozitiv`: de la 50 la sut` procent \n 2008, la80 la sut` \n 2009 \ncadrare cu personal),politica incoerent` de personal prindelimitare [i finalitate la un anumit gradpentru militari, asigurarea superficial` cusolda]i-grada]i voluntari pentru efectuareapazei. Multe, pu]ine, sunt problemele lor,ar zice un analist superficial. Noi credemc` sunt problemele sistemului, ale noastre,ale tuturor. Vizibile r`m#n dorin]a deperfec]ionare, pasiunea pentru radioloca]ie[i unitatea colectivului, loialitatea fa]` deun sistem parc` din ce \n ce mai “rece” \nrela]ia cu oamenii.

Vorbind de colectiv, trebuie s` aducem

\n aten]ie prezen]a uneidoamne de suflet, unadev`rat factor energi-zant pentru rela]iile demunc`, pentru coordo-narea \ntre comparti-mente. Referent [i [efcompartiment documen-te clasificate, doamnaFelicia Dindiri ne-aap`rut ca o surpriz` pl`-cut`, o prezen]` ferm` [ist`p#n` pe traiectul cari-erei sale.

“Eu provin dintr-ofamilie cu mare dragostepentru aceast` arm`.Tat`l meu – un pasionatradiolocatorist – mi-ainsuflat apropierea c`trespecificul tehnic al armei,de[i via]a avea s`-mi ofere mai mult opreg`tire de tip <<uman>>. |n plus, so]ulmeu lucreaz` tot \n sistem. Mult` lume se

\ntreab` ce caut la avia]ie, laradioloca]ie, eu, care am predatla catedr`, o persoan` cedore[te s` fie mereu maipreg`tit` – \n prezent studiezDreptul Interna]ional. Considerc`, pe l#ng` aspectul financiar– important pentru personalulcivil, mereu amv`zut disciplina,rigurozitatea mili-tar` drept un modde educare. Celpu]in, eu folosescaceast` metod`

acas`, cu copiii mei. {i,mul]umesc lui Dumnezeu,am copii extraordinari. C#tprive[te lucrul cu speciali[tiidin radioloca]ie, nimic nueste prea greu. Mai am pu]in[i \mplinesc 15 ani de munc`\n aceast` unitate. To]i ceicu care am lucrat sau lucrezsunt adev`ra]i profesioni[ti.De asemenea, \mi place cuadev`rat [i ceea ce fac. De[i,de multe ori, lucrul cu h#r-tiile pare plictisitor, eug`sesc mereu ceva nou de\nv`]at. Sunt adepta imple-ment`rii politicilor de secu-ritate, dar mai ales a respec-t`rii acestora, pentru sigu-ran]a noastr` [i pentrucrearea unui climat de lucrurelaxat”, au fost cuvinteledoamnei de la comparti-mentul documente clasifi-cate, Felicia Dindiri.

Mirosul florilor, al copa-ci lor ce p`zesc rotireaconstant`, plictisitoare pen-

tru noi, cei de alte arme, a antenelorradarelor, ne ofer` o stare de pl`cut`relaxare. Plec`m de la Gruiu, cu niveluldilemelor \nclinat subiectiv spre partea cucare tocmai am avut contact. S` r`m#n`sistemul analogic o surs` viabil` pentruviitorul apropiat \n acest context alacumul`rilor tehnologice la vitez` super-sonic`? Speciali[tii companiei de radiolo-ca]ie din vecin`tatea Pite[tilor suntconvin[i de acest lucru.

Felicia Dindiri,exemplu de

devotament [ifrumuse]espiritual`

Lucr`rile de\ntre]inere – bazafunc]ion`rii optimea radarelor

Maiorul AdrianAlexandrescu,comandantul unit`]ii

INSTRUC}IE

42 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

P `rea o misiune de rutin`. Un transportde materiale pentru trupele dislocate\n teatrele de opera]ii.

Aeronava decolase de mai bine de o or` [iavea toate motoarele \n plin, \n tentativa de adep`[i plafonul de nori ap`rut pe traseu multmai devreme dec#t se estimase prin prognozameteo. Tehnicul de bord verifica stabilitateapale]ilor de marf` ancora]i la jum`tatea pun]ii,de-a lungul calei avionului. Totul p`rea \n regul`,de[i aeronava trepida serios sub furia curen]ilorputernici de aer. Tensiunea din atmosfer` seinstalase treptat [i \n cabina pilo]ilor, pe m`sur`ce ace[tia descopereau c` at#t intensitateafurtunii, c#t [i plafonul de nori erau mult maimari dec#t se estimase. Comandantul echipa-jului se mustra \n g#nd pentru alegerea de asparge plafonul \n loc s` \ncerce s`-l ocoleasc`.Se bazase prea mult pe estimarea meteo, iarundeva se strecurase o eroare. Cu toate acestea,nu l`sa ca propria \ngrijorare s` fie transmis`membrilor echipajului. |ncerc` o glum` pe

seama navigatorului [i cu coada ochiului aobservat un z#mbet pe fa]a copilotului. Era bine,moralul era \n parametri, \n ciuda fulgerelorcare transformau bezna de afar` \ntr-o scen`luminat` de stroboscoape.

***Dup` aproximativ [apte minute de

tensiune, echipajul a reu[it s` smulg` aeronavadin ghearele naturii dezl`n]uite. Avionul pluteaacum pe o plapum` de nori pufo[i, iar voiabun` se instalase \n cabina pilo]ilor. Din p`cate,nu pentru mult timp. Indicatorul presiuniihidraulice semnala o anomalie. Presiuneaajunsese aproape de zero \n mai pu]in de unminut. Aeronava intrase \n picaj [i nu mair`spundea la comenzi. Probabil c` un fulger aafectat un furtun al instala]iei hidraulice. “Binec` nu sunt dec#t membrii echipajului la bord”,g#ndi comandantul \n secunda \n care a luat

decizia de p`r`sire a aeronavei. Era, de altfel,singura solu]ie. F`r` motoare ar fi \ncercat oaterizare for]at`. |ns` f`r` comenzi nu aveauvarianta asta. |n aceast` situa]ie, motoarele eraude prisos. Dac` ar fi avut pasageri la bord nu arfi putut p`r`si aeronava. Regulamentul este clar\n astfel de situa]ii. |n mai pu]in de jum`tate deminut to]i membrii echipajului aveau para[utele\n spinare. Radiotelegrafistul [i navigatorul aus`rit primii. I-a urmat mecanicul de bord. Apoicopilotul. Altimetrul indica sub 1.000 de metric#nd comandantul echipajului a p`r`sit

comenzile blocate. Nu \nainte \ns` de atransmite coordonatele aeronavei. Cel pu]innu exist` nici o localitate \n zon`, a fost ultimulg#nd al pilotului \nainte de a s`ri prin trapadeschis`. Dup` 20 de secunde care au p`rut20 de ani, purtat de curen]ii de aer sub voalurapara[utei, o minge de foc l-a trezit din reverie.|n cele 20 de secunde \i trecuser` prin fa]aochilor imagini din cei peste 15 ani de carier`.De la admiterea la Academie la primul zbor,prima ie[ire la simpl`, imaginea sinistra]ilorpentru care transportase ajutoare, ]ipeteler`ni]ilor transporta]i cu ocazia diferitelor misiuniumanitare.

