2007-5 soimii carpatilor si scorpionii irak

Tipãrit lla CCentrul TTehnic EEditorial aal AArmateitel: 0021-2224 226 334fax: 0021-2224 004 005

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

REDACÞIAstr. Drumul Taberei nr. 9-11

sector 6 cod 061416

BUCUREªTI

tel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389

fax: 021-410 23 50

021-318 22 47

Copyright Este autorizatã orice reproducere,

fãrã a percepe taxe, cu condiþia

indicãrii cu exactitate a numãrului

ºi a datei apariþiei publicaþiei

B 00420 C 4092/07

ISSN 1582-1617

REDACTOR-ªEF

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SECRETAR DE REDACÞIE

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

SENIOR EDITOR

Colonel (r.) Nicolae DINU

REDACTOR

Sublocotenent Andreea POPESCU

TEHNOREDACTARE

Elena RÃDULESCU

CORECTURÃ

Cristina DONCILÃ

PROCESARE TEXTE

Filofteia LINCÃ

ADMINISTRAÞIE

Plt. adj. Adrian IUZIC

INTERNET

www.rft . forter.roe-mai l : r [email protected]

Coperta 1galeria foto a M.Ap.

Coperta 2Website-ul

„Revistei Forþelor Terestre“

Coperta 4foto: locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

ALMA MATER

Componenta doctrinarã aForþelor Terestre 78Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Academia Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu“ - 160de ani 81Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

Cercetare în universitãþileeuropene 83Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

CULTURÃ 86

SALA ARMELOR 100

TEATRE DE OPERAÞIIS-aau întors din Irak ! 54Maior Luigi-Mihail Cojocaru

„ªoimii Carpaþilor“ s-aauîntors acasã 57Locotenent-colonel Ovidiu PURDEA-SOMEª

E bine când te murdãreºtipe mâini 58Cãpitan Marius VINTILESCU

„Scorpionii“ - din nouîn Irak 60Cãpitan Cristian CÃNUCI

Reputaþia trupelorromâneºti 63Cãpitan Cristian CÃNUCI

Irakienii ne privesc cusperanþa cã într-oo zi va fimai bine 65Cãpitan Cristian CÃNUCI

Atunci când armele tac 67Cãpitan Cristian CÃNUCI

A fi ETT în Afganistan 69Maior Adrian EBRAªU

ACTUALITATE

Ultimul pas spre afirmareaunitãþilor 3Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Pariu pe munca în echipã 6Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Parteneri pe câmpul de luptã 17Maior Renato NADOLU

Pregãtire pentru deºert 22Locotenent Alice MOLDOVAN

Transmisioniºtii din Bãnie 26Maior Luigi-Mihail Cojocaru

OAMENI SUB ARMECursant ieºeanîn Franþa 48Cãtãlin MAFTEI

Am fost student la WestPoint 74Sublocotenent Marian TEODORESCU

FORÞELE TERESTREÎN ACÞIUNEDimineþile fierbinþi alecercetaºilor 29Locotenent-colonel Emanuel

BÃRBULESCU

Experienþele lacustre alegeniºtilor 32Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

Baza 71 Aerianã, la unsfert de secol 36Maior Traian BRADU

Zborul - jumãtate chin,jumãtate timp 39Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Un vis ce se vrea a fi realitate 43Colonel Leon-Iosif GRAPINI

Bacãu - „Friendship2007“ 44Locotenent-colonel Claudiu

IORDÃCHESCU

Compania SHIRBRIGa trecut testul Mãlina 46Maior Eduard BORHAN

Chimiºtii în poligon 50Cãpitan Cãtãlin GRÃDINARIU

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

Cuprins

Nr. 5 2007

Eeveniment

CERTEX ’07

Nr. 5 2007

Scenariul pentru CERTEX ’07 a fost unul fictiv,pentru întrebuinþarea forþelor în cadrul unoroperaþii de tip articol 5, de apãrare colectivã a

teritoriului NATO. Acþiunea s-a desfãºurat în mediuvirtual, pe o insulã fictivã, Atlantis, între trei state, deasemenea fictive: Bacon, Arcadia ºi Corona; ultimeledouã încercând sã ocupe prin forþã teritorii baconiene cuimportante resurse energetice. Acestea fiind datele,organizatorii s-au strãduit sã conceapã un exerciþiu câtmai apropiat de o posibilã realitate. De partea cealaltã, încomandamentele brigãzilor ºi unitãþilor evaluate,activitatea a fost pe mãsurã: s-a lucrat în echipe, pe ture,în foc continuu.

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Ultimul pas spre afirmarea unitãþilor

În perioada 24-28iunie s-a desfãºuratexerciþiul CERTEX ’07.A fost un exerciþiu deantrenament pe hartã,cu comunicaþii în teren în care au fostangrenate unitãþi aleBrigãzilor 2 Vânãtori deMunte, 8 Artilerie ºi282 InfanterieMecanizatã.

Foto

: Lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Eveniment

CERTEX ’07

www.rft.forter.ro

Chiar dacã a fost un scenariu fic-tiv ºi, în definitiv, doar un exerciþiu,comandantul Brigãzii 282 InfanterieMecanizate, general de brigadã CãtãlinTomescu, declara publicaþiei noastrecã exerciþiile, de orice naturã ar fi, sunttratate cu cea mai mare seriozitate. „Di-ferenþa dintre acest exerciþiu ºi cele pecare le-am executat pânã acum suntcomisiile care ne evalueazã potrivitprocedurilor NATO, care ne monitori-zeazã pe noi ºi pe evaluatorii noºtri.Deci, activitatea acestor comisii – pecare eu le-aº numi ºi de îndrumare,pentru cã au fost ºi activitãþi de acestgen – a fost mult mai evidentã la acestexerciþiu. Pe noi ne-a ajutat deoarecesunt mulþi oameni cu competenþe pro-

fesionale de un nivel ridicat, care nevãd ºi ei documentele ºi munca din altãperspectivã ºi ne pot evidenþia uneleaspecte care nouã ne-au scãpat, putândastfel sã ne perfecþionãm activitatea înviitor“. Aceasta ar fi singura diferenþãsesizatã de comandantul brigãzii foc-ºãnene deoarece, dupã cum declara,subordonaþii sãi trateazã cu seriozita-te orice activitate, indiferent de am-ploarea sa, „pentru cã nu ne permitemsã cheltuim banii contribuabililor fãrãsã ne îndeplinim obiectivele propuse“.În plus, mai este ºi mândria fiecãruiade a face parte dintr-o mare unitatefoarte cunoscutã, care se mândreºte cudotarea tehnicã din cea mai modernãce se poate gãsi în Armata Românã.

La ofiþerul de serviciu s-a instalatun panou pe care se treceau inciden-tele semnalate de conducerea exerci-þiului, cãrora structurile din conduce-rea brigãzilor sau a unitãþilor subordo-nate trebuia sã le gãseascã soluþii. Dacãîn prima zi, pe panou erau trecutedouã-trei incidente, în perioada urmã-toare, foile pline de înscrisuri se schim-bau de douã-trei ori pe zi. Toate acþi-unile au fost atent monitorizate de cã-tre evaluatori pentru a releva gradulîn care unitãþile stãpânesc procedurilestandard de evaluare. Iar aici, compar-timentul privind relaþiile civili-mili-tari are destul de mult de lucru, chiardacã, la prima vedere – trãgând cuochiul în cortul de vis-a-vis, unde eracompartimentul operaþii – s-ar pãreacã treaba lâncezeºte. Maiorul SergiuBejenaru, ºeful compartimentului,declara cã „la un exerciþiu asistat decalculator, cum este CERTEX ’07,CIMIC-ul rezolvã toate problemeledin aria de operaþii a brigãzii cu privi-re la civili: coloane de refugiaþi carese deplaseazã de la statul inamic sprestatul în care noi acþionãm – statulBacon – ºi minimalizeazã interferen-þa acþiunilor lor cu cele ale militari-lor“. Compartimentul domnului ma-ior monitoriza ºi gestiona asistenþaumanitarã pentru refugiaþi. Dovadacã panoul cu incidente este folosit ºide cei doi cimicari de la Brigada 282Infanterie Mecanizatã sunt proble-mele pe care conducerea exerciþiuluile trimisese spre rezolvare: refuzulunor localnici de a pãrãsi localitãþile încare urmau sã se ducã acþiuni deluptã deoarece erau în vârstã(incident „rezolvat“ împreunã cuOficiul Naþional de Refugiaþi ºiEvacuaþi ºi Jandarmeria) sau contra-cararea unor emisiuni radio care inci-tau la violenþã ºi la revoltã împotrivaforþei grupãrii tactice Granum careacþiona în respectiva arie de operaþii.

Foto

: Lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: Lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Eveniment

CERTEX ’07

Unul dintre incidentele create decãtre evaluatori a fost „scoaterea dinluptã“ a comandantului brigãzii, ca ur-mare a unei rãni grave. Comanda afost preluatã de cãtre locþiitor, coloneldr. Nicolae Ciucã. „În mod normal, lao astfel de activitate, locþiitorul coman-dantului ar trebui sã se limiteze numaila ceea ce înseamnã atribuþiile pentruactivitatea desfãºuratã în punctul decomandã de rezervã. Însã consider cãtrebuie sã depãºim aceste limitãri, însensul cã trebuie sã fiu în mãsurã sãpreiau oricând comanda, iar staff-ulcare acþioneazã în acest punct de coman-dã sã poatã prelua toate elementelepunctului de comandã de bazã cândsituaþia o impune sau, cum ne aflãmacum, la exerciþiu, atunci când esteprevãzut în cadrul incidentelor“. Dom-nul colonel Ciucã face parte din cadre-le militare ale brigãzii care au o boga-tã experienþã în ceea ce priveºte mi-siunile internaþionale, dar ºi pe liniede comandã. A fost comandant de com-panie, comandantul Batalionului 26Infanterie supranumit ºi „ScorpioniiRoºii“, ofiþer în statul-major de briga-dã iar, la momentul desfãºurãrii exer-ciþiului, locþiitor al comandantului Bri-gãzii 282 Infanterie Mecanizatã. A fostun motiv pentru a-l întreba dacã în ulti-

mii 10 ani s-a modificat semnificativlucrul în statul-major al unei unitãþimilitare.

„Au apãrut unele modificãri pri-vind principiile acþiunilor militare caurmare a implementãrii noilor tehno-logii. Probabil cã ºi de acum înaintetehnologia se va face simþitã în ceeace priveºte procesul de luare a deci-ziei, activitatea în statele-majore etc.Nu au apãrut însã modificãri majoreîn activitatea desfãºuratã în cadrulcomandamentului, deoarece principii-le, legile ºi normele luptei armate nus-au schimbat foarte mult în ultimuldeceniu. Fluxul informaþional, înschimb, este mult mai rapid atât de laeºaloanele superioare cãtre noi, cât ºi

de la noi spre unitãþile de manevrã.Beneficiem de mijloace de comunica-þii care sunt cât se poate de moderneºi compatibile cu cele ale armatelordin þãrile membre NATO. Deci, ca sãconcluzionez, tehnologia este cea cares-a schimbat foarte mult, nu modalita-tea în sine de a realiza actul decizional“.

Unitãþile evaluate au avut detaºa-mente trimise în teatrele de operaþiidin Balcani sau Orientul Mijlociu ºisunt dotate cu cea mai nouã tehnicãmilitarã de care dispune armata românãla ora actualã. De altfel, chiar dacã afost un exerciþiu asistat de calculator,au fost scoºi în teren peste 1.700 deoameni ºi peste 300 de maºini,tehnicã de luptã ºi autospeciale.

Foto

: Lt.c

ol. F

lore

ntin

PAR

ASCH

IVFo

to: L

t.col

. Dra

goº

ANGH

ELAC

HE

Interviu

Pariu pe munca în echipã

6 Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.ro

Este o schimbare ce se poate observa dinatitudinea dinamicã în abordarea activitãþii deinformare publicã, începând de la

reconfigurarea website-ului Ministerului Apãrãrii într-oformã mai atractivã ºi interactivã, continuând curealizarea de produse noi – prin care informareacomandanþilor se realizeazã cu mai multã eficienþã – ºimergând pânã la regândirea relaþiilor instituþie-presã ºiinstituþie-personal militar. În cele ce urmeazã, colonel dr. Ion Petrescu detaliazã cât ºi cum a fost reconfiguratã,de la nivelul Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice, relaþiainstituþie-presã militarã. ªi nu numai aceasta.

Un semnal de unitate

— Domnule colonel, în momentul de faþã relaþia ofiþeride relaþii publice - ziariºti militari poate fi caracterizatã,

din punctul nostru de vedere, ca fiind cel puþin marginalã.Transformãrile pe care le-aþi iniþiat în cadrul structurii pecare o conduceþi se vor extinde ºi asupra acesteia?

— Da! Un prim element concret este componenþamixtã a grupei de informare mobilã, care acþioneazãperiodic în teatrul de operaþii din Afganistan: un ofiþer derelaþii publice, un redactor, un cameraman ºi unfotoreporter, care învaþã sã lucreze împreunã. În plus, caurmare a experienþei de ºapte ani la conducerea Trustuluide Presã al Ministerului Apãrãrii, consider cã este necesarsã se lanseze un semnal de unitate pentru aceste echipemixte. În Armata Românã nu poate exista o baricadã încare de o parte sã fie ziariºtii militari – mai mult sau maipuþin îndrãzneþi –, iar de cealaltã parte, ofiþerii de relaþiipublice – mai mult sau mai puþin informaþi. Consider cãtinerii ofiþeri de relaþii publice trebuie sã se bucure de unajutor profesional, printr-o mediatizare inteligentãefectuatã de colegii care au ºansa sã lucreze în redacþiilemilitare. În acelaºi timp, ºi structurile de relaþii publice auobligaþia de a-i invita, în primul rând, pe jurnaliºtiimilitari la evenimentele de referinþã organizate la nivelulcategoriei de forþe armate, al Statului Major General saual Ministerului Apãrãrii. Mai mult, dorim ca asemenea


Pariu pe munca în echipãIInntteerrvviiuu ccuu [[eeffuull DDiirreecc]]iieeii IInnffoorrmmaarree [[ii RReellaa]]iiii PPuubblliiccee,, ccoolloonneell ddrr.. IIoonn PPeettrreessccuu

Pentru prima datã de la înfiin-þare, la conducerea structuriiministeriale de informare a publicului se aflã un ziarist cu

o bogatã experienþã. Fo

to: S

lt. A

ndre

ea P

OPES

CU

Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice– vârful sistemului unde acþioneazãsute de oameni dedicaþi ideii deinformare publicã – ºi Trustul dePresã al Ministerului Apãrãrii sãdevinã piramida profesionalã undeomul de talent care lucreazã la orevistã de categorie de forþe aarmatei sau la o publicaþie aactualelor comandamente alecorpurilor de armatã sã aibã ºansaascensiunii. Pentru cã, dacã nu existãpromovare ºi la nivelul preseimilitare – oricât de buni am fi – dupãnoi nu pot veni tinerii! De aceea, nedorim ca oameni cu o evoluþierespectabilã sã fie în fruntea unorredacþii. Acest tip de permutãri pot fiobservate la conducerea Trustului dePresã al Ministerului Apãrãrii, dar sevor produce ºi la alte publicaþii. Ceamai spectaculoasã promovare este acolegului Dan Gîju, care ºi-a pusamprenta într-o manierã aparte peeditorialele „Observatorului militar“.Este o sintagmã asupra cãreia trebuiesã reflectãm de-acum înainte, dinperspectiva gândirii pozitive!Jurnalistul militar este unprofesionist care meritã acelaºirespect ca ºi ofiþerul de informareºi relaþii publice.

Lansare promoþionalã

— Unde consideraþi cã este loculpresei militare teritoriale în ansam-blul presei militare din România?

— Sincer, am o amãrãciune! Lapublicaþiile corpurilor de armatã suntziariºti talentaþi, ºi mã întreb, în câtemii de exemplare sunt citiþi? Într-adevãr, ei trebuie sã rãmânã acolo, la

fel ºi redacþiile! Consider însã cãpasul urmãtor este ca redacþiile sãdevinã subredacþii. Astfel, Clujul arputea primi douã pagini din„Observatorul militar“, pe care sã leadministreze ca atare. La fel colegiide la Bucureºti ºi de la Iaºi. Cei dela Grupul Naval sã administrezepagina cu Forþele Navale, iar cei dela „Cer senin“, pe cea a ForþelorAeriene; în acest fel, putem forma oechipã care sã funcþioneze în reþea.Presa militarã teritorialã reprezintã ovaloare ºi, cu respectul cuvenitpentru cei care conduc eºaloanelerespective, putem sã-i ridicãm lanivel naþional.

Plecând de la cele afirmateanterior, se reconfigureazã ºi rolulziariºtilor din presa militarã centralã,pentru cã a venit timpul sã fimprezenþi pe piaþã! Într-o primã fazã,cu „Observatorul militar“, lansatpromoþional în octombrie, cu unsumar adaptat la contribuabil, carenu este familiarizat cu problematicaspecificã armatei. Experienþa pe careo avem cu recent lansata revistã aDirecþiei Informare ºi Relaþii Publice- „The Military Observer“ -, aratã cãun plus de ilustraþii ºi un text conciscreeazã atractivitate dacã tefocalizezi pe idei mari. În acelaºitimp, venim în întâmpinarea tinerilorcare au posibilitatea de a folosi uncomputer, cu filme înregistrate pecompact-discuri. Dorim sã nuanþãmpractica de pânã acum, aceea atransmiterii, de cãtre televiziuneapublicã, timp de 15 minute, afilmelor documentar-artistice ºi areportajelor din teatrele de operaþii,ori trimiterea filmelor la unitãþi. Vomacþiona la nivel individ – pentru cã

timpul este limitat ºi nimeni nu maiadunã militarii în salã pentruproiecþii – optând pentru filmele învariantã electronicã, astfel încâtfiecare militar sã le poatã viziona pecomputer, unde ºi când are timp. Este o altã generaþie, cãreia trebuiesã ne adaptãm, iar pentru noi este unpariu profesional, pe care ni l-amasumat. Mai mult, StudioulCinematografic, cu o istorie de 90 deani, se va unifica în curând curedacþia militarã de televiziune „ProPatria“ . Astfel, va rezulta o structurãvideo puternicã, ce va purta numelede Studioul Cinematografic „ProPatria“, cu echipe de cameramani,editori imagine ºi redactori. În acestfel, autovehiculele la dispoziþie vordeservi o structurã unicã, fiindposibil sã avem concomitent în patrulocuri tot atâtea echipe, dintre caredouã în teatrele de operaþii.

Vizibilitate necesarã

— Domnule colonel, a ridicapresa militarã teritorialã la nivelnaþional ºi, eventual, a ieºi curespectivele produse media pe piaþãimplicã o calitate adecvatã atipãriturii. Dar, cu dotarea tehnicã pecare o au publicaþiile teritoriale nuse poate atinge o astfel deperformanþã. Cum vedeþi rezolvareaproblemei?

— Parþial, am rãspuns deja. Într-oprimã fazã, vor putea fi prezenþi înpaginile „Observatorului militar“.Pentru cã, trebuie sã fim realiºti, suntºi orgolii de temperat! În plus, existãposibilitatea presei on-line. Aþiobservat cã, de ceva timp,„Observatorul militar“ apare pe

Interviu


7Nr. 5 2007

website-ul Ministerului Apãrãrii,cu o zi înainte de difuzare, iar înacelaºi spaþiu virtual au apãrut ºirevistele „Viaþa militarã”, „Spiritmilitar modern” ºi „Gândirea militarãromâneascã“. Vã ofer exclusivitateaanunþului cã aºtept publicaþiilemilitare teritoriale – inclusiv cele dela categoriile de forþe – sã ne dealink-urile ºi textele prin care sã lesemnalãm prezenþa, cu o zi înainte deapariþie, oferindu-le vizibilitatea decare se bucurã website-ulMinisterului Apãrãrii. Pentru cã o publicaþie militarã esteputernicã numai dacã este vizibilãºi recomandatã celor maiimportante zone de decizie. Iarperiodicele militare actuale meritãaceastã vizibilitate. Doar Hemingwayobserva cã este mai bine sã fi vãzut,decât sã fi trecut cu vederea...

Dublã misiune

— Aduc în discuþie un proiect pe care l-aþi lansat mai demult, darpe care nu l-aþi amintit încã. Maiaveþi în vedere trimiterea decorespondenþi militari în teatrele deoperaþii?

— Deocamdatã, pornind realist dela structura aprobatã a contingentelormilitare expediþionare române ceacþioneazã în teatrele de operaþii dinOrientul Mijlociu ºi Balcani, ºi mainou – prin escadrila de poliþieaerianã a Forþelor Aeriene Române –în spaþiul aerian baltic, nu putemschimba statele de organizare. Însã,vom trimite ºi ziariºti din redacþiilemilitare teritoriale, pe post de ofiþeride informare ºi relaþii publice, la

detaºamentele din teatru, unde voravea o dublã calitate: cea de ofiþer derelaþii publice – ºi am siguranþa cã sevor descurca minunat –, ºi cea dejurnalist, având bucuria de atransmite atât articole pentrupublicaþia la care lucreazã, cât ºicorespondenþe pentru emisiunea „Ora Armatei“ ºi pentrusãptãmânalul „Observatorul militar“.Dupã o asemenea experienþã, omulacela va fi convins cã trebuie sã facãparte dintr-un network!

Alãturi de comandanþi

— Domnule colonel, faceþi partedintre persoanele care acordãîncredere presei on-line. Cum vedeþiechilibrul dintre presa tradiþionalã,tipãritã, ºi cea virtualã?

— Este un alt pariu pe caretrebuie sã-l câºtigãm, dar împreunã!De când am venit la conducereaDirecþiei Informare ºi RelaþiiPublice, am dorit ca website-ulministerului – care, dupã cum sepoate vedea, ºi-a schimbat forma ºiconþinutul – sã fie ofensiv ºi sã oferezilnic informaþii despre cel puþinunul sau douã evenimente noi. Înacelaºi spaþiu virtual poate fiascultatã ºi emisiunea „Ora Armatei“,indiferent de zi ºi de orã. Urmeazãsã postãm filme scurte, de câte trei-patru minute, realizate la evenimente,precum exerciþiul Proof ofPrinciple.

Ar fi necesar ºi un cotidianmilitar însã, deocamdatã, armata nu

ºi-l poate permite în varianta tipãritã.De aceea ne orientãm cãtre variantaelectronicã. Ceea ce înseamnã cã vafi necesar sã pregãtim articolepertinente din zona militarã pemãsura interesului specific maitinerilor noºtri colegi. Ei alcãtuiescpartea cea mai dinamicã a armatei,primind misiuni pentru care s-auantrenat îndelung. Sunt oamenicredibili, iar noi trebuie sãrãspundem acelor realitãþi înfãþiºatede presa civilã – pornind de la cazuride conduitã deviantã, pe care leconsider izolate, observabile de altfelºi în alte zone ale societãþii româneºti– cu performanþe reale. Acestea senasc în locurile unde acþioneazãaceºti oameni tineri, iar ei trebuievalorificaþi. Din acest punct devedere, presa militarã ºi structurilede relaþii publice trebuie sã fiealãturi de comandanþi. Dacã nu leoferim vizibilitate, nu le suntem utili.Vizibilitatea unui lider militarînseamnã ºansa structurii respectivede a-ºi prezenta pachetul de acþiuniderulate în timp. Astfel, camarazii dearme ºi contribuabilii îºi pot daseama cât de valoroºi sunt, la unmoment dat, colegii din forþelepentru operaþii speciale de la Târgu-Mureº sau piloþii de la baza aerianãdin Bacãu ori marinarii caredeservesc o fregatã. Dacã nu neîndreptãm spre camarazii noºtri înmomentele lor de maximãperformanþã, ºi nu suntem acoloatunci când au nevoie de noi, nu ne

Interviu



justificãm rostul: nici ca jurnaliºtimilitari, nici ca ofiþeri deinformare ºi relaþii publice.

Flux informaþional constant

Existã ºi o întrebare incomodã pecare nu aþi pus-o încã, domnulelocotenent-colonel: „Se comunicãbine în Armata Românã?“. Dinfericire, ºeful Statului MajorGeneral, amiral dr. Gheorghe Marin,a semnalat în nenumãrate rânduri cãeste loc pentru mai bine ºi considercã avem o datorie în comun: înprimul rând noi, cei care oferimvehiculul pentru informaþiile cetrebuie sã meargã cãtre oameni, ºi

apoi jurnaliºtii, care trebuie sã leexplice. Dumneavoastrã o sã gãsiþiinterlocutori interesanþi, care sã deaun plus de detalii despre un ordin,despre o instrucþiune, despre modulcum se aplicã o hotãrâre. Spreexemplu, în conformitate cu deciziaConsiliului Suprem de Apãrare aÞãrii, procesul de reducere a ArmateiRomâniei va fi eºalonat pânã înnoiembrie 2008. Ceea ce înseamnãcã va trebui sã oferim oamenilorinformaþii ºi materiale de presã,astfel încât sã ºtie ceea ce seîntâmplã cu unitãþile lor ºi cu armata,în ansamblu. Numai explicând acestproces vor înþelege de ce va creºtenumãrul de soldaþi ºi gradaþi

voluntari, de maiºtri militari ºisubofiþeri ºi, de ce, în mod firesc, oserie de colegi cu grade mai mari vortrebui sã treacã în rezervã. Este oprovocare profesionalã atât pentrudumneavoastrã, cât ºi pentru noi,deoarece trebuie sã asigurãm unflux informaþional constant,apelând la interlocutori avizaþi dela structurile decizionale aleorganismului militar, pentru a-iinforma pe colegii noºtri înlegãturã cu transformãrile ce vorurma.

Cuvântul-cheie pentru publicrelations ºi presa militarã îlconstituie echipa. Cea realã. Numimatã.

Interviu


Foto

: Slt.

And

reea

POP

ESCU

Actualitate

Pe scurt


În cursul primei luni dela dislocarea în teatrul deoperaþii din Irak, militariiBatalionului 32 Infanterie„Mircea“ din Timiºoara auavut mai multe întâlniri cu liderii locali din provinciile Dhi Qarºi Al Muthanna. În cursul întâlnirii s-a discutat despre demara-rea unor campanii de asistenþã medicalã primarã, precum ºiinstalarea unei staþii performante de alimentare cu apã potabilãpentru nevoile zilnice ale localnicilor. Acest tip de contacte audrept scop identificarea problemelor cu care se confruntã popu-laþia care locuieºte în aria de responsabilitate a batalionuluiromânesc, având în vedere cã una dintre principalele misiuniale militarilor români în Irak este de a asigura un climat destabilitate, bazat pe încredere ºi respect reciproc.

Activitatea militarilor români desfãºuratã în cooperare cuarmata Olandei, sub comanda generalului-maior Toon van Loon,a fãcut ca trei ofiþeri români sã fie recunoscuþi pentru meritelelor deosebite, prin acordarea unor medalii comemorative pentruforþele de menþinere a pãcii.

Cei trei ofiþeri români, maiorul Emil Bobocea, cãpitanulDorin Cucolaº ºi cãpitanul Marius Gabriel Vârtej-Lerner auparticipat în 2007 la misiunea ISAF- Afganistan/ComandamentulRegional de Sud ºi au dat dovadã de un comportament irepro-

Medaliere

Foto

: ....

......

......

......

......

......

......

....

Foto

: ....

......

......

......

..

O delegaþie militarã chinezã, condusã de vice-amiralulShiPing Tong, locþiitorul ºefului Departamentului Generalde Politicã al Armatei Populare Chineze de Eliberare, aefectuat o vizitã în România, în perioada 16-18 august.

La întâlnirea avutã la Statul Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr.Teodor Frunzeti a apreciat cooperareabilateralã excelentã ºi a prezentat aspecte privind stadiul ºiperspectiva procesului de transformare, modernizarea struc-turilor de personal ºi a învãþãmântului militar din forþele te-restre române. „Foarte multe aspecte din procesul de restructu-rare a Armatei Române ºi a forþelor terestre constituie o ex-perienþã valoroasã, care meritã însuºitã. Pe viitor dorim sãextindem colaborarea între cele douã armate ºi structuri“ - amenþionat ºeful delegaþiei chineze, vice-amiralul ShiPing Tong.

În cadrul vizitei din România, delegaþia militarã chinezãa fost primitã la sediul Ministerului Apãrãrii de domnulTeodor Meleºcanu, de directorul Statului Major General,general-locotenent Mihail Orzeaþã, ºi a vizitat CentrulNaþional de Conducere Militarã.

DelegaþieFo

to: .

......

......

......

......

......

......

......

.

Dialog

Noul comandant al Divizei Multinaþionalede Sud-Est, general-maior Graham Binns, a

vizitat în luna august, campul românesc

DRACULA din baza militarã multinaþionalã

de la Tallil, Irak.

Întâlnirea cu militarii români a avut loc la

numai câteva zile dupã preluarea de cãtre

generalul britanic a comenzii Diviziei

Multinaþionale de Sud-Est, grupare de forþe

din care face parte ºi Batalionul 32

Infanterie „Mircea“.

În cadrul vizitei, comandantul infanteriºtilor

din Timiºoara, locotenent-colonelul Cristian

Dinulicã, i-a prezentat generalului Binns

structura, capabilitãþile, dotarea unitãþii,

zona de responsabilitate, precum ºi misi-

unile pe care le executã militarii români în

cele douã provincii: Dhi Qar ºi Al

Muthanna.

La întâlnirea cu militarii batalionului, co-

mandantul Diviziei Multinaþionale de

Sud-Est a afirmat cã trupele româneºti se

bucurã de o imagine foarte bunã în rândul

populaþiei irakiene, ceea ce este foarte

important pentru divizia pe care o coman-

dã, ce are în subordine ºi Batalionul 32 din

România. Totodatã, generalul Binns ºi-a

exprimat încrederea în profesionalismul,

devotamentul ºi abilitatea militarilor români

ºi a accentuat importanþa deosebitã pe care

o au misiunile executate de „Scorpionii

Galbeni“ pentru forþele Coaliþiei.

Examenul naþional de bacalaureat a fostsusþinut de absolvenþii claselor a XII-a dincolegiile militare liceale în perioada25 iunie- 5 iulie. Acesta a constat în douãprobe comune (la limba ºi literaturaromânã, scris ºi oral, ºi la una din limbilemoderne de circulaþie internaþionalãstudiate în liceu) ºi trei examenediferenþiate. Pentru elevii colegiilor militareliceale, probele diferenþiate au fost celecorespunzãtoare profilului militar,specializãrii matematicã-informaticã ºiopþiunilor absolvenþilor.

Rezultatele la bacalaureat au fost urmãtoa-rele:

Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare”din Câmpulung Moldovenesc: prima mediede bacalaureat a fost 9,83, iar ultima medie9,01.

Colegiul Militar Liceal”Dimitrie Cantemir“din Breaza: prima medie de bacalaureat afost 9,71, iar ultima medie 8,45.

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”din Alba Iulia: prima medie de bacalaureata fost 9,95, iar ultima medie 8,40.

Cea mai mare medie pe cele trei colegiimilitare liceale - 9,95 - a fost obþinutã deVoicu Claudia de la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul” din Alba Iulia.

Cooperarea militarã româno-ameri-canã ºi româno-francezã se intensificãºi în domeniul informãrii ºi relaþiilorpublice. ªeful Direcþiei Informare ºiRelaþii Publice, colonel dr.Ion Petrescu,a avut în cursul lunii august întâlniri cu

ataºatul apãrãrii al SUA, colonel dr.Barbara Kuennecke ºi cu ataºatulapãrãrii al Franþei, locotenent-colonelMichael Lignée.

La întâlnirea cu oficialitãþileamericane, ºeful DIRP i-a informat

Comunicaremodernã

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

11Nr. 5 2007

Actualitate

Pe scurt

ºabil în toate situaþiile pe timpul misiunii. Pentru aceasta, ei au fost rãsplãtiþi cuacordarea medaliei comemorative pentru forþele de menþinere a pãcii. Aceastãdistincþie a fost instituitã prin decret regal la 23 martie 2001 ºi poate fi conferitãcetãþenilor olandezi sau ai altor naþiuni, care au participat la misiuni în sprijinulpãcii în zone de operaþii olandeze. Medalia comemorativã pentru forþele demenþinere a pãcii este acordatã de cãtre ministrul apãrãrii în consultare cuminiºtrii de externe, justiþiei ºi internelor. Ea este o distincþie oficialã recunoscutãde Guvern.

Sediul Statului Major al Forþelor Terestre din Bucureºti a gãzduit pe 27 august, în prezenþa generalului-locotenent dr.Teodor Frunzeti, ceremonia demedaliere a acelor trei ofiþeri din forþele terestre. Din partea autoritãþilorolandeze au participat la ceremonie ambasadorul Regatului Þãrilor de Jos -Excelenþa Sa, Jaap L.Werner, care a înmânat medaliile militarilor români ºiataºatului apãrãrii al Olandei, locotenent-colonel Jan Korteweg. La aceastãceremonie Excelenþa Sa, Jaap L.Werner a þinut sã-ºi exprime mulþumirea faþã demilitarii români ºi, totodatã, a semnat în Cartea de Onoare. La ceremonie auparticipat reprezentanþi ai forþelor terestre: general de brigadã Dan Ghica-Radu,general de brigadã dr. Nicolae N. Roman,general de brigadã Alexandru CornelPinete, general de brigadã dr. Ion Bârloiu, general de brigadã Avram Cãtãnici.

pe aceºtia cu privire la proiectul de îmbunãtãþire acomunicãrii interne în Armata României ºi prin folosirea experienþei „American Forces Network“(Televiziunea Forþelor Armate Americane), în urma uneiapropiate documentãri a experþilor militari români încomunicare publicã, la un studio AFN din Europa.

Colonel dr. Barbara Kuennecke a salutat aceastãiniþiativã, beneficã pentru dezvoltarea cooperãrii întreexperþii români ºi americani, considerând activitatea deinformare corectã, la timp ºi în flux continuu a militarilor ca fiind esenþialã pentru succesul misiunilorîncredinþate profesioniºtilor din cele douã armate.

În cadrul întâlnirii avute cu reprezentanþii francezi aufost trecute în revistã repere ale unei noi abordãri a rela-

þiilor publice de cãtre structurile de specialitate din celedouã armate. ªeful DIRP a precizat principalele aspecteale proiectului de îmbunãtãþire a comunicãrii interne înArmata României. Acesta implicã ºi o perfecþionare acomunicãrii externe prin difuzarea publicaþiilor militareîn circuitul public, experienþa francezã în acest domeniufiind una de referinþã.

Ataºatul francez al apãrãrii a apreciat cã un viitor dia-

log între experþii militari români ºi francezi, la Paris, pe

probleme vizând strategii în comunicare modernã ºi for-

mule publicistice atractive în presa militarã, constituie un

cadru adecvat pentru un schimb de experienþã benefic

ambelor pãrþi.

Actualitate

Pe scurt


Ministrul apãrãrii la Piteºti

Ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, ºi directorulStatului Major General, general-locotenent dr. MihailOrzeaþã, au vizitat la sfârºitul lunii august, unitãþi ºiinstituþii militare de învãþãmânt din garnizoana Piteºti.

Delegaþia condusã de ministrul apãrãrii, din care facparte specialiºti din Statul Major General ºi Statul Major alForþelor Terestre, s-a întâlnit cu personalul ªcolii Militarede Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre ºi cu celal ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã „Mihai Viteazul“.

Cu acest prilej, conducerea Ministerului Apãrãrii a fostinformatã despre modul de desfãºurare a procesului deînvãþãmânt ºi instruire a militarilor, despre condiþiile deviaþã ºi problemele sociale ale cursanþilor ºi personaluluididactic.

Vizitarea unitãþilor militare argeºene a continuat seriaactivitãþilor întreprinse de ministrul Teodor Meleºcanupentru cunoaºterea ºi rezolvarea operativã a problemelorcare privesc creºterea calitãþii vieþii personalului militar ºicivil din armatã ºi continuarea procesului de reformã aînvãþãmântului militar.

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

Festivitatea de încheiere a Taberei de varã pentru cercetaºi, ediþia a IV-a,organizatã de Ministerul Apãrãrii în parteneriat cu Autoritatea Naþionalã pentruTineret, a avut loc pe data de 12 august, la sediul Academiei Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu“ din Sibiu.

Activitatea s-a desfãºurat în prezenþa ºefului Direcþiei Informare ºi RelaþiiPublice, colonel dr. Ion Petrescu, ºi a prorectorului Academiei Forþelor Terestre,colonel dr. Benone Sfârlog.

Timp de opt zile, tinerii cercetaºi au avut posibilitatea sã-ºi dezvoltecunoºtinþele despre Armata României ºi NATO, sã afle despre posibilitãþiletehnicii de luptã a forþelor terestre ºi sã-ºi valorifice calitãþile fizice, trãsãturilemoral-volitive ºi afective, spiritul de competiþie ºi cel de echipã, prin activitãþide instrucþie cu specific militar.

Festivitatea s-a încheiat cu înmânarea diplomelor de participare ºi derecunoaºtere a efortului depus în cadrul competiþiilor sportive (fotbal, baschet,volei ºi înot) de cãtre cei doi instructori, locotenent Virgil Nicolau - comandantpluton cercetare în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“ ºi plutonier-major Mioara Cioran - subofiþer de stat-major în cadrul Secþiei Învãþãmânt aAcademiei.

Cercetaºi

Foto

: ....

......

......

......

..

La comanda SEEBRIG a fost numit, încadrul unei ceremonii care s-a desfãºurat

joi, 12 iulie, la Istanbul, generalul de

brigadã dr. Virgil

Bãlãceanu. În acelaºi

cadru, a avut loc ºi

preluarea preºedinþiei

Iniþiativei Procesului

Reuniunilor Miniºtrilor

Apãrãrii din Sud-Estul

Europei (SEDM) de

reprezentantul

Macedoniei, doamna

Radica Gareva.

România asigurã opt

militari în cadrul comandamentului

SEEBRIG, care este dislocat pânã în anul

2011, la Istanbul.

Generalul de brigadã Virgil Bãlãceanu a fost

comandant al Brigãzilor 34 Mecanizatã

Teritorialã ºi 2 Infanterie Uºoarã. În

perioada august 2006 – iunie 2007, a

îndeplinit funcþia de locþiitor al

Reprezentantului Militar al României la

NATO ºi UE.

A absolvit Academia de Înalte Studii

Militare, Facultatea de Istorie-Filozofie din

cadrul Universitãþii Bucureºti, Cursul

internaþional de management al resurselor

de apãrare din Monterey, California, SUA,

Colegiul de Rãzboi al Forþelor Terestre

Americane din Carlisle, Pennsylvania, SUA

ºi Cursul NATO Executive Master la

Colegiul NATO de la Roma. Deþine titlul de

doctor în ºtiinþe militare.

