Gabriela-Maria Man

Psihologia uarstei a treia

ti a patra

Cu prins

13 Partea 1. Cine este vArstnic13 Repere ale pdfiii L

13 1.1. Definirea vArstei a treia qi a patra - limite74 1,.2. Delimitarea vArstelor avansate in functie de

perceplia sociali18 1.3. Delimitarea in funclie de gen19 1,.4. Delimitarea tr funcfle de vArsta de pensionare

20 1.5. Delimitarea i:r funcfie de aspectele fiziologice22 1.6. Delimitarea in funcfie de vArsta cronologicd24 1..7. Delimitarea vArstei a treiainfuncfie de

vArsta prospectivH27 Concluzii ale plrlii L

28 Partea a 2-a. ,,incirunlirea" lumii28 Repere ale pdr{ii a 2-a28 2.1,. Lumea acurn34 2.2. Lumea in viitor36 2.3. Factorii relafiona$ cu schimbirile demografice

36 2.3.L. Reducerea mortalitifii infantile38 2.3.2. Schimbiri la nivelul cauzelor care

determind decesul

Pslhologia vtrstei a treia $ a patra . Cuprins

6 41 2.3.3. Declinul fertilitdfii43 2.3.4. Condifiile de trai din prezent44 2.4. CAt de longevivi putem fi?46 Concluzii ale pdrtii a2-a

47 Partea a 3-a. Statutul social al vArstnicului47 Repere ale pdrlii a 3-a47 3.1. Statutul actual a vArstnicului50 3.2. Stereotipurile referitoare la vArstnici51 3.2.1. VArstnicii percepufi ca persoane prietenoase51 3.2.2. Yfustnicii percepufi ca persoane incompetente52 3.2.3. VArstnicii percepuli ca persoane demne

de admiralie gi mil[54 3.2.4. Ydrstnicii percepufi ca persoane etice54 " 3.2.5. VArstnicii in activit5lile profesionale55 3.2.6. Ydrstnicii percepufi ca fragili qi

cu probleme de sdndtate56 3.2.7. Yfush:ricii percepu{i ca asexuali57 3.2.8. VArstnicii percepufi ca povar[ sociald58 3.2.9. YArstnicii vdzuti fdrd ajutor sau vlzufi

ca dezavantajali59 3.2.10. Alte stereotipuri aplicate vArstnicilor59 3.3. Factorii asocia{i cu stereotipurile la

vArstele ulru.rrut"59 3.3.1. VArsta60 3.3.2. Genul61, 3.3.3. Nivelul de sdrHcie

61. 3.3.4. Mediul profesional62 3.4. Impactul stereotipurilor asupra vArstnicilor

GABRIELA-MARIA MAN

67 3.5. Alte aspecte relafionate cu atitudineafafl de vArstnici

67 3.5.1. Perturbarea comunicdrii cu vArstnicii

70 3.5.2. VArstnicii nu sunt cei mai stereotipizali71, 3.6. Beneficii ale statutului de vArstnic

