în afganistan

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.f

ort

er.

ro

REDACŢIA

str. Drumul Taberei nr. 9-11 sector 6 cod 061416

BUCUREŞTItel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright:este autorizată orice reproducere,

fără a percepe taxe, cu condiţiaindicării cu exactitate a numărului

şi a datei apariţiei publicaţiei

ISSN: 1582-1617

B 0516 C: 0000/2011

REDACTOR-ŞEFColonel

Dragoş ANGHELACHE

REDACTORLocotenent

Bogdan RĂDULESCU

SECRETAR DE REDACŢIEMaior Ion Adrian CURIMAN

DTPRevista forţelor terestre

PROCESARE TEXTEFilofteia LINCĂ

ADMINISTRAŢIE Plt. adj. pr. Adrian IUZIC

INTERNETwww.forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1Patrulă în deşertul afgan

Foto: arhiva personală a maioru-lui Marius Mihai

Coperta 4Portret de caporal

Foto: Dragoş Anghelache

Cuprins

Nr.3 2011l

Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei

tel: 021-224 26 34fax: 021-224 04 05

EVENIMENTO nouă promoţie a UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I"p. 12Colonel Dragoş ANGHELACHE

Aniversare jubiliară la AlbaIulia p. 14Colonel Dragoş ANGHELACHE

19 septembrie, Ziua Rachetelorşi Artileriei Antiaeriene p. 18

STOP-CADRU ÎNFORŢELE TERESTREDacă logistică nu e, nimic nu ep. 30Căpitan Valeriu SACARISEANU

Exerciţiul „TISA”la râul Olt p. 31Colonel Dragoş ANGHELACHE

La instrucţie cu artileriştii băimăreni p. 38

Vânătorii de munte covăsneniau serbat Ziua Imnului Naţionalp. 50Maior Liviu GAIŢĂ

Pregătire pentru misiune lastandarde NATO p. 51Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Pentru misiune, pentru oameni,pentru viitor! p. 54Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Asistenţa psihologică la super-lativ p. 55Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Convocare de specialitate îndomeniul financiar-contabilp. 56Locotenet-colonel Gheorghiţă PUŞCĂ

Poligonul „Smârdan”, un labo-rator de antrenament pentrumilitari p. 57Maior Ion Adrian CURIMAN

TEATRE DE OPERAŢIIReîntregirea „familiei” înAfganistan: Batalionul 495Infanterie pleacă în misiunep. 62Colonel Dragoş ANGHELACHE

O nouă misiune în Afganistan:Echipa de Angajare a Femeilorp. 66Maior Sorin CONSTANTINESCU

Angajarea militarilor români înAfganistan este una de sub-stanţă p. 68Maior Sorin CONSTANTINESCU

Instructorii români dinWolverine p. 70Maior Sorin CONSTANTINESCU

Vizita generalului-maior JamesTerry în Camp Apache p. 72Maior Sorin CONSTANTINESCU

După cinci ani, din nou în Share Safa p. 74Maior Sorin CONSTANTINESCU

Întâlnire informală la Shah Joyp. 76Maior Cristian CĂNUCI

Armata şi Biserica în Afganistanp. 77Maior Sorin CONSTANTINESCU

Populaţia locală – cheia suc-cesului în operaţiile de stabili-tate şi sprijin p. 78Căpitan Răzvan ENACHE

OAMENI SUB ARMEMarius Iovi, învingător în luptacu viaţa p. 82Locotenent-colonel Radu SICHIM

Omul care aduce imagineap. 85Locotenent Bogdan RĂDULESCU

După cinci ani de pauză, înTimişoara cântă din nou fanfa-ra militară p. 88Locotenent-colonel Radu SICHIM

CULTURĂOfiţer în rezervă şi scriitor înactivitate p. 92Colonel Dragoş ANGHELACHE

„Voci Tinere ”, la cea de-a XI-a ediţie p. 94Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Ţinută artistică şi originalitate înBănie p. 97Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Din neguri de timp, uitate p. 99Rozalia MUREŞAN

SALA ARMELORLa EXPOMIL 2011, AcademiaTehnică Militară va insista pelatura educaţională p. 106Colonel Dragoş ANGHELACHE

O zi de lucru la Centrul 84Mentenanţă şi Recepţie p. 108Colonel Dragoş ANGHELACHE

Echipamente de geniu folositepentru trecerea cursurilor deapă p. 110Locotenent Dan CRAUCIUC

Soldatul viitorului – o perspecti-vă a cercetării militare româ-neşti p. 113Maior ing. dr. Tiberius TOMOIAGĂ

INTERVIUSuntem bine pregătiţi, avemresponsabilităţi importante p. 2Colonel Dragoş ANGHELACHE

INTERVIU

2011 • SEPTEMBRIE • 3

DIVIZIA 2 INFANTERIE „GETICA”

INTERVIU



sonal profesionalizat, purtătoare a valorilor şi tra-diţiilor militare, care întruchipează luptătorul şispecialistul militar, capabil să conducă, să instru-iască şi să motiveze personalul din subordine pen-tru îndeplinirea misiunilor ce-i revin.

— Faceţi parte dintre militarii cu o bogată expe-rienţă în ceea ce priveşte misiunile internaţionale:Africa, Balcani, Orientul Mijlociu. De asemenea, pelinie de comandă, până la acest nivel, aţi trecutprin toate treptele ierarhiei militare. Cum îşi puneamprenta, în actul de conducere, experienţa acu-mulată?

Actul de comandă, ca şi stilul de conducere, seformează pe baza calităţilor naturale, prin instruc-ţie, educaţie şi experienţă. Orice comandant, înfuncţie de maturitatea sa psihică şi socială, de edu-caţia şi experienţa sa, poate avea un stil de condu-cere bine structurat, uşor sesizabil, sau se poateafla în diferite faze ale constituirii stilului său deconducere. Acesta apare, se exteriorizează şi esterecunoscut nu numai în relaţia comandant-subor-donaţi.

Experienţa acumulată dă ponderea actului deconducere, îl împlineşte, îl articulează cu realităţileaplicate în situaţii diverse şi cu grad diferit de com-plexitate. Dar asta nu este totul şi sunt un susţină-tor al îmbinării experienţei cu pregătirea individua-lă şi de echipă, de specialitate şi generală, conformcu cele mai noi studii în materie de conducere.

— Care sunt principalele obiective care stau înfaţa diviziei în cea de-a doua parte a anului 2011?

— Concomitent cu finalizarea construcţiei divi-ziei, în mod deosebit în spectrul unităţilor de spri-jin de luptă şi logistic nou înfiinţate şi care până lajumătatea anului 2011 trebuie să desăvârşeascăcapacitatea operaţională, vom conduce pregătireapentru misiune în teatrul de operaţii Afganistan astructurilor din Brigada 282 Infanterie Mecanizată„Unirea Principatelor” şi vom continua pregătireapentru misiune a structurilor tip OMLT în cadrul

Brigăzii 15 Mecanizată „Podul Înalt”.Un alt element de noutate este dat şi de faptul că

Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti” a început selecţiaşi va pregăti pentru prima dată detaşamentul ANATRAINING pentru teatrul de operaţii Afganistan.

Tot sub acest aspect, al noilor proiecţii de misiu-ne, trebuie să amintesc despre menţinerea operaţio-nalizării structurilor destinate NATO şi operaţionali-

— Domnule general, Divizia 2 Infanterie, chiardacă este relativ nou înfiinţată, se poate mândri cuunităţi care au avut o prezenţă semnificativă în tea-trele de operaţii şi, totodată, cu bogate tradiţii deluptă. Cum puteţi caracteriza, la această dată,Divizia 2 Infanterie „Getica”?

Divizia pe care o comand astăzi ocupă o frumoa-să dar şi importantă pagină în Cartea de Aur a isto-riei Armatei României. Divizia 2 Infanterie „Getica”este continuatoarea tradiţiilor Armatei a 2-a, ceacare se înfiinţa în urmă cu 95 de ani, în ziua de 18

august 1916, în conformitate cu „Planul de mobili-zare pentru anii 1916 – 1917” şi prevederile„Ipotezei Z”, din ordinul Comandamentului SupremRomân. Anul 2010 a marcat înfiinţarea Diviziei 2Infanterie „Getica”, mare unitate situată în flanculestic al NATO, cu o mare importanţă strategică.

Transformările generate de structurile tacticesubordonate şi prevăzute în Planul-Cadru au fostrealizate prin eforturi deosebite şi conştientizareanoii misiuni de către întregul personal al Diviziei 2Infanterie „Getica”. Sigur că în acest context, conti-nuarea procesului de transformare şi operaţionaliza-re va necesita, din partea noastră, competenţe pro-fesionale, o capacitate de a înţelege şi satisfacenevoile de instruire, rezultând o vizibilitate proxi-mală şi distală a Diviziei 2 Infanterie „Getica”.Acum, una din principalele misiuni este aceea deaplicare a standardelor de formare şi pregătire pen-tru asigurarea valorilor Armatei României.

Indiferent de culoarea beretei, pe care cu onoareo purtăm, trebuie să ne concentrăm pe elementelede bază atât în pregătirea profesională, cât şi ceagenerală, având un comportament şi o ţinutădemne, cu fundament serios de profesionalism,morală, echilibru, demnitate şi onoare, credibilitateşi vizibilitate. Suntem pregătiţi corespunzător, avemresponsabilităţi importante.

Pentru a ne putea angaja în viitor pe aceste coor-donate, va fi nevoie ca domeniul de aplicare a res-ponsabilităţilor noastre să se încadreze într-un spec-tru larg al realităţilor militare cotidiene, dar şi alcelor de ordin social şi economic care caracterizeazătot mai pregnant fenomenul evoluţiei.

Divizia 2 Infanterie a planificat instrucţia în anul2011 astfel încât efectele obţinute să determine rea-lizarea nivelului de operaţionalizare în vederea exe-cutării misiunilor specifice teatrului de operaţiiAfganistan, participând cu forţe la NRF-18, îndepli-nirea sarcinilor de menţinere a capacităţii operaţio-nale şi, implicit, constituirea ca forţă de reacţie ime-diată pe teritoriul naţional, capabilă să răspundăoricărei provocări, indiferent de natura acesteia.

Întregul personal al Diviziei 2 Infanterie „Getica”a fost, este şi va rămâne o categorie distinctă de per-

Suntem bine pregătiţi, avemresponsabilităţi importante

Interviu cu comadnatul Diviziei 2 Infanterie „GETICA”, general de brigadă dr. Nicolae Ciucă

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: arhiva Diviziei 2 Infanterie „GETICA”

INTERVIU



INTERVIU



Parteneriatul pentru Pace şi ulterior au fost misiuni-le din Angola – sub mandat ONU, apoi s-a intensifi-cat pregătirea în cadrul parteneriatului şi am pregă-tit primele echipe de ofiţeri, maiştri militari şi subo-fiţeri care au lucrat în comandamente multinaţiona-le şi primele structuri care au participat la misiuniîn cadrul SFOR/ Bosnia-Herţegovina şi KFOR/Kosovo. Ulterior, după implicarea României în luptaantiteroristă, am avut unităţi tip batalion care auexecutat misiuni în Afganistan şi Irak, iar astăzi con-tinuăm şi intensificăm pregătirea pentru respectareaangajamentelor în teatrul de operaţii Afganistan.

După cum observaţi, nu am nominalizat niciounitate pentru că nu vreau să fie interpretată ca oierarhizare. Nu este nevoie ca ierarhia să fie stabilităde către comandant; militarii profesionişti se cunoscbine între ei şi se respectă reciproc, în spiritul cama-raderiei ostăşeşti. Apreciez că absolut toate unităţileşi-au îndeplinit mandatul misiunii la standarde înal-te şi îmi place să cred că România a profitat cel maimult de pe urma performanţelor militarilor noştri.Eu nu pot decât să fiu onorat că am avut aceastăşansă să fiu, practic, în acele momente în acele pozi-ţii, şi împreună cu echipa am reuşit acele perfor-manţe.

— Ce consideraţi că ar mai fi de spus în plus faţăde întrebările pe care revista noastră vi le-a adresat?

— Aş fi dorit să vă răspund printr-un citat dinFericitul Augustin: „Iubeşte-L pe Dumnezeu şi poţisă faci orice”, dar nu am ajuns la o asemenea înălţa-re de sine şi nici nu cred că suntem capabili de oasemenea speranţă. Dar putem să-i urmăm sfatul,să-l readucem la dimensiunea noastră şi să zicem:„Respectă-ţi camaradul şi poţi să faci orice!”.

Problemele militarilor sunt şi ale noastre, datorianoastră pe timp de pace este să le arătăm acestoracă ne pasă, şi atunci, la nevoie, ei vor da totul pecâmpul de luptă.

De altfel, acesta a fost mesajul pe care l-am pri-mit la ultima întâlnire pe care şeful Statului Major

General a avut-o cu comandanţii din structuriledislocate în teritoriu, dar şi cu întregul personal cucare s-a întâlnit în vizita de lucru pe care a efec-tuat-o în garnizoanele: Focşani, Bârlad, Brăila şiGalaţi. Doresc să mai spun că avem în faţă responsa-bilităţi deosebite, obiective pe măsură şi numai prinefortul susţinut şi conjugat al tuturor echipelor decomandă şi bazându-ne pe profesionalismul şi anga-jamentul subordonaţilor vom putea izbândi în înde-plinirea misiunilor primite. n

zarea structurilor noi atât ca forţe destinate NATO,cât şi ca forţe destinate pachetului NATO de reacţierapidă pentru rotaţia NRF-18.

Pe linia relaţiilor internaţionale, la începutullunii iulie se va desfăşura şi în unităţi din subordi-nea diviziei „Vizita reprezentanţilor statelor membreşi partenere OSCE la o facilitate terestră” – când seva desfăşura şi prezentarea noilorsisteme de armament (tancul TR-85M1 „Bizonul”, MLI-84 „Jderul”).

— Ne-am obişnuit să punem înprim-plan militarii aflaţi în misiuniîn teatrele de operaţii – şi este nor-mal să fie aşa – însă la fel de impor-tante sunt şi activităţile pe care mili-tarii le desfăşoară în ţară, urmândprogramul cotidian de instrucţie. Cene puteţi spune despre aceşti mili-tari ai diviziei?

Participarea militarilor Diviziei 2Infanterie „Getica” la misiuni inter-naţionale de combatere a terorismu-lui, de sprijinire a păcii sau umanita-re este dovada profesionalismuluilor şi, nu de puţine ori, acesta a fostînsoţit şi de sacrificii umane... iarasta chiar doare. Aceste misiuni, detip coaliţie sau alianţă, desfăşuratesub egida NATO, UE şi ONU, suntexpresii ale îndeplinirii angajamente-lor pe care România şi le-a asumatca membru al comunităţii internaţio-nale. Militarii, aşa cum afirma dom-nul ministru Gabriel Oprea, s-au

dovedit cei maibuni ambasa-dori ai imaginiiţării noastrepeste hotare şiîmi exprimsatisfacţia cămilitarii Diviziei2 Infanterie„Getica” au pro-bat şi vor aveaposibilitatea săconsolidezeaceastă sintag-mă prin misiu-nile la care vorparticipa anulacesta.

De altfel, dincontextul între-bării, doresc săsubliniez cămilitarii mei nuau avut o altăfoaie de parcursîn afara celei

stabilite şi urmate cu profesionalism şi sacrificiu detoate unităţile Armatei României, care au fost nomi-nalizate să se pregătească şi să execute astfel demisiuni.

Am început cu exerciţii bilaterale în anul 1990,am continuat cu cele multinaţionale şi au căpătatamploare după anul 1994, când am aderat la

ŞTIRI


MASS-MEDIA MILITARE TERITORIALE DIN FORŢELE TERESTRE

ŞTIRI



Un echipaj format din trei elevi ai ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia (elv.serg. Ovidiu Bogdan Cristea, elv. cap. AlexandruTudor Baic şi elv. cap. Ionela-Alexandra Olteanu)a reprezentat judeţul Alba la faza naţională aconcursului „Cultură şi civilizaţie în România”.Ediţia din anul acesta s-a ţinut la Galaţi, înperioada 31 mai – 3 iunie şi a cuprins cele treisecţiuni consacrate: monografie, obicei popularşi studiu sociologic. Elevii militari au participatla secţiunea monografie cu lucrarea „Şcoala de laArieş”, o monografie a şcolii din Sălciua, şi s-auclasat pe locul al treilea. Potrivit cerinţelor con-cursului, ei au întocmit un portofoliu ilustrativ,un proiect de conservare şi au pus în scenă oscurtă prezentare. Prin proiectul de conservare,elevii au propus realizarea unui muzeu la şcoaladin Sălciua şi publicarea unei monografii la careva colabora şi directorul şcolii, profesorul VasileCâmpean.

Anul trecut judeţul Alba a fost reprezentattot de către elevii militari, care s-au înscris înconcurs tot cu o temă de monografie,„Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia”.

Daniela Filimon

Garnizoana Constanţa a fost gazda „Convocării de pregăti-re de specialitate cu şefii cercurilor militare din armataRomâniei”, care s-a desfăşurat în perioada 22 - 24 iunie.Activitatea a fost deschisă de domnul contraamiral de flotilădr. Alexandru Mîrşu şi condusă de către domnul comandorIonel Stoica, şeful Secţiei Tradiţii şi Cultură Militară din StatulMajor General.

La convocare au participat şefii şi reprezentanţii secţiilorde tradiţii şi cultură militară din toate categoriile de forţe şişefii cercurilor militare din Ministerul Apărării Naţionale.S-au dezbătut subiec-te privind activitateacercurilor militare,situaţia patrimonială,modalităţi de îmbu-nătăţire a activităţi-lor şi o mai bună pro-movare a actului cul-tural militar în socie-tatea civilă.

Plt.adj. Adrian Robu

Marţi, 26 iulie, s-a desfăşuratceremonia de predare-primire acomenzii Batalionului 198 SprijinLogistic „Prut” din Iaşi. Locotenent-colonelul Vasile Creţu a predatcomanda batalionului şi Drapelulde luptă locotenent-colonelului

Neculai Dascălu. Noul comandantal batalionului este absolvent alpromoţiei 2011 a Facultăţii deComandă şi Stat Major din cadrulUniversităţii Naţionale de Apărare.Din experienţa sa profesionalăamintim: misiunea din Afganistan,ca ofiţer de stat major al unei bri-găzi multinaţionale în anul 2004,precum şi o misiune executată cuBatalionul 151 Infanterie „LupiiNegri” în teatrul de operaţii dinIrak în anul 2008, în postura de şefde stat major. „Numirea în funcţiade comandant al Batalionului 198Logistic «Prut» este o onoare în pri-mul rând – declara, după festivita-tea de numire, locotenent-colonelulDascălu. Creează responsabilităţienorme pentru că avem un patri-moniu extrem de mare, responsabi-lităţi mari, obiective în toată garni-zoana, care trebuie manageriate,avute în vedere în permanenţă, ast-fel încât să nu întâmpinăm greutăţiîn viitor.”

Cpt. Ovidiu Pălămidă

Militarii Batalionului 22Vânători de Munte au organi-zat o serie de activităţi cu oca-zia sărbătoririi Zilei DrapeluluiNaţional. Manifes tările înseara zilei de 25 iu nie cu cere-monialul de coborâre de pecatarg a drapelului vechi. Înprezenţa comandantului găr-zii de onoare, pe semnalul„Stingerea”, s-a co borât şi des-prins de pe catarg drapelulvechi, care a fost preluat decătre garda purtătoare a dra-pelului.

În dimineaţa următoare lacapela unităţii s-a oficiat sluj-ba de sfinţire a drapelului ceurma să fie arborat în munici-piul Sfântu Gheorghe. O orămai târziu, la MonumentulOstaşului Român din localita-te a avut loc ceremonia publi-că de înălţare a drapeluluiRomâniei.

Mr. Liviu Gaiţă

În Sala Armelor din Cercul MilitarCluj-Napoca a avut loc, la sfârşitul luiiulie, lansarea de carte „Să vii şimâine”, poeme de dragoste apărute laEditura Mega, autor Iulian Patca. Autorde proză scurtă, monografii şi publicis-tică, fost redactor-şef la „Orizont mili-tar” – publicaţia Diviziei 4 Infanterie„Gemina”, colonelul (r.) Iulian Patcane face o surpriză plăcută, fiind pre-zent în librării de această dată cu unvolum de poeme de dragoste, apărutîn condiţii grafice deosebite. „Titlul pecare-l alesesem volumului era «Varăindiană» – se destăinuia publiculuiIulian Patca. Atât de mult am ţinut latitlul ăsta încât devenise aproape oobsesie. Dacă veţi citi prima poezie,care are acest titlu, veţi vedea că din eaîşi trag seva toate celelalte. Totuşi, dece l-am schimbat? Într-o zi de martie,anul acesta, m-am dus la BibliotecaJudeţeană şi am văzut că acolo, în hol,sunt unele cărţi excedentare, şi fiecarepoate să ia ce-l interesează, gratuit.Acolo am văzut o carte care avea ace-laşi titlu: «Vară indiană». Era un volumde povestiri, iar cea care dădea titlulcărţii avea vreo trei pagini. Am citit-ode câteva ori şi n-am înţeles marelucru. Acesta a fost declicul care aschimbat titlul”.

Lt.col. Constantin Herţanu

Batalionul 3 Apărare Antiaeriană „Potaisa” dincadrul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „UnireaPrincipatelor” a executat un exerciţiu cu trageri deluptă – LFX, nivel baterie, în poligonul Capul Midia,la sfârşitul lunii iunie. Fiind o unitate operaţionaliza-tă, aflată la dispoziţia NATO pentru misiuni de luptă,exerciţiul desfăşurat reprezintă o etapă importantădin procesul de pregătire şi perfecţionare continuă alunităţii.

La tragerile de instrucţie şi apreciere efectuate cuComplexul Antiaerian „Gepard”, batalionul a dispusde Bateriile 1, 2 şi 3 Apărare Antiaeriană, acesteaobţinând calificative „Îndeplinit”, atât la tragerileasupra ţintelor terestre, cât şi asupra celor aeriene.Batalionul a mai participat şi cu Bateria 4 RacheteAntiaeriene CA 94, care a executat un proces de

instrucţie şi trageri prin simulare la simulatorul MTSII. În timpul scurt avut la dispoziţie, în singurul simu-lator de acest gen din ţară, lansatorii Bateriei 4Rachete Antiaeriene CA 94 s-au adaptat foarte repe-de condiţiilor de pregătire şi evaluare la simulator.Totodată, aceştia s-au declarat foarte mulţumiţi decondiţiile de antrenament oferite de simulator, derezultatele obţinute şi aşteaptă cu nerăbdare să seîntoarcă anul viitor.

Lt.col. Eduard Borhan

Ceremonialul militar organizat cu ocazia introducerii în teatrulde operaţii Afganistan a OMLT 1 s-a desfăşurat la Batalionul 117Logistic din Negoieşti. Au participat generalul-maior AlexandruRus, din partea Statului Major General, colonelul Iulian Mărgărit,din partea Statului Major al Forţelor Terestre şi colonelul EduardEfrimescu, din partea Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. Au fost pre-zenţi, de asemenea, rudele şi apropiaţii celor care urmează săplece în misiune. Locotenent-colonelul Constantin Teodoreanu,comandantul detaşamentului, la prima sa misiune în teatrul deoperaţii, vizibil emoţionat, a asigurat asistenţa că militarii dinsubordinea sa îşi vor face datoria cu prisosinţă. Generalul-maiorAlexandru Rus a dat citire mesajului ministrului apărării naţiona-le şi, în încheiere, i-a încredinţat pe militari că vor fi sprijiniţi peîntreaga durată a misiunii.

Poligonul Cincu a fost din nou, în miez de iunie, scena pe careau evoluat artileriştii din Divizia 4 Infanterie. În peri oada 17 la 24iunie, Batalionul 315 Artilerie s-a aflat în poligon pentru a execu-ta exerciţiile tactice cu trageri de luptă şi pentru a deservi trageri-le de instrucţie şi evaluare a cadrelor militare de artilerie dincomandamentele diviziei şi Regimentului 69 Artilerie Mixtă, pre-cum şi din unităţile subordonate acestuia din urmă. Cei care aupreluat ştafeta de la camarazii din Şimleul Silvaniei au fost ca -marazii din Batalionul 817 Artilerie, care au venit în poligon pen-tru executarea tragerilor de luptă şi pentru deservirea tragerilorde instrucţie şi evaluare a cadrelor militare de artilerie din Brigada81 Mecanizată, activităţi ce s-au desfăşurat în perioada 24 iunie –1 iulie. Comandantul tragerilor a fost comandantul Batalionului817 Artilerie, locotenent-colonelul George Sas.

Lt.col. Remus Bondor

DIVIZIA 2 INFANTERIE: COMANDĂ

STATUL MAJOR GENERAL: CONVOCARE

DIVIZIA 2 INFANTERIE: TRAGERI

DIVIZIA 1 INFANTERIE: OMLT

DIVIZIA 4 INFANTERIE: CINCU

SMFT: CIVILIZAŢIE

DIVIZIA 4 INFANTERIE:DRAPEL

DIVIZIA 4 INFANTERIE:LANSARE

Militarii Batalionului 300Infanterie Mecanizată au începutpregătirea pentru dislocarea înAfganistan.

Timp de trei săptămâni, în lunaiulie, militarii britanici din BritishMilitary Advisory and TrainingTeam (BMATT), au fost instructoriîn cadrul cursului „Instrucţia lideri-lor”, la care au participat 43 militaridin cadrul Batalioanelor 280 şi 300Infanterie Mecanizată. Cursul a foststructurat pe două module: unulteoretic, care a cuprins prezentăriale celor mai frecvente problemeapărute în procesul de instrucţie şimodul de rezolvare a acestora, şiunul practic, în care s-au rezolvatdiferite incidente create de instruc-torii britanici, prin metodele preda-te la sala de pregătire.

Obiectivul principal alcursului a vizat perfecţio-narea cunoştinţelor şideprinderilor comandanţi-lor de grupe şi plutoaneprivind organizarea şi exe-cutarea activităţilor deinstrucţie specifice teatre-lor de operaţii: patrulare,escortă convoi, securitateFOB, VCP.

De asemenea, s-a acor-dat o atenţie deosebită modului dereacţie la incidente (foc inamic cuarmament uşor şi indirect, ambus-cadă, DEI, acţiuni suicidale cubombe) sau în cazul iniţierii dispo-zitivelor explozive improvizate/elementelor de muniţie neexploda-tă, cazuri destul de des întâlnite înAfganistan.

La sfârşitul activităţii, şefuldelegaţiei, căpitanul FindlayFarthing, s-a arătat totodată mul-ţumit să constate că sfaturile şiindicaţiile sale au fost aplicate cusucces de cursanţi la incidentelecreate. Cei mai merituoşi dintrecursanţi au fost răsplătiţi cu diplo-me la finalul cursului.

Cpt. Norocel Dedu

ŞTIRI



ŞTIRI



Centrul de Instruire pentruGeniu, EOD şi Apărare CBRN„Panait Donici” a fost gazda întâlni-rii şi revederii promoţiei 1991 aofiţerilor din armele geniu şi căiferate. Însoţiţi de soţiile lor, fostconduşi în sălile de curs, încare îi aşteptau, ca în urmă cu20 de ani, profesorii şi instruc-torii militari. Activitatea aînceput, bineînţeles, prin efec-tuarea apelului nominal şistrigarea catalogului iar celorprezenţi le-a fost prezentatăde către maiorul Sorin Pancu –reprezentant al instituţiei deînvăţământ – noua viziune pri-vind desfăşurarea învăţămân-

tului militar de specialitate, cumisiunile şi specificul fiecăreistructuri care concură la formareaşi dezvoltarea cadrelor militare dinarma geniu, precum şi specialitateamilitară EOD.

După prezentarea specificuluiinstituţiei militare de învăţământ,absolvenţii promoţiei 1991 auvizitat unitatea, sălile de speciali-tate, baza logistică şi didactică uti-lizată în cadrul procesului deînvăţământ.

Camarazii de armă, dar şi invi-taţii acestora, au apreciat că,deşi constrângerile bugetareşi-au făcut simţită prezenţa şiîn mediul militar, standardulatins a putut fi realizat numaiprintr-o bună planificare,coordonare şi conducere aactivităţilor, precum şi prinexecutarea cu simţ de răs-pundere a activităţilor plani-ficate.

Mr. Sorin Pancu

Militarii Batalionului 116 Sprijin Logistic„Iancu Jianu” din Craiova au sărbătorit sâm-bătă, 20 iulie, la sediul unităţii din Craiova,împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea unită-ţii. Ceremonia militară şi religioasă organizatăcu această ocazie a constat în citirea Ordinuluiministrului apărării naţionale, a mesajuluişefului Statului Major al Forţelor Terestre şioficierea serviciului religios. Cu această oca-zie, militarii craioveni au organizat o expoziţiecu tehnica militară din dotare şi au prezentatactivităţile logistice specifice. La manifestărileorganizate au participat personalul unităţii,cadrele militare în rezervă şi în retragere,reprezentanţi ai administraţiei locale.

Batalionul 116 Sprijin Logistic s-a înfiinţatpe 1 august 1961 şi de-a lungul anilor a obţi-nut preponderent calificativul „Foarte bine”.Din ianuarie 2004, militarii batalionului auparticipat la executarea mai multor misiuni înteatrele de operaţii Irak şi Afganistan, iar întimpul inundaţiilor din 2006 care au afectatjudeţul Dolj au executat 720 misiuni de trans-port materiale şi alimente pentru sinistraţi.„Aveţi toate motivele să fiţi mândri de rezul-tatele obţinute de-a lungul celor cinci deceniiîn care v-aţi făcut datoria faţă de ţară” -le-atransmis militarilor ministrul apărării naţio-nale, Gabriel Oprea, cu această ocazie.

Lt.col. Vasile Fugaciu

La Soveja s-a desfăşurat şi în acest an tabăra de îngriji-re a mormintelor de război ale soldaţilor germani căzuţipe teritoriul României în cele două conflagraţii mondiale.Tabăra a fost organizată de către militarii activi şi rezer-vişti germani, cu sprijinul oficialităţilor administraţieipublice locale şi a Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată.

Activităţile au început cu o ceremonie de deschidere,organizată la cimitirul soldaţilor căzuţi la datorie în celedouă războaie mondiale, în prezenţa oficialităţilor locale şia reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale. „Este oonoare pentru noi să sprijinim, împreună cu oficialităţilejudeţene şi locale, acest tip de acţiuni în aria de responsa-bilitate a Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată. Este singuraactivitate de acest gen organizată pe teritoriul naţional înanul 2011, un exemplu de patriotism şi respect faţă de ceicăzuţi la datorie ...”, a declarat maiorul Vasile Roman laîncheierea ceremoniei. Activitatea se înscrie în prevederi-le acordului semnat între guvernul României şi guvernulRepublicii Federale Germane privind îngrijirea morminte-lor de război.

Cpt. Marius Diniţă

Cea de a doua ediţie a festivalului cântecului şidansului popular „La oglindă” al formaţiilor folclori-ce de la cercurile militare s-a desfăşurat la Bistriţa, înperioada 8-10 iulie. Au participat 28 de interpreţi,solişti vocali, trei grupuri vocale, trei tarafuri şi optformaţii de dansuri populare, în total un număr de300 artişti.

În acord cu regulamentul Federaţiei Europene deFolclor, festivalul nu a clasificat valoric prin clasa-mente sau prin premii, fiind conceput ca o manifes-tare în spaţiul public al tradiţiilor populare româ-neşti, păstrate prin eforturile cercurilor militare dinarmată. Festivalul a debutat cu un vernisaj a uneiexpoziţii intitulată „Tradiţii, tradiţii, tradiţii” princare Cercul Militar Bistriţa a adus în faţa publiculuipictură naivă şi pictură de şevalet, filatelie folcloricăşi carte scrisă de autori locali despre tradiţiile popu-lare bistriţene şi năsăudene.

Festivalul a continuat cu două spectacole simulta-ne susţinute de formaţiile participante în garnizoa-nele Dej şi Prundu Bârgăului, iar seara a fost destina-tă Galei dansului popular, cu interpretări ale forma-ţiilor artistice prezente în festival. A doua zi festiva-lul a continuat cu o paradă a portului popular a for-maţiilor participante prin centrul istoric al oraşuluiBistriţa şi s-a încheiat seara cu un spectacol care adurat patru ore şi patruzeci de minute.

Col. (r) Florentin Archiudean

Batalionul Mixt Româno-Ungar de menţinere a păcii aexecutat exerciţiul WISE FORSIGHT în perioada 23-28mai, în localitatea Hódmezővá -sárhely din Ungaria. Cei 68 mili-tari participanţi fac parte dinBatalionul 191 Infanterie „RaduGolescu” din Arad, respectivBatalionul 3 Infanterie dinHódmezővásárhely.

Scopul exerciţiului a fost an -trenarea unui pluton românescşi a unui pluton maghiar în lup -ta în mediul urban pe timpulacţiunilor de menţinere a păcii,folosind sistemul de control alarmamentului şi transmitereaexperienţei acumulate de fiecarenaţiune în parte. Conducătoriiexerciţiului au fost lt.col. LaszloFabian, comandantul Batalio nu -lui 3 Infanterie, şi lt.col. IulianDanieliuc, comandantul Bata -lionului 191 Infanterie. Elemen -tul de noutate l-a constituit fap-tul că exerciţiul a urmărit antre-narea participanţilor în tacticilede luptă în localitate, acţiuniîmportiva dispozitivelor explozi-ve improvizate şi acordarea pri-mului ajutor pe câmpul deluptă.

Lt.col. Radu Sichim

DIVIZIA 2 INFANTERIE: BMATTDIVIZIA 1 INFANTERIE:SEMICENTENAR

DIVIZIA 2 INFANTERIE: TABĂRĂ

STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE: PROMOŢIE

DIVIZIA 4 INFANTERIE:WISE FORSIGHT

DIVIZIA 4 INFANTERIE: FESTIVAL

• O nouă promoţie a UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I"p. 12

Colonel Dragoş ANGHELACHE

Ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea, a par-ticipat vineri, 22 iulie, la ceremonia de absolvire aofiţerilor promoţiei 114 „Dimitrie Cantemir" aUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I" şi acursanţilor seriei a XXII-a a Colegiului Naţional deApărare.

• Aniversare jubiliară la Alba Iulia p. 14


Batalionul 136 Geniu „Apulum” este dispus în gar-nizoana Alba Iulia şi este continuatorul tradiţiilorde luptă ale Batalionului 136 Pontonieri, înfiinţat înperioada 20 iunie – 20 august 1961 şi aleBatalionului 136 Treceri (15 mai 2005 – 30 iunie2009).

• Cavalerii cerului senin p. 20Locotenent Bogdan RĂDULESCU

În luna iunie, Tabăra de Instrucţie şi Poligonul deTrageri Sol-Aer din Capu Midia a găzduit militariidin Regimentul 50 Rachete Antiaeriene „AndreiMureşianu”, Regimentul 53 Rachete Antiaeriene„Tropaeum Traiani” şi Regimentul 61 RacheteAntiaeriene „Pelendava”.

• Destinul ofiţerului de carieră esteacela de a depăşi graniţele primeigarnizoane p. 24

Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Interviu cu comandantul Regimentului 61Rachete Antiaeriene „Pelendava”, colonelulIon Mogoş, absolvent al liceului militar „DimitrieCantemir” din Breaza şi „Tudor Vladimirescu” dinCraiova, al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi deArtilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie „LeontinSălăjan”, precum şi al Academiei de Înalte StudiiMilitare, Facultatea Trupe de Uscat, specialitatearachete antiaeriene – trupe de uscat.

• Apărarea antiaeriană a forţelorterestre, vector al sistemului inte-grat de apărare a spaţiului aerianp. 26

Colonel Gheorghe ROTARIU

Analizând fenomenul militar contemporan, sepoate constata o creştere continuă a importan-ţei şi amplorii dimensiunii verticale a acţiunilor mili-tare, a rolului sistemelor de agresiune aeriană şi acelor de ripostă antiaeriană şi antirachetă în con-fruntările moderne.

EE vv ee nn ii mm ee nn tt

Ziua Rachetelor şi Artileriei Antiaeriene – Trageri la Capu Midia • Foto: Bogdan Rădulescu

„În calitatea mea de ministrual apărării naţionale, am un sin-gur mesaj: puneţi întotdeaunaţara înainte de toate şi veţi iz -bân di! Aveţi de partea dumnea-voastră tinereţea, entuziasmuldar şi înaltele competenţe pecare vi le oferă statutul de absol-vent al Universităţii Naţionale deApărare sau al ColegiuluiNaţional de Apărare. Puneţi-le înslujba poporului din rândul căru-ia vă ridicaţi astăzi! Demonstraţică Armata României a rămasaceeaşi şcoală a înaltului patrio-tism!", le-a transmis absolvenţilorministrul Gabriel Oprea.

„Am convingerea că istoriaşcolii pe care o absolviţi astăzinu va fi pentru dumneavoastră opovară, ci o provocare. Ofiţeriicare şi-au perfecţionat pregătireaîn cadrul UNAp «Carol I» se regă-

sesc acum la conducerea unorstructuri importante ale ArmateiRomâniei. De asemenea, dupăabsolvirea Colegiului Naţional deApărare, această «şcoală a elite-lor politico-militare», foştii cursanţi şi-au asumat, cu succes,

importante responsabilităţi îninstituţii ale statului, din dome-niul securităţii naţionale sau con-exe acestora. Acesta este destinulcare vă aşteaptă şi pe dumnea-voastră. Nu ezitaţi să vi-l asu-maţi!", a adăugat ministrul apă-rării naţionale. Dumnealui i-a în -demnat pe absolvenţi să-şi asumerolurile care îi aşteaptă în socie-tate atunci când vor fi chemaţisă-şi aducă contribuţia la moder-nizarea şi dezvoltarea României,precizând că a fi militar nu esteo meserie obişnuită. „Este, în pri-mul rând, o vocaţie şi o datoriepe care o pot duce la bun sfârşitdoar cei cu adevărat puternici şiresponsabili. Fiţi conştienţi, în totceea ce veţi face de acum înainte,

că reprezentaţi o instituţie fun-damentală a ţării. Prin misiunealor, de apărare a esenţei naţiunii,misiune dăltuită în istorie şi con-sfinţită întotdeauna înConstituţia ţării, militarii au in -spi rat mereu încredere şi curaj",a mai spus ministrul apărării.

Ministrul Oprea a reamintit şide sărbătorirea, în curând, a 122de ani de la înfiinţarea UNApcând, prin decretul Regelui CarolI, a luat fiinţă Şcoala Superioarăde Război, punându-se astfelbazele unui sistem de învăţământmilitar superior modern şi efi-cient în România şi a 120 de anide când Universitatea dădeaArmatei României prima sa pro-moţie de ofiţeri de stat major. Îndiscursul său, Gabriel Oprea a

subliniat rolul extrem de impor-tant încredinţat de conducereaarmatei profesorilor şi instructo-rilor militari de a oferi generaţieiviitoare de comandanţi „arsena-lul de competenţe şi cunoştinţepe care să se poată baza în înde-plinirea importantelor misiuni pecare ţara le va încredinţa arma-tei." Nu în ultimul rând, minis-trul apărării naţionale a felicitatcorpul profesoral pentru realiză-rile obţinute, „realizări care tre-buie să se constituie într-unimbold pentru continuareademersurilor reformatoare, prinacordarea unei importanţe spori-te procesului de implementare aunui management eficient al cali-tăţii educaţiei". n

EVENIMENT


UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE

EVENIMENT


UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE

La ceremonia de absolvire a ofiţerilor pro-moţiei 114 „Dimitrie Cantemir”' aUniversităţii Naţionale de Apărare

„Carol I” şi a cursanţilor seriei a XXII-a a ColegiuluiNaţional de Apărare au participat, alături de fami-liile absolvenţilor şi personalul celor două instituţiide învăţământ militar superior, reprezentanţi aiMApN, ai autorităţilor publice locale, cadre militareîn rezervă şi în retragere şi veterani de război.

În discursul său, ministrul Oprea le-a cerutabsolvenţilor să demonstreze că Armata României„a rămas aceeaşi şcoală a înaltului patriotism", săducă mai departe tradiţia şcolii militare româneştişi să confirme standardele ridicate ale acesteia.

O nouă promoţie a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I"

Ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea, a participat vineri, 22 iulie, la ceremo-nia de absolvire a ofiţerilor promoţiei 114 „Dimitrie Cantemir" a UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I" şi a cursanţilor seriei a XXII-a a Colegiului Naţionalde Apărare.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Petrică Mihalache

După oficierea serviciului reli-gios de către preotul CosminBufnea, reprezentantulArhiepiscopiei Albei Iulia, auurmat alocuţiunile invitaţilor.Locţiitorul comandantului bata-lionului, locotenent-colonelulCristian Păsărea, le-a mulţumitcelor care au acceptat invitaţiade a fi prezenţi la sărbătoareaunităţii precum şi foştilor coman-danţi şi ofiţerilor în rezervă care,de-a lungul timpului şi-au desfă-şurat activitatea în această unita-te, şi-au adus contribuţia la con-solidarea imaginii şi desăvârşireaperformanţelor unităţii, concreti-zată prin conferirea Emblemei deOnoare a Forţelor Terestre. „Deasemenea, doresc să le mulţu-mesc reprezentanţilor autorităţi-

lor publice locale şi comandanţi-lor celorlalte unităţi militare şidin cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor pen-tru sprijinul acordat şi buna cola-borare pentru îndeplinirea sarci-nilor comune pe care le avem lanivel local şi naţional.”

Generalul de brigadă (r.)Stelică Sava, unul dintre foştiicomandanţi ai unităţii, s-a adresatasistenţei spunând că aniversareabatalionului îi oferă emoţia reîn-tâlnirii cu cadre militare pe care,în urmă cu ani, le primise dinpromoţie iar acum sunt la vârstadeplinei maturităţi şi au înaintatpe treptele ierarhiei militare.Dumnealui a făcut apel la perso-nalul Batalionului 136 Geniu sănu uite „că batalionul a fost

însărcinat de la înce-put să experimente-ze toate tipurile depoduri, pentru cămilitarii unităţii aufost singurii care aufost instruiţi pentrua face poduri şi aface treceri pesterâurile interioare.Dum neavoastră tre-buie să duceţi maideparte realizărileacestui batalion,care a fost întot-deauna în frunteamarilor unităţi căro-ra i s-a sub ordonat.”