***Tor]a \n care se transformase avionul la

impactul cu solul, la c#]iva kilometri \n fa]a celuicare \l pilotase mai bine de zece ani, \n sute demisiuni, a pus cap`t agoniei de moment.Comandantul a \n]eles c` din acea clip` are \ngrij` supravie]uirea tuturor membrilorechipajului p#n` vor fi recupera]i. Dintr-oprivire a observat cele patru para[ute. Una seoprise \ntr-un copac, una aterizase \ntr-omla[tin` iar dou` le-a z`rit exact c#nd sepierdeau dincolo de liziera p`durii. |n 20 desecunde sim]ea pentru prima dat` p`m#ntulsub picioare dup` un zbor, f`r` ca tranzi]ia s` fifost f`cut` prin intermediul trenului de aterizare.A str#ns repede para[uta [i s-a \ndreptat sprep`dure. Primul obiectiv era para[uta oprit` \ncopac. Dac` nimeni nu era r`nit, \ntr-o or` to]imembrii echipajului ar fi trebuit s` fie

C`pitan Mircea BARAC

Echipaj \n situa]ie limit`!Echipaj \n situa]ie limit`!

INSTRUC}IE

43CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

\mpreun`. Raza \n care se desf`[uraser`para[utele nu era mai mare de cinci kilometri.

A reperat repede copacul [i \n ciudatufi[urilor dese [i a vegeta]iei spinoase a ajuns\n 30 de minute. Navigatorul era deja acolo.Plin de noroi, dar teaf`r. De para[uta din copacera suspendat mecanicul de bord. Era incon-[tient, iar combinezonul sf#[iat [i plin de s#ngepe antebra]ul drept semnala o ran` destul degrav`. C#nd au reu[it s`-l elibereze din capcan`,soarele intrase \n nori [i primii stropi de ploaiese prelingeau printre frunzele copacilor. |n timpce comandantul oprea s#ngerarea mecaniculuicare \[i c`p`tase \ntre timp cuno[tin]a [i\ncepuse s` simt` durerea bra]ului sf#[iatimproviz#nd un garou, navigatorul a \nceput sàmenajeze un ad`post folosind voalurapara[utei [i vegeta]ia din zon`.

***Dincolo de p`dure, radiotelegrafistul

improvizase o targ` din dou` crengi [i din voalura

unei para[ute. Aterizase la mai pu]in de 500 demetri de copilot [i imediat [i-a dat seama c` cevanu este \n regul` cu colegul sù, \n momentul \ncare a v`zut c` para[uta acestuia r`m#ne \ntins`pe p`m#nt. |n zece minute ajunsese l#ng`camaradul sù, constat#nd c la aterizare copilotulsuferise o fractur` la piciorul st#ng [i nu se puteadeplasa. Dup` ce i-a imobilizat piciorul \ntr-o

atel` inventat` dintr-un b`]legat str#ns cu o suspant` apara[utei, s-a ocupat de targ`.Acum era gata s -[i transportecolegul la ad`postul p`durii.Dar pentru ca nimic s` nu fieu[or \n acea zi, o ploaie moc`-neasc` a \nceput s` cearn`stropi de[i [i m`run]i de ap`.|n primul lumini[ le-a ie[it \n\nt#mpinare comandantulcare, dup` ce stabilizasestarea medical` a mecani-cului, se gr`bise s` le vin` \najutor. “Dac` ai fi fost prezentla mai multe salturi de antrenament acum ai fi[tiut cum s` aterizezi f`r` s`-]i fracturezi piciorul”,\l tachin` acesta pe cel transportat cu targa, iarobserva]ia nu marca un repro[, ci era destinat`pentru a minimaliza gravitatea situa]iei \n carese aflau. Doi r`ni]i, o plag` deschis` [i o fractur`,

f`r` surs` de ap` \n apropiere, m#ncare doar cear fi putut g`si \n p`dure, f`r` mijloace decomunica]ie, la zeci de kilometri de primalocalitate [i la c#teva sute de kilometri de bazacare ar fi trebuit s` trimit` un echipaj de cùtare-salvare dup` ei. Noaptea era aproape, iar ploaias#c#itoare. Putea fi mult mai rù, concluzion`comandantul dup` un astfel de bilan].

|n cele din urm` ploaia se dovedise unaliat, deoarece le oferea sursa de ap` at#t denecesar`. Mai dificil era cu \ntunericul [i cuhrana. |ngrijor`toare era [i evolu]ia r`ni]ilor.Focul aprins cu o m#n` de iasc` salvat` \nainte

de a \ncepe ploaia [i cu amnarul de la breloculde care navigatorul nu se desp`r]ea niciodat`fumega \n gura ad`postului printre pic`turi deploaie. Radiotelegrafistul [i navigatorulplecaser` \n cùtarea [i amenajarea unui loc deaterizare pentru elicopterul de salvare care arfi trebuit s` plece pentru recuperarea lor \ntr-oor` din momentul \n care lansaser` mesajul desalvare. |n mod normal, \n cursul nop]ii ar trebuirecupera]i. Asta dac` [i coordonatele transmiseerau corecte. Nu procurarea hranei era grijacomandantului, a doua zi ar fi g`sit \n p`durefructe [i ierburi, ar fi amenajat capcane pentruanimale mici [i pentru p`s`ri. |ns` situa]iar`ni]ilor se \nrùt`]ea cu fiecare or` scurs` f`rìnterven]ie de specialitate...

Din fericire, echipa CSAR (Combat Searchand Rescue) plecat` \n misiunea de salvare aechipajului aflat \ntr-o situa]ie limit` i-a recuperatc#teva ore mai t#rziu, chiar \n cursul nop]ii.

***|nt#mplarea descris` mai sus nu a avut loc

\n realitate. A fost doar scenariul unui exerci]iude antrenament pentru saltul cu para[uta,supravie]uire [i cùtare-salvare care s-adesf`[urat \n perioada 15.06 – 19.06 a.c., cupilo]i din cadrul Bazei 90 Transport Aerian.Exerci]iul a fost condus de c`pitan-coman-dorul Ion Iord`noaia [i au participat, al`turide pilo]i, instructorii cu para[utajul din toatebazele aeriene: locotenent-comandorul Lic`Bojescu, c`pitanii Mircea }ibu, Raul Toanchin`,Mihai Dea[ [i plutonier major Marian Buic`.

“Lec]iile \nv`]ate pe timpul acestor exerci]iiar putea salva via]a membrilor echipajului \nsitua]ii limit`”, a concluzionat c`pitan-coman-dorul Iord`noaia.