Ceremonialul de înãlþare în gradul desublocotenent a promoþiei 2007 a

Academiei Forþelor Terestre din Sibiu a avut

loc vineri, 27 iulie, în Piaþa Mare a

municipiului Sibiu.

În urma rezultatelor

deosebite obþinute

pe parcursul

pregãtirii în

academie, dar ºi în

urma examenului de

licenþã, au fost

declaraþi ºefi de

promoþie

sublocotenent Ana Maria CONSTANTIN- în

specializarea managementul organizaþiei,

sublocotenent Emil GRANDEL- în

specializarea management economico-

finaciar ºi sublocotenent Liana ªORODOC -

în specializarea administraþie publicã.

ªeful promoþiei 2007 al Academiei Forþelor

Terestre, intitulatã onorific ºi „Integrare

Europeanã”, a fost declarat sublocotenentul

Ana Maria CONSTANTIN. Detalii în

secþiunea “Alma mater”.

13Nr. 5 2007

Actualitate

Pe scurt

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

Actualitate

Pe scurt


În Cetatea Aradului s-a desfãºurat la 30 august ceremonialul militar ºi religiosprilejuit de repatrierea militarilor Batalionului 191 Infanterie „Colonel RaduGolescu“ care au activat în cadrul „ROFND XIV“ în provincia Kosovo.

Timp de ºase luni, militarii arãdeni au executat în cadrul KFOR peste 2.000de misiuni cu specific de menþinere a pãcii - patrule, control trafic, escortãconvoaie, paza unor obiective importante, asistenþã umanitarã ºi intervenþii însituaþii deosebite.

Repatriere

Cultuleroilor

Douã ceremonii dedicateîmplinirii a 63 de ani de la luptele dinaugust 1944 au fost organizate înBucureºti, la 30 august, de MinisterulApãrãrii, Oficiul Naþional pentruCultul Eroilor ºi Ministerul Internelorºi Reformei Administrative.

Astfel, la ora 09.00, la PodulMioriþa a fost dezvelitã o placãdedicatã militarilor români cãzuþi ladatorie în luptele pentru apãrareaCapitalei, iar la ora 10.00 a fostinauguratã parcela de onoare în carevor fi reînhumate osemintele unoreroi cãzuþi în acea zonã în urmã cu63 de ani.

Militari din cadrul forþelor terestre au intervenit la începutullunii septembrie, cu tehnica din dotare, în localitatea Tecuci dinjudeþul Galaþi, pentru ajutorarea populaþiei sinistrate ºi limitareaefectelor inundaþiilor.

Cei 45 de militari din Batalionul 300 Infanterie din Galaþiau acþionat pentru evacuarea populaþiei sinistrate ºi sprijinireaautoritãþilor locale la distribuirea de apã ºi alimente.

De asemenea, militarii au sprijinit subunitãþile InspectoratuluiNaþional pentru Situaþii de Urgenþã pentru intervenþia în municipiulTecuci ºi în localitãþile Munteni ºi Berheci. Totodatã, efective alearmatei au ajutat echipajele de Poliþie Rutierã sã degajeze cãile decomunicaþie.

La ordinul ministrului apãrãrii, Teodor Meleºcanu,detaºamente ale forþelor terestre, cu tehnica aferentã, suntpregãtite, în garnizoanele de reºedinþã, pentru ca, la solicitareaautoritãþilor centrale ºi locale, sã fie în mãsurã sã acþioneze înzonele sinistrate.

Sinistraþi

OrientareConcursul Regional de Orientare

s-a desfãºurat la Predeal, în perioada7-15 august 2007, sub egidaConsiliului Internaþional al SportuluiMilitar.

La linia de start s-au aliniat 48 desportivi militari din patru þãri:Lituania, Polonia, Turcia ºi România,care s-au întrecut pe traseele stabiliteîn împrejurimi, în probe de orientarepe distanþe scurte, medii ºi lungi.

Concursul a fost organizat deSecþia Educaþie Fizicã ºi Sport a

Statului Major General, în colaborarecu Federaþia Românã de Orientare ºiClubul Sportiv „Mentor Silva“ dinBucureºti.

Organizatã sub deviza „Prietenieprin sport“, competiþia are ca obiectivepromovarea spiritului de echipã,dezvoltarea ºi valorificarea calitãþilorfizice ale participanþilor, precum ºiîntãrirea relaþiilor de prietenie întremilitarii armatelor membre aleConsiliului Internaþional al SportuluiMilitar.

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

Militarii Batalionului 151Infanterie „Lupii Negri” au fostgazdele convocãrii privind organizareaºi desfãºurarea instrucþiei în etapainstrucþiei plutonului, desfãºuratã lasfârºitul lunii mai.

Aceastã activitate a fost organizatãºi condusã de compartimentul S3 al

Brigãzii 15 Mecanizatã, participanþifiind ºefii compartimentelor similarede la batalioane, comandanþii decompanii (baterii) ºi subofiþerii dinunitãþile ºi subunitãþile subordonatebrigãzii. Agenda convocãrii a cuprinsdezbateri referitoare la organizarea ºidesfãºurarea instruirii trupelor,

Convocare

Militari din Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii auparticipat, în perioada 3-14 septembrie, la exerciþiul WISE FORESIGHT HU2007, care s-a desfãºurat în localitatea Varpalota din Ungaria.

WISE FORESIGHT HU 2007 se înscrie în programul de pregãtire în comuna militarilor români din Batalionul 191 Infanterie „Radu Golescu“ din Arad cucei unguri din Brigada 5 Infanterie din Hodmezovasarhely ºi vizeazãdesfãºurarea de activitãþi specifice în cadrul unei misiuni sub mandat ONU.

În prima etapã, militarii români ºi unguri au desfãºurat un exerciþiu de simu-lare asistat de calculator, prin care s-a urmãrit antrenarea participanþilor în planifi-carea misiunilor ºi în rezolvarea unor situaþii similare cu cele din teatrele de ope-raþii din Irak sau Afganistan. Activitãþile au continuat în poligonul Ujmabor, undes-au executat misiuni de pazã ºi escortã, precum ºi de evacuare de tehnicã ºi personal.

Spre sfârºitul exerciþiului a avut loc Ziua Distinºilor Vizitatori, la care au par-ticipat oficialitãþi militare ºi civile din Ungaria ºi România. La activitate au fostprezenþi general Havril Andras - ºeful Statului Major General al armatei ungare,general-maior dr. Ioan Ciupei - comandantul Corpului 4 Armatã Teritorial, ºigeneral de brigadã Alexandru Rus - comandantul Brigãzii 81 Mecanizate.

WISE FORESIGHTExerciþiul “Proof of Principle” efectuat în

comun de Statul Major al Forþelor Terestre

din România ºi Forþele Terestre Americane

staþionate în Europa, USAREUR, s-a

desfãºurat la Baza Aerianã Mihail

Kogãlniceanu ºi în Poligonul Babadag, în

perioada 17 august-22 octombrie 2007.

Exerciþiul a avut scopul de a verifica

potenþialul de instruire în comun a trupelor

române ºi americane, în cadrul facilitãþilor

militare puse la dispoziþie de România, fiind

în acelaºi timp, un bun prilej pentru a

evidenþia capacitatea armatei române de a

planifica ºi desfãºura acþiuni militare

împreunã cu aliaþii sãi.

Peste 250 de militari români au executat în

comun cu trupele americane misiuni de

cercetare, reacþie la ambuscadã, patrulare,

puncte de control trafic, precum ºi trageri

reale cu armament de calibru mic.

Exerciþiul s-a desfãºurat în baza acordului

dintre România ºi Statele Unite ale Americii

privind activitãþile forþelor Statelor Unite

staþionate pe teritoriul României, semnat în

2005 ºi ratificat de Parlamentul României

în 2006.

Exerciþiul WISE FORESIGHT HU 2007 s-a

desfãºurat în perioada 3-14 septembrie în

localitatea Varpalota din Ungaria, unde au

fost prezenþi ºi militari din Batalionul Mixt

Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii.

WISE FORESIGHT HU 2007 se înscrie în

programul de pregãtire în comun a

militarilor români din Batalionul 191

Infanterie “Radu Golescu” din Arad cu cei

maghiari din Brigada 5 Infanterie din

Hodmezovasarhely ºi vizeazã desfãºurarea

de activitãþi specifice în cadrul unei misiuni

sub mandat ONU.

În prima etapã, militarii români ºi maghiari

au desfãºurat un exerciþiu de simulare

asistat de calculator, prin care s-a urmãrit

antrenarea participanþilor în planificarea

misiunilor ºi în rezolvarea unor situaþii

similare cu cele din teatrele de operaþii din

Irak sau Afganistan. Activitãþile au continuat

cu o secvenþã practicã, în poligonul

Ujmabor, unde s-au executat misiuni de

pazã ºi escortã, precum ºi de evacuare de

tehnicã ºi personal.

La “Ziua Distinºilor Vizitatori’ au participat

oficialitãþi militare ºi civile din Ungaria ºi

România. Au fost prezenþi general Havril

Andras - ºeful Statului Major General al

armatei ungare, general-maior dr. Ioan

Ciupei - comandantul Corpului 4 Armatã

Teritorial, ºi general de brigadã Alexandru

Rus -comandantul Brigãzii 81 Mecanizate.

15Nr. 5 2007

Actualitate

Pe scurt

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

Actualitate

Pe scurt

Bãnãþenii din Batalionul 32Infanterie „Mircea”, înmomentele de pauzã dintreexecutarea misiunilor, au depuseforturi susþinute pentru a-ºiîmbunãtãþi condiþiile de recreere.Succesul misiunii constã ºi înoferirea pentru militari a unorcondiþii foarte bune de relaxare ºipetrecere a timpului liber.Activitãþile relaxante pe care ledesfãºoarã atunci când nu sunt înmisiuni, oferã pe lângã tonusulnecesar pentru a fi mereu „înformã” ºi o stare pozitivã amoralului, care are impact majorasupra bunei desfãºurãri aacþiunilor militare.

Aceste lucruri au fostconºtientizate de comandabatalionului timiºorean, care adispus mutarea fostei sãli desport, aflatã într-un cort, într-unnou spaþiu. Acesta este dotat cuaparate de aer condiþionat,frigidere pentru rãcirea ºipãstrarea lichidelor ºi aparate degimnasticã ºi forþã care permitantrenarea tuturor grupelormusculare.

Comandantul Batalionului 32Infanterie, locotenent-colonelCristian Dinulicã, a tãiat panglicanoii sãli de sport, a ciocnit ocupã de ºampanie (fãrã alcool)cu militarii prezenþi la activitateºi a asistat la sfinþirea acesteia,care s-a fãcut printr-o scurtãslujbã þinutã de preotuldetaºamentului. (C.C.)

precum ºi activitãþi practic-demon-strative.

În deschidere, ºeful compartimen-tului S3 al comandamentului brigãzii,colonel Florin Helman, a prezentatprincipalele aspecte teoretice legate deprincipiile instruirii, responsabilitãþilepersonalului implicat în organizarea ºievaluarea instruirii, integrarea instruiriiindividuale ºi colective.

Au urmat prezentãrile maioruluiVadim Dobrea ºi cãpitanului CãtãlinGrãdinariu, în care au fost detaliateaspecte legate de principalele activitãþide instruire, instruirea statului-major, aliderilor ºi subunitãþilor, rolul liderilorîn instruire, feedback-ul instruirii,fiºele de instruire ºi evaluare ºi analizapost-acþiune.

Componenta practic-aplicativã a con-

vocãrii a vizat o paletã largã de activitãþide instruire desfãºurate în cadrul Bata-lionului 151 Infanterie, începând cu des-fãºurarea unei ºedinþe de educaþie fizicãmilitarã ºi pânã la desfãºurarea de exer-ciþii tactice la nivel pluton. Conducereaexerciþiilor a fost asiguratã de ºeful S3al batalionului, maior Marius Iacobuþ,care a prezentat participanþilor la convo-care o parte din baza materialã pentruinstrucþie ºi specificul fiecãrei ºedinþe deinstruire prezentate de militariibatalionului.

Convocarea s-a încheiat cu analizapost-acþiune, în care s-au identificat ºianalizat principalele cerinþe ºi standardece asigurã instruirea trupelor conformunei concepþii unitare la nivelul brigã-zii, precum ºi nevoia de armonizare asistemelor de evaluare ºi evidenþã anivelului de instruire cu normelespecifice forþelor terestre. (E.B.)


Salã de sport

Foto

: ....

......

......

......

......

......

......

....

Foto

: Tr

ustu

l de

Pres

ã al

Min

iste

rulu

i Apã

rãrii

Actualitate

General David D.McKiernan

17Nr. 5 2007

— USAREUR se aflã într-un continuu proces detransformare. Înfiinþarea acestei baze militare înRomânia se înscrie în cadrul acestui proces?

— Vãd JTF-E ca o parte a procesului de transformarea forþelor terestre americane în Europa, iar în mãsura încare se înscrie pe linia procesului global de transformareal NATO, ne creeazã oportunitatea deosebitã de a neantrena într-un mediu multinaþional. Astfel, unul din

obiectivele mele în calitate de comandant al USAREUReste sã contruiesc astãzi forþele coaliþiei viitorului, prinantrenamente ºi menþinerea lor în stare operativã. JTF-Ene dã posibilitatea de a ne antrena cu militari români ºibulgari, fãcând astfel un schimb valoros de tehnici, tacticiºi proceduri. Noi nu stabilim baze americane în Româniaºi Bulgaria, noi vrem sã ne antrenãm în bazeledumneavoastrã de aici.

Maior Renato NADOLU

Parteneri pe câmpul de luptãInterviu cu comandantul general al Forþelor Terestre Americane din Europa ºi al Armatei a 7-a, general David D.McKiernan

— Instruirea constituie unelement deosebit de important înactivitatea USAREUR. ConceptulJTF-E face parte din viziuneadumneavoastrã privind instruirea?

— Consider cã instruirea lanivelul secolului XXI trebuie sã fieuna de arme întrunite, incluzândforþele terestre, aeriene ºi navale,forþele speciale ori de câte ori estenevoie, ºi trebuie sã aibã loc într-unclimat multinaþional. Aºadar,conceptul JTF-E presupune instruireade tip joint în mediu multinaþional.

— Ce mãsuri întreprindeUSAREUR pentru îmbunãtãþireacalitãþii vieþii personalului militar?Recent, trupele de uscat ale SUA auhotãrât ca durata unei misiuni înteatrele de operaþii sã fie de 15 luni.

— Perioada de rotaþie pentru

forþele terestre regulate (active) auajuns în prezent la 15 luni atât în Irakcât ºi în Afganistan, ca urmare asolicitãrilor de trupe, dar ºi pentru ane asigura cã avem la dispoziþie celpuþin un an între rotaþii. Perioadaaceasta este necesarã ca unitãþile sãaibã timpul necesar recuperãrii dupãmisiune, reluãrii ciclului de instruireºi pentru integrarea noului personal.Acest fapt se traduce într-un stres(presiune) suplimentar asupramilitarilor noºtri ºi familiilor lor, deaceea, noi, USAREUR, ca ºi restulUS Army, realizãm numeroaseschimbãri pentru a asigura cele maibune condiþii posibile militarilornoºtri ºi familiilor pe timpul câtforþele noastre se aflã la misiune.

— Aveþi ca obiectiv ºi creºtereacapacitãþii operaþionale ºi

interoperabilitãþii cu partenerii dinNATO ºi coaliþie. Ce întreprindeþi înacest sens?

— Cred cã putem vorbi desprepartea tehnicã a interoperatibilitaþii ºidespre cea intelectualã. Parteatehnicã a interoperatibilitãþii se referãla echipamentele militare, laasigurarea compatibilitãþii sistemelorinformatice, la asigurarea sistemelorde recunoaºtere a partenerilor decoaliþie în câmpul de luptã. Parteaintelectualã a interoperatibilitãþii sereferã la faptul cã ne putem antrenaîmpreunã, la faptul cã liderii noºtrimilitari se cunosc între ei, cã auconstruit relaþii interpersonale, cã auînþeles modul în care vom desfãºuraoperaþii în comun; de aceea pot sãafirm cã JTF-E ne permite sã lerealizãm pe amândouã. Avem militariromâni ce se antreneazã cu tehnica

Actualitate


militarã româneascã, avem militariamericani ce se antreneazã cuechipamente româneºti, iar ceea ceeste cel mai important este faptul cãfacem un schimb valoros de tactici,tehnici ºi proceduri.

— Începând cu noiembrie 2007USAREUR va avea dislocateaproximativ 60% din efective înteatrele de operaþii. Este un efortdeosebit atât pentru USAREUR, câtºi pentru familiile militarilor.

— În aceastã iarnã, aproapejumãtate din efectivele USAREURvor fi dislocate în teatre de operaþii,în special în Irak, Afganistan ºiKosovo. Acesta este un efortconsiderabil pentru USAREUR, câtºi un stres ºi o tensiune pentrufamiliile noastre. De aceea este dedatoria noastrã, ca furnizor de forþe,sã asigurãm militari bine instruiþipentru misiune ºi sã avem grijã defamiliile militarilor pe timpul câtsunt dislocaþi în teatrele de operaþii.Punem astfel un accent deosebit peacest ultim aspect.

— Activitatea JTF-E nuînseamnã numai instruire. Militariiamericani se vor implica ºi în alteproiecte. Care sunt acestea?

— În acelaºi timp, vrem sã neasigurãm nu numai cã ne instruimîntr-o manierã cât mai realistã cumilitarii români, dar ºi cã suntemoaspeþi buni, ºi cã pe timpulantrenamentelor desfãºurate înRomânia realizãm investiþii îninfrastructura de antrenament, înbazele ºi poligoanele de instruire.Totodatã, ne implicãm în proiectelede investiþii ale comunitãþii; chiar în

acest moment suntem angrenaþi într-un proiect de renovare a unei clinicimedicale din Constanþa, activitate încare sunt implicaþi geniºtiiamericani. Pe viitor ne vom implicaºi mai mult în astfel de proiecte, pemãsurã ce vom continua instruireape bazã rotaþionalã a forþelor JTF-E.

Un alt aspect pe care eu îlconsider deosebit de important esteprocesul de restructurare pe carearmata românã îl parcurge, iarpentru aceasta trebuie avutã în

vedere dezvoltarea unui corpprofesionist al maiºtrilor ºisubofiþerilor (NCO). ªi cred cã aþiobservat faptul cã ori de câte ori vinîn România sunt însoþit de plutonier-major Savussa, care are ca misiunesã contribuie la creºterea ºidezvoltarea acestui corp algradaþilor profesioniºti, prininstruirea, educarea ºi promovareaîn poziþiile cuvenite, ca o parteimportantã a procesului detransformare.

Actualitate


19Nr. 5 2007

FFFF oooo rrrr þþþþ eeee llll eeee tttt eeee rrrr eeee ssss tttt rrrr eeee îîîînn

Foto: locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

nnnn aaaa cccc þþþþ iiii uuuu nnnn eeee

S U M A R Pregãtire pentru deºert p.22Aspecte de la pregãtirea militarilor Batalionului 32 Infanterie"Mircea" pentru plecarea în teatrul de operaþii din Afganistan

Transmisioniºtii din Bãnie p.26Batalionul 1 Instrucþie Transmisiuni pregãteºte o nouã seriede soldaþi ºi gradaþi voluntari

Dimineþile fierbinþi ale cercetaºilor p.29O zi de instrucþie pentru cercetaºii din Batalionul 22 Vânãtoride Munte

Experienþele lacustre ale geniºtilor p.32Geniºtii din Brigada 10 Geniu s-au pregãtit timp de zece zileîn tabãra de instrucþie la apã

Baza 71 Aerianã, la un sfert de secol p.36Reporterii publicaþiei Corpului 4 Armatã Teritorial au fost alã-turi de colegii aviatori din Turda atunci când unitatea lor aîmplinit 25 de ani de existenþã

Zborul - jumãtate chin, jumãtate timp p.39O zi printre militarii de la Batalionul 60 Paraºutiºti

Un vis ce se vrea a fi realitate p.43O pledoarie pentru schimbarea de atitudine, în presa militarãclujeanã ºi un vis ce se doreºte a deveni realitate

Bacãu - „Friendship 2007“ p.44Exerciþiu de instruire în comun cu profesioniºtii dinBatalionul 498 Paraºutiºti ºi un detaºament de valoare plutondin Brigada 1 Comando a Forþelor Armate ale Turciei

Compania SHIRBRIG a trecut testul Mãlina p.46Compania SHIRBRIG din Batalionul 151 Infanterie „LupiiNegri“ a executat trageri reale, în poligonul Smârdan

Forþele terestre în acþiune

Batalionul 33 Infanterie

Dimineaþã fierbinte de varã, undeva pe dealurileuºor împãdurite din vestul þãrii. Liniºte.Liniºtea cântecului de pasãre ºi a zumzetului

permanent a tot ceea ce este viu în jurul nostru. Militarii din statul- major al unitãþii, deºi în poligon,

sunt atent aplecaþi pe tastaturile calculatoarelor. Ceînseamnã minunatul secol XXI! Staþiile transmisioniºtilorpãcãne abia perceptibil, dând de ºtire tuturor cã, ceea ce afost îndelung pregãtit, este pe punctul de a începe. Puþinaumbrã fãcutã de copacii din jurul luminiºului adãposteºtemilitari în aºteptare. Pregãtiþi, echipaþi. Atenþi doar laceea ce pãrea o pasãre a pãdurii pe nesfârºitul cer de varã.Apoi, pasãrea a devenit albinã ºi nu avea aripi – aveaelice! Soseau elicopterele escadrilei de la Timiºoara caredesfãºurau, în comun cu infanteriºtii timiºoreni, unexerciþiu complex ºi dificil: coborârea în rapel dinelicopter. Cuminþi, ascultãtoare, cele douã elicoptere auaterizat la punct fix ºi – din nou liniºte!

În stânga noastrã stau militarii. Aliniaþi ºi complet echi-paþi cu hamurile de alpinism, cordelina, casca ºi atât deutilele mãnuºi, primesc ultimele indicaþii înainte de a sesui în elicopter. Prima grupã de cercetaºi, aceia care au înpregãtire ºi un astfel de antrenament, se îndreaptã încre-zãtori spre pasãrea aºezatã cuminte la locul ei. Aceasta îiva duce în înalturi; în timp ce mãiestria piloþilor þineaparatul în aer, parcã þintuit de o mânã nevãzutã, militariivor coborî pe corzi de la o înãlþime de aproximativ 20 m.

Locotenent Alice MOLDOVANRadio Timiºoara, emisiunea „Uniþi sub tricolor“

Pregãtire pentru deºertDouãzeci iunie, ora nouã treizeci. Poligonul

„ªtiuca“, judeþul Timiº, la peste 60 de kilometride Timiºoara; locul de baºtinã al militarilorBatalionului 32 Infanterie „Mircea“.


Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N

Nu le va fi uºor, dar ei sunt cerce-taºi, mereu primii oriunde merg, pen-tru a le asigura colegilor lor un drumsigur, o cale mai fãrã de primejdii.Înainte de aceastã coborâre, au fãcutpregãtire la stâncã ºi coborâre înrapel de pe pod.

Începutã acum douã sãptãmâni,tabãra de instrucþie a militarilor Bata-lionului 32 Infanterie „Mircea“ înpoligonul „ªtiuca“ a ajuns la ora con-cluziilor ºi a aprecierilor. Fiecare mi-litar, începând cu soldaþii ºi gradaþiivoluntari, cu comandanþii de grupe,de plutoane ºi de companii ºi pânã lastatul-major ºi comandantul batalio-nului s-au autoevaluat ºi au fost eva-luaþi, la rândul lor. Concluzia celordouã sãptãmâni: obiectivele au fostîndeplinite. Chiar dacã din tonul ºiprivirile militarilor se remarcã notade mândrie ºi satisfacþie pentru lucrulbine fãcut, cuvintele lor nu denotãdecât firescul programului zilnic almilitarului profesionist.

Dacã ar fi sã derulãm firul acestordouã sãptãmâni, ar arãta în felul ur-

mãtor: militarii s-au deplasat în tabã-ra de la ªtiuca, cu toatã tehnica mili-tarã ºi armamentul din dotarea infan-teriºtilor. Adicã de la transportoareleblindate ºi pânã la bucãtãria de cam-panie. Odatã tabãra instalatã, a înce-put pregãtirea propriu-zisã: pregãti-rea subunitãþilor de cercetare, împre-unã cu o escadrilã de elicoptere, timpîn care plutonul medical a executatun exerciþiu pentru evacuarea rãniþi-lor de pe câmpul de luptã, desfãºurattot cu sprijinul piloþilor militari; dedata aceasta au fost implicate elicop-terele MEDEVAC de la Giarmata,special adaptate pentru astfel deintervenþii. În paralel cu aceºtia, mili-tarii artileriºti ºi infanteriºti din Bata-lionul 32 Infanterie au desfãºurat an-trenamente specifice, care au prece-dat exerciþiile tactice cu trageri de lup-tã atât cu plutonul de infanterie, câtºi cu cel de aruncãtoare de 82 mm.

Scopul acestui exerciþiu a fostrealizarea coeziunii la nivelulplutonului, în vederea executãriioricãrui tip de misiune. Referitor la

acest aspect, cãpitanul Cristian Cãnuci,ofiþerul de relaþii publice al detaºa-mentului pentru Afganistan, declara:„Au fost executate activitãþi comple-xe, care au pus militarii batalionuluiîn situaþia de a lucra împreunãdouãzeci ºi patru de ore din douãzeciºi patru. S-a lucrat la coeziune, s-alucrat la perfecþionarea deprinderilor,obiectivele au fost atinse în totalitate,iar standardele de pregãtire ale mili-tarilor noºtri se aflã la un nivel înalt“.

Cei care au fost la modul absolutpropriu de data aceasta în „focul lup-tei“ au fost ºi cei mai tineri ofiþeri,sublocotenenþii, aflaþi la început decarierã ºi la primele lor evaluãri încalitate de comandanþi de plutoane.Fie ele de infanterie sau de artilerie.

„La început de carierã este foarteimportant sã urmezi anumiþi paºi“ -relata sublocotenentul Dorina Dobra-Olteanu. Aºadar, comandant de plu-ton este prima funcþie ºi consider cãtrebuie sã învãþãm din fiecare funcþiecâte ceva, de aceea aº vrea sã trecprin aceastã perioadã comunã.



23Nr. 5 2007

Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N

Plutonul de infanterie s-a descurcatfoarte bine iar eu, ca ºi comandant depluton, sunt foarte mulþumitã derezultatele obþinute. Militarii pe care-i am în subordine sunt foartereceptivi la cerinþele pe care le au dinpartea mea. Avem un colectiv foartebine închegat, coeziunea s-a realizat,antrenamentele au fost la un nivelfoarte ridicat, de asemenea, ceea cemã face sã afirm cã am încrederedeplinã în subordonaþii mei“.

De partea cealaltã, la plutonul dearuncãtoare 82 mm, sublocotenentulCãtãlin Drãgan aprecia cã „tragereas-a executat în condiþii foarte bune“ºi au realizat cã dupã lunile de pregã-tire sunt în mãsurã sã execute misiu-nile la cel mai înalt nivel, cooperareacu subunitãþile de infanterie fiindapreciatã de sublocotenentul Drãganca fiind una foarte bunã.

Comandantul Batalionului 32 In-fanterie, locotenent-colonel CristianDinulicã, a tras linie la sfârºitul între-gii activitãþi, concluzionând: „Consi-der – ºi aprecierea nu este numai amea, ci ºi a eºaloanelor care ne-auverificat în aceastã perioadã – cãobiectivele au fost îndeplinite în tota-litate, precum ºi scopurile pentru carea fost executatã aceastã activitate. Înesenþã, suntem foarte mulþumiþi demodul în care s-a desfãºurat instruc-þia la elicopter, categorie de instrucþiecu caracter de noutate pentru perso-nalul batalionului, cu un grad dedificultate foarte ridicat, având învedere cã o parte dintre efective auexecutat rapel din elicopter la punctfix. De asemenea, de un real succesau fost rezultatele obþinute de cãtremilitarii care au executat trageri cuarmamentul uºor de infanterie, trage-




Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N

rile de luptã cu plutonul ºi, nu în ulti-mul rând, militarii care deservescaruncãtoarele de 82 mm. Ei au exe-cutat trageri atât pe timp de zi cât ºipe timp de noapte, fiind un recital ºio adevãratã încântare pentru cei dinasistenþã, având în vedere efectul laþintã. Saltul calitativ în ceea ce pri-veºte pregãtirea militarilor batalio-nului – profesioniºti în totalitate –

este remarcabil ºi considerãm cã înorice moment putem face faþã uneisolicitãri privind executarea unei mi-siuni indiferent de zonã sau de regiu-nea în care vom fi solicitaþi. ªi înperioada urmãtoare sunt planificateastfel de activitãþi, la baza întregiiactivitãþi a unitãþii fiind necesitateaºi, nu în ultimul rând, concentrareatuturor eforturilor pentru formarea

unor militari desãvârºiþi, foarte binepregãtiþi din toate punctele de vedere“.

Cu „Scorpionii Galbeni“ - mili-tarii Batalionului 32 Infanterie„Mircea“ din Timiºoara - ne vomîntâlni frecvent în perioada urmãtoa-re deoarece programul lor depregãtire este foarte aglomerat, învederea operaþionalizãrii acesteiunitãþi.



25Nr. 5 2007

Foto

: loc

oten

ent A

lice

MOL

DOVA

N


Batalionul Instrucþie Transmisiuni

Lideri ai eºaloanelor superioare, împreunã cuministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu, au vizitatunitatea ºi au rãmas plãcut impresionaþi de baza

materialã ºi de profesionalismul militarilor care seformeazã sau îºi perfecþioneazã aici pregãtirea.

Între tradiþie ºi modernitate

Unitatea în care se instruiesc peste 400 de soldaþi ºigradaþi voluntari este continuatoarea tradiþiilor de luptãale Regimentului 46 Transmisiuni ºi ale Bazei 14 Instruc-þie Transmisiuni. A fost relativ recent înfiinþatã, la data de1 august 2005, în cadrul procesului de restructurare ºitransformare a ArmateiRomâniei. Profesiona-lismul ºi seriozitateainstructorilor de aici

au devenit as-pecte de

notorietate ºi sunt coordonate de bazã în formarea nouluiprofil al militarilor care se instruiesc: oameni dedicaþicarierei militare, capabili sã rãspundã cu succes cerinþeloractuale ºi provocãrilor ridicate de formarea unei armatemoderne, profesioniste, la standarde NATO.

Poate cã nu întâmplãtor, ca un semn de modernitate,începând cu prima zi a anului 2007, când cu toþii ne-ambucurat de integrarea þãrii noastre în Uniunea Europeanã,iar Armata României a renunþat la stagiul militarobligatoriu, unitatea a trecut la instruirea primei serii desoldaþi ºi gradaþi voluntari.

Pepinierã a militarilor profesioniºti

Detalii despre activitãþile desfãºurate în unitate ºi des-pre realizãrile obþinute le-am aflat de la comandantul uni-tãþii, locotenent-colonel Gheorghe Dincã, un comandantcu o experienþã de peste douãzeci de ani în armã, care aavut perseverenþa ºi tactul de a selecta pe cei mai buniinstructori ºi comandanþi de subunitãþi de transmisiuni dinunitãþile restructurate ºi de a constitui din ei, la momentul

oportun, o mare ºi adevãratã echipã. Cuamabilitatea care îl caracterizeazã,deºi agenda sa de lucru era destul de

Maior Luigi-Mihail [email protected]

Transmisioniºtii din Bãnie

Batalionul Instrucþie Transmisiuni „Fraþii Buzeºti“,prin competenþa ºi profesionalismul celor care oîncadreazã, dar ºi prin numeroasele facilitãþi deinstruire oferite, poate fi consideratã o unitatemodel, exemplul sãu fiind urmat ºi de alteunitãþi din forþele terestre.


Foto

: ....

......

......

......

......

......

.....

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU



consistentã, a gãsit rãgazul necesarpentru a a da informaþii detaliatecititorilor noºtri.

- „Pe lângã formarea specialiºtilorîn arma comunicaþii ºi informaticã -explicã domnul locotenent-colonel -în specificul activitãþii noastre este ºipregãtirea pentru modulul I al in-strucþiei militare generale, pentru toa-te specialitãþile forþelor de sprijinpentru luptã“. Dupã ce terminã pre-gãtirea în unitate, soldaþii ºi gradaþiivoluntari sunt încadraþi în unitãþileoperative ale Armatei României pen-tru a îndeplini misiunile funcþiilor pecare sunt încadraþi.

În afarã de militarii menþionaþianterior, în batalion se mai instruiescºi militari care au îndeplinit stagiulmilitar în vechiul sistem conscript.Dacã îºi pãstreazã arma, aceºti mili-tari efectueazã o pregãtire cu duratade ºapte sãptãmâni, iar dacã îºi schim-bã arma, durata stagiului de pregãtireeste de nouã sãptãmâni. Mai existã ºialtã categorie de militari, ºi anume

soldaþii ºi gradaþii voluntari careurmeazã un curs de perfecþionare apregãtirii, curs de carierã pentruobþinerea gradului de caporal, cudurata de patru sãptãmâni.

„În aceastã perioadã (4 septem-brie – n.a.), suntem în a doua zi decând s-a prezentat în unitatea noastrãnoua serie de soldaþi ºi gradaþi volun-tari ºi ne aflãm în perioada adminis-trativã“ - explicã domnul locotenent-colonel. Tinerii se obiºnuiesc cu me-diul militar, sunt echipaþi în unifor-me, primesc armamentul ºi li se pre-zintã principalele categorii de tehnicãºi armament din înzestrarea unitãþilormilitare. Este o perioadã efervescen-tã, cu multe activitãþi, a cãrei finali-tate este deschiderea, într-un cadrusolemn, a instrucþiei.

Batalionul dispune de o bazã ma-terialã a instrucþiei destul de bunã.Sunt 16 sãli de specialitate – douãsãli RMNC (Reþeaua Militarã Naþio-nalã de Comunicaþii) cu tehnicã digi-talã, realizate în acest an cu sprijinul

Direcþiei Comunicaþii ºi Informaticãdin Statul Major General. Sunt sãlicu tehnicã modernã, unde militarii auposibilitatea sã-ºi formeze deprinde-rile necesare mânuirii tehnicii cu carese vor întâlni în unitãþile operaþiona-lizate sau în curs de operaþionalizare.Unitatea are ºi sãli cu tehnicã analo-gicã, platforme de instrucþie specificedomeniului comunicaþii ºi informa-ticã, un poligon de instrucþie com-plex. Biblioteca unitãþii cuprinde pes-te 13.000 de volume, iar în clubulmultifuncþional pot participa simul-tan, la activitãþi diverse, peste 150 demilitari. Baza materialã a unitãþii secompleteazã fericit cu facilitãþile ofe-rite de garnizoanã, de exemplu, spri-jinul deosebit pe care îl acordã Cer-cul Militar Craiova, cu ocazia desfã-ºurãrii unor activitãþi instructiv-edu-cative, precum ºi înþelegereamanifestatã de comandantulgarnizoanei, dl.colonel MihaiCiungu, privind accesul unitãþiinoastre la poligoanele de garnizoanã.

Optimism

Pentru viitor, ambi-þiile transmisioniºtilorsunt mari. Ei vor caunitatea lor sã continuesã facã parte din struc-turile de învãþãmânt ºiinstrucþie ale armatei,existând o tradiþie ainstrucþiei în armatransmisiuni, în garni-zoana Craiova. De alt-fel, legãtura cu foºtiicomandanþi sau cu fostecadre din unitate, caremai împãrtãºesc câteceva din experienþa lor,

27Nr. 5 2007



a fost menþinutã. Trans-misioniºtii olteni suntoptimiºti. Anul viitor, oechipã de instructoriamericani va participa lainstruire în comun cumilitarii batalionului.

Armata, o carierã sigurã

ºi adevãratã

În sãlile de speciali-tate am gãsit profesio-niºti adevãraþi, instruc-tori devotaþi meserieilor, tineri gradaþi ºi sol-daþi voluntari, bãieþi ºifete, aflaþi la primele ore de pregãtiremilitarã generalã, descifrând tainaprimilor paºi ai carierei militare.

„Pregãtesc o nouã serie de soldaþiºi gradaþi voluntari – a declarat plu-tonierul Gheorghe Gongu, instructor– am în primire o salã de pregãtiremilitarã generalã, teorie. Începem cuabc-ul instrucþiei, cu noþiunile elemen-tare. Militarii pe care îi instruiesc nu

sunt toþi din arma transmisiuni. Dupãaceste douã luni de pregãtire militarãgeneralã, cei din alte arme se vor du-ce la unitãþile din teritoriu unde aufost repartizaþi, iar noi continuãm in-strucþia de specialitate cu trasmisio-niºtii. Fetele se adapteazã uºor pro-gramului de instrucþie, în acelaºi ritmca ºi bãieþii. Nu facem discriminãrila instrucþie”.

„Acesta este visul meu, sã urmezcariera militarã. Îmi place ordinea ºidisciplina ºi, de ce nu, uniforma mili-tarã, care îþi impune o conduitã exem-plarã. Mã pregãtesc pentru armaartilerie terestrã” – a afirmat soldatulDorina ªimon, o fatã curajoasã dinBistriþa.

„Armata este, dupã pãrerea mea,singurul loc unde poþi sã faci o cari-

erã sigurã ºi adevãratã – de-clara ºi soldatul GeorgeCimpoier. Pentru viitordoresc sã învãþ cât mai multºi sã avansez în carieramilitarã, sã-mi construiescun viitor trainic”.

Sunt cuvinte care numai lasã loc altor comen-tarii. Este, poate, ºi meritulinstructorilor transmisio-niºti craioveni care, prinexemplul personal, dincolode orice propagandã saucampanie media de promo-vare, le-au insuflat acestortineri dragostea pentrumeseria armelor.


Foto

: ....

......

......

......

......

.....


Batalionul 21 Vânãtori de Munte

Rezultatele înscrise în paginile documentelorinstituþionale pot formula, la prima vedere, o concluzie asupra calitãþii pregãtirii acestor

luptãtori. Dar, cum informaþiile seci sunt reci, am pornitpe direcþia precizatã de cãtre comandantul batalionului,ora 12, pentru a surprinde esenþa pregãtirii luptãtorilorcercetaºi: instrucþia, resortul celor mai profunde opinii.