Prefectul judeţului Alba, dom-nul Ştefan Bardan, i-a felicitat pemilitari cu ocazia sărbătorii uni-tăţii în care-şi desfăşoară activita-tea şi i-a încredinţat că autorităţi-le locale cunosc posibilităţile deintervenţie ale batalionului:„Chiar anul trecut am avut nevo-ie de dumneavoastră şi aţi fostalături de noi şi de celelalte forţepentru rezolvarea problemelorpe care le-am avut pe timpulinundaţiilor. Ştiu că sunteţi foar-te bine pregătiţi, ştiu că sunteţiprofesionişti”.

Una dintre prezenţele deseamă la sărbătorirea Batalionului136 Geniu „Apulum” a fost gene-ralul de brigadă (rtr.) ConstantinSavu, cunoscut printre genişti ca„părintele pontoanelor”. Dum -nealui este inventatorul pontoa-nelor şi podurilor moderne pecare armata română le are şiacum în dotare şi le foloseşte cusucces în amenajarea trecerilortemporare peste râurile interioa-re. Ele şi-au dovedit din plin uti-litatea şi viabilitatea în interven-

EVENIMENT


BATALIONUL 136 GENIU „APULUM”

EVENIMENT



C eremonialul militar şi religios organizat cuocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înfiin-ţarea unităţii s-a desfăşurat în cazarma din

Cetatea Marii Uniri. A fost o ocazie în care s-aureîntâlnit foşti comandanţi ai unităţii, cadre milita-re în rezervă care au lucrat în batalionul de ponto-nieri de pe malul Sebeşului, dar şi reprezentanţi aiunităţilor subordonate Brigăzii 10 Geniu şi ai insti-tuţiilor militare şi de ordine publică din municipiulAlba Iulia. Ceremonialul militar a fost precedat de oscurtă prezentare, bogat ilustrată, în care coman-dantul Batalionului 136 Geniu, locotenent-colonelulCorneliu Dinco, a informat invitaţii despre specifi-cul unităţii şi principalele misiuni pe care militariialbaiulieni le-au îndeplinit în ţară sau în teatrele deoperaţii. La sfârşitul activităţii, locotenent-colonelulDinco a oferit invitaţilor diplome aniversare.

Ceremonialul militar şi religios s-a desfăşuratîn curtea interioară a cazărmii şi, datorită ambien-tului, a avut un plus de solemnitate. Locţiitorulcomandantului, locotenent-colonelul CristianPăsărea, a dat raportul reprezentantului StatuluiMajor al Forţelor Terestre, colonelul Ioan Mocan,iar după trecerea în revistă a formaţiei s-a dat citi-re mesajelor primite de la eşaloanele superioarecu ocazia aniversării jubiliare a batalionului. Înmesajul trimis, ministrul apărării naţionale,Gabriel Oprea, a remarcat că în cei 50 de ani deexistenţă unitatea a suferit diferite schimbărideterminate de procesul de restructurare a arma-tei şi, de fiecare dată, „personalul le-a făcut faţă,îndeplinindu-şi misiunile în condiţiile cele maibune. Anii care au trecut au constituit trepteascendente spre afirmarea identităţii batalionului,în deplin acord cu nevoile de slujire cu credinţă a

patriei şi poporului şi deîndeplinire a angajamen-telor asumate de Româniaîn cadrul NATO şi UE.”

Pentru îndeplinirea ire-proşabilă a misiunilorîncredinţate şi obţinereade rezultate deosebite înprocesul instruirii, cu oca-zia aniversării a 50 de anide la înfiinţare, la data de1 iulie 2011, Batalionului136 Geniu „Apulum” i s-aconferit „Emblema deOnoare a ForţelorTerestre” care a fost înmâ-nată de către colonelulIoan Mocan.

Aniversare jubiliară la Alba Iulia

Batalionul 136 Geniu „Apulum” este dispus în garnizoana Alba Iulia şi este conti-nuatorul tradiţiilor de luptă ale Batalionului 136 Pontonieri, înfiinţat în perioada20 iunie – 20 august 1961 şi ale Batalionului 136 Treceri (15 mai 2005 – 30iunie 2009), fiind prima unitate de pontonieri înzestrată cu parc de pod româ-nesc P.R.-57.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş Anghelache

Militarii Batalionului 136 Geniu în formaţie • Foto: Dragoş AnghelacheComandantul Batalionului 136 Geniu primeşte Emblema de onoare aForţelor Terestre • Foto: Dragoş Anghelache

Oficialităţile şi invitaţii pe timpul intonării imnului naţional al României • Foto: Dragoş Anghelache

Drapelul de luptă al Batalionului 136 Geniu „Apulum”• Foto: Dragoş Anghelache

au contribuit, alăturide autorităţile judeţe-lor Alba şi Sibiu, lalimitarea şi lichidareaefectelor inundaţiilordin zonă.

Înainte de încheie-rea ceremonialului şidefilarea unităţii,maistrului militarclasa I Ioniţă Bârdea is-a conferit Emblemade Merit „În ServiciulAmatei României”clasa a III-a pentru„rezultate deosebiteîn activitatea desfăşu-rată în arma şi spe-cialitatea militară de care aparţi-ne”. Maistrul militar Bârdea aabsolvit şcoala militară de geniuîn anul 1990 şi a primit reparti-ţia la Regimentul 136 Pontonieri,unitate în care lucrează şi în pre-zent. „Încă de copil mi-a plăcuthaina militară – relatează mais-trul Bârdea – şi mi-am dorit săurmez o carieră în armată. Mi-amdesfăşurat activitatea în cadrulatelierului de reparat tehnicămilitară, loc de muncă pe care l-am părăsit cu trei ani în urmă”.A participat la misiuni internaţio-nale în Bosnia (1997 şi 2000),

precum şi în teatrul de operaţiiIrak, în 2004. Datorită meseriei şiatribuţiilor funcţionale, maistrulmilitar Ioniţă Bârdea este foarteapropiat de tehnica militară degeniu. Chiar dacă nu este unadin cele mai noi generaţii, „dato-rită priceperii noastre am pregă-tit tehnica astfel încât atuncicând am fost solicitaţi de eşaloa-nele superioare, a fost operativă,iar noi ne-am putut îndeplini cusucces misiunile primite”.

** *

De-a lungul timpului, unita-tea a participat la o serie deactivităţi importante atât peplan naţional cât şi internaţio-nal. La numai un an de la înfiin-ţare, în perioada 10-16 noiem-brie 1962, Batalionul 136Pontonieri prezintă demonstra-tiv o aplicaţie privind modul delucru cu parcul de pod româ-nesc P.R.-57 în faţa elevilor dinŞcoala Superioară de OfiţeriSibiu şi a membrilor Comitetuluiunificat al Tratatului de laVarşovia.

În perioada 2 august-18 sep-tembrie 1963 batalionul partici-pă cu toate efectivele şi tehnicade luptă la lichidarea urmărilorprovocate de inundaţii pe cursulrâului Jiu, în zona localităţii

Câmpul lui Neag, iar în primăva-ra anului 1973 unitatea partici-pă cu un detaşament la preveni-rea unor dezastre provocate deîngheţarea albiei râului Sebeş petraseul Oaşa - Şugag, care ar fipus în pericol Şantierul de con-strucţii hidrotehnice Sebeş.

În urma inundaţiilor din anii1963, 1970, 1981, 1996, 1999,2002, 2005, 2006 şi 2010, bata-lionul participă cu tehnică şiefective la înlăturarea urmărilorprovocate de revărsarea apeloriar la solicitarea organelor admi-nistraţiei locale s-au executatlucrări de refacere, consolidareşi reamenajare a unor puncte detrecere peste cursurile de apă înjudeţele Alba, Caraş-Severin,Cluj, Hunedoara, Timiş.

Batalionul 136 Geniu a pus ladispoziţie cadre militare pentruparticiparea la acţiunile între-prinse de armata română încadrul "Parteneriatului pentruPace" din Bosnia-Herţegovina,Afganistan şi Irak şi instruirea încomun cu armatele statelor dincompunerea NATO. Începând cudata de 12 iulie 2010, conformdocumentului „Plan-cadru pen-tru continuarea procesului derestructurare şi modernizare aArmatei României în anul 2010",Batalionul 136 Geniu „Apulum"se subordonează Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos". n

EVENIMENT



ţiile pe care pontonierii le-aufăcut la inundaţiile care au afec-tat diferite zone ale ţării. În vâr-stă de 90 de ani, generalul Savua împărtăşit asistenţei din amin-tirile legate de începuturile carie-rei sale militare la Batalionul 2Pontonieri din Alba Iulia, în tim-pul celui de-Al Doilea Război

Mondial. De-alungul timpului,unităţile degeniu din AlbaIulia s-au desfiin-ţat, s-au reînfiin-ţat ori s-autransformat, însăgeniştii albaiu-lieni au fost oprezenţă perma-nentă în zonă,indiferent destructura dincare au făcutparte. „Printreactivităţileimportante des-făşurate de-alungul timpuluiamintesc partici-parea la limita-rea efectelorinundaţiilor dinanii ’70 sau la

deblocări de gheaţă, dar şi pre-zenţele unităţii la aplicaţiileimportante de la Cincu, Slatinasau Arad, cu rezultate meritorii”.Anul trecut generalul Savu a avutocazia să vadă una din lucrărileunităţii: podul de pontoane alter-nate peste Mureş. „L-am parcursde la mal la mal şi am observat

modul cum a fost rezolvată situa-ţia. Nu am putut spune decât:FOARTE BINE!”.

Comandantul Brigăzii 10Geniu „Dunărea de Jos”, coloneldr. Mircea Vladu, a încheiat şirulalocuţiunilor: „În aceste momen-te doresc să aduc un pios omagiututuror acelora care au servit înBatalionul 136 Geniu de-a lungultimpului, care şi-au pus ampren-ta asupra unităţii şi pe careDumnezeu i-a chemat la El.”Colonelul Vladu a făcut unexcurs rememorând primii ani deexistenţă ai batalionului: „Înurmă cu 50 de ani, un nucleu deprofesionişti constituia aceastăunitate. Ei fuseseră selecţionaţidin două regimente de elită: celde la Turnu Măgurele şi cel de laBrăila. Batalionul a fost dotat cuprimul parc de pontoane româ-neşti PR-57, iar militarii de lavremea respectivă au fost atât debine instruiţi încât conducereaarmatei le-a încredinţat misiuneade a face demonstraţii aliaţilordin Tratatul de la Varşovia.”Dumnealui a reamintit că geniştiialbaiulieni şi-au adus contribuţiala construirea Transfăgărăşanuluişi a subliniat că, de-a lungul tim-pului, geniştii Batalionului 136

EVENIMENT



Maistrului militar clasa I Ioniţă Bârdea i se conferă Emblema de Merit „În Serviciul Amatei României” clasa a III-a • Foto: Dragoş Anghelache

Militari din Batalionul 136 Geniu „Apulum” în formaţie, pe timpul desfăşurării ceremoniei • Foto: Dragoş Anghelache

Defilarea unităţii • Foto: Dragoş Anghelache

19 septembrie, Ziua Rachetelor ºi Artileriei Antiaeriene

forţelor şi obiectivelor din zonade operaţii a grupării de forţeîmpotriva mijloacelor de cerceta-re şi atac aerian.

La tragerile propriu-zise aufost prezenţi generalul de briga-dă Ariton Ioniţă, Şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, gene-ralul-maior Nicolaie Dohotariu,comandantul Diviziei 1 InfanterieDacica, generalul de brigadăNicolae Ciucă, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica, gene-ralul de brigadă Dumitru Scarlat,comandantul Diviziei 4 InfanterieGemina, comandanţi de mari uni-tăţi şi unităţi.

Locotenent-colonelul GlăvanMircea, Şeful Operaţiilor şiInstrucţiei la Regimentul 61

R.A.A., consideră că această acti-vitate reprezintă, pentru detaşa-mentul participant, „cea maiimpor-tantăîncercarecaredovedeş-te niveluldeinstruireatins alpersona-lului,nivelulde pregă-tire altehnicii şi cunoştinţele teoreticeşi antrenamentul personalului.Încercarea nu este deloc uşoară

datorită problemelor de trageredeosebite.”

Regimentul 61 RacheteAntiaeriene este unitate de spri-jin luptă subordonat Diviziei lInfanterie „DACICA"; la pace asi-gură instruirea pentru menţine-rea şi dezvoltarea nivelului deoperaţionalizare, iar în situaţii decriză şi război, completarea cupersonal activ a structurilor simi-lare destinate NATO. Ulterior,după mobilizare şi operaţionali-zare participă independent sauîn cooperare cu alte structuri lasprijinul acţiunilor de lupta des-făşurate pe teritoriul naţional decătre structurile de luptă şi spri-

jin de luptă. Regimentul 50Rachete Antiaeriene,Floreşti, asi-gură instruirea pentru menţine-

EVENIMENT


ZIUA RACHETELOR ŞI ARTILERIEI ANTIAERIENE

EVENIMENT



E xerciţiul tactic cu trageri de luptă afost destinat instruirii personaluluisubunităţilor regimentului, pentru

verificarea procesului de planificare a ope-raţiilor, exercitării actului de conducere dinpunctele de comandă stabilite pentru exer-ciţiu, manevra de forţe şi mijloace din loca-litatea de dislocare la pace în raionul dedesfăşurare a exerciţiului şi executării trage-rilor reale în TIPTSA.

Colonelul Roatiş Mircea, Şeful BirouluiInstrucţie Rachete şi Artilerie Antiaeriană,din cadrul Statului Major al ForţelorTerestre: „Regimentele de Rachete, dincadrul Forţelor Terestre, reprezintă baza sis-temului de foc al apărării antiaeriene aldiviziilor de infanterie. Activităţile care sedesfăşoară în fiecare an, în Capu Midia,activităţi care cuprind exerciţii tactice cutrageri de luptă, sunt de o complexitatedeosebită, având în vedere că ele combinămanevra în cadrul unui scenariu tactic cuactivitatea de tragere de luptă, care presu-pune lansarea reală a rachetelor antiaerie-ne. Ca finalitate şi importanţă, aceste exerci-ţii permit două elemente majore, şi anumeverificarea funcţionării la parametri a tutu-ror elementelor din compunerea complexu-lui de rachete şi, în acelaşi timp, permiteantrenarea, în condiţii reale, a operatorilorşi într-un timp cât se poate de scurt.”

Complexul de rachete antiaeriene KUBeste destinat pentru apărarea antiaeriană a

Cavalerii cerului seninÎn luna iunie, Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol-Aer din Capu Midiaa găzduit militarii din Regimentul 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu”,Regimentul 53 Rachete Antiaeriene „Tropaeum Traiani” şi Regimentul 61Rachete Antiaeriene „Pelendava”. Rachetiştii antiaerieni din Diviziile 1, 2 şi 4Infanterie ale Statului Major al Forţelor Terestre au executat un exerciţiu tactic cutrageri de luptă cu complexele de rachete CA-95 şi 2K12M (SA - 6) KUB.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Bogdan RĂDULESCU

subunităţi cu grad ridicat de mobilitate şi este destinat pentruexecutarea acţiunilor militare de protecţie aeriană cu toateforţele sau cu parte din acestea, în cadrul unor structuri ope-raţionale sau în subordinea comandamentului diviziei.

Complexul autopropulsat de rachete antiaeriene CA-95 estedestinat pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian ale inami-cului, care zboară Ia înălţime mică, în condiţii de vizibilitatedirectă.

Obiectivele exerciţiului tactic cu trageri de luptă au fostantrenarea comandamentului regimentului şi comandamente-lor batalioanelor în planificarea şi conducerea exerciţiilor,prin exerciţii de luare a deciziei, tactic pe hartă şi de conduce-re a focului, precum şi dezvoltarea capacităţilor de identifica-re şi angajare a ţintelor la nivelul subunităţilor, prin exerciţiide conducere a focului. De asemenea, subliniem importanţadislocării regimentului în altă locaţie, pentru care au fost exe-cutate exerciţii de antrenament în teren, de rezolvare a uneisituaţii tactice, pregătire a personalului şi a tehnicii, organiza-re şi executare a recunoaşterilor, organizare a deplasării teh-nicii şi personalului, privind deplasarea, îmbarcarea/debarca-rea pe calea ferată, îmbarcare a tehnicii, executare a deplasă-rii pe calea ferată, debarcare şi ocupare a poziţiei deluptă, precum şi verificare a tehnicii şi organizare a servi-ciilor în tabăra de instrucţie, toate aceste exerciţii fiind fina-lizate cu executarea tragerilor de luptă cu rachetele antiaerie-ne „KUB" şi CA 95. n

EVENIMENT



rea şi dezvoltarea nivelului deoperaţionalizare în vederea par-ticipării independente sau încooperare cu alte structuri lasprijinul acţiunilor de luptă des-făşurate pe teritoriul naţional decătre structurile luptătoare şi desprijin de luptă.

Colonelul Marius Caloian,Comandantul Regimentului 53R.A.A., vorbind despre exerciţiu,subliniază faptul că „reprezintăexamenul măiestriei ostăşeştipentru rachetistul antiaerian,este aplicaţia noastră de bază şide suflet”.

Regimentul 53 RacheteAntiaeriene este unitate tacticăîn subordinea ComandamentuluiDiviziei 2 Infanterie „GETICA”, încadrul forţelor de generare şiregenerare, are în structură

EVENIMENT



EVENIMENT



EVENIMENT



— Ce reprezintă această armă însecolul XXI? Ce o face atât de intere-santă şi deosebită?

Arma artilerie şi rachete antiaerie-ne, armă tehnică specializată în luptacu inamicul antiaerian, este obligatăde a fi în permanenţă, din punct devedere tehnologic, în pas cu noutăţi-le şi modernizările apărute pe liniainamicului aerian. Personalul careexploatează tehnica specifică acesteiarme trebuie să dea dovadă de profe-sionalism, adaptare rapidă în situaţiideosebite şi viteză mare de reacţie, săfie capabili să lucreze în echipă, săaibă rezistenţă fizică şi psihică.

Ca apărător al cerului senin alţării (rachetist sau artilerist antiae-rian), când vezi că ţinta asupra căreiaai executat o misiune de luptă, a fostnevoită să facă drum întors fără aafecta obiectivul vizat sau a fost dis-trusă, nu poţi simţi decât o satisfacţiedeplină: aceea că ai participat lamenţinerea libertăţii spaţiului aerianromânesc şi că ţi-ai făcut datoria faţăde ţară şi înaintaşii poporului tău.Începând cu data de 1 august 2010,dată de la care Regimentul 61Rachete Antiaeriene funcţionează înactuala organigramă, pe timpul tutu-ror activităţilor planificate, organiza-te şi desfăşurate într-un an deinstrucţie, toate aceste aspecte men-ţionate mai sus reprezintă obiectiveşi căi de acţiune pentru întregul per-sonal al unităţii.

— În septembrie este sărbătorităZiua Armei. Ce însemnătate are pen-tru Regimentul 61 RacheteAntiaeriene „Pelendava”?

Doborârea primului avion inamicde către bateria de artilerie antiaeria-nă comandantă de către căpitanulConstantin Constantin în cadrulmanevrei de la Flămânda, din data de19 septembrie 1916, a rămas un eve-niment cu mare rezonanţă în aminti-rea artileriştilor antiaerieni. Ca urma-re a acestui eveniment, şi în trecut,pentru multă vreme, ziua de 19 sep-tembrie a fost considerată ca datanaşterii artileriei antiaeriene. Faptulcă misiunea din 19 septembrie 1916a fost finalizată prin doborârea avio-

nului, obligă, moral şi profesional, pefiecare apărător antiaerian să-şi înde-plinească atribuţiunile funcţionale învolum complet şi de calitate. Colec -tivul Regimentul 61 RacheteAntiaeriene întâmpină această sărbă-toare a armei cu satisfacţia desfăşură-rii tuturor activităţilor planificate,îndeplinirii misiunii cu trageri deluptă la parametri maximi şi cu anga-jamentul de realizare a tuturor obiec-tivelor planificate pe întregul an deinstrucţie.

— Aveţi un sfat pentru tineriirachetişti şi artilerişti care se află laînceput de carieră?

Destinul ofiţerului de carieră esteacela de a depăşi graniţele garnizoaneiîn care îşi începe activitatea şi, totoda-tă, de a cunoaşte şi îndeplini atribuţii-le de comandă la niveluri maxime, petoate treptele carierei militare. Tine -rilor rachetişti antiaerieni le transmit,în primul rând, să fie mândri de alege-rea pe care au făcut-o dar, totodată, îiatenţionez că şi-au asumat mari răs-punderi şi obligaţii. Prin apărareaantiaeriană circulă o vorbă: „dacă îţieste frică de tehnică şi n-o cunoşti, temuşcă”. Astfel, toţi care sunt la înce-put de drum în această armă trebuiesă fie dornici să cunoască cât maimult, să aibă curaj şi nu frică sau reţi-neri în lucrul cu tehnica. Iar în ceea cepriveşte relaţiile de serviciu, să cautesă asigure totdeauna un climat demuncă sănătos pentru subordonaţi. Sănu uite niciodată că echipa are roldefinitoriu în toate activităţile necesa-re îndeplinirii misiunii specifice deapărare antiaeriană.

— Domnule colonel, la sfârşitulinterviului vă rog să expuneţi câtevaconcluzii rezultate din experienţadumneavoastră ca inspector de armăşi comandant al Centrului dePregătire pentru ArtilerieAntiaeriană.

Timp de trei ani (2005-2008), cainspector pentru artilerie antiaeriană,împreună cu comandanţii de unităţi şio parte dintre specialiştii în armă, amcăutat să menţin politica de dezvoltareşi modernizare a armei la cote cât maiînalte, să asigur actele normative speci-fice necesare organizării structurilor,coordonării, desfăşurării şi evaluăriiinstrucţiei şi învăţământului în armă.Am căutat să realizez o legătură câtmai strânsă între unităţile de armă şisă fiu interfaţa intre acestea şi inspec-torul general al Forţelor Terestre.Restructu rarea învăţământului militar,precum şi înzestrarea cu tehnică nouăpe linia armei, au impus necesitatearevizuirii bazei logistice de instrucţieşi a celei bibliografice. În acest sens, îndomeniul reglementărilor în armă, aufost elaborate nouă manuale şi in -struc ţiuni, 35 de Programe de in -strucţie pentru misiuni şi 23 dePrograme de instrucţie individuală.Au fost elaborate şi aprobate (inclusivîn CODA), Documentul cu cerinţeleoperaţionale (DCO) şi Docu men tul cunevoile misiunii (DNM) pentru punctede comandă batalion şi baterie deapărare antiaeriană. Tot în acea peri -oadă a fost întocmit Buletinul de mo -dernizare (modificare) pentru produ-sele A-94 şi a început derularea pro-gramului de prelungire a resursei pen-tru produsul 3M9M3E. n

— Domnule colonel, regimentul pe care îl comandaţi aparticipat, în acest an, la exerciţii tactice cu trageri deluptă, în poligonul de la Capu Midia. Vă rugăm să oferiţicâteva detalii pentru cititorii publicaţiei noastre.

În cadrul unui an de instrucţie, pentru unităţile deapărare antiaeriană, nivelul pregătirii pe linie de speciali-tate este evaluat în cadrul tragerilor de luptă executate cutehnica din înzestrare. În anul de instrucţie 2011,Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”, structurăspecializată în lupta cu inamicul aerian, a fost evaluat încadrul unui exerciţiu tactic cu trageri de luptă desfăşuratîn poligonul Capu Midia din perioada 6-17 iunie. Primamisiune de luptă a structurilor specializate în lupta cuinamicul aerian o reprezintă combaterea ţintelor aerienecare evoluează în zona de responsabilitate a acestora. Încadrul exerciţiului din poligonul Capu Midia, îndeplinireamisiunii de către Regimentul 61 Rachete Antiaeriene, prindistrugerea ţintelor repartizate (racheta ţintă-pentru com-plexul KUB, paraşuta luminoasă-pentru complexul CA-95),precum şi prin rezultatele obţinute de către trăgătorii dela complexul CA-94 la tragerile de antrenament executatela simulatorul MTS-II, a scos în evidenţă seriozitatea şiprofesionalismul întregului personal. Aceste aspecte întă-resc aprecierile făcute de către eşaloanele superioare laadresa regimentului şi demonstrează că unitatea reprezin-tă şi rămâne o structură de elită a Forţelor Terestre.

Destinul ofiţerului de carierăeste acela de a depăşi graniţele primei garnizoane

Interviu cu comandantul Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”,colonel Ion Mogoş

Colonelul Ion Mogoş, absolvent al liceului militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza şi„Tudor Vladimirescu” din Craiova, al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de ArtilerieAntiaeriană şi Radiolocaţie „Leontin Sălăjan”, precum şi al Academiei de Înalte StudiiMilitare, Facultatea Trupe de Uscat, specialitatea rachete antiaeriene – trupe de uscat.A terminat cursul postuniversitar de perfecţionare „Conducerea Marilor Unităţi operati-ve din Forţele Aeriene”, cursul de comunicare şi relaţii publice pentru comandanţi demari unităţi şi comandamente iar, în prezent, este doctorand în domeniul „Ştiinţe militare şi informaţii”.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Bogdan Rădulescu

Colonelul Mogoş împreună cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre,general de brigadă Ariton Ioniţă, la tragerile de la Capu Midia

Colonelul Mogoş pe prezentării activităţilor regimentului la tragerile din poligonul Capu Midia

EVENIMENT



EVENIMENT



prii pentru contracararea acţiunilorinamicului aerian şi aerocosmic.

Pornind de la definiţia noţiunii desistem, putem afirma că cea de sistemal ripostei antiaeriene reprezintă unansamblu de elemente (forţe şi mij-loace de apărare antiaeriană şi anti-rachetă) dependente între ele şi for-mând un tot organizat, între care sestabilesc relaţii dinamice (interac-ţiuni), pe baza cărora acesta poateîndeplini anumite funcţii în cadrulunui proces, corespunzătoare scopu-lui (obiectivului) stabilit.

Liniile de evoluţie ale unui sistemde ripostă antiaeriană trebuie săsatisfacă anumite condiţii de eficien-ţă. În acest sens el trebuie: să fieorganizat şi condus într-o concepţieunitară, încă din timp de pace, şi săcuprindă întreaga zonă de responsa-bilitate; să asigure cercetarea, desco-perirea oportună şi urmărirea conti-nuă a mijloacelor aeriene ale adver-sarului astfel încât să evite surprinde-rea; să aibă capacitatea de a duceacţiuni de luptă împotriva adversaru-lui aerian pe toate direcţiile probabi-le de acţiune ale acestuia etc.

În cadrul sistemului de ripostăantiaeriană, pentru apărarea princi-palelor forţe şi obiective din zona deresponsabilitate a grupării de forţeterestre, unităţile de rachete şi arti-lerie antiaeriană execută misiuni deluptă: cercetarea, descoperirea, recu-noaşterea, urmărirea şi indicarea mij-loacelor aeriene ale inamicului; duce-rea luptei cu inamicul aerian în sco-pul apărării antiaeriene a principale-lor elemente din compunerea siste-mului de conducere; ducerea lupteicu inamicul în scopul participării laapărarea antiaeriană a grupărilor deforţe terestre, în zona lor de respon-sabilitate, pe timpul pregătirii şi des-făşurării operaţiilor de către acestea;participarea la lupta cu desantulaerian al inamicului, pe timpul trans-portului şi desantării, precum şiinterzicerea aprovizionării şi evacuă-rii acestuia pe calea aerului; ducerealuptei cu inamicul aerian în scopulapărării antiaeriene a principalelorelemente din compunerea sistemuluilogistic (comandamente, baze, mari

unităţi şi unităţi de sprijin logistic).În conformitate cu Manualul pen-

tru organizarea de stat major şi ope-raţii întrunite ale forţelor armate,citând sursa ,,ATP35B”, la Anexa 19–Limbajul operaţional de stat major,la pagina 27 se arată: ,,Forţele luptă-toare sunt acele forţe care folosescfocul direct şi manevra pentru aangaja forţele inamicului”, iar,,Forţele de sprijin sunt acele forţecare asigură asistenţă operaţionalăforţelor luptătoare”. De asemenea,Manualul de Tactică Generală a forţe-lor terestre SUA, F.M. 3 – 90, din 04iulie 2001, la p.A-2 stabileşte:„Armele luptătoare ale F.T. sunt uni-tăţile şi militarii care intră în contactnemijlocit şi nimicesc forţele inami-cului sau asigură puterea de foc şicompatibilitatea distructivă pe câm-pul de luptă. Armele luptătoare aleForţelor Terestre S.U.A. includ: artile-ria şi rachetele antiaeriene, blindate-le, elicopterele de luptă, geniul, arti-leria terestră, infanteria şi forţelespeciale.”

Aşadar, unităţi de artilerie şirachete antiaeriene, ca forţe luptătoa-re, angajează direct aeronavele decercetare, de atac şi de transport aleinamicului aerian, executând, încadrul acestui proces, activităţi decercetare a spaţiului aerian, descope-rirea ţintelor aeriene, recunoaşterea,indicarea, combaterea şi nimicireaacestora. Acest algoritm este valabilpentru toată tehnica de luptă careexecută acţiuni de luptă în cadrul sis-temului ripostei antiaeriene.

Riposta antiaeriană este un sistemde luptă cu o sferă de acţiune delimi-tată de spaţiul aerian corespunzătorzonei de responsabilitate a grupăriiforţe şi însumează totalitatea activită-ţilor structurilor tactice şi operativedestinate pregătirii şi desfăşurăriiacţiunilor militare specifice lupteiantiaeriene în cadrul sistemului defoc antiaerian.

Forţele de apărare antiaeriană dincadrul forţelor terestre sunt parte aSistemului Integrat de ApărareAeriană (IADS- naţional sau al alian-ţei) şi cuprind diferite unităţi de foc,de la rachete antiaeriene/sol-aer

(SAM - Surface to Air Missiles) curază foarte scurtă, până la cele curază foarte lungă, sisteme de apărareantiaeriană portabile (MANPADS -Man Portable Air Defence Systems) şisisteme de tunuri. Toate forţele deapărare antiaeriană trebuie să aibăcapacitatea să descopere, identifice,urmărească şi angajeze lupta cu ogamă largă de mijloace aeriene ostile.

Lupta cu inamicul aerian estecaracterizată prin: mare putere defoc şi distrugere, precizie la viteze dezbor mari, posibilităţi sporite de arealiza în timp scurt combaterea şinimicirea acestuia, manevre dese deforţe şi mijloace pentru evitarea sur-prinderii de către inamic, obţinereadatelor despre pericolul ataculuiaerian în cel mai scurt timp.

În opinia noastră, ripostei antiae-riene şi antirachetă îi revine un roldeosebit de important, contribuindastfel decisiv la realizarea scopuluiluptei armate prin misiunile operati-ve ce se execută în toate fazele con-flictului militar. n

F orţele terestre constituie una din componentelede bază ale armatei, fiind destinate să executeîntreaga gamă de operaţii, cu caracter terestru şi

aeropurtat, independent si întrunit, sau combinat (încompunerea unor forţe multinaţionale, NATO sau UE, pre-cum şi sub mandat ONU), pe teritoriul naţional sau înafara acestuia, în orice zonă şi pe orice direcţie, pentruapărarea armată a ţării sau a alianţei, promovarea valori-lor păcii şi stabilităţii internaţionale şi a intereselor strate-gice ale României.

Apărarea antiaeriană şi antirachetă, ca funcţie a luptei,contribuie la îndeplinirea misiunilor forţelor terestre, prinparticiparea la câştigarea şi menţinereasuperiorităţii/supremaţiei aeriene; apărarea antiaeriană aforţelor şi elementelor vitale; participarea la câştigarearăzboiului în domeniul informaţiilor. Misiunea se îndepli-neşte, prin executarea operaţiilor de apărare antiaerianăşi antirachetă.

Sistemul apărării antiaeriene şi antirachetă a forţelorterestre reprezintă totalitatea forţelor şi mijloacelor spe-cializate si nespecializate la dispoziţie pentru îndeplinireamisiunii de apărare antiaeriană şi antirachetă a forţelor,elementelor vitale şi infrastructurii. El trebuie să respecteprincipiului conducerii centralizate şi execuţiei descentra-lizate.

Componenta verticală a operaţiei însumează totalitateaacţiunilor şi măsurilor ce se execută de către forţele pro-

Apărarea antiaeriană a forţelor terestre, vector alsistemului integrat de apărare a spaţiului aerian

Analizând fenomenul militar contemporan, se poate constata o creştere continuăa importanţei şi amplorii dimensiunii verticale a acţiunilor militare, a rolului siste-melor de agresiune aeriană şi a celor de ripostă antiaeriană şi antirachetă înconfruntările moderne. Acest rol rezultă din capacitatea forţelor aeriene de a lovirapid, prin surprindere şi cu o mare putere de distrugere obiectivele vitale aleadversarului, cu efecte puternice şi de lungă durată asupra capacităţii de reacţieşi a coerenţei acţiunilor de răspuns.

Colonel Gheorghe ROTARIUFoto: Bogdan Rădulescu

Lansarea unei rachete de pe complexul KUB

Lansare cu complexul CA-95 pe bombă deiluminare calibru 120 mm

• Dacă logistică nu e, nimic nu e p. 30Căpitan Valeriu SACARISEANU

La 1 iulie 2010 a luat fiinţă cea mai tânără unitate dincadrul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de jos” şi anumeBatalionul 110 Sprijin Logistic.

• Exerciţiul „TISA” la râul Olt p. 31Colonel Dragoş ANGHELACHE

Militari din România, Ungaria şi Serbia au participat, înperioada 27 iunie-1 iulie, la exerciţiul multinaţional "TISA2011", care s-a desfăşurat în poligonul de instrucţie"Râureni" din Judeţul Vâlcea.

• Când instrucţia coboară de pe hartă în teren p. 40

Colonel Dragoş ANGHELACHEBatalionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş” este conti-nuatorul tradiţiilor de luptă ale Divizionului 62 ArtilerieAntitanc, constituit în baza Ordinului ministrului forţelorarmate nr. M. 61 din 24 septembrie 1968.

• Profesionalismul militarilor este esenţialîn obţinerea succesului p. 44

Colonel Dragoş ANGHELACHEInterviu cu comandantul Batalionului 612 Infanterie„Maramureş”, colonel Mircea Fechete

• Vânătorii de munte covăsneni au serbatZiua Imnului Naţional p. 50

Maior Liviu GAIŢĂMilitarii Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” dinSfântu Gheorghe, au organizat în ziua de 29 iulie 2011, laMonumentul Ostaşului Român, un ceremonial militar şireligios cu ocazia sărbătoririi Zilei Imnului Naţional.

• Pregătire pentru misiune la standarde NATO p. 51

Locotenent Bogdan RĂDULESCUBatalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth” a par-ticipat, în luna mai, la etapa de instruire prin simularereală şi trageri reale (SIMFTX-LFX) din Centrul de Instruirepentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT Cincu).

• Pentru misiune, pentru oameni, pentru viitor! p. 54

Locotenent Bogdan RĂDULESCUÎn data de 27 iunie 2011, Batalionul 1 CIMIC a găzduitreuniunea de lucru cu tema „Pregătirea personaluluiCIMIC pentru misiune, folosind experienţa acumulată înactivităţile cu caracter internaţional”.

• Asistenţa psihologică la superlativ p. 55

Locotenent Bogdan RĂDULESCUStatul Major al Forţelor Terestre a găzduit, în perioada 2223 martie 2011, convocarea de specialitate cu psiholo-gii batalioanelor de manevră, în vederea desfăşurăriiunitare a activităţilor specifice.

• Convocare de specialitate în domeniulfinanciar-contabil p. 56

Locotenet-colonel Gheorghiţă PUŞCĂÎn luna iunie s-au desfăşurat convocarile de specialitateîn domeniul economico-financiar al contabilului-şef lanivelul Statului Major al Forţelor Terestre.

• Poligonul „Smârdan”, un laborator deantrenament pentru militari p. 57

Maior Ion Adrian CURIMANPoligonul de trageri „Smârdan” este situat în partea desud a judeţului Galaţi, la 15 km faţă de municipiul Galaţi,în apropierea comunei cu „Smârdan”, de la care aîmprumutat denumirea.

SS tt oo pp -- cc aa dd rr uuîî nn ff oo rr ţţ ee ll ee tt ee rr ee ss tt rr ee

Exerciţiul multinaţional TISA-2011 Foto: Daniel Nistor

STOP-CADRU ÎN FORŢELE TERESTRE


EXERCIŢIUL MULTINAŢIONAL "TISA 2011"

T ema exerciţiului, ajuns la cea de a treia edi-ţie, se referă la acţiunea batalionului multi-naţional de geniu, împreună cu alte elemen-

te ale sistemului naţional de apărare, pentru limita-rea unui dezastru natural. La exerciţiu au participat150 militari români, la care s-au adăugat câte 25 degenişti sârbi şi maghiari. Militarii au acţionat întru-nit atât pentru rezolvarea unor situaţii pe hartă, încadrul unor exerciţii de comandament (CPX) dar auefectuat împreună şi lucrări practice cu tehnicaromânească din dotarea forţelor de geniu, în cadrulunui exerciţiu de tip (LIVEX) care desfăşurat în

poligonul „Râureni” al Centrului de Instruire pen-tru Geniu, EOD şi Apărare CBRN din Râmnicu-Vâlcea.

Deschiderea oficială a exerciţiului a avut loc îndimineaţa zilei de luni, 27 iunie, în prezenţa şefuluiInstrucţei şi Doctrinei din Statul Major al ForţelorTerestre, generalul de brigadă Mihail Ciungu şi acomandantului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”,colonel Mircea Vladu (care este şi directorul exerci-ţiului). În discursul de deschidere, colonelul MirceaVladu a urat bun-venit participanţilor români şistrăini şi a mulţumit gazdelor pentru facilităţilepuse la dispoziţie, apoi a făcut o scurtă prezentare

Exerciţiul „TISA”la râul Olt

Militari din România, Ungaria şi Serbia au participat, în perioada 27 iunie-1 iulie,la exerciţiul multinaţional "TISA 2011", care s-a desfăşurat în poligonul deinstrucţie "Râureni" din Judeţul Vâlcea.




BATALIONUL 110 SPRIJIN LOGISTIC

D enumirea onorifică a Batalionului110 Sprijin Logistic este MareşalConstantin Prezan, deoarece în

perioada 1895-1896, locotenent-colonelulConstantin Prezan a fost numit primul şef alserviciilor de geniu. În această perioadă uni-tăţile de geniu au dezvoltat construcţiilecazărmilor de pe întreg domeniul militar.

De menţionat că Batalionul 110 SprijinLogistic, prin structura de cazarmare, asigu-ră personalul şi materialele necesare execută-rii reparaţiilor pentru toate cazărmile dinBrăila (13 cazărmi).

Pentru început batalionului i s-au atribuito serie de clădiri dezafectate din cadrul uneicazărmi şi cu un număr restrâns de militari a reu-

şit ca intr-unan de zile,prin forţeproprii, să leaducă la unstandard ase-mănător cucel din alteunităţi dinBrigada 10Geniu.

Deşi foartetânăr, colecti-vul dincomandamen-tul batalionu-lui a datdovadă devoinţă şi pute-re de muncă,

nu puţine fiind zilele când programul de lucru s-aîncheiat undeva după miezul nopţii, reuşind ca,după doar 4 luni, să pună la punct toate documen-tele de conducere necesare la nivelul unui batalion.

Pe parcursul anului, batalionul a fost verificat demai multe comisii care au fost impresionate de rit-mul alert impus de comanda unităţii pentru a inte-gra batalionul în dinamica Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de jos”.

Preocuparea permanentă pentru atragerea per-sonalului a dus la o încadrare cu efective astfelîncât unitatea să funcţioneze în parametrii normalişi să-şi îndeplinească misiunile specifice structurilorlogistice.

Călăuziţi de îndemnul „Lupt acolo unde mi secere şi înving acolo unde lupt” promovat decomandantul unităţii, domnul locotenent-colonelMarian GRIGORE şi valorificat de colectivul bata-lionului, am reuşit ca, la finele primului an deexistentă, să funcţionăm în regim normal ca şicelelalte batalioane din Brigada 10 Geniu„Dunărea de jos”. n

Dacă logistică nu e, nimic nu e

La 1 iulie 2010 a luat fiinţă cea mai tânără unitate din cadrul Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de jos” şi anume Batalionul 110 Sprijin Logistic. Unitatea a fost înfiin-ţată din nevoia degrevării statului major al brigăzii, de probleme privind aprovi-zionarea şi păstrarea materialelor, combustibililor, precum şi asigurarea hrănirii,asistenţei medicale, paza depozitelor şi a lucrărilor de cazarmare.

Căpitan Valeriu SACARISEANUFoto: Valeriu Sacariseanu

Ceremonia de deschidere a exerciţiului • Foto: Florentin Cucu

la diferite forme de pregătire,oferindu-le participanţilor laexerciţiu câteva aspecte practiceale activităţii Centrului deInstruire pentru Geniu, EOD şiApărare CBRN.

Exerciţiul a avut la bază unscenariu complex în care debiteleprincipalelor râuri din bazinulOlt cresc brusc datorită precipita-ţiilor căzute în a doua decadă alunii mai. Potrivit acestui scena-riu, prognoza meteo anunţa pre-cipitaţii care depăşeau cotele deatenţie în zone deja suprasatura-te din vecinătatea râului Olt.Aceasta fiind situaţia, Comitetul

Local pentru Situaţii de Urgenţăa înaintat o cerere prin care asolicitat sprijinul statelor semna-tare Memorandumului de Înţele-gere pentru a interveni în vede-rea înlăturării efectelor inunda-ţiilor. Ca urmare a acceptăriiacestei ipotetice solicitări, modu-lele naţionale ale RepubliciiUngare şi Republicii Serbia începdislocarea în zonele afectate decalamităţi, în măsură să preiaariile de responsabilitate.

Întreaga activitate s-a desfăşu-rat pe două paliere: un exerciţiude tip CPX, de comandament, încare s-a urmărit modul de acţiu-ne integrat al echipelor ţărilorparticipante pentru planificareaacţiunilor şi rezolvarea diferitelorincidente şi unul practic, înteren, de tip LIVEX, unde subuni-tăţile dislocate în poligonul deinstrucţie Râureni, conduse decomandamentul BatalionuluiMultinaţional de Geniu, au pus în




a modului de desfăşurare a exer-ciţiului şi a scopurilor pe careorganizatorii acestuia şi le-aupropus să le atingă.

Adresându-se asistenţei, gene-ralul de brigadă Mihai Ciungu a

declarat că este,într-adevăr, obucurie pentrunoi să găzduimexerciţiul multina-ţional „TISA 2011”şi şi-a exprimatsperanţa ca, lasfârşitul exerciţiu-lui, participanţiistrăini să plece cunoi cunoştinţeacumulate, dar şicu o amintire plă-cută despre ţaranoastră.Dumnealui a apre-ciat activitateageniştilor şi faptu-lui că ei sunt gataoricând să acordetrupelor sprijinulde specialitateacolo unde ele aunevoie.

