regulamentele militare generale ale fortelor armate rm ds

MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

REGULAMENTELE

MILITARE GENERALE

ALE FORŢELOR ARMATE

ALE REPUBLICII MOLDOVA

CHIŞINĂU

2009

3

CUPRINS Pag. DECRETUL privind aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor

Armate ale Republicii Moldova …………………………………….…….…. 6

LEGE cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare ................................ 7

REGULAMENTUL SERVICIULUI INTERIOR AL FORŢELOR ARMATE

ALE REPUBLICII MOLDOVA 9

T I T L U L I. Militarii forţelor armate şi relaţiile dintre ei ........................................ 11 CAPITOLUL I Principii generale ..................................................................................... 11 CAPITOLUL II Drepturile şi obligaţiile militarilor........................................................... 11 CAPITOLUL III Relaţiile dintre militari ......................................................................... 15 CAPITOLUL IV Obligaţiile comandanţilor (şefilor) ...................................................... 20 T I T L U L II Ordinea interioară ................................................................................... 33 CAPITOLUL V Principii generale................................................................................... 33 CAPITOLUL VI Particularităţile serviciului interior .................................................... 33 CAPITOLUL VII Alarmarea ........................................................................................... 44 T I T L U L III Serviciul de alarmă. Particularităţile serviciului interior în

parcuri şi pe timpul dispunerii trupelor la centrele de instruire ...... 45 CAPITOLUL VIII Serviciul de alarmă (de luptă) .......................................................... 45 CAPITOLUL IX Particularităţile serviciului interior în parcurile auto ............................ 46 CAPITOLUL X Particularităţile serviciului interior în condiţiile dispunerii trupelor la ieşire de campanie (în tabere) ........................................................... 50 CAPITOLUL XI Particularităţile serviciului interior în timpul transportării trupelor ... 51 CAPITOLUL ХII Repartizarea timpului şi ordinea zilnică.............................................. 56 CAPITOLUL ХIII Instalarea militarilor......................................................................... 60 CAPITOLUL XIV Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor...................................... 65 ANEXE ............................................................................................................................... 70

REGULAMENTUL SERVICIULUI DE GARNIZOANĂ ŞI SERVICIULUI DE GARDĂ

AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA 95

TITLUL I Organizarea şi executarea serviciului de garnizoană principii generale ........................................................................................................... 97

CAPITOLUL I Persoanele cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi obligaţiile acestora...................................................................................................... 98

CAPITOLUL II Poliţia militară.......................................................................................... 103 CAPITOLUL III Personalul pentru serviciul în garnizoană............................................. 105 TITLUL II Organizarea şi executarea serviciului de gardă........................................... 109 CAPITOLUL IV Organizarea serviciului de gardă şi pregătirea gărzilor...................... 109 CAPITOLUL V Drepturile şi obligaţiile personalului gărzii............................................. 115 CAPITOLUL VI Apelul şi schimbul gărzilor................................................................... 124 CAPITOLUL VII Ordinea interioară în corpul de gardă.................................................. 130 CAPITOLUL VIII Controlul gărzilor................................................................................ 131 CAPITOLUL IX Particularităţile serviciului de gardă în subunităţile radiotehnice şi în

alte subunităţi speciale amplasate izolat şi la transportarea trupelor şi încărcăturilor militare..................................................................................

132

4

TITLUL III Efectuarea activităţilor de garnizoană cu participarea trupelor................................................................................................... 137

CAPITOLUL X Paradele trupelor..................................................................................... 137 CAPITOLUL XI Darea onorurilor militare...................................................................... 139 CAPITOLUL XII Participarea trupelor la lichidarea consecinţelor unor situaţii

excepţionale ....................................................................................... 143 ANEXE ............................................................................................................................... 144

REGULAMENTUL INSTRUCŢIEI DE FRONT AL FORŢELOR ARMATE


169

TITLUL I Formaţiile şi obligaţiile militarilor înainte de adunare şi în formaţie....... 171

CAPITOLUL I Dispoziţii generale.................................................................................. 171

CAPITOLUL II Formaţiile şi conducerea lor................................................................... 171

CAPITOLUL III Obligaţiile comandanţilor şi ale militarilor înainte de adunare şi în formaţie..................................................................................................

173

TITLUL II Exerciţiile de front şi deplasarea fără armă şi cu arma........................... 174 CAPITOLUL IV Exerciţiile de front şi deplasarea fără armă.......................................... 174

CAPITOLUL V Exerciţiile de front şi deplasarea cu arma.............................................. 175

TITLUL III Executarea salutului (onorului) militar, ieşirea din formaţie şi întoarcerea în formaţie. prezentarea în faţa comandantului şi plecarea din faţa acestuia.......................................................................

182

CAPITOLUL VI Executarea salutului (onorului) militar de pe loc şi din mers fără armă....................................................................................................... 182

CAPITOLUL VII Executarea salutului (onorului) militar de pe loc şi din mers cu arma.......................................................................................................

183

CAPITOLUL VIII Ieşirea din formaţie şi întoarcerea în formaţie. Prezentarea în faţa comandantului şi plecarea din faţa acestuia........................................ 184

TITLUL IV Formaţiile grupei, plutonului, companiei, batalionului şi brigăzii pe jos................................................................................................................. 185

CAPITOLUL IX Formaţiile grupei.................................................................................. 185

CAPITOLUL X Formaţiile plutonului............................................................................... 189

CAPITOLUL XI Formaţiile companiei............................................................................ 193

CAPITOLUL XII Formaţiile batalionului........................................................................ 195

CAPITOLUL XIII Formaţiile brigăzii........................................................................... 198 TITLUL V Formaţiile plutonului, companiei, batalionului şi brigăzii pe maşini....... 200 CAPITOLUL XIV Principii generale............................................................................... 200

CAPITOLUL XV Formaţiile plutonului.......................................................................... 204 CAPITOLUL XVI Formaţiile companiei........................................................................ 205

CAPITOLUL XVII Formaţiile batalionului...................................................................... 206

CAPITOLUL XVIII Formaţiile brigăzii........................................................................... 209 TITLUL VI Revista de front a companiei, batalionului şi brigăzii............................ 209 CAPITOLUL XIX Principii generale.............................................................................. 209

5

CAPITOLUL XX Revista de front pe jos....................................................................... 210 CAPITOLUL XXI Revista de front pe maşini................................................................. 212 TITLUL VII Locul drapelului de luptă al unităţii militare în formaţie. scoaterea

drapelului de luptă şi readucerea lui la locul de păstrare..................... 213

CAPITOLUL XXII Principii generale............................................................................. 213 CAPITOLUL XXIII Locul drapelului de luptă în formaţie............................................. 213 CAPITOLUL XXIV Modul de scoatere a drapelului de luptă şi de readucere a lui la

locul de păstrare.............................................................................. 214

TITLUL VIII Ceremonialul de arborare şi coborîre a drapelului de stat................. 216 CAPITOLUL XXV Principii generale.............................................................................. 216

CAPITOLUL XXVI Ceremonialul de arborare a drapelului de stat................................ 216

CAPITOLUL XXVII Ceremonialul de coborîre a drapelului de stat............................... 217

ANEXE ............................................................................................................................... 218 REGULAMENTUL

DISCIPLINEI MILITARE AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

233

TITLUL I Dispoziţii generale………………………………………………………….. 235

TITLUL II Stimulările…………………………………………………………………. 237

CAPITOLUL 1 Stimulările ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi sergenţi……. 238 CAPITOLUL 2 Stimulările ce pot fi aplicate efectivului de subofiţeri……………… 239 CAPITOLUL 3 Stimulările ce pot fi aplicate corpului de ofiţeri……………………. 239

CAPITOLUL 4 Modul de aplicare a stimulărilor.......................................................... 240

TITLUL III Sancţiunile disciplinare………………………………………………….. 241 CAPITOLUL 5 Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate efectivului de soldaţi şi

sergenţi...................................................................................................... 241

CAPITOLUL 6 Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate efectivului de subofiţeri... 242 CAPITOLUL 7 Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate corpului de ofiţeri .............. 243 CAPITOLUL 8 Aplicarea sancţiunilor disciplinare în cazuri speciale........................... 244 CAPITOLUL 9 Modul de aplicare şi executare a sancţiunii disciplinare..................... 244 TITLUL IV Evidenţa stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare.................................. 246

TITLUL V Propuneri, cereri şi reclamaţii.................................................................... 247

ANEXE ............................................................................................................................... 248

6

DECRETUL

privind aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova

În temeiul art.87 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.25 din Legea cu privire la apărarea naţională,

Preşedintele Republici Moldova d e c r e t e a z ă:

Art.1. - Se aprobă: a) Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova; b) Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova; c) Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Regulamentele fac parte integrantă din prezentul decret.

Art.2. - Acţiunea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova se extinde asupra militarilor din cadrul: a) Armatei Naţionale; b) Trupelor de Carabinieri (trupelor interne); c) Trupelor de Grăniceri.

Art.3. - Autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi administrative centrale în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar vor aduce actele lor normative în concordanţă cu prevederile regulamentelor militare.

Art.4. - Se abrogă Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.322 din 6 octombrie 1995 privind aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Chişinău, 3 septembrie 2009. Nr. 2327-IV.

7

L E G E

cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art.1. – Se aprobă Regulamentul disciplinei militare, prevăzut în anexă. Art.2. – Sub incidenţa Regulamentului disciplinei militare cad militarii din cadrul:

a) Armatei Naţionale; b) Trupelor de Grăniceri; c) Trupelor de Carabinieri. Art.3. – În termen de 3 luni:

Guvernul va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi;

autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi administrative centrale în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar vor aduce actele lor normative în concordanţă cu Regulamentul disciplinei militare. Art.4. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă: Legea nr.776-XII din 13 martie 1996 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinar al Forţelor Armate;

articolul XI din Legea nr.754-XIV din 23 decembrie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte legislative; articolul XVIII din Legea nr.543-XV din 12 octombrie 2001 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

articolul XXI din Legea nr.206-XV din 29 mai 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

Chişinău, 2 martie 2007. Nr.52-XVI.

9


REGULAMENTUL

SERVICIULUI INTERIOR AL FORŢELOR ARMATE


CHIŞINĂU

2009

11

Aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova

nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009

REGULAMENTUL

SERVICIULUI INTERIOR AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

TITLUL I MILITARII FORŢELOR ARMATE ŞI RELAŢIILE DINTRE EI

CAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE

1. Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate (în continuare - regulament) stabileşte drepturile şi obligaţiile generale ale militarilor şi relaţiile dintre ei, obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, precum şi regulile de ordine interioară şi de executare a serviciului interior.

2. Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi de organele de conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi instituţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.

Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de militari: 1) militari prin contract; 2) militari în termen; 3) militari cu termen redus; 4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar; 5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. 3. Serviciul interior este destinat pentru menţinerea în unitate a ordinii interioare şi a disciplinei militare, care

asigură capacitatea operaţională a unităţii, instruirea efectivului, îndeplinirea corectă de către acesta a activităţilor cotidiene. Acesta este organizat în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

4. Îndeplinirea cerinţelor serviciului interior dezvoltă la militari spiritul responsabilităţii, acurateţea şi buna-credinţă. Înţelegerea reciprocă, bunăvoinţa şi disponibilitatea de a acorda ajutor unul altuia contribuie la consolidarea camaraderiei ostăşeşti şi la unirea colectivelor de militari, permit nu numai de a realiza sarcinile ce ţin de activitatea curentă, ci şi de a suporta dificultăţile serviciului militar.

5. Serviciul interior într-o unitate militară este condus de către comandantul acesteia, iar în locul de staţionare a unei subunităţi - de către comandantul de subunitate. Dacă în aceeaşi încăpere sînt amplasate cîteva subunităţi, ai căror comandanţi nu au un şef nemijlocit comun, atunci, printr-un ordin al comandantului de unitate, conducerea serviciului interior este încredinţată comandantului uneia din aceste subunităţi. Organizatorul nemijlocit al serviciului interior în unitatea militară este şeful statului major, iar în locul de staţionare al subunităţii - plutonierul de subunitate.

Comandanţii poartă responsabilitatea pentru starea serviciului interior în unităţile subordonate. Ei sînt obligaţi să acorde ajutor unităţilor şi subunităţilor militare subordonate la planificarea şi organizarea serviciului interior, controlînd sistematic starea acestuia.

6. Pe timp de război, în condiţii de campanie, serviciul interior este stabilit de regulamentele de luptă, precum şi de prezentul regulament.

CAPITOLUL II DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MILITARILOR

SECŢIUNEA 1

Principii generale

7. Militarii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova de Constituţie, de legislaţia în vigoare, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu interdicţiile şi restricţiile condiţionate de particularităţile serviciului militar.

8. Prin îndeplinire de către militari a obligaţiilor de serviciu se înţelege:

12

1) participarea la acţiuni militare; 2) exercitarea funcţiilor de serviciu; 3) executarea serviciului de alarmă; 4) participarea la exerciţii şi antrenamente militare; 5) aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de programul zilnic sau la ordinul comandantului

(şefului); 6) aflarea în misiuni, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la tratament; 7) deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii; 8) participarea la concentrări militare; 9) apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei; 10) acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de drept; 11) participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, ale avariilor tehnogene

şi catastrofelor; 12) alte acţiuni ale militarului, calificate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în interesul persoanei, societăţii şi

statului; 13) aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană

internată; 14) dispariţia militarului pînă la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul stabilit de lege. La necesitate, la ordinul comandantului (şefului), militarul este obligat să procedeze la îndeplinirea obligaţiilor de

serviciu în orice moment.

SECŢIUNEA a 2-a Drepturile militarilor

9. Drepturile militarilor şi modul de realizare a lor, ţinîndu-se cont de particularităţile serviciului militar, sînt

determinate de legislaţia în vigoare. 10. Folosirea de către militari a drepturilor lor nu trebuie să fie în detrimentul drepturilor şi intereselor legitime ale

societăţii, ale statului şi serviciului militar, precum şi nici în detrimentul drepturilor altor militari şi cetăţeni. 11. Statul asigură protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri pentru a le asigura un nivel de viaţă

suficient şi demn, pentru a le îmbunătăţi condiţiile de serviciu şi de trai. Asigurarea şi apărarea drepturilor militarilor sînt încredinţate organelor puterii de stat şi ale administraţiei publice

locale, judecătoriilor, organelor de drept, centrelor militare şi comandanţilor (şefilor). 12. Pînă la depunerea Jurămîntului militar, militarul nu poate fi numit în funcţii militare, antrenat în executarea

misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în executarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă), de asemenea, acestuia nu i se poate repartiza armament, tehnică militară şi aplica sancţiune disciplinară.

13. Deciziile şi acţiunile (inacţiunile) ilegale ale conducătorilor şi ale comandanţilor (şefilor) pot fi atacate de militari în modul prevăzut de regulamentele militare şi legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a

Îndatoririle generale ale militarilor

14. Militarul în activitatea sa de serviciu se conduce de cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare.

15. Militarul are următoarele îndatoriri: 1) să-şi servească cu abnegaţie poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere cu jertfire de sine

suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării; 2) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor Republicii Moldova, să apere valorile

democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; 3) să respecte Jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute necondiţionat, întocmai şi la

timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate; 4) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale poporului său, ale unităţii militare, să păstreze demnitatea gradului şi

uniformei militare pe care o poartă; 5) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul militar, cel de stat, precum şi caracterul confidenţial

al unor activităţi şi documente; 6) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională; 7) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor; 8) să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă, tehnica şi armamentul încredinţat, să

păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din dotare; 9) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloacelor tehnice şi a armamentului,

precum şi la realizarea altor activităţi în timpul îndeplinirii serviciului militar;

13

10) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare.

16. Se interzice menţionarea în scrisori şi telegrame a unor informaţii privind activitatea, misiunile, structura, completarea cu efectiv, tehnică şi armament, a altor informaţii ce ţin de menţinerea capacităţii de luptă a unităţii, precum şi discutarea despre acestea cu persoane străine.

17. Militarul este obligat să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu gloria militară a poporului său, să contribuie la consolidarea frăţiei de arme internaţionale.

18. În procesul de instruire şi educare a militarilor, superiorii trebuie să dea dovadă de stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.

19. Militarii sînt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.

În cazul constatării unor relaţii neregulamentare între militari, militarul este obligat de urgenţă să ia măsuri pentru a restabili ordinea şi să raporteze despre ele şefului său nemijlocit.

20. În interes de serviciu, militarul este obligat să se adreseze şefului său nemijlocit şi, cu permisiunea acestuia, şefului ierarhic superior.

În interes personal, militarul, de asemenea, este obligat să se adreseze şefului său nemijlocit, iar în caz de necesitate deosebită - şefului superior.

La înaintarea unei propuneri, cereri sau reclamaţii militarul se conduce de prevederile Regulamentului disciplinei militare.

21. În timpul desfăşurării acţiunilor militare, militarii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte întocmai cerinţele dreptului internaţional privind conflictele armate.

22. Militarul, în timpul acţiunilor de luptă, chiar şi atunci cînd este izolat de unitatea (subunitatea) sa militară şi se află în încercuire deplină, este obligat să opună rezistenţă dîrză inamicului.

Aflîndu-se în calitate de prizonier, militarul este obligat să caute şi să folosească orice ocazie pentru a se elibera pe sine şi pe camarazii săi din prizonierat şi pentru a se reîntoarce la trupele sale. Militarul făcut prizonier de către inamic, la interogatoriu, are dreptul să-şi spună numai numele, prenumele, patronimicul, gradul militar, data naşterii şi numărul personal.

Militarii aflaţi în prizonierat, în situaţia de ostatic sau de persoană internată, dar care nu au încălcat Jurămîntul militar şi nu au săvîrşit infracţiuni contra statului sau contra păcii şi umanităţii, beneficiază de statutul de militar.

Autorităţile publice competente şi conducătorii structurilor militare sînt obligaţi să întreprindă măsuri pentru eliberarea militarilor aflaţi în prizonierat, în situaţia de ostatic sau de persoană internată, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare, de alte acte normative şi în conformitate cu normele dreptului internaţional.

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţiile funcţionale şi speciale ale militarilor

23. Fiecare militar are obligaţii funcţionale, care definesc volumul şi limitele îndeplinirii practice de către el a obligaţiilor şi sarcinilor ce îi sînt încredinţate, în conformitate cu funcţia pe care o deţine.

Aceste obligaţii sînt determinate de regulamentele militare, precum şi de fişa funcţiei, de instrucţiunile sau de ordinele comandanţilor (şefilor) direcţi, în conformitate cu cerinţele prezentului regulament.

24. Militarii aflaţi în serviciul de alarmă, în serviciul de luptă, în serviciul de zi şi în cel de garnizoană, precum şi atunci cînd sînt antrenaţi în alte activităţi prevăzute de legislaţie, îndeplinesc obligaţii speciale şi sînt învestiţi cu drepturi deosebite, inclusiv cu dreptul de a aplica arma, forţa şi cu alte drepturi, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Obligaţiile speciale şi modul de îndeplinire a lor sînt stabilite prin acte legislative şi juridice şi prin regulamente militare, elaborate în baza lor, care, de regulă, au un caracter temporar.

SECŢIUNEA a 5-a

Păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicare armei

25. Militarii, pe perioada îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicarea armei.

26. Regulile de păstrare, purtare, folosire şi aplicare a armei de către militari sînt determinate de prezentul regulament.

27. Militarii, ca măsură excepţională, au dreptul să aplice arma de foc personal sau prin intermediul efectivului subunităţii:

1) pentru respingerea unui atac în grup sau a unui atac armat asupra obiectivelor de stat şi militare aflate sub pază, precum şi asupra locurilor de dispunere a unităţilor şi subunităţilor militare (clădirilor, încăperilor şi a altor obiecte), coloanelor auto, mijloacelor de transport izolate şi a gărzilor, în cazul în care apărarea lor prin alte metode este imposibilă;

2) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi a tehnicii militare, în cazul în care apărarea lor prin alte metode este imposibilă;

14

3) pentru autoapărare, pentru apărarea militarilor şi a persoanelor civile contra unor atacuri ce prezintă un pericol evident pentru viaţa sau sănătatea lor, în cazul în care prin alte metode este imposibil de a-i apăra;

4) pentru eliberarea ostaticilor; 5) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată, care a săvîrşit sau a fost surprinsă în momentul săvîrşirii

unei infracţiuni sau a persoanei care evadează de la arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se supună cerinţei legale de a depune arma, în cazul în care este imposibilă înfrîngerea rezistenţei sau reţinerea infractorului pe alte căi şi cu alte mijloace;

6) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile şi în ordinea determinate de Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

7) în afară de acesta, comandantul (şeful) are dreptul să aplice arma personal sau să ordone aplicarea ei pentru restabilirea disciplinei şi ordinii în cazul nesupunerii deschise a unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei misiuni în condiţii de luptă.

Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a armei. 28. Aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenţia de a recurge la ea, acordîndu-

se timp suficient pentru reacţia de răspuns, cu excepţia cazurilor în care tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct pentru viaţă şi sănătatea militarilor.

29. Arma de foc poate fi aplicată fără avertizare în caz de atac prin surprindere, de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadării de la arest cu armă sau cu mijloace de transport, precum şi în timpul evadării din mijloacele de transport în timpul deplasării lor.

30. Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau pentru a chema în ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau sănătatea oamenilor.

31. La aplicarea şi folosirea armei, militarul este obligat să întreprindă toate măsurile posibile pentru asigurarea securităţii persoanelor din jur, iar, în caz de necesitate, să acorde ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea armei contra copiilor, contra persoanelor în etate şi a persoanelor cu semne vădite de invaliditate, cu excepţia cazurilor cînd din partea lor se întreprinde un atac armat, se opune rezistenţă armată sau se întreprinde un atac în grup, care pun în pericol viaţa militarului şi a altor cetăţeni, dacă pe alte căi şi prin alte mijloace este imposibilă respingerea unui astfel de atac.

Despre fiecare caz de aplicare sau de folosire a armei militarul raportează comandantului (şefului). 32. Militarii în termen condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii sau aflaţi în perioada pentru care

le-a fost amînată sau suspendată executarea pedepsei, precum şi militarii în termen eliberaţi condiţionat de pedeapsă înainte de termen, nu pot fi numiţi în serviciul de luptă şi de zi, ci numai la efectuarea unor lucrări ce nu necesită purtarea şi folosirea armei şi tehnicii militare.

SECŢIUNEA a 6-a Răspunderea militarilor

33. Toţi militarii, indiferent de gradul militar şi funcţia pe care o deţin, sînt egali în faţa legii. 34. Militarii, în dependenţă de gravitatea faptei săvîrşite, poartă răspundere disciplinară, contravenţională,

materială, civilă şi penală. 35. Pentru abateri disciplinare, militarii poartă răspundere în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare.

Comandanţii (şefii) nu poartă răspundere disciplinară pentru faptele subalternilor lor, dacă au întreprins toate măsurile necesare, în limita competenţei lor, pentru evitarea faptelor menţionate, au tras la răspundere persoanele culpabile şi nu au tăinuit faptele în cauză.

36. Militarii pot fi reţinuţi sau arestaţi numai în temeiul şi în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Arestul pentru abaterile disciplinare se efectuează în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare.

37. Pentru săvîrşirea de contravenţii în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, militarii, cu excepţia militarilor în termen, răspund contravenţional conform dispoziţiilor generale. Pentru săvîrşirea de contravenţii, militarii în termen răspund în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare.

38. Pentru prejudiciile materiale cauzate statului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, militarii poartă răspundere materială, în conformitate cu Legea cu privire la răspunderea materială a militarilor şi cu alte acte legislative.

39. Militarii reţinuţi de organele de drept sau în privinţa cărora a fost emis mandat de arest se predau comenduirii militare sau comandantului unităţii militare pentru a fi deţinuţi (transmişi spre supraveghere) pînă la emiterea hotărîrii corespunzătoare.

40. În cazul tragerii la răspundere, este inadmisibilă lezarea onoarei şi demnităţii militarilor.

15

CAPITOLUL III RELAŢIILE DINTRE MILITARI

SECŢIUNEA 1

Conducerea unică

41. Conducerea unică este unul din principiile de bază ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Ea constă în învestirea comandantului (şefului) cu autoritate deplină asupra subordonaţilor şi cu responsabilitate personală în faţa legii pentru toate aspectele vieţii şi activităţii unităţii (subunităţii) militare şi fiecărui militar în parte.

Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul, pornind de la analiza situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea ordinele respective în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare, cu regulamentele militare şi să controleze executarea lor.

42. Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesubordonarea sau neexecutarea ordinului se consideră infracţiune militară.

SECŢIUNEA a 2-a Gradele militare

43. Fiecărui militar i se acordă grad militar în condiţiile Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forţele Armate. Gradul militar se acordă militarului în dependenţă de pregătirea profesională, de vechimea în serviciu în funcţia

deţinută şi de calitatea îndeplinirii obligaţiilor funcţionale. El poate fi retras în cazurile prevăzute de regulamentele militare şi legislaţia Republicii Moldova.

44. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt militar se numesc: cei care nu au grad militar - studenţi, iar cei care au grad - conform gradului respectiv.

Cetăţenilor, care nu au avut grad militar pînă la înscrierea în instituţia de învăţămînt militar sau au avut gradul militar soldat, odată cu înmatricularea, li se conferă gradul militar „student”. Alte grade militare, acordate pînă la înscrierea la instituţia de învăţămînt militar, sînt păstrate.

SECŢIUNEA a 3-a Raporturile de subordonare între militari

45. În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.

46. Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi de stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful poartă răspundere pentru acţiunile ce înjosesc onoarea şi demnitatea subordonatului.

47. Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă consideră ca faţă de el s-a procedat incorect.

48. Şefii, cărora militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi direcţi. Şeful direct, în funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit. 49. După gradele militare pe care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se află în serviciul militar): 1) ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri cu gade superioare şi cei cu gade inferioare, pentru efectivul

de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; 2) ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi

soldaţi; 3) ofiţerii cu grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; 4) subofiţerii - pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară; 5) sergenţii - pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară. 50. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut (pct. 45-48 ale prezentului regulament)

nu sînt în raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor. Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei militare şi a ordinii publice, a

regulilor de conduită militară şi de port al ţinutei militare, sînt obligaţi să ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor respective. Inferiorii după grad sînt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.

51. În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de către militari, care nu sînt subordonaţi reciproc, şi cînd relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant (şef), şef este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul egalităţii funcţiilor - superiorul după grad militar.

16

SECŢIUNEA a 4-a Ordinul (dispoziţiunea)

52. Ordinul este o ordonanţă a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni,

respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie. Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui militar în parte sau unui grup de

militari. Ordinul în scris este principalul document de serviciu (act juridic) de ordonanţă al conducerii militare, care se emite cu drept de conducere unică de către comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare (şefii de instituţii). Ordinele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).

53. Dispoziţiunea este o formă de transmitere de către comandant (şef) a misiunilor la subordonaţi pe întrebări particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal. Dispoziţiunea în scris este un document de ordonanţă de serviciu emis de către şeful statului major în numele comandantului unităţii militare sau de către şeful comenduirii militare a garnizoanei în numele şefului garnizoanei.

Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare şi regulamentelor militare.

SECŢIUNEA a 5-a Modul de dare şi de executare a ordinelor. Iniţiativa militarilor

54. Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite, şeful superior poate da ordin subordonatului peste

şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea cazuri, el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el însuşi să raporteze şefului său nemijlocit.

55. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile legislaţiei în vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative.

56. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspundere pentru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea ordinului legislaţiei în vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în ordinul pe care îl dă şi pentru neluarea măsurilor de executare a acestuia. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretări ambigue şi să nu provoace îndoieli subordonatului.

57. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde „Am înţeles” şi apoi îl execută.

Dacă este necesar să se convingă că ordinul dat a fost înţeles just, comandantul (şeful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit ordinul se poate adresa comandantului (şefului) cu rugămintea de a i se repeta acesta.

Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul, precum şi şefului său nemijlocit.

58. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la un alt şef superior după situaţia de serviciu un nou ordin, care împiedică executarea primului, el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi, în cazul în care acesta este confirmat, îl execută pe ultimul.

Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin. 59. În scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, militarul este obligat să manifeste iniţiativă raţională.

Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul primit nu mai corespunde situaţiei, ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sînt de aşa natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.

SECŢIUNEA a 6-a Salutul militar

60. Salutul militar este o expresie a coeziunii camaradereşti a militarilor, o dovadă a stimei reciproce şi o

manifestare a culturii generale. 61. Toţi militarii, la întîlnire (depăşire), sînt obligaţi sa se salute reciproc, respectînd cu stricteţe regulile stabilite de

Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar în cazul egalităţii gradelor militare - se salută reciproc. 62. Militarii sînt obligaţi să dea onorul militar: 1) la intonarea Imnului de Stat; 2) mormîntului Soldatului Necunoscut; 3) mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea

teritorială a Republicii Moldova; 4) Drapelului de luptă al unităţii militare; 5) procesiunilor funerare, însoţite de subunităţi militare. 63. Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă: 1) Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate; 2) conducătorii (persoanele cu funcţii de răspundere care conduc structura militară) structurilor militare; 3) generalii şi toţi şefii direcţi ai unităţii (subunităţii) militare.

17

Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful superior dă comanda „Drepţi, pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, îi întîmpină şi raportează.

De exemplu: „Domnule general de brigadă, brigada de infanterie motorizată numărul unu este gata pentru desfăşurarea apelului de seară. Sînt comandantul unităţii, colonel Popescu”.

64. La adunarea unităţii militare cu Drapelul de luptă (la paradă, pentru revista de front, la depunerea Jurămîntului militar etc.), în raport se indică denumirea deplină a unităţii militare cu enumerarea denumirilor onorifice şi a decoraţiilor acordate.

Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda. 65. Unităţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la comandă: 1) mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a

Republicii Moldova; 2) Drapelul de luptă al unităţii militare; 3) procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare; 4) una pe alta, atunci cînd se întîlnesc. 66. Salutul militar dat Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate şi conducătorilor

structurilor militare ale Republicii Moldova, executat de trupe în formaţie pe loc, este însoţit de intonarea de către orchestră a „Marşului de întîmpinare” şi a Imnului de Stat.

67. La executarea salutului de către unităţile militare a şefilor direcţi, începînd de la comandantul unităţii respective în sus, precum şi a persoanelor numite pentru conducerea inspecţiei (controlului), orchestra intonează doar „Marşul de întîmpinare”.

68. În timpul aflării în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber de la exerciţii, militarii din unităţile (subunităţile) militare salută şefii la comanda „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI”.

69. În statele majore şi în instituţii sînt salutaţi, la comandă, numai şefii direcţi şi persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).

70. La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile la care asistă doar ofiţeri, comandanţii (şefii) sînt salutaţi la comanda „DOMNILOR OFIŢERI”.

71. Comanda „DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” o dă comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau militarul care primul l-a observat pe comandantul (şeful) sosit. La această comandă, toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre comandantul (şeful) sosit şi iau poziţia de „drepţi”, iar ofiţerii şi subofiţerii acoperiţi, suplimentar, duc mîna la coifură.

Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi raportează. Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc REPAUS” sau „DOMNILOR OFIŢERI”,

iar cel care a raportat dublează comanda, după care toţi cei prezenţi iau poziţia „pe loc repaus” sau se aşează. Ofiţerii şi subofiţerii care sînt acoperiţi, lasă mîna în jos de la coifură şi, în continuare, acţionează conform indicaţiilor comandantului (şefului) sosit.

72. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi a raportului se execută numai la prima vizitare de către comandant (şef) a unităţii (subunităţii militare), în decursul zilei respective. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” se execută la fiecare vizitare de către comandant (şef) a subunităţii militare.

73. În prezenţa unui comandant (şef) superior, comanda pentru salutul militar al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.

74. În timpul desfăşurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda „DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” se dă la începutul şi la sfîrşitul fiecărei şedinţe.

75. Comanda „DREPŢI” înainte de raportul prezentat comandantului (şefului) se dă în cazul în care sînt prezenţi şi alţi militari; dacă aceştia lipsesc, comandantului (şefului) doar i se raportează.

76. La intonarea Imnului de Stat, militarii aflaţi în formaţie iau poziţia de „drepţi" fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afară de aceasta, duc mîna la coifură.

Militarii aflaţi în afara formaţiei, la intonarea Imnului de Stat, iau poziţia de „drepţi", iar cînd sînt acoperiţi, duc mîna la coifură.

77. Comanda pentru executarea salutului militar unităţilor şi subunităţilor militare nu se dă: 1) la punerea unităţii sau subunităţii militare în stare de alarmă, în timpul marşului, precum şi în timpul şedinţelor

(exerciţiilor) şi aplicaţiilor tactice; 2) la punctele de comandă, la centrele de comunicaţii şi la locurile de executare a serviciului de alarmă (de luptă); 3) pe poziţia de tragere (de lansare), în timpul executării tragerilor (lansărilor); 4) pe aerodromuri, în timpul efectuării zborurilor; 5) în timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau a lucrărilor cu scop de instrucţie, precum şi în

timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri, hangare, laboratoare, în timpul întreţinerii tehnicii şi armamentului; 6) în timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive; 7) în timpul servirii mesei şi după semnalul „Stingerea” pînă la semnalul „Deşteptarea”; 8) în încăperile pentru bolnavi. În aceste cazuri şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit. De exemplu: „Domnule maior, compania unu

infanterie motorizată execută exerciţiul doi al tragerilor de instrucţie. Sînt comandantul companiei, căpitan Ursu”. Subunităţile care participă la procesiunile funerare nu execută salutul militar. 78. La adunările festive, conferinţele care se desfăşoară în unitatea militară, precum şi la concerte, spectacole şi la

cinematograf comanda pentru salutul militar nu se dă şi comandantului (şefului) nu i se raportează.

18

79. La adunările generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi se raportează comandantului (şefului).

De exemplu: „Domnule locotenent-colonel, efectivul batalionului la adunarea generală este adunat. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu”.

80. La adresarea şefului sau superiorului unor militari concreţi, aceştia, cu excepţia celor bolnavi, iau poziţia de „drepţi” şi îşi indică funcţia, gradul militar şi numele. La strîngerea de mînă, primul întinde mîna superiorul, militarul răspunde suplimentar cu „SĂ TRĂIŢI”. Dacă superiorul este fără mănuşi, inferiorul, înaintea strîngerii de mînă, îşi scoate mănuşa de pe mîna dreaptă.

81. La salutul comandantului (şefului) sau al superiorului („BUNĂ ZIUA”), toţi militarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răspund - „SĂ TRĂIŢI (domnule căpitan)”, daca comandantul (şeful) sau superiorul îşi ia rămas bun („LA REVEDERE”), militarii răspund „SĂ TRĂIŢI”. La sfîrşitul răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule” şi gradul militar, fără a indica genul armei sau serviciul.

De exemplu: „SA TRĂIŢI, domnule sergent”, „SĂ TRĂIŢI, domnule locotenent” etc. 82. Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui militar, acesta răspunde cu

„Servesc Republica Moldova” celui care-l felicită. Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii acesteia răspund prin „Ura” prelungit,

repetat de trei ori, iar dacă comandantul (şeful) le aduce mulţumiri, ei răspund cu „Servim Republica Moldova”. 83. La citirea decretelor Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant suprem al Forţelor Armate, a ordinelor

conducătorului structurii militare, militarii care se află în formaţie sau într-o încăpere iau poziţia de „drepţi” fără comandă.

SECŢIUNEA a 7-a

Modul de prezentare în faţa comandanţilor (şefilor)

84. La sosirea în unitatea militară a unui comandant (şef) superior, acestuia i se prezintă sau raportează numai comandantul unităţii. Alte persoane se prezintă doar în cazul adresării nemijlocite, indicîndu-şi funcţia, gradul militar şi numele.

85. Militarii se prezintă şefilor lor nemijlociţi: 1) la numirea în funcţie; 2) la predarea funcţiei; 3) la acordarea gradului militar; 4) la decorarea cu distincţii de stat şi militare; 5) la plecarea în deplasare, la tratament sau în concediu şi la înapoiere. Prezentîndu-se şefului său nemijlocit, militarul îşi indică funcţia, gradul militar, numele şi motivul prezentării. De exemplu: „Domnule colonel, sînt comandantul companiei 1 infanterie motorizată, căpitan Popescu. Mă prezint

cu ocazia acordării gradului militar maior”. 86. Ofiţerii şi subofiţerii nou-numiţi în unitate se prezintă comandantului unităţii. Comandantul unităţii prezintă militarii prin contract nou-sosiţi întregului efectiv al unităţii în faţa formaţiei.

SECŢIUNEA a 8-a

Modul de prezentare în faţa persoanelor sosite pentru inspecţie (control)

87. La inspectarea (controlul) unităţii militare, comandantul acesteia se prezintă în faţa persoanei desemnate pentru a conduce executarea inspecţiei (controlului), dacă aceasta din urmă are gradul militar egal sau mai mare decît cel al comandantului unităţii militare; dacă persoana ce inspectează (controlează) este mai mică în grad decît comandantul unităţii militare, ea se prezintă în faţa comandantului unităţii militare.

Pîna la începerea inspectării (controlului), comandantul unităţii militare îi prezintă celui ce inspectează (controlează) pe comandanţii subunităţilor supuse inspectării (controlului).

88. La vizitarea subunităţilor de către persoanele care le inspectează (controlează), comandanţii acestor subunităţi îi întîmpină şi le raportează.

89. Dacă persoana care execută inspecţia (controlul) soseşte într-o subunitate împreună cu comandantul unităţii, comandantul acestei subunităţi raportează celui care inspectează (controlează), în cazul în care ultimul este egal sau mai mare în grad decît comandantul unităţii militare.

90. Dacă în timpul inspecţiei (controlului) soseşte un comandant (şef) mai mare în grad sau în funcţie decît cel care execută inspecţia (controlul), raportul îl dă comandantul unităţii (subunităţii) militare, iar cel care execută inspecţia (controlul) se prezintă.

91. La sosirea în unitatea (subunitatea) militară a persoanelor ce execută însărcinări de serviciu speciale ale comandanţilor (şefilor) superiori, comandantul unităţii (subunităţii) militare se prezintă doar celor mai mari în grad. În celelalte cazuri, cei sosiţi se prezintă comandantului unităţii (subunităţii) militare şi îi raportează despre scopul sosirii.

92. Toate indicaţiile celor care inspectează (controlează) sau ale militarilor care execută însărcinările comandanţilor (şefilor) superiori se transmit prin intermediul comandantului unităţii militare. Persoanele menţionate sînt obligate să comunice comandantului unităţii (subunităţii) despre rezultatele inspectării (controlului) sau ale executării însărcinării de serviciu ce le-a fost dată.

19

93. La desfăşurarea chestionării militarilor unităţii (subunităţii) militare, persoanele ce execută inspecţia (controlul) se conduc de prevederile Anexei nr.9.

SECŢIUNEA a 9-a

Despre politeţea militară şi conduita militarilor

94. Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesar să se ţină cont de faptul că, după comportamentul militarilor, se judecă nu numai despre ei, dar şi despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu.

95. Relaţiile dintre militari se bazează pe stimă reciprocă. În probleme de serviciu, ei trebuie să se adreseze unul altuia cu „Dumneavoastră”. În probleme personale, militarii, adresîndu-se unul altuia, îşi indică gradul, fără a indica genul de armă sau serviciul.

96. Comandanţii şi superiorii, adresîndu-se subordonaţilor şi inferiorilor pe linie de serviciu, îi numesc după gradul lor militar şi după nume sau numai după grad, în ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „Domnule”.

De exemplu: „Soldat Pîntea”, „Sergent Olaru”, „Domnule sergent”. 97. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade militare ale efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în

adresări sînt numiţi: „Student Moraru” „Domnule student”. 98. Subordonaţii şi inferiorii, adresîndu-se comandanţilor şi superiorilor, îi numesc după grad, adăugînd înaintea

gradului cuvîntul „domnule”. De exemplu: „Domnule locotenent major”, „Domnule general de brigadă”. 99. În cazul adresării către un grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), se foloseşte expresia „Domnilor ofiţeri”. 100. În afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia după grad sau pe nume. În viaţa

cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative „cuvînt de ofiţer”; la întîlnire sau cînd îşi iau rămas bun se admite să se spună „am onoarea să Vă salut, domnule...”.

101. Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresările familiare sînt incompatibile cu noţiunea de onoare militară şi cu demnitatea militarilor.

102. În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sînt obligaţi să ia poziţia de „drepţi”, iar dacă sînt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o lase în jos.

La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte de raport s-a dat comanda „DREPŢI”, cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc REPAUS”, repetă comanda şi lasă mîna în jos.

103. Pentru a se adresa unui alt militar în prezenţa unui superior în grad militarul trebuie să solicite permisiunea ultimului.

De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan Popescu”. 104. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile interurbane, dacă lipsesc locuri libere,

militarul este obligat să-i ofere locul său şefului (superiorului). 105. În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd subordonatul (inferiorul) nu poate trece pe lîngă acesta din cauza

spaţiului îngust, subordonatul este obligat, salutîndu-l, să-i cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec”.

106. La adunări, concerte, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii) militarii superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu primele rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţii).

107. Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifeste o deosebită atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente, incendii sau calamităţi.

108. În cazul în care pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate (subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sînt în mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În cazul întîlnirii unităţii (subunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia îi salută pe comandanţi fără a se opri.

109. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef (superior) fără permisiunea acestuia, precum şi să mănînce sau să fumeze din mers şi în locurile nedestinate acestui scop.

110. Modul sănătos de viaţă trebuie să devină o normă cotidiană în comportamentul fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice se consideră o încălcare gravă a disciplinei militare, care compromite onoarea militarului.

111. Regulile de politeţe militară, de comportament şi de executare a salutului militar sînt obligatorii pentru militarii aflaţi în rezervă sau în retragere, în cazul portului ţinutei militare. Ei sînt obligaţi să respecte întocmai cerinţele regulamentelor militare.

112. Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc tipurile necesare ale ţinutei militare. Ţinuta militară, precum şi regulile privind portul acesteia, se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova - Comandantul Suprem al Forţelor Armate. Dreptul de a purta ţinuta militară îl au toţi militarii, precum şi militarii aflaţi în rezervă sau retragere, eliberaţi din serviciul militar cu acest drept.

În timpul aflării în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă, precum şi la tratament, militarilor li se permite portul îmbrăcămintei civile.

20

CAPITOLUL IV OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR (ŞEFILOR)

SECŢIUNEA 1

Obligaţiile generale ale comandanţilor (şefilor)

113. Comandantul (şeful) este autoritatea învestită, care exercită comanda şi controlul asupra întregului personal aflat în subordine.

114. Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului (şefului) de a impune deciziile proprii subordonaţilor. A comanda înseamnă a impune voinţa comandantului subalternilor pentru atingerea scopurilor propuse.

115. Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă comandantul pe timpul realizării actului de conducere.

116. Comandantul (şeful) are următoarele obligaţii: 1) Să menţină capacitatea operaţională a unităţii (subunităţii) militare încredinţate. În acest scop: a) să planifice, să organizeze şi să desfăşoare măsuri de menţinere şi perfecţionare a capacităţii operaţionale pentru

realizarea scopurilor propuse; b) să planifice şi să organizeze în timp util sprijinul logistic; c) să asigure cunoaşterea şi executarea de către efectiv a obligaţiilor ce îi revin; d) să cunoască starea reală a unităţii (subunităţii) militare încredinţate, să dispună în permanenţă de informaţii

exacte privind bunurile materiale disponibile, mişcarea şi starea lor; e) să întreprindă măsuri privind asigurarea protecţiei informaţiilor. 2) Să conducă nemijlocit instruirea trupelor. În acest scop: a) să planifice, să organizeze şi să desfăşoare instruirea trupelor, folosind diferite tehnici pedagogice (exerciţii

tactice, antrenamente, întruniri, conferinţe, şedinţe etc.); b) să-şi perfecţioneze permanent propriile cunoştinţe profesionale şi propria măiestrie metodică, precum şi cele ale

subordonaţilor; c) să exercite controlul şi să acorde ajutorul necesar subordonaţilor în procesul instruirii trupelor; d) să aplice permanent în procesul de instruire a trupelor tehnici noi de predare (test, concurs, instruire la distanţă

etc.), precum şi condiţii de instruire cît mai apropiate de lupta reală, să perfecţioneze baza materială de instrucţie. 3) Să educe în permanenţă subordonaţii săi. În acest scop: a) să le menţină dispoziţia morală şi psihologică de a apăra Patria, sentimentul de mîndrie şi simţul răspunderii

pentru apartenenţa la Forţele Armate ale Republicii Moldova, să le dezvolte calităţile necesare pentru îndeplinirea datoriei militare, curajul, stăpînirea de sine, ingeniozitatea, vigilenţa, sentimentul camaraderiei ostăşeşti şi simţul întrajutorării, să ofere personal exemplul de educaţie, de atitudine sîrguincioasă faţă de serviciu, precum şi ritualurile militare (Anexele nr. 1-8 şi nr. 10);

b) să perfecţioneze cultura comunicării interetnice, să manifeste grijă pentru coeziunea colectivului ostăşesc şi pentru consolidarea prieteniei dintre militari, să ia în consideraţie şi să stimeze sentimentele, tradiţiile şi obiceiurile lor naţionale;

c) să dea dovadă de delicateţe şi atenţie faţă de subordonaţi, să nu admită în relaţiile cu ei grosolănii, să îmbine exigenţa înaltă şi principialitatea cu respectul demnităţii lor personale, să ia măsuri pentru soluţionarea problemelor ce ţin de traiul şi de asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor, a cetăţenilor, eliberaţi din serviciul militar şi a membrilor familiilor lor, să creeze condiţii pentru dezvoltarea spiritului de creaţie tehnică şi a altor tipuri de creaţie, pentru ridicarea nivelului de cultură şi pentru odihnă, pentru întărirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică, iar în caz de necesitate – să intervină pe lîngă şefii superiori în interesul subordonaţilor.

4) Să menţină în permanenţă o disciplină militară strictă şi o stare moral-psihologică sănătoasă în cadrul efectivului.

5) Să întreprindă măsuri pentru prevenirea cazurilor de deces şi de traumatism în cadrul efectivului. În acest scop: a) să stabilească regulile de securitate pe timpul executării diferitelor activităţi conform programului zilnic

(serviciului de alarmă (de luptă), folosirii armamentului şi utilizării tehnicii militare, executării marşului, desfăşurării aplicaţiilor, tragerilor (lansărilor) de luptă, zborurilor, desfăşurării şedinţelor, lucrărilor de gospodărie şi speciale, serviciului de gardă şi celui interior etc.), să aducă aceste reguli de securitate la cunoştinţa subordonaţilor, să ceară şi să controleze respectarea lor strictă;

b) pînă la începerea şedinţelor, lucrărilor sau altor activităţi de serviciu, să se convingă dacă pentru ele sînt create şi menţinute condiţiile de securitate necesare; dacă subordonaţii au însuşit regulile de securitate ce li s-au adus la cunoştinţă şi dacă au suficiente deprinderi practice pentru a le îndeplini.

6) Să asigure ordinea interioară în unitatea (subunitatea) subordonată. În acest scop: a) să orienteze activitatea subordonaţilor spre organizarea studierii şi respectării prevederilor regulamentelor

militare; b) să organizeze instalarea corectă a militarilor (subunităţilor) în încăperi (unitate); c) să prevadă distribuirea raţională a timpului pe parcursul activităţilor cotidiene; d) să realizeze pregătirea multilaterală a efectivului pentru executarea serviciului de zi; să organizeze controlul

executării serviciului interior; să participe personal la verificarea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări pentru îmbunătăţirea serviciului de zi;

21

e) să organizeze şi să menţină ordinea interioară în locurile în care militarii se află temporar (în parc, la centrele de instruire etc.);

7) să menţină în stare de funcţionare permanentă tehnica şi armamentul din dotare şi să asigure integritatea patrimoniului militar. În acest scop:

a) să organizeze primirea şi punerea în funcţiune a armamentului şi a tehnicii militare sosite în unitatea (subunitatea) militară, să controleze personal pregătirea efectivului pentru primirea şi exploatarea lor;

b) să organizeze şi să realizeze controlul stării tehnice şi exploatării armamentului şi tehnicii militare, să întreprindă măsuri de prevenire a incidentelor şi a accidentelor;

c) să organizeze evidenţa, păstrarea şi mişcarea patrimoniului militar; să organizeze inventarieri ale bunurilor materiale în scopul prevenirii pierderii acestora (lipsuri, deteriorări, sustrageri etc.) şi să tragă la răspundere persoanele vinovate;

d) să organizeze asigurarea deplină a efectivului din subordine cu toate tipurile de drepturi în conformitate cu legislaţia în vigoare, să folosească raţional mijloacele materiale şi financiare;

e) să întreprindă măsuri pentru prevenirea maladiilor, pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii militarilor şi pentru perfecţionarea asistenţei medicale;

f) să organizeze gospodăria trupelor; g) să ia măsuri pentru protecţia mediului ambiant în zona de acţiune a unităţii militare, pentru folosirea raţională

şi conform destinaţiei a suprafeţelor de teren. 8) Să-şi perfecţioneze pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii (subunităţii) militare. În acest

scop: a) să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi deprinderile profesionale şi să cunoască modul de aplicare a acestora; b) să cunoască legile cu privire la activitatea sa de serviciu şi prevederile regulamentelor militare şi să ceară de la

subordonaţi respectarea lor; c) să le educe subordonaţilor spiritul întreprinzător, abordarea ştiinţifică a misiunilor ce le revin, atitudinea critică

faţă de rezultatele muncii proprii şi să ţină cont de sugestiile subordonaţilor; d) să repartizeze cu pricepere lucrările şi obligaţiile între subordonaţi, să exercite controlul executării ordinelor;

să educe efectivului perseverenţa, responsabilitatea personală, spiritul de previziune şi de precauţie, să menţină legătură permanentă cu el;

e) să consolideze prin toate mijloacele conducerea unică, să orienteze eforturile subordonaţilor spre realizarea activă şi creativă a misiunilor stabilite;

f) să facă sistematic cu efectivul bilanţuri privind pregătirea de luptă, serviciul de luptă, serviciul trupe, starea disciplinei militare şi să întreprindă măsuri pentru ameliorarea lor.

9) Să administreze cu pricepere activitatea cadrelor. În acest scop: a) să studieze efectivul prin conversaţii, să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale subordonaţilor; b) să selecteze, repartizeze şi să desfăşoare atestarea militarilor prin contract, ţinînd cont de poziţia şi de concluziile

comisiei de atestare; c) să conducă procesul de selectare a candidaţilor la angajare în serviciul militar prin contract şi la înscriere în

instituţiile militare de învăţămînt; d) să stimuleze subordonaţii pentru fapte de vitejie şi iniţiativă raţională în serviciu şi să-i sancţioneze pe cei

neglijenţi; e) să primească în audienţă cu probleme personale militarii şi membrii familiilor acestora. 10) Să conducă activitatea ştiinţifică, de invenţii şi raţionalizare. În acest scop: a) să stabilească sarcinile, să organizeze şi să controleze realizarea planurilor activităţii ştiinţifice, de invenţii şi de

raţionalizare, să asigure în plan tehnico-material îndeplinirea lor; b) să orienteze forţele creatoare ale militarilor spre soluţionarea problemelor apărute în procesul realizării sarcinilor

care stau în faţa unităţii (subunităţii) militare; c) să participe personal la activitatea ştiinţifică, de invenţii şi de raţionalizare, să studieze, să generalizeze şi să

propage experienţa înaintată, să organizeze desfăşurarea conferinţelor, consfătuirilor, trecerilor în revistă şi expoziţiilor şi să participe la lucrările lor;

d) să stimuleze militarii care au obţinut cele mai bune rezultate în activitatea de creaţie. 117. Comandantul (şeful) trebuie să cunoască situaţia inamicului şi să aprecieze just posibilităţile acestuia în timp

şi în spaţiu, precum şi situaţia forţelor din subordine, capacitatea lor de luptă şi gradul lor de asigurare pe linie logistică, şi să influenţeze prin deciziile sale pozitiv desfăşurarea cursului operaţiilor militare cu mijloacele pe care le are la dispoziţie.

118. În timpul pregătirii operaţiilor militare, comandantul are următoarele obligaţii: 1) să ia decizie privind cursul optim al operaţiilor; 2) să stabilească concepţia operaţiilor, misiunile subunităţilor din compunerea forţei proprii şi a celor alocate; 3) să organizeze conducerea operaţiilor forţelor; 4) să organizeze forţele participante la operaţie; 5) să ia măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor din subordine. 119. În timpul desfăşurării operaţiilor militare, comandantul are următoarele obligaţii: 1) să ordone executarea planului şi să conducă forţele şi mijloacele; 2) să coordoneze eforturile acestora pentru îndeplinirea misiunilor primite şi să stimuleze iniţiativa subordonaţilor;

22

3) să menţină permanent legătura cu eşalonul superior, cu comandanţii din subordine, cu vecinii şi cu cei cu care cooperează;

4) să stabilească, să precizeze şi să controleze îndeplinirea misiunilor de către forţele din subordine. 120. Comandantul (şeful), la rezolvarea problemelor legate de activitatea de muncă a angajaţilor civili, este obligat

să se conducă strict de legislaţia în vigoare, de ordinele şi directivele emise de conducătorul structurii militare. El este responsabil de organizarea muncii personalului civil, de crearea de condiţii pentru sporirea productivităţii muncii, de asigurarea disciplinei de muncă şi de producţie, de respectarea regulilor de protecţie a muncii, de satisfacerea necesităţilor şi cerinţelor angajaţilor civili, de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.

121. În cazul plecării temporare a comandantului (şefului), pentru exercitarea obligaţiilor sale, acesta numeşte un locţiitor. Dacă locţiitorul titular lipseşte şi dacă el nu a fost numit de comandant (şef), conducerea o preia superiorul în funcţie, iar în cazul egalităţii funcţiilor – superiorul în grad. Cel care a preluat conducerea raportează comandantului (şefului) superior.

122. Comandantul unităţii militare nou-numit preia conducerea în baza unei dispoziţii sau a unui ordin al comandantului (şefului) superior. Comandantul unităţii militare comunică preluarea conducerii printr-un ordin şi o raportează comandantului (şefului) superior.

Comandantul de unitate (subunitate) militară nou-numit este prezentat efectivului unităţii (subunităţii) militare de către comandantul (şeful) superior.

123. Comandanţii de unităţi (subunităţi), începînd cu comandantul de companie în sus, la preluarea funcţiei, efectuează chestionarea militarilor unităţii (subunităţii) militare în scopul evidenţierii şi soluţionării ulterioare a cererilor şi a reclamaţiilor înaintate (Anexa nr. 9).

124. Termenul pentru luarea în primire şi pentru predarea funcţiei şi gestiunii constituie: 1) pentru comandanţii de unităţi militare - cel mult 10 zile; 2) pentru locţiitorii comandantului de unitate (subunitate), pentru comandantul de subunitate (batalion,

companie) - cel mult 5 zile. 3) pentru şefii de servicii şi secţii - cel mult 15 zile; 4) pentru comandanţii de plutoane (grupe) - cel mult 3 zile. Termenul stabilit de primire - predare a funcţiei şi a gestiunii, la necesitate, se modifică de comandant (şef). Pentru alte persoane cu funcţii de răspundere termenul pentru primirea-predarea funcţiei şi gestiunii este determinat

de comandantul (şeful) superior. Procesul de primire-predare a funcţiei şi a gestiunii se consideră încheiat odată cu aprobarea actelor respective de

către comandantul (şeful) superior. 125. Pentru primirea-predarea funcţiei şi a gestiunii de către comandantul unităţii militare, printr-un ordin al

comandantului (şefului) superior, este numită o comisie, care verifică starea generală a serviciilor unităţii militare cu întocmirea actelor respective.

126. Comandantul unităţii militare primeşte - predă funcţia şi gestiunea personal, în prezenţa comisiei numite de comandantul (şeful) superior.

127. În actul de primire-predare a funcţiei şi a gestiunii se indică: efectivul control şi cel prezent al unităţii militare; starea pregătirii în vederea luptei şi cea în vederea mobilizării; starea bazei materiale de instrucţie; starea moral-psihologică a efectivului şi starea disciplinei militare; starea comunicaţiilor şi informaticii; starea logisticii şi cea financiară.

128. Actele sînt semnate de comandantul care ia în primire şi de cel care predă, precum şi de membrii comisiei conform domeniilor de activitate, şi se prezintă spre aprobare comandantului (şefului) superior.

129. Comandantul de subunitate predă - primeşte funcţia şi gestiunea în baza ordinului pe unitatea militară. Primirea-predarea funcţiei şi a gestiunii comandantul de subunitate o raportează în scris, în mod ierarhic,

comandantului unităţii militare. 130. Persoana care ia în primire funcţia prezintă, împreună cu raportul, actul de primire a subunităţii, în care se

indică: efectivul control şi cel prezent ale subunităţii; starea pregătirii în vederea luptei; starea moral-psihologică a efectivului şi disciplinei militare; existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; condiţiile de cazare şi de trai ale militarilor.

Actul se întocmeşte şi se semnează de comandantul care primeşte funcţia şi de cel care o predă.

SECŢIUNEA a 2-a OBLIGAŢIILE PERSOANELOR DIN CONDUCEREA UNITĂŢII MILITARE

131. Pentru conducerea unităţii militare sînt stabilite următoarele funcţii de bază: 1) comandantul unităţii militare; 2) locţiitorul comandantului unităţii militare;

3) ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii; 4) şeful serviciului financiar al unităţii militare, locţiitorul şi specialiştii serviciului financiar; 5) şeful statului major al unităţii militare.