INSTRUC}IE

44 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Desf`[urat` pe durata a dou` s`pt`m#ni (22iunie–05 iulie), convocarea din acest an a avut uncaracter aparte, deoarece a inclus \n programul s`u,pe l#ng` saltul clasic cu para[uta pe uscat, [i un salt\n apa M`rii Negre.

Scopurile declarate ale exerci]iului au \ncercat s`acopere \ntreaga palet` destinat` perfec]ion`riiprofesionale, at#t a pilo]ilor c#t [i a instructorilor depara[utare [i au vizat preg`tirea personalului pentrusalvarea prin catapultare/para[utare for]at` deasupraapei, men]inerea antrenamentului \n executareapara[ut`rilor pe ap`, \n condi]ii deosebite de clim` [isub impactul unui scenariu regizat de ac]iuni militare,precum [i perfec]ionarea metodicii organiz`rii, preg`tirii,

CUPOLEPARALELE

CUPOLEPARALELE Plutonier major Sorin S~FTOIU

C#nd stai de vorb` cu pilo]ii rom#ni de pe MiG-21 LanceR, din descriereaactivit`]ii lor \]i r`m#n \n minte c#teva principii esen]iale: curaj, d`ruire,speran]`. Toate aceste calit`]i par a fi supuse permanent unor \ncerc`ri, unorteste ce se vor a fi definitorii [i definitive pentru reu[ita zborului. Din c#nd \nc#nd, de exemplu (cel pu]in o dat` pe an conform programului de instruc]ie),pilo]ii no[tri trebuie s` se \nt#lneasc` cu una dintre temerile lor necesare –executarea salturilor cu para[uta. Anul acesta, loca]ia aleas` pentrudesf`[urarea convoc`rii privind executarea para[ut`rilor a fostaerodromul Tuzla.

execut`rii, conducerii [i asigur`rii activit`]ilor depara[utare de antrenament, cu personalul navigant.

“Tendin]ele moderne prezente [i \n aceast`categorie datorit` noilor amenin]`ri [i tipuri de lupt`ce pot fi duse \n contextul actual politic [i militar neimpun, sau cel pu]in ne \ndrum` spre executarea adou` tipuri de salturi cu para[uta: de la \n`l]ime mic`[i vitez` mare [i de la \n`l]ime mare [i dep`rtare fa]`de locul indicat pentru aterizare sau amerizare.Datorit` tehnicii din dotarea For]elor Aeriene, dar [i anumero[ilor factori adiacen]i care trebuie lua]i \n calculla executarea unor astfel de activit`]i – logistic`,suport naval, scafandri etc. –, noi nu putem executa,momentan, dec#t cea de-a doua variant` de salturi”,

ne-a explicat c`pitan-coman-c`pitan-coman-c`pitan-coman-c`pitan-coman-c`pitan-coman-dorul Ion Iord`noaiadorul Ion Iord`noaiadorul Ion Iord`noaiadorul Ion Iord`noaiadorul Ion Iord`noaia, [efulCompartimentului Instruc]ie prinPara[utare din cadrul Statului Majoral Fo]elor Aeriene [i coordonatorulsalturilor.

P`[im pe pista aerodromuluiTuzla [i privirea ni se fixeaz` peavionul care urmeaz` s` asiguresuportul aerian pentru executareapara[ut`rilor: prietenul nostru de\ncredere, “autobuzul” sau “dulapul”zbur`tor dup` unii, “cel mai siguravion” dup` al]ii – avionul AN-2.Pilo]ii [i instructorii de para[utare

apar [i ei, cu st`ri emo]ionale v`dit diferite imprimatepe fe]ele expuse unui soare mai mult dec#t generos.

“Implicarea logistic` este una destul de stufoas`.Pentru asigurarea unei calit`]i optime [i a unorrezultate pozitive am deplasat sau ne-au stat al`turiun avion AN-26 de la Baza 90 Transport Aerian, unavion AN-2 de la {coala de Aplica]ie pentru For]eleAeriene, un elicopter IAR-330 de la Baza 86 Aerian`,dou` vedete YMIS [i dou` b`rci BOMBARD de laFor]ele Navale, un autobuz [i un autocar de la Baza86 Aerian`. De asemenea, trebuie s` mul]umimcolegilor din Statul Major al For]elor Navale, carene-au pus la dispozi]ie loca]ia {colii de Aplica]ie pentrucazare [i activit`]i administrative” continu`prezentarea conduc`torul exerci]iului.

Cei 9 pilo]i (4 de la Baza 86 Aerian` [i 5 de la Baza

Palet` de emo]ii \na[teptarea saltului

C`pitanul Mircea }igu sau nota 10la impresia artistic`

INSTRUC}IE

45CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

75 Aerian`) prezen]i pentru executarea salturilor simtapropierea momentelor decisive, clipe extrem de grele[i \nc`rcate de emo]ii specifice. “A[ prefera s` zbororice tip de avion, \n orice condi]ii, unele extremechiar, dec#t s` sar cu para[uta. Sigur, \n]elegnecesitatea cunoa[terii [i antren`rii pentru acest tipde misiune, dar, cu sinceritate, declar c` am momentede team`. Probabil a[teptarea, preg`tirea para[utelor,zborul p#n` la locul de executare al saltului, acesteasunt perioade temporale care trec infinit de greu. Dupàceea, saltul propriu-zis chiar reprezint` o desc`tu[are,o bucurie ciudat`“, ni se destìnuie locotenentullocotenentullocotenentullocotenentullocotenentulFlorin Breahn`Florin Breahn`Florin Breahn`Florin Breahn`

c`pitanulc`pitanulc`pitanulc`pitanulMircea }ibuMircea }ibuMircea }ibu

Florin Breahn` – “Oac`, Texas Ranger”.Rutina parcurgerii tuturor activit`]ilor stipulate \n

planul de instruc]ie al misiunii mai [terge din tensiuneamomentului. Astfel, to]i cei implica]i parcurg, din nou,obligatoriu, preg`tirea antemisiune: li se prezint`

scopul activit`]ii, m`surile de siguran]`, posibileinadverten]e [i modalit`]ile de rezolvare, starea vremii.Cel care este \n postura de oficiant este c`pitanulMircea }ibuMircea }ibu, unul dintre instructori: “Activitatea depreg`tire premerg`toare execut`rii salturilor cupara[uta este esen]ial` [i absolut obligatorie. Datoritèi, cei care sar, pilo]ii de MiG-21 LanceR \n cazul defa]`, sunt acomoda]i cu toate aspectele [i se simtmai preg`ti]i pentru salt”.

Reportofonul, colegul nostru, al celor neutriemo]ional la aceast` activitate, prinde din eter toatedetaliile tehnice prezentate spre instruire. Remarc`m,astfel, c` se vor executa para[ut`ri de antrenament,sond` [i de verifcare \n urm`toarele condi]ii: a)de zi,cu cord, cu c`dere stabilizat` [i deschiderecomandat`, la vitez` mic` din AN-2, la 150 km/h, dela \n`l]ime mare (900–1500m), \n condi]ii meteonormale (viteza v#nt < 5m/s, \n`l]ime para[utare subplafon noros, f`r` precipita]ii, cu aterizare pe terenplat sau impropriu, \n zona de para[utare [i b) de zi,\n acelea[i condi]ii tehnice, dar cu aterizare pe ap`,\n zona de para[utare dispus` cu centrul la 4km deEforie Sud.

