revista fortelor aeriene romane nr. 1/2005

Nr.1 (78) � 2005Publica]ie editat` deStatul Major al For]elor Aeriene

C

E

R

S

E

N

I

N

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU

T I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L A

Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

��

��

ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR -{EF:DUMITRU AMARIEI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

c`pitan CRISTIAN PREDA;

REDACTORI DE RUBRIC~:locotenent

CIPRIAN P~TRA{CU,locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂ N~,

NICOLAE RADU;

C

E

R

S

E

N

I

NPUBLICATIE EDITAT~

DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI

“CER SENIN”

general-maior CONSTANTIN ZAHARIA

general-maior

CONSTANTIN CROITORU

general de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU

general de brigad` NICULAE TABARCIA

general de flotil` aerian` ION {TEFAN

general de flotil` aerian`

VICTOR STR@MBEANU

comandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

Pre[edinte

general-maior LAUREN}IU MAFTEI

Membri

PER ASPERAAD ASTRA

Coperta 4

Iarna nu-i ca vara, dar IAR-330 SOCAT zboar` peorice vreme

Coperta 1

I a r n ` f o a r t e g r e a , d a r n u [ i p e n t r uC - 1 3 0 Hercules

3CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

CER SENIN

CUPRINS

CER SENIN

Arhiva – www.roaf.ro-

Interviu

Reportaj

Pe meridianele omeniei

Tehnic`

Lupta aerian` modern`

Pagina 10

Pagina 18

Pagina 26

Pagina 24

Pagina 32

+- MISIUNE DE ONOARE (2222222222)

Santinelele siguran]ei depline

Lectur` pl`cut`!+

AGEND~ (44444)+

+- LA BAZA AERIAN~ C@MPIA TURZII (1717171717)

Priorit`]i pentru anul de instruc]ie 2005

Nr. 6 (77) 2004+

+- FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI (3636363636)

Remember – luna ianuarie

AM PRIMIT LA REDAC}IE (5151515151)

- FILE DE ISTORIE (3838383838)

+

+ Istorie Aerospa]ial`

Artileria antiaerian` \n timpul celei de-a doua conflagra]ii mondiale

- CAZURI SPECIALE (4747474747)

+- ALBUM “CER SENIN” (2626262626)

EF-2000 Eurofighter

+ AEROSPA}IALE (3434343434)

+- REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER – MOMENT ANIVERSAR (1818181818)

“Horea” – la 65 de ani, mai t#n`r ca niciodat`

+- ROM@NIA – |N NATO (1313131313)

Structurile de baz` ale Alian]ei Nord-Atlantice

+- LA STANDARDE NATO (1010101010)

“Ne \ncadr`m \n toate baremele cerute de Alian]a Nord-Atlantic`”

+- LA BAZA AERIAN~ FETE{TI (99999)

Din zborul trecut, spre zborul ce ne a[teapt`

CUPRINS-

- Nr. 1 (78) 2005

- MISIUNEA “ALTHEA”(1616161616)

+ Deta[amentul “Alpha”, alc`tuit din elicoptereri[ti militari rom#ni, execut`misiuni de lupt` \n Bosnia-Her]egovina

FOR}ELE AERIENE |N LUME (2828282828)+

+- PE MERIDIANELE OMENIEI (2424242424)

Purt`tori ai unui nobil mesaj de solidaritate uman`

+ Misiune de sacrificiu+ Henri Coand` – savantul universal

Aterizare... direct pe p`dure

-+

TOP 10 MANAGEMENT (4848484848)

Concurs: “E[ti \n top, deci exi[ti!”

-

+

4 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

Cercul Militar Na]ional a g`zduit, la\nceputul lunii decembrie 2004, Conferin]a[efilor For]elor Aeriene din ]`rile membreale Parteneriatului pentru Pace (PfP) [i aleDialogului Mediteranean, organizat` deComandamentul Suprem al For]elor Aliatedin Europa (SHAPE), prin intermediulComandamentului Componentei Aeriene dela Izmir (Turcia) [i cu sprijinul Statului Majoral For]elor Aeriene Române.

Dezbaterile din cadrul conferin]eis-au referit la politica aerian` a noilor ]`rimembre NATO, schimbul de date privindsitua]ia aerian`, sprijinul logistic [i

Eveniment 2004

CONFERIN}A{EFILOR

FOR}ELOR AERIENEDIN }~RILE

MEMBRE PFP{I ALE DIALOGULUI

MEDITERANEAN

rela]iile militaro-civile în sprijinuldesf`[ur`rii opera]iilor militare. Deasemenea, au fost eviden]iate aspectereferitoare la structura noilor comanda-mente ale Alian]ei [i a fost analizatconceptul NRF (For]a de R`spuns aNATO). S-a discutat, totodat`, despreproblematica amenin]`rilor teroriste.Referindu-se la importan]a activit`]ii de laBucure[ti, loc]iitorul comandantuluiComandamentului Componentei Aerienede la Izmir, general-locotenent CarlosVictoria, a declarat c` “a fost o foartebun` ocazie s` construim o rela]ie

prieteneasc`, de încredere [i detransparen]`, bazat` pe în]elegerereciproc`“.

La conferin]` au participat comandan]iifor]elor aeriene din Belarus, Bulgaria,Croa]ia, Georgia, Iordania [i România,comandan]i de structuri opera]ionale decomand`-control, speciali[ti din structurileComandamentului Suprem Aliat pentruOpera]ii, ale Statului Major Interna]ional alAlian]ei, Comandamentului ComponenteiAeriene de la Izmir, precum [i exper]i dinstate participante la Parteneriatul pentruPace.

O delega]ie a StatuluiMajor al For]elor Aeri-

ene Rom#ne a efectuat, \n peri-oada 16–22 ianuarie a.c., o vizit`de recunoa[tere [i documentare\n zona Aeroportului Interna]ionalKabul (KAIA), \n leg`tur` cu pre-luarea, \n anul 2006, de c`treStatul Major al For]elor Aeriene,a atribu]iilor de “LEAD NATION”(Na]iune Conduc`toare), misi-une de mare responsabilitateprivind reprezentarea Rom#niei\n teatrul de opera]ii din Afga-nistan.

Este vorba de exercitarea

celor mai importante func]ii [iservicii de c`tre reprezentan]ii uneina]iuni care, potrivit uzan]elor,devine conduc`toare \n zon`.

|n principal, printre alte posturide r`spundere, reprezentan]ii

no[tri vor asigura conducereaaeroportului, a opera]iilor aeriene,logisticii, vor efectua servicii desiguran]` aerian`, meteorologie,aprovizionare [i mentenan]`,

poli]ie militar` [i activit`]i de statmajor. Unele activit`]i, cum ar fiopera]iile combinate la terminalulaeroportuar (CATO), prezint`pentru militarii rom#ni elementede noutate.

|n vederea cunoa[terii proble-melor ce le implic` preluarea dec`tre Statul Major al For]elorAeriene a unor asemenea atribu]ii,generalul de flotil` aerian` F`nic`

C#rnu [i comandorul AdrianMarinescu s-au \nt#lnit cupersoane importante din struc-turile ISAF HQ (ComandamentulFor]ei Interna]ionale de Asisten]`[i Stabilitate din Afganistan), cufostul [i actualul comandant alzonei aeroportului. S-au abordataspecte \n leg`tur` cu \nt`rireaactului de comand` al KAIA,derularea unor faze privindaprovizionarea, managementulactivit`]ilor aeroportuare [i alspa]iului aerian \n zon`, ob]inereade fonduri, priorit`]i pentrudesf`[urarea ac]iunilor cu autori-t`]ile locale.

Pe aeroportul Kabul, s`pt`-m#nal au loc 800 mi[c`ri aero-nave, incluz#nd decol`ri, ateriz`ri,\nc`rc`ri, desc`rc`ri ce ajungp#n` la 1.200 tone cargo, 1.200 deproces`ri pasageri, 4–5 zboruriVIP [i numeroase alte activit`]i.

Dintre aeronavele care ope-reaz` aici, men]ion`m B-747, AN-124, C-17, IL-76, C-130 Hercules[.a., mai multe tipuri de elicoptere,toate apar]in#nd ]`rilor angajate\n teatrul de opera]ii din zon`.

PETRE B@N~

MISIUNE DE RECUNOA{TERE

LA KABUL

MISIUNE DE RECUNOA{TERE

LA KABUL

5CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

DE LA SOLDAT –LA GENERAL

Statur` potrivit`, privire aparent rece, ochi limpezi,gesturi temperate, vorb domoal , limbaj ales – un om canoi to]i. Nu-]i atrage aten]ia \n mod deosebit. Nu are nimicostentativ. Nu strig , nu tun [i fulger \n st#nga [i-n dreapta.G#nde[te. Este un om calm, ra]ional, grijuliu.

Vine din lumea S`venilor – un sat din l`rgimeaB`r`ganului, a[ezat \n vadul vechi al Ialomi]ei –, [i, ca \ntr-o predestinare dumnezeiasc`, se apropie de cer [i detruditorii lui \n unitatea militar de la Fete[ti. Trece “purgatoriul”recrutului proasp`t \ncorporat, \ns` cu Liceul de Avia]ieB`neasa terminat, [i zboar : toamna anului 1979 \l g`se[te\n curtea {colii Militare de Ofi]eri de Avia]ie de la Boboc.

Fulger anii!|n 1984, revine la Fete[ti cu un brevet de pilot militar

pe avioane supersonice de v#n toare [i cu un rucsac desperan]e. Aici \[i “a[eaz`” familia. I se nasc doi feciori, unulmai frumos ca altul, \[i r#nduie[te via]a \n bun \n]elegere\ntre oameni [i porne[te la drum: lungul drum al form`rii desine.

Pilot pe avionul MiG-21, dup` veri toride [i nop]isecerate sub traiectorii argintii, devine pilot clasa 1 [i, maiapoi, instructor de zbor ziua [i noaptea, \n toate condi]iilemeteorologice. |ncheie cursurile universitare la Bucure[ti,se perfec]ioneaz` \n tehnica de conducere a structurilormilitare peste oceanul ce ne desparte de America, masteratulcuprins \n studiile postuniversitare este des`v#r[it \n Anglia,cu o lucrare de diplom admirabil , particip la misiunileexterne ale For]elor Aeriene Rom#ne \nc din anul 1996.Iar l#ng toate acestea, dincolo de vorbe, \nscrisuri oficialeori blazoane acordate sau neacordate, i-a r mas garnizoanaunde a \nceput ca soldat [i unde acum este general deflotil aerian – Fete[ti. Locul lui cu p`m#nt galben [i bun –p`m#ntul ateriz`rilor reu[ite –, cu ape despletite, sate [imonumente cu nume de voievozi, ora[ul unde, dup` operdea din fereastr , totdeauna, statornic, so]ia [i copiii l-aua[teptat. Baza Aerian care avea s`-i justifice str`dania [is`-i \nmoaie dorul. S`-i ]in loc de \ntoarcere, [i nu de popas.S`-l revendice – prin statornicie – ca al ei.

Iar dac nu doar anii cu fulgerul lor au fost semnul dincalendar al devenirii, atunci sigur altceva i-a st p#nit munca:a \n]eles la vreme c faptele sunt cel mai bun “spus”, celmai str lucitor \nsemn de noble]e.

F r s scr#[neasc din din]i, uneori \l \ncearc revolta:c#nd nu poate, c#nd bìerele legilor str#ng, c#nd afl`nedreptatea, c#nd omul bun nu-i recunoscut. Pu]in familiar,cel mai adesea solemn, destul de sincer ca s nu-l \ncerce[ov iala, \ns puternic \nc#t [ov iala s nu-l ating .

Generalul de flotil aerian VICTOR STR@MBEANUa fost odat , demult, soldat \n garnizoana Fete[ti. Ast zi,ne r`m#ne generalul din C#mpia Soarelui. Admirabil`devenire [i omenesc exemplu.

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI

Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor – institu]ieunicat \n ]ar` – a s`rb`torit 30 de ani de la \nfiin]are [i10 ani de la integrarea sa \n Departamentul pentruArmamente, ca unitate de cercetare [i testareapar]in#nd Armatei Rom#niei.

Manifest`rile organizate au scos \n eviden]` celemai importante realiz`ri ale genera]iilor de pilo]i,cercet`tori [i tehnicieni care au lucrat, de-a lungul a30 de ani, \n domeniul at#t de complex [i plin de factoride risc al \ncerc`rilor \n zbor.

Seria activit`]ilor aniversare a fost deschis`printr-un scurt discurs rostit de comandorul inginerConstantin Nicolae, [eful Centrului. Apoi a fostprezentat`, prin imagini video, o scurt` istorie ainstitu]iei.

Generalul de flotil` aerian`dr. ing. Ion Eftimie Sandu a datcitire Dispozi]iei secretarului destat [i [ef al Departamentuluipentru Armamente.

Printre invita]ii care auprezentat mesaje de felicitares-au num`rat prefectul jude]uluiDolj, vice-primarul municipiuluiCraiova, generalul de flotilàerian` F`nic` C#rnu, dinpartea Statului Major al For]elorAeriene, generalul de flotilàerian` (r) {tefan Voian,consilier la ROMATSA, fost pilotla Centrul de Cercet`ri [i|ncerc`ri \n Zbor.

Cu mult interes au fost urm`rite cuvintele de sufletrostite de comandorii (r) Gheorghe T`ma[, ConstantinPanaitescu, Neculai Pùn, care, \n decursul timpului,s-au aflat la comanda Centrului.

A fost vizitat`, apoi, o interesant` expozi]ieaniversar`.

Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor a fost\nfiin]at la 1 aprilie 1974, dup` doi ani de la intrarea \nproduc]ie a Fabricii de Avioane. Artizanul celor douìmportante obiective este considerat regretatul general-maior dr. ing. {tefan Ispas, personalitate marcant` a[tiin]ei aeronautice rom#ne[ti.

Prototipul de dubl` comand` al avionuluiIAR-93, fabricat la Craiova, a executat primul zbor \nianuarie 1977, av#ndu-l la man[` pe colonelul CorneliuComan.

|ncep#nd cu acest aparat prototip, Centrul aparcurs toate etapele de omologare a aeronaveiIAR-93.

|n noiembrie 1981, Comisia Central` deOmologare a Avia]iei Militare a hot`r#t \nzestrareafor]elor aeriene cu avioane IAR-93.

Av#nd experien]a programului IAR-93, s-a trecutla proiectarea primului avion de [coal` [i sprijin aeriande concep]ie exclusiv rom#neasc`, IAR-99. La 21

S~RB~TORIREATEMERARILOR

decembrie 1981, maiorul {tef`nel Vagner a executatprimul zbor cu acest aparat, eveniment care a deschisdrumul unui nou program ce avea s` marcheze viitorulCentrului. |n 1987, s-a dat startul produc]iei de serie,\n urma omolog`rii acestui tip de avion, iar \n 1988,{coala Militar` de Ofi]eri de Avia]ie a primit primelepatru avioane IAR-99 testate la Centrul de Cercet`ri[i |ncerc`ri \n Zbor. A urmat apoi, \n anii ’90, programulde modernizare a aeronavei, program care avea s`duc` la crearea avionului IAR-99 {OIM, unul dintrecele mai moderne avioane din lume la clasa sa.

|n perioada urm`toare lans`rii avionului IAR-99{OIM, Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor a avut ocolaborare fructuoas cu firme specializate \n domeniulaeronautic at#t din ]ar , c#t [i din afar , atr`g#nd aten]iaunor parteneri de prestigiu asupra calit ]ilor noului avionrom#nesc [i asupra capabilit`]ilor Centrului.

Un rol deosebit \n realizarea unei imagini c#t mai

bune [i a demonstr`rii calit`]ilor avionului l-a avutparticiparea echipelor de pilo]i, ingineri [i tehnicieni lasaloane [i show-uri aeronautice de prestigiu, \n specialdin Europa Occidental`: Farnborough – Anglia 1998,Kecskemet – Ungaria 2000, Schonefeld – Germania,Zeltweg – Austria, Hradec Kralove – Cehia.

|ncep#nd din anul 2005, prin \nfiin]area uneistructuri proprii de asigurare a zborului, Centrul deCercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor va desf`[ura autonomactivitate de zbor pe aerodromul Craiova.

Pe l#ng` rezultatele men]ionate, Centrul a maiomologat, \ntre altele: avioanele IAR-827 [iIAR-AG-6, motorul VIPER cu postcombustie,armamentul de bord destinat echip`rii avioanelorIAR-93, IAR-99 STANDARD [i {OIM, MiG-21LanceR, scaunul de catapultare rom#nesc tip HVO, arealizat calibrarea sistemului anemometric la avionulROMBAC 1-11, programul de acceptan]` a avionuluiSHADOW-600, programul de m`surare a vibra]iilorpentru elicopterul IAR-330 PUMA SOCAT, cel deomologare a tancului rom#nesc TR-85 M1, diverseproiecte \n cadrul Programelor na]ionale de cercetare-dezvoltare [i inovare: ORIZONT, RELANSIN [iAEROSPA}IA etc.

C`pitan-comandor DANIEL V@RDOL

IAR-99 {oim – o reu[it` deosebit` a industrieiaeronautice rom#ne[ti, dar [i a personalului din

Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor

S~RB~TORIREATEMERARILOR

6 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

|n preg`tirea relu`rii activit`]ii de zborpe anul 2005, s-au desf`[urat convoc`rimetodice [i de securitate a zborului cuinstructorii [i cadrele de conducere dinbazele aeriene.

“Pe parcursul ac]iunii men]ionate – nedeclara comandorul Nicolae Jianu, [efulSec]iei Securitate Zbor din Statul Majoral For]elor Aeriene – au fost analizate toateevenimentele de zbor, cauzele care le-augenerat [i m`surile ce se impun pentrueliminarea acestora, pentru ca \n anul deinstruc]ie 2005 s` fie redus la minimumnivelul ratei de producere”. |n anul 2004, depild`, s-au produs 33 de evenimente deavia]ie, rata de producere \nregistr#ndvaloarea de 14,15 la 10.000 ore de zbor.

S-a pus accent pe contribu]ia respon-sabil` a \ntregului personal care desf`[oaràctivit`]i aeronautice, la realizarea misiunilorde zbor \n deplin` securitate.

Au fost eviden]iate rolul [i importan]anivelului cuno[tin]elor teoretice [i despecialitate, ale antrenamentului, precum [iale procesului de selec]ie a personaluluipentru \ncredin]area misiunilor, \n acestcontext efectu#ndu-se o analiz` lucid`,responsabil` a muta]iilor [i fenomenelor pecare le-au generat transform`rile produse \nbazele aeriene, aplicarea prevederilorGhidului carierei militare.

Pentru ca to]i factorii participan]i laderularea activit`]ii de zbor s` cunoasc`, \ndetaliu, care este situa]ia \n For]ele Aerieneale altor state din punct de vedere alevenimentelor de zbor, Sec]ia a trimisbazelor aeriene documentare cu natura,

PENTRU ZBORURI|N DEPLIN~ SIGURAN}~

cauzele accidentelor, modul cum au fostrezolvate unele premise, grafice cu rataproducerii accidentelor de avia]ie \n altearmate. A fost un prilej de compara]ie, dar [ide medita]ie.

Bine documentat`, analiza nivelului desecuritate a zborului \n anul de instruc]ie2004, realizat` de Sec]ie, a reprezentat o bun`baz` de dezbateri, de rezolvare a cerin]elornoi, intervenite \n etapa post-aderare NATO,spre deosebire de cele din perioadapreaderare, \n condi]iile \n care au crescutexigen]ele, complexitatea misiunilordetermin#nd un alt mod de preg`tire, deabordare, de analiz` a zborului.

Fiecare factor favorizant \n producereaevenimentelor de avia]ie a fost discutat prinprisma celor mai recente exemple, s-au folositstudii \ntocmite de personal calificat. Oasemenea \ntreprindere, efectuat` chiar depersonalul Sec]iei, vizeaz` factorii de mediunatural [i influen]a lor asupra securit`]iizborului, \n care au fost analizate principaleleprovoc`ri pe care le reprezint` condi]iilemeteorologice, prezen]a \n zon` a p`s`rilor,calitatea asigur`rii meteorologice etc. Altestudii, elaborate de psihologi de renume dinmedicina aeronautic`, au eviden]iat influen]astresului asupra siguran]ei zborurilor.

De remarcat c` toate aceste ac]iunipremerg`toare demar`rii activit`]ii de zborau antrenat, pe l#ng` personalul aeronavi-gant, ofi]eri de stat major, ingineri, tehnicieni,navigatori, meteorologi, medici, psihologi,fiecare aduc#nd plusul sù de experien]` [i[tiin]` la cauza securit`]ii zborului.

Reamintim c` Statul Major al For]elor

Aeriene, autoritate aeronautic` [i pentruunit`]ile speciale din Ministerul Adminis-tra]iei [i Internelor [i Serviciului Rom#n deInforma]ii, transmite acestora, de fiecare dat`,documenta]ii asupra evenimentelor petre-cute \n avia]ia noastr` militar` [i a altor state,studii \n sprijinul st`p#nirii fenomenului.

De asemenea, de c#nd [i-a \nceputmisiunea \n Bosnia-Her]egovina, deta[a-mentul de elicoptere ALTHEA, se p`streaz`leg`tura cu instructorul cu securitateazborului pentru o bun` informare [i rezolvarea problemelor ap`rute \n teatrul de opera]ii.

PETRE B@N~

Comandorul Nicolae Jianu, [efulSec]iei Securitate Zbor din Statul

Major al For]elor Aeriene

Pentru orice student, sesiunile de examene devinadev`rate sisteme de referin]` ale anului calendaristic.Energia este dozat` [i canalizat` \n func]ie de dateleprogram`rii examenelor. Pentru studen]ii AcademieiFor]elor Aeriene “Henri Coand`”, viitori pilo]i pe supersonic,sesiunile de examene programate \n timpul anuluiuniversitar reprezint` doar verificarea unor cuno[tin]eteoretice, f`r` \nsu[irea c`rora nu ar fi accepta]i laadev`ratul examen: stagiul practic de la sf#r[itul anuluiuniversitar, atunci c#nd studen]ii facult`]ii avia]ie navigan]iau programate ore de zbor. Indiferent c` sunt fete saubìe]i, fiecare sesiune promovat` \nseamn` un pas maiaproape de visul lor: avionul supersonic.

I-am \nt#lnit pe studen]ii anului III \n holul s`lilor decurs, \ntr-o pauz`. Terminaser` colocviile [i se preg`teaude examene. “Dintre cele patru materii programate \naceast` sesiune (Sociologia Educa]iei, Construc]ia [iFunc]ionarea Aeronavelor, Cunoa[terea Tehnicii de Avia]ie[i Naviga]ie Aerian`), celor cu specific aviatic le acord`m

La Academia For ]e lo r Aer iene“Henri Coand`”,

A VENITSESIUNEA!

prioritate maxim`. {i celelalte materii sunt utile, dar noi amvenit aici s` devenim pilo]i. {i suntem con[tien]i c` oriceinforma]ie, orice lucru nou pe care \l afl`m, \ntr-o zi ne-arputea salva via]a” – ne spune studenta sergentAlexandra Ciubotaru. De aceea[i p`rere este [istudentul sergent Romulus Panait: “Am preferamaterii mai multe din domeniul avia]iei, \n locul celor de

management. Ne-ar fi mai utile. Cred c` o diplom` \ndomeniul ingineriei aerospa]iale, de exemplu, ar fi fost maiaproape de n`zuin]ele noastre.”

“Ne-am fi dorit un simulator \n cadrul Academiei. Dac`tot nu se poate s` zbur`m la intervale mai mici de timp,m`car ne-am fi dezvoltat deprinderile de zbor. Anul acesta

urmeaz` s` facem trecerea pe avionul cu reac]ie L-29.P#n` \n prezent, avem fiecare, \n medie, c#te 75 de orede zbor, dar numai pe avionul [coal` IAK-52. Chiar dacàm zburat IAK-ul 52 \n simpl comand`, trecerea pe avionulcu reac]ie este un pas pe c#t de important, pe at#t dedificil \n cariera unui pilot. Simulatorul ne-ar fi prins foartebine \n aceast` situa]ie”, \i completeaz` studentul

sergent Adrian Gabor.Sigur, dincolo de a[tep-

t`rile [i dorin]ele fire[ti alestuden]ilor, r`zbate ra]iunealucid` [i matur` a acestor tineri.Care sunt con[tien]i de faptulc` se fac toate eforturile(cazare, hr`nire, echipare,acces la Internet etc.) pentruca ei s` se poat` ocupa \nlini[te de cariera pe care [i-au ales-o.

Deoarece, dincolo depriva]iunile specifice sistemului

militar, de programa mult mai \nc`rcat` dec#t cea a colegilordin sistemul civil de \nv`]`m#nt superior, ei sunt cei ale[is` “poarte aripi”.

Locotenent MIRCEA BARAC

PENTRU ZBORURI|N DEPLIN~ SIGURAN}~

7CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

Anul 2004 a fost unul deosebit de bogat [iproductiv pentru Statul Major al For]elorAeriene Rom#ne sub aspectul activit`]ilorinterna]ionale. Astfel, din cele 22 de domenii decooperare existente \n Planul de Lucru pentruParteneriat (PWP), Statul Major al For]elorAeriene le-a selectat pe cele mai reprezentative,care au avut ca puncte de reper [i de referin]`cerin]ele rezultate din Obiectivele For]ei, cuprec`dere cele viz#nd instruirea personalului [iconectarea la Sistemul de Ap`rare AerianÈxtins al NATO (NATINEADS).

Ca [i p#n` acum, la baza planific`rii,organiz`rii [i valorific`rii activit`]ilor inter-na]ionale ale Statului Major al For]elor Aerienes-au aflat actele normative \n vigoare, ordineleministrului ap`r`rii na]ionale, dispozi]iilestructurilor centrale financiar-contabile.Activit`]ile au vizat continuarea \ndepliniriiobiectivelor prevederilor Planului Opera]ionalal Statului Major General pentru Integrarea

Armatei Rom#niei \n NATO [i ObiectivelorFor]ei Asumate. Acestea au avut rolul de asprijini \nf`ptuirea Cerin]elor Militare Minime(MMR), necesare parcurgerii fazelor deaccedere [i post-accedere \n structurile euro-atlantice, precum [i de a accelera realizareaprogramelor de restructurare [i modernizare aFor]elor Aeriene, prin ac]iuni de cooperarebilateral` [i multilateral`.

|n conformitate cu con]inutul ProgramuluiIndividual de Participare la Parteneriatul pentruPace 2004 [i al Planurilor anuale bilaterale decooperare cu partenerii, activitatea interna-]ional` a Statului Major al For]elor Aeriene a

Deschideri largi spre partenerii din NATO

ACTIVIT~}ILE INTERNA}IONALEALE STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE

\n anul 2004

vizat \ndeplinirea urm`toarelor obiectiveimportante: sus]inerea efortului general alArmatei Rom#niei pentru accederea, integrarea[i afirmarea \n cadrul Alian]eiNord-Atlantice, prin contribu]ia laimplementarea ObiectivelorFor]ei; accentuarea contactelorbilaterale la nivelul Statului Majoral For]elor Aeriene cu factori dedecizie din statele membre aleNATO; promovarea imaginiiFor]elor Aeriene Rom#ne caentitate credibil` \n cadrulAlian]ei; cre[terea gradului depreg`tire a personalului dinunit`]ile nominalizate pentruparticiparea la \ndeplinireamisiunilor specifice NATO,NATO/PfP [i UE; aprofun-darea [i implementarea stan-dardelor, regulilor [i procedurilor

NATO \n domeniile comand`-control, ap`rare aerian`, mana-gementul spa]iului aerian [isus]inerea logistic` a for]elordislocabile; cre[terea num`-rului [i a nivelului de preg`tireale personalului care poate\ncadra module/comandamente\ntrunite (CJTF/NRF); identi-ficarea cerin]elor opera]ionale [itehnice privind ridicarea intero-perabilit`]ii tehnice [i procedu-rale cu for]ele aeriene ale statelormembre ale Alian]ei Nord-Atlantice; perfec]ionareasistemului logistic al unit`]ilornominalizate s` desf`[oareactivit`]i \n comun cu for]elemilitare similare apar]in#nd]`rilor membre ale NATO; crearea premiselor favorabilepentru participarea cu aeronave[i personal la For]a Multi-

na]ional` din Bosnia-Her]egovina.Sub aspectul formelor de desf`[urare a

activit`]ilor sale interna]ionale, Statul Major alFor]elor Aeriene a optat cu prec`dere pentru:vizite; ateliere comune de lucru; schimburi deexperien]`; exerci]ii comune de zbor potrivitprocedurilor NATO; informare-documentare \nsprijinul contractelor \n derulare; conferin]e [ireuniuni la diferite niveluri; plenare [i reuniuniale diferitelor structuri de conducere a NATO.

Absolut toate activit`]ile au fostrela]ionate cu cerin]e concrete rezultate dinObiectivele For]ei.

Planul de Rela]ii Interna]ionale al

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pe anul 2004 aprev`zut pentru Statul Major al For]elor Aeriene157 de activit`]i \n strìn`tate [i 41 deactivit`]i \n ]ar`. Au fost executate 118 deactivit`]i \n strìn`tate [i 39 \n Rom#nia.

|n ce prive[te eficien]a \n plan practic aacestor activit`]i, se poate spune c` elementeleaflate, experien]a dob#ndit` s-au materializat \n:

schimb`ri majore \n forma [i con]inutuldialogului; sporirea vizibil` a credibilit`]ii; cre[terea important` a volumului [i valoriiinforma]iilor primite; reprezentarea For]elorAeriene Rom#ne la nivel de comand`, la celemai importante activit`]i pe linia definiriipoliticilor strategice \n domeniul ap`r`rii

aeriene; implicarea, prin desemnarea dereprezentan]i na]ionali permanen]i \n diferiteorganisme NATO, \n activit`]ile de management[i dezvoltare privind sistemul ACCS, \n vedereaob]inerii acceptului SHAPE pentru includereaRom#niei \ntre statele care vor beneficia deprima faz` a implement`rii sistemului; participarea cu personal [i tehnic` de lupt` laexerci] i i NATO, respectiv NATO/PfP;

g`zduirea unor activit`]i din domeniulstrategiei politicii de ap`rare; cre[tereanum`rului de exerci]ii bilaterale cu ]`rilemembre ale Alian]ei; participarea la activit`]ide instruire pe liniile comand`-control, logistic`[i asigurare a sprijinului na]iunii gazd`; asigurarea prezen]ei reprezentan]ilor StatuluiMajor al For]elor Aeriene la cele mai importanteactivit`]i de standardizare \n domeniileopera]ional [i tehnic.

A[adar, pentru Statul Major al For]elorAeriene, anul 2004 a fost unul dens \nactivit`]i militare interna]ionale, a marcatdeschideri mai largi [i mai benefice sprestructurile similare din celelalte statemembre ale Alian]ei Nord-Atlantice, ne-aadus noi prieteni, aprecieri [i recunoa[teriunanime la adresa profesionalismului,spiritului cooperant [i camaraderesc alepersonalului For]elor Aeriene Rom#ne. Ceeace trebuie consolidat, reconfirmat [iamplificat \n anul 2005 [i \n urm`torii.

Acest material a fost realizat cuajutorul locotenent-coloneluluiF~NIC~ GHERASIM, [eful BirouluiRela]ii Militare Interna]ionale din StatulMajor al For]elor Aeriene

Obiective · Domenii de cooperare · Eficien]`

ACTIVIT~}ILE INTERNA}IONALEALE STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE

\n anul 2004

Moment din timpul vizitei generalului-locotenent Gheorghe Catrina

la Kandahar – Afganistan

Cooperare militar` rom#no-francez` live

8 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

Dup` cum se [tie, de maimult timp, \n For]ele AerieneRom#ne se deruleaz` Pro-gramul “GHIDUL”, care aredrept scop modernizarea [istandardizarea infrastruc-turii militare de naviga]ie [iaterizare a bazelor aeriene.Prin punerea \n lucru acontractelor \ncheiate cufirmele INTELCAN (Cana-da) – pentru naviga]ie [iaterizare [i THORN (Fran]a)

Colonelul Liviu Nichifor

La Ottawa – Canada

– pentru sistemul de balizaj,un asemenea sistem perfor-mant s-a instalat deja la BazaAerian` Fete[ti.

|n vederea extinderiiacestui sistem la BazeleAeriene de la Boboc [i C#m-pia Turzii, \n perioada 20–26ianuarie 2005, a avut loc, laOttawa, la sediul firmeiINTELCAN, o \nt#lnire lanivel de exper]i, la care auparticipat [i colonelul Liviu

Nichifor, [eful Sec]iei comu-nica]ii [i informatic` din

Statul Major al For]elor Aeri-ene, [i locotenent-colonelulNicolae Zamfirescu, [eful Bi-roului telecomunica]ii. Cuacest prilej, p`r]ile auprocedat la analizarea [iexpertizarea proiectului teh-nic ini]ial, \n baza c`ruiadatele la care se vor finalizanoile sisteme sunt: 2006 –pentru Baza Aerian` de laC#mpia Turzii [i 2007 –pentru Baza Aerian` Boboc.

|n acest fel, se va \ncheiaprocesul de integrare aFor]elor Aeriene Rom#ne \nsistemul NATO, sub aspectuldot`rii aerodromurilor cuechipamente la standardeNATO/ICAO.

F i r m a a m e r i c a n ` I T TIndustries a semnat, lasf#r[itul anului trecut, un

contract cu firma Intelcan Techno-systems, din Canada, privind livrarea,p#n` la finele acestui an, a dou` sistemeradar GCA 2000 pentru For]eleAeriene Române – anun]` Mediafax.Cele dou` sisteme vor fi destinate mo-derniz`rii la standarde NATO a bazeloraeriene de la C#mpia Turzii [i Boboc.

Sistemele de mare precizie pentruapropiere [i aterizare GCA/PAR-2000au mai multe versiuni – fixe,transportabile [i mobile – at#t pentruaplica]ii militare, c#t [i civile, seprecizeaz` \ntr-un material ap`rut pesite-ul companiei ITT. Acest sistemradar a fost introdus pentru prima dat`\n exploatare \n 1996 [i este acum unadintre op]iunile cele mai eficientepentru asigurarea serviciilor deaterizare ale aeroporturilor. |n afar` deRomânia, GCA-2000 func]ioneaz`, \n

Sisteme radar moderne

pentru dirijare apropiat`

la Boboc [i C#mpia Turziidiverse configura]ii, \n ]`ri precumAlgeria, Brazilia, Canada, Bulgaria,Malayezia, Polonia, Turcia, MareaBritanie [i Statele Unite ale Americii.

For]ele Aeriene Române au semnat,\n 1999, cu firma Intelcan, un contractprivind modernizarea a trei baze aeriene– Fete[ti, C#mpia Turzii [i Boboc –pentru comunica]ii, naviga]ie [i supra-veghere aerian`.

|n luna octombrie 2004, moder-nizarea Bazei Aeriene 86 Fete[ti s-a\ncheiat, iar contractul a fost reevaluat[i prelungit p#n` \n 2007 pentru celelaltedou` baze aeriene. Valoarea contractuluia fost de 24 milioane de dolari, din care

80 la sut` repre-zint` contract detip off-set.

|n anul 2001,Ministerul Ap`-r`rii Na]ionaleanun]a c` va cola-bora cu firmacanadian` pentruintroducerea unuinou sistem deasisten]` tehnic`terestr` a navi -g a ] i e i a e r i e n e(ATTNA).

Instalarea sis-temului ATTNApermite realizarea

compatibilit`]ii aparaturii de naviga]iede la bordul aeronavelor militare româ-ne[ti modernizate cu aparatura de la sol[i a interoperabilit`]ii cu sistemelesimilare utilizate de for]ele aeriene alestatelor membre NATO, precum [i cuavia]ia civil`.

|n plus, sistemul men]ionat permiteaterizarea aeronavelor \n orice condi]iimeteo, f`r` a se mai ]ine cont de direc]iav#ntului.

Intelcan realizeaz` \mpreun` cu firmeromâne[ti, \ntre care [i AEROSTAR S.A.–, integrarea echipamentelor provenite dela firme de prestigiu \n domeniu: RacalAvionics, ITT, Nautel, Normarc. Princontractul semnat cu Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, Intelcan va realiza [i untransfer tehnologic al unor elemente detehnic` specific` naviga]iei aeriene –subliniaz` Mediafax.

Cotidianul “Ottawa Citizen” noteaz` c`acest contract este ultimul dintr-o serie deafaceri de 100 de milioane de dolari f`cutede Intelcan pentru modernizarea sis-temelor de trafic aerian \n Europa de Est.|n urm` cu doi ani, compania a ob]inut uncontract de 65 de milioane de dolari pentrumodernizarea a trei aerodromuri militaredin Bulgaria. Intelcan este unul dintreliderii mondiali \n furnizarea de sistemede management al traficului aerian, at#tpe partea civil`, c#t [i pe cea militar`.Compania are clien]i \n 60 de ]`ri.

9CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

LA BAZA AERIAN~ FETE{TI

Ultima aterizare a anului2004 a avut loc pe un asfin]itmohor#t, de toamn` t#rzie [irece, c#nd 21 Decembrie tr`gea\n urm` perdeaua de nori s` ]in`cald amintirii… Pleca anul dezbor! Jos, la celula de alarm`,mirosea a cetin` de brad.

Rememor`m…Bun a fost anul. Plin. Greu

de zile sub cerul fierbinte de lanoi sau de aiurea, ticsit cu toatemisiunile de c`p`t#i pentru noi[i pentru For]ele AerieneRom#ne: primul an din NATO.