23

COMANDANTUL UNITĂŢII MILITARE

132. Comandantul unităţii militare este autoritatea învestită cu exercitarea comenzii întregului personal. 133. Comandantul unităţii stabileşte obligaţiile funcţionale (responsabilităţile) militarilor, ce exercită funcţii care nu

sînt prevăzute în prezentul regulament. 134. Comandantul unităţii militare este şef direct al întregului efectiv al unităţii militare. 135. Comandantul unităţii militare are următoarele obligaţii: 1) să conducă instruirea trupelor şi educaţia efectivului unităţii militare, să conducă cu pricepere unitatea; 2) să desfăşoare exerciţii tactice cu unitatea (subunitatea), să conducă pregătirea statului major al

unităţii militare, să desfăşoare şedinţe cu comandanţii de subunităţi, cu locţiitorii acestora şi cu şefii de servicii din unitatea militară, precum şi şedinţe cu subunităţile unităţii militare;

3) să organizeze elaborarea şi executarea planului pregătirii de luptă şi a planului de ridicare a capacităţii operaţionale a unităţii militare;

4) să organizeze şi sa înfăptuiască măsuri de protecţie a efectivului, a armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale ale unităţii contra armelor de nimicire în masă, ţinînd cont de particularităţile apărării locale şi protecţiei civile;

5) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, şi subofiţer din subunitate, să desfăşoare în permanenţă lucrul de educaţie militară cu ofiţerii şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a acestora; să organizeze şi să orienteze activitatea consiliului ofiţerilor şi a celor de onoare ale ofiţerilor din veriga superioară şi inferioară spre consolidarea colectivului de ofiţeri, să examineze propunerile şi recomandările acestor organe consultative ale comandantului şi să ia deciziile corespunzătoare;

6) să asigure funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pregătire psihologică şi de asigurare a protecţiei psihologice a întregului efectiv în timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, procesului de instruire a trupelor, serviciului interior şi al celui de gardă;

7) să promoveze şi să susţină în colectivele militare spiritul patriotic şi democratic, al echităţii sociale, încrederii reciproce între militari, să creeze şi să menţină în unitatea militară o atmosferă de intoleranţă faţă de neajunsuri, faţă de indiferenţă şi pasivitate;

8) să organizeze procesul de repartizare în subunităţi a contingentului nou-sosit şi depunerea de către acesta a Jurământului militar în modul stabilit;

9) să conducă procesul de selectare şi repartizare a cadrelor, să determine candidaţii la încadrare în serviciul militar şi la înscriere în instituţiile de învăţămînt militar, cu luarea în considerare a concluziilor, propunerilor şi recomandărilor consiliului ofiţerilor şi ale comisiei permanente de atestare;

10) să aprobe graficul concediilor pentru militarii prin contract; 11) să stabilească programul zilnic, să ceară menţinerea ordinii interioare, să stabilească ţinuta efectivului în

funcţie de genul misiunilor care se îndeplinesc şi de orarul şedinţelor; 12) să organizeze paza locului de dispunere a unităţii militare, controlul serviciului de gardă şi al celui interior,

să controleze personal executarea acestora; 13) în cazul comiterii de infracţiuni şi producerii de incidente, să raporteze comandantului (şefului) superior, să

înştiinţeze procurorul militar, să intenteze o cercetare administrativă (de serviciu), materialele căreia să fie prezentate în decurs de trei zile organului de urmărire penală; să participe personal la cercetarea catastrofelor şi a altor incidente soldate cu moartea oamenilor sau care au avut alte consecinţe grave, precum şi la cercetarea cazurilor de încălcare a regulilor privind relaţiile dintre militari, stabilite de regulamentele militare;

14) să desfăşoare lunar bilanţul stării pregătirii de luptă, serviciului de luptă, serviciului trupe, disciplinei militare şi a ordinii interioare;

15) să întreprindă măsuri pentru menţinerea rezervelor stabilite, pentru păstrarea, întreţinerea în stare de funcţionare şi folosirea corectă a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, să controleze periodic existentul, starea şi capacitatea lor de luptă; să efectueze, cel puţin de două ori pe an, revista armamentului şi a tehnicii militare, anunţînd bilanţurile revistei într-un ordin pe unitatea militară;

16) să înfăptuiască controlul respectării regulilor tehnicii de securitate în timpul folosirii armamentului, tehnicii militare şi a muniţiilor la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor, exerciţiilor tactice, lucrărilor etc.;

17) să întreprindă măsuri pentru îmbunătăţirea traiului militarilor, păstrarea şi fortificarea sănătăţii acestora, să examineze şi să aprobe tabelul cu repartiţia şi consumul alimentelor pe o săptămînă, să organizeze controlul zilnic al calităţii hranei, să controleze săptămînal personal calitatea hranei;

18) să conducă activitatea logistică şi financiară a unităţii militare, asigurînd consumul legal şi economic al mijloacelor materiale şi a celor băneşti;

19) să supravegheze starea protecţiei antiincendiare; 20) să întreprindă măsuri în vederea ocrotirii mediului ambiant şi folosirii raţionale a resurselor naturale în locul

de dispunere a unităţii militare, la desfăşurarea activităţilor cotidiene; 21) să organizeze inventarierea existentului patrimoniului militar pe servicii prin controale planificate şi

inopinate. În cazul depistării unor pagube materiale, să dispună cercetare administrativă şi să ia la timp decizia cu privire la tragerea la răspundere a persoanelor vinovate;

22) să stabilească şi să ceară respectarea regimului de trecere în unitate, a modului de vizitare şi de învoire a militarilor din locul de dislocare a unităţii militare.

24

136. Comandantul unităţii militare răspunde de înaintarea rapoartelor către eşalonul superior şi de informarea

comandanţilor, în partea ce-i vizează, privind: primirea misiunii; decizia luată; îndeplinirea misiunii; obiectivele importante; schimbările de situaţie; hotărîrea luată.

137. Comandantul unităţii militare, pînă la începerea fiecărui nou an de învăţămînt, emite în scris un ordin de bază pe unitate în care determină modul de realizare a acelor prevederi ale prezentului regulament şi ale Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, pe care el are dreptul să le reglementeze (Anexa nr. 16).

138. Comandantul unităţii militare emite zilnic ordine pe problemele cotidiene de serviciu (Anexa nr.17), iar, la necesitate, privind pregătirea de luptă şi alte probleme. Ordinele sînt semnate de către comandantul unităţii militare şi de şeful statului major. În unităţile în care este prevăzută funcţia de jurist, suplimentar, (pe verso) ordinele sînt vizate de către jurist.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI UNITĂŢII MILITARE

139. Locţiitorul comandantului unităţii militare este autoritatea învestită să participe la actul de comandă a unităţii

militare din care face parte. El trebuie să fie capabil să preia în orice moment comanda. Relaţiile locţiitorului comandantului cu şeful statului major, cu statul major şi cu comandanţii subunităţilor subordonate sînt stabilite de către comandant. Locţiitorul comandantului poate să dea ordin şefului statului major în limitele stabilite de către comandant. El îl poate consulta oricînd pe acesta în problemele specifice actului de comandă a unităţii militare.

140. Locţiitorul comandantului nu are stat major. Cînd primeşte responsabilităţi specifice desfăşurării operaţiilor militare, lui i se asigură asistenţă din partea statului major.

Locţiitorul comandantului se subordonează comandantului unităţii militare şi este şef direct al întregului efectiv al unităţii militare. În lipsa comandantului unităţii militare, el îi îndeplineşte obligaţiile.

141. În unităţile militare în care funcţia de locţiitor al comandantului de unitate nu este prevăzuta de state, obligaţiile lui sînt îndeplinite de şeful statului major al unităţii militare.

142. Locţiitorul comandantului îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în punctul de comandă de bază al structurii respective. Uneori, în anumite situaţii, el îşi desfăşoară activitatea şi în alt punct de comandă, stabilit conform planului/ordinului de operaţii.

143. Locţiitorul comandantului unităţii militare are următoarele obligaţii : 1) să participe la planificarea şi executarea planului ridicării capacităţii operaţionale a unităţii, precum şi a planului

pregătirii de luptă a unităţii militare; 2) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii şi cu subofiţerii, precum şi şedinţe şi exerciţii tactice cu subunităţile; 3) să conducă pregătirea fizică şi lucrul sportiv în masă; 4) să organizeze şi să înfăptuiască personal măsuri de pregătire a specialiştilor de clasă; 5) să controleze organizarea şi starea pregătirii de luptă în subunităţi, să acorde ajutor comandanţilor de subunităţi la

înlăturarea neajunsurilor depistate în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor; 6) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer şi subofiţer, să realizeze în permanenţă

lucrul de educaţie militară cu ofiţerii; 7) să înfăptuiască selectarea candidaţilor la încadrare în serviciul militar prin contract, precum şi a candidaţilor la

înscriere în instituţiile de învăţămînt militar; 8) să organizeze lucrările de utilare şi perfecţionare a bazei materiale de instrucţie, să supravegheze asigurarea la

timp a subunităţilor unităţii militare cu mijloace materiale, cu materiale didactice şi demonstrative, destinate pregătirii de luptă;

9) să controleze respectarea regulilor de securitate, a normelor şi a regulilor de protecţie a mediului ambiant la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor şi exerciţiilor tactice etc.;

10) să organizeze activitatea ştiinţifică, metodică, precum şi controlul asupra comisiei pentru activitatea de invenţii şi raţionalizare în unitatea militară;

11) să controleze, cel puţin o dată pe săptămînă, desfăşurarea şedinţelor la pregătirea de luptă, executarea serviciului de zi, precum şi respectarea ordinii interioare în unitatea militară.

OFIŢERUL PENTRU PROBLEMELE JURIDICE AL UNITĂŢII MILITARE

144. Ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii militare, pe timp de pace şi pe timp de război, răspunde: de

asigurarea cadrului legal adecvat tuturor activităţilor desfăşurate, ordinelor şi dispoziţiunilor date, precum şi de cunoaşterea şi aplicarea normelor de drept internaţional şi a restricţiilor impuse de aceste norme unităţii militare.

145. Activitatea ofiţerului pentru problemele juridice, în procesul luării deciziei, nu limitează dreptul comandantului de a adopta, pe proprie răspundere, soluţii oportune pentru îndeplinirea misiunilor primite.

Ofiţerul pentru problemele juridice se subordonează comandantului unităţii militare, iar pe întrebările metodice a activităţii juridice – organului serviciului juridic ierarhic superior al structurii militare.

146. Ofiţerul pentru problemele juridice al unităţii militare are următoarele obligaţii: 1) să participe la elaborarea actelor (planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi în vederea mobilizării ale

unităţii militare, precum şi a planului pregătirii de luptă) şi să monitorizeze executarea acestora;

25

2) să cunoască situaţia şi decizia comandantului; 3) să asigure, la cererea comandantului, informaţiile necesare ce ţin de reglementările interne şi internaţionale în

domeniul de activitate, care face obiectul deciziei comandantului; 4) să participe la întocmirea regulilor de angajare; 5) să furnizeze informaţii utile în plan juridic pe linia instruirii personalului combatant; 6) să consilieze din punct de vedere juridic comandantul, precum şi comandanţii subunităţilor subordonate, pentru

cunoaşterea şi aplicarea de către ei a normelor convenţiilor internaţionale de drept umanitar; 7) să asigure informarea în scopul cunoaşterii şi aplicării riguroase a actelor normative în întreaga activitate; 8) să apere interesele patrimoniale ale unităţii militare; 9) să reprezinte interesele unităţii militare în faţa instanţelor de judecată; 10) să pregătească şi să prezinte estimări juridice; 11) să desfăşoare cu ofiţerii, cu subofiţerii şi cu subunităţile unităţii şedinţe pe teme juridice; 12) să respecte regulile de prevenire a incendiilor şi de protecţie a mediului ambiant; 13) să participe la activităţile de expertiză a legislaţiei în vigoare în vederea depistării şi excluderii contradicţiilor

dintre actele normative privind raţionalizarea şi invenţiile; 14) să controleze executarea serviciului de alarmă şi a celui de zi în conformitate cu graficul aprobat de comandantul

unităţii militare.

ŞEFUL SERVICIULUI FINANCIAR AL UNITĂŢII MILITARE

147. Şeful serviciului financiar al unităţii militare este obligat să asigure integritatea mijloacelor băneşti şi a bunurilor materiale aflate în gestiune, să coordoneze organizarea evidenţei contabile, prezentarea dărilor de seamă organului ierarhic superior de asigurare financiară în termenele stabilite şi să exercite calitativ controlul executării planurilor de finanţare pe mijloacele bugetare şi speciale.

148. Şeful serviciului financiar se subordonează nemijlocit comandantului unităţii militare, iar în chestiuni privind metodologia evidenţei contabile, rapoartele financiare şi principiile de organizare a activităţii serviciului – organului ierarhic superior de asigurare financiară.

149. Şeful serviciului financiar al unităţii militare are următoarele obligaţii: 1) să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi de mobilizare ale unităţii militare,

precum şi a planului pregătirii de luptă şi să organizeze executarea lor; 2) să cunoască situaţia şi decizia comandantului; 3) să organizeze şi să ţină corect evidenţa contabilă în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare, să gestioneze

serviciul financiar-economic al unităţii militare, să asigure planificarea mijloacelor băneşti pentru necesităţile unităţii militare;

4) să-şi ridice permanent nivelul pregătirii militare şi profesionale, să cunoască şi să aplice în activitatea practică legislaţia economico-financiară, să posede cunoştinţe trainice în domeniul organizării şi gestionării gospodăriei militare;

5) să participe, în comun cu locţiitorii comandantului unităţii militare (şefului instituţiei) şi cu şefii de servicii la elaborarea şi întocmirea planului activităţii economico-gospodăreşti al unităţii militare (instituţiei), să analizeze propunerile parvenite privind asigurarea financiară a măsurilor preconizate de aceste planuri;

6) să efectueze controlul preventiv al întocmirii corecte şi la timp a documentelor financiar-contabile şi al legalităţii operaţiunilor executate;

7) să efectueze, în comun cu şefii serviciilor, analiza activităţii financiar-economice a unităţii militare şi, în conformitate cu datele acumulate, să întocmească un raport comandantului unităţii militare, în care să fie reflectate propunerile privind utilizarea raţională şi conform destinaţiei a mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale, în baza planurilor aprobate, ţinîndu-se cont de modificările operate, măsurile privind păstrarea, integritatea mijloacelor băneşti şi a patrimoniului;

8) să calculeze şi să achite în termenele stabilite drepturile băneşti ale militarilor, compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare, salariul angajaţilor civili ai unităţii şi alte tipuri de plăţi;

9) să efectueze în termenele stabilite şi în măsură deplină reţinerile din drepturile băneşti ale militarilor, din salariul angajaţilor civili şi din alte tipuri de plăţi (impozitul pe venit, pensia alimentară, contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, reţinute din salariul angajaţilor civili, imputaţia privind prejudiciul material cauzat statului şi alte reţineri care se efectuează în mod obligatoriu) şi să le transfere în termenele stabilite după destinaţie, conform legislaţiei în vigoare;

10) să aducă la cunoştinţa efectivului unităţii militare regulamentele, instrucţiunile şi indicaţiile metodice referitoare la calcularea şi achitarea drepturilor băneşti ale militarilor, salariului angajaţilor civili şi altor tipuri de plăţi;

11) să întocmească, împreună cu locţiitorii comandantului unităţii militare, şefii de servicii, comandanţii de subunităţi, devizul de cheltuieli pentru mijloacele bugetare, devizele de venituri şi cheltuieli pentru mijloacele speciale cu calculele corespunzătoare;

12) să efectueze instruirea persoanelor cu funcţii de răspundere privind păstrarea şi asigurarea integrităţii valorilor materiale, modul de întocmire şi de prezentare a dărilor de seamă;

13) să înfăptuiască, nu mai rar de o dată în trimestru, confruntarea datelor evidenţei sintetice de pe dările de seamă privind mişcarea bunurilor materiale în servicii şi subunităţi cu datele evidenţei analitice (documentele primare, registrele de evidenţă etc.);

26

14) să efectueze lunar inventarierea mijloacelor băneşti, a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori, cu persoanele cu funcţii de răspundere, să reflecte la timp şi corect în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii;

15) să aplice pe larg tehnica de calcul modernă pentru ţinerea evidenţei contabile; 16) să organizeze lucrările de secretariat în serviciul financiar (contabilitate) în conformitate cu legislaţia în

vigoare; 17) să efectueze zilnic, înainte de a preda sub pază încăperea casieriei (casei de bani), verificarea numerarului

cu datele evidenţei contabile (din registrul de casă); 18) să raporteze, în ziua primirii numerarului din instituţia bancară, comandantului unităţii militare, să facă

înscrierile corespunzătoare în registrul de casă, să prezinte registrul de casă comandantului unităţii militare pentru confirmarea sumei primite prin semnătură;

19) să efectueze, nu mai rar de o dată pe an, controlul financiar al activităţii subdiviziunilor pe bază de autorecuperare (gospodăria auxiliară, căminele, hotelurile, cantinele ofiţereşti etc.) ale unităţii militare;

20) să efectueze expertiza economică a proiectelor contractelor încheiate de către unitatea militară (instituţie) cu agenţi economici sau cu persoane fizice, prin controlul preţurilor, tarifelor la mărfurile şi serviciile preconizate, să fie achiziţionate sau prestate, să facă calculele legate de darea în chirie/arendă a bunurilor;

21) să efectueze controlul luării în evidenţă în termenele stabilite şi pe deplin a bunurilor materiale procurate, primite centralizat sau ca ajutor umanitar în baza documentelor justificative, iar, în caz de necesitate, să efectueze controlul existenţei acestor bunuri la depozitele unităţii militare şi, la depistarea neajunsurilor, să raporteze comandantului unităţii militare;

22) să verifice sistematic existenţa mijloacelor băneşti, prezentarea documentelor justificative privind cheltuielile efectuate şi achitarea în termenele stabilite de către titularii de avans;

23) să efectueze controlul respectării disciplinei statelor în subdiviziunile pe bază de autorecuperare (gospodăriile auxiliare, cantinele ofiţereşti, căminele, hotelurile etc.);

24) să execute în termenele stabilite hotărîrile judiciare şi titlurile executorii, să ia măsuri pentru încasarea la timp şi pe deplin a sumelor spre recuperare şi transferare conform destinaţiei;

25) să ia măsuri urgente în legătură cu adresările şi sugestiile efectivului unităţii militare în problemele drepturilor băneşti ale militarilor şi salariului angajaţilor civili;

26) să efectueze înscrierile corespunzătoare în registrul de evidentă a lipsurilor al unităţii militare, să ia la control trecerea la pierderi a bunurilor materiale din registrele de evidenţă ale serviciilor respective, să întocmească dosare fiecărei persoane culpabile şi să ţină la control mişcarea dosarelor privind lipsurile şi imputările pînă la închiderea (finisarea) lor;

27) să asigure păstrarea şi ţinerea evidenţei formularelor de evidenţă strictă şi cu regim special ale serviciului financiar (contabilităţii);

28) să semneze cu a doua semnătură toate documentele contabile, ce ţin de executarea planurilor de finanţare din mijloace bugetare şi din mijloace speciale – cecurile de numerar, dispoziţiile şi notele de plată trezoreriale, atestatele băneşti, borderourile de distribuţie a diferitelor tipuri de plăţi, dările de seamă financiare, corespondenţa privind problemele financiare etc.;

29) să asigure păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, maşinogramelor şi a altor documente în termenele stabilite, precum şi casarea şi predarea lor la arhivă;

30) să efectueze personal gestionarea şi controlul activităţii personalului din subordine, să organizeze pregătirea individuală specială;

31) să raporteze periodic, nu mai rar de o dată pe lună, comandantului unităţii militare în scris despre starea activităţii economico-financiare;

32) să întocmească şi să prezinte la sfîrşitul lunii comandantului unităţii militare spre aprobare planul activităţii serviciului financiar (contabilităţii) pe luna următoare;

33) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, subofiţer şi sergent din serviciul subordonat, să conducă lucrul educativ;

34) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, subofiţerii şi cu subunităţile unităţii pe specialitatea sa; 35) să exercite controlul respectării regulilor de prevenire a incendiilor în serviciul subordonat, să conducă

măsurile de protecţie a mediului ambiant; 36) să controleze executarea serviciului de alarmă şi a celui de zi în conformitate cu graficul aprobat de

comandantul unităţii militare. 150. Ajutorul superior al şefului serviciului financiar al unităţii militare se subordonează nemijlocit şefului

serviciului financiar al unităţii militare şi îndeplineşte obligaţiunile lui funcţionale. 151. Ajutorul şefului serviciului financiar al unităţii militare îndeplineşte acele sarcini şi misiuni, care sînt stabilite

şi elaborate de către şeful serviciului financiar al unităţii militare, ţinînd cont de volumul, specificul muncii şi caracteristica funcţională.

152. Specialistul superior al serviciului financiar pe timp de pace şi pe timp de război răspunde: de efectuarea operaţiunilor de casă; de primirea-eliberarea numerarului la indicaţia şefului serviciului financiar al unităţii militare.

Contabilul se subordonează nemijlocit şefului serviciului financiar al unităţii militare. 153. Specialistul superior al serviciului financiar este obligat: 1) să primească, să păstreze şi să elibereze după destinaţie numerarul conform documentelor justificative

(dispoziţii de plată şi încasare, borderouri de distribuţie etc.) semnate de către persoanele cu funcţii de răspundere;

27

2) să înregistreze, îndată după efectuarea operaţiunii, fiecare dispoziţie de plată şi de încasare în registrul de casă, precum şi în registrul de evidenţă a documentelor de încasări şi plăţi;

3) să calculeze zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, totalurile sumelor din registrul de casă, să scoată soldul la data zilei următoare, să socoată numerarul şi să-1 verifice cu datele evidenţei, exemplarul doi al registrului de casă cu documentele justificative anexate fiind predate serviciului financiar (contabilităţii) sub semnătură;

4) să întocmească şi să ţină registrul de evidenţă a sumelor băneşti depuse; 5) să predea zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, sub pază încăperea casieriei (casei de bani); 6) să îndeplinească alte misiuni şi sarcini la indicaţia şefului serviciului financiar al unităţii militare. 7) să exercite controlul respectării regulilor de prevenire a incendiilor şi măsurile de protecţie a mediului ambiant. 154. Specialistul superior al serviciului financiar poartă răspundere materială deplină, în conformitate cu legislaţia

în vigoare, pentru păstrarea şi pentru integritatea tuturor valorilor aflate în gestiune şi pentru prejudiciul cauzat unităţii militare, atît în urma unor acţiuni premeditate, cît şi în urma neglijenţei sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiunilor sale funcţionale.