Timpul alearg`, parc` nemilos fa]` de status-ulafectiv al pilo]ilor. Urmeaz` preg`tirea pentru \mbarcare,moment marcat de a[ezarea [i verificarea para[utelorpentru salt. Aici, cei mai buni prieteni ai pilo]ilor devincontrolorii tehnici de start. Ace[tia, la r#ndul lor para[uti[tiprin defini]ie [i dedica]ie, simt c` responsabilitatea pentrumunca lor nu are grad de echivalare. |n fond, este vorbadespre, [i nu credem c` sunt cuvinte mari, via]acolegului [i camaradului lor.

“Verificarea, plierea, montarea para[utelor suntactivit`]i ce trebuie executate cu maximul de dedica]ie

posibil, cu con[tientizareaimportan]ei misiunii de salt cupara[uta. Ceea ce pare o rutin`pentru ochiul din afara regulilorspecifice este, pentru noi, o continu`provocare. |n clipa \n care pilotulsemneaz` \n registrul de predare-primire a para[utei, sim]im o u[oar`str#ngere de inim`. Eliberarea vine\n momentul deschiderii para[utei.Atunci stim c` ne-am f`cut, \nc` odat`, treaba foarte bine. Apoi, de lacap`t. Uscarea para[utelor,parcurgerea etapelor de preg`tireteoretic`, pliere, salt”. Sunt cuvinteleplutonierului adjutant Iulian Vladplutonierului adjutant Iulian Vladplutonierului adjutant Iulian Vladplutonierului adjutant Iulian Vladplutonierului adjutant Iulian Vlad, para[utist– aproape de saltul cu num`rul 500.

AN-2-ul pleac` molcom, ruleaz` pe pist` parc`cinstind fiecare clip` din resursa lui de zbor. Decolareanu se simte. La viteza de 60–70 de km/h ]i se pare c`mergi cu ma[ina, remorcat pe calea de tractare. |navion, lini[te. Fe]e crispate, pe de-o parte, lini[tite,concentrare, de cealalt` parte. Apoi, deodat`, seaude un “Girl Power!” [i to]i se simt conecta]i la ceeace avea s` devin`, \n decurs de c#teva minute, doarun efort fizic [i, apoi, o bucurie nedisimulat`. Trapaavionului se deschide. Amintirea unei tensiuni de 8cu 4 este departe. Pilo]ii sar, unul c#te unul, frumos,unii artistic chiar, cu o desc`tu[are nebun`. Blitz-ulaparatului de fotografiat \i re]ine doar pentru o clip`,apoi nu mai recunoa[te dec#t ciupercile cupolelor.Cuvintele celor de jos, indica]iile instructorilor: “}inepicioarele lipite!”, “Vireaz` st#nga!” sparg lini[teatemporar` a unui vis frumos.

Planarea cupolelor para[utelor, acest paralelismteribil cu cupola cerului, chiar scurt`, ne ofer` totu[ic#teva clipe de exemplificare, de detaliere: “Noi\ncerc`m s` oferim pilo]ilor condi]ii c#t mai apropiatede cele existente \n momentul catapult`rii. De[i noifacem preg`tirea pe vreme frumoas`, [i \n alte condi]iimeteorologice, ei au echipament de protec]ie adecvat.Finalizarea este \n]elegerea p`r]ii a doua a catapult`rii,care implic` manevrarea sistemelor de siguran]`,eliberarea din para[ut`, intrarea \n ap` [i recuperarea.Ei trebuie s` \n]eleag` c` riscurile sunt identice, at#tla zbor c#t [i la para[utare, \n schimb c#[tigul estemult mai mare. Simul`rile nu pot crea starea emo]ional`cu care trebuie s` se obi[nuiasc` pilo]ii”, esteconcluzia coordonatorului activit`]ii, c`pitan-comandorul Ion Iord`noaia.

Pilo]ii aterizeaz`, amerizeaz`. Ambele finaliz`ri

sunt f`r` probleme. C#mpul de gr#u, cel de floareasoarelui, albastrul ondulat al M`rii Negre se dovedescloca]ii extrem de primitoare. Pe fe]ele lor, se poateciti expresia: “I’m the King of the World”. Dup` suflultras corespunz`tor, \ncerc`m s` le capt`m g#ndurile.De aceast` dat`, ele sunt similare [i toate cu tentòptimist-pozitiv`.

“Nu credeam s` fie at#t de simplu. Senza]iaeste apropiat` de cea a pilot`rii MiG-ului 21 LanceR.Mult mai scurt`, dar apropiat` ca intensitate. |n clipele

de dinaintea saltului, m` cuprinsese o u[oar` \ndoial`.Apoi mi-am spus c`, ce naiba, sunt militar, pilot alavia]ie militare rom#ne. {i am s`rit. Chiar frumos,spun cei care au s`rit dup` mine. Aproape de standard,cum ar spune instructorul de l#ng` mine”, sedesc`tu[eaz` c`pitanul Cristian Negulescuc`pitanul Cristian Negulescuc`pitanul Cristian Negulescuc`pitanul Cristian Negulescu

sublocotenentul Radu {erbansublocotenentul Radu {erbansublocotenentul Radu {erban

c`pitanul Cristian Negulescu.Colegii \i sunt al`turi. “Eu chiar am \ncercat s` \i

salut pe cei r`ma[i \n avion, \n momentul saltului. Num-am g#ndit dec#t c` trebuie s` fac asta. M-amg#ndit [i la so]ia mea, care era jos, cu inima mic`,m-am g#ndit [i la instructori, dar, \n final, m-amg#ndit la mine. Am s`rit, am plutit [i am aterizat cu oemo]ie sus]inut`, dar, paradoxal, cu un calm aproapede cel regulamentar”, ne ofer` g#ndurile sale [isublocotenentul Radu {erbansublocotenentul Radu {erban.

Da... Soarele descoper` acum numai z#mbete.S-au uitat orele de preg`tire teoretic`, s-au uitatindica]iile tehnico-tactice, m`surile de siguran]`,nop]ile nedormite anterioare execut`rii salturilor,imaginea norilor vecini cu hubloul. Toate trec acumprin schimbarea \n calificativul ob]inut [i \n mul]umireaparcurgerii unei noi etape \n preg`tirea profesional`de specialitate. Sigur, nu am apucat aici s`-imen]ion`m pe to]i cei implica]i. Ei [tiu c`, dac` facemacest lucru, mai des dec#t ar fi natural, rezultatelemuncii lor vor fi prezente [i recunoscute. Ele se v`d\ntotdeauna, la aterizare, la amerizare.