Pe de o parte, 2004 estev#rful preg`tirii de ani de zilepentru a ne integra [i a duceac]iuni de lupt` \mpreun` cufor]ele NATO, concretizat \nexerci]ii cu for]ele americane,ale Royal Air Force [i, mai ales,\n participarea cu rezultateexcelente la “NATO Air Meet –2004”, la baza aerian` de laKonya – Turcia, unde For]eleAeriene Rom#ne au demonstratc` au un loc de cinste \n “lumeabun`” a profesioni[tilor.

Zborul este desprindere.Pas \nv`]at de om \n lungatimpului b`taie [i zidit \ncondi]ia existen]ial` afoarte pu]ini dintre noi: ceice domesticesc s`lb`ticiadin pustietatea \naltului [io coboar` pe p`m#ntcompus` din lucrurisimplu de \n]eles, darimens de greu de f`cut. Iarcum pasului \i urmeazàl]i pa[i – ca \ntr-un [iragde engrame cioplite \nmintea cald` de pilot –, totastfel anii de zbor pec#mpul cerului se depunca un sediment de granit –temelie – pe blazonul tainical celor pentru careAbecedarul \ncepe cuAvion, con]ine Via]` [icredem c` se termin` cuZare. Ca \ntr-un mers.Precum un zbor.

Dar poate cel mai importantc#[tig al anului care a trecuteste experien]a dob#ndit` \naceste exerci]ii. Dac` pilo]ii“galona]i” cu tresele misiunilorexterne dat#nd \nc` din anul1996 au realizat, o dat` \n plus,c` se schimb` “jocul de r`zboi”atunci c#nd e[ti aliat [i nu doarpartener, c` sarcinile clare dincon]inutul misiunii sunt, defapt, “ordin de lupt`”, pentrupilo]ii tineri a fost prilejul idealde a demonstra c` resurseleinvestite \n preg`tirea lor \nc`de la venirea \n Baz` nu au fost\n zadar. Faptul c` fiecare dintrelocotenen]ii promo]iei 2000 af`cut cel pu]in o sut` de ore dezbor \n anul ce s-a \ncheiat –spune totul despre \ncredereace li s-a acordat. Faptul cèxecut` misiuni de \ntrebu-in]are \n lupt`, \n condi]iimeteorologice grele, c` potexecuta \n siguran]` serviciul delupt` – Poli]ie Aerian`, ziua [inoaptea, indiferent de anotimp[i vreme, ne-ar \ndrept`]i poates` scriem la superlativ despreei. Dar ceea ce este cu adev`ratimportant, dincolo de vorbe,este c` sunt preg`ti]i conformstandardelor actuale, standar-dele NATO, [i c`, \n cazul \ncare este nevoie de ei, sunt gatas` intervin`. {i chiar dac` nusunt cei mai frumo[i locote-nen]i, sunt, sigur, cei maicompeten]i!

Deopotriv`, 2004 a \nsem-nat [i altceva. A fost anul \n care

toate containerele specializateposibil de a fi acro[ate peavioane MiG-21 LanceR au sositla baz`. Misiunile de zbor cuaceste containere au demaratdeja. Dup` un periplu lung, aajuns acas` simulatorul de zborpentru avioanele LanceR.Perimetrul Bazei Aeriene estepe punctul de a fi terminat de\mprejmuit. Dup` o lung`,lung` perioad` de vreme \n carepalma asta de p`m#nt dinB`r`gan p`rea a nim`nui, unnou sistem de securizare [i pazèste \n faza de probe. {i chiardac` pare lipsit de interes,“Blocul Burlacilor” – chiliaaceea din st#nga por]ii, care aodihnit trupurile at#tor pilo]iridic`tori de avioane pe cerulaerodromului din anii ’58 [ip#n` ast`zi – are azi o fa]` nou`,este complet ref`cut [imodernizat.

Mult lucru o fi, pu]in poatep`rea, esen]ial este c` toateacestea exist`. Iar ele \nseam-n` munc` de om. Munc` ones-t`, egal`, priceput`, departe delumea dezl`n]uit` a marilor“cur]i”. O z`bav` a unui aero-drom [i a oamenilor lui.

Iar dac` Fete[ti-ul \nge-m`na p#n` acum doar un nodde cale ferat` [i r`scruceav#nturilor din cele patru punctecardinale, oamenii aerodro-mului au adus avionul lor \nora[! Nu prin aer, ci pe jos.L-au pus acolo, \n r`scruce,m#ndru monument, s` afle

2004 – APUSULDIN AMINTIRE

drume]ul mi leniului t re i ,\n tr -un popas c#t o clip`,despre ei. Despre cei ce sunt[i despre cei care au fost.Despre zborurile lor. Ca \ntr-unmers. Precum un zbor...

2005 – ZORIIALTUI R~S~RIT

Pe de alt` parte, ar fi anul2005, care este \nc` [i mai plindin punct de vedere profesional.Sunt programate trageri reale \n]inte terestre [i trageri curachete aer-aer, exerci]ii cuavia]ia S.U.A. – “Eagle Nest” [i“Team Dacia”, precum [i un altprilej de a ne antrena \mpreun`cu pilo]ii englezi \n cadrulexerci]iului “Lone Breeze”.Prev`zut a fi executat lareciprocitate, cu desf`[urare pedou` baze aeriene la noi –Fete[ti [i Mihail Kog`lniceanu– [i, respectiv, pe 3 baze aeriene\n Anglia, exerci]iul are cea maimare greutate din planulinstruirii din acest an. Iardincolo de toate, va duce, pesteCanalul M#necii, avioanele [ipilo]ii de la Baza 86 Aerian`Fete[ti!

Acestea ar fi principalelerepere ale anului care a \nceput.|ns`, \nainte de toate, r`m#nezborul de zi cu zi, r`m#nantrenamentele de zi cu zi,ritmicitatea care s` asigurecontinuitatea preg`tirii. Deco-larea anului 2005 la Fete[ti s-as`v#r[it pe cerul zilei de 4ianuarie. Primul start de zbor,pe o vreme neverosimil de\nsorit` pentru anotimpulz`pezilor, a prevestit parc` anul\nc`rcat care ne a[teapt`. Unstart bun, un start plin, un startfrumos, un start… NORMAL! Opunte \ntre doi ani de mareimportan]`. De[i de mult timpzborul nu a mai \nceput at#t derepede, pe nimeni nu surprindeacest fapt. Este un lucru firesc[i a[teptat.

A[adar, la Fete[ti, \n noulan, un start… NORMAL.Doamne, ajut`!

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI

LocotenentCRISTIAN NEGULESCU

10 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

LA STANDARDE NATO

– Pentru \nceput, v` rog s` v`referi]i, domnule general-maior,la locul [i rolul Comanda-mentului Opera]ional AerianPrincipal \n cadrul For]elorAeriene Rom#ne. Prin ce misiuni[i caracteristici specifice se relevàceast` entitate \n via]a de zi cuzi a categoriei noastre de for]earmate?

– Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal este una din institu]iile de baz`,specializate, ale Statului Major al For]elorAeriene, una dintre cele mai complexe [imai importante structuri din cadrulcategoriei noastre de for]e. Fac aceastàpreciere ]in#nd cont de responsabilit`]ilepe care le are, de momentul pe care \lparcurge, de viteza cu care trebuie s` seadapteze la schimb`ri, inclusiv legislative,de punerea \n practic` a acestor prevederinoi [i de \ndeplinirea sarcinilor curente deinstruc]ie \n For]ele Aeriene Rom#ne.

Detaliind, trebuie s` spun c` dincolode misiunile de baz` ale ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal – suprave-gherea spa]iului aerian al ]`rii [iexecutarea serviciului Poli]ie Aerian` –,acesta are [i responsabilit`]i care exced,\ntr-un fel, specificitatea sa, sporindu-i aria[i palierele de r`spundere. M` refer, \nspe]`, la atributul de conducere a \ntregiiactivit`]i de instruc]ie \n zbor din For]eleAeriene Rom#ne \n toate etapele [iipostazele acestui proces. ComandamentulOpera]ional AerianPrincipal are datoria dea sus]ine [i de a facepropuneri concrete \ndirec]ia armoniz`riiprevederilor legisla]ieirom#ne[ti cu cele exis-tente [i practicate \ncadrul Alian]ei Nord-Atlantice [i de a le aplica\ntocmai pe baza unornoi reglement`ri decon]inut [i procedur`.

}in#nd cont detoate acestea, a[ vreas` spun c` avem pe“rol” dou` mari capi-tole de interes imediat[i de perspectiv`: mo-

dernizarea cvasitotal` a dot`rii tehnice astructurii [i preg`tirea multilateral` apersonalului, \n pas cu nout`]ile [imomentul pe care \l parcurgem. {i aiciavem ve[ti bune: toat` aparatura desupraveghere a spa]iului aerian estenou` sau \n curs de \nnoire sub toateaspectele – calitate, fiabilitate, perfor-man]`. Este vorba, desigur, de loca]iaunde se \ntrune[te imaginea aerian`recunoscut` [i se realizeaz` suprave-gherea centralizat` a spa]iului aerian. Iarpersonalul care \ncadreaz` complexele [iinstala]iile din dotare are o preg`tireirepro[abil`, aplic` o metodologie delucru complet nou`, potrivit standardelorNATO \n materie.

– Ce ne pute]i spune, domnulegeneral-maior, despre nivelul actual deintegrare a spa]iului aerian rom#nesc\n NATINEADS?

– Cu privire la nivelul de integrare \nSistemul Extins de Ap`rare Aerian` alNATO (NATINEADS), a[ releva treiaspecte distincte: cel tehnic, cel depreg`tire profesional` [i cel al procedurilorpe care le punem \n aplicare. Sub toateaceste aspecte, suntem integra]i sut` lasut` \n NATINEADS! Cu uneleparticularit`]i, dotarea noastr` tehnic` estela nivelul sistemelor similare din cadrulAlian]ei. Conexiunile pe care le avem cuAlian]a acum sunt foarte bune, chiar dac`\n anumite situa]ii se folosesc cìocolitoare, iar \n acest an, NATO va crealeg`turi directe de informare \ntre noi [ialte loca]ii similare din partea de sud-est aflancului european al Alian]ei. Deasemenea, preg`tirea navigatorilor serealizeaz` efectiv dup` metodologia [iprocedurile specifice NATO.

– V` propun s` v` referi]i,domnule general, la Poli]iaAerian`. La experien]a dejadob#ndit` \n executarea acesteimisiuni, dar [i la regimul aceladelicat, denumit RENEGATE.

– Capitolul Poli]ie Aerian` este extremde important [i-l trat`m cu foarte mult`seriozitate. De ce acest lucru? Pentru c`noi, \n momentul ader`rii la Alian]`, ne-am

“NE |NCADR~M |N TOATEBAREMELE CERUTE

DE ALIAN}A NORD-ATLANTIC~”

Interviu cugeneralul-maiorCONSTANTINCROITORU,comandantul

For]elor AerieneOpera]ionale

[i alComandamentuluiOpera]ional Aerian

Principal

“NE |NCADR~M |N TOATEBAREMELE CERUTE

DE ALIAN}A NORD-ATLANTIC~”

Obiectiv \ndeplinit: \nnoirea [i modernizareaaparaturii de pe aerodrom

11CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

LA STANDARDE NATO

declarat ap]i de aceast` capabilitate. Defapt, Poli]ia Aerian` nu este un serviciutocmai nou pentru For]ele AerieneRom#ne. De[i el a fost f`cut oarecumdiferit \n alte timpuri, noi avem [icontinu`m o tradi]ie bun` \n acestdomeniu. Instruirea personalului, at#t dinComandamentul Opera]ional AerianPrincipal, c#t [i de la bazele aeriene, estefoarte bun`. Suntem la stadiul \n care ne\ncadr`m \n toate baremele impuse deAlian]`. Oamenii din cele dou` bazeaeriene, Baza 86, de la Fete[ti, [i Baza 71,de la C#mpia Turzii, au tratat cu foartemult` seriozitate aspectele particulare alepreg`tirii \n spiritul execut`rii acestuiserviciu a[a cum \l cere Alian]a. Suntemap]i s` decol`m pentru orice interven]ie \nspa]iul aerian al ]`rii noastre, atunci c#ndsitua]ia o impune. Indiferent cine [i \n cescop p`trunde ilegal \n spa]iul aerianna]ional. De asemenea, suntem ap]i sàcord`m sprijin, dac` NATO ne cere, [ialtor vecini ai no[tri din Alian]`. A[ vrea s`mai subliniez c` serviciul Poli]ie Aerian`\n For]ele Aeriene Rom#ne este directsubordonat comandamentelor operativelocale [i centrale ale NATO din Europa. Eibine, sub acest aspect, vreau s` spun c`suntem capabili s` ac]ion`m \ntocmai cumne-o cere [i \n momentul \n care ne-o cereAlian]a! {i vom fi \ntotdeauna gata deac]iune, \ntruc#t pilo]ii de pe avioanele dev#n`toare MiG-21 LanceR practic` \ninstruirea lor de zi cu zi aceste proceduri.

– Nu v-a]i referit \nc` laregimul RENEGATE.

– Regimul RENEGATE a ap`rut [i s-aimpus ca o necesitate vital` dup` 11septembrie 2001, c#nd \n SUA au avut loccele dou` atentate teroriste de propor]ii.Practic, RENEGATE \nseamn` o aeronav`civil` cu pasageri la bord, care, \n inten]iaunor terori[ti sau simpli infractori, se poatetransforma \ntr-o veritabil` arm` ce ar

putea lovi oriunde peteritoriul na]ional. Iar noisuntem preg`ti]i s` lu`mm`suri [i \n asemeneasitua]ii critice, “comb`-t#nd” ]inta \n func]ie decum evolueaz` ea \n spa]iulnostru aerian. C`ci, \nasemenea cazuri extreme,Alian]a Nord-Atlantic` astatuat c` responsabilitateade a urm`ri [i neutraliza oastfel de ]int` cade \nsarcina factorului na]ionalde decizie. Nu s-a stabilit\nc` cine este acest factorna]ional de decizie, dar,probabil, va fi ministrulap`r`rii na]ionale sau o altàutoritate desemnat` de

Consiliul Superior de Ap`rare a }`rii, \nbaza prevederilor Legii nr. 461 din 2004,care a modificat Legea nr. 257.

– {i un ultim aspect, domnulegeneral-maior: rela]ionareanoastr` cu NATO. Modul concretde lucru de la structur` specific`la structur` specific`, formele [icon]inutul dialogului, felul \n caresuntem percepu]i [i aprecia]i \ncadrul Alian]ei.

– Afirm f`r` nici o exagerare:Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal are o rela]ie cu totul special` cuconducerea NATO, custructurile similare dincelelalte ]`ri membre aleAlian]ei. La toate nivelurileavem contacte directe subraport profesional [i nunumai. Ce \nseamn` acestlucru? Ofi]eri din Comanda-mentul Opera]ional AerianPrincipal se afl` \n perma-nen]` \n anumite grupuri delucru de la cartierul generalal NATO, \ndeplinesc mi-siuni specifice [i se fami-liarizeaz` cu politica gene-ral` de ap`rare aerian` aspa]iului propriu Alian]ei.De asemenea, \ntre]inemleg`turi permanente cuCentrul de Opera]ii Aeriene Combinate(CAOC) \n a c`rui responsabilitateopera]ional` suntem. Deci, [i la nivel depolitic` militar`, [i la nivel de execu]ie,conlucrarea noastr` cu NATO este foartebun`, cum la fel sunt [i aprecierile de carene bucur`m sub aspect profesional [icamaraderesc din partea alia]ilor no[tri. {idau un singur exemplu: la cele douìnspec]ii de anul trecut ale [efuluiAIRSOUTH, generalul-locotenent Glen W.Moorhead, la Comandamentul Opera-

]ional Aerian Principal, domnia sa aapreciat c` Rom#nia, For]ele sale Aerienesunt \n m`sur` s` execute, la cote maximede profesionalism, adic` la standardeNATO, at#t serviciul Poli]ie Aerian`, c#t [icelelalte misiuni \ncredin]ate.

|n sf#r[it, vorbind de for]ele pe care leavem acum sub comand` NATO [i ladispozi]ia NATO, cred c`, \n acest moment,am f`cut oferta maxim` pe care o puteamface pentru Alian]`. {i, \ntr-un viitorapropiat, nu cred c` aceasta se va modificasubstan]ial. A[adar, deocamdat` vomcontinua serviciul de Poli]ie Aerian` cucele dou` baze aeriene de la Fete[ti [iC#mpia Turzii [i vom preg`ti temeiniccelelalte for]e nominalizate a fi puse ladispozi]ia NATO, inclusiv o escadril` de laBaza Aerian` 95 Bacù.

– S` \ncheiem, deci, optimistdialogul nostru, domnulegeneral?

– Da, cu siguran]`. PerspectivaFor]elor Aeriene Rom#ne este una clar`,optimist`, \ntru totul motiva]ional` pentrupersonalul ce o compune. Vom continuamodernizarea dot`rii tehnice [i la celelaltestructuri subordonate ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal, at#t laspecialitatea avia]ie, c#t [i la artilerie [irachete sol-aer, la radioloca]ie [i comu-nica]ii. Dar toate acestea se vor realiza \netape, dup` un plan bine determinat [isus]inut financiar \n mod corespunz`tor.

La capitolul perspectiv` se afl` [i dotareaFor]elor Aeriene cu un avion multirol, demare utilitate [i eficien]`, despre care vomvorbi, poate, mai concret nu peste multtimp.

–V` mul]umesc foarte mult,domnule general-maior!

Interviu realizat decomandor (r) DUMITRU AMARIEI

Antrenament continuu, 24 de ore din 24, pentruserviciul Poli]ie Aerian`

Chiar de aici, din hangar, \ncepe serviciulPoli]ie Aerian`

12 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AGEND~

Potrivit \n]elegerilor ante-rioare, \n perioada 22–29ianuarie 2005, o delega]iemilitar` rom#n` a efectuat ovizit` de informare-documen-tare \n Olanda, la invita]iaFor]elor Aeriene Regale Olan-deze. Din delega]ie au f`cutparte [i locotenent-coloneluling. Teodor Blaga, [efulBiroului planificare logistic`artilerie [i rachete sol-aer, dinStatul Major al For]elorAeriene, [i maiorul GheorgheOctavian V`duva, ofi]er 3 \n

Biroul instruc]ie artilerie[ i r a c h e t e s o l - a e r , d i n

aceea[i categorie de for]e.Obiectivul deplas`rii \n

Olanda – \n loca]iile Alphen, De

Peel, Rehnen [i Apeldoorn –l-a constituit preg`tirea pre-

lu`rii de c`tre partea rom#n` apachetului de echipamenteHAWK PIP III, ce vor intra \n

dotarea For]elor Aeriene Ro-m#ne.

Pe timpul activit`]ii dein formare -documentare ,gazdele olandeze au prezentatpe larg componentele echi-pamentului HAWK PIP III,modul de asamblare [i defunc]ionare a sistemului,performan]ele tehnico-tactice,regulile de mentenan]` etc. [is-au stabilit \n detaliu proce-durile de transport al echipa-mentelor din Olanda \n Ro-m#nia.

VIZIT~ DE INFORMARE-VIZIT~ DE INFORMARE-VIZIT~ DE INFORMARE-VIZIT~ DE INFORMARE-VIZIT~ DE INFORMARE-DOCUMENTARE |N OLANDADOCUMENTARE |N OLANDADOCUMENTARE |N OLANDADOCUMENTARE |N OLANDADOCUMENTARE |N OLANDA

Obiectiv: preg`tirea prelu`rii pachetuluiObiectiv: preg`tirea prelu`rii pachetuluiObiectiv: preg`tirea prelu`rii pachetuluiObiectiv: preg`tirea prelu`rii pachetuluiObiectiv: preg`tirea prelu`rii pachetuluide echipamente HAWKde echipamente HAWKde echipamente HAWKde echipamente HAWKde echipamente HAWK

|n actualul ciclu de planificare alNATO, For]ele Aeriene Rom#ne au de\ndeplinit un num`r de 16 obiective pentruintegrarea \n structurile Alian]ei Nord-Atlantice, denumite Obiectivele For]ei(Force Goals – FG). |n afara acestora,categoria noastr` de for]e particip` cufonduri [i activit`]i la \ndeplinirea altor 29de obiective cu caracter general pentruArmata Rom#niei sau specifice celorlaltedou` categorii de for]e armate – terestre[i navale.

|n linii generale, obiectivele careprivesc For]ele Aeriene presupun preg`-tirea [i antrenarea personalului \nconformitate cu standardele NATO [i\nlocuirea, prin achizi]ionare sau moder-nizare, a avioanelor [i elicopterelor delupt`, a avioanelor [i elicopterelor detransport, a tehnicii de lupt` pentru ap`rareaerian` cu baza la sol, a echipamentelor de

Obiectivele For]elor Aeriene Rom#ne

aerodrom destinate asi-gur`rii activit`]ii de zbor[i a echipamentelor pen-tru demin`ri.

Noile capabilit`]i ob-]inute prin implemen-tarea cerin]elor obiec-tivelor for]ei vor permiteparticiparea, \n con-formitate cu doctrineleNATO, la opera]iile aeri-ene \mpotriva inamiculuiaerian, terestru [i ma-ritim, la atacul aerianstrategic [i la opera]iileaeriene de sprijin de lupt`(ac]iunile de transportaerian, ac]iunile desupraveghere [i cerce-tare aerian`, ac]iunile der`zboi electronic, ac]i-unile de c`utare-salvareprin lupt` [i ac]iunile de

neutralizare a ap`r`rii aeriene cu baza lasol).

|ndeplinirea acestor obiective vagenera un pachet de for]e destinate saupuse la dispozi]ia NATO, cu o stare depreg`tire de lupt` ridicat`, dislocabile [isustenabile. Pentru asigurarea rotiriiacestui pachet de for]e s-au planificat, deasemenea, activit`]i specifice [i s-au alocatfondurile necesare.

Scopul final, \n perspectiva anului 2010,al eforturilor For]elor Aeriene Rom#ne \ndirec]ia integr`rii \n structurile NATO esteasigurarea unei for]e eficiente, dislocabile,de mici dimensiuni, potrivit` misiunilorprimite, cu o structur` de comand`-controlsimplificat` [i asigurat` cu un suportlogistic \mbun`t`]it [i total interoperabil.

C`pitan-comandor ing. LIVIU POPEL

Sistemul radar GAP FILLER – recent intrat \n\nzestrarea For]elor Aeriene Rom#ne

|n capitala Belgiei, Bruxelles, s-a desf`[urat,\n perioada, 25–29 ianuarie 2005, Reuniuneaextraordinar` a Comitetului Director al Organiza]ieide Management al Sistemului NATO de Comand`-Control Aerian, av#nd ca scop adoptarea unei decizii\n privin]a modului concret de continuare aProgramului ACCS (Sistemul de Comand`-Controlal Spa]iului Aerian), pentru noii alia]i ai NATO. Dinpartea For]elor Aeriene Rom#ne, la reuniune aparticipat locotenent-comandorul Adrian Codi,reprezentantul ]`rii noastre \n Comitetul deConsultan]` pentru ACCS.

Pe marginea celor dou` rapoarte prezentate

la reuniune – care au propus variante diferite pentrucontinuarea implement`rii Programului ACCS \nstatele Alian]ei –, reprezentantul For]elor AerieneRom#ne a propus o solu]ie “hibrid” pentrurecuperarea \nt#rzierilor [i evitarea cre[terii costuluitotal al Programului (\n acest moment, Rom#nia nueste inclus` pe lista entit`]ilor ACCS, dar particip`financiar [i decizional la implementarea acestuia),solu]ie acceptat` ca viabil`.

|n final, reprezentan]ii na]ionali ai ProgramuluiACCS au convenit asupra urm`toarelor principiide continuare a implement`rii sistemului: derularea Programului pe baza unui grafic ferm,care s` asigure capabilit`]i complete, \n cadrulcontractelor actuale; utilizarea performan]elorsoftware actuale pentru teste [i evaluare ini]ial`;

decizia privind \nceperea implement`rii aplica]ieisoftware pentru entit`]ile dislocabile s` fie luat`dup` demonstrarea [i validarea capabilit`]ilor [iperforman]elor; implementarea unui control fermal Programului, cu consecin]e reale pentrucontractori, \n eventualitatea unor viitoare \nt#rzieri;

evitarea oric`rei cre[teri a costului total alProgramului ACCS; monitorizarea, \n cadrulconsiliului consultativ [i al celui director, a moduluide implementare; minimalizarea amenda-mentelor la contractele deja semnate pentru ACCSLOC. 1; elaborarea unui studiu privind solu]iaoptim` de continuare a Programului.

La Bruxelles,

REUNIUNEEXTRAORDINAR~

|N DOMENIULCOMAND~-CONTROL

AERIAN

INTEGRAREA |N NATO CONTINU~INTEGRAREA |N NATO CONTINU~

13CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

NATO nu este o organiza]ie suprana]ional`, ci una interguvernamental`.Este o alian]` a statelor independente [i suverane, care s-au unit pentru aasigura securitatea [i ap`rarea valorilor comune. La nivelul Alian]ei, deciziilesunt luate pe baza consensului.

Pentru a facilita procesul de consult`ri, fiecare ]ar` membr` estereprezentat` de o Delega]ie Permanent`, aflat` la cartierul general politic alNATO, din Bruxelles, av#nd un Reprezentant Permanent, care este [efuldelega]iei, [i un Reprezentant Militar. Fiecare dintre ace[tia este sprijinitde personal format din consilieri civili [i militari care \[i reprezint` ]`rile \ndiferite comitete ale NATO.

Structurile separate, civile [i militare, au fost create \n cadrul NATOpentru a aborda dimensiunile politic` [i militar` ale activit`]ii Alian]ei.Ambele structuri sprijin` Consiliul Nord-Atlantic, cel mai \nalt for de decizieal NATO.

ROM@NIA – |N NATO

Consensul [iConsensul [iConsensul [iConsensul [iConsensul [i

consim]`m#ntulconsim]`m#ntulconsim]`m#ntulconsim]`m#ntulconsim]`m#ntul

comuncomuncomuncomuncomun

Alian]a Nord-Atlantic` se bazeaz` pe unangajament \mp`rt`[it al cooper`rii practice[i reciproce \n domeniile ap`-r`rii [i securit`]ii. La NATOnu exist` proceduri de vot, iardeciziile sunt adoptate pebaza consensului sau aconsim]`m#ntului comun.Aceasta \nseamn` c` proce-sul de consultare politic` esteo parte vital` a procesului deadoptare a deciziilor. Toateforurile NATO sunt alc`tuitedin reprezentan]ii ]`rilormembre, al c`ror rol este dea prezenta alia]ilor punctul devedere al ]`rii lor [i de araporta propriilor guvernepozi]iile celorlal]i alia]i.

Consultarea politic` \nNATO este o component`esen]ial` a procesului degestionare a crizelor [i esteadesea asociat` perioadelorde tensiune [i dificultate. Ea este, \n aceea[im`sur`, o activitate de zi cu zi, care permitestatelor membre s` exploreze domeniile \ncare se poate ob]ine consens [i \n care se potformula politici pe termen lung. Consultareaia mai multe forme. Aceasta poate implicaschimbul de informa]ii sau opinii, comunicareaac]iunilor sau deciziilor pe care un anumitguvern le-a adoptat sau este pe punctul de a leadopta [i care ar putea fi legate de intereselealia]ilor, transmiterea semnalelor de avertizaretimpurie \n leg`tur` cu ac]iuni sau decizii aleguvernelor [i a oportunit`]ii, pentru ceilal]i, de

a le analiza sau de a [i le \nsu[i, discu]ii \nscopul de a ob]ine consens privind politici carear urma s` fie adoptate sau ac]iunile care arurma s` fie \ntreprinse \n paralel ori consult`rimenite s` permit` ]`rilor membre s` agreezedecizii colective sau ac]iuni comune.

Procesul de consultare este unul continuu.De c#nd reprezentan]ele statelor membre se

afl` \n acela[i cartier general de la Bruxelles,consultarea \ntre alia]i poate avea loc lasolicitarea oric`ruia dintre ei sau la ini]iativaSecretarului General al NATO, \ntr-o manier`foarte rapid`. Mecanismul de consultarefunc]ioneaz` \n a[a fel \nc#t acesta asigur` undialog permanent [i oportunit`]i multiple dediscu]ii [i explica]ii legate de preocup`rilemanifestate.

|n unele cazuri, statele membre ajung laconsens din toate punctele de vedere, iarluarea deciziilor nu pune probleme. Alteori,exist` o opinie majoritar`, dar una sau mai

multe ]`ri au opinii diferite, caz \n care sunt\ntreprinse eforturi pentru a mic[ora diferen]a[i, dac` este necesar, pentru a se ajunge lacompromis. Este posibil, bine\n]eles, cadivergen]ele s` nu poat` fi reconciliate. |n acestcaz, statele membre, \n mod individual, suntlibere s` urmeze un curs preferat de ac]iune.Nici un stat membru nu este for]at s` adopteun mod de ac]iune sau s` ia decizii \mpotrivavoin]ei sale. |n general, totu[i, spiritulcompromisului [i convergen]a intereselor [iobiectivelor asigur` c`, \n ciuda diferen]elorde opinie, un numitor comun poate fi, deobicei, identificat. O dat` adoptate, deciziileAlian]ei reprezint` voin]a comun` a tuturorstatelor implicate.

Structura civil`Structura civil`Structura civil`Structura civil`Structura civil`

a NATOa NATOa NATOa NATOa NATO

Cel mai important for decizional al NATOeste Consiliul Nord-Atlantic. Este singurastructur` stabilit` de Tratatul Nord-Atlantic ca

fiind responsabil` pentrutoate deciziile NATO.Consiliul este, \n primul r#nd,un forum politic carereune[te reprezentan]iituturor statelor membrepentru a discuta aspectepolitice sau chestiuni opera-]ionale. Consiliul Nord-Atlantic se poate reuni ladiferite niveluri. De obicei, celpu]in o dat` pe s`pt`m#n`, lanivel de ambasadori aifiec`rui stat, cel pu]in de dou`ori pe an, la nivel de mini[tride externe sau ai ap`r`rii, [i,ocazional, la nivel de [efi destat sau de guvern. La oricenivel s-ar \nt#lni, deciziile saleau aceea[i autoritate [ireflect` opiniile fiec`ruiguvern. |n general, Consiliul

se reune[te pentru a discuta probleme deinteres comun sau care necesit` deciziiadoptate \n comun, dar nu exist` restric]iiasupra subiectelor pe care acesta le poatediscuta.

Comitetul de Planificare a Ap`r`riitrateaz` majoritatea problemelor de ap`rare[i a subiectelor privind planificarea comun` aap`r`rii. Acesta transmite orient`ri generaleautorit`]ilor militare ale NATO [i are aceea[iautoritate ca [i Consiliul \n probleme decompeten]a sa. Comitetul de Planificare aAp`r`rii se \nt#lne[te \n mod obi[nuit la nivel

Toate deciziile NATO se iau prin consens, cu participarea tuturormembrilor Alian]ei

14 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

ROM@NIA – |N NATO

de ambasadori, dar cel pu]in de dou` ori pean se \nt#lne[te la nivel de mini[tri ai ap`r`rii.Mini[trii ap`r`rii se reunesc, de asemenea,periodic \n Grupul de Planificare Nuclear`,care monitorizeaz` politica nuclear` a Alian]ei[i discut` o problematic` larg`, referitoare lapolitici specifice legate de for]ele nucleare,precum [i chestiuni mai generale, cum ar ficontrolul [i proliferarea armelor nucleare.Fran]a, care nu este parte a structurii militareintegrate a NATO, nu particip` nici laComitetul de Planificare a Ap`r`rii, nici laGrupul de Planificare Nuclear`.

Un num`r mare de comitete, care discutàspecte referitoare la politici specifice [i facrecomand`ri \n vederea adopt`rii deciziilorfinale, raporteaz` Consiliului [i Comitetului dePlanificare a Ap`r`rii. Fiecare stat membrueste reprezentat \n fiecare dintre acestecomitete. Un exemplu este Comitetul Politic,care se reune[te periodic, la diferite niveluride reprezentare, pentru a face recomand`riConsiliului cu privire la problematica deinteres major pentru politica Alian]ei. Altul esteComitetul de Evaluare a Ap`r`rii, caremonitorizeaz` procesul de consult`ri ceconduce la adoptarea deciziilor referitoare lanivelul for]elor militare pe care statele membrele vor pune la dispozi]ia structurii militareintegrate a NATO pe durata urm`torului ciclude planificare. La r#ndul sù, Comitetul deInfrastructur` al NATO examineaz`propunerile privind finan]area \n comun acapacit`]ilor care urmeaz` s` fie utilizate dec`tre for]ele NATO. Comitetul Economic seaxeaz` pe evolu]iile economice careinfluen]eaz` direct politica de securitate.Comitetele de Buget adreseaz` Consiliuluipropuneri privind gestionarea bugetelor civile[i militare la care contribuie fiecare ]ar`.

Consult`rile se deruleaz` la nivelul\ntregului spectru al activit`]ilor Alian]ei. OConferin]` a Directorilor Na]ionali \n domeniul

Armamentelor se reune[te periodic pentru aanaliza aspectele politice, economice [i tehniceale dezvolt`rii [i \nzestr`rii cu echipamente alefor]elor NATO. |n domeniul informa]iilor, unComitet al NATO pentru diploma]ie public`se concentreaz` pe activit`]ile menite s`conduc` la \mbun`t`]irea cuno[tin]elor [i a\n]elegerii NATO [i a politicilor sale, at#t dec`tre NATO, c#t [i de statele partenere.Problemele privind activitatea [tiin]ific` aAlian]ei [i programele legate de mediul\nconjur`tor sunt discutate \n cadrul Comi-tetului {tiin]ific [i al Comitetului privindProvoc`rile la adresa Societ`]ii Moderne. Altecomitete [i grupuri, cum ar fi ComitetulDirector Politico-Militar privind Parteneriatulpentru Pace, sprijin` dezvoltarea [i monitori-zeaz` cooperarea cu ]`rile partenere.

Activit`]ile Alian]ei \n care sunt implicate]`rile partenere, cum ar fi men]inerea p`cii sauprogramele PfP, sunt discutate cu guverneleinteresate. Consult`rile au loc \n forumurile

adecvate, cum ar fi Consiliul ParteneriatuluiEuro-Atlantic, Consiliul NATO–Rusia [iComisia NATO–Ucraina. |n mod similar,activit`]ile structurii denumite DialogulMediteranean sunt discutate cu stateleparticipante la Grupul pentru CooperareMediteranean`. NATO acord` o importan]`fundamental` activit`]ii continue a acestorstructuri. Ele se dovedesc a fi mecanisme utile,\n special \n perioade de criz`, c#nd pot fi

discutate diferen]ele de opinie [i se poaterealiza un schimb de puncte de vedere.

Structura militar`Structura militar`Structura militar`Structura militar`Structura militar`


Structura militar` a NATO este moni-torizat` de Comitetul Militar, care este ceamai \nalt` autoritate militar` a Alian]ei, dar carer`m#ne sub autoritatea politic` a ConsiliuluiNord-Atlantic. Comitetul ofer` asisten]` militarÀlian]ei. La nivelul lui cel mai \nalt, acestareune[te [efii Statelor Majore Generale dinarmatele ]`rilor membre, dar, \n mod obi[nuit,acestea, ]`rile membre, au reprezentan]ii lormilitari.

Comitetul Militar stabile[te, de asemenea,orient`rile pentru activitatea Comandan]ilorStrategici ai NATO. Exist` doi asemeneacomandan]i, [i anume: Comandantul Supremal For]elor Aliate din Europa (SACEUR), al

c`rui sediu – ComandamentulSuprem al For]elor Aliate dinEuropa (SHAPE) – se afl` laMons, \n Belgia, [iComandantul Suprem alFor]elor Aliate pentru Trans-formare (SACT), care se afl`la Norfolk, Virginia, \n StateleUnite.

SACEUR coordoneaz`Comandamentul Aliat pentruOpera]ii, care comand` for]elemilitare pe care membrii auconvenit s` le pun` ladispozi]ia NATO. De aceea, eleste responsabil pentru toateopera]iunile Alian]ei, indi-

ferent de locul unde acestea se desf`[oar`, [iare o dubl` atribu]ie, inclusiv de Comandant alComandamentului European al S.U.A.

SACT are un rol func]ional. Ca [ef alComandamentului Aliat pentru Transformare,el este responsabil pentru promovarea [imonitorizarea transform`rii continue a for]elor[i capacit`]ilor Alian]ei. El are, de asemenea, odubl` atribu]ie, inclusiv de Comandant alComandamentului For]elor Reunite ale S.U.A.

|mp`r]irea responsabilit`]ilor \ntre cele

For]ele NATO – \n misiune de men]inere a p`cii

Aspect dintr-unul din laboratoarele de cercetareale Alian]ei Nord-Atlantice

Componenta aerian` a NATO –modern` [i eficient`

15CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

ROM@NIA – |N NATO

Finan]area NATO

Contribu]iile la bugetele NATO sunt calculate pe baza formulei conveniteprivind \mp`r]irea costurilor [i reprezint` doar o mic` propor]ie din bugetelede ap`rare ale ]`rilor membre NATO.

Bugetele finan]ate \n comun sunt gestionate de bugetele separate, civile[i militare, precum [i de un program de investi]ii \n domeniul securit`]ii.

Bugetul Civil acoper` costurile de func]ionare a SecretariatuluiInterna]ional de la sediul NATO, programele [i activit`]ile din domeniulcivil, construirea, func]ionarea [i costurile de \ntre]inere a facilit`]ilor, cumar fi serviciile de conferin]` pentru \nt#lniri ale comitetelor [i grupurilor delucru.