Ceea ce relevã din plin calitatea echipelor antrenatesunt diversitatea ºi intensitatea pregãtirii. Mereu altele.

Alãturi de cunoaºterea în profunzime a bazei teoretice,aceste elemente întrunite în demersul profesional scot înevidenþã valoarea cuprinzãtoare a sintagmei, potrivitcãreia, un om avertizat face cât doi. ªi pentru cercetaºi,sintagma enunþatã constituie chiar motto-ul peren alinstruirii în teren. Pentru cã, la baza acþiunilor eficiente,sunt cuprinse – pe lângã încredere ºi devotament,iniþiativã individulalã – ºi caracterul puternic alluptãtorului alpin.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUApãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr.9 din 15 mai 2007

Dimineþile fierbinþiale cercetaºilor

Incursiunea jurnalisticã în garnizoana „epoleþilorverzi“ la Predeal mi-a oferit posibilitatea de a-ivedea la lucru pe cercetaºii batalionului.

Nr. 5 2007 29

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el E

man

uel B

ÃRBU

LESC

U

Maiorul Adrian Buzea, unuldintre ajutoarele comandantului debatalion, a accentuat rolul educaþieiîn procesul instruirii. „Creareasituaþiilor ºi a unor scenarii tacticecomplexe solicitã o adaptareadecvatã la realitatea câmpului deluptã modern, deosebit de flexibil.Solicitãrile scenariilor propuse impunrezolvarea de situaþii intensformative care sã dezvolte trãsãturile,calitãþile proprii luptãtorului: curaj,iniþiativã, rezistenþã fizicã ºi psihicã,coeziune“.

La prima orã

Un ARO care fornãie din motorulîncins mã transportã pe drumurile demunte desfundate de ploileprimãvãratice cãtre cabana Diham.Zãpada puþinã, încãpãþânatã ºijupuitã de vânt sporeºte imagineaîngheþatã a dispozitivului adoptat în zona în care se aflau cercetaºiisublocotenentului Claudiu Balea.

M-am avântat cãtre pãdureaîntunecatã care ascundea subunitateacu gândul cã le voi descoperidispunerea în locul de rãmânere.Lanterna din geanta de reporterdãdea sã moarã de surmenaj.

Cercetaºii se fãcuserã una cupãmântul ºi tot ceea ce mã înconjurarivaliza în discreþie ºi amorþire. Amtras cu coada ochiului spre trunchiulunui brad centenar, unde o siluetã seestompa gradat, pe mãsurã ce luminalanternei îºi precipita agonia. Am fost

încadrat instantaneu de patruhaidamaci, mari cât muntele,acoperiþi de costume de mascaredeosebite. Dupã o scurtã prezentare,aceºtia m-au condus la comandantulsubunitãþii, la baza de pregãtire amisiunii. Pe harta de lucru în careeste marcatã zona de acþiune sunttrasate mai multe itinerarii, din carese alege cel mai puþin vulnerabil. Pe douã lãzi de muniþie, lângã hartadesfãºuratã stau alte douã hãrþituristice, pe care sunt înºiratesemnele colorate ale traseelormontane. Se analizeazã împreunã cucomandanþii de grupã ºi colegiigeniºti, primiþi ca întãrire, fiecaredetaliu înscris pe hãrþile desfãºurate.

Pânã la surprizele transmise prinstaþiile radio, itinerarul lung de peste15 km constituie principala misiunede cercetare pânã la un loc dinapropierea cabanei Trei Brazi, caremarcheazã finalul acþiunii.Comandantul subunitãþii decercetare, un luptãtor cu o constituþieatleticã, tuns periuþã, cu faþa arsã devânt ºi de blitz-ul zãpezilor alpine,indicã subordonaþilor calea de urmat.Misiunile sunt precizate rapid.

Sublocotenentul precizeazãmisiuni specifice pentru geniºti ºipentru cercetaºii NBC. Degetele salese miºcã precis pe itinerarele trasate.Degete lungi ca niºte cleºti, insistândasupra anumitor zone de interesmarcate distinct pe folia hãrþii. Dinacest moment, cuvântul de ordineeste: vigilenþã maximã!

Lecþie în laborator

S-a dat semnalul ieºirii în„laborator“. Transportoarele blindates-au urnit neaºteptat de repede dinlocul de rãmânere. Roþile late aucãlcat pãmântul îmbibat de apã.Stropi mari de noroi zboarã cãtremarginile înalte ale drumului demunte rupt de intemperii. Oprireabruscã a TAB-ului ne scoate dincontemplaþie ºi din amorþealã. Lasemnalul comandantului de grupã,din transportor sar geniºtii ºi cei doicercetaºi NBC. Aplecaþi, verificãpodul ºi zona din apropiere cumijloacele proprii de cercetare. Alþi purtãtori ai beretelor verzi leasigurã acþiunile. Atenþi la tot cemiºcã, sunt pregãtiþi sã ia în bãtaiapuºtii tot ceea ce ar putea pune înpericol misiunea.

Prin aparatele de ochire din turelatransportorului, servantulmitralierelor este gata sã ripostezeasupra mijloacelor de atac terestrusau din aer. Geniºtii au ceva de lucruºi izoleazã o parte a carosabilului,pânã la pod. În stânga ºi în dreaptadrumului cercetaºii s-au confundat cupropriile lor umbre. Momentul tacticse încheie ºi comandantul subunitãþiivalideazã soluþia raportatã de ºefulgrupei geniºtilor. Prin staþia radio seprimeºte o nouã misiune ºi oconfirmare. „Sunt ALFA, confirmdeplasarea pe direcþia orei 12“.

Misiune de recuperare

Cercetaºii subunitãþii ALFA seîmbarcã rapid în blindatul de oþel.




Înþeleg, din misiunea primitã, cãtrebuie sã recupereze un pilot care s-a catapultat în apropiereadispozitivului adversarului.

Cu motoarele ambalate lamaximum, coloºii de oþel seîndreaptã spre obiectivul comunicat.Sã conduci un blindat de 14 tone pedrumuri de munte nu înseamnã doarmãiestrie, ci ºi curaj! Am parcurs cubine pragurile desfundate din pãdureºi porþiunile înguste, taluzate depereþi stâncoºi. Sergentul- majorBelcea transmite echipajului de petransportor mesajul primit ºi, dupã oserie de semnale cunoscute numai desubordonaþii sãi, ridicã materialele ºipãrãsesc vehiculul.

Cercetaºii au pãrãsit drumul prinsalturi scurte ºi se apropie, prinpãdure, de obiectivul comunicat. ªtiucã sunt aproape de muchiaîmpãduritã dar îmi e imposibil sã-ivãd. „Pilotul“ a fost identificat ºi treicercetaºi l-au recuperat rapid, dupãce, în prealabil, „i-au acordat“ primulajutor.

Ca la un semn, de nicãieri, s-adeschis focul. Acþionând, echipa deblocare a cercetaºilor a dat semnalulde alarmã pentru patrulã. O cascadãde comenzi scurte, dublatã de semneºi semnale umplu atmosfera, în timpce salturile iuþi ale cercetaºilor suntacoperite de câte o atenþionare degenul: „Cobor!“, „Te acopãr!“,„Inamic la ora patru!“ sau „Mãdeplasez!“. Acþiunea dinamicã scoateîn evidenþã buna pregãtire a

cercetaºilor, iar experienþa ºi-a spusdin nou cuvântul. Finalul a fostrezervat iniþiativei ºi rar mi-a fost datsã vãd pãrãsirea câmpului de cãtre osubunitate micã prin procedeetehnice de alpinism. Abilitateacomandanþilor de grupe la instalarearapelelor ºi pe timpul pregãtiriipentru coborâre a fost deosebitã!Corzile de alpinism au fost coborâte

pe patru direcþii de rapel iarcercetaºii au demonstrat cã instrucþiaalpinã este una din categoriile depregãtire consideratã drept mãiestrieprofesionalã. „Obiectivul“ recuperat,un camarad care a jucat rolulpilotului, potrivit scenariului, a fostcoborât tot în rapel. Blindatele ausosit la timp ºi subunitatea a pãrãsitperimetrul exerciþiului.



31Nr. 5 2007

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el E

man

uel B

ÃRBU

LESC

U

La Mãrãcineni, la aproximativ un kilometruamonte de celebrul pod rutier peste râul Buzãu,subunitãþile de poduri fixe din Batalioanele 96

Geniu, 72 Poduri ºi 3 Construcþii ale Brigãzii 10 Geniuau instalat, în perioada 6-17 august, tabãra la apã.

În ziua în care am ajuns în tabãrã, militarii geniºti seaflau în plinã acþiune, la momentul stabilirii axuluiviitorului pod ºi numai ploaia intensã ce a urmat a fãcutsã fie întreruptã acestã activitate esenþialã pentru mersulnormal al lucrãrilor. Urmau sã lanseze la apã completulde batere a piloþilor, cu ajutorul cãruia trebuiau sãrealizeze infrastructura podului (piloþii ºi suporþii de mal).Din pãcate, ploaia ce a venit pe „nepusã-masã“ le-a stricattoate socotelile militarilor geniºti. În fond, ne aflam întabãra „la apã“ ºi ploaia, tot apã este, nu-i aºa?! Lucrãrileau fost reluate dupã-amiazã ºi au continuat a doua zi. S-alucrat mai încet, în ritm „de învãþãmânt“, pentru noiiangajaþi. Pânã la urmã, acesta era scopul activitãþilor, sãfixeze cunoºtinþe ºi sã dezvolte deprinderi. „Cu acestprilej – declara maiorul Constantin Andrei – concomitentcu desfãºurarea activitãþilor practice de construire a

podului, militarii au rezolvat diferite momente tactice ºitehnice, au realizat mãsurile de asigurare pentru luptã, auacþionat ca infanteriºti“.

„Voalul invizibil“ al cercetaºilor

Am pãrãsit tabãra de la Mãrãcineni, am executat„saltul“ ºi am ocupat „poziþie de luptã“ pe malul stâng alDunãrii, la Vãrsãtura, în apropierea cazãrmii plutitoare aBatalionului Nave Treceri Fluviale, gazda militarilorcercetaºi ºi transmisioniºti ai brigãzii, aflaþi în tabãra deinstrucþie la apã. Vremea pãrea sã se menþinã frumoasã ºidoar pe ici - pe colo, câte un nor stingher amintea dezilele anterioare, când, în zonã, fuseserã ploi abundente.

Cercetaºii cãpitanului Cãtãlin Florea executaserãcercetarea cursului de apã ºi stabiliserã resursele naturaledin zonã ce pot fi folosite la nevoie. Fiind la apã, militariis-au antrenat pentru a realiza trecerea cursului de apã cumijloace improvizate, folosind materialele din zonã sauaflate în dotare. Comandanþii de subunitãþi au þinut contcã nivelul de pregãtire al acestora nu este omogen, deaceea s-au reluat anumite teme.


Brigada 10 Geniu

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIVApãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr. 17 din 15 septembrie

Experienþele lacustreale geniºtilor

Timp de douã sãptãmâni, la mijloc de august,militarii subunitãþilor din Brigada 10 Geniu„Dunãrea de Jos“ au desfãºurat la Mãrãcineni,pe râul Buzãu, ºi la Vãrsãtura, pe malul Dunãrii,activitãþile specifice taberelor de instrucþie la apã.În ciuda vremii ploioase, subunitãþile brigãzii ºi-au îndeplinit în mod eficient obiectivele deinstruire propuse.


Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el F

lore

ntin

PAR

ASCH

IV

În timp ce discutam cuinterlocutorii mei - cãpitanul CãtãlinFlorea ºi Sorin Gafencu - despreaspectele legate de pregãtireacercetaºilor, mi-au atras atenþiafoºnetele care veneau dinspre lizierade la malul fluviului. Ca la un semn,„din pãmânt, din iarbã verde“ ºi-aufãcut apariþia niºte „creaturi“ caresemãnau mai mult cu sãlciile. Eraucercetaºii geniºti care desfãºuraserãactivitãþi specifice în zonã. Din cauzacamuflajului, aproape cã nu sedistingeau, confundându-se cumediul înconjurãtor.

Întotdeauna am fost impresionatde „arta“ cercetaºilor de a se încon-jura de mister, de a crea un fel de „voalinvizibil“, care le „acoperã“ paºii.

Podul care-aduce ploaia

Circulã o superstiþie în rândurilepontonierilor care spune cã ori decâte ori ies la apã pentru a construipoduri, sunt vizitaþi de ploaie. Super-stiþia s-a confirmat ºi la exerciþiul deantrenament executat pentru evalua-rea Companiei 2 Poduri Plutitoare ºigeniºtii au îndurat stropii grei, reci,ai unei intense ploi de varã.

Construcþia unui punct de trecerepresupune o serie de activitãþipregãtitoare, care, fiecare în parte, auo importanþã deosebitã. Cum ºi încompunerea acestei subunitãþi suntmilitari nou angajaþi, care nu au maiexecutat astfel de operaþiuni, s-a

pornit metodic, pas cu pas, înînºiruirea lor logicã, la derulareaoperaþiunilor de pregãtire aconstrucþiei finale. Mai întâi au aleslocul favorabil pentru amenajareapunctului de trecere ºi, aici, un roldeosebit l-au jucat cercetaºii. Apoi, s-au stabilit planurile de ancorare adanelor, în amonte ºi în aval de axulpodului, marcate de cele douã stea-guri colorate înfipte în mal, unul roºuºi unul verde. Dupã aceea au intrat„în scenã“ ºi ceilalþi specialiºti, pen-tru amenajarea rampelor de acces cã-tre cursul de apã, pentru montareaambarcaderelor ºi debarcaderelor ºifixarea acestora în rampã, exact peaxul podului. În acea zi, ploaia îi prin-


Brigada 10 Geniu

33Nr. 5 2007

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el F

lore

ntin

PAR

ASCH

IV

sese la finalizarea asamblãrii podului.I-am lãsat la lucru ºi am pornit ladrum cu un bagaj decunoºtinþesubstanþialîmbo-gãþit

despre realizarea trecerilor pestecursurile de apã.

Alegeþi: bacul, ceamulsau barca

pneumaticã!

Tabloul Brigãzii 10 Geniu înprivinþa posibilitãþilor de aexecuta trecerea forþelor ºimijloacelor unitãþilor ºi marilorunitãþi peste cursuri de apã ar fifost incomplet fãrã subunitãþilespecializate ale BatalionuluiNave Treceri Fluviale. Gru-purile 1 ºi 2 Nave, cu echipajelela bord, au fost redislocate într-un raion situat la aproape unkilometru amonte de portulmilitar, pe malul fluviuluiDunãrea, unde au constituit da-nã de nave ºi au desfãºurat acti-vitãþile specifice unei tabere deinstrucþie la apã.


Brigada 10 Geniu


Foto

: ....

......

......

......

......

......

...

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el F

lore

ntin

PAR

ASCH

IV

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el F

lore

ntin

PAR

ASCH

IV

O datã cu grupurile de nave, înraionul poligonului de instrucþieVãrsãtura a fost redislocatã în tabãrã,la corturi, ºi Compania TreceriDesant a batalionului. Comandantulbatalionului, locotenent-colonelGheorghe Soare, preciza cã pe timpultaberei au executat evaluãrile la nivelcompanie, pentru Grupurile 1 ºi 2Nave, care au amenajat puncte detrecere pe bacuri ºi ceamuri. „S-aprocedat la îmbarcarea ºi trecereatehnicii subunitãþilor de brigadã dinraionul Vãrsãtura în Insula Arapu. De asemenea, am desfãºuratevaluarea la nivel pluton a militarilordin Compania Treceri Desant,asigurând tehnica ºi materialelepentru forþarea trecerii unui batalionde infanterie, cu sprijinul militarilor

Batalionului 72 Poduri ºi subunitãþi-lor de brigadã“. Tabãra de instrucþiela apã a militarilor din subunitãþile Ba-talionului Nave Treceri Fluviale s-aîncheiat cu un exerciþiu complex deevaluare, cu durata de 20 de ore, lacare ºi-a adus contribuþia, într-o anu-mitã formã, tot personalul unitãþii.

O concluzie pertinentã asupramodului în care s-au desfãºuratactivitãþile în taberele la apã cumilitarii din subunitãþile Brigãzii 10Geniu a fost oferitã de cãtre colonelAurel Mainea, care aprecia cãtaberele la apã ºi-au atins pe deplinobiectivele. „În primul rând, aupermis militarilor din subunitãþilespecializate sã se antreneze pentrutrecerea cursurilor de apã, cumijloacele din dotare. Apoi,

au asigurat condiþiile, pentru militariide celelalte arme din brigadã, sãexecute trecerea cursurilor de apã,atât cu mijloacele din dotare, cât ºi cucele improvizate. În fine, pentrumilitarii tuturor structurilorparticipante, activitãþile au permisadaptarea acestora la cerinþeleinstrucþiei în apropierea unui curs de apã, realizându-se coeziunea deacþiune la nivel pluton, iar pentruunele structuri, la nivel companie. Taberele la apã s-au înscris printreactivitãþile importante din acest an de instrucþie, deoarece au angrenat întregul personal al brigãzii, constituind, în continuare,cea mai eficientã modalitate deinstruire a structurilor de geniu“.

Nr. 5 2007 35


Brigada 10 Geniu

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el F

lore

ntin

PAR

ASCH

IV


Baza 71 Aerianã


Printre cei puþini aleºi sã trãiascã sentimentulmagnific al plutirii în albastrul cerului senumãrã ºi piloþii militari din baza aerianã de

la Luna, aflaþi în subordinea comandorului Ion Avram,oameni ce transformã pasiunea în profesie.

Am avut privilegiul de a simþi îndeaproape emoþia ºisatisfacþia acestora, la sãrbãtorirea unui sfert de veac dedecolãri ºi aterizãri pe acelaºi aerodrom, în zgomotulajutajelor de reactor ºi al curentului provocat de paleleelicelor, chiar pe bretela pistei. Mândria de a ridica oaeronavã spre înalturi ºi de a o aduce în siguranþã înapoipe pãmânt le aparþine, deopotrivã, personalului navigant

ºi celui auxiliar, cu toþii contribuind la punerea înmiºcare a unui angrenaj sofisticat ce conduce la reuºitaunei misiuni. Iar faptul cã lucreazã întotdeauna în echipãl-au demonstrat ºi la momentul defilãrii unitãþii, înîncheierea ceremonialului, formaþia de la sol fiindînsoþitã la joasã înãlþime de elicoptere IAR 330 Puma-Socat ºi de avioane MIG-21 Lancer, în formaþiistrânse, ce puteau rivaliza cu ale celor mai prestigioaseescadrile de acrobaþie aerianã. Invitaþii, veniþi în numãrfoarte mare, au avut posibilitatea sã atingã maºinãriilezburãtoare, dintre care unele cu tot atâþia ani defuncþionare ca ºi ai unitãþii, sã vadã sistemele de ultimã

Maior Traian BRADUApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr.21 din 25 iulie 2007

Baza 71 Aerianã, la un sfert de secol

Vineri, 29 iunie, la Baza 71 Aerianã s-au sãr-bãtorit 25 de ani de la fondarea unitãþii deaviaþie de vânãtoare, ale cãrei tradiþii suntcontinuate în prezent de piloþii de la CâmpiaTurzii. Activitãþile aniversare au fost onoratede prezenþa secretarului de stat din MinisterulApãrãrii, Corneliu Dobriþoiu, a ºefuluiS.M.F.A., general-locotenent ConstantinCroitoru, precum ºi a altor înalþi oficiali mili-tari ºi reprezentanþi ai administraþiei centraleºi locale.

Foto

: „Or

izont

mili

tar“

generaþie ale noului turn de controlºi sã-i cunoascã pe cei care lemânuiesc.

Pentru militarii din forþeleterestre, dupã cum declara ºicomandantul C.4 A.Trt., general-maior dr.Ioan Ciupei, invitat la ceremonial, aviaþiareprezintã un sprijin fãrã de careinstruirea comandamentelor ºi atrupelor nu s-ar putea concretiza însensul îndeplinirii misiunilor la pace,în situaþii de crizã sau de conflictarmat, mai ales în contextuldislocãrii de forþe în teatrele deoperaþii din afara teritoriuluinaþional. De aceea îi felicitãm ºi ledorim, cu respect ºi consideraþie,

cer senin ºi aripi noi, cu ocaziasãrbãtoririi, la 20 iulie, a ZileiForþelor Aeriene.

Deºi a trecut ceva vreme de cândam scris despre exemplara lecþie dezbor oferitã de aviatorii Bazei 71Aeriene de lângã Câmpia Turzii, am rãmas pãtruns încã de momentele trãite alãturi de aceºtioameni deosebiþi ºi aparatele lorzburãtoare. Pentru cã am înþeles maibine dedicaþia ºi energia acestora,demni urmaºi ai iluºtrilor pionieri ai aripilor româneºti - Vlaicu, Vuiasau Coandã - puse în slujba patriei, a noastrã, a tuturor. Pentru cã, atunci când privesc silueteleaeronavelor militare ce poartã

inscripþionate planurile cu cocardetricolore, îi simt pe cei care le poartã în zbor ca fiind prieteni buni ºi de nãdejde ce vegheazã laseninul albastru al cerului sub caretrãim.

Prãznuirea ocrotitorului spiritual

al temerarilor vãzduhului, Sfântul

Mare Prooroc Ilie Tesviteanul,

la 20 iulie, zi aleasã ca sãrbãtoare

a Forþelor Aeriene ºi Aviaþiei

Române, ne oferã prilejul de a le

adresa tuturor celor ce fac albastrul

cerului mai prietenos, multã

sãnãtate, noi împliniri, fericire

ºi prosperitate alãturi

de cei dragi!

37Nr. 5 2007


Baza 71 Aerianã

Foto

: „Or

izont

mili

tar“

Forþele Terestre în Acþiune

Batalionul 60 Paraºutiºti

Pecâmpurile din jurul localitãþii de

reºedinþã a Batalionului 60 Paraºutiºti,chiar pe cotã, a început scenariul

exerciþiului. Misiunile sunt precizate scurt, clar ºi cuintonaþie de cãtre ofiþerii din statul-major. Mi-am permischiar sã fiu nostalgic prin secvenþele din filmul„Paraºutiºtii“, cãrora memoria le ºterge ultimele fire depraf. ªi acolo, au fost prinse în lentilele gradatemomentele deplasãrii subunitãþii cãtre raionul de luptã,de pregãtire a armamentului, tehnicii ºi efectivelor care

vor fi angajate în contactul direct cu inamicul vigilent,dotat ºi bine sprijinit. Nu-mi creeazã un confort psihicimaginea deplasãrii companiei jucate, pe un itinerar demarº cu lungimea 40 km, în condiþiile în care greutateaechipamentului depãºeºte cu mult valorile înscrise înnormele de protecþie a muncii. Ca sã vorbeºti despremisiunile oamenilor închiºi între suspante, îþi sunt obligatorii clipele trãite lângã ei, sã le miroºitranspiraþia lipitã de combinezoane ºi sã le rãceºtipiciorul care se strânge în bocancii grei ºi antiºoc.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUApãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr.16 din 30 august 2007

Zborul – jumãtate chin, jumãtate timp

39Nr. 5 2007

Vreo zece tineri paraºutiºti nuînþelegeau cum aº putea sã scriudespre ei, mai ales când jumãtate dinscenariu le-a fost sortit sã-i poarte pelângã dragostea de înalt ºi teoriacelor mai mici pãtrate de zbor.Discutam doar cu locotenentulNicolae Grigore, cursant ºi absolventla trupele speciale Rangers, care îºimanipula registrul conversaþiei, aºacum trupul i se unduieºte întrechingi ºi se gândeºte mereu cã viaþaîi stã pe o muchie de suspantã.

Matematica zborului

Îmi las curiozitatea în sugestiilelocotenentului Adriana Alecu,

psihologul ºi specialistul în relaþiipublice al batalionului. Chiar mãfascineazã ideea potrivit cãreia„paraºutismul este o matematicã azborului“. Aud vociletransmisioniºtilor de la staþia releu.Fac verificãrile cu cei din punctul decomandã a zborului. La capãtulpistei, douã maºini cu echipajele depompieri s-au aliniat pe buzabetonatã. Locotenentul VasileMoldoveanu îºi verificã ordinul demisiune, transmite comenzilegradaþilor Mirel Zamfir, CristianBãbãu ºi Ion Mateescu. De departe,cãpitanul Cornel Mirea face semnelocþiitorului pentru zbor. Paraºutiºtii

au bine conturat sistemul deprocurare a informaþiilor meteo, ºtiusã-ºi ajusteze probabilitãþile gradelorºi pot jongla cu viteza vântului, maiceva decât extremele din fotbaluloccidental. Îmi furã ºapca vibraþiaavionului de transport. Primulechipaj se angajeazã, în ordine, la executarea primelor salturi. Aufeþele congestionate ºi abia pot sã-iînsoþesc din priviri pe mecanicul ºipilotul aeronavei. Rãmân cu otristeþe de lungã duratã din cauzã cãnu-i pot însoþi. Nu le simt senzaþiileturului de recunoaºtere, nu le vãdmiºcãrile ochilor când îºi vãdcolegul cã se îndreaptã spre trapa




aeronavei, într-un cuvânt, nu le ºtiuipotezele mereu nãstruºnice încutezanþa de a cãuta liniºtea albastrã.Zborul are matematica lui. Începe dela peste o mie de metri, cerul este unloc geometric, avioanele devinaxiome, paraºutiºtii sunt concluziilecare ne fac sã înþelegemtransformãrile euclidiene prinrotaþiile ºi translaþiile de sub cupolã.Vãd primele cinci „pete“ aruncatedin pipa de vânt, care îºi unduiesctrupurile sufocate de chingile înaltepânã în afecte ºi cresc în înãlþime capiramida lui Giseh. Îmi întreb câþivacolaboratori despre scenariul încontinuare. Las pe agendã un scrisca-n cronicile lui Miron Costin:„zborul - jumãtate chin, jumãtate timp“.

Eternitatea secundei

ªtiam din regulile de tragereasupra obiectivelor miºcãtoare orelaþie pentru a determina corecþiile,timpul de cãdere pe sol. Scenariulpe care îl înþelegeam cu frumuseþeaineditului ºi inocenþa scriituriigazetãreºti m-a determinat sã spuncã, în cel mult zece minute, îi voivedea cu ochii minþii pe „actoriicosmici“ cum îºi vor strângevoalurile. Deformaþia de la ºtiinþeleexacte m-a dus cãtre tiparuldidactic. Pierdeam construcþiile deafecte ºi putinþa de a înþelegeeternitatea secundei. M-am transpusîn trãirile plutonierilor-majoriNicolae Baciu, Eduard Marin, Ion

Cojocaru ºi Neculai Frãþilã. Erau sportivi de performanþã. La jocurile pe care le fãceau pecerul rupt de soare, am ºtiut cã mãpot lega de starea anxioasãprovocatã de Minerva unicã a luiNichita: „Parcã într-o zi un soare/ce-l lovisem cu privirea/ îºi rotirotundul aur/ºi veni atât deaproape“. Prin grosismentulbinoclului, am vãzut doar chipurileîngrijorate ale viitorilor combatanþila sol, fãrã sã insist pe somaticascandaloasã, provocatã dealtitudinea de peste 2.000 m. În eternitatea secundelor, unparaºutist nu se poate gândi decât laghinionul celor 17 incidente, lametrologia KAP-3, aparatul desiguranþã cu dublã comandã,mecanicã sau aneroidã. Doarimaginaþia vrea sã-i filmeze pe ceiale cãror vieþi sunt pe muchie desuspantã cã, în pletora minutelor,soarele a dispãrut din rãceala

rãsuflãrii lor, s-a lãsat pãcãlit demodelarea prin a lor privire într-otânãrã femeie aromitã, visãtoare.Locotenentul Adriana Alecu a fugitcãtre punctul de aterizare.

Interviuri lângã voaluri

Au aterizat foarte aproape dedispozitivul de acþiune caporalulMirel Zamfir ºi plutonierul EduardMarin. ªi-au amortizat bine sãrituraºi, din reflex, au început sã-ºibiciuiascã suspantele. Nici nu s-astins bãþul de chibrit, când, înapoiamea, la zece metri, au aterizat sgv-iºtii Cristian Bãbãu, IonMateescu, plutonierii-majori IonCojocaru ºi Neculai Frãþilã. ªi-auverificat busolele, au scos armele cupat rabatabil, au îmbrãcat mãºtilecontra gazelor ºi, în danþ detrãgãtori, au ocupat poziþiile deapãrare. Petele de pãmânt siluite declorofilã s-au acoperit de cataracta



41Nr. 5 2007

voalurilor din mãtase. Timpul mãapãsa pe locul din care apreciasem,cu câteva miimi de timp în urmã,eternitatea secundelor aruncate dinpipa de vânt. Intervievaþii nu s-ausperiat de ochiul înroºit al benziicusute cu memoria suspantelorbiciuite. ªtiu cã tonul amabil estetocmai consecinþa unor trãiri aparte,reluate, de fiecare datã, cu o altãvaloare de constructe personale.Cãpitanul Cornel Mirea a dat deînþeles cã „acolo, în companianorilor, te duelezi cu ºansa, tecãzneºti sã rãmâi pe lume, la felcum mama suferã sã-ºi aducãpruncul în faþa zâmbetului de lasoare“. O argumentaþie cu adevãratmemorabilã pentru discursul poetic,slãbiciune a ofiþerului cotat dreptpoetul oamenilor în„combinezoanele riscurilor înalte“.Locotenentul Vasile Moldoveanutocmai se forþa sã-ºi vizualizezetrãgãtorii la armamentul principal,când a simþit cã-l voi provoca la osecundã de dialog. „Sunt obiºnuit cuzborul. Îmi place sã combin tehnicade a naviga cu cea de acþiune la sol.ªtiu cã urmeazã câteva zile grele.Dar cel mai mult conteazãîmplinirea mea ca paraºutist“. Pe plutonierul-major Nicolae Baciul-am vãzut la flancul drept alpunctului de sprijin. Îºi fixaseelementele de tragere pentrurespingerea unui inamic, superior în forþe ºi mijloace, dar ajuns în faþalimitei dinaintea apãrãrii. „Într-adevãr, de jos vezi altfel

zborul. Secundele pot fi înregistratepe cronometru. Dar sus valoarea lore trãitã la maximum ºi, mai târziu,despre ea voi putea mãrturisi totul“.Nu am scris de multe ori despreparaºutiºti, despre viaþa lor, care-imereu pe muchia suspantelor.Auzisem de ºtiinþa lor desprecoeziune. Sau cel puþin aºa îmiconfirmã sgv. Ion Mateescu, cel caredeja lovise câþiva cercetaºi aiadversarului, din poziþia de tragerevremelnicã. „Nu frica de paraºutare,de înãlþimi, de norii obraznici careîþi ciupesc bucãþi din cascã mãsperie. Ca militar în termen, ca fostparaºutist sportiv, am înþelesvaloarea celui de lângã tine. Cã atunci când îþi oferã o mânã deajutor, asta înseamnã cã, în dans cunorii, cineva e mereu cu tine“.Caporalul Cristian Bãbãu este

supãrat. De la ieºirea din aeronavã,a simþit cã piciorul drept îiamorþeºte. Sã fi fost oare frica? E un semn al antrenamentelor dure?Oricum, îmi transmite cã „pentruparaºutist, totul este o luptã cutimpul ºi în timp“. Nu pot sãdefinesc locul geometric pe care îlsimt luptãtorii paraºutiºti. Rãmân la credinþa cã bucuria lor, de azi, astat pe muchia unor suspante.Mâine, se vor vedea, din nou, ca o floare de tei, de pe care vremsã dãm la o parte cicatricea genei de viaþã scurtã, ºi sã o aºezãm pecea cu semnul pãtratului veºniciei. Dacã ar fi sã aºez într-o ecuaþiemisiunile paraºutiºtilor, aº zice:curaj, dragoste, geometriarenunþãrii, hazard, mulþumireapentru secunda longevitãþii - chiar ºi pe muchia unor suspante.





Presa militarã

43Nr. 5 2007

La 15 august s-a împlinit un an de când ziarul„Scutul patriei” ºi-a schimbat numele în„Orizont militar”. În prima ediþie apãrutã cu

noua denumire am motivat opþiunea schimbãrii „scutului”în „orizont” ºi am promis o primenire de formã, înmãsura în care tiparul înalt (în plumb) permitea acestlucru, ºi de conþinut. Schimbãrile propuse atunci suntastãzi vizibile: o altã grupare tematicã pe pagini, rubricinoi ºi, sperãm, interesante (a se vedea „Armatele NATO”,„Vã propunem un model”, „Arsenal NATO”, „Eradigitalã” etc.), tipãrirea textului într-un alt format ºi cu uncorp de literã mai mare, design-ul diferit al paginii, ocalitate mai bunã a imaginii...

Fãrã îndoialã, ar fi fost de dorit editarea ziarului peoffset, color, cu un numãr mai mare de pagini care sãpermitã o cantitate de informaþii sporitã ºi maidiversificatã, dar ºi mediatizarea mai multor evenimente,structuri militare ºi activitãþi de instrucþie sau de altãnaturã desfãºurate de militarii din C.4 A. Trt. Numai cãde la dorinþã la faptã, drumul, câteodatã, nu este doaranevoios, ci de-a dreptul imposibil de parcurs. Împlinireaacestui deziderat nu stã în puterea noastrã, ea þine deprioritãþile amplului proces de transformare ºi moderni-zare a organismului militar. Fireºte, nu este un titlu deglorie pentru o armatã NATO existenþa unui ziar, fie el ºi teritorial, tipãrit într-un sistem anacronic, cu mijloacetipografice care sunt, aºa cum am mai spus-o, demne de

un muzeu al presei. Dar modernizarea ziarului nostru separe cã nu este o prioritate, cel puþin nu în actuala etapã.

Câþi dintre cei cãrora le cade în mânã „Orizontmilitar” ºtiu cã ilustraþia se fixeazã pe suport de lemn cuprenadez ºi se ajusteazã la menghinã cu bomfaierul? Ca sã punem doar o singurã întrebare din atâtea care potfi puse. Ca atare, suntem convinºi cã pentru cei obiºnuiþicu o presã scrisã modernã, full-color, sau care-ºi cautãinformaþiile pe Internet, editarea unei publicaþii într-unsistem tipografic depãºit, pare de domeniul incredibilului.

Pentru un gazetar care îºi iubeºte profesia ºi-ºisubordoneazã demersul jurnalistic pretenþiilor cititorului,încadrarea sa într-o redacþie nu reprezintã numaiasigurarea unui loc de muncã, ci ºi garanþia satisfaceriinevoii de a contribui la realizarea unui produs mediaticatractiv. ªi nu am în vedere aici conþinutul, ci forma,pentru cã, atât cât ne-a stat în putinþã, am încercat sãoferim cititorului nostru un conþinut diversificat, care sã-isatisfacã nevoia de informaþie.

Cu toþii ºtim cã e reconfortant sã visezi, dar ºi maireconfortant este când visul devine realitate. Când vadeveni însã acest vis realitate? Dar cum speranþa moareultima, poate cã începând cu ediþia din 12 februarie 2008,dedicatã împlinirii a 60 de ani de existenþã a ziarului,„Orizont militar” va fi color ºi cu cel puþin 16 pagini.Asta ca sã încheiem în tonul optimist de care avem uneorinevoie ...

Colonel Leon-Iosif GRAPINIApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr.21 din 25 iulie 2007

Un vis ce se vrea a fi realitate

Acest articol, o spunem chiar de la început, nuse vrea a fi promotorul unei schimbãri de atitu-dine, el este doar relatarea succintã ºi justificatãa unui vis ce se doreºte a deveni realitate.

Brigada 1 Comando, marea unitate din ArmataTurciei care colaboreazã în mod tradiþional, înultimii ani, cu militarii din trupele de

paraºutiºti române, este o unitate de elitã care înglobeazãîn organica sa ºi un batalion de „airborne troops” – trupede desant – instruite în tehnica paraºutãrilor.Detaºamentul de 30 militari turci, comandat de cãpitanulSuleyman ªahin, a fost format, în proporþii egale, dinsubofiþeri ºi militari în termen, Turcia fiind unul dinstatele membre NATO care nu a renunþat la serviciulmilitar obligatoriu. Baza de dislocare a marii unitãþi esteîn Kayseri, un centru urban cu peste 600.000 de locuitori(al 11-lea oraº ca mãrime din Turcia), capitala provincieicu acelaºi nume, situatã în Anatolia Centralã.

Programul pus la punct de subordonaþii locotenent-colonelului Iulian Ciurea a inclus o ºedinþã complexã deinstrucþia tragerii, în care „experþii cupolelor de mãtase”ºi-au demonstrat calitãþile (punct în care trebuie subliniat

fair-play-ul comandantului batalionului, care ne-adestãinuit cã subordonaþii cãpitanului ªahin „nu s-au lãsatdeloc mai prejos ca bãcãuanii mei, de-a trebuit sã neaºezãm temeinic pe traiectorii, sã nu le dãm ocazia sã neia la punctaj”), o interesantã interacþiune pe sectoruldotãrii specifice, atât cu armament ºi tehnicã de luptã, câtºi cu material de instrucþie ºi antrenament, un exerciþiutactic ce s-a dorit a fi avanpremiera celui executat lafinalul pregãtirii în comun, o confruntare sportivã (faniilui Hakkan ªukur versus discipolii lui Gicã Hagi), o lecþiecomunã de gastronomie … cu iz pastoral (în contextulmai larg al pregãtirii în tehnici ºi procedee desupravieþuire) ºi o binemeritatã acþiune de destindere, încare s-au atins câteva obiective turistice de mare atracþie,disponibile în zonã.

Atmosfera a fost una destinsã ºi cât se poate deamicalã, „bãieþii lui ªahin”, deºi mai tot timpul serioºi ºiconcentraþi – atitudine derivatã, fãrã doar ºi poate, dintr-o


Friendship 2007

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCUApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr.8 din 10 iunie 2007

Bacãu – „Friendship 2007“

În perioada 3 - 9 iunie, în garnizoana Bacãu, s-aderulat un exerciþiu de instruire în comun, ai cãruiprotagoniºti au fost profesioniºtii din Batalionul498 Paraºutiºti ºi un detaºament de valoare plu-ton din Brigada 1 Comando a Forþelor Armate aleTurciei. Reprezentând o etapã a unui proiect departeneriat declanºat cu trei ani în urmã, exerci-þiul de la Bacãu - „FRIENDSHIP 2007“ - a par-curs o agendã interesantã, finalizatã pozitiv.