Din goana spre o binecuv#ntat` recreere, \nf`ptuit`\n be]ia “Thunderstruck-ului” celor de la AC/DC, prezentsub cupola – al treilea element \n ecua]ia paralelismuluicer-para[uta-p`m#nt – unui autovehicul pilotat cu odexteritate demn` de pasiunea [oferului, saltul cupara[uta este acum o amintire. Emo]ia execut`rii lui neva \ncerca, aleatoriu, p#n` la urm`torul...

Cu g#ndul lapara[utarea pe ap`

C`pitan-comandorul“Johny” Iord`noaia –coordonatorul saltului

Sprijin naval pentrurecuperarea dup` salt

Plutonieruladjutant

Iulian Vlad =“OK-ul” pentru

executareasaltului

OAMENI {I FAPTE

46 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

La Baza 95 Aerian` de la Bacù \[idesf`[oar` activitatea, printre pilo]i,tehnici, personal civil sau solda]i-grada]ivoluntari [i un preot. Un preot militaraparte. Suntem siguri c`, \n \ndeplinirea\ndatoririlor religioase, g`se[te acelea[ielemente de exprimare cu ale celorla]ipreo]i militari, doar cuv#ntul Domnuluieste unul singur. |ns` altele suntactivit`]ile care ne-au surprins, activit`]imai mult sau mai pu]in spirituale,depinde de unghiul din care le privim.

Preotul Ioan RonceaPreotul Ioan RonceaPreotul Ioan RonceaPreotul Ioan RonceaPreotul Ioan Roncea este unuldin fondatorii Clubului de Parapant` “CerSenin” din Bacù. {i, mai nou, estepara[utist cu brevet. Cum s-a petrecutaceast` apropiere pentru zbor,indiferent de forma \n care se realizeazèl? Poate a dorit s` ajung` mai aproapede Cel pe care \l sluje[te?

“Datorit` specificului de lupt` alacestor unit`]i militare (p`rintele asiguràsisten]` religioas` [i pentru Batalionulde Para[uti[ti „Smaranda Brèscu”) amavut adeseori ocazia s` înso]esc militariipe aerodrom la activitatea de instruireprin para[utare sau la misiuni desupravie]uire. Astfel am ajuns s` fiufoarte ata[at suflete[te de ace[ti

At#t de aproape de cer!Plutonier major Sorin S~FTOIU

Trebuie s` recunoa[tem faptul c`, defoarte multe ori, la nevoie sau nu, neridic`m privirea spre cer, cùt#ndacolo \n]elegere, sprijin, iertare saurecuno[tin]`. {i, tot de at#tea ori,suntem un pic invidio[i pe cei care,parc`, prin misiunea lor sunt maiaproape de \mplinirea acestuideziderat: pilo]ii [i preo]ii. Primiidatorit` aparatelor pe care lestrunesc – avioanele – ceilal]i prinmisiunea sf#nt` pe care au ales s` oreprezinte. Dar ce facem atunci c#ndcele dou` caracteristici sunt a[ezatepe acela[i nivel ?

oameni [i am consi-derat c` voi dobândi unascendent în pastora]iareligioas` dacã voicunoa[te mai îndea-proape trìrile prin caretrece personalul na-vigant în cadrul unorastfel de activit`]i”, nel`mure[te p`rintele \nceea ce prive[te mo-tivele care au stat labaza lu`rii unei astfelde decizii.

Desigur, aceast`participare activ` laexecutarea de misiuni\l va preg`ti pe p`rinteleIoan Roncea [i pentrualt tip de abordare a\mp`rt`[irii credin]ei.Activarea, ca personal

cu drepturi depline, în cadrul unor unit`]iopera]ionale – misiuni perfect valabile\n viitorul apropiat – va duce la cunoa[-terea, \n particular, a gradului deimplicare emo]ional` [i fizic`, fapt ceva \l va ajuta s`-[i schi]eze mesajulspiritual c`tre militari spreo mai bun` apropiere [icooperare \ntre ace[tia,atât pe timp de pace, cât [i\n momente de conflictarmat.

Drumul spre realizareaunui vis a fost extrem desimplu: “|n urma unuiraport pe care l-am înaintatpe linie militar` e[aloanelorsuperioare, având [i bine-cuvântarea ierarhuluilocului, am ob]inut apro-barea pentru începereaactivit`]ii de instruire învederea para[ut`rii. Dup`ce am fost declarat admisde comisia medical` înurma controlului de laINMAS, am urmat un cursteoretic [i de preg`tirepractic`, care s-a finalizat cuo testare, pe care am trecut-o cu bine. {i astfel am reu[its` m` apropii de finalizareaunui vis propriu – exe-cutarea unui salt cu para-[uta”.

Mai dificil a fost momentul efectiv alefectu`rii salturilor, acestea fiind, p#n`la urm`, \n num`r de trei. “Am reu[its`-mi ascund evidentele emo]ii, care s-au accentuat în fa]a trapei, când mi s-aordonat de c`tre instructor preg`tireapentru salt. Atunci am sim]it ceînseamn` instinctul de conservare, câtde mult iubim darul vie]ii, c`cihot`rârea de a face pasul în care via]as`-]i atârne de o voalur` [i 38 de corzi,

nu am îndeplinit-o decât atunci când amauzit strigându-mi-se în urechea dreapt`– un ordin, un îndemn sau o rug`minte– nu am mai realizat ce, cuvântul “S~RIP~RINTEEEEEE!!!” – [i am s`rit. {i dupàceasta, a doua zi au mai urmat dou`salturi” – a[a a rememorat p`rinteleacele clipe incredibile.

Nu am avea nimic de adùgat. Poatedoar dorin]a, valabil exprimat` pentruto]i militarii, indiferent de arma pe careo reprezint`, de a privi ad#nc \n interiorulcelui de l#ng` ei, de a-l sim]i aproape,de a fi convins c` \mpreun` pot executacu succes orice misiune.

|ncheiem tot cu cuvintele p`rinteluiIoan Roncea, vorbe mult mai profunde[i mai pline de adev`r spiritual dec#tam fi \ncercat noi. |n fond, prin ceea ceface la clubul de parapant`, prinsalturile cu para[uta sau prin orele demedita]ie religioas`, el a fost [i estemereu aproape de cer, de o divinitateal c`rui sprijin \l cùt`m peren.

“At#t de aproape de cer... |n urmaacestei experien]e am în]eles c`spunând cuvintele personal navigantspui foarte mult, c` timpul în aer nu

este acela[i ca pe p`mânt, c` înmomentul saltului vezi cât de mic eomul [i totu[i cât de mare este, c` pelâng` corzi, voalur` [i para[ut` derezerv`, mai este [i degetul luiDumnezeu Atot]iitorul, care te sus]ine.Când am atins cu picioarele ]`rânamam`, din care am fost pl`m`di]i, amrealizat pentru prima dat` c` pep`mânt e[ti om, dar în v`zduh e[tialtceva”.