Bugetul Militar acoper` costurile de func]ionare [i \ntre]inere alestructurii militare integrate, inclusiv ale Comitetului Militar, Statului MajorMilitar Interna]ional [i agen]iilor acestora, celor dou` ComandamenteStrategice, sistemelor aferente de comand`, control [i informa]ii, agen]iilorde cercetare, dezvoltare, \nzestrare [i logistic` [i For]ei Aeriene de AvertizareTimpurie a NATO.

Programul de Investi]ii \n domeniul Securit`]ii finan]eaz` instala]iile [ifacilit`]ile necesare NATO, \n plus fa]` de cele construite \n scopurilesecurit`]ii na]ionale de c`tre statele membre. De exemplu, sisteme decomunica]ii [i informa]ii, radare, cartiere generale militare, aeroporturi,conducte de combustibil, depozite, porturi [i anexe naviga]ionale.

Aceste bugete sunt monitorizate de Comitetele de Buget Civil [i Militar[i de un Comitet de Infrastructur`, care este responsabil pentru finan]area\n comun a capacit`]ilor care sprijin` for]ele NATO. O Comisie Superioar`de Resurse monitorizeaz` politica referitoare la fondurile militare comune.Fiecare stat membru este reprezentat \n aceste structuri. Toate bugeteleNATO sunt, de asemenea, subiect al controalelor externe.

dou` comandamente s-a f`cut, ini]ial, pe bazacriteriului geografic, av#nd SACEUR \n frunteaopera]iunilor NATO din Europa, iar Coman-dantul Suprem al For]elor Aliate din Atlantic(SACLANT) – responsabil pentru opera]iunilede peste Oceanul Atlantic.

Eficientizarea structurii militare decomand` a fost \naintat` spre aprobare [iadoptat` la summit-ul de la Praga, din noiembrie

2002. Aceasta a reflectat angajamentul NATOde a-[i dezvolta capacit`]ile [i a men]ine \n stareoperativ` for]ele necesare gestion`rii crizelor,sprijinului p`cii, precum [i atribu]ii umanitaredin [i dincolo de aria sa tradi]ional` de

Text preluat dinNATO TRANSFORMED

http://www.NATO.int/docu/NATO-trans/NATO-

trans-rom.pdf

responsabilitate. A fost creat`, de asemenea,For]a NATO de R`spuns [i de lansare aAngajamentelor de la Praga privind Capacit`]ile.

AdunareaAdunareaAdunareaAdunareaAdunarea

Parlamentar`Parlamentar`Parlamentar`Parlamentar`Parlamentar`


Alian]a Nord-Atlantic` este oorganiza]ie interguvernamental`,fiecare guvern membru fiindresponsabil \n fa]a propriului s`uparlament. De aceea, sprijinulacordat reprezentan]ilor parla-mentari ale[i \n mod democraticeste important pentru scopurileAlian]ei. Adunarea Parlamentar`a NATO este forumul inter-parlamentar al ]`rilor membreNATO, reunind legislatorii europeni[i nord-americani pentru a discutaaspecte de interes [i preocup`ricomune.

Adunarea este complet inde-pendent` de NATO, dar constituie

o leg`tur` \ntre parlamentele na]ionale [iAlian]`, care \ncurajeaz` guvernele s` ia \nconsiderare preocup`rile Organiza]iei atuncic#nd \[i armonizeaz` legisla]ia intern`. Aceastaac]ioneaz`, de asemenea, ca un factor de

control al faptului c` deciziileinterguvernamentale aprobate de NATO sunt,\n cele din urm`, dependente de acceptareapolitic` \n cadrul proceselor democraticena]ionale. Adunarea Parlamentar` a NATOare, de asemenea, contacte importante cuparlamentele din ]`rile partenere, care trimitreprezentan]i s` participe la discu]iile [idezbaterile sale.

Rolul SecretaruluiRolul SecretaruluiRolul SecretaruluiRolul SecretaruluiRolul Secretarului

General al NATOGeneral al NATOGeneral al NATOGeneral al NATOGeneral al NATO

Secretarul General al NATO promo-veaz` [i coordoneaz` procesul de consult`ri[i adoptare a deciziilor \n cadrul Alian]ei. Eleste pre[edintele Consiliului Nord-Atlantic[i al altor comitete de nivel \nalt [i are oinfluen]` considerabil` \n procesul deadoptare a deciziilor. El poate propune

subiecte de discu]ie [i poate face uz depozi]ia sa de pre[edinte independent [iimpar]ial pentru a \ndrepta discu]iile spreconsens, \n interesele Alian]ei ca \ntreg. Cutoate acestea, Secretarul General nu areputerea de a adopta singur decizii referitoarela politicile Alian]ei [i poate ac]iona \nnumele NATO doar cu acordul guvernelormembre.

Secretarul General al NATO este, deasemenea, principalul purt`tor de cuv#nt alAlian]ei [i este [eful SecretariatuluiInterna]ional, care sprijin` activitatea statelormembre la nivelul diferitelor comitete.

Sediul NATO, de la Bruxelles, locul de\nt#lnire a reprezentan]ilor celor 26 de state

membre ale Alian]ei

Jaap de Hoop Scheffer, actualulSecretar General al NATO

16 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

BUCURE{TI

BANJA LUKA

Patru elicoptere [i 38 de aviatorimilitari rom#ni, \ntre care 12 pilo]i, se afl`\n Bosnia-Her]egovina pentru a participa,sub egida Uniunii Europene, la misiunea“ALTHEA”.

Este prima misiune de lupt` cucaracter interna]ional, ce implic` dislocareafor]elor [i mijloacelor \n afara teritoriului ]`riinoastre, pe care o primesc For]ele Aeriene

Rom#ne dup` cel de al doilea r`zboimondial. Este adev`rat c`, av#nd cadrulde referin]` tot marea conflagra]ie asecolului XX, s-a acordat statut de\nt#ietate [i zborurilor executate deaeronavele C-130 Hercules \n Afganistan[i Irak, zone cu mare risc pentru aviatoriino[tri, dar “ALTHEA” presupune alt gen deac]iuni, cu dimensiuni, caracteristici [iscopuri deosebite.

Deta[amentul “ALPHA”, desemnats` participe la misiunea “ALTHEA” aUniunii Europene, se afl` deja, de c#tevas`pt`m#ni, \n Bosnia. {i zboar` din plin.|n condi]ii de iarn`. {i \n teren muntos,deosebit de accidentat.

La Baza 90 Transport Aerian, dincare fac parte cei ce alc`tuiescdeta[amentul “ALPHA”, a fost oficiat` [i

Deta[amentul “ALPHA”, alc`tuit

din elicopteri[ti militari români,

EXECUT~ MISIUNI DE LUPT~|N BOSNIA-HER}EGOVINA

o slujb` religioas`, \n cursul c`reia preo]iiau sfin]it cu agheazm` mare, de laBoboteaz`, cele patru elicoptere IAR-330SOCAT, ur#ndu-le aviatorilor s` aib` partede tot at#tea ateriz`ri cu bine, c#te deco-l`ri vor efectua.

Comandorul Lauren]iuSimionescu, comandantul Bazei 90Transport Aerian, care a avut un rol impor-

tant \n preg`tirea[i desf`[urareaac]iunii \nc` dinfaza de conce-pere, ne-a de-clarat, \ntre altele,c` elicopteri[tiirom#ni au fostsolicita]i [i pre-fera]i \ntruc#tsunt recunoscu]ipentru nivelul lorde preg`tire, iaraeronavele pecare le piloteaz`se bucur` deaprecieri interna-]ionale dintre celemai bune. Auatestat-o rezul-tatele ob]inute la

aplica]iile [i exerci]iile multina]ionale lacare au participat: COOPERATIVE KEY,STRONG RESOLVE, AIR MEET etc.Despre care [tia, probabil, loc]iitorulcomandantului For]ei Multina]ionale Nord-Vest de la Banja Luka, colonelul olandezVollard Kess, din moment ce, laintroducerea deta[amentului rom#nesc \nBosnia-Her]egovina declara c` ofi]erii dinconducerea For]ei sunt foarte \ncrez`tori\n \ndeplinirea acestei misiuni [i vorasigura condi]ii optime de preg`tire aelicopterelor, echipajelor [i personaluluitehnic. Referindu-se la elicoptere,demnitarul militar remarca: “Sunt foartefrumoase [i aproape noi. Deta[amentuldumneavoastr` de elicoptere ne vaasigura o mare capacitate de manevràt#t \n cadrul zonei noastre de

responsabilitate, c#t [i \n \ntreaga Bosnia-Her]egovina”.

La Banja Luka, unde este dislocatdeta[amentul, \n locul unde a fost o uzin`metalurgic`, amenajat [i dotat specialpentru asigurarea tuturor utilit`]ilor, seconsider` c` elicopterele rom#ne[tireprezint` un multiplicator de for]` pentruefectivele militare din zon`.

Preg`tirea a inclus perfec]ionarea \nexecutarea misiunilor de noapte \ninfraro[u, zboruri la munte, cu toateparticularit`]ile acestora, [tiut fiind c` \nBosnia se va ac]iona \ntr-un asemeneamediu. S-a avut, totodat`, \n aten]ieomogenizarea echipajelor prin par-curgerea \ntregii game de misiuni:transport materiale, persoane, cùtare-salvare, MEDEVAC, cercetare, zboruri perut`. La Buzù, elicopteri[tii au parcurs [iun curs de supravie]uire \n condi]ii dure,determinate de natura reliefului, ca [i amisiunilor pe care le execut`.

Dar elicopteri[tii rom#ni le vor facefa]` cu succes. Au \nt#lnit multeasemenea situa]ii \n timpul misiunilor dep#n` acum, \n ]ar` [i peste hotare. Totat#t de solicitante. Nu demult, \ntr-uncadru tactic la Por]ile de Fier, elicoptereleau zburat deasupra ecluzei, l#ng` blocul

de comand` al hidrocentralei, printreobstacole ce ridicau mari riscuri \n fa]acelor de la man[`. {i antrenamenteleefectuate \n timpul preg`tirii au vizatasemenea situa]ii. Mai ales cu cei maitineri. Cine nu a putut face fa]`, nu a intrat\n vederile selec]iei. Constituirea deta[a-mentului nu s-a f`cut pe baz` devoluntariat, cum se procedeaz` la altemisiuni interna]ionale. Profesionalismul,competen]a, starea de s`n`tate au fostcriteriile decisive. Mai ales c` evalu`riles-au f`cut la standarde NATO. Normal,

doar [i preg`tirea s-a executat astfel. Latoate capitolele. La toate tipurile demisiuni. Pe timp de zi, pe timp de noapte,unde s-a insistat pe folosirea sistemuluide zbor \n infraro[u.

Din c#te am \n]eles din convorbireatelefonic` pe care am avut-o culocotenent-comandorul Suciu, cu al]iofi]eri de la Banja Luka, le vor fi de marefolos deprinderile de a zbura \n condi]iimeteorologice grele. |n Bosnia a nins [isunt a[teptate [i zile cu condi]ii meteoaspre. Personalul navigant, \n r#ndulc`ruia \i mai men]ion`m pe c`pitanulMugur Stròanu, locotenentul CosminPopescu, cel tehnic, condus delocotenent-comandorul ing. Hora]iuDavi]oiu, mecanicii de bord Mircea Cristea[i {erban Ciochin` sunt \n m`sur` s` fac`fa]` tuturor situa]iilor, s` fie la \n`l]imea\ncrederii acordate.

Deja s-au efectuat [i zboruri cuateriz`ri \n teren limitat, misiuni decercetare, de transport. Prilej pentru cei maitineri s` intre \n focul \ncerc`rilor, cu noi [i\nsemnate caracteristici. Media de v#rstà deta[amentului, sub 35 de ani, d` ea\ns`[i \ncredere c` greut`]ile, de oricenatur`, inclusiv cele de ordin moral, legate\n special de dep`rtarea fa]` de familii, lipsa

celor dragi, vor fi dep`[ite. Mai ales cèxist` o bun` cooperare cu militarii englezi,olandezi, care, chiar dac` nu sunt dintrecei ce au ac]ionat mai de mult` vreme \nzon`, au primit transferul de experien]` dela cei pe care i-au schimbat.

Primirea c`lduroas` pe care auf`cut-o camarazilor rom#ni, modul \n careau \nceput s` colaboreze sunt semne debun augur.

Comandor (r)PETRE B@N~

Av#nd \n vedere importan]a misiuniipentru Armata Rom#n`, la plecareadeta[amentului “ALPHA” de peaeroportul Otopeni au fost prezen]iministrul ap`r`rii na]ionale, TeodorAtanasiu, generalul Eugen B`d`lan,[eful S ta tulu i Major General , [ igeneralul-locotenent Gheorghe Catrina,[eful Statului Major al For]elor Aeriene

Deta[amentul “ALPHA” \nainte de plecare

Deta[amentul “ALPHA”, alc`tuit

din elicopteri[ti militari români,

EXECUT~ MISIUNI DE LUPT~|N BOSNIA-HER}EGOVINA

MISIUNEA “ALTHEA”

17CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

LA BAZA AERIAN~ C@MPIA TURZII

– Ne afl`m la \nceputul unui nouan de instruc]ie. Ce priorit`]i a]istabilit pentru 2005, domnulegeneral de flotil` aerian`?

– |nainte de a se stabili obiectivele structuriipe care o conduc, am analizat [i evaluat puncteletari [i pe cele slabe, riscurile [i influen]elediferi]ilor factori asupra \ntregului proces deinstruc]ie.

|n cadrul activit`]ilor de preg`tire, amabordat [i eliminat, pe c#t ne-a fost posibil,neconcordan]ele \ntre poten]ialul structurii [iobiectivele prestabilite.

Elementul prioritar, \n toate activit`]ilepersonalului, \l constituie instruirea pentrumisiunile \ncredin]ate [i preg`tirea mental`pentru a evita surprizele. To]i colaboratorii meinemijloci]i, nu \nt#mpl`tor evit expresia“subordona]i”, trebuie s` \n]eleag` c` activitateade conducere este un proces de transformarecontinu`, este o responsabilitate, [i nu unprivilegiu. Nu este u[or, nu este simplu s` sefac` ceea ce trebuie s` facem noi; de aceeapersoanele care conduc sunt predispuse lariscuri [i sacrificii. Educarea \ntregului personalpentru a \n]elege [i a-[i \nsu[i noile obiective,pentru schimbarea mentalit`]ii, a atitudinii fa]`de ceea ce suntem [i fa]` de ceea ce avem de\nf`ptuit constituie, de asemenea, una dinpriorit`]ile noastre imediate.

– Referi]i-v`, pe scurt, domnulegeneral, la m`surile \ntreprinsepentru evitarea evenimentelor dezbor.

– M`surile de prevenire a evenimentelorde zbor, proces extrem de subtil [i decomplicat, dependent de mul]i, de foarte mul]i

PRIORIT~}IPENTRUANULDE INSTRUC}IE2005

interviu cu generalul de flotilàerian` Ion {tefan, comandantulBazei Aeriene C#mpia Turzii

factori, se constituie \ntr-o b`t`lie impre-vizibil`, dar prin m`suri de corijare a compor-tamentului neadecvat, prin ac]iuni de stoparea neglijen]ei [i nep`s`rii, prin perfec]ionareaprocesului instructiv-educativ [i, mai ales,printr-o direct` core-la]ie cu resurseleumane, financiare [itehnice disponibile,dorim [i trebuie s` oc#[tig`m de fiecaredat`.

Recunosc c` numi-a fost u[or s` stabi-lesc nivelul rezisten]eila schimbare. Dar, ex-perien]a acumulat`,sprijinul primit de launii colegi “ateriza]i” \naceast` t#n`r` bazàerian` din “alte [colide avia]ie” au f`cutposibil` diminuarearezisten]ei la schimbare. Obliga]ia de a lucra\n condi]ii diferite de locul “de acas`”,schimbarea localit`]ii [i mutarea familiei,\ndep`rtarea de rude, prieteni, cuno[tin]e, iat`probleme la care trebuie identificate solu]ii, iatùn “pachet” neobi[nuit de preocup`ri pentru

implicarea fiec`rui militar \n realizareaobiectivelor propuse, folosind eficient ceea cestructura are la dispozi]ie.

– Care sun t p reocup`r i l edumneavoastr` \n leg`tur` cuperfec]ionarea instructorilor dezbor?

– Avia]ia militar` este cea mai complex` [iperformant` arm` de lupt`, care \ntotdeauna aavut speciali[ti de \nalt` calificare profesional`,a c`ror competen]` a fost [i este periodic testat`\n scopul prevenirii, al \nl`tur`rii rutinei orineconcordan]elor cu progresul tehnicii [itacticilor de lupt`.

Dar succesul unei misiuni \n zbor, \n simpl`comand`, depinde nemijlocit de INSTRUC-TORUL DE ZBOR, care, la timp, descoperèlevului-pilot limitele [i erorile, care nu-l scap`din vedere [i “paseaz`” r`spunderea.

Complexitatea constructiv` a aeronavelordin dotare [i, m#ine-poim#ine, a avionuluimultirol, caracterul misiunilor ce solicit` \n totmai mare m`sur` g#ndirea [i ac]iunea pilo]ilor,eviden]iaz` ZBORUL ca o activitate cu uncaracter din ce \n ce mai pronun]at intelectual.

Iat` de ce doresc s` spun, f`r` modestie,c` profesia de pilot, dar mai ales calitatea de

instructor de zbor “nu este [i nu trebuie s`fie pentru toat` lumea, ci numai pentrucei ale[i”. Preocup`rile noastre pentruaceast` categorie de meseria[i sunt legatenemijlocit [i indiscutabil de percep]iaprezentat` mai sus.

Avioane MiG-21 LanceR pe aerodromul militarC#mpia Turzii

PRIORIT~}IPENTRUANULDE INSTRUC}IE2005

La T#rgu Mure[, s-a inaugurat,recent, Baza Aerian` de Salvare“SMURD” – structur` de mare interes,aflat` \n responsabilitatea MinisteruluiS`n`t`]ii [i a Ministerului Administra]iei[i Internelor.

La festivitatea de inaugurare auluat parte secretari de stat din cele

LaT#rguMure[

S-A INAUGURAT BAZA AERIAN~S-A INAUGURAT BAZA AERIAN~S-A INAUGURAT BAZA AERIAN~S-A INAUGURAT BAZA AERIAN~S-A INAUGURAT BAZA AERIAN~DE SALVARE “SMURD”DE SALVARE “SMURD”DE SALVARE “SMURD”DE SALVARE “SMURD”DE SALVARE “SMURD”

dou` ministere, func]ionari de rang \naltdin structuri implicate \n domeniu,reprezentan]i ai autorit`]ilor locale, cadremilitare din garnizoana T#rgu Mure[.

Reprezentantul [efului Statului

Major al For]elor Aeriene, colonelul dr.Alexandru Eliad, a rostit o alocu]iune, aprezentat Mesajul pe care generalul-locotenent Gheorghe Catrina l-a adresatacestui serviciu [i a \nm#nat medicului-[ef al “SMURD”, dr. Raed Arafat,placheta Statului Major al For]elorAeriene.

Printre altele, \n Mesajul [efuluiStatului Major al For]elor Aeriene, sespune: “…constituie deja o fru-moas` [i \ndelungat` tradi]ieimplicarea aviatorilor, civili [imilitari, \n salvarea de vie]iomene[ti, at#t \n situa]ii obi[-nuite, c#t, mai ales, \n situa]iide calamit`]i ori dezastre. |ntreistorica “Escadril` Alb`”, dintimpul celei mai mari confla-gra]ii mondiale, [i actuala“Escadril`” de Salvare “SMU-RD” – Mure[ se afl` o perfect`similitudine de nobile scopuri[i motiva]ii, o continuitate cusemnifica]ii nu numai medicale,ci [i etice.

For]ele Aeriene Rom#ne auele \nsele un modul specializatde interven]ie medical` \ncazuri anume determinate [iau participat, nu o dat`, cuavioane, elicoptere [i personalcalificat, la salvarea de vie]iomene[ti \n \mprejur`ri dintrecele mai diverse, de multe orila solicitarea “SMURD”.Exprim hot`r#rea de a v` fial`turi, cu profesionalismul [inoble]ea care ne apropie \nmomentele grele ale situa]iilorlimit` ce vor veni.

V` doresc mult succes [ivia]` lung` \n interesul supremal vie]ii oamenilor!”

18 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER – MOMENT ANIVERSAR

„HOREA” – la 65 de ani,

mai tânãr ca niciodatã

Înfiin]at în urm` cu 65de ani, într-un contextistoric deosebit detensionat, actualulRegiment 11 RacheteSol-Aer „Horea” î[icroia primii pa[i învia]`, pl`tind cu sângetributul existen]ei, înteatrele de opera]ii alecelui de-al doilea r`zboimondial. Au urmat aniide „[coal`”, în care a„citit” majoritatea„manualelor” (a se\n]elege tunuri antiaeriene) vremii. La pu]in timp dup` „majorat”, aprimit cadou cel mai bun „stilou”: complexul de rachete sol-aer. Dinacel moment, toate examenele au reprezentat tot atâtea motive desatisfac]ie. Dar mai multe despre ce a fost, ce este [i ce va fiRegimentul 11 Rachete Sol-Aer „Horea” pute]i afla citind rândurile demai jos:

Participarea la celde-al doilea r`zboi mondial

Fr`mânt`rile politico-militare pe plan european, dinperioada 1939-1940, au impus regândirea modalit`]ilorde ap`rare a principalelor centre politico - administrative[i economice, inclusiv din punctul de vedere alconcep]iei [i organiz`rii ap`r`rii antiaeriene.

Rolul [i importan]a social economic` ale zonei }`riiBârsei au determinat autorit`]ile s` înfiin]eze aici,începând cu 1 septembrie 1939, Gruparea 4 Ap`rarecontra Aeronavelor, cu misiunea de a asigura ap`rareaantiaerian` a zonei Sibiu-F`g`ra[-Bra[ov-Sinaia. Pasulurm`tor în limpezirea modalit`]ilor de asigurare a“protec]iei antiaeriene” l-a constituit stabilirea “centrelorsensibile” [i a “punctelor sensibile”. Ora[ului Bra[ov, încare erau concentrate importante întreprinderi aleindustriei române[ti, i se destina pentru ap`rareantiaerian` Grupul 11 Ap`rare contraAeronavelor, înfiin]at, în conformitate cu ordinulMarelui Stat Major, la data de 26 martie 1940.

Bilan]ul primului an de r`zboi consemneaz` pentrubateriile Grupului 11 Ap`rare contra Aeronavelor: 9victorii antiaeriene (doborâri de avioane) omologate, 5în curs de omologare [i 2 neomologate, precum [i: unofi]er, un subofi]er [i 4 solda]i – mor]i; un ofi]er, unsubofi]er [i 8 solda]i – r`ni]i.

Evenimentele anului 1942 se succed curepeziciune pentru subunit`]ile aflate pe front.

Ac]iunile de lupt`, consemnate cu regularitate înJurnal, prezint` numeroase victorii antiaeriene: 9 iunie1942 – dou` avioane lovite; 30 august 1942 – douàvioane lovite; 31 august 1942 – un avion lovit. Înacela[i timp sunt prezentate [i jertfele umane: 31august – sec]ia 2/Bateria 128 Oerlikon pierde pesoldatul Alexandru Feder [i are grav r`nit pe sergentulIon Mitrea; 20 noiembrie, ora 13,20 – comandantulBateriei 129 Rheinmetall, c`pitanul Ioan Dinu, ester`nit de un proiectil.

Contraofensiva armatei sovietice, executat` înfâ[ia a III-a a trupelor române, se reg`se[te [i înJurnalul ac]iunilor de lupt`. Demne de re]inut sunt douèvenimente: 8 decembrie 1942 – sunt înregistrateatacuri succesive ale aerodromului Moruzovskaia, întimpul c`rora au fost doborâte 8 avioane inamice ; 13decembrie 1942 – 4 IAK-uri [i 2 bombardiereDOUGLAS atac` acela[i aerodrom. Focul violent al

ap`r`rii contra aeronavelor doboar` dou` dintreacestea, din care unul este g`sit la 7 km sud-vest deMoruzovskaia.

Începând cu 23 ianuarie 1943, se prime[te ordinulde retragere de la Rostov la Tangarog, subunit`]ilor deartilerie antiaerian` revenindu-le misiunea de a ap`raaerodromul [i gara. Deplasarea se execut` în condi]iiprecare. Se îndur` de frig [i vânt. Câ]iva oameni aumâinile [i picioarele degerate. Pe 29 ianuarie ajung laTangarog Bateriile 16, 19 Vickers [i 125 Rheinmetall.

În perioada mai – august luptele antiaerienesl`besc în intensitate. Firul ac]iunilor de lupt`desf`[urate pe frontul din est de bateriile Divizionului11 Artilerie Antiaerian` se încheie în octombrie 1943,când acestea sunt înlocuite cu baterii din ]ar`.

Ac]iunile de lupt` din perioada 1940 – 1943 vor ficompletate de c`tre subunit`]ile Divizionului 11Artilerie Antiaerian`, prin participarea la luptele pentrueliberarea Ardealului, dup` 23 august 1944, precum[i la ap`rarea antiaerian` a unor aerodromuri de peteritoriul Ungariei.

Principalele misiuni [i ac]iuni desf`[urate înperioada respectiv` au fost: eliberarea postului de

radio Bod, ocupat de trupele germane; ap`rareagrani]ei vremelnice pe un front de 20 km, cuprins întreMun]ii Carpa]i [i în`l]imile de la nord de râul Olt, pealiniamentul Doboli - Chichi[ - Dobârlù; recucerirealocalit`]ii Doboli de Jos; împiedicarea retrageriitrupelor germane pe Valea Prahovei; lichidarea

grupurilor înarmate de sa[i, maghiari [i germani careau trecut de partea trupelor hitleriste; constituirea de“subgrup`ri de sprijin direct” (artilerie terestr`) pentruunit`]ile de infanterie.

|n concluzie, pe tot parcursul particip`rii laopera]iunile militare, bateriile Divizionului 11 ArtilerieAntiaerian` au ac]ionat terestru [i aerian, f`când fa]ùnor situa]ii deosebit de complexe [i grele. |n urmaacestor ac]iuni, desf`[urate în perioada 23 august– 9 septembrie 1944, subunit`]ile Divizionului 11Artilerie Antiaerian` au doborât 10 avioane germane,au distrus câteva zeci de ma[ini cu diferite destina]ii,au scos din lupt` [i au luat prizonieri sute de militarigermani.

La începutul lunii ianuarie 1945, Divizionul 11Artilerie Antiaerian`, având în compunere Bateriile 90[i 95 Krupp [i 102, 120 Rheinmetall, ocup` dispozitivde lupt` în zona Szolnok, unde al`turi de alte unit`]iantiaeriene, ap`r` un grup de aerodromuri ceapar]ineau Corpului Aerian Român [i Armatei 46Sovietice. Divizionul 11 Artilerie Antiaerian` execut`cu succes misiuni de lupt` antiaerian` pân` la datade 9 mai 1945, când se ordon` strângerea materialuluiîn vederea plec`rii în ]ar`.

„HOREA” – la 65 de ani,

mai tânãr ca niciodatã

Comisia de evaluare a pri-mei trageri a unit`]ii, efectuat`\n anul 1940

Tun antiaerian Oerlikon,unul din primele intrate \ndotarea unit`]ii

Grup de ofi]eri din eroicabaterie 42 Vickers a Divizio-nului 11 Art. A.A.

Bateria 42 Vickers \npozi]ie de lupt`, la nord-est deBra[ov, \n august 1944

19CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


De veghe asupra centruluide obiective Bra[ov

|n perioada ce a urmat celui de-al doilea r`zboimondial (din septembrie 1945 pân` în iunie 1949),efectivul [i tehnica de lupt` ale Divizionului 11 ArtilerieAntiaerian` au f`cut parte din Centrul de Instruc]ie alArtileriei Antiaeriene, intrând într-o perioad` dereorganizare caracteristic` unit`]ilor de ap`rareantiaerian`.

La 1 iulie 1949, cadrele Centrului de Instruc]ie [iale {colii de Ofi]eri de Artilerie Antiaerian` au fostseparate, în vederea înfiin]`rii Regimentului 11 ArtilerieAntiaerian`. |n ceea ce prive[te tehnica de lupt` [imaterialele, a fost p`strat nucleul fostului Divizion 11Artilerie Antiaerian`. Regimentul astfel înfiin]at [i-aînceput activitatea ca unitate aparte, având dreptmisiune operativ` ap`rarea antiaerian` a centrului deobiective Bra[ov.

Func]ionarea ca unitate independent` a duratpân` în luna mai a anului 1951, când regimentul aintrat în subordinea recent înfiin]atei Divizii 71 Artilerie

Antiaerian`. Dintre evenimentele majore care aumarcat via]a unit`]ii în aceast` perioad`, sunt demnede remarcat primirea, la 1 februarie 1952, a Drapeluluide Lupt`, [i schimbarea denumirii în Regimentul 205Artilerie Antiaerian`.

|n perioada septembrie 1956 – octombrie 1963se revine la statutul de unitate independent`, în urmadesfiin]`rii Diviziei 71 Artilerie Antiaerian`. Potrivitnoului stat de organizare, regimentul este dotat cutunuri antiaeriene de calibru mijlociu, iar începând cu

luna august 1958, reprime[tedenumirea de Regimentul 11Artilerie Antiaerian`.

O etap` distinct` din activitateaunit`]ii începe în momentulschimb`rii tehnicii de lupt` [i dot`riicu rachete sol-aer, opera]iuneînceput` la data de 1 octom-brie1963 [i care va avea ca efect otransformare substan]ial` la toatenivelurile. Unitatea va fi denumit`,din acel moment, Regimentul 11Antiaerian Mixt. Pân` în iulie 1964,în organica regimentului aufunc]ionat dou` divizioane derachete sol-aer, iar din decembrie1964, va intra în dispozitivul de lupt`cel de-al treilea divizion de rachetesol-aer, urmând ca data de 1decembrie 1965 s` marcheze înce-perea execut`rii serviciului de lupt` operativ cu toatefor]ele [i mijloacele pentru ap`rarea antiaerian` acentrului de obiective Bra[ov.

Gradul înalt de complexitate al noiitehnici de lupt` intrate în dotarea unit`]iiva solicita eforturi sus]inute din parteaîntregului efectiv pentru însu[ireacaracteristicilor [i a modului de lucru.An de an, unitatea se va remarca prinrezultate din ce în ce mai bune în cadrulcontroalelor, aplica]iilor tactice [itragerilor de instruc]ie [i de lupt`executate în poligoane din ]ar` [istr`in`tate.

|n aceast` perioad` are locdecorarea Drapelului de Lupt` al unit`]iicu ordinul “Ap`rarea Patriei” clasa aII-a, la data de 22 decembrie 1972. Pân`în anul 1990, regimentul a executat unnum`r de 11 aplica]ii cu trageri de lupt`în poligonul de la Ashuluk (fosta URSS),de remarcat fiind calificativul “foarte bine”ob]inut în anul 1974, calificativ caremarcheaz` primul rezultat de acest fel

dob#ndit de c`tre un regiment de rachete sol-aer din]ar`.

Restructurare,interoperabilitate,profesionalizare

Revolu]ia din decembrie 1989 marcheaz`începutul unei alte etape în existen]a unit`]ii, etap`

determinat` de noul context politic, economic [i social.Transformare, integrare, profesionalizare,interoperabilitate, restructurare etc. sunt doar câtevadin noile concepte în jurul c`rora graviteaz` unit`]ileFor]elor Aeriene Române. Regimentul 11 Rachete Sol-Aer nu a f`cut excep]ie de la acest proces.

Tributar perioadei de tranzi]ie, între anii 1990 –2000, unitatea a executat o singur` aplica]ie cu trageride lupt` cu rachete sol-aer în Poligonul Capu Midia,în anul 1995; în schimb, a executat anual trageri cuplutoanele de mitraliere antiaeriene. De asemenea,s-a executat \n condi]ii foarte bune serviciul de lupt`permanent [i s-au ob]inut calificative maxime laaplica]ii, alarme, antrenamente de mobilizare,controale [i inspec]ii etc. Anul 1995 a marcat \mplinireaa 55 de ani de existen]` a regimentului, ocazie cu careunitatea a primit titulatura “Horea’’.

Colonelul Silviu Dimitriu, actualulcomandant al unit`]ii, a acceptat provocarearememor`rii celor mai recente etape ale existen]eiregimentului, etape care au marcat transform`riprofunde la nivel structural, în special în ceea ceprive[te componenta uman`.

“Unitatea noastr` se afl` într-un amplu proces detransformare viz#nd cre[terea mobilit`]ii, aprofesionaliz`rii [i a capacit`]ii de dislocare [i sus]inereîn teatrele de opera]ii a for]elor proprii, proces ce sedesf`[oar` sub imperativul principiului NATOal «schimb`rii permanente » – ne-a declarat domnia sa.Astfel, în ultimii ani, lucrurile au evoluat mult în bine îndirec]ia restructur`rii [i profesionaliz`rii, scopul final fiindopera]ionalizarea [i înzestrarea unit`]ii cu un complexde rachete sol-aer mai modern [i mai performant, cares` poat` determina integrarea regimentului \n Sistemul

Echipa altimetrului Geortzdetermin#nd elementele detragere

Tun antiaerian Hotchkiss,cal. 57 mm, folosit \n cel de-aldoilea r`zboi mondial

Tun antiaerian sistemKrupp, utilizat de subunit`]ileDivizionului 11 Art. A.A.

Bateria 40 Krupp \n pozi]ie,\n ap`rarea obiectivului Ra-koczi

Comandantul bateriei radiotehnice conduceac]iunile echipei de lupt` din cabina

indicare-dirijare

Colonelul Silviu Dimitriu: “|n cur#nd, vomdeveni una din structurile For]elor Aeriene

Rom#ne ce vor dispune de capabilit`]ile necesare\ndeplinirii de misiuni NATO”

20 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


Ap`r`rii Aeriene Extinse a NATO (NATINEADS). Înprezent, încadrarea cu personal este realizat` înpropor]ie de peste 90% în rândul ofi]erilor, peste 75%în rândul mai[trilor militari [i peste 50% în cazulsubofi]erilor. Func]iile de militari angaja]i pe baz` decontract [i ale salaria]ilor civili sunt încadrate într-unprocentaj de peste 80%. De asemenea, putem spunec` la jum`tatea lunii februarie, o dat` cu trecerea înrezerv` a actualului ciclu de militari în termen, regimentulva atinge procentajul de 100% în privin]aprofesionaliz`rii, deoarece nu se mai are în vedereîncorporarea altor militari în termen.

Concluzia este c` noul stat de organizare acondus la o sc`dere semnificativ` a mediei de vârstà personalului, aceasta situându-se acum în jurul a30 de ani. A fost realizat astfel schimbul de genera]ii,care a adus un suflu nou, o nou` mentalitate. O partedin cadrele regimentului provin de la unit`]i similaredesfiin]ate în ultimii ani. Cu to]ii sunt profesioni[tides`vâr[i]i, speciali[ti cu \nalt` calificare. Fapt pentrucare coeziunea de grup s-a realizat într-o perioad`foarte scurt` de timp. Dovad` – aplica]iile cu trageride lupt` executate în anii 2002 [i 2003 în PoligonulCapu Midia, unde divizioanele regimentului au ob]inutcalificative foarte bune, în condi]iile în care unii dintrecomponen]ii echipei de lupt` erau sosi]i abia de câtevaluni în unitate. Ceea ce spune multe despre preg`tirea[i profesionalismul racheti[tilor sol-aer. Totodat`,trebuie s` remarc faptul c` majoritatea cadrelor auîn]eles foarte repede realit`]ile societ`]ii actuale [i alesistemului militar, în special, ceea ce i-a determinats` devin` autodidac]i, s`-[i proiecteze aspira]iileviitoare în func]ie de noile realit`]i. |n acest scop, omare parte urmez` sau chiar au absolvit cursurile unorinstitu]ii civile de înv`]`mânt superior.

În alt` ordine de idei, de[i tehnica de lupt` a unit`]ii

a r`mas aceea[i, subsis-temul de conducere a fosttransformat radical. Astfel,se poate spune c` s-auprodus transform`ri sem-nificative în ceea ce prive[tepersonalul [i reparti]iaacestuia, transform`rieviden]iate prin schimbarearaportului dintre corpulofi]erilor [i cel al mai[trilormilitari [i al subofi]erilor înfavoarea celor din urm`. Deasemenea, a crescutimportan]a salaria]ilor civili,prin apari]ia func]iilor despeciali[ti cu studii supe-rioare (contabil, psiholog

etc.). Din punct de vedere strict al profesionaliz`rii,aceste lucruri sunt pozitive. Practic, acest proiect –realizarea unui stat de încadrare compatibil custructurile similare NATO pe o tehnic` de produc]iesovietic` – a fost doar o solu]ie temporar`, de moment.Pentru c` actualul complex de rachete sol–aer aflatîn dotarea regimentului faceparte dintr-o genera]ie detehnic` uzat` moral, preapu]in mobil` în compara]ie cucerin]ele actuale ale r`zbo-iului modern [i care, princonstruc]ie, necesit` resurseumane [i materiale sporite încompara]ie cu complexele dedat` mai recent`. Dar \ntr-o perioad` relativ scurt` detimp se a[teapt` dotarearegimentului cu tehnic` delupt` modern`. Acest lucru,precum [i cre[terea graduluide profesionalizare a perso-nalului vor crea condi]iile dereu[it` \n viitoarele misiunisub comanda Alian]ei Nord-Atlantice.