Foto

: pub

licat

ia „O

rizon

t mili

tar“

pregãtire temeinicã, de „înaltã clasã”– au abordat, la un moment dat, ºipartitura zâmbetului destins (aspectla care au contribuit ºi surprinzãtoa-rele abilitãþi lingvistice cu iz deFanar dovedite de câþiva dintre ainoºtri). „Gurile rele” susþin cã zâm-betele au încolþit pentru prima oarãpe feþele durilor din Kayseri la fina-lul partidei de fotbal, o epopee dem-nã de Wembley (vechiul Wembley, ofcourse), învolburatã de o ploaie lon-donezã ºi de electrizante rãsturnãride scor (cum se subînþelege, osmaniii-au … întrecut pe rãzeºi). Este dreptcã dacã zâmbetele au apãrut în decorsportiv, ele s-au menþinut ºi alimen-tat în decor silvestru, dacã vorbim demomentul culinar derulat într-o poia-nã „ca-n poveºti”, unde bucãtarii am-belor „oºtiri” s-au întrecut în reþeta„cârlan fript haiduceºte”. Reþetarãzeºilor a fãcut furori,astfel cã scorul adevenit egal.

În 7 iunies-a organizatZiua

Distinºilor Vizitatori, moment în carecele douã detaºamente au desfãºuratun exerciþiu tactic având ca temã„Executarea unui raid aeropurtat, cuneutralizarea / nimicirea unorelemente teroriste”. Printre invitaþi s-au numãrat ataºatul militar alTurciei la Bucureºti - colonel ElvanCelep, ºeful biroului Forþe pentruOperaþii Speciale din SMFT - colonel Sorin Dediu, locþiitorulcomandantului Bg. 1 Comando -colonel Ayhan Yilmaz, reprezentantul comandantului C. 4 A. Trt. - colonel Eugen Pop, alþi reprezentanþi militari de ambelepãrþi, numeroºi jurnaliºti civili ºi dinpresa militarã. Pãrerea de rãu,unanim exprimatã cu aceastã ocazie,a fost aceea cã actorii principali aiexerciþiului nu ºi-au pus în valoarerecunoscutele abilitãþi

aeriene, condiþiilemeteo

(vântulcu o

intensitate peste limitele admise)împiedicând lansãrile mult aºteptate.Oficiile de „zburãtori” au fost fãcute,totuºi, de patru experþi bãcãuani –sublocotenent Mircea Popa,plutonier-major Claudiu Mihai,plutonier-major Costel Stanciu ºiplutonier Gheorghe Voinilã, care aucoborât de la mare altitudine cuparaºutele tip aripã, spre deliciulasistenþei. La sol acþiunile s-auderulat ca la carte, protagoniºtiiambelor detaºamente dovedindu-sedemni de renumele ce-i însoþeºte.

În paralel, o subunitate dinunitatea bãcãuanã, comandatã decãpitanul Gabriel Grecu, a desfãºurato perioadã de pregãtire comunã lareciprocitate, în Turcia, în garnizoanaKayseri, unde au atins obiective utileºi extrem de interesante, cumulateîntr-o agendã care a inclus,

printre altele, câteva exerciþii de desant, întreceri sportive

la mai multe discipline(fotbal, baschet, tenis decâmp), dar ºi o reconfortantã ºiinteresantã excursie încunoscuta ºi atractiva

regiune a Capadochiei.


Friendship 2007

45Nr. 5 2007

Foto

: pub

licat

ia „O

rizon

t mili

tar“

Dupã o perioadã intensã de pregãtire pentrucompania SHIRBRIG din Batalionul 151Infanterie „Lupii Negri“ a venit ºi momentul

mãsurãrii performanþei atinse, prin trageri reale, înpoligonul Smârdan. Misiunea a început în dimineaþa zilei de 11 iunie, atunci când coloana companiei a început deplasarea din cazarmã cãtre poligon. Cei 280 km au fost parcurºi fãrã incidente, cu toate cãtemperatura exterioarã depãºea 33 de grade Celsius. La sosirea în poligon, forþele s-au divizat pentru a câºtigatimpul atât de necesar exerciþiului tactic de a doua zi.

Astfel, logistica a început organizarea cartiruiriipersonalului ºi a parcurilor de tehnicã militarã, în timp ceconducerea exerciþiului ºi comanda companiei au începutrecunoaºterea dispozitivului ºi a aliniamentelor ce urmau sã fie ocupate conform scenariului exerciþiului.

Ziua urmãtoare a început, aºa cum era de aºteptat, cu adunarea tuturor participanþilor la exerciþiu, în raionul de pornire. Aici, în prezenþa comandantuluiBrigãzii 15 Mecanizatã, colonelul Ion Manci, a colo-nelului Valentin Sucilã - reprezentantul Corpului 4

Armatã Teritorial, echipa deconducere a exerciþiului a

verificat, împreunã cuechipa de


SHIRBRIG

Maior Eduard BORHANApãrut în publicaþia „În slujba patriei“ nr.10 din iunie 2007

Compania SHIRBRIGa trecut testul Mãlina

46 Revista Forþelor Terestrewww.rft.forter.ro

arbitri desemnaþi de poligon, dacãtoþi cei implicaþi în conducerea gru-pelor, plutoanelor ºi companiei auînþeles cu exactitate misiunile ºiregulile de siguranþã necesare.Compania a avut de rezolvat o situa-þie ce poate apãrea în cadrul uneioperaþii de stabilitate, în care dupã ceprimul pluton a luat contact cu ina-micul, executã sprijinul acestuia cuplutoanele de infanterie, aruncãtoare82 mm ºi AG 9, dupã care executãoperaþia defensivã pe mai multe ali-niamente. Semnalul de începere aexerciþiului a fost dat de ºeful S3Operaþii ºi Instrucþie al Batalionului151 Infanterie, maiorul MariusIacobuþ. Imediat, operatorii staþiilorradio au început sã transmitã ºi sãprimeascã informaþiile, comenzile ºirapoartele necesare coordonãrii miº-cãrii ºi capacitãþii de reacþie a trupe-lor ce desfãºoarã acþiunea. Coloaneleplutoanelor au început sã înaintezeprin nori de praf cãtre aliniamentelede tragere. Au urmat apoi tragerile reale cu toatemijloacele din dotarea companiei de

pe mai multe aliniamente stabilite prinscenariu, astfel încât dupã trei ore de„foc“, ºeful de stat-major al batalio-nului, maior Nicolae Dascãlu, a datsemnalul de încetare al exerciþiului.

Am reuºit împreunã cu colegul de la redacþia radio, cãpitan AdrianGâtman, sã culegem câteva impresii„la cald“ dupã finalizarea exerciþiuluiºi iatã ce am aflat:

Maior Nicolae Dascãlu –locþiitor al comandantului: „Oricestructurã militarã îºi recunoaºtevaloarea ºi vede rezultatele munciinumai prin niºte activitãþi de valoare.Este ceea ce facem noi în poligonulSmârdan. Am executat o deplasare de280 km, nu a fost uºor. Am începutactivitatea de evaluare a companieiSHIRBRIG. Este o companie unicãîn armata românã, este cea care faceparte din iniþiativa regionalã. Tema afost una - spunem noi - complexã.Compania SHIRBRIG este destinatãsã acþioneze sub egida ONU. Ca atare,a trebuit sã executãm un exerciþiucomplex care a presupus o multitu-dine de manevre, de flanc ºi de spate.

Vom executa exerciþii de tragere deluptã cu piese de aruncãtoare de 82 mm,cu piese AG 9 ºi staþii de lansare“.

Maior Marius Iacobuþ – ºef S3:„Scenariul are la bazã un context destabilitate pentru care este pregãtitãcompania. Am adoptat o poziþie deapãrare, de retragere în situaþia încare elementele insurgente ar declan-ºa atacul asupra acestei subunitãþi,prilej cu care am planificat o serie deactivitãþi defensive, de retragere,pânã când situaþia va fi stabilizatã cuconcursul forþelor ONU ºi al organis-melor internaþionale“.

Colonel Valentin Sucilã – Corpul 4 Armatã Teritorial: „Faþã dealte exerciþii, acest exerciþiu a avutun grad de complexitate ridicat, cuvalenþe ºi obiective mult, mult amplifi-cate, fapt pentru care ºi efortul a fostmult amplificat. De aceea, ºi exerci-þiul a fost o reuºitã pe toate planurile“.

Rezultatele foarte bune obþinutede cãtre compania SHIRBRIGconfirmã încã o datã cã instrucþia aregrad de „general“ în cadrul Batalio-nului 151 Infanterie „Lupii Negri“.


SHIRBRIG

47Nr. 5 2007

Foto

: pub

licaþ

ia „Î

n sl

ujba

pat

riei“

Aºa cum îi stã bine unui tânãr reprezentant alunei armate aflate în plin proces de afirmare,cãpitanul Gabriel Turculeþ nu a avut doar o

participare de formã, aprecierile primite la absolvireacursului fiind de naturã sã-i impresioneze ºi pe cei maibuni ofiþeri ai oricãrei armate. În cele ce urmeazã l-amrugat pe colegul nostru sã ne împãrtãºeascã câte cevadespre modul în care, o armatã de renume, îºi pregãteºteofiþerii de stat-major.

Cursul de stat-major are ca scop formarea ºiperfecþionarea ofiþerilor încadraþi sau care urmeazã sãîncadreze funcþii în state- majore, pentru a fi în mãsurã sãstudieze, analizeze ºi sã propunã soluþii la diferiteprobleme de ordin general sau tactic, sã prezinte variantepentru luarea deciziei militare, sã elaboreze clar ºi precisdocumente de stat- major ºi documente de conducere aacþiunilor militare ºi sã lucreze în cadrul punctului decomandã pe diferite funcþii.

Cursul, cu durata de 19 sãptãmâni, a fost structurat pe douã perioade: o perioadã comunã cu durata de treiluni ºi jumãtate, cealaltã perioadã rãmasã fiind destinatãspecializãrii. Prima parte s-a axat pe cunoºtinþe militaregenerale, cunoºtinþe militare operaþionale, cunoºtinþetehnice de specialitate, informaticã, limba englezã, lucrulîn punctul de comandã, conferinþe pe teme de interesgeneral. În partea a doua, accentul s-a pus pe lucrul înpunctul de comandã ºi utilizarea procedurilor de comandãºi control, precum ºi a procedurilor standard de operare.

Procesul de evaluare a fostunul continuu, pe durataîntregului curs. La sfârºitulfiecãrei perioade a avut loc o testare, a cãrei notã a fost luatã încalcul la media finalã.

Procesul de instruireurmãreºte îndeplinireaobiectivelor propuse prinparcurgerea tuturor etapelor, dela simplu la complex,combinând activitãþile teoreticecu cele practice tip SIMEX. În prima parte accentul a fostpus pe teme referitoare lacorespondenþa militarã, ulteriorefortul fiind transferat cãtrepartea tacticã, în care s-austudiat scenarii posibile în cazulunui conflict armat convenþionalsau asimetric.

Programul pe timpul cursului afost de opt ore zilnic, timp destinatatât pentru efectuarea ºedinþelorcoordonate de profesori, cât ºipentru studiu individual. Totodatã,exista posibilitatea efectuãrii decursuri suplimentare, dirijate de

Oameni sub arme

Cursant

Cãtãlin MAFTEIApãrut în publicaþia „În slujba patriei“ nr.11 din iulie 2007

Cursant ieºean în Franþa

În perioada 29 ianuarie - 8 iunie 2007, colegulnostru, cãpitan Gabriel Turculeþ, a participat lacursul de stat-major organizat la ªcoala de StatMajor din Compiegne, Franþa.


Foto

: pub

licaþ

ia „Î

n sl

ujba

pat

riei“

profesori, la diferite materii sau astudiului individual în afara orelor decurs, baza materialã fiind permanentla dispoziþia cursanþilor.

Personalul didactic este formatdin ofiþeri cu studii superioare,profesori civili pentru limba englezã,sau subofiþeri pentru centrul deinstruire prin simulare. Pe parcursulstagiului, aceºtia au doveditcompetenþã ºi profesionalism, fãcânddovada cã sunt capabili sãpregãteascã în condiþii foarte buneviitorii ofiþeri de stat-major.

Cursurile susþinute de profesoriau fost completate prin conferinþe pediverse teme de actualitate, þinute depersonal militar sau civil de înaltãprestanþã.

Totodatã, în cadrul cursului destat-major, pe o perioadã de trei zile,s-a efectuat un stagiu de pregãtireprivind utilizarea sistemuluiinformatizat de conducere a forþelor,

S.I.C.F. V2, în urma cãruia s-a emiscertificatul practic pentru utilizatoriiacestui sistem.

Documentele utilizate pe timpulcursului au fost sintetizate în documen-

taþia emisã de ºcoala de stat-major,document întocmit pe baza doctrineiºi manualelor NATO. Absolvireaºcolii de stat-major este atestatã prin„Diploma de stat-major”.

Oameni sub arme

Cursant

Nr. 5 2007 49

Foto

: pub

licaþ

ia „Î

n sl

ujba

pat

riei“

Foto

: pub

licaþ

ia „Î

n sl

ujba

pat

riei“

Pentru desfãºurarea acestei activitãþi s-austabilit obiective de instrucþie pertinente, caresã valorifice la maximum posibilitãþile de

instrucþie oferite de poligon, atât pentru cercetaºii NBC,cât ºi pentru echipele de decontaminare. Comandantulcompaniei, cãpitan Lucian Nica, prin programul taberei


Instrucþie de specialitate

Cãpitan Cãtãlin GRÃDINARIUApãrut în publicaþia „În slujba patriei“ nr.9 din mai 2007

Chimiºtii în poligonDupã mulþi ani de absenþã, cu sprijinul domnu-

lui colonel Aurel Cramba de la ComandamentulCorpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal ConstantinPrezan“, în perioada 07.-18.05.2007, militariidin Compania 162 Apãrare Nuclearã, Biologicãºi Chimicã / Brigada 15 Mecanizatã au fost timpde douã sãptãmâni în tabãra de instrucþie dinpoligonul pentru Apãrare NBC - Valea Poienii.


specific perioadei de instrucþieparcurse ºi Listei cu cerinþeleesenþiale ale misiunii, ºi-a propus ºi areuºit în proporþie de 100 % sã atingãparametrii operaþionali pe caremilitarii din cadrul companiei trebuiesã-i îndeplineascã.

Datoritã facilitãþilor din poligon,s-au putut organiza ºi desfãºurapuncte de instruire atât în domeniulcercetãrii NBC, cât ºi în cel aldecontaminãrii. Nu micã a fostsurpriza militarilor companiei înmomentul când au vãzut ºi au pututsã lucreze cu noua autospecialã dedecontaminare a tehnicii ºi terenuluiADTT- 4, autospecialã ce a fostmodernizatã de o firmã dinGermania, fapt care a dus la oîmbunãtãþire evidentã a parametrilor

de decontaminare. În acest sens, nu putem decât sã ne exprimãmsperanþa cã, într-o bunã zi, acest tipde tehnicã va ajunge ºi în Brigada 15Mecanizatã.

Un mare plus pentru aceastãactivitate au fost condiþiile deosebitepe care personalul Centrului pentruApãrare NBC Câmpulung Muscelle-au asigurat în cadrul poligonului.Este mai mult decât benefic pentruprocesul de instruire ca logistica sãse ridice la standardele zilelornoastre, ca dupã o zi istovitoare deinstrucþie sã ºtii cã apa caldã, calduraºi condiþiile de servire a mesei nureprezintã o problemã.

Un moment deosebit al acesteiactivitãþi l-a constituit vizitacomandantului brigãzii în poligon,

moment în care militarii subunitãþiiau simþit acea apropiere sufleteascãde care fiecare dintre noi are nevoie,mai ales cã vizita domnului colonelIoan Manci a fost chiar pe data de 15 mai, zi în care chimiºtii militariîºi sãrbãtoresc ziua armei.

Fãcând un bilanþ al activitãþii,putem spune cã, la întoarcerea înunitate, chimiºtii militari din Brigada15 Mecanizatã au venit cu un bogatbagaj de cunoºtinþe, cu experienþenoi ºi cu sentimentul cã experienþadin poligon s-a concretizat într-omai bunã stãpânire a deprinderilorpractice, mai ales cã în acestdomeniu, rapiditatea ºi acurateþearaportãrii despre îndeplinireamisiunii reprezintã esenþa acesteispecialitãþi militare.


Instrucþie de specialitate

51Nr. 5 2007

Foto

: pub

licaþ

ia „Î

n sl

ujba

pat

riei“

TTTTeeeeaaaatttt rrrreeee ddddeeee ooooppppeeeerrrraaaa þþþþ iiii iiii

Foto: cãpitan Cristian CÃNUCI

S U M A R S-au întors din Irak ! p.54Festivitatea de repatriere a militarilor Batalionului 495 Infanterie

„ªoimii Carpaþilor“ au venit acasã p. 57Militarii bistriþeni au revenit de pe tãrâmul afgan

E bine când te murdãreºti pe mâini p. 58Mentenanþa tehnicii militare în teatrul de operaþii din Afganistan

„Scorpionii“ - din nou în Irak p. 60Scorpionii au ajuns din nou în Irak; nu cei negri sau roºii, ci scorpioniigalbeni, de pe malurile Bagãi

Reputaþia trupelor româneºti p. 63Vizita noului comandant al Diviziei Multinaþionale de Sud-Est în campulromânesc din Tallil, Irak

Irakienii ne privesc cu speranþa cã într-o zi va fimai bine p. 65

Misiuni CIMIC pentru ajutorarea oamenilor nãpãstuiþi din Irak

Atunci când armele tac p. 67La mai puþin de o lunã de la sosirea în teatrul de operaþii, militariitimiºoreni au executat prima misiune pentru sprijin medical a cetãþe-nilor irakieni

A fi ETT în Afganistan p. 69Cum îºi desfãºoarã activitatea ca ETT un grup de militari români înaceastã misiune atât de ineditã ºi în care uneori cuvântul"supravieþuire" este mai presus de orice altã noþiune

Convoi spre graniþã p. 72Misiune a militarilor români în apropierea graniþei afgano-pakistaneze

Motivaþia misiunii

Dupã prezentarea onorului ºi slujba religioasã oficiatãde un sobor de preoþi, s-a desfãºurat apelul solemn. Aufost rostite alocuþiuni de cãtre comandantul batalionului,locotenent-colonel George Constantin ºi ministrulapãrãrii, Teodor Meleºcanu.

„Am aºteptat cu emoþie ºi nerãbdare aceastã festivitateºi iatã cã dupã ºase luni de misiune desfãºuratã departe decei dragi ºi în condiþii aspre de climã, suntem martori laacest eveniment – a declarat în cuvântul sãu, comandantulbatalionului, adãugând: Operaþiunea IRAQI FREEDOM aînsemnat foarte mult pentru toþi militarii batalionului, atât din punct de vedere profesional, cât ºi uman.Oportunitatea de a ajuta o þarã aflatã în proces dereconstrucþie, precum ºi populaþia ei, ne-a motivat cel maimult. Majoritatea militarilor au fost la prima lor misiunede acest gen, însã acest aspect nu s-a simþit decât înprimele zile ale misiunii. Orele de pregãtire din þarã,

antrenamentele în poligoane ºi tabere de instrucþie ne-auconsolidat încrederea în propriile noastre forþe, în scurttimp câºtigând respectul ºi simpatia aliaþilor ºi apopulaþiei locale. Aceastã misiune a fost ca un examenimportant. Cu cât am fost mai pregãtiþi, cu atât amrãspuns mai bine sarcinilor încredinþate. Am ºtiut ce neaºteaptã în Irak ºi ne-am instruit în þarã cu multãseriozitate pentru a ne îndeplini mandatul cu brio. A fost ºi o probã a maturitãþii profesionale. Misiunile auprezentat un grad ridicat de complexitate ºi dificultate,însã lucrul de care s-a þinut seama în permanenþã ºi cãruiai s-a acordat o atenþie sporitã a fost pericolul la care suntsupuºi militarii pe timpul desfãºurãrii misiunilor, pericolreprezentat de existenþa neprevãzutului”.

Comandantul unitãþii ºi-a exprimat regretul cã unuldintre militari nu a reuºit sã ia parte la evenimentulfericit, alãturi de colegii sãi, acesta fiind sub îngrijiremedicalã, în urma rãnilor cãpãtate pe timpul unei misiunide patrulare în zona de responsabilitate a batalionului:

Teatre de operaþii


Maior Luigi-Mihail [email protected]

S-au întors din Irak !Marþi, 21 august, în cazarma Batalionului 495

Infanterie „Cãpitan ªtefan ªoverth“ a avut locceremonialul oficial de sosire a militarilor careau acþionat la misiunea IRAQI FREEDOM VIII, înperioada februarie-august 2007. La eveniment auparticipat: ministrul apãrãrii, Teodor Meleºcanu,ºeful Statului Major General, amiral dr. GheorgheMarin, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr. Teodor Frunzeti, reprezen-tanþi ai autoritãþilor locale ºi ai mass-media, pre-cum ºi familiile militarilor.


„Aº fi dorit ca astãzi sã fi raportat cãtoþi militarii sunt prezenþi înformaþie, dar acest lucru nu a fostposibil... Camaradul nostru, fruntaºulDaniel Porumb, se aflã în spital ºiare nevoie de sprijinul nostru maimult decât oricând... Suntem alãturide el ºi sperãm sã se întoarcã sãnãtosîn mijlocul nostru. Doresc sãmulþumesc familiilor care ne-au fostalãturi ºi tuturor celor din þarã carene-au sprijinit pe parcursul acesteimisiuni. Consider cã militariiBatalionului 495 Infanterie ºi-aufãcut datoria cu seriozitate ºi

profesionalism, în nenumãraterânduri primind aprecieri foarte bunedin partea partenerilor noºtri decoaliþie. Pe durata celor ºase luni demisiune, militarii noºtri au fãcut totceea ce este posibil pentru ca aceastãmisiune sã se transforme într-unsucces al coaliþiei”.

Talent ºi energie în toate misiunile

desfãºurate

Ministrul apãrãrii, TeodorMeleºcanu, a elogiat efortul

militarilor unitãþii la misiunea IRAQIFREEDOM VIII, precizând cã:

„Apelul solemn într-o unitate carese întoarce dintr-o misiune înstrãinãtate este întotdeauna un lucruemoþionant, care ne impresioneazã.În cazul de faþã însã, pentru mine areo semnificaþie cu totul aparte,dumneavoastrã fiind prima unitatedin Armata României pe care amvizitat-o într-un teatru de operaþii.(...)Participarea dumneavoastrã laoperaþiunea IRAQI FREEDOMtrebuie privitã în primul rând ca pe oexperienþã deosebit de valoroasã în

Teatre de operaþii


55Nr. 5 2007

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

cariera dumneavoastrã, pentruviitorul tuturor celor care auparticipat la ea. Aþi avut, totodatã,posibilitatea de a cunoaºteîndeaproape o civilizaþie, o culturã ºio religie mai ales diferitã, de a lucradirect cu militarii armatelor celor maiputernice state ale lumii, ceea ceconstituie, de asemenea, un aspectcare nu trebuie deloc neglijat. Aþiavut, de asemenea, ºi vã felicitpentru acest lucru, posibilitatea de astabili o relaþie extrem de cordialã ºide strânsã cu populaþia localã, însprijinul cãreia era destinatãmisiunea dumneavoastrã. (...) Aþi dovedit talent ºi energie în toate

misiunile

desfãºurate. Desigur, au existat acoloºi momente grele, pe care nu le veþiuita, dar din care trebuie sã învãþaþi,atât dumneavoastrã, cât ºi cei care vãvor urma în misiuni de acest tip înstrãinãtate. Toate lecþiile pe care le-aþi învãþat trebuie puse pe hârtie,spre a fi folosite în procesul deinstruire a armatei profesioniste pecare o edificãm în prezent. (...)Profesionalismul bãieþilor noºtri aatras adeseori aprecierile partenerilorstrãini, aprecieri care ne-au fosttransmise în repetate rânduri ºi pediferite canale. Am avut prilejul sãaud, personal, numai cuvinte de

laudã laadresa

dumneavoastrã, cu ocazia discuþiilorpe care le-am avut cu oficiali aicoaliþiei multinaþionale, dar ºi în Irak,atunci când v-am vizitat în a doua zia Sfintelor Paºti, anul acesta. Folo-sesc acum acest prilej pentru a vãmulþumi, public, în numele meu ºi alconducerii Ministerului Apãrãrii. Lemulþumesc, totodatã, ºi membrilordumneavoastrã de familie, pentru cãºi ei, într-un fel sau altul, au contri-buit alãturi de dvs. la toate succeseledespre care vorbeam. Vã mulþumescpentru activitatea pe care aþi depus-oîn slujba instituþiei militare, pentrudevotament, solidaritate, profesiona-lism ºi modul responsabil în care aþiºtiut sã vã achitaþi de toate sarcinileprimite”.

Militarii batalionului au acþionatsub control operaþional britanic, încadrul Diviziei Multinaþionale deSud-Est, efectuând în provincia DhiQar peste 1.400 de misiuni, cea maiimportantã fiind asigurarea pazei ºisecuritãþii podului strategic al auto-strãzii care leagã Basra de Bagdad(sudul de nordul Irakului) peste flu-viul Eufrat. Alte misiuni mai impor-

tante au fost: asigurarea protecþieiforþelor coaliþiei ºi a libertãþii demiºcare a acestora pe comuni-

caþiile din aria de respon-sabilitate, inclusiv prinsubunitãþi folosite ca for-þe de intervenþie rapide.

De asemenea, o pon-dere însemnatã au avut-omisiunile de patrulare-observare, precum ºi celecu caracter umanitar ºifocus medical, pentruajutorarea populaþieilocale.

Teatre de operaþii


56 Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.roFoto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

Teatre de operaþii


57

Au fost prezenþi comandantul C.4 A.Trt.,general-maior dr. Ioan Ciupei, comandantulBrigãzii 81 Mecanizate, general de brigadã

Alexandru Rus, numeroºi ziariºti ºi familiile militarilorîntorºi din misiune.

Comandantul B.812 I., maior Ovidiu Uifãleanu, erafericit cã unitatea ºi-a îndeplinit misiunea pentru care afost dislocatã în teatrul de operaþii ºi cã toþi militarii s-auîntors teferi acasã. În cele ºase luni de misiune înprovincia Zabul, militarii bistriþeni au executat 459 mi-siuni de patrulare, 154 misiuni de securizare, 208 misiuni

de prezenþãºi monito-rizare a acti-vitãþii popu-laþiei dinzonã. Deasemenea,au fostderulate ºimisiuni demenþinere a

dialogului între liderii provinciali ºitribali ºi autoritãþile civile, precumºi misiuni CIMIC ce au cuprinsevaluarea unui proiect de aducþiuneapã ºi distribuire plite de gãtit,aparate radio, alimente, rechizite ºijucãrii.

Cu bucuria misiunii îndeplinite,personalul B.812 I. s-a prezentat înfaþa bistriþenilor, cu ocaziaceremonialului desfãºurat în data de3 august.

Locotenent-colonel Ovidiu PURDEA-SOMEª Apãrut în publicaþia „Orizont militar“

Miercuri, 18 iulie, pe Aeroportul Internaþionaldin Cluj-Napoca a aterizat un nou detaºamentîntors din misiunea ISAF III din teatrul deoperaþii din Afganistan, format din comandaBatalionului 812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor“ºi garda Drapelului de luptã al unitãþii.

„ªoimii Carpaþilor“s-au întors acasã

Existã oameni a cãror importanþã se vedeabia dupã ce lucrurile nu au mers cumtrebuie. Adicã „rãdãcinile” de care scria

actorul. Oameni care, chiar dacã îºi fac treaba cuprofesionalism, nu sunt remarcaþi de fiecare datã.Dar, dacã ceva nu merge, fie sunt desemnaþi caprincipali vinovaþi, fie sunt consideraþi direct

responsabili ca treaba sã meargã în continuare.Astfel de oameni sunt militarii din subunitãþile dementenanþã.

Aici, în baza Lagman din provincia Zabul,Afganistan, sunt ºi astfel de oameni: cei ce se ocupãde mentenanþa tehnicii Batalionului 33 Vânãtori deMunte. Dupã ce obþin aprobãrile necesare,

Teatre de operaþii


Cãpitan Marius VINTILESCU

E bine când te murdãreºtipe mâini

Pentru cine nu ºtie, Amza Pelea a scris ºi ver-suri. Iar când îl citeºti, te gândeºti mai mult laactorul din rolul „Mihai Viteazul“ decât la celdin „'Nea Mãrin Miliardarul“: „Nu cred în flori/Nu iubesc culoarea/ ªi parfumul lor./ (...) ªtiu/ Cã pentru ele/ Trudesc neºtiute/ În întuneric ºi umezealã/ Rãdãcinile“.


mã îndrept spre parcul auto. Sunt în-tâmpinat de plutonierul Liviu Cioarãcare, atunci când aude cã vreau sãscriu despre ei, se uitã la mine cuprivirea unuia care a descoperit ocaracatiþã vie în chiuvetã.

Probabil cã parcul auto este sin-gurul loc dintr-o unitate militarã încare este un lucru bun sã ai mâinilemurdare ºi hainele pãtate. FruntaºulPetru Sotir ºi soldatul Rãzvan Floroiusunt bãgaþi pânã la urechi într-un mo-tor de TABC 79. Nu fac parte dingrupele de mentenanþã, dar transpor-torul este de la subunitatea lor ºi ebine ca sã existe colaborare. Estecinci dupã-amiaza ºi par sã se grã-beascã cu pistonul pe care-l mai aude pus. Profitã la maximum cã înaceastã sãptãmânã mai sunt prezenteîn teatrul de operaþii echipe din þarã,formate din militari ºi personal civilcontractual de la Bazele Logisticedin Bucureºti ºi Târgoviºte ºi de laCentrul de Mentenanþã din Sibiu.

De altfel, toþi par puþin grãbiþi.Maiºtrii militari Marius Urea de lagrupa de deservire ºi AnghelinaMarius de la grupa de întreþinere teh-nicã se învârt printre membrii echipe-lor de mentenanþã mai repede decâtatacanþii italieni printre fundaºii dina-moviºti, în timp ce maistrul militarMarian Soare transportã pãrþi de mo-tor, a cãror denumire îmi scapã cudesãvârºire. Pânã ºi comandantulplutonului de deservire, locotenentCristi Bãiaºu, are o serie de substanþenedefinite pe mâini. Petrec cam o orãîn parcul auto, ºi nu mã pot abþineca, dupã ce fac câteva fotografii, sãmã murdãresc ºi eu puþin pe mâini.

Pentru cine nu ºtia, militarii dinsubunitãþile de mentenanþã sunt la felde importanþi precum infanteriºtii,vânãtorii de munte, artileriºtii,transmisioniºtii sau orice altãcategorie de personal.

Nr. 5 2007

Rotirea efectivelor Batalionului 32 Infanterie s-a realizat cu un efort susþinut alcoordonatorilor de trafic aerian ºi al piloþilor

de pe avioanele „Hercules C-130“ din cadrul Bazei 90Transport. Timp de douã sãptãmâni, echipajele au fãcutcurse pe ruta Bucureºti – Timiºoara – Tallil, orele de zborfiind respectate cu precizia unor ceasornice elveþiene; înacest fel, atât militarii care ºi-au îndeplinit misiunea cât ºicei care abia au început-o au fost transportaþi în siguranþãla familii sau la datorie.

Bãnãþenii au fost întâmpinaþi de un Irak fierbinte,chiar dacã o datã cu luna august vara deºerticã începe sãîºi piardã din „putere”. Temperaturi de peste 45 de grademãsurate la umbrã, furtuni de nisip care ridicã înatmosferã o „ceaþã” de colb fin ce împiedicã semnificativvizibilitatea ºi nu în ultimul rând, riscurile ºi ameninþãrilecare pot apãrea la tot pasul, au fost primele contacte cuceea ce îi aºteaptã pentru lunile viitoare pe militariidetaºamentului „Scorpionii Galbeni”.

Batalionul 32 Infanterie „Mircea” se aflã la primamisiune internaþionalã, însã despre aceastã unitate de

bãnãþeni „fãloºi ºi ambiþioºi” - cum spune de câte ori areocazia comandantul batalionului, locotenent-colonelulCristian Dinulicã – nu se poate afirma cã este lipsitã deexperienþã. Peste o sutã de militari din cadrul batalionuluiau participat, alãturi de „Scorpionii Roºii” din Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab”, la misiuni internaþionaleîn Kosovo, Afghanistan ºi chiar aici, în Irak. ªi laexerciþiul ROMEX 2005 militarii bãnãþeni au fostprezenþi, aducând cu ei un bogat bagaj de cunoºtinþe ºiexperienþe noi, pe care le-au împãrtãºit colegilor dinunitate sub formã de exerciþii demonstrative ºi lecþiiînvãþate.

Pânã la sosirea în teatrul de operaþii a ultimului eºalonde „Scorpioni Galbeni”, colegii acestora, care deja prelua-serã misiunile unitãþii, au desfãºurat un program de aco-modare cu tot ceea ce înseamnã activitate în teatrul deoperaþii. Treptat, infanteriºtii bãnãþeni au recunoscut prin-cipalele rute de patrulare ºi au luat în primire paza obiec-tivului strategic din zona de responsabilitate, aceasta fiinduna dintre misiunile principale ale batalionului de laTimiºoara. Asigurarea libertãþii de miºcare în cele douã

Teatre de operaþii


Cãpitan Cristian CÃNUCI

„Scorpionii“ - din nou în Irak

Batalionul 32 Infanterie de la Timiºoara esteoperaþional din toate punctele de vedere. Sãptã-mâna aceasta, ultimul eºalon, cel care a comple-tat efectivele unitãþii bãnãþene, a ajuns în teatrulde operaþii din Irak. Infanteriºtii de la Timiºoarasunt acum în mãsurã sã execute toatã gama demisiuni pe care o are de îndeplinit, prin mandat,pe parcursul urmãtoarelor ºase luni.


provincii care se aflã sub controlulmilitarilor români este o altã sarcinãdeosebit de importantã a militarilornoºtri aflaþi în Irak, încã de la prime-le detaºamente care au fost dislocateaici, în vara anului 2003. ProvinciileDhi Qar ºi Al-Mutanna au fost strã-bãtute de patrulele Batalionului 32,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp denoapte, pentru a garanta un mediustabil ºi sigur în aceastã zonã.

Pregãtirea misiunii –parte integrantã

a executãrii acesteia

Unul dintre cele mai importanteaspecte ale executãrii misiunilor înteatrul de operaþii, indiferent de zonaunde se gãseºte acesta, este pregãti-rea misiunii. La Batalionul 32 Infan-terie „Mircea”, pregãtirea pentru apleca în misiune este condusã de co-mandanþii de plutoane. Ei cunosc celmai bine ceea ce au de fãcut, ei îºicunosc subordonaþii la fel ca pe pro-pria persoanã, ei le ºtiu cel mai bineabilitãþile ºi, de ce nu, slãbiciunile, eisunt cei în care infanteriºtii bãnãþeniau cea mai mare încredere pentru cãsunt alãturi de ei cu trup ºi sufletdouãzeci ºi patru de ore pe zi.

ªedinþa la care am participat afost condusã de locotenentul CãtãlinDregan, iar siguranþa cu care îºi pre-gãtea militarii din subordine, precumºi modul clar, scurt ºi cuprinzãtor detransmitere a ordinelor fãceau casubordonaþii sãi sã fie încrezãtori cãnu vor fi probleme pe timpulmisiunii.

Itinerariul de deplasare a foststudiat intens, la fel ºi obstacolelenaturale care pot împiedica vizibili-

tatea ºi în acelaºi timp pot favorizaprezenþa unor elemente ostile. Fie-care militar din patrulã a primit sar-cini clare, individuale ºi au fost pre-gãtiþi, cu ajutorul hãrþilor, cu privirela tot ceea ce înseamnã misiuneaprimitã: itinerar de deplasare, locurisensibile ºi mod de reacþie în fiecaresituaþie cunoscutã care ar puteainterveni pe parcurs.

Un accent se pune, de fiecaredatã, pe pregãtirea cu privire laregulile de angajare a forþei. Cu toatecã fiecare comandant de patrulã esterãspunzãtor pentru pregãtireasubordonaþilor, la toate ºedinþelepregãtitoare participã consilieruljuridic al comandantului. Acesta nuare o misiune de supervizare apregãtirii, ci una de „a lãmurianumite aspecte tehnice cu privire laapariþia unor situaþii din teren –aspecte mai sensibile ale misiunii dinpunct de vedere al regulilor de

angajare a forþei” - aºa cum precizalocotenent- colonelul Marian Popa.„Participarea mea la pregãtireamisiunii este o sarcinã formalã,primitã de la comandantulbatalionului prin ordinul de operaþii.Principalul obiectiv al consilieruluijuridic, urmãrit prin participarea laaceste pregãtiri ale misiunii esteacela de a realiza un feed-back, de acrea un mediu de siguranþã,convingerea cã regulile de angajarevor fi aplicate în condiþii optime caresã permitã protecþia, în primul rând amilitarilor – atât fizicã, cât ºi în faþalegii –, iar pe de altã parte, protecþiapopulaþiei locale, care dintr-un motivsau altul ar putea sã se afle în zonaunde militarii noºtri trebuie sã sefoloseascã de forþã, inclusiv cealetalã”.

Mai trebuie precizat faptul cã prinparticiparea consilierului juridic latoate activitãþile de pregãtire a

Teatre de operaþii


Nr. 5 2007

misiunilor se pot realiza studii cuprivire la situaþiile care pot apãrea ºimodul cum acestea au fostgestionate. Dacã situaþia o impune, înurma lecþiilor învãþate, procedurilestandard de operare carereglementeazã folosirea forþei pot fiamendate cu prevederi care sãdefineascã mai clar ºi sã acopere dinpunct de vedere juridic acþiunilemilitarilor români în teatrele deoperaþii.

Alãturi de consilierul juridic alcomandantului mai sunt prezenþi, defiecare datã, psihologul unitãþii ºipreotul militar, care încheie

pregãtirea cu o rugãciune în micuþabisericã din Camp Dracula. Aici, înaceastã „corabie de creºtinãtate într-un ocean musulman” - cumspunea preotul Sorin Mihalcea, seadunã militarii Batalionului 32 In-fanterie „Mircea”, la fiecaresãrbãtoare creºtineascã ºi îndimineþile fiecãrei duminici.

De altfel, înainte de plecarea în

fiecare misiune, chiar dacã aceasta

este ziua sau noaptea, preotul

batalionului bãnãþean este prezent

pentru o scurtã rugãciune ºi pentru

a-i binecuvânta pe militarii patrulei.