OAMENI {I FAPTE

47CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Fascinat de uniforma militar` \nc` din copil`rie,uimit de performan]ele tehnicii militare \n adolescen]`[i st`p\n pe capabilit`]ile acesteia de-a lungul cariereimilitare, generalul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Vgeneralul (r) Vasile {tef`nescuasile {tef`nescuasile {tef`nescu

ofi]erul Vofi]erul Vofi]erul Vofi]erul Vasileasileasileasile{tef`nescu{tef`nescu{tef`nescu

colonelui Nicu[or }acucolonelui Nicu[or }acucolonelui Nicu[or }acucolonelui Nicu[or }acu

asile {tef`nescuasile {tef`nescu a f`cutdin tr irile cazone un adev`rat principiu de coordonare\n via]`.

Debutul \n straiele kaki [i credin]a \n for]a propriede servitudine pentru culorile armatei, produs \n anul1975, aveau s` propun` unul dintre cei mai respecta]iprofesioni[ti din domeniul “[tiin]ei militare” – a[a cumne aminte[te mereu t#n`rul rachetist: “Trebuie s`st`p#ne[ti toate atuurile pentru a putea, \n final,\n]elege. {tiin]a militar` are \n dotare multipleelemente: doctrin`, standarde, tehnic` la propriu, [i,mai presus de toate, oameni. Dac` \nve]i s` respec]itoate aceste componente, nu po]i da gre[“.

Acest crez de conduit`, viabil pentru orice carier`militar`, este sus]inut de to]i cei cu care, de-a lungultimpului, func]iilor [i loca]iilor unde ofi]erul Vasile{tef`nescu{tef`nescu [i-a depus o amprent` caracterizat`de trei factori majori: profesionalism, respect, inter-rela]ionare.

Tranzitarea tuturor treptelor deveniriiprofesionale, de la ofi]er cu dirijarea (1978) lacomandant de divizion (1987), de la comandant debaterie la comandant de brigad` (1996), de la [efBirou Opera]ii (1992) la [ef Serviciu Instruc]ie [iDoctrin` (2005) s-a f`cut cu rezultate peste medie,cu implic`ri profunde, cu neglij`ri temporare ale\ndatoririlor familiale, totul pentru sistemul militar \ngeneral [i pentru arma rachete sol-aer, \n special,totul pentru spiritul camaraderesc.

“Pot s` spun, [i prin prisma faptului c` amcolaborat cu domnia sa \n mai multe etape alecarierelor noastre, c` nu am \nt#lnit un mai bunspecialist pe domeniul sù. De asemenea, amremarcat [i, desigur, am cùtat s`-mi \nsu[esc dinspiritul sù b`t ios, ambi]ios [i constant de promovarea imaginii armei [i structurilor \n care ne-am \nt#lnit”este opinia colonelui Nicu[or }acu, [eful Biroului|nv`]`m#nt din Statul Major al For]elor Aeriene.

Mereu atent la micile detalii ce fac din via]a

PROFESIA CA MOD DE VIA}ÃPlutonier major Sorin S~FTOIU

cazon`, adeseori, ceva greu de suportat, mereuprezent la activit`]ile de \mbun`t`]ire continu` acurriculei profesionale, mereu insistent pe consolidareaunor rela]ii de lucru pl`cute pe toate nivelurile desubordonare, generalul (r) {tef`nescu r`m#ne unexemplu de d`ruire, un atu pe care For]ele Aerienese mai pot \nc` baza.

“Nivelul de implicare \n realizarea exerci]iilor, amisiunilor ce aveau ca scop final cre[terea imaginiiavia]iei militare, sus]inerea necondi]ionat` pentrueforturile logistice adiacente acestor activit`]i, aucontat enorm \n reu[ita lor” ne sus]ine punctul devedere [i locotenent-colonelul Marian Bucurlocotenent-colonelul Marian Bucurlocotenent-colonelul Marian Bucurlocotenent-colonelul Marian Bucur

Generalul (r) VGeneralul (r) VGeneralul (r) VGeneralul (r) Vasile {tef`nescuasile {tef`nescuasile {tef`nescu

locotenent-colonelul Marian Bucur,comandantul Batalionului 210 Logistic.

Exemplul personal, \nt`rit de plusul oferit decursurile absolvite – curs de perfec]ionare comandan]ide baterie, de ofi]eri de stat major, postuniversitar deperfec]ionare \n conducerea marilor unit`]i operativede artilerie [i rachete antiaeriene, de cunoa[tere alimbii engleze, de comunicare [i rela]ii publice – acontat mereu \n rela]ia cu [efii [i subordana]ii sì.Dac` de la ace[tia din urm` am adunat numai vorbede laud`, pe trepte diferite de recunoa[tere – “un bunprofesionist”, “un familist convins”, “un suport pentruactivitatea de educa]ie fizic` [i sport”, “atent [i ferventsus]in`tor al procesului de \nv`]`m#nt” – de la ceadint#i categorie au venit, firesc am spune noi,aprecierile materiale [i fizice: Medalia “Meritul Militar”,Medalia na]ional` “Serviciul Credincios” clasa a -III-a, Semnul Onorific “|n serviciul armatei” pentru 25 deani.

A[a este... O via]` de om \n slujba Patriei, oclip`, doar, \n tumultul vie]ii de militar, o f`r#m` deadev`r \n efemerul existen]ei.

Generalul (r) Vasile {tef`nescuasile {tef`nescu ne oblig`,practic, s` \i prezent`m mul]umirile noastre, s` \lasigur`m de gratitudinea [i recuno[tin]a noastr m`carpentru c`, prin activitatea sa, ne-a demonstrat cumse poate ajunge la reu[it`, \n orice domeniu, dar, maiales, \n cel militar: adoptarea “profesiei ca mod devia]`“.

PROFESIA CA MOD DE VIA}Ã

Primul proiect de balon a fost\ntocmit de preotul iezuit FrancescoTerzi Lana, fizician italian de frunte(1631–1687), care \n anul 1670 a descrisconstruc]ia unei “b`rci zbur`toareprins` de patru sfere metalice de circa7 m diametru dincare trebuia f`cutvid prin scoatereaaerului cu ajutorulunor pompe”.

Lana este pri-mul care a aplicatlegea lui Arhimedela proiectul uneinave aeriene. El acalculat diferen]adintre greutateanavei [i greutatea volumului de aerdezlocuit de ea. Nu a reu[it s`-[iconstruiasc` balonul, lipsindu-i fondurilenecesare. Era [i imposibil de construitni[te sfere suficient de mari [i de u[oarecare s` poat` rezista presiunii atmosfericef`r` a fi turtite. Totu[i, pentru ideea lui,Inchizi]ia l-a dat \n judecat` sub acuza]iade “magie” [i l-a persecutat toat` via]a.

Cel dint#i zbor din Rusia a fostefectuat cu un avion Voisin pilotat deSchrouff la data de 25 iulie 1909, ziua \ncare L. Blériot a traversat CanalulM#necii.