74 3.7. CAteva dintre mediile in care se manifest5

o atitudine negativd faf[ de vArstnici

74 3.7.1. S5n5tatea

76 3.7.2. Mass-media79 3.8. Istoricul atitudinilor fafH de vArstnici

83 3.9. Teoriile explicative ale ageism-ului

83 3.9.1. Teoria managementului terorii85 3.9.2. Teorii asupra frumuselii 9i

impactul asuPra stereotiPurilor

87 3.9.3. Teoria identitIlii sociale

88 3.9.4. Alte teorii explicative pentru ageism

89 3.L0. ImpactulintroduceriivArstei apattaasuPra stereotiPurilor

90 Concluzii ale Pdrfii a 3-a

93 Partea a 4-a. Schimbiri la nivel fizic93 Repere ale Pdrlii a 4'a94 4.1,. Schimblrile fizice

94 4.L.L. Schirnblrile la nivel senzorial

108 4.1.2. Schimbdti hzice la nivel psihomotric

1L7 4.1.3. Schimbiri la nivel cerebral

127 4.2. Sdndtatea la vArstele avansate

130 4.3. Afecliuni frecvente la vArsta a treia 9i a patra

134 Concluzii ale Pirfii a 4-a

Psihologia vtrstei a treia 9i a patra' Cuprins

8 136 Partea a 5-a. Impactul stilului de viafi asuprasnnn6lii frzice gi psihice

136 Repere ale pdrlii a 5-a137 5.1. Activitatea fizicilsportul137 5.L.1.. SportuVactivitatea hzicd qi procesarea cognitivi

Ia vArstele avansate140 5.L.2. Sportul gi starea de bine143 5.1.3. Sportul gi funcflonarea fizici la

vArstele avansate1.44 5.1.4. SportuVactivitatea hzic6, gi decesul la

vArstele avansate145 5.2. Alimentafia146 5.2.L. Dieta mediteraneeani qi implicafiile ei la

vArstele avansate1.47 5.2.2. Alte diete asociate cu functionarea buni la

vArstele avansate147 5.2.3. Deprivarea caloricd - impactul la

vArstele avansate148 5.2.4. Alimentele bogate in omega-3 -

funcfionarea cognitivd gi emolionald150 5.3. Fumatul152 5.4. Stimularea intelectuald152 5.4.1. invifarea mai multor limbi strdine154 5.4.2. Stimularea cognitivd de la locul de munci158 5.4.3. Stimularea prin programe structurate161 5.5. Stimularea prin implicarea in

activitdf, utile162 5.6. Stimularea sociali - impactul asupra

vArstelor avansate1.64 Concluzii ale pir,tii a 5-a

GABRIELA-MARIA MAN

166 Partea a 6-a. Abilitlfile cognitive lavirstele avansate

1,66 Repere ale pdrlii a 6-a

L66 6.L. Dinamica la nivel cognitiv1.69 6.2. Memoria1.69 6.2.1. Memoria de scurti duratl172 6.2.2. Memoria de lungi durati176 6.2.3. Dincolo de uitarea obignuiti la vArstele avansate

181 6.3. Viteza de procesare cognitivi la vArstele avansate

182 6.4. Funcfiile executive la vArstele inaintate

184 6.5. Efectul pozitiv relafionat vArstei lanivelul abilitifilor cognitive

185 6.5.1. Efectul pozitiv relafionat vArstei gi memoria

188 6.5.2. Efectul pozitiv relafionat vArstei 9i atenfia

189 6.5.3. Efectul pozitiv relafionat vArstei qi

procesul decizional191, 6.6. Schimbiri cognitive intre generalii193 Concluzii ale Pdrlii a 6-a

196 Partea a 7-a. Aspectele emofionale la virstaa treia gi a Patra

196 Repere ale Pdt{ii a 7-a

Lg6 7.1,. Stereotip gi realitate la nivel emofional

197 7.2. Mai fericigi la vArsta a treia?

Dar la vArsta aPafra?

200 7.3. Stabilitatea emofionald2OL 7.4. Tipurile de emolii care aPar prevalent la

vArstele anansate

204 7.5. Acceptarea gi impactul ei asupra

emoliilor pozitive gi negative

Psihologia virstei a treia ;i a Patra ' Cu pri ns

ro 206 7.6. Emofiile diferite au scopuri diferite206 7.7. Percepfia limithrii timpului rdmas de trdit -

element de dezvoltare emotionaldla vArsteleavansate

207 7.7.L. Scopuri diferite la persoane de vArste diferite209 7.7.2. Yfushricii percep timpul ca fiind limitat211 7.7.3. Mecanismele prin care limitarea timpului rdmas

de trdit faciliteazd, emofionalitatea pozitivd213 7.8. Diferili in confruntarea cu respingerea socialX21,4 Concluzii aleptutii a7-a

