LITERATURA RELIGIOASA DIN VEACUL AB XVI-lea. .- -

Carfile sfinte i n rc~mane~te au trebuit sri fie privi1.e cu ne- incredere, c:r team2 de petleapsa lui Durnnezefi, cu despretul carturarului din vrerx~ile mai vechi pentru orice umil product a1 poporului, de cetitorii din Moldova $i din Tara-Kom2- neascs. Natura cbpiilor in care ele ni s'ail pastrat, a n t 5 foarte bine aceasta.

Una e scriss destul de in grabs, pe o llirtie iefteng, far2 nici.0 infloritura, de un &Ioldovean, un diac saii un clilug2r, care vedea In aSa o carte o minune literara da, dar nu din aczle rninuni care se admirg: pe manuscript nu e nici-o alta insemnare decit a cuiva bil? veacul a1 XVHI-lea, care hotaria ca biata carticicz veche, cu literele nedezlipite ~i cu atitea foi smulse, nu e bun2 de nimic.

A doua copie vine din Rrdeal : hlrtia e tot aya de proasti%, literele sint dis~rafioase, latarefe, aruncate farZ nici-o In- grijire, tot Entr'un girag neintrerupt; pentru asa o lucrare, condeiul nu s 'a muial nici odatZ in aurul, albastrul, chino- varul care impletiau chenaruri $i iliifiale pe alte cirti, a cgror limbi era nobila, sfinta slavons, de la Curtea lui Vodr, de la Vliidici $i de la egumeni.

Cea de-a treia nu st3 $i mai jos decit Psa/tztzrea de /a 4cheza. Ilar $i in PsnZti~ea de Za Vo7,one~ buchile sint urite, i i18fi~area e negligiata. Anlindou2 Psaltirile n'ail nici o insemnare: ele

au zXcut in uitare intre altele si pentru ca peste cifiva ani cuprinsul lor a ievit in slova de tipar.

R a d l ~ Logoffitul a1 lui DrZghici din M?inicesti, un copist care fscuse din acest rnejtcgug ~nijlocul sfiil d e traiil, el care transcsisese atitea csfinte csrti duiznezeesti, anume : Te:~-a- vanghelul, $i Psaltirii Sfinte, s i Pendecostare !;-ic), $i Minee, $i Octoise, $i Trioduse, vi Rletafsaste (Sinlion Xetafrastul), $i Pravili, $i Tilcuri, $i Sfinjii Apostoli:,, nu s'ar f i ginclit, in mindria lui de caligraf ales si de om invztat. sX insenlne cuvinte rornane$ti cu pana l u i me5ter8 data na i-ar fi cerut aceasta anume Petru Cercel : ccpi mi-a zis el s3-i scriu aceste dumnezeie~ti carfi anume Evangheliaul. Cercel era iin artist, un poet, rrn spirit original, un innoitor de vocatie : pe el trebuia sa-l iritereseze asa o Iucrase rari . Pentru aceia E V U - gheiia fricuta pentru dinsul e, printre toate copiile vechiullli tilc, singura care se desfasura pe o frumoasa hirtie orien- tal% lustruitfi, are inifiale, rinduri scrlse In colori si chiar miniaturi 2.

Dar dovada cZ erail $i pZrti din Romi~~ilrlc. uildz curic~sita:ea nu indemna siilgura pe scriitori la reprocluc~rea, transtni- terea T i raspinrlirea Cuvi!lti~lui Dumnezeiesc i l l romane~te , o aduc doua fapte. intfiiii, scoaterea, i i l intregime sail numai in parte, a acelui fenomen de limb2 care i~:gseuia in vechile lnanuscripte intelegerea de obyte: rotacismul ; In a doua pal.te a Psaltirii Scheiene, el scade mult ; in Eva~lzhelia lui I'etru Cercel el nu mai esists, si nu exista nici in izvvdul de care s 'a folosit LogofZtul lladu.

A doua dovad2, e pastrarea bun5 a acestor carti in Ardeal, unde ierarchia ortodoxa era foarte slabs, uncle, piin5 la Re- fosmZ, nu se Intilneste alt Vladica decit Vlfidica-eguinen din Vad, ling2 Ristritas. Coresi, dorind s,i dea la tipar cirt i romfine~tl, n'a avut decit s5 intinda mlna. Ce n'a crezut el

' Colunlnn I z ~ i T v t z i o ~ z , Ianuar I S 8 2 , pp. 54-5. ' fhi , i , , 11. 49. ". cartea mea Srk ;ipg-ro;i, Bucure:ti, I 902; Eunea, 1 ;,chile cp icco f i i ron~Q-

/ z ~ , ~ ~ Y , i , l a j , 1902; Teodor V.PBcS~ixn, I .~to~.io,p~-a fivrcizi , i.rfo'orio,f-nr/i J Z J ~ ; Sibiiil,lgo4; rlispunsul pir. Bunea, i r ~ Lirirtlo, an. S I V , si a1 mieii in S ~ i ~ ~ : i E ~ ~ Z t o r * u l pe 1304.

xI.I\- VEhCUL XL S T I - L E A

c5 trebuie s2 publice: apocrifele p i legendclc bogomilice, ab fost copiate mai departt , d e umili preoti d e sat, chiar cind ei vtiali s lavone~te, ca popa Grigore din MZllaciu. 0 influenta nlai largri n'aii capatat ins5 aceste crirti decPt

tocmai priil tiparirea lor de Coresi. Dar, pan2 sa ajungem acolo, trebuie sa se vada iinprejurarile d e cultura, f i re~ te slavona, ce se intilnpina in Principate ?;in5 la 1544, da ta celei d'intziii publicatii facute in Ardtal pe rornane$te.

Avintul clc cultilra slavonz, pornit din marile mrinastiri ale veacurilor a1 SIV-lea ~i al XV-lea, ocrotit d e Stefan-cel- hlare, intarit prin starea d e inflorire glorioasri a ferii in Dorrlnia lui, nu slZl~e$tc mult incZ ci~lcizeci de ani dup2 moartea marelui Voevod.

Dar rnan?istirea T'utna decade de la un timp incoace, analelc Domnilor nu se maiscrii~ acolo, ci IaPobrata, pe care Petru Itare$ o reinnoi, dup% il~deinl~ul Mitropolitului Grigore $i unde, dup% acelasi indenln, el alese locul de ingropare a1 siii $i al familiei sale. Dup5 Mitropolitul David, rx~ort la I-iu April 1503', nu se rnaiin~ilneste multj. vreine uti Mitropolit cu metaniade la Putna2. Teoctist a1 11-lea e , cum arrl vszut, din il'ealnt. Dupa moartea lui, in I 5 27 sail chiar r 5 23 -in Mitropolia din Suceava, fiind d e fat2 Dosoftei episcopul cle Roman, Teofan a1 KZdZufilor, Macarie egumen d r Ristrita, Acachie egumenul d e l 'utna~si alti preofi $i calugfiri)) - urineaza Calistrat, care se intirnpina la 1528 " dar nu era incZ ales la 16 Ianuar, $ i apoi Teofan d e Rfidfiuti: ei poate s2 fi fost tot Nernteni. Stin1 sigur cri din Neamt, unde fusese $i egumen, era Macarie, i n cu-

' Urechc, p. IS?. "5 I)a\.id vcr~i,c lie ncolu, atat5 pomc!nicul dirr Erbicealru, j ~ t . JIit)..

AIot'diruizl; p. LV!. Qct dill 16 lauuar 7036 ( I jzS). prin care umnnahul Xech i f fx r d%ruic,ite

Neamjului satul D u l h e ~ t i pe Somuz, insp~rindn-se d e la u danie a luI Tcoctijt

ir1su:i; .Xrch. Statu:ui, .\;',r$)i/, n" I ; ? G . C'f. Sle!chiscdck, C i r l z j f r . ( ; o i / r i r i z l ( i r ~ T ,

I? p. r59. Hibl. ;lc. I<om.. mjs. slave, no ;S: rl(1H ~ I I H C K J I I . ~ ~ A ~ H I ~ ( ) J I I L ' ~ ~ H ~ ~ L I:WP K1-

A H C l ' [ l d l .