155. Specialistului superior al serviciului financiar i se interzice să transmită obligaţiile sale altor persoane. Nu se permite transmiterea obligaţiunii de a primi, preda şi păstra mijloacele băneşti şi bunurile materiale aflate în gestiune militarilor în termen.

156. În cazul necesităţii de a înlocui provizoriu specialistul superior al serviciului financiar, efectuarea operaţiunilor de casă sînt puse pe seama altui colaborator al serviciului financiar al unităţii militare.

157. În cazul abandonării inopinate de către casier a locului serviciului (boală etc.), mijloacele băneşti şi valorile materiale aflate în gestiune sînt inventariate de către o comisie, instituită prin ordinul comandantului unităţii militare, în prezenţa şefului serviciu financiar, şi predate temporar persoanei care va îndeplini funcţia de specialist superior al serviciului financiar. Conform rezultatelor inventarierii şi transmiterii valorilor materiale şi a mijloacelor băneşti, se întocmeşte procesul-verbal de inventariere a numerarului.

STATUL MAJOR AL UNITĂŢII MILITARE

158. Statul major al unităţii militare este structura de bază a comandamentului, prin care comandantul realizează conducerea forţelor subordonate.

159. Statul major îşi desfăşoară activitatea pe baza ordinelor eşalonului superior, deciziei şi precizărilor comandantului unităţii militare.

160. Statul major elaborează, pregăteşte pentru distribuire şi distribuie planurile şi ordinele pentru adoptarea şi executarea deciziei comandantului, coordonînd toate activităţile necesare.

161. Statul major este condus de şeful statului major şi este organizat pe secţii, cu denumiri codificate ale compartimentelor.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL UNITĂŢII MILITARE

162. Şeful statului major este persoana învestită cu conducerea activităţii statului major. El ia decizii care privesc întreaga unitate militară doar în absenţa comandantului şi a locţiitorului acestuia.

163. Şeful statului major al unităţii militare are următoarele obligaţii: 1) să organizeze activitatea statului major pentru planificarea, coordonarea şi controlul activităţilor în unitate; 2) să organizeze elaborarea şi să realizeze planul ridicării capacităţii operaţionale, planul pregătirii de luptă a

unităţii militare şi să controleze executarea acestora; 3) să cunoască în orice moment situaţia şi starea reală a subunităţilor şi a unităţii militare, precum şi să controleze

mersul îndeplinirii misiunilor ce le revin; 4) să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii unităţii, să îndrume pregătirea statelor majore ale unităţilor şi subunităţilor care

asigură conducerea unică a unităţii; 5) să menţină operativitatea statului major şi să cunoască capacitatea operaţională a subunităţilor (unităţii); 6) să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar al statului major, să desfăşoare în

permanenţă lucrul educativ cu ei; 7) să organizeze transmiterea la timp şi corectă a tuturor ordinelor comandantului unităţii şi ale comandanţilor

(şefilor) superiori pînă la subunităţi şi servicii, precum şi controlul executării acestora; 8) pînă la intrarea în serviciul de zi, să organizeze instructajul personalului serviciului de zi; 9) să organizeze şi cel puţin o dată pe săptămână să controleze pregătirea şi executarea serviciilor de gardă şi

interior; 10) să cunoască prezenţa şi situaţia efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; 11) să organizeze inventarieri planificate şi inopinate ale patrimoniului militar pe serviciile unităţii; 12) să controleze calitatea şedinţelor privind respectarea regulilor de securitate; 13) să organizeze şi să controleze prezentarea la timp a rapoartelor necesare la Marele Stat Major.

28

SECŢIUNEA a 3-a OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR, LOCŢIITORILOR LOR

ŞI ALE SOLDAŢILOR ÎN CADRUL SUBUNITĂŢILOR

164. Pentru conducerea subunităţilor sînt stabilite următoarele funcţii: 1) comandant de batalion (divizion); 2) locţiitor al comandantului de batalion (divizion);

3) şef de stat major al batalionului (divizionului); 4) comandant de companie (baterie);

5) locţiitor al comandantului de companie (baterie); 6) comandant de pluton (grup); 7) plutonier de subunitate; 8) instructor sanitar al subunităţii; 9) locţiitorul al comandantului de pluton;

10) comandant de grupă.

COMANDANTUL DE BATALION (DIVIZION)

165. Comandantul de batalion (divizion) este organizatorul principal al pregătirii de luptă şi al educaţiei militare în cadrul batalionului.

166. Comandant de batalion (divizion), pe timp de pace şi pe timp de război, îşi execută obligaţiile potrivit pct. 135-136 ale prezentului regulament.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE BATALION (DIVIZION)

167. Locţiitorul comandantului de batalion (divizion) se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct

al întregului efectiv al batalionului. În absenţa comandantului de batalion, el îi exercită obligaţiile. 168. Locţiitorul comandantului de batalion (divizion), pe timp de pace şi pe timp de război, îşi execută obligaţiile

potrivit pct. 142-143 ale prezentului regulament.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL BATALIONULUI (DIVIZIONULUI)

169. Şeful statului major al batalionului (divizionului) se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului.

170. Şeful statului major al batalionului (divizionului), pe timp de pace şi pe timp de război, îşi execută obligaţiile potrivit pct.163.

COMANDANTUL DE COMPANIE (BATERIE)

171. Comandantul de companie (baterie) se subordonează comandantului de batalion (divizion) si este şef direct al

întregului efectiv al companiei. 172. Comandantul de companie (baterie) este organizatorul nemijlocit al instruirii şi educării de fiecare zi a

efectivului companiei. 173. Comandantul de companie are următoarele obligaţii: 1) să organizeze în cadrul companiei pregătirea de luptă, să întocmească orarul şedinţelor de pregătire pe

săptămînă, să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, subofiţerii şi sergenţii, precum şi cu efectivul companiei; în timpul executării misiunilor de luptă, să conducă cu pricepere compania;

2) să verifice cunoştinţele şi deprinderile practice ale soldaţilor, sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor din companie;

3) să organizeze păstrarea corectă a materialelor didactice, a aparatelor, utilajului şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi sport, care se află în cadrul companiei, şi să urmărească ca ele să fie folosite în volum deplin la şedinţele teoretice şi practice;

4) să verifice zilnic pregătirea ofiţerilor companiei pentru desfăşurarea şedinţelor cu efectivul companiei; 5) să cunoască gradul militar, numele, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia sau specialitatea, situaţia

familială, calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar din companie, să efectueze în permanenţă cu aceştia lucrul educativ;

6) să efectueze selectarea candidaţilor la încadrare în serviciul militar prin contract, precum şi la înscriere în instituţiile militare de învăţămînt;

7) să prezinte soldaţii şi sergenţii pentru a fi înaintaţi în următorul grad militar, să promoveze pe cei demni în funcţiile vacante;

8) să organizeze instalarea efectivului, să menţină ordinea interioară şi disciplina militară în cadrul companiei, să supravegheze aspectul exterior şi ţinuta subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de purtare a ţinutei militare, ajustarea corectă a echipamentului, a îmbrăcămintei şi încălţămintei;

29

9) să organizeze pregătirea personalului serviciului de zi din partea companiei şi să controleze modul de executare a serviciului;

10) să desfăşoare săptămînal bilanţuri ale stării pregătirii de luptă, disciplinei militare şi ordinii interioare; 11) să asiste, periodic, la deşteptare şi la apelul de seară în companie; 12) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului şi a tehnicii militare ale companiei; 13) să organizeze primirea la timp, exploatarea corectă şi reparaţia armamentului, a tehnicii militare şi a altor

mijloace materiale ale companiei; să verifice, cel puţin o dată pe lună, existenţa, starea şi evidenţa acestora; să treacă în registrul reviziei (controlului) armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor (Anexa nr. 18) rezultatele controlului armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor;

14) să controleze pregătirea armamentului şi tehnicii militare din dotarea companiei înaintea fiecărei ieşiri la exerciţiile tactice sau şedinţe, precum şi prezenţa lor la înapoierea de la acestea; să întreprindă măsuri de prevenire a catastrofelor, a avariilor şi a deteriorării armamentului şi tehnicii militare; să asigure respectarea de către efectiv a cerinţelor tehnicii securităţii în timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, exerciţiilor tactice, lucrărilor etc.;

15) să asigure la timp militarii în termen din companie cu drepturile cuvenite, să se îngrijească de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte necesităţile lor, să supravegheze respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală;

16) să supravegheze întreţinerea şi exploatarea corectă a tuturor încăperilor repartizate companiei, menţinerea în curăţenie a sectorului de teren atribuit companiei, precum şi realizarea măsurilor de protecţie contra incendiilor în cadrul companiei;

17) să ţină evidenţa efectivului companiei, să cunoască exact în orice moment efectivul control, prezent şi cel temporar absent; existentul, starea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; să facă, o dată pe lună, confruntarea datelor de evidenţă a efectivului din companie, precum şi a mijloacelor materiale cu datele de evidenţă din unitate;

18) să conducă gospodăria companiei. 174. Comandantul de companie (pluton de asigurare materială), suplimentar, este obligat: 1) să organizeze şi să execute primirea, expedierea, stocarea şi repartizarea mijloacelor materiale la depozitele

subordonate, în corespundere cu documentele aprobate de organele de aprovizionare; 2) să întocmească planul lunar de exploatare a mijloacelor de transport şi să-l prezinte spre aprobare şefului

serviciului. 175. Comandantul de companie (pluton, companie independentă) de pază (gardă), suplimentar, este obligat: 1) să organizeze şi să controleze executarea serviciului de pază şi apărare a obiectivului şi să-l îmbunătăţească

permanent; 2) să întocmească orarul şedinţelor de pregătire de luptă pentru militarii care execută serviciul de gardă şi să

controleze modul de desfăşurare a şedinţelor cu efectivul gărzii; 3) să păstreze şi să menţină în starea cuvenită obiectivele de pază şi apărare şi să întreprindă măsuri pentru ca

toate mijloacele de iluminare şi de semnalizare tehnică să fie în stare de funcţionare; 4) să controleze săptămînal starea împrejmuirilor obiectivelor, locaşelor de tragere, precum şi a obiectivelor şi

să întreprindă măsuri de înlăturare imediată a neajunsurilor depistate; 5) să pregătească militarii pentru executarea misiunilor de luptă, specifice pentru un obiectiv concret, să

participe la antrenamentele de concordanţă cu subunitatea de serviciu în vederea respingerii unui eventual atac; 6) să organizeze antrenamentul cîinilor de pază în scopul menţinerii dresării.

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE COMPANIE (BATERIE)

176. Locţiitorul comandantului de companie (baterie) se subordonează comandantului de companie şi este şef direct al întregului efectiv al companiei.

177. Locţiitorul comandantului de companie are următoarele obligaţii: 1) să participe la întocmirea orarului de şedinţe pe săptămînă şi să ţină evidenţa pregătirii de luptă a companiei; 2) să acorde ajutor comandanţilor de plutoane la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de pregătire de luptă şi

să înlăture neajunsurile depistate; 3) să organizeze lucrul sportiv în masă, activitatea de invenţii şi raţionalizare în cadrul companiei; 4) să cunoască efectivul companiei, să efectueze în permanenţă lucrul individual orientat spre educarea militară

a subalternilor; 5) să cunoască armamentul şi tehnica militară (baza materială, regulile de exploatare) din dotarea companiei şi

să controleze personal existenţa şi starea lor de pregătire în vederea luptei; 6) să participe la pregătirea armamentului şi a tehnicii militare pentru şedinţe şi exerciţii tactice, să întreprindă

măsuri de prevenire a catastrofelor, a avariilor şi a deteriorărilor; 7) să organizeze şi să realizeze personal măsurile de pregătire a specialiştilor de clasă în cadrul companiei; 8) să organizeze folosirea şi păstrarea corectă a materialelor didactice, a aparatelor, a utilajului şi a obiectivelor

bazei materiale de instrucţie şi sport, care se află în cadrul companiei sau sînt rezervate acesteia; 9) să menţină disciplina militară şi ordinea interioară în companie; să participe la pregătirea personalului

serviciului de zi şi să controleze executarea serviciului de către acesta; 10) să supravegheze întreţinerea în curăţenie a sectorului de teren repartizat companiei şi respectării de către

efectivul companiei a regulilor de prevenire a incendiilor;

30

11) să ceară de la efectivul companiei respectarea regulilor de purtare a ţinutei militare; 12) să asiste periodic la deşteptare şi la apelul de seară în companie.

COMANDANTUL DE PLUTON (GRUP)

178. Comandantul de pluton (grup) se subordonează comandantului de companie şi este şef direct al întregului

efectiv al plutonului (grupului). 179. Comandantul de pluton (grup) instruieşte şi educă personal subordonaţii săi. Comandantul de pluton (grup)

are următoarele obligaţii: 1) să desfăşoare cu efectivul plutonului (grupului) şedinţe de pregătire de luptă şi să supravegheze instruirea

corectă a soldaţilor de către comandanţii de grupe, iar la executarea misiunilor de luptă – să conducă cu pricepere plutonul (grupul);

2) să păstreze corect materialele didactice, aparatele, utilajul şi obiectele bazei materiale de instrucţie şi sport din cadrul companiei şi să le folosească eficient la şedinţele teoretice şi practice;

3) să perfecţioneze permanent cunoştinţele şi deprinderile practice personale şi ale efectivului plutonului la pregătirea de luptă;

4) să desfăşoare zilnic bilanţuri ale stării pregătirii de luptă, disciplinei militare şi ordinii interioare în pluton; 5) să supravegheze însuşirea materialului predat şi să verifice săptămînal cunoştinţele şi deprinderile practice

ale soldaţilor şi sergenţilor din subordine; 6) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, ocupaţia pînă la serviciul

militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă, calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui militar; să efectueze lucrul educativ; să ţină tabelul nominal al plutonului (grupului);

7) să se îngrijească de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte necesităţile lor; să asiste, cel puţin o dată pe săptămînă, la deşteptare şi la apelul de seară în pluton (în grup);

8) să ceară şi să urmărească cu stricteţe respectarea ordinii interioare şi a disciplinei militare de către efectivul plutonului (grupului), a regulilor privind aspectul exterior al militarilor, purtarea ţinutei militare, ajustarea corectă a echipamentului şi igiena corporală;

9) să perfecţioneze permanent starea de pregătire fizică a efectivului, să desfăşoare sistematic şedinţe la pregătirea fizică;

10) să cunoască partea materială şi regulile de exploatare a armamentului şi tehnicii militare din înzestrarea plutonului (grupului) şi să controleze personal starea de pregătire în vederea luptei;

11) să supravegheze exploatarea corectă a armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale şi, cel puţin o dată pe săptămână, să verifice personal starea şi existenţa acestora;

12) să verifice pregătirea armamentului şi a tehnicii militare pentru ieşirea la fiecare exerciţiu tactic sau şedinţă, precum şi prezenţa şi starea acestora la înapoierea de la şedinţe şi exerciţii tactice;

13) să asigure îndeplinirea regulilor de securitate în timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, exerciţiilor tactice şi lucrărilor cu armamentul şi tehnica militară;

14) să ţină evidenţa pregătirii de luptă a plutonului (grupului); 15) să pregătească serviciul de zi numit din pluton (grupă) şi să verifice executarea acestuia; 16) să raporteze comandantului de companie necesităţile subordonaţilor, precum şi stimulările şi sancţiunile

disciplinare aplicate soldaţilor şi sergenţilor din pluton (grup).

PLUTONIERUL DE SUBUNITATE

180. Plutonierul de subunitate se subordonează comandantului de subunitate, este organizatorul nemijlocit al ordinii interioare în locul de dispunere a subunităţii şi şef direct al sergenţilor şi soldaţilor din subunitate.

181. În lipsa ofiţerilor din cadrul subunităţii, plutonierul de subunitate îndeplineşte obligaţiile comandantului de subunitate.

182. Plutonierul de subunitate are următoarele obligaţii: 1) să asigure toate materialele necesare pentru desfăşurarea şedinţelor de pregătire de luptă ale subunităţii,

precum şi să desfăşoare, la indicaţia comandantului de subunitate, şedinţe de pregătire; 2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia, calităţile

individuale, situaţia familială ale soldaţilor, sergenţilor din subunitate şi să aibă grijă de ei; 3) să ceară respectarea exigenţelor privind aspectul exterior de la soldaţii şi sergenţii din subunitate şi să

întreprindă măsuri pentru menţinerea corectă a acestuia; 4) să ceară de la soldaţii şi sergenţii din subunitate respectarea disciplinei militare şi a programului zilnic, să

raporteze imediat comandantului de subunitate încălcările disciplinei militare, precum şi recompensele şi pedepsele disciplinare aplicate de el soldaţilor şi sergenţilor din subunitate;

5) pentru executarea serviciului şi pentru efectuarea lucrărilor, să repartizeze misiunile pe plutoane, personal să ţină evidenţa rîndului la serviciu al sergenţilor şi să urmărească modul în care se execută serviciul de zi pe plutoane;

6) să pregătească personalul pentru executarea serviciului interior, să efectueze instructajul şi să asigure prezenţa la timp la apel; să urmărească îndeplinirea întocmai a obligaţiilor de către sergentul de serviciu şi plantoanele pe subunitate;

31

7) cu aprobarea comandantului subunităţii, să verifice la primire şi să distribuie muniţiile şi armamentul pentru soldaţii şi sergenţii din serviciile de gardă, iar pentru cei din subunitatea de serviciu - la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate;

8) să conducă inspecţia de dimineaţă şi să efectueze apelul de seară; 9) să conducă subunitatea la cantină sau s-o expedieze sub comanda unuia din locţiitorii comandanţilor de

pluton; 10) să inspecteze şi să expedieze fiecare echipă numita din partea subunităţii; să conducă personal subunitatea la

baie şi s-o prezinte la controlul medical; 11) să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate, prin sergentul de serviciu pe subunitate, informaţia cu privire la

militarii absenţi la apelul de seară, iar dacă sînt absenţe nemotivate - numele, prenumele şi patronimicul acestora; 12) la plecarea în învoire din locul de dispunere a unităţii, să înmîneze biletele de voie militarilor în termen, să-i

instruiască şi să controleze dacă aceştia sînt echipaţi regulamentar şi cunosc regulile de comportare în locurile publice; 13) să primească la timp şi să examineze armamentul şi alte mijloace materiale parvenite în subunitate, să

supravegheze cu stricteţe existenţa lor, exploatarea corectă a acestora şi să le expedieze la timp spre a fi reparate; să asigure materialul necesar pentru repararea echipamentului cu forţele proprii ale efectivului subunităţii;

14) să organizeze păstrarea şi evidenţa regulamentelor, instrucţiunilor şi manualelor, distribuirea lor pentru folosinţă temporară, să controleze existenţa şi starea acestora în cadrul plutoanelor;

15) să organizeze menţinerea în ordine a tuturor încăperilor din subunitate, precum şi a sectorului de teritoriu repartizat subunităţii şi să conducă executarea curăţeniei generale a acestora;

16) să urmărească respectarea regulilor de încălzire a sobelor, întreţinerea corectă a mijloacelor de stingere a incendiilor şi respectarea de către soldaţii şi sergenţii din subunitate a regulilor de prevenire a incendiilor;

17) să informeze sergentul de serviciu pe bucătărie, prin sergentul de serviciu pe subunitate, referitor la militarii aflaţi în serviciul de zi sau care lipsesc în interes de serviciu, pentru a li se păstra hrana;

18) să primească, prin întocmirea unui proces-verbal, banii şi obiectele de valoare de la soldaţii şi sergenţii sancţionaţi cu arest şi să le prezinte comandantului de subunitate;

19) să efectueze lunar confruntarea registrelor de evidenţă a bunurilor militare din subunitate cu registrele de evidenţă ale serviciilor unităţii militare şi să ţină evidenţa şi gestiunea stabilită;

20) să verifice, în corespundere cu normele de aprovizionare în vigoare, existenţa mijloacelor materiale aflate la militari, iar pentru cei ce urmează să fie trecuţi în rezervă, cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea acestora, să stabilească pagubele ce trebuie recuperate;

21) să organizeze păstrarea obiectelor personale ale militarilor în magazia subunităţii; 22) să stabilească programul de lucru şi accesul în magazia subunităţii; 23) la plecarea din locul de dispunere a subunităţii, să lase în locul său pe unul din locţiitorii comandanţilor de

plutoane.

