8/6/2019 Resursele Psihologice Ale Varstei a Treia

1/1

Resursele psihologice ale varstei a treia

In pofida tuturor criticilor carcotasilor putem vorbi de resurse psihologice la persoanele de varsta a

treia . Aceste resurse constau in castigurile inregistrate in plan socio-emotional.

1.Reglarea emotionala

-este mult mai eficienta la varsta a treia deoarece :

adultii varstnici se simt mult mai tineri (varsta subiectiva ) ,aspect ce este in contradictie cu varstalor cronologica , biologica ;

Ex : Clarke (2001) a descoperit intr-un experiment ca femeile varstnice descriau frecvent discrepante intre

varsta lor subiectiva si imaginea corpului lor reflectata in oglinda .Acestea simteau ca au o energie foarte

mare ,ca sunt tinere desi cand se priveau in oglinda observau amprenta trecerii timpului asupra corpului lor.

persoanele de varsta a treia sunt motivate sa investeasca in lucruri sigure , obiectivele emotio

nale devenind mult mai saliente decat cele informationale , ca urmare a perceperii timpului ca

fiind limitat (teoria selectivitatii emotionale -Carstensen ,Isaacowitz & Charles ,1999) ;

-are consecinte asupra procesarii cognitive : adultii varstnici aloca o mai mare parte a resurselor lor

cognitive informatiilor care sunt relevante emotional ; strict legat de acest aspect este efectul pozitivitati

(possitivity effect -Carstensen & Mikels , 2005; Carstensen & Mather ,2005) ;acest efect este un pattern develop

-mental potrivit caruia indivizii de varsta a treia favorizeaza materialul pozitiv in procesarea informatiilor in timp

ce cei tineri il favorizeaza pe cel negativ .

2.Efectul pozitivitatii si atentia

-procesele automate ale atentiei care intervin in detectarea amenintarii( stimul emotional negativ) se schim

ba foarte putin o data cu inaintarea in varsta ;

Ex: Mather si colaboratorii (2004) sustin ca ignorarea stimulilor negativi in cazul persoanelor de varsta atreia nu e o dovada a declinului amigdalei ( regiune a creierului responsabila cu raspunsurile la informatiile care

induc emotii , in special negative) .Acordarea atentiei reduse stimulilor negativi s-ar datora activarii reduse a

amigdalei .

3.Efectul pozitivitatii si memoria

- adultii varstnici isi amintesc mai mult informatiile emotionale decat cele referitoare la achizitionarea de

cunostinte ; acest lucru e vizibil in cazul memoriei autobiografice: persoanele de varsta a treia reproduc ma

mult evenimentele pozitive din viata lor .

-centrarea pe sentimente si pe gandurile interioare a persoanelor varstnice este o dovada functionarii

memoriei semantice ;

4.Angajamentul social

-punand accent pe aspectele emotionale pozitive ale vietii ,adultii de varsta a treia reusesc sa-si mentina

starea de bine subiectiva (subjective well-being );

-satisfactia in viata a persoanelor varstnice este furnizata de sentimentul de a fi util(feeling of uselful-

ness )celorlalti ; implicandu-se in activitati de voluntariat si devenind astfel utili societatii , adultii varstnici devinmultumiti de propria persoana ;

-satisfactia in viata si angajamentul social devin conditii ale unei batraneti reusite .

Bibliografie1. Carstensen L. L, Mikels J. A. & Mather M. Aging and intersection of cognition , motivation and emotion . in J

Birren & K. W. Schaie . Handbook of Psychology of Aging(2006) ,343- 3622.Kennedy Quinn & Mara Mather . Cap 11 Aging , Affect and Decision Making in K. D. Vorhis , R. F. Baumeister &

G.Lowenstein . Do Emotions Help or Hurt Decision Making ? A Hedgefoxian perspective (2007) , 245- 2593.Mara Mather & Laura L. Carstensen . Aging and motivated cognition : the positivity effect in attemtion an

memory .,Trends in Cognitive Science 2005 , vol 9, nr 10

4. Anna Kleinspehn Ammerlahn , Dana Kotter- Gruhn & Jacqui Smith . Self Perceptions of Aging : Do Subjective Age

and Satisfaction With Aging Change During Old Age ? ,Journal of Gerontology ,2008, vol 62 B , nr 6, 377-385