Infanteriºtii de la Timiºoara auluat startul celei mai mari provocãride la înfiinþarea acestei unitãþi, înurmã cu 124 de ani – participarea lao operaþiune internaþionalã. Estemomentul demonstrãriiprofesionalismului, a confirmãriivalorii acestui batalion cu o medie devârstã de invidiat ºi, de ce nu, aalinierii acestuia cu cele douãbatalioane de infanterie din cadrulBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” dinCraiova, pe care o cunoaºteþi ca ºi„Brigada Scorpionilor”, ce aparticipat la misiunea „IraqiFreedom” în anii 2004 ºi 2005.

Teatre de operaþii


Teatre de operaþii


63Nr. 5 2007

Întâlnirea cu militarii români a avut loc la numaicâteva zile dupã preluarea de cãtre generalulbritanic, a comenzii Diviziei Multinaþionale de

Sud-Est, grupare de forþe din care face parte ºi Batalionul32 Infanterie „Mircea“. Acesta l-a înlocuit la comandamarii unitãþi multinaþionale pe generalul (UK) JohnatanShaw.

Generalul- maior Graham Binns este un ofiþer cu ocarierã deosebitã în armata britanicã. Prima funcþie încare a fost numit a fost în Regimentul Prinþului de Wales,în anul 1977, iar la unitãþi luptãtoare a fost încadrat pânãîn anul 1986, în aceºti ani desfãºurându-ºi activitatea înGermania, Norvegia, Marea Britanie ºi Irlanda de Nord.Dupã aceastã perioadã, a lucrat în Ministerul Apãrãrii dinMarea Britanie, pânã în anul 1988.

De-a lungul carierei militare ºi-a perfecþionatpregãtirea prin cursuri în Canada, la Toronto, la FortBenning, în SUA, precum ºi în þara natalã, prin urmarea

cursurilor Colegiului Regal pentru Studii de Apãrare.Generalul- maior Binns a activat o perioadã ºi cainstructor la Colegiul de Stat Major al Armatei, laCamberley.

Pe linie de comandã are o experienþã deosebitã,participând la comanda a diferite eºaloane, la operaþiuniîn Irlanda de Nord (1989, 1997), Bosnia (OperaþiuneaGrapple – 1992-1993), Irak (2003) ºi la exerciþii în Kenia,Belize ºi Canada. A primit nenumãrate distincþii ºidecoraþii, cea mai importantã fiind MBE (Membru alImperiului Britanic), în anul 1992. Este cãsãtorit ºi arepatru copii, trei fete ºi un bãiat. Pasiunile sale includgolful, pescuitul, navigaþia ºi orientarea. General- maiorGraham Binns este, de asemenea, arbitru internaþional derugby.

Dupã vizitarea taberei româneºti DRACULA din bazamilitarã internaþionalã de la Tallil, Irak, comandantulDiviziei Multinaþionale de Sud-Est a acordat un scurt

Cãpitan Cristian CÃNUCI Interviu cu comandantul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est, general-maior Graham Binns

Reputaþia trupelor româneºti

Noul comandant al Di-viziei Multinaþionale deSud-Est, general-maiorGraham Binns, a vizi-tat, în ziua de 27 au-gust a.c., campul ro-mânesc DRACULA dinbaza militarã multina-þionalã din Tallil, Irak.

interviu corespondentului RadioRomânia Actualitãþi – RaduDobriþoiu:

— Domnule general- maiorGraham Binns, spuneþi-ne care estepãrerea dumneavoastrã despretrupele româneºti dislocate înaceastã zonã.

— Am sosit de curând aici, însãreputaþia trupelor româneºti îmi eracunoscutã înainte de a ajunge.Reputaþia voastrã în cadrul DivizieiMultinaþionale de Sud-Est este foartebunã, iar unitatea româneascãexecutã misiuni extrem deimportante în zona Nasiriya. Pazapodului strategic peste Eufrat este omisiune vitalã pentru forþamultinaþionalã din Irak. Sunt foarte

mulþumit de ceea ce am vãzut aici lavoi, am încredere în abilitãþile ºiprofesionalismul vostru pentruexecutarea misiunilor. A fost o mareplãcere pentru mine sã vã vizitez.

— Care este opinia dumneavoas-trã privind relaþiile dezvoltate demilitarii români cu populaþia irakia-nã din zona de operaþii?

— Cred cã irakienii îi privesc curespect pe militarii români care exe-cutã misiuni în aceastã zonã. Româ-nii au înþeles ºi respectã tradiþiile ºicultura irakianã, cutumele acestora ºidin aceastã cauzã ei au fost apreciaþiºi sprijiniþi în executarea misiunilor.Dhi Qar ºi Al Muthanna sunt provin-cii ce se aflã deja sub controlul auto-ritãþilor ºi forþelor militare irakiene.

Aºadar, irakienii sunt responsabilipentru securitatea acestei regiuni, darei trebuie sã ºtie cã se pot baza penoi pentru a menþine echilibrulforþelor.

— Despre situaþia din aceastãzonã ce puteþi sã ne spuneþi?

— Situaþia în zona româneascã deoperaþii continuã sã fie fragilã, la felca cea din multe zone ale Irakului.Vor mai fi incidente. Ceea ce esteîncurajator aici este faptul cã înaceastã zonã Forþele de SecuritateIrakiene sunt responsabile de acestlucru ºi trebuie sã fie în mãsurã sã legestioneze. Bineînþeles cã noi, prinBatalionul 32 Infanterie „Mircea”, îi vom sprijini.

Teatre de operaþii



Teatre de operaþii


Câºtigarea încrederii populaþiei locale reprezintãacel „as din mânecã” al fiecãrui comandantcare, pentru a asigura succesul misiunii, acordã

aceeaºi importanþã acestor proiecte, ca ºi misiunilorzilnice executate de subordonaþi.

„Sprijinirea populaþiei locale este un obiectiv prioritarpentru noi – afirma comandantul Batalionului 32 Infan-terie de la Timiºoara, locotenent-colonel CristianDinulicã. Acþionãm într-o arie extrem de întinsã, 60.000de kilometri pãtraþi, în majoritate deºerticã. Aceastã zonã


Irakienii ne privesc cu speranþa cã într-o ziva fi mai bine

Proiectele de cooperare civil-militarã, sau cumle spunem noi - CIMIC - au în teatrele de opera-þii importanþã sensibil egalã cu misiunile pecare luptãtorii le executã pentru asigurarea ºimenþinerea stabilitãþii ºi securitãþii în zonele deresponsabilitate.

creeazã mari dificultãþi pentru local-nicii irakieni: aceºtia nu au apã, nuau condiþiile minime pentru o viaþãdecentã, nu au parte de asistenþã medi-calã decât dupã ce parcurg distanþefoarte mari, acele colibe în care îºiduc traiul - cu greu se pot numi case.Toþi aceºti oameni ne privesc cusperanþã. Nu putem sã trecem prinaceste ºase luni fãrã sã lãsãm ceva înurma noastrã. Vom face tot ceea ceeste posibil pentru a-i sprijini“.

Aceste probleme ale localnicilordin provinciile Dhi Qar ºi Al Muthanna,aflate în responsabilitatea Batalionu-lui 32 Infanterie „Mircea“, i-au fostprezentate ºi locotenent-coloneluluibritanic Andrew Mayfield, ºefulplanificãrii fondurilor pentruproiectele de cooperare civil-militarãdin cadrul Diviziei Multinaþionale deSud-Est, cu ocazia întâlnirii acestuiacu comandantul batalionului ºiofiþerul CIMIC al detaºamentului.

Întâlnirea a fost prilejuitã deinspecþia finalã a ºcolii din localitatea

Al Badur, ºcoalã care va fi inaugura-tã la sfârºitul lunii septembrie,înainte ca elevii irakieni sã înceapãnoul an ºcolar, la 1 octombrie.

Proiectul de renovare a acesteiºcoli cu ºase sãli de clasã a fostpromovat, în urmã cu aproximativ unan, de „Dragonii Transilvani“ dinBatalionul 811 Dej. Infanteriºtii dinBatalionul 495 „ªtefan ªoverth“ dinBucureºti l-au preluat ºi au supervi-zat, pe timpul executãrii misiunii,dezvoltarea lucrãrilor, iar „ScorpioniiGalbeni“ de la Timiºoara au stabilit,ca prim obiectiv din gama activitã-þilor de cooperare civil-militarã,urgentarea lucrãrilor de finalizare aacestei ºcoli, pentru a putea fi datã înfolosinþã înainte de prima zi deºcoalã.

Dupã ce i-au fost prezentateacþiunile în derulare ale militarilortimiºoreni în domeniul cooperãriicivil- militare ºi propunerile acestorapentru viitoare proiecte, locotenent-colonelul Andrew Mayfield a

apreciat modul în care infanteriºtiibãnãþeni au înþeles sã foloseascãacþiunile de cooperare civil-militarãpentru câºtigarea încrederiipopulaþiei locale ºi, în acelaºi timp,satisfacerea necesitãþilor acesteia. În principal, acþiunile „ScorpionilorGalbeni“ de la Timiºoara suntconcentrate pe acþiuni de asigurare aunor condiþii minime de trai pentrucei care locuiesc la sate, departe decivilizaþie, în condiþii insalubre ºifãrã asistenþã medicalã. De altfel,acþiunile cu focus medical s-audesfãºurat aºa cum au fost planificatede medicii Batalionului 32 Infante-rie „Mircea“, iar în aceastã perioadãau mai fost defãºurate astfel demisiuni medicale. În acest fel neapropiem ºi mai mult de irakienii dinzona de responsabilitate,demonstrând mesajul de pace pe care îl poartã militarii români ºiidealurile pentru care luptã în aceastãþarã, în care instabilitatea este la eaacasã.

Teatre de operaþii


Teatre de operaþii


Nr. 5 2007

Astfel, controlarea zonei „bãnãþene”, care seîntinde pe suprafaþa provinciilor Dhi Qar ºi Al Muthanna - aproximativ 60.000 de kilo-

metri pãtraþi – din punct de vedere al asigurãrii unuimediu stabil ºi sigur va fi completatã cu acoperireaacesteia din punct de vedere medical.

Chiar dacã proiectele de cooperare civil-militarã suntîn plinã desfãºurare, în paralel cu acestea s-au planificatºi executat acþiuni pe linie medicalã care ºi-au propus overificare a stãrii de sãnãtate a locuitorilor din provinciileaflate sub controlul batalionului românesc ºi încercarea,în limita posibilitãþilor, de a contribui la o ameliorare aacesteia.

Iniþiativa bãnãþenilor este foarte îndrãzneaþã, însã oechipã de numai câþiva militari nu va putea acoperi opopulaþie de aproximativ 2 milioane de locuitori - câtnumãrã cele douã provincii aflate în responsabilitateainfanteriºtilor Batalionului 32 „Mircea”. În acest sens,„Scorpionii Galbeni” au ales sã dea startul acestui proiectprin vizitarea localitãþii Muhammad Al-Manshad dindistrictului Al Batha. Localitatea nu a fost aleasãîntâmplãtor. În sudul Irakului - zona geograficã în careforma predominantã de relief este deºertul - existã satepopulate cu numai câteva zeci de locuitori, care nu auniciun punct medical pe o razã de 50 km.Aceastã dispunere izolatã a localitãþilor,combinatã cu lipsa apei potabile, creeazã

condiþiile propice pentru ca locuitorii acestora sã aibã osãnãtate ºubredã.

Acþiunea umanitarã cu focus medical a fost foarte bineprimitã de localnicii irakieni, ca dovadã - în numai câtevaore, echipa medicalã românescã, condusã de cãpitandoctor Daniel Cazacu – medicul ºef al Batalionului 32 In-fanterie „Mircea”, a consultat un numãr mare depersoane, de toate vârstele ºi de ambele sexe.

Cãpitan doctor Daniel Cazacu:„Având în vedere lipsa

programelor de sãnãtate lanivel naþional,activitatea de

focus medical avizat în

primulrând


Atunci când armele tac

La mai puþin de o lunã de la sosirea în teatrulde operaþii, militarii timiºoreni executã primamisiune concentratã pe sprijinirea din punct devedere medical a cetãþenilor irakieni.

o evaluare a stãrii de sãnãtate dinlocalitate, tratarea cazurilor acute ºi,de ce nu, creºterea încrederii acestoraîn sprijinul pe care îl oferã armataRomâniei. Afecþiunile descoperite lacei consultaþi sunt fãrã o gravitatedeosebitã, din sfera digestivã,respiratorie ºi dermatologicã, darcare necesitã o urmãrire terapeuticãîn timp”.

De o atenþie deosebitã s-aubucurat copiii care, împreunã cupacienþii de sex feminin, au fostconsultaþi de plutonierul-majorSorina Rãdulescu. Tradiþia ºi religiamusulmanã impune restricþii severepentru bãrbaþi, fie ei chiar ºi medici,în ceea ce priveºte modul decomportare în preajma unei femei.

Astfel, prezenþa unei asistentemedicale în echipa românescã aînlãturat aceste bariere ºi a deschisporþile de comunicare cu pacienteleirakiene.

„Lipsa apei potabile ºi aalimentelor bogate în vitamine –concluziona plt.maj. SorinaRãdulescu – la care se adaugãcondiþiile precare în care îºidepoziteazã alimentele, genereazã oserie de afecþiuni digestive care nusunt foarte grave, numai cã aceºtiatrebuie sã urmeze un regim alimentarºi prescripþiile medicale primite”.

În urma consultaþiilor, echipamedicalã româneascã a fãcutrecomandãri ºi a prescris tratamente,urmând ca în viitor sã revinã în

localitatea Muhammad Al-Manshadpentru o nouã examinare.

De altfel, aceste activitãþi cufocus medical se vor intensifica,potrivit spuselor ofiþeruluiresponsabil cu activitatea decooperare civil-militarã, locotenentDragoº Condurache, urmând ca sã fieexecutate cel puþin o datã pe lunã.Infanteriºtii de la Timiºoara voracþiona pe viitor nu numai pentru aacoperi cele douã provincii din zonade responsabilitate – Dhi Qar ºi Al Muthanna din punctul de vedereal asigurãrii libertãþii de miºcare, ci ºi pentru a putea oferi populaþiei locale un minimum de asistenþãmedicalã.

Teatre de operaþii


Teatre de operaþii

ANA Training

69Nr. 5 2007

Convoiul de maºini blindate pãtrunde în vitezãpe sub arcadele centenarului castel KHAIRKOT, urmãrite de ochii tulburi ºi apatici ai

soldaþilor afghani din postul de pazã, încãlþaþi în papuci,cu arme automate Kalaºnikov în mâini ºi cocoþaþi pebutoaie, în aºteptarea mesei de searã.

Scrâºnetul frânelor maºinilor brusc oprite reuºeºte sãîmi alunge gândurile. Convoiul a oprit în curteacastelului, un platou de aproximativ un hectar, pe caresunt construite clãdiri cenuºii locuite de militariiKandakului (batalionului) 1 Infanterie din Brigada 2/Cor-pul 203 ANA (Armata Naþionalã Afganã).

În partea de nord a curþii observ o clãdire diferitã, înfaþa cãreia fluturã drapelele SUA ºi ale Afganistanului.

Un soldat american desface prelata remorcii în caream aºezat bagajele. Mã învãluie un nor fin de praf ca omicã furtunã de fãinã. Privesc feþele impasibile ale milita-rilor care au fost mitraliori în convoi. Greu le pot distingetrãsãturile sub stratul gros de praf aºezat de-a lungul celorpatru ore în care am parcurs cei 70 km care ne despart decampul unde este dislocatã comanda Brigãzii 2.

Imaginile se succed rapid, imagini inedite, veniteparcã dintr-un univers paralel: bagaje sub dune de praffin, soldaþi afgani ce trec preocupaþi pe lângã noi, lãsândîn urmã un miros inconfundabil, militari americani cecoboarã din maºini.

Din clãdire apare un maior american ºi cu un zâmbetreþinut ne ureazã sosire plãcutã. I-am mulþumit scurt. Incãnu s-a stins sunetul rãspunsului meu ºi a fost acoperit deun cântat prelung ºi strident. Este ora de rugãciune ºi ima-mul îºi cheamã credincioºii la a patra rugãciune a zilei.

Pãtrund în clãdirea care timp de ºase luni ne va servica adãpost. Mã întâmpinã un miros greu de mucegai ºicarne fiartã. Totul in jur este straniu. Un sergent-majorUS mã îndrumã spre o încãpere de dimensiuni reduse,confecþionatã din plãci de placaj. În faþa mea disting însemiîntuneric o salã înþesatã de staþii radio cu legãturãprin satelit, câteva calculatoare, regulatoare de curent,

staþii de încãrcare acumulatori, fotolii, o hartã cu aria deresponsabilitate, o masã plinã de obiecte de birou, o cutiecu bomboane ºi câteva încãrcãtoare de puºcã M 16. Toateacestea erau acoperite de praf fin ce pãrea cã nu deranjape nimeni. Disting la ferestre saci de nisip.

Noua mea camerã seamãnã cu boxa de bloc, al cãreiproprietar nu a trecut cu anii sã o viziteze. Sergentul-major îmi prezintã câteva rafturi care îmi vor þine loc debirou, care însã, par a fi mai potrivite pentru borcane demurãturi. Existã ºi un raft mai mare unde un bungospodar ar aºeza câteva damigene. Aici, însã, distingsalteaua care aratã ca un morman de nisip.

Gazda mea acþioneazã un comutator ºi un neonpâlpâie aruncând o luminã palidã în încãpere.

Este un individ solid care se miºcã ºi vorbeºtedezinvolt. Aflu despre el cã a participat la ambelerãzboaie din Irak ºi cã a fost decorat de 19 ori, cã este dinTexas ºi are trei copii. Cu o urmã de zâmbet pe faþã îmiaratã comutatorul ventilatorului din tavan. Avalanºa depraf revine. Pe partea superioarã a palelor ventilatoruluierau grãmezi de fãinã cenuºie. Îl urmez în hol ºi mirosulde carne fiartã devine tot mai persistent. Pe holul strâmtºi întunecos întâlnesc câþiva afgani. Mi-i prezintã pe rând,pe mãsurã ce îi întâlnim. Sunt translatorii echipei. Afganiiîmi întind mâna. Mâinile noastre se unesc ºi am senzaþiacã abia ºi-au uns mâinile cu cremã. Umezeala mâinilorlor se transferã pe mâna mea ºi am o senzaþie surdã deusturime. Pãtrundem în bucãtãrie. Aici sunt numai cutiidesfãcute, aranjate pe rafturi ºi ale cãror culori sunt palidesub praful care le acoperã.

Lângã perete, douã oale - supravegheate de un afganscund cu barba lungã ºi deasã, îmbrãcat în hainetradiþionale ºi cu mãnuºi de latex în mâini - fierb la focmic pe un aragaz improvizat dintr-o butelie. Pentru osecundã, afganul mã priveºte drept în ochi, apoi unzâmbet îi înfloreºte pe faþã. Vine în întâmpinarea mea ºimã prinde de mânã tot repetând..... AZIZ... COOKER.Dupã câteva secunde, parcã dezmeticindu-se, mã

Maior Adrian EBRAªU

A fi ETT* în Afganistan

* Embedded Training Team - echipã de instrucþie ºi însoþire

întreabã: ... ROMANIA? Îi confirmscurt...ROMANIA. Zâmbeºte ºispune GOOD ROMANIA....ROMANIA GOOD. În spatele meusimt o privire cercetãtoare. Unindivid parcã desprins din filmul degroazã OMUL LUP, îmi zâmbeºte.Limba îi iese din gurã prin pauzalãsatã de dinþii lipsã în încercarea dea spune ... HAIS... WORKER.

Astfel a decurs prima mea zi lapost în Afganistan ca membru alechipei ETT de pe lângã Kandakul 2Infanterie.

La intrarea în sala de briefing dincomandamentul forþei, care are însarcinã operaþionalizarea armatei na-þionale afgane, din Campul Phoenix -Kabul, existã un panou pe care esteinscripþionatã întrebarea retoricã: „Ce am fãcut astãzi pentru ETT?”.

Ce este ETT ºi de ce este el atâtde important pentru o structurã careare în subordine câteva corpuri dearmatã ºi o arie de operaþii de douãori cât suprafaþa României?

ªi mai presus de toate, cumtrãieºte ºi cum îºi desfãºoarãactivitatea ca ETT un grup de militariromâni în aceastã misiune atât deineditã ºi în care uneori cuvântulsupravieþuire este mai presus deorice altã noþiune sacrã precumprieteni, familie sau patrie?

ETT reprezintã abrevierea de laEmbedded Training Team, în tradu-cere „Echipã de instrucþie ºi însoþire”.

Misiunea se desfãºoarã peparcursul a ºase luni, o perioadãunicã din punct de vedere alexperienþei, pentru oricine ajungeîntr-o astfel de echipã.

Prima sãptãmânã este deacomodare ºi corespunde ºi perioadei

de validare (certificarea de cãtre oechipã americanã cã militarii româniau pregãtirea adecvatã). În aceastãsãptãmânã, se mai executã cursul deconducere a maºinilor de luptãblindate americane HMMWV,precum ºi cunoaºterea armamentuluide pe acestea.

Dupã validare, urmeazã repartiþiala echipele americane ETT din teren.

Ca urmare a neasigurãrii echipeiromâne cu maºini blindate HMMWV (singurele capabile a sedeplasa pe uliþele strâmte alelocalitãþilor afgane ºi adaptate perfectacestui teatru de operaþii), partenerulamerican a hotãrât repartizarea pelângã US ETT a militarilor români,pentru completarea deficitului deefective.

O echipã este formatã din 12militari, care îndeplinesc prin cumultoate funcþiile din lanþul de comandãal unui batalion.

Pe lângã echipele de la nivelulbatalioanelor, existã ºi echipe denivel comandament de brigadã ºicorp de armatã.

În acest moment, un militarromân îndeplineºte funcþia de ºef destat-major de brigadã la US ETT 1/Corpul 203.

Ceilalþi 20 de militari români suntrepartizaþi în funcþie de specialitate ºicerinþele de încadrare ale ETT-urilorla batalioane de infanterie, de sprijinde luptã sau de susþinere logisticã.

Partenerul american estemulþumit de prezenþa militarilorromâni care, pe lângã profesionalismºi curaj, aduc un mare aport deexperienþã la lucrul cu armamentuldin dotarea ANA, de provenienþãruseascã.

În perioada cât militarii românifac parte din aceste echipe, ei voracþiona dual, îndeplinindresponsabilitãþile din cadrul echipeiºi consiliind pe militarul afganomolog.

Consilierea se executã permanent,în toate situaþiile.

Armata afganã este angrenatãîntr-un epuizant rãzboi contrainsurgenþilor talibani ºi fiecarekandak are o arie de responsabilitatede mãrime aproximativã a douãjudeþe.

Principala activitate aKandackului este de a furnizasecuritate în aria lui deresponsabilitate, prin patrule deprezenþã, blocãri ºi scotociri delocalitãþi, organizarea unor puncte decontrol mobile ºi ambuscade perutele de infiltrare ale insurgenþilor.

Toate aceste activitãþi se executãsub controlul strict al membrilorETT, echipe de câte doi militari ceînsoþesc permanent subunitateaafganã pe durata misiunii.

Membrii ETT sunt în mãsurã cape timpul ieºirilor în misiune sãsprijine cu foc subunitatea afganã însituaþia în care sunt atacaþi, sãasigure evacuarea medicalã deurgenþã prin solicitarea elicopterelorMEDEVAC, sã asigure cu foc prinsolicitarea sprijinului aerian ºi afocului artileriei, în situaþia în care segãsesc în aria de acoperire a tunuriloramplasate în campurile coaliþiei.

Misiunile se executã de cele maimulte ori pe durata unei sãptãmâni,cu reaprovizionare pe cale aerianãprin paraºutarea de materiale sau cuautosusþinere (în situaþia în care se

Teatre de operaþii

ANA Training


Teatre de operaþii

ANA Training

71Nr. 5 2007

dispune de mijloace de transport ºiterenul face posibilã întrebuinþareacamioanelor).

Cei doi militari ETT trebuie sãaibã un comportament adecvat faþãde militarii afgani, care sunt uneorifoarte irascibili. Irascibilitatea estegeneratã de dificultãþile cu care seconfruntã ei ºi familiile lor ºi deefortul pe care îl depun ºi care îipriveazã de odihna necesarã.

Din discuþiile cu militarii afganiînþeleg cã se tem de retragereacoaliþiei din Afganistan, armatanefiind în mãsurã sã sprijineguvernul democrat actual. Retragereacoaliþiei ar atrage pentru ei ºi pentrufamiliile lor repercusiuni din celemai sumbre ºi acesta este motivulpentru care, de cele mai multe ori, lacapturarea insurgenþilor, doarintervenþia fermã a membrilor ETTface ca aceºtia sã rãmânã în viaþã,scãpând de linºajul practicat în modregulat.

O altã componentã a activitãþiiETT este educarea militarilor afgani

potrivit concepþiei cã numai avândsprijinul populaþiei pot securiza þara.De asemenea, ei trebuie sãabandoneze comportamentul violentla adresa civililor.

Nu în ultimul rând, antrenarealanþului logistic este o altã misiunedificilã, întrucât militarii afgani nusunt obiºnuiþi sã planifice ºi sãorganizeze din punct de vederelogistic misiunile, cerând pur ºisimplu ca ETT sã le asigurematerialele necesare, deºi ele existãîn depozitele diferitelor structuri aleunitãþilor afgane. Aceastã activitatese realizeazã greoi, întrucât fiecaregestionar priveºte materialele pe carele primeºte ca reprezentândproprietate proprie, bunã devalorificat ºi pentru care nu înþelegede ce trebuie sã dea socotealã.

În pofida activitãþii susþinute timpde cinci ani de când ETT-urileconstruiesc, operaþionalizeazã ºiconsiliazã în misiuni unitãþile ANA,mediul de securitate s-a deterioratconstant, insurgenþii îmbunãtãþindu-ºi

tactica, adaptând-o permanent laschimbãrile doctrinare ale coaliþiei.ANA, deºi ºi-a mãrit efectivele,rãmâne o armatã slab dotatã, fãrãperspectiva autosusþinerii în orizontulde timp apropiat.

Ca o ironie a ceea ce se petrece înAfganistan, o parte a militarilorantrenaþi de ETT dezerteazã ºi intrãîn rândul insurgenþilor, aducându-leacestora informaþii preþioase asupratehnicilor, tacticilor ºi procedurilorcoaliþiei. Cauzele dezertãrilor suntcele economice, un insurgent fiindplãtit de 10 ori mai mult decât unmilitar.

Conºtienþi de toate aceste greutãþiºi ameninþãri inerente unui teatru deoperaþii în care se duce un rãzboiasimetric, neconvenþional, membriiETT îºi continuã misiunea, cusperanþa cã efortul lor nu estezadarnic ºi cã astfel contribuie lasecuritatea propriilor þãri, prinanihilarea teroriºtilor în bazeleacestora.

Dimineaþa rãsuna de forfota pregãtirilor de ple-care. Maºinile se aliniau în ordinea de deplasa-re, sodaþii afgani îmi zâmbeau încercând sã îmi

capteze atenþia, ordinele rãsunau ciudat între zidurilecastelului, pronunþate în diverse limbi ºi dialecte.

Totul pãrea în ordine ºi nimic nu prevesteaevenimentele ce urmau sã se desfãºoare.

La ora 08.00, prima maºinã din coloanã s-a pus înmiºcare, trãgând parcã dupã ea întreaga coloanã în efortulimens de a face sã funcþioneze un mecanism format dinoameni ºi maºini, din americani, români, afgani,HMMWV-uri (maºini blindate americane), Forduri„Ranger“ ºi camioane.

Misiunea noastrã era de a ne deplasa spre graniþa cuPakistanul, pe o distanþã de 80 km, pentru a înlocuiforþele afgane, care timp de peste o lunã asiguraserãsecuritatea provinciei respective.

Primul HMMWV se deplasa prin orãºelul de lângãcastel, deschizând drumul coloanei sub privirile pieziºeale populaþiei civile. Nimeni nu schiþa nici un gest,nimeni nu zâmbea ºi, în mod ciudat, nici copiii nu nefãceau cu mâna.

Explicaþia urma sã o aflãm peste nici un kilometru dela pãrãsirea localitãþii.

În faþa convoiului, câteva camioane civile staþionau,iar ºoferii acestora discutau aprins pe marginea ºanþului.

Aflãm cã, în timp ce conducea, unul din ei a observatla marginea drumului fire suspecte apãrând din loc în loc,scoase la suprafaþã de vântul puternic.

Înþelegem cã acestea fuseserã amplasate cu câteva oreînainte de cãtre elementele teroriste, unind dispozitivul dedeclanºare ºi explozibilul îngropat în drumul de pãmântpe care ne deplasam. Intenþiile inamicilor au fost astfelzãdãrnicite, iar vieþi omeneºti au fost salvate.

Dupã atâþia ani de rãzboi în aceastã þarã, ºoferiicamioanelor au devenit adevãraþi maeºtrii în a descoperiIED-urile (dispozitive explozive improvizate), principalaarmã de luptã a talibanilor în confruntarea cu forþelecoaliþiei.

În încercarea de a câºtiga simpatia populaþiei, talibaniise deplaseazã în localitãþi ºi anunþã populaþia sã nu sefoloseascã de maºini pe anumite drumuri, deoarece aufost minate în aºteptarea convoaielor coaliþiei.

Acesta era motivul încordãrii pe care îl citeam pe faþatuturor civililor din orãºel. Nimeni nu avea voie sã neanunþe, orice trãdare fiind crud pedepsitã, prin ucidereaîntregii familii a trãdãtorului.

În aºteptarea echipei EOD care sã se ocupe deneutralizarea dispozitivului exploziv, militarii convoiuluiau securizat zona.

Sosirea echipei EOD a scos din dispozitiv militarii ºi apermis continuarea deplasãrii.

Convoiul ºerpuieºte pe drumurile înguste ºi rupte deape, ridicând în aer o perdea compactã de praf.

Adeseori, deplasarea se executã pe lângã drumuri înplin câmp, considerându-se mai probabil sã fii lovit decãtre un IED decât de una din zecile de milioane de mineplantate de-a lungul cãilor de comunicaþii pe parcursulcelor 25 de ani de rãzboi.

În faþa noastrã, din ce în ce mai clar se profilauameninþãtori munþii, cu vârfuri înalte de 3.500 metri.Convoiul era nevoit sã îºi croiascã drum printr-un defileuunde toate convoaiele anterioare, fãrã excepþie, fuseserãatacate. Pe mãsura apropierii de munte, nervozitateacreºtea. Temperatura aerului era de 60 de grade ºimitraliorii trebuiau schimbaþi din orã în orã.

Militarii convoiului erau pregãtiþi pentru ce era mairãu, toate scenariile fiind atent discutate ºi pregãtite prinantrenamente.

La nici 30 de minute de la pãtrunderea în defileu,liniºtea munþilor este spartã de zgomotul asurzitor alexploziilor grenadelor antitanc lansate de insurgenþi de pecrestele muntelui din apropiere. Urmeazã sunetele seci ºisacadate ale mitralierelor pe care aceºtia le foloseaupentru a produce cât mai multe victime.

Norocul a fãcut ca loviturile de AG-7 sã rateze þintele,militarii din ultimele maºini ale convoiului direct vizatede focul insurgenþilor dezmeticindu-se rapid ºi

Teatre de operaþii

ANA Training

Maior Adrian EBRAªU

Convoi spre graniþã


Teatre de operaþii

ANA Training

Nr. 5 2007

adãpostindu-se în ºanþurile sãpate deapã.

În aceste momente cruciale,membrii ETT s-au fracþionat în douãechipe ºi conform scenariilorantrenamentelor au începutorganizarea dispozitivului de luptã.

Cãpitanul Cîrceanu Oliver ºi doimilitari americani au trecut laorganizarea dispozitivului de sprijincu foc al forþelor ce executaumanevra de flanc.

Eu, secondat de un subofiþer ame-rican, împreunã cu 10 militari afgani,am început deplasarea anevoioasã pepantele muntelui, încercând pe câtposibil sã ne deplasãm în ascuns, cuintenþia de a ataca din flanc poziþiileinsurgenþilor ºi de a le tãia acestoraposibilitatea de retragere.

Terenul puternic frãmântat a fãcutca deplasarea sã fie anevoioasã,insurgenþii rupând lupta dupã 60 deminute ºi dispãrând în spatelemuntelui ce pãrea imposibil deescaladat.

Dupã regruparea forþelor, s-atrecut la evaluarea pagubelor.Bucuria tuturor a fost imensã vãzândcã nimeni nu era afectat de incident.

Coloana ºi-a continuat deplasareaºi dupã douã ore a ieºit din defileu,fiind întâmpinatã de cãtre un plutonde militari polonezi din grupul deluptã al campului spre care neîndreptam.

Dupã alte trei ore de deplasareanevoioasã, convoiul pãtrunde pepoarta campului de destinaþie. Pefeþele militarilor se citea bucuria cãtoatã lumea a ajuns cu bine ladestinaþie ºi cã ne aºteptãm la celpuþin 24 de ore de odihnã dupã cele10 ore de deplasare.

Vestea a sosit însã peste noi ca oghilotinã, noua misiune începândpeste douã ore ºi constând înescortarea a 30 de camioane civile peacelaºi drum pe care tocmaisosiserãm. Comandanþii americanidin zonã apreciau cã insurgenþii nuvor avea timp sã organizeze un nouatac dupã cel precedent ºi mizau peaceasta pentru a scoate din zonãcamioanele civile.

Camioanele aparþineau unor firmece aprovizionau aceastã bazãîndepãrtatã de lângã graniþã ºi sedeplasau numai sub escortã, fiindvânate de insurgenþi pentru a tãiaaprovizionarea forþelor afgane ºi alecoaliþiei din zonã.

Dupã o masã servitã în vitezã,încep pregãtirile de plecare: ordinescurte, discuþii cu ºoferii privindmodul de acþiune în caz de atac,mãsuri de securitate specificedeplasãrii pe timp de noapte ºipunerea de acord cu militarii afganiasupra acþiunilor ce se vor desfãºuraîn caz de atac asupra convoiului.

Exact la ora ordonatã, lungulconvoi se pune în miºcare.

Noaptea învãluie totul în jur,întunericul fiind greu de strãpunspânã ºi de aparatura de vedere petimp de noapte. Totul decurge fãrãevenimente ºi dimineaþa ne gãseº-te la porþile castelului.

Urmeazã „ritualul“ reve-derii colegilor, descãrca-

rea maºinilorde

armament ºi de materiale ºi, în sfâr-ºit, o masã de dimineaþã savuratã înliniºte.

Însã vocile de afarã devin tot maiagitate. Se vorbeºe din ce în ce maitare.

Ieºim din sala de mese ºi aflãmvestea cutremurãtoare cã opt camioa-ne au rãtãcit drumul în noapte. Aufost descoperite arzând, dimineaþa,de cãtre o patrulã de elicoptere.

Cei sosiþi la faþa locului au desco-perit trupurile a trei dintre ºoferi.Ceilalþi cinci ºoferi erau declaraþidispãruþi, cel mai probabil fiind rãpiþide insurgenþi.

Bucuria întoarcerii se acoperã deregretele celor întâmplate.

Peste trei sãptãmâni, urmãtorulconvoi îºi va croi din nou drum prin-tre acei munþi ameninþãtori.

Nici nu s-a aºternut seara pesteaceste meleaguri ºi veºtile rele ne co-pleºesc din nou. Un convoi a fostatacat, patru militari americani audecedat ºi unul este grav rãnit cuarsuri pe 80% din suprafaþa corpului.Un militar afgan ºi-a împuºcat uncoleg pentru cã nu mai suportaavansurile de naturã sexualã aleacestuia.

Membrii ETT se retrag în came-re, spre refugiul oferit de somn.

Dimineaþa vine grãbitã ºi un nouconvoi se va pune în miºcare

spre o nouã destinaþie.

73

Ozi din viaþa unui cadet de anul I începe cu

deºteptarea, la 5.30, ºi cu programul dedimineaþã, asemãnãtor cu cel de la noi.

Urmeazã împãrþirea pe grupuri de lucru. Un grup aduceziarele de dimineaþã - The New York Times - de la parter,de unde se lasã presa, ºi le aºeazã în faþa fiecãrei camerepersonale de cadet de an mai mare, dar nu oricum, ci cusimþ estetic, într-o anumitã ordine. Alt grup de cadeþi facecurãþenie în spaþiile comune – bãi, duºuri, holuri, camerede zi ºi altele. Un alt grup se îmbracã în uniformacomandatã pentru ziua respectivã ºi se aliniazã pe hol, înfaþa ceasurilor oficiale instalate la fiecare etaj. Cu 10 mi-nute înaintea fiecãrei adunãri, cadeþii de anul I anunþãcâte minute mai sunt pânã la închiderea formaþiei ºi careeste uniforma. Înainte de masa de dimineaþã, anunþãmesele la care sunt repartizaþi, conþinutul meniului pentrudimineaþa respectivã, pun bãuturile ºi cafeaua în pahare

ºi, dupã acceptul comandantului mesei, servesc miculdejun. Urmeazã deplasarea individualã la cursurile zilei.Cadeþii de anul I nu au voie sã vorbeascã, sã priveascãsau sã se deplaseze fãrã rost din momentul în care aupãrãsit camera personalã. La prânz, se adunã iar înformaþie, se dã raportul pentru prezenþã, iar apoisubunitãþile se deplaseazã la masã. Pe timpul mesei deprânz, cadeþilor de anul I la revin aceleaºi sarcini ca ºi lamasa de dimineaþã. Dupã masa de prânz, pot avea diferiteactivitãþi, variind de la briefing-uri, la program de voie.Mai urmeazã douã ore de cursuri, pânã la ora 16.00, apoise pot desfãºura diferite activitãþi sportive, de paradã sauprogram de voie. Cadeþii de anul I mai au câteva sarcini –„duties”, începând cu ora 18.00, acestea fiind, înprincipal, livrarea hainelor venite de la spãlãtorie cãtrecadeþii de an mai mare, bineînþeles, într-o anumitãmanierã ºi într-o anumitã succesiune. În acest timp,

Oameni sub arme

Cursant

Sublocotenent Marian TEODORESCUapãrut în „Orizont militar“ nr. 19 din 20 iunie 2007

Am fost student la West Point

La West Point nicio zi nu seamãnã cu alta.Fiecare zi are un anumit specific, în funcþie deanul de studiu în care te afli, ori în funcþie deanotimp, de sezonul campionatului de fotbal alechipei academiei, în funcþie de proiecte sau deo multitudine de alþi factori care, la o primãvedere, par insignifianþi. Existã totuºi anumitemomente repetabile, ce þin de rutina zilnicã,devenitã cutumã, în aceastã prestigioasã insti-tuþie a cãrei tradiþie dãinuie de peste 200 de ani.


cadeþii de anul I sunt acostaþi ºi„interogaþi” de cadeþii de an maimare cu privire la diferite problemeorganizatorice specifice academiei,gradelor sau tradiþiilor, pe care„bobocii” trebuie sã le cunoascã fãrãnicio ezitare. Programul zilei seterminã cu studiul individualobligatoriu pentru anul I în cameraproprie, pânã la stingere, la ora23.30, când toþi sunt obligaþi sã fie înaºternuturi.