După festivita-tea de deschidere, participanţiiau făcut un tur de recunoaştere azonelor în care se va desfăşuraexerciţiul, timp în care s-au pre-zentat şi posibilităţile de instrui-re ale poligonului „Goranu”, ce

aparţine Centrului de Instruirepentru Geniu, EOD şi ApărareCBRN, ocazie cu care comandan-tul centrului, colonelul DanMarin, a făcut câteva precizări:„Pentru acest exerciţiu am pus ladispoziţia Brigăzii 10 Geniu«Dunărea de Jos» atât facilităţilenoastre de cazare şi de servire amesei, cât şi elemente de logisticădidactică. Mă refer la anumitesăli de pregătire care au fostamenajate pentru desfăşurareaacestui exerciţiu precum şi tere-nurile de instrucţie la cursurilede apă, unde se desfăşoară par-tea practică. De asemenea, ampus la dispoziţie tehnica militarădin dotare şi echipamente degeniu necesare desfăşurării exer-ciţiului conform scenariului sta-bilit.”

Intenţia organizatorilor a fostsă prezinte, în primul rând, ora-şul, deoarece Goranu este unpunct de unde se poate vedeafoarte bine întreaga localitate, cudrumurile de acces, cu poziţio-narea locului în care se desfăşoa-ră exerciţiul. Cu această ocazieau fost surprinse şi câteva activi-tăţi curente ale cursanţilor aflaţi




COMANDANTUL CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU GENIU, EOD ŞI APĂRARE CBRN, COLONEL DAN MARIN

Foto: Daniel Nistor

Poligon Goranu: prezentarea echipamentelor EOD • Foto: Florentin Cucu

Participanţilor li se prezintă poligonul Râureni, unde va avea loc exerciţiul de tip LIVEX • Foto: Daniel Nistor

— Domnule colonel, exerciţiul TISA 2011 sedesfăşoară în Râmnicu Vâlcea, gazdă fiindCentrul de instruire pentru Geniu, EOD şiApărare CBRN "Panait Donici", Râmnicu Vâlcea.

— Centrul de Instruire pentru Gniu, EODşi Apărare CBRN "Panait Donici" este subordo-nat Şcolii de Aplicaţii pentru Unităţi Sprijin deLuptă cu sediul în Sibiu şi este una din insti-tuţiile de învăţământ militar care funcţionea-ză în cadrul Forţelor Terestre Române. Avemcâteva misiuni principale de formare, perfec-ţionare şi specializare a personalului militarîn arma geniu, cercetare ştiinţifică aplicativăşi elaborarea actelor normative în armă. Oaltă misiune este pregătirea specialiştilor EODşi intervenţia pentru eliminarea, neutralizareaşi distrugerea muniţiilor neexplodate, cerceta-rea ştiinţifică, aplicativă elaborarea actelornormative specifice şi standardizarea îndomeniul armei geniu, creşterea, instruirea şidresajul câinilor şi instrucţia individuală şicolectivă a forţelor.

— Ce facilităţi a pus la dispoziţie centrul dum-neavoastră în vederea desfăşurării exerciţiului?

— Pentru acest exerciţiu am pus la dispo-ziţia Brigăzii 10 Geniu atât facilităţile noastrede cazare şi servire a mesei, cât şi elementede logistică didactică – mă refer la anumitesăli de pregătire care au fost amenajate pen-tru desfăşurarea acestui exerciţiu precum şiterenurile de instrucţie la cursurile de apă,unde se desfăşoară partea practică. De ase-menea, am pus la dispoziţie tehnica militarădin dotare şi echipamente de geniu necesaredesfăşurării exerciţiului conform scenariuluistabilit.

— Astăzi, la deschiderea exerciţiului, cuocazia prezentării poligoanelor de instrucţieale centrului aţi prezentat şi câteva activităţidemonstrative. Despre ce a fost vorba?

— Intenţia noastră a fost să prezentăm, înprimul rând, oraşul, pentru că este o zonă deunde se poate vedea foarte bine întreaga loca-litate, cu drumurile de acces, cu poziţionarealocului în care se desfăşoară exerciţiul. Daram surprins şi câteva activităţi de pregătire:nu au fost demonstrative ci au fost activităţicurente de pregătire ale cursanţilor aflaţi la

diferite forme de pregătire şi cred că a fostfoarte bine că am reuşit să arătăm participan-ţilor la exerciţiu câteva aspecte practice aleactivităţii noastre.

— Asistenţa a fost interesată de câiniicare sunt dresaţi pentru a descoperi diferitesubstanţe explozive. De când funcţioneazăaceastă ramură a pregătirii dumneavoastrăîn centru?

— Acest Centru de Creştere, Instrucţie şiDresaj Câini funcţionează de zece ani, însă obună perioadă din acest timp am pregătitnumai câini pentru paza obiectivelor. De vreoaproximativ trei ani de zile am început să dez-voltăm şi această ramură – şi anume să pregă-tim câinii pentru detectarea substanţelorexplozive – în perspectiva dezvoltării şi orga-nizării structurilor EOD şi a participării lor înteatrele de operaţii am considerat că aceşticâini le sunt utili şi aşa cum şi alte armate aucâini dresaţi pentru această activitate am pre-gătit aceşti câini şi chiar în această vară auplecat în teatrul de operaţii din Afganistanîmpreună cu batalioanele de manevră. n Poligon Goranu: câine antrenat EOD • Foto: Florentin Cucu

care militarii celor trei armate aulucrat pentru realizarea unui podmetalic jos de tip PJM-71 conco-mitent cu întinderea unui pod depontoane din parcul de pontoaneal Brigăzii 10 Geniu „Dunărea dejos” pe care, ulterior, a trecutcoloana cu camioanele în careerau îmbarcaţi sinistraţii şi mate-rialele recuperate din casele afec-tate. Scafandrii Ispectoratuluipentru Situaţii de Urgenţă aumarcat două momente: salvareaunei persoane căzute în apă şiridicarea unei mine datând din adoua conflagraţie mondială,adusă în zona trecerilor tempora-re peste râul Olt în urma erodăriimalurilor râului. Simularea dis-trugerii acesteia a fost realizatăde către specialiştii EOD. Alte ate-liere organizate pe malul râuluiau fost cele pentru realizareaunor diguri din saci de nisip,evacuarea unui rănit grav cu unelicopter MEDEVAC şi procurareaapei potabile cu ajutorul instala-ţiei ACVATOR. La câteva sute demetri distanţă de malul râului afost amenajată şi o tabără desinistraţi, unde au fost prezenta-te toate facilităţile pe care, în ast-fel de condiţii, le pot oferi arma-ta, structurile ISU şi cele ale

Ministerului Administraţiei şiInternelor.

La sfârşitul exerciţiului de tipLIVEX de la Râureni, locţiitorulşefului Statului Major General,generalul-locotenent Dan Ghica-Radu, a apreciat că activitateacea mai importantă din cadrulexerciţiului o constituie instrucţiaîn comun. Cu doi ani în urmă,când s-a declanşat această iniţia-tivă, exerciţiul a fost organizat înSerbia, la vărsarea Tisei înDunăre. „Acolo, militarii româniau acţionat împreună cu militariisârbi şi unguri folosind echipa-

mentele aflate în dotarea armateisârbe şi nu numai, pentru că, lafel ca şi aici, au participat toateinstituţiile cu responsabilităţi îngestionarea unor astfel de situaţiişi în limitarea efectelor produsede calamităţi. Ungaria a organi-zat anul trecut acest exerciţiu şi,la fel, s-a desfăşurat în condiţiifoarte bune. Avem convingereacă anul acesta, aici în România,cu sprijinul autorităţilor locale şiale celorlalte instituţii implicateîn gestionarea limitării efectelorunor posibile calamităţi, am reu-şit să ne instruim împreună şi să




practică deciziile luate. Acesta a fost şi locul unde s-a

organizat Ziua DistinşilorVizitatori. Cu această ocazie, laRâureni au fost prezenţi locţiito-rul şefului Statului MajorGeneral, general-locotenent DanGhica-Radu, şeful Statului Majoral Forţelor Terestre Române,general de brigadă Ariton Ioniţă,şeful structurii logistice dinStatul Major General al ArmateiUngariei, general de brigadăIstván Borát, şeful Statului Majoral Forţelor Terestre Sârbe, gene-ral de brigadă Vojin Jondic şi, încalitate de invitat, comandantulForţelor Terestre Americane dinEuropa, general-locotenent MarkHertling. La Râureni a fost orga-nizată o expoziţie cu tehnicăaparţinând structurilorInspectoratului Judeţean Vâlceapentru Situaţii de Urgenţă,Jandarmeriei şi armatei, dupăcare invitaţii au trecut râul Oltpe portiţă, pentru a urmări exer-ciţiul demonstrativ. Au fost pre-zentate mai multe platforme în




— Care este impresia dumneavoastră în ceea ce priveş-te desfăşurarea exerciţiului?

— Din punctul meu de vedere a fost un exerciţiu reu-şit, în care ne-am atins toate obiectivele. Este o iniţiativă

de cooperare regională împreună cu forţele terestre sârbeşi ungare, scopul nostru fiind acela de a ne instrui încomun şi de a învăţa unii de la alţii: bineînţeles că avemde învăţat şi noi de la ei dar şi ei de la noi. De asemenea,mă bucur că în acest an am avut ca invitat pe comandan-tul armatei americane din Europa, generalul locotenentHertling, cu care avem o relaţie de prietenie şi de colabo-rare foarte bună. În general cu forţele armate americaneavem o relaţie foarte bună de cooperare. Aşa cum bineştiţi luptăm împreună în Afganistan, suntem prezenţi înmulte zone de instruire iar sprijinul este reciproc.

— Care va fi finalitatea acestei activităţi?— Finalitatea acţiunii este, în general, este ca noi să ne

îmbunătăţim pregătirea în aşa manieră încât să putem sărăspundem, atunci când este nevoie, la solicitarea autori-tăţilor centrale şi locale pentru lichidarea efectelor unorcalamităţi naturale, în speţă inundaţiilor din diferite zonedin ţară. Aşa cum bine ştiţi, armata a fost peste tot, ca şiîn alţi ani, şi şi-a făcut datoria faţă de populaţie. n

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE, GENERAL DE BRIGADĂ ARITON IONIŢĂ

Geniştii români şi maghiari construiesc un pod metalic jos PJM-72 • Foto: Dragoş Anghelache

Geniştii sârbi îndrumă sinistraţii către tabăra amenajată în poligonul Râureni • Foto: Sorin Pancu

Partea de tip CPX a exerciţiului • Foto: Daniel Nistor

Foto: Dragoş Anghelache

demonstrăm că putem folosi şiechipamentele noastre şi căputem fi utili societăţii civile îngestionarea unei astfel de situaţii.”

Şi şeful structurii logistice dinStatul Major General al ArmateiUngare, generalul de brigadăIstvan Borat, a fost mulţumit demodul în care au lucrat geniştii,amintind că militarii din armate-

le României şi Ungariei au oexperienţă de 13 ani în acţiunicomune, prin Batalionul MixtRomâno-Ungar. „Revista forţelorterestre” l-a întrebat pe generalulBorat ce părere are despre modulîn care militari din trei armatediferite, probabil cu echipamentediferite, au lucrat împreună.„Cred că asta este cea mai impor-




tantă întrebare – a răspuns gene-ralul Borat. În primul rând trebu-ie să vorbim despre interoperabi-litate. Pentru cele două ţări careaparţin NATO, respectiv Ungariaşi România, nu este o problemă,fiindcă noi colaborăm nu numaiîn cadrul acestui exerciţiu, cicolaborăm în operaţiile din toatălumea. Din 1998, deci cu 13 aniîn urmă, lucrăm împreună încadrul unui batalion mixt româ-no-ungar. Această întrebare sereferă mai mult la militarii arma-tei sârbe. Tocmai acesta estemotivul pentru care organizămacest tip de exerciţii pentru că ne

propunem ca şi armata Serbiei sălucreze după aceleaşi proceduri,după aceleaşi standarde cu carelucrăm şi noi.”

Geniştii sârbi sunt la a treiaexperienţă de acest gen, iar înanul 2008, cu ocazia exerciţiuluimultinaţional „BLONDE AVALAN-CHE”, desfăşurat la Satu Mare,au avut doi observa-tori naţionali. ŞefulStatului Major alForţelor TerestreSârbe, generalul debrigadă Vojin Jondic,a apreciat că militariisârbi s-au integratbine în echipele multi-naţionale, specificândcă procedurile pentrurezolvarea acestui tipde situaţii sunt, dacănu similare, cel puţinfoarte asemănătoare.„Ceea ce aş vrea săsubliniez – declarageneralul Vojin Jondiceste că încă de la gra-niţă şi până la loculde desfăşurare alexerciţiului am fostîntâmpinat cu căldură peste totşi am întâlnit doar oameni carene-au primit cu căldură. Aceastaa fost cea de a treia participare amilitarilor sârbi la acest exerci-ţiu. Ceea ce aşteptăm de la celetrei părţi care au participat laacest exerciţiu este ca următorulexerciţiu să mărească nivelul şigradul de dificultate şi de efort

la care sunt supuşi militarii petimpul exerciţiului. Atunci cândm-am referit la un nivel maimare de efectuare a acestui exer-ciţiu, m-am referit la o participa-re mai numeroasă cu trupe pen-tru că la nivelul comenzii, exer-ciţiul a fost foarte bine gestionat.Dacă vorbim de procesul deluare a deciziei, considerăm căsuntem interoperabili cu milita-rii din Armata Ungariei şi dinArmata României. Tacticile, teh-nicile şi procedurile sunt simila-re, dacă nu chiar identice.Singura parte care diferă, suntechipamentele. Însă ceea ceputem spera, cel puţin ţărilenoastre, este ca într-o zi să avemechipamente mai noi şi mai via-bile decât cele pe care le avem înacest moment.”

Exerciţiul multinaţional TISAse desfăşoară în baza unui

memorandum de înţelegere întreRomânia, Serbia şi Ungaria, pen-tru limitarea efectelor produsede inundaţii masive în bazinulTisei şi al Timişului. Exerciţiul sedesfăşoară anual, prin rotaţie, înfiecare dintre ţările semnatare.Anul trecut s-a desfăşurat înUngaria iar în 2012 urmează săse desfăşoare în Serbia. n




— Care sunt impresiile dumneavoastră despre exer-ciţiu şi despre echipamentele pe care militarii români le-au folosit în acest exerciţiu?

— Eu şi domnul general Ioniţă am vorbit despre acestaspect şi consider că este un exerciţiu extraordinar întrecele trei ţări: Ungaria, Serbia şi România. Ceea ce consi-der că este, de asemenea, important şi chiar mai impor-tant, este faptul că au reuşit să încorporeze în acest

exerciţiu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă,Crucea Roşie şi alte organizaţii. Ideea este că atunci cândautorităţile civile ne solicită să intervenim într-un timpfoarte scurt, trebuie să fim pregătiţi iar acest exerciţiu ademonstrat că cele trei ţări sunt pregătite.

Ceea ce este, de asemenea, important, este faptul căexperienţa acumulată pe timpul acestor exerciţii estefolosită pentru a ridica gradul de dificultate a exerciţii-lor următoare. Un alt aspect important este că autorităţi-le civile, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean,au participat la exerciţiu, acest fapt dându-le încredereîn capacităţile militarilor de a rezolva astfel de inciden-te.

Am discutat cu generalul Ioniţă şi subiectul echipa-mentelor româneşti. Este un pic îngrijorat, pentru căechipamentele pe care le folosesc unităţile de geniusunt, într-adevăr, vechi dar sunt încă foarte bune. Înpoziţia pe care o deţine domnul general Ioniţă, aceea deşef al Forţelor Terestre Române, va trebui ca, în viitorulapropiat, să dezvolte un plan din care să rezulte atâtresursele cât şi echipamentele care trebuie achiziţionate.Însă pentru mine este evident că, în pofida faptului căechipamentele sunt vechi, militarii sunt foarte bineantrenaţi pentru a le utiliza. n

COMANDANTUL FORŢELOR TERESTRE AMERICANE DIN EUROPA, GENERAL-LOCOTENENT MARK HERTLING

EOD-iştii ISU au simulat explodarea unui element de muniţie găsit în râu • Foto: Florentin Cucu

Testarea apei la AQUATOR • Foto: Sorin Pancu

Foto: Sorin PancuCeremonialul coborârii drapelelor naţionale • Foto: Daniel Nistror

Analiza postacţiune • Foto: Daniel Nistor

Simularea transportului unui rănit grav cu elicopterul MEDEVAC • Foto: Dragoş Anghelache

La instrucþie cu artileriºtii bãimãreni

Antrenament pe hartă...Exerciţiul tactic pe hartă de tip

MAPEX „SĂSAR-11” s-a desfăşurat lasfârşitul lunii mai, în conformitate cudocumentele de planificare ale unită-ţii. Potrivit maiorului Dorin Marian,ofiţerului principal responsabil al ofi-ţerului care a condus exerciţiul a fostşeful modulului operaţii, scopul cucare s-a organizat şi s-a desfăşuratexerciţiul a fost creşterea capacităţiioperaţionale a comandamentului învederea participării la misiuni peteritoriul naţional, în cadrul operaţii-lor naţionale, aliate sau de coaliţie,perfecţionarea capacităţii de coman-dă şi control a comandamentuluibatalionului pentru organizarea şidesfăşurarea activităţilor specificeoperaţionalizării forţelor, precum şipentru planificarea şi conducereaacţiunilor de sprijin prin foc ale bata-lionului de artilerie antitanc încadrul luptei ofensive. Totodată s-averificat şi nivelul de instrucţie colec-tivă a unităţii.

Maiorul Mihai relata că exerciţiul„SĂSAR-11” a fost conceput astfelîncât să corespundă scopului, obiecti-velor şi nevoilor de instruire ale per-sonalului de stat major din cadrulcomandamentului batalionului,comenzilor subunităţilor, asigurându-se un cadru imaginar, dar realist, deexersare a sarcinilor. Exerciţiul a fostcondus de către comandantul

Batalionului 612 Artilerie Antitanc,colonel Mircea Fechete iar directorulexerciţiului a fost locţiitorul coman-dantului, maiorul Alin Mihai.

Exerciţiul s-a desfăşurat în treietape, pe parcursul cărora s-au rezol-vat probleme specifice activităţii demobilizare atât în cazarma de dislo-care la pace cât şi într-un raion dinteren, dar s-au rezolvat şi situaţii ipo-tetice de criză care au fost create înzona de responsabilitate a batalionu-lui. În ceea ce priveşte strict armaartilerie, personalul comandamentu-lui a desfăşurat procesul de planifica-re a sprijinului prin foc specific forţeide intervenţie antiblindate la nivelulsatului major şi elaborarea documen-telor de planificare a operaţiei, con-form procedurii de operare standarda comandamentului batalionului.

„Pe timpul exerciţiului s-a urmăritca efecte dorite ale conducătoruluiexerciţiului realizarea şi verificareacoeziunii pentru operaţie a module-lor, verificarea modului de cooperareîntre modulele şi centrele de condu-cere ale exerciţiului, modul acţiune acomenzilor subunităţilor ca celule derăspuns” a precizat maiorul Marian,detaliind că un efect dorit al ofiţeru-lui care a condus exerciţiul, respectivcomandantul unităţii, „a fost ca per-sonalul din comanda batalionului săfie antrenat în desfăşurarea procesu-lui de planificare a sprijinului prinfoc specific forţei de intervenţie anti-blindate şi conducerea forţelor dinsubordine pentru executarea misiuni-lor specifice în cadrul operaţiei ofen-sive. Un al doilea efect dorit a fostverificarea sistemului de conducere şiexecutare a mobilizării”. MaiorulDorin Marian relata că, din analizapostacţiune, a reieşit că personaluldin comandamentul batalionului „arerealizată coeziunea pentru luptă încadrul modulelor şi este necesar săcontinuăm exerciţiile următoare pla-nificate, să continuăm realizareacoeziunii pentru luptă între centrelede conducere, schimbul de informaţiiatât pe verticală cât şi pe orizontală”.

... şi antrenament în terenTeren de instrucţie care se află la

ieşire din municipiul Baia Mare, înimediata apropiere a unităţii. Acolo,Bateria 1 Tunuri Antitanc îşi ampla-sase tunurile iar militarii desfăşurauactivităţile de verificare pentru exe-



BATALIONUL 612 ARTILERIE ANTITANC „MARAMUREŞ”




P entru a crea o imagine cât mai completă despreunitate, trebuie spus că artileriştii băimăreni aufost alături de populaţia judeţului pe timpul

acţiunilor de salvare a vieţilor omeneşti şi a bunurilormateriale la inundaţiile din anii ’70, din 1998 şi din 2005şi au participat în Bucureşti, la lichidarea urmărilor cutre-murului din 1977. În perioada de după 1990, unitatea aprimit vizita a 12 delegaţii străine, care au efectuat vizitede cunoaştere şi inspecţii de evaluare. Chiar dacă batalio-nul, întrunit, nu a executat misiuni în teatrele de operaţii,militari din efectivul său au făcut parte din detaşamenteprecum UNAVEM III (1996) din Angola SFOR Bosnia-Herţegovina (1997), KFOR Kosovo (2001 şi 2006) UNMISSudan (2006) precum şi din diferite detaşamente ANATraining ori în cadrul contingentelor care au participat la

misiuni ISAF din Afganistan. Aşa cum comandantul batalionului, colonel Mircrea

Fechete, caracteriza activitatea în unitate, aceasta „se des-făşoară în contextul transformării armatei române, deter-minate de aderarea României la NATO şi UniuneaEuropeană, în batalion punându-se accent pe perfecţiona-rea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice alepersonalului pentru a fi în măsură să acţioneze în confor-mitate cu noile standarde de operare, în orice situaţie”.

Am avut ocazia să surprind cele două aspecte din pre-gătirea batalionului: cea teoretică, prin executarea unuiexerciţiu de pregătire a comandamentului de tip MAPEX şio zi de instrucţie în poligon pe timpul admiterii subunită-ţilor la tragerile de luptă ce urmau să fie executate douăsăptămâni mai târziu, în poligonul Sâi din apropiereamunicipiului Baia Mare.

Când instrucţia coboară de pe hartă în teren

Batalionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş” este continuatorul tradiţiilor deluptă ale Divizionului 62 Artilerie Antitanc, constituit în baza Ordinului ministruluiforţelor armate nr. M. 61 din 24 septembrie 1968. În decursul existenţei sale,unitatea a parcurs mai multe etape, conţinutul său vizând denumirea, structuraorganizatorică şi înzestrarea cu armament şi tehnică de luptă.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş ANGHELACHE

lângă mine oameni cu experienţăcare mă sprijină şi mă îndrumă în totceea ce fac zi de zi. Deci chiar dacătrecerea este mare, caut să mă adap-tez şi să fac faţă cerinţelor.”Responsabilitatea este însă mare,pentru că, într-un fel, tunurile îiaparţin şi trebuie să aibă grijă de ele.„Aşa este. Responsabilitatea estemare, am în subordine nu numaitunuri ci şi 42 de oameni, fiecare cupersonalitatea sa şi cu problemelesale. Trebuie să ţin seama de toateacestea şi să-mi îndeplinesc atribuţii-le funcţionale în cele mai bune condi-ţii.”

Unul dintre subordonaţii subloco-tenentului Mihai Pop este sergentul-major Ovidiu Chindiş, comandant depiesă într-o secţie din cadrul bateriei.

El şi-a început cariera militară într-oaltă unitate, ca militar angajat. Avenit atras, ca mulţi alţii din genera-ţia sa, în primul rând pentru stabili-tatea financiară, dar şi pentru per-spectiva clară a evoluţiei în carieră.„În plus îmi place sistemul militar,ordinea şi disciplinadin acest sistem.Iniţial am fost într-oaltă unitate, am fostinfanterist, apoi amvenit în Baia Mare şim-am instruit ca arti-lerist. A început să-mi placă artileria daram mers mai departepe această specialita-te şi datorită specifi-cului unităţii de aici,din Baia Mare. Spunasta pentru că, fiindcăsătorit aici, estemai greu să mă mutcu familia în altăgarnizoană.”

Şi pentru sergentul-major Chindiştrecerea de la statutul de subordonatla cea de comandant a fost semnifica-tivă, ţinând seama că, iniţial se pre-gătise în altă armă, însă toate acesteanu l-au demoralizat, dimpotrivă:„Trecerea a fost relativ uşoară, chiardacă responsabilităţile sunt mai mari.Cu toate acestea şi satisfacţiile suntpe măsură iar evoluţia este alta. Estecu totul alt statut şi este o trecere pecare mă bucur că am reuşit să oprind, cu toate că am fost pe ultimasută de metri. Dacă mai întârziam doiani, nu mai puteam intra în corpul

subofiţerilor.” În această perioadă aavut ocazia să instruiască miliari nouangajaţi în unitate. Din postura deinstructor, lucrurile se văd, parcă,altfel: „Eşti mândru când vezi că cine-va învaţă din experienţa ta, când poţitransfera şi altora din cunoştinţeletale. Şi noi, la rândul nostru, amînvăţat de la alţii. Eu sunt un lider degrup mic, am doar şapte oameni însubordine... însă satisfacţiile sunt pemăsură. Când mergem în poligon, latrageri, acolo se văd cel mai binerezultatele muncii noastre, atuncicând ţintele cad şi rămâne satisfacţiacă nu s-a muncit degeaba şi oameniiau înţeles mesajul ce-l transmiţi.”

În secţia din care face parte suntşi militari mai noi, care încă nu auprins nicio tragere. Însă la jumătatealui iunie, când va trage la Sâi, va aveanumai servanţi care au mai executat

cel puţin o tragere: „Chiar avem ochi-torul care este un veteran al trageri-lor printre gradaţii voluntari. Eu ziccă va fi bine, mai ales că ne instruimaici şi ştiţi dumneavoastră cum sezice: «greu la instrucţie, uşor la răz-boi». Deci, din punctul acesta devedere nu-mi fac probleme.”

La data apariţiei reportajului,militarii băimăreni au executat trage-rile cu bateria şi, aşa cum era deaşteptat, au obţinut rezultatele maxi-me. Urmează însă tragerile „de toam-nă” unde solicitările sunt la fel demari iar aşteptările... pe măsură. n




cutarea tragerilor din poligonul Sâi,judeţul Satu Mare. Subunitatea urmasă execute un exerciţiu tactic de tipLFX cu bateria, dar şi exerciţii tacticecu trageri de luptă cu secţia detunuri antitanc, potrivit organizăriipentru instrucţie ale batalionului.

O caracteristică a artileriei anti-tanc este rapiditatea şi preciziaaproape milimetrică cu care trebuiesă execute tragerea. Lupta antiblinda-te se desfăşoară în regim unu-la-unu,tun pe tanc. Nu-ţi poţi permite să facimişcări în plus, pentru că oricesecundă pierdută micşorează conside-rabil distanţa dintre tine şi inamic,iar orice lovitură ratată poate fi ulti-ma, pentru că-i dă posibilitatea tan-cului să tragă, la rândul său... cu

posibilitatea de a nu-şi rata ţinta.Economie se face şi la vorbe: numaicomenzi scurte, doar cuvintele prevă-zute în regulament, urmate de mişcă-rile îndelung exersate şi de pocnetulsec al metalului pe metal. Bateria esteca o maşinărie bine reglată şi fiecaremilitar îşi cunoaşte cu precizie loculîn angrenaj.

La comanda subunităţii estesublocotenentul Mihai Pop abia ieşitde pe băncile Şcoliide Aplicaţie pentruUnităţi SprijinLuptă de la Sibiu.A terminat un liceucu profil de mate-matică din BaiaMare şi, împreunăcu alţi colegi s-aorientat cătrecariera armelor.Opţiunea pentruartilerie a venit întimp ce era studentla AcademiaForţelor Terestre,la început dinraţiuni de ordinpractic: „...pentrucă în GarnizoanaBaia Mare specifi-cul este artileriaiar eu voiam să ajung acasă. Ceea ce,cu unele eforturi, am şi reuşit. Acumam ajuns să consider că artileria estecea mai frumoasă armă – nu estenumai părerea mea, este părerea

tuturor colegilor mei – sunt multesatisfacţii, multe lucruri interesante.Acum sunt încă la început, însă suntsigur că în timp voi descoperi noifaţete interesante ale meseriei de arti-lerist.” Se poate spune că în academieşi în şcoala de aplicaţie s-a împriete-nit cu tunul. Acum este în postura decomandant, chiar comandant debaterie, prin natura împrejurărilor,deci a fost o un salt destul de mare,

din postura de executant la cea decomandant. „Trecerea a fost destulde... marcantă. De la un nivel de stu-dent la cel de comandant de baterieeste un pas destul de mare. Dar am




schimbarea mentalităţii persona-lului, dorinţa de autoperfecţiona-re şi profesionalism în vedereadesfăşurării activităţilor specificela cele mai înalte standarde deperformanţă.

— Ce este specific artilerieiantitanc? Există „secrete alemeseriei” care-i deosebeşte peartileriştii dumneavoastră de cei-lalţi artilerişti?

Lupta împotriva blindateloradversarului reprezintă unul din-tre elementele esenţiale care defi-nesc conţinutul acţiunilor forţe-lor terestre în toate formele deluptă. Folosirea pe scară largă ablindatelor în conflictele dinAfganistan şi Irak, ne-a demons-

trat că analiza problema-ticii luptei antiblindateeste încă de actualitateşi, mai mult, cred că vareprezenta încă multtimp un subiect de bazăîn abordarea concepţieide organizare şi deducere a operaţiilor întoate formele acestora.

În abordarea acesteiproblematici, din punc-tul de vedere al dotăriiforţelor terestre, putemafirma că principalelemijloace specializate deluptă împotriva blinda-telor adversarului sunttunul antitanc calibru100 mm modernizatmodel 1977 şi instalaţia

de lansare rachete antitanc diri-jate, cu care este înzestrat bata-lionul de artilerie antitanc din

organica regi-mentului de arti-lerie mixtă. Înultima perioadă,în armatele mo -derne s-au depuseforturi pentrumărirea mobilită-ţii tunului trac-tat, încercându-se autopropulsa-rea şi instalareaacestuia pe dife-rite vehiculeblin date şi mo -dernizarea muni-

ţiei utilizate, al cărui efect laţintă se bazează pe energia cine-tică a proiectilului rămasă laimpact, cum sunt proiectilele tip„săgeată”. Cu toate aceste îmbu-nătăţiri, armatele statelor dezvol-tate sunt pe punctul de a înlocuitunurile antitanc cu alte mijloacemai eficiente, care au caracteris-tici de mobilitate ridicate şi per-mit abordarea blindatelor adver-sarului, îndeosebi a tancurilorsale, de la distanţe mai mari, încomparaţie cu posibilităţile tunu-lui antitanc.

Până la dotarea forţelor teres-tre cu mijloace de luptă mai per-formante, care să ducă lupta cublindatele adversarului – în careincludem şi elicopterele – batalio-nul de artilerie antitanc va con-stitui principalul mijloc de luptăîmpotriva acestora, iar în între-buinţarea batalionului conside-

răm că va trebui ţinut cont deurmătoarele aspecte: batalionulva constitui rezerva antiblindatea diviziei şi va acţiona la ordinulcomandantului acesteia; alegereaaliniamentelor antiblindate, înspecial pentru tunuri, se va reali-za înapoia unor obstacole natura-le sau artificiale sigure; între-buinţarea tunurilor pe structurimai mici, cel mult baterie, şi des-centralizarea conducerii foculuipe timpul angajării luptei.

În opinia mea, tehnica este omaterie amorfă şi neeficientădacă nu ştii să o foloseşti.







— Domnule colonel, ce transformăris-au petrecut în batalion de la numireadvs. în această funcţie?

Redimensionarea structurii batalionu-lui în urma transformării Regimentului612 Artilerie Antitanc, la 1 mai 2005, adeterminat o adaptare din mers a activită-ţii acestuia la obiectivele stabilite decomanda Brigăzii 69 Artilerie Mixtă, cuaccent pe intensificarea cunoaşterii tehni-cii din dotare, perfecţionarea pregătiriitactice şi de specialitate a întregului per-sonal în vederea obţinerii de rezultatefoarte bu ne la exerciţiile tactice cu trageride luptă din acel an, concomitent curezolvarea sarcinilor administrative generate derestructurare. Renunţarea la serviciul conscript, lafinalul anului 2006, şi încadrarea funcţiilor cu gra-daţi voluntari a constituit un pas important în omo-genizarea structurilor (piesă, grupă, pluton) şiscurtarea timpului de reacţie pentru executareamisiunilor. Un obiectiv important pentru comandaunităţii l-a constituit completarea şi modernizarea

bazei materiale de instrucţie, batalionul dispunândacum de toate elementele de bază materială necesa-re pentru desfăşurarea instrucţiei specifice uneistructuri de artilerie antitanc. Cadrele militare şigradaţii voluntari îşi perfecţionează deprinderile pelinia instrucţiei de specialitate, în cadrul poligoane-lor de tragere de nivel piesă, secţie şi baterie anti-tanc, care funcţionează normal şi în poligoanele de

antrenament la tragerile dinpoziţiile de tragere acoperite.

Un alt obiectiv l-a consti-tuit păstrarea şi manipula-rea conform prevederilorregulamentare în vigoare aarmamentului, tehnicii şibunurilor materiale dingestiunea unităţii, utilizareacu eficienţă şi în conformi-tate cu prevederile legislati-ve în vigoare a fondurilorbăneşti alocate unităţii,domenii de activitate încare s-a remarcat pozitivpersonalul care încadreazăcompartimentele adminis-trative. Cea mai importantătransformare, o consider

Profesionalismul militarilor esteesenţial în obţinerea succesului

Interviu cu comandantul Batalionului 612 Artilerie Antitanc „Maramureş”,colonel Mircea Fechete

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Arhiva Batalionului 612 Artilerie Antitanc „Maramureş”

neajuns care influenţează activita-tea subunităţilor, sarcinile specifi-ce ale acestora fiind rezolvate întotalitate numai de către subofi-ţeri, în detrimentul participăriiacestora la instrucţie. Nu mă rul degradaţi voluntari este insuficientpentru executarea serviciului inte-rior, în raport cu sarcinile unităţiiîn acest domeniu de activitate.

Este atributul şi obligaţiacomenzii batalionului în vedereaasigurării unui climat de muncăpropice performanţei şi, în acestecondiţii, a informării periodice apersonalului cu ordinele eşaloa-nelor superioare, ultimul dintreacestea referindu-se la precizărilecomandantului Diviziei 4Infanterie „Gemina”, în urmaşedinţei SMFT din 16 iunie, pri-vind respectarea cu stricteţe adispoziţiilor legale privind utiliza-rea fondurilor băneşti şi materia-lelor puse la dispoziţia unităţii.

— Anul de instrucţie se apro-pie de final, însă cel puţin pri-vind instrucţia trupelor maisunt activităţi importante dedesfăşurat?

În acest an de instrucţie, pringrija modulului operaţii şi

instrucţie şi a comandanţilor desubunităţi, am urmărit închega-rea lucrului echipelor de servanţiîn vederea executării tragerilorde luptă cu calificative maxime,în condiţiile creşterii numărului

de probleme de tragere asupraobiectivelor în mişcare. De ase-menea am urmărit concepereaunui scenariu tactic complexpentru a evalua în conformitatecu prevederile regulamentare învigoare lucrul, pe aliniamenteleblindate nepregătite.

Probele acestui „examen” s-auderulat în Poligonul Sâi, în peri -oada 6-10 iunie, unde coman -danţii de subunităţi s-au eviden-ţiat prin conducerea eficientă afocului pe aliniamente, realizareamanevrei în timp oportun şiremedierea în timp scurt a inci-dentelor de tragere. La analizapost acţiune a activităţii, coman-dantul Regimentului 69 ArtilerieMixtă „Silvania”, colonelulFlorentin Buhoş, care a participatla trageri, a apreciat pozitiv pro-centajul de 70% „tancuri” mate-rializate în ţinte lovite, evidenţi-ind pe plutonierul-major DanRadu Sas şi plutonierul MugurelBîrlea, comandanţi de secţii, ser-gentul-major Ovidiu Chindriş şisergentul Andrei Grigore Pop,




Profesionalismul militarilor esteun element esenţial în obţinereasuccesului cu tehnica din dotareaacestora. Este nevoie de realiza-rea unei simbioze între tehnică şiprofesionalism în realizarea efi-cienţei dorite, iar la artileria anti-tanc „proiectilul şi ţinta” suntrepere obligatorii în îndeplinireacu succes a misiunilor.

— Suntem deja în a douajumătate a anului 2011. Cumcaracterizaţi această perioadăprin prisma activităţilor desfăşu-rate de subordonaţii dumnea-voastră?

Problemele cu care se con-fruntă comanda batalionului şipersonalul din subordine suntspecifice acestei perioade, în con-

diţiile executării activităţilor spe-cifice cu încadrarea strictă înfondurile financiare alocate. Dacăpe linia executării activităţilor deinstruire, acest aspect nu a avut

influenţe vizibile, am întâmpinatgreutăţi în asigurarea mentenan-ţei tehnicii din dotarea unităţii şiîntreţinerea cazărmilor pe care leadministrăm. În acest context nutrebuie să facem abstracţie desentimentul de frustrare manifes-tat în rândul personalului unită-ţii referitor la veniturile obţinuteîn raport cu posibilităţile de rea-

lizare a nevoilor sociale specificeasigurării unui trai decent.

Alte probleme se referă laneîncadrarea funcţiilor de coman-danţi de baterii şi secţii, cu ofiţeri,




militare în general şi a batalio-nului în special, în rândul popu-laţiei civile din municipiul BaiaMare şi din judeţul Maramureş.Participarea la ceremoniile mili-tare şi religioase cu ocazia diferi-telor sărbători, bunele relaţii decolaborare cu instituţiile ju de -ţene şi locale, cu celelalte struc -turii din domeniul apărării şisigurantei naţionale, cu asociaţii-le cadrelor militare în re zervă şiretragere şi veteranilor de răz-boi, imaginea pozitivă a batalio-nului în mass-media locală, neconfirmă îndeplinirea obiective-lor şi în acest domeniu de activi-tate. De un bun renume în oraşşi nu numai se bucură cerculmilitar prin activităţile cultural-artistice organizate şi des-făşurate aici.

— Sunt militari dinunitatea dumneavoastrăcare au participat la dife-rite concursuri sportivesau pe linie de specialita-te, remarcându-se prinrezultate meritorii. Cumcaracterizaţi personalulpe care-l aveţi în subor-dine?

Participarea la con -cursurile sportive, faza pe

unitate şi la eşaloanele superioa-re şi obţinerea de locuri fruntaşela acestea constituie un obiectivimportant care stă în faţa comen-zii batalionului. S-au evidenţiatîn mod special căpitanul AdrianMureşan, pltutonierul-majorMircea Pocol, plutonierulMugurel Bîrlea, sergentul-majorHoria Sabău, caporalul AdrianSfara, caporalul AlexandruLovasz.

Baza sportivă, pista CISM,terenul de fotbal şi sala de dez-voltare a forţei recent moderni-zată, prin efort propriu, asigurăcondiţiile necesare desfăşurării şiîmbunătăţirii activităţii de educa-ţie fizică şi sport din cadrul uni-tăţii. Prin grija consiliului sportiv

şi a comandanţilor de subunităţiam luat măsuri de întreţinere şipregătire a acestor elemente învederea ocupării unui loc fruntaşla concursul „Cea mai bunăbază/ activitate sportivă”, faza peregiment ce se va desfăşura înluna octombrie.

Colectivul batalionului se pre-zintă ca o structură omogenă,coerentă în acţiune, cu un spiritde corp bine definit, motivată să-şi îndeplinească misiunile la unnivel de performanţă ridicat. Estemeritul comenzii unităţii, şefilorde module, compartimente şicomandanţilor de subunităţi pen-tru motivarea subordonaţilor, înîndeplinirea atribuţiilor şi menţi-nerea colectivului în competiţiaperformanţei în toate domeniilede activitate.

— Domnule colonel, discuţianoastră a ajuns la final. Dacăsunt aspecte din unitatea dum-neavoastră care nu au fost punc-tate prin întrebările anterioare,vă rugăm să faceţi completărilenecesare.

Comanda unităţii, încearcă sărealizeze un managementmodern al conducerii, care ţinecont de performanţă şi necesităţiîn îndeplinirea misiunilor specifi-ce, în condiţiile cerinţelor actualeîn care oamenii pe care îi coman-dă au un orizont de cunoaştere şiînţelegere mai larg cu trebuinţemai evaluate atât de ordin mate-rial cât şi spiritual de loc uşor desatisfăcut. n




comandanţi de tunuri, caporalulClaudiu Ciurte şi caporalAlexandru Lovasz, ochitori, pen-tru profesionalismul şi dorinţa deautodepăşire pe timpul executăriimisiunilor.

În perspectivă, comanda bata-lionului va acţiona, în principal,pentru menţinerea capacităţiioperaţionale şi de intervenţie,pregătirea comandamentului şisubunităţilor în vederea partici-pării la exerciţiile tactice cu bata-lionul în lunile octombrie şinoiembrie şi executarea inventa-rierii anuale a patrimoniului acti-vitate ce se desfăşoară la sfârşitulanului.

— Sunt militari din unitateadumneavoastră care au executatmisiuni în teatrele de operaţii

din Africa, Balcani şi OrientulMijlociu. Cum si-au îndeplinitmisiunea? Experienţa lor înmisiunile externe a fost folosităîn pregătirea militarilor unităţii?

Participarea cadrelor militareşi a gradaţilor-voluntari la misiu-nile în teatre de operaţii a repre-zentat o caracteristică principalăa batalionului. Activitatea acesto-ra a fost apreciată pozitiv încadrul misiunilor la care au par-ticipat, constituind un motiv demândrie şi satisfacţie pentrustructura din care facparte. Numărul acestoraa crescut în fiecare an, laaceastă dată îşi desfăşoa-ră activitatea înAfganistan, un ofiţer, doisubofiţeri şi un gradatvoluntar, în cadrul echi-pei OMLT-CS pregătită încadrul Regimentului 69Artilerie Mixtă „Silvania”,un subofiţer în cadrulBatalionul 495 Manevrăiar în Kosovo avem unofiţer. De asemenea, seaflă la pregătire pentru apleca în teatrul de opera-ţii Afganistan un ofiţer,doi maiştri militari şi doisubofiţeri.