De asemenea, un as-pect important, în contextulrealiz`rii interoperabilit`]ii custructuri similare din Alian]a Nord-Atlantic`, îlconstituie posibilitatea specializ`rii personalului încadrul cursurilor organizate de NATO. Un lucrubenefic, pentru c` oamenii se întorc cu o alt`mentalitate, cu o alt` viziune asupra lucrurilor caretrebuiesc f`cute [i încearc` s` le implementeze înactivitatea unit`]ii” – a concluzionat colonelul Dimitriu.

Mentalitate de profesioni[ti

Dac` pân` nu cu mult timp în urm`, sistemulmilitar reprezenta, prin defini]ie, un sistem închis,iar activit`]ile desf`[urate sub semnul empiriculuipurtau, invariabil pecetea „ordinul se execut`, nuse discut`”, accederea în NATO a adus oschimbare de atitudine [i la acest capitol, odeschidere spre nou, spre ef ic ient, spreprofesionist. Nu în sensul gre[it în]eles c` ordinuls-ar negocia, c` disciplina ar putea fi interpretat`de fiecare în avantajul propriu etc., ci în sensul util,înv`]ând din experien]a celorlal]i, selectând deciziilecele mai bune. Iar noutatea const` în faptul càceste lucruri se întâmpl` [i la nivel de subunitate,nu doar la nivel de stat major. Dovad` a faptului c`sistemul militar a devenit un sistem dinamic, activ,orientat spre performan]`.

Ast`zi nu trebuie s` fii surprins dac` laplatforma de asamblare-dezasamblare rachete, deexemplu, în loc de militarul sup`rat c` nu arepermisie la sfâr[itul s`pt`mânii, vei fi întâmpinat

de zâmbetul unei fete hot`râte s` demonstreze càrmata nu-i doar pentru b`rba]i. Maistrul militarclasa a V-a Cristina Radu este specialist V [i [ofer.Promo]ie 2003, ea spune c` a ales cariera militar`mai mult ra]ional decât sentimental, dar acum esteconvins` c` a f`cut alegerea corect`. „Faptul c`reprezint o roti]` într-un angrenaj atât de complex

Tunul antiaerian sistemSkoda, \n dotarea unit`]ii [i dup`cel de-al doilea r`zboi mondial

Pluton din Bateria 271Proiectoare a Divizionului 11Artilerie Antiaerian`

Locotenent -colonelulNestor Pan`, comandant alunit`]ii la v#rsta de 22 ani (1952-

Tunul antiaerian Rhein-metall, cal. 37 mm, o arm` dereferin]` \n istoria unit`]ii

Din cele 25 de trageri de lupt` executate, 11 s-audesf`[urat \n poligonul Ashuluk (fosta URSS)

Maistrul militar clasa a V-a Cristina Radu: “aceast`meserie o alegi cu mintea, dar sf#r[e[ti prin a o

st`p#ni cu sufletul”

21CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


îmi confer` sentimentul utilit`]ii la locul de munc`,satisfac]ie pe care cu greu a[ fi ob]inut-o în alt`parte, într-un timp atât de scurt” – este de p`rereCristina.

Maiorul Dan P`curaru, [eful logisticii, aparticipat la dou` cursuri în strìn`tate pe problemespecifice. Experien]a acestora a scos în eviden]`faptul c`, din punct de vedere al speciali[tilor, nu exist`diferen]e de valoare \ntre noi [i ceilal]i. Mai mult, sepoate afirma c`, în ceea ce prive[te sistemul logisticimplementat la nivelul regimentului, s-a atins un nivelce-i permite ac]iuni în comun cu alte sisteme similaredin statele membre ale NATO. Diferen]a este f`cut`îns` de tehnica din înzestrare.

În ceea ce prive[te “realitatea de pe teren”, afl`mc` “din punct de vedere al resurselor materiale,unitatea a intrat în linie dreapt`, în sensul c` gestiuniledin cadrul compartimentului logistic (echipament,combustibili lichizi, geniu, chimic, cazarmare, infirmerieetc.) dispun de resursele materiale necesare asigur`riiunit`]ilor lupt`toare cu suportul logistic necesar învederea îndeplinirii misiunilor. De asemenea,mentenan]a tehnicii de rachete sol-aer [i radioloca]ie,a celei de autotractoare [i a parcului auto se realizeaz`conform instruc]iunilor. Nu sunt neglijate nici aspectelecare ]in de protec]ia mediului [i a prevenirii [i stingeriiincendiilor. Probleme ar putea ap`rea la tehnica autode produc]ie sovietic` pentru care nu se mai g`sescpiese de schimb. În privin]a comunica]iilor, trebuie s`remarc faptul c` anul trecut s-a definitivatimplementarea sistemului STAR, un sistem decomunica]ii ce dispune de capabilit`]ile necesarerealiz`rii interoperabilit`]ii tehnice [i tehnologice cucele similare din dotarea armatelor statelor membreale NATO. De asemenea, pentru a asigura un accesrapid la informa]ii (una din <<armele>> prezentului),se studiaz` posibilitatea realiz`rii conexiunii unit`]iila re]eaua internet. Locotenent MIRCEA BARAC

Cu oameni noi, cu mentalit`]i \nschimbare, m#ine-poim#ine cu

tehnic` de lupt` nou`, modern`,Regimentul 11 Rachete Sol-Aer

este hot`rât s` lepede mantia ceaveche [i s`-[i procure una nou`, în

ton cu moda. {i, din câte se pare,începutul a fost deja f`cut. Sigur,

greul abia acum urmeaz`. Ca oriceînceput de drum, primii pa[i suntpu]in nesiguri, dar dup` cum amv`zut, „Horea” a dep`[it cea mai

grea prob` posibil` - probatimpului, trecând de la statutul de

„b`trânel” al sfâr[itului de secolXX, la cel de „t#n`r” ancorat \n

realit`]ile secolului XXI.Convin[i c` mentalitatea de

profesioni[ti [i o tehnic` modern`vor men]ine Regimentul

11 Rachete Sol-Aer “Horea” dreptunitate de elit` a For]elor AerieneRomâne, nu ne r`mâne decât s`-i

ur`m „tân`rului” de 65 de ani, unsincer „LA MUL}I ANI!”

Un alt aspect pe care a[dori s`-l men]ionez se refer` lafaptul c` au fost f`cutedemersurile necesare privindvalorificarea tehnicii exce-dentare preluate în urmadesfiin]`rii unor unit`]i similaredin cadrul For]elor Aeriene” –ne-a relatat maiorul P`curaru.

Psihologul unit`]ii, doam-na Liliana Petric, este unom foarte ocupat. Militarii [icadrele Regimentului 11Rachete Sol-Aer nu sunt singuriic`rora trebuie s` le acordeasisten]`. Mai are unit`]i situate

la distan]e considerabile. „Este un du-te-vino continuu.În aceast` diminea]` am fost în divizion s` stau de vorb`cu militarii angaja]i, cu cadrele de acolo. Din fericire, încadrul regimentului nu exist` cazuri de personal cuprobleme psihologice. Dar mai apare cineva care are oproblem` personal`, câ]iva, pu]ini la num`r, caremanifest` o oarecare neîncredere în for]ele proprii. Nueste nimic grav, sunt lucruri fire[ti, care ]in mai mult detemperamentul fiec`ruia [i se manifest` cu prec`derela cei tineri. Este bine s` stai de vorb` cu ei, s` te simtàproape. Multora le e jen` la început, dar cu timpul prindîncredere [i apoi m` caut` ei pe mine. Eu îi consiliezpe cei care au nevoie [i îmi cer ajutorul, dar [i pe ceicare ob]in rezultate mai pu]in satisf`c`toare la testelepe care le aplic conform metodologiei Statului MajorGeneral. Dar, repet, nu exist` probleme majore, moraluloamenilor este foarte bun” – ne asigur` doamnapsiholog Petric.

Locotenen]ii Vali Predic`, MariusMuscalu [i Cristian Rù au urmat, în 2004, uncurs de tineri ofi]eri de stat major (Junior Staff OfficersCourse), cu durata de trei luni, în Slovacia. Cursul,organizat de c`tre Marea Britanie [i Olanda, a avutdrept scop familiarizarea ofi]erilor cu procedurile de statmajor NATO prin însu[irea modului de lucru încomandamentele de nivel brigad`. Scopul acestorcursuri îl reprezint` recrutarea de ofi]eri tineri pentrulucrul în comandamentele NATO întrunite (joint). “Acestcurs mi-a deschis o nou` perspectiv` în ceea ceprive[te cariera militar`, dar a fost [i o lec]ie de via]`mai mult decât util`, deoarece mi s-a oferit oportunitateaunui dialog colegial cu ofi]eri din armate care suntmembre de mult timp în NATO. S-a realizat un schimbcultural, am înv`]at multe lucruri noi” – ne m`rturise[telocotenentul Predic`. Cu to]ii consider` c` schimbareamentalit`]ii reprezint` lucrul cel mai important altransform`rii institu]iei militare. “Aceasta se va ob]ineatunci când fiecare dintre noi î[i va în]elege

Complexul de rachete sol-aer S-75 Dvina a intrat \ndotarea unit`]ii \n anul 1963

Colonelul Corneliu Lala,cel mai longeviv comandant alunit`]ii (1985-2002)

Sta]ia de radiodirijare acomplexului de rachete sol-aer S-75 M3 Volhov

Trei dintre ofi]erii unit`]iiau absolvit cursul NATO(Junior Staff Officers Course)

responsabilit`]ile postului pe care este încadrat, caprincipal obiectiv al activit`]ii sale, iar, ca rezultat almuncii, va primi drepturile cuvenite. Iar cuvintele cheiepentru ob]inerea succesului în transformarea mentalit`]iisunt: performan]`, competen]`, responsabilitate,ini]iativ`, motivare [i lucru în echip`’’, este de p`rerelocotenentul Muscalu.

În prezent, c`pitanul inginer Tiberiu Pallse afl` la un curs de specializare pe probleme delogistic` în Statele Unite, iar locotenentulConstantin B`lan urmeaz` s` plece la un curs derela]ii publice, tot în Statele Unite.

Vor urma, cu siguran]`, [i al]ii, dovad` c` înFor]ele Aeriene Române componenta uman` areprioritate. Ceea ce înseamn` c` procesul derestructurare nu se realizeaz` haotic, dup` ureche,ci conform unei strategii bine puse la punct. M`surileîntreprinse pân` în prezent, ca [i cele în curs derealizare, reprezint` concretizarea unei reformemenite s` modernizeze acest gen de arm` înperspectiva mileniului III, din toate punctele de vedere:misiuni, structuri organizatorice, înzestrare, posibilit`]ide lupt`, conducere etc.

Aspect practic din cadrul preg`tirii pentru lupt`:\nc`rcarea rachetei sol-aer pe rampa de lansare

22 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

|i \nt#lnim adesea pedrumurile publice, contro-l#nd autovehiculele armatei,ori \nso]ind coloane oficiale.I-am v`zut \n preajma dem-nitarilor militari strìni sau aloca]iilor temporare ale aces-tora, asigur#ndu-le securi-tatea. Sunt primii care ne dau“bun` diminea]a” c#nd mer-gem la serviciu. {i \nc` n-amspus prea multe despre po-li]i[tii no[tri militari. Bìe]iunul [i unul, dintr-o bucat`,cum se zice. Oameni cu legile[i regulamentele \n s#nge.Dar [i cu calit`]i deosebite. Pecare \[i \ntemeiaz` veghea lorcontinu` la securitatea obiec-tivelor \ncredin]ate, respec-tarea strict` a prevederiloractelor ce stau la baza ordinii[i disciplinei militare. Ei suntprimii chema]i de comandan]is` cerceteze evenimenteledin acest domeniu, precum [ial circula]iei rutiere, [i s` pro-pun` solu]ii pentru rezolvareacazurilor. Sunt e[alonul desiguran]` a activit`]ii de zi cuzi \n categoria noastr` de for]earmate.

Aplica]ii [i exerci]ii multi-na]ionale de amploare; instru-iri comune bilaterale, cu ]`ridin Parteneriatul pentru Pace,cu state membre NATO;

POLI}I{TII MILITPOLI}I{TII MILITPOLI}I{TII MILITPOLI}I{TII MILITPOLI}I{TII MILITARIARIARIARIARIDIN FOR}ELE AERIENE ROMÂNEDIN FOR}ELE AERIENE ROMÂNEDIN FOR}ELE AERIENE ROMÂNEDIN FOR}ELE AERIENE ROMÂNEDIN FOR}ELE AERIENE ROMÂNE

SANTINELELESIGURAN}EI DEPLINE

SANTINELELESIGURAN}EI DEPLINE

vizite ale unor delega]ii,av#nd \n frunte [efi militari derang \nalt: mini[tri, coman-dan]i ai For]elor Aeriene dindiverse state; conferin]e cuparticipan]i de marc` – toateav#nd ca gazd` [email protected] mult \nainte de \ncepereaunor astfel de activit`]i,poli]i[tii militari din categorianoastr` de for]e, al`turi demilitari din alte structurispecializate, intr` \n stare depreg`tire activ`. Se fac planuripeste planuri, scenarii, seemit zeci [i zeci de ipoteze. Seiau m`suri preliminare. Suntaten]iona]i cei din teritoriu:

poli]i[ti militari din structur`sau militari cu care se co-opereaz`. Sunt apela]i cama-razii de la Ministerul Adminis-tra]iei [i Internelor, cu careexist` un Protocol de colabo-rare, colegii din Poli]ia Mili-tar` a Statului Major General,din cel al For]elor Terestre.

O bun` parte din activit`]ise desf`[oar` pe drumurina]ionale, pe [osele jude]ene,chiar [i pe drumuri mai pu]inumblate. |n orice clip` poateap`rea neprev`zutul, iarconduita multora de la volanlas` de dorit. Se “lucreaz`” cuoameni care nu-i ascult` nicipe agen]ii de la Poli]ia Rutier`,darmite pe ei, de la armat`.Care n-au voie s` ridice per-mise de conducere sau certifi-cate de \nmatriculare, n-auvoie s` dea amenzi sau s` iacine [tie ce m`suri drastice.

Consf`tuirea din decem-brie 2004 a [efilor de statemajore ale For]elor Aerienedintr-un important num`r destate a fost unul din exa-menele cele mai grele pentrupoli]i[tii no[tri militari. Pe ovreme nu tocmai prielnic`, \ncolaborare cu agen]ii Poli]ieiRutiere, au reu[it s` asiguredeplas`rile “pe ro]i” cu o \n-cadrare perfect` \n program,astfel \nc#t totul s-a desf`[urata[a cum a fost planificat. De[iau fost zile care au debutat cuo cea]` dens`, mai tot timpula plouat, iar deplasarea cuma[inile prin Bucure[ti a fostde-a dreptul infernal`. Aufor]at \ns` ambuteiaje, [i-aureglat de o asemenea manier`\ncadrarea \n fluxul rutier,

\nc#t, la ora [i minutul fixate,fiecare participant a fostprezent la activitate. La efortulcelor de la circula]ie se ada-ug` veghea colegilor din tu-rele de noapte ce au asiguratpaza la Hotelul Hilton.

|n urma acestor eforturisus]inute, mul]umirile au fostpe m`sur`. Ca \n mai toatesitua]iile. {eful Biroului Poli-]ie Militar` din Statul Majoral For]elor Aeriene, locote-nent-colonelul Ion Gurgu,care ne-a relatat despreac]iunile structurii pe care oconduce, are \nc` proasp`tàprecierea [efului For]elorAeriene Suedeze la adresaechipajului care l-a \nso]it petimpul c#t s-a aflat \n Rom#nia.|nainte de a pleca din ]ar`,demnitarul suedez a ]inut s`le mul]umeasc` personallocotenent-comandoruluiMarius Neagu, care i-a asigu-rat protec]ia, [i plutonieruluiFlorin Giurgiu, [oferulautomobilului, repet#nd dec#teva ori: “Un asemeneaechipaj n-am v`zut \n toat`lumea prin care am umblat”.Aceast` apreciere a valoratmai mult dec#t orice recom-pens`!

O scrisoare de apreciereeste semnat` de comandantulFor]elor Navale ale S.U.A. dinEuropa. Alta de directorulexerci]iului CORNERSTONE2003. {i un general turc a]inut s`-[i arate recuno[tin]afa]` de modul \n care a fost “a-sistat” pe timpul misiunii sale\n Rom#nia.

For]ele Aeriene ale S.U.A.au transmis o Diplom` pentrupresta]ia poli]i[tilor dinFor]ele Aeriene Rom#ne la oac]iune ce a avut loc la Bazaaerian` Mihail Kog`lniceanu.Eforturile depuse atunci [icontribu]ia lor la atingereascopurilor misiunii au fostnotabile. Zile [i nop]i la r#ndau asigurat, \n condi]ii demaxim` securitate [i confi-den]ialitate, transportul ma-terialelor de pe nave la de-pozit, unde era preg`tit` mu-ni]ia, [i, apoi, la avioanele ceurmau s` decoleze.

Uneori, poli]i[tii no[tri aufost nevoi]i s` execute curse

Diploma acordat` pentru implicarea \n reu[itaopera]iunii “IRAQI FREEDOM”

MISIUNE DE ONOARE

23CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

contracronometru pentru a fila timp \n dispozitiv. De pild`,la exerci]iul rom#no-britaniccu numele de cod “LoneCheetah – 2004”, o [coal` acooper`rii, a spiritului de e-chip` cu toate sectoarele depoli]ie militar` din armat` [idin Ministerul Administra]iei[i Internelor, o mare parte alogisticii oaspe]ilor a fost pre-luat` de la vama N`dlac. Deacolo, p#n` la Bucure[ti, a fost

Diploma pentru “servicii irepro[abile”, acordat` \ncadrul exerci]iului “CORNERSTONE 2003”

adus` pe ro]i sub suprave-gherea camarazilor din cele-lalte structuri. Din Capital`p#n` la baza aerian` undeaveau s` se execute zborurilecomune, transportul a fost\nso]it de poli]i[tii din StatulMajor al For]elor Aeriene. {i,din nou, a urmat o scrisoarede mul]umire [i \nm#narea deplachete simbolice pentru“servicii irepro[abile”.

Pe timpul celor peste 40de misiuni de \nso]ire auexistat, desigur, [i momentecritice. Bunòar`, [oferulimprudent al unui autocarera gata s` intre \ntr-ocoloan` de [apte ma[ini.Numai \ndem#narea [iprezen]a de spirit ale ante-merg`torului au f`cut s` nuse produc` un grav accidentce ar fi compromis misiunea.Este vorba de echipajulformat din maiorul LiviusJipa [i plutonierul-adjutantMarin Varz`, care s-audovedit aten]i, concentra]i lamisiune [i eficien]i.

De altfel, maiorul LiviusJipa, care a sosit \n structur`de cur#nd, [i-a \nsu[it rapidatribu]iile de serviciu, reu[inds` coordoneze cu succesactivitatea de paz` a obiec-tivelor militare din For]eleAeriene, dar [i s` execute lafel de bine activit`]ile de\nso]ire, control circula]ie sauprotec]ie.

Ar fi nedrept s` vorbimdoar de poli]i[tii militari din

Statul Major al For]elorAeriene, f`r` a aminti contri-bu]ia deosebit` a celor dinstructurile subordonate, f`r`de care ac]iunile concrete \nteren nu ar fi posibile.

{i men]ion`m doar pec#]iva. Maiorul DumitruMarcu [i locotenentul EugenPopescu, de la Baza 90 Trans-port Aerian, se remarc` prinmodul \n care [tiu s` orga-nizeze asigurarea circula]iei\n zone expuse accidentelor,ca [i \n paza obiectivelor,foarte importante, care suntdispuse \n acest loc. De ase-menea, locotenentul CezarR`dan, comandant de pluton,r`spunde cu promptitudine [iprofesionalism sarcinilor ce ise \ncredin]eaz` \n paza unorobiective. Iar plutonierulMarin Varz`, din Statul Majoral For]elor Aeriene, este unexemplu \n executarea, \ntimp optim [i \n maresiguran]`, a misiunilor de\nso]ire.

Ei [i ceilal]i poli]i[ti mi-

De veghe, pe un aerodrom militar

litari din For]eleAeriene contribuie \nmod decisiv la \nche-garea unor structuride poli]ie militar`moderne, capabiles` fac` fa]` amenin-]`rilor tot mai di-verse la adresa orga-nismului militar.

Activit`]ile pedrumurile publiceale poli]i[tilor militariau vizat [i trans-portul tehnicii delupt` din unit`]iledesfiin]ate spre de-pozitele For]elorAeriene sau spre ba-zele de repara]ii.Avioane, elicoptere,rachete, tunuri, sta]iide radioloca]ie \n-c`rcate pe c#te 10–15autovehicule mari au fosttransportate \n deplin`siguran]` pe distan]e de sutede kilometri.

Plutonierul Florin Giur-giu ne relateaz` despreasemenea coloane: c#nd s-amutat {coala de Aplica]iepentru Artilerie de la Cernicala Boboc, sau {coala Militar`de Mai[tri [i Subofi]eri – dela Media[ la Boboc, c#nd aufost deplasate, pe ro]i,aeronave de la baze des-fiin]ate la depozite. C#teprobleme nu au impus astfelde transporturi!

O bun` experien]` auc`p`tat \n asemenea ac]iuni[i datorit` misiunilor de pazèfectuate la aeroporturileinterna]ionale Otopeni,Timi[oara [i Mihail Kog`lni-ceanu. La ultimul men]ionat,dispozitivul s-a format lamiezul nop]ii. Un ordin scurt[i poli]i[tii din For]ele Aerie-ne s-au instalat pe pozi]iilede lupt`. Cu for]e din zon`,dar [i cu oameni care auplecat val-v#rtej din Bucu-re[ti.

Acum, c#nd procesul de\nlocuire a pazei clasice estepreluat de sistemul integratde securitate al obiectivelormilitare (SISOM), instruc]ia[i profesionalizarea sunt ele-mente la zi ale structurilorde poli]ie militar` ale For-

]elor Aeriene. Poli]i[tii no[-trii sunt angaja]i \n cursuride perfec]ionare a lupteicorp la corp, \n procesul deidentificare a posibililorrùf`c`tori prin procedeepsihologice moderne. |nva]`de la cei cu mai mult` expe-rien]` din armata na]ional`[i din alte armate, particip`la \nt#lniri de profil cu ex-per]i strìni, \[i \mbog`]esccuno[tin]ele de legisla]ieinterna]ional`, de justi]ie.

Activitatea lor, \n bun`m`sur` desf`[urat` \n zonemai pu]in vizibile, cuprinde [icontrolul circula]iei rutiere cuautovehicule apar]in#nd uni-t`]ilor [i institu]iilor For]elorAeriene. Nu o dat`, ei au opritdin circula]ie autobuze ce ur-mau s` transporte personal(la Capu Midia, de pild`), de[iaveau grave defec]iuni, pre-cum [i alte autovehicule ce nuse \ncadrau \n cerin]eletraficului.

Ei, poli]i[tii militari dinFor]ele Aeriene Rom#ne,sunt veghea noastr` perma-nent` la ordine [i disciplin`,la siguran]a vie]ii. Santineledevotate ce merit` un caldsalut, fie [i prin intermediulacestor r#nduri.


MISIUNE DE ONOARE

24 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

PE MERIDIANELE OMENIEI

LAKATUNAYACHE,|N SRI LANKA

|n ultimele zile ale anului2004, un avion C-130 Hercules,apar]in#nd Bazei 90 TransportAerian, decola spre Sri Lanka.Sub “bagheta” comandoruluiIonel Cioac`, din Statul Majoral For]elor Aeriene, cele dou`echipaje, ce aveau s` se schim-be pe \ndelungatul traiect dezbor, duceau \n \ndep`rtata]ar`, ad#nc lovit` de urm`rileputernicului seism, ajutoareleoferite de poporul rom#n: opttone de materiale const#nd, \nspecial, din corturi, p`turi,medicamente, echipamentparamedical.

Dup` un zbor de peste 15

ore, cu mai multe escale, nuf`r` peripe]ii, aeronava mili-tar` rom#neasc` ateriza peaeroportul de l#ng` Colombo,Katunayache. |n scurt` vreme,ambasadorul ]`rii noastre \nIndia [i consulul acreditat \nSri Lanka \nm#nau, \n numeleGuvernului Rom#niei, repre-zentan]ilor autorit`]ilor dinfostul Ceylon, dovezi ale

Pilo]ii militari rom#ni de la C-130 Hercules – \n Asia

PURT~TORI AI UNUI NOBIL MESAJDE SOLIDARITATE UMAN~

solidarit`]ii poporului rom#nfa]` de greu \ncercata popu-la]ie din Sri Lanka.

Oameni v`dit afecta]i depierderile suferite de compa-trio]ii lor, poate chiar depropriile familii, dup` ce le-auasigurat aviatorilor militarirom#ni serviciile aeroportuarecu un mare profesionalism, auvenit, cu lacrimi \n ochi, s`-i

salute, s`-[i exprimerecuno[tin]a pentrugestul lor superb.

Puternic marca]ide drama prin care\nc` treceau aceioameni, dar cu satis-fac]ia c` [i-au adus [iei o contribu]ie lagestul umanitar alcet`]enilor rom#ni,aviatorii s-au \ndreptatspre cas`. Era ultimazi a anului. Toat`lumea era \n s`rb`tori,familiile \i a[teptau s`intre \mpreun`,s`n`to[i, \n noul an.Dup` decolarea de peaeroportul din Tehe-ran, echipajul coman-dat de c`pitan-coman-dorul Viorel T`nase a

constatat defectarea siste-mului de busole. Norocul lora fost cu noile sisteme GPSmontate la bordul avionului.Dar acesta nu a fost singurulmoment de rezolvat \ndecursul misiunii. O bun`parte din traseul str`b`tut aufost nevoi]i s` efectueze zborul“la m#n`”, cum se exprimacomandorul Florin C`lin,

deoarece s-a defectat pilotulautomat. A fost nevoie deeforturi suplimentare, de osupraveghere permanent` aaparatelor, cu o concentraremaxim` ore [i ore \n [ir, astfelc` personalul de la bord, \nmare parte ziari[ti, nici nu asesizat faptul c` se \nt#mpl`ceva anormal. Experien]a,profesionalismul \n tehnicapilotajului au fost dovedite dinnou cu prisosin]`.

Venirea la aterizare peaeroportul Otopeni, dup` cumne-a relatat C`lin, s-a f`cut laindica]iile pertinente alenavigatorului de bord, care[tia drumul pe dinafar`,specialistul versat, ascuns subo musta]` impresionant`,locotenent-comandorul VasileComan, pe care , nu f`r` temei,colegii \l apeleaz` adesea“Conan”, de la vestitul scriitorDoyle, creatorul nemuri-torului detectiv SherlockHolmes.

Din momentul puneriiro]ilor pe pist`, p#n` c#ndgongul avea s` bat` intrarea \n2005, mai erau patru ceasuri.

LA MEDAN,|N INDONEZIA

{i, la scurt` vreme, a urmatun nou transport umanitar.Care a cuprins ajutoare pentruIndonezia [i, din nou, SriLanka.

Cu dou` echipaje la bord,aeronava C-130 Hercules cunum`rul 5927 a decolat, lu#ndcap compas Teheranul, unde s-a f`cut prima escal`. C`pitan-comandorul Iulian Iancu,comandant, locotenent-coman-dorul Mihai Ro[ca, pilotsecund, locotenent-coman-dorul Vasilic` Apostol, navi-gator, mai[trii militari D`nu]Filip [i Emil Ceap`, tehnic debord, [i, respectiv, specialist cucentrajul, au \nceput acestimpresionant raid al bine-facerii. Aveau \n suflet, \nc` dec#nd au fost anun]a]i c` vor luaparte la misiune, bucuria c`,prin contribu]ia lor, oameniiat#t de nec`ji]i din ]`rileafectate de catastrofalul cutre-mur primeau \nc` o raz` dem#ng#iere.

La Teheran, le-a luat locul

Prin aterizarea la Medan, \n Sumatra (Indonezia), dup`parcurgerea a peste 11.000 km., avionul C-130 Herculesa realizat cea mai lung` curs`, stabilind, \n acela[i timp, [iun alt record: atingerea celui mai estic punct de pe globde c#nd este \n \nzestrarea For]elor Aeriene Rom#ne

Medan (Sumatra – Indonezia)Aterizare la 14.01.2005

PURT~TORI AI UNUI NOBIL MESAJDE SOLIDARITATE UMAN~

Sri Lanka. Pe aeroportul Katunayache \ncep opera]iunilede desc`rcare

Katunayache (Sri Lanka)Ateriz`ri la 30.12.2004 13.01.2005

25CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

PE MERIDIANELE OMENIEI

echipajul comandat de vete-ranul misiunilor cu Hercules,comandorul Florin C`lin,av#ndu-i, ca secund, pe loco-tenent-comandorul AdrianTakacs, ca navigator, pe loco-tenent-comandorul CristianCionca, mai[trii militariCristian Ganea [i ValentinIonic` fiind, primul tehnic debord, iar cel de al doilea,specialist cu centrajul.

Au ajuns noaptea laKarachi, unde Florin C`lin sepoate spune c` este la el acas`.Luni de zile a lucrat aici \ncadrul misiunii ISAF, de undea efectuat numeroase zborurispre Kabul sau Kandahar, \nAfganistan.

La urm`toarea escal`, dinSri Lanka, pe aeroportulKatunayache, au avut ocazia s`cunoasc` elevi ai unei {colimilitare de mai[tri de avia]ie,

care le-au fost pre-zenta]i de un \naltfunc]ionar al ambasa-dei noastre \n aceast`]ar`. Veniser` s`descarce ajutoareledestinate, de dataaceasta, copiilor de laun orfelinat.

{i din nou schim-bare de echipaj. Lacap`tul traiectului dezbor, \n Indonezia, laMedan, i-au a[teptatambasadorul S`vuic`[i guvernatorul insu-lei Sumatra, ]inut \ncare au pierit peste160.000 de oameni.Erau la trei gradedeasupra Ecuatorului.Pe un aeroport cu osingur` pist`, foarte aglomeratdatorit` aeronavelor care nuconteneau s` aduc` ajutoare.

Din Fran]a, Australia,America, Japonia. Tot C-130Hercules. La un moment daterau patru avioane \n proce-dur` de aterizare. O dat` cupunerea ro]ilor pe aerodrom,aeronava Bazei 90 TransportAerian stabilea un record. Seafla \n cel mai estic punct depe glob atins de c#nd este \n\nzestrarea For]elor AerieneRom#ne.

Str`b`tuser` peste 11.000de kilometri. Cel mai lungtraseu, care i-a pus la grele\ncerc`ri. Inclusiv pe cei patruspeciali[ti din echipa tehnic`,un inginer [i trei mai[trimilitari care, \n timpul scurt alescalelor, \i redau, dup`

eforturi extraordinare, b`-tr#nului C-130 Hercules,“prietenul nostru cel scump [idevotat” – cum \l alint` C`lin –capabilitatea de a str`pungev`zduhul, rezolv#nd multipleleprobleme generate de efectelepe care le au asupra aerona-velor din genera]ia “’60”varia]iile de temperatur` dintimpul traiectului: de la –20, –30 de grade \n zbor, la plus 35\n momentul ateriz`rilor \nAsia. Por]iunea mai grea a fost\ntre Sri Lanka [i Medan, latraversarea Oceanului Indian,unde au \nt#lnit un front denori foarte dezvoltat, de la1.000 p#n` la peste 10.000 demetri. Ambele echipaje s-auconfruntat cu el. Unul la dus,cel`lalt la \napoiere. Unde s-aputut, l-au ocolit, unde nu, l-austr`puns, la 8.000 metri altitu-

dine. Au zburat, aproape o or`[i jum`tate, \n condi]ii degivraj. Dar nici un efort nu afost prea mare c#nd au v`zutfe]ele inundate, fie [i pentru oclip`, de lumin` ale aceloroameni lovi]i cumplit desoart`. Le jucau ochii a bucuriev`z#nd c` aproape nu se maitermin` produsele desc`rcatedin uria[a aeronav`: peste 500de kg de zah`r, 500 kg laptepraf, 3.000 de sticle de ap`mineral`, 10 corturi, 6.000 pa-chete comprese tifon, aproape90.000 de seringi de unic`folosin]`, 2.000 de perechi dem`nu[i chirurgicale, medica-mente (ampicilin`, penicilin`,algocalmin, scobutil etc.) –

produse \n valoare de 1,5 mili-arde lei.

Impresionat, guvernatorulabia \[i st`p#nea emo]ia.Aproape c` nu-i venea s`cread` c` o ]ar` aflat` la a[amare dep`rtare, la peste 20 deore de zbor, a f`cut at#teaeforturi pentru a le aduceaceste ajutoare. Prin interme-diul unor bravi aviatori militari,c`rora le-a mul]umit din inim`.

Dincolo de toate acestea,de experien]a unic`, pe careaviatorii o c`p`taser`, celedou` echipaje aduseser`, \nfapt, [i un mesaj. De iubire alunui popor care, la r#ndu-i, [iel a cunoscut, de-a lungul anilor[i secolelor, ce \nseamn` sufe-rin]a.


|nainte de decolare \n cea de a doua curs` cuajutoare pentru Sri Lanka [i Indonezia

Un schimb util de informa]ii cu oficialit`]ile ]`rii gazd`

B`tr#nul C-130 Hercules \n procedurile de preg`tirepentru \ntoarcerea \n ]ar`

26 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

ALBUM “CER SENIN”

E F

- 2

0 0

0

E u

r o

f i

g h

t e

r

E F

- 2

0 0

0

E u

r o

f i

g h

t e

r

27CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

ALBUM “CER SENIN”

Avi

onul

mul

tirol

EF–

2000

Eur

ofig

hter

EF–

2000

Eur

ofig

hter

EF–

2000

Eur

ofig

hter

EF–

2000

Eur

ofig

hter

EF–

2000

Eur

ofig

hter

prov

ine

dint

r-un

pro

iect

mul

tina]

iona

lde

mar

at \n

anu

l 198

3 pr

in e

labo

rare

a de

c`tre

Mar

ea B

ritan

ie,

Fran

]a,

Ger

man

ia,

Italia

[i

Span

ia a

spe

cific

a]iil

or t

ehni

ce p

entru

avi

onul

de

lupt

` eu

rope

an a

l ani

lor 1

990.

|n a

nul 1

985,

Fra

n]a

renu

n]`

la a

cest

pro

iect

\n

favo

area

dez

volt`

riipr

opriu

lui a

vion

de

lupt

`, R

afal

le.

Par

ticip

area

Roy

al A

ir Fo

rce

la d

ezvo

ltare

apr

oiec

tulu

i a

impu

s ca

cer

in]e

ope

rare

a de

pe

aero

drom

uri

sum

ar

amen

ajat

e,

prec

um

[ica

paci

tate

a ap

arat

ului

de

a ef

ectu

a m

isiu

ni d

e at

acla

sol

. Cel

e 62

0 de

avi

oane

, pro

duse

de

BAE

Syst

ems

(Mar

ea B

ritan

ie),

EAD

S M

ilita

ry A

ircra

ft (G

erm

ania

),Al

enia

Aer

onau

tica

(Ital

ia) [

i EAD

S C

ASA

(Spa

nia)

,ur

mau

a fi

ach

izi]i

onat

e as

tfel:

♦M

area

Brit

anie

– 2

32♦

Ger

man

ia –

180

♦Ita

lia –

121

♦Sp

ania

– 8

7.C

oman

da in

i]ial

` a

cons

tat

\n 1

48 d

e ap

arat

e:44

pen

tru G

erm

ania

, 29

pent

ru It

alia

, 20

pent

ru S

pani

a[i

55

pent

ru M

area

Brit

anie

[i a

u in

trat

\n d

otar

eaFo

r]elo

r Aer

iene

din

cel

e pa

tru ]`

ri \n

per

ioad

a au

gust

2003

– fe

brua

rie 2

004.

Gre

cia

s-a

ar`t

at in

tere

sat`

de a

chiz

i]ion

area

a 6

0 de

apa

rate

p#n

` la

sf#

r[itu

lan

ului

200

5. |

n au

gust

200

3, A

ustri

a a

sem

nat

unco

ntra

ct p

entru

18

apar

ate,

ce

urm

eaz`

a f

i liv

rate

\nce

p#nd

din

anu

l 200

7. |n

iuni

e 20

04, d

ou`

EF–2

000

apar

]in#n

d R

oyal

Air

Forc

e au

zbu

rat

\n S

inga

pore

pent

ru a

fi te

stat

e de

For

]ele

Aer

iene

din

ace

ast`

]ar`

.Av

ionu

l est

e co

nstru

it \n

con

figur

a]ia

“can

ard”

din

fibre

de

carb

on c

ompo

zit,

alum

iniu

, tita

n [i

ple

xigl

as.

Sist

emul

de

cont

rol a

l avi

onul

ui e

ste

unul

de

tipVT

AS (V

oice

Thr

ottle

and

Stic

k Sy

stem

) car

e, fa

]` d

e“c

lasi

cul”

HO

TAS

(H

ands

on

Thro

ttle

and

Stic

k),

perm

ite

sele

ctar

ea

prin

co

man

d`

voca

l`

am

odal

it`]il

or d

e lu

cru

ale

sist

emel

or. C

asca

dez

volta

t`de

B

AE

S

yste

ms

– H

MS

(H

elm

et

Mou

nted

Sym

bolo

gy)

– [i

HU

D (

Hea

d U

p D

ispl

ay)

perm

itpi

lotu

lui

s` a

ib`

\n p

erm

anen

]` i

nfor

ma]

ii de

spre

para

met

rii d

e zb

or [

i sta

rea

apar

atur

ii de

pe a

eron

av`.