CULTURB SLAVOXA I P ~ MOLDDYA S L V

rind episcop de Kornan, in locul lui Dosofteil. .\lt Teofan, acesta de sigur din Neamt, ajunge Mitropolit in n doua jum3tate a veacului a1 XVI-lea" PZnZ la dinsul si in mijlocul pzsto- rier lui, staii in Scaunul archieresc al Moldovei : Grigore, care fclsese douZzeci si trey de ani egumen la I'obrata, dar se retrase la bstrineta in Neamf" $i un Anastasie, in care a$ vedea pe acela ce era egumen de Nean~t la 1525 \ Ctitoriile noui ale Domnilor din acest veac a1 XVI-lea, Pobrata, Ki+ca, Sla- tina, Galata, sint, i.1 adevar, aclXposturi ale letopisefului don;- nesc, ce se urrneaza innainte, dar nu dill ele pornesc maril invZfZtori a i Bisericii moldovene si conduc2tori ai ei.

Pe acest tiinp se inseamnj ca scriitor Llacarie de Konian, care a laudat pe batrinul Rares intr'o lucrare retorica, a1 carei stil e luat de-a dreptul diri vesti:ui croilicar bizantin &Tanase, ce-i fuscse cunoscut prin tradi~cerea slavoni, foartr veche; Eitimie, ucenic a1 acestui LIacarie, lZudZtor in ace la~i spirit $i in ace ia~i form5 a cuiva care era n ~ a i putin vrednic de alese complimente bizantine, Alexandru Lfipusneanu ; Isaia episcop de Kridfiufi, sol in strainatate a1 lui Ioan-Vod5 cel Cumplit $i insemnat in istoria literar5 printr'o opera de com- piiare a vechilor anale ". Kostul acestor doi din ~1rm2 cade ceva mai t j rz i i~ :i se cuvine a fi ar j ta t mni depaste.

Ilar tradifia caligrafica slzbise, iubirea pentru ciirfi, inchi- naiea lui Dsnlnezeii prin copiarea lor nu inai era ca odi- nioarri, cind Stefan innfilta biserici $i mZi6stiri frumoase. pe care trebuia sc5 le inzestreze cu cele trebuincioase pentru slujbj. Nu nlai avem acum nici-un harnic $i m e ~ t e r copist, ca Gavril din Neamf, cu vre-o suta de ani in urmz. Nu va

trece mu!t $i cultura slavonj ea i n s a ~ i se va stinge: pe de

/st. ii't. vonl. ?ti sec. u i A Y V / f I - i , - ~ , p. 539 b i nrm. ? V. Hurmuzaki, XI, tabla. " Cf. A7zh. ist., 11, pp. 22-3 >i documerrtele ,\7cnnt/, S S S V I I , 1-2 din

Arch. Sratului: la 28 Octombre 708s (1579), Petru Schiopul hotsregte intr'un

proces pe care ~ ~ G l i g o r i e fost Mitropolit 7i tot soborul de la Sf. mznrstire

N e a m t u l ~ il a:, pentru satul Davideni, cu diacul Dr8gari Ciolpan.

V. documentul lui Nechifor, citat mai sus. Cf. Hurmu~aki , XI, p. LIII,

nota 4. Dups pomelnicul citat ins;, el ar fi Putnean. j 1st. iit. Y O U L . 712 sec. aZ S V f / I - k o , escursul I .

o parte, din PI-icina uesigurantei $i primcjdiei timpurilor celor noua de lupta, iar, pe de alta, pentru apropiarea invingatoare a unei epoce de prefacere adincs in tot rostul viefir ro- m3nevti.

In tot acest rjslitnp, ilnprejurarile ail fost $i inai putin prielrlice in Tara-1iomZneasca si rodul invstaturii a rasarit ~i mai slah

I< drept ca Kadu (:el cucernic, zis Radu-cel-Mare, pe ling% sprijinul pe care 1.a dat pretutindeni Uisericii drept-credin- cioase, a organisat, prin acel Innalt cleric pribeag, ce statea aclapostit la dinsul, patriarchul tnazil Nifon, ierarcllia biseri- ceascz a terii snle. Rifon era un Grec, $i Gavriil Protul, care a scris la Atos viata lui Kifon 7i pentru a vesti in lumea rasariteana nleritele peiltru lepe ale Domnului muntean, era $i el un Grec, care a intrebuintat deci lirl~ba greceasca in aceasta Viafa a Sfintului celzi noG '. Dar $i in mijlocul te- rilor slave, un curent grecesc nu se putca crea si pastra la Dunarea rom5nescZ. Cultura slavonti a fost deci intaritj la Munteni in aceiasi vreme prin d o u j IntimplBri.

intiiii, cu zece ani innainte de plecarea ltii Xifon din ;arS2, se interne2 o manastire nous, in acel Hanat oltean, care adunase odinioars cel mai stralucit sobor de lica$uri sfinte. fntemeietorii mgn3stirii Histrita sint fratii Pirvule~ti, Craio- vejti sail RSs,iribe~ti, vestifi c(7ef-i dc partid)) din acest timp. Ctitoria lor, foarte IiisoasH, inzestrat5 CII moaste scumpe, era ctilauziti, de sigur, de vre-un stare! adus din Serbia, unde frafii avcau multe IegZturi, Intre cartile strinse aici, se g5siaG unele de un foarte mare pref, preculn Psaltirea cu tilc din

1 b'. 1st. lit. Y O J ~ . TFZ src. '11 ,YVZlZ-licr, 11, p. 605.

V i a l a lui - ed. Erbiceanu, Bucure;ti, 1888, pp. 43-9 - p n e plccarea in IeglturL cu cZs2toria surorii Domnulni, Caplea, cu boierul Bogdan. hceasta se fZcu ins2 dupr moartcn celui dintjiil so$ a1 c:nplei, Staico, mort la 1 5 0 7 ; Ca- plea Insipi muri la 1 5 I I ; LipGdatu, Y1crd CWZI~,TZI.NI, Bucuregti, 1903, pp. 64-5.

V. vol. IV, p. xr,c; .llanusi7-ipte ir'i~z hib l io fe i i s tni/ne, 1, extras din Ana-

Zzir Aiaa>iizizi n ' u ~ i r t i ~ e , SS ; p. 50.

TAKA-ROBILNEASCA ,?I TIPARUL DE C ~ R T ~ SLATONE XLT'II

1346, un manuscript atonic din 1405, citeva alte crirfi sla- vone din veacal a1 XV-lea, toate scrise cu mina, rarnssife din comorile literare sirbevti pe care le spulberase cucerirea turceascj I .

La I 506, adecZ nnmai cu citeva luni innainte de iesirea lui Nifon din far& aun cZlug2r cu numele de Maximian, fiul lui Despot, Tarul sirbesc)), f.icea, la Rlmnicul-Sarat, pacea intre Radu-cel-Mare ~i Bogdan-Vod2 a1 Moldovei2. El ajunse Mi- tropolit a1 terii, pe care o prirasi apoi prin 1509, poate pentru cri aflase, in cursul soliei ce indeplinia in Ungaria, uciderea boierilor de critre Rlihnea, urmavul lui Radu. Sotia lui Neagoe, care ajunse indata Uasarab a1 IViea, era Milifa, vara sa; o nepoatz, Elena-Ecaterina, ~ L I , mult nlai tarziti, sotia lui Pctru Rareq3. Maxim va fi fost qi el un ainv2tritors a1 ferii, unde petrecu destul de multz vreme.