Printre primii constructori de avioanedin Rusia s-a eviden]iat inginerul IacobModestovici Gakell, care, \ncep#nd dinanul 1909, a realizat [apte biplane, unmonoplan [i un hidroavion.

Primul biplan “Gakell 2”, construitla \nceputul anului 1909, cu un motor de40 CP, avea gol 560 kgf [i zbura cu vitezade 92 km/h.

Primul aviator rom#n care atraversat cu avionul Carpa]ii a fostlocotenentul Ioan Pene[. A decolat \n ziuade 18 august 1916 cu un avion Farman,cu motor de 80 CP, de l#ng` Bìcoi. Dincauza ce]ii a fost nevoit s` aterizeze laAzuga. {i-a putut continua zborul abia adoua zi, ateriz#nd apoi pe un teren situat\ntre D#rste [i Bra[ov.

Prima apuntare pe o nav` \nmers a fost efectuat` la 2 august 1917.Pe un v#nt de 38 km/h, aviatorul E.H.Dunning a a[ezat avionul Sopwith pecare-l pilota pe puntea navei engleze“Fourious” care \nainta cu viteza de 26noduri (48 km/h) contra v#ntului. Dincauz` c` a derapat, ca s` nu cad` \nmare, a fost re]inut cu chingi deechipajul navei.

Dunning [i-a pierdut via]a c#tevazile mai t#rziu \ntr-o a doua tentativ` deapuntare pe un v#nt mai puternic.

{TIA}I C~...{TIA}I C~...{TIA}I C~...{TIA}I C~...{TIA}I C~...

REPERE ISTORICE

48 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

Din anul 1911 [i p#n` \n anulDin anul 1911 [i p#n` \n anulDin anul 1911 [i p#n` \n anulDin anul 1911 [i p#n` \n anulDin anul 1911 [i p#n` \n anul1923192319231923

|n anul 1920|n anul 1920|n anul 1920|n anul 1920

1923, pilo]ii militari rom#ni nu aubeneficiat de o uniform` specific`. |n primiiani de existen]` a [colilor de pilotaj ace[tiazburau \mbr`ca]i \n uniforma armei dincare proveneau. Pentru ofi]erii cavaleri[tinu s-a aprobat nici m`car renun]area lapintenii de la cizme, de[i ace[tia \i incomo-dau v`dit la urcarea \n avion [i \n timpul

zborului. Treptat, pilo]ii militari au folositdrept echipament de zbor combinezoanedin doc, scurte [i m`nu[i din piele, c`[tide zbor [i ochelari, \mprumutate de laautomobili[ti.

|n anul 1920, avia]ia [i aerosta]iar`m#n f`r` uniform` caracteristic`.

Colonelul Ion Iarca, directorul Aerosta]ieiMilitare Rom#ne, ordon` ca la defilareade Boboteaz` (6 ianuarie) trupa s` defilezef`r` “bentli]e”, solicit#nd \n scris “s` seadopte o culoare distinctiv` pentruaeronautic`“. Prin |nalt Decret Regal*, la31 decembrie 1923, ofi]erii [i trupaaeronauticii primesc dreptul de a purtacasca de avia]ie din piele de culoare havan,

av#nd \n fa]` emblemaaeronauticii (se purtainclusiv la ]inute deceremonie). La ]inutazilei, se poart` cas-cheta, ca a marineimilitare, de culoarekaki, av#nd \n fa]`emblema aeronauticii(pajura aeronauticii). |namintirea faptului c`primii aviatori prove-neau din armele cava-lerie [i artilerie, s-aacordat dreptul ofi]e-rilor din aeronautic` dea purta ledunc` cu \n-semne specifice. Formaleduncii era similar`celei folosit` pentrucavaleri[ti [i artileri[ti.

Pe cartu[ier` era marcat`, \n relief,emblema aeronauticii. Pentru ]inuta zilei[i de serviciu, ofi]erii purtau hain` dinpiele de culoare havan [i stilet asem`n`torcelui din \nzestrarea ofi]erilor din marin`.

La \nceputul anului 1925La \nceputul anului 1925La \nceputul anului 1925La \nceputul anului 1925La \nceputul anului 1925,uniforma aeronauticii este completat`**.

Contraepoletul uniformei va avea culorideosebite, spre a se distinge specialitatea.Unit`]ile de avia]ie poart` contraepoletulde postav albastru-deschis (bleu ciel).Unit`]ile de aerosta]ie, de postav cafeniu(culoarea trupelor speciale). Unit`]ile deap`rare antiaerian`, de postav negru.

Comandamentele mixte de aeronau-tic`, Inspectoratul General al Aeronauticii,Direc]ia Superioar` a Aeronauticii [i ceicare nu erau repartiza]i unei unit`]i, purtaupostav albastru viu (bleu de roi). {colile

{tef`nescu Gheorghe (Gogu) cu petli]a de aviator ce areinsigna Micul Bleriot

Copil de trup` din aceea[i perioad`;pajura avia]iei cu cifra regelui

Ferdinand

ISTORIA UNIFORMELOR DE-A LUNGUL VREMIIISTORIA UNIFORMELOR DE-A LUNGUL VREMIIComandor Paul SANDACHI

{eila DUMITRESCU

REPERE ISTORICE

49CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

aeronautice [i centrele de instruc]ie,postav portocaliu. Stabilimenteleaeronauticii, postav cenu[iu. Medicii, decatifea ro[ie \nchis`. Ofi]erii ingineri, depostav violet cu semnele distinctive alegradelor \n aur. Mecanicii, de postav violetcu semnele distinctive ale gradelor \nargint. Ofi]erii [i elevii [colilor purtaucontraepoletul \ntreg, de culoarea indicat`.Trupa purta contraepoletul \nconjurat deo vipu[c` de culoarea respectiv`. Ofi]eriide intenden]` [i administra]ie dinaeronautic` purtau uniforma ofi]erilorcombatan]i din unit`]ile din care f`ceauparte, cu deosebirea c` postavul era deculoare albastr` \n loc de kaki, purt#ndinsignele respective de argint. Prin acela[idecret regal se stabilea modelul sabieiaeronauticii. Cing`toarea acestuia era defir \ndoindu-se \n fa]` cu o pafta,reprezent#nd pajura aeronauticii.

|n anul 1926|n anul 1926|n anul 1926|n anul 1926|n anul 1926, se introduce tunicadup` modelul comun tuturor armelor,culoarea distinctiv` fiind bleu-ciel, cu

gulerul, vipu[ca [i paspoalele la pantalonide aceea[i culoare. La bluz` [i la mantase purtau petli]e. {apca era precum ceade marin`, dar cu band` kaki. Emblema(pajura) ofi]erilor era brodat` din fir auriu,iar a solda]ilor care purtau tot [apc`, dinalam`. Ace[tia din urm` purtau moletiere[i bocanci. Subofi]erii din aeronautic`purtau uniforma asemenea ofi]erilor, cuepole]i de campanie, capel` [i centur` f`r`diagonal`.