Experienţa acestora setraduce in practica prinprezentarea de lecţiiînvăţate în cadrul pregătirii decomandament şi pe timpul exer-ciţiilor tactice.

— Din câte am citit în presamilitară de-a lungul timpului, amconstatat că batalionul a fostsolicitat, în repetate rânduri,pentru a interveni în folosulcomunităţii locale. Care au fostaceste intervenţii? Cum definiţilegătura dintre batalion şi comu-nitatea locală?

De la înfiinţare şi până în pre-zent, efectivele din structura uni-tăţii au fost alături de populaţiajudeţului, pe timpul acţiunilor desalvare a vieţilor omeneşti şi a

bunurilor materiale în urmainundaţiilor din anii 1970, 1974,1998, 2005 şi au participat lalimitarea şi lichidarea urmărilorincendiului de pădure din mai2003. În perioada 22 decembrie1989 – 15 ianuarie 1990, unita-tea a fost angajată cu personalmilitar şi civil la asigurarea pazeiunor obiective economice şiadministrative din municipiulBaia Mare şi din alte localităţi alejudeţului Maramureş, fără inci-dente sau urmări grave pe razajudeţului.

Prin executarea profesionistăa activităţilor pe linie de garni-zoană, încercăm să promovăm oimagine pozitivă a instituţiei






ZIUA IMNULUI NAŢIONAL



ISAF 2011

În cadrul Centrului de Instruire pen-tru Luptă al Forţelor Terestre seexecută o gama largă de exerciţii

tactice, orientate îndeosebi pe instruirea combi-nată a comandamentului şi trupelor în condiţii-le simulării, cât mai aproape de realitatea ope-raţională, a mediului geografic şi a societăţii.

Centrul de Instruire pentru Luptă al ForţelorTerestre asigură creşterea calităţii şi eficienţeiinstrucţiei colective, prin utilizarea atât a teh-nologiilor de simulare constructivă, realăinstrumentată şi virtuală, cât şi a facilităţilor deexecutare a tragerilor de luptă, într-un mediucât mai apropiat de realitatea câmpului deluptă modern. Structura CILFT asigură îndepli-nirea misiunii şi obiectivelor stabilite de cătreStatul Major al Forţelor Terestre, prin structuraInstrucţie şi Doctrină.

Batalionul 495 Infanterie „Căpitan ŞtefanŞoverth” a participat, în luna mai, la etapa de

instruire prin simulare reală şi trageri reale(SIMFTX-LFX) din Centrul de Instruire pentru Luptăal Forţelor Terestre (CIL-FT Cincu). Ultima şi deose-bit de importanta etapă a exerciţiului la care a par-ticipat Batalionul 495 Infanterie – etapa de instruire

Pregătire pentru misiune la standarde NATO

Batalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth” a participat, în luna mai, laetapa de instruire prin simulare reală şi trageri reale (SIMFTX-LFX) din Centrul deInstruire pentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT Cincu).


M ilitarii Batalionului 22 Vânători de Munte„Cireşoaia” din Sfântu Gheorghe, au organizatîn ziua de 29 iulie 2011, la Monumentul

Ostaşului Român, un ceremonial militar şi religios cu ocaziasărbătoririi Zilei Imnului Naţional.

Pregătirea minuţioasă a activităţilor, cooperarea irepro-şabilă între unităţile garnizoanei şi instituţiile statului, tim-pul favorabil şi atmosfera de mare sărbătoare (chiar dacăprezenţa nu a fost una peste aşteptări) au creat premiseleunei activităţi deosebite. Garda de onoare constituită în cin-stea acestui eveniment a prezentat în jurul orei douăspreze-ce onorul subprefectului judeţului Covasna, domnulValentin Ionaşcu şi comandantului garnizoanei, domnulcolonel Vasile Cristea.

A urmat un moment de rugă şi închinare pentru popo-rul român oficiat de către preotul militar al batalionului şigarnizoanei, părintele Ioan Cucu. După emoţionantulmoment religios, au urmat alocuţiunile dedicate importan-tului eveniment. În alocuţiunea de deschidere comandantulgarnizoanei a evidenţiat semnificaţia acestui important sim-bol al independenţei, suveranităţii integrităţii teritoriale aRomâniei şi a transmis un mesaj de suflet către toţi cei pre-zenţi, îndemnând la cultivarea respectului faţă de înaintaşi,dezvoltarea sentimentelor patriotice, demnităţii, mândrieişi ataşamentului faţă de valorile naţionale ale poporuluiromân. În alocuţiunea sa subprefectul judeţului Covasna aprezentat un scurt istoric, evidenţiind totodată simbolisticaversurilor şi semnificaţiile acestora.

Cea mai importantă descărcare emoţională s-a produs înmomentul în care pe interpretarea instrumentală a muziciimilitare a Brigăzii 61 Vânători de Munte din Miercurea Ciucîntreaga asistenţă a intonat vocal imnul naţional alRomâniei. Din inima şi piepturile tuturor celor prezenţi arăsunat puternic, cu patriotism „Deşteaptă-te române”,exprimând astfel dragostea şi respectul ce s-au constituitde-a lungul anilor ca sentimente morale din cele mai traini-ce şi înălţătore.

Activităţile s-au finalizat în uralele sincere ale tuturorcelor prezenţi cu impresionanta defilare a gărzii de onoareconstituită din unităţile aparţinând MApN şi MAI (însoţitede drapelele de luptă ale acestora).

La această importantă activitate au participat alături depersonalul unităţilor MApN şi MAI din garnizoană şi perso-nalităţi civile ale judeţului Covasna, reprezentanţi ai autori-tăţilor publice centrale şi locale, ai partidelor politice, insti-tuţiilor culturale, ştiinţifice şi religioase, ai asociaţiilor, ligi-lor şi fundaţiilor, cadrelor militare în rezervă sau în retra-gere, veteranilor de război, reprezentanţilor mass-media şimembrilor societăţii civile din localitate. n

Vânătorii de munte covăsneni au serbat Ziua Imnului Naţional

Militarii Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” din Sfântu Gheorghe, auorganizat în ziua de 29 iulie 2011, la Monumentul Ostaşului Român, un ceremo-nial militar şi religios cu ocazia sărbătoririi Zilei Imnului Naţional.

Maior Liviu GAIŢĂFoto: Liviu GAIŢĂ

prin simulare reală şi tragerireale (SIMFTX) – a avut ca princi-pal scop pregătirea personaluluiîn vederea participării la misiu-nea ISAF în teatrul de operaţiidin Afganistan, misiune care seexecută în perioada iunie-decem-brie 2011, în provincia Zabul.

S-au accentuat, prin executa-rea unui exerciţiu tactic cu trageride luptă şi prin utilizarea siste-melor de simulare MILES şi HITS

(echipamente de instrumentare şiangajare a luptei bazate pe tehno-logii laser), antrenamentele pri-vind aplicarea procedurilor stan-dard de operare pentru fiecarecategorie de personal în parte.Astfel, s-au desfăşurat, activităţispecifice pentru perfecţionarea înplanificarea, organizarea şi con-ducerea operaţiilor specifice TOAfganistan, pregătirea reală pen-tru realizarea sarcinilor de coali-

ţie în operaţiile de contrainsur-genţă (COIN) şi a celor specificedin LCEM, perfecţionarea cunoş-tinţelor de limbă engleză şi decomunicare în limbajul operaţio-nal specific teatrului de operaţii,şi nu în ultimul rând, realizareacoeziunii structurii.

Colonelul Ionel Cioabă, locţii-torul comandantului Brigăzii 1Mecanizată, directorul exerciţiu-lui de simulare reală din poligo-nul Cincu, subliniază importanţafaptului că exerciţiul transpuneîn practică elemente care se regă-sesc în teatrul de operaţii, cuFOB-uri la scară redusă şi subu-nităţi dispuse în cadrul lor iar,totodată, impactul pozitiv al inci-dentelor derulate care au verifi-cat modul de reacţie şi capacita-tea de procesare a informaţiilor amilitarilor. Având în vedere dife-ritele tipuri de riscuri şi amenin-ţări la care pot fi supuşi militariiromâni, riscuri care diferă înfuncţie de zona de desfăşurare aoperaţiilor şi de cauzele care legenerează, unele din numeroase-le obiective urmărite au fost per-fecţionarea deprinderilor în con-ducerea şi executarea manevrei



ISAF 2011

de forţe, mijloace şi foc prin exe-cutarea unor misiuni de patrula-re, instalarea de posturi deobservare, a deprinderilor milita-rilor pentru exploatarea, întreţi-nerea tehnicii, armamentului şimaterialelor în condiţii extremespecifice teatrului de operaţii.

Locotenent-colonelul DorinToma, comandantul Batalionului

495 Infanterie „Căpitan ŞtefanŞoverth” consideră că „în etapafinală a procesului de pregătirepentru misiune, repetiţia genera-lă pentru misiunea din teatrul deoperaţii. Afganistan, situaţiilecreate în exerciţiile pe care leexecutăm în terenul de in strucţiesunt similare cu situaţiile carepot apărea în Afganistan.

Militarii sunt conectaţi la situaţii-le create şi încearcă să le rezolveîn condiţii cât mai bune.”

Militarii Batalionului 495Infanterie „Căpitan ŞtefanŞoverth” au participat, începândcu anul 1996, la numeroase exer-ciţii internaţionale: StrongResolve (Portugalia), CooperativeBear (Marea Britanie),Cooperative Key (România,Slovacia, Bulgaria, Franţa). Deasemenea, nu lipsesc activităţilede instruire în comun cu militariidin forţele armate străine: exerci-ţii comune cu paraşutiştii fran-cezi şi pregătire în Centrul deCăutare-Salvare(Turcia), încomun cu instructori aparţinândSAS britanic, la Centrul PfP(Grecia), în Şcoala de Aplicaţiepentru Paraşutişti (Grecia) şi, nuîn ultimul rând, pregătire comu-nă cu militari din Brigada 1Commando din Turcia. Pentru aputea fi în măsură să participe laaceste tipuri de activităţi, milita-rii batalionului au urmat cursurispecifice de pregătire: brevetareparaşutişti militari, instructorialpinism, schi, scafandri de luptă,limbi străine, supravieţuire, pre-gătire sanitară, cercetare, geniu-distrugeri şi altele. n



ISAF 2011



ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ

A ctivitatea, coordonată de şefulBiroului Asistenţă Psihologică şiSocială din cadrul Statului Major al

Forţelor Terestre, locotenent-colonelul TraianCiupitu, a avut ca obiective principale verifica-rea nivelului de însuşire a prevederilor dispo-ziţiilor care reglementează activitatea de asis-tenţă psihologică şi a normativelor metodolo-gice în vigoare, stabilirea şi prezentarea reguli-lor şi procedeelor de aplicare unitară, la nive-lul batalioanelor de manevră, a prevederilorordinelor, dispoziţiilor şi metodologiilor carereglementează activitatea de cunoaştere şi asis-tenţă psihologică şi socială, precum şi, nu înultimul rând, realizarea unui schimb de expe-rienţă între psihologii care au participat lamisiuni în teatrul de operaţii Afganistan şi ceicare urmează să participe la astfel de misiuni.

Pe durata desfăşurării convocării au avutloc prezentări şi dezbateri privind aspecte legi-slative, normative şi deontologice care regle-mentează activitatea de selecţie, cunoaştere,examinare/evaluare psihologică şi pregătirepsihică a personalului în vederea participăriila misiuni internaţionale, informări şi discuţiilibere asupra activităţilor specifice domeniuluidesfăşurate în teatrul de operaţii, dezbatericentrate pe sesizarea neclarităţilor întâlnite peparcursul aplicării ordinelor, dispoziţiilor şimetodologiilor ce reglementează activitateadomeniului şi, totodată, un schimb de expe-rienţă între psihologii care au participat lamisiune în teatrul de operaţii Afganistan şi psi-hologii batalioanelor de manevră ale Brigăzii 1Mecanizate. n

Asistenţa psihologică la superlativ

Statul Major al Forţelor Terestre a găzduit, în perioada 22 23 martie 2011, con-vocarea de specialitate cu psihologii batalioanelor de manevră, în vederea des-făşurării unitare a activităţilor specifice, atât în perioada de pregătire, cât şi deexecutare a misiunilor în teatrele de operaţii.




BATALIONUL 1 CIMIC

S copul reuniunii de lucru a fost acela de a disemi-na informaţiile prezentate, experienţa acumulatăîn vederea fructificării acestora în cadrul proce-

sului de instrucţie şi al pregătirii pentru misiune la celemai înalte standarde de performanţă.

Cu prilejul acestei reuniuni de lucru au fost discutateaspecte privind instrucţia plutonului CIMIC pus la dispo-ziţia Forţelor de Răspuns Rapid ale NATO (NRF 16 şi NRF17, respectiv IRF 2011), aflat în prezent în stadiul destand-by, principalele misiuni ale acestuia constând înoperaţii de răspuns la crize (inclusiv misiuni de menţine-re a păcii), demonstraţii de forţă şi operaţii în sprijinulintroducerii în aria de responsabilitate a forţelor principa-le, prevenirea conflictelor, separarea prin forţă a forţelorbeligerante, stabilitate, reconstrucţie şi evacuare, precumşi sprijinul operaţiilor umanitare.

Un caracter deosebit l-a avut obţinerea certificării pen-tru plutonul pus la dispoziţia Grupului de Luptă EuropeanHELBROC – forţă de reacţie rapidă concepută pentru adesfăşura operaţiuni de management al crizelor subcomanda Uniunii Europene, grup evidenţiat prin caracte-rul multinaţional, grad mare de operativitate (dislocabilîn 5-10 zile) şi sustenabilitate pentru cel puţin 30 zile(până la 120 zile).

Plutonul poate executa misiuni deevaluare a localităţilor din aria de res-ponsabilitate, misiuni de dezvoltare ade proiecte, precum şi de stabilire şimenţinere a contactului permanent cuautorităţile locale şi ONG-uri din ariade responsabilitate. Ofiţeri din cadrulbatalionului au participat, în luna mai,la exerciţiul de comandament EVROPI II2011, planificat şi desfăşurat subcomanda Grupului de Luptă EuropeanHELBROC, având drept scop creştereainteroperabilităţii între forţele partici-pante.

Din segmentul de acţiune al HEL-BROC subliniem importanţa operaţiilorde prevenire a conflictelor (dislocăripreventive, dezarmare, embargo), de

separare a parţilor prin forţă (managementul crizei, men-ţinerea păcii, securizarea liniilor de comunicaţii), de eva-cuare a non-combatanţilor (EO) şi, nu în ultimul rând,operaţiile de asistenţă umanitară (HA).

În scopul creşterii încrederii populaţiei în GuvernulAfgan, a promovării unei imagini pozitive şi legitimităţiiprezenţei forţelor militare aliate, prin sprijinirea şi conso-lidarea autorităţilor locale şi provinciale, în cadrul reu-niunii s-a prezentat, de asemenea, o analiză privind celemai fezabile proiecte CIMIC propozabile pentru a fi imple-mentate de către forţele militare româneşti în Afganistan.În sprijinul îndeplinirii la un standard foarte înalt a aces-tor obiective, extrem de utilă se dovedeşte a fi experienţaacumulată de ultima echipă CIMIC, concretizată prin rea-lizarea unui număr de 26 de proiecte CIMIC, alte şaseaflându-se actualmente în desfăşurare.

De asemenea, au fost analizate şi cele două activităţide instruire, organizate în comun cu Ministerul AfacerilorExterne în domeniul „Reconstrucţia post-conflict”, la careau luat parte şi organizaţii internaţionale şi neguverna-mentale din Germania, Georgia, Republica Moldova şiUcraina.

La finalul reuniunii de lucru, au fost elaborate conclu-zii şi au fost generate propuneri ce vizează instruirea lacele mai înalte standarde în vederea îndeplinirii cu succesa misiunilor prezente şi viitoare încredinţate. n

Pentru misiune, pentruoameni, pentru viitor!

În data de 27 iunie 2011, Batalionul 1 CIMIC a găzduit reuniunea de lucru cutema „Pregătirea personalului CIMIC pentru misiune, folosind experienţa acumu-lată în activităţile cu caracter internaţional”, activităţi desfăşurate de personalulbatalionului în primul semestru al anului 2011. Au fost discutate aspecte privindprocesul de instruire, misiunile internaţionale, activităţile de instruire în comuncu alte ministere, cursuri desfăşurate în ţară şi în străinătate etc.




FINANŢE

C ontabilul-şef al Statului Major al ForţelorTerestre, colonelul Petru Dumea, a prezentatargumentele care au stat la baza acestei convo-

cări: stabilirea unor direcţii unice privind activitatea eco-nomico-financiară la toţi ordonatorii terţiari de credite;necesitatea informării contabililor şefi privind noutăţilelegislative în domeniu, în principal pe legea salarizării;corelarea transmiterii situaţiilor financiare de către toţiordonatorii terţiari de credite; identificarea unor soluţiiviabile privind reducerea sau diminuarea unor cheltuielineeconomicoase.

De asemenea s-au stabilit o serie de obiective pe caretrebuie să le aibă în vedere contabilul şef, indiferent deeşalonul din care face parte, dintre care pot fi enumerate:realizarea unei strânse legături pe baza intercondiţionări-lor impuse de reglementările existente între planificareafinanciară şi execuţia bugetară, având în vedere că celedouă subsisteme operează cu datele şi informaţiile furni-zate de contabilitate; informatizarea planificării financiareşi realizarea compatibilităţii cu programul execuţiei buge-tare; fluidizarea circuitului informaţiilor şi documentelorfinanciare; modernizarea continuă a sistemului de finan-ţare şi adaptarea acestuia la programul de restructurare;operaţionalizarea procesului de finanţare prin eliminareaunor verigi intermediare; creşterea transparenţei utilizăriifondurilor prin respectarea, întocmai, a procedurilor pri-vind parcurgerea celor patru faze ale execuţiei bugetare:angajare, lichidare, ordonanţare şi plata cheltuielilor.

Realizarea unei bune colaborări cu structurile fînan-ciar-contabile din N.A.T.O. şi ale ţărilor membre N.A.T.O.;adaptarea standardelor de performanţă, pentru toatefuncţiile din structurile fînanciar-contabile, precum şi sta-bilirea unor condiţii şi criterii de performanţă, în acordcu cerinţele impuse de dinamica activităţii economice au

fost alte obiective care au fost puse în vedere contabili-lor-şefi.

Au fost prezentate o gamă largă de aspecte specificedomeniului financiar-contabil, dintre care le amintimdoar pe cele mai importante: informare privind activita-tea Direcţiei de prevenire şi investigare a corupţiei şifraudei, Direcţiei audit intern, Direcţiei financiar-contabi-le şi a Serviciului financiar-contabil din Statul Major alForţelor Terestre şi modalităţile de rezolvare a sarcinilorspecifice fiecărei structuri în parte; execuţia bugetuluianual în Ministerul Apărării Naţionale şi în mod special înStatul Major al Forţelor Terestre; salarizarea personaluluimilitar şi civil în contextul aplicării prevederilor Legii nr.284 şi Legii nr. 285 din 2010 privind salarizarea unitară apersonalului plătit din fonduri publice; stabilirea şi platadrepturilor de transport ale personalului armatei; stabili-rea şi plata drepturilor cuvenite militarilor răniţi în tim-pul executării unor misiuni în teatrele de operaţii, pre-cum şi ale militarilor decedaţi în timpul executării unormisiuni în teatrele de operaţii.

Ţinem să le aducem mulţumiri pentru sprijinul acor-dat în desfăşurarea convocării: şefului Statului Major alForţelor Terestre, general de brigadă Ariton Ioniţă, locţii-torului şefului Statului Major al Forţelor Terestre, genaral-maior dr. Mircea Savu, comandantului Diviziei 4Infanterie „Gemina”, general de brigadă dr. DumitruScarlat, contabililor-şefi de la Diviziile 4 şi 2 Infanterie,coloneii Nicolae Opricean şi Radian Cărbunaru precum şicomandanţilor şi contabililor-şefi ai marilor unităţi şi uni-tăţi participante la activitate.

Parafrazând pe colega Dana Buzenchi şi culegând maimulte impresii de la participanţi am ajuns la concluzia căaceastă activitate a fost de un real folos, s-a discutat şi s-astabilit un punct de vedere comun care să ghideze acti-vitatea contabillior şefi în acţiunile viitoare. n

Convocare de specialitate îndomeniul financiar-contabil

În luna iunie s-au desfăşurat convocarile de specialitate în domeniul economico-financiar al contabilului-şef la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre. La aceas-tă activitate au participat ca invitaţi şeful Direcţiei de prevenire şi investigare acorupţiei şi fraudei, general de brigadă Gheorghe Cosneanu, colonel Sorin Varzarişi colonel Ion Dantiş din Direcţia Audit Intern iar din Secţia Audit Public Intern nr.2 Cluj Napoca colonel Plopan Petrică.

Locotenet-colonel Gheorghiţă PUŞCĂ

Poligonul de trageri „Smârdan” este situat în partea de sud a judeţului Galaţi, la15 km faţă de municipiul Galaţi, în apropierea comunei cu „Smârdan”, de la carea împrumutat denumirea. Poligonul se întinde pe o suprafaţă de 8 500 ha,având între 5 şi 6 km lăţime şi aproximativ 16 km lungime.

Poligonul „Smârdan”, un laborator de antrenament pentru militari

Interviu cu comandantul poligonului „Smârdan”, colonel Viorel Stuhuleţ



POLIGONUL „SMÂRDAN”

— Domnule comandant, ce tipuri de activităţi se des-făşoară în acest poligon?

— Poligonului de tragere „Smârdan” este una din prin-cipalele baze de instrucţie în Forţele Terestre care asigurădesfăşurarea activităţilor de verificare prin trageri cumuniţie reală cu toate categoriile de armament – de infan-terie, de artilerie, de tancuri – din dotarea forţelor teres-

tre, mai puţin tragerile antiaeriene care se desfăşoară laCapul Midia. În poligon se pot desfăşura şi activităţi cuforţele aeriene, atât de bombardament cât şi cu aviaţia devânătoare. De-a lungul anilor au avut loc activităţi încomun şi cu armatele altor state, atât cu forţe terestre câtşi cu forţe aeriene. Este o foarte bună colaborere cu unită-ţile care vin la trageri, deoarece interesul comun este caactvităţile să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi săbeneficiem de o evaluare reală a activităţilor de instruiredesfăşurate în unităţi. Aici se văd rezultatele muncii dincazarmă. În poligon, fiecare vrea să dea cât mai mult: sătureze motorul la maxim, să ochească, să observe efectulla ţină, să demonstreze că poate obţine rezultate bune şiîn teren, nu numai pe simulatoare sau în poligonul redus.

— Ce ne puteţi spune despre activităţile cu parteneristrăini?

— Din multitudinea activităţilor desfăşurate cu parte-neri străini aş aminti: exerciţiul „CARPATHIAN EXPRESS2000” al trupelor engleze, activităţile „SMÂRDAN 2000”,„SMÂRDAN 2002” şi „SMÂRDAN 2004” ale Brigăzii 132Ariete (Italia) în cooperare cu subunităţi şi unităţi alearmatei române, exerciţiul bilateral româno-francez„CHASSEUR ACCOMPLI”, exerciţiul bilateral româno-ame-rican „ROMEX”, exerciţiul bilateral româno-englez „LONEFOIL”.

După cum se poate vedea, majoritatea exerciţiilor des-făşurate au purtat denumirea de „Smârdan” făcândcunoscut şi peste hotare acest nume purtător de tradiţiiistorice, ce aduce permanent în memorie luptele duse deînaintaşii noştri în războiul de independenţă din anii1877-1878.

În urma desfăşurării acestor activităţi, atât militariiromâni cât şi cei străini au apreciat condiţiile asigurate în

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Adrian Curiman şi arhiva Poligonului „Smârdan”

necesare desfăşurării exerciţiilor şiaplicaţiilor tactice, a tragerilor deinstrucţie şi de luptă în scopulinstruirii marilor unităţi şi unităţilorarmatei pentru derularea programe-lor de instruire în comun cu structu-rile din armatele statelor membreNATO, experimentărilor de arma-ment, muniţie şi tehnică militară pen-tru care poligonul este omologat, înraport cu resursele financiare alocate.

— Anul 2011 este şi unul jubiliarpentru unitatea pe care o comandaţi.Ce sentimente vă încearcă în prag deceas aniversar?

— La 15 iunie sărbătorim 55 deani de la înfiinţare, de când primulcomandant, colonelul Berdan AlecuGheorghe, împreună cu un colectiv

ambiţios a avut o misiune cu adevă-rat eroică de a construi, de la zero, ounitate militară şi, în acelaşi, timp săcoordoneze şi să deservească unităţi-le sosite la trageri încă din luna iulie1956. Ulterior, prin executarea anu-mitor lucrări, s-a făcut posibilă lărgi-rea sferei de activităţi în cadrul poli-gonului, realizându-se condiţii opti-me pentru executarea tragerilor cutoate categoriile de armament, muni-ţii şi materiale explozive, inclusivexecutarea tragerilor de experimen-tare şi omologare cu diferite tipuride armament, tehnică şi muniţii.

Satisfacţia noastră este că în toatăaceastă perioadă nu am avut inciden-te şi activităţile s-au desfăşurat însiguranţă, cei care au beneficiat de

serviciile noastre s-au arătat mulţu-miţi atât de facilităţile oferite depoligon cât şi de colaborarea cu per-sonalul unităţii pe timpul desfăşură-rii activităţilor, contribuindu-se prinaceste aspecte la îmbunătăţireaimaginii Poligonului de Tragere„Smârdan” şi, implicit, a ArmateiRomâniei, atât pe plan intern cât şipe plan internaţional. n

cadrul poligonului, atât cele logisticecât şi pe linia instrucţiei, remarcândpregătirea profesională a personalu-lui unităţii, ceea ce recompenseazăefortul depus atât de predecesori câtşi de personalul actual.

— Ce facilităţi logistice oferăacest poligon?

— Poligonul de tragere „Smîrdan”se află în partea de sud a judeţuluiGalaţi, la 15 Km de municipiul Galaţi,pe teritoriul comunei Smârdan. Are osuprafaţă de aproximativ 8 500 hec-tare, cu o dezvoltare între 5-6 km şi olungime de aproxomativ 16 km,neavând o formă regulată. Poligonulprezintă interes datorită suprafeţeimari pe care o are, a terenului variatşi a condiţiilor de care dispune. Sepoate ajunge aici pe diferite căi decomunicaţie: pe şosea, pe calea fera-tă, pe calea aerului şi pe apă.Dispunem de 600 locuri de cazarepentru militarii din unităţile care vinla tragere, de un bloc alimentar – nufoarte modern, dar care satisfacenevoile actuale – şi o sală de mese cu200 de locuri. Singura utilitate lacare suntem racordaţi este energiaelectrică. Apa este asigurată din puţpropriu, iar încălzirea – cu ajutorulunei centrale termice proprii.

— Cu ce dificultăţi vă confruntaţiîn desfăşurarea activităţilor?

Nivelul de încadrare cu personalal poligonului este total insuficientdesfăşurării în bune condiţii a tutu-ror activităţilor din poligon, mai alescă statul de organizare s-a făcut peideea externalizării unor servicii –pază, hrănire – dar odată cu renunţa-rea la serviciile oferite de acestefirme, a trebuit să ne autogospodă-rim. În aceste condiţii, o mare partedin personal asigură şi îndeplinireaunor funcţii prin cumul iar volumulde activităţi este comparabil cu aloricărei alte unităţi militare. Mulţidin cei care vin pentru prima dată în

acest poligon s-au arătat surprinşi defaptul că aici este chiar unitate mili-tară şi – mai în glumă mai în serios –le-am spus că la cele 94 de funcţii pecare le avem în statul de organizare,avem în administrare cele 86 de clă-diri din evidenţă. Întâmpinăm greu-tăţi şi datorită distanţei faţă de oraş,iar deplasarea de la domiciliu la loculde muncă este mai greoaie, mai alesîn perioada de iarnă, când vântul tro-ieneşte zăpada şi deplasarea în acestecondiţii este o adevărată aventură.

— De la 1 martie 2009 Poligonulde tragere „Smârdan” se subordo-nează direct Statului Major alForţelor Terestre. Cum a influenţataceastă schimbare activitatea din uni-tatea pe care o comandaţi?

— În urma acestei resubordonări,am beneficiat de o susţinere perma-nentă şi un sprijin constant, chiar şiîn această perioadă mai grea.Datorită eliminării unor verigi dinlanţul de comandă, putem să rezol-văm într-un timp mai scurt o bunăparte din multitudinea de problemecu care ne confruntăm. De fiecaredată când am cerut sprijin logistic,financiar, chiar de personal, am găsitînţelegere şi s-au găsit soluţiile celemai bune care să ne facă să „ieşim pealiniament” la timpul ordonat.

— Ce obiective mai importante v-aţipropus pentru perioada următoare?

Principalele obiective alePoligonului de tragere „Smârdan”sunt acelea de a asigura condiţiile







• Reîntregirea „familiei” în Afganistan:Batalionul 495 Infanterie pleacă înmisiune p. 62

Colonel Dragoş ANGHELACHECeremonialul militar şi religios organizat cu ocazia plecă-rii în misiune a Batalionului 495 Infanterie „Căpitan ŞtefanŞoverth” s-a desfăşurat joi, 15 iunie, la sediul StatuluiMajor al Forţelor Tereste.

• O nouă misiune în Afganistan: Echipade Angajare a Femeilor p. 66

Maior Sorin CONSTANTINESCULa sfârşitul lunii iunie, o echipă FET (Female EngagementTeam – Echipa de Angajare a Femeilor) din cadrulBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni” a participat la cur-sul de specializare FET, curs condus de maiorul MariaRodriguez.

• Angajarea militarilor români în Afganistan este una de substanţă p. 68

Maior Sorin CONSTANTINESCUInterviu cu comandantul Brigăzii 1 Mecanizate„Argedava”, colonel Marius Harabagiu.

• Instructorii români din Wolverine p. 70

Maior Sorin CONSTANTINESCUUna din misiunile importante ale Elementul de Comandăşi Control asigurat de comandamentul Brigăzii 1Mecanizată ,,Argedava” este coordonarea OMLT-urilorcare aduc o reală contribuţie la instruirea Armatei Naţionale Afgane.

• Vizita generalului-maior James Terry înCamp Apache p. 72

Maior Sorin CONSTANTINESCUÎn scurta perioadă de la preluarea misiunilor şi zonei deresponsabilitate, militarii Batalionului 2 Infanterie„Călugăreni” au executat toată gama de misiuni cudiferite grade de complexitate.

• După cinci ani, din nou în Shar e Safa p. 74

Maior Sorin CONSTANTINESCUParticiparea militarilor români la misiuni internaţionale destabilitate şi menţinere a păcii este ceva normal. Esteceea ce demonstrează profesionalismul şi desăvârşireapregătirii ca militar, este imaginea României afişată înpeisajul multinaţional al teatrelor de operaţii militare.

• Întâlnire informală la Shah Joy p. 76

Maior Cristian CĂNUCILa sfârşitul lunii iunie Scorpionii Roşii au combinat în celmai plăcut mod posibil, pentru câteva ore, aspecteleoperative ale misiunii cu un eveniment social, având caparticipanţi liderii locali, oficialii afgani şi copiii din locali-tatea Shah Joy

• Armata şi Biserica în Afganistan p. 77Maior Sorin CONSTANTINESCU

Se ştie foarte bine că primele două instituţii din Româniaîn care românii au cea mai mare încredere sunt Bisericaşi Armata Română.

• Populaţia locală – cheia succesului înoperaţiile de stabilitate şi sprijin p. 78

Căpitan Răzvan ENACHE

Operaţiile de stabilitate şi sprijin nu-şi pot atingeobiectivele dacă populaţia locală nu este protejatăşi, mai ales, dacă nu sprijină acţiunile forţelorCoaliţiei.

TTee aa tt rr ee dd ee oo pp ee rr aa ţţ ii ii

„Pregătirea pentru participareaunităţii la operaţia ISAF în Afganistana presupus eforturi deosebite, atâtpentru operaţionalizarea şi susţinerealogistică necesară cât şi pentruinstruirea specifică misiunii a între-gului personal. Cu sprijinul eşaloane-lor superioare, am reuşit ca obiective-le stabilite, în special cele de a per-fecţiona deprinderile militarilor îndefinirea sarcinilor specifice şi deactualizare şi armonizare a procedee-lor operaţionale au fost atinse.Rezultatele acestui efort comun s-aconcretizat în nivelul foarte ridicat alpersonalului comandamentului şicoeziunea ridicată a subunităţilor,aspecte confirmate din plin pe timpulexerciţiilor complexe desfăşurate pecâmpul de instrucţie, dar şi pe timpulevaluărilor”a mai declarat comandan-tul Batalionului 495 Infanterie, loco-

tenent-colonel Dorin Toma.În discursul său, ministrul apără-

rii naţionale, Gabriel Oprea, a subli-niat importanţa participării militari-lor români în teatrele de operaţii, aapreciat pregătirea acestora pentrumisiunile internaţionale şi a ţinut săprecizeze că prestaţia militarilorromâni a fost întotdeauna apreciatăpe plan internaţional, de partenerii şialiaţii României, dar şi pe plan naţio-nal, şi a adăugat că încă de la prelua-rea mandatului de ministru al apără-rii, prima sa grijă au reprezentat-o şio reprezintă militarii care acţioneazăîn teatrele de operaţii.

Majoritatea militarilor care pleacăîn misiune în teatrul de operaţii dinAfganistan nu sunt la prima expe-rienţă de acest gen. Cei nou-veniţi aubeneficiat de experienţa veteranilorşi, astfel, colectivul s-a omogenizat,

ceea ce-i dă certitudinea că unitatea,în ansamblul ei, îşi va îndeplinimisiunea.

În această privinţă, comandantulBatalionuli 495 Infanterie declara:„Pot spune că se îmbină experienţa ajumătate dintre militari, care au maiparticipat la misiuni în teatrele deoperaţii, cu entuziasmul şi dorinţa deafirmare a celor care sunt la primamisiune. Tinereţea lor – pentru cămajoritatea celor care nu au fost înmisiuni sunt fete şi băieţi foartetineri – combinată cu entuziasmul şidorinţa de afirmare, la care se vaadăuga experienţa unor militari va fireţeta care să ducă la rezultate deose-bite. Important este că în func -ţiile-cheie din cadrul batalionuluisunt numai oameni cu experienţă,care au mai îndeplinit funcţii similareîn teatrele de operaţii sau au expe-rienţă foarte bogată.”

Militarii Batalionului 495Infanterie privesc cu realism misiunea

pe care o vor avea de îndeplinit înAfganistan şi consideră că pregătireape care au făcut-o în ţară, îmbinatăcu experienţa celor care nu sunt laprima prezenţă într-un teatru de ope-raţii, vor fi punctele de forţă pentruîndeplinirea cu succes a tuturor acti-vităţilor. Câteva din gândurile prota-goniştilor cred că sunt sugestive.

Locotenentul Ovidiu Oltean esteunul dintre comandanţii plutoanelorde infanterie şi se află la prima samisiune într-un teatru de operaţii.„N-am mai fost plecat în misiune,este pentru prima dată, de aceea măşi bucur, pentru că sunt de părere căfiecare ofiţer din Armata României artrebui să aibă o misiune în teatrul deoperaţii. Din punctul meu de vedere,suntem pregătiţi pentru orice fel decondiţii, vom face faţă cu brio.Dumnezeu să ne ajute, să ne ducemmisiunea la bun sfârşit şi să ne întâl-nim în aceeaşi formaţie în care sun-

TEATRE DE OPERAŢI I


BATALIONUL 495 INFANTERIE "ŞTEFAN ŞOVERTH"




D upă ce ministrul apărăriinaţionale a trecut formaţia înrevistă, şeful Centrului de

Conducere Operaţională, comandorulCostel Avrămescu, a dat citire extrasuluidin ordinul de misiune. Potrivit acestuidocument, pe timpul îndeplinirii misiu-nii, militarii din Batalionul 495Infanterie vor executa operaţii în spriji-nul păcii sub comandă NATO, în coope-rare cu celelalte forţe aparţinând ISAF şiANSF, în provincia Zabul. Misiunea mili-tarilor bucureşteni se va concretiza prininterzicerea libertăţii de mişcare a forţe-lor insurgente în aria de responsabilita-te, prin menţinerea libertăţii de mişcarepe autostrada A1, prin reducerea infil-trărilor insurgente pe căile de acces, des-coperirea şi distrugerea ascunzătorilorde armament, muniţii şi substanţe explo-zive ale insurgenţilor.

Comandantul batalionului, locote-nent-colonelul Dorin Toma, a mulţumit celor prezenţipentru participarea la eveniment, adăugând că aceastănouă experienţă va reprezenta un adevărat test al pro-priei capacităţi de a acţiona într-un mediu în generalostil, în condiţii de efort fizic şi psihic deosebit.

„Capacitatea noastră de a interacţiona cu populaţialocală, de a acţiona în comun şi de a coopera cu militarii

din forţele de securitate afgane, cât şi cu cei din forţamultinaţională va reprezenta cheia succesului în îndepli-nirea misiunii primite – declara locotnentnt-colonelulToma, în discursul său. Încrederea în propriile noastreforţe provine nu numai din experienţa acumulată de cătremilitarii batalionului, dar şi din modul în care ne-am pre-gătit pentru această misiunie.”

Reîntregirea „familiei” înAfganistan: Batalionul 495Infanterie pleacă în misiune

Ceremonialul militar şi religios organizat cu ocazia plecării în misiune aBatalionului 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth” s-a desfăşurat joi, 15 iunie,la sediul Statului Major al Forţelor Tereste. La eveniment au fost prezenţiministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea, şeful Statului Major General, generalmaior dr. Ştefan Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general de bri-gadă Ariton Ioniţă, comandanţi ai marilor unităţi şi unităţi subordonate, familiile,rudele şi apropiaţii militarilor din Batalionul 495 Infanterie care urmează săplece teatrul de operaţii Afganistan.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Adrian Iuzic

Locotenentul Adriana Merfu estetimişoreancă şi a dat Banatul peAfganistan, unde va îndeplini funcţiade battle captain. S-a pregătit pentrufuncţia ce va urma s-o îndeplineascăîn teatru şi aşteaptă „proba adevăru-lui”. „Vreau să văd dacă realitatea vabate cu ceea ce am învăţat eu. Suntsigură că este mult mai mult şi solici-tările vor fi mai mari.” Are emoţiileinerente fiecărui beginer în astfel demisiuni însă, deocamdată, singurelegriji pe care şi le face şi le recunoaş-te, sunt cele legate de adaptarea laclima afgană.

Locotenentul Cristina Radu vaîndeplini funcţia de locţiitor alcomandatului companiei sprijin logis-tic. „Am 61 de oameni încadraţi, băr-baţi – mai mulţi, femei – mai puţine,numai cinci.” Face parte din efectivulBatalionului 495 Infanterie din 2008şi este la prima misiune. „O aşteptamdemult. Pregătirea a fost destul degrea dar cu, cât ne antrenăm maimult, cu atât vom fi mai pregătiţipentru misiunea din teatru.” Grelesunt şi vestele antiglonţ, grele sunt şicelelalte accesorii, însă zilele de pre-gătire au făcut-o să se obişnuiască şisă le considere ca făcând parte dincorpul său. Ca peste tot, unde fetelese duc la armată, părinţii sunt... capărinţii: grijulii şi reticenţi. Până laurmă tatăl său, fost militar de carie-ră, a înţeles-o şi i-a respectat alege-rea. „O misiune în teatrul de operaţiieste necesară pentru cariera unui ofi-ţer deoarece acumulăm experienţă şieste un plus în pregătirea noastrăprofesională.” Împreună cu ceilalţimilitari din batalion a urmat toţipaşii în pregătirea pentru misiune, caatare a trecut prin toate poligoaneleşi a parcurs toate exerciţiile. „Recentam fost la Cincu unde am executatexerciţiul de instruire prin simulare.Acolo, practic a fost evaluat batalio-nul şi companiile. Am fost în maimulte FOB-uri şi toţi participanţii amstat în corturi.” Condiţiile „de campa-nie” a fost pentru ea o experienţăinedită însă n-a descurajat-o, dimpo-trivă: „Mi-a plăcut foarte mult, chiardacă condiţiile n-au fost din cele maibune. Dar asta este, am văzut parteaplăcută a lucrurilor. Mi-a plăcut expe-rienţa, aş mai repeta-o. Mai ales căam avut condiţii... decente. Culmea,chiar au fost astfel de condiţii!”

Batalionul 495 Infanterie"Căpitan. Stefan Soverth", comandatde locotenent-colonelul Dorin Toma,va înlocui în teatrul de operaţiiBatalionul 26 Infanterie "NeagoeBasarab". Unitatea a mai participat lamisiunea IRAQUI FREEDOM, în anul2007, militarii din cadrul batalionu-lui au fost încadraţi în echipele deconsiliere a Armatei Naţionale Afganede tip OMLT, la detaşamentul „ANATraining” iar în 2010 batalionul agenerat o subunitate pentru grupulde luptă al Uniunii Europene care aexecutat instruiri în prima jumătate aanului, ulterior a fost în stand-by. n




tem şi astăzi: adică toţi. Misiunea vafi dificilă, dar suntem pregătiţi pen-tru aceasta. Am vorbit şi cu omologiinoştri care sunt acolo: comandanţiide patrule şi de plutoane. Trebuie săavem atenţia sporită şi să punem înaplicare tot ce am învăţat şi pe tim-pul pregătirii pentru misiune. Suntcăsătorit, tătic în devenire, n-o săapuc să fiu în ţară când se va naşte

copilul dar îl voi strânge în braţedupă ce voi veni din misiune. Acestaeste un motiv în plus ca să vin acasă,liniştit.”

Sergentul-major Claudiu Pietrarueste unul dintre militarii batalionuluicu experienţă în teatrele de operaţii.Are funcţia de locţiitor comandantpluton infanterie şi în teatru va exe-cuta misiuni de patrule, escortă,

pază dispozitive, posturi de observa-re, cercetare. „Perioada de pregătirea fost bună, în special pentru că amavut şi parteneri ai altor armate carene-au sprijinit. Mă bazez pe noiicolegi. Au ajuns la un nivel la care tepoţi pune bază pe ei. Se vor rodacând vor ajunge în teatrul de opera-ţii prin mediul care este acolo, princăldura pe care va trebui s-o suporte– pentru că este diferită faţă de ceade aici –, prin vesta tactică, prinvesta antiglonţ cu muniţie ce o voravea pe ei, prin furtunile de praf pecare vor trebui să le înfrunte acolo,prin misiunile pe care le vor desfăşu-ra, misiuni care vor fi de şase, opt,douăzeci, treizeci şi şase de ore...acolo se vor roda, acolo vor deveniluptători adevăraţi.”