Est

e im

plem

enta

t [i

un

sist

em G

PW

S (

Gro

und

Prox

imity

War

ning

Sys

tem

). |n

cab

in`

se m

ai a

fl` tr

eidi

spla

y-ur

i col

or m

ultif

unc]

iona

le, p

e ca

re s

unt a

fi[at

ein

form

a]ii

priv

ind

toat

e in

stal

a]iil

e, s

itua]

ia ta

ctic

` [i

h`r]i

ale

c#m

pulu

i tac

ticP

agin

i rea

lizat

e d

eA

DR

IAN

SU

LT

~N

OIU

Sprij

in a

eria

nSp

rijin

aer

ian

Sprij

in a

eria

nSp

rijin

aer

ian

Sprij

in a

eria

nap

ropi

at:

apro

piat

:ap

ropi

at:

apro

piat

:ap

ropi

at:

– 4

AM

RA

AM

;–

2 A

SR

AA

M;

– 18

rac

hete

ant

i-bl

inda

j “B

rimst

one”

;–

1 re

zerv

or s

upli-

men

tar d

e 1.

000

l.

Sup

rimar

ea a

p`r`

riiS

uprim

area

ap`

r`rii

Sup

rimar

ea a

p`r`

riiS

uprim

area

ap`

r`rii

Sup

rimar

ea a

p`r`

riian

tiaer

iene

:an

tiaer

iene

:an

tiaer

iene

:an

tiaer

iene

:an

tiaer

iene

:–

4 AM

RAA

M;

– 2

ASR

AAM

;–

6 ra

chet

e an

tirad

arAR

M;

– 1

reze

rvor

supl

imen

-ta

r de

1.00

0 l.

Ata

c m

ariti

m:

Ata

c m

ariti

m:

Ata

c m

ariti

m:

Ata

c m

ariti

m:

Ata

c m

ariti

m:

– 4

AMR

AAM

;–

2 AS

RAA

M;

– 4

rach

ete

anti-

nav`

“Pen

guin

”–

2 re

zerv

oare

sup

li-m

enta

re d

e 1.

500

l;–

1 re

zerv

or su

plim

en-

tar d

e 1.

000

l.

MIS

IUN

I P

RIN

CIP

AL

E

Inte

rdic

]ie

a

eri

an

`

(AI)

c

upo

sib

ilit

atea

de

a pu

rta

o m

are

vari

etat

ed

e ar

mam

ent;

Sp

riji

n a

eria

n a

pro

pia

t (C

AS

) cu

posi

bil

itat

ea d

e a

r`m

#ne

\n c

#mpu

l tac

tic

peri

oad

e lu

ng

i de

tim

p. M

ijloa

cele

teh

nic

ed

e la

bo

rd p

ot

asig

ura

co

op

erar

ea c

ufo

r]el

e te

rest

re [

i id

enti

fica

rea

cu p

reci

zie

a ]i

nte

lor;

Su

pri

mar

ea a

p`r

`rii

an

tiae

rien

e(S

EA

D);

Ata

c m

arit

im (

MA

) cu

pos

ibil

itat

ead

e a

oper

a in

div

idu

al s

au c

a pa

rte

a fo

r]ei

ofe

nsi

ve d

ato

rit`

rad

aru

lui

ded

icat

[i

am

un

i]ie

i sp

ecif

ice.

Inte

rdic

]ie a

eria

n` :

Inte

rdic

]ie a

eria

n` :

Inte

rdic

]ie a

eria

n` :

Inte

rdic

]ie a

eria

n` :

Inte

rdic

]ie a

eria

n` :

–––– – 4

AMRA

AM;

– 2

ASRA

AM;

– 2

rach

ete

antir

adar

;– 2

rach

ete d

e cro

azier

`“S

torm

Sha

dow”

;–

2 r

ezer

voar

e su

pli-

men

tare

de

1.50

0 l;

– 1

reze

rvor

supl

imen

tar d

e 1.

000

l.

VVVV V AR

IAN

TE D

E |N

ARM

ARE

ARIA

NTE

DE

|NAR

MAR

EAR

IAN

TE D

E |N

ARM

ARE

ARIA

NTE

DE

|NAR

MAR

EAR

IAN

TE D

E |N

ARM

ARE

Al`t

uri d

e tu

nul d

e bo

rd M

ause

r BK

de c

alib

ru 2

7 m

m, s

e fo

lose

sc \n

mod

frec

vent

rach

etel

e ae

r-ae

r AI

M-1

20 A

MR

AAM

[i A

IM-1

32 A

SRAA

M.

Se p

ot a

cro[

a, d

e as

emen

ea,

rach

ete

AIM

-9M

Side

win

der s

au b

ombe

de

500

kg.

Avio

nul d

ispu

ne d

e 13

pilo

ni d

e ac

ro[a

re a

arm

amen

tulu

i: c#

te 4

pe

fieca

re p

lan

[i 5

pe

fuze

laj.

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I T

EH

NIC

O-T

AC

TIC

E

AAAA A nve

rgur

anv

ergu

ranv

ergu

ranv

ergu

ranv

ergu

ra:::: : 1

0,95

m;

LLLL L ung

imea

ungi

mea

ungi

mea

ungi

mea

ungi

mea

: 14,

96 m

;|||| | n

`l]im

ean`

l]im

ean`

l]im

ean`

l]im

ean`

l]im

ea:::: : 5

,28

m;

SSSS S upr

afa]

a pl

anur

ilor

upra

fa]a

pla

nuril

orup

rafa

]a p

lanu

rilor

upra

fa]a

pla

nuril

orup

rafa

]a p

lanu

rilor

:::: : 50

m2 ;

SSSS S upr

afa]

a pl

anur

ilor

ante

rioar

eup

rafa

]a p

lanu

rilor

ant

erio

are

upra

fa]a

pla

nuril

or a

nter

ioar

eup

rafa

]a p

lanu

rilor

ant

erio

are

upra

fa]a

pla

nuril

or a

nter

ioar

e :::: : 2

,4 m

2 ;GGGG G

reut

atea

gol

reut

atea

gol

reut

atea

gol

reut

atea

gol

reut

atea

gol

:::: : 9.7

50 k

g;CCCC C

ombu

stib

ilom

bust

ibil

ombu

stib

ilom

bust

ibil

ombu

stib

il ulululul ul in

tern

inte

rn in

tern

inte

rn in

tern

:::: : 4.

000

kg;

GGGG Gre

utat

ea \

nc`r

c`tu

riire

utat

ea \

nc`r

c`tu

riire

utat

ea \

nc`r

c`tu

riire

utat

ea \

nc`r

c`tu

riire

utat

ea \

nc`r

c`tu

rii:::: :

6.50

0 kg

;GGGG G

reut

atea

max

im`

la d

ecol

are

reut

atea

max

im`

la d

ecol

are

reut

atea

max

im`

la d

ecol

are

reut

atea

max

im`

la d

ecol

are

reut

atea

max

im`

la d

ecol

are:

21.

000

kg;

Prop

ulsi

a:Pr

opul

sia:

Prop

ulsi

a:Pr

opul

sia:

Prop

ulsi

a: 2

mot

oare

EJ

200,

fiec

are

cu p

uter

ea d

e 60

kN

(f`r

` po

stco

mbu

stie

)sa

u 90

kN

(cu

post

com

bust

ie);

VVVV V ite

za m

axim

ìte

za m

axim

ìte

za m

axim

ìte

za m

axim

ìte

za m

axim

` :::: : 2

.125

km

/h;

LLLL L im

iteim

iteim

iteim

iteim

itelelelele le

de

supr

asar

cin`

de

supr

asar

cin`

de

supr

asar

cin`

de

supr

asar

cin`

de

supr

asar

cin`

:::: : +9

/–3

G.

28 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Comisia pentru buget a Camerei inferioare din Parlamentul german a aprobata doua tran[` a programului european de avioane de v#n`toare [i bombardamentEurofighter, relateaz` AFP.

Aceast` decizie va permite Germaniei s` achizi]ioneze alte 68 de avioane.Comisia a acceptat [i o cre[tere de 200 de milioane de euro a costurilor

programului, scumpire datorat` unor înt#rzieri înregistrate în procesul deproduc]ie.

Germania a comandat, în total, 180 de avioane, dintre care 44 sunt în cursde construc]ie, în cadrul primei tran[e a programului. Un al treilea contracturmeaz` s` acopere ultima tran[` a programului, îns` Partidul Ecologist, partenerîn coali]ia de guvern`m#nt de la Berlin, insist` asupra reducerii num`rului deaparate inclus în aceast` etap`.

Cele patru ]`ri partenere în program – Germania, Italia, Spania [i MareaBritanie – au comandat, în total, 620 de avioane Eurofighter, produse de unconsor]iu multina]ional. Prima tran[` include 180 de aparate, în valoare de 7miliarde de euro, iar cea de-a doua va fi format` din 236 de aparate.

Japonia [i SUAaccelereaz`dezvoltarea

unui scutantirachet`

Japonia [i SUA au semnat,de cur#nd, un acord ce vizeazàccelerarea dezvolt`rii unuiscut anti-rachet`, care s`protejeze arhipelagul nipon,informeaz` AFP.

Documentul a fost semnatde ministrul japonez alap`r`rii, Yoshinori Ono, [i deambasadorul Statelor Unite înJaponia, Howard Baker.

Semnarea a avut loc la scurttimp dup` decizia istoric` a

Japoniei de a ridica embargoulasupra exportului de arma-ment, care data din 1976.

Conform acestui acord,Japonia [i SUA se angajeaz` s`creeze o comisie bilateral` cares` permit` schimbul de infor-ma]ii [i s` suprime constr#n-gerile birocratice în domeniulcercet`rii militare.

Japonezii [i americanii

lucreaz` împreun` înc` din1999 la dezvoltarea unuisistem de ap`rare antira-chet`, pentru a prevenieventuale atacuri din parteaCoreei de Nord. Phenianul alansat în 1998 prima sarachet` cu raz` lung` deac]iune, care a survolatarhipelagul nipon, st#rnindpanic` la Tokyo.

Elve]ia a decis s` î[i reorganizeze for]elearmate, pentru a reduce cheltuielile în domeniulap`r`rii, în condi]iile unui deficit bugetarimportant, relateaz` AFP.

M`surile de reorganizare prev`d desfiin]areaa 2.500 de posturi p#n` în anul 2010. “Avem prea

multe baze”, a declarat comandantul armateielve]iene, Christophe Keckeis, prezent#nd noulconcept de sta]ionare a armatei.

În ceea ce prive[te for]ele aeriene, armata nuva p`stra dec#t cinci dintre cele nou` bazeexistente în prezent. Trei aerodromuri vor fiînchise, iar un al patrulea, aflat la Bouchs, încentrul ]`rii, va func]iona ca “baz` în a[teptare” aarmatei.

P#n` la sf#r[itul anului 2007, vor fi desfiin]atemai mult de 40 la sut` dintre cele 130 de taberemilitare folosite în prezent, iar jum`tate dintre cele800 de cantonamente comunale vor fi închise.

Proiectul federal a fost transmis, spredezbatere, autorit`]ilor locale, care trebuie s` î[ianun]e punctul de vedere p#n` în data de 4februarie 2005. Întregul plan urmeaz` s` fieaprobat în 2006.

Noul concept va permite realizarea deeconomii anuale de cel pu]in 100 de milioanede franci elve]ieni (66 de milioane de euro) p#n`la sf#r[itul anului 2007 [i de aproximativ 240 demilioane de franci elve]ieni p#n` la sf#r[itulanului 2010.

Elve]ia a anun]atreorganizarea

armatei

Ministerul francez alAp`r`rii a anun]at oficialcomanda a 59 de avioane delupt` Rafale, produse deDassault Aviation, aprobat` înfebruarie 2004 de Delega]iaGeneral` pentru Armament(DGA), relateaz` AFP.

Aceast` comand` estecea mai important` realizat`de statul francez, singurulutilizator al avioanelor Rafale,din momentul lans`riiprogramului, în 1988.

Conform legii privindachizi]iile militare în perioada

2003 - 2008, Fran]a urmeaz`s` primeasc` 294 de avioaneRafale - 234 pentru armat` [i60 pentru for]ele navale.

Rafale este un avion de

lupt` polivalent, care poateefectua, în orice condi]ii,misiuni de interceptare,atac la sol, recunoa[teresau atac nuclear.

Consor]iul format din firma israelian` ElbitSystems [i cea american` Lockheed Martin afost ales pentru a moderniza elicopterele delupt` aflate în dotarea for]elor aeriene bulgare,

Elbit Systems va modernizaElbit Systems va modernizaElbit Systems va modernizaElbit Systems va modernizaElbit Systems va modernizaelicopterele bulgare de luptèlicopterele bulgare de luptèlicopterele bulgare de luptèlicopterele bulgare de luptèlicopterele bulgare de lupt`

a anun]at ministrul bulgar alap`r`rii, Nikolai Svinarov, citat deBTA.

Un acord în acest sensurmeaz` a fi semnat în lunaianuarie.

Executivul de la Sofia adecis, în toamna trecut`, s` aloce150 de milioane de dolari pentrumodernizarea floti lei sale deelicoptere de lupt`. Proiectulprivind parcul de elicoptere alarmatei bulgare prevede repa-rarea [i modernizarea dup`standarde NATO a 36 de aparateMi-24 [i Mi-17, în urm`torii cinciani.

Printre companiile care [i-au manifestatinteresul pentru derularea acestui proiect s-aunum`rat EADS, BAE Systems, Lockheed MartinCorp. [i Elbit Systems.

29CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


Spania va amplasa, în zonaMediteranei, 64 de rachete Patriot,dup` ce guvernul a aprobat achizi-]ionarea acestora din Germania, într-

SPANIA VA CUMP~RA

RACHETE PATRIOT

un contract de aproape 100 demilioane de euro, a anun]at cotidianulspaniol El Mundo, citat de AFP.

Guvernul spaniol a aprobat unacord care autorizeaz` achizi]ionareaunei baterii de rachete Patriot deproduc]ie american`. “Acest lucrur`spunde angajamentului asumat deguvernul spaniol la summitul NATO dela Praga, de a dispune de o capacitatede ac]iune împotriva rachetelorbalistice, acestea devenind una dintreprincipalele [i noile amenin]`ri pentru]ar`“, se arat` într-un comunicatpublicat pe site-ul Internet alexecutivului spaniol.

El Mundo afirm` c` MinisterulAp`r`rii inten]ioneaz` s` instaleze “celpu]in 64 de rachete” în sudul ]`rii, înzona Mediteranei. Rachetele vor ficump`rate din Germania, într-un

contract de 98,2 milioane de euro,reprezent#nd aproximativ jum`tatedin pre]ul de pia]`.

Dispozitivul este format dintr-unradar care poate detecta apropiereaunei rachete la 150 de kilometri deteritoriul spaniol [i din sisteme Patriot(PAC-2), care pot intercepta rachetala 80 de kilometri distan]`, la oaltitudine de peste 20.000 de metri.

Spania va deveni, astfel, cea de-a patra ]ar` a Uniunii Europene caredispune de aceast` tehnologie, dup`Germania, Grecia [i Olanda.

Spania ar fi trebuit s` cumpererachetele în 2004, dar bugetul pentruap`rare nu a inclus sumele necesarepentru aceast` achizi]ie. Guvernul dela Madrid inten]ioneaz` s` e[alonezeplata celor 98,2 milioane de euro peperioada 2005 - 2009.

A rmata chinez` [i-a dezvoltatp r o p r i u l a v i o n d esupraveghere radar [i

testeaz` primele modele, în vedereaunei desf`[ur`ri în zona Str#mtoriiTaiwan, dup` ce Statele Unite au blocatlivrarea de aparate israeliene în China,afirm` exper]i militari,cita]i deWashington Post, în edi]ia elec-tronic`.

Sistemul aerian chinez de aver-tizare [i control folose[te o instala]ie

radar de produc]ie intern`, montat` peavioane de transport Il-76, de produc]ieruseasc`. Anali[tii consider` c` acestaparat AWACS reprezint` un pasimportant în campania declan[at` deBeijing pentru dezvoltarea de echipa-mente.

Tehnicienii chinezi au depuseforturi pentru a ob]ine echipamentede tip AWACS înc` din 2000, c#ndStatele Unite au determinat Israelul s`renun]e la un contract în valoare de 1miliard de dolari, av#nd drept obiectlivrarea c`tre China a patru sistemeradar instalate pe aparate Falcon, carear fi putut fi montate [i pe avioaneIl-76.

Avioanele AWACS ar putea deveniopera]ionale în termen de unu sau doiani în cazul în care primele teste voravea succes. Exper]ii nu [tiu c#teavioane inten]ioneaz` s` produc`regimul de la Beijing, îns` se estimeaz`c` opt aparate pot asigura patrulepermanente în Str#mtoarea Taiwan.

|n cur#nd, unele dintre avioanelemilitare folosite de guvernul ceh nu vormai putea intra în ]`rile UE, deoareceexceptarea de la reglement`rile privindnivelul de zgomot admis va expira în2006, a anun]at Ministerul Ap`r`rii dela Praga, citat de pagina electronic` a agen]iei CTK.

În plus, avioanele nu vor mai îndeplini, în 2008,nici limitele modificate pentru nivelul acceptat alemisiilor.

Toate avioanele de produc]ie sovietic` pot intra înspa]iul aerian al ]`rilor UE datorit` except`rilor de lareguli, singurul aparat guvernamental ceh care respect`criteriile fiind un CL-601 Challenger canadian, cump`ratla începutul anilor ’90.

Totu[i, chiar [i acesta se confrunt` cu probleme.Ministrul ceh de externe, Cyril Svoboda, a trebuit s`-[iam#ne turneul în Orientul Mijlociu [i Sudan, deoarecegeamul frontal al aparatului s-a spart. În cele din urm`,Svoboda a folosit un Tu-154, rechemat din Iordania,unde îl transportase pe [eful Statului Major, PavelStefka.

Armata refuz` s` precizeze vechimea avioanelor,

Problemepentru

avioanelemilitare cehe

dar recunoa[te c` acestea nu respect` nici actualelereglement`ri [i nici pe cele în curs de elaborare.Ministerul Ap`r`rii inten]ioneaz` s` î[i reînnoiasc`treptat flota, îns` pentru acest lucru este necesar` odecizie guvernamental`.

Armata folose[te în prezent dou` avioane ruse[tiTu-154M, dou` aparate de tip Iak-40, un aparatChallenger, un An-26B [i trei elicoptere Mi-8S.

Avioanele de produc]ie sovietic` sunt greoaie, iarconsumul de combustibil este cu o treime mai maredec#t cel al aparatelor moderne. În plus, au o raz` deac]iune scurt` [i trebuie s` fac` opriri dese pe traseelemai lungi.

Aceste aparate sunt folosite at#t pentru transportulliderilor ]`rii, c#t [i pentru transportul de militari sauechipamente pentru misiuni în str`in`tate, misiuniumanitare sau chiar de evacuare a popula]iei.

Pre[edintele rus, VladimirPutin, a aprobat crearea unuiholding specializat pentru pro-duc]ia de elicoptere de tip “Mi” dincare fac parte mai multecompanii, se arat` într-un comu-nicat al Oboronprom, grupul publiccare va coordona activitatea noiistructuri, relateaz` AFP.

Decretu l semnat de

HOLDING PENTRU PRODUC}IADE ELICOPTERE DE TIP “MI”

HOLDING PENTRU PRODUC}IADE ELICOPTERE DE TIP “MI”

China î[i dezvolt`propriul avion pentrusupraveghere radar

Vladimir Putin reprezint` “bazapentru crearea unui holding lanivel mondia l ” , precizeaz`comunicatul.

Holdingul va integra divizii aleuzinei de elicoptere “Mi” de laMoscova, ale uzinei aeronauticeUlan Ude (Siberia), uzinei mecanice“Vperiod” din Moscova, precum [iparticipa]iile statului în uzina de la

Stupino. Din aceast` structur` vaface parte [i o sec]ie a uzinei deelicoptere de la Kazan, pus` ladispozi]ie de RepublicaAutonom` Tatarstan, care vadeveni, în schimb, ac]ionar alOboronprom.

Comunicatul adaug` c` estenegociat` [i intrarea în holding aproduc`torului de elicoptereRosvertol, cu capital privat.

Statul are în vedere cre[-terea particip`rii la fiecare dintreaceste întreprinderi la 51 la sut`.Crearea holdingului se înscrie înm`surile de restructurare aindustriei aeronautice, sus]inutede guvernul rus, [i reprezint` orevenire a statului în industria deap`rare.

IAK-40

30 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


INDIA VA ACHIZI}IONAAVIOANE DE REALIMENTARE |N AER

Rusia [i Uzbekistanul vor livra Indiei[ase avioane de realimentare IL-78MKI,au declarat surse din industria rus` deap`rare, citate de site-ul specializatEpicos. “Cele [ase avioane IL-78MKIpe care le cump`r` India sunt un modelconvertibil al seriei de aparate derealimentare IL-78M Midas, care au fostlivrate for]elor aeriene na]ionale”, auprecizat sursele citate.

Centrul aeronautic Iliu[in a proiectatnoua versiune IL-78M, pun#nd-o ladispozi]ia for]elor aeriene na]ionale.“Propunerea proiectantului este utilizat înproduc]ia de avioane pentru For]eleAeriene Indiene, iar [ase dintre acesteavor fi produse la uzina {kalov, din Ta[kent,

care nu are \n produc]ie alte aparate deacest tip” s-a mai precizat.

Ministerul indian al Ap`r`rii [iuzina din Ta[kent au semnat uncontract de 150 de milioane de dolaripentru cele [ase aparate, iar India aachitat deja un avans de 23 demilioane de dolari.

IL-78M poate transporta între 60[i 65 tone de combustibil pe o distan]`de 1.800 de kilometri de baz` sau 30 -35 de tone de combustibil la o distan]`de 4.000 de kilometri.

Uzina din Ta[kent a realizat p#n`în prezent 45 de avioane IL-78 [i IL-78M, acestea fiind destinate Rusiei [iUcrainei.

Contract de armamentContract de armamentContract de armamentContract de armamentContract de armamentamer i cano -pak i s tanez deamer i cano -pak i s tanez deamer i cano -pak i s tanez deamer i cano -pak i s tanez deamer i cano -pak i s tanez de1,2 miliarde USD1,2 miliarde USD1,2 miliarde USD1,2 miliarde USD1,2 miliarde USD

Statele Unite au propus Pakistanului cel maimare contract de armament din ultimii 14 ani,subliniind faptul c` guvernul de la Islamabad esteunul dintre alia]ii apropia]i ai administra]ieiamericane în r`zboiul antiterorist, informeaz`Financial Times.

Pentagonul a anun]at Congresul desprepachetul de 1,2 miliarde de dolari propusPakistanului, care include opt avioane desupraveghere P3-C Orion, [ase sisteme de tipPhalanx pentru Marina pakistanez` [i mai multde 2.000 de rachete TOW-2A pentru armataterestr`.

Pakistanul a solicitat deja Statelor Uniteavioane de lupt` F-16. Livrarea unei tran[e de 60de aparate de lupt` a fost suspendat` în 1990,

dup` ce Pakistanul a fost acuzat c` produce armenucleare. Un oficial pakistanez a afirmat c` ]ara sa

înc` mai dore[te s` achizi]ioneze avioanele F-16,dar surse diplomatice occidentale au precizat c`“problema F-16 este în mare m`sur` înc`nerezolvat`“.

Pentagonul a refuzat s` precizeze dac`negociaz` cu Pakistanul acest subiect.

Cea mai mare parte a pachetului propusPakistanului este reprezentat` de cele optavioane de supraveghere P3-C Orion, construitede Lockheed Martin, cu un pre] de 970 de milioanede dolari. Agen]ia american` care gestioneaz`v#nz`rile de armament în strìn`tate a precizatc` rachetele TOW-2A [i alte 14 rachete produsede Raytheon vor fi v#ndute la un pre] de 82 demilioane de dolari. În plus, în pachet sunt incluse[i [ase sisteme cu tragere rapid` de tip Phalanx20 mm, pentru for]ele navale, precum [i planuride modernizare pentru alte [ase sisteme detragere, într-un contract separat de 155 demilioane de dolari.

Armata ceh` a preluat prima versiune mobil` a sistemului radar Vera, carepoate urm`ri simultan p#n` la 200 de ]inte, pe o raz` de aproximativ 450 de kilometri,[i poate determina pozi]ia [i altitudinea acestora cu o toleran]` de 50 - 300 de metri,informeaz` pagina electronic` a agen]iei CTK.

Sistemul Vera, produs de compania ceh` ERA Pardubice, nu poate fi detectat,iar versiunea sa mobil` a intrat în dotarea centrului de la Plana.

Jiri Jancik, [eful Statului Major Interarme, a afirmat c` Republica Ceh` de]inesuprema]ia în cadrul NATO în ceea ce prive[te sistemele radar pasive. Jancik aadùgat c` sistemul radar pasiv Vera permite armatei cehe s` localizeze obiecteaflate în spa]iul aerian al ]`rii, chiar dac` acestea nu emit unde electromagnetice, [ipoate detecta [i ]inte care folosesc tehnologie stealth.

Produc`torul coopereaz` cu armata înc` de la înfiin]area firmei, în 1994, iarlivrarea sistemelor Vera S/M, în valoare de circa 150 de milioane de coroane,reprezint` aproximativ 40 la sut` din veniturile anuale ale companiei.

Mai multe ]`ri, printre care se num`r` Statele Unite, China, Malaysia [i Vietnamul,[i-au exprimat interesul fa]` de versiunea militar` a radarului Vera.

RADAR MOBIL PENTRU ARMATA CEH~

For]ele Aeriene Finlandeze sepreg tesc pentru a fi gazda unor ampleaplica]ii multina]ionale, care se vordesf`[ura în prim`vara acestui an,informeaz`Helsingin Sanomat,în edi]ia sa electronic`.

Circa 600 de participan]i din [ase

Aplica]ii aerienemultina]ionale

în Finlanda

]`ri vor fi prezen]i la cele mai ampleexerci]ii militare de acest tip organizatede Finlanda.

La aplica]ii vor participa avioane[i echipaje din for]ele aerienesuedeze, olandeze, americane,franceze [i britanice, iar printreaparatele de zbor care vor veni înFinlanda se num`r` F-15C, Tornado,Hawk, Falcon, Gripen, Mirage,F-16MLU [i F-18 Hornet.

Exerci]iile se vor desf`[ura laAcademia For]elor Aeriene de laKauhava [i la Comandamentul AerianSatakunta, de la Pirkkala, Tampere.

Aplica]iile vor dura dou s`pt m#ni[i vor începe la jum tatea lunii mai 2005.

Statele Unite vor testa, lajum`tatea lunii februarie, oserie de elemente aleviitorului scut antirachet`,dar data oficial` a lans`riisistemului nu a fost înc` stabilit`, a declarat generalul HenryObering, directorul agen]iei care coordoneaz` proiectul,relateaz` AFP.

E[ecul primului test de amploare, \nregistrat în decembrie,a fost provocat de “o eroare minor` a unui programinformatic”, a precizat generalul Obering. “Avem capacit`]i [icontinu`m s` le îmbun`t`]im”, a adùgat el, recunosc#nd c`nu poate anun]a data la care va deveni opera]ional sistemul.

Pre[edintele George W. Bush fixase, ini]ial, data intr`riiîn func]iune a sistemului pentru sf#r[itul anului 2004, dartermenul a fost am#nat dup` e[ecul testului din 15 decembrie.

În 2005 sunt programate cinci teste, dintre care cel pu]indou` vor include [i încerc`ri de interceptare a unor rachete.Testul programat pentru luna aprilie va implica, pentru primadat`, un sistem radar Aegis, îmbarcat la bordul unuidistrug`tor.

Scutul antirachet` include o re]ea de alert` radar, caresemnaleaz` eventualele tiruri de rachete inamice, cuplat` curachete de interceptare preg`tite de lansare, care distrugproiectilele inamice. P#n` în prezent, au fost instalate optrachete de interceptare - [ase în Alaska [i dou` în California.

TTTTTestes tes tes tes tal scutuluial scutuluial scutuluial scutuluial scutuluiant i rachetànt i rachetànt i rachetànt i rachetànt i rachet`

IL-78M

P3-C ORION

F-16 MLU

31CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


V#nz`rile de rachete aer-aer vorgenera venituri de 13,8 miliarde dedolari în urm`torii zece ani, iar p#n`în 2014 vor fi produse mai mult de51.000 de rachete, conform unuistudiu realizat de Forecast Interna-tional, citat de site-ul specializatEpicos.

“Rachetele aer-aer nu au jucatpoate dec#t un rol minor în recentulconflict din Irak, dar r`m#n esen]ialeîn orice efort de r`zboi pentruob]inerea superiorit`]ii aeriene”,afirm` Larry Dickerson, analist laForecast International.

El a apreciat c` principalelecompanii de pe pia]a rachetelor aer-aer vor r`m#ne Raytheon [i MBDA.“V#nz`rile de proiecti le AIM-9XSidewinder [i AIM-120 AMRAAM vorgenera venituri de 3,4 miliarde de

dolari pentru Raytheon. MBDA arputea ob]ine, la r#ndul sù, 2,89miliarde de dolari din acest tip derachete”, a spus Dicker-son. MBDA produce racheteMICA [i ASRAAM, urm#nd s`înceap` în viitor [i livrarea derachete aer-aer de nou`genera]ie Meteor.

Cele dou` companiiasigur` 46 la sut` din v#nz`rile totalede pe pia]a rachetelor aer-aer [i, încazul elimin`rii unora dintre firmelenecompetitive, cota lor de pia]` vaajunge la 64 la sut`.

“Companii cu sediile în China,Japonia, Taiwan [i India v#nd racheteaproape exclusiv propriilor guverne.Au capacitatea de a produce cantit`]imari de rachete, dar c#[tig` foartepu]ine comenzi de export”, a spusDickerson.

El a adùgat c` [i v#nz`rile deavioane de lupt` influen]eaz` sensibilpia]a rachetelor. “Statele Unite vorvinde mult mai multe avioane de lupt`dec#t ]`rile europene”, a apreciatDickerson, adùg#nd c` aceast`situa]ie ofer` SUA un avantaj pe pia]arachetelor aer-aer.

Ministerul lituanian al Ap`r`rii a anun]at c`, încep#nd culuna ianuarie 2005, ap`rarea spa]iului aerian al celor trei statebaltice va fi asigurat` de avioane militare norvegiene, informeaz`pagina electronic` a agen]iei Interfax.

Cele patru aparate F-16norvegiene, destinate exe-cut`rii acestei misiuni pedurata a trei luni, vor f iamplasate la Baza Aerian`Zokniai, din apropiere delocalitatea Siauliai.

Pilo]i i norvegieni vorîncepe patrularea în spa]iul aerian al Lituaniei, Letoniei [iEstoniei, în timp ce avioanele militare britanice Tornado F3,care au asigurat aceast` misiune încep#nd din octombrie 2004,vor reveni în Marea Britanie.

La Baza Aerian` Zokniai vor sosi [i peste 50 de speciali[tipentru asigurarea între]inerii avioanelor.

Avia]ia norvegian`va asigura

securitatea spa]iuluiaerian baltic

Primul avion de lupt` Gripencare va fi livrat Ungariei se afl` \n cursde finalizare la uzinele Saab, de laLinkoping, la sf#r[itul lunii ianuarie2005 urm#nd s` ias` din hangar înprezen]a ministrului ungar al ap`r`rii,a anun]at Magyar Hirlap.

Urm`toarele patru aparate seafl` înc` în curs de asamblare – aprecizat sursa citat`.

Conform unui contract semnatîn decembrie 2001, For]ele AerieneUngare vor primi 14 aparate delupt` modernizate Gr ipen,corespunz`toare standardelorNATO. Ungaria va prelua în leasingcele 14 avioane, pe termen de zeceani, la un cost total de 230 demiliarde de forin]i (927 milioane deeuro), urm#nd s` le achizi]ionezeapoi la va loarea rez idual`.Produc`torul anglo-suedez GripenInternational [i-a asumat obliga]iide tip offset, angaj#ndu-se s` facàchizi]ii [i investi]ii pe pia]a ungar`la n ive lu l de 110 la sut` d in

valoarea contractului de leasing.Avioanele vor f i l ivrate cu

însemne suedeze [i vor fi testate înspa]iul aerian suedez, de c`tre pilo]isuedezi, a declarat generalul-locotenent Nandor Hollosi, consilieral ministrului ap`r`rii de la Buda-pesta.

{ase pilo]i unguri vor pleca înSuedia pentru un curs de instruire de14 luni, urm#nd s` revin` în Ungariaîn martie 2006, o dat` cu cele cinciavioane, pentru a deveni instructoripentru al]i 15 pilo]i maghiari.

În martie 2005, alte 38 de per-soane vor pleca în Suedia, pentru aurma un stagiu de instruire pentrupersonalul de la sol, [i vor reveni înUngaria pentru a prelua misiunile deîntre]inere [i repara]ii la baza aerian`Kecskemet.

Ultimele avioane urmeaz` s`soseasc` în Ungaria în 2007, toateav#nd capacitatea de a asigurasecuritatea spa]iului aerian ungar [ide a participa la misiuni de lupt`.

B`t`lie pentrunoul elicopterpreziden]ial american

Grupurile aeronautice Sikorsky[i Lockheed-Martin concureaz`pentru a c#[tiga fabricarea nouluielicopter ce urmeaz` s`-l trans-porte pe traseele mai scurte pepre[edintele SUA, relateaz` AFP.

Dac` misiunea de a-l trans-porta pe pre[edinte pe distan]elungi revine celebrului “Air ForceOne”, un avion Boeing 747, ceaa elicopterului “Marine One”, ceimplic` onoarea de a ateriza pepeluza Casei Albe, este asigu-ra t` în prezent de apara teSikorsky, tip VH-3D. Ele au ajunsîns`, dup` 30 de ani de folosire,la final de carier`, iar noul modelpropus de produc`tor trebuie s`înfrunte concuren]a r ivalului

US-101, propus de Lockheed.Miza b`t`liei o reprezint` 1,6

miliarde dolari, valoarea contrac-tului cu Marina SUA pentru cons-truirea unei flotile de circa 20 deelicoptere.

Sikorsky, apar]inând conglo-meratului industrial americanUnited Technologies, sus]ine caargument în detrimentul compe-titorului sù c` US-101 este, defapt, de concep]ie european`.De[i US-101 este, într-adev`r,conceput pornind de la modelulEH101 a l consor ] iu lu i i ta lo-br i tan ic Agusta West land,Lockheed Martin a subliniat c`modelul destinat Casei Albe vafi construit în SUA [i nu va folosicomponente strìne decât înpropor]ie de 35%, rotoarele fiindfabricate în Marea Britanie.

Comandamentul For]elor Aeriene Braziliene va semna un contract cu consor]iuleuropean EADS Casa pentru modernizarea a opt avioane de patrulare maritim` P-3[i cump`rarea a 12 aparate de transport militar C-295 pentru Amazonia, au anun]atsurse oficiale, citate de AFP.

Costul celor dou` proiecte este estimat la 722 milioane de dolari - 298,7 milioanede dolari pentru modernizarea aparatelor P-3 [i 423,3 milioane de dolari pentrucump`rarea avioanelor noi.

Consor]iul EADS Casa a fost ales pentru cele dou` programe în octombrie 2002,dar problemele financiare ap`rute \ntre timp au dus la demararea practic` a proiectuluiabia \n 2004.

BRAZILIA VA SEMNA UN CONTRACTCU EADS CASA


32 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

O structur`complex`[i mobil`

De[i structura de organizarea For]elor Aeriene Franceze estecomplex`, componenta demobilitate este bine definit` [icapabil` s` ac]ioneze, \n cazulapari]iei unor crize, cu for]e [imijloace \n orice teatru deopera]ii. Din punct de vedere alorganiz`rii, For]ele AerieneFranceze sunt caracterizate detrei structuri complementare decomand`.

Structura opera]ional`cuprinde ComandamentulFor]elor Aeriene Strategice(Commandement des ForcesAeriennes Strategiques) [iComandamentul Ap`r`rii [i

FOR}ELEAERIENE

FRANCEZEIstoria avia]iei franceze este una din cele mai impresionante la nivel mondial. Prima promo]ie de pilo]i

militari francezi dateaz` din anul 1909. |n anul 1910 a fost creat Serviciul Aeronautic Francez, av#nd \ncompunere Stabilimentul Militar al Avia]iei [i mai multe companii de baloane aeriene. La sf#r[itul aceluia[ian, Serviciul Aeronautic [i-a schimbat denumirea \n Avia]ia Militar`, o dat` cu intrarea \n structurileFor]elor Terestre. Pe durata primului r`zboi mondial, Avia]ia Militar` Francez` s-a dezvoltat foarte mult.Primele misiuni de poli]ie aerian` au fost efectuate de pilo]ii francezi \n Maroc, \n perioada 1925–1934.Anul 1933 marcheaz` o nou` schimbare: Avia]ia Militar` devine Armata Aerului (Armée de l’Air), denumireexistent` [i \n prezent, iar un an mai t#rziu, devine structur` independent`.

Din punct de vedere structural, Armata Aerului s-a dezvoltat permanent, ajung#nd una din cele maibine \nzestrate la nivel mondial, capabil` s` ac]ioneze oriunde \n lume, av#nd baze dispuse \n diverseloca]ii ale globului.