INSTRUCTORUL SANITAR AL SUBUNITĂŢII

183. Instructorul sanitar al subunităţii se subordonează comandantului şi plutonierului de subunitate, iar în domeniul asigurării medicale în cadrul subunităţii execută indicaţiile şi cerinţele şefului punctului medical (felcerului) al batalionului.

184. Instructorul sanitar al subunităţii are următoarele obligaţii: 1) să instruiască efectivul subunităţii privind regulile şi procedeele practice de acordare a primului ajutor

medical răniţilor şi bolnavilor; să explice metodologia folosirii mijloacelor medicale de protecţie individuală ale militarului;

2) să supravegheze respectarea condiţiilor sanitare în încăperile şi pe teritoriul repartizate subunităţii; 3) să organizeze măsurile de păstrare şi fortificare a sănătăţii efectivului şi respectarea regulilor igienei

corporale; 4) să supravegheze menţinerea în curăţenie a echipamentului personal şi a lenjeriei de corp şi de pat de către

efectivul subunităţii; 5) să controleze calitatea apei folosite; 6) să acorde bolnavilor şi răniţilor ajutorul medical necesar; 7) să raporteze zilnic comandantului de subunitate despre numărul militarilor bolnavi şi să prezinte militarii

care invocă probleme de sănătate medicului pentru a fi supus examenului medical, iar în cazurile urgente să expedieze personal bolnavii la medic, după care să raporteze comandantului (plutonierului) de subunitate;

8) să execute prescripţiile de tratament şi să supravegheze respectarea de către bolnavi a indicaţiilor medicului; 9) să asigure efectivul subunităţii cu mijloace individuale de protecţie medicală; 10) să instruiască şi să conducă acţiunile puşcaşilor-sanitari şi brancardierilor; 11) la plecarea sa din locul de dispunere a subunităţii, să lase în loc pe unul din puşcaşii-sanitari.

32

LOCŢIITORUL COMANDANTULUI DE PLUTON

185. Locţiitorul comandantului de pluton se subordonează comandantului de pluton, iar în problemele serviciului de zi şi menţinerii ordinii interioare - şi plutonierului de subunitate şi este şef direct al soldaţilor şi sergenţilor din pluton.

186. Locţiitorul comandantului de pluton are următoarele obligaţii: 1) să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare personal şedinţe la indicaţia

comandantului de pluton; 2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia

pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat; 3) să urmărească respectarea disciplinei militare şi executarea serviciului de către întregul efectiv al plutonului; 4) să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale plutonului, să

urmărească existenţa acestora;

5) să aibă grijă ca în încăpere să fie curat, să stabilească rîndul la executarea curăţeniei între grupe; să ceară de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi curate încăperile repartizate, armamentul, ţinuta militară a efectivului; să urmărească ca reparaţia curentă a echipamentului să fie executată la timp cu forţele proprii ale efectivului;

6) să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului; 7) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor; 8) să numească soldaţii la serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu rîndul la serviciu în pluton (Anexa nr. 18),

evidenţa personalului, armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului; 9) să cunoască în orice moment repartizarea subordonaţilor; 10) să raporteze comandantului de pluton toate solicitările subordonaţilor, stimulările, abaterile şi sancţiunile

disciplinare aplicate; 11) rămînînd în locul comandantului de pluton, să îndeplinească obligaţiile acestuia.

COMANDANTUL DE GRUPĂ

187. Comandantul de grupă se subordonează comandantului de pluton şi locţiitorului acestuia şi este şeful ne-

mijlocit al efectivului grupei. 188. Comandantul de grupă are următoarele obligaţii: 1) să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă – să comande cu pricepere grupa; 2) să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia

pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat; 3) să urmărească executarea programului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în grupă, să ceară respectarea de

către subordonaţi a disciplinei militare; 4) să cunoască partea materială, regulile de exploatare a armamentului, a tehnicii militare şi a altor materiale ale

grupei, să urmărească existenţa acestora, să le controleze zilnic şi să le întreţină în ordine şi bună stare; 5) să instruiască soldaţii grupei în vederea sporirii nivelului ţinutei ostăşeşti a acestora şi rezistenţei lor fizice; 6) să se îngrijească de subordonaţi şi să cunoască problemele lor; să supravegheze permanent acurateţea, starea,

ajustarea corectă şi portul ţinutei şi echipamentului subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de igienă corporală;

7) să verifice ca, după trageri şi şedinţe, la subordonaţi să nu rămînă muniţii şi substanţe explozibile; 8) să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvire, cererile şi reclamaţiile

subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în vederea prevenirii încălcărilor, stimulările şi sancţiunile disciplinare aplicate, precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a altor mijloace materiale;

9) să cunoască permanent unde se află subordonaţii săi.

OBLIGAŢIUNILE SOLDATULUI

189. Soldatul se subordonează comandantului de grupă. 190. Soldatul are următoarele obligaţii: 1) să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să-şi execute în mod exemplar obligaţiile de serviciu, să

însuşească arta militară; 2) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la comandantul unităţii inclusiv; 3) să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să respecte onoarea şi demnitatea camarazilor şi regulile de

politeţe militară, de conduită şi de executare a salutului militar; 4) să se călească zilnic, sa-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile de igienă corporală; 5) să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit; 6) să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata de luptă, echipamentul,

armamentul şi tehnica militară încredinţată; 7) să poarte cu grijă echipamentul, să-l repare la timp şi îngrijit, să-l cureţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile

stabilite;

33

8) să respecte întocmai regulile de securitate la manipularea armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi regulile de prevenire a incendiilor;

9) dacă are nevoie să plece din subunitate, să ceară aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere - să-i raporteze despre sosire;

10) să aibă permanent un comportament adecvat, să nu admită încălcări ale ordinii publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă.

191. Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, pentru succesele obţinute în pregătirea de luptă şi pentru disciplină militară impecabilă soldatului i se poate acorda gradul militar caporal.

192. Caporalul este obligat să-1 ajute pe comandantul de grupă la instruirea şi educarea soldaţilor, iar atunci cînd rămîne în locul comandantului de grupă – să îndeplinească obligaţiile acestuia.

TITLUL II

ORDINEA INTERIOARĂ

CAPITOLUL V Principii generale

193. Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare privind executarea serviciului de zi,

cazarea, activitatea zilnică şi traiul militarilor în unitate (subunitate). 194. Ordinea interioară se asigură prin: 1) executarea conştientă şi întocmai de către toţi militarii a obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de

regulamentele militare; 2) lucrul educativ consecutiv; 3) organizarea corectă a pregătirii de luptă; 4) executarea exemplară a serviciului de alarmă şi de zi; 5) respectarea programului zilnic în conformitate cu legislaţia în vigoare; 6) respectarea regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; crearea de

condiţii adecvate pentru activitatea zilnică a militarilor, viaţa şi traiul acestora; 7) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, precum şi întreprinderea măsurilor de protecţie a mediului

ambiant în zona de activitate a unităţii militare.

CAPITOLUL VI PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR

Serviciul de zi

Principii generale

195. Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi bunurilor materiale ale unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a incidentelor, infracţiunilor, încălcărilor grave de disciplină militară, precum şi pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul interior.

196. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de bază pe unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic şi se modifică în caz de necesitate.

197. Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru executarea serviciului de zi al unităţii: 1) ofiţerul de serviciu pe unitate; 2) ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate; 3) garda; 4) ofiţerul (subofiţerul) de serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-conductori (conducătorii auto) la

autovehiculele de tracţiune de serviciu; 5) sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere; 6) sergentul de serviciu pe statul major al unităţii şi agenţii de legătură; 7) serviciul de patrulă; 8) serviciul de zi pe subunitate; 9) felcerul sau instructorul sanitar de serviciu; 10) pompierul de serviciu; 11) subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină şi lucrătorii repartizaţi la cantină; 12) subunitatea de intervenţie (de serviciu); 13) toboşarul-gornist de serviciu.

34

198. Prin ordin de zi pe unitate se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate, şeful gărzii, subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere, subunitatea de intervenţie (de serviciu), precum şi subunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul destinat pentru lucru. La necesitate, comandantul unităţii are dreptul să modifice componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, să numească în subunităţile care nu au camere de păstrare a armamentului numai serviciul de noapte.

199. În serviciul de zi pe subunitate sînt numiţi: 1) sergentul de serviciu pe subunitate; 2) plantonii pe subunitate. Numărul de schimburi ale plantoanelor este stabilit de către comandantul unităţii. 200. La dispunerea mai multor subunităţi într-o încăpere, la decizia comandantului unităţii, în funcţie de efectivul

lor şi de condiţiile de instalare, poate fi numit un sergent de serviciu pe subunităţi. Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în dependenţă de condiţiile amplasării subunităţilor, de

asigurare a pazei şi de menţinere a ordinii interioare. 201. Toate persoanele de serviciu şi ajutorii acestora trebuie să poarte pe partea stîngă a pieptului o insignă cu

inscripţia respectivă (Anexa nr.12). Insigna se transmite de către vechea persoană de serviciu noii persoane de serviciu, după raportul de predare şi primire a serviciului.

202. Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc, numiţi din rîndul ofiţerilor şi subofiţerilor, sînt înarmaţi cu pistoale cu muniţii. Subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din rîndul sergenţilor, precum şi ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere, sergentul de serviciu pe subunitate şi plantoanele, plantoanele pe parc sînt înarmaţi cu baionete-cuţit sau bastoane reteveu. Baioneta-cuţit se poartă pe centură, în partea stingă, la lăţimea unei palme de cataramă, iar bastonul - pe centură, în partea dreaptă, la şold.

203. Prin ordinul conducătorului structurii militare sau şefului Marelui Stat Major, în unele unităţi militare, personalul serviciului de zi poate fi înarmat cu pistoale-mitraliere (carabine) cu două încărcătoare pline (cu 30 cartuşe). Modul de aplicare a armei se execută în corespundere cu cerinţele prezentului regulament, actele departamentale şi legislaţia în vigoare.

204. Militarii din componenţa serviciului de zi sînt obligaţi să cunoască bine, să execute întocmai şi conştiincios obligaţiile lor de serviciu, să ceară cu perseverenţă respectarea programului zilnic şi a altor reguli de ordine interioară.

205. Militarii din componenţa serviciului de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea altcuiva executarea obligaţiilor lor, fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate.

206. La vizitarea subunităţilor de către şefi, începînd de la comandantul unităţii în sus, militarii de serviciu pe subunităţi sînt obligaţi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate despre aceasta.

207. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, precum şi sergentul de serviciu pe subunitate, în timpul serviciului, au voie să se odihnească (să doarmă) pe rînd, cîte 4 ore fiecare, în orele stabilite de comandantul unităţii, fără încălţăminte, dar fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

208. Plantoanelor din schimbul liber li se permite să se odihnească (să doarmă) pe rînd, dezbrăcate, numai de la stingere pînă la deşteptare.

209. Persoanelor de serviciu pe parc, pe punctul de control, pe cantină, felcerului (instructorului sanitar) de serviciu, sergentului de serviciu pe statul major al unităţii li se permite, în timpul nopţii, să se odihnească (să doarmă), fără încălţăminte, dar fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

210. Militarilor care au fost schimbaţi din serviciul de zi li se acordă timp suficient pentru odihnă. 211. Ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor prin contract din componenţa personalului serviciului de zi, în zilele de

odihnă şi de sărbătoare, li se acordă o zi de odihnă în decursul săptămînii, la decizia comandanţilor (şefilor) nemijlociţi. 212. Se admite schimbul nemijlocit al militarului din componenţa personalului serviciului de zi, în cazurile în care: 1) starea sănătăţii sau cea psihică nu-i permite să execute obligaţiile de serviciu; 2) este detaşat de urgenţă în misiuni speciale; 3) starea sa familială s-a agravat; 4) încălcă grav sau intenţionat obligaţiile de serviciu (consumă băuturi alcoolice, toxice, stupefiante, doarme în ore

nepermise, fură bunuri materiale, deteriorează intenţionat bunuri materiale etc.); 5) militarul încalcă prevederile regulamentare privind relaţiile dintre militari; 6) militarul se află în urmărire penală. 213. La scoaterea din serviciul de zi, comandantul numeşte cercetare administrativă în funcţie de caz, iar militarul

schimbat nu este numit în serviciu în aceeaşi zi. 214. Admiterea altor forţe specializate pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor militare, poate fi efectuată

cu aprobarea conducătorului structurii militare, la propunerea ierarhic înaintată de comandanţii (şefii) acestora. Comandantul (şeful) obiectivului împreună cu şeful structurii forţelor specializate pentru asigurarea pazei şi

integrităţii obiectivelor, stabileşte perimetrul obiectivului, modul de organizare şi executare a serviciului, cantitatea de armament şi muniţii, păstrarea acestora, modul de intervenţie, mijloacele de legătură şi responsabilităţile privind executarea controlului.

35

PERSONALUL DESTINAT EFECTUĂRII DE LUCRĂRI

215. Militarii destinaţi efectuării de lucrări se numesc prin ordin de zi pe unitate, în care se indică: felul activităţii, durata, cînd, unde şi la dispoziţia cui sînt detaşate subunităţile. Subunităţile destinate pentru efectuarea lucrărilor sosesc sub conducerea comandanţilor lor sau a şefilor numiţi din rîndul ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor. Numirea subunităţilor pentru efectuarea de lucrări neplanificate este efectuată de şeful statului major la indicaţia comandantului unităţii.

216. De organizarea efectuării lucrărilor şi asigurarea securităţii lor răspunde comandantul (şeful) la dispoziţia căruia sînt detaşate subunităţile. Comandantul de subunitate (şeful de echipă) este obligat să controleze respectarea regulilor securităţii de către efectiv.

SUBUNITATEA DE INTERVENŢIE (DE SERVICIU)

217. Subunitatea de intervenţie este destinată pentru întărirea gărzilor la necesitate, pentru intervenţii urgente în caz

de incendiu, calamităţi naturale sau alte situaţii excepţionale. Se interzice folosirea subunităţii de intervenţie pentru executarea lucrărilor de gospodărie în afara unităţii. Subunitatea de intervenţie se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate. 218. La darea alarmei pentru subunitatea de intervenţie (la chemare), aceasta se adună în locul stabilit şi acţionează

conform indicaţiilor ofiţerului de serviciu pe unitate. 219. Cartuşele pentru subunitatea de intervenţie sînt distribuite numai la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate. 220. Şedinţele cu subunitatea de intervenţie se desfăşoară în locul de dispunere a unităţii. Ofiţerul de serviciu pe

unitate trebuie să cunoască locul de dispunere a subunităţii de intervenţie şi modul de chemare a acesteia.

MODUL DE NUMIRE A PERSONALULUI PENTRU SERVICIUL DE ZI

221. Subunităţile (în limita posibilităţilor) sînt numite la serviciu împreună cu comandanţii (şefii) lor. 222. Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunităţilor unităţii este elaborat de statul

major de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de comandantul unităţii. 223. Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte plutonierul de subunitate (unitate), iar în pluton -

locţiitorul comandantului de pluton. 224. Din punct de vedere numeric serviciile de rînd urmează a fi repartizate militarilor uniform şi echitabil. 225. Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat pentru fiecare lună (Anexa nr. 18): 1) pentru efectivul de soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane; 2) pentru efectivul de sergenţi - de către plutonierul de subunitate; 3) pentru subofiţeri şi ofiţeri - de către statul major al unităţii. Tabelele cu rîndul la serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc în modul stabilit.

PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI DE ZI

226. Statul major al unităţii militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii următoare, comunică comandanţilor

de subunităţi zilele de intrare şi componenţa personalului destinat pentru executarea serviciului de zi pentru luna următoare.

227. Comandanţii subunităţilor, din partea cărora se numeşte personalul pentru serviciul de zi, răspund nemijlocit de selectarea efectivului şi de pregătirea acestuia pentru executarea serviciului, de sosirea la timp a personalului la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii de răspundere ale unităţii şi la apel.

228. În noaptea care precede serviciul, persoanele numite în serviciul de zi vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi din partea echipei de pompieri, care execută serviciul în locul de dispunere a unităţii, nu sînt scutiţi de şedinţe şi lucrări.

229. La orele indicate în programul zilnic, personalului i se acordă obligatoriu cel puţin 3 ore pentru a se pregăti de executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice.

Şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, iar şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.

230. Pregătirea personalului din componenţa serviciului de zi, cu excepţia gărzii, numit din partea subunităţii, este efectuată de către plutonierul (sau persoana ce-l înlocuieşte) subunităţii. Pregătirea personalului numit pentru executarea serviciului de zi din partea batalionului sau unităţii militare este organizată de către comandanţii corespunzători şi executată de către locţiitorii acestora.

231. Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

232. Personalul din componenţa serviciului de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în funcţie de destinaţia serviciului, soseşte la ora stabilită la şedinţă (instructaj) la şeful statului major al unităţii, la locţiitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană cu funcţii de răspundere, numită de către comandantul unităţii în acest scop.

36

233. La şedinţă (instructaj) se studiază prevederile regulamentelor militare, instrucţiunilor şi regulile de siguranţă, de asemenea, se verifică cunoaşterea de către efectiv a obligaţiilor speciale.

234. Şedinţele practice se desfăşoară la ora indicată în programul zilnic, în încăperi (locuri) utilate pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.

235. La necesitate, cînd unele persoane din componenţa serviciului de zi sînt înarmate cu pistoale-mitraliere (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu folosirea armei.

236. Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat serviciului de zi trebuie să fie gata pentru executarea serviciului şi primit în subordine de către sergenţii (ofiţerii, subofiţerii) de serviciu, precum şi de către şeful gărzii unităţii.

APELUL SERVICIUL DE ZI

237. Apelul serviciul de zi se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi

serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Apelul este executat de noul ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită de programul zilnic.

238. Cu 10 minute pînă la apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe unitate din rîndul ofiţerilor adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie, în locul stabilit pentru apel, verifică prezenţa acestuia şi, la sosirea ofiţerului de serviciu pe unitate, îi raportează.

239. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este un subofiţer sau sergent, atunci adunarea personalului desti-nat pentru serviciul de zi şi raportul ofiţerului de serviciu pe unitate le execută un ofiţer din rîndul persoanelor destinate pentru serviciul de zi.

240. Pentru apel, personalul destinat pentru serviciul de zi se adună în formaţie: la flancul drept - gărzile, apoi de la dreapta spre stînga - personalul serviciului pe statul major al unităţii, personalul serviciului pe punctul de control, personalul serviciului pe parcul auto cu mecanicii-conductori (conducătorii auto) ai autovehiculelor de tracţiune de serviciu, personalul serviciului de patrulă, personalul de serviciu pe subunităţi, în ordinea subunităţilor, conform statelor de organizare, personalul serviciului pe cantină, pompierul de serviciu, felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, toboşarul-gornist de serviciu.

241. Personalul serviciului se adună în formaţie în urma persoanelor sale de serviciu, iar ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flancul drept al gărzilor.

OBLIGAŢIILE PERSOANELOR SERVICIULUI INTERIOR Ofiţerul de serviciu pe unitate

242. Ofiţerul de serviciu pe unitate se numeşte din rîndul ofiţerilor unităţii. El răspunde de înştiinţarea la timp a

subunităţilor şi a conducerii unităţii despre anunţarea alarmei, de monitorizarea menţinerii ordinii interioare, de controlul executării serviciului de zi, precum şi de integritatea pistoalelor şi muniţiilor ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii. Ofiţerul de serviciu pe unitate se subordonează comandantului unităţii. Lui i se subordonează întregul personal al serviciului de zi pe unitate.

243. În unităţile militare, de la batalion independent în jos, se permite numirea subofiţerilor în serviciul de zi pe unitate.