Din Bistrifa s'aii adus la Museul din Uucuresti, ~ n a i dZu- nrizi, nu mai pufin decit 131 de manuscripte slavone $i 30 slavo-romine. Ele n'aii ins5 nici-o insemnatate pentru cultura noastr2, c5ci cele mai multe ni-ai2 venit de-a gata, nu le-am fzcut noi. Ar fi de pomenit doar o lucrare a pisaruluiMar- darie; un alt manuscript a fost copiat mai departe la Atos, dupz moartea scriitorului care-1 incepuse4. Dar cu cifiva ani i'nnainte, aceia~i m3nSstirc d2duse cercetatorilor noqtri un nu- mar de vechi tipzrituri religioase. Acestea ati in adevjr o im- portanfii mare, pentru c2 ele aii fost ascrise cu tiparuls in Tara-Rom2neascZ $i cu sprijinul Domnilor ei. Ele sint acele carti, care facur5 aproape f2rZ folos scrierea, p3nP atunci asa de imbielqugats, a manuscriptelor de Hiserica slavone.

Tiparul de c3rfi cu buchi nu putea s2 fie, la inceput, de- cit o afacere de negustori. De aceia curentul spre publicarea carfilor sfinte slavone n'a pornit din Ungaria, unde ~Tipografia Curfiir lul Matiav Corvin lucra inc2 de la 1473, cu un me$ter

' Odobescu, in fievista Ko7/zinri, I .

Bogdan, Cronice inedife, p . Gj.

v. vol. IV, p. XLV.

' Odobescu, in f<mista Hodmi, I .

SL\-JlI VEACUL AL SFI-LEA

neamtadus din Venetial, ci tle la acest oray chiar, care avea zilnice si foarte insemnate legiituri cu KZsSritul $i care, pe li~lgii aceasta, tinea supt ascultarea sa, pe ~nalul din fat2 a1 Adriaticei un mare numir de Slavi ortodoxi. I le sigur pentru Slavii din colonia balcanicz s'au lucrat cele d'intsiil tipririturi religioase cu ciri1ice2.

Apoi tipografia slavonii lucri chiar in Halcani, in tirgu- ~ o r u l Cetinie, astrizi capitala Muntenegrului, stiiteau, incd de la sfiryitul veacului al XV1"", n i ~ t e stapinitori de mirla a treia, din f~rnilia Cernoievici, cari-si luaU titlul de Domni ai Zentei, unde incetase de multZ vreine dominafia cre~tinii si s i rbeasc~. Gheorphe Cernoievici' statea supt ascultarea Vene- fiei, cu care el era in comunicatie prin portul Cattaro, fn

' astfel de imprejurzri i se va fi ingzduit sS-si iea un mesier venetian, cu toatii gelosia cu care sc impiedeca pe acest timp instriiinarea tainei roditoare a tiparului. Se crede cii la Cetinie aii i e ~ i t trey czrfi, dintre care una e Psaltjrea, iar ce- lelalte dou2 cupriud rugiiciuni ~i cintZri< Ele poart5 numele c2lugiirului tipograf NIacarie, care $i-a facut, neapzrat, uce- nicia in Venefia. Amestecul Turcilor in afacerile muntenegrene aduse ins%, intre alteie, yi intreruperea lucrului d e tipar3.

Tipzrirea czrtilor slavone nu-$i putea ,aasi un adspost in Ralcani, in acest &$it al veacului a1 XV1'", cintl ultimele ramZ$iti de stripinire crestinj se innecaii in noianul turcesc. Mcsterii trebuirri si-$i caute u : ~ sprijin, un ocrotitor, dincoace de nuniire, unde se pjstraii vechile furme de Stat. AceastZ indreptare spre noi era cu atit mai impusk, cu cit Venefia nu mai voi s Z se ocupe cu lucrul tipografic pentru Slavi, si cu cit nici-o altS far5 prins5 in mi~carea tipograficz nu se arata dispusli s& facZ acest lucru. Astfel ieromonachul Ma- carie veni in Tara-Romiineasci, aducind cu el un sdculef d e bucl~i frumos tgiate, de inifiale inflorite yi de frontispicii dibacid impletite, in care se simte influenta, originea venefian2.I.

' Fesslcr-Klein, 0. c., 111, p. 213.

.%supra lor v. Nerva Hodo.; in ;I/,rrrmnclru/t$oj~?~ajc rAJ~i7zerva~ pe 1902, s : 111 Canvor.birr' Zite?*are pe acela;: an.

V. Hodog, l. c.

V. probele date In llianu si Hodo:, Bil/ioL~~ru]iuro~~~i~zii :i facsimilele dup;

La sosirea cucernicului megter Xlacarie, care era far3 indoiala un Sirb, ace1 ce tiparise in Muntenegru, - el socoate anul npzlsenil d e la Ianuar, nu de la Septembre, --

domnia in Tirgovi~te Radu-~el-Mare, $i pe iing2 acesta se giise~te de la o vrene c;ilug%rnl, apoi Alitropolitul sirb, tle neam mare, Maxim, fntre Maxim, intre Xlacarie, intre noua m;inPstire d e culturii slavon3, sirbeasca, intemeiata de Craiovevti la 1497, Bistr~ta, e vadit cii trebuie s2 fie o legii- tura. Cartea, inviifatura sirbeasca, gonitii de Turci, pentru citava vreme, din peninsula balcanica se oplosia in cea mai apropiatz din terile rom,ine$ti.

l'entru Radu-Veda incepu PvIacarie tipjritura unui liturghier, precuin cu carti de slujba s e incepuse tipsriturile din Ce- tinie; aceasta ar dovedi, ca Kadu doria sii se urmeze la dinsul cu IucrSrile incepute in hIuntenegru. 0 astfel de carte se putea nlintui pe atunci nclrnai cu greil - Coresi le lucra in nu mai pufin de trei, $i chiar pans la $ese luni - si evlaviosul Domn nu tr8i sZ vadz opera isprs- vit3, Ea se mintui abia in toamna anului 1508, pe cind dornnia acum hlihnea, care de sigur n'ar fi poruncit c2lug3- rului s j se pregriteascs pentru o astfel de lucrare. Teascul de minii a1 lui Alacarie trebuie s2 fi stat, sau la mgniistirea Dealu, lit@ 'Tirgoviste, pe care o inniilfase Kadu din cele mai bune materiale $i dupZ planuri deplin arrnonioase, sad in cealalta nou% ctitorie, in cealaltg m%n%stire tink-2, Bistrita, unde s'a gasit unul din cele dou5 singure exernplare ce se cunosc. Xceasta rara liturghie a lui Kadu-Vodj. e un frumos document tipografic, si el aminte~te indemnul din care apo r - nit, prin stema Terii-Roin5ne~ti $i prin coroana domneascj cu trei ramuri ce figureazz in frontispiciile ei'.

tipPrituri grece;ti i icnte la V e ~ ~ c ; i a pc acest timp, in Horn~ iu F. Hro\r-l~, T h e

~.etzctiatt fritztiity prcr.i, Londra, 1591, la pp. 42 yi 44.

V. Ilodo:, i. i,, pentru argulne~ltele cc se pot aduce contra celor ce cred c i Radu ar ti fzcut un fel de corna~lcli in stfiiinitate, aya incit tipdritura nu

s'ar h Indcplinit ia ~rui . Sc p a t e admite oars ci, aiunci cind u ! ~ u l ca Cer-

noicvici avea ambi~ ia ca tipograiul sH-i lucreze supi ochi, Radu sE se fi i l l -

voit l a un lucru In dep'irtarc ? Si apoi cum s'ar putea crede ctl p e a t u ~ i c i incE

Mihnea nu lnai ceru nimic lui Macarie, intre altele si peni-ru c s el era aplecat c i t re beresul hulei Iluhului Sfint> safi catre dogma catoiica si era un mare dusman a1 cZlugirimii; nu trebuie sn se uite nici acsia cX el a b5.tur: cu tunurile, ca pe o ta t~drs dc rascoalii, frumoasa manastire a Histrifeil. Dar Domnia cr[intului Voevod tinu putin ~ i , cind Vlad cel tingr, fratele l12i Radu 6i prieten(11 Craiove~tiior, a.junse in Domnie. Macat-ie, care poate sri fi pribecit si el citvz timp, urmeazs cu tipar,il. Ca si in ~ i r u l de publicatii de la Cetinie, apare acuni ceia ce era ma: de nevoie preotuiui dupa rug2ciunile Litur:,rhiel, cartea de cintari, Octoichzti. 13 a i e ~ i t de supt teasc En anul I 5 10, i l l care stipineste chiar de la inceput noul Doinn tinar.