Opera]iilor Aeriene (Comman-dement de la Defense Aerienne

et des Opera-tions Aerie-n n e s ) .|mpiedicareamaterializ`riiamenin]`rilornucleare repre-zint` una dinp r i o r i t ` ] i l epoliticii de ap`rare franceze,de \ndeplinireaacestei misiuniocup#ndu-seComandamentulFor]elor Aeri-ene Strategice.Pe perioadaunei crize sau aunui conflict,Comandamentul

Dispunerea bazelor aeriene franceze

FOR}ELEAERIENE

FRANCEZE

RafaleRafaleRafaleRafaleRafale

Eurocopter EC725 CougarEurocopter EC725 CougarEurocopter EC725 CougarEurocopter EC725 CougarEurocopter EC725 Cougar

Ap`r`rii [i Opera]iilorAeriene conduce toateopera]iile aeriene – deap`rare, atac [i sprijin.Structura organic`este divizat` \n cincimari comandamente:C o m a n d a m e n t u lFor]elor Aeriene deLupt` (Commande-ment de la Force Aerie-nne de Combat),C o m a n d a m e n t u lFor]elor Aeriene deProiec]ie (Comman-dement de la ForceAeriennes de Projec-tion), ComandamentulSistemelor de Supra-veghere Aerian`, alInforma]iilor [i Comu-

|n afara Fran]ei

33CER SENIN Nr. 1 (78) 2005


Patrouille de France – forma]ia de acroba]ie aerianà For]elor Aeriene Franceze

Mirage 2000Mirage 2000Mirage 2000Mirage 2000Mirage 2000

C-160C-160C-160C-160C-160 TTTTTransall Gabrielsransall Gabrielsransall Gabrielsransall Gabrielsransall Gabriels

nica]iilor (Commandement Airdes Systemes de Surveillance,d’Information et de Commu-nications), Comandamentul{colilor For]elor Aeriene(Commandement des Ecoles del’Armée de l’Air) [i Comanda-mentul For]elor de Protec]ie [iSecuritate a For]elor Aeriene (Co-mmandement des Forces deProtection et de Securite del’Armée de l’Air).

Comandamentul For]elorAeriene de Lupt` dispune de unpersonal format din 5.300 demilitari [i de 300 de aeronave delupt`. Aproape la acela[i nivel sesitueaz` Comandamentul For]e-lor Aeriene de Proiec]ie, av#nd4.600 de militari [i 230 de aero-nave de transport[i sprijin [i elicop-tere. Comanda-mentul Sisteme-lor de Suprave-ghere Aerian`, alInforma]iilor [iComunica]iiloreste mai pu]in cu-noscut, dar ester e s p o n s a b i lpentru comanda,controlul, comu-nica]iile [i infor-ma]iile din spa]iulaerian francez.ComandamentulFor]elor de Pro-tec]ie [i Securi-tate are 3.600 de militari careexecut` misiuni specifice \n 33 deunit`]i opera]ionale, trei escadrilede interven]ie rapid` aeropurtate[i 33 de unit`]i de pompieri.

Structura teritorial` decomand` este compus` din dou`regiuni aeriene, Nord [i Sud, caredeservesc bazele aeriene, av#nd\n responsabilitate, totodat`,ap`rarea cu baza la sol [i ap`rareateritoriului francez.

Tehnic` de lupt`

Eforturile For]elor AerieneFranceze au fost concentratepermanent \n scopul dezvolt`rii [iachizi]iei unei tehnici de lupt`moderne.

Avionul multirol Rafalereprezint` cea mai recent`realizare a industriei aviaticefranceze. La sf#r[itul anului 2004,primele cinci avioane de acest tipau intrat \n \nzestrarea ArmateiAerului, alte 10 urm#nd a fi livrate\n cursul anului 2005. Esteprev`zut ca prima escadril` Rafales` devin` complet opera]ional` \n

2006, \n cadrul Bazei AerieneSaint-Dizier. Comanda For]elorAeriene Franceze, privind achi-zi]ia de Rafale, este de 234 deaeronave, ultima livrare urm#nda se efectua \n anul 2019.

|n prezent, principalul avionde lupt` al Armatei Aerului,capabil s` ac]ioneze \n oricecondi]ii meteo, at#t ziua, c#t [inoaptea, este Mirage 2000.

A fost produs \n cincivariante [i se afl` \n \nzestrareaa 12 escadrile. O variant` aparteeste Mirage 2000 N, destinatatacului nuclear.

Dintre genera]iile mai vechide avioane de lupt`, \n \nzestrarese mai afl` Mirage F1C, Mirage

IV [i Jaguar, ele urm#nd a firetrase \n urm`torii ani.

Pentru realimentarea \n aera avioanelor de lupt`, For]eleAeriene Franceze utilizeaz` 11aeronave C-135 FR [i trei KC-135R. |ntruc#t aceste aeronavenecesit` o serie de \mbun`t`]iri,iar costurile im-plicate sunt foarteridicate, \n agen-da de achizi]iipentru urm`toriiani sunt prev`-zute [i c#teva ae-ronave Airbus A-330 MRTT.

Misiunile detransport tactic [ipe distan]e marisunt executate cuaeronave de tipulC-130 Hercules,Transall, CasaCN 235 [i Airbus.

|n cadrul mi-siunilor speciale,Armata Aeruluiutilizeaz` douàeronave C-160 G

Transall Gabriels [i patru aero-nave E-3F AWACS. AeronaveleTransall au fost utilizate \n foartemulte misiuni desf`[urate \n

conflictele dinIrak, Bosnia [iKosovo.

La capitolule l i c o p t e r e ,Armata Aeruluieste \nzestrat`cu 29 Puma, 43Feunecs, 6 Ecu-reuils [i 7 SuperPuma. |ntruc#t\n ultima perioa-d` importan]amisiunilor decùtare-salvarede lupt` a cres-cut, s-a decisachizi]ionarea

elicopterelor de tip EurocopterEC725 Cougar, av#nd capabilit`]ispecial dedicate acestui domeniu.

Instruirea tinerilor pilo]ifrancezi se efectueaz` pe avioanede tipul Alpha Jet, Epsilon [i Tu-cano.

PerspectiveConfruntat` cu o serie de

reduceri bugetare \n ultimii ani,Armata Aerului a fost nevoit` s`\nchid` mai multe baze aeriene,p r e c u m S t r a s b o u r g , A p t ,Chartres [i N\mes-Courbessac.Totu[i, exist` preocupareapentru men]inerea infrastruc-turilor din aceste baze aeriene,astfel \nc#t, la nevoie, s` poat` fipuse \n func]iune \n cel mai scurttimp.

Una din cele mai mari, maibine echipate [i eficiente for]eaeriene din lume, Armata Aeru-lui, se afl` \ntr-un proces dereorganizare, ce const` mai mult\n adaptarea la noile cerin]eexistente la nivel mondial. Seurm`re[te, astfel, ob]inerea unorstructuri mai flexibile ce vorcontribui la cre[terea mobilit`]ii,element sus]inut [i de achizi]iilede tehnic` modern` de lupt`.

C`pitanCRISTIAN PREDACRISTIAN PREDACRISTIAN PREDACRISTIAN PREDACRISTIAN PREDA

34 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AEROSPA}IALE

Reprezentan]i ai Agen]ieiSpa]iale Europene (ESA) [i ai UniuniiEuropene s-au \nt#lnit, la sf#r[itullunii noiembrie 2004, la Bruxelles,pentru a stabili bazele unui programspa]ial comun al Uniunii Europene.

Acest prim “Consiliu Spa]ialEuropean” a adunat mini[tri repre-zent#nd 27 de na]iuni membre aleESA [i/sau UE, iar problemaprincipal` care a fost discutat` a fost\nfiin]area unui serviciu de “Poli]ieSpa]ial`”.

De[i nu au fost stabilite, \n cadrulreuniunii, dec#t limitele orientative aleacestui serviciu, s-a decis ca detaliileprogramului s` fie finalizate p#n` lasf#r[itul anului 2005.

Serviciul“Poli]ie Spa]ial`”,un proiect alUniunii Europene

Astronautul NASA MichaelFincke, \n timpul unei misiuni \n

exteriorul ISS

2004:

La 3 ianuarie 2004, roverul Spirit aamartizat cu succes pe Marte. El a fosturmat, la 24 ianuarie 2004, deOpportunity.

De mai bine de un an, cei doi robo]eigeologi cerceteaz` planeta \n scopulafl rii unor informa]ii privind prezen]a [iistoria prezen]ei apei pe Marte

Imagine a planetei Venus \n timpul vizitei“Pleiadelor”, un ciorchine de stele,

cunoscute [i sub denumirea de Clo[cacu pui. Imaginea a fost surprins` din

Colorado de c`tre Jimmy Westlane, \ndata de 31 martie 2004

Efectul de halo surprinsde o camer` avansat`a telescopului Hubble,cu ocazia fotografieriistelei V838 Mono-cerotis, la data de 8februarie 2004

Dup` ce a devenit primanavet` care a intrat pe

orbita lui Saturn, sondaCassini a trimis aceast`

imagine surprinz#nd opor]iune a inelelorplanetei. Se poate

observa lumina soareluireflectat` de c`tre inele

Tripl` eclips`, datorat` alinierii foarte rare a3 dintre sateli]ii lui Jupiter: Io, Ganymede[i Callisto. Imaginea, captat` de telescopulspa]ial Hubble, la data de 28 martie 2004 ,

surprinde pozi]ia a doi dintre ace[tia. Io estesatelitul alb din centru, iar Ganymede

este cel albastru din parteadreapt` a imaginii

21 iunie 2004: vehiculul SpaceShipOne, pilotat deMike Melvill, a atins limita celor 100 de km \naltitudine, dincolo de care \ncepe spa]iul cosmic.Evenimentul a marcat \nceputul unei noi ere \ncucerirea spa]iului: zborurile spa]iale private

Primii “mar]ieni”...construi]i de p`m#nteni!

Sonda spa]ial` european`Huygens a ajuns cu bine, \n data de14 ianuarie 2005, pe solul unuia dincele mai misterioase corpuri cere[ti –Titan, satelit al planetei Saturn.

Pe parcursul celor dou` ore [ijum`tate c#t a durat cobor#rea prinatmosfera lui Titan, sonda Huygens atransmis date modulului Cassini, carele-a redirec]ionat c`tre P`m#nt.

Imaginile trimise dezv`luie o lume\nghe]at` de culoare portocalie,\nconjurat` de o cea]` de aburi demetan [i cu un teren asem`n`tornisipului ud.

Primele sunete \nregistrate desonda spa]ial` dup` aterizarea peTitan ar putea fi produse de v#nturiputernice, ceea ce ar confirma teoriac` Titan are un sistem meteo activ.

De asemenea, fotografiile arat`c` satelitul planetei Saturn are un terendenivelat, cu dealuri [i por]iuni careseam`n` cu st#nci, un cer portocaliu,precum [i o mare de metan lichid.

Înv`luit în nori gro[i, Titan - celmai mare satelit al planetei Saturn -este unul din corpurile sistemuluinostru solar care prezint`, din multepuncte de vedere, similitudini cu Terra.

Huygens, “OZN-uleuropean”,a aterizat pe Titan!

35CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

AEROSPA}IALE

Pagini realizate deMIRCEA HARITON

Zborul inaugural al naveteiSoyuz-2Soyuz-2Soyuz-2Soyuz-2Soyuz-2 a avut loc pe 8 noiembrie2004, de pe cosmodromul Plesetsk,din Rusia. Starsem, Arianespace [ipartenerii ru[i au declarat c` misiuneaa fost un succes.

Lansarea, planificat` ini]ial lasf#r[itul lui octombrie, a fost am#nat`pentru rezolvarea erorilor software ceau ap`rut. Soyuz-2 are, printre altele,o capacitate a cargo-ului mai mare cu300 kg fa]` de actualul Soyuz, iar laprimul zbor a lansat un satelit test,denumit OblikOblikOblikOblikOblik.

Primul zbor al luiSoyuz-2

Corpora]i i leCorpora]i i leCorpora]i i leCorpora]i i leCorpora]i i le Northrop GruNorthrop GruNorthrop GruNorthrop GruNorthrop Gru-----mmanmmanmmanmmanmman [i BoeingBoeingBoeingBoeingBoeing au anun]at c` [i-auunit eforturile pentru dezvoltareacomponentelor privind noul program deexplorare lansat de NASANASANASANASANASA. Cele dou`companii, care p#n` acum au lucratseparat la designul vehiculului deexplorare – Crew Exploration VCrew Exploration VCrew Exploration VCrew Exploration VCrew Exploration Vehicleehicleehicleehicleehicle(CEV)(CEV)(CEV)(CEV)(CEV), \[i vor uni eforturile \ntr-unsingur program.

Sub acest parteneriat, Northropva servi ca prim-contractor, iar Boeingca prim-subcontractor pentru “Spiral 1”din designul CEVCEVCEVCEVCEV, care necesit`dezvoltarea unui vehicul capabil s`transporte echipajul pe orbita joas` aP`m#ntului. Companiile \[i vor schimbarolul pentru “Spiral 2”, care va avea ca]int` transportul c`tre LunLunLunLunLun`.

Echipa Northrop/BoeingNorthrop/BoeingNorthrop/BoeingNorthrop/BoeingNorthrop/Boeing va aveadrept competitor echipa LockheedLockheedLockheedLockheedLockheedMartin,Martin,Martin,Martin,Martin, angrenat` \n cadrul unuiprogram asem`n`tor.

Oficialii NASANASANASANASANASA au declarat c`pl nuiesc un zbor test al celor dou`designuri CEVCEVCEVCEVCEV \n 2008, dup` careNASANASANASANASANASA va alege unul. Zborurile f`r` pilotale CEVCEVCEVCEVCEV-urilor sunt programate pentru2011, iar zborurile cu oameni p#n` \n2014.

Colaborare\n programulCrew ExplorationVehicle

Nava cargo Progress, \naintede intrarea \n atmosfera

terestr`, \n urma efectu`riiunui transport cu hran` [i

echipament pe ISS, \n lunaaugust 2004

O rachet` Delta 2,lansat` de la CapeCanaveral, \ntr-otentativ` de a pozi]ionaun satelit pe orbit`

Imagine a unei eclipse capturatedin campusul Colegiului Dowling,New York, de c`tre profesorul deastronomie Phil Harrington, ladata de 27 octombrie 2004

Vehiculul hipersonic f`r` pilot “X-43A”, realizat de NASA \ncadrul programului Hyper-X, a atins, \n data de 16 noiembrie2004, o vitez` de aproape 10 MACH, dep`[ind astfel o nou`barier` \n privin]a zborurilor cu viteze hipersonice

O puternic` erup]ie solar` a “lovit” atmosfera terestr` la \nceputullunii noiembrie 2004. Imaginea aurorei boreale a putut fi surprins` dinWichita de Nord, Kansas, la data de 7 noiembrie

VehicululDemonstrator 2B,echipat cu primul

motor reutilizabil dinlume, a fost lansat, cusucces, din poligonul

Capu Midia, la data de9 septembrie 2004

”R`m`[i]ele” unei supernove (W49B) –o compozi]ie de raze X (albastre) [i infraro[ii(ro[ii [i verzi).

Imagine surprins` la data de 2 iunie 2004

36 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

26.01.1888 – S-a n`scut, la B#rlad,Gheorghe Negrescu, unul dintre primiipilo]i militari ai Rom#niei (brevet nr. 3).{i-a \ncheiat cariera ca general de escadr`inginer, dup` ce a de]inut importantefunc]ii [i a desf`[urat o \ndelungat` [ibenefic` activitate \n folosul dezvolt`riiaeronauticii na]ionale. Cartea sa “Dinamintirile unui vechi aviator” aducenumeroase m`rturii despre afirmareaacesteia \n prima jum`tate a secoluluitrecut.

01.1905 – Dumitru Popescu [iinginerul Boicescu, \mpreun` cumecanicul austriac Schwartz, au realizat,la Viena, c#rma pentru dirijareabaloanelor.

01.1910 – Henri Coand` a prezentatla {coala Superioar` de Aeronautic` dinParis o comunicare cu privire larezultatele cercet`rilor f`cute asupraaripilor cu ajutorul bancului aerodinamicmobil, pe care le-a publicat \n luna iuniea aceluia[i an \n revista “La TechniqueAeronautique”, sub titlul “Studiu asupraaripilor experimentale”.

10.01.1910 – George ValentinBibescu a primit brevetul de pilotnum`rul 20 la {coala de Pilotaj de la Pau,fiind primul aviator rom#n brevetat \nFran]a. |n 1931 a fost ales pre[edinteleFedera]iei Aeronautice Interna]ionale,func]ie pe care a de]inut-o p#n` lamoartea sa prematur`, \n 1941.

13.01.1913 – C`pitanul AndreiPopovici a fost numit la comanda {coliiMilitare de Pilotaj, din Bucure[ti.

28.01.1914 – Elena Stoenescu-Caragiani a absolvit cursurile {colii depilotaj, ob]in#nd brevetul de pilot nr. 1.591din partea FAI, la Paris, devenind primafemeie pilot din Rom#nia. S-a num`ratprintre primele zece femei brevetate dinlume.

01.1915 – S-a \nfiin]at {coala deobservatori aerieni, candida]ii fiindselec]iona]i din r#ndul ofi]erilor de statmajor.

22.01.1915 – Ministrul de r`zboi aaprobat \ntocmirea unor instruc]iuni ceprecizau, \ntre altele, atribu]iile PosturilorContra Aeronavelor, considerate a fiprimul pas spre realizarea unei structuricare s` supravegheze spa]iul aerian.

01.1917 – Pilo]ii Escadrilei Farman4, comandat` de c`pitanul HaralambieGiossanu, au \nceput misiunile derecunoa[tere, fotografiere a dispozitivuluiinamic [i de supraveghere a sectoruluiaerian. |nalte virtu]i de zbur`tori audovedit [i pilo]ii Escadrilei Farman 2,comandat` de locotenentul GheorgheNegrescu. De[i vremea a fost pu]infavorabil` zborurilor, echipajul format dinlocotenentul Ioan Pene[, pilot, [isublocotenentul Adrian Dumitriu,observator, a executat zeci de recunoa[-teri la inamic, realiz#nd 23 de ore de zbor,timp \n care a angajat atacuri asupra unoraeronave inamice. Pentru activitatea sa,locotenentul Ioan Pene[ a fost decorat cu“Crucea de r`zboi” francez` (“Croix deguerre”) cu men]iunea “pentru bravur` \nluptele aeriene”.

01.01.1919 – A luat fiin]` Grupul 5Avia]ie, \n sprijinul ComandamentuluiTrupelor din Transilvania. Grupul eracomandat de maiorul Athanase Enescu [iera format din dou` escadrile derecunoa[tere [i una de v#n`toare.

01.01.1924 – A fost modificat`organizarea avia]iei. |n cadrul Minis-terului de R`zboi a fost creat Inspectoratulgeneral al aeronauticii, \n fruntea c`ruiaa fost numit prin]ul mo[tenitor Carol alII-lea. Unit`]ile de avia]ie [i de aerosta]ies-au \ntregit cu cele de artilerie antiae-rian`, iar serviciile Direc]iei superioareaeronautice s-au completat cu Serviciulmeteorologic, transferat de la MinisterulAgriculturii, [i cu Avia]ia Civil`.

01.01.1929 – Grupurile de avia]ieau fost transformate \n flotile de avia]ie.

01.01.1930 – Serviciul Na]ional deNaviga]ie Aerian` (S.N.N.A.) a trecut dinsubordinea Ministerului de R`zboi, laMinisterul Industriei [i Comer]ului,func]ion#nd ca Serviciu central al avia]ieicivile.

01.01.1931 – A \nceput s` func-]ioneze serviciul po[tal aerian intern, caurmare a conven]iei semnate \ntre Avia]iaCivil` [i Po[ta Rom#n`.

01.01.1937 – Inginerul RaduIrimescu a fost numit \n frunteaMinisterului Aerului [i Marinei.

03.01.1935 – Locotenentul PetreIvanovici [i Irina Burnaia au decolat \nraidul aerian Bucure[ti – Capetown, cuun avion IAR-22, raid \ntrerupt, dinmotive tehnice, l#ng` Lacul Victoria, \nAfrica.

23.01.1940 – S-a \nfiin]at primaescadril` sanitar` din ]ar`, \ncadrat` \nexclusivitate cu personal navigantfeminin, la ini]iativa Marinei {tirbey.Din Escadrila Alb` au f`cut parteMariana Dr`gescu, ajuns` acum lapeste 90 de ani, Nadia Russo, VirginiaThomas, Virginia Du]escu [.a.

15.01.1937 – Locotenentul Alexan-dru Papan` a devenit membru alAeroclubului American, ca o recunoa[-tere a spectaculoaselor sale evolu]ii \ncadrul concursurilor c#[tigate \n S.U.A.

01.1938 – A avut loc, din ini]iativa[i sub pre[edin]ia colonelului dr. aviatorVictor Anastasiu, primul CongresNa]ional de Medicin` Aeronautic` ([inaval`).

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

37CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

Documentar realizat decomandorii (r)

PETRE B@N~ [i ION CLENCIU

15.01.1942 – S-a \nfiin]at {coalaSpecial` pentru zborul f`r` vizibilitate[i radio-ghidat, cu baza pe Pope[ti-Leordeni. {coala dura patru luni, aveaun program de zbor de 100 de orepentru fiecare pilot cursant [i era dotat`cu avioane Focke Wulf-58, Dornier 17,Savoia Marchetti 79 [i Heinkel 111.

04.– 07.01.1943 – Grupul 5Bombardament [i Grupul de V#n`-toare, sub comanda c`pitanuluiAlexandru {erb`nescu, au executatunele dintre cele mai primejdioasemisiuni de lupt` \ntre fluviul Don [i r#ulSal, din Rusia, \n pofida unei \nd#rjiteriposte antiaeriene a inamicului [i pegeruri de minus 40 de grade.

07.01.1943 – Subsecretarul destat al aerului, generalul de escadr`Gheorghe Jienescu, a citat prin Ordinde zi pe Aeronautic` bateriile 2 Vickers[i 102 Rhm, pentru str`lucitele fapte dearme s`v#r[ite \n zona Moruzovskaia,din Rusia.

01.01.1944 – For]a combativ` aartileriei antiaeriene num`ra 87 debaterii grele [i 92 baterii u[oare, dintrecare 81 de baterii grele [i 84 u[oare peteritoriul na]ional, celelalte afl#ndu-se\n Transnistria [i Crimeea.

10.01.1944 – A zecea victorie aGrupului 5 Bombardament, care,ac]ion#nd cu 14 avioane, a nimicit omare concentrare de tancuri inamice laGruscoie (zona Kirovograd).

01.1945 – |ncep#nd cu aceast`lun`, unit`]ile de artilerie antiaerian`\ncadrate \n Divizia 1 Antiaerian` auasigurat [i coordonat at#t ap`rareaaerodromurilor Armatei 5 aerienesovietice, c#t [i ale Corpului AerianRom#n. Urm#nd ritmul rapid alopera]iilor, de[i condi]iile erau foartegrele, bateriile s-au deplasat \n timp util[i [i-au \ndeplinit misiunile \n modirepro[abil.

05.01.1945 – Ministrul de r`zboia citat prin Ordin de zi Corpul AerianRom#n pentru modul \n care a ac]ionatde la 23 august 1944 p#n` la sf#r[itulanului respectiv.

13.01.1945 – Corpul AerianRom#n a bombardat podurile Buda-pestei. |ntreaga misiune s-a desf`[urat\n condi]ii meteo grele, sub foculartileriei antiaeriene inamice. Podul de

la sud a fost atacat de o forma]ie de patruavioane Ju-88, comandat` de locote-nentul Gheorghe Georgescu, [i, lovit \nplin, a c`zut \n Dun`re; podul dublu, dela nord, a fost lovit de o forma]ie de Ju-87 D, comandat` de c`pitanul MirceaB`dulescu, care l-a distrus cu patrubombe grele, performan]` rar` \n aceavreme; al treilea pod a fost lovit [i distrusde o forma]ie de asalt Hs-129B2,comandat` de c`pitanul Laz`r Munteanu.

15.01.1945 – Bilan]ul ac]iunilor delupt` desf`[urate de Corpul AerianRom#n pe teritoriul Ungariei \nsumeaz`612 misiuni, a 805 ie[iri avion, 1.335 orede zbor [i 70 de tone bombe lansate.

26.01.1945 – |n Bucure[ti, s-a\nfiin]at Centrul de instruc]ie al avia]iei,subordonat Comandamentului Avia]iei,prin desfiin]area Comandamentului[colilor [i centrelor de instruc]ie aleaeronauticii, a {colii de ofi]eri de avia]ie,a Centrului militar de pilotaj [i aCentrului de trageri [i bombardament.

15.01.1952 – Generalul-maiorNicolae Fulga, comandantul For]elorAeriene, a cerut, printr-un raport, creareaa \nc` dou` divizii de v#n`toare cureac]ie. Cererea a fost aprobat`.

03.01.1955 – S-a \nfiin]at Regi-mentul 282 Avia]ie Bombardament(dotat cu avioane cu reac]ie IL-28), subcomanda locotenent-colonelului IoanMorariu.

17.01.1967 – TAROM a executatprimul zbor transatlantic cu pasageri labord, pe ruta Bucure[ti – Havana.

25.01.1979 – Au sosit \n ]ar`, la Regimentul 57 Avia]ie V#n`toare-Interceptare,cu baza pe aerodromul Mihail Kog`lniceanu, primele dou` avioane MiG-23 UB(de [coal`, cu dubl` comand`).

30.01.1980 – S-a constituit Grupulde Avia]ie Rom#n “Sirius”, care avea caobiectiv \nfiin]area {colii Na]ionale deAvia]ie Militar` din Angola (ENAM), lacomanda c`ruia a fost numit generalul-maior Aurel Niculescu. Cele 140 de cadreselectate pentru a acoperi toate func]iiledin organigrama [colii au urmat cursuri demetodica pred`rii \n limba portughez`.Misiunea s-a \ntins pe o perioad` de doiani.

28.01.1983 – S-a executat primulzbor comercial (Bucure[ti – Timi[oara)cu avionul ROMBAC 1-11, fabricat \nRom#nia sub licen]` British Aerospace.

22.01.1997 – A avut loc primul zbor\n Rom#nia cu aeronava C-130 B Hercules,av#nd la man[` un echipaj mixt rom#no-american.

01.2000 – Un elicopter IAR-330 aexecutat o misiune de c`utare-salvarea unui grup de [ase pescari, \n zonaJurilovca.

01.2001 – A fost inaugurat` primabaz` aerian` integrat` din ArmataRom#niei – Baza 86 Aerian` Fete[ti.

29 – 30.01.2002 – Aeronave C-130Hercules au efectuat transportul primuluicontingent de militari rom#ni \n misiunede lupt` \n Afganistan.

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

38 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

,ISTORIE AEROSPATIALÃ

19671966 1969

Naveta spa]ial` Luna-9, deconstruc]ie sovietic`, a realizatprima aselenizare.

Primul accident spa]ialsoldat cu jertfe umane. |n urmaexploziei navetei Apollo-1,[i-au pierdut via]a trei cosmo-nau]i americani.

Naveta Apollo-8 a realizatprimul zbor \n jurul Lunii.Echipaj: Frank Borman, JamesLovell [i William Anders.

Cosmonau]ii americaniNeil Armstrong [i EdwinAldrin au f`cut primii pa[i peLun`.

Prima aselenizare

Luna-9 a fost transportat`pe orbit` \n jurul P`m#ntului deo aeronav` A-2-E, fiind apoipropulsat` c`tre Lun` de c`treo rachet` cu patru trepte.

Luna-9 a aselenizat la 3februarie 1966, \n apropiereaGolfului Cavalerilor, din Ocea-nul Furtunilor.

|nc`rc`tura navetei spa-]iale a fost transportat` \ntr-uncontainer etan[ [i a constat \n:aparatur` [tiin]ific`, echipament radio [i un sistem de transmisieTV.

Imediat dup` aselenizare, Luna-9 a \nceput s` transmit`c`tre P`m#nt informa]iile rezultate \n urma analizei mediuluilunar.

Datele transmise au creat o imagine de ansamblu a zoneisituate \n apropierea locului aseleniz`rii, pe o raz` de 1,4 km.

Tragedia Apollo-1

La 27 ianuarie1967, tragedia a lovitprogramul Apollo. |nurma unui incendiuizbucnit \n modulul decomand` a l n a v e t e is p a ] i a l e , p e timpulpreg`tirilor pentru lan-sare, [i-au pierdut via]a

cei trei membri ai echipajului: Virgil I. Grissom, Edward H.White [i Roger B. Chaffee.

Cercet`rile efectuate \n urma acestui accident au avutdrept rezultat schimb`ri majore \n procedura de lansare anavetelor spa]iale apar]in#nd NASA.

”Dac` va fi s` murim, vrem ca oamenii s` acceptedispari]ia noastr`. Cucerirea spa]iului aerian este o provocarecare merit` chiar [i riscul de a \nfrunta moartea” – spunea VirgilI. Grissom, comandantul echipajului, cu numai o s`pt`m#n`\naintea tragediei.

Pe orbit` \n jurul Lunii

Apollo-8 a intrat peorbit` \n jurul Lunii \n ajunulCr`ciunului, pe 24 decem-brie 1968. |n acea sear`,echipajul, format din astro-nau]ii Frank Borman, JamesLovell [i William Anders, arealizat prima transmisietelevizat` de pe orbita luna-r`, prezent#nd fotografii aleP`m#ntului [i ale Lunii realizate de la bordul navetei Apollo-8.

Apollo-8 a fost prima navet` spa]ial` cu echipaj uman carea reu[it s` “scape” gravita]iei terestre.

Dezvolt#nd o vitez` maxim` de 24.593 mile/or`, Apollo-8 a“b`tut” recordul mondial de vitez`.

Tot \n premier` mondial`, echipajul a v`zut acea parte aLunii care nu este vizibil` de pe P`m#nt. Cu acest prilej, JamesLovell a exclamat: “Aha!… Aici erai, Mo[ Cr`ciun!…”, st#rnindr#sul colegilor s`i.

Pe timpul misiunii Apollo-8 au fost realizate [asetransmisiuni TV: dou` \n zborul spre Lun`, dou` de pe orbitalunar` [i dou` \n zborul spre P`m#nt.

Primii pa[i pe Lun`

Pe 16 iulie 1969, NeilArmstrong, al`turi de EdwinE. Aldrin [i Michael Collins,au decolat c`tre Lun`, labordul navetei spa]ialeApollo-11.

Patru zile mai t#rziu,Neil Armstrong a preluatcomenzile navetei, realiz#ndaselenizarea pe un c#mp

situat \n sud-vestul zonei cunoscute sub denumirea de MareTranquillitatis (“Marea Lini[tii”).

Armstrong a fost primul membru al echipajului care ap`[it pe solul lunar, rostind celebrele cuvinte: “Un mic pas pentruom, un salt gigant pentru umanitate!”. Armstorng [i Aldrin auexplorat suprafa]a Lunii timp de dou` ore [i jum`tate.

1968

39CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

Pagini realizate de locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

ISTORIE AEROSPATIALÃ

1975 1980

1978 1983

Prima cooperare sovieto-american` \n domeniul cuce-ririi spa]iului cosmic: proiectulApollo–Soyuz.

Lansarea primului satelitdestinat observ`rii evolu]ieioceanelor Terrei: SEASAT.

Prima analiz` aprofundat` aatmosferei solare, realizat` pebaza datelor furnizate desatelitul Solar MaximumMission.

Pioneer-10 – a fost primanavet` spa]ial` care a p`r`sitsistemul solar.

Prima sta]iespa]ial`

Salyut-1, numi-t` ini]ial Zarya, a fostprima sta]ie spa]ial`plasat` pe orbit` \njurul P`m#ntului.

Salyut-1 a fostconstruit` [i echipat`

pentru a g`zdui o serie de experimente [tiin]ifice. |n aprilie 1971, tentativa de a instala un echipaj la bordul

sta]iei spa]iale utiliz#nd naveta spa]ial` Soyuz-10 a fost sortit`e[ecului, deoarece echipajul nu a reu[it s` deschid` trapa deacces a sta]iei.

Urm`torul echipaj a reu[it accesul la bordul sta]iei spa]iale,\ns` nu a supravie]uit tentativei de \ntoarcere c`tre P`m#nt, labordul navetei Soyuz-11.

Cooperaresovieto-american`

P r o i e c t u lApollo–Soyuz a fostprima misiune spa-]ial` dezvoltat` princooperarea a dou`na]iuni.

Scopul misi-unii a fost acela de atesta compatibilitatea sistemelor de \nt#lnire [i cuplare \n spa]iua dou` navete spa]iale. Pentru reu[ita acestei misiuni, ambelena]iuni au realizat modific`ri la propriile navete spa]iale \n scopulrealiz`rii compatibilit`]ii reciproce.

Misiunea a \nceput o dat` cu lansarea navetei Soyuz, la15 iulie 1975, urmat` de lansarea navetei Apollo, [apte oremai t#rziu.

Cuplarea celor dou` navete a avut loc pe data de 17 iulie.Au urmat dou` zile de opera]iuni comune efectuate de celedou` echipaje, av#nd drept scop realizarea unor experimente[tiin]ifice.

,Primul avion solar

Paul Mac Cready a fostunul dintre promotorii folosiriienergiei solare drept surs`pentru mijloacele de transport.|n 1981, el a construit un avionalimentat cu energie solar`.

Mac Cready a traversatCanalul M#necii la bordul avionului s`u, Solar Challenger,\nzestrat cu 16.000 de celule solare, care dezvoltau o putere de3.000 W.

Solar Challenger a traversat Canalul M#necii \n 5 ore [i23 de minute.

Dincolo desistemul solar

Naveta Pioneer-10 afost lansat` pe 2 martie 1972,pentru o misiune care avea s`dureze 21 de luni.

A fost prima navet`spa]ial` care a trecut princentura de asteroizi, reu[inds` ob]in` imagini cu planetaJupiter, din imediata ei apro-piere.

|n 1983, a devenit prima navet` spa]ial` care s-a aventuratdincolo de limita sistemului nostru solar, dup` ce a dep`[it ceamai \ndep`rtat` planet` – Pluto.

Ultimul semnal transmis de Pioneer-10 a fost recep]ionatla 22 ianuarie 2003. La acea dat`, naveta spa]ial` se afla la 7,6miliarde de mile dep`rtare de P`m#nt, iar semnalului transmiscu viteza luminii i-au trebuit 11 ore [i 20 de minute pentru aajunge pe P`m#nt.

Pioneer-10 poart` o plac` pe care este gravat` o hart`reprezent#nd localizarea P`m#ntului \n sistemul nostru solar,\nso]it` de un mesaj de prietenie. Naveta \[i continu` drumulc`tre planeta Aldebaran, situat` \n constela]ia Taurus. |i vortrebui dou` milioane de ani pentru a ajunge la destina]ie!

Raze solare

Pioneer 10

Voyager 1

Voyager 2

Pioneer 11

40 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

Riposta artileriei antiaerieneRiposta artileriei antiaerieneRiposta artileriei antiaerieneRiposta artileriei antiaerieneRiposta artileriei antiaerienerom#ne pe frontulrom#ne pe frontulrom#ne pe frontulrom#ne pe frontulrom#ne pe frontulde Est \n anul 1943de Est \n anul 1943de Est \n anul 1943de Est \n anul 1943de Est \n anul 1943

|n primele luni ale anului 1943, inamicul aerian,de]in#nd \n continuare superioritatea aerian` \n zonaunit`]ilor din Brigada 4 Artilerie Antiaerian`, a ac]ionatcu predilec]ie asupra aglomer`rilor de trupe \nretragere, la punctele obligate de trecere: podurile depeste Done]k, la Belaia-Kalitva, [i peste Don, laZimleanskaia, Bataisk [i Broniki. Atacurile acestuia auvizat, de asemenea, aerodromurile avia]iei rom#ne [igermane.

Cu toate greut`]ile datorate unei ierni deosebitde aspre, tunarii antiaerieni rom#ni au executatserviciul la material cu rigurozitate, preg`tind cu migal`victoriile antiaeriene. Astfel, Bateria 209 mitraliereantiaeriene a dobor#t, la Belaia-Kalitva, \n 15 ianuarie1943, un avion PE-2 [i un avion IL-2. {i Bateria 128Oerlikon s-a \nscris cu 2 avioane dobor#te, ambelevictorii fiind omologate cu Ordinul de Zi nr.4 din 13aprilie 1943 al Diviziei 9 Cavalerie.

|n cursul lunilor februarie [i martie, avia]iasovietic` a atacat, \ndeosebi, aerodromurile Melitopol,Mariupol, Stalino, Rovenki. Subunit`]ile de artilerieantiaerian` au f`cut eforturi sus]inute pentru a puteaexecuta tragerile de lupt`, deoarece din cauza gerului(-350) materialul func]iona foarte greu; nu de pu]ineori servan]ii r`m#neau uimi]i c#nd, dup` plecareaprimei lovituri, tunurile amor]eau, ]eava nemaiplec#nd\n recul, sau c#nd func]ionarea automat`, datorit`

uleiurilor ancrasate, nu mai era posibil`. Cu toateacestea, de fiecare dat` se g`seau cele maiingenioase solu]ii pentru continuarea tragerilor. |nfebruarie, la Stalino, subunit`]ile 105, 25, 17 [i 7 audobor#t 13 avioane, iar Bateria 128 s-a \nscris [i eacu o victorie aerian`!

|n luna martie, frontul terestru [i dispozitivulartileriei antiaeriene s-au stabilizat pe aliniamentulDone]k, Rostov. |n aceast` lun`, jurnalele de opera]iiconsemneaz` \nc` 3victorii la Dniepro-petrovsk, ob]inute debateriile 110 [i 142Rhm, [i o victorie abateriei 128, la Vareni-covskoe.