244. În privinţa gărzilor interioare ale unităţii ofiţerul de serviciu se călăuzeşte de prevederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

245. Înainte de apel, noul ofiţer de serviciu, la ora stabilită, soseşte la şeful statului major al unităţii pentru primirea parolei.

La apel, noul ofiţer de serviciu pe unitate verifică efectivul personalului serviciului de zi, armamentul, ţinuta, cunoaşterea obligaţiilor de către acesta, dă indicaţii privind organizarea serviciului, respectarea regulilor tehnicii securităţii, lichidarea neajunsurilor depistate şi ţinuta pentru următoarele 24 de ore.

După apel, noul ofiţer de serviciu primeşte documentele clasificate (Anexa nr.11), armamentul, muniţiile ofiţerilor şi subofiţerilor (armamentul este primit bucată cu bucată, conform numerelor şi în complet). În comun cu vechiul ofiţer de serviciu pe unitate, verifică starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de înştiinţare şi pază, a aparatelor de cercetare radioactivă şi chimică, de asemenea, precizează numărul arestaţilor şi timpul aflării lor la arest.

246. După predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri de serviciu raportează comandantului unităţii. De exemplu: „Domnule colonel, sînt locotenent major Creţu, am predat serviciul de zi pe unitate”. „Domnule

colonel, sînt căpitan Munteanu, am primit serviciul de zi pe unitate”. După raport, noul ofiţer de serviciu pe unitate raportează toate neajunsurile depistate în procesul primirii

serviciului, care nu au putut fi înlăturate de către personalul vechiului serviciu de zi. 247. Ofiţerul de serviciu pe unitate are următoarele obligaţii: 1) la primirea semnalului de alarmă, să dea imediat semnal pentru deşteptarea subunităţilor, să raporteze

comandantului unităţii, să înştiinţeze locţiitorii acestuia şi alte persoane cu funcţii de răspundere ale unităţii conform schemei; pînă la sosirea lor, să conducă ieşirea subunităţilor în raioanele de concentrare;

2) la primirea ordinului de mobilizare, să raporteze imediat comandantului şi şefului statului major al unităţii şi să acţioneze conform indicaţiilor lor şi instrucţiunilor respective;

37

3) să distribuie ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii, sub semnătură în registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiilor (Anexa nr. 18), iar în caz de alarmă - după fişe, armamentul personal şi muniţiile pentru acesta, să controleze predarea lor la timp; la declanşarea nesancţionată a semnalizării de pază de la camerele de păstrare a armamentului şi muniţiilor în subunităţi, să stabilească cauzele şi să procedeze după situaţie, conform instrucţiunilor;

4) în cazul întrebuinţării armelor nucleare, biologice sau chimice (NBC), apariţiei pericolului radioactiv sau chimic în urma avariilor la întreprinderile de energetică atomică şi ale industriei chimice, să acţioneze conform instrucţiei;

5) să supravegheze executarea programului zilnic în unitate; 6) să controleze cel puţin de două ori (dintre care o dată pe timp de noapte) executarea serviciului de către

personalul serviciului de zi, respectarea regulilor de securitate în unitate, precum şi a ordinii interioare pe sectoarele atribuite subunităţilor; la depistarea cazurilor de infracţiuni, incidente şi încălcări, să ia măsuri pentru înlăturarea lor;

7) să cunoască locul de aflare a comandantului unităţii, să raporteze imediat acestuia toate cazurile excepţionale, inclusiv cele săvîrşite de către militarii în afara locului de dispunere a unităţii;

8) să se afle în încăperea ofiţerului de serviciu; plecînd cu chestiuni de serviciu, să lase în locul său ajutorul, comunicîndu-i unde şi pe cît timp pleacă;

9) să cunoască locurile de instrucţie a subunităţior antrenate la centrele de instrucţie, precum şi locurile de desfăşurare a şedinţelor;

10) să cunoască situaţia repartizării efectivului unităţii, precum şi a tehnicii militare aflate în afara unităţii; prin intermediul ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc să controleze înapoierea vehiculelor în parc, să raporteze comandantului unităţii toate cazurile de reţinere la rută, să întreprindă măsuri de căutare şi înapoiere a acestora în parcul auto;

11) să organizeze şi să verifice detaşarea la timp a subunităţilor (echipelor) numite din partea unităţii şi să raporteze şefului statului major şi comandantului unităţii;

12) să verifice listele militarilor în termen care pleacă în învoire în afara locului de dispunere a unităţii şi să indice în listele de învoiţi ora înapoierii lor; să permită ieşirea agenţilor de legătură în afara locului de dispunere a unităţii la prezentarea fişelor de înştiinţare de modelul stabilit;

13) în caz de incendiu, calamităţi naturale în locul de dispunere a unităţii sau în apropierea acestuia, să întreprindă măsuri de salvare a Drapelului de luptă al unităţii, a personalului, a armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; în caz de incendiu, să cheme echipa de pompieri (la necesitate, să anunţe Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale) şi, pînă la sosirea acesteia, să organizeze stingerea incendiului;

14) împreună cu felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, înainte de distribuirea hranei, să controleze calitatea acesteia, făcînd menţiunile respective în registrul de evidenţă a controlului calităţii hranei preparate, şi să aprobe distribuirea ei; în caz de îndoieli, să raporteze imediat comandantului unităţii; să asiste personal în sala de mese în timpul distribuirii şi servirii hranei şi să controleze distribuirea hranei, conform normelor;

15) să monitorizeze menţinerea ordinii interioare în cazărmi şi în locul de dispunere a unităţii; în caz de necesitate, să dea indicaţii persoanelor de serviciu pe subunităţi să închidă uşile de intrare în cazărmi cu zăvoare;

16) la sosirea comandantului unităţii, să-l întîmpine, să dea comanda „DREPŢI” şi să-i raporteze. De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-au întîmplat

următoarele). Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Negru”. Locţiitorilor comandantului de unitate şi şefului statului major al unităţii ofiţerul de serviciu pe unitate doar li se

prezintă. 248. După apelul de seară şi deşteptare, ofiţerul de serviciu pe unitate primeşte de la sergenţii de serviciu pe

subunităţi rapoartele şi întocmeşte informaţia privind prezenţa (răspîndirile) efectivului. În caz de absenţe nemotivate, raportează imediat comandantului unităţii, ofiţerului operativ, informează ofiţerul de serviciu pe comenduirea militară a garnizoanei şi întreprinde măsuri de căutare (ofiţerul de serviciu pe unitate este responsabil pentru prezentarea la timp a raportului). La raportul de dimineaţă ofiţerul de serviciu pe unitate raportează comandantului despre măsurile întreprinse, despre rezultatele căutării şi prezintă materialele cercetării preventive.

249. Toate neajunsurile depistate în timpul executării serviciului de către personalul serviciului de zi şi încălcările ordinii interioare în unitate pe parcursul serviciului, care nu pot fi înlăturate pînă la predarea serviciului (Anexa nr. 18), ofiţerul de serviciu pe unitate le consemnează în registrul de primire şi predare a serviciului. Registrul de primire şi predare a serviciului se prezintă zilnic de către ofiţerul de serviciu pe unitate comandantului unităţii (şefului statului major) pentru examinare şi pentru permiterea schimbării serviciului.

250. Ofiţerul de serviciu pe unitate întîmpină şi însoţeşte pe: 1) Preşedintele Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate şi pe conducătorul structurii militare; 2) generalii, şefii superiori ai comandantului unităţii şi persoanele numite pentru conducerea inspecţiei

(controlului). La întîmpinarea acestor persoane, ofiţerul de serviciu pe unitate dă comanda „DREPŢI” şi raportează. De exemplu: „Domnule general de brigadă. Brigada a doua de infanterie motorizată execută tragerile conform

programului pregătirii de luptă (în raionul cutare). Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Cernei”. 251. Despre sosirea persoanelor enumerate, ofiţerul de serviciu pe unitate raportează imediat comandantului unităţii

(persoanei care-l înlocuieşte) şi ofiţerului de serviciu operativ. 252. In cazul în care şeful superior sosit este întîmpinat de comandantul unităţii şi acesta îi raportează, ofiţerul de

serviciu pe unitate doar se prezintă.

38

253. În cazul sosirii în unitate a generalilor, care nu sînt indicaţi mai sus, precum şi a ofiţerilor superiori dintr-o altă unitate militară, ofiţerul de serviciu pe unitate se prezintă acestora.

De exemplu: „Domnule general de brigadă. Sînt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Popescu”. Apoi, îi însoţeşte la comandantul unităţii sau la persoana care-l înlocuieşte.

Ceilalţi militari sosiţi, după identificarea lor şi a motivului sosirii lor, în caz de necesitate, pot să aibă acces în unitate cu permise valabile de o singură folosinţă.

AJUTORUL OFIŢERULUI DE SERVICIU PE UNITATE

254. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este numit din rîndul ofiţerilor cu grade inferioare, subofiţerilor sau

sergenţilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este obligat să cunoască instrucţiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, situaţia, modul de manipulare a mijloacelor de înştiinţare, a tehnicii de pază şi de comunicaţii, a aparatelor de cercetare radioactivă şi chimică de care dispune ofiţerul de serviciu pe unitate; rămînînd în locul ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i execute obligaţiile.

După apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu primeşte în încăperea ofiţerului de serviciu documentele nesecrete (Anexa nr.11), bunurile materiale conform listei şi verifică respectarea ordinii interioare în subunităţi.

255. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din corpul ofiţerilor cu grade inferioare i se subordonează toate persoanele din serviciul de zi al unităţii; în ce priveşte gărzile interioare, el se călăuzeşte de prevederile Regulamentului serviciului pe garnizoană şi serviciului de gardă cu privire la ajutorul de serviciu pe gărzi.

256. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul subofiţerilor i se subordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor.

257. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din efectivul sergenţilor i se subordonează tot personalul serviciului de zi, cu excepţia ofiţerilor şi subofiţerilor.

SERGENTUL DE SERVICIU PE PUNCTUL DE CONTROL ŞI TRECERE

258. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din efectivul subofiţerilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii) persoanelor care sosesc (pleacă) în (din) unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bunuri materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.

Despre predarea şi luarea în primire a serviciului, vechiul sergent de serviciu pe punctul de control şi trecere şi cel nou raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.

259. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele obligaţii: 1) după apel, să primească documentaţia, utilajul şi inventarul conform listei (Anexa nr. 11); 2) să verifice documentele de identificare a persoanelor sosite în unitate, să distribuie permise de o singură folosinţă

cu acordul persoanelor, lista cărora este aprobată de comandantul unităţii şi la indicaţia ofiţerului de serviciu pe unitate; 3) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele autenticitatea documentelor cărora îi provoacă

îndoieli; 4) să nu permită ieşirea militarilor în termen în afara locului de dispunere a unităţii în cazul în care aceştia nu dispun

de document cu dreptul de ieşire, nu respectă ţinuta şi au un aspect exterior neglijent, precum şi a echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte, în cazul în care acestea nu dispun de lanterne de semnalizare, iar ziua – dacă nu dispun de fanioane de semnalizare;

5) să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în loc ajutorul său;

6) să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi; 7) la sosirea comandantului de unitate, a locţiitorilor acestuia şi a şefului statului major, să-i întîmpine şi să li se

prezinte. 260. Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere întîmpină ofiţerii din alte unităţi militare şi li se prezintă. De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Laur”. Apoi, raportează

imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.

AJUTORUL SERGENTULUI DE SERVICIU PE PUNCTUL DE CONTROL ŞI TRECERE

261. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere este numit din efectivul sergenţilor sau

soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere. 262. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere se află în permanenţă la punctul de control şi

răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror bunuri materiale cu aprobarea sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere.

39

263. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere are următoarele obligaţii: 1) să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu permisul de formă stabilită cu fotografie, iar dacă

îi cunoaşte din vedere - fără prezentarea acestuia; militarilor în termen - cu biletele de voie (de concediu, delegaţiile, ordinele, fişele de înştiinţare), altor persoane - cu permise de o singură folosinţă;

2) la efectuarea controlului permiselor permanente sau de o singură folosinţă - să le confrunte cu modelele aflate la punctul de control şi trecere, sa verifice prezenţa ştampilei, corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură folosinţă, la ieşirea vizitatorului, să fie menţiunea persoanei pentru vizitarea căreia s-a eliberat permisul;

3) să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea (aducerea) bunurilor materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se permite să treacă; să permită trecerea doar a mijloacelor de transport ce dispun de foi de drum;

4) să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere despre persoanele ale căror permise au termenul expirat sau autenticitatea documentelor cărora îi provoacă îndoieli;

5) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere despre sosirea comandantului unităţii, locţiitorilor acestuia, şefului statului major al unităţii, precum şi a ofiţerilor din alte unităţi.

SERGENTUL DE SERVICIU PE SUBUNITATE

264. Sergentul de serviciu pe subunitate este numit din efectivul sergenţilor şi, ca excepţie, din rîndul celor mai

pregătiţi soldaţi. El răspunde de executarea întocmai a programului zilnic şi de respectarea regulilor de menţinerea a ordinii interioare în subunitate, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor subunităţii, obiectelor personale ale efectivului şi de corectitudinea executării serviciului de către plantoane. Sergentul de serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior – comandantului şi plutonierului de subunitate.

265. Înainte de apel, noul sergent de serviciu pe subunitate verifică componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi al subunităţii, îl controlează şi îl prezintă plutonierului de subunitate. După efectuarea controlului vizual şi al cunoaşterii obligaţiilor de serviciu şi desfăşurarea şedinţelor practice de către plutonierul de subunitate, el primeşte de la vechiul sergent de serviciu informaţia referitoare la existentul şi raspîndirile efectivului şi conduce personalul serviciului de zi la apel.

266. După efectuarea schimbării personalului, noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de serviciu, verifică şi primeşte armamentul (bucată cu bucată, pe serii şi în complet), lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, rastelurile, bunurile materiale conform inventarului, existenţa şi starea de funcţionare a lacătelor, mijloacelor de stingere a incendiilor, de semnalizare, de înştiinţare şi a altor mijloace, după care sergenţii de serviciu semnează în registrul de primire şi predare a serviciului (Anexa nr.18).

267. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi, se prezintă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l înlocuieşte), iar în lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea şi luarea în primire a serviciului.

De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe companie”. „Domnule căpitan, sînt sergentul inferior Cobzari. Am primit serviciul pe companie”.

După aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raportează despre observaţiile şi indicaţiile date de ofiţerul de serviciu pe unitate la apel, precum şi despre neregulile sau neajunsurile depistate în timpul primirii serviciului.

268. Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii: 1) la darea alarmei, să efectueze deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract ai subunităţii şi, pînă

la sosirea lor, să execute indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate; 2) să urmărească îndeplinirea întocmai a programului zilnic în subunitate; 3) să cunoască locul de dispunere a subunităţii şi modul de înştiinţare a ei, existentul efectivului în subunitate (cîte

persoane se află în serviciul de zi, cîte sînt bolnave, arestate, învoite în afara locului de dispunere a unităţii sau trimise în componenţa echipelor), precum şi existentul şi distribuirea exactă a armamentului;

4) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei (Anexa nr. 18); la primirea armamentului, să verifice seriile şi integritatea acestuia; să păstreze permanent asupra sa şi să nu transmită nimănui cheile de la camera de păstrare a armamentului. După apelul de seară, cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului se predau ofiţerului de serviciu pe unitate, în tuburi speciale sigilate;

5) în cazul infracţiunilor, incidentelor, încălcărilor relaţiilor regulamentare dintre militari, să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a restabili ordinea disciplinară; să raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate (persoanei ce-l înlocuieşte), iar în absenţa acestora – plutonierului de subunitate;

6) să controleze existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi funcţionarea sistemului de semnalizare al camerelor de păstrare a armamentului, respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în subunitate (să permită fumatul numai în locuri speciale; uscarea echipamentului - numai în uscătorii; să supravegheze respectarea regulilor de încălzire a sobelor şi de folosire a lămpilor de gaz);

7) la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoare, accesul în ea să-l admită după recunoaşterea prealabilă (prin orificiul de observare);

40

8) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să întreprindă măsuri de stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate, de asemenea, să întreprindă măsuri de evacuare a personalului şi de scoatere a armamentului şi a bunurilor din încăperile aflate în pericol;

9) să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de subunitate să însoţească militarii bolnavi la punctul medical;

10) la ora stabilită, să adune în formaţie învoiţii în afara locului de dispunere a unităţii, să-i verifice şi să raporteze despre aceasta plutonierului de subunitate şi, la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate;

11) dacă părăseşte încăperea subunităţii în interes de serviciu, precum şi pentru odihnă, să transmită executarea obligaţiilor sale unuia din plantoanele din schimbul liber;

12) să primească de la plutonierul de subunitate, după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, iar dacă sînt absenţe nemotivate - numele, prenumele şi patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.

De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată apelul de seara s-a efectuat. Efectivul este prezent, cu excepţia a doi militari, care se află în concediu şi a altor trei care se află în servicii. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”;

13) la timpul stabilit, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate existentul şi răspîndirile efectivului subunităţii, iar în cazul depistării lipselor nemotivate acestea urmează a fi raportate imediat;

14) să organizeze efectuarea curăţeniei în încăperile şi pe teritoriul atribuit subunităţii, să respecte regimul de iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor subunităţii, să verifice prezenţa apei potabile în recipiente;

15) să menţină ordinea în timpul servirii mesei de către efectivul subunităţii; la indicaţia plutonierului de subunitate, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe bucătărie raportul privind rezervarea hranei pentru persoanele aflate în serviciu, sau pentru cele care lipsesc în interes de serviciu;

16) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele sosite pentru inspecţie (control); 17) la sosirea în subunitate a şefilor direcţi, de la comandantul de subunitate în sus, precum şi a ofiţerului de

serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”, să le raporteze şi să-i însoţească pe teritoriul subunităţii. De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva,

raportează ce anume). Compania se află la centrul de instruire. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”. Altor ofiţeri şi subofiţeri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raportează, ci doar li se prezintă. La sosirea militarilor din alte subunităţi, sergentul de serviciu pe subunitate, de asemenea, li se prezintă şi îi

însoţeşte la comandantul subunităţii. În cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul subunităţii şi acesta îi raportează,

sergentul de serviciu pe subunitate doar i se prezintă. 269. La dispunerea subunităţii într-o localitate, sergentul de serviciu pe subunitate urmăreşte ca soldaţii şi sergenţii

să nu părăsească raionul de dispunere a subunităţii. Despre încălcările regulilor stabilite sergentul de serviciu pe subunitate îi raportează comandantului (plutonierului) de subunitate.

PLANTONUL PE SUBUNITATE

270. Plantonul pe subunitate se numeşte din efectivul soldaţilor. El asigură paza şi integritatea camerei de păstrare a

armamentului, muniţiilor, bunurilor materiale ale companiei şi obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe subunitate este subordonat sergentului de serviciu pe subunitate.

271. Plantonul în serviciu pe subunitate execută serviciul în interiorul încăperii, lîngă uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea armamentului.

Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii: 1) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de serviciu pe subunitate, să supravegheze

permanent camera pentru păstrarea armamentului; 2) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din cazarmă a patrimoniului militar

fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate; 3) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate cazurile de infracţiuni, incidente şi încălcări

ale relaţiilor regulamentare dintre militarii din subunitate, abaterile de la regulile de prevenire a incendiilor, să întreprindă măsuri de eliminare a acestora;

4) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic;

5) să menţină ordinea interioară şi pe teritoriul atribuit subunităţii şi să ceară aceasta de la toţi militarii; 6) să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi; 7) să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în locurile destinate acestui scop; 8) la sosirea în subunitate (companie) a şefilor direcţi, de la comandantul subunităţii mai sus, şi a ofiţerului de

serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”; la sosirea altor ofiţeri ai subunităţii, a plutonierului de subunitate şi a militarilor din alte subunităţi, să cheme sergentul de serviciu.

De exemplu,la ieşirea de campanie: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA LINIE”; în subunitate: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA IEŞIRE”.