21,6 Partea a 8-a. Relaliile sociale la vArstele avansate21,6 Repere ale pdrlii a 8-a21,6 8.1. Aspecte cantitative ale relafiilor sociale la

vArstele avansate220 8.2. Calitatea relafiilor sociale la vArstele inaintate220 8.2.1. Managementul situaliilor

de crizd interpersonald222 8.2.2. Cooperarea facilitatd gi de cei din jur223 8.3. Relafiile familiei actuale - particularitdfi224 8.3.1. Familii,,vrej de fasole"225 8.3.2. Familii bi sau unigenerafionale225 8.3.3. A fi vArstric gi ingrijitor al altui vArstnic227 8.4. Relatiile de cuplu la vArstele avansate228 8.4.L. Statutul marital la vArstele avansate230 8.4.2. Relafii de cuplu mai gratificante la

vArstele avansate232 8.4.3. Relafiile de cuplu gi starea de bine233 8.4.4. Suportul emofional in cuplu la vArstele avansate235 8.4.5. Suportulin cazde neputinlX

GABRIELA.MARIA MAN

238 8.5. Relalia cu propriii copii adulfi238 8.5.L. Aspecte calitative ale relaliei cu copiii adulli239 8.5.2. Propriii copii adulfi ca ingrijitori240 '8.6. Relafia cu propriii nepofi

24L 8.6.1. tngrijirea nePofilor243 8.6.2. Pirinfi pentru a doua oarX - pdrinli surogat

245 8.7. Relaliile de munci la vArstele avansate

246 8.8. Relaflile de prietenie de la v6rstele avansate

248 Concluzii ale Pirfli a 8-a

251, Bibliografie

Psihologia vtrtei a teia $ a pfa 'CuPrins

PARTEA I

Cine este virstnic

Repere ale ptrlii IParcurgerea acestei pirli vi va ajuta sI delimitali cele doui

etape de vArstI: vArsta a treia de vArsta a patra, pe de o parte,gi vArsta a treia de vArsta a dou4 de cealalti parte, fiind de ase-

menea menlionate principalele modalitifi utilizate tr prezentinstabilirea granilelor dintre vArstele adulte; in acelaqi timp, suntenumerate gi principalele dificultd{i, dar gi polemici aferentemetodelor curente de delimitare ale acestor categorii de vArsti.Tot in cadrul acestui capitol vor fi menlionate utilitate4 dar gi

polemica din jurul introducerii unei noi categorii aferente vAr-

stelor adulte, gi anume vArsta a patra.

1.1. Definirea varstei a treia gi a patra - limite

CAnd devenim vArstnici? Potrivit Organizafiei NafiunilorUnite (United Nations) (201.3), o persoanl este etichetatl ca

vArstnicX la 60+ ani insi, conform autorilor Papalia Olds gi

Feldman (2010) 9i potrivit Organizafiei Mondiale a Sdnitifii(World Health Organization) (2009), vArstnici este o persoand

de abia la 55 de ani gi dupi aceasti vArsti. Totuqi, Ia nivelul anu-

mitor societifi, gi vArsta de 55 de ani poate fi o demarcare validi

Psilnologh vtrstci e tnie $ a prtn . Cine este virstnic

a debutului vArstei a treia (Abrams, Russell, Vauclair & Swift,201L; AgeUK2011,; World Health Orgarizatton, 2009). Practic,

delimitarea vArstei a treia este o chestiune complexd, iar comple-

xitatea ei ne permite sd afirmim c[ rdspunsul Ia intrebarea cdnd

o persoand deoine oilrsfuicd? poate fi corect gi la 55 de ani, 9i Ia 60,

dar qi la 65 de ani, in funcfie de momentuf criteriul gi persoana

pe care o intrebim.Nu numai debutul vArstei a treia este incert, ci 9i finalul

acesteia. Anumili autori consideri cd vArsta a treia se inche-ie variabil, in funclie de durata viefii, de longevitatea uneipersoane (Papalia et al., 201'0); pe cAnd alfi autori, adep{i aiintroducerii conceptului de vArsta a patra, considerd cd vAr-

sta a treia se incheie odati cu debutul vArstei a patta, vArstd

care urmeazd sd includd octogenarii, nonagenarii 9i centenarii(Barnes, 2011; Blanchard-Fields & Kalinauskas, 2OO9).