Din anul 1927Din anul 1927Din anul 1927Din anul 1927Din anul 1927, generalii din aeronau-tic` aveau la pajura de la caschet`, soareledistinctiv de general.

Urcarea pe tronul Rom#niei a regeluiCarol II a \nsemnat o nou` ]inut` pentrupersonalul din For]ele Aeriene Rom#ne.|n aceast` privin]`, memoriile unor perso-

naje din anturajul regelui relev` implicareanemijlocit` a monarhului \n stabilireaacestor noi modele de uniforme.

*|nalt Decret Regal nr. 6361/31decembrie 1923

**|nalt Decret Regal nr. 327/28ianuarie 1925

Primii pilo]i [i-au p`strat un timp uniforma armei de origine; \n imagine,marinari, geni[ti, infanteri[ti

}inuta de serviciu cu haina de pieleculoare havan si cascheta cu Pajura

Avia]iei si cifra regal` a RegeluiFerdinand pentru ofi]erii navigan]i

Uniforma de aviator cu \nsemnularmei avia]iei cu dou` aripi pe

orizontal` unite prin elice

Gheorghe Negel \n uniformade cavalerist

Ofi]er \n prima ]inut` a aviatorilormilitari ce poart` \nsemnele de pilot

[i de observator aerian, ambelespecialita]i fiind obligatorii pentru

mentinerea brevetului

Plutonierul aviator Bucur Stan -unul din primele costume de pilot

din blan` de urs

50 CER SENIN Nr. 3 (104) 2009

EXERCI}II CULTURALE

Tubul PITOTTubul PITOT

C`pitan Mircea Barac

Azi, era armatelor de mas` a apus.Informa]ia, tehnica modern` [i, nu \nultimul r#nd, preg`tirea personaluluireprezint` for]a unei armate.

Poate cea mai mare transformare asociet`]ii, \n general, [i a armatei, \n spe-cial, s-a produs \n momentul \n care visulmilenar al omului de a zbura a devenitrealitate.

În compara]ie cu armele tradi]ionale,avia]ia este o arm` de dat` recent`.Rachetele sol-aer [i radioloca]ia au devenitarme ulterior apari]iei avia]iei, ca o m`sur`fireasc` [i necesar` de contracarare aefectelor celei dint#i.

Viteza cu care s-au dezvoltat acestearme [i rolul pe care-l de]in \n prezent \ncontextul conflictelor asimetrice au fostdep`[ite doar de apari]ia [i dezvoltareacomputerelor [i a re]elei internet.

Pu]ine lucruri sunt concepute \nsocietatea actual` f`r` internet. Copiii audat [otronul pe jocurile online, bibliotecileau fost substituite cu informa]ia virtual`,cump`r`turile pe internet c#[tig` tot maimult teren. Blogul [i forumurile de discu]iiau devenit canale de comunicare, detransmitere a mesajelor \ntre persoanecare probabil nu se vor \nt#lni [i nu se vorcunoa[te niciodat` dec#t prin intermediultastaturii. |n lumea virtual` a internetuluise \mp`rt`[esc opinii, se creeaz` imagini.

O c`utare pe Google pentru cuv#ntul“aviation” mi-a dat ca rezultat 76.900.000de pagini. Pentru cei care viziteaz` aceste

pagini conteaz` avia]ia [i tot ceea cepresupune acest domeniu. |n forumurilede pe aceste site-uri, o na]iune este evaluat`prin prisma propriei avia]ii. {i a[a cum \natletism proba de o sut` de metri vitez`este considerat` regina concursului,avionul de v#n`toare reprezint` cea maimare fascina]ie \n domeniul avia]iei. Totceea ce reprezint` un avion de v#n`toare:putere, independen]`, tehnologie, cultur`,inova]ie, resurse etc., prin analogie, setranspune \n imaginea unei ]`ri. Pentruvizitatorii acestor pagini de internet,avionul de v#n`toare de care dispune ona]iune reprezint` imaginea respectiveina]iuni. Sigur, mun]ii, castelele, circuiteleturistice, sportivii, ma[inile sau divele aupaginile lor pe internet. Poate chiar maimulte. Poate cu mai mul]i vizitatori.

|ns` pe cele 76.900.000 de pagini, \nanul 2009, imaginea Rom#niei estereprezentat` de MiG-ul 21, un avionconceput \n negura anilor 1960!

P.S. Avia]ia militar` român` a luat fiin]` în

anul 1910 datorit` colabor`rii societ`]iicivile cu Ministerul de R`zboi. Primulavion militar de concep]ie [i construc-]ie româneasc` proiectat de inginerulaviator Aurel Vlaicu, realizat laArsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie1910. Inginerul Aurel Vlaicu, carestudiase la {coala Superioar` Politehnic`Regal` Bavarez` din München, a devenit

astfel primul pilot al Armatei Române. Înziua de 27 septembrie 1910, acesta aexecutat în cadrul manevrelor militarecare s-au desf`[urat în sudul României, unzbor de recunoa[tere între localit`]ileSlatina [i Piatra Olt, predând prin]uluiFerdinand, mo[tenitorul tronului, undocument al Statului Major General alArmatei Române. În acest fel, Româniadevenea a doua ]ar` din lume dup`Fran]a, care întrebuin]a avionul întimpul desf`[ur`rii unor manevremilitare.

Muzzle brake / Muzzle brake / Muzzle brake / Muzzle brake / Muzzle brake / Fr#na de gur`Fr#na de gur`Fr#na de gur`Fr#na de gur`Fr#na de gur`Barrel / Barrel / Barrel / Barrel / Barrel / }eava}eava}eava}eava}eava

Outcarriage / Outcarriage / Outcarriage / Outcarriage / Outcarriage / Tren rulorTren rulorTren rulorTren rulorTren rulorOutrigger / Outrigger / Outrigger / Outrigger / Outrigger / Bra] mobilBra] mobilBra] mobilBra] mobilBra] mobil

Platform / Platform / Platform / Platform / Platform / Platform`Platform`Platform`Platform`Platform`

Recoll buffer / Recoll buffer / Recoll buffer / Recoll buffer / Recoll buffer / Fr#na de tragereFr#na de tragereFr#na de tragereFr#na de tragereFr#na de tragereShield / Shield / Shield / Shield / Shield / ScutScutScutScutScut

Drawbar / Drawbar / Drawbar / Drawbar / Drawbar / Bra]ul ochiului deBra]ul ochiului deBra]ul ochiului deBra]ul ochiului de\mperechere\mperechere\mperechere\mperechere

Bra]ul ochiului de\mperechere

TUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNTUN ANTIAERIAN / ANTIAIRCRAFT GUNAIR DEFENCE TERMINOLOGYAIR DEFENCE TERMINOLOGYAIR DEFENCE TERMINOLOGY

Rubric` realizat` de locotenent-colonel IULIAN M~CREANUULIAN M~CREANUULIAN M~CREANUULIAN M~CREANUULIAN M~CREANU

revista fortelor aeriene romane nr. 3/2009

Documents