profilul psihologic al varstei prescolare

Click here to load reader

Post on 30-Nov-2015

151 views

Category:

Documents

15 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

educatoare

TRANSCRIPT

PROFILUL PSIHOLOGIC AL VARSTEI PRESCOLARE

PROFILUL PSIHOLOGIC AL VARSTEI PRESCOLARE

PROFILUL PSIHOLOGICAL VARSTEI PRESCOLAREA DOUA COPILARIE (de la 3 la 6 ani)I.1. PREZENTARE GENERALACopilul prescolar ia contact mai strans cu mediul de gradinita, diferit de cel familial, si traverseaza observativ mediul social (strada, magazinele, mijloacele comune de transport).Cele trei componente ale mediului solicita copilului ajustari ale comportamentului la sistemele nuantat diferite de cerinte, in conditii de tutela, protectie si afectiune diferite, si creeaza si o mai mare sesizare a diversitatii lumii si vietii, o mai densa si complexa antrenare a deciziilor, curiozitatii, emotiilor si cunoasterii in situatii numeroase inedite. Astfel dezvoltandu-se bazele personalitatii copilului si capacitatile de cunoastere, comunicare, expresia si emanciparea personalitatii. Se dezvolta, de asemenea, capacitatile de proiectare in contextul evenimentelor prin care trece copilul. Capacitatile de cunoastere devin complexe, sunt insa specific impregnate de caracteristicile varstelor, si concomitent cu dezvoltarea lor, se dezvolta reprezentarile.Fluiditatea acestui plan de produse psihice alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile mintale care sunt incarcate de o simbolistica ampla si o emotionalitate complexa.