Concluzii:. limitele categoriilor, aferente virstelor adulte avansate,.sunt inci un

su biect de dezbatere in ptii nlele socio- u ma ne;

. criteriile de includere intr-o anumiti categorie de virsti sunt foar-

te diverse: de la cele care lin de perceplia sociali la cele care fin de

contextul cultural, istoric, nivelul de dezvoltare economicS, contextul

medical etc.

1.2. Delimitarea virstelor avansate in funclie deperceptia socialS

Dacd luim in considerare percepfia sociald, existi o varia-bilitate mare in demarcarea persoanelor vArstnice de cele de

vArsti mijlocie. Sugestiv in acest sens este cazul Europei, undecetifenii din diferite state percep foarte diferit debutul vArstei a

GABRTELA-MARIA MAN

treia, uneori discrepan{ele fiind foarte mari, chiar gi de 13 ani. 13 15

ani diferenleazl. grecli, care considerd c[ debutul vArstei a treiaare loc la 68 de ani, de turci, care marcheazd debutul vArstei a

treia la 55 de ani (Abrams et al., 201,1,; Age U.K., 2011). Mediaeuropean[ este de 62 de ani, similari cu percepfia romAnilor trceea ce privegte debutul vArstei a treia (Abrams et a1.,2011,; Age

u.K.,2011).Nu numai vArsta a treia este delimitati diferit, se pare cd

qi tinerelea are limite superioare diferite pentru europeni. De

exemplu, pentru greci o persoand nu mai este tSndrI la vArsta de

51.,7 ani, aproape de vArsta la care furcii vdd o persoani ca fiindvArstnicd la 55,1 ani (Abrams et a1., 2011). Norvegienii considericX tinerefea se termind in medie la 33,7 ani, iar furcii considericd nu mai sunt tineri dela34,4 ani (Abrams et a1., 201,1).

Un aspect interesant in ceea ce priveqte marcarea debufuluivArstei a treia in funclie de criteriul percepfiei sociale fine gi

de momentul viefii in care respondefilor li se solicitd sd stabi-

leasci limita vArstei a treia. De exemplu, potrivit unui raportAge Concern (2005), daci unei persoane cu vArsta cuprinsXintre 16 qi 24 de ani i se cere sd stabileascl momentul in care

incepe vArsta a treia, aceasta cel mai probabil ar numi vAr-

sta de aproximativ 55 de ani. Respondenfii cu vArste cuprinseintre 45 gi 54 de ani consideri cI o persoand devine vArstni-

ci in medie la 65 de ani, iar responden{ii de peste 75 de aniconsider5 ci vArstnic[ este o persoand dupi 72 de ani (Age

Concern, 2005). Prin urmare, pe mdsurl ce Persoanele avan-

seazdin vArstH, avanseazd gi granifa la care acestea traseazd

debutul vArstei a treia, debutul bitrAnefii. Acest lucru se poate

observa gi la nivel macrosocial' in ldrile in care oamenii suntlongevivi, intr-o proporlie mai mare, practic mulli membri ai

Psihologia vlrstei a treia ti a Patra ' Ci ne este vi rstnic

societilii ajung la vArsta a treia gi a patra gi se numdrd printreaqa-anumitele ldri ,,imbitrAnite'1 existi totodatd gi o tendin{imai mare de a numi vArstnicd o persoand cu o vArstI crono-logici mare; pe cAnd, in lirile in care trecerea de 65 de anieste mai degrabi o abatere de la medie, tendinla este de aconsidera vArstnici o persoand cu o vArsti cronologici maimici (Crampton, 2009; World Health Organization, 2009). inacest fel se explici de ce unele lHri africane considerd vArst-nici adullii de 55 de ani, iar mulli europeni consideri vArshri-ce persoanele de peste 60-65 de ani (Cramptory 2009; WorldHealth Organizatioru 2009).