C a r a c t e r i s t i cpentru aceast` peri-oad` a fost faptul càvia]ia inamic`, \n-deosebi cea de recu-noa[tere, a efectuatraiduri mult \n ad#n-cime. |n luna aprilie, depild`, avioane de tipulSB [i DB-3 au zburatparalel cu litoralulrom#nesc, survol#ndora[ele Gala]i [iBrìla, iar \n mai 1943au bombardatlocalitatea Constan]a,provoc#nd pierderipopula]iei civile. Pierderi \n personal s-au \nregistrat[i \n cadrul Divizionului 22 Artilerie Antiaerian`, aflat\n dispozitiv de lupt`.

Au fost atacate, tot mai frecvent, aerodromurile[i t receri le (poduri le peste Nipru) de laDniepropetrovsk, Zaporojie [i Oceacov. Ac]iunileinamicului s-au \nte]it \n luna iunie, c#nd, \n unelezile, aerodromul Zaporojie a fost atacat \n valuri de30-40 avioane de la \n`l]imi de 2.500-4.000 metri,noaptea, sovieticii folosind para[ute luminoase [ilans#nd sute de bombe. Au fost executate frecventtrageri de noapte, pe avion luminat, at#t de c`treDivizionul 8 Artilerie Antiaerian`, la Zaporojie, c#t[i de Divizionul 5 Artilerie Antiaerian`, la Mariupol.

Ac]iunile avia]iei inamice de bombardamentcre[teau \n intensitate [i \n ad#ncime: la Tulcea,Sulina, Isaccea, Oceacov, apoi la Mariupol [iZaporojie. Uneori, ac]iunile de recunoa[tere ajungeaup#n` la Turnu Severin, Calafat, Constan]a, Sulina,Giurgiu, iar \n Transnistria – la Oceacov, Cherson,multe dintre ele executate pe timp de noapte. Peteritoriul Transilvaniei [i nordul Munteniei au ap`rutbaloane (la F`g`ra[, \n Gorj, Arge[, Muscel).

Dispozitivul unit`]ilor de artilerie antiaerian` depe front [i din Transnistria a r`mas neschimbat \ncursul lunilor iunie, iulie [i august, perioad` \n care aucontinuat ap`rarea acelora[i obiective. Explica]ia

consta \n faptul c` armata sovietic` era angajat` pefrontul central, \n marea b`t`lie de la Kursk.

Profit#nd de aceast` perioad` de relativ` acalmie,Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene rom#n a luatunele m`suri de sporire a capacit`]ii combative aap`r`rii antiaeriene din zona interioar`, astfel: num`rulbateriilor de artilerie antiaerian` a crescut lun` de lun`,de la 122 \n iunie, la 135 \n iulie [i la 147 \n august1943; au fost puse \n func]iune 7 baterii de captur` de76,2 mm, dotate cu aparat central simplificat “colonelBungescu”; a devenit operativ Regimentul 8 ArtilerieAntiaerian`; s-a continuat primirea unor baterii de 88mm [i 20 mm germane [i de 75 mm material francez,de la trupele germane; s-a efectuat recep]ia ratei adoua din materialul antiaerian german (valoarea a 17baterii de 88, 75, 20 [i 37mm); a sporit num`rul debaterii de proiectoare; s-a \nt`rit serviciul de p#nd` [ialarm`, av#nd Centrul general de informa]ii \n ParculCarol, din Bucure[ti.

|n lunile iulie [i august, s-au reluat cu mare

intensitate [i atacurile avia]iei sovietice (executate \nvaluri, ziua [i, mai ales, noaptea) cu avioane IAK-4[i DB-3. Riposta artileriei antiaeriene rom#ne a fost,\ns`, puternic`.

Interesant este faptul c`, la 15 iulie 1943, Statulmajor aero a informat c` anglo-americanii ar inten]ionas` bombardeze regiunea petrolifer` Prahova,informa]ie ce avea s` se confirme cur#nd dupàceasta.

Pentru ap`rareaPentru ap`rareaPentru ap`rareaPentru ap`rareaPentru ap`rareaobiectivelor de peobiectivelor de peobiectivelor de peobiectivelor de peobiectivelor de peteritoriul na]ionalteritoriul na]ionalteritoriul na]ionalteritoriul na]ionalteritoriul na]ional

Un eveniment de cea mai mare importan]`, cuimplica]ii deosebite asupra desf`[ur`rii opera]iilormilitare pe frontul de Est, l-a constituit \ncepereabombardamentelor avia]iei anglo-americane asuprazonei petrolifere rom#ne[ti Ploie[ti-C#mpina -devenit` principala resurs` de petrol pentru armateleReich-ului fascist.

|n aceast` lovitur`, au fost angajate for]eleArmatei 9 Aero a S.U.A.. Prin amploarea scopurilorurm`rite, respectiv, lovirea sursei de petrol [i a\ntregii platforme petroliere, implicit, a platformei

Bateria 14 Artilerie Antiaerian` pe frontul de Est

Artileri[ti antiaerieni rom#ni,resping#nd un atac aerian pe

frontul de Est

41CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

feroviare Ploie[ti, din care se desprindeau 8 direc]iide cale ferat`, precum [i cantitatea de avia]ie debombardament angajat`, acest bombardamentpoate fi considerat ca fiind o veritabil` opera]ieaerian`.

Sl`birea puterii combative a Wermacht-ului [i,deci, a Germaniei, care se asigura cu aproape 50%din necesarul de petrol din România, a pus tot maiimperativ, în fa]a coali]iei antihitleriste,problema distrugerii instala]ii lorpetroliere din Rom#nia. Declara]iile der`zboi \mpotriva ]`rii noastre aleAngliei (7 decembrie 1941) [i S.U.A.(6 iunie 1942) legalizau viitoarelebombardamente asupra zoneipetrolifere rom#ne[ti.

O prim` tentativ` de atac, înacest scop, s-a produs la 11 iunie1942, când o forma]ie de 12 avioaneLIBERATOR (B-24), decolat` dinEgipt, a ]intit de la în`l]imea de 4.000m rafin`riile din Ploie[ti, f`r` efectîns`, bombele fiind lansate la periferiaora[ului sau pe traseu. GeneralulGerstenberg, care r`spundea deap`rarea antiaerian` din zon`, a intuitce avea s` urmeze [i l-a apreciatca “un început al viitoarelor atacuri”.Ca urmare, a cerut [i a ob]inut dinGermania înt`riri puternice în avioanede vân`toare, artilerie antiaerian` [imijloace de cercetare aerian`, astfel c`, pân` la dataproducerii atacului avia]iei anglo-americane din 1august 1943, ap`rarea antiaerian` a teritoriuluiromânesc s-a înt`rit considerabil.

Înc` din ianuarie 1943, la Casablanca, FranklinDellano Roosevelt, Winston Churchill [i generaliiGeorge Marshall [i Henry Arnold au c`zut de acordca zona petroli fer` Ploie[ti-Câmpina s` f iebombardat` de Flota 9 aerian` american`,comandat` de generalul Lewis Brereton, care aveapostul de comand` la Cairo. Misiunea avea s` fiedenumit` conven]ional „Tidal Wave” – ValulDistrug`tor.

Se sconta pe distrugerea a o treime din

capacitatea de produc]ie petrolier` aflat` la dispozi]iaarmatei germane [i scurtarea, ca atare, cu [ase lunia r`zboiului în Europa.

În ceea ce prive[te itinerarul, acesta a foststabilit a fi Benghazi, nord Corfu, Bistre]u, Pite[ti,Târgovi[te, venindu-se pe calea ferat` Flore[ti–Ploie[ti. S-a avut în vedere faptul c` traseul treceaîn parte peste Marea Mediteran`, peste PeninsulaBalcanic`, Iugoslavia, alegându-se zone f`r` oputernic` ap`rare antiaerian`. S-a evitat, deasemenea, teritoriul grec; se ie[ea la Lacul Potelu –pe Dun`re – unde forma]iile de avioane se regrupau[i apoi se îndreptau spre obiectiv.

Trebuia parcurs un itinerar lung de 3.700 km(11 ore [i 16 minute de zbor continuu), din care ceamai mare parte deasupra teritoriului inamic; în`l]imeade zbor pe itinerar era stabilit` între 700 – 4.200 m.Deasupra României, zborul la în`l]ime mic` reduceaconsiderabil posibilit`]ile de descoperire ale sta]iilorradar.

Pentru acest atac, for]ele la dispozi]ia Flotei 9aeriene americane s-au organizat în cinci grupuri,fiecare av#nd stabilit num`rul de avioane [i obiectivul(rafin`ria) de bombardat.

În data de 1 august 1943, începând cu orele07.00, cinci grupuri de avioane LIBERATOR, cu untotal de 178 avioane, decolau de pe aerodromulBenghazi (Libia), fiecare cu circa 12 tone de benzin`,1,5–2 tone de bombe, cartu[e, calupuri de termit etc.Din acest punct de vedere, îns`[i decolarea de lasol a constituit o problem`. Se transportau 1.250.000de benzi de cartu[e [i 350 tone de bombe, cu peste1.760 de oameni (for]a cea mai intens preg`tit` [icea mai experimentat` care zburase pân` atunci în

istoria r`zboiului aerian), o adev`rat` Armad`aerian`, care lua cap compas spre Insula Corfu!

Astfel, într-o zi de duminic`, asupra zoneipetrolifere Ploie[ti-Câmpina, o forma]ie masiv` deavioane a deschis seria opera]iilor de bombardamentstrategic asupra României în cel de-al doilea r`zboimondial. Alegerea datei execut`rii bombardamentuluinu a fost întâmpl`toare. În ziua de 1 august seschimba codul german în transmisiunile radio;totodat`, fiind duminic`, se sconta pe surpriz`, dar[i pe reducerea num`rului de victime în rândulmuncitorilor de la instala]ii.

De[i distan]ate mult între ele, datorit` traseuluifoarte lung care a trebuit parcurs, toate cele cinci

grupuri ale flotei au trecut Dun`rea pe la vest deCorabia. Cele dou` grupuri din frunte, „Liberandos”[i „Circul Ambulant”, au ajuns la Târgovi[te, unde,induse în eroare de relieful premontan, au comisgre[eala de a vira spre sud înainte de a ajunge laFlore[ti, pentru ca, mai târziu, aproape de Bucure[ti,s` revin` [i s` vireze spre nord [i abia atunci s`zboare spre Ploie[ti.

Urm`toarele dou` grupuri, ajungând corect laobiectiv, dar ceva mai târziu, au fost lovite cuproiectile trase din trenul cu piese de artilerieantiaerian`, special organizat de generalulGerstenberg. Era doar una din surprizele preg`titede ap`rarea antiaerian` a Ploie[tiului.

Cu toate acestea, atacul grupului „Bilele Negre”s-a executat corect asupra obiectivelor stabilite:rafin`ria „Columbia” [i „Complexul Brazi”, reu[indtotodat` neutralizarea a dou` baterii de artilerieantiaerian`, chiar dac`, atacate de avioane devân`toare Me-109 [i Me-110, unele bombardiere aufost avariate, echipajele salvându-se cu para[utele.

Grupul al patrulea, „Pyramiders”– cel mainumeros –, era destinat a ataca rafin`ria „AstraRomân`” [i, de[i a v`zut c` aceasta fusesebombardat` deja, întreaga forma]ie [i-a lansatbombele peste ce mai r`m`sese din rafin`rie. Pre]ulpl`tit a fost de 22 de bombardiere.

Ultimul grup, „Scorpionii Cerului”, era destinat alovi rafin`ria „Steaua Român`”, proprietatea lui„Anglo-Iranian Oil Company” – Câmpina. Obiectivula fost descoperit [i bombardat eficient.

Dup` datele americanilor, reac]ia artilerieiantiaeriene a fost „foarte bun`”, astfel încâtbombardierele ie[eau de la obiectiv în mare

dezordine, zburând în toate direc]iile,unele în fl`c`ri, cu motoarele arzând,cu fuzelajele ciuruite, cu ampenajelips`, cu membri ai echipajelor înagonie sau grav r`ni]i.

Bombardierele sc`pate de foculgrup`rilor de artilerie antiaerian` aufost h`r]uite, pe teritoriul nostru, deavia]ia de vân`toare pe parcursul apeste 160 de km. Trebuie remarcatfaptul c`, în zborul lor de retragere spreDun`re – cu tot ordinul expres de a nudeschide focul asupra obiectivelor [ipopula]iei civile –, pilo]ii americani aumitraliat [i bombardat la joas` altitudinelocalit`]ile Sinaia, Gruiu, Dr`g`ne[ti,Vit`ne[ti, Alexandria [.a., în total 70 delocalit`]i!

Ie[irea din ]ar` s-a f`cut, pentrumajoritatea avioanelor, prin zonaBechet, între orele 15.06 [i 16.00.Unele avioane avariate nu maiconstituiau o forma]ie masiv`, ci o

veritabil` debandad`, multe fiind f`r` muni]ii, cumitraliorii uci[i sau r`ni]i, îndreptându-se spreBenghazi. O parte dintre ele au aterizat în Turciasau în Cipru, în Sicilia sau Malta. În total, 111 avioaneau aterizat pe diferite baze.

Rezultatul bombardamentului a constat, potrivitraportului Subsecretariatului de Stat al Aerului, înlansarea de c`tre bombardierele americane peteritoriul ]`rii noastre a 520 de bombe explozive [i4.330 de bombe incendiare asupra diverselorobiective.Ca urmare a atacului aerian, capacitatea de distilarea rafin`riilor, dup` unele date, a fost redus` cu circa45%, iar cea de cracare cu 40%. S-a pierdut o

Bombardamentul anglo-americanasupra Ploie[tiului la 1 august

1943

Proiector Nedalo de 150 cm, folosit de artileriaantiaerian` rom#n` \n cel de-al doilea r`zboi mondial

42 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

cantitate de 50.000 tone de petrol brut, aceasta [idatorit` faptului c` rafin`riile nu au fost alarmateimediat ce s-a v`zut c` avioanele se îndreptau spreRomânia. Rezervoarele golite ar fi avut mai pu]inepierderi.

Forma]iunile militare româno-germane au\nregistrat 19 mor]i [i 97 r`ni]i; în rândul popula]ieicivile, s-au înregistrat 101 mor]i [i 238 de r`ni]i. Întotal, 120 de mor]i [i 335 de r`ni]i.

Pierderile în avia]ie ale ap`r`torilor au constat în2 avioane române[ti (un Me-110 [i un IAR-80) [i 3avioane germane (un Me-110 [i dou` Me-109).

De partea cealalt`, inamicul a pierdut, pe teritoriulRomâniei, 36 de avioane, identificate pe teren deorganele tehnice ale Subsecretariatului de Stat alAerului. Pierderile totale în oameni au fost cifrate la446 de mor]i, prizonieri [i disp`ru]i, 54 r`ni]i [i 79interna]i în Turcia; în total, 579 de oameni. Acesta areprezentat cel mai mare procent de pierderi înregistratîntr-o misiune anglo-american` în timpul celui de-alII–lea r`zboi mondial. De fapt, bombardamentulasupra zonei petrolifere Ploie[ti – Câmpina areprezentat sfâr[itul Armatei 9 aeriene americane cafor]` de bombardament.

La 3 august 1943, un avion de recunoa[tereMosquito, al Royal Air Force, a survolat Ploie[tiul, ziua,la altitudinea de 8.500 m,timp de o or`, fotografiindrafin`riile bombardate; la15 august 1943, unLiberator a fotografiat,noaptea, la 7.500 m, îninfraro[u. În urmaacestor ac]iuni de cer-cetare, Marele Stat Majoramerican men]iona la-conic într-un comunicatc` nu s-a realizat marediferen]` în minus acapacit`]ii de produc]ie arafin`riilor, „Tidal Wave”fiind o victorie mai multmoral`.

În urma bombarda-mentului de la 1 august1943, una din primelem`suri luate a constat înrealizarea cooper`rii între ap`rarea antiaerian` [iavia]ia de vân`toare, stabilindu-se 9 zone de ac]iunepentru zona Ploie[ti–Bucure[ti, opera]iile fiind conduseprin sta]iile de radioloca]ie Würtzburg [i Freya, dispusecircular la 200 km pentru alarmare; pentru acestemisiuni erau destinate 4 escadrile de vân`toare denoapte (din care una român`), dislocate peaerodromurile Pipera [i Otopeni, care au executatantrenamente de cooperare cu artileria antiaerian`.

Situa]ia din zona operativ` înSitua]ia din zona operativ` înSitua]ia din zona operativ` înSitua]ia din zona operativ` înSitua]ia din zona operativ` înultimele luni ale anului 1943ultimele luni ale anului 1943ultimele luni ale anului 1943ultimele luni ale anului 1943ultimele luni ale anului 1943

Ca urmare a ofensivei spre Vest a trupelorsovietice în stepa Nogai [i la flancul de sud (IstmulPerecop), acestea au atins Niprul la sfâr[itul luniioctombrie, pe un front de 750 km.

Atacurile avia]iei sovietice s-au concentratasupra trecerilor de la Antonovka [i Berislav pe Nipru;ca urmare, s-a executat manevra divizioanelor [iregimentelor de artilerie antiaerian` spre vest, astfelîncât, la 30 noiembrie 1943, dispozitivul acestora era:

Regimentul 15 Arti lerieAntiaerian`, cu Divizioanele12, 18 [i 21 Artilerie Antiae-rian` – la Odessa; Regimentul2 Artilerie Antiaerian`, cuDivizionul 9 Artilerie Antiae-rian` – la Cetatea Alb` [iOdessa, iar cu Divizionul 8Arti lerie Antiaerian` laTighina-Tiraspol, [i dou`bateri i la Ungheni-Ia[i;Regimentul 6 Arti lerieAntiaerian`, cu Divizionul 10Arti lerie Antiaerian` – laTecuci, Divizioanele 3 [i 17Arti lerie Antiaerian` – laGala]i-Br`ila, iar Divizionul 19Arti lerie Antiaerian` – laSulina. Ulterior, în decembrie 1943, Divizionul 9Artilerie Antiaerian` va fi adus de la Odessa la Ia[i,cu bateriile 9 [i 109.

În luna decembrie 1943, cea mai înaintat`unitate de artilerie antiaerian` a fost Regimentul 15Artilerie Antiaerian`, la Odessa: un divizion în port,iar celelalte dou` pe aerodromurile T`tarca [i Dalnic.

Pe teritoriu, dispozitivul a r`mas, în principiu,

cel cunoscut: Regimentele 1 [i 3 Artilerie Antiaerian`– la Bucure[ti; Regimentul 7 Artilerie Antiaerian` –la Ploie[ti, Regimentul 4 Artilerie Antiaerian` – laBra[ov cu dou` divizioane [i cu un divizion la Sibiu-F`g`ra[-Cugir; Regimentul 8 Artilerie Antiaerian` –la Constan]a-Cernavod`, iar Regimentul 5 ArtilerieAntiaerian` – la Cugir–Turnu Severin.

Subunit`]ile de artilerie antiaerian` cele maiînaintate erau: Bateria 128, aflat` la corpul decavalerie, care a ac]ionat în Peninsula Taman în totcursul verii 1943, retr`gându-se o dat` cu trupele,în octombrie, în Crimeea, prin Kerci; Bateria 101 Rhmpentru protec]ia trupelor de vân`tori de munte laBalaclava [i Alusta, apoi la Simferopol.

Efectivele ambelor baterii vor fi schimbate cucele ale bateriilor 171 Oerlikon [i 103 Rhm înperioada septembrie-decembrie 1943.

Subunit`]ile cu material de artilerie antiaerian`calibru mic, deta[ate de la trupele de uscat în misiuniteritoriale, totalizau, în decembrie 1943, un num`rde 109 sec]ii, iar for]a combativ` a artilerieiantiaeriene s-a ridicat la 162 de baterii, sus]inute de12 baterii de proiectoare [i 3 companii de baloane.

Tot în luna decembrie 1943, a intrat în

dispozitivul operativ [i {coala de Ofi]eri de ArtilerieAntiaerian` cu materialul destinat pentru instruire:2 baterii Vickers [i o baterie Rhm.

Materialul de artilerie antiaerian` german depe teritoriul ]`rii era, în perioada octombrie-decembrie 1943, repartizat astfel: la Ploie[ti, 4baterii de 105 mm, 21 baterii de 88 mm, 10 bateriide 20 mm, 3 baterii proiectoare; la Giurgiu, obaterie de 88 mm [i 2 baterii de 20 mm; laConstan]a, 3 baterii de 75 mm, 2 baterii de 20 mm[i o baterie de proiectoare.

Interesant` era dispunerea pe ambele maluriale Dun`rii, de la Turnu Severin la Moldova Veche,a unui divizion de artilerie antiaerian` german,denumit „Caracati]a”, cu 80 de piese (2 baterii acâte 40 de piese) pentru ap`rarea antiaerian` atransporturilor pe acest fluviu. Referitor la aceast`situa]ie, Comandamentul Artileriei Antiaerieneaprecia printr-un raport adresat Sec]iei 3 din MareleStat Major c` reparti] ia sec]ii lor de arti lerieantiaerian` s-a executat la prea multe punctesensibile de pe tot teritoriul. „Comandamentulconsider` indispensabil` ideea de a se ap`ra cumijloace suficiente zonele esen]iale …De aceea,credem c` trimiterea de sec]ii izolate la ap`rareapunctelor …sensibile… nu este susceptibil` deefecte practice”. Cu alte cuvinte, cine vrea s` apereantiaerian totul nu ap`r` nimic!

Prin urmare, Comandamentul propuneaînt`rirea, în continuare, a ap`r`rii antiaeriene lamarile centre sensibile Bucure[ti, Ploie[ti, Re[i]a,Bra[ov, podul Cernavod` [i Constan]a, iar în zonaoperativ` de importan]` acut` deveneau (\ndecembrie 1943) Odessa, M`r`[e[ti, Tecuci, Ia[i,Tighina, Tiraspol. În continuare, se aprecia c`„ocuparea bazelor aeriene în Italia (Foggia, Bari)de c`tre avia]ia american` a m`rit pericolulatacurilor aeriene din Vest”.

(va urma)

Locotenent MIRCEA BARAC

Nota autorului:Fotografiile au fost asigurate de

Muzeul Militar Na]ional

Bibliografie:General de corp de armat` (r.) Vasile B`rboi, general

de brigad` (r.) Titus Popescu, general de brigad` (r.) EugenTeodorescu, locotenent-colonel Visarion Neagoe, “IstoriaArtileriei [i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne”.

Fragment dintr-un avion inamic dobor#t deartileria antiaerian` rom#n`

Baterie de artilerie antiaerian` rom#n` \n lupt` cuavia]ia inamic`

43CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

MISIUNE DE SACRIFICIU

bombarda aceste poduri.Ca [i la alte ac]iuni de lupt` cu un mare

grad de pericol, misiunea fiind, de la\nceput, caracterizat` ca una de sacrificiu,s-a apelat la voluntariat. Imediat, [apteechipaje de Ju-87 pentru Podul Elisabeta[i patru de Ju-88 pentru cel`lalt, Podul cuLan]uri, din cele dou` escadrile dotate cutemutele avioane de bombardament, s-auoferit s`-[i ia r`spunderea \ndeplinirii greleisarcini, de care depindea, \n bun` m`sur`,dinamizarea opera]iei de cucerire aBudapestei.

{tiind la ce se expun subalternii s`i,generalul Emanoil Ionescu, comandantulCorpului Aerian Rom#n, s-a deplasat perso-nal pe aerodromul Miskolc, de pe careurmau s` decoleze aeronavele. “P`rea\ngrijorat, nota unul dintre pilo]i, fostuladjutant stagiar Constantin S`ndulescu. Seg#ndea la soarta oamenilor \n confruntareacu riscurile la care se expuneau. A trecutde la avion la avion, \ncuraj#nd [i\ndemn#nd echipajele. Nu [tia c#]i dintreace[tia se vor \napoia, [i de aceea p`reanelini[tit”.

13 ianuarie 1945. Laora 14.45 s-a dat ordinulde pornire a motoarelor.La 15 a decolat primulavion. |n capul forma]ieise afla locotenentulMircea T. B`dulescu,comandantul Escadrilei74 Picaj.

Au urcat p#n` la4.000 m, de unde urmas` \nceap` picajul. Eraula extremitatea de sud aPestei. Deasupra ora[u-lui arz#nd mocnit,fulgerat de proiectile petoate direc]iile, au\naintat proteja]i dec#teva avioane dev#n`toare sovietice.Bateriile artileriei anti-aeriene inamice “tato-nau” \n`l]imea lor dezbor.

La comanda prinradio a locotenentuluiB`dulescu, s-au e[alo-

nat pentru picaj. Cerul era negru deexploziile proiectilelor artileriei antiae-riene de mare calibru. Forma]ia a virat u[orspre st#nga, apoi a \nceput picajul.Locotenentul B`dulescu, acest iscusitlupt`tor, era urmat de locotenentul IonBadea, dup` el locotenentul OvidiuVolo[niuc, S`ndulescu fiind al patrulea. Auefectuat corec]iile de rigoare [i, c#nd ]intaa fost bine prins` \n vizor, au ac]ionatcomanda de largare a bombelor. Au ie[itdin picaj at#t de jos \nc#t se p`rea c` vorintra \n cl`dirile din fa]`. Era unicamodalitate de a nu fi lovi]i de tirul intens alartileriei antiaeriene. Afla]i la mic`\n`l]ime, aceasta nu-i mai putea urm`ri.

Dup` executarea misiunii, s-a constatatc` patru bombe au lovit \n plin PodulElisabeta, rezultat confirmat [i decomandantul patrulei ruse de v#n`toare.

Toate cele [apte echipaje reu[iser` s`se strecoare prin p#nza de foc a artilerieiantiaeriene inamice, \ntorc#ndu-se laaerodrom.

Podul cu Lan]uri bombardat de Ju-88a fost lovit \n plin de dou` bombe.Misiunea a fost \ndeplinit`, f`r` sacrificii.Pentru curajul [i iscusin]a dovedite,echipajele au fost citate prin Ordine de ziale comandantului Corpului AerianRom#n.

Nu peste mult timp, locotenentuluiMircea T. B`dulescu, liderul eroilor acesteimisiuni, i s-a decernat, prin |nalt DecretRegal, cea mai \nalt` distinc]ie militar` der`zboi, Ordinul “Mihai Viteazul” pentrufapte de arme deosebite. |ntre care s-anum`rat, desigur, [i misiunea de sacrificiudin 13 ianuarie 1945.

Budapesta – 13 ianuarie 1945

Ac]iunea, de mare risc, datorit`puternicei ap`r`ri antiaeriene

inamice, a avut loc la solicitarea Coman-damentului Armatei a 5-a Aerian` sovietic`[i prezenta o importan]` deosebit` \ncontextul general al cuceririi Capitaleiungare. De[i \ncercuite, trupele germano-ungare din Budapesta opuneau orezisten]` \nver[unat`. Podurile de pesteDun`re, \ndeosebi podul dublu num`rul 3(Podul Elisabeta), asigurau o bun`comunica]ie \ntre partea vestic` a ora[ului,Buda, [i partea estic` a acestuia, Pesta.

Documentele vremii relevau c` toate\ncerc`rile avia]iilor aliate (american`,englez` [i rus`) nu au reu[it s` distrug`aceste poduri, de[i Comandamentul Aliatacorda o importan]` capital` acestei misiuni.

A[a s-a ajuns s` se \ncredin]eze CorpuluiAerian Rom#n, care dispunea de puterniceavioane de bombardament \n picaj, dar [i deechipaje excep]ional preg`tite, misiunea de a

Locotenentul aviator MirceaB`dulescu, fotografiat la

16 ianuarie 1945, pe aerodromulMiskolc (Ungaria), l#ng`

ampenajul avionului Junkers-87 D,cu num`rul de \nmatriculare 2,avion de la comenzile c`ruia a

condus forma]ia de bombardament\n picaj \n “misiunea de sacrificiu”

de la

Forma]ie de avioane Junkers-87 D

A[a \[i intituleaz` comandorul (r) prof. dr. Aurel Pentelescu capitolul dincartea “Destinul unui zbur`tor”, referitor la bombardarea podurilor num`rul2 [i num`rul 3 dispuse la sud de insula Margareta. Din aceast` foarte binedocumentat` lucrare am preluat elementele necesare pentru a evocaextraordinara misiune de lupt` executat` cu succes de aviatorii rom#ni deasupraBudapestei, la 13 ianuarie 1945.

MISIUNE DE SACRIFICIU

44 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

La \nceputul anului 1910avea loc prezentarea de c`treHenri Coand`, elev la {coalaSuperioar` de Aeronautic` dinParis, a unei comunic`rireferitoare la “aripile consi-derate mecanisme cu reac-]ie”, comunicare ce s-a bucuratde un deosebit interes dinpartea oamenilor de [tiin]`care studiau aerodinamica. La95 de ani de la acel eveniment,consider`m necesar a readuce\n memoria cititorilor persona-litatea marelui savant.

Dup` studii str`lucite la{coala Politehnic` din Berlin,la Universitatea din Liege(Belgia) [i la {coala Superioar`de Electricitate Montefiore dinTorino, fostul sublocotenent deartilerie Henri Coand` a urmatcursurile {colii Superioare deAeronautic` [i Construc]iiMecanice din capitala Fran]ei– pe care le-a absolvit ca [ef alprimei promo]ii a acesteiinstitu]ii de \nv`]`m#nt.

Provenea dintr-o familiealeas`, bine \nzestrat` material[i spiritual, cu aplica]ii spre[tiin]`. Tat`l, Constantin –profesor de matematic`, viitorgeneral, ministru al mai multordepartamente, [ef de Guvern,pre[edinte al Senatului. Mama,Aida – fiica unui cunoscutmedic francez, o mare iubi-toare de cultur`. S` maispunem c` bunicul sù, pe liniepatern`, Mihalache Coand`,era nepot de v`r al lui TudorVladimirescu [i vom aveaimaginea unei str`lucite filia]ii.

Henri Coand`, “acestinventator aproape univer-sal”, cum s-a apreciat laConferin]a Asocia]iei pentruDocumentare Aeronautic`(ADA), din 1982, de la Paris(pentru cele \n jur de 250 deinven]ii ale sale ob]in#nd peste700 brevete de inven]ii, \n maimulte ]`ri – cele mai multe \nFran]a), s-a n`scut laBucure[ti, la 7 iunie 1886 [i,de[i a lucrat mult` vreme \nalte ]`ri, [i-a p`strat cet`]enia

Un nume pentru eternitate

Henri Coand`:Ce noroc ar avea omenirea, dac` ar existamulte na]ii care s`-i fi adus fa]` de num`rulde locuitori at#t c#t i-a adus na]ia rom#n`\n ultimii 120 de ani!

rom#n` p#n` la sf#r[itul vie]ii.Avea numai 19 ani c#nd a

construit \n atelierele Arsena-lului Armatei, macheta unuiavion propulsat de o rachet`.

Studii temeinice [i oviziune [tiin]ific` de geniu auf`cut ca primul avion cu reac]iedin lume s` fie construit deHenri Coand`. Avionul a fostexpus la al doilea SalonInterna]ional de Aeronautic`din 1910, de la Paris. L-a numit

“turbopropulsor” (expresia afost folosit` pentru prima dat`\n domeniu pe afi[ul pe care l-af`cut pentru al doilea Salonaeronautic, \n octombrie 1910).

Prioritatea construiriiprimului avion cu reac]iedin lume a fost men]ionat` \nmulte publica]ii precum: “Latéchnique aéronautique” (Teh-nica aeronautic`), “AmericanAviation” – \n articolul “Cine a

fost p`rintele avia]iei cureac]ie” (1955), “AviationMagazine”, nr. 160 – \n articolul“Primul turboreactor din lume”(1955), “The Jet Aircraft of theWorld” (Avionul cu reac]ie \nlume), de Green [i Gross,Londra (1955), “L’Aurora” –septembrie 1959 – \n articolul“O tehnic` revolu]ionar`”, deJules Romains, membru alAcademiei Franceze, precum[i \n multe altele.

De exemplu, \n “Intera-via” (iunie 1953) se afirma:“Coand` 1910 a fost precursoral avionului Caproni–Campini,considerat primul avion cureac]ie dinainte de r`zboi”.Englezul Whittle, germanulHeinkel ar putea s` declare c`

primul avion cu reac]ie a fostinventat de ei, dar legat deacestea “consider`m nece-sar s` amintim adev`rulistoric: Coand` 1910”.

|n articolul men]ionat din“Aviation Magazine”, AndreBié, de la Musée de l’Air,Fran]a, aprecia avionul “Coan-d` 1910” “ca un adev`rat exem-plar de avangard`”. Din acest“ansamblu de inova]ii”, siste-

mul de propulsie marca “oadev`rat` revolu]ie” \n tehnicatimpului, nu numai \n principiu,dar [i aplicativ. Astfel,constructorul a dat dovad` de“de cea mai mare ingeniozitatecreatoare” (apreciere similar`cu cea a directorului GeorgeEspitalier, de la “Techniqueaéronautique”).

“Chiar dac` rezultateleestimate nu se observauimediat, solu]ia permitea celemai str`lucitoare speran]epentru viitor”, scria A. Bié.

La Conferin]a Asocia]ieipentru Documentare Aerona-utic` din 1982, de la Paris,inginerul Alfred Bodemer a datcitire [i unui pasaj din studiulsù “Avioanele Coand`”, \ncare afirma faptul c` “prima\ncercare din lume a unuiavion cu reac]ie poate ficonsiderat` cea care a avutloc \n decembrie 1910, peterenul de la Issy-les-Moulineaux”.

Dup` cum s-a remarcat,construc]ia avionului erainteresant`, aproape tot fiindnou, din punct de vedere alconceperii.

Henri Coand` a avut oimportant` contribu]ie \nstabilirea profilului de arip`,folosit mai t#rziu de mul]iconstructori de avioane. Aripa,mai groas` la bordul deatac, prev`zut` cu multenervuri care dirijau aerul \ncuren]i omogeni, permiteacre[terea greut`]ii pe metrup`trat de suprafa]`, ca [ifolosirea suprafe]elor binenetezite.

Este meritul lui Coand` dea fi introdus \nveli[ul decontraplacaj sub]ire, netezitbine, l`cuit, la aripi, \n loculp#nzei groase, cauciucate, ca [ifuzelajul din lemn de mahon.

Escamotarea trenului deaterizare pe timpul zboruluia constituit prima tentativ`de acest fel din lume.Plasarea, tot pentru primadat` \n lume, a unui rezer-vor de combustibil \n aripèste un procedeu folosit [iast`zi.

Aripa superioar`, av#ndo fant` la bordul de atac [i fiindflexibil` la bordul de fug`, \[iputea schimba automatforma, datorit` [i unor rul

45CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

FILE DE ISTORIE

men]i plasa]i \n aceasta.Aceasta l-a f`cut pe autorprecursor al conceptuluimodern de “vehicul decontrol al configura]iei”(Control ConfigurationVehicle – C.C.V.).

La construc]ia avionului deantrenament german FAN-TRAINER, care a zburat primadat` \n 1977, ca [i a celuigermano-american, RIC JET,care a avut primul zbor \n 1978,s-a folosit principiul Coand` dedezvoltare a puterii reactive.

Faimosul “Efect Coand`”a fost observat de savant \ntimpul \ncerc`rii din decem-brie 1910 a avionului sù cureac]ie, [i a fost consemnat \nbrevetul francez nr. 792.754 din8 octombrie 1934 [i, ulterior, \nRom#nia, \n brevetul nr. 24.376din 4 octombrie 1935, intitulat:“Procedeu [i dispozitiv pentrua face s` devieze o ven` de fluidce p`trunde \n alt fluid”.

A fost denumit “EfectulCoand`” de profesorul AlbertMetral, de la “ConservatoireNational d’Arts et Métiers” [ide la “L’Ecole de l’Air”, care l-aanalizat din punct de vederematematic. |n studiul sù“L’effet Coanda”, din 1933, asubliniat modul de aplicare a

caracteristicilor fizice aleacestuia: depresiunea [idevierea cantit`]ii de fluid\n mi[care.

Iat` [i accep]ia acesteidenumiri dat` de un mareexpert \n aerodinamic`, Theo-dor von Karman, de la Univer-

sitatea din Göttingen: “EfectulCoand`” este fenomenul carac-teristic curgerii jeturilor sub]iri\n apropierea unor pere]i solizicu profil divergent. Apoi,aceast` denumire s-a genera-lizat \n lumea \ntreag`.

Mai multe prestigioasereuniuni interna]ionale au fostdedicate acestui fenomen. Uncolocviu de acest fel a avut loc\n aprilie 1965, \n Berlinul deVest. Au urmat apoi altele,dintre care nu putem s` nu-lmen]ion`m pe cel din 1967, dela Bucure[ti, la care au parti-cipat mari somit`]i din lumea[tiin]ei din strìn`tate: I. Va-lensi, M. Ribeyrolles (Fran]a),L.A. Zalmanzon (URSS) careau f`cut referiri la aplica]iiprecum: hipersustenta]ia prinsuflajul unei fante Coand`,elemente pneumatice cuconsiderarea propriet`]ilorscurgerilor de-a lungul unuiperete, aplica]ii ale “EfectuluiCoand`” la probleme de aera-]ie, la pulverizarea pneumaticà lichidelor etc.

Pornind de la aerodinalenticular`, sau “farfuria zbur`-toare”, proiectat` \n 1935, [i dela depresia creat` prin folosireaunui dispozitiv cu fant`, acestsistem a fost folosit de

Societatea canadian` AVROpentru producerea (\n 1955)unui obiect zbur`tor cu treiturboreactoare Continental.