Începând cu anul II, programulzilnic se mai relaxeazã, pe de o parte,datoritã faptului cã dupã un ancadeþii încep sã se obiºnuiascã curigorile impuse de academie, iar, pede altã parte, datoritã faptului cã aufãcut deja primul pas spre „seniorat”.Programul unui cadet de an superiornu mai cuprinde atât de multeactivitãþi administrative, ci mai multactivitãþi de asumare a rãspunderii ºide învãþãmânt, studiul devenind dince în ce mai greu. Programul destudiu individual devine facultativ, caºi ora de culcare. Cadeþii de ansuperior au libertãþi din ce în ce maimulte, dar ºi responsabilitãþi din ce înce mai mari, au mai mult de lucru ºiîºi pot regla programul de studiu ºicel aplicativ în funcþie de necesitãþi.Cadeþii trebuie, de asemenea, sã-ºimenþinã forma fizicã pentru a treceexamenele fizice semestriale. Îndecursul anilor superiori de studiu,cadeþii sunt angajaþi în proiectediverse ºi complexe, ce pot dura ºiun an întreg, în funcþie de materiilede studiu.

În decursul celor patru ani se potreliefa trei câmpuri largi în carecadeþii sunt angajaþi: programulacademic, programul militar ºiprogramul sportiv.

Programul academic evolueazãde la anul I de studiu, unde accentulse pune pe cursuri de culturã genera-lã, la anul IV de studiu, unde accen-tul se pune pe proiecte de anvergurãce angajeazã cadeþii pe tot parcursulanului universitar. Cadeþii pot alegediscipline variind de la sport laaeronauticã ºi inginerie aerospaþialã,deoarece academia pregãteºte cadeþiiºi pentru momentul în care nu vormai face parte din sistemul militar.Programul academic te „învaþã” cumsã înveþi, ºi nu ce sã înveþi, iarpractica excesivã este prioritarã.

Programul militar este structuratpe douã laturi – teoreticã ºi practicã.Partea teoreticã înglobeazã formareamentalitãþii de luptãtor ºi de ofiþer,dezvoltarea simþului de leadership,precum ºi cunoºtinþele despreorganizarea ºi funcþionareadiferitelor angrenaje din sistemulmilitar. Partea aplicativã se

desfãºoarã pe timpul verii, peperioada a douã luni, timp în carecadeþii sunt implicaþi în diferiteaplicaþii ºi cursuri de specializare ladiferite niveluri, de la simpluexecutant, la comandant de regiment.Pe timpul aplicaþiilor ºi taberelor deinstrucþie, cadeþii executã trageri cuaproape toate armele, de la pistolulcalibru 9 mm, pânã la tunuriautopropulsate de 150 mm dindotarea forþelor terestre – US Army,dar ºi marºuri extenuante, ori stagiidure la ºcoli de paraºutiºti ºi asaltaerian.

Programul de pregãtire fizicãeste ºi el extrem de concentrat ºi aredrept scop menþinerea cadetului lastandardele existente, în ce priveºtecapacitatea fizicã ºi susþinereaefortului. În acelaºi timp, programulfizic învaþã cadetul cum sã semenþinã în formã ºi dupã terminareaacademiei.

Oameni sub arme

Cursant

Nr. 5 2007

AAAA llll mmmm aaaa mmmm aaaa tttt eeee rrrr

Foto: Trustul de Presã al Armatei

S U M A R Componenta doctrinarã a Forþelor Terestre p. 78Preocupãrile Secþiei Doctrine ºi Regulamente din Statul Major al ForþelorTerestre pentru menþinerea actelor normative la cerinþele standardeloractuale

Academia Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu“ –160 de ani p. 83

În 13 iunie 1847 lua fiinþã, la Bucureºti, prima ºcoalã de ofiþeri, ale cãreitradiþii sunt purtate azi, cu onoare, de Academia Forþelor Terestre „NICOLAE BÃLCESCU“

Cercetare în universitãþile europene p. 85Studenþi de la Academia Tehnicã Militarã au efectuat stagii de pregãtire launiversitãþi similare europene

Alma mater

Structuri

78 Revista Forþelor Terestre

Structura Instrucþie ºi Doctrinã ºi, implicit,instituþia inspectorului general al ForþelorTerestre, nu este o creaþie pur româneascã,

deoarece instituþii similare existã ºi în alte state membreNATO. Referindu-se la atribuþiile structurii, domnulgeneral de brigadã dr. Nicolae N. Roman preciza cã„acesteia îi revin o serie de competenþe care vizeazã:dezvoltarea/modernizarea categoriei de structuri/armei;elaborarea actelor normative specifice, doctrinelor ºimanualelor pentru luptã; gestionarea instrucþiei ºiînvãþãmântului; coordonarea procesului de înzestrare cutehnicã militarã, armament, echipamente ºi materiale;desfãºurarea cercetãrii ºtiinþifice aplicative în domeniul

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected]

Componenta doctrinarãa Forþelor Terestre

Instituþia Inspectorului General al ForþelorTerestre este deosebit de complexã, constituinduna dintre pârghiile prin care se asigurã bunafuncþionare a structurilor Forþelor Terestre aleArmatei României. În articolul de faþã am insis-tat asupra componentei doctrinare a instituþiei,relevatã în multe situaþii atât de inspectorulgeneral al Forþelor Terestre, general de brigadãdr. Nicolae N. Roman, cât ºi de ºeful SecþieiDoctrine ºi Regulamente, colonel GheorgheMateescu.

Foto

:plu

toni

er m

ajor

Cris

tian

SURU

GIU

Alma mater

Structuri

81Nr. 5 2007

Structura Instrucþie ºi Doctrinã ºi,implicit, instituþia inspectoruluigeneral al Forþelor Terestre, nu este ocreaþie pur româneascã, deoareceinstituþii similare existã ºi în altestate membre NATO. Referindu-se laatribuþiile structurii, domnul generalde brigadã dr. Nicolae N. Romanpreciza cã „acesteia îi revin o seriede competenþe care vizeazã:dezvoltarea/modernizarea categorieide structuri/armei; elaborarea actelornormative specifice, doctrinelor ºimanualelor pentru luptã; gestionareainstrucþiei ºi învãþãmântului;coordonarea procesului de înzestrarecu tehnicã militarã, armament,echipamente ºi materiale;desfãºurarea cercetãrii ºtiinþificeaplicative în domeniul operativ ºitactic; participarea la cercetareaºtiinþificã aplicativã în domeniulstrategic; specializarea pentruarmamentul/tehnica/aparatura/ehipamentele noi“. Dinaceastã precizare ne dãm seama cãeste o paletã largã de domenii în carestructura specializatã a SMFT trebuiesã îºi spunã cuvântul.

Cercetarea ºtiinþificã aplicativã

în Forþele Terestre

Revenind la componentadoctrinarã a structurii, domnulgeneral preciza cã Secþia Doctrine ºiRegulamente este cea carecoordoneazã procesul elaborãrii deacte normative specifice, cercetareaºtiinþificã aplicativã, ºi monitorizeazã

Planul editorial numãrul 2 referitor laeditarea publicaþiilor ForþelorTerestre. Printre atribuþiile de bazãale secþiei se numãrã ºi repartiþiadocumentelor sau a actelor normativespecifice, editate în Armata Românieiºi repartizate Forþelor Terestre. Înceea ce priveºte cercetarea ºtiinþificãaplicativã, domnul colonel GheorgheMateescu preciza cã, în pofidafaptului cã în Armata Românieicercetarea ºtiinþificã aplicativãmilitarã încã nu este reglementatã, lanivelul Forþelor Terestre, începânddin 2003, s-a desfãºurat pe bazelegale ºi aceastã activitate deosebitã.Iniþial s-a început pe baza uneiconcepþii proprii, iar mai târziu a foststatuatã pe baza unei instrucþiuni. Înacest scop – preciza domnul colonel– am constituit un consiliu decercetare ºtiinþificã aplicativã la

Statul Major al Forþelor Terestre, întimp ce ºcolile militare ºi-auconstituit comisii de cercetareºtiinþificã aplicativã. Existã un Plananual de cercetare ºtiinþificã, în bazacãruia periodic ne întâlnim în ºedinþeºi anual desfãºurãm Conferinþeledoctrinare ale Forþelor Terestre, carese înscriu, de asemenea, în categoriaactivitãþilor ºtiinþifice. În conferinþesunt abordate diferite subiecte ºielaborate concepte noi, în scopul de afi generalizate în Forþele Terestre ºi,eventual, în întreaga armatã“. Laconferinþa doctrinarã din octombrie2007 au fost participanþi din toatestructurile subordonate ºi invitaþi dinstructurile centrale. Finalitateaconferinþelor doctrinare seconcretizeazã în precizãrile carereglementeazã folosirea noilorconcepte în structurile subordonate ºi

Foto

:loc

oten

ent-c

olon

elDr

agoº

ANGH

ELAC

HE

Alma mater

Structuri


în propunerile avansate departicipanþi pentru a rezolva uneleprobleme de nivel militar, având ºiun eventual interes naþional.

În pas cu noile cerinþe

În structura Instrucþie ºi Doctrinãfuncþioneazã o comisie care se ocupãde avizarea actelor normativespecifice, doctrinelor ºi manualelorpentru luptã, care se elaboreazã atâtde Statul Major, cât ºi de celelaltestructuri militare ale ForþelorTerestre. Aceasta este, practic,structura care avizeazã respectivelepublicaþii militare înainte de a fiprezentate spre aprobare ºefuluiSMFT ºi/sau, dupã caz, ºefuluiSMG/ministrului apãrãrii.„Necesitatea unor acte normativespecifice moderne, compatibile cucele NATO, ne-a determinat încã dinanul 2001 sã începem un procesintens de elaborare a acestora“ –preciza domnul colonel GheorgheMateescu. Pânã în anul 2004respectivele documente au avut uncaracter „provizoriu“ deoarece, laeºaloanele superioare SMFT, nufuseserã elaborate actele normativespecifice de linie. Dupã anul 2004,când situaþia s-a mai reglementat, afost demarat ºi procesul de înlocuirea caracterului „provizoriu“ cu unulaproape „definitiv“.

Domnul colonel insistã asupratermenului de aproape definitiv,explicând cã, în conformitate cu

reglementãrile NATO, „viaþa“ unuimanual este mai scurtã, de numaitrei-patru ani, faþã de cei 10-15 cucare eram obiºnuiþi anterior. Acestlucru este valabil ºi în ForþeleTerestre deoarece deja se simtenevoia unei actualizãri pentrumanualele elaborate cu trei ani înurmã. „Am identificat, împreunã custructurile subordonate, un numãr de164 de manuale ºi doctrine – precizaºeful Secþiei Doctrine ºiRegulamente. Dintre acestea, 93 au intrat în vigoare pânã în 2007, cu caracter definitiv. Anul acestaavem în plan 37 ºi suntem la zi,întrucât pânã la începutul luioctombrie au fost elaborate ºidiscutate în comisia pentru actenormative specifice, doctrine ºimanuale pentru luptã a SMFT unnumãr de 25 de astfel de publicaþiimilitare, iar anul viitor urmeazã sãmai elaborãm încã 34“.

În afara acestor documente, aparîn fiecare an ºi altele, care nu au fostidentificate ºi trebuie introduse înplan. Spre exemplu, în 2006 au fostelaborate patru astfel de documente:douã ghiduri rezultate în urmaexperienþei din teatrele de operaþii,un program pentru unitãþile deoperaþii speciale ºi instrucþiuni decercetare ºtiinþificã. De asemenea,sunt manuale, metodologii ºimetodici care au fost elaborate cu aniîn urmã ºi pe care specialiºtii dinsecþie sunt în curs de a le actualiza,în conformitate cu noile dotãri pe

care le au unitãþile. Astfel, seelaboreazã manuale de cunoaºtere a tehnicii militare nou intratã îndotare, manuale de instrucþie la nouatehnicã de luptã ºi exemplele potcontinua.

Regulamente în format digital

Existã o cerere permanentã demanuale în teritoriu, din dorinþa,justificatã de altfel, ca fiecare unitatemilitarã sã aibã suficient materialbibliografic. Datoritã duratei demenþinere în vigoare relativ scurtã aacestor publicaþii militare care, dupãcum domnul colonel preciza anterior,se actualizeazã la trei-patru ani, ar fine-economic sã se editeze un numãrnou de exemplare, ca în trecut.„Editãm un numãr mai mic demanuale dar, la cererea structurilorsubordonate, documentele respectivepot fi puse la dispoziþie în formatelectronic“. Acestea pot fi descãrcatedin pagina special dedicatã peIntraman sau, pot fi scrise pecompact disc ºi expediatesolicitanþilor prin poºta clasicã.„Unii dintre subordonaþii noºtri nu

au înþeles acest lucru ºi continuã sãsolicite un numãr foarte mare demanuale“ - aprecia domnul colonelMateescu.

La sfârºitul discuþiei, ºeful

Secþiei Doctrine ºi Regulamente a

amintit un alt aspect al acestui

Alma mater

Academica

Nr. 5 2007

Mulþi absolvenþi ai acestor instituþii, dingeneraþiile care s-au succedat la final desecol XIX ºi început de secol XX, au intrat

în conºtiinþa neamului, pentru jertfa ºi abnegaþiadovedite. Burgul de pe Cibin a gãzduit, astfel, miercuri,13 iunie, sãrbãtoarea dedicatã aniversãrii a 160 de ani deînvãþãmânt militar românesc.

Colectivul condus de rectorul academiei, colonel prof.univ. dr. Alexandru Baboº, s-a mobilizat exemplar,reuºind sã organizeze manifestãri de înaltã þinutã, în toncu substanþa evenimentului. Astfel, importantei sãrbãtorii-a fost subsumatã, ca preambul, sesiunea de comunicãri acercurilor ºtiinþifice studenþeºti „SECOSAFT-2007”(11-12 iunie), aflatã la cea de-a XII-a ediþie. Lucrãrilesusþinute, reunite sub sigla „Creaþia ºtiinþificãstudenþeascã la orizonturile secolului al XXI-lea”, aubeneficiat de participarea a peste 45 de invitaþi din nouãþãri europene, cãrora li s-au adãugat SUA ºi Canada.

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCUApãrut în publicaþia „Orizont militar“ nr. 19 din 20 iunie 2007

Academia Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu“ -160 de ani

În 13 iunie 1847, prin Porunca Domneascã nr.136a domnitorului Þãrii Româneºti, GheorgheBibescu, lua fiinþã, la Bucureºti, prima ºcoalã deofiþeri, ale cãrei tradiþii sunt purtate azi, cuonoare, de Academia Forþelor Terestre „NICOLAEBÃLCESCU“ din Sibiu.

www.rft.forter.ro

Ziua aniversarã, 13 iunie, a debutat cu o sesiunesolemnã derulatã în aula academiei ºi a continuat cu unceremonial militar ºi religios desfãºurat în Piaþa Mare aoraºului care, anul acesta, dupã cum se ºtie, beneficiazãde titlul de capitalã culturalã europeanã. Finalul aaparþinut cursanþilor instituþiei, care au prezentat, în faþanumeroasei asistenþe, câteva exerciþii demonstrative.

Printre numeroºii invitaþi de rang înalt s-au numãratCorneliu Dobriþoiu – secretar de stat ºi ºef al Departa-mentului pentru Politica de Apãrare ºi Planificare din Mi-nisterul Apãrãrii, general-locotenent dr. Sorin Ioan – loc-þiitorul ºefului SMG, general-locotenent dr. Teodor Frunzeti– ºeful SMFT, general-maior dr. Ioan Ciupei – comandan-tul C. 4 A. Trt., generali ºi ofiþeri cu funcþii importante înstructurile superioare ale Armatei, comandanþi de mariunitãþi ºi unitãþi militare, mulþi dintre ei formaþi în insti-tuþia aniversarã, înalte feþe bisericeºti, reprezentanþi aiadministraþiei publice locale. Slujba religioasã a fost ofi-ciatã de un sobor de preoþi în frunte cu PS VisarionRãºinãreanul – episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

La finalul prezentãrii mesajului preºedintelui României,transmis cu ocazia aniversãrii, prin Decret prezidenþial,Drapelul de luptã al Academiei Forþelor Terestre a fostdecorat cu Ordinul „VIRTUTEA MILITARÃ” în Grad deCavaler. De asemenea, unui numãr important de cadredidactice ºi ofiþeri din academie le-au fost conferite dis-tincþii de cãtre oficialii prezenþi – „Emblema de Onoare aForþelor Terestre, diplome de excelenþã acordate de minis-trul Educaþiei, cercetãrii ºi tineretului, distincþii aniversare.

Seara, de la ora 21.30, studenþii militari au desfãºuratun ceremonial de retragere cu torþe, pe un itinerar cuprin-zând principalele artere din centrul municipiului.

Prezent la manifestãri, general-maior dr. Ioan Ciupei aavut amabilitatea sã ni se destãinuie: „Am revenit astãziîn Sibiu, un oraº foarte important pentru devenirea meaprofesionalã, mai emoþionat ca oricând, pentru cã participîn calitatea pe care o am acum, de general al ArmateiRomâniei (…). Acum 33 de ani am ieºit ºi eu, proaspãtlocotenent, pe porþile acestei glorioase instituþii de învãþã-mânt ºi mi-am început cariera. Pe parcursul acesteia, amavut privilegiul sã primesc cele mai înalte onoruri ºi re-compense în urma activitãþii desfãºurate. M-am formataici, în aceastã instituþie de învãþãmânt militar. I-am re-gãsit azi, cu profunde ºi plãcute sentimente, pe câþiva din-tre foºtii mei comandanþi, parte din foºtii mei profesori,acum, evident, la pensie. Mi-am revãzut sala de clasã, amrevãzut aleile pe care mi-am petrecut trei ani din tinereþe.(…) Am trãit cu profundã ºi sincerã emoþie tot acest eveni-ment ºi sunt convins cã voi reveni cu plãcere îngarnizoana Sibiu (…)”.

Alma mater

Academica

85Nr. 5 2007

Este ceva obiºnuit ca, pe aleile AcademieiTehnice Militare, sã vezi studenþi din þãridiferite discutând în limba lui Shakespeare saua lui Moliere.

Instituþia militarã bucureºteanã a dezvoltat, de-a lungultimpului, legãturi de parteneriat sau de colaborare cu mai multeuniversitãþi similare din þarã sau din strãinãtate. Ceea ce cu undeceniu în urmã era numai o dorinþã, acum s-a transpus înrealitate: mobilitãþi de studenþi sau profesori, substituþii de ansau pregãtirea proiectelor de diplomãîn diferite universitãþi de renume dinstrãinãtate. Aºa cum ºi studenþi sauprofesori de peste graniþã vin sã stu-dieze la Academia Tehnicã Militarã.În vara aceasta, spre exemplu, o seriede studenþi s-au întors de la studii dinstrãinãtate. În afarã de cunoºtinþeledobândite în urma proiectelor de cer-cetare la care au participat efectiv,s-au deprins ºi cu un alt stil de lucrupracticat cu succes în partea vesticã acontinentului, cu obiºnuinþa de a acti-va într-o echipã cosmopolitã. Aceastaînseamnã nu numai un câºtig pentruacademie, ci ºi pentru armatã îngeneral ºi pentru Forþele Terestre înspecial, deoarece o parte din ingineriipregãtiþi peste hotare vor fi încadraþiºi în unitãþi de-ale noastre. Extrem de

puþine dintre cunoºtinþele acumulate prin cercetãrile fãcute vorputea fi folosite în viitoarea carierã din þarã, dupã cum audeclarat la unison studenþii intervievaþi, însã rãmâne fascinaþiapionieratului ºi gustul pentru a încerca sã afli, de fiecare datã,ce este dincolo?

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected]

Cercetare în universitãþileeuropene

`

Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Alma mater

Academica


O lume de semnaleStudentul Mihai Damian a fãcut un

stagiu de pregãtire la ENSIETA (ªcoalaNaþionalã de Studii Inginereºti din Brest,Franþa) sub îndrumarea unui profesorlibanez. Acolo au încercat sã gãseascã osoluþie pentru recunoaºterea unui semnaldin mai multe semnale amestecate ºi estebucuros cã a acumulat experienþã într-undomeniu nu foarte dezvoltat dar care, înopinia sa, va avea o importanþã destul demare în viitorul apropiat. Ionel-GabrielTãnase a efectuat stagiul la aceeaºiuniversitate ºi, împreunã cu „tutorele“sãu german, a implementat douã metodenumerice de calcul în jurul unui profilhidrodinamic. „Nu a fost domeniul meu,eu sunt de arma aviaþie, ºi nici nu amfãcut prea multã programare. De aceeami-au trebuit douã sãptãmâni deinstruire ºi consolidare a noilorcunoºtinþe, dupã care am începutproiectul în forþã.“ A fost un domeniunou pentru Gabriel ºi considerã cãprogramarea pe care a învãþat-o îi vafolosi în orice domeniu de activitate, fieel electronic sau mecanic.

Din adâncul mãrii pe albas-trul cerului

Alexandru Radu ºi Cosmin Iordacheau efectuat stagiul de patru luni la Insti-tutul Naþional Politehnic din Grenoble,Franþa. Alexandru este aspirant la sub-marine iar subiectul lucrãrii de diplomãa fost dezvoltarea unui concept ECC înmediul subacvatic. „Este o temã pe carenoi n-am abordat-o în timpul facultãþiiºi, þinând seama cã România are un sin-gur submarin – care ºi acela este nefo-losit –, a fost o experienþã total nouã“.Principalul obiectiv a fost studiul sune-telor emise de mamiferele subacvatice ºifolosirea anumitor caracteristici ºi com-ponente spectrale din sunetele emise deele într-un sonar de submarin. Prin

aceste studii se urmãrea îngreunareaidentificãrii submarinului propriu decãtre inamic.

Doi studenþi, Roxana Albu ºi SilviuVlãsceanu, au efectuat ani de substituþiela Institutul Politehnic din Toulouse,Franþa. În paralel cu cursurile anului V,Roxana a urmat ºi studiile de master îndomeniile comunicaþiilor ºi reþelelor.Activitatea ºi-a desfãºurat-o într-un la-borator de cercetare din Toulouse, carese numeºte LAAS SCNRS. A fost în-cadratã acolo în urma unui interviu, par-ticipând astfel la un proiect european alcãrui principal beneficiar este concernulAirbus, dar ºi alte companii aeriene dinEuropa. „Subiectul a fost elaborareaunei reþele wireless în habitaclul deavion pentru a îmbunãtãþi confortul înavion al pasagerului“. Proiectul este demare amploare ºi urmeazã sã se fina-lizeze în anul 2009.

Silviu Vlãsceanu ºi-a efectuat stu-diile la ªcoala Naþionalã Superioarã deElectronicã, Electrotehnicã, Informaticã,Hidraulicã ºi Telecomunicaþii, în cadrulDepartamentului de Telecomunicaþii ºiReþele, unde a fost înscris în anul II,corespunzãtor anului IV al AcademieiTehnice Militare. „Partea de reþele oconsider nouã pentru specializarea meade aici, întrucât se apropie foarte mult dedomeniul calculatoarelor ºi pot sã spuncã mi-a oferit o altã deschidere asupradomeniului telecomunicaþiilor ºi reþele-lor în general“. Împreunã cu ceilalþi stu-denþi, a participat la un proiect dezvoltatde universitate în parteneriat cu o maresocietate de software, prin care se doreaadaptarea conþinuturilor website-urilor lautilizator, ceea ce în limbajul specificpoartã denumirea de profilaj.

Cum sã îmblânzeºti haosulAlþi doi studenþi, Maria Mãdãlina

Anghel ºi Mihai Stanciu, au fost la

Universitatea din Campaire, în BretaniaOccidentalã. Mãdãlina a remarcat, înprimul rând, cã la universitatea francezã„lucrurile sunt mult mai bine puse lapunct faþã de universitatea noastrã, maibine pliate pe cerinþele studentului; suntmai atenþi la anumite detalii care la noiau fost scãpate din vedere“. Proiectul încare au fost angrenaþi cei doi are o oare-care rezonanþã filosoficã: îmblânzireahaosului... Au pus umãrul la un proiectde cercetare mai amplu care are ca scoppunerea la punct a unui lanþ emiþãtor-re-ceptor prin care sã se realizeze împrãº-tierea spectrului prin frecvenþã directã,frecvenþa de împrãºtiere fiind un semnalhaotic. „Este un început de drum care nueste foarte bine pus la punct, întrucât ha-osul este un domeniu destul de preten-þios ºi, mai ales în telecomunicaþii, suntmulte piedici care se pun în dezvoltareaunui sistem care sã funcþioneze foartebine“ - încerca Roxana sã fie cât mai peînþelesul unui absolvent de filosofie.Sincronizarea pe care ºi-o doreau estedestul de greu de realizat însã, prinproiectele lor, au încercat sã depãºeascãacest neajuns.

Singura studentã care a „ieºit dinrând“ a fost Sorina Buiga, deoarece eaºi-a efectuat stagiul pentru pregãtireaproiectului de diplomã la UniversitateaTehnicã din Delft, Olanda. Acolo a fostîncadratã într-un proiect de cercetareprivind descoperirea fiinþelor aflate subdãrâmãturi prin detectarea miºcãrilor dela nivelul pieptului. „Ce m-a impresionata fost cã universitatea avea o bazã teh-nicã foarte bine pusã la punct, materia-lele de cercetare ºi toate cele necesarefiind puse atât la dispoziþia studenþilor,cât ºi a profesorilor. Proiectul foloseaantene foarte performante ºi acestea eraula dispoziþia mea ºi a supraveghetoruluimeu pentru realizarea mãsurãtorilor“.

Culturã

Eseu

Nr. 5 2007

Sãgeata de luminã pãtrunde-n întuneric ºi urmavisului rãmâne un zâmbet. Încet-încet, apoi mairepede, soarele începe sã se topeascã ºi sã

curgã pe pãmântul arid, pe corturi, inundând totul într-oexplozie de luminã.

Începe o nouã zi, aici, în inima munþilor, lãsând-o înurmã pe cea de ieri printr-un semn pe calendarul dinperete sau pe cel din buzunarul de la piept.

Este duminicã, o zi de muncã ca toate celelalte dinsãptãmânã, dar totuºi diferitã. O zi cu bucurii, gânduri,tristeþe în marea familie a Batalionului 33 Vânãtori demunte „Posada” din Afganistan.

Totul se miºcã în jur cu precizia unui ceas binepotrivit. Nu se admit greºeli sau slãbiciuni. Suntem legaþiunul de celãlalt, de la comandant pânã la ultimul soldat.Legaþi prin respect, curaj, muncã, prietenie. ªi nimeni ºinimic din lumea asta nu poate desface aceste lucruri.

Urme de TAB- uri rãmân pe nisipul fiebinte.Rugãciunea mecanicului conductor rostitã în gând zboarãcãtre cerul care aici este mult mai aproape.

Începe o nouã misiune!La bisericã începe slujba. Cu mâinile împreunate ºi cu

capul plecat se ascultã cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare seroagã ºi preotul cu glasul lui cald ºi pãrintesc ne face sãuitãm pentru o clipã cã suntem pe pãmânt strãin.Dumnezeu este alãturi de noi oriunde ne-am afla.

Gândul zboarã repede cãtre cei dragi de acasã. Voceaiubitei, soþiei, soþului, copiilor, mamei rãzbate molcomprin telefon.

O urmã de lacrimã rãmâne pe obrazul prãfuit pentru oclipã. Apoi, zâmbetul apare din nou. Totul e bine acasã...totul e bine ºi aici...!

O adiere de vânt face sã fluture drapelul românesc pecatarg. Am adus aici o parte din România, în suflet ºi înbagaje.

Urme proaspete de TAB-uri se vãd pe nisipul fier-binte. Misiunea s-a încheiat cu bine. Vânãtorii de munteºi-au fãcut din nou datoria.

Soarele se adunã dupã munte, aruncând o ultimãsãgeatã în întunericul care învãluie uºor pãmântul.Noaptea coboarã peste noi, împodobitã într-o mantie destele, ca o reginã.

ªi visul continuã...

Maistru militar clasa a II-a Carmen DRAGNEA

Urme

Foto

: Plt.

maj

. Dan

BOB

AN

Dacã sala de dans modern ºi de societate, clubulfoto, scena trupei de teatru ºi a formaþiei demuzicã folk sunt în timpul liber animate de

participarea celor care s-au înscris cu entuziasm, atunciacesta este meritul incontestabil al micii dar energiceiechipe conduse de directorul Cercului, doamna colonel (r.)Ecaterina Oreviceanu.

Este director al acestei instituþii din anul 2001 ºi decând a venit în instituþie ºi-a propus, privind administra-rea ºi realizarea actului de culturã în instituþia craio-veanã, anumite obiective pe care le înnoieºte în fiecarean. Fondurile obþinute pentru finanþarea proiectelorculturale sunt extrabugetare.

„Dorim sã facem din actul de culturã ceea ce noinumim marfã - preciza doamna Oreviceanu. Sã nu înþe-legem aceastã noþiune în sensul strict al banilor... Dacã nuºtii sã «vinzi» cultura, nu reuºeºti sã te impui între atâteainstituþii de culturã precum cele care funcþioneazã înCraiova. Avem aici Filarmonica, Teatrul Liric, TeatrulNaþional... Aº putea afirma cã suntem, practic, într-o con-curenþã cu instituþiile respective ºi, în egalã mãsurã, avemrelaþii foarte bune de colaborare profesionalã cu acestea.Aceastã colaborare nu se reduce numai la instituþiile deculturã. În fiecare toamnã noi încheiem un contract de

colaborare profe-sionalã, atât cuinstituþii cul-turale,

Culturã

Cercuri militare

Maior Luigi-Mihail COJOCARU [email protected]

Cercul Militar din Cetatea Bãniei

Cercul Militar din Craiova este renumit de maimulþi ani pentru intensa activitate artisticã ºiculturalã care atrage, deopotrivã, militari înrezervã ºi retragere, civili, oameni de toatevârstele, precum ºi numeroase personalitãþi aleunor reputate instituþii de învãþãmânt, de artã ºide stat craiovene.


Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

cât ºi cu numeroase ºcoli sau licee,colegii liceale din Craiova”.

Pata de culoarecraioveanã

Despre activitatea cursurilor ºi acluburilor organizate în cadrulCercului, doamna colonel (r.)Oreviceanu vorbeºte cu multã mân-drie:

„În acest sens aº dori sã menþio-nez cã am reuºit sã constituim un corde copii, este vorba de corul«Allegria», condus cu multã mãies-trie de doamna profesoarã EugeniaManole. Corul provine din formaþia«Diligenþa cu Pãpuºi» care a acom-paniat în spectacole pe maestrulTudor Gheorghe“. Graþie pedagogieidoamnei profesoare, corul s-a impus,participând în anumite spectacolechiar cu orchestra Filarmonicii dinCraiova. Aceastã participare înseam-nã foarte mult pentru copii. Un corde copii înseamnã o patã frumoasã ºiimportantã de culoare în viaþa cultu-ralã a oraºului. Foarte mulþi dintrecopii participã la cursurile ºi activi-tãþile organizate în cadrul instituþieicraiovene. Printre altele, aº exempli-fica dansurile de societate care atragdin ce în ce mai mult oameni de toatevârstele, dar în special pe cei tineri ºipe copii. „Avem foarte multe soli-citãri în acest sens, oameni din toatecategoriile sociale care doresc sã seînscrie, printre ei fiind chiar studenþi,profesori ºi medici. Avem un in-structor tânãr, pe Cãtãlin Safta, carea obþinut rezultate excelente în acestdomeniu cu echipele de dansatori, latoate concursurile la care au parti-cipat. Datoritã condiþiilor oferite deCercul Militar ºi seriozitãþii instruc-torilor noºtri, foarte mulþi copii setransferã de la Palatul Copiilor la noi“.

Nu sunt numai dansuri de soci-etate, ci ºi dansuri moderne, condusecu competenþã de tânãra profesoarãde coregrafie, Alina Popa. Bibliotecaeste, de asemenea, foarte cunoscutãîn oraº. Cuprinde un volum de cãrþide peste 20.000 de exemplare, iarsala de lecturã, cunoaºte dupã-amiazaun aflux mare de cititori. Este, nu înultimul rând, meritul doamneiEugenia Pâlºoiu, bibliotecaraCercului Militar, care ºtie sã promo-veze cartea, chiar dacã în zilelenoastre Internetul câºtigã tot maimult teren în planul informaþiei ºilecturii. Totuºi, cartea cititã, savuratãîntr-o salã de lecturã cum este cea aCercului, are farmecul ei special, iardoamna Pâlºoiu îl pune foarte bine învaloare.

În cadrul Cercului funcþioneazãclubul de artã fotograficã „MihaiDan Cãlinescu“ (poartã numele unuimare artist fotograf craiovean, careacum nu mai este printre noi). Clubuleste atestat juridic din anul 1999 ºiare mari realizãri, fiind condus cumultã dãruire de domnul colonel (r.)Mircea Anghel. Din cei peste 250 deabsolvenþi ai acestui curs, mulþi aucâºtigat premii la expoziþii naþionaleºi internaþionale, iar zece dintre ei auurmat cursuri ale unor instituþiiuniversitare de profil din þarã sau depeste hotare.

Existã ºi un curs de karate, undese înscriu copii chiar de la vârsta decinci ani. Este un sport care discipli-neazã ºi le formeazã o conduitã deviaþã exemplarã. Cursul este condusde instructorul Daniel Bibu de laLiceul Sportiv „Petrache Hriºcu“.Doamna col. (r.) Oreviceanu sperã sãreînfiinþeze ºi cercul de picturã careîn anii anteriori a fost celebru prinlucrãrile sale.

„Grupul folcloric, de asemenea,

este destul de tânãr - precizeazãdoamna director - se numeºte«Doinã ºi Dor» ºi este condus de oprofesoarã-etnograf renumitã,doamna Paula Dogãroiu, care ainiþiat Festivalul «Maria Tãnase»“.

Tânãrul ansamblu a luat parte lamarile sãrbãtori din viaþa oraºului, cade pildã, inaugurarea centrului socio-uman, cu acel lanþ superb ºi unicat înEuropa, de fântâni arteziene. O partedintre membrii sãi au fost înscriºichiar în Festivalul-concurs „MariaTãnase“, am avut ºi un premiat cuPremiul Radio, este vorba de AngelaCheiþã, elevã la Liceul Pedagogic„ªtefan Velovan“, anul V.

Trupa de teatru a Cercului,„Morphia“, este foarte activã, dartrebuie reîmprospãtatã în fiecare an,majoritatea artiºtilor amatori fiindelevi de liceu în ani terminali. „Înfiecare an trãim emoþiile alãturi decei care susþin examenul de admiterela facultate, în special la facultãþilede teatru ºi film, mulþi dintre tineriinoºtri talentaþi reuºind, laBucureºti“.

Totodatã, Cercul Militar dinCraiova a fost ºi este gazdã afestivalurilor formaþiilor de teatru dinarmatã. Anul acesta a ajuns la ceade-a 15-a ediþie, se va desfãºura înperioada 29.10. – 02.11. subpatronajul Statului Major al ForþelorTerestre ºi Direcþiei OperaþionalizareGenerare ºi Evaluare Forþe din StatulMajor General, reprezentatã deSecþia Tradiþii ºi Culturã Militarã. Latoate festivalurile desfãºurate pânã înprezent, trupa „Morphia“ a produsmari revelaþii... Au câºtigat mereupremiul întâi cu teatrul absurdului allui Eugen Ionesco. Toatã vara, scenaCercului a fost ocupatã de aceºticopii, elevi în clasa a XII-a, veniþi larepetiþie, în pofida teribilei canicule

Culturã

Cercuri militare

89Nr. 5 2007

care a dominat Craiova timp decâteva sãptãmâni.

Idei pentru viitor

În ceea ce priveºte proiecteleculturale pentru viitorul apropiat,directorul Cercului este de pãrere cãacestea trebuie sã capete un nou fã-gaº, deoarece în culturã este mereunecesar sã se schimbe câte ceva, casã nu aparã monotonia, rutina. Planulde colaborare profesionalã cu ºcoli ºiinstituþii culturale din Craiova va fiextins, iar în acest sens va fi luatã înconsiderare colaborarea cu ªcoala dehipoacuzici, pentru atragerea copiilorcu handicap auditiv în viaþa culturalãa oraºului, printre ei fiind foartemulþi cu talent, cu înclinaþii artistice.Mulþi sunt dansatori ºi au, de aseme-nea, un cor mimico-gestual, iarincluderea lor în programele artisticeale Cercului ar fi binevenitã.

De altfel, Brigada 2 Infanterie„Rovine“, în responsabilitatea cãreiaeste Cercul Militar din Craiova, aajutat foarte mult Asociaþia„Vasiliada“, care funcþioneazã încadrul Mitropoliei Olteniei ºi se ocu-pã de copiii cu handicap. Cadrele dinbrigadã au depus în contul asociaþieidiferite sume de bani pentru îmbunã-tãþirea vieþii lor. De asemenea, ºi co-piii care participã la activitãþileCercului îi ajutã cu drag pe cei hipo-acuzici, rãspunzând cu rapiditate ini-þiativelor asociaþiei.

O altã idee salutarã ar fi înfiinþa-rea în cadrul Cercului a unei grãdini-þe pentru copiii cadrelor militare.

Ca o iniþiativã educaþionalã cuimpact asupra reintegrãrii rapide însocietate a celor care au comis infra-cþiuni, se efectueazã demersuri pri-vind colaborarea cu Penitenciarul de

Maximã Securitate din Craiova, darºi cu cel de minori. Recent, femeilede la penitenciar au vizitat expoziþiade fotografie ºi au rãmas absolut im-presionate de ceea ce au vãzut acolo,de arta fotograficã. Multe dintre elenu credeau cã poate exista aºa ceva ºiºi-au exprimat în cuvinteemoþionante mulþumirea faþã de ceicare au avut iniþiativa de a le aducela expoziþie. De altfel, domnul colo-nel (r.) Mircea Anghel, îndrumãtorulclubului de artã fotograficã, doreºtesã organizeze expoziþii de fotografiechiar în penitenciare.