Suirea ili Scaui: a lui Neagoe, care se i1ltitul2 Basarab- Veda. intrecu toate nadejdile preutilor, cfiluparilor si cZrtu- rarilor.

Macarie t ipare~te Entbi8 supt acest Domn, En chiar anul 'intronzrii lui, I 512 , o Evanghelie intreaps, pt. care o impo- doheste cu frontispicii superioare ca bogzfie ~i tnevteyug celor vechi; si lucriil fu ~ n a i rspede data aceasta; inceput in Mart, el se mintuie En Iunic. De bung sams cX avem astizi exem- plarul lui Keagoe chiar in acea carte tipZrit5, nu pe hirtie, ci pe pergament $i colorata dups normele ce se observau Pi1

secolul a1 X\'"" pentru manuscripte: ea a fost pZsit2 la Ris- trifa, care a clat si eselnplarul pe hirtie a1 Evanpheliei2. Din aceasta vestits tip2rituri s'a dat apoi, la I 5 52, o editie nou5,

sterna ;i coron:la terii I n i c a r u ~ ~ i ~ ~ u m a i c5 de la 1)0111nul ei a vcl~i t cheltuiala 1

i n s f i r~ i t cum se face c5 din accast; oper5, dac? ea ar 5 f ~ ; t fiicut5 aiurra, sX ic p5streie eaemplarc ~ ~ o m a i In n o i ?

' Viata lui Nifol:. ed. cit., pp. G j , 71: T~>cilescu, in -4~zuieic Acaticmiei Ronzfne, L'111. j l . I , . )I : inscriptia de la B~strija. tiin 1683, tot dupX Viata lui Nifon inG.

' Prntru de-cricrez acestei c5rti :i a celorlalte, v b'iPlioAr~.(t/fl: A'ominZ citati.

cu foarte mici schimbari, pastrindu se intr'un loc $i stema straina, in Helgradul sirbescl.

Se poate sa mai fi urmat $i alte publicatii, dar dill ele nu spa pastrat nici-un exemplar. fndata dupa capodopera sa d i n 15 12, Alacarie ajunse Mitropolit, caci far2 Indoiala el e hIacarie, hlitropolit~~l muntean, care a supraveghiat din Arges innalfarea mgiestrei manristiri de acolo, care a primit in Au- gust pe Patriarchul Teolept a1 Constantinopolei, pe patru Mitropoliti ai Kas2ritului, pe tot clerul innalt a1 Atosului, cu staretul cei mare sau I'rotos-ul Gavriil in frunte, $i a slujit

cu d in~ i i la sfiiltirea acestui lgca~, in sfir~it ace1 care a pus in legZtur5 Bjserica sa cu Biserica-cea-Mare constantinopoli- tan2 ~i s'a stramutat cel d'intaiii in noua Capital2 a ferii, unde se ridicase o Mitropolie vrednicii sZ-i primeascs 2 . Dupa acest triumf a1 saU, el nu tr2i Ins3 multa vreme si, cind, dupZ inoartea lui Neagoe, in 1521, dupz prinderea de Turci a copi- luiui Teodosie, Doamna-vaduva, Sirboaica Milifa, a p u d drumul de pribegie In Ardeal, o intov5rHsiaalt Mitropolit, Mitrofan 3.

Pan5 la venirea unui alt pribeag sirb, cu alte buchi, nu se mai raspindirii in luinea rZs3riteanZ tipsrituri nouZ facute in Tara-Romaneasc~ supt ocllii bucurosi ai Domniior ocro- titori pentru ortodoxia nenorocita, far2 adapost $i urmarit5 de prigoniri.

fnnainte de a se vorbi de noua serie de tipzrituri, citeva cuvinte asupra operei de swiitor, de scriitor slavon a lui Nea- goe-Voda.

Neagoe era fiul lui Hasarab.ce1-Tinar, cu o femeie, Neaga, despre care cred cfi era din neamul Craiove~ti lor~. El a fost sprijinit $i lncunjurat de ace~tia . fn tinerefa se alipeste pe ling2 Nifon, organisatorul Bisericii muntene : pe atullci era

' ihiii.

V. Vinta lu? Nifon, pp. 79, r I 5, 121 ; i~zz~;ill i /uri/e Irri. ~\-ea,<or, Eucu-

re:ti, 1843, p. 17; ~i urm. "1. I{ogdan, Dorrr t~~arte ;i rereste privi/uare la reia,tii/r 72~-ii'-/Z1~7/zl*ne+

cu Bra~ourcl yi U7zjia~,ia ?n sccolul X V yi XVZ, IBucurepti, 1902, p. 307, no

L11 VEACUL AL XVI-LEA

un simplu boierina~ l , caci obirvia domneasca nu i se vZdi de- cit pe la sfir~itul Domniei lui Vlad cel Tinar, fiind Comis a1 acestuia2, cind boierii il scaparr? de moarte sau de slufire zicind c2 este aun adevarat fecior al n o s t r u ~ ~ . El va fi cules invafatur2 $i de pe buzele lui Maxim, ruda de Craiu, care ajunsese Mitropolit inuntean. Sofia sa era Sirboaica. Fiii sai poarta nume sirbe~ti saii bizantine, - Teodosie. lubirea sa pentru arts era cunoscuti. Luxul Curfii lui trebuie s5 fi in- trecut cu mult tot ceia ce se pomenise pan5 atrrnci. Pentru me~ter i de cladiri $i giuvaiergii, el a trimes solii in sus $i in jos, in ferile cu tradifie artistic: : la Venetieni ca si la Sasi 4.

Carturaria lui Neagoe-VodZ n'a ramas fSr3 folos ; in sufletul acestui pasnic Domn, cu atita dor de frumuseta cum nu mai avuse altul innainte de dinsul, se de~teptz dorinfa de a scrie sfaturi bune pentru fiul s5U Teodosie, pe care-1 incunjura cn atita iubire, prevestind pare c5 moartea sa innainte de a-1 vedea <<fecior de vrista;,: c<pentru ca)), scrie el, ade vei ra- minea sarac de mine pentru pacatele mele, macar cit de mi- titel, sa nu te intristezi caci ai ramas de mic sZrac de mine, ci s2 ~ t i i , fatul mieu, c2 a$a este rindul yi obiceiul lumii a- ce~t iaa . Tot de la el avem $i un alt acuvint de invafStur5~ ~ndreptat catre doi calugari noi, uslugi credincioase ale sale

1 nVZtah dc rir15tori,>, i n Viap lni Xiion, p . 69, intr 'un loc unde e vorba d e

gonirea fiului lui hlihnea-Vodl - eSi ~ i s e c j t ra e i : cine aii facnt voao aceasta ?

Ei ~ i s e r l : Neagoe, vitahul d e v i n i t o r i , - nu inseamnl vre-o dregxtorie, ne-

cur ,oscut~, intr'un fel d e c~aste, ?i el necunoic-~t ,c i trebuie s l crxespundit origi-

11n1ului: .b . ~ , . ( C ~ ~ J . E . / O ; r6. i ? : r u x c ~ > ~ i . i w v ~ .