272. Plantonului în serviciu îi este interzis să se aşeze, să-şi scoată echipamentul şi să-şi descheie hainele.

41

273. Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină ordinea în încăperile subunităţii şi să nu părăsească încăperea fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate, sa-l ajute la stabilirea ordinii în caz de încălcare a relaţiilor regulamentare dintre soldaţii şi sergenţii subunităţii; cînd rămîne în locul sergentului de serviciu - să-i execute obligaţiile.

274. Plantonul este obligat să cunoască în orice moment unde se află sergentul de serviciu pe subunitate. Toate abaterile observate le raportează sergentului de serviciu pe subunitate.

SUBOFIŢERUL (SERGENTUL) DE SERVICIU PE CANTINĂ

275. Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină se numeşte din rîndul subofiţerilor sau sergenţilor prin contract.

El răspunde de corectitudinea primirii produselor alimentare de la depozit, de introducerea produselor alimentare în cazan în cantităţile prevăzute, de distribuirea la timp a hranei conform normelor stabilite, de integritatea mijloacelor tehnice şi bunurilor materiale, precum şi de starea sanitaro-igienică a bucătăriei, a sălii de mese şi de menţinerea ordinii în ele. Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia, şefului compartimentului logistică şi şefului serviciului alimentar al unităţii militare. Lui i se subordonează efectivul de deservire a serviciului pe cantină.

276. Noul subofiţer (sergent) de serviciu pe cantină, la ora stabilită, soseşte pentru instructaj la şeful compartimentului logistică, iar în absenţa lui – la şeful serviciului alimentar.

Pînă la apel, noul subofiţer (sergent) de serviciu pe cantină verifică componenţa personalului de serviciu, completează tabelul personalului din serviciul de zi pe cantină şi îl prezintă pentru examenul medical. După apel, primeşte, conform listei, documentele (Anexa nr.11), inventarul de bucătărie şi vesela, utilajul tehnologic, frigorific, dispozitivele, aparatele de măsurare şi cîntărire, alte bunuri materiale şi verifică dacă ele se află în stare bună. Repartizează sarcinile efectivului de deservire, pe cantină, efectuează instructajul în vederea respectării regulilor de securitate.

277. Despre predarea-primirea serviciului, vechiul şi noul subofiţer (sergent) de serviciu pe cantină raportează şefului compartimentului logistică şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

278. Subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină are următoarele obligaţii: 1) să organizeze primirea bunurilor materiale şi să asigure integritatea şi păstrarea acestora pe parcursul

serviciului, iar în caz de pierdere - poartă răspundere materială conform legislaţiei în vigoare; 2) să cunoască numărul de persoane asigurate cu drepturi de hrană şi tabelul săptămînal de repartizare a

produselor alimentare; 3) să primească împreună cu instructorul-bucătar (bucătarul superior), produsele alimentare de la depozit,

verificînd cantitatea şi calitatea lor. Pentru determinarea calităţii produselor alimentare este chemat felcerul (instructorul sanitar) de serviciu;

4) să supravegheze prelucrarea produselor alimentare şi să asigure ca prelucrarea cărnii şi a peştelui, precum şi distribuirea hranei gata să fie efectuate numai de bucătari;

5) să asiste la introducerea produselor în cazan şi să supravegheze ca ele să fie introduse exact în cantitatea prevăzută în tabelul de repartizare a produselor alimentare;

6) să asiste la porţionarea cărnii şi peştelui, să controleze masa lor, precum şi corectitudinea înscrierilor făcute de instructorul-bucătar (bucătarul superior) în registrul de evidenţă a calităţii hranei preparate;

7) să nu permită lucrul în cantină efectivului care nu a fost examinat de medic, să supravegheze ca acesta să respecte regulile de igienă pe timpul lucrului;

8) să menţină ordinea în cantină, să nu permită primirea hranei în sala de mese, dacă militarii sînt acoperiţi, îmbrăcaţi în scurte, mantale şi în salopete;

9) să urmărească aranjarea şi curăţarea meselor la timp, să organizeze distribuirea veselei de bucătărie şi de masă şi primirea ei de la subunităţi;

10) să nu permită distribuirea hranei fără controlul calităţii ei de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu şi fără aprobarea distribuţiei de către ofiţerul de serviciu pe unitate, să asigure distribuirea la timp şi corectă a hranei, respectarea cu stricteţe a rîndului subunităţilor la distribuirea acesteia;

11) să ceară ca produsele alimentare să fie păstrate în ordine şi să fie asigurată integritatea lor; 12) să rezerveze hrana conform comenzilor plutonierilor de subunităţi sau sergenţilor de serviciu pe subunităţi şi

să nu admită depăşirea termenelor de păstrare; 13) să organizeze procesul tehnologic de spălare calitativă a veselei de masă şi de bucătărie conform regulilor

sanitare, să nu permită scoaterea ei din cantină; 14) să organizeze scoaterea la timp a resturilor şi menţinerea curăţeniei pe terenul adiacent al cantinei; 15) să nu permită accesul persoanelor străine în cantină; 16) să asigure respectarea prevederilor regulilor de prevenire a incendiilor şi a modului de exploatare a utilajului

tehnologic; 17) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate sau ajutorului acestuia toate neregulile constatate; 18) dacă cantina este vizitată de comandanţii direcţi, începînd cu locţiitorii comandantului unităţii în sus, precum

şi de ofiţerul de serviciu pe unitate, să raporteze. De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva,

raportează ce anume). Sînt sergentul de serviciu pe cantină, plutonier Ungureanu”.

42

19) dacă cantina este vizitată de comisia de control însoţită de comandanţii (şefii) direcţi, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate, să se prezinte.

De exemplu: „Domnule colonel, sînt sergentul de serviciu pe cantină, plutonier Ungureanu”.

FELCERUL (INSTRUCTORUL SANITAR) DE SERVICIU PE PUNCTUL MEDICAL (INFIRMERIE)

279. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie) răspunde de ordinea interioară în

punctul medical (infirmerie), iar în absenţa medicului – de acordarea asistenţei premedicale. El se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi şefului punctului medical (infirmeriei) al unităţii.

280. Despre primirea şi predarea serviciului vechiul şi noul felcer (instructor sanitar) de serviciu raportează şefului punctului medical (infirmeriei).

281. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie) are următoarele obligaţii: 1) să se afle permanent în punctul medical (infirmerie); în cazul plecării din punctul medical în interes de

serviciu – să numească în locul său un superior pe punctul medical (infirmerie) din rîndul pacienţilor şi să-i comunice unde şi pe cît timp pleacă;

2) să cunoască numărul bolnavilor aflaţi la tratament staţionar în punctul medical (infirmerie), caracterul maladiei, tratamentul şi regimul alimentar prescris fiecărui bolnav şi să execute prescripţiile medicului, de asemenea, să cunoască numărul bolnavilor aflaţi în instituţiile curative de tratament;

3) să determine şi să aprobe calitatea produselor alimentare livrate pentru pregătirea hranei efectivului; 4) pînă la începutul consultaţiei în policlinică, să selecteze cartelele medicale ale militarilor înscrişi pentru

consultaţie şi să ia temperatura corporală a bolnavilor sosiţi; 5) la prezentarea la punctul medical (infirmerie) a militarilor cu dereglări acute de sănătate, să le acorde primul

ajutor sau ajutorul medical de urgenţă şi să raporteze imediat şefului punctului medical; 6) la solicitarea sergentului de serviciu pe subunitate sau a ofiţerului de serviciu pe unitate, să sosească imediat

la bolnavi pentru a-i acorda asistenţă medicală, iar în cazurile cînd este necesar ajutor medical de urgenţă – să expedieze bolnavul imediat la punctul medical (infirmerie) şi să raporteze medicului;

7) să execute controlul medical al persoanelor sosite din concedii, deplasări, al efectivului destinat pentru serviciul pe cantină, precum şi a conducătorilor auto înainte de plecarea lor în cursă;

8) să controleze calitatea hranei pentru bolnavi, distribuirea ei la timp, temperatura aerului, aerisirea, curăţenia şi dezinfecţia în încăperile punctului medical (infirmeriei);

9) la primirea serviciului, să recepţioneze contra semnătură preparatele medicale toxice şi stupefiantele şi cheile de la dulapurile în care acestea se păstrează;

10) după primirea serviciului, să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate informaţia referitoare la numărul bolnavilor aflaţi la tratament staţionar în punctul medical (infirmerie) şi în alte instituţii curative de tratament;

11) la vizitarea punctului medical (infirmeriei) de către comandanţii direcţi, de la şeful punctului medical în sus, precum şi de către ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, să li se prezinte.

De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt felcerul de serviciu, plutonier Ungureanu”.

12) Dacă punctul medical este vizitat de comisia de control, însoţită de comandanţii direcţi, de la şeful punctului medical în sus, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate şi de ajutorul acestuia, să li se prezinte.

De exemplu: „Domnule maior, sînt felcerul de serviciu, sergent Vescu”. 282. După prezentare, felcerul de serviciu raportează celui sosit numărul de bolnavi în punctul medical (infirmerie)

şi starea lor.

SERGENTUL DE SERVICIU PE STATUL MAJOR AL UNITĂŢII

283. Sergentul de serviciu pe statul major al unităţii se numeşte din efectivul sergenţilor. El răspunde de curăţenia

din încăperea statului major, de executarea corectă a serviciului de către agenţii de legătură şi de primirea (transmiterea) la timp a corespondenţei şi a telefonogramelor. Sergentul de serviciu pe statul major al unităţii se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi şefului statului major al unităţii.

284. Despre predarea şi luarea în primire a serviciului, vechiul şi noul sergenţi de serviciu raportează şefului statului major al unităţii şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

285. Sergentul de serviciu pe statul major al unităţii are următoarele obligaţii: 1) după apel, să ia în primire, conform listei, documentaţia, utilajul şi inventarul (Anexa nr.11); 2) să primească, în afară orelor de program, corespondenţa; 3) să primească şi să transmită corespondenţa; 4) să conducă acţiunile agenţilor de legătură; 5) să nu părăsească încăperea statului major, să menţină ordinea interioară, să admită intrarea în încăperea

statului major a persoanelor străine în modul stabilit de comandantul unităţii; 6) la anunţarea alarmei, să înştiinţeze imediat toţi militarii statului major al unităţii; 7) să ia sub pază încăperile statului major şi să păstreze cheile de la acestea;

43

8) să supravegheze respectarea regulilor la încălzirea sobelor, iar după terminarea zilei de serviciu, să efectueze inspecţia încăperilor statului major al unităţii referitor la siguranţa contra incendiilor;

9) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri netitulară, să întreprindă măsuri de stingere a incendiului şi de salvare a documentelor şi materialelor statului major, să raporteze imediat despre aceasta ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului statului major al unităţii;

10) la intrarea în statul major a comandanţilor direcţi, de la comandantul unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate şi a ajutorului acestuia, să dea comanda „DREPŢI” şi să raporteze.

De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Sînt sergentul de serviciu pe statul major, sergent Grosu”.

11) la sosirea în statul major a şefului statului major al unităţii, a locţiitorilor comandantului de unitate şi a ofiţerilor din alte unităţi, să li se prezinte;

De exemplu: „Domnule maior, sînt sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, sergent Antoniu”.

ŞEFUL SERVICIULUI DE PATRULĂ

286. Patrulele sînt numite pentru 24 de ore sau pentru un timp anumit, ziua sau noaptea, şi pot fi pe jos sau cu mijloace de transport.

287. Patrula e formată din şeful patrulei şi doi - trei militari de patrulă şi este asigurată cu mijloace de comunicaţii, pentru asigurarea legăturii cu ofiţerul de serviciu pe unitate.

288. Dotarea cu arme de foc a personalului patrulelor se efectuează doar în cazuri deosebite. 289. Schema de patrulare şi instrucţiunea patrulelor este elaborată de şeful statului major şi aprobată de

comandantul unităţii. În instrucţiunea pentru patrula de serviciu se indică: sarcinile patrulelor, particularităţile serviciului pe rută, ordinea de raport şi algoritmul acţiunilor în situaţii excepţionale.

290. Şeful serviciului de patrulă este numit din rîndul sergenţilor (subofiţerilor). Şeful serviciului de patrulă este responsabil de executarea corectă a serviciului de către militarii de patrulă, de

menţinerea ordinii, de respectarea disciplinei militare, de paza obiectivelor încredinţare, precum şi de controlul aflării autorizate a persoanelor străine (tehnicii) pe teritoriul unităţii.

291. Şeful serviciului de patrulă se află în subordinea ofiţerului de serviciu pe unitate şi a ajutorului acestuia. Şeful serviciului de patrulă are următoarele obligaţii: 1) să se prezinte la şeful statului major pentru instructaj şi să studieze documentaţia necesară; 2) să cunoască misiunea patrulei, să nu se distragă şi să conducă serviciul patrulei; 3) să urmărească respectarea de către militari a disciplinei şi a ţinutei militare; 4) să raporteze la timpul indicat despre executarea serviciului ofiţerului de serviciu pe unitate; 5) să respecte itinerarul de patrulare, să organizeze executarea corectă a serviciului de către militarii de patrulă şi să

le permită odihna conform orelor stabilite; 6) să verifice starea antiincendiară a obiectivelor (depozitelor, magaziilor, subsolurilor etc.) unităţii şi să le

preia spre pază, asigurînd integritatea acestora; 7) să controleze aflarea autorizată a persoanelor străine (tehnicii) pe teritoriul unităţii şi, în caz de necesitate, să

le reţină şi să le prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate. De exemplu: „Domnule (maior), sînt şeful serviciului de patrulă, sergent Antoniu. Permiteţi- mi să aflu scopul

prezenţei Dumneavoastră (prezentaţi-mi, Vă rog, permisul de acces).” 292. La încălcarea disciplinei de către militarii în grad superior, şeful patrulei se adresează cu rugămintea de a

înceta încălcarea de disciplină. Dacă rugămintea lui nu este executată, şeful de patrulă este obligat să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate şi să acţioneze la indicaţia lui.

MILITARUL DE PATRULĂ

293. Militarii de patrulă sînt numiţi din rîndul soldaţilor cu bună pregătire de front şi fizică, de regulă, din aceeaşi

subunitate. Militarul de patrulă se află în subordinea şefului serviciului de patrulă 294. Militarul de patrulă are următoarele obligaţii: 1) să execute cu vigilenţă serviciul, să urmărească comportamentul militarilor şi să raporteze şefului serviciului de

patrulă despre încălcările de disciplină militară şi ordine interioară în unitate; 2) să execute prompt şi cu exactitate ordinele şefului serviciului de patrulă şi să nu părăsească locul de serviciu fără

permisiunea lui; 3) să nu primească şi să nu transmită nimic fără permisiunea şefului de patrulă; 4) să verifice starea antiincendiară a obiectivelor (depozitelor, magaziilor, subsolurilor etc.) unităţii şi să le preia

spre pază, asigurînd integritatea acestora; 5) să cunoască misiunea patrulei, să respecte itinerarul de patrulare şi să nu se abată de la executarea serviciului; 6) să execute necondiţionat indicaţiile şefului serviciului de patrulă; 7) în lipsa şefului serviciului de patrulă, să exercite obligaţiile acestuia; 8) la finisarea serviciului de patrulare, să se întoarcă în subunitatea sa şi să raporteze sergentului de serviciu pe

subunitate despre sosire.

44

295. În cazul refuzului de a se supune sau de împotrivire a militarului, la reţinerea lui şeful patrulei are dreptul personal sau cu personalul patrulei să aplice forţa fizică.

Aplicarea armei este o măsură extremă şi se permite doar în cazurile şi în modul expus în prezentul regulament.

POMPIERUL DE SERVICIU

296. Pompierul de serviciu se numeşte din rîndul efectivului echipei de pompieri a unităţii şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia.

297. Pompierul de serviciu răspunde de respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în încăperile unităţii, centrului de instruire, precum şi la alte obiective ale unităţii.

298. Pompierul de serviciu are următoarele obligaţii: 1) să cunoască particularităţile stării siguranţei contra incendiilor la obiectivele unităţii; 2) să cunoască, să respecte şi să ceară de la toţi militarii executarea regulilor de prevenire a incendiilor conform

planului de protecţie antiincendiară; 3) să verifice buna stare a mijloacelor de stingere a incendiilor, sistemelor de alarmă contra incendiilor,

rezervoarelor (hidrantelor) de alimentare cu apă în caz de incendiu şi să întreprindă măsuri pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare;

4) în comun cu şefii de depozite şi cu ofiţerul de serviciu pe parc, să controleze, înainte de închiderea obiectivelor, respectarea regulilor de prevenire a incendiilor şi să înmîneze acestora fişele de control;

5) să controleze şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, şefului compartimentului logistic, precum şi şefului serviciului de protecţie antiincendiară despre folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminare etc., dacă acestea sînt neautorizate, defectate şi prezintă pericol de incendiu;

6) să raporteze la timp ofiţerului de serviciu pe unitate, şefului compartimentului logistic, precum şi şefului serviciului de protecţie antiincendiară neajunsurile depistate, incendiile şi măsurile luate referitor la starea antiincendiară în unitate;

7) la ora stabilită, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre îndeplinirea prevederilor privind siguranţa contra incendiilor;

8) să acţioneze în comun cu echipa de pompieri la stingerea incendiilor. 299. După primirea - predarea serviciului, vechiul şi noul pompier de serviciu raportează ofiţerului de serviciu pe

unitate şi şefului serviciului de protecţie antiincendiară, informînd despre toate neajunsurile depistate şi neînlăturate.

TOBOŞARUL-GORNIST DE SERVICIU

300. Toboşarul-gornist de serviciu se numeşte din rîndul efectivului soldaţilor pregătiţi ai subunităţilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Toboşarul-gornist de serviciu este obligat să se afle într-o încăpere din apropierea camerei ofiţerului de serviciu pe unitate şi să dea semnale la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate sau al ajutorului acestuia.

301. Pentru a da semnalele în lipsa unui toboşar-gornist pot fi folosite mijloace tehnice de înregistrare sonoră.

CAPITOLUL VII

ALARMAREA

Principii generale

302. Alarmarea unităţii se execută de comandanţii (şefii) cărora acest drept le-a fost acordat de comandantul structurii militare.

Alarmele sînt de luptă şi de exerciţiu. 303. Alarmarea de lupta a unităţii se execută în scopul pregătirii acesteia pentru executarea misiunilor de luptă. În

acest caz, este scos întregul efectiv al unităţii, cu armamentul şi tehnica militară, cu alte mijloace materiale care i se cuvin.

304. Modul de alarmare de luptă a unităţii este determinat de planul elaborat de statul major sub conducerea nemijlocită a comandantului unităţii şi aprobat de către un comandant (şef) superior. În plan trebuie să se prevadă:

1) cine are dreptul să anunţe alarma de luptă, modul de înştiinţare a subunităţilor, precum şi cel de înştiinţare şi adunare a militarilor prin contract;

2) acţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate şi ale altor persoane din serviciul de zi la anunţarea alarmei; 3) raionul de adunare a unităţii, punctele de adunare a subunităţilor şi modul de ieşire la ele a efectivului şi de

scoatere a tehnicii militare; 4) raioanele de concentrare a unităţii şi locurile de dispunere a subunităţilor în ele, precum şi aliniamentul

(punctul) de plecare, itinerarele şi ordinea înaintării unităţii;

45

5) activităţile de asigurare de luptă şi de asigurare logistică (modul de distribuire a muniţiilor, a alimentelor şi a altor mijloace materiale, precum şi modul de încărcare şi transportare a acestora în raionul de concentrare) a unităţii;

6) organizarea conducerii şi comunicaţiilor la alarmarea de luptă a unităţii, pe timpul înaintării şi în raionul de concentrare;

7) modul de scoatere (expediere) a Drapelului de luptă al unităţii militare; 8) organizarea serviciului de comenduire pe timpul ieşirii în raioanele de adunare şi de concentrare. 305. Alarmarea de exerciţiu a unităţii se execută în scopul pregătirii ei pentru acţiuni la anunţarea alarmei de luptă,

la ieşirea unităţii pentru exerciţii tactice, în caz de calamităţi, pentru stingerea incendiilor şi îndeplinirea altor misiuni. În acest caz, unitatea acţionează ca la anunţarea alarmei de luptă, cu restricţiile