Caporalul Cecilia Mariana Muşaeste servant 3 la aruncătorul de82 mm. Este angajată în armată din2008 şi este la prima misiune. „Vreausă am încredere în mine şi considercă o să se termine cu bine, să duc labun sfârşit misiunea pe care mi-amdorit-o. Încă din timpul pregătirii amînceput să mă obişnuiesc cu vesta, cucasca, cu armamentul... o să fie dife-renţă de temperatură, dar o să neobişnuim.” Chiar dacă, iniţial, părinţiinu au fost de acord decizia ei, acum îisunt alături, oferindu-i suportul moralpentru a duce misiunea la bun sfârşit.




„Sunt de părere căfiecare ofiţer dinArmata Românieiar trebui să aibă omi siune în teatrulde operaţii.”

Locotenent Ovidiu Oltean

„Mă bazez pe noiicolegi. Au ajunsla un nivel la carete poţi pune bazăpe ei. Se vor rodacând vor ajungeîn teatrul de ope -ra ţii.”

Sergent-major Claudiu Pietraru

„Vreau să am în -cre dere în mine şiconsider că o săse termine cu bine,să duc la bun sfâr -şit misiunea pe ca -re mi-am dorit-o.”

Caporal Cecilia Mariana Muşa

„Vreau să văddacă realitatea vabate cu ceea ceam învă ţat eu.Sunt sigură căeste mult mai multşi solicitările vor fimai mari.”

Locotenent Adriana Merfu

„O misiune în tea -trul de operaţiieste necesară pen-tru ca riera unuiofi ţer de oareceacu mulăm ex peri -enţă şi este unplus în pre gătireanoastră profesion-ală.”

Locotenent Cristina Radu

Bazele echipelor FET s-au pusprima dată în februarie 2009 decătre U.S. Marine Corps, scopul fiindacela de a conduce acţiuni pentruacea jumătate din populaţia afganăcare până atunci fusese ignorată:femeile afgane. Misiunea FET esteaceea de a organiza întâlniri cufemeile afgane într-o manieră care sărespecte tradiţia şi cultura acestora învederea creşterii încrederii şi sprijini-rea Guvernului Republicii IslamiceAfganistan şi Forţei Internaţionalepentru Securitate şi Asistenţă. Echipaeste o oportunitate unică şi necesarăpentru a înţelege mai bine percepţiileşi nevoile femeilor afgane.

La nivel batalion, echipa FET estecapabilă să demareze acţiuni deinstruire a femeilor afgane pe dome-niile sănătate – asigurarea igienei,familie, psihologic, agricultură, edu-caţie a copiilor. De asemenea, echipapoate demara proiecte de distribuireservicii şi fonduri în vederea dezvol-tării economice a satelor.

Sublocotenentul Iulia ClarisaGiurcă ne-a împărtăşit impresiilesale despre activitatea la care a par-ticipat, utilitatea şi aplicabilitateacursului, şi în special despre echipa

care tocmai s-a înfiinţat: „Pregătireaexperimentală de acasă şi cursul ini-ţiat şi condus de partenerul ameri-can a reuşit să creeze o imagineclară asupra a ceea ce vom numi dinacest moment echipa FET. În plus,tot în această perioadă s-au pusbazele primului grup de FET dincadrul Batalionului 2 Infanterie«Călugăreni», grup format din ofiţerişi soldaţi sau gradaţi voluntari curesponsabilităţi şi experienţe în dife-rite domenii de activitate. Fiecaremembru al echipei FET are responsa-bilităţi foarte clare în momentul încare se demarează proiecte saumisiuni la acest nivel: pe operaţii –responsabilităţile decurg din planifi-carea misiunilor, coordonarea culiderii din zonă, organizarea deîntâlniri cu reprezentanţi ai autori-tăţilor locale şi nu numai, echipapoate acorda asistenţă psihologică,dar şi asistenţă profilactică prindemararea unor cursuri de educarea mămicilor şi viitoarelor mămicipentru creşterea şi îngrijirea copii-lor. În domeniul medical, caporalIonela Bălănescu, specialistul dincadrul echipei, poate demara acţiunide acordare a asistenţei medicale,

dar poate organiza şi informări des-pre prevenirea bolilor şi respectareanormelor de igienă.”

Un rol important în cadrul acesteiechipe îl are sublocotenentul IulianaNegrea care, prin munca şi sacrificiiledepuse, ne informează despre nevoileşi condiţiile de trai ale femeilor dinlocalităţile zonei de responsabilitate aBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni”deoarece, ca membru al acestei echi-pe, intră într-o lume a familiei afgane– un loc aproape inaccesibil pentruorganizaţiile militare şi civile, cu atâtmai mult al bărbaţilor.

În acest sens, Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” devine pro-motor la nivelul forţelor româneştidislocate în teatrul de operaţiiAfganistan, fiind prima unitate careia în discuţie şi pune bazele echipeiFET, conştientizând rolul şi importan-ţa acesteia în desfăşurarea operaţiilorde stabilitate şi sprijin din zona deresponsabilitate iar Elementului deComandă şi Control din cadrulCombined Team Zabul asigurat decomandamentul Brigăzii 1 Mecanizată“Argedava” îi revine importanta sar-cină de a identifica şi planifica activi-tăţile echipei. n



BATALIONUL 2 INFANTERIE "CĂLUGĂRENI"




E lementul de noutate a fost gândit din perioada depregătire de comandamentul Brigăzii 1Mecanizată „Agedava”, Batalionul 2 Infanterie

„Călugăreni” şi Batalionul 495 Infanterie „Căpitan ŞtefanSoverth” care ştiau că structurile din teatrul de operaţiiAfganistan au să interacţioneze faţă în faţă cu afganii,care sunt în majoritate de sex masculin. Aceste interac-ţiuni, numite KLE (Key Leader Engagement – AngajareaLiderilor), sunt linia vieţii în cultura afgană, şi pot să asi-gure securitatea în zona de responsabilitate. Dar pentru aajunge la femeile – care alături de copii reprezintă maimult de 50% din populaţia afgană – din zona lor de res-ponsabilitate era nevoie de mai mult. Aşa că la exerciţiulde instruire prin simulare constructivă şi reală desfăşuratla Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre,în poligonul Cincu, pe timpul unei misiuni KLE cu liderulsatului (s-a simulat pentru prima data angajarea FET),personalul feminin a avut discuţii cu profesoara de laşcoala de fete din localitate apoi caporalul IonelaBălănescu (sanitarul echipei) a predat elevelor un cursdespre noţiuni de igienă personală.

Pentru a se asigura că echipa a fost pregătită pentrudelicatele misiuni, esenţiale în ajutorarea femeilor afgane,locotenentul Ana-Maria Tamaş împreună cu echipa sa, caresunt toate instruite în diverse specialităţi militare, au studiatistoria şi cultura afgană, metodele de cercetare şi de primajutor, au colectat informaţii despre semnificaţia femeii în

Afganistan şi s-au perfecţionat în operaţiuni de tip KFE. „Chiar dacă Batalionul 812 Infanterie a avut iniţiativa

de a executa misiuni FET sperăm să fim primii militariromâni care să punem în aplicare acest concept în provin-cia Zabul din Afganistan” ne-a declarat locotenentul Ana-Maria TAMAŞ.

Sublocotenentul Iuliana NEGREA ne-a explicat că „Noi,practic, încercăm să fim în conformitate cu cultura lor,deoarece personalul militar masculin nu ar putea interac-ţiona cu jumătate din populaţia Afganistanului care estereprezentată de femei şi este partea populaţiei care arenevoie cel mai mult de ajutor. Sper ca iniţiativa FET sădevină o realitate, pe timpul misiunii mele în Afganistan.”

Iniţiativa FET reprezintă o acţiune curajoasă demaratăanterior de către personalul feminin din cadrul organisme-lor naţionale şi internaţionale, atât din mediul civil, cât şidin cel militar, pentru a crea o capabilitate unică pe carenimeni nu o poate furniza în cadrul operaţiilor de stabili-tate şi sprijin desfăşurate în teatrul de operaţii Afganistan.

Cursul, structurat pe mai multe module, a cuprinsaspecte teoretice şi practice, privind rolul, importanţa,compunerea, misiunile şi capabilităţile echipei FET lanivel batalion. Pentru a crea o imagine reală asupra rolu-lui FET, cursul a cuprins aspecte generale privind istoria,tradiţiile, cultura, religia şi cutumele acesteia înAfganistan. De asemenea, cursul a detaliat aspecte privindoperaţiile de stabilitate şi sprijin, planificarea, organizareaşi conducerea misiunilor KLE şi KFE.

O nouă misiune înAfganistan: Echipa de Angajare a Femeilor

La sfârşitul lunii iunie, o echipă FET (Female Engagement Team – Echipa deAngajare a Femeilor) din cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” a partici-pat la cursul de specializare FET, curs condus de maiorul Maria Rodriguez, res-ponsabil FET din cadrul Combined Team Zabul, desfăşurat la Centrul deCoordonare a Operaţiilor din provincia Zabul, dispus în localitatea Qalat. Echipa afost compusă din cadre militare şi soldaţi ori gradaţi voluntari din cadrulBatalionul 2 Infanterie „Călugăreni”: locotenent Ana-Maria Tamaş, sublocotenentIuliana Negrea, sublocotenent Iulia-Clarisa Giurcă, caporal Violeta-Ionela Proşa şicaporal Ionela Bălănescu.

Maior Sorin CONSTANTINESCUFoto: Dan Vereş

Cooperarea şi lucrul în echipăeste cel mai important mod de abor-dare a misiunii pentru militarii ame-ricani din cadrul Brigăzii 1 ArticWolfs din cadrul Diviziei 25Infanterie care luptă sub deviza„Puterea lupului este în haită”.Aceştia, împreună cu militariiromâni, alcătuiesc Combined TeamZabul (CTZ). Echipă care planifică,organizează, comandă, controlează şicoordonează toate operaţiile în pro-vincia Zabul. Acest concept de parte-neriat a fost pus în practică de apro-ximativ doi ani şi va fi menţinut petimpul întregii misiuni pe care o vomdesfăşura.

Comandantul CTZ, colonelul ToddWood, comandantul Brigăzii 1 ArticWolfs a remarcat că militarii Brigăzii1 Mecanizate „Argedava”, în scurtultimp de la sosirea în teatrul de opera-ţii Afganistan s-au integrat în aceastăechipă şi sunt în măsură să participeactiv la procesul de luare a deciziilorşi realizarea conducerii alături demilitarii americani, a misiunilor spe-cifice din zona de responsabilitate.Acest lucru demonstrează că angaja-rea militarilor români în teatrul deoperaţii Afganistan este una de sub-stanţă, demonstrează nivelul de pre-gătire şi profesionalism, dar şi capaci-tatea operaţională şi expediţionară aArmatei României, fiind, totodată, ocontribuţie a Armatei României şi aRomâniei la asigurarea securităţiiinternaţionale.

Militarii români contribuie la con-solidarea relaţiilor dintre comunita-tea internaţională şi Afganistan nunumai în domeniul asigurării securi-tăţii, dar şi în domeniul dezvoltăriieconomice şi sociale, susţinând astfelconsolidarea instituţiilor guverna-mentale locale din ţara gazdă şi deaceea consider că una dintre princi-palele componente ale misiunii dinAfganistan executate de Brigada 1Mecanizată „Argedava” este relaţio-narea civili-militari pe toate palierelesocietăţii afgane. Interacţiunea cupopulaţia afgană este uun dintre celemai importante aspecte ale misiunii

noastre aici, localnicii fiind cei carene pot sprijini în operaţiile executate,ca răspuns al efortului nostru de a leface viaţa mai sigură. În sprijinulpopulaţiei, militarii noştri au demarat19 proiecte CIMIC în districtele ShahJoy şi Tarnek wa Jaldak.

Rămâne să demonstrăm că sun-tem aici pentru a-i ajuta, deoareceeste greu să faci agricultură fără apă,să fii sănătos fără asistenţă medicală,să duci o viaţă normală fără apă şienergie electrică, să trăieşti în iernigrele fără lemne de foc, să înţelegipolitica de guvernare fără a şti carteşi să te bucuri de viaţă fără a şti ce-ţirezervă ziua de mâine. Câştigareaîncrederii liderilor locali care conducmicile comunităţi este, de asemenea,o misiune importantă. Aceşti lideridictează tot ceea ce se întâmplă: eidecid cu cine cooperează, fără acor-dul lor nu se întâmplă nimic sau seîntâmplă totul.

** *

Militarii Brigăzii 1 Mecanizate„Argedava” execută misiuni în zonade responsabilitate. Mai trece o zi şimilitarii din Afganistan o aşteaptă peurmătoarea, care poate fi şi mai grea.Vor pleca din nou, sunt pregătiţi. Îşifac semnul crucii dar nu uită devizabrigăzii: „Hic et ubic” (Aici şi pretu-tindeni). Este ceea ce fac ei în teatrulde operaţii Afganistan şi o vor faceoriunde vor avea de executat misiuni.Sunt elita Armatei României. n



ELEMENTUL DE COMANDĂ ŞI CONTROL ZABUL




C ontinuăm tradiţia. Suntem cel de-al treileacomandament din cadrul Forţelor TerestreRomâne – după comandamentele Brigăzilor 81

Mecanizate şi 2 Infanterie – şi al doilea din cadrul Diviziei1 Infanterie, care execută o astfel de misiune. Este primamisiune care a început cu transferul de autoritate dindata de 1 iunie 2011 aici, în FOB Lagman. Este prima pro-vocare pe care trebuie să o ducem la capăt. Am mareîncredere în militarii pe care-i comand. Ne-am pregătitîmpreună foarte bine în ţară şi toţi militarii sunt gatapentru îndeplinirea misiunii.

Desigur, se prefigurează o misiune foarte complexă, omisiune în care deciziile corecte pot asigura succesul. Vafi o misiune care se va baza pe structuri de comandamentcu valoare contributivă majoră în colectarea şi punerea ladispoziţie a unui produs informaţional sau operaţional câtmai adecvat şi complet. Va fi o misiune dificilă, dar mili-tarii mei sunt pregătiţi pentru asta.

Am preluat comanda contingentului românesc şi potspune că militarii comandamentului Brigăzii 2 Infanterie„Rovine” şi-au încheiat misiunea. Din acest momentputem spune că începe misiunea Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”, misiune care nu va fi deloc uşoară deoareceva trebui intensificat ritmul acţiunilor pentru susţinereaefortului în cadrul celor trei linii de operaţii pe care forţe-le Coaliţiei le desfăşoară în această ţară, respectiv: securi-tatea, guvernarea şi dezvoltarea.

Angajarea militarilor români în Afganistan este una de substanţă

Inteviu cu comandantul Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”, colonel Marius Harabagiu

Începând cu luna iunie, Elementul de Comandă şi Control asigurat de comanda-mentul Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava” a luat în primire misiunea de a condu-ce operaţiile structurilor româneşti dislocate în zona de operaţii din provinciaZabul, marcând astfel începutul, probabil, a celei mai importante misiuni desfă-şurate de comandamentul Brigăzii 1 Mecanizate „Argedava”. Importanţa misiuniirezultă, în special, din complexitatea situaţiei şi confruntarea cu ameninţări asi-metrice. Colonelul Marius Harabagiu, comandantul contingentului românescoferă mai multe detalii.

Maior Sorin CONSTANTINESCUFoto: Arhiva redacţiei „Revistei forţelor terestre”

partea coaliţiei.”În această perioadă, instructorii

români desfăşoară cursuri de pregăti-re cu militarii afgani de învăţare alimbii engleze, acestea venind în spri-jinul militarilor afgani pentru execu-tarea misiunilor combinate cu milita-rii din cadrul forţelor ISAF ce acţio-nează în provincia Zabul.

Compania Geniu comandată delocotenentul Karim Dan executăinstruirea militarilor genişti care tre-buie să-şi însuşească cunoştinţeletransmise de instructorii români înprocesul de pregătire, astfel încât săreducă numărul de victime în rândultrupelor proprii.

Maiorul Dunorinţu Viorel instruc-tor la Compania Geniu executa

instrucţie de front cu o subunitate denivel pluton: ”Desfăşurăm aceastăactivitate pentru a închega legăturadintre militari şi de ai face să lucrezeîn echipă. Sunt la început, dar auexperienţă foarte vastă în luptă, eifiind antrenaţi din tinereţe pentru apurta o armă şi a o folosi”

Componenta de relaţionare civili-militari (CIMIC) a făcut parte din pla-nurile de pregătire ale militarilorromâni, aceştia participând alături demilitarii afgani la misiuni de asistenţăumanitară pentru populaţia locală,cât şi la misiuni de angajare a lideri-lor locali în vederea relaţionării cuaceştia pentru determinarea nevoilormajore ale comunităţilor pe care ace-ştia le conduc în provincia Zabul.

O astfel de misiune a fost executa-tă sub directa coordonare a maioru-lui Marius Vetişan, consilier pe liniede informare. Aceasta a constat îndistribuirea unor aparate de radio

deoarece în zonă a început să emităun post de radio local. ”Odată ajunşiîn satul Mullayan vehiculele au fostdispersate astfel încât să avem o sigu-ranţă circulară a satului, nimeni nupoate să intre sau să iasă fără acordulnostru. De asemenea militariiBatalionului ANA şi-au făcut datoriaadoptând dispozitivul pentru sigu-ranţa apropiată deoarece satul, aşacum sunt mai toate satele dinAfganistan are străzi foarte înguste,ziduri înalte, pericolele putând apă-rea în orice moment. Oamenii din satne-au primit cu foarte multă bună-voinţă, au fost foarte amabili, am statde vorbă cu bătrânii satului care auvenit în mijlocul acestuia, totul desfă-şurându-se într-o atmosferă destinsă.

De asemenea ne-auîntâmpinat cu zâm-betul pe buze şi cumultă satisfacţiecopiii, care eraufoarte mulţi şi foar-te simpatici, aceştiane-au însoţit pe totparcursul activită-ţii. În momentul încare le-am dat dul-ciuri şi sucuri amcitit pe faţa lor obucurie şi o satis-facţie care nupoate fi descrisă încuvinte.”

Înainte de apărăsi FOB - ul Wolverine comandan-tul Batalionului 4 ANA, locotenentcolonelul Barat ne-a declarat: ”Suntrecunoscător Armatei României pen-tru că au avut şi au o relaţie bună, departeneriat cu Armata NaţionalăAfgană, în special pentru sprijinulacordat pentru instruire şi desfăşura-

rea operaţiilor. Echipele de instruc-tori români care acţionează în acestmoment sunt foarte bine pregătiţi iarcunoştinţele transmise militarilorANA vor fi un factor decisiv pentrucontracararea acţiunilor insurgente.”

În aceste condiţii, în care insur-genţa este principalul inamic al coali-ţiei internaţionale este impetuosnecesar ca activităţile de stabilitate şisprijin, de reconstrucţie şi dezvoltare,executate în strânsă colaborare cuArmata Naţională a Afganistanului săatragă populaţia civilă de partea coa-liţiei pentru că uneori este maiimportant să atragi de partea tapopulaţia, să le câştigi încrederea,decât să anihilezi anumite grupăriostile. Sper ca într-un viitor apropiatşi datorită sprijinului acordat de mili-tarii români, populaţia civilă să tră-iască în securitate şi siguranţă, capa-bilă să se autosusţină. n



OMLT



OMLT

U na din misiunile importante ale Elementul deComandă şi Control asigurat de comandamen-tul Brigăzii 1 Mecanizată ,,Argedava” este coor-

donarea OMLT-urilor (Echipele Operaţionale de Consiliereşi Legătură) care aduc o reală contribuţie la instruireaArmatei Naţionale a Afganistanului, în cadrul acestor echi-pe îşi desfăşoară activitatea şi echipa de instructoriiromâni.

Echipa Operaţională de Consiliere şi Legătură tipBatalion Sprijin de Luptă se află dislocată în FOBWolverine unde asigură legătura de comandă şi control şisprijină planificarea şi executarea operaţiilor de cătreBatalionului 4 Sprijin Luptă ANA în vederea dezvoltăriiacestuia la un nivel suficient de independenţă, competen-ţă şi profesionalism.

La început militarii români au fost primiţi cu neîncre-dere şi suspiciune dar pe măsură ce au început să desfă-şoare activităţi şi misiuni împreună cu militarii afgani,relaţiile s-au destins şi au început să colaboreze mai bine.Acum, după două luni de misiune, instructorii români

sunt preferaţii militarilor ANA sunt consultaţi în toateactivităţile care implică luarea unor decizii şi colaborareaeste foarte bună, este o colaborare din care ambele părţiau de învăţat. În acest moment militarii detaşamentuluisunt apreciaţi de către partenerul afgan datorită profesio-nalismului şi datorită faptului că pun mult suflet în ceeace fac, iar militarii afgani simt acest lucru şi îi apreciază.Sunt fericiţi când obţin o victorie cu sprijinul echipei deconsiliere şi îi invită pe aceştia să participe la bucuria lor.Este o mare realizare să schimbi mentalitatea acestoroameni şi să-i faci să înţeleagă că viitorul ţării se poateschimba şi prin acţiunile întreprinse de Armata Naţionalăa Afganistanului.

Comandantul Echipei Operaţionale de Consiliere şiLegătură tip Batalion Sprijin de Luptă, domnul locotenentcolonel Dănuţ CORAŞ a făcut câteva precizări privind acti-vitatea echipei pe care o comandă:

„Echipa Operaţională de Consiliere şi Legătură tipBatalion Sprijin de Luptă execută întreg spectru de activi-tăţi în conformitate cu mandatul încredinţat. Pentru înce-put am încercat să avem o evaluare cât mai corectă a

nivelului la care se găseşte Batalionului 4 SprijinLuptă ANA pentru întocmirea şi aplicarea unuiplan eficient de instruire. Am reuşit să avemcâteva realizări la nivelul fiecărui mentor, fiecă-rei structuri din cadrul unităţii şi perspectivelesunt încurajatoare. Suntem zilnic alături de ei,participăm la toate activităţile pe care le planifi-că şi le execută, participăm, de asemenea, lamisiunile executate în zona de operaţii, găsimîmpreună soluţii la problemele multiple pe careaceştia le întâmpină având în vedere că aceastaeste o unitate la început de drum.

Misiunea noastră este să continuăm muncaîncepută de colegii noştri care ne-au deschis dru-mul şi să reuşim să aducem valoare adăugată înpregătire din toate punctele de vedere, să arătămce am reuşit să realizăm celor care ne vor înlocuipentru ca într-un final batalionul să fie în măsu-ră să-şi îndeplinească misiunile fără asistenţă din

Instructorii români din Wolverine

Una din misiunile importante ale Elementul de Comandă şi Control asigurat decomandamentul Brigăzii 1 Mecanizată ,,Argedava” este coordonarea OMLT-urilor(Echipele Operaţionale de Consiliere şi Legătură) care aduc o reală contribuţie lainstruirea Armatei Naţionale a Afganistanului, în cadrul acestor echipe îşi desfă-şoară activitatea şi echipa de instructorii români.


Zabul. Locţiitorul comandantuluiCombined Team Zabul, colonelulMarius Harabagiu a făcut precizăridespre activitatea Elementului deComandă şi Control asigurat decomandamentul Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava” şi a prezentat forţeleromâneşti dislocate în provincialZabul precum şi principalele misiuniexecutate de către acestea. Pe parcur-sul vizitei, comandantul Batalionului 2Infanterie „Călugăreni”, locotenentcolonelul Iulian Berdilă a prezentatmisiunea batalionului, cât şi intenţia

în următoarea perioadă. De aseme-nea, s-au purtat discuţii referitoare lasituaţia de securitate din zona de res-ponsabilitate a batalionului, situaţiadislocării în FOB-uri a personalului,precum şi stadiul misiunilor planifi-cate şi conduse de la introducerea înteatrul de operaţii Afganistan aBatalionului 2 Infanterie„Călugăreni”.

Comandantul RC South, genera-lul maior James Terry a precizat căîn operaţiile viitoare ale forţeloraliate din regiunea Zabul se va puneaccent pe transformarea zonelor deresponsabilitate din zone cu poten-ţial terorist în zone sigure cu un cli-mat stabil şi că operaţiile vor fibazate în principal pe anihilareaactivităţii insurgenţilor. În timpulîntâlnirii, a fost pus accent şi pe

intensificarea pregătirii şi consilieriiforţelor de securitate afgane pentru otranziţie eficientă a responsabilităţi-lor forţelor aliate către acestea.

Vizita a inclus turul CampuluiApache, aceasta incluzând punctul decomandă, purtându-se discuţii cupersonalul din statul major al batalio-nului. Personalul de serviciu din ziuarespectivă, a prezentat situaţia dinzona de operaţii şi misiunile în cursde desfăşurare.

În final, Comandantul RC SOUTH aconsemnat în cartea de onoare aBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni”:„Pentru toţi militarii români, sunteţiîn inima mea. Vă mulţumesc pentruangajamentul vostru în lupta dinAfganistan. Vă mulţumesc pentrusacrificii, precum şi familiilor voastrepentru sprijin. CLIMB TO GLORY”. n







O peraţiile au avut scopul de a contracara activi-tatea insurgenţilor în punctele cheie din zonade responsabilitate şi sprijinirea oficialilor

guvernamentali în vederea unei mai bune relaţionări cupopulaţia locală pentru asigurarea stabilităţii de durată şiimpunerii autorităţii legitime a Guvernului RepubliciiIslamice Afganistan la nivelul întregii zone.

Aplicarea în mod riguros a tehnicilor, tacticilor şi pro-cedurilor însuşite pe timpul desfăşurării pregătirii înpoligoanele şi centrele de instruire pentru luptă ademonstrat că militarii români sunt pregătiţi pentru aface faţă provocărilor specifice teatrului de operaţiiAfganistan. La acest lucru a contribuit şi dotarea subuni-tăţilor luptătoare cu vehiculele tip MRAP, acestea oferăprotecţie sporită atacurilor cu rachete, armament uşor deinfanterie şi nu în ultimul rând dispozitivelor exploziveimprovizate, care sunt cele mai des folosite mijloace decătre insurgenţi. Maşinile de luptă MRAP pe care militarii

le utilizează contribuie la menţinerea unui moral ridicatal militarilor şi la succesul misiunilor.

Satisfacţiile misiunilor noastre sunt poate cel mai uşorde contabilizat: un zâmbet de copil sau o sinceră strânge-re de mână din partea unui lider ne dau încrederea cămisiunea noastră în Afganistan va fi dusă la capăt cu suc-ces. Şi dacă tot suntem la capitolul satisfacţii ne putemreferi la aprecierile pozitive despre parcursul remarcabildin ultimii ani al militarilor români în teatrele de operaţiifăcute de comandantul RC South, generalul maior JamesTerry, cu ocazia vizitei efectuate luni 20 iunie 2011, înCamp Apache unde este dislocat comandamentulBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni”.

Acesta a fost întâmpinat de comandantul CombinedTeam Zabul, colonelul Todd Wood, comandantulContingentului Naţional şi locţiitor al comandantuluiCombined Team Zabul, colonelul Marius Harabagiu şi decomandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”, loco-tenent colonelul Iulian Berdilă. Obiectivul principal alcomandantului RC South a fost de a vedea noua echipădin cadrul Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.

În cadrul vizitei au fost prezentate mai multe aspecte ceprivesc activitatea forţelor aliate dislocate în provincialZabul. Comandantul Combined Team Zabul, colonelul ToddWood a prezentat operaţiile forţelor aliate din provincia

Vizita generalului-maiorJames Terry în Camp Apache

În scurta perioadă de la preluarea misiunilor şi zonei de responsabilitate, militariiBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni” au executat toată gama de misiuni cu dife-rite grade de complexitate: misiuni de patrulare pe autostrada A1, puncte deobservare temporare şi permanente, escortă şi sprijin convoi logistic, escortă VIP,precum şi misiuni CIMIC. Aceste misiuni au fost executate în parteneriat cuForţele Naţionale de Securitate ale Afganistanului din provincia Zabul.


După o lună de zile de la disloca-rea în teatrul de operaţii Afganistanmaiorul Daniel Degeratu şefulCentrului de Coordonare a Operaţiilordistrictului Tarnak Wa Jaldak nerelatează despre activitatea desfăşura-tă în localitatea Shar E Safa.

„Sunt încadrat la Centrul de con-ducere operaţională (CCOp) alStatului Major General, dar am alessă particip la misiune cu Batalionulde Manevră întrucât consider cămăiestria artei militare se demons-trează pe teren. Bineînţeles camaraziide arme din Batalionul 2 Infanterie«Călugăreni» sunt cunoscuţi pentrumisiunile internaţionale la care auparticipat, iar lucrul alături de ei esteo adevărată provocare.

Suntem dislocaţi în localitateaShar E Safa (Forward Operation BaseVIPER), în sudul provinciei Zabul,Afganistan. Suntem aici în jur de 100militari, un colectiv bine închegat,sub comanda comandantuluiBatalionului 2 Infanterie ”Călugăreni”,locotenent colonel Iulian Berdilă şiîndrumarea maiorului FlorinCiobăniţa (camarad de arme inclusivîn 2006 şi acum comandant al FOB-ului VIPER). Executăm misiuni depatrulare pe autostrada A1 şi misiunide asistenţă umanitară în localităţiledin acest district, în sprijinul forţelorde securitate afgane şi pentru asigura-rea unui climat de bună securitate apopulaţiei locale.”

Ca parte a Batalionului 2Infanterie ”Călugăreni”, conduceCentrul de Coordonare a Operaţiilordistrictului Tarnak Wa Jaldak (OCC-D). Această microstructură formată

din cinci militari coordonează, sin-cronizează şi monitorizează toateacţiunile militare din district şi esteun element cheie al misiunii princi-pale. „Acţionăm pe toate liniile prin-cipale de efort şi anume: securitate,guvernare, reconstrucţie şi dezvolta-re. Lucrăm permanent în strânsăcooperare cu autorităţile afgane(guvernatorul districtului, şeful poli-ţiei, şeful departamentului de securi-tate, specialişti pe diferite domenii –educaţie, agricultură etc).” Experienţamisiunii ca ofiţer CIMIC din 2006 afăcut ca acomodarea cu localnicii şiforţele de securitate afgane să fieuşoară, trecând direct la fapte. Bachiar a întâlnit localnici care l-aurecunoscut. Pentru ei a rămasCaptain Daniel – romanian CIMICofficer, cel care organiza activităţi deasistenţă umanitară la clinica dinShar E Safa. Şeful bazarului de aicieste foarte mândru şi în fiecare dimi-

neaţă vine la OCC-D pentru a îl salutape „Jagran” (maior) Daniel .

„În cadrul OCC-D desfăşurăm omultitudine de activităţi prin careasigurăm comanda şi controlul acţiu-nilor militare executate în zona deoperaţii a batalionului. Sprijinimcomanda batalionului cu informaţiispecifice necesare îndeplinirii misiu-nilor, în luarea celor mai bune deciziişi asigurăm securitatea în întreguldistrict. Acţionăm permanent în spri-jinul patrulelor care execută misiuniîn teren şi facem eforturi să ajutămpoliţia afgană din district acordându-le asistenţă pe diferite domenii (per-sonal, informaţii, operaţii, logisticăetc). La adunările pe care le organi-zăm la district (aşa zisele Shura) reu-şim să punem cap la cap misiunileexecutate în comun cu afganii, săaflăm nevoile lor, să ne coordonăm,să ne cunoaştem mai bine.”

Combined Team Zabul din careface parte Elementul de Comandă şiControl asigurat de comandamentulBrigăzii 1 Mecanizată „Argedava”coordonează activitatea acestor mili-tari din cadrul Centrului deCoordonare a Operaţiilor care nusunt pentru prima dată în Afganistanşi oricât de greu ar fi, prin acţiunilepe care le desfăşoară în comun cuPoliţia Naţională a Afganistanului,contribuie la creşterea pozitivă aîncrederii populaţiei locale în acţiu-nile desfăşurate de forţele coaliţiei, şide asemenea în creşterea legitimităţiiacţiunilor reprezentaţilor GuvernuluiRepublicii Islamice în Afganistan, asi-gurând astfel tranziţia de la o socie-tate măcinată de conflicte la o socie-tate normală. n







A stfel se face că astăzi maiorul DanielDegeratu se regăseşte din nou înAfganistan, în provincia Zabul, îndepli-

nind funcţia de şef al Centrului de Coordonare aOperaţiilor în Districtul Tarnak Wa Jaldak. Sacrificiulde care aminteam mai sus este legat de faptul cămilitarii sunt nevoiţi să-şi demonstreze abilităţiledeparte de casă şi de familiile lor. Maiorul DanielDegeratu a revenit, după cinci ani în Zabul, în cadrulBatalionul 2 Infanterie „Călugăreni” (batalion care,în iulie 2006, prelua operaţiunile militare din aceas-tă provincie de la partenerul american – TF Warrior)cu aceleaşi gânduri bune, acelea de a sprijini popo-rul afgan şi a încerca să aline durerea din sufletele acestoroameni care de peste 30 de ani sunt martorii războiului şiacţiunilor insurgente. Ofiţerul ne-a spus că a luat cu greuhotărârea de a participa din nou la misiune deoarece a tre-buit să lase acasă soţia şi băieţelul lor de nouă luni pe care

îi iubeşte nespus de mult dar le-a promis că îşi va facedatoria pe deplin şi la terminarea misiunii va fi din noualături de ei. Un factor important în luarea acestei decizii afost şi sprijinul acordat de soţie şi familie prin faptul că auînţeles că a fi militar înseamnă sacrificii inclusiv executa-rea de misiuni în teatrul de operaţii.

După cinci ani, din nou în Shar e Safa

Cariera militară a oricărui ofiţer cere destul de multe sacrificii. La momentulactual, când România este parte activă a mai multor organizaţii politico-militareinternaţionale (NATO, UE), participarea militarilor români la misiuni internaţionalede stabilitate şi menţinere a păcii este ceva normal. Este ceea ce demonstreazăprofesionalismul şi desăvârşirea pregătirii ca militar, este imaginea Românieiafişată în peisajul multinaţional al teatrelor de operaţii militare.




BATALIONUL 26 INFANTERIE "NEAGOE BASARAB"

E chipa de cooperare civil-militară din cadrulBatalionului 26 Manevră a organizat o întâlnirecare s-a vrut a fi cu scop “non-business”, o întâl-

nire pentru socializare, care să îi rupă pentru o secundăpe toţi, afgani, români şi americani de realitatea dură aAfganistanului, pentru o interacţiune cât mai naturală apartenerilor afgani cu care Scorpionii Roşii şi militariiamericani din Baza de operaţii înaintată Bullard cooperea-ză pentru îndeplinirea misiunii.

Evenimentul social organizat de Scorpionii Roşii încurtea Centrului Operaţional de Coordonare DistrictualăShah Joy (OCC-D), a avut ca oaspeţi pe lângă puştii afganişi pe guvernatorul districtului, Mohammad Sadik, alăturide liderul Programului Afgan de Organizare Socială(ASOP), membrii Adunării Generale Districtuale, oficialilocali şi reprezentanţi ai ANSF (Forţele de SecuritateAfgane) şi ISAF sub patronajul locotenent colonelului dr.Dan Ionescu, comandantul grupării de forţe româno-ame-ricane dislocate în districtul Shah Joy.

Subiectele discuţiilor au fost altele decât cele cu careparticipanţii la eveniment se confruntă cotidian. Astfel,pentru câteva ore au fost lăsate deoparte acţiunile insur-gente, criminalitatea, atentatele, atacurile şiameninţările, întreaga atenţie fiind acordatăcopiilor şi bucuriei acestora.

Activitatea principală in jurul careia augravitat toate celelate intâlniri şi discuţii a fostorganizarea unui meci de fotbal – limba inter-naţională care uneşte popoare indiferent dediferenţele culturale şi de religie care le des-part – meci la care au participat atât cei micicât şi cei mari. Militari şi poliţişti afgani, mili-tari ISAF români şi americani, indiferent degrad şi funcţie au intrat în terenul de fotbalamenajat şi s-au alăturat copiilor, celor pre-zenţi în eforturile de a marca golul victoriei.

Câştigători au fost copiii fireşte, iar infan-teriştii din Batalionul 26 Manevră au pregătitsurprize pentru aceştia care au primit în darde la militarii români rechizite şcolare, mingi

de fotbal şi echipamentul pe care l-au folosit pentru mare-le meci. Chiar dacă nu a venit “ca turnat” echipamentulsportiv şi ghetele de fotbal i-au făcut foarte fericiţi pepuştii care pentru câteva ore au îmbrăcat culorile unorechipe de elită mondială şi au purtat pe tricouri emblemeşi numere cu rezonanţă in lumea fotbalului internaţional.

Comandantul Batalionului 26 Manevră, locotenentcolonelul Dan Ionescu a apreciat că întâlnirea informală aliderilor civili şi militari din Shah Joy a fost cel mai bunmoment pentru a ne cunoaşte, pentru a schimba impresiişi informaţii despre culturile, obiceiurile şi tradiţiile ţări-lor din care venim, deoarece apropierea culturală esteunul dintre cei mai importanţi piloni de cooperare inter-naţională: “Activitatea din această zi a fost una deosebităprin faptul că pentru prima dată după cinci luni aceiaşiactori care zi de zi, ceas de ceas, au vorbit numai despreameninţări, atacuri, talibani şi criminalitate au reuşit să sestrângă în jurul unor puşti care se întreceau în a lovi min-gea într-un meci de fotbal, iar discuţiile să se învârtă înjurul sporturilor naţionale, vânătorii şi pescuitului. Pentrucâteva ore Afganistanul cu problemele lui a dispărut înspatele unor discuţii ca între prieteni - afgani, români şiamericani.” n

Întâlnire informală la Shah Joy

La sfârşitul lunii iunie Scorpionii Roşii au combinat în cel mai plăcut mod posibil,pentru câteva ore, aspectele operative ale misiunii cu un eveniment social, avândca participanţi liderii locali, oficialii afgani şi copiii din localitatea Shah Joy, dindistrictul cu acelaşi nume, situat în provincia Zabul din Afganistan.

Maior Cristian CĂNUCIFoto: Adelin Zăgărin



BRIGADA 1 MECANIZATĂ "ARGEDAVA"

Se ştie foarte bine că primele două insti-tuţii din România în care românii aucea mai mare încredere sunt Biserica şi

Armata Română fapt demonstrat de sondajele deopinie privind încrederea românilor în principa-lele instituţii ale statului român.

Biserica şi Armata sunt ca două surori alepoporului român pentru că ele au fost născute înacest popor şi biserica şi armata. Pe de altă partebiserica şi armata sunt cele care ţin fiinţa popo-rului român, istoria şi spiritualitatea poporului.Deci biserica este cea care ţine poporul şi naţiu-nea română unită în suflet, în cuget şi în simţire,aşa cum spun şi unele versuri, iar armata estecea care pe fundamentul acestei uniri sufleteşti aţinut unită patria noastră în graniţele ei.

Cele două instituţii acţionează împreună, atâtîn conştiinţa neamului românesc, cât şi aici înteatrul de operaţii Afganistan, la mii de kilometridistanţă de casă, într-o ţară măcinată de războa-ie, unde istoria încă îşi caută destinul, aici unde BisericaOrtodoxă Română este alături de slujitorii ei.

Duminică capela militară din FOB Lagman, a fost loculde adunare al militarilor români din cadrul CombinedTeam Zabul, atunci când preotul militar al Brigăzii 1Mecanizată “Argedava” Nicolae Nica a oficiat slujba.Preotul Nica a oferit militarilor români liniştea sufleteascăde care aceştia aveau nevoie. Cuvintele lui Dumnezeuauzite în timpul slujbei au avut darul de a ne îmbărbăta,fiind convinşi că acolo sus, cineva ne călăuzeşte paşii şi înacelaşi timp ne apreciază determinarea pe care noi odovedim în toate acţiunile noastre.

În cadrul slujbei a fost sfinţită şi o icoană donată demilitarii comandamentului Brigăzii 1 Mecanizată“Argedava” iar la final după ce a împărtăşit militarii şi le-a dat cruciuliţe şi icoane pe care să le poarte cu ei înmisiunile pe care le execută, preotul Nicolae Nica a rostitcâteva cuvinte.

„Pentru mine, slujba de astăzi este prima slujbă pecare o săvârşesc în FOB Lagman în această misiune.Mutarea trupelor româneşti în FOB Lagman din 2006 m-aprins şi pe mine aici. Eu sunt cel care a făcut prima slujbăromânească, ortodoxă şi atunci, iar acest prilej îmi dă onespusă bucurie şi un sentiment de melancolie totodatăca să revăd această încăpere, acest locaş de cult cât demult s-a îmbodobit, s-a înfrumuseţat în decursul a cinciani.

Această icoană care a fost donată de către militariiromâni acestui sfânt locaş are o semnificaţie aparte, nunumai ca dar sufletesc ci mai mult decât atât, SfântulMare Mucenic Gheorghe, reprezintă o esenţă spirituală aarmatei noastre. Sfântul Gheorghe, pentru armată şi pen-tru militarii care au donat această icoană, reprezintă vâr-

ful de lance al luptei celei nevăzute, a fost întotdeaunasfântul exponenţial pentru Armata României.”

Se spune că cel care merge în numele lui Dumnezeuare toate şansele de izbândă în toate demersurile pe carele va intreprinde în folosul lui sau al semenilor săi, iarmilitarii români prezenţi duminică la serviciul religios, şinu numai, îşi doresc mai presus de orice să izbândească,să reuşească, să facă totul cât mai bine.

Ziua de duminică a fost o zi normală din punct devedere al executării misiunilor, pentru toţi militariiBrigăzii 1 Mecanizată “Argedava”. Zona de responsabilita-te a fost acoperită permanent pentru a asigura securitateaşi stabilitatea care le este atât de necesară tuturor locuito-rilor provinciei Zabul, aşa că preotul Nicolae Nica a conti-nuat cu slujbele de binecuvântare a militarilor care pleacăîn misiune.

„Conjunctura este deosebită, slujbele pe care le facemnoi sunt cele obişnuite: slujbe de sfinţire, slujbe de bine-cuvântare, slujbe de pomenire dar ceea ce se întâmplă însufletele militarilor când pleacă în misiune este deosebit,adică credinciosului căreia ne adresăm şi pentru ei neadresăm lui Dumnezeu, acest lucru ne aduce pe noi într-un context deosebit. De aceea privesc cu mai multă aten-ţie, pe credincioşii care îi am aici, adică pe militariiromâni pe care îi am în teatrul de operaţii Afganistan, ast-fel încât rugăciunile de binecuvântare înainte de plecarela toate misiunile de zi cu zi sau de noapte cu noapte să leaducă liniştea sufletească şi încrederea în sine”.