.S/z~djr ; r i cfor,, Vl, p. 5 9 2 . V i a ~ a lni S i fon , p. 7 j . Cf. [Tocilescu], CNI./PU ~ ? e AT-ej, publicatie ju l i lar i ; IlasdeU, i r ~ Reui.r/a

.1-024ii, I , p . 1 2 1 ~i u rm. ; Iorga, Doz~ i i dosz~~nentd din Ir~-r?i;,;.le ~-[z,;usat~e, in

Arc?, sor. it. j i lit. din l a j i , 1 S g 8 ; Socotelile Era;o\.ulni, i n C)z~ellt.?z (icr

.Stud/ K~,ut,stnrZZ, I ; ale Sihiiului, estrase i n Hurmuaalii, X I ; scrisorile lu i

Seagoe, i n Kogrlan, I. r .; SfudiY ;ri doc., 111, p . J,XXV. MinZstirea a fojt i n

adevZr cl5uit:t de un m e p r din Klaslrit, poate Sirb, dar poate gi R o m i i ~ , uce- nic a1 celor ce ~ i d i s e r l mlnis t i rea Dealului. Sasul \'itus, asculptor +i pictoru,

adus i r ~ Tara-RomZneasc'T, ill Ianunr 1 5 2 3 , cind domnia i n c i i n pace, intre

douL pribegii, Radu d c la Atumati, n'avea alt scop decit a impodobi cu sfinti- t j f ig in~-e - biserica, acum cu totul mlntuitg; v . Qz~eIIen, I , p. 50j .

NEAGOE-VODA BASARAB LIII

si drag!, carele sa lepidar5 de lume $i .s5 deader2 viefii cri- lugsre~tip '.

Cslugarii iroi sint Iosaf ~i Varlaam, cari vor fi fost piin5 atunci boieri de la Curte: in Iosaf s'ar putea vedea cIosif*, sfintit la I 5 1 7 ca intaiii egumen de A r g e ~ - innainte de aceasta invaf2tura manuscriptul da c( I'isaniia mansstirii Ar- ge$uluin, adecz sfaturi catre egumeni ' -, iar i n Varlaam unul dintre JIitropolitii de ~ n a i tirziii ai Terii-Romanesti ? amindoi sint numifi aya de Neag-oe dup2 povestirea r2siritean2 despre Varlaam $i Ioasaf, pe care o cuprinde in sfaturile sale pa- rintesti. Li se dau numai indrumari care se intilnesc in erice predic2 plutind de-asupra lucrurilor precise.

0 alta parte din compilafialui Xeagoe o alcatuiesc indemnuri c r e ~ t i n e ~ t i ce se pot da oricui, oricind si i11 orice fel de imprejurSri $i pentru dovedirea bunatafii carora el nu aduce intimplsri din viafa sa ins5$i, bogat5 in naprasnice schimbari, ci evenimente din Biblie sau din viafa lui Constantin-cel-Mare, pe care neapzrat c2 doinilescul scriitor le-a cules din litera- tura slavonz curents a acelui timp.

Cu inult mai insemnate sint cele citeva scrisori de sfaturi cztre coconul domnesc Teodosie, nenorocitul uporfirogenet:, a1 acestui Domn cu apuc2turi impZrZte$ti. Neagoe vrea sa-$i invefe fiul ((cum sZ cade Domnilor sZ yadg la mass ~i cum vor minca ~i vor bea., $i ((cum $i in ce chip vor cinsti pre boieri b i pre slugele lor cari vor siuji cu dreptate,,, cum se cinstesc icoanele, cum se i ube~ te Dun~nezeu, cu frica de dinsul, cZci (!st3 toat2 lumea innaintea lui Ilumnezeu ca o picjtur5 de ploaie in s t ra~ina c a s e i ~ , cum se primesc solii, cum se trimet alfii in schimb, cum se dau rZzboaleie, cum

Cele d'intZiG i n mic; parte $i i n Archian istu~-icC, 12, p. I I 1 >i urm., p. 120 :i urm. ; in intregime, formilid un volum d e 236 de pagini irr SO, apz-

rute in Bucure:ti, la rS43, supt t i t lul: Z/rv>;iitrrriir hzrnuiui ; r i o-ed'iniiu.szrlrr?

U O I ~ L I Z a/ 7?l.li-/i0~2;?2r';pti, Neq;-oe, Rasar~rh, Voevod, ci21z .fi?rl shrr Teuu'osie

Voevud; cea din u rml , i n V i a p lui Nifun, ed. citat:, p. 14; :i urm. Pentru

r(,rma s l a v o ~ i j si g reac l a Cztvintetol~, v. Kusso, in Kevi.rtu R u ~ r i n b a d-lui RZdu-

lescu-Motru, 111, p. 290. ' V. Viata lui Nifon, p. I I ) ) .

Cf. Lesviodacs, I.rtoria 6i.rel-iceasc1i $r. sil4j.t; 1845, p. 3 9 8

se iartri de Domnii vrednici raul ce li s'a facut in tinerefri $i stritntorare; cum s i facri judecata cu con$tiinfii $i blin- deta, indemnind pe ccfratelex siiii ce se judecs a Ccspune pre drept, ca sri-ti putem lua seama $i noi s?i te judecam pre dreptate),. Cuviinfa la ospete, petreceri, primiri $i alegerea sfetnicilor si ajutatorilor ii par doua temeiuri mai puternice ale unei Dorrlnii a~ezate ~i sipure: in legriturri cu ele, filosoful bisericesc atinge tnai toate cele ce pot privi pe un stspinitor. E vrednic de luare aminte sZ se vadri in ce chip prive~te Maria Sa Basarab-VodZ o cirmuire placuta lur Damneze~, folo- si:oare oamenilor ~i menitri sa lase in urmii un nume bun.

Domnul vine de sus : el face boierii, dar boierii nu-l fac pe el; u mindrri mgrturisire, pentru formularea crireia Nea- goe a trebuit sri uite toata istosia ferii sale de la Mircea cel d'int3iu incoace, o istorie de lupte, de ucideri, de sfrisieri salbatece. Dar nu se poate opri sri atinga ccvorhele relex ce se tot spun: ~ ia t i i cuni a fost cutare Domn, altuliata cutare cum $i-au pus Domnia, $i altul iatii cum aii petrecut $i cum aii luat cinstea lui altul, $i alte multe inc5 rnai lele decit aces tea~. Boierii unui Domn $i slugile sale de la Curte ii sint $i siguranta si podoaba. c<Sa fie slugile imbriicate si impodobite cum vefi $ti mai frumos,-- cii aceia este lauda $i cinstea Domnului.)) Sfiituitorii trebuie alesi cu ingrijire, fiindcri de la alegerea lor atirnii atitea: Domnul sri nu se piece staruinfilor $i s2 nu ridice in treptele dregritorilor oameni fsrri insusiri $i fgrs tarie de suflet, cari nu se pot recomanda d e c i ~ prin aceia c5aU parinti vestifi sa8 $tic1 a se face placufi, ca pot face ccgluine $i veselie $i r isuri~ $i slujesc de ccmrisciirici, la o Curte uvuratecii si f5ri innalta cpn$tiinfri a datoriilor ei. Odata numifi, boierii trebuie cinstifi dupa cum li se cade: nici locurile lor la masa stspinului sa nu fie schimbate, pen- tru ca aceasta poate jigni pe cei ce sint mai simfitori $i mai mindri : vinima omului este ca sticla : deaca sticla, deaci, se sparge, cu ce o vei mai cirpi 2 ) ) . Prin ingrijire, bun2 orin- duiala $i trsinicie, Sfatul $i Curtea sii fie ca o frumoasii gr2- ding, incunjurata de un zid tare: aGriidina mea $i creaste- rile cele frumoase dintr'insa sint boierii mei cei mari $i cins-

tifi ... I:iirldca, c<irltr'aceas:d vrelne ce am ajuns noia - ava s 'a scris de cii~cl l an~ca - credinta s'a inlputinat si oamenii, mai legafi de pami!lt decit a l t i datri, se cistig3 piin rrisplatiri, - eomul csic ca po ru~nb i~ i : ur;de aflri grriu17tc mai multe, acolo fu;l-e, -Dor~ir:ul va lua dinveilitul si?;~, pe care icsa il va strinpe $1 va pas~l-a insu~i , - .vai de Domnul acela ce-si cl3 cinstca altuia si vai de tara acria ca.1-t. o st3pi- nesc multi !:) - o parte irlaro pe care o va da boierilor, i n mosii si in bani, dc care nu se va mai aiinge apoi. Ida c<rcctari.a din fiecare an a ogtilor, ((cautarea astilor voastre !a anul, culr~ !i.e ohiceiula, sa se far5 tlestule daruri pen-