Ceea ce este curios in delimitarea vArstelor, cAnd se ia inconsiderare criteriul percepliei sociale, line de perturbareaproporliei aferente celorlalte vArste adulte. in generaf adulliitind si impingH linia de final a tinerefii gi pe cea de debut a

vArstei a treia mai tArziu pe misuri ce ei imbitrAnesc, aga

cum am exemplificat mai sus, dar ceea ce este curios este citranzilia dintre aceste vArste, adici vArsta adultului mijlo-ciu, este foarte mici, intre 9,4 ani, cAt consideri, in medie,respondenlii de 25-23 de ani ci dureazi vArsta adultului mij-lociu, qi 17,2 ani, cAt consideri respondenfii de 1,6-24 de ani(Age Concern, 2005); toate acestea in condiliile in care vArstaadultului mijlociu, in psihologia dezvoltirii, ar avea alocafi, inmedie, 25 de ani. Totugi existi unele liri in care resPondenfii,de toate vArstele, apreciazd dimensiunea vArstei a doua ca

fiindu-i alocafi 25 de ani qi chiar mai mult. in acest caz se

afld Rusi+ firile nordice (Danemarca Finlanda, Norvegia) gi

Portugalia, unde vArsta adultului mijlociu fine chiar qi 30,5

ani la nivelul perceptiei portughezilor (Abrams et al., 20ll).

GABRIELA.MARIA MAN

in RomAnia in schimb, se alocd doar 15,L ani vArstei adultuluimijlociu (Abrams et al., 201"1).

tmpingerea limitei de debut a vArstei a treia este specifici gi

persoanelor educate, care tind sd considere cI imbdtrAnirea se

instaleazi mai tArziu decAt apreciazdpersoanele mai puf,n edu-cate (Abrams Swift, Lamont & Drury,2015).

Percep(ia sociald asupra debutului vArstei a treia se poatemodifica gi in funcfie de statutul economic al persoanei care

defineqte vArsta a treia. Potrivit lui Abrams et al. (201.5), persoa-

nele care au probleme in a-gi asigura traiul zilnic tind sd stabi-

leasc[ debutul vArstei a treia mai devreme decAt persoanele care

nu ir:rtAmpind dificultdfi financiare; de exemplu, persoanele cu o

situafie financiard bund tind sd fixeze debutul vArstei a treia inmedie la 73 de ani.

Totodatd, gi starea de sdndtate a respondenlilor poateinfluenfa modul de delimitare a vArstei a treia, in sensul cI per-soanele mai sinXtoase tind sd afirme cf, vArsta a treia incepe maitdrziu, comparativ cu Persoanele cu o sin[tate precar6. Cu alte

cuvinte, la nivel subiectiv stdrile maladive indelungate afectea-

zd perceplia vArstei, iar incetinirile aferente bolii sunt percepute

ca elemente/semne care marcheazi imbltrAnirea (Demakakos,

Hacker & GjongE 2006).

Concluzii:. oamenii intrebali c6nd debuteazE virsta a treia dau rispunsuri foar-

tevariate. Europenii prezintl diferenle Side 13 ani uniifa!5 de allii la

aceasti intrebare;o virsta respondenlilor influenleaza rispunsul: virstnicii vid debutul

v6rstei a treia mai tirziu decit tinerii;

Psihologia vtrstei a treia $ a Patra ' Cine este virstnic

18 . persoanele sinitoase, educate;i instirite financiarimping limita infe-rioari a debutului virstei a treia mai sus decit persoanele cu sinitateprecarS, mai pulin educate 5i sirace.