Prin faptul că Armata şi Biserica desfăşoară împreunăaceastă misiune în teatrul de operaţii Afganistan dovedeş-te încă o dată că cele două instituţii sunt cele mai aprecia-te de cetăţenii României. Şi sunt convins că şi în continua-re aceste instituţii vor fi la loc de frunte: Biserica şiArmata Română. n

Armata şi Biserica în Afganistan

Se ştie foarte bine că primele două instituţii din România în care românii au ceamai mare încredere sunt Biserica şi Armata Română fapt demonstrat de sonda-jele de opinie privind încrederea românilor în principalele instituţii ale statuluiromân.

Maior Sorin CONSTANTINESCU

au început identificarea contractorilor,semnarea contractelor, monitorizarealucrărilor şi transferul proiectelor cătrepopulaţia locală. O altă sumă de 15 000USD a fost aprobată şi urmează a fi trimisăcătre Batalionul 26 Infanterie „ScorpioniiRoşii” pentru realizarea de proiecte.

Un alt succes îl reprezintă obţinereaaprobării unei sume de 61 000 euro dinfonduri NATO – POERF (Post OperationsEmergency Relief Fund). Este pentru primaoară când reuşim să atragem finanţare din

acest fond. Banii au fost obţinuţi deBatalionul 20 Infanterie ”Scorpionii Negri”şi vor fi folosiţi de către Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” în zonele în care aufost desfăşurate operaţiuni cu impact asu-pra populaţiei. Aceste fonduri sunt destina-te exclusiv pentru sprijinul populaţiei afec-tată de desfăşurarea operaţiunilor NATO.

Zi de zi echipele CIMIC se află peteren, desfăşurând activităţi specifice pen-tru obţinerea sprijinului populaţiei dinzona de responsabilitate. Execută misiunide evaluare a satelor, participă împreunăcu reprezentanţii autorităţii locale la întâl-niri, identifică proiecte de impact imediat,realizează documentaţia necesară aprobă-rii acestora şi urmăresc realizarea proiecte-lor în vederea transferului către beneficiari– populaţia locală. Echipele provin dinBatalionul 1 CIMIC unde au primit cea maibună instruire pe linie de specialitate, iar

în cadrul pregătirii pentru misiune au des-făşurat modulul 2 de pregătire împreunăcu batalioanele de manevră.

Pe timpul cât îşi desfăşoră activitatea înteatrul de operaţii Afganistan, planificareaacestor tipuri de misiuni se face de cătrepersonalul Combined Team Zabul, asiguratde către comandamentul Brigăzii 1Mecanizată ”Argedava” şi de către coman-damentele batalioanelor de manevră.

Echipa românească din cadrulBatalionului 2 Infanterie “Călugăreni” sub

directa coordona-re a căpitanuluiRăzvan Enache şia locotenentuluiGeorge Tănase aparticipat la omisiune de anga-jare a populaţieidin localitateaMahamad FazelKan Kalay pentrureabilitarea unuicentru comunitar

– moschee, proiect ce va îmbunătăţi spiri-tual viaţa acestei mici comunităţi.

Ca orice fel de misiune executată înteatrul de operaţiiAfganistan, niciacţiunile decooperare civil-militare nu suntdeloc uşoare.Totul începe cu opregătire temeini-că, sunt stabilitetoate detaliileînainte de a plecaîntr-o zonă pecare o ştii doardin hărţi şi foto-grafii cu ajutorulcărora poţi stabilidoar cursul deacţiune, dar cel

mai important lucru în astfel de misiunieste atitudinea oamenilor pe care îi veiîntălni. Şi atunci te întrebi cum să faciceva pentru ei, care să îi ajute sau să îibucure, să le mai descreţească frunţile loraspre şi bătătorite de clima dură şi neprie-tenoasă care stăpâneşte aceste ţinuturiparcă rupte de civilizaţie.

Militarii români au fost întâmpinaţi cubucurie de bătrânii satului şi de copii carereprezintă bunul cel mai de preţ al comu-nităţii. La un ceai tradiţional oferit debătrâni, aceştia le-au spus ce greutăţiîntâmpină şi au discutat despre modul derealizare a proiectului.

Militarii echipei CIMIC româneşti s-audespărţit de locuitorii din satul afgan vizi-tat, bucuroşi că prin micul lor ajutor vorcontribui la o viaţă mai bună şi cu speran-ţa că proiectul propus va fi realizat cât maicurând posibil. n







O peraţiile de stabilitate şi sprijin nu-şi pot atinge obiective-le dacă populaţia locală nu este protejată şi, mai ales,dacă nu sprijină acţiunile forţelor coaliţiei. O populaţie

locală nesigură nu va coopera niciodată cu forţele coaliţiei şi nu vafurniza informaţii despre prezenţa sau acţiunile insurgenţilor în zone-le lor. Factorul cheie în operaţiile de stabilitate şi sprijin nu este facto-rul fizic sau terenul, ci loialitatea oamenilor care locuiesc în acea zonă.

Prin urmare, succesul unor operaţiuni de stabilitate şi sprijin sebazează pe câştigarea loialităţii şi a sprijinului populaţiei locale dinzona de responsabilitate.

Ne aflăm la scurt timp de la introducerea în teatrul de operaţiiAfganistan a personalului care încadrează Combined Team Zabul,structură asigurată de comandamentul Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”. Încă din primele zile, după familiarizarea cu specificuloperaţiilor şi a zonei, personalul Combined Team Zabul şi-a orientatplanificarea misiunilor către operaţiile non-kinetice. Au fost planificatefoarte multe misiuni de angajare a populaţiei locale din zona de res-ponsabilitate, pentru identificare a unor proiecte de impact imediatcare sa vină în sprijinul populaţiei afectată de acţiunile insurgenţilor şiacoperirea nevoilor de trai, precum şi acţiuni de promovare a legitimi-tăţii reprezentanţilor regionali ai Guvernului Republicii IslamiceAfganistan. Au fost înaintate un număr de 19 propuneri de proiecte însprijinul populaţiei locale din zonele de responsabilitate aleBatalionului 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionului 26 Infanterie„Scorpionii Roşii”. Propunerile au fost aprobate în totalitate, cele 19proiecte ridicându-se la suma de 57 680 USD, iar echipele CIMIC, pro-venite de la Batalionul 1 CIMIC, specializate în aceste tipuri de acţiuni

Populaţia locală –cheia succesului în operaţiile de stabilitate şi sprijin

Operaţiile de stabilitate şi sprijin nu-şi pot atinge obiectivele dacă populaţia loca-lă nu este protejată şi, mai ales, dacă nu sprijină acţiunile forţelor coaliţiei. Opopulaţie locală nesigură nu va coopera niciodată cu forţele coaliţiei şi nu va fur-niza informaţii despre prezenţa sau acţiunile insurgenţilor în zonele lor. Factorulcheie în operaţiile de stabilitate şi sprijin nu este factorul fizic sau terenul, ci loia-litatea oamenilor care locuiesc în acea zonă.

Căpitan Răzvan ENACHE

• Marius Iovi, învingător în lupta cuviaţa p. 82

Locotenent-colonel Radu SICHIMUn om care trece printr-o tragedie şi continuă săzâmbească, să-şi continue drumul indiferent dealegerea făcută, este, categoric, un învingător.Marius Iovi este un astfel de om el a fost un luptă-tor în Batalionul 32 Infanterie „Mircea” dinTimişoara – o unitate de elită a Armatei României– şi a rămas un luptător în bătălia sa cu viaţa pecare, spunem noi, a şi câştigat-o.

• Omul care aduce imaginea p. 85Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Pe 9 aprilie 2010 a avut o expoziţie personală cutema “OAMENI ŞI LOCURI” la Muzeul de Artă dinCernăuţi, Ucraina. A participat la 15 expoziţiide grup în Europa, Asia şi Africa. Iar, la foto-clubul din Craiova, a organizat peste 70 deexpoziţii ale artiştilor fotografi de peste hotareşi peste 100 de expoziţii ale artiştilor fotografidin România. În 2008 primeşte titlul de A.FIAP(Artist al Federaţiei Internaţionale de ArtăFotografică) şi în 2007 este cooptat înComitetul de Conducere al AAFR (AsociaţiaArtiştilor Fotografi din România), ca Director alDepartamentului Patronaje şi Distincţii.

• După cinci ani de pauză, înTimişoara cântă din nou fanfaramilitară p. 88

Gradul Prenumele NUMELEDupă cinci ani de absenţă, Parcul Central a găz-duit din nou concertele de muzică militară.Primăria Municipiului Timişoara, împreună cuBrigada 18 Infanterie „Banat” reiau tradiţia con-certelor de muzică militară lunare în aer liber.Timişorenii au putut asculta genurile specificemuzicii militare: marşuri, polci; dar în afara acestorgenuri, muzica militară din Timişoara abordează şialte genuri muzicale, pentru că aceasta estenoua tendinţă în domeniu, astfel că în foişorul dinparc se va cânta şi muzică clasică, şi jazz, şi rock,şi swing, şi pop şi muzică de film. Trebuie amintitcă pe 9 mai Muzica Militară a GarnizoaneiTimişoara a cântat la Batalionul 32 Infanterieîmpreună cu orchestra şi corul Filarmonicii„Banatul” în ciclul concertelor în spaţii neconven-ţionale pe care instituţia culturală bănăţeană le-a început cu câţiva ani în urmă.

OO aa mm ee nn ii ss uu bb aa rr mm ee

În urmă cu aproape patru ani, emisiunea milita-ră „Uniţi sub tricolor” de la Radio Timişoaraaducea în faţa dumneavoastră o veste tristă

despre camarazii noştri din Batalionul 32 Infanterie„Mircea” din Timişoara, aflat la datorie în teatrul de ope-raţii din Irak. În timpul executării unei misiuni de patrula-re în apropiere de baza Talil, un transportor amfibiu blin-dat a luat foc, ca urmare a deflagraţiei unui dispozitivexploziv improvizat. În urma acestui incident, un militarşi-a pierdut viaţa iar alţi patru au fost grav răniţi. Unuldintre cei patru militari este sergentul-major Marius Iovi.În acea misiune, Marius Iovi a suferit arsuri grave şi şi-apierdut vederea, nu însă curajul şi speranţa.

După ce a stat doi ani în spitalele din Germania şiStatele Unite ale Americii, a pornit din nou la drum înviaţă, deşi însoţit de bastonul alb al nevă-zătorilor. Şi-a dorit mult să obţină diplomade bacalaureat, aşa că în urmă cu doi ani s-a înscris la Liceul Teoretic „Iris” dinTimişoara iar dirigintele lui spune că a reu-şit să ajungă primul din clasă la învăţătură.

„Aceşti doi ani şcoală nu au fost foartesimpli pentru că, eu având o anumită vâr-stă, prima dată mi-a fost foarte greu să măînscriu la acest liceu – relatează Marius Iovi.Mi-au trebuit anumite aprobări de laMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretuluişi Sportului, mi-a trebuit o derogare de vâr-stă... au fost câţiva paşi de urmat, mai greice este drept, dar au trecut. După aceea amînceput să merg la şcoală; la început a fostmai greu însă am căutat să reţin cât maimult din ceea ce învăţam la ore. În timpulliber căutam să repet însă mi-a fost foartegreu, chiar dacă aveam pe cineva care să-

mi citească din carte sau din materialele pe care ni ledădeau profesorii.

În clasă, discutând cu profesorul, cu elevii, rămâneamcu foarte multe. Mi-a fost foarte greu cu ei, până la unmoment dat, când ei au acceptat ideea că am nevoie depuţin ajutor şi din partea lor, dar până la urmă a fostfoarte bine. A fost puţin mai greu la sfârşitul clasei a XII-apentru că se adunase foarte multă materie, subiecteleerau din ce în ce mai grele. Dar, până la urmă, s-a termi-nat cu bine”.

Marius Iovi s-a pregătit intens şi cu un orar bine stabi-lit pentru examenul de bacalaureat. Nu a lipsit niciodatăde la meditaţiile pe care profesorii le făceau după ore decurs cu elevii. El a avut aceleaşi subiecte de bacalaureatcu elevii din celelalte licee şi a susţinut examenul subaceeaşi strictă supraveghere a camerelor de luat vederi.

Marius Iovi, învingător în lupta cu viaţa

„Pentru emisiunea militară din această seară am purtat o discuţie cu trei dintrecamarazii noştri din cadrul Batalionului 32 Infanterie «Mircea» din Timişoara.”Aşa începea, în urmă cu doi ani, rubrica realizată de colegul nostru Marius Iovi,intitulată „Camarazii”. A fi militar este o alegere bună doar pentru cei care-şidoresc cu adevărat să fie militari iar pentru aceasta este nevoie, în primul rând,de un caracter foarte puternic. Sergentul-major Marius Iovi este un militar alcărui caracter l-a făcut să fie cu adevărat un luptător învingător.

Locotenent-colonel Radu SICHIMPrin amabilitatea emisiunii „Uniţi sub tricolor” difuzată de postul regional Radio TimişoaraFoto: Cristian Surugiu

OAMENI SUB ARME


BRIGADA 18 INFANTERIE "BANAT"

OAMENI SUB ARME


CERCUL MILITAR CRAIOVA

În data de 9 aprilie 2010 a avut o expoziţie per-sonală cu tema “OAMENI ŞI LOCURI” laMuzeul de Artă din Cernăuţi, Ucraina. A par-

ticipat la 15 expoziţii de grup în Europa, Asia şiAfrica iar la fotoclubul din Craiova a organizat peste70 de expoziţii ale artiştilor fotografi de peste hotareşi peste 100 de expoziţii ale artiştilor fotografi dinRomânia. În 2008 primeşte titlul de AFIAP (Artist alFederaţiei Internaţionale de Artă Fotografică) şi în 2007este cooptat în Comitetul de Conducere al AAFR(Asociaţia Artiştilor Fotografi din România), ca directoral Departamentului Patronaje şi Distincţii.

— Domnule colonel, de când aveţi pasiunea pentruarta fotografică?

De foarte devreme, de la opt-nouă ani, un foarte bunprieten de familie şi rudă cu noi, Paul Ivanovici, fiul com-pozitorului Ioan Ivanovici, m-a introdus mai întâi în labo-rator şi mi-a dezvăluit câteva din tainele laboratorului. M-a captivat foarte mult, ca şi copil, mai ales când am văzutcă, dintr-o hârtie albă, începe să iasă o imagine atuncicând introduci soluţiile. M-a învăţat laboratorul, cum sedevelopează un film, care sunt procedeele, etapele,ş.a.m.d. După laborator, m-a învăţat cum să retuşez pefilm imaginile, cum se făceau pe vremea aceea şi se lucrape plan filme până la dimensiuni de 18-24 cm. Apoi m-aintrodus în studioul foto; acolo a fost şi mai interesantpentru că au început luminile personalizate(înainte nu sepunea blitzul pe personaj şi cu asta-basta, nu: fotografulera un foarte bun observator al personajului şi nominalizaluminile, le repoziţiona în aşa fel încât să-i sublinieze per-sonalitatea, trăsăturile feţei şi să-i pună în umbră defecte-le)...era o muncă extraordinară şi numai marii fotografi aiacelei vremii o ştiau. Acum nu am mai văzut aşa ceva,acum retuşează foarte simplu din Photoshop.

— Primul aparat foto...A fost un aparat al tatei, aparat cu care a făcut şi răz-

boiul Voigtlander, cu burduf, pe format 6/9 cm. Am şiacum primele developate de mine, fotografii făcute princontact direct, acasă, într-o improvizaţie totală, cu un bec,un geam mat, pusă hârtie, o întreagă poveste, în castroa-nele mamei.. o splendoare, dar ăsta era tot farmecul foto-grafiei. Cert este că mi-au ieşit nişte imagini extraordinareşi am fost foarte încântaţi. Toţi. Era un miracol fotografia

Omul care aduce imagineaCu peste 200 de lucrări acceptate şi premiate în Saloanele Naţionale deFotografie şi peste 50 de lucrări acceptate şi premiate în SaloaneleInternaţionale de Fotografie cu patronaj FIAP, obţinând peste 40 de premiişi medalii, domnul colonel în rezervă Mircea Anghel are 12 expoziţii personalede fotografie în diferite oraşe din ţară: Arad, Galaţi, Miercurea Ciuc,Oradea, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Slatina, Timişoara, Tg.Mureş şi Craiova.


Liceul Teoretic „Iris” este singurul cupromovabilitate 100% iar sergentul-major Marius Iovi a obţinut cea maimare medie de bacalaureat la acestliceu. Singurul avantaj la bacalaureata elevilor cu dizabilităţi a fost faptulcă au avut la dispoziţie până la o orăşi jumătate în plus, faţă de celelaltelicee, pentru a soluţiona subiectele.

„Având în vedere faptul că nu ammai trecut prin aşa ceva, este un exa-men al vieţii, pot să spun că am avutfoarte mari emoţii – povesteşte ser-gentul-major Iovi. Am avut emoţii maimari decât elevii de acolo pentru căeu conştientizam că această diplomăde bacalaureat îmi ajută foarte multîn viitor. Majoritatea elevilor din acestliceu cu regim special au deficienţe devedere, ca şi mine dealtfel. Faţă deelevii din alte licee am avut şansa dea avea un timp mai lung de examina-re. Nu am avut trei ore ca şi eleviinormali, am avut patru ore şi jumăta-te, iar la probele scrise majoritateadintre noi a avut nevoie de profesoride sprijin, ceea ce nu a influenţat cunimic faptul că am avut o notă mare,deoarece acei profesori au scris ceeace noi le-am dictat.

Am avut încredere în mine şi ammuncit foarte mult ca să iau aceastădiplomă de bacalaureat. Făceammeditaţii în fiecare zi înainte de exa-menul de bacalaureat şi, chiar dacăam terminat şcoala mai repede decâtceilalţi elevi, noi mergeam la şcoalăîn continuare, zilnic, pentru pregătirecu profesorii. Am fost sigur pe mineşi încrezător că o să trec cu bine deacest examen însă, sincer, nu măaşteptam să obţin cea mai maremedie din liceu”.

Media de 8,13 obţinută la exame-nul de bacalaureat ascunde în spatemultă voinţă şi ore întregi de muncă.Un om care trece printr-o tragedie şicontinuă să zâmbească, să-şi continuedrumul indiferent de alegerea făcută,este, categoric, un învingător. MariusIovi este un astfel de om el a fost unluptător în Batalionul 32 Infanterie„Mircea” din Timişoara – o unitate deelită a Armatei României – şi a rămasun luptător în bătălia sa cu viaţa pecare, spunem noi, a şi câştigat-o.Dovadă sunt chiar planurile de viitor,pentru că Marius nu se opreşte aici:visul său este să devină jurnalist, aşacă intenţionează să se înscrie la o

facultate de profil. „Mai am de stu-diat puţin facultăţile – se destăinuieş-te Marius Iovi – pentru a lua o deciziedar, în principiu, aş dori să urmezmai departe facultatea de jurnalism.”O bună perioadă de timp, după ce s-aîntors din spital, sergentul-majorMarius Iovi, pe atunci caporalulMarius Iovi, s-a alăturat echipei emi-siunii militare „Uniţi sub tricolor”. Dela microfonul acestei emisiuni, el apovestit ascultătorilor ce înseamnă săfii profesionist într-un teatru de ope-raţii, dar şi câtă luptă cu sine trebuiesă duci ca să devii un bun militar.După cum ne spune, perioada în cares-a aflat în spatele microfonului aconstituit imboldul pentru aceastăprofesie.

„După ce am rămas fără vedere –povesteşte Marius Iovi – am fost men-ţinut în rândul militarilor în activita-te şi mi s-a oferit şansa de a lucraalături de colegii de la redacţia radio-tv militară «Uniţi sub tricolor». Amreuşit să fac şi eu câteva reportaje,nu foarte multe, dar mi-a plăcut. Celmai mult îmi place pentru că de fie-care dată ai de făcut ceva deosebit,nu pici în rutină.” n

OAMENI SUB ARME



tru că, în momentul când l-am înfiin-ţat, în premieră naţională şi mondia-lă, din câte ştiu eu, am dat numeleclubului unui mare artist fotografromân – Mihai Dan Călinescu. Dupănoi, au fost foarte mulţi care auîmbrăţişat ideea noastră şi au titulari-zat fotocluburile cu numele unorartişti fotografici reprezentativi pen-tru localitatea ori zona respectivă.Fotoclubul a fost o idee minunată, auvenit foarte mulţi tineri pentru că,odată cu fotoclubul, am instituit şi uncurs de tehnică şi artă fotografică pecare, până acum, l-au absolvit până300 de membri, vreo 17 dintre eifiind încă studenţi sau au terminatinstitute de învăţământ superior cuprofil fotografic şi în ţară şi în stră-inătate. Foarte mulţi tineri au devenitmembri ai Asociaţiei ArtiştilorFotografi din România. Mă mândresccu toate aceste lucruri pentru că ştiucă o părticică din succesele lor sedatorează şi mie, ca să fiu lipsit demodestie. Cert este însă că merituleste al lor. Sunt foarte mulţi tinericare au câştigat saloane de fotografie,au luat premii naţionale şi internaţio-nale...de curând, una din fetele noas-tre a obţinut menţiune de onoare aFederaţiei Internaţionale de ArtăFotografică tocmai la HongKong...satisfacţiile sunt foarte mari şiale lor şi ale mele.

— Ce ne puteţi spune de sprefotografie? Cât este artă şi cât este unmod plăcut de a petrece timpul liber?

Fotografie este o activitate foarteplăcută care, pe lângă faptul că terupe de cotidian, este o activitatebenefică pentru tine, pentru persona-litatea umană, lucrăm cu frumos,chiar dacă reprezentăm şi părţile maipuţin plăcute ale vieţii. Esteticul esteunul din motivul pentru care fotogra-fia este de mult apreciată şi des folo-sită, mai ales în ultima perioadă, decând a explodat digitalul, fotografiaeste îmbrăţişată de majoritatea oame-nilor, nu mai vorbesc de tineri careau îmbrăţişat fotografia cu un entu-ziasm extraordinar. De unde se spu-nea că fotografia moare odată cuapariţia video-ului, iată că, se pare căeste invers. Fotografia a reînviat cum,probabil, foarte mulţi nu se aşteptau.Este o realitate, este una dintremodalităţile de expresie foarte laîndemână şi, în acelaşi timp, foarte

sugestivă, pentru că se adreseazădirect privitorului, există un impactulvizual este - se spune că o fotografievalorează cât o mie de cuvinte,bine...e valabilă şi reciproca, într-ade-văr, cine ştie să creeze o imagine dincuvinte foarte bine, nu o să reuşeascăniciodată să le pună cineva într-ofotografie, dar şi o imagine sugestivăeste foarte greu de descris în cuvinteavând un impact emoţional extraor-dinar. Acesta este unul din motivelepentru care toată lumea apreciază şiîncearcă să facă fotografie. Unii reu-şesc mai puţin, alţii mai mult.

— Dacă dumneavoastră mai aveţiceva de adăugat...

Doar că suntem foarte puţin spri-jiniţi, asta este singura mare proble-

mă...a Artei, în general, şi, înRomânia, Arta suferă măcar din moti-vul ăsta, pentru că este preferat kits-chul, nonvaloarea şi orice altceva înafara Artei, şi fotografiei cu atât maipuţin. Nu avem publicul educat săguste fotografia, să intre într-o expo-ziţie de fotografie. De când facemfotografie o singură persoană a venitsă mă întrebe dacă fotografia aia estede vânzare şi asta spune multe. Nusuntem pregătiţi să receptăm ori, înafara ţării, dacă ai organizezi o expo-ziţie, nu rămâne niciuna nevându-tă...la noi nimeni nu caută să punăfotografie pe perete; preferă lumea săse ducă să ia un tablou kitsch dinpiaţă, făcut de aşa-zis artist şi să-lpună în casă, în defavoarea unei foto-grafii de valoare. n

OAMENI SUB ARME



la vremea respectivă, foarte puţiniştiau să facă fotografie şi mai puţinisă scoată o fotografie. Dar, pentrumine, un puşti oarecare, a fost o ade-vărată performanţă să mă duc să learăt copiilor cum am făcut eu foto-grafii, cu mânuţa mea. A fost frumos.Cert este că fotografia m-a urmărittoată viaţa. Fiind şi genist, una dinmisiunile asigurării genistice este şifotografia. Am instituit, în premierăpentru Ministerul Apărării Naţionale,o convocare-curs de fotografiere detrei săptămâni, la Deva, cu toatesubunităţile de geniu şi cercetare dinArmata Română care, la vremea res-pectivă, aveau în dotare aparaturăfoto. Cursanţii au fost extraordinarde încântaţi. Am ajuns să fac cu eiinclusiv foto panorame etajate. Eu, înorice caz, am avut aparatul de foto-grafiat de gât după mine în toateaplicaţiile.

— Cum s-a înfiinţat AsociaţiaFotoclubul „Mihai Dan-Călinescu”Craiova?

Din dorinţa de a se întruni foto-grafii, pur şi simplu. În 1999, am fostcâţiva împătimiţi care am zis „hai săînfiinţăm un Cerc de Fotografie”, maiales că, din cei mai în vârstă, doarpuţini mai eram care mai ştiam cevafotografie şi am zis...”cu ocazia astasă începem să atragem cât mai mulţitineri”. A fost foarte bună ideea pen-

OAMENI SUB ARME



să ştie şi ceea ce poate să „dea” fieca-re instrumentist şi care este nivelulsău. „Trebuie să aduci la un numitorcomun toate aceste lucruri şi să reali-zezi o piesă frumoasă sau să ai oprestaţie bună la un ceremonial, aşacum, de fapt, toţi se aşteaptă de la ofanfară militară”.

Formaţiile de muzică militară auun specific anume, deoarece ele auinstrumente specifice. „Mă refer lainstrumentele numite eufoniu şi basfligorn. Acestea se studiază numai înCentrul de Pregătire pentru MuzicileMilitare din Bucureşti. Ele sunt foarteimportante pentru că dau culoareaspecifică muzicii militare. Dar noipunem accent pe toate instrumentelepentru că fiecare dintre ele are ovaloare foarte mare în orchestră.” Deasemenea, specifice muzicilor milita-re sunt instrumentele de alamă,instrumentele din lemn sau instru-mentele cu corzi sau cu clape fiindinexistente într-o astfel de formaţie.„Într-o fanfară militară nu veţi găsiinstrumente precum vioara, violonce-lul, contrabasul, chitara, acordeonulsau pianul. Căutăm să transcriempartiturile compuse pentru orchestre-le care au şi instrumente cu corzi, şisă le adaptăm instrumentelor pentrusuflat. Spre exemplu vioara, care dămelodia şi specificitatea piesei, poatefi înlocuită în fanfară cu trompetasau fligornul care au un sunet maicald. Bas fligornul poate interpreta

foarte bine violon-celul din orchestrasimfonică. Mă referla genul acesta detranspuneri şitranscrieri pe carele fac compozitoriispecial pentru for-

maţiile de muzică militară.” Timişorenii îşi amintesc, cu sigu-

ranţă, prima ieşire în public a muziciimilitare de la începutul verii acestuian, mai ales că publicul i-a primit cuaplauzie pe instrumentiştii militari.„Aplauzele lor ne-au încurajat foartemult – afirmă locotenentulConstantin. Bineînţeles că şi eu amavut emoţii, în primul rând pentru căeram nou aici, abia venit în oraş,colegii, după atâtea repetiţii, aveauemoţiile premierei – fiecare muzicianare emoţii – dar aplauzele şi încuraja-rea publicului ne-a făcut să mergemmai departe şi să ne perfecţionăm câtmai mult.

Muzica Militară a Brigăzii 18Infanterie „Banat” le-a pregătit timi-şorenilor o stagiune de concerte înaer liber. Este un proiect îndrăzneţ lacare muzicienii militari au lucratfoarte mult. „Proiectul l-am pregătitcu ajutorul Brigăzii 18 Infanterie şi alPrimăriei Timişoara, deoarece dorimsă reînviem nişte tradiţii legate deconcertele în aer liber, în parcuri. Ne-am orientat la Parcul Central, pentrucă este un loc foarte frumos şi estevizitat de multă lume, de toate vâr-stele. Am realizat o stagiune de con-certe în perioada 1 mai – 25 octom-brie”.

După cinci ani de absenţă, ParculCentral a găzduit din nou concertelede muzică militară. PrimăriaMunicipiului Timişoara, împreună cu

Brigada 18 Infanterie „Banat” reiautradiţia concertelor de muzică milita-ră lunare în aer liber. Timişorenii auputut asculta genurile specifice muzi-cii militare: marşuri, polci; dar înafara acestor genuri, muzica militarădin Timişoara abordează şi altegenuri muzicale, pentru că aceastaeste noua tendinţă în domeniu, astfelcă în foişorul din parc se va cânta şimuzică clasică, şi jazz, şi rock, şiswing, şi pop şi muzică de film.Trebuie amintit că pe 9 mai Muzica

Militară a Garnizoanei Timişoara acântat la Batalionul 32 Infanterieîmpreună cu orchestra şi corulFilarmonicii „Banatul” în ciclul con-certelor în spaţii neconvenţionale pecare instituţia culturală bănăţeană le-a început cu câţiva ani în urmă.Acesta este şi un proiect de viitor alformaţiei militare timişorene care,iată, a prins viaţă. Însă muzicieniimilitari mai au şi altele: „Anul viitorva avea loc Festivalul Internaţional alMuzicilor Militare de la Brăila şi nedorim foarte mult să participămdeoarece avem ocazia să ne îmbogă-ţim experienţe. Apoi există mai multefestivaluri internaţionale de muzicămilitară la care, de asemenea, amdori să participăm, pentru că, în felulacesta promovăm imaginea muziciimilitare şi imaginea instituţiei arma-tei – imaginea de cultură a acesteia –şi ne dorim să abordăm şi alte genurimuzicale deoarece suntem deschişi laorice posibilităţi şi orice colaborări.Însă, mai întâi, trebuie să ne înca-drăm toate posturile de instrumen-tişti din formaţie.”n

OAMENI SUB ARME



A ctul de naştere al Muzicii Militare aGarnizoanei Timişoara datează de aproximativacum zece luni. „La început am avut un număr

mai mic de instrumentişti şi, normal, debutul a fost maidificil, pentru că efectivul redus pe care-l aveam nu nepermitea să desfăşurăm activităţile şi ceremoniile milita-re – relatează locotenentul Constantin. Pe parcurs, auînceput să vină oamenii şi ne-am constituit într-o forma-ţie cu care acum se pot face cât de cât unele activităţi.Ca dovadă, participăm de două luni la toate activităţilemilitare ordonate şi am avut o prestaţie corespunzătoare.În prezent formaţia numără unsprezece subofiţeri şi unofiţer, sperând să încadrăm, pe parcurs, toate funcţiiledisponibile din statul de organizare – 20 de subofiţeriinstrumentişti şi un ofiţer, şeful muzicii – sperând să ne

desfăşurăm, încondiţii foarte-foarte bune toateactivităţile specifi-ce şi toate festivi-tăţile la care vomfi invitaţi.”

Pregătireainstrumentiştilorcare alcătuiescmuzica militarăeste una deosebităşi presupune zeci,chiar sute de orede studiu şi antre-namente, dupăcum relateazălocotenentul FănelConstantin.„Suntem numaioameni tineri,

aproape jumătate din efectiv a terminat facultăţile demuzică sau urmează cursurile acestora. Faptul că suntemun număr mic a avut şi o parte bună pentru că ne-a datposibilitatea să realizăm lucruri muzicale bune. De cândam venit aici, chiar dacă n-am realizat ceremoniale milita-re, ne-am pregătit în continuu pentru că fiecare instru-mentist are grijă să-şi repete şi să-şi însuşească toate şti-mele şi tot ceea ce se cântă, pentru că urmărim ideea deunitate şi sincronizarea în cadrul formaţiei. Acesta este celmai important lucru şi este specific formaţiilor de muzică:realizarea unui sunet ca şi formaţie, realizarea unei armo-nii între instrumentist şi familiile de instrumente.” Pentrua ajunge la această performanţă, instrumentistul trebuiesă lucreze din greu şi susţinut: îşi dedică studiului aproa-pe tot timpul.

Ca în orice altă formaţie de profil, dirijorul are un rolfoarte important: acela de a face din individualităţi un totunitar care să sune ca o orchestră. „Fiecare instrumentistrepetă individual şi se pregăteşte – explică şeful muzicii,locotenentul Fănel Constantin. Rolul dirijorului este da aîngemăna toate aceste sunete şi de a realiza acel sunetcomun, de a sincroniza instrumentiştii pentru a forma untot unitar, o entitate.” Pentru aceasta dirijorul trebuie săcunoască fiecare instrument, să-i cunoască ambitusul, dar

După cinci ani de pauză, în Timişoara cântă din noufanfara militară

De la începutul verii, la ceremoniile militare organizate în Garnizoana Timişoaraparticipă Muzica Militară a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”. L-am invitat pe şefulmuzicii militare, locotenentul Fănel Constantin, pentru a ne oferi mai multe deta-lii despre activitatea formaţiei pe care o conduce.

Locotenent-colonel Radu SICHIMFoto: arhva foto a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”

OAMENI SUB ARME



• Ofiţer în rezervă şi scriitor în activitate p. 92

Colonel Dragoş ANGHELACHELa începutul lunii iunie s-au decernat premiileUniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, pentruanul editorial 2010. Organizatorii ediţiei din acestan au introdus o inovaţie tatonată din anii prece-denţi: toate premiile acordate, fără excepţie, aupurtat câte un nume de scriitor. Demersul a avutscopul de a rememora valorile literaturii transilva-ne şi de a plasa evenimentul sub semnul continui-tăţii şi a tradiţiei. Unul dintre laureaţi a fost LeonIosif Grapini, ofiţer în rezervă, căruia i s-a decer-nat premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză.

• „Voci Tinere ”, la cea de-a XI-aediţie p. 94

Locotenent Bogdan RĂDULESCUÎn perioada 25-27 mai 2011, Cercul MilitarCaracal, sub coordonarea Statului Major alForţelor Terestre şi al Secţiei tradiţii şi cultură milita-ră din Statul Major General, a organizat ediţia aXI-a a Festivalului – Concurs de Muzică Folk ”VociTinere”. La festival au participat interpreţi de muzi-că folk, grupuri de muzică folk, colaboratori aicercurilor militare, elevi şi studenţi din instituţiilemilitare de învăţământ, precum şi categorii depersonal din Ministerul Apărării Naţionale sau altestructuri din Sistemul Naţional de Apărare.

• Ţinută artistică şi originalitate înBănie p. 97

Locotenent Bogdan RĂDULESCUCercul Militar Craiova, coordonat de Statul Majoral Forţelor Terestre şi Secţia tradiţii şi cultură milita-ră, din cadrul Statului Major General, a organizat,în perioada 02-06 mai 2011, cea de-a doua ediţiea Festivalului – concurs de dans modern „Pe aripi-le dansului”

• Din neguri de timp, uitate p. 99Rozalia MUREŞAN

Doamna Rozalia Mureşan realizează o monogra-fie romanţată a satului maramureşan aşa cumeste el văzut prin ochii unui copil în ultima varădinaintea începerii primului an de şcoală.

TT rr aa dd ii ţţ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ee şş ii cc uu ll tt uu rr ăă

absolvit liceul, mi-au apărut cincipoezii. Din cele cinci pagini dedicatecreaţiilor literare, trei le-am împărţitîn mod echitabil cu colegul meu declasă şi concurent cu mine în ale scri-sului, Marius Veştemean, căruia i s-apublicat o povestire. Sigur, erammembru al Cenaclului Literar „MihaiEminescu”, cenaclu ce nu se puteanumi altfel, de vreme ce marele poetera şi poetul de suflet al conducătoru-lui acestei grupări literare, profesoaramea de limba şi literatura română,doamna Claudia Giumancă, dascălulcare mi-a călăuzit primii paşi în deve-nirea mea scriitoricească. Mă întrebicum era atmosfera? Eram nişte ado-lescenţi în uniformă cu vipuşcă degeneral, bântuiţi de gânduri de mări-re, melancolici şi visători, orgolioşicând era vorba de creaţiile proprii,critici duri când erau aduse în discu-ţie creaţiile celorlalţi. Mergeam laşedinţele de cenaclu cu aceeaşi teamăşi speranţă cu care aşteptam notele lateze sau extemporale, ne citeam poe-ziile sau prozele cu emoţie şi aştep-tam cu înfrigurare părerile celorlalţicare contau foarte mult, dar aşteptammai ales concluziile doamnei ClaudiaGiumancă. Ea ne asculta pe fiecare şiîncerca, probabil, să vadă în noi vii-tori creatori de literatură. Când eracazul ne aducea cu picioarele pepământ, dar ne lăsa mereu o urmă devisare, suficientă cât să ne dea încre-dere şi speranţă.

— Nu am citit decât "Aripi deîntuneric", însă impresia pe care mi-ai lăsat-o a fost cea a unui poet de orară sensibilitate şi de o mare pro-funzime (să ştii că atunci când punîntrebări "profesionale" nu fac com-plimente). Ar fi interesant de ştiutcare a fost declicul care a determinatcotitura de la modul foarte concis şiprofund metaforic specific poeziei, lacel de "largă desfăşurare", specificprozei şi, mai ales, romanului?

Mi s-a mai pus această întrebare.Tu vorbeşti de cotitură, alţii i-au spustrecere. Nu este nici una, nici alta.Adevărul stă cu totul altfel. Practic,până la debutul editorial nu au exis-tat etape creative în care m-am dedi-cat exclusiv unui gen literar. De cândmă ştiu pasionat de cuvinte şi de artascrisului mi-am încercat condeiul fieîn versuri, fie în proză, când, cum. Înliceu am scris şi poeme, şi povestiri,

şi nuvele, aş reţine aici „Suferinţazăpezilor”, ba, mai târziu, în şcoalamilitară, am reuşit să pun pe hârtiechiar două romane, „Înger păzitor” şi„Evadare din nisipul morţii”, ambelecitite doar de prieteni, păstrate înmanuscris şi astăzi, lucrări prozasticede sertar, asupra cărora, cel puţin înmomentul de faţă, spun că nu voireveni nicicând. Doar întâmplarea afăcut ca debutul editorial să se con-sume cu o plachetă de versuri. Mi s-apărut atunci mult mai la îndemână ocărticică de optzeci de pagini în caresă adun laolaltă, pe cicluri tematice,toate poeziile mele publicate în dife-rite reviste şi ziare, la care să maiadaug câteva. Şi, mai mult decât atât,mă încerca o oarecare nesiguranţă înlegătură cu ieşirea mea în public cu ocarte de proză. Până la urmă, încurajatşi de doamna Irina Petraş, proeminentcritic literar, mi-am învins reţinerile şi,în anul 2000, am adăugat celor treivolume de versuri o carte de prozăscurtă, „Cetatea cu nebuni”. Firesc, aurmat romanul „Capătul lumii”, în2004, apoi, anul trecut, „MemorialulCetăţii”, ambele şi ca o necesitate aconfirmării, în primul rând mieînsumi, a vocaţiei de prozator.

— Din câte ştiu, în Şanţ a fost unpichet de grăniceri. Am mai cercetatşi am aflat că prima atestare docu-mentară datează din jurul anului1600, o dată importantă în istorianoastră. Apoi, uitându-mă pe hartă,am constatat că Şanţ este la margi-nea judeţului şi la marginea ţării.Bănu iesc că în comuna copilăriei talecirculau o serie de legende mai multsau mai puţin adevărate despre fap-tele înaintaşilor voştri. Ţi-au influen-ţat, în vr-un fel, aceste povestiricreaţia literară?

Nu doar legende, ci şi întâmplărireale se regăsesc în proza mea. În„Cetatea cu nebuni” am reţinutlegende, superstiţii, trăiri personaledin vremea copilăriei, toate acesteaconstituind ţesătura reală, ca să-i zicaşa, pe care am brodat imaginarul,fictivul. Cele două romane, „Capătullumii” şi „Memorialul Cetăţii”, suntmonografii romanţate sau romanemonografice, cum le mai numesc, pri-mul, al comunei mele natale Şanţ, aldoilea, al localităţii învecinate Rodna,din care provine satul meu de başti-nă. Şi unul, şi altul, la romane mă

refer, preia din realitatea istorico-geografică a acestui ţinut grănicerescevenimente concrete ce sunt derulateîn timp şi finalizate după propriamea voinţă şi imaginaţie, preia unelepersonaje reale al căror destinurmează alte căi, după cum putereamea imaginativă şi construcţia roma-nescă au cerut-o. Înaintaşii mei, gră-nicerii, şi faptele lor de arme segăsesc la loc de cinste în volumul„Capătul lumii”.

— Ar fi interesant să spui câtevacuvinte despre cel mai recent roman altău "Memorialul Cetăţii", altceva decâtceea ce este scris pe coperta a IV-a.

După apariţia „Capătului lumii”,au rămas multe lucruri nespuse des-pre acest teritoriu fabulos, aşa că„Memorialul Cetăţii” continuă într-unfel primul roman, şi, la rândul lui, vafi continuat de o nouă carte, la caream început deja lucrul şi care vaîncheia o aşa-zisă trilogie a ţinutuluimeu natal, ţinut încărcat de istorie şilegendă. „Memorialul Cetăţii” este unroman în roman, o carte desprecarte, o scriitură despre cunoaştere şimister, despre multiplele faţete alelibertăţii, despre constrângeri şiîngrădiri, despre puterea omului de arenunţa la sine pentru ca adevărultăinuit să fie descoperit. Un roman cupersonaje tipice, precum Scriitorul,Moşul, Căpitanul, Preotul, Tânărul,Registratorul, Primarul, şi cu întâm-plări fictive într-un cadru istorico-geografic real. Construcţia lui înglo-bează mai multe planuri spaţio-tem-porale ce se întrepătrund şi se com-pletează unele pe altele, prezentuleste văzut prin ochii trecutului, inter-venţiile auctoriale fiind liantul celordouă lumi, cea de ieri şi cea deastăzi.