r i l i ca ostasii s a iubeascz pe ace1 cart: e chema; s%-i calau- zeasca. Jildec&tile s i se petreac5 bine, si r,u in czldura de dupa ospete. 1)a:oria cerc, i l l adevzr, ca s5 st. c:~rdte, cu toatj. blindefa care imp:)dobe$te pe un cirmuitul-, cnuielele cele us- cate, care nu fac rod>>, dar inkturarea lor sri se fac3 !>ulna< ,cu lege si cu judccat3;). Iar, innainte de o s i ~ d 2 , sk se fi iL- cuc intaii~ toate incerctirile de indreptare, ca u:l;li arbore

bolnav ce poate ajunpe I n r d ~ i d r fulos gospot1;~rului. Ori- CU:II, .sa I l L i fie a d e , ~ O i i j i ~ h a l - n l tzu plin de singe de om,,, caci usingele omullii rlu este ca sirlgelr iritelor saG a1 altor fiare, sail a1 pas3rilor,1.

LT. ines:,, Dilmnul SZ fie d s i~ita. r , : ~ sjr bucuie cle vorba, de cintec, tlz sunetele de ctobr, vioare, surle de veseiieb ~i de jocurile vechi ~i nouz, sri bea 'ciiiar, c5ci :IU e rnenil pustniciei, tlar nici.odat3 s a nu cad i in uritul pacat al befiei ~i in cele c r vin ~ l u p 5 di~lsa. Data i s 'a intimplat s3 i u beascti in dieapta si in stinga - cum era pe atunci dat ina; si N e a p e el insugi era dintst: copiii domnegti insemnafi in ascuns --, sri n>~- . i i::I~:rnscB rrjai m u l ~ feciol-ii carii sint din plicates, decit p r cci din casarol-ic, si sB sc poc2iasciS prin

iiajclea lacrimilor, care sint .aripile porainfiia. Domnul sa fie strrilucitur ci darnic, dar cei cc-i incunjura s2 nu se infafi- Teze umili pe lingti bogzfia lui de matas&, aur $i pietre scuinpe, caci, cum s'a vazut s i mai sus : (csj. fie slugile im-

bracaic si impuciuLire cum veti ti mai f r u i~~os , c 3 aceia este lauda si cinstca Lloil1n:llui > .

. .., Ll-1 VEACCL AL ZVI-LEA

Daca Teodosie va fi asa, el va fi incunjurat de oameni ce-1 vor iubi pan8 la jertfa viefii : ((Cum cugetaii ss-$i verse singele si sa-si puie capetele pentril mine, asa-si vor vXrsa singele si-si vor pune capetele pentru tine, $i nici-odatS nu vol- da spatele vrajma~ilor,.

Neagoe a fost milostiv ~i cornpiitirnitor, darnic pentru cei ce aveall nevoie de domneasc-a lui diirnicie. A$a trebuie sii fie 1)ornnul. Tot pl-isosul lui va merge la szl-aci ~i la man& tiri. Caci banii ramasi in Vistierie nu sint doar ai lui. ~ I a r de-ti va ma! prisosi venit din venitul Il)omniei, acel venit s3 nu g inde~t i ca este cistigat de tine, ci iar 1-ai luat de la ssraci g i de la ceia ce sintsupt biruintaia, care i-a dat Durn- nezeu supt mina ta.z 1-Ir5pirea e cea rnai mare rusine pentru un crcytirr si Llotnn: ((rau este a sadea la raspintii $i a cere? Dar rnai r3.u este a se iml~og3fi omul cu nedreptate,,.

Dar t o t u ~ i avem a face cu :1i1 orn de rgzboiu care se ir?- fioar2 in toat2 fiinta 1l;i cirld ailde goarna navalelor si inca- iergrilor. lntre atitea citatii din Sfi~ita Scripturg, din Efrem Sirul, <lit1 Sf. Xtanasie a1 Alexandriei, din Aristotele chial- - luat& din vre-un cronograf -, intre atltea comparatii de impi-umut, iata de doua cvi, in dous forme deosebite, o icoat;a de lupte, in care se simte avintul puternic a1 ini~nii pentru ceia ce-i place mai mrllt: aMintea este stea- g u l trupulul, ~ i , pan st2 steagul la rszboiii, tot iaste riz- boiul acela nebiruit ~i nepierdut, iar, deaca cade steagul, razboiul iaste biruit $i nu $t ie unul pe altul cum piere!.:. Si, i n alta parte : t5liniea st5 in trupul omului drept ca $i cum sta steagul in mijlocul rSzboiului $i cauta toat5 oastea la steag, ~ i , pan st5 steagui in rXzboiii, nu se chiama acel razboiu biruit, macar de are ~i rl5vala grea spre sine, ci tot cauta steagului si se adunX imprejurul lui, iar, deacj cade steaguI, deaci toate o~t i le se rasipesc ~i nu se $tie unul C I I altul cum fac $i incatri, merg,'.

Pornirile acestea razboinice ale rasei sale de luptatori far2 frica $i de straynici Domni, biruitori pi poruncitori, se v3d

' Si se observe :i mindria cu care Neagoc vorbc:te d c Uomrlul dc la c..rc g:i a l ~ i i , dintr' altc ~ e r i , poltrsc s5 iea inv5rZtnr5 >i slat de la dinsulw .

din minunatul capitol, de sigur cu desivirsire original, ill care scriitorul irlfelept incepe cu socoteala cuminte a solilor $i

mintuie, ca apgrstor a1 coroanei si ferii sale, PI-in strigatul d e chemare !a lupt2 pe viafa si pe ~noar te !

Deci, cincl vine un sol mare, de la un principe credincios, sri-l prin~eascz inc j de la hotare prin boieri de cinste, ce vor ie;i innaintea lui ; el va fi adus la Curte, hranit dupg cuviinfz ~i

tinut la o ccgazdz buns)), dar departe de locr~rile de sfat ale Domnului, doua-trei zile. El va vedea pe Voevod i n jiltul srif~, sus de.asupra scaullelor in care se razima sfetnicii bgtrini si cei tineri, dar nu trufay, ci smerit, caci si Dumnezeil e de fala. La osprit, care va straluci innaintea ochilor strzinului, ~(tocrniti I'Aharnici, scoatefi p%hare de argint frulnoase si silifi s5 a~eza t i toate frutnos, ca s j se mire si solul de acea po- doabZ ~i rinduial5. buns . . . Ayijderea si ~ c a s a sa g,?tifi fru- ~noasa, si s;i faca ~nulte feluri de bucate, si sx aduca pe rind uneie dupa altele, si b5utul.i sa scoti d e unde veti avea mai bune si mai dulci):. Solul va fi poftit prin ostasi rnintlri : .<voinici, oameni frumosi ~i de foloss. I se vor da de toate, dar nu va fi grZmridit cu pzharele: us% nu-1 s i le~ t i cu vinc1,-ca sZ-ti vaza $i el intelepciunear, adauge el cu fineta.

Ori-ce ar spuile so ld , sS nu i se tie in nume de 1.2~1, cjci nu vorbevte de la sine. Din potrivs, sri fie ascultat senin: tot senin s?i se cearr? sfatul boieriior, sa l i se dea timp pentru cagetarea asupra hotaririi ce trebuie luata, s i ~ se primeasc2 psrerea cea mai bun2 $ i s j se vorbeasrj solului cu li- nistea infelepciunii crestine. a s2 fie toate rSspunsurile tale ma7 bune, $i s3 fie stapinului solului ca 11i~te s5gefi daca le va auzi. >

Altfel ins5 va fi purtarea cu solii piigini, ai Turcilor, de ochii lacomi ai carora trebuie sa se ascunda bogafia si stralucirea: csa te faci innaintea lor sarac $i lipsit si nici intr'utlele sa nu te tale$ti:: :

slar care nu cred in Hristos, L)umnezeul nostru, nici Prea- cccuratei lui Maici, aceia n'aU atita rninte nici infelepciune, ccci toat2 niintea si infelepciunea lor este mina cea intins%, e$i darul s Z l i dai $i s% li umpli gurile tuturor de toate.