Toate proiectele sunt însã posibilenumai cu multã muncã, rãbdare,dãruire ºi pasiune din partea persona-lului acestui adevãrat lãcaº de culturãdin inima Bãniei. Sunt calitãþi pecare inimosul colectiv al CerculuiMilitar le-a confirmat cu succes de-alungul anilor.

Culturã

Cercuri militare

Culturã

Istorie

Nr. 5 2007

Expoziþia a fost realizatã datoritã unuiparteneriat extins al Muzeului MilitarNaþional „Regele Ferdinand I” cu Biblioteca

Academiei Române, Biblioteca Naþionalã a României,Fundaþia „Artexpo“, Centrul de Studii ºi Pãstrare aArhivelor Militare Piteºti ºi a unor sponsori iubitori deistorie. Echipa care a reuºit sã ne introducã în atmosferasfârºitului de secol XIX ºi început de secol XX prin ilus-trarea vieþii Reginei Maria a fost formatã din muzeografipasionaþi ai Muzeului Naþional Militar. Coordonator alîntregii expoziþii a fost d-na Cornelia Konig, ajutatã dedoamna Viorica Neagu, doamna Ana Carla Duþã ºidoamna Cornelia Cristea.

Regina Maria a fost numitã comandant onorific alRegimentului 4 Roºiori la decizia Regelui Ferdinand ºi alui Carol I datoritã interesului pe care aceasta l-a arãtatpentru problemele þãrii. Faptul cã era o foarte bunãcãlãreaþã a constituit un atu, regimentul fiind unul de ca-valerie.

Puþinã lume se aºtepta ca regina sã se implice înacþiunile regimentului, titlul sãu fiind onorific, dar dupã

Sublocotenent Andreea [email protected]

Regina Maria ºi Regimentul 4 Roºiori

Timp de nouã luni, din martie ºi pânã înnoiembrie, expoziþia denumitã „Regina Maria ºiRegimentul 4 Roºiori“ are porþile deschise pen-tru cei care doresc sã se întoarcã puþin în timpºi sã descopere personalitatea Mariei de SaxaCoburg Gotha, prima Reginã a României Mari ºicomandant onorific al Regimentului 4 Roºiori.

cum istoria aratã, aceasta avea unbirou permanent în regiment ºi par-ticipa la exerciþiile de manevrã aleunitãþii. S-a implicat activ în toateacþiunile pe care Regimentul 4 Roºiori(denumit mai târziu Regimentul 4Roºiori "Regina Maria") le-a desfã-ºurat ºi a purtat cu drag uniformamilitarã.

Pe sonorul „Rapsodiei Române” alui George Enescu, expoziþia prezintãdoar o micã parte (10%) din materia-lele despre Regina Maria existente înposesia Muzeului Naþional Militar,dar totodatã ºi cele mai impresionan-

te. Dintre acestea, în prima salã aexpoziþiei sunt arborate stindarde aleRegimentului 4 Roºiori, costumepopulare purtate de Regina Maria ºifotografii în port popular, un albumoriginal al familiei regale cu pozecare o surprind pe reginã în diferiteipostaze la Palatul Cotroceni (sem-nate de Regina Maria ºi datate). Pie-sa de rezistenþã a expoziþiei este untablou cu motive scandinave al unuipictor francez, Pierre Bellet, datat1905, care aratã cât de frumoasã ºidistinsã era Regina Maria. Se regã-sesc ordine ºi decoraþii acordate

reginei, zeci de fotografii îmbrãcatãmilitar alãturi de ofiþeriiRegimentului 4 Roºiori, îmbrãcatã însorã medicalã pe front ºi dând ajutorrãniþilor, îmbrãcatã în port popularsau în haine elegante demne derangul sãu.

Costumul original de colonel înRegimentul 4 Roºiori ºi valtrafulsunt expuse alãturi de fotografii careo înfãþiºeazã pe reginã cãlare, pur-tând acest costum. Mai regãsim ºi câ-teva obiecte personale: trusa de botezdãruitã de regina Victoria a Angliei,bunica Mariei, citate scrise pe hârtiesau pergament, costume ale celorpatru copii. Obiectele dãruite de ofi-þerii Regimentului 4 Roºiori: un port-þigaret din aur cu briliante, o cãciulãde roºior în miniaturã, o mânã a ei înminiaturã ºi altele demonstreazãstrânsa legãturã a reginei cu militariiregimentului.

Piesa centralã a expoziþiei este ocreaþie decorativã foarte frumoasã astilului baroc, folositã la mesele derecepþie ºi care fusese primitã de laofiþerii regimentului. Aceasta este dinargint, cântãreºte 34 de kilograme ºia fost realizatã la Berlin.

Multe alte obiecte, decoraþii ºiimagini ce alcãtuiesc expoziþia aº-teaptã sã fie explorate de ochii curi-oºi ai celor dornici de cunoaºtere, iarpentru asta sunteþi invitaþi de marþipânã sâmbãtã, între orele 9 -17, sãdeschideþi câte o paginã de istorie laMuzeul Militar Naþional „RegeleFerdinand I”. Totodatã, puteþi vizitaºi expoziþia „Pe aici nu se trece!”,organizatã în perioada 9 iulie – 31decembrie.

Culturã

Istorie


Culturã

Prozã scurtã

93Nr. 5 2007

Doar raza de cântec mai þâºnea din pãmânt sprecerul plumburiu ºi încãrcat cu muºuroaie dezãpadã. Frigul ne strângea de pe colinele

singuratice într-un degetar alb în care vântul îºi fãcea locfãrã sã aibã vreo intenþie de a-ºi cere scuze.

Douã zile ºi douã nopþi burþile malurilor, care sfidaulacul îngheþat al Babadagului, au fost operate cu lopeþilemici de infanterie, pentru câteva poziþii protectoareale luptãtorilor ºi armamentelor. Trecusem laconsolidarea unui aliniament ºi ne rugam la ªefulTemplului Veºnic sã ne mai uite aici, pentru câtevaore. Chipurile noastre arãtau ca niºte statui dezãpadã, echipamentul era ponosit dupã supravieþuireaîn corturile mici ºi era greu sã-i pretinzi protecþieîmpotriva coroziunii geroase.

Urma ofensiva cãtre un vârf de deal însemnat pehartã drept „cota 830“. Ca titirezii, locotenenþii seînvârteau în jurul tranºeelor ºi vorbeau cu oameniidespre bãrbãþie ºi voinþã. Unii, cu ceva mai multãºcoalã ºi maturitate, se mulþumeau sã scuture dincapetele îngreunate de cãºtile vopsite cu sloiuri degheaþã. Cel mai ºugubãþ comandant de subunitate,Luigi Plopeanu, povestea un episod memorabil dinºcoala militarã. ªtiam cum povestea Luigi. Replicilebine gândite, ca de un regizor de film, au descreþit cu

vreo trei deschideri de compas frunþile blindate cureumatism de nea.

Un altul, care ºtia secvenþa în care micuþul ‘tenentgãsise drumul spre lumea cealaltã într-o gaurã din zãpadã,a intervenit pe un registru, chipurile colocvial:

— Nu cred cã cineva s-a gândit la un moment atât denefericit. Poate aºa i-a fost cumpãna.

ªi a încercat sã-i vadã linia vieþii în podul palmeistângi. Numai cã scosul mãnuºii pe nãprãsnicia ierniibãbãiene ar fi fost un efort la fel de mare ca cel în carese obþinea titlul de erou al muncii socialiste.

Dar cronometrele arbitrilor, parcã umplute cuantigel, ne readuceau în realitatea imediatã. Nimic nuratau. Înregistrau totul ºi parcã sensurile secundarelorne loveau drept în emisferele cerebrale, poate sã nestimuleze acþiunile. Maºina cu mâncare nu ajunseseîncã pe poziþii. Cineva glumea cã ar fi fãcut-o copiiisatului drept sanie, la cât de groasã era limba degheaþã. Un zvon dintr-ãsta, creat numai pentru astârni râsul ºi a alunga geana de cãrbune de pecopertele cu nas ºi gurã, ar fi durut la fel cât pierdereapremiului întâi la cinci din patruzeci, pentru doar osingurã nepotrivire de numãr.

Cortina nopþii de pâclã cãzuse peste grupa dincentrul dispozitivului ºi reuºeam sã comunic numai

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUApãrut în publicaþia „Curierul armatei“ nr. 12 din30 iunie 2006

Scriitor de duminicã

Moartea albã

prin pãcãniturile de armã automatã.Abia mai auzeam ºuieratul cuielor devânt ºi puteam sã-mi imaginezradiaþiile infraroºii ale unei sobeincandescente. Acþiunile aveau cevainedit pentru mine, fãrã sã mai punemaccesibilitatea terenului. Nu ºtiam ceau notat arbitrii. Reuºisem sã iesdintr-o ambuscadã bine gânditã decãtre Daniel Baciu, eminenþa cenuºiea exerciþiilor practice de cercetare.

Oboseala otrãvitoare mã þintuiseîn zãpada pe care o simþeam ºi îngingii. Sacul de merinde mã lovea pecoapsã ºi-mi desena parcã ventuze dedurere. Bocancii plângeau din cauzagerului ºi fularul se scãmoºa încet, caun fluture de sticlã. Mâinile seumflaserã ca o cocã de pâine ºitremurau în aºteptarea unui ºtraif demãnuºã. Ora ofensivei ne-ablagoslovit cu vocile stridente, cumiºcãrile masive de trupe ºi cãzãturipe salteaua cu rigiditate verzuie.Puþini cunoaºtem cã zãpada, înrealitate, are culoarea verde. Treikilometri am reuºit sã alergãm ºi dejatrei pistolari s-au înrolat în subsolul

unei pãduri pistruiate cu buturugileobeze de gheaþã.

L-am întrebat pe sergentulVlãsceanu dacã vede miºcãri laflancul stâng. I-am lãsat pe Chiculeacºi pe Miron sã-i recupereze petarzanii din taigaua lipoveneascã.Simþeam cã oboseala îmi furã tot maimult din echilibru. Cãlcam de douãori în acelaºi loc ºi-mi pierdeamenergia. Mergeam doar câþiva paºi,apoi cãdeam. Aºchiile de zãpadã nespãrgeau postavul ºi ne pictau cusânge. Vedeam doar platoul întins ºigol ca cerul gurii. Picioarele îmifierbeau ºi degetele sângerau pecovorul din sufrageria nopþii.

Voiam sã gãsim un adãpost. Chiarºi un coteþ de gãini. Am fi încãputdouãzeci de oameni. Vise. Mã uitamîn spate ºi încercam sã comand.Tuºeam, îmi pierdeam vocea ºifãceam semne în disperare. Nimeninu mã vedea. Doar cã iubirea s-anãscut ºi pentru noi. O construcþiemetalicã se arãta înaintea noastrã. Amalergat cu dureri spre ea. Ne-am uitatîn jur ºi am decis cã e vremea de

repaus. Mi-am revãzut harta ºi ceasul.Eram înaintea batalionului cu o orã.Aveam totul în ordine ºi ne-am aºezatîntre doi stâlpi. În mai puþin de zecesecunde, am adormit cu toþii ca nou-nãscuþii. Aud ca prin vis un þipãtgroaznic:

— ‘Toa l’eeeent!Scoalã! O datorie avem! Am

bâiguit ºi fraze fãrã de înþeles. Mi serepeta întruna:

—’Toa l’ent, scoalã! Ne prindemoartea albã!

Caporalul Vlãsceanu a avutinspiraþia divinã sã iasã în faþa fermeiºi sã tragã o rafalã de puºcã-mitralierã. Ne-a luat ceva timp sãieºim ºi sã zburdãm ca niºte canguri.Fãrã prea multã dãdãcealã amorganizat un dispozitiv de apãrarecircularã. Inimile ne jucau în piepturiprecum cãluºarii. Ne aminteam cugreu despre ceea ce era sã pãþim. Sãmurim. În zãpada lacomãacompaniatã de gerul metalic.Divinitatea ne-a preþuit curajultemerar ºi voinþa de a exploranecunoscutul.

Culturã

Prozã scurtã

Culturã

Literaturã

95Nr. 5 2007

Ceea ce prefigureazã temperamentul ºi aria tematicãa lui Dragoº Vicol e îndeosebi definirea plaiurilorsale natale, conturarea conºtiinþei oamenilor din

peisajul complex al munþilor Bucovinei. A scris despremineri, forestieri, intelectuali, þãrani, asupriþi ºi asupritori,soldaþi. Dintotdeauna a dorit sã îmbrãþiºeze cariera militarã.De aceea, se prezintã la concursul de admitere la LiceulMilitar "ªtefan cel Mare" din Cernãuþi. Dar, în 1931, acestliceu a funcþionat fãrã clasa I, iar în 1932, la liceul militar dela Mãnãstirea Dealu nu a fost admis. Dupã Bacalaureat(Rãdãuþi, liceul "Eudoxiu Hurmuzachi"), este încorporat laªcoala de ofiþeri rezervã infanterie Ploieºti. În urma refuzuluide a fi ºcolarizat în Germania, la o ºcoalã de ofiþeri activi,este eliminat ºi trimis pe front. Participã atât pe frontulantisovietic, cât ºi pe cel antihitlerist, pânã în iunie 1945.

Reconstituirea anilor de rãzboi va fi materializatã în nota-þii de front în „Cicatricea” ºi „Dinamica”. Aspectele de zi cu

Profesor Fãgel PROBOTEANUColegiul Militar Liceal "ªtefan cel Mare"

Viaþa ostãºeascãîn creaþia literarãa lui Dragoº VicolOstaºii sunt, pentru autor, oamenii pe care îisimte aproape, cu toate aspiraþiile ºi greutãþileinerente

06.07.1920, Cacica – 21.12.1981, Sadova (Suceava). Poet, prozator, dramaturg, traducãtor,studii juridice la Bucureºti.

Redactor, colaborator la revistele literare: "Zori noi", "Sãteanca", "Luceafãrul", "Apãrareapatriei", "Viaþa militarã", "Steaua", "Ateneu" etc.

Opera: „Poezii”, 1940; „Scrisori de la tata”, 1949; „Raiul de aur”, 1951; „Se risipeºtenegura”, 1951; „Valea fierului”, 1953; „Huþulca”, 1953; „A venit un pui de om”, 1957; „Înmunþii de miazãnoapte”, 1959; „A doua tinereþe”, 1960; „Omul de la ora 13”, 1964; „Satul cuoameni frumoºi”, 1975; „Poemele de acasã”, 1977; „Cerbul singuratic”, 1978.

Satul cu oameni frumoºi...Satul cu oameni frumoºi...

zi din viaþa ostaºilor vor contura oanume tematicã a prozei sale,dedicând acestui univers, familiar lui,ºi volumele „Drumuri ostãºeºti”(1962), „Dincolo de azur”(1970).

Ostaºii sunt, pentru autor,oamenii pe care îi simte aproape, cutoate aspiraþiile ºi greutãþile inerente.

Biruinþa ºi optimismul sunt celedouã coordonate ce strãbatpovestirile ce s-au zãmislit dinfrãmântãrile ºi stãrile de spirit aleeroilor. Nimic speculativ înaceste povestiri, temeledezbãtute, descoperite lafiecare paginã, sunt contingente

cu realitãþile din armatã, înactualitatea lor de atunci.

Prezentarea militarilor în relaþiilezilnice, armamentul care dezvãluie otrãsãturã de caracter, întâmplãrianonime din viaþa ostãºeascã,participarea tumultoasã a militarilorla aplicaþii sau pe terenul de sport,sunt tratate pe alocuri idilic, oferindposibilitatea de a se crede cã suntdoar niºte exerciþii epiceîmpletitoare.

Variate sugestii ºi reflexii se potdesprinde din schiþele culegerii„Dinamica”, oglindind frumuseþeamoralã a tânãrului care participã lainstrucþie, unde soldatul trecemetodic examenul unei pregãtirimasive ºi viguroase.

În schiþa „Un cântec deasupraapelor”, în decorul pitoresc alostrovului Salcia, în gestul care seavântã printre sloiurile de gheaþã depe Dunãre pentru a-ºi adunacamarazii, se recunoaºte tenacitatea,cutezanþa unor oameni extraordinari.

Uneori, scriitorul foloseºteprocedeul rememorãrii pentru asugera implicarea cititorului în text ºia realiza portretul unui erou, aºa cumprocedeazã în configurarea mareluiGornea din „Grãnicerul celmãrunþel”.

Sentimentul ataºamentului faþã depatrie transpare în fiecare schiþã,autorul dezvãluind gradul deimplicare al fiecãrui personaj înmaturizarea sa eticã ºi profesionalã.

Sunt conturate omenia sergentuluiColiban sau timiditatea ºi naturacinstitã a soldatului Adam Prutu,dorinþa sa de a se autodepãºi înperfecþionarea de specialist(„Scrisorile”), curajul ºi dârzenia înîndeplinirea misiunii ordonate(soldatul Niculescu din „Spre pisc”),conºtiinciozitatea (soldatul Braniºtedin „Un meci palpitant”).

Titlul volumului „Dincolo deazur” este dat de povestirea cuacelaºi nume, în care autorulurmãreºte succesele oamenilor înuniforme de azur.

Oameni luaþi din contingent, eroiilui Dragoº Vicol îºi definescpersonalitatea sub semnuldinamismului, al curajului, al setei deperfecþiune.

Cu mici scãderi, scrierile saleaduc în prim-plan nãzuinþeleostaºului român de a cuceri idealulprofesional, de a-ºi pune în valoarecalitãþile, depãºind dificultãþile iviteîn îndeplinirea misiunii ordonate.

www.rft.forter.ro

Culturã

Literaturã

Culturã

Prozã scurtã

97Nr. 5 2007

UUnnuuBunã seara, Andrei! Vin spre tine, închipuire albastrã,

plãsmuire din vis ºi speranþe. Dã-mi voie, deschide uºa ºilasã-mã lângã tine.

Primeºte-mi iertarea pentru o greºealã nesãvârºitã. Vinla tine cu icoana primului tãu cuvânt, cu lumânarea decearã din care se înalþã un fum subþire, albastru ca tine.Vin sã-þi cer iertare, imagine cu ochi perfizi. Te vãd pestetot, fãrã sã exiºti niciunde. ªi arzi în mine ca lumânareace-o þin între degete.

Te iubesc, da, te iubesc demult fãrã ca tu sã-þi închipuicã mai existã ºi oameni care iubesc umbre. Ca sã ajung latine am trecut trei dealuri. Atunci le-am cãlcatnepãsãtoare. Acum mi-e fricã sã trec fãrã tine. Dã-miumbra ta, lasã-mã sã mã sprijin de tine, tu, singurul gândºi marele vis.

Eºti mai frumos ca Fãt Frumos cel Trist. Dar tristeþeata e perfidã, ca apariþia ºi dispariþia ta.

Acum încã o datã cer iertarea ta blândã ºi, ascultã-mã,tu - umbrã de vis, coboarã din albastru în chip de noapte,de vis sau mãcar în chip de floare de nu-mã-uita...

DDooii— Domniºoara doreºte o þigarã? Poate ºi o cafea?— ªi...— De ce-ai venit?— Mi-era dor de tine.— ªi de ce vrei sã pleci?— ?— Ochii tãi spun cã þi-e teamã.— Nu, nu mi-e teamã, dar nu mai eºti tu. Sau, de când

nu te-am mai vãzut, þi-am uitat chipul ºi acum nu te mai

recunosc.— Unde vrei sã mergem?— În nicãieri. Acolo unde nu exiºti tu. Drumul care

duce spre sufletul tãu nu duce nicãieri. ªi eu cred cã suntdoar o rãtãcire zadarnicã. Dorul cu care te-am aºteptat,l-am pierdut. ªi era noapte când l-am pierdut. ªi niciocandelã aprinsã. ªi a rãmas undeva, într-o iarbã fãrãcontur.

— ªi dacã eu nu mai sunt, de ce nu pleci?— Mi-e fricã...— De cine?— De noapte, de luminã, de veºnicie ºi...— ªi?— De bucurie.— Eu am murit demult, dar el, el mai trãieºte, du-te la

el...— ªi el a murit. L-am iubit, m-a iubit, a murit. Aºa se

conjugã verbul "a iubi", "a trãi". E straniu, nu-i aºa?— Acum, cã ai bãut cafeaua, cã ai fumat þigara, de ce

mai stai? Nu înþelegi cã-mi tulburi somnul?— Atunci plec. Bunã seara, Andrei. Ochii tãi perfizi

m-au întristat. Pe niciodatã, Andrei.— Pe niciodatã, draga mea...

TTrreeiiÎmi pare rãu cã trebuie sã-þi spun pentru a suta oarã

adio. Dar, de fiecare datã când îþi spuneam sã pleci,întotdeauna tu începeai sã plângi ºi plângeai cã mã vezipentru ultima oarã.

ªi eu eram ridicolã, cu masca aceea de tristeþe când îþidãdeam voie, ca unui câine vagabond, sã mai rãmâi onoapte. Acum s-a sfârºit. Te alung pentru totdeauna.

Silvia HOLOTIUC

MonologuriBunã seara, Andrei! Vin spre tine, închipuirealbastrã, plãsmuire din vis ºi speranþe. Dã-mivoie, deschide uºa ºi lasã-mã lângã tine.

ªi-am sã te uit atât de uºor... Ba,chiar te-am ºi uitat...

Treci podul, dar mai repede. Nuvreau, înþelege, nu vreau sã te maivãd, sã-þi pronunþ numele. Treci! Veiajunge dincolo unde vei gãsi ce-þitrebuie, ce-þi place. Pentru mine eºtimort.

... Acum, când vãd cã nu mã maiplictiseºti, nici chiar în vis, mã simtbine ºi te-am uitat. Îþi mulþumesc cãte-am uitat...

PPaattrruuSã cred oare cã e noiembrie, cã

toamna asta e mai lungã decâtcelelalte? Sã cred cã am învinsveºnicia ºi cã am sã trãiesc... o viaþã?

Nu cred în nimic! Cred numai înpoporul umilit de frunze ºi-n cerul dedeasupra mea. În oraºul acesta custrãzi nebune, cuoameni nebuni...

Cred cã amtrecut peste urã.Mi-am rupt lanþu-rile de la mâini ºide la picioare.Acum sunt maibunã. Cred cã suntmai bunã...

ªi noiembrie emai bun ºi maiblând... La braþullui, animal cu nu-me de sfânt, ampornit pe drumulpânã la apã. Nisi-pul mai e încãfierbinte ºi-mi ar-de rãnile, multenevindecate...

Dar ce impor-tanþã mai au rãnilemele încã nevin-

decate, când foarte curând va fisearã?

CCiinncciiAm tras o linie ºi am început sã

adun: 3 iulie + 25 noiembrie + 16mai + 11 octombrie + infinitul. Câtfac? Nu ºtiu, e prea grea adunareaasta pentru mine, cea care nu m-ampriceput niciodatã la matematicã...Am trimis-o mamei sã mi-o rezolve.

Mâine voi primi, poate,rezolvarea ºi un pachet. Nu mai amnimic. Am pierdut tot. Simt cã m-ampierdut ºi pe mine.

Mã caut prin parc. Pe aici n-arece cãuta unu. Gãsesc numai perechifericite, contopite într-un sãrut lung,fãrã sfârºit. Sau... poate încearcãnumai sã fie fericite ca sã-mi facãmie în ciudã. Cine ºtie?

Mã caut în ochii fetelor care aurezolvat problema: 1 + 1 = 2. Ce ochifrumoºi, ºi calzi, ºi visãtori! Albaºtri,negri, verzi... Plecate în amurg ºiîntoarse în zori cu surâsul împliniriipe buze.

Le vãd a doua zi la examen.Biletul nr.1.

Nu-l ºtiu, domnule profesor, euam învãþat numai Biletul nr.2. ªi iesrâzând...

Dar dacã totuºi...Mi-e fricã...1 + 1 pentru mine este tot 1.Am uitat tabla adunãrii învãþatã

cu atâta trudã în cea dintâi clasã. Amînvãþat o altã tablã a adunãrii, ero-natã. Dacã ai sã mã întrebi ce ºtiudespre ea, am sã-þi rãspund: unu.Dincolo de acest numãr, fãrã începutºi fãrã sfârºit, nu existã decât unu...

Culturã

Prozã scurtã


Culturã

Prozã scurtã

99Nr. 5 2007

Mãseacã la ficat limbajul de lemn! Laficat sigur, dar am sumbra bãnuialã cãsunt atinse ºi alte organe vitale... ªi

înainte de "evenimentele din Decembrie" am avut partede limbajul de lemn, dar nu risc sã fac o greºealãgalacticã dacã spun cã, dupã '89, limita spectrului deutilizare a limbajului de lemn a depãºit graniþeleUniversului... "Înainte", toatã lumea se pricepea numai lafotbal ºi la agriculturã. În prezent, toatã lumea se pricepela tot (sau... mai bine zis, la orice)! Nu mai zic deecologie, protecþia mediului ºi de alte asemenea... ªi nugãseºti pe unul care sã nu "dezvolte durabil" sau sã nufacã ceva "sustenabil".

Aºa aflãm ºi noi (ãºtia, provincialii) cã panaceulproblemelor majore de azi este turismul. Ce atâtaindustrie? Cumpãrã nene "de afarã" dacã ai nevoie detehnicã; în rest, ocupã-te de cazarea celor "din afarã"! Ceatâta agriculturã? Bagã în tine E-uri ºi plastice importatedin strãinãtate, în timp ce transformi ferma abandonatã în"pensiune agro-turisticã"! Ce pisciculturã? Ce pescuitindustrial? Las-o naibii de meserie, fã din cherhana,restaurant!

În legãturã cu aspectul acesta din urmã, recent, “s-aîmpiedicat” de mine o constatare la faþa locului.

În august, aveam de evaluat numãrul de ºopârle de pegrindurile din sudul Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii.Dupã ce am numãrat reptilele respective prezente pedunele costiere, ocolind grijuliu puhoiul de nudisteînºirate de-a lungul þãrmului, am ajuns în apropiere decherhanaua pe care o cunosc de câþiva ani buni.

Vãd doar o singurã barcã folositã de pescari lascoaterea peºtelui din "taliene" (ansamblu de plase legatede niºte beþe lungi fixate de substrat, care se foloseºte

pentru pescuitul peºtilor marini). Dar se vede cã niciaceea nu mai fusese folositã cam demult. Îmi întorcprivirea spre larg: nicio talianã pe mare.

"Ce dracu? Au demontat talienele?" Întorc privirea spre cherhana. Vãd fluturând pe clãdire

tricolorul ºi steagul albastru cu stele al Uniunii Europene. "Ãºtia ori au dat în tâmpealã, ori au dat în... faliment!" Când ajung ºi mai aproape de cherhana, vãd cã este

proaspãt vãruitã. "Hai mãi, dã-o naibii de treabã!!!!!!!!!!" Gard nou din lemn, douã porþi de intrare, late (una

dinspre þãrm, cealaltã care dã în drumul unde circulãmaºini), în curte douã umbrare mari, sub ele câte o masãde lemn (cam câte zece persoane stând la fiecare masã...),iar ca decor - vreo douã roþi de cãruþã, puse pe orizontalã,pe ceva stativ, lângã picioarele umbrarelor...

"Or fi privatizat cherhanaua ºi au pus de un chefprietenii patronului..."

N-am nimic special de fãcut. Trebuie sã aºtept sãtreacã miezul zilei cã, în arºiþa de la prânz, nici ºopârlelenu sunt aºa de proaste încât sã stea pe nisipul încins. Aºacã scot o þigarã, o aprind, mã uit pe inscripþiile unor tãbliibãtute în cuie pe gard ºi pe poartã. Vãd cã vin persoanedinspre plajã, unii chiar în slip, intrã ºi iau loc la masã.

"Bãi, poate aici o fi restaurant..." Fac un pas spre poartã, sare un câine de sub o maºinã

parcatã în curte, se repede spre mine hãmãind. Mã opresc,aºtept sã ajungã la mine, strâng puþin între buze þigara ºicând deja este la vreo 30 de centimetri de piciorul meu, îitrag cu bocancul una scurtã de tot, în bot. Schelãlãituri...câinele se bagã sub prima maºinã, încep sã latre vreo doialþi câini legaþi de partea cealaltã a clãdirii...

Cei de la masã se întorc spre mine sã vadã care este

Zsolt TÖRÖK

CherhanaNe uitãm unul în ochii celuilalt, preþ de vreodouã secunde... Niciunul nu are nimic de zis cuvoce tare, ne înþelegem din priviri.

motivul scandalului. Ridic din umerica sã înþeleagã cã nu eu am fost devinã pentru declanºarea incidentului.Intru pe poartã, merg pânã la singurauºã a clãdirii, ºi întreb pe unul carerezema peretele pe acolo, dacã aucumva bere? Zice cã au. Cinci leisticla de juma' de litru.

"De vreo trei ori cât acasã... O fila început SRL-ul, trebuie sãacumuleze capital..."

Cer o sticlã, iau loc sub umbrar.La un moment dat apare unul, sevede cã este "de-al casei". Pare sãfacã pe chelnerul... (n-are halat,costum specific pentru cei caredeservesc, nimic - nimic, poartã untricou albastru deschis, fãrãinscripþii). Mã interesez dupã vreocarte de meniu – desigur, n-are – înschimb, îmi înºirã ce se poate servi.Vreo opt feluri, toate pe bazã depeºte.

Aleg unul dintre ele, practic mi-eindiferent ce este, doar vreau sã vãdcum stã treaba pe aici. Încã nupleacã respectivul cu comanda, când

apare în uºã un coleg de-al lui. Unbãrbat înalt, bine legat, cu trãsãturimarcante, pielea tãbãcitã de soare,vânt ºi ploi. Are niºte mâini câtlopeþile ºi este concentrat extrem detare la o tavã cu douã farfurii. Parcãar cãlca pe ouã...

Încet ºi cu mare grijã ocoleºtescaunele din drum, ajunge la masade vis-a-vis, ia farfuriile ºi le punepe mijlocul mesei. Unul dintreoaspeþi se repede sã ia o farfurie, n-apucã sã o ridice, ci scoate un sâsâitºi îºi trage brusc mâna, aproape cãrãstoarnã vasul pe masã.

— Bãi, da’ ciorba asta arde rãu detot!

La care cel care a adus ciorba: — Aºteaptã ºi matale puþin pânã

se rãceºte marginea, s-o poþi apuca... Se întoarce ºi se îndreaptã spre

masa noastrã, începe sã strângãfarfurii ºi sticle goale. Farfuriile lepune pe un butuc de lângã masã.Acum este momentul sã aflu ºi eucare este "miºcarea" pe aici.

— Nu vã supãraþi, dar nu mai

aveþi taliene? Se întoarce spre mine, mã fixeazã

cu privirea câteva secunde. — Nu am mai pus anul ãsta... — Dar nu vãd bãrcile. Nici alea

nu mai sunt? Se îndreaptã, lasã ochii pe

sticlele din mâna sa, apoi zice încetde tot:

— Ne-au spus cã nu mai avemnevoie de ele. Cã s-a privatizatlocul...

Ne uitãm unul în ochii celuilalt,preþ de vreo douã secunde...Niciunul nu are nimic de zis cu vocetare, ne înþelegem din priviri. Apoise întoarce ºi dispare cu sticlelegoale în întunericul din hala undeprobabil este o bucãtãrie ad-hoc...

Simt cã parcã m-ar strânge cevade gât. Ditamai omul, care a trasmulþi ani la rame ºi plase, fie iarnã,fie varã, nu conteazã, cãra lãzile cupeºte la cântar ºi de acolo la maºinã,trãgea la roata de scos bãrcileimense... Se vede cã se simteneputincios, înghite în sec, pleacãprivirea ºi face pe servitorul pentrufiþoºii durdulii sosiþi aici pe niºteLand Cruiser-e nichelate.

Mã uit dupã el, simt cã încep sãmi se împãienjeneascã ochii. "O fide la vântul ãsta nenorocit careaduce aer sãrat ºi nisip..." Ridicprivirea spre steagul UE. Atârnã,este inert. "Înseamnã cã nu este de lavânt. Mai bine plec, decât sã îi vãdpe pescari în asemenea posturã, cãpânã la urmã chiar cã o sã îmi dealacrimile..." N-am mai aºteptat sãsoseascã preparatul comandat.

Culturã

Prozã scurtã


Culturã

Prozã scurtã

101Nr. 5 2007

„Foaie verde ºi-o lalea,Din cei mulþi rãmân... câþiva cei culþi !”

Cutotul ºi cu totul, în cetate erau cam 300.Luptãtori. Cã din ãilalþi, necombatanþi, semai gãseau – referenþi, ºefi de depozite,

contabili, telefoniºti, electricieni, fochiºti, scribi... ca înoricare cetate. Erau cam spartani de felul lor, sãrãcia fiindo virtute. Altfel spus, în virtutea acestei sãrãcii, ei trãiaula modul spartan: nu prea aveau armuri de oraº, nu aveauore suplimentare plãtite, nu aveau case, nu aveau bani(pentru chiriile practicate în afara cetãþii), nu aveau undesã-ºi angajeze soþiile – astfel cã acestea se angajausingure în lungi ºi aspre discuþii cu ei, nu aveau ce face ºiserveau douã mese pe zi în cetate (cam virtuale), nuaveau timp liber, nu aveau locuri în lectica de Atena –pentru un curs de dat cu spada, sau mãcar de limbaromanã, de largã circulaþie... Dar erau cei mai buniluptãtori din lume, cel puþin aºa le spunea comandantullor, atunci când ei îl întrebau când ºi cu cât se vor mãrisoldele.

Comandant le era Leonida. De fapt, aºa îi spuneau ei,în particular, pentru cã dãdea des faþã cu reacþiunea. De laeºalon. Acolo numai el ºtia, sãracul, ce feþe-feþe eranevoit sã facã uneori, dar, ca prin minune, rezista ºi seîntorcea nevãtãmat printre ai lui. Posibil ºi pentru faptulcã, din când în când, aducea jertfe unui zeu puternic, desus – de sus de tot (doar ºtiþi cu toþii unde se gãsesc zeiiomnipotenþi).

Toatã ziua ei se antrenau. De multe ori se antrenau ºitoatã seara, ba chiar ºi o parte (douã) din noapte, aºa cã,ce mai tura-vura, erau... inegalabili. ªi cam obosiþi, dar nudespre asta este vorba aici. Toatã lumea auzise de ei, toatãlumea îi lãuda.

Dar vremurile în care ei trãiau (pe sponci) ºi seantrenau (pe brânci) erau primejdioase. Într-o zi, un sol(„cu frâu-n dinþi,/cu capul gol” – cã fãcea naveta, de laMarathon) le aduse vestea de care se temeau toþi : „Vinpârºii !”. Cetatea se cutremurã sub impactul fioroaseiveºti. Adicã partea aia de cetate formatã din referenþi, ºefi

de depozite, contabili, telefoniºti ºi... mã rog, v-aþi prins.Ei, fiind (300 ºi) curajoºi, strânserã rândurile, strânserã ºicoloanele ºi aºa, cu inimile brave (dar strânse unele înaltele) merserã la Leonida sã-l întrebe ce ºi cum. Acesta,la rândul sãu, era cam strâns cu uºa cã nu prea gãsea ce sãjertfeascã pentru zeul ãla care îºi luase în Olimpul sãu ºivreo trei semizei, pe post de adjuncþi. Pânã la urmãstrânserã ce puturã, mânã de la mânã (unii îºi luarã – curegret – ºi de la gurã, cã se fãcuse bun nectarul din soiulacela de mãsline numit „pruné” în graiul lor), rezolvarãjertfa ºi se pregãtirã de marea confruntare. Cicã uncontrol pe toate liniile, cu calificativ. Aºa se auzea, cãnimeni nu ºtie sigur de ce vin pârºii, când vin.

„Comandante ! – îndrãzni unul din cei 300, maitinerel, voluntar de felul sãu – ce sunt pârºii ãºtia ?”. Aºaaflã cã pârºii erau niºte fiinþe rãzboinice de temut, caretrãiau în partea aia de lume de unde vine lumina (unii îispuneau Rãsãrit, alþii capitalã – care cum !). Acolo era uncopac cu milioane de rãmurele, ramificaþii ºi crenguþe,stufos de numa’ ºi bine înfipt în pãmânt, pe care miºunauîn voie. Erau mulþi, câtã... frunzã, cã de aia vorbeam decopac. Corpul lor de elitã era format din niºte tipilongevivi, bine hrãniþi, rezistenþi la schimbãri, puternici ºide neatins, care refuzau cu încãpãþânare sã iasã la pensie.Li se spunea „Nemuritorii”. Brrr !

Doamne, ce luptã eroicã s-a dat când cele douã forþeau ajuns faþã în faþã ! O epopee demnã de o panãmãiastrã ! Cei 300 se apãrarã la strâmtoare, strâmtoareaîn care trãiau zi de zi, de altfel. Ce vuiet, ce încleºtãri,ce... pana mea ! Dar, cu tot eroismul ºi înalta pregãtiredoveditã de spartanii ãia treisutiºti, deznodãmântul futeribil. Le-a fost fatalã o trecãtoare secretã, cumtrecãtoare (ºi secrete) sunt multe în vremuri de restriºte(ºi de restructurare). Toþi pierirã, pânã la unu’. La doiºpe,în ziua marii confruntãri, sosi ordinul privinddesfiinþarea cetãþii, la doiºpe trecute fix „regele” pârºilorîl citi cu glas de tunet, iar (pânã la) unu’ cei trei sute dejaintraserã în legendã.

Azi, doar istoria le mai reînvie povestea. Istoria ºireferenþii, ºefii de depozite, contabilii, telefoniºtii,electricienii, fochiºtii... mutaþi prin alte cetãþi ºi, cu voiadumneavoastrã, scribul truditor al acestor rânduri.

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

Trei sute

www.rft.forter.ro

Expoziþia de tehnicã militarã – EXPOMIL – aajuns anul acesta la cea de-a V-a ediþie. Potrivitcelor prezentate pe website-ul oficial al expo-

ziþiei (la data închiderii ediþiei publicaþiei noastre expozi-þia nu începuse încã), http://www.expomil.ro, pânã la datade 16 septembrie îºi anunþaserã prezenþa 92 de firme cuproduse de profil sau conexe, marea majoritate a acestorafiind autohtone (60), celelalte provenind din Bulgaria,Cehia, Elveþia, Franþa, Germania (cea mai consistentãprezenþã), Israel, Italia, Luxemburg, Marea Britanie,Norvegia, Statele Unite ºi Suedia.