Romanul face apel la multe eve-nimente istorice, întâmplări, fapte,obiceiuri, îndeletniciri şi altele ce segăsesc în cele două volume ale„Monografiei comunei Rodna”,lucrare monografică scrisă de profe-sorul Liviu Păiuş, dar şi la experienţamea de militar câştigată în cei pestedouăzeci şi şapte de ani de carierămilitară, toate acestea transpuseîntr-o lume fictivă, ascunsă, izolată,al cărui mister se dezleagă în celedin urmă, dar nu în totalitate, sufi-cient însă pentru a lăsa loc interpre-tărilor posibile. n

TRADIŢ I I Ş I CULTURĂ MIL ITARĂ


INTERVIU

C ărţile au fost alese de juriu după o selecţie stric-tă, şi toate lucrările premiate se consideră, toto-dată, cărţi ale anului 2010. Mai mult, la filiala

clujeană a Uniunii Scriitorilor funcţionează, de câţiva ani,„regula autosesizării”, ceea ce înseamnă că membrii juriu-lui au libertatea şi, totodată, datoria de a se autosesiza înlegătură cu o carte bună şi bine primită atât de critică, câtşi de publicul cititor, chiar dacă nu a fost adusă în atenţiajuriului nici de autor şi nici de editură. Premiul LiviuRebreanu a fost acordat anul acesta colonelului în rezervăLeon Iosif Grapini, fost redactor-şef al periodicului „Orizontmilitar” editat de comandamentul Diviziei 4 Infanterie„Gemina”, pentru romanul „Memoria lul cetăţii” apărut laeditura Casa cărţii de ştiinţă din Cluj-Napoca.

Contrar uzanţelor, încerc să ocolesc şablonul folosit înastfel de situaţii şi nu am să spun că mă leagă o mare pri -etenie de atorul cărţii. În primul rând pentru că după unastfel de succes prietenii de conjunctură se înmulţesc ex -ponenţial şi, în al doilea rând, pentru că noi nu am fostdecât doi buni camarazi: la început în aceeaşi companiedin şcoala militară (el la plutonul trei iar eu la plutonulpatru), mai pe urmă ca slujbaşi în umbra condeiului (el la„Scutul patriei”, eu la „Curierul armatei”). Nici nu pot sămă laud că am citit tot ce a scris: m-am limitat doar lavolumul de poezii „Aripi de întuneric”, care mi-a atinssufletul prin sensibilitatea versurilor (despre care amscris, la vremea respectivă, în pagina culturală a„Curierului armatei”) şi, de curând, romanul premiat„Memorialul cetăţii” despre care intenţionez să scriu înnumărul viitor al revistei. Acesta este motivul pentru careinterviul cu scriitorul Leon Iosif Grapini am dorit să-labordez într-o manieră personală, ca o discuţie între doibătrâni camarazi, depărtându-mă de regulile stabilite înmanualul de jurnalism.

— Prima întrebare este legată de debutul tău literar.Revista "Inimi sub drapel", editată de Colegiul MilitarLiceal "Mihai Viteazul", unde ai publicat pentru primadată, este bine cunoscută în redacţia noastră. Urmărim cuinteres creaţiile elevilor şi remarcăm modul în care suntîncurajate şi cultivate tinerele talente literare. Am remar-cat, de asemenea, că elevii care publică acolo sunt şimembri ai diferitelor cenacluri din Alba Iulia sau Blaj.Deci în colegiul de la Alba Iulia există o mişcare literarăserioasă, care, bănuiesc, îşi întinde rădăcinile şi în perioa-da în care erai elev acolo. Ce amintiri ai despre debutultău literar? A fost şi o perioadă în care ai activat în cadrulcenaclului; cum ai descrie atmosfera?

Inimi sub drapel este, pentru mine, nu doar cea maibună revistă dintre cele editate de colegiile militare, earămâne o publicaţie de mare preţ, cu valoare sentimentală.În primul număr al revistei din anul 1980, an în care am

Ofiţer în rezervă şi scriitor în activitate

La începutul lunii iunie s-au decernat premiile Uniunii Scriitorilor din România,filiala Cluj, pentru anul editorial 2010. Organizatorii ediţiei din acest an auintrodus o inovaţie tatonată din anii precedenţi: toate premiile acordate, fărăexcepţie, au purtat câte un nume de scriitor. Demersul a avut scopul de arememora valorile literaturii transilvane şi de a plasa evenimentul sub semnulcontinuităţii şi a tradiţiei.




INTERVIU

E tapa finală s-a desfăşurat în cadrul a două specta-cole – concurs, la finalul celei de-a doua serii deconcurs fiind şi gala laureaţilor în cadrul căreia,

după primirea premiilor, câştigătorii secţiunilor solişti vocalide muzică folk şi grupuri folk au interpretat câte o piesă.

Juriul festivalului, condus de colonelul ValentinNeacşu, şeful Serviciului Muzicilor militare şi Inspectorpentru arma muzici militare, a avut în componenţa sapersonalităţi din domeniul muzical, din MinisterulApărării Naţionale şi societatea civilă, astfel: locotenent-

colonel Iulian Ivan, Secţia tradiţii şi cultură militară dinStatul Major General, maior Cristian Dumitraşcu, redactor-şef în redacţia militară de radio „Ora Armatei” de laTrustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, colo-nelul Ţârlea Gheorghe, reprezentantul Statului Major alForţelor Terestre, conferenţiar universitar doctor GabrielaRusu-Păsărin, realizator-coordonator al postului de radio„Radio Oltenia Craiova”, Mădălina Amon, cantautoare demuzică folk şi, nu în ultimul rând, profesor MonicaDumitru, referent muzical la Centrul Cultural „Radu Şer-ban”, din Caracal.

„Voci Tinere ”, la cea de-a XI-a ediţie

În perioada 25-27 mai 2011, Cercul Militar Caracal, sub coordonarea StatuluiMajor al Forţelor Terestre şi al Secţiei tradiţii şi cultură militară din Statul MajorGeneral, a organizat ediţia a XI-a a Festivalului – Concurs de Muzică Folk ”VociTinere”. La festival au participat interpreţi de muzică folk, grupuri de muzică folk,colaboratori ai cercurilor militare, elevi şi studenţi din instituţiile militare de învă-ţământ, precum şi categorii de personal din Ministerul Apărării Naţionale sau altestructuri din Sistemul Naţional de Apărare.




FESTIVALUL DE MUZICĂ FOLK „VOCI TINERE”



FESTIVALUL DE DANS MODERN „PE ARIPILE DANSULUI”

La festival au participat colaboratori ai cercuri-lor militare, din Sistemul Naţional deApărare, preşcolari, elevi ai claselor I-IV,

V-VIII, IX-XII, inclusiv ai colegiilor militare şi şcolilor demaiştri şi subofiţeri, organizaţi în perechi, grupuri şi for-maţii. Genurile întâlnite în concurs au fost: dans modern(hip-hop, street dance, disco etc.), dans tematic (musical,colaj tematic, fantezie coregrafică) şi folclor stilizat(naţio-nal sau internaţional).

Juriul, condus de maestrul coregraf Ionel Garoafă, spe-cialist în dansuri moderne, director artistic al AnsambluluiFolcloric „Maria Tănase” din Craiova, a avut ca membri pecolonelul Ionel Ionaşcu, şeful Biroului Tradiţii şi CulturăMilitară din Statul Major al Forţelor Terestre, căpitanulManuela Bercea de la Divizia 1 Infanterie, conferențiar uni-versitar doctor Gabriela Rusu-Păsărin, realizator-cordona-tor de emisiuni la Radio „Oltenia” Craiova şi profesorulcoregraf al Centrului şcolar „Beethoven” din Craiova. Dincriteriile de jurizare amintim: varietatea, originalitatea,

Ţinută artistică şi originalitate în Bănie

Cercul Militar Craiova, coordonat de Statul Major al Forţelor Terestre şi Secţia tra-diţii şi cultură militară, din cadrul Statului Major General, a organizat, în perioada02-06 mai 2011, cea de-a doua ediţie a Festivalului – concurs de Dans Modern„Pe aripile dansului”.


Fiecare concurent şi grup folk afost apreciat pentru calităţile vocaleşi interpretative, prezenţa scenică,originalitatea şi autenticitatea piese-lor interpretate.

Prezentată de Sanda Căpăţână şiBuşică Roxana, cea de-a XI-a ediţie avocilor tinere s-a bucurat de prezenţaa 12 grupuri de gen şi 13 interpreţicare au avut privilegiul de a cântape scena caracaleană, unele din evo-luţii fiind aplaudate la scenă deschi-să. Asigurând o largă deschidere demuzică şi text, în festival au fostreprezentate Cercurile Militare dinIaşi, Râmnicu Vâlcea, Câmpu LungMuscel, Braşov, Constanţa, Piatra

Neamţ, Mediaş, Timişoara, Buzău,Târgu Jiu, Ploieşti, Craiova, Caracal,precum şi Şcoala Militară de MaiştriMilitari şi Subofiţeri „Traian Vuia”,din Boboc.

Câştigătorul primului loc, la probade solişti, Covaci George, dinConstanţa, a interpretat „Târziu”, peversurile lui Adrian Păunescu şi „Amai plecat un înger”, compoziţie pro-prie, a fost primul concurs la careparticipă şi a avut drept moto:„Zâmbeşte, mâine poate fi mai rău!”.Bronzul a revenit Iaşului, reprezentatde Diana Cristina care, la numai 18ani, a captat atenţia juriului prinpiesa „Cina”, muzică şi versuri Iulia

Gusatu şi „Give me one reason”,Tracky Chapman. Cu mesajul pentrujuriu şi public ”Fiţi Independenţi!”,Cârstea Ovidiu a adus cel de-al treilealoc gazdelor cu melodia a cărei muzi-că şi versuri îi aparţin, „Lume pentrudoi” şi „Sună-mă noaptea”, pe versu-rile lui Dinu Olăraşu.

În cadrul secţiunii grup folk, pri-mul loc pe podium a fost câştigat degrupul „Remember”, din Timişoara.Având în palmares premiul UniuniiCompozitorilor, grupul, format dinDana şi Ianoş Varadi, Alin Dinulescuşi Remus Măruţă, a interpretat„Tipat”, muzica Adela Georgescu şiversuri ale Alin Dinulescu şi „Unpachet de biscuiţi”, pe versurile luiAdrian Păunescu. Cel de-al doilea loci-a revenit grupului „Descântec”, dinIaşi, din a cărui componenţă fac parteAndrei Radu, Dima Cristina şiAmarandi Roxana. Câştigătorii mare-lui premiu al concursurilor „BaladeleDunării”, Galaţi şi „La Suceava încetate”, Suceava, având idealul artisticde a putea ajunge la un nivel în carepot transmite trăiri prin muzică, aucântat „Lasă-mă”, cu versurile mareluipoet Nichita Stănescu şi „Cânteculunui copil al nimănui”, pe muzica luiAndrei Radu. Bronzul a fost câştigatde „Strunga”, grup ce a reprezentatCercul Militar din Târgu-Jiu şi care acâştigat numeroase premii în ţară şiîn străinătate. Niţulescu Laurenţiu şiFlorina, Nanuţ Alexandru şi FloroiuGeorge, având ca proiect finalizareaalbumului, au adus în atenţia publicu-lui piesele „Unul” şi „Albastru”. n



FESTIVALUL DE MUZICĂ FOLK „VOCI TINERE”



PROZĂ SCURTĂ

— Mama... mama, te caută cineva la telefon! —...— Mama! Vino te rog... — Cine-i?... spune-i să revină, caută o scuză... ori zi-i

că am să sun eu, cere-i numărul şi întreabă despre ce-ivorba... să-ţi spună o oră la care pot suna eu...

— Mama, este cineva care vorbeşte ciudat, nu preaînţeleg... te rog mama, femeia insistă, spune că esteimportant.

— Vin!... vin acum. Puteai spune şi tu că nu-s acasă!!! — Eh, gata, am zis că eşti... vine acum, vă rog să o

scuzaţi, să mă scuzaţi că v-am reţinut... mama este în serăla flori, s-a lăsat gerul de câteva zile... de aceea dureazăatâta până vine.

— Api, nu-i nicio hibă draga leli!... tu trebe că esticocoana Ilincuţei... auzât-am că ieşti mândră şi cuminteca o icoană... treabă să hii, doară eşti de jiţă bună...Doamne, Doamne ce fată frumoasă o fo’ Ilincuţa,maică-ta... doru-mni de ie Doamne, tu fătucă... da’ pă tinecum te cheamă?

— Ana.— Mândru nume ţi-o pus... de pă la noi, nu şi-o hi

uitat cu tătu’ rădăcinile bag sama, deşi o uitat demultcolbu’ drumului şi mninosu ierbii din brazda lăsată decoasă pă aste dealuri, nu te-o adus niciodată...da’ spu -su-i-ai că o coată Ioana Lalului socăciţa?!... Nu ştii cine-s...n-ai de unde!!!

— Ana, cine-i? ... —... nu ştiu, cineva care te cunoaşte, a insistat... n-am

prea înţeles, vorbeşte de parcă ar fi de dincolo de timp.— Alo, Ilinca Dan, poftiţi, cu ce vă pot ajuta?! —... Ilinco! Ilincuţă... cu ce să mă ajuţi?!... greu ieşti de

aflat draga lelei!!! Lăudăm pă Iisus!...ai uitat şi tu haturile,dâmburile de pă Valea Sasului şi, şi pă cele babe ştirbeuitate şi de Dumnezeu că nu se-ndură să ne cheme la El...câţî ani or hi de când n-ai mai zinit?!?... Noa dară, ştii tuoare cu cine graieşti amu? ... spuse râzând vocea ce venea

parcă de la celălalt capăt de lume, o lume pe care amuitat-o, am rătăcit-o şi de care-mi era, mi-este atât de dor...

— Lăudăm pă Iisus, lele Ioană, sărut mâna!... ce bucu-rie!!! Doamne, esti bine, sănătoasă?... cum ai aflat numă-rul de telefon?! Să-mi fie ruşine!... nu m-am aşteptat să fiidumneata!!! emoţii fără margini m-au cuprins, amintiri,imagini şterse de timp mi-au revenit în cascadă, abia-mistăpânesc lacrimile ce-ncep să-mi împăienjinească ochiiîn timp ce-o ascult vorbindu-mi... o spaimă, un reproşnu-mi dau pace... ar fi putut muri, putea fi o cruce pedealul Corost ca atâtea altele de care nu am ştiinţă.

— Eh, Ilincuţă... Dumnezău o vrut să te aflu fără să tecaut. Am fo’ beteagă şi m-or dus la spital la oraş şi cumine-n salon o fo’ o femeie şi povestind, din una-n alta, ozâs că te cunoaşte. Tare mni-ar hi plăcut, tare m-aş hibucurat de aş hi putut să-ţi dau de veste unde-s... ştiu căai hi zinit... da’ n-am vrut să te zăhăiesc cu năcazurilemele, mai ales că mni-o zâs că ieşti tare ocupată, că lucritătă zâua deşi ieşti doamnă mare... Api, Ilincuţa leli, nu tesupăra că te-am zăhăit amu cu telefonu’ aista... da’ mnitare dor şi m-am gândit să te chem de-i vre’ să zii deCrăciun p aici... io te aştept, ţi-oi pregăti camera de ladrum, patu’ în care durnei când ai fo’ fătucă şi te lăsamă-ta la mine de mas, că nu ştiu câte zâle mni-o mairămas, cât o să hiu ipenă la cap... numa’ Dumnezău sfân-tu’ şti’...

— Lele Ioană am să vin... am să vin numai dacă-mipromiţi că ai să te pregăteşti la fel ca-n alţi ani. Nu vreausă te oboseşti, n-aş vrea să fie deranjul prea mare pentrudumneata. La anii dumitale trebuie să ai grijă cu atât maimult că ai spus că ai fost bolnavă.

— Doamne feri şi apără tu Ilincuţă ce tăt grăieşti tuacolo?! Îs io batrănă, am fo şi beteagă, da’ încă tăt io-mfac treaba-n gospodărie, mni-o dat Dumnezău putere...nu mai am sporu’ de altădată da’ tot io mni le fac...voi numa’ ziniţi... adă-o şi pă Ana... ziniţi toţi trei, locieste bugăt.

Din neguri de timp, uitateRozalia MUREŞAN

precizia şi armonia în execuţie, gradulde dificultate a tehnicilor folosite,coregrafia potrivită muzicii alese,ţinuta artistică şi costumaţia adecvată.

Prima zi de concurs a fost deschi-să, cu stilurile samba şi cha-cha, de„Chris Dance”, reprezentantaCercului Militar Făgăraş, Cerc Militarcare a răpit juriului premiul specialpentru ţinută artistică. Pentru primadată la acest festival, formaţia a câşti-gat premiul I - stilizare scenică, pen-tru clasele I-IV.

Câştigătoarea premiului specialpentru stilizare, Cercul MilitarTimişoara, a introdus în scenă forma-

ţia „Blue Dance” care, lacategoria dans modern,folclor stilizat şi danstematic, a luat premiulIII, respectiv premiul I,pentru clasele I-IV.

Premiul special pen-tru compoziţie tematicăa revenit Cercului MilitarCaracal care, cu formaţia„Stars” a câştigat primulloc, clasele IX-XII, la cate-goriile dans modern şitematic, cu „Tic-Tac”,clasele V-VIII, a luat pri-mul loc la dans modernşi argintul la dans tema-tic şi, nu în ultimul rând,cu „Ritmic” a ocupat celde-al doilea loc pepodium, la clasele I-IV,în cadrul probelor dedans modern şi folclorstilizat.

Cercul Militar Craiovaa câştigat, prin formaţia„Army dancers” primulloc, la clasele I-IV, în

categoriile dans modern şi tematic,precum şi la folclor stilizat, clasele V-VIII. De asemenea, grupul „Dinamic”a fost premiat cu primul loc, claseleIX-XII, dans modern.

Formaţiile „X-treme” şi „Tineretalente” ale câştigătoarei premiuluispecial pentru costume, CerculMilitar din Buzău, au câştigat primulloc la folclor stilizat şi locul III ladans modern, clasele IX-XII, respectivargintul, clasele V-VIII, la categoriadans modern.

La Bârlad a mers premiul specialpentru interpretare şi, prin reprezen-

tanta sa, formaţia „X-Stage”, la claseleIX-XII, primul premiu la folclor stili-zat şi cel de-al doilea la dans modern.

Aurul la categoria dans tematic,clasele V-VIII, a revenit formaţiei„Triumph” a câştigătoarei premiuluispecial pentru originalitate, CerculuiMilitar din Ploieşti.

Premiul special al juriului s-aîndreptat spre Râmnicu Vâlcea şi„Fantasy class” care, la clasele I-IV, areuşit să ocupe primul loc la folclor sti-lizat şi cel de-al doilea la dans tematic.

Cercul Militar Braşov a răpit juriu-lui premiul special pentru coregrafie

cu perechea de dansatori„Eledans”, care a adăugat lapalmares aurul la dans spor-tiv, clasele V-VIII.

Primul loc la dansmodern, clasele V-VIII, a fostcâştigat de grupul „Ritmic” alCercului Militar OdorheiulSecuiesc, unde s-a dus şi pre-miul special pentru creativi-tate.

În cadrul festivităţii depremiere, publicul s-a delec-tat alături de dansatori aiansamblului folcloric „MariaTănase”, muzica militară agarnizoanei Craiova şi dansa-tori ai Cercului Militar. n



FESTIVALUL DE DANS MODERN „PE ARIPILE DANSULUI”

copila dornică a descoperi taine şi întelesuri când amauzit vocea nealterată de ani a lelei.

— În veci amin! Acasă-s dară, intră Ilincuţă, teaşteptam...

Cu bucurie am regăsit totul aşa cum ştiusem, lăsasemcu ani în urmă... doar lelea Ioană în ciuda faptului căîncerca să ascundă, avea brazdată pe chip viaţa aspră şianii de suferinţă. Nimic nu mai amintea de femeia corpo-lentă, roşie-n obraji. În faţa mea stătea o bătrânică adusăde spate, ştirbă cu faţa plină de pliuri. Doar ochii şi păs-traseră voiciunea de altădată şi parcă nici aşa înaltă numai era. Am încercat din răsputeri să-mi ascund durerea,mi-era teamă că-mi va citi în ochi mila, regretul şi nepu-tinţa de-a o ajuta cumva.

Ne-am îmbrăţişat, apoi lelea Ioană s-a dat un pas înspate privindu-mă.

— Ptiu pă tine tu cocoa’ tăt mândră ai rămas...Doamne, dor mni’o fo’ de tine. Noa, amu c-ai zinit, sezicolo pă laiţă după masă că-i hi flămândă de pă drum.Amu iată-ţi aduc de măncare, ţi-am făcut balmoş, mni-amamintit că-ţi plăce’... or’ de ţî frig hai lângă şpori şîte-ncălză!!!

— Lasă lele Ioană, nu mi-e foame, am mâncat maidevreme şi nici frig nu-mi este. Stai dumneata mai bineaici lângă mine şi spune-mi ce mai este nou. Văd că s-aschimbat mult pe aici de când n-am mai fost.

— Api s-o ştimbat dară că s-o ştimbat, trebuia să săştimbe, că s-o ştimbat timpurile şî rosturile. Vezi tuIlincuţă, o-nceput a se ştimba cân’ ai fo’ tu cocoană, încăde atuncea o început, o ajuns şî pă la noi cele bune şîcele rele din lumea largă, da’-i fo’ pre’ mnică să înţălegi...Noa dară, nu-i bai... baiu-i că să pterde omenia, la tăţi letrebe case mari, bani cât de mulţi şî lucru cât de puţânel.Li ruşâne a lucra la mulţ’... s-onvăţat cu trai uşor păacolo pă unde o îmblat. Şî gâneşti că-i poartă dracu’,Doamne feri şî apără, să păzăsc, n-au răbdare şî niciruşâne, nici respect. Da’, tu Ilincuţa lelii de ce n-ai adus-opă Ana?... să hi zinit tăţi tri, cu domnul Tudor cu tăt...I-ai hi dus la borcut şi le-ai hi arătat casa unde-ai crescut,o rămas la feli cum o fo’, aşe cum ţ-o promis când o cum-părat-o Irina lu’ Toaderu’ lu’ Colindău, are grijă şî oîntreţâne... şî, i-ai hi dus în Corost să aprindă o lumânarela căpătâiu’ mâne-ta şi a lu’ tatât-o. Ar hi văzut şî iei cebrazi mandri şî drepţ au la cap, aşe cum o fo’ şî iei,Dumnezău să-i odinească... o crescut mândri şî drepţ decând i-ai pus, dreptu-i că şî io am avut grijă...

— I-oi aduce la vară lele Ioană... amu am zinit eu, amvrut să fiu singură... singură ca şi atunci când am plecatfără să mă uit înapoi.

** *

— Ana, Tudor, ce-aţi zice să petrecem sărbătoarea dePaşti la ţară?!...m-am gândit că i-am promis lelei Ioană căam să vă duc să cunoaşteţi dealurile copilariei mele şicred, încă nu-i prea târziu să o anunţ. N-aş vrea să mailas să treacă timpul, este bătrână, poate lua drumulCorostului în orice clipă. Nu mi-aş ierta să o ştiu dusăfără să te fi cunoscut, Ana! M-a certat, pe bună dreptate,te-am ţinut departe de acel loc atâţia ani. Ce spui Tudor,crezi că ai rezista două, trei zile departe de civilizaţie?

— Nu ştiu Ilinco, am să încerc. Ar fi o schimbare dupăatâţia ani... dar, dacă spui că ai promis, promisiunile tre-buie onorate. Da, cred că a venit vremea să cunoască Analocul de unde-şi trage şi celelalte rădăcini. Mă bucură căîn sfârşit ai făcut pace cu tine, că ţi s-au cicatrizat rănile,ai reuşit să lăsi deoparte încrâncenarea în ce priveşte tre-cutul şi vrei să împărtăşeşti cu noi asta. Ana, tu ce spui,vrei să mergem?

— Am de ales când hotărâţi voi doi?! — Atunci nu-mi rămâne decît să o sun, să-i dau de

ştire că venim. Mulţumesc Tudor. Se va bucura nespus demult, este bătrână şi singură, pe nedrept, aşa cum n-artrebui să fie nimeni niciodată. Lelea Ioana n-a avut noroc,aveau dreptate babele din sat, dar nu s-a plâns niciodată,nici atunci când badea Lalu, bărbat-so a fost închis decomunişti. A rămas singură la puţini ani după căsătorie şinu a avut copii. Apoi când Lalu s-a întors din puşcăriebolnav, îmbătrânit înainte de vreme, a fost prea târziu...nu are pe nimeni, poate doar ceva rude îndepărtate.Soră-sa, moaşa Lucreţia, n-a fost măritată şi-i moartădemult, n-a apucat să împlinească cincizeci de ani.

— Mama, lasă, nu ne interesează toată istoria. Te rogscuteşte-ne. Îmbătrâneşti şi tu sau ce te-o fi apucat acumde începi să înşiri întreaga genealogie a femeii ăleia?!!!Gata, o să mergem să o cunoaştem. Ne-ai convins.

— Ana nu fi obraznică cu maică-ta. Vorbeşti fărătine!... Ilinca, atât de rar vorbeşti de acele locuri încâtAnei i se pare deplasat. Nu-i vina ei că tu, atât de multtimp, nu ai crezut de cuviinţă să-i vorbeşti despre aceioameni pe care i-ai purtat în suflet. Este o lume pe carenici eu, nici ea nu o cunoaştem... şi nu din vina noastră,dacă putem vorbi despre o vină a cuiva. Uite, eu spun căacolo vom putea afla mai multe, poate chiar povestite detanti Ioana. Îmi amintesc foarte vag de ea, am cunoscut-ola nunta noastră... stătea stingheră la o masă şi-şi ascun-dea în spatele unui zâmbet, lacrimile. Îţi aminteştiIlinco?...ai venit la masă, ne-ai îmbrăţişat spunând: „sun-teţi oamenii pe care-i iubesc cel mai mult de pe pământ”,apoi, ai plecat în fugă, te-am găsit mai tărziu afară, plân-



PROZĂ SCURTĂ

— O să văd lele Ioană, nu ştiu dacă o să venim toţi şinici nu-ţi pot spune cât am să stau. Dumneata de undemă suni? Dă-mi te rog numărul de telefon şi te sun euîntr-o zi, două şi-ţi spun atunci. De venit sigur vin. Mi-etare dor şi mie, am tot vrut dar am amânat nepermis demult şi îmi pare tare rău... te rog să mă ierţi lele Ioană!

În ultimii ani mi-am tot propus o mică vacanţă pe caresă o petrec pe Valea Sasului, locul de care mă leagă atâteaamintiri frumoase, un loc cu oameni aparte aşa cum numi-a mai fost dat să întâlnesc. Acel loc, acei oameni şi-aupus amprenta asupra mea, mi-au marcat într-un fel deve-nirea, m-au însoţit mereu din ceaţa amintirii. Am plecatde acolo trimisă de mama la îndemnul doamnei Onica,învăţătoarea, la oraş, la şcoală. Eram doar un pui de om,am plâns, m-am rugat să nu mă trimită.

— Mamă, tată, nu vreau să merg! Nu cunosc pe nime’acolo. O să mă ptierd în învălmăşeala oraşului, mnie mnidrag aici, nu mărg nicări!!

— Nu-i după tine, ce-i fa’ tu aici?! Vrei să-ţi rumpicioantele la sapă şi la fân?!! Tu cocoa’ ai mintiucă, poţifa’ şcoală să hii doamnă, trebe să te înveţi cu şcoala dela oraş, aşe o zâs Onica că-i mai bine şi aşe credem şînoi. Până-n sat îi departe şî vezi bine că aici nu-i şcoalănuma’ pâna-n a patra... apoi când a hi vremea, te poţîîntoarce acasă, satu’ nu pleacă de-aci de-i vre’ să te-ntorci. Da’ nu-i zini-napoi... tăţi câţi s-o dus n-o maizinit. La oraş traiu-i mai uşor şî rostu’ tău nu-i aici lasapă, la câmp şî la coada vaciî!! Lasă zderetu’, dejaba tezmniorcăi, noi ştim mai bine ce şi cum. Crezi că nouăni-a hi uşor fără tine?!!!

După ani şi ani mă încearcă regretul că atunci când aşfi putut să-mi influenţez destinul întorcându-mă în satn-am făcut-o. Credeam că nimic nu mă mai leagă de acelloc. Moartea mamei şi apoi la scurt timp al tatei, cândîncă nu-mi găsisem rostul m-au îndepărtat. N-am ştiutcum să fac faţă durerii decât fugind, alungând dorul şiamintirea acelui loc. Acum, peste timp, vocea trecutuluimă cheamă.

Iată-mă la drum dis de dimineaţă, o dimineaţă ceţoasăşi rece. Las în urmă reproşul lui Tudor şi al Anei de a-ilăsa singuri de Crăciun. Motorul toarce lin, urc muntele,tai curbele, las în urmă kilometri. Imi ţin mintea goală deorice gând, urmăresc şerpuirea drumului, doar inima-mifreamată de emoţie. Las în urmă răspântia şi asfaltul.Înaintez încet cu viteza-ntâi şi a doua pe drumul îngust,pietruit, am timp să privesc casele, să caut printre amin-tiri, doar-doar voi recunoaşte ceva...

Este prea devreme. Pe drum – nici ţepenie de om. Elinişte, totul pare încremenit, doar fuioarele de fum ce seînalţă spre cerul plumburiu îmi amintesc de căldura şi

viaţa din spatele ochiurilor de fereastră unde bănuiescpriviri curioase. Ciudat, dealurile nu-mi mai par atâtde-nalte. Nimic nu mai este ca-n amintire. Zăresc clădireaşcolii, dărăpănată, cu scânduri batute-n cuie în loc deferestre, fără gard şi fără porţi. Opresc motorul şi cobor.Intru cu strângere de inimă-n curtea părăginită, măîndrept spre coridorul-prispă şi caut cu privirea livada şicasa lui Andraş. Nimic nu mai este la fel, în locul caseivechi ascunsă-n perdea de viţă de vie, acum stă semeaţăo casă mare pe două niveluri construită-n arhitecturănouă, importată, aşa cum am văzut de altfel aproape totdrumul de la răspântie încoace şi nu-mi pot opri întreba-rea: „Ce s-a întâmplat cu oamenii acestui loc?!”

Mă ridic cu strângere de inimă, mă îndrept spre maşină şiîncerc să-mi ascund teama că nici casa Lalului nu mai este.

— Lăudăm pă Iisus, pă cine căutaţi doamnă?... să vedecă nu sunteţi de p’ aicea.

— În veci amin!... mă uitam la vechea şcoală, e taredărăpănată... cum de-i lăsată-n paragină? Nu mai suntcopii de şcoală ori s-a construit alta?

— Api, nu-s bani domnucă... coptii îs, învaţătoaren-avem... mărg bdeţii coptii la şcoală-n sat, îi duce şî-iaduce cu o dubă Gheorghe a Roşului... Da’ amu nu tesupăra că-ntreb, văd că te uiţî la şcoală... mneta-i hi nouaînvaţatoare, bag sama?

— Nu-s. Mă uitam doar... La revedere, mulţumesc pen-tru informaţii!

N-am avut puterea de a mai sta la taclale, am urcat înmaşină privind zarea şi mi-am sters cu dosul palmei o lacri-mă, aşa cum făcea lelea Floare a Roşului în copilaria mea.

Căutând în poşetă batistele de hârtie să-mi sterg ochiiam dat de pachetul cu ţigări. Am luat una şi am tras cunesaţ fumul de parcă ar fi fost ultima ţigară, gân din -du-mă la reacţia lelei când mă va vedea fumând, fărăvoie un zâmbet îmi înflori pe buze. Am întors cheia-ncontact şi am demarat uşor, pornind spre casa Lalului.Mai aveam cel mult cinci sute de metri. Am parcat cuteamă pe podeţul de lemn din faţa porţii, aceeaşi poartădin lemn masiv cu încrustaţii, înnegrită de ploi şi ani.Casa batrânească din bârne de lemn, acoperită cu drani-ţă, facea notă discordantă între cele două monstruozităţiînalte, construite recent, afişând opulenţa proprietarilor.Am deschis portiţa şi odată intrată-n curte am regăsitcopilaria. Dacă n-aş fi privit spre cele două constructiicare o flancau, puteam spune că aici, în acest loc, pentruaceastă casă, timpul a încremenit; s-a oprit acolo unde-llasasem cu ani în urmă. Cu strângere de inimă am apăsatpe clanţă şi aidoma ca-n copilărie am strigat din usă:

— Acasă ieşti lele Ioană?! Am zinit. Lăudăm pă Iisus!Cumva timpul în mintea mea s-a învălmăşit, pe

moment redevenisem Ilincuţa Măriei lu’ Ionu’ lu’ Chifor,



PROZĂ SCURTĂ

Pornim la drum vineri după-amiază cu Tudor la volanşi Ana pe bancheta din spate. În nici trei ore ar trebui săajungem. De pe scaunul din dreapta nu reuşesc să mi stă-pânesc emoţiile: mă foiesc continuu, parcă nu-mi găsesclocul şi, fără să-mi dau seama, îl irit pe Tudor.

— Ilinco linişteşte-te, îţi mişti picioarele în continuu,pedalezi! Dacă vrei, treci tu la volan, uite, caut un refu-giu şi opresc. Ce naiba!?... eşti pentru prima dată cumine-n maşină? Parcă aş conduce de ieri!

— Nu, nu-i asta... te rog să mă ierţi! Nu ştiu nici eu...nu tu, nu felul cum conduci... abia aştept să ajungem...am furnici în stomac, Tudor.

— Ce ai spus mama?!!!... ai mâncat furnici? Puteam săjur că nu te-ai atins de mâncare în ultimile zile... acumştiu de ce. Te-ai hrănit în seră cu furnici!... tata, tu ştii căeşti norocos?!

Râdea în hohote. Râsul ei ne-a contaminat, surescita-rea a dispărut ca prin minune, reveniserăm la normal,maşina înghiţea kilometrii şi, nebăgând de seamă, amajuns la podul peste apă. Undeva în dreapta este loculunde pârâul Botiza se revarsă ca într-o îmbrăţişare curâul Iza. Încă puţin şi suntem la răspântie.

— Tudor, încetineşte te rog! Uite, acolo unde suntoamenii aceia... semnalizează dreapta şi după curbăopreşte.

— Ce s-a întâmplat mama? Am ajuns? — Nu Ana. Mai avem. — Ilinca vrei să conduci tu de aici? Dacă asta doreşti,

opresc.— Nu, nu-i asta. Pur şi simplu o superstiţie... uite!

Opreşte acolo, pe dreapta, pe podeţul acela lângă movilaaceea de pietriş.

— Ce-ţi veni Ilinco? Superstiţii!!!?... sper că glumeşti!— Nu glumesc Tudor. Te rog Ana, nu râde... îmi amin-

tesc când demult, doar o copilă fiind, mama m-a dus cuea în satul vecin şi la răscruce a cules din drum o pietri-cică... eu o luasem înainte, nu ştiusem ce a gasit pe jos şiştergea de zor... parcă o aud şi acum... „Ilincuţă, n-ai maifo’ pe drumu’ aiesta... ca să ne margă bine trebe să ieiptiatra asta-n gură să o duci o postată de drum, să ţâiminte şî să-ţ’ hie cu noroc”...

— Mama, tu glumeşti!!... — Nu glumeşte. Ana, nu o cunoşti pe maică-ta?... adu

sticla aia cu apă din portbagaj, să le spalăm măcar... M-am îndreptat spre movila cu balastru şi am căutat

două pietricele rotunde, jumatate albe, jumătate negre,modelate de apă şi timp. Păreau două mărgele mate.

— Uite, una ţie Ana... şi una pentru tine Tudor... să văpoarte noroc! Cred că-i suficient să le purtaţi în buzunar.Mai avem puţin şi suntem la poalele Ţibleşului. Tudor, tu

ştii de la ce vine numele Ţibleş?— Cred că-i cuvânt latin, nu ştiu.— De la cuvântul cipele, care înseamnă marea mamă

a tuturor zeilor.... Ana, în acest sat au trăit şi trăiesc şiastăzi urmaşii dacilor liberi. Oamenii acestui loc suntchibzuiţi, au limba ascuţită, dar sunt harnici şi inimoşi...au trudit şi trudesc din greu muncind la pădure şi lacâmp, cresc animale... nu au altă sursă de venit decâtrodul pământului... dar asta nu i-a înrăit, nu se ştiu plân-ge. Iubesc viaţa... sunt oameni mândri şi drepţi.

— Că au limba ascuţită ştim Ilinco! Nu-i aşa Ana? — Da tata, ştim! Ce facem cu pietrele, le mai spălăm?— Nu mai este nevoie, buzunarele nu ştiu că nu le-am

spălat... nu-i aşa Ilinco? Mergem!?— Mergem, se înserează şi lelea Ioana ne-o fi aşteptând.

Ajunşi în Valea Sasului, Tudor şi Ana descoperă cuîncântare dealurile copilăriei mele înverzite sub razelesoarelui călduţ de primăvară, se rotesc, mângâie cu privi-rea pământul aşternut cu un covor colorat, parcă meşte-şugit ţesut de mâini nevăzute, iarbă şi flori, pâlcuri deghiocei, toporaşi, viorele... sălciile şi arinii ce mărginescîn serpuirea-i printre dealuri pârâul repede de munte,livezile, copacii cu haină de flori. Şi, ca să nu rămână maiprejos, la fiecare casă sunt puse pe gard cergi şi pânze-turi colorate – comoara de pe ruda de zestre scoasă lasoare. Constat cu încântare că obiceiurile s-au păstrat şicasele s-au primenit. De Paşte, totul trebuia înnoit şiîmprospătat. Bucuria plutea în aer, cerul părea mai senin,soarele parcă zâmbea altfel şi oamenii odată cu el.

— Lăudăm pă Iisus, lele Ioană, acasă esti? – m-am sur-prins strigând din drum.

Cum nu-mi răspundea nimeni, am uitat pentru o clipade Tudor şi Ana, am apasat zăvorul vechi, intrând încurte dintr-o dată, cuprinsă de spaima că s-a întâmplatceva rău.

Din Corost, de lângă movila de pământ reavăn, neta-sat, îmi rotesc privirea-n zare peste dealuri, dincolo demunţi şi las după multă, prea multă vreme, lacrimilesă-mi scalde ochii. Odată cu durerea m-au podidit aminti-rile din neguri de timp, uitate.

Continuare în numărul următor 7



PROZĂ SCURTĂ

gând... de fericire, mi-ai spus. Tanti Ioana m-a pus atuncisă-i promit că te voi respecta, voi avea grijă de tine şi căîntr o zi te voi convinge să revii în Valea Sasului. Spuneacă ai jurat, de durere, să nu te întorci niciodată... Şi, uitecum este viaţa: eu nu am reuşit, mereu ai spus că vrei săuiţi. Te-am lăsat să te convingi singură că rădăcinile nuse uită, te cheamă mai devreme ori mai târziu. Le porţi întine, cu tine, le duci dorul oricât ai nega... oricât ai vreasă fugi, să le laşi în urmă, rupându-le. Ţi-ai refuzatmomente alături de oameni ce ţi-au fost dragi, ai înlocuito durere cu o alta. Mereu ai tânjit după acel loc, dar ţi-aişi i-ai refuzat Anei o lume ce, din pacate, e pe ducă, den-o fi dispărut cu totul şi trăieşte încă doar în amintireacelor câţiva rămaşi, ca tanti Ioana.

— Lelea Ioana, Tudor! Lelea Ioană a Lalului, socăci-ţa! Ea m-a ajutat atunci când mama s-a stins... Atunciam început să urăsc locul acela aspru, trudnic... penedrept. Oamenii acelui loc, locul în sine, nu au nici ovină. Astăzi ştiu. Atunci însă... şi atâţia ani în şir dupăaceea, n-am reuşit să mă-mpac cu ideea că aşa a fost săfie... Acel loc mi-a luat-o pe mama în vara aceea bleste-mată... abia intrasem la liceu şi a vrut să-mi răsplăteas-că, era mândră de mine. Voia să mă trimită la mare, întabără, la Costineşti. Îi făcusem capul calendar cu acelloc despre care-mi vorbeau colegii. Erau copii de laoraş, pentru părinţii cărora o tabără nu însemnaneaparat un efort, un sacrificiu. Erau copii a cărorpărinţi aveau ambii un serviciu, un venit sigur, lunar.Pe atunci nu distingeam bine diferenţa... mama, ca săeconomisească, să-mi poată face o bucurie, făcea ceeace putea în acel loc uitat de lume...

S-au dus pe munte, la cules zmeură mai multe femeidin sat....fără să vrea s-a îndepărtat de grup. Rămasă sin-gură, s-a pomenit faţă în faţă cu o ursoaică ce-şi protejapuii... care a atacat-o, sfîşiind-o... Au găsit-o leşinatăîntr-o baltă de sânge, mutilată. Distanţa, muntele, nepu-tinţa şi nepriceperea acelor femei i-au fost fatale. A muritcâteva ore mai târziu în drum spre spital... apoi,... la niciun an, nu departe de acel loc, muntele îşi lua tribut dinnou... tata.... un trunchi de fag avea să-l zdrobească.

Ani în şir m-am simţit vinovată de moartea mamei. Nuv-am spus niciodată cum au murit... n-am putut... Dupăaceea am stat la mătuşa la oraş, cum bine ştii... Uram acelloc, voiam să uit... nu cu mult înainte să te cunosc, vân-dusem casa, se părăginea nelocuită. Tot atunci am crezutcă mi-am pierdut şi credinţa... m-am răzvrătit, nu puteamînţelege şi am rugat-o pe lelea Ioană să pună la capulmamei şi a tatei, în loc de cruce doi puieţi de brad.

— Mama, iartă-mă! N-am ştiut... niciodată n-as fibănuit. Mă obişnuisem că nu am bunici şi tata mă rugasesă nu te întreb de ei, ca să nu te supăr.

— Ilinco, am ştiut... am aflat povestea morţii loratunci la nuntă. Mi-a povestit tanti... lelea Ioana, cum îţiplace ţie să-i spui... Mă rugase să nu-ţi spun că ştiu. Tecunoştea... ştia că într-o bună zi dorul acelui loc va fi maimare decât durerea pe care tu crezi că locul ti-a prici-nuit-o şi vei vrea să te întorci... abia atunci ai să-mi spui.Doar că nu am crezut nici eu, nici ea că îţi va trebui atâtde mult timp.

** *

Am început să colind magazinele în căutarea unuicadou pentru lelea Ioana. Dacă de obicei, pentru cei maimulti dintre cunoscuţi îmi este uşor să aleg un cadou, şti-ind bine ce i-ar bucura... de data aceasta nu reuşesc săaleg nimic. Încă de acasă-mi făcusem în minte o hartă amagazinelor pe care urma să le colind în căutarea unuidar. Nu voiam să iau un flecuşteţ, voiam ceva care să obucure şi nu prea ştiam ce ar fi acel ceva. Iată-mă dupăore de căutări, de peregrinări prin magazine, iritată cănu reuşisem să mă hotărăsc asupra vreunui obiect pecare să-l aleg. Îmi venise să renunţ spunându-mi că ocutie cu ciocolată m-ar scoate din impas – este tipul de„atenţie” care te salvează în orice situaţie – când, nudeparte de mine, la raionul cu metraje o ţarancă cerusedoi metri de pânză din bumbac. Găsisem cadoul pentrulelea Ioana...