((Numai atunci vei avea pace c i ~ dinsii g i odihnz, fncri innaintea cacestora nimic diri avntiile voastre sa nu arstati, nici scule. cnici haine, nici boierii tai sZ nu se impodobeascZ innaintea lor, ci s5 te arati $i s2 te faci innaintea lor sarac $i lipsit, a g i nici intr'unele s2 nu te falevti, si, cind vor veni dela din@ <csoli mari, si vei gi~ldi s2 trimifi innaintea lor cinste, tu tri- (mite $i le 1$ cinste, ins2 numai cu bucate $i cu bjutui-g, ctiar alta cinste sau avufie sa nu arati innaintea lor, c2, m5car ade vi s'ar f2g;idui cTt de cu prieteilie ~i cu dragostc, iar tot (csZ nu-i crezi, nici sZ li arafi avufia ta, ci incZ inai virtos as2 o ascunzi de d in~ i i , ~ i , pan2 ai avere In minile tale, tot crli dZ, cZ toata intelepciunea lor st2 in dare.>

Sint ins2 vremi cind toat2 silinfa de a impSca, de a se rascump;il-a r21nin zsdarnice. Atunci nu trebuie pribegie fri- coasa, infA$urata in haina un~ilinfii, ci razboiul in numele lui

Du~nnezeu : ulleci, de vor veni asupra voastr2 vrs~magii vo$:ri si veti

qvedea cZ sint cu putere mai mare decit voi, iar prietnicii <<vo$tri v2 vor indemna sZ mergefi asupra lor far de vreme. <(sail v2 vor speria ca sX iesiti din tara voastra, s3 pribegifi, ns2 nu credetT pre acei prieteni ~i indemniitori a i v o ~ t r i ; cre- atleti ca nu vfi voiesc binele. Ca eil a111 fost pribeag, $i de aaceia v5 spuiii c2 este traiu $i 11rana cu nevoie pribegia. ~L'entru aceia s j nu faci asa, cz ~ n a i bun2 este moartea cu acinste, decit viata cu amar si cu ocarz. Nu fireti cS pas6rea ((aceia ce sZ chiam5 cuc, care i$i dZ ouale de le clocesc alte ,(pasari $i scot puii, ci fiti ca ~oimul $i v5 pazifi cuibul avostru, cZ ~oimul , fiii me!, are altZ pildZ, $i are inima viteaza <:$i bjrbatii intru sine, $i multe paszri obladuiegte $i biruie~te, ,csi nici de una nu-? este fric2, nici se teme, nici vlneazii in s toat5 vremea. 8

Domnul va cherna pe bvieri $i-i va indemna sZ-1 apere cinstit $i credincios, sA Lli 71ziLA ddc ~n$uL sAz2, cum si lui ii este $i i-a fost de a1 lor. aIar tu sZ mergi drept fala la fa@ spre vrZj~na~ii tai, far2 nici-o fricZ. Iar, de vor fi ei mulfi, nimic s5 nu te infricoyezi, nici sZ te indoie~ti, ca omul viteaz $i rzzboinic nu se sperie de oamenii cei mulfi, ci, cum ri,-

sipegte Iln lei1 o cireada de cerbi si cum omoara un lup u

turma de oi, cit de mare, asa $i omul viteaz ;;i bXrbat ~i llr5bor nu se infrico~eaza de oameni multi.8 Rudele boierilor vor fi puse la adspost, fiinclci, altfel, fiind prinse, fac pe boieri sX trrideze, de durerea lor. Vor fi do^? straji si apoi <ctoiul cel mares sau c~tabarav ; llcirfuitorii 11u sint de nevoie. Domnul nu va sta in frunte, ci la o parte, ferit de tunuri si sageti, fiind acela de la viata csruia atil-na toate ; el va fi ascuns qintre a doua saii in:re a treia ceata de laturea ostilora .

invirls, el nu va lrisa tara: ((din tara voastrri sS nu ie~ i f i , ci s5 sacleti cu boierii in hotar2le voastre, in niscare locuri asculise $i de taicii)). De aici va a ~ t e p t a neaparata plecare a - ~urcilor, cal-i vor lZsa ((far de o$ia pe .cL)omnul care-: vor fi adus e i , si care se va spulbera in vint. I e ~ i n d rail razl~oiul, Domnul e dator fafa de urmasi a primi senin ~i moartea, czci, amscar de f i sZ va intimpla si moartea, iar nutnele tZti va raminea pe urmri in cinstea.

Xlaturi de aceste pagini de irltelepciune si de avi~it r2z- boinic sint altelz d e cluiofjie, in care el vorbeste despre sfir- $itnl vietii sale, ,.ca o sclnteie cind sare pre fata ape? in adincu-

rile cele intunecate $i in valurile cele cumplite,~, de clipa in care va -apune soarele din ochii nostri)), de peirea care, adups 40 sail 50 de ani?, va cuprinde pe toti cei ce-i stail In jur.

Dar nici intr'un loc glasul s5ii nu se ridica mai tremurator de adeviiratz $i adincj durere, pe care abia o poate im- blinzi datoria de supunere a crestinului, decit atunci cind el pomene~te catre Mitropolitul Rlacarie pe mortii sai ce se stra~nutri in biserica hIaicei Domnului innsltata anulne pentru dinsii la Argev.

El pllnge intliu pe maic2-sa Neaga, vorbind t(p~ltinele cu- vinte catre oasele maicii)). RIoartea i-a fost singurateca si el nu-si iarts ca n'a fost in acea clips de desparfire ling3 dinsa. Cu atita mai mult, cu cit ainca $i la moarlea ta ?ti ramase inirna coprinsa de dorul 4 de mila mea $i ochii tai nu s r saturail d e vederea meax. Ea n'a hotlirit nimic pentru grija sufletului ei, ptiind ce fiu lasa in urma : (CFiindcZ inima

mea nici-odat3 nu s 'a putut sX:ura de dragostea iubitului mieu fiu, a lui Neagoe, de aceia si eil acum puiii toat2 ckdejdea sufletulr~i iniei~ si zic : (<cum m'am nevoit ~i m'am ostenit eu pentru dinsui, a$a doar sZ va osteni si el pentru sufletul mieu. ), adus-o deci, supt postavul venetian cu flori de aur, nepotii $i nepoatele : Teodosie, Petru, Ioan, Stana, Kuxanda, Anghelina

hIarna aales dintre dinyii ~i a chemat ling3 ea pe cei doi fii mai mici si pe rnicufa Domnit2 An,ahelina. Ioan $i Anghelina s ' a i ~ d ~ l s mai de mult, l!!ind $i ei un locusor supt lespezile nouri ale IZca~ului de marmurX ; dupri d i n ~ i i a plecat Petru-Vod2 I ,

si la ponlenirea numelui lui, singele fi$ne$te iarZ~i, cald, din rana proaspzta a p2rintelui far2 ~ningiiere :