Plec#ndu-se de la expe-rien]ele sale de creare, \ntr-unmare tub din plastic, a uneipresiuni diferen]iale ridicate,

aplicate la tre-nuri de marevitez` (\n Fran-]a), s-a f`cut,chiar [i \n Ame-rica, un studiue c o n o m i cpentru un astfelde tren, care,dezvolt#nd ovitez` de 600km/h, s` legeNew York deW a s h i n g t o n ,f`r` s` fie nece-sar s` \nfruntemari presiunicauzate de aeruldin direc]ia opu-s`.

Alte aplica]iis-au f`cut \ndomeniul ma[i-nilor automate [ichiar \n medi-cin`.

Pentagonuli-a pus la dispo-zi]ie, la Washin-gton, un sectoral Laboratoa-relor “Harry Di-amond”, unde s`-[i poat` pune\n practic` unele dintre studiilesale aerodinamice.

Pentru cercet`rile [i reali-z`rile sale i s-au conferitnenum`rate distinc]ii,\ntre care distinc]iaUNESCO pentru “Me-rite deosebite \n Cerce-tarea {tiin]ific`” – 1960,diploma “Harry Dia-mond Laboratories”,1965, diploma [i mareamedalie de aur “VieillesTiges”, 1970.

La s`rb`torirea, laNew York, a 70 de ani\mplini]i de cel care aconstruit primul aviondin lume propulsat prinreac]ie, pre[edintele“American Wing Club”,amintind de cele peste250 de inven]ii [i denumeroasele sale bre-vete, a spus c` “… ingi-

nerul Henri Coand`simbolizeaz` trecutul, pre-zentul [i viitorul \n privin]aprogreselor \nregistrate \nspa]iul aerian”.

De numele savantului suntlegate [i unele realiz`ri care auf`cut posibil zborul oamenilor

\n Cosmos. Cu ajutorul “epole-]ilor zbur`tori”, de pild`,dispozitive tehnice inventatede el, s-a asigurat fr#nareamodulelor lunare ale navetelorspa]iale “Apollo 11” [i “Apollo12” \n anul 1969, \n timpulaseleniz`rii.

Cona]ionalul nostru a fost,cu adev`rat, un savant uni-versal, cu preocup`ri [i reali-z`ri de seam` \n varii domenii,cum au fost [i cele dinmedicin`, acustic`, optic`,industria energetic`, agro-tehnic` etc.

Fondator [i conduc`tor alInstitutului de Crea]ie {tiin-]ific` [i Tehnic` dup` reve-nirea, \n 1966, \n patrie, Coandà continuat s` desf`[oare ovast` activitate novatoare.

Institutul Politehnic dinBucure[ti i-a conferit titlul de“Doctor Honoris Causa”.

Henri Coand` s-a stins dinvia]` la 25 noiembrie 1972 laBucure[ti [i a fost \nmorm#ntatla Cimitirul Bellu.

MARIA TRANDAFIR

Avionul cu reac]ie “Coand` 1910”, primul aparataeroreactiv din lume

Pe afi[ul f`cut de Henri Coand` laprezentarea avionului sù revolu]ionar\n Salonul Interna]ional de Aeronautic`

din 1910, de la Paris, savantulfolose[te pentru prima dat` \n domeniuexpresia “turbopropulsor” cu referirela motorul cu reac]ie al unui aparat de

zbor mai greu dec#t aerul

46 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

Dup` trei ani de apari]ie,revista “ORIZONT AVIATIC”se afl` la num`rul 26, ie[it decur#nd de sub tipar. Publica]iepentru propaganda avia]iei,fondat` la Arad de c`tre CornelMarandiuc, scriitor [i istoric,[i de Petru T`m`[dan, fostpilot de linie, revista ne-aobi[nuit cu o prezen]` presti-gioas` \n mass-media. Mo-mente importante din aero-nautica na]ional`, ale c`ror eroiau fost pilo]i de ieri [i de azi aiRom#niei, [i-au aflat \n tot acesttimp locul \n paginile sale.

Prin intermediul ei, cititoriiau putut afla date importante dela \nceputurile avia]iei \n ]aranoastr`, din primul [i al doilear`zboi mondial, din perioadainterbelic` [i cea care a urmat,\nso]ite de imagini sugestive,unele de epoc`, de arhiv`.

|n num`rul pe care \lsemnal`m, de pild`, sunt conti-nuate relat`rile comandorului(r) Dan Stoian, despre Eroicapromo]ie 1941, e[alon de elitàl avia]iei noastre militare, carea dat un greu tribut de s#nge \nmarea conflagra]ie a secoluluiXX, precum [i prezentarea deportrete ale unor cunoscu]iaviatori: Constantin (B#zu)Cantacuzino, Ion Mucenica,Mihail Pavlovschi [.a. dintimpul r`zboiului, pilo]i [icomandan]i afirma]i \n perioada\nceputului avia]iei reactive:Iosif Rus, Ioan Z`p#r]an, VasileIura[cu [.a. Interesantedocumentarele profesoruluiVasile Tudor [i coman-dorului (r) Ioan Morariudespre “Modernizarea avia]ieimilitare reactive” [i, respectiv,“Avia]ia reactiv` de bombar-dament [i cercetare \n anii1955–1961”.

P`cat c` o asemenearevist`, absolut independent`,tip`rit` [i difuzat` cu sprijinulunor genero[i sponsori, [ioferit` gratuit, se afl` (a[a cumavertizeaz` principalul eirealizator, Cornel Marandiuc)\n picaj… financiar, asta \nsem-n#nd c` dac` nu va continuaac]iunea de sprijinire, publica]ia\[i va \nceta apari]ia.

Pe strada Gheorghe Doja,nr. 160, din Arad, se a[teapt` unsemn de bun`voin]` [i genero-zitate. (P.B.)

“ORIZONTAVIATIC”…|N PICAJ?

Revista de Medicin` [i Psihologie Aeronautic` aajuns la num`rul 29. O realizare de seam`, ac`rei constan]` notabil` este nivelul [tiin]ific \nalt.

La care am putea adùga stilul elevat de abordare asubiectelor, varietatea domeniilor supuse cercet`rii, caracterulinterdepartamental, dac` ne putem exprima astfel, av#nd \nvedere colaborarea autorilor din mai multe specialit`]i medicale\n realizarea unor studii de anvergur` ce privesc personalulaeronavigant.

{i tot \n cadrul acestor eviden-] ier i , semnal`m atragerea laelaborarea materialelor publicate aunui num`r \nsemnat de speciali[tidin Spitalul Clinic de Urgen]` MilitarCentral, Spitalul Universitar deUrgen]` Bucure[ti, Universitatea deMedicin` [i Farmacie Bucure[ti, Centrul Clinic de Urgen]` deBoli Cardiovasculare al Armatei, alte prestigioase institu]ii [iunit`]i medicale.

Edi]ia cu num`rul 29 se deschide cu un interesant studiuprivind varia]iile tensiunii intraoculare prin expunere la hipoxiahipobaric`, \ntreprins de un colectiv \n frunte cu dr. I. Capanu[i dr. Aurora Nicodin, marea doamn` cu suflet de aur carevegheaz` [i la lumina ochilor celui ce scrie aceste r#nduri.De altfel, dr. Aurora Nicodin este coautoarea, al`turi de dr.Florica N`ft`nìl`-Mali [i conf. univ. dr. Marian Macri, articolului”Corela]ii \ntre inciden]a hipertensiunii arteriale, diabetulzaharat [i modific`rile fundului de ochi, la personalulaeronautic”.

{tiut fiind c` diabetul zaharat este cea mai frecvent` boal`metabolic`, av#nd semnifica]ie aeronautic` [i social`, ca [ihipertensiunea arterial`, prevalen]a acestor afec]iuni cresc#ndo dat` cu v#rsta, autorii atrag aten]ia c` pentru fiecare pacientdiagnosticat cu aceste boli este esen]ial controlul medicalperiodic, \n scopul el imin`ri i sau modif ic`ri i r isculuicardiovascular prin tratamentul de specialitate timpuriu.

{i dac` tot am intratpe lungimea de und` ainimii, men]ion`m [i studiulcl inic al dr. Mirela [iDaniela Anghel, dr. M.Macri [i dr. V. Greere. –“Ari tmia extrasistol ic`ventricular` la personalul

navigant”, precum [i articolul “Rolul exerci]iului fizic \n controlulhipertensiunii arteriale”, de dr. M. Boar, dr. D. Popescu [i dr.Eugenia Gigea.

|n condi]iile \n care rezisten]a bacterian` la agen]iiantimicrobieni este \n continu` cre[tere, dr. Simona Berar [i dr.Simona Berbecar ne prezint` detaliat mecanismele de rezisten]`bacterian` [i posibilit`]ile de lupt` antibacterian` \n afaraagen]ilor antimicrobieni uzuali, preocup`rile \n aceast` direc]ieale laboratorului clinic – departamentul microbiologic, din cadrulInstitutului Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`.

Salutar` ideea conf. univ. dr. Mirela Manea, dr. psih.Traian Manea, conf. univ. dr. Viorel Poalelungi [i dr. EugeniaGigea de abordare a unui subiect pe care, apreciem noi, nuprea mul]i medici doresc s` [i-l asume: iatrogeniile. Adic`tulbur`ri le morbide la bol i le contractate din cauzamedicamentelor, a tratamentelor medicale [i chirurgicale, aatitudinii medicale neadaptate sau neadecvat controlate.

PETRE B@N~

CONSTAN}~{TIIN}IFIC~

ELICOPTER “SIKORSKYCH-53” (SUA). |n diminea]a zilei de26 ianuarie 2005, un elicopteramerican de tipul “Sikorsky CH-53”,care transporta efective ale Brig`zii 3Aeropurtate din cadrul Marinei SUA,

s-a pr`bu[it \n Irak, \n apropierealocalit`]ii Ar Rutbah, din provincia Al-Anbar – informeaz` agen]iaFRANCE PRESSE [i canalulamerican de televiziune CNN.Aparatul \ndeplinea o misiune de lupt\ntr-o zon r`v`[it de violen]e [i aveala bord 31 de persoane – membriiechipajului [i pu[ca[i marini.Catastrofa s-a soldat cu moartea celorafla]i \n elicopter, acesta fiind cel mais#ngeros accident de la \nceputulinterven]iei militare a SUA \n Irak(martie 2003).

Imediat dup` dezastru, la fa]alocului au sosit echipa de salvare [iechipa tehnic de investiga]ii. Exper]iinu s-au pronun]at \nc dac la origineaaccidentului s-au aflat condi]iilemeteorologice deosebit de grele sau

ACCIDENTE AVIATICE ACCIDENTE AVIATICE

un eventual atac al insurgen]ilor.Ancheta continu .

AVION DE TRANSPORT“C-130 HERCULES” (MareaBritanie).Duminic , 30 ianuarie 2005,un avion militar britanic de tipul “C-130 Hercules” s-a pr`bu[it \napropierea capitalei irakiene. Aeronavade transport decolase de la Bagdad [ise \ndrepta spre localitatea Balad, undese afl una din bazele militare aerieneale SUA din Irak. La bordul aparatuluise aflau, potrivit unor surse din Londra,[i membri ai for]elor speciale aleavia]iei britanice (SAS), care opereaz ,\mpreun` cu trupe americane, \n

nordul Irakului. Dup cum precizeaz`cotidianul londonez DAILYTELEGRAPH, \n accident [i-aupierdut via]a “cel pu]in 10 militari”.

De[i gruparea terorist` “Ansaral-Islam” a revendicat atentatul,oficialii [i exper]ii britanici nu s-aupronun]at definitiv \n privin]acauzelor catastrofei, ei oscil#nd

\ntre o defec]iune tehnic` lasistemul de naviga]ie [i foculinamic cu o rachet` sol-aer.

AVION PO{TAL “TURBOLET 410” (Ungaria). |napropierea Aeroportului Interna-]ional Ia[i s-a pr`bu[it, joi, 27 ianuarie2005, un avion po[tal de clas` mic`,model “Turbo Let 410”, apar]in#ndfirmei FARNAIR, din Ungaria.Avionul era \nchiriat pentru curieratpo[tal \n Rom#nia [i era pilotat de doi

aviatori maghiari. Aparatul, deconstruc]ie ceh`, s-a izbit de sol,pilo]ii nereu[ind s` scoat` trenul deaterizare. Faptul c` echipajul nu asolicitat turnului de control Ia[icoordonatele ateriz`rii conduce laconcluzia c` accidentul s-a produsdin cauza condi]iilor meteorologicegrele – cea]` [i v#nt puternic.

Cei doi pilo]i [i-au pierdut via]a\n accident. O comisie mixt`rom#no-ceho-ungar` investigheaz`cauzele [i \mprejur`rile produceriicatastrofei.

47CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

CAZURI SPECIALE

S-a petrecut \n iunie 1954. |ndiminea]a acelei zile de aplica]ie,prima celul` ridicat` \n zbor de

pe aerodromul militar Caransebe[ a fostformat` din avioanele pilotate de ConstantinMihìl` [i Ioan Badea. Urmau la decolareVasile Zosim [i Dumitru Gherghi[an.Practic, \ntregul efectiv al unit`]ii eraangrenat, cu misiuni specifice, \n activitateade zbor.

Vremea era neprielnic`. |n zonaBanatului [i deasupra Transilvaniei, cerulera acoperit de nori, unii cu dezvoltarevertical` at#t de mare de parc` [i natura arfi [tiut c` era vorba de o aplica]ie \n condi]iimeteo grele. De pe Caransebe[, a decolatcelula de IAK-uri 23, compus` dinlocotenen]ii T`nase Banciu [i Mihai Virag.Dac` primul avea mai mult` practic` lazborul \n grele pe timp de zi, coechipierullui era abia la al treilea zbor \n nori. Eadev`rat c` mai “ciupise” el nu pu]inep#lcuri \nt#lnite-n cale, pe dup` MunteleMic, peste Poiana Rusc` [i Valea Ha]egului,dar norii \n care zbura acum erau gro[i [irareori fragmenta]i.

Dup` ce au trecut de Lugoj, pesteaerodromul de rezerv`, pilo]ii au auzit voceaputernic` a c`pitanului Mihai Ganciu, [efulpunctului de comand` de la Caransebe[,“pred#ndu-i” [efului punctului de comandàl Diviziei de la Giarmata (semnatarulacestor r#nduri), care i-a luat \n primirepentru a-i dirija, de la ecran, c`tre ]intadescoperit` deja la sud de Deva. }inta, unbimotor reactiv de cercetare, zbura multmai sus, c`tre 10.000 m, printre forma]iimasive de nori. Rapizi \n urcare, cei doiv#n`tori au ajuns \n 3–4 minute la ]int`.

Primul care a v`zut-o, de departe, [i a“fotomitraliat-o” a fost Virag. La un momentdat, din cauza unui nor interpus, Banciu nua mai v`zut nici avionul lui Virag [i niciavionul ]int`, a[a c` s-a \ntors la aerodromulpropriu.

Virag, ambi]ios, continu` s` urm`reasc`]inta. L-am recep]ionat p#n` a dep`[it Clujul.Dup` care a urmat o pauz`. |ntr-un t#rziu,l-am reauzit raport#nd c` a trecut de

localit`]ile C#mpeni [i Lup[a. De acum \lvedeam [i pe ecran. La c#teva minute dup`ce a raportat c` plafonul devine compact [ic` urc` deasupra lui, ne-a informat c` atrecut Mure[ul [i se \ndreapt` spreaerodromul Giarmata, de l#ng` Timi[oara.

N-a trecut mult timp [i l-am auzitraport#nd c` “Sunt \n pan` seac`.Aterizez for]at. Sunt calm…”. Surpriza afost total` pentru to]i cei afla]i \n punctul decomand`. Am \ncercat de mai multe ori s`relu`m leg`tura radio cu el. Nici un rezultat.

Cam peste un ceas, am primit untelefon: “Aici e Virag. Sunt la F`get. N-amnimic, dar mi-e frig [i mi-e o foame de n-amcuvinte”.

Ce se \nt#mplase \n realitate? R`masf`r` combustibil, Virag se g#ndise \nt#i lacatapultare. Dar cum de la marginea satului[i p#n` la p`durea din F`get era c#mpberechet, a renun]at la abandonareaavionului [i a hot`r#t s`-l pun` pe burt`. Ascos trenul, a b`gat flapsul [i a \nceput s`se apropie de sol. Cum avionul era u[or detot [i v#ntul de spate, Virag a realizat c` va

ajunge la p`dure \nainte de a lua contact cusolul. Al`turi de p`dure, era o ar`tur`, dargreutatea masiv` a motorului ar fi dus, sigur,la capotare. A[a c` pilotului nu i-a r`masaltceva de f`cut dec#t s` trag` de man[`, s`c#[tige \n`l]ime, pentru ca apoi s`…a[tearn` avionul… direct pe p`dure! Daraterizarea reu[ise! Virag a deschis cupolacarlingii, a ie[it pe arip` [i [i-a aprins o ]igar`.Nici nu observase c` la deschiderea cupoleise r`nise la m#n` [i din podul palmei st#ngi

\i curgea s#nge. Noroc cu un ]`ran, aflat \napropiere, care, dup` ce l-a \ntrebat dac`…“nu-i american”, l-a pansat cu una dinm#necile c`m`[ii proprii [i l-a condus lamili]ia din F`get, s` anun]e imposibilaminune cu un pilot rom#n aterizat pe p`dure[i sc`pat cu via]`.

{i, totu[i, pare imposibil ca un avion dev#n`toare s` aterizeze \n astfel de condi]ii,f`r` s` capoteze [i f`r` ca pilotul s` fie r`nitgrav. S-a \nt#mplat a[a pentru c` p`dureanu era una cu copaci foarte dezvolta]i, iaravionul avea fuzelajul din fa]` destul de

sub]ire [i anvergura relativ mic` (de doar 8metri [i ceva).

Dar factorul determinant a fost, f`r`\ndoial`, pilotul \nsu[i, care nu [i-a pierdutcump`tul, d#nd dovad` de s#nge rece, curaj[i \ndem#nare de maestru. La care s-aadùgat, desigur, [i o bun` doz` de noroc.

|n zon` se vorbe[te [i ast`zi c`, acum50 de ani, \n p`durea de la F`get ar fi aterizatun OZN!

Comandor (r) ION CLENCIU

ATERIZARE…

DIRECT PE P~DURE!

ATERIZARE…

DIRECT PE P~DURE!

Pilotul militar Mihai Virag(\n fotografie cu grad de maior) –

eroul ateriz`rii... pe p`dure

Avionul IAK-23 – una din primele aeronave de lupt` cu motor reactiv dindotarea avia]iei militare. Avionul cu num`rul 52 (\n fotografie) face

parte, acum, din parcul Muzeului Avia]iei

48 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

TOP 10 MANAGEMENT

NOSCETE

IPSUM!

www.job–consulting.ro, sec]iunea TESTE PSIHOLOGICE: “Chestionar de interese personale” “Exist` factori motivatori \n organiza]ia la care lucra]i?”

www.psihoteste.ro, sec]iunea COMUNICARE: “C#t e[ti de sensibil fa]` de ceilal]i?”

www.psihoteste.ro, sec]iunea CARIERA: “Care este atitudinea ta fa]` de bani ?”

Lipsa motiva]iei este, \ntr-un fel, asem`n`toare cu durereade din]i: nu \]i amenin]`, practic, via]a, dar \]i sl`be[te puterile.Pu]in c#te pu]in.

Orice bun manager [tie c` pentru ca oamenii sìnvesteasc` \ntreaga lor energie \n atingerea obiectivelororganiza]iei, ei trebuie motiva]i, iar pentru a-i motiva esteesen]ial s`:

g`se[ti cauzele rezultatelor slabe; elimini atitudinile negative; \n]elegi nevoile fiec`rui individ \n parte.

C#nd oamenii sunt ruga]i s` spun` ce le place [i ce nu leplace \n munca lor, ei spun de obicei c` le place:

s` aib` abilit`]ile solicitate de munca respectiv`; s` ating` standarde \nalte de performan]`; s` le fie recunoscute eforturile.

Pentru ca oamenii s` munceasc` la \ntreaga lor capacitate,este necesar ca ei s` fie m#ndri de munca lor [i s` o fac` dinpl`cere. Iat` de ce este esen]ial s` oferi oamenilor tì c#t maimulte motive de satisfac]ie profesional`.

Iar pentru ca munca s` le ofere satisfac]ii, oamenii trebuies`:

considere c` munca lor este important`; [tie c` sunt direct responsabili pentru rezultatele pe care

le ob]in; fie informa]i despre rezultatele activit`]ii desf`[urate.

Stimularea oamenilor porne[te de la premisa c` ace[tia\[i m`resc eforturile c#nd sunt recompensa]i pentru rezultatelebune ob]inute. Dar pentru ca stimulentele s` aib` efectulscontat, este esen]ial ca:

recompensa s` fie perceput` ca fiind suficient deimportant` sau util` \nc#t s` merite un efort suplimentar;

eforturile suplimentare s` poat` fi evaluate obiectiv; nivelul crescut al performan]ei s` nu devin` noul

standard minim.Cercet`rile au ar`tat c` oamenii t#njesc dup` recunoa[tere.

C#nd primesc laude sincere pentru activitatea lor, ei nu numaic` se simt r`spl`ti]i, dar cap`t` [i un anume statut \n familie [iprintre prieteni.

Lauda d` rezultate. A[adar, mul]ume[te membrilor echipeitale! Felicit`-i pentru succesele [i realiz`rile ob]inute!Manifest#ndu-]i aprecierea, transmi]i un mesaj despre ceeace dore[ti de la oamenii tì [i despre ceea ce consideri c` esterealmente valoros.

Dar nu \ntotdeauna rezultatele muncii sunt celea[teptate. Exist` situa]ii \n care critica este absolutnecesar` [i perfect justificat`. Mul]i cred \ns` c`, dac`printre critici strecoar` [i o laud` pentru p`rticica detreab` f`cut` corect, reu[esc s` “\ndulceasc`” efectulcriticii. Total gre[it! Cei “mu[trului]i” nu-[i vor amintidec#t partea criticat`, astfel \nc#t efectul va fi opus celuiscontat: individul va fi demotivat, iar nivelul perfor-man]elor sale va sc`dea.

Aten]ie, a[adar: este absolut necesar s` lauzi, respectiv s`critici, cu ocazii separate, chiar dac` numai la un sfert de or`distan]`!

Felicit`ri!Felicit`ri!Oricine a pornit pe

calea descoperirii de sine[tie c` s-a angajat pe undrum foarte lung, care nuse sf#r[e[te, probabil,niciodat`. E foarte greus`-i conduce]i pe al]ii dac`nu ave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.

Recompenseazè[ecurile curajoase.

Pedepse[tesucceselemediocre.

Phil Daniels

Adev`ra]ii liderivor

s` schimbelumea!

Tom Peters

Oamenilor nu le pas`de c#te [tii,p#n` nu afl`c#t de mult

\]i pas` de ei.Arat`-]i mai \nt#igrija fa]` de om,

apoi le po]icere s` fac` orice.

Bruce Hyland

Exerci]iu pentru sceptici:

|n urm`toarele trei zile\ncerca]i s` surprinde]i

oamenii f`c#nd ceva corect,mai degrab` dec#t f`c#nd

ceva gre[it.La sf#r[itul perioadei,analiza]i c#t de bine

a]i reu[it s` v` concentra]ipe p`r]ile pozitive

[i cum au reac]ionatsubordona]ii dumneavoastr`.

Transformarea

organiza]iei

\ntr-o cauz`

care s` merite

este prima

sarcin`

a unui

manager.

Le o

fer

oam

enilo

r op

ortu

nita

tea

de a

\nde

plin

i sar

cini

mot

ivan

te?

Oamen

ii mei

sunt c

on[ti

en]i

de im

porta

n]a

[i util

itatea

muncii

lor?

Comunicpermanent

subordona]ilordac` rezultateleob]inute de ei

corespund sau nustandardelor?

Ce alte m

odalit`]i

de recompensare,

\n afara banilor,

cunosc?

Ce estesalariul?O aten]iedin parteastatului!

Murphy

49CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

CONCURS

A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 2 a f iec`reiedi ] i i a revistei “CER SENIN”.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

TOP 10 MANAGEMENT

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!

|ntrebare:

Este Jackie

un bun

motivator?

MMMMMOTIVA}IEOTIVA}IEOTIVA}IEOTIVA}IEOTIVA}IE = = = = = disponibilitatea de a face eforturi pentru atingerea unui scop.

PPPPPERFORMAN}~ERFORMAN}~ERFORMAN}~ERFORMAN}~ERFORMAN}~ = = = = = rezultat foarte bun ob]inut \n activitate.RRRRRECOMPENS~ECOMPENS~ECOMPENS~ECOMPENS~ECOMPENS~ = = = = = premiu acordat pentru efortul depus.RRRRRESPONSABILITATEESPONSABILITATEESPONSABILITATEESPONSABILITATEESPONSABILITATE = = = = = puterea de a lua decizii [i

de a prelua controlul.SSSSSTIMULENTTIMULENTTIMULENTTIMULENTTIMULENT = “momeal`” care incit` la ac]iune.

Jackie Goodspeach este directorul zonal al unuilan] de magazine de \nc`l]`minte. De[i nu a urmatnici o facultate, ea a evoluat foarte rapid \n cadrulcompaniei. A fost, pe r#nd, v#nz`toare, director demagazin [i director districtual.

La o conferin]` na]ional`, Jackie a fost rugat` s`le \mp`rt`[easc` celorlal]i secretele eficien]ei sale.“Cred c`, pur [i simplu, nu [tiu o cale mai bun` – le-am`rturisit ea. Nu sunt suficient de de[teapt` pentru arezolva problemele de unasingur`, a[a c` \ntreb oamenii.Intru \n magazine [i \ntrebcump`r`torii ce le place [i ce ledisplace. De asemenea, \mi \ntrebangaja]ii ce merge [i ce nu merge\n slujbele lor [i ce a[ putea facepentru a le u[ura munca [i a oface mai productiv`”.

Cea mai puternic`nevoie uman`

este aceeade a fi

apreciat.

William James

Trebuies`-]i

pese!

Melvin Zais

Identific`

eroi reali

care duc

la bun sf#r[it

proiecte reale!

Pune-i \n lumina

reflectoarelor

[i strig` celorlal]i:

LUA}I AMINTE,

SE POATE!

Mantramotivatorului:

Sunto surs`

inepuizabil`de entuziasm

pentruoamenii mei!

Laudelereprezint`

o arm`mult maiputernic`

dec#tcritica.

Dac` surprindempe cineva

f`c#nd lucrurilea[a cum trebuie

[i \i spunemacest lucru,se va str`dui[i mai mult

data viitoare.

Oameniise \nroleaz`

numai pentruacele cauze\n care cred.

{tiu

s`

ajus

tez

mun

ca\n

func

]ie d

e ne

cesi

t`]il

efie

c`ru

i sub

ordo

nat?

M`

asig

ur c

` nu

am

este

c

nici

odat

` la

udel

e cu

crit

icile

?

Ar`t oamenilorc` m` intereseaz`

[i persoana lor,nu numai munca

pe care o fac?

Fac tot posibilul pentru

a crea un mediu

de lucru pl`cut?

Sunt \ntotdeauna dornic

s` ajut c#nd este nevoie?

50 CER SENIN Nr. 1 (78) 2005

CRISTINA GHENU}~locotenent-colonel {TEFAN BURC~

BL ITZ

FOR}ELE AERIENESPANIOLE

”Patrulla Acrobatica de Espana-Aguila” este forma]ia de acroba]ieaerian` a For]elor Aeriene Spaniole. A fost \nfiin]at` \n anul 1985, laAcademia For]elor Aeriene din San Javier, Murcia. Prima participare laun miting aerian interna]ional a avut loc un an mai t#rziu, \n Belgia.Avioanele utilizate sunt de tipul Casa C-101“Aguila”, forma]ia fiindcompus` din [apte astfel de aeronave. |n 1994, “Aguila” a introdus pentruprima oar` fumul \n acroba]iile aeriene, fiind singura forma]ie din lumece utilizeaz` culoarea galben.

Unul din cele mai ample studii la nivel mondial, privind catapultarea pilo]ilor,a fost realizat de c`tre For]ele Aeriene Spaniole. Au fost analizate 48 de catapult`ripetrecute \n perioada 1979–1995. Conform statisticilor, [apte pilo]i au murit, 25 aufost grav r`ni]i, 11 au suferit leziuni u[oare, iar cinci au sc`pat nev`t`ma]i. |n 35 decazuri, catapultarea a fost impus` de probleme tehnice, iar \n celelalte 13 – deerori umane. Concluziile studiului au contribuit la cre[terea securit`]ii zborului,\ntruc#t au fost aplicate noi metode \n privin]a antren`rii pilo]ilor pentru catapultare[i efectuarea manevrelor de zbor \n situa]ii de criz`.

Primul avion multirol Eurofigther Typhoon a intrat \n \nzestrareaFor]elor Aeriene Spaniole la 30 iunie 2003. Ini]ial, a fost destinat treceriipilo]ilor spanioli peacest tip de aero-nav`, activitate ces-a desf`[urat \ncadrul Bazei Aeri-ene Getafe. Ulte-rior, a fost t rans-f e r a t la BazaAerian` Moron.

For]ele Aerie-ne Spaniole au\ncheiat un con-tract privind achizi]ionarea a 87 de avioane Eurofigther Typhoon, ce vor\nlocui aeronavele Mirage F1-C din \nzestrare.

La turnarea filmului “Battle of Britain”, la sf#r[itul anilor [aizeci,produc`torii s-au confruntat cu o serie de probleme privind achizi]ionareaavioanelor de tipul Spitfire, Hurricane, Messerschmitt Bf 109 [i Heinkel He 111.Solu]ia a venit din partea For]elor Aeriene Spaniole, care la acea vreme maiutilizau avioane de tipul Messerschmitt 109 [i Heinkel 111. Avioanele au fost\nchiriate [i cu… pu]in ajutor din partea efectelor speciale au putut fi reprezentateLuftwaffe (For]ele Aeriene Germane).

|n anul 1998, For]ele Aeriene Spaniole au \ncheiat procesuld e d e c l a s i f i c a r e a d o s a r u l u i p r i v i n d o b i e c t e l e z b u r ` t o a r eneidentif icate. Dosarul dat publicit`]i i con]ine aproximativ 2.500de pagini [i face referir i la 122 de cazuri \nregistrate \n perioada1962–1995. La nivel mondial este unica structur` ce a efectuataceast` opera]iune.

lan] de comand` – succesiunea [efilormilitari, de la superior la inferior, prin care se execut`comanda.

chain of command – the succession ofcommanding officers from a superior to a subordinatethrough which command is exercised.

cha\ne de commandement – succession,de supérieur à subordonné, de chefs militaires dansl’exercice du commandement.

largare – \n cazul armamentului [i rezervoarelorsuplimentare, desprinderea comandat` din sistemelede prindere (acro[are) urmat` de c`derea acestoradatorit` for]ei de gravita]ie.

release – in air armament, the intentionalseparation of a free-fall aircraft store, from its suspensionequipment, for purposes of employment of the store.

largage – en termes d’armement aérien,séparation commandée d’une charge tombant pargravité de son système de suspension, dans le desseinde lui faire assurer sa fonction.

leg`tur` – 1. contact sau comunica]ii stabilite\n mod permanent \ntre elementele unei for]e \nvederea asigur`rii unei \n]elegeri reciproce [i unit`]ii\n inten]ii [i ac]iuni. 2. Termen general care indic`existen]a de instala]ii de transmisiuni care leag` dou`puncte.

liaison – that contact or intercommunicationmaintained between elements of military forces to ensuremutual understanding and unity of purpose and action.

link – in communications, a general term used toindicate the existence of communication facilities betweentwo points.

liaison – 1. contacts ou communications établisde manière permanente entre des éléments de forcesen vue d’assurer une compréhension mutuelle ainsique l’unité d’intention et d’action. 2. Terme généralindiquant l’existence d’installations de transmissionreliant deux points.

legend` – cod care prezint` semnifica]iilesimbolurilor utilizate \ntr-o hart`, o schi]`, \n generalfigurat \ntr-un cartu[ al documentului; vezi [i cheie.

legend – an explanation of symbols used on a map,chart, sketch, etc., commonly printed in tabular form atthe side of the map, etc. See also key.

légende – code donnant la signification dessymboles utilisés sur une carte, un croquis etc.; il figuregénéralement dans une cartouche du document.

limit` de control a spa]iului aerian–limite laterale ale unei zone de control a spa]iuluiaerian, ale unei sub-zone de control a spa]iului aerian,a unei zone de control a spa]iului aerian cu densitatemare sau a unei zone reglementate.

airspace control boundary – the lateral limitsof an airspace control area, airspace control sub-area,high density airspace control zone or airspace restrictedarea.

limite de contrôle de l’espace aérien– limites latérales d’une zone de contrôle de l’espaceaérien, d’une sous-zone de contrôle de l’espace aérien,d’une zone de contrôle de l’espace aérien à hautedensité ou d’une zone réglementée.

list` de ]inte – list` de obiective (]inte)confirmate sau suspecte, ]inut` la zi de cineva dincomandament \n vederea furniz`rii de informa]ii saupentru preg`tirea combaterii acestora. Se nume[te [i“repertoar de obiective”.

target list – a tabulation of confirmed or suspectedtargets maintained by any echelon for information andfire support planning purposes. Also called “list of targets”.

liste d’objectifs – répertoire d’objectifsconfirmés ou éventuels, tenu à jour à un niveauquelconque du commandement en vue de fournir desrenseignements sur ces objectifs ou de préparer unappui feu. Aussi appelé “répertoire des objectifs”.

AM PRIMIT LA REDAC}IE

51CER SENIN � Nr. 1 (78) � 2005

Pagin` realizat` decomandor (r) PETRE B@N~comandor (r) PETRE B@N~comandor (r) PETRE B@N~comandor (r) PETRE B@N~comandor (r) PETRE B@N~

|n cuv#ntul rostit la lansare, Ion Emil, directorulediturii Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, consideraapari]ia acestei lucr`ri un important eveniment editorial.

Complexa problematic` a studierii r`zboaielor estede mult` vreme \n aten]ia celor doi autori, personalit`]iale culturii militare rom#ne[ti: generalul dr. Mircea

Mure[an [i generalul de brigad` (r) dr. Gheorghe

V`duva.

Este o lucrare de pionierat, care abordeaz` cauzele,determin`rile, filozofia, fizionomia [i perspectiveler`zboiului modern. Acesta este cercetat [i analizat cafenomen politic, social, economic, informa]ional, cultural[i, \n esen]`, militar, precum [i sub raportul impactuluiprodus \n societate.

Interesant` sub toate aspectele, lucrarea transmiteidei [i concepte noi, pe care le explic` doct, exhaustiv: r`zboiul bazatpe re]ea, r`zboialele disimetrice [i asimetrice, r`zboaiele teroriste [iantiteroriste. Autorii ne asigur` c` vom g`si \n cele opt capitole, ce se

\ntind pe 516 pagini, informa]ii de ultim` or`, interoga]ii[i analize pertinente, ipoteze [i concluzii cu privire laacest fenomen [i la arta militar` a prezentului [i viitorului.

Foarte interesante considera]iile referitoare laevolu]ia conceptului de securitate [i a celui de ap`raredin perspectiva unit`]ii europene [i euro-atlantice,precum [i din cea a marilor provoc`ri ale prezentului [iviitorului.

{i titlul, at#t de bine ales, de sugestiv, invit` lalectur`, la studierea aprofundat` a acestei c`r]i demare actualitate [i de o ridicat` valoare [tiin]ific`.

|ntr-adev`r, a[a cum sunt asigura]i \n Argumentul

care precede laborioasa \ntreprindere, cititorii g`sesc\n paginile lucr`rii reflec]ii, judec`]i explicative [iapreciative, predic]ii asupra interdetermin`rilor

privind viitorul r`zboiului [i al strategiei militare, afl` r`spunsurila multe din \ntreb`rile ridicate de [tiin]a [i practica militar` dep#n` acum.

��

�� !��! �� !�� !� �� !�� " �� !�� !�� ! ��

#�� locotenent-comandorului (r)

Mircea Constantinescu �� $ � �� !�� !��

% �� &�� ! �� !�� %� �� ' ��'��!�� %�� !�� #( �� ! �� $��

)�� )�� *� �� &�� #�� )�� ! �� +�� !� �� ,�� !�� ,�� )��-./0�� 01�� $��!�� !��

2��

��

�� !�� 2 �� 31��generalul de flotil`

aerian` Victor Str#mbeanu,��

P ��!�� generalul

de brigad` (r) Constantin Ucrain,

�� $�� !�� ! �� !��

2� �� !�� -./-4-./5� �� ! �� &�� !��!� �� ,� �� $�� !�� !��

&�� 6�7�� )�� 8�� *�� #� 9�� !�� $�� '��)�� !� �� ,� �� $��-1� �� )� �� +�8 ��2��#� �� )�$�� 8 ��

� �� !�� :�� ! �� !�� !�� $��

;� �� ! �� !�� !�� ! � <� �� 9� � �� 8 ��

RECURS LA ISTORIE)� �� !��:��

�� 0� �� VIA}A

MILITAR~.��=�� *�� !�� !��!��

>� �� 1/�� -.3.�� -5� ��;�� *�� *� � �� 9�� &�� )�� !�� colonelul dr.

Ion Petrescu,�� !� ��maiorul Dan G#ju,�� ! � �� !�� -.3.�� )�� *� �� $�� )!�� !�� ! �� !�� *�� +�“|nsemn`ri din zilele

Revolu]iei – Decembrie 1989”��)!�� *�� $�� :��

*�� $�� 6��)!� �� ?��7�� !�� $� �� @A� �� +� # 9�� B �� C�� '��8�� #� )� �� (N.R.)

revista fortelor aeriene romane nr. 1/2005

Documents