Totul era pregătit. Trei genţi burduşite, o lădiţă culegume proaspăt culese din seră şi un buchet de tranda-firi aşteptau să le punem în portbagajul maşinii, de parcăurma să plecăm într-un concediu prelungit, nu doar pen-tru trei zile într-un cătun de munte uitat de lume. Decând primisem acceptul Anei şi al lui Tudor de a măînsoţi în Valea Sasului, un soi de agitaţie frenetică a pusstăpânire pe mine. De undeva, din străfundul memoriei,veneau în cascadă amintiri legate de sărbătoarea de Paşti.Înapoia retinei, ca pe un ecran, mi se perindau instanta-nee, imagini şi oameni dragi, pierduţi şi regăsiti. Abiaaşteptam să ajung în locul care a rămas mereu pentrumine „acasă” în ciuda depărtării.

Am verificat, înainte de plecare, încă o dată, dacăn-am uitat ceva. Pentru mine nu ar fi o catastrofă să mătrezesc fară periuţa şi pasta de dinţi, mă descurc cu sareori bicarbonat puse pe un deget; pentru Ana însă, ar fiimposibil. Simt o strângere de inimă gândindu-mă laimpactul acelui loc asupra lor.



PROZĂ SCURTĂ

SS aa ll aa aa rr mm ee ll oo rr

• La EXPOMIL 2011, AcademiaTehnică Militară va insista pe laturaeducaţională p. 106

Colonel Dragoş ANGHELACHEAcademia Tehnică Militară (ATM) va fi prezentă şiacest an cu un stand la ediţia a VII-a a expoziţieiinternaţionale de echipamente militare EXPOMIL2011. De data aceasta instituţia militară de învă-ţământ va avea o nouă abordare, insistând maimult pe latura educaţională, de formare a spe-cialiştilor, şi mai puţin pe latura industrială, de pre-zentare a diferitelor produse realizate în labora-toarele proprii ori în colaborare cu întreprinderi deprofil. Mai multe detalii a oferit publicaţiei noastrerectorul ATM, colonel prof. univ. ing. dr. CornelBarbu.

• O zi de lucru la Centrul 84Mentenanţă şi Recepţie p. 108

Colonel Dragoş ANGHELACHECentrul 84 Mentenanţă şi Recepţie a recepţionat,în baza unui acord cu armata Statelor Unite aleAmericii, autovehicule HMMWV pentru unităţi dinforţele terestre. Activitatea s-a desfăşurat la sediulcentrului şi a constat în recepţionarea cantitativăa autovehiculelor urmând ca, ulterior, la sediulunităţii beneficiare să se efectueze şi recepţiaoperaţională.

• Echipamente de geniu folosite pen-tru trecerea cursurilor de apăp. 110

Locotenent Dan CRAUCIUCArma geniu s-a manifestat încă de la începuturilesale ca o specialitate cu caracter profund teh-nic, ce necesită o pregătire superioară a perso-nalului precum şi o dotare corespunzătoare cutehnică de luptă. Forţele luptătoare au nevoie deposibilitatea de a se deplasa rapid şi liber în zonade operaţii pentru a-şi îndeplini misiunile lor debază. Una din misiunile specifice sprijinului degeniu de luptă este asigurarea mobilităţii careeste necesară pe câmpul de luptă pentru a seasigura concentrarea efortului şi desfăşurarearapidă în scopul angajării inamicului sau dezan-gajării de acesta.

• Soldatul viitorului – o perspectivă acercetării militare româneşti p. 113

Maior ing. dr. Tiberius TOMOIAGĂMisiunile Forţelor Terestre, stabilite potrivit regle-mentărilor în vigoare, evidenţiază diversitatea şicaracterul complex al acestora, precum şi nece-sitatea flexibilizării structurilor organizatorice, dotă-rii cu tehnică şi echipamente militare performan-te, armonizate NATO. În acest scop, armataRomâniei are în vedere dezvoltarea în viitor aunui sistem-soldat, denumit şi soldatul viitorului,care va constitui noua generaţie de soldaţi tereş-trii, adaptaţi noilor condiţii de ducere a războiului(război bazat pe reţea, acţiuni în mediu urban,lupta împotriva terorismului).

gii de la STS, dar şi cu ceilalţibeneficiari din SistemulApărării Naţionale, o serie delucrări legate de transportorulblindat pentru trupe TBT 8×8,de puşca semiautomată şimuniţia de 5,56 mm de tipNATO. Pe partea de calculatoa-re şi electronică venim cu pri-mele soluţii inginereşti legatede Cyber-defense şi Cyber-workîn sistemul de criptologie şi desecurizare a reţelelor de calcu-latoare.”

Doctoratul înseamnă cerce-tare ştiinţifică avansată. LaATM am făcut cercetare ştiinţi-fică avansată în cadrul studiilorde doctorat şi până la apariţianoii legi aliniate procesului dela Bologna, însă de aceastădată, cercetătorii militari vorveni cu componenta bază.„Cadrele care, de cele maimulte ori, sunt fie în compune-rea colectivului de îndrumare de doc-torat, fie sunt direct conducători dedoctorat, au dezvoltat, în paralel cuactivitatea didactică, teme din Planulsectorial de cercetare-dezvoltare alMinisterului Apărării Naţionale pebază de contract sau pe bază degranturi.” Contractele s-au încheiatatât cu parteneri din ţară cât şi dinstrăinătate, unde ATM are rezultatenotabile, de ultimă oră, iar cele pegranturi sunt în dezvoltare pe ultimiidoi ani şi au presupus anumite etape,foarte concrete, pentru anul acesta.Aşa cum declară colonelul Barbu,instituţia bucureşteană nu se supra-pune cu nimic din ceea ce a prezen-tat la ediţiile precedente. „Vom maiavea în sprijin partea editorială –completează rectorul ATM –, adicălucrările elaborate de către profesorişi publicate în ultimul şi mai venimcu noutăţile la o serie de STANAG-urila care noi suntem parte fie în elabo-rare, fie în avizare şi unde, prinîmbunătăţirile aduse, am făcut cerce-tare ştiinţifică avansată sau cunoaşte-re avansată.”

Ţinta declarată a AcademieiTehnice Militare la această ediţieEXPOMIL este ca, în primul rând, să-şi menţină ţinuta universitară, ceeace se poate realiza numai prin rezul-tatele obţinute. În acest sens, condu-cerea academiei speră ca, până ladeschiderea expoziţiei, să apară şi

clasamentul instituţiilor de învăţă-mânt superior din România iar loculocupat de ATM să fie unul onorant.„În plus – adaugă colonelul CornelBarbu – încercăm să iniţiem colabo-rări cu parteneri din ţară şi din stră-inătate atât în domeniul învăţămân-tului dar şi în cel al cercetării ştiinţi-fice. În domeniul învăţământuluiavem o ţintă spre acele zone emer-gente apărării, acolo unde noi amputea pregăti specialişti. Mă referaici la Irak, la Afganistan, la altezone interesate de pregătirea unorspecialişti în domeniul tehnic pentruarmată şi pentru securitatea dinacele zone. În acelaşi timp, optăm şipentru o relaţie în domeniul educa-ţional cu ţări care ne-au mai vizitatde-a lungul timpului, dar pe care,până acum, nu le-am putut vizita şinici include în portofoliul nostru deacţiuni: Egipt, Algeria, China, Coreea.Sunt ţinte ale noastre pe care chiar şiEXPOMIL ni le poate favoriza.”

Cel de-al treilea obiectiv declaratal Academiei Tehnice Militare esteindustria naţională de apărare. „Suntun om care a muncit mult în zonauniversitară, având posibilitatea de a-mi desfăşura activitatea şi în fostelenoastre întreprinderi care produceautehnică de apărare. Cred că o serie deelemente legate de producţia de teh-nică specială pot fi realizate şi pe maideparte în România iar noi am putea

susţine, atât prin învăţământ cât şiprin cercetare ştiinţifică, o dezvoltarea acestui segment privind industrianaţională de apărare.” Legat de acestaspect, colonelul Barbu spune căATM are deja colaborări în diversedomenii, cu toate întreprinderileromâneşti care produc material deapărare, fie pe bază de contract, fieprin faptul că o parte din personal astudiat în ATM la diferite niveluri depregătire. În plus, această deschiderea instituţiei către mediul civil se plia-ză şi pe intenţia ca în viitor să orga-nizeze învăţământ cu taxă, pentru apregăti ingineri civili şi pentru indus-tria de apărare. „Este zona unde,până la urmă, ei îşi pot găsi cel mairepede un loc de muncă şi sunt dejainstruiţi în ceea ce au de rezolvatîntr-un astfel de post”, concluzionea-ză rectorul ATM.

Viitorul pare a fi promiţător, maiales că anul acesta a ieşit pe porţileacademiei şi prima promoţie de ingi-neri civili. Potrivit colonelului Barbu,au demonstrat că sunt printre ceibine pregătiţi iar rezultatele lor lalicenţă au fost dintre cele notabile.După informaţiile pe care instituţiale deţine, aproape jumătate dintreabsolvenţii civili deja au fost solici-taţi spre angajare chiar de cătreunele componente ale MinisteruluiApărării Naţionale sau din zonaindustrială specifică. n

SALA ARMELOR


ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

La această ediţie a EXPOMIL, institu-ţia militară bucureşteană va insis-ta pe cele trei mari domenii ale

învăţământului şi anume: licenţă – cu toatecomponentele din Sistemul de Apărare, OrdinePublică şi Securitate Naţională –, masterat şidoctoratul. În sprijinul acestor trei mari dome-nii de activitate vor fi prezentate rezultatelecercetărilor ştiinţifice dezvoltate preponderentcu cadrele, dar şi cu studenţii. „Pe partea delicenţă – unde, potrivit noii legi a educaţieinaţionale, această formă de învăţământ nu maipresupune cercetare ştiinţifică – avem totuşistagii de mobilităţi în zona internaţională pedomenii de cercetare ştiinţifică – explică recto-rul ATM – aşa că venim cu ceea ce au reuşit săfacă studenţii noştri în cele 40 de mobilităţiinternaţionale pe care le-am dezvoltat în anuluniversitar în curs, mai ales că au fost la mariuniversităţi din Europa: Franţa, Germania,Italia, Spania, Anglia, Belgia, Olanda. Deci venimcu lucruri interesante şi unicat pentru România,lucruri care ar putea fi dezvoltate dacă ar existao oarecare orientare în acest sens.”

Pe parte de masterat există posibilitatea de aveni cu cercetare ştiinţifică mai profund dezvol-tată faţă de ceea ce se poate face în învăţămân-tul de licenţă. „Aici avem, în colaborare cu cole-

La EXPOMIL 2011, AcademiaTehnică Militară va insistape latura educaţională

Academia Tehnică Militară (ATM) va fi prezentă şi acest an cu un stand la ediţiaa VII-a a expoziţiei internaţionale de echipamente militare EXPOMIL 2011. Dedata aceasta instituţia militară de învăţământ va avea o nouă abordare, insis-tând mai mult pe latura educaţională, de formare a specialiştilor, şi mai puţin pelatura industrială, de prezentare a diferitelor produse realizate în laboratoareleproprii ori în colaborare cu întreprinderi de profil. Mai multe detalii a oferit publi-caţiei noastre rectorul ATM, colonel prof. univ. ing. dr. Cornel Barbu.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Bogdan RĂDULESCU

SALA ARMELOR


ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

să verificăm, în momentul preluării,dacă tehnica militară corespunde cucarnetul de sarcini” a explicat locote-nent-colonelul Ionel Loţan.

Reîntorcându-ne la activitatea derecepţie cantitativă a tehnicii militarepreluate de la armata SUA, efectuatăîn luna iunie la Centrul 84Mentenanţă şi Recepţie, trebuie spuscă aceasta va fi urmată de o nouăetapă, ce se va desfăşura la sediulunităţii beneficiare, şi va consta întestarea operaţională a autovehicule-lor. Această testare se execută în bazaunui program aprobat de eşaloanelesuperioare şi constă în verificareatuturor parametrilor tehnico-tacticipe care autovehiculele şi echipamen-tele instalate pe acestea le au înscrişiîn documentaţie: viteza maximă,panta maximă, sarcina la cârlig pen-tru troliu etc. Parametrii enumeraţianterior se verifică în câmpul tactic.După această etapă se desfăşoară, totla unitatea beneficiară, un curs deinstruire organizat de partea ameri-cană la care participă cei care vorexploata tehnica, respectiv conducă-torii autovehiculelor, şi un curs deinstruire pentru mentenanţă. Decivor fi pregătiţi şi operatorii şi perso-nalul de mentenanţă. La acest cursvor participa şi specialişti de la cen-tru împreună cu reprezentanţii struc-turilor de mentenanţă implicate dinforţele terestre.

O întrebare pe caream pus-o şefului SecţieiRecepţie a fost ce seîntâmplă în cazul încare, până la luarea înprimire de către benefi-ciar, apar defecţiuni latehnica recepţionată.Maiorul Marin Nicolaua precizat că dacă arapărea unele defecţiunipe drum – ceea ce estepuţin probabil – tehni-ca va fi evacuată, înbaza unui ordin al şefu-lui Statului MajorGeneral, către ceastructură de mentenan-ţă cea mai apropiată detehnica respectivă. Înplus, dacă defecţiunilear fi foarte serioase,Centrul 84 Mentenanţăşi Recepţie are o echipămobilă de intervenţie care poateacţiona oriunde în ţară. „Noi fiindsingura unitate din Forţele Terestreautorizată să efectueze reparaţii laacest tip de tehnică militară, avempersonal specializat care să efectuezelucrările necesare. În momentul defaţă, avem piese de schimb doar dinexistentul loturilor asigurate de par-tenerul american. În cazul în care arfi căderi care nu acoperă acest lot,probabil am aproviziona acele piese

de la ei, însă aşa ceva nu se poateîntâmpla în această perioadă şi niciîn viitorul apropiat”.

Pe timpul exploatării, în funcţiede nivelul de intervenţie, reparaţiilese fac fie de către unitatea beneficia-ră (schimbarea plăcuţelor de frână,schimb de ulei, schimb de filtre şialte intervenţii de acest gen), fie decătre Centrul 84 Mentenanţă şiRecepţie pentru reparaţii mai com-plexe la motor, la transmisie, la siste-mul de frânare. n

SALA ARMELOR


CENTRUL 84 MENTENANŢĂ ŞI RECEPŢIE

M ai multe trailere ale unei firme ungureşti ausosit în cazarma Centrului 84 Mentenanţă şiRecepţie transportând autovehiculele donate

de armata SUA. Activitatea de recepţie cantitativă aHMMWV-urilor s-a desfăşurat în scurt timp deoareceoamenii erau pregătiţi, reprezentanţii ROMTEHNICA şi ceiamericani aşteptau deja transportul iar documentele deînsoţire nu au pus probleme. În numai două ore, vehicule-le erau debarcate şi parcate iar documentele semnate. Afost o ocazie pentru a discuta cu comandantul Centrului84 Mentenanţă şi Recepţie, locotenent-colonelul ing. dr.Ionel Loţan, şi cu şeful Secţiei Recepţie, maiorul MarinNicolau atât despre activitatea de recepţionare desfăşura-tă, dar şi despre posibilităţile centrului bucureştean dementenanţă.

Componenta de recepţie este nou constituită, în anul2010, odată cu transformarea, Batalionului 84Mentenanţă în centru. Secţia este încadrată cu personal custudii inginereşti superioare şi cu maiştri militari care aubagajul de cunoştinţe necesar preluării în cele mai bunecondiţii, fără disfuncţii a tuturor categoriilor de tehnică

militară specificăforţelor terestre,inclusiv a autove-hiculelor HMMWV.

„În ceea ce pri-veşte activitateade preluare aacestor vehicule –detaliază locote-nent-colonelulLoţan – unitatea aparcurs, în anul2007, un programde pregătire cupartea americanăprivind mentenan-ţa acestor echipa-mente complexe,ca atare suntem capabili să executăm mentenanţă de nivelsuperior, până la reparaţia capitală a întregului autovehi-cul. Acum putem spune că a devenit o activitate de rutinăîn ceea ce priveşte recepţia şi mentenanţa HMMWV.”

Secţia de recepţie din cadrul centrului estestructurată pe toate categoriile de tehnicămilitară, începând de la armament şimuniţii, continuând cu tehnică blindată,automobile şi tractoare, tehnică de geniu,practic tot ce acoperă programele majoreale Forţelor Terestre. „Avem un nucleu deingineri, pe care dorim să-l dezvoltăm,dedicaţi acestei profesii care parcurgdiverse etape în încercarea de a ne integraîn toate fazele de achiziţie ale unui pro-dus, de la întocmirea caietelor de sarcini şigenerarea condiţiilor tehnice, la negocie-rea acestora. Noi suntem informaţi pas cupas în ceea ce priveşte achiziţia unei anu-mite categorii de tehnică şi strângeminformaţiile necesare pentru a fi în măsură

O zi de lucru la Centrul 84Mentenanţă şi Recepţie

Centrul 84 Mentenanţă şi Recepţie a recepţionat, în baza unui acord cu armataStatelor Unite ale Americii, autovehicule HMMWV pentru unităţi din forţele teres-tre. Activitatea s-a desfăşurat la sediul centrului şi a constat în recepţionareacantitativă a autovehiculelor urmând ca, ulterior, la sediul unităţii beneficiare săse efectueze şi recepţia operaţională.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş Anghelache

SALA ARMELOR


CENTRUL 84 MENTENANŢĂ ŞI RECEPŢIE

principale de flotabilitate şi în legarea acestora printr-omanta de absorbţie a şocului. Acest tip de configurare acorpului are două mari avantaje: unghiul de absorbţie aşocului legat de pătrunderea în apă a corpului este maimic decât cel al corpurilor tradiţionale iar forma în V maiadâncă conferă o mai mare stabilitate a direcţiei bărcii şimai mult confort. De asemenea, cele două camere deabsorbţie a şocului sporesc rigiditatea corpului bărcii şifac mai rapidă urcarea acesteia în mijloacele de transport.

MARK III GR este confecţionată dintr-un nailon HD 940dtx poliamidă căptuşit cu hipalon neopren. Acest nailoncu rezistenţă crescută este căptuşit cu un compus deHipalon şi Neopren; primul ingredient conferă o rezisten-ţă sporită la exterior împotriva temperaturilor ridicate,razelor ultraviolete şi împotriva acizilor slabi iar cel de-aldoilea conferă o etanşietate sporită la interior. Metoda deasamblare folosită pentru construcţia bărcii este vulcani-zarea la rece cu guler interior etanş.

Motopropulsorul EVINRUDE ETEC 50 CP este produs deBombardier Recreational Products, companie care este înmomentul actual lider de piaţă pentru produsele de uzrecreaţional. Faţă de alte modele similare produse de altecompanii acest motopropulsor vine cu unele îmbunătăţirisemnificative cum ar fi: protecţie împotriva coroziunii,

componente electronice izolateîmpotriva vibraţiilor; încuietoarecapac motor sigure; pompa de apăsupradimensionată pentru o răciremai bună.

Principalele caracteristici tactico-tehnice ale bărcii pneumaticeZODIAC MARK III GRAND RAID echipa-tă cu motor EVINRUDE E TEC 50 CPsunt:

• echipaj: 2 militari;• capacitate de transport:

1 270 kg (8 militari);• suprafaţa utilă pe podină:

2 502 m2

• lungimea totală: 4,70 m;• lungime interioară: 3,05 m;• lăţimea totală: 1,90 m;• lăţimea interioară: 0,90 m;• greutate: 110 kg;• înălţime: 0,50 m;• compartimente etanşe din principala cameră de flo-

tabilitate: 5 buc;• supape intercomunicare/de umflare: 4 buc;• presiunea de umflare: 0,24 bar;• greutatea motopropulsorului: 110 kg;• puterea maximă a motopropulsorului: 50 CP;• carburant: benzină;• consum: 10 l/hUmflarea barcii se face prin două metode: manuală

sau automată. Pentru metoda manuală se folosesc pompade picior si furtunele aflate în completul bărcii iar pentrucea automată care este mai eficientă este nevoie de osursă de aer comprimat. De reţinut un aspect imortanteste faptul că toate cele patru supape de intercomunicaretrebuie rotite astfel încât sa indice umflarea bărcii (culoa-rea roşie), care să permită circulaţia aerului in toatăbarca. Uşurinţa cu care se execută umflarea bărcii este

dată şi de modul de construcţie aventilelor supapelor; acestea avândîn compunere o mică diafragmă careîmpiedică aerul sa iasă şi devin etan-şe odată cu instalarea capacelor, iarcapacele impreună cu discurile lorde etanşare asigură o etanşeitatecompletă.

Podul mobil de asalt BLG 67 M

Podul mobil de asalt este destinatpentru trecerea rapidă a obstacolelornaturale sau artificiale din teren prinmontarea uneia sau a două structuride pod de asalt (inferior sau supe-rior).

BLG 67M reprezintă practic un

SALA ARMELOR


TEHNICĂ MILITARĂ DE GENIU

S ubunităţile de geniu cu rol în asigurarea mobili-tăţii trebuie să fie capabile să asigure trecereapeste obstacolele naturale şi cele amplasate de

inamic întâlnite pe câmpul de luptă. Trecerea peste cursu-rile de apă este una din sarcinile ce le revin subunităţilorde geniu şi presupune traversarea cursurilor de apă princonstrucţia podurilor fixe sau mobile sau prin folosireaambarcaţiunilor.

Compania geniu luptă din organica unei brigăzi deinfanterie mecanizată are în compunere subunităţi specia-lizate în asigurarea trecerilor peste cursurile de apă.Echipamentele de trecere din dotarea subunităţilor suntreprezentate de barca pneumaticăZODIAC MARK III GRAND RAID echi-pată cu motopropulsor EVINRUDEETEC 50 CP şi podul mobil de asaltBLG 67 M.

Barca pneumatică ZODIACMARK III GRAND RAID

echipată cu motopropulsor EVINRUDE ETEC 50 CP

Barca pneumatică ZODIAC MARKIII GRAND RAID este destinată exploa-tării militare sau în condiţii dificile,în care viteza desfăşurării şi infiltra-rea/exfiltrarea rapidă sunt esenţiale.

Zodiac este numarul 1 în lume în ceea ce priveşte fur-nizarea de ambarcaţiuni conflabile pentru uz militar.MARK III GR este un produs al departamentului cerecetareşi dezvoltare al Zodiac şi aduce o capaciate de performan-ţă cu totul nouă în domeniul bărcilor pneumatice. Esteconsiderat de mulţi specialişti în domeniu cel mai potrivitşi avansat sistem pentru operaţiuni speciale. Prinicpalacaracteristică a acestei bărci este siguranţa pe care o con-feră, MARK III GR reprezintând un echilibru remarcabilîntre tehnologie, design şi performanţă, echilibru care nua fost niciodată atins în cazul altor bărci pneumatice.

Originalitatea acestui concept constă în adăugarea adouă camere mai mici de absorbire a şocului la camerele

Echipamente de geniu folosite pentru trecerea cursurilor de apă

Arma geniu s-a manifestat încă de la începuturile sale ca o specialitate cu carac-ter profund tehnic, ce necesită o pregătire superioară a personalului precum şi odotare corespunzătoare cu tehnică de luptă. Forţele luptătoare au nevoie de posi-bilitatea de a se deplasa rapid şi liber în zona de operaţii pentru a-şi îndeplinimisiunile lor de bază. Una din misiunile specifice sprijinului de geniu de luptăeste asigurarea mobilităţii care este necesară pe câmpul de luptă pentru a seasigura concentrarea efortului şi desfăşurarea rapidă în scopul angajării inamicu-lui sau dezangajării de acesta.

Locotenent Dan CRAUCIUC

SALA ARMELOR



SALA ARMELOR


CERCETARE ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR MILITARE

P osibilităţile tehnologice actuale, miniaturizareaelectronicii şi dezvoltarea materialelor şi a echi-pamentelor de protecţie oferă noi posibilităţi în

domeniul atingerii acestor deziderate în echiparea solda-tului de astăzi.

O teză principală a programelor destinate dezvoltăriiunui sistem-soldat este aceea că soldatul nu operează deunul singur ci face parte dintr-o echipă ce trebuie să înde-plinească o misiune într-un anumit mediu. Astfel, echipaşi mediul sunt doi factori importanţi de care trebuie ţinutcont în sporirea eficacităţii sistemelor ce echipează solda-ţii viitorului.

Interacţiunea cu echipa şi cu mediul înconjurătorînseamnă de asemenea că soldatul trebuie să facă faţa şivolumului ridicat de informaţie, pe care trebuie să o pre-lucreze dar şi să o transmită în timp real trupelor de sus-ţinere

Un astfel de sistem reprezintă un complex de echipa-mente, aflate în strânsă interdependenţă, care are meni-rea de a asigura luptătorului/soldatului supravieţuirea şilupta în faţa ameninţărilor diverse din partea unui posibilinamic, a unor sisteme de arme din ce în ce mai eficienteşi totodată asigurarea accesului la spaţiul de luptă inte-grat propriu în vederea obţinerii şi transmiterii informaţi-lor în timp real.

Sistemul-soldat trebuie să asigure:• mijloacele necesare prin care să se răspundă cu

oportunitate la următoarele întrebări:a) unde mă găsesc acum eu (luptătorul)?b) unde se găsesc forţele amice/aliate?

c) unde se găseşte inamicul?d) care este misiunea mea?e) care este situaţia curentă?f) de unde pot primi ajutor?

• capabilităţile operaţionale necesare pentru:a) integrarea în cadrul sistemului de comandă şi control;

Soldatul viitorului – o perspectivă a cercetării militare româneşti

Misiunile Forţelor Terestre, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare, evidenţiazădiversitatea şi caracterul complex al acestora, precum şi necesitatea flexibilizăriistructurilor organizatorice, dotării cu tehnică şi echipamente militare performan-te, armonizate NATO. În acest scop, armata României are în vedere dezvoltareaîn viitor a unui sistem-soldat, denumit şi soldatul viitorului, care va constitui nouageneraţie de soldaţi tereştrii, adaptaţi noilor condiţii de ducere a războiului (răz-boi bazat pe reţea, acţiuni în mediu urban, lupta împotriva terorismului).

Maior ing. dr. Tiberius TOMOIAGĂ

şasiu de tanc T 55 pe care s-a adaptat o structură de podmodulară acţionată hidraulic folosită pentru trecerearapidă peste şanţuri antitanc, canale de irigaţii, pârâuri şialte obstacole naturale. Este format din două părţi maricomponente: şasiul de tanc T 55 şi 4 semilacre ce consti-tuie căile de rulare. Acest utilaj se află în dotarea forma-ţiunilor genistice din cadrul forţelor terestre pe care îl uti-lizează atât la instrucţie cât şi în misiune.

Principalele caracteristici tactico tehnice ale poduluimobil de asalt BLG 67 M sunt:

• echipaj : 2 militari (un mecanic conductor care aremisiunea de a conduce podul mobil si un comandant detanc care are misiunea de a lansa şi a strange cele patrusemilacre);

• Viteza: 50 km/h;• capacitatea: clasa 50; • autonomie: 400 km;• lungimea cu echipamentul montat: 10,70 m;• lungimea maşinii: 8,90 m;• lăţimea maşinii: 3,25 m;• Înălţimea maşinii: 2,80 m;• lăţimea ansamblului cu echipamentul montat în

poziţia de marş: 3,27 m;• lăţimea ansamblului cu echipamentul montat în

poziţia iniţială de lansare: 3,69 m; • înălţimea cu echipamentul montat: 3,35 m;• greutatea: 40 tone;• capacitate rezervor: 960litri;• putere motor: 580 CP;• lungimea: 20 m;• lăţimea părţii carosabile: 3,25 m;• lăţimea căii de rulare: 1,14 m;• distanţa dintre căi: 0,97 m;• capacitatea de suport a podului la montarea unui

pod până la masa totală de 50 tone: maşini pe roţi – sarci-na pe osie de 15 tone;maşini pe şenile – masă totală de 50tone;

• capacitatea de suport a podului la montarea a douăpoduri până la masa totală de 40 tone: maşini pe roţi –sarcina pe osie de 14 tone;maşini pe şenile – masă tota-lă de 40 tone.

• condiţii climatice – min.-30 °C; max. + 60 °C;

• viteză maximă a vântu-lui – 18 m/s.

Cele patru semilacre ceconstituie căile de rularepermit subunităţilor, unităţi-lor precum şi tehnicii milita-re să treacă peste obstacolenaturale şi artificiale dinteren (lăţimea maximă aobstacolelor ce urmează a fitraversate nu trebuie să

depaşească 17,5 m). Deşi la prima vedere pare un utilajgreoi, dificil de manevrat, operaţiunea de lansare a căilorde rulare dureaza 3 minute iar cea de strângere până la 8minute. Semilacrele sunt confecţionate din tablă de oţelsudate şi prevăzute cu bare şi console de rigidizare cuprofil T. Acestea sunt goale pe interior în vederea micşo-rării greutaţii şi creşterii fiabilităţii având o greutate de 7t. Pe căile de rulare propriu-zise este impregnată o răşinăspecială cu material antiderapant în vederea asigurăriiunei aderenţe corespunzătoare între cale şi echipamentelede rulare.

Dispozitivul de montare şi siguranţă asigură montareapodului pe maşina de luptă în poziţie de marş şi permitedebarcarea acestuia în vederea utilizării lui, trecerii cur-surilor de apă şi păstrare. Se compune dintr-un cadruinferior metalic fixat pe partea frontală prin două bolţuricu siguranţă şi un cadru superior metalic îmbinat prinintermediul unei axe cu siguranţă cu cadru inferior. Îndegajările cadrului superior se sprijină semilacrele prinintermediul umerilor. Cadrul superior asigură prin con-strucţia sa şi sprijinirea capetelor semilacrelor inferioarela partea din faţă.

Conflictele armate recente cât şi cele din trecut au ară-tat faptul că echipamentele de treceri nu ar trebui să lip-sească din dotarea oricărei armate. Dacă barca pneumati-că ZODIAC MARK III GRAND RAID este recent intrată îndotare şi corespunde cerinţelor actuale, podul mobil deasalt BLG 67 M este dificil de întreţinut în special datoritălipsei pieselor de schimb. Fiind un echipament relativvechi şi produs în fosta RDG, este foarte dificil de procu-rat piese de schimb mai ales pentru instalaţia hidraulică.Rolul acestor echipamente este foarte important atât înoperaţile militare dar şi în cele execuate în sprijinul popu-laţiei civile pentru înlăturarea efectelor produse de cala-mităţile naturale fapt dovedit în repetate rânduri în ulti-mii 20 de ani. n

SALA ARMELOR



Land Warrior (SUA) Sursa: http://www.defense.gov/news/newsarticle.aspx?id=27005

SALA ARMELOR



b) realizarea efectului letal faţă de forţele şi mijloaceleinamicului;

c) asigurarea posibilităţii de orientare în spaţiul de luptă;d) asigurarea mobilităţii în zona de luptă;e) asigurarea capacităţii de a supravieţui;f) susţinerea reciprocă a luptătorilor echipei sau subu-

nităţii faţă de factorii distructivi ai zonei de operaţii mili-tare şi nemilitare de mică, medie şi mare intensitate.

În prezent, interesul pentru realizarea unui astfel desoldat-sistem şi la noi în ţară este în creştere, fiind mani-festat atât din partea armatei cât şi din partea industrieide profil autohtone şi străine.

Pentru sprijinirea acestui proces, Agenţia de Cercetarepentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) a dezvoltatşi dezvoltă în continuare o serie de proiecte de cercetare -dezvoltare, finanţate atât din bugetul MApN, cât şi dinbugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în cadruldiverselor programe de cercetare, cum ar fi: ORIZONT,RELANSIN, SECURITATE, AEROSPAŢIAL etc.

De asemenea, trebuie menţionat că specialişti dincadrul ACTTM sunt implicaţi activ în diverse grupuri delucru ale Agenţiei de Cercetare şi Tehnologii (Researchand Technologies Agency - RTA) a NATO pe tema intero-perabilităţii sistemelor soldat, protecţiei balistice şi camu-flajului. Experienţa şi activitatea acestora constituie osursă deosebită de informaţii actuale, privind nu numaiperformanţele şi caracteristicile acestor sisteme (informa-ţii care se mai prezintă pe la expoziţii şi prezentări), dar şiproblemele şi punctele slabe ale acestora.

În domeniul tehnologiilor „soldatului viitorului”, aşacum mai sunt numite sistemele – soldat moderne, ACTTMa executat o serie de proiecte de cercetare, în colaborarecu diverşi parteneri din economia naţională, privind dez-voltarea unor echipamente din domeniul sistemelor deochire şi a echipamentelor optoelectronice de vedere petimp de noapte, protecţiei balistice, sistemelor C4I, siste-melor de navigaţie terestră.

Totuşi, cea mai importantă realizare a ACTTM în acestdomeniu o constituie realizarea unui demonstrator tehno-logic al unui astfel de sistem, în urma finalizării proiectu-lui prioritar „Soldatul viitorului – Sistem integrat în con-textul interoperabilităţii NATO - WOTAN”, finanţat încadrul programului RELANSIN.

La baza dezvoltării conceptului şi realizării acestuidemonstrator au stat şi o serie de studii efectuate asuprasistemelor dezvoltate de diverse ţări, cu programe maiavansate: Land Warrior (SUA), Felin (Franţa), IdZ

(Germania), Soldato Futuro (Italia), FIST (Anglia),Clothe the Soldier (Canada), LAND 125(Australia).

Ca rezultate notabile ale acestui proiect se potmenţiona:

- dezvoltarea unui concept flexibil, modular,comparabil ca nivel tehnologic şi interoperabil cusistemele similare din alte state;

- realizarea şi testarea unui model experimen-tal, care a condus la ajustarea conceptului;

- realizarea unui demonstrator tehnologicfuncţional, care va sta la baza dezvoltărilor ulte-rioare ale conceptului ce va fi implementat SLIA.

Conceptual, sistemul definit în cadrul acestuiproiect are o compunere modulară, flexibilă, adaptabilă,organizată pe subsisteme:

- subsistemul armament;- subsistemul cască integrată;- subsistemul computer - radio;- subsistemul echipament modular uşor pentru pro-

tecţie şi transport;- subsistemul software.

Trebuie menţionat că acest demonstrator va constituipunctul de plecare la dezvoltarea sistemului – soldat ce vaintra în dotarea armatei române.

O altă cerinţă de bază a unui astfel de sistem - soldat oconstituie existenţa unui sistem de antrenament perfor-mant, care să asigure instruirea soldatului în condiţii câtmai apropiate de condiţiile reale de ducere a luptei, mini-mizând în acelaşi timp riscurile.

Antrenamentul cel mai dificil în constituie acela pen-tru operaţiuni militare în mediu urban (MOUT). Acestaeste în prezent limitat la exerciţii reale la scară mică, înpoligoane limitate ca detalii urbane. Pe timpul recentelorconflicte din Asia de Sud-Vest, soldaţii s-au mai antrenatîn medii urbane organizate în containere.

SALA ARMELOR



CASCĂ INTEGRATĂ:• Protecţie balistică;• Vedere pe timp de noapte;• Microsidplay.

NAVIGARE:• GPS cu capabilitate INS (DeadReckoning System).

PROTECŢIE GENUNCHI

COMUNICAŢII:• 2,4 GHz Full Duplex Radiopentru voce;• IEE 802,11 g pentru date.

PROTECŢIE BALISTICĂ:• Vestă de protecţie balisticărealizată într-un concept nou,modulară, cu poziţii variabileale buzunarelor şi cu un sis-tem de dezbrăcare rapidă pen-tru situaţii de urgenţă;• Guler detaşabil;• Plăci ceramice suplimentare.

SISTEM DE ARME:• 5,56 mm AK 47;• Lunetă de ochire cu punctluminos;• Marcator laser;• Vedere pe timp de noapte pebază de radiaţii termice şiintensificator de imagine.

BUTON „PUSH TO TALK”pentru conectarea soldatului custaţia radio de pe vehiculul de spri-jin pentru creşterea distanţei decomunicare

COMPUTER:• Procesor Transmeta Crusoe 1GHz;• Windows XP Pro;• Aplicaţie C2 pentru afişarea hărţi-lor, situaţiilor tactice şi poziţiei pen-tru navigaţie, pentru mesagerie şiachiziţie video de la sistemul dealarmă.

SOLDATUL VIITORULUI

Felin (Franţa) Sursa: http://www.armees.com/forums/topic/74157-livraison-et-perception-du-materiel-felin/

IdZ (Germania) Sursa: http://www.army-technology.com/projects/idz/idz1.html

Antrenamentul în condiţii cât maireale este esenţial pentru operaţiunileîn medii urbane. Totuşi, poligoanelecu detalii urbane au anumite limităricare constrâng eficienţa antrenamen-tului. Utilizarea limitată a explozivilorşi a muniţiei reale, datorită măsurilorde securitate, precum şi costurilereconstrucţiei detaliilor din poligon s-au dovedit a fi a elemente restrictive,care limitează nu numai antrenamen-tul în sine ci şi analiza ulterioară amisiunii. Soldaţii pot memora uşordetaliile din poligon, eliminându-seastfel elementul de noutate oferit deun teren necunoscut.

O variantă de sistem de antrena-ment o constituie sistemele de simula-re bazate pe realitatea virtuală. Acestesisteme pot asigura un antrenamenteficient al soldatului terestru, chiardacă acesta nu are frecvent ocazia dea participa la misiuni de antrenamentcu un grad mare de complexitate. Înplus, aceste sisteme pot constitui uninstrument extrem de eficient în ana-liza misiunilor, oferind astfel o pregă-tire corespunzătoare ducerii misiuni-lor în diverse tipuri de teren.

O serie de armate înzestrate cutehnologii avansate, în special SUA,au identificat „sistemele de antrena-ment integrate în echipamentele dinînzestrare – embeded training sys-tems” ca fiind cele mai performanteşi mai realiste sisteme de antrena-ment, nu atât datorită scenariilor câtfaptului că soldatul se antrenează cuaceleaşi echipamente cu care va par-ticipa şi la operaţiunile reale.

Unul din obiectivele majore aleAgenţiei de Cercetare pentru Tehnicăşi Tehnologii Militare este de a studia,testa şi implementa cele mai noi solu-ţii şi cele mai avansate tehnologii întehnica militară aflată în înzestrareaArmatei Române. În această categorieintră şi simulatorul de câmp de luptăvirtual pentru antrenamentul soldatu-lui terestru pe care ACTTM îl dezvoltăşi doreşte să-l implementeze în siste-mul de antrenare al militarilor.

În acest scop, ACTTM a efectuat oserie de studii şi analize aprofundateasupra variatelor soluţii implementa-te de diverse armate ale lumii şi aechipamentelor de ultimă oră dispo-nibile pe piaţă. În urma acestor studiia rezultat că una din variantele celemai avansate şi care oferă un marepotenţial privind dezvoltările viitoare

este cea oferită de Quantum3D Inc.din SUA.

ACTTM a achiziţionat suportulhardware furnizat de această firmă înscopul testării – evaluării acestuia şidezvoltării unui sistem de antrena-ment bazat pe realitatea virtuală deultimă generaţie, mediul virtual deantrenament urmând să fie dezvoltatulterior cu sprijinul Quantum3D.

Această soluţie este implementatăexperimental în armata SUA, iar înEuropa, conform declaraţiilorQuantum3D, doar România şi Suediaau achiziţionat câte un sistem în sco-pul testării şi evaluării. Accesul laacest sistem este restricţionat şi achi-ziţia lui se face numai pe baza delicenţă de export acordată de guver-nul SUA.

Acest sistem are un mare avantajşi anume este bazat pe COTS. Acestlucru oferă avantajul unui cost redusal mentenanţei şi upgrade-ului. Deasemenea, structura sa modularăconţine o serie de module similarecu cele din compunerea soldatului –sistem al viitorului..

Integrarea echipamentelor dincompunerea simulatorului în mediulvirtual de antrenament se face prinintermediul unui SDK . Acesta permi-te programarea tuturor senzorilor înmedii de programare vizuale ca .Net,Visual C++, Visual #, etc. De aseme-nea permite interfaţarea senzorilorcu jocurile achiziţionate direct de pepiaţă, fără a mai fi nevoie de alte cos-turi suplimentare necesare modifică-rii acestora de către producător.Toate mişcările capului, armei, corpu-lui vor fi sincronizate cu mediul vir-tual, astfel încât soldatul să poatăexecuta activităţi specifice misiuniicât mai apropiate de cele reale.

Deplasarea în mediul virtual seface cu ajutorul joystick-ului fixat pearmă. De asemenea, mai pot fi sincro-nizate activităţi cum ar fi schimbareaîncărcătorului armei.

Simulatorul fiind unul portabil şipurtabil el poate fi utilizat atât îninterior cât şi în exterior. În exteriorel poate fi utilizat cu o armă reală cumuniţie de antrenament.

De asemenea, sunt implementateo serie de sunete specifice acţiunilorde luptă, similare cu cele reale.

Un alt mare avantaj al acestui tipde simulator este acela că mai multesisteme se pot lega în reţea, permi-

ţând astfel antrenamentul simultan alunei întregi grupe. De fapt, acestaeste punctul forte al unui astfel desistem, deoarece unul din elementelecheie al succesului unei misiuni estecoordonarea. Acest lucru este şi unuldin cele grele elemente din antrena-mentul unui soldat deoarece în poli-goanele de antrenament mediul createste limitat şi este greu de simulat uninamic activ cu care grupa să interac-ţioneze.

De asemenea, aceste sisteme pot fi

integrate în sisteme de simulare maicomplexe, care implică nu numai sol-daţi debarcaţi, dar şi blindate, avia-ţie, artilerie etc., executându-se astfelsimulări extrem de complexe.

Deşi costurile de implementare aleunui astfel de sistem sunt destul deridicate, acestea sunt amortizate des-tul de rapid, în plus oferind avantajulunui antrenament complex, care săadapteze noii soldaţi la condiţiilecurente de ducere a războiului (răz-boi bazat pe reţea, operaţiuni înmediu urban, războiul împotrivaterorismului etc.).

Aceste sisteme nu exclud antrena-mentele clasice, doar le completează.Tendinţele tehnologice actuale suntde a se implementa elemente noi,care să sporească realismul simulări-lor, cum ar fi force – feedback-ul,care să simuleze lovirea, crearea unorplatforme care să simuleze terenul,astfel încât să fie inclus şi efortul fizicîn antrenamentul soldatului. n

SALA ARMELOR



în afganistan

Documents