1.3. Delimitarea in funclie de gen

Un articol apdrut in presa austriacd gi citat de presa dinRomAnia fdcea referire la o moderatoare de televiziune de 45 deani gi la partenerul acesteia. Titlul articolului confinea apelativulbdtr6na doamnd. Se poate ridicaintrebarea de ce unei persoane de46 de ani i s-a anexat apelativul de bdtr6nd. Termenul de bdtrAnieste asociat persoanelor mult mai ftraintate in vArstd .La 46 de am,o persoani este in plind vArstd a adultului mijlociu, cu toate aces-tea nu este rard utilizarea termenului de betranI pentru femeilecare au trecut de o anumit5 vArstS, pe c6nd bdrbaf,lor acest ape-lativ le este atribuit mai tArziu. Acest lucru reflectd diferenfiereacare se face la nivel social, dar si in mass-media intre perceptiaprocesului de imbdtrAnire a birbafilor qi cel de imb5trAnire a

femeilor. Potrivit lui Khan (201.5),la nivelul percepliei socialefemeile sunt tratate diferenfiat comparativ cu birbafii, iar valoa-rea personald a b5rbalilor este definitd diferit fafd de cea a feme-ilor. Femeile sunt apreciate, la nivel social, mai mult prin prismadimensiunilor estetice qi a capacitdfilor reproductive; birbafii, decealalti parte, sunt apreciafi mai mult prin prisma criteriului sta-tut/putere gi a capacitdfilor de a fi lideri. Cum aceste caracteristicicare stau labaza aprecierii valorii celor doud genuri au grade demanifestare qi achizifie diferite i, ti*p, se produce o diferenlierein modul de apreciere a vArstei celor doui genuri: femeile bene-fuciazd de apreciere mai devreme i:r viafi pebaza acestor crite-rii, dar o qi pierd mai repede; pe cAnd bdrbafii obfln prestigiul in

GABRIELA-MARIA MAN

timp mai indelungat gi iqi perfecfioneazl' abilit[file de lideri mai

tArziu, dar gi le menlin tot p6n[ tirzlt (Khan, 2015).

Cu toate cX femeile sunt ,,imbitrAnite" mai repede decAt

bdrbalii de cdtre societate gi mass-medi4 totuqi acestea tind s[considere ci debutul vArstei a treia se face mai tArziu decAt con-

sideri blrba{ii (Abrams et al., 2015). fn medie, granila de debut

a vArstei a treia este fixatd de femei ct2 ani mai tarziu: bdrbalii

cu vArsta de peste 50 de ani o fixeazi in medie la 70 de ani, pe

cAnd femeile de aceeaqi varstd o frxeazd la 72 de ani, totodatd

femeile de peste 50 de ani pand la 80 de ani se simt mai tinere

decAt se consider[ bdrbalii cu aceeagi vArstd cronologici, dar

dupd 80 de ani femeile se simt mai varstnice decat bdrbafii de

aceeagi vArstd (Demakakos et a1., 2006).

Concluzii:. la nivel social, femeile sunt vizute ca ,,bEtr6ne" mai timpuriu decit

bSrba!ii;. femeile considerS ci virsta a treia debuteazS mai tirziu dec6t conside-

rJ birbalii.

1.4. Delimitarea in funclie de virsta de pensionare

Un alt criteriu de marcare a debutului vArstei a treia, i-r:r multe

tiri dezvoltate, este acela legat de pensionare sau de retragerea

din activitatea profesional[ (World Health Organization, 2009),

adici varsta la care majoritatea persoanelor dintr-o anumita larddevin eligibile pentru primirea unei remunerafii pentru munca

depus[ pAn[ atunci. VArsta de pensionate,l.a rAndul ei, este

variabilx la nivelul diferitelor !Iri, in funcfie de nivelul acesto-

ra de dezvoltare ecbnomica, de proporlia vArstnicilor raportat

ta populafia generali, dar este diferitd gi in cadrul aceleaqi ldri

Psihologia virstei a treia gi a Patra 'Cine este vArstnic

pe parcursul timpului. Se poate lua doar cazul RomAniei, carerecent a legiferat modificarea vArstelor standard de pensionarepentru bdrbafi gi femei.