Produsele expuse sunt din toate domeniile specificeapãrãrii ºi siguranþei, precum: sisteme ºi echipamentepentru trupele terestre, aviaþie ºi marinã; comandã,control, comunicaþii ºi informaþii (C3I); arme ºi sisteme deapãrare, echipamente ºi facilitãþi de bazã pentru sus-þinerea misiunilor; protecþie, siguranþã, supravieþuire ºirisc; uniforme, îmbrãcãminte ºi echipament personal; ser-vicii. Expoziþia are o suprafaþã totalã de 9.000 m2, dintrecare 2.500 m2 în aer liber, unde au expus ºi "nume" foartecunoscute precum: MOWAG GMBH din Elveþia, MBDAFrance SAS, companiile germane Daimler Chrysler AG,

Eurofighter Jagdflugzeug GMBH,Rheinmetall, Rafael – firma israelianã –a expus ºi anul acesta, BAE Systemsdin Marea Britanie, firma olandezãThales ºi GRIPEN International AB.Dintre firmele ºi companiile autohtonese remarcã cele afiliate Romarm, dar ºifirme independente precum Aerostar ºiAerofina, MFA Mizil S.A., PROOPTICA, pentru a enumera, aleator,câþiva dintre cei mai cunoscuþi expozanþiautohtoni.

Publicaþia noastrã a contactat treidintre expozanþii autohtoni pentru a aflacâteva detalii privind produsele etalatela EXPOMIL-2007. PRO OPTICA ne-aprecizat cã va prezenta la EXPOMIL, caproduse de noutate, sistemul ARGUSpentru supravegherea ºi achiziþia þin-

Sala armelor

EXPOMIL 2007


EXPOMILla a V-a ediþieExpoziþia are o suprafaþã totalã de 9.000 m2, dintre care 2.500 m2 în aer liber, unde au expus ºi "nume" foarte cunoscute, strãine sau autohtone

Maºina de luptã a Infanteriei, fabricatã la MFA MizilMaºina de luptã a Infanteriei, fabricatã la MFA Mizil

telor, telemetru laser binocular– acesta fiind un nou produs alPRO OPTICA – precum ºisistemele de luptã individual ºipentru maºinile blindate, pre-zentat ºi la expoziþia BlackSea Defence and Aerospace dela Bãneasa, în luna mai, anulacesta. Ca ºi PRO OPTICA,compania S.C. MFA MIZILS.A. este la a patra prezenþã înaceastã expoziþie bucureºteanã– unde a expus maºina de luptã ainfanteriei ºi turela produsã la Mizil– la care se adaugã ºi ultimele douãediþii ale expoziþiei francezeEUROSATORY. Compania S.C.Uzina Mecanicã Plopeni S.A., afilia-tã ROMARM, are prezenþã expozi-þionalã completã la EXPOMIL, lacare se adaugã participãrile de laECOMIL (1997 ºi 2001), ultimeledouã ediþii ale EUROSATORY, 1997ºi 1999 la Ankara, 2000 la Omsk ºi2002 la Atena. ªeful proiectãrii

constructive, domnul dr. ing. VasilePetre, a declarat pentru publicaþianoastrã cã la ediþia din acest an aEXPOMIL întreprinderea urma sã seprezinte, în afarã de produsele tradi-þionale, ºi cu produse noi precumsistemele electronice de contramãsuripentru avion ºi elicopter ºi sistemede contramãsuri pentru blindate(calibru 76 mm ºi 81 mm).

În ceea ce priveºte importanþaparticipãrii la expoziþia organizatã lapavilionul ROMEXPO, toþiparticipanþii contactaþi au declarat cã

aceasta reprezintã ooportunitate nunumai pentru a-ºiface cunoscute pro-dusele ºi domeniulde activitate, dar ºipentru realizarea denoi contacte îndomeniul de activi-tate. "Între obiective-le prioritare ale acti-vitãþii expoziþionalese aflã consolidarearolului S.C. MFAS.A. MIZIL de prin-cipal furnizor detehnicã militarã pen-tru Armata Românã,identificarea de noiparteneri de afaceriºi atragerea clienþilordin þarã ºi din strãi-

natate" – declara, pentru "Revistaforþelor terestre", purtãtorul de cu-vânt al întreprinderii prahovene,doamna Cristina Vlãdescu, adãugândcã "evenimentul organizat deROMEXPO atrage elita producãto-rilor de tehnicã militarã ºi echipa-mente speciale, firmele cu cele maisonore nume din domeniul ºtiinþificºi militar, oameni de afaceri al cãrorcuvânt conteazã, mass-media". Înplus, conducerea întreprinderii consi-derã cã "organizarea unor asemeneamanifestãri expoziþionale sprijinãmediul de afaceri românesc, în sen-sul cã stimuleazã competitivitatea înrândul comunitãþii de afaceri, creeazãmediul propice pentru a întâlni noiparteneri, clienþi, furnizori, pentru agãsi oportunitãþi de investiþii ºi coo-perãri, promovarea ofertei companieiîn mod direct".

Domnul dr. ing. Vasile Petre pre-ciza cã din punctul de vedere al în-treprinderii în care lucreazã, una din-tre oportunitãþile oferite deEXPOMIL este posibilitatea de aveni în contact cu alþi producãtori ºi,implicit, cu produsele ºi tendinþele îndomeniu. La aceasta se pot adãuga ºiposibilele contracte ºi colaborãri cese pot iniþia în urma discuþiilor cualþi expozanþi.

Încheiem aici aceastã prezentarearrière la lettre a expoziþiei.

103Nr. 5 2007

Sala arrmeelorr

EEXXPPOOMMIILL 22000077

Produse PRO OPTICAProduse PRO OPTICA

Muniþie de artilerie fabricatã la S.C. Uzina Mecanicã Plopeni Muniþie de artilerie fabricatã la S.C. Uzina Mecanicã Plopeni S.A.S.A.

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

Foto

: mai

or L

uigi

-Mih

ail C

OJOC

ARU

R evendicându-se de la principiile religioase islamice,ele îºi propun o "renaºtere" nu atât teologicã, câtmai ales socio-politicã a tradiþiei musulmane "au-

tentice"; tocmai acest lucru justificã ºi activismul lor accentuatîn acest plan care, deja, în Occident este puternic secularizat.

Considerându-se ca inextricabil legate religie ºi politicã,islamiºtii doresc în general sã "re-islamizeze" mai întâi terito-riul musulman, apoi întreaga lume. Aceastã re-islamizare esteînþeleasã în mod divers, în funcþie de actori, strategii, contexteparticulare: ca un prozelitism în rândul maselor, ca difuzareaunor variante sectare ºi rigide de Islam în defavoarea tradiþiilorautohtone, ca efort pentru cucerirea puterii politice, fie prinacþiuni legitime, fie prin activism violent. Toate însã vizeazãinstaurarea unui "regim de legalitate islamicã", în care socialulºi politicul sã fie guvernate în conformitate cu directivele de-duse din Sharia (Lazãr Marius, „Aspecte ideologice ºi geogra-fice ale renaºterii islamice contemporane“, „Geopolitica“,revistã de geografie politicã, „Geopoliticã ºi Geostrategie“,Anul II, nr. 9-10).

Islam ºi islamismPrin "islamiste" vom înþelege miºcãrile care vãd în Islam o

ideologie politicã ºi care considerã cã islamizarea societãþii tre-ce prin instaurarea unui stat islamic ºi nu numai prin aplicareaShariei. Deosebirea este accentuatã chiar de actori; ei vor sã sediferenþieze de simplii "musulmani" (al-Muslimun), desem-nându-se pe sine "islamiºti" (al-Islamiyyum), adicã angajaþiîntr-o acþiune politicã, în vederea reformãrii sau a schimbãriisocietãþii prezente.

Suprapunerea ilicitã care se face adesea, în prezent, întreislamism ºi Islam în general decurge dintr-o dublã supralicitarea aspectului politic în cadrul modului de viaþã musulman. Maiîntâi, chiar în interiorul lumii islamice: Islamismul, în multi-

plele sale forme particulare ºi condiþionate local, a devenit oideologie politicã ce se foloseºte de categoriile culturale ºi reli-gioase musulmane ºi încearcã sã reconstituie ceea ce se consi-derã a fi o identitate individualã, comunitarã ºi socio-politicãspecific musulmanã. A doua supralicitare derivã din atenþiaexclusivã ºi excesivã pe care o acordã lumea occidentalã doaraspectelor stridente ale activismului islamic, considerate a ca-racteriza Islamul în general, ºi care ignorã nesfârºita complexi-tate umanã, culturalã, mentalã ºi chiar politicã a unei civilizaþiidevenite globale. A treia categorie este cea a Islamului ideo-logizat, în care religia serveºte ca rezervor ideologic în moti-vare unor doctrine ºi programe cu finalitate politicã. Este cla-sica diferenþã, în interiorul societãþii musulmane, pe careErnest Geller o face între un "high" ºi un "low" Islam, la careultimele decenii adaugã aceastã terþã formã: "High Islam estevehiculat de savanþii urbani, recrutaþi îndeosebi din clasele co-merciale ºi el reflectã gusturile claselor de mijloc: ordine, re-spectarea legii, sobrietate, învãþãturã ºi o aversiune faþã deisterie ºi exces. Low Islam este foarte diferit. El pune accentulmai degrabã pe magic decât pe învãþãturã, ºi mai degrabã peextazul religios decât pe respectarea legii. Instituþia sa carac-teristicã este cultul sfântului local".

Situaþia, din punctul de vedere al civilizaþiilor occidentale,înseamnã agitaþia în gãsirea unei soluþii în anihilarea tendinþeispre "un rãzboi al civilizaþiilor" între lumea musulmanã ºi ceaoccidentalã. Existã însã ºi o parte de mijloc, în sensul cã o par-te a populaþiei occidentale nu considerã cã existã tensiuni întreIslam ºi Occident, ci doar între valorile occidentale ºi unelegrupãri marginale, neacceptate nici în þãrile de origine, opiniela care achiesãm.

Fundamentaliºtii islamiciÎntrebãrile ce au apãrut imediat referitoare la rolul

Islamului în lumea actualã ºi dacã se poate prezenta religia

Sala armelor

Tendinþe

Mariana ANCUÞ

Importanþa fatwa*-lelor în lumea arabãEmergenþa ideologiilor ºi miºcãrilor islamisteconstituie una dintre caracteristicile majorecare definesc spaþiul politic în întreg spaþiulmusulman.

104Revista Forþelor Terestre www.rft.forter.ro

* Fetvâ - ua sau modernizatul fatwa era ºi este o consultaþie juridic-religioasã datã de muftiu, iar în cazurile importante, de cãtre ºeyhül-Islam (marele muftiu), la cererea unuimusulman, fie el simplu supus, mare-vizir sau sultan

islamicã ca fiind cea a Profetului au avutdrept rãspuns o nouã fatwa, numãrul82.257 din anul 1999. În aceastã fatwase interpreteazã Sura 8 Prãzile, versetul46: "Daþi ascultare lui Allah ºi trimisuluiSãu. Nu vã certaþi, cãci altminterea vãveþi împotmoli ºi vântul vostru bun se vaduce". În aceastã interpretare, învãþaþiimusulmani considerã cã un guvern careimplementeazã regulile ºi regulamenteleIslamului în toate domeniile vieþii esteun guvern islamic. Toatã legislaþia trebu-ie sã se conformeze Islamului, chiar ºicea care are legãturã cu afacerile exter-ne. Este responsabilitatea conducãtorilorºi subordonaþilor sã implementeze învã-þãturile Islamului în problemele vieþiilor. Toate regulile islamice ar trebui apli-cate tuturor popoarelor, indiferent deorice considerare.

Jerrold Post considerã cã: "funda-mentaliºtii nu se percep ca entitãþi se-parate, ci ca simboluri ale Islamului.Fundamentalismul islamic nu trebuieconsiderat ca un simplu set de normepolitice, care poate fi compromis saunegociat, sau doar ca o ideologie degenul socialismului ori comunismului, încadrul cãrora tipul liberal-democratic deinteracþiune socialã ºi discurs politic esterecunoscut. Fundamentalismul islamic seîncadreazã într-o altã categorie de con-ºtiinþã politicã, în care identitatea reli-gioasã caracterizeazã ºi determinã cadrulnormativ ºi acþional al adepþilor, indife-rent de caracterul public sau privat alvieþii individului. De menþionat cã, înnicio altã religie, cultul sacrificiului desine nu este atât de adânc înrãdãcinat caîn religia islamicã, chiar dacã clericiimusulmani moderaþi susþin cã accedereaîn Paradis, în urma morþii în luptã cu unnecredincios, nu se referã ºi la actele te-roriste sinucigaºe.

ªi iarãºi apar întrebãri ale tinerilormusulmani: "Se spune cã atunci cândAli a plecat în rãzboiul de la Tabook, elîntâi a fãcut Dawar. De asemenea, cândSahabah a plecat la rãzboi cu Persia ºiRoma, el a fãcut întâi Dawat ºi apoi rãz-boi. Mã întrebam cum se încheie lucru-rile cu rãzboi? Când necredincioºii nucred cã imediat ar avea loc un rãzboi? ªiatunci de ce astãzi musulmanii nu mergîn grupuri la þãrile non-musulmane ºi sã

facã acelaºi lucru ?". Rãspunsul îl pre-zintã fatwa cu numãrul 91.085 din anul2006 ºi în care regulile care se iau laînceputul sau pe timpul rãzboiului res-pectã urmãtoarea ordine gradualã:

1. Musulmanul îi va cere non-mu-sulmanului sã adopte religia Islamului;

2. Sã plãteascã taxã de protecþie;3. Rãzboiul este declarat.

Sacrificiul în numele Islamului

Atentatele sinucigaºe sunt privite decãtre fundamentaliºti ca un act de sacri-ficiu personal – "istihad", termen religi-os ce defineºte sacrificarea în numele luiAllah, spre deosebire de "intihar", carese referã la sinuciderea din motivepersonale.

Tradiþia sacrificiului în numeleIslamului îºi are rãdãcinile în culturaarabã a secolului VII, când profetulMohammed ºi-a condus discipolii înluptã, cerându-le sacrificiul suprem îndecimarea necredincioºilor, impuls carea condus triburile arabe în cucerirea uneipãrþi semnificative a Orientului Mijlociuºi Nordului Africii. De menþionat cã,deºi promotorii Islamului moderat susþincã legile islamice proscriu sacrificiuldeliberat, vocea acestora este slab auzitã,în comparaþie cu îndemnul la "RãzboiulSfânt pânã la moarte", promovat de lide-rii fundamentaliºti precum Osama BinLaden sau martirul, de pe acum, AhmedYassin.

Ceea ce este deosebit de importantde reliefat este faptul cã principalul câº-tig sau eºec al grupãrilor de sorgintefundamentalist – islamicã constã în abi-litatea acestora de a-ºi legitima acþiunileîn faþa comunitãþii musulmane sau ara-be. Într-o societate în care perceptelereligioase au o importanþã atât deînsemnatã precum în aceastã civilizaþie,învãþãturile grupãrilor islamiste sunt per-cepute, de anumite clase ale societãþii,ca adevãratele principii ale religieiislamice.

La ce ne putem aºtepta ?La nenumãratele întrebãri pe care le

putem considera mai mult sau mai puþin

neliniºtitoare, avem ºi întrebãri de tipul:"Dacã cele trei mari religii vin în ordi-nea urmãtoare: Iudaism, Creºtinism,Islam, ºi de vreme ce noi venerãmacelaºi Dumnezeu, de ce noi, musulma-nii, sã fim mai toleranþi ºi sã acceptãmalte credinþe astfel încât sã trãim în pacedeoarece, în final, existã doar un singurDumnezeu cãruia ne închinãm, dar îndiferite cãi ? Dacã încercãm sã ne des-chidem mintea, atunci poate cã loculsfânt Ierusalim poate fi acceptat ca oraºsfânt internaþional".

Pentru un occidental, întrebãrile parcel puþin neverosimile. ªi totuºi, acesteîntrebãri îºi gãsesc rãspunsul ºi justifi-carea în alte fatwa-le , precum cea cunumãrul 85.577 din anul 2003.

Citându-se Sura 4 Femeile, versetul165: "Noi le-am dezvãluit profeþilor sãvesteascã ºi sã predice cã, dupã venireaprofeþilor, oamenii nu mai au nicio prici-nã sã se împotriveascã lui Dumnezeu",ºi Sura 21 Profeþii, versetul 25: "Noin-am trimis înaintea ta niciun sol cãruiasã nu i-o fi dezvãluit: Nu este Dumnezeuafarã de Mine. Mie închinaþi-vã" se in-terpreteazã Dumnezeu a trimis pe pã-mânt mulþi mesageri, precum Moisepentru poporul evreu, pentru a-i aducepe calea dreaptã a credinþei monoteiste.În opinia menþionatã în fatwa, dupãmoartea lui Moise, poporul evreu ºi-aschimbat religia, distorsionând Cartealor sfântã – "Torah". "Apoi Dumnezeul-a trimis pe Iisus cu mesajul sãu pentrutoþi copiii lui Israel. În continuareafatwei se prezintã diferenþierea existentãîntre cele trei religii, punându-se extremde mare accent pe faptul cã Islamul estesingura religie nedistorsionatã,încercãrile de acest fel eºuând încã dinsecolul XIV. "Musulmanul crede, deasemenea, cã evreul ºi creºtinul nu suntpe calea dreaptã, deci cel ce crede cãreligia iudaicã ºi cea creºtinã sunt religiiîn sine se înºealã, considerând un fals caadevãr. Cu toate acestea cã, creºtinii ºievreii sunt rãtãciþi, musulmanii nu îiurãsc ºi nici nu-i forþeazã sã devinãmusulmani. Dar Islamul impune unanume contract pentru a convieþui lângãmusulmani fãrã probleme".

Sala armelor

Tendinþe

105Nr. 5 2007

Pentru a trece cu succes printr-o situaþie desupravieþuire este nevoie de mai mult decâtcunoºtinþele ºi deprinderile de a construi

adãposturi, de a obþine hranã, a face focuri ºi a vã deplasafãrã ajutorul aparaturii de navigaþie standard. Uniioameni, fãrã pregãtire în domeniul supravieþuirii, aureuºit sã rãmânã în viaþã în situaþii-limitã. Alþi oameni,cu cunoºtinþe de supravieþuire, nu ºi-au folositdeprinderile formate ºi au sfârºit tragic. O componentã debazã în orice situaþie, care presupune supravieþuirea, esteatitudinea mentalã a individului implicat. Deprinderile îndomeniul supravieþuirii sunt necesare, însã voinþa de asupravieþui este esenþialã. Fãrã aceastã voinþã, de asupravieþui, deprinderile acumulate servesc unui scoplimitat iar cunoºtinþele valoroase sepierd inutil.

Existã o psihologie asupravieþuirii. Militarul aflatîntr-un m7ediu ce presupunesupravieþuirea întâmpinã multesituaþii stresante, care în cele dinurmã au impact asupra moduluisãu de a gândi. De aceea, fiecaremilitar trebuie sã fie conºtient deacestea, întrucât sunt asociate înmod normal cu supravieþuirea. Înplus, este imperativ ca militarii sãconºtientizeze reacþiile lor cu

privire la varietatea largã a situaþiilor stresante, asociatecu supravieþuirea.

Acest articol îºi propune sã identifice ºi sã explicenatura stresului, factorii de stres asociaþi cu supravieþuireaºi acele reacþii interne pe care militarii le au atunci cândiau contact cu stresul unei situaþii de supravieþuire reale.De asemenea, articolul îºi propune transmiterea unorcunoºtinþe care sã ajute la depãºirea unor situaþii-limitãcare ar putea apãrea în viaþã. Întrucât spaþiul limitat alpublicaþiei de faþã nu permite o abordare completã aproblematicii, vom prezenta numai câteva aspecte, ur-mând ca, cei interesaþi, sã citeascã articolul detaliat înnumãrul din decembrie al "Revistei forþelor terestre", careva fi dedicat în întregime teoriei militare.

Sala armelor

Tendinþe

Locotenent-colonel Ionel IRIMIA

PsihologiasupravieþuiriiO componentã de bazã în orice situaþie, carepresupune supravieþuirea, este atitudinea mentalã a individului implicat.


Factori de stres specificisupravieþuirii

Orice eveniment poate conduce lastres ºi cum fiecare a trecut prin aºaceva, evenimentele nu vin întot-deauna singure. Adesea, situaþiilegeneratoare de stres au loc simultan.Aceste situaþii, evenimente,întâmplãri nu reprezintã stresul însine, dar ele îl produc ºi suntdenumite factori de stres. Factorii destres sunt evident cauza, în timp cestresul este efectul. O datã ce corpulrecunoaºte prezenþa unui factor destres, începe sã acþioneze pentru a seproteja. Ca rãspuns la un factor destres, corpul se pregãteºte fie sãlupte, fie sã fugã de el. Aceastãpregãtire implicã un SOS intern,trimis în tot corpul. Pe mãsurã cecorpul rãspunde la acest SOS, au loccâteva acþiuni. Corpul elibereazãcombustibilul stocat (zahãr, grãsimi)pentru a asigura energie imediatã;ritmul respiraþiei creºte pentru aasigura mai mult oxigen sângelui;tensiunea muscularã, de asemeneacreºte, pentru a pregãti corpul deacþiune; mecanismele de coagulare asângelui sunt activate pentru a reducesângerarea datoratã eventualelortãieturi; simþurile devin mult maiascuþite (auzul devine mai sensibil,ochii se mãresc, mirosul devine maiprecis) astfel încât suntem maiconºtienþi la ceea ce ne înconjoarã,iar ritmul inimii ºi tensiunea arterialãcresc pentru a asigura mai multsânge muºchilor. Aceastã posturãprotectoare îi dã posibilitatea uneipersoane sã facã faþã unui pericolpotenþial; totuºi, o persoanã nu poatemenþine un astfel de nivel de alertã lanesfârºit. Factorii de stres nu sunt

curtenitori; un factor de stres nupleacã pentru cã vine altul. Factoriide stres se cumuleazã. Efectulcumulativ al factorilor de stresminori poate fi un pericol major,dacã toþi acþioneazã împreunã sau laintervale mici de timp.

Pe mãsurã ce rezistenþa corpuluila stres scade ºi sursele de strescontinuã (sau cresc) se instaleazã,eventual, o stare de extenuare. Înacest moment, abilitatea de a rezistala stres sau de a-l folosi într-un modpozitiv se disipã ºi apar semne depericol. Anticiparea factorilor destres ºi dezvoltarea procedeelor de ale face faþã sunt douã componente înmanagementul eficient al stresului.De aceea, este esenþial ca militarulaflat într-o situaþie de supravieþuiresã fie conºtient de tipurile de factorigeneratori de stres pe care le poateîntâlni.

MediulChiar ºi în cele mai ideale

împrejurãri, natura este destul deimprevizibilã. Într-o situaþie desupravieþuire, un militar trebuie sã selupte cu factorii de stres generaþi devreme, teren ºi de diferitelevieþuitoare care trãiesc în zonarespectivã. Cãldura, frigul, ploaia,vântul, munþii, mlaºtinile, deºerturile,insectele, reptilele periculoase ºi alteanimale sunt doar câteva dinprovocãrile care îl aºteaptã pe unmilitar într-o situaþie desupravieþuire. Modul în care unmilitar gestioneazã stresul generat demediul înconjurãtor poate fi o sursãde hranã ºi protecþie sau poate ficauza unui disconfort extrem care sãconducã la rãnire, boalã sau deces.

IzolareaExistã multe avantaje în

înfruntarea necazurilor împreunã cualþii. Ca militari învãþãm deprinderiindividuale, dar ne instruim sãfuncþionãm ca parte a unei echipe.Deºi ca militari ne plângem deeºalonul superior, devenimdependenþi de informaþiile ºiîndrumãrile pe care acesta le asigurã,în mod special pe timpul situaþiilorconfuze. Faptul de a fi în contact cualþii, de asemenea asigurã unsentiment de siguranþã mai mare ºisentimentul cã cineva este disponibilsã vã ajute dacã întâmpinaþiprobleme. Un factor de stressemnificativ, într-o situaþie desupravieþuire, este acela cã adesea opersoanã sau o echipã trebuie sã sebazeze doar pe propriile resurse.Factorii de stres menþionaþi în acestarticol nu sunt singurii pe care aþiputea sã-i întâlniþi.

Reþineþi cã ceea ce este stresantpentru o persoanã este posibil sã nufie stresant pentru o alta. Experienþapersonalã, instruirea, perspectivapersonalã asupra vieþii, starea fizicãºi mentalã, nivelul de autoîncrederecontribuie la ceea ce veþi gãsistresant într-un mediu ce presupunesupravieþuirea. Obiectivul nu este dea evita stresul, ci mai degrabã de agestiona factorii de stres specificisupravieþuirii ºi de a-i face sã lucrezeîn avantajul dumneavoastrã.

Plecând de la cunoºtinþelegenerale privind stresul ºi de lafactorii de stres specifici într-osituaþie de supravieþuire, pasulurmãtor este de a examina reacþiilenoastre la factorii de stres pe careputem sã-i întâlnim.

Sala armelor

Tendinþe

107Nr. 5 2007

A genþia de Cercetare pentru Tehnicã ºi TehnologiiMilitare este organismul care are responsabilitãþiîn domeniul cercetãrii ºtiinþifice pentru tehnicã ºi

tehnologii militare ºi întocmeºte documentele ce stau la bazademarãrii procesului de înzestrare a categoriilor de forþearmate cu tipuri ºi mijloace de luptã noi ºi moderne.Implicaþiile directe ale agenþiei încep de la problematicile desistem, studiile de concept, studiile tehnice, execuþie demodele experimentale ºi prototipuri ºi, bineînþeles, implicaþiilecare apar în momentul în care produsele urmeazã sã fie testateºi verificate.

Comandantul instituþiei de cercetare, domnul colonel dr.Liviu Coºereanu, preciza cã, pentru forþele terestre, a fost creatun centru special de cercetare ºi de testare-evaluare care sepreocupã cu precãdere de acest domeniu. Dar existãposibilitatea ca în rezolvarea unor probleme sau pentrurealizarea unor produse noi, sã fie implicate ºi alte centreprecum cel de comunicaþii, de informaticã, de NBC sau demediu.

Rolul agenþiei începe o datã cu emiterea cerinþelor de cãtrecategoria de forþe, iar pe baza acestora se întocmesc studiile deconcept ºi, dacã este cazul, se declanºeazã procedurile deachiziþii. În studiul de concept sunt prevãzute variante posibilede rezolvare a problematicii, iar varianta optimã de rezolvareeste preluatã de cãtre CODA, unde agenþia este membrã cudrepturi depline. De altfel, agenþia are implicaþii în tot ceea ceînseamnã sistem de armã, începând de la arma propriu-zisã ºipânã la sisteme de conducere a focului, sisteme de observare ºide vedere, sisteme de protecþie balisticã, sisteme desupravieþuire ºi aºa mai departe.

Pentru forþele terestre existã un numãr apreciabil de

produse. Colonel dr.LiviuCoºereanu a menþionat cã„s-a produs integrareasubsistemului de navigaþieterestrã în sistemul decomandã ºi control pentrutransportoareleblindate ºimaºina deluptã a

infanteriei, acelaºi sistem poate fi implementat ºi pe tanc...Este unanim valabil pentru mijloacele de transport ale forþelorterestre".

Un alt produs realizat în cadrul instituþiei militare decercetare este luneta modularã de ochire pe timp de zi ºi denoapte, un produs nou faþã de cele existente pe piaþã la oraaceasta. Domnul colonel preciza cã urmeazã sã fie testat lasfârºitul anului ºi, implicit, verificat pentru a constata în cemãsurã corespunde cerinþelor iniþiale. Un alt produs care esteimportant atât pentru categoria noastrã de forþe, dar ºi pentrucelelalte categorii, este sistemul de camuflaj multispectral. ªi

Sala armelor

Cercetare

Sublocotenent Andreea POPESCU Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Cercetare militarãromâneascãRolul agenþiei începe o datã cu emiterea cerinþelor de cãtre categoria de forþe, pe bazacãrora se întocmesc studiile de concept ºi sedeclanºezã procedurile de achiziþii.


Foto

: loc

oten

ent-c

olon

el D

rago

º AN

GHEL

ACHE

acesta are caracter de noutate, deoareceeste un sistem cu adaptabilitate dinamicãîn funcþie de anotimp, de luminã ºi demediul în care se desfãºoarã o anumitãacþiune. "Cu aceastã tematicã facemparte dintr-un grup de lucru NATOurmând ca, la sfârºitul anului, sã facemniºte teste ale cãror rezultate vor ficomunicate ºi în cadrul acestei entitãþistructurale. Pânã acum rezultateleobþinute sunt mulþumitoare” - precizadomnul colonel dr. Liviu Coºereanu.

O altã realizare a agenþiei estemodernizarea staþiei de radiolocaþieIRIS, care oferã informaþiile necesareconducerii tragerilor din poligoanelede artilerie. S-au obþinut rezultatefoarte bune în poligonul de la Cincuunde, de doi ani, este implementat unsistem de conducere a foculuiintegrat ºi digitalizat, realizat înîntregime de cãtre agenþie.

Întrebat ce alte activitãþi mai areagenþia, colonel dr. Liviu Coºereanu aamintit unul din punctele forte, ºianume competenþa de a certificaprodusele militare. Este o marerealizare a agenþiei în domeniul

calitãþii, deoarece orice armatã din lumeare posibilitãþi proprii de testare ºicertificare a produselor pe care urmeazãsã le achiziþioneze. Aceastã nouãposibilitate a agenþiei implicã utilareacorespunzãtoare a laboratoarelor, ceea cereclamã sume foarte mari de bani.„Agenþia participã la competiþiilenaþionale elaborate de cãtre MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi a reuºit sãatragã fonduri pe care le-a folosit ladezvoltarea acestor posibilitãþi. În

momentul acesta avem un numãr deºapte laboratoare care, în primultrimestru al anului viitor, vor ficertificate de cãtre RENAR. Aceastaînseamnã cã avem capacitatea de testareºi certificare a produselor care urmeazãsã intre în agenþie. Am coroborat acestlucru ºi cu acreditarea noastrã pe linie desistem al calitãþii ºi în acest momentsuntem prima structurã din cadrulMinisterului Apãrãrii acreditatã ISO9001/2001 ºi AQAP. Deci, pe anumitedomenii, avem toate atuurile ca sã putememite buletine de calitate pentru anumiteproduse”.

Personalul care lucreazã în cadrulagenþiei este angajat conformprevederilor legale specifice cercetãrii.Pentru tinerii absolvenþi de facultate,prima treaptã ºtiinþificã este cea deasistent de cercetare, urmând ca, peparcurs, în funcþie de rezultatele pe carele obþine – privind implicarea laproiectele de cercetare, publicarea dearticole în reviste, participãrile laconferinþe naþionale ºi internaþionale –sã obþinã un punctaj pe baza cãruia sãacceadã la un titlu ºi grad ºtiinþificcorespunzãtor” - a precizat comandantulAgenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºiTehnologii Militare.

Sala armelor

Cercetare

Nr. 5 2007

Foto

graf

ie fu

rniza

tã d

eAg

enþia

de

Cerc

etar

e pe

ntru

Teh

nicã

ºi T

ehno

logi

i Mili

tare

Foto

graf

ie fu

rniza

tã d

eAg

enþia

de

Cerc

etar

e pe

ntru

Teh

nicã

ºi T

ehno

logi

i Mili

tare

Readucem în atenþia cititorilorwebsite-ul cu cãrþi gratuite, în formatPDF care poate fi accesat la adresahttp://editura.liternet.ro

În acest numãr vã propunem treipiese de teatru, reunite între aceleaºicoperþi: "3 Piese cu femei: La noroc;Melodia preferatã; Noi perspective"scrise de Franz Xaver Kroetz. În

pagina web destinatã celor trei piese,Coca Bloos a "povestit" al doilea text(un text fãrã nici un cuvânt!!), înmaniera urmãtoare. "DomniºoaraRasch îºi pune întrebãri, dar nu cautãrãspunsuri. De ce nu mai pot sã le fiu

datoare ºi sã iubesc pietrele ºi bãlþile,iarba ºi pãmântul, de ce nu mai potsã îmi plimb dragostea prin lume?Sunt bãtrânã, sunt urâtã, trupul ºisufletul meu nu mai sunt dorite devreun bãrbat, tandreþea dupã care

Periscop

Semnal editorial


Seminar de profil EOD

Lecþii învãþate

Literaturã compensatã

Este o lucrare editatã de biroul de specialitate din cadrul structuriiInstrucþie ºi Doctrinã a Statului Major al Forþelor Terestre, în urmadesfãºurãrii seminarului în perioada 2-3 aprilie a.c. Dupã cum se precizeazãºi în titlu, lucrarea abordeazã "actualitatea, tendinþe ºi perspective îndomeniul EOD". Chiar dacã majoritatea articolelor sunt de strictãspecialitate, în cuprinsul lucrãrii se pot distinge ºi câteva trimiteri care arputea interesa ºi pe un nespecialist în domeniul explozibililor. Atragematenþia, aºadar, asupra urmãtoarelor titluri: "Actualitatea ºi tendinþele îndomeniul EOD", "Câinii utilitari – necesitatea utilizãrii acestora pe timpulintervenþiilor EOD", "Tendinþe actuale în utilizarea dispozitivelor exploziveimprovizate ºi modul de contracarare a acestora", "Pericolele generate demaºinile-capcanã în teatrele de operaþii ºi zonele postconflict".

Primul numãr al colecþiei de lecþiiînvãþate din domeniul operaþiilorEOD este destinat, dupã cum apreciacolonelul Ioan Mocan, mai alesmilitarilor care se pregãtesc pentrumisiuni în teatrele de operaþii.Lucrarea este structuratã pe ºasecapitole, fiind prezentat conceptul desprijin EOD, participarea structurilorEOD româneºti în operaþiile militaremultinaþionale. Un capitol separat,

împãrþit în trei secþiuni, este destinatdispozitivelor explozive improvizate(IED): tipuri, recunoaºtere ºi atacuricu dispozitive explozive improvizate.Ultimele douã capitole sunt destinatemarcãrii zonelor periculoase ºiextragerii dintr-o zonã periculoasã(câmp de mine). Lucrarea poate ficititã ºi în limba englezã, traducereafiind legatã împreunã cu originalul înlimba românã.

Periscop

Semnal editorial

111Nr. 5 2007

Reviste în bleumarin

fiecare om tânjeºte estepierdutã? Ce-a mairãmas din ea? Sã n-amputinþa sã mã tângui, sãdau un brânci aventuri-lor ºi obstacolelor dinviaþã, sã nu iscodescneorânduiala? Cumsã-mi fac prietenã singu-rãtatea? Unde am datgreº?".

„În drumul ei sprecasã îºi face aceleaºicumpãrãturi, mai mult

din inerþie decât din vreo nevoie, la acelaºi magazin ºi laora 18,30 se aflã în locuinþa sa unde începe "jocul" secun-

delor ºi orelor, al respiraþiei ºi expiraþiei, al universuluiapãsãtor al aceloraºi pereþi, aceloraºi obiecte aflate exactîn acelaºi loc, unde le-a lãsat când a plecat spre slujbã,aceleaºi acþiuni, aceleaºi gesturi stereotipe: trasul perdeleila fereastrã, îndepãrtarea unui fir de praf imaginar,aprinderea aragazului, deschiderea televizorului, rãsfoireaprogramului, aprinderea unei þigãri, stingereatelevizorului, spãlatul vaselor, pregãtirea cinei, fãrã vreunritual anume – mestecã încet, comod, automat ca defiecare datã –, din nou spãlatul vaselor, din nou aprindereaunei þigãri, lucrul atent ºi automatizat la un covoraºînceput demult, pregãtirea lucrurilor de îmbrãcat pentru onouã zi. Dar ce-i putea oferi o nouã zi?“.

Este o premisã destul de incitantã pentru a vã obosiochii pe pixelii monitorului, cu vãdita intenþie de a citi untext în format PDF?

În afara colaborãrilor devenitedeja tradiþionale cu redacþiile terito-riale – "Curierul armatei", "În slujbapatriei", "Orizont militar" – cu cele

ale celorlalte ca-tegorii de forþe ºiale Trustului dePresã al Minis-terului Apãrãrii,suntem deosebitde încântaþi cândprimim publica-þiile colegilornoºtri din Minis-terul Adminstra-

þiei ºi Internelor. Realizate în condiþiigrafice deosebite ºi cu un text jurna-listic profesionist, publicaþiile editatede camarazii noºtri care stau de veghela fruntariile þãrii sau cei care îºi punviaþa în slujba liniºtei cetãþeanuluicautã sã scoatã în evidenþã frumuse-þea ºi servituþile meseriei alese.

Revista "Frontiera" nr.6-7/2007(www.politiadefrontiera.ro/) – a fost

editatã sub semnul „Zilei Poliþiei deFrontierã“, prilej pentru redactori de aprezenta structurile instituþiei, parti-ciparea la exerciþiul multinaþional"DANUBE GUARD 2007", precumºi instantanee din lupta cotidianã cucei care doresc sã eludeze legileprivind traficul de frontierã.

"Jandarmeria Românã" Anul I,nr.2/2007 se aflã la început de drum,însã, calitateamachetãrii ºi a ar-ticolelor publicate"trãdeazã" un co-lectiv inimos, dor-nic sã îºi facã pre-zenþa în spaþiulpresei militare cuun produs publi-cistic de calitate.Le urãm multsucces ºi aºteptãm cu nerãbdareviitoarele apariþii.

Revista "Poliþia Românã"(www.politiaromana.ro/

Revista_Politiei/index.htm) esteo publicaþie in-teresantã atâtprin natura sub-iectelor abor-date, cât ºi dinpunct de vederegrafic. Are o machetare în care tehno-redactorul nu se zgârceºte la aplicarea

de efecte dar reuºeºte, în ace-laºi timp, sã pãstreze un aspectaerisit, cu pagini echilibrate.

Semnalãm titluri interesan-te, pe mãsura activitãþii cole-gilor noºtri în uniformã bleu-marin: "Cu Motorola, pe Lunãºi la prinderea infractorilor";"Poliþiºti prin codrii Apuse-nilor"; "Poliþist al Deltei";"Cronicã despre supravie-

þuirea trupelor de elitã ale PoliþieiRomâne"; "Egalitatea de ºanse – orealitate în Poliþia Românã: ªefa dela Calafat".

2007-5 soimii carpatilor si scorpionii irak

Documents