Tipul fundamental de activitate este jocul, care reprezinta o decentrare a psihicului de pe activitatea de percepere pe activitatea de implantatie in viata cultural-sociala, prin simbolizari ample si complexe.Tipul de relatii se nuanteaza si se diversifica, amplificandu-se conduitele din contextul colectivelor de copii. Are loc concomitent si diferentierea conduitelor fata de persoane de diferite varste si ocupatii, aflate in ambianta cultural-sociala a copilului.Dezvoltarea fizica este evidenta, de la 3 la 6 ani are loc cresterea de la aproximativ 92 cm la 116 cm ca statura, si o crestere de la circa 14 kg la 22 de kg ponderal. De asemenea, are loc o schimbare si dezvoltare a structurii muschilor, descreste ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densa si mai putin friabila, procesul de osificare este intens la nivelul epifizelor oaselor lungi, a celor toracice, claviculare, dantura provizorie incepe sa se deterioreze si mugurii danturii definitive se intaresc. Organismul (in intregime) devine mai elastic, miscarile mai suple si sigure. Persista o oarecare iritabilitate a cailor rino-faringiene si implicit o sensibilitate fata de bolile copilariei, plus o usoara contractare de gripe si. Continua dezvoltarea diferentierilor fine in antrenarea functionala a structurilor scoartei cerebrale, angajarea mozaicala fina a zonelor vorbirii si a dominatiei asimetrice a uneia dintre cele doua emisfere (de obicei, stanga), fapt ce determina caracterul de dreptaci, stangaci sau ambidextru a manualitatii copilului. Dezvoltarea biochimismului intern devine mai complexa si impregnanta de hormonii tiroidieni si cei ai timusului (glanda cresterii).Comportamentele alimentare se culturalizeaza intens. Se stie ca alimentarea nu este numai un act de satisfacere a unei trebuinte vitale de intretinere a organismului. Alimentatia este impregnata de o serie de ritualuri si s-au diferentiat in mesele principale ale zilei, micul dejun, pranzul si cina, iar pentru copil un plus de doua gustari. Consistenta si orele acestor mese se afla in plina transformare sub influenta regimului de viata modern. Cea mai evidenta schimbare consta in cresterea consistentei micului dejun si a cinei, si diminuarea consistentei si duratei mesei de la mijlocul zilei ca si iesirea desertului din regimul de aliment premial. Din punctul de vedere al modului cum se realizeaza alimentati, interesanta este asezarea si tinuta la masa, utilizarea tacamurilor, paharului si a altor ustensile (solnita, servetelele etc.). Perioada prescolara este dominata de intensificarea consolidarii deprinderilor legate de folosirea acestor ustensile (latura instrumentala a alimentarii). Spre sfarsitul perioadei prescolare, aceste deprinderi sunt evidente.Tot in procesul alimentatiei exista un al doilea cerc de conduite, cel al reactiilor cultural-sociale privind modul de a se servi, de a cere, de a multumi, tinuta la masa, relationarea cu ceilalti. Atentia la cerintele acestora. Acestea iradiaza si in alte zone ale conduitelor civilizate, fiind intretinute apoi de cele din urma.In perioada prescolara, latura instrumentala a alimentatiei trece in faze progresive complexe. La 3 ani, copilul reuseste sa manance cu furculita bucati de carne ce i-au fost taiate in prealabil. Intre 4 si 6 ani isi insuseste conduitele de utilizare adecvata a furculitei, lingurii si linguritei, paharului cu apa, a servetului, solnitei etc. Copilul trece la o alimentatie complexa. La 4 ani, preferintele alimentare devin mai selective.Ne-adaptarea culturala alimentara se exprima prin carente in constituirea deprinderilor curente implicate in alimentatie in sensul celor mai sus descrise. Manuirea grosolana si stanga ce a tacamurilor, ori ignorarea lor, nefolosirea servetelelor, imprastierea de alimente, murdarirea fetei de masa, tendinta de a nu tine seama de ceilalti in timpul mesei etc., fac parte din insemnele inadaptarii cultural-alimentare.La acestea se adauga mica psihopatologie alimentara - unele reactii nevrotice sau unele reactii excesive ca voma, dezgustul, obsesiile alimentare (de dulciuri) sau refuzul lor, stocarea in gura de boluri alimentare ce nu pot inghitite etc.Intre 4 si 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de mancare, adesea determinata de monotonia regimului alimentar sau de tensiuni afective.Progresele similare se manifesta si in domeniul culturalizarii legate de imbracare, igiena si toaleta. Imbracarea implica numeroase deprinderi, dar si competente implicate in decizia de a alege imbracamintea in functie de o serie de factori sezonieri sau ai zilei (imbracamintea de zi si imbracamintea de noapte). La 3 ani, copilul este dependent de adult pe acest plan. La 6 ani, el dispune de numeroase deprinderi legate de imbracare.O problema interesanta prin latura psihologica pe care o implica este aceea a continutului buzunarelor copiilor, copilul de 3-4 ani avand buzunarele relativ goale, insa spre 5 ani, incep sa cuprinda dulciuri si ambalaje de dulciuri, spre 6 ani unele obiecte mici, dopuri, baloane, pietricele colorate, capse si chiar cioburi de sticla colorata.Igiena alimentara, de spalare a mainilor inainte de orice masa si dupa orice vizita la toaleta, spalarea obrazului, a urechilor, a gatului, baia, taierea unghiilor, pieptanarea parului, spalarea dintilor, conduita la toaleta, folosirea hartiei igienice, a jetului de apa etc. precum si folosirea de lotiuni, folosirea batistei etc. oglindesc gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice, dar si interesele copilului care contribuie la formarea imaginii de sine. Si pe acest plan exista diferente mari intre copii: unii se ingrijesc excesiv sau prelungit, deoarece transforma momentele de ingrijire in joc; in schimb, altora le este teama de apa sau raman indiferenti fata de murdarie. In genere, pana la 6 ani copiii reusesc sa stie sa se spele pe dinti si sa o faca zilnic. In majoritatea cazurilor, ei devin sensibili la curatenie, iar fetitele manifesta adeseori forme evidente de cochetarie.Prin toate cele descrise mai sus, copilul isi insuseste elementele de baza ale fondului de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii 'cei 7 ani de acasa'. Expresia isi mentine sensul, dar anii nu mai sunt 7, ci 6, si substanta conduitelor la care se refera nu se mai dobandeste numai in familie, ci si in gradinita.In perioada prescolara, copilul accepta mai greu sa mearga la culcare, spectacolul relationarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adultii (adultrism) ca si placerea jocului fiind de mare atractie. Protestul fata de mersul la culcare poate fi verbal, evaziv sau categoric, de tergiversare, incarcat de tot felul de tranzactii, ca si de necesitatea de a avea un fetis, prezenta unei persoane, a unei surse de lumina, cu liniste totala sau cu muzica etc.Exista diferente mari intre copii in ceea ce priveste adormirea, modul de a dormi (acoperit, descoperit, linistit, zbuciumat), trezirea (prelungita, imediata), dispozitia (linistit, tacut, vesel, rasfatat, plangacios).Asadar, pana la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire de deprinderi exprimate prin conduite alimentare, vestimentare si igienice etc. Importanta lor este mare si creeaza personalitatii un suport de adaptare ce are ecouri profunde ordonatoare generale, creand si un suport de responsabilitate pentru propria persoana si de autonomie reala, dar si de contributie la structura constiintei de sine, a eu-lui corporal.I.2. CARACTERISTICI PSIHICE GENERALEAceasta este una din perioadele de intensa dezvoltare psihica deoarece presiunea structurilor sociale, culturale, absorbtia copilului in institutiile prescolare solicita toate posibilitatile lui de adaptare, diferentele de cerinte din gradinita si din familie solicitand o mai mare varietate de conduite, iar contradictiile dintre solicitarile externe si posibilitatile interne devin astfel mai active, acestea constituind puncte de plecare pentru dezvoltarea exploziva a comportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a castigarii de modalitati diverse de activitati, a dobandirii de abilitati inscrise in programele gradinitelor. In aceste conditii, comunicativitatea si sociabilitatea copilului cresc.Devine activa contradictia dintre cerintele interne, dorintele, aspiratiile, interesele copilului si posibilitatile de a fi satisfacute. Copilul parcurge contradictii legate de modalitatile mai simple si primitive de satisfacere a trebuintelor si cerintelor implicate in trebuintele noi si in modalitatile mai complexe si civilizate de a fi satisfacute. Copilul descopera faptul ca imaginar poate sa se transpuna in orice situatie, fie ea si fantastica, pe cand in realitate situatiile