a 0 fiul ~ n i e i ~ Petre, iat5 ca-ti trimit coroana, surguciul $ i

~diademele, pentru c2 tu erai srilparea mea cen itlflorit5, cde care pururea s 3 umbrea $i sZ rjcoria ochii miei, iar acum ystilparea mea s'au uscat, si florile s'ail vestejit $i s'au scu- ccturat, si ochii ~n ie i aa rjlnas ar$i si pirlifi d e jalea fnfloririi <(tale. 0 iuhitul miea Petre ! eii gindiam si cugetam s5 fii cliomn, .;i s% vesele~t i bitrinefele ~neleoarecind cn tineretele ataie, si s% fii biruitor pZrnintului, iar acurn, fiul mieii, te vZz .zicind sub pjmint, ca un trup a1 fie$tecaruia szrac. fntr'o ccvrerne inli era1 drag, iar aculn te-am urit. Intr'o vreme imi ?era nlilri d e tine, iar acum nu-mi este mils. intr 'o vreme cerai bopat, iar acum esti szrac. Intr'o vreme, f5tul mieu, te ccvedeam pre primint, iar acurn eu te vZz supt pgmint, f n pu- cfineh vrelne te arXtasi ca o floare frumoasri inaintea ochilor ccmiei, $i numai decit t e p u s e ~ i supt pamint. E ~ I poftiam s 3 am2 vezi tu pre mine supt pamint, dar te v3zuiu eU pe tine aingropat. 0 fstul mieu! caci nu ma acoperi mai bine pe amine prlmintul decit pre tine, $i ffig lZsa$i la batrinefele ntnele. Cind fu vrernea sri se odihneasc3 d e catre tine, tu aatunci n'ai nici-o grij3 de mine, ci m'ai lasat s 3 fie totdea- cuna inima mea a r s i si aprinsZ d e jalea ta, $ i ochii miei s5 (<fie la b5trinefele mele tot plini d e lacr5mi ziua $i noaptea \

(0 fiul mieu, mai bucuros a$ fi dat traiul si zilele mele ca ((sa fii tu viii. Eti iti gatiam haine domne~ti ca sa te irn- (<braci cu dinsele $i sii te impodobevti, ca sii veselesti inima amea, $i s5 usuci aceste lacrsmi din ochii miei, iar acum tru- pul t5ii se dezbrac5 de hainele care i-am gatit, $i se im-

abraca in pamint, dintru care aii fost luat, dupa cum azice Dumnezeii : dill pdrrz?7zt ej t i $i ia r i?~ piifiz?7zt tr ve i ?)L- rto~zrce, iar sufletul taa vede alte vederi $i nu s t i u , dihtr'acele lrvederi ce va fi vazind sufletul tau, milostivi-se-va Dumnezeii .(s;i-ti imbrace sufletul tati cu mila s a ? Ci ma tem ca sa nu ((fie sufletul tsa rzmas cumva nesztul de fafa lui Dumnezeii gpentru pscatele mele. Ins5 dups acestea toate iata ca-ti zic: ,(ScoalZ, f2tul mieii, scoala, ca aii venit $i oaselemoa$ii-ta la *tine, ca sZ se odihneasca si ele lingZ tine, pentru cX $i fie u i t i este mum5 ca ~i mie, $i impreunZ cu dinsele am trimis csi podoabele tale, coroana $i surguciul tHil la Pandocrator, nca s5 se impodobeasca cu dinsele, ca doar s'ar milostivi ((Domnul Dumnezeii spre noi, si v'ar dgrui cununiile cele ce anu vor trece nici-odata. Iar diademele sa se puie la ves- a~nintul Precistei, ca s5 se milostiveasc5 spre noi, $i s5 v5 aco- gpere supt vesmintul ei la infrico~ata judecatX si s5 vS dea <(vista cea de veci, care nu va trece nici-odata:)

I'e vremea lui Neagoe se scriaii scrisori romsnevti, vi avem una de la 1 5 2 1 de la un boier c5tre Judele Hravovului, care e foarte litnpede $i lipsits cu totul de piedeca archaismelor. Dar, intr'un timp cind $i cartile sfinte $i tilcul lor $i rugaciu- nile se fineaii dincoace de nlunti in c5tuvele slavone, e cu neputinta de admis c5 spar fi tradus rom%ne$te u carte care privia numai pe Domni si boierimea care-i incurjjura, cum sint aceste sfaturi ale lui Neagoe. Cum vom vedea, tradu- cerea nu s'a facut decit mai tarziil, la sfirvitul veacului, pen- tru un Domn care fusese civtigat de curentul c5rtii romanesti si care avea $i el un cporfirogenet~ de indreptat pe carsrile anevoioase $i pline de lunecu$uri ale lumii. ,\ceasta tradu- cere pare s5, se fi pierdut: pang astazi ea n'a i e~ i t la ivealz.

'4, 'ar textul pe care 1-am adus innainte mai sus, vine dintr'o

1 ..\ 1 I \'EACUL .1L XVI LEA

a doua traducere care s 'a ficut numai ia 1654, sail pe la aceasta datii, in titnpul lui Matei Basarab.

P5n5 la Kadu Paisie, al CZr~ii nutue tle la incep~!t -- pe care nu 1 a plir,isit CLI i 0 ; ~ 1 ! nici-()data - era Petru. Tara-1Zo- m5ncascCi a fost intr'o ve~nic5 frzmintare pe~itru impunerea ~i gonirza 1)omnilor. Crr aczasta irisa sail f2rd aceasta, tot n'ar fi fost ti11:irituri : eic poruiserfi intzia oara din venirea intimpltitoare a uiiui [nester de t ~ p n r sirb si, cind incepar% iar;isi, alt Sirb. alt pril~eag de peste Dunare, e acela care pune la cale lucrul c5rfilor de tipar I.

Dornnia lui Radu Paisie sail Petru-IJod3 se apropia de sfirsit 5 cind Din~itrie Logofiitnl Liulnvici, cnepotul lui Bo- jidar [Vucovici, din Venetia]., veni la T i rgovi~ te aducintl cu dinsul un capital de slove lnai nouri, dar cevn mai urite, scurte, indesate, decit acclea de care s e slujisera tiparitorii munterli d e la inceputul veacului. Pe atunci era illca Mitropolit Varlaam, accla, credem, cgruia Ncagqe ii daduse sfaturi la c8lugSrirea l u i :

Varlaaln i l iden~nj pe Uirnitrie s2-si intrebuinteze slovele. Cilu- $rul hloise, care ar fi invzfat la Illacarie, lua supt ingrijirea s a pu1)licarea unui RTolitvenic slavonesc, care lipsia pans atunci. Lucrul se incheit: ir; Ia~luar I jq;, fiind acum Llitropolit Anania.

L)r. .\tatla-i:t Sliroiic;cu - aclualul cpiicdp a1 Kim!licului i l tanaj ie - po-

metlc:tc i : ~ clc<cricrca c l l i tor ic i >ale la At<),, -- (7 n i i 2 t d ? - i e fn UJ-IL/Z/, 1;ucu-

re:ti, 1896, 1,. ~ ; o , ti.,t,~ - dc uti << jctoich hiavv:r cu data de 704; ( I j ; ~ I , ti- pirit 711 C t i g l u - V l a l , ~ a ~ , pe care 1-ar ti v5iut la. miuZstirea Lavra. Crcd c i

trcbuie s l fie In mijluc o co:~iusie : i n I j;j a domt.it la i:iccput u n Vlad-Vod;, care rin cra c.irturar, iar pc nrmZ uciderea lui 3 stirtlit ineurc2turi dill care a ie?it uunrai cu grvii I)omnicl ILlY Kadu kJa,,ie. V. I mea din C ~ I / D ~ ) ~ ~ Y T i i ' t en77, pc 1904, nu dc Mzrt. Observ :i aczia c i aururnl u ~ e r ~ ~ i u n e a z i printre

c5rtile Lavrei o cvanghelie scr is i d e Matei a1 Allrelor - cum se >tie, un licriitor

d in irrtHia jumBtatc a veacului a1 XVII-lea - tot la a;o4; ( 1 5 ; s ) ~ ; idid. Mai .f

trebuic sB se lie sam5 :i d e cx i s t enp s IIIC?~ d o u j O c t o ~ i c : pe aturrci era5

destul dc putiue cHrtY de tipar, pcntru ca ele s5 n u se repete la distante prea

scnrte. Pentru accst numc i t~do i t , v. IIurmuzaki, X I , p. 1, nota I :i noti!a d-lui

Ilie Nicolescu, irt ziarul L'o~~sr iv tz to~wl din Mart 1904.