Conctuzie:o pensionarea este un criteriu de demarcare frecvent folosit in stabilirea

limitei de debut a v6rstei a treia.

1.5. Delimitarea in funclie de aspectele fiziologice

Un alt criteriu de delimitare gi descriere a vArstei a treiagi a patra ,tine de cel fiziologic. Cu toate acestea, criteriul hzi-ologic este foarte divers si cu grade variate de obiectivitate giacuratele. De exemplu, incdrunlirea pdrului sau aparifia ridurilor este frecvent prezentd.in portretizarea vArstnicilor (Barrett &Cantwell 200n, dar acestea pot apdrea gi la o persoand de 35 deani. VArstele a treia gi a patra sunt definite adesea ca perioade deincetinire a unor procese ftzicel. motorii, senzoriale etc. (descrisepe larg in partea a patra) gi care pot fi regisite gi la celelalte vAr-ste, in anumite proporfii.

Totodatd, inaintarea in vArsti este frecvent asociatd de adulficu perceperea unui regres al funcfiondrii hzice. Este estimatcd doui treimi dintre adulli considerd ci sindtatea se degra-deaz6. pe misura inaintdrii in vArsti (Demakakos et a1., 2006).

Perceplia subiectivi, totugr, este susfinuti gi de datele statistice,care arati procente relativ similare celor autoevaluate, la nive-lul prevalenlei diferitelor aspecte aferente funcfionirii somatice(Groessl et a1.,2007).

Referitor la acest criteriu de demarcare a vArstelor adultg ade-sea vArsta a patra este portreizatl, ca o perioadi de accenfuare

GABRIELA-MARIA MAN

a tuturor limit[rilor ftzice, comparativ cu vArsta a treia in care

existd unele modificlri, dar acestea nu sunt deosebit de vizibile(Baltes & Smi*u 2003; Barnes,20\'1,; Stathi & Simey, 2007).

Schimbiri pot apirea la toate vArstele, dar ceea ce este foarteimportant este cd in stilul de viafi (Blondell Hammersley-Mather& Veerman, 201.4; Nortory Matthews, Barnes, Yaffe & Brayne,2014;Peterson & Warburton, 2010), medicin+ condiliile igieni-co-sanitare, sistemele de protecfie a Persournelor vuL:rerabile etc.

in prezent au permis amAnarea pentru anii aferenfi vArstei a

patra a dificultHfilor hzice majore (Papalia etaI.,2010; Wilmoth,2000) qi totodatd au creat condilii favorabile de recuperare gi

sprijinire a celor aflali in asemenea situafli; de exemplu, recuPe-

rarea in cazul declinului la nivel cognitiv prin programe specia-

lizate de training (Schaie & Willis, 1986).

ln plus, multe aspecte fiziologice atribuite in trecut vArstnici-lor nu numai cd pot fi amAnate datorit[ progreselor medicinei,dar, dacd apar, pot fi ugor mascate. Un exemplu grditor in acest

sens este cel care line de incdrunfire, care poate fi uqor mascat[cosmetic, sau ridurile, pebaza cHrora mulli copii igi catactetizea-zI propriii bunici ca vArstnici, care pot fi corectate intr-o oareca-

re mHsurd chirurgical.lntr-u.r studiu realizat pe studenfi s-a investigat maniera de

reprezentare graficd a vArstricilor. Printre elementele frzice frec-

vent reprezentate grahc de cdtre studenli ca aparlinAnd vArst-

nicilor se numird: ridurile, dificultilile de miqcare/fragilitateafizicd sugeratd de desenele tr care erau Prezentafi vArstrricii cu

baston gi in scaun cu rotile; aspectele fizice legate de problemelede vedere deoarece mulli vArstnici sunt desenafi cu ochelari; iarpe birbafi, studenlii ii mai deseneaz5, in proporfie ridicatS, ca

avdnd chelie sau pIr rar (Barrett & Cantwell,2007).

Psihologia vtrstei a treia gi a patra . Ci ne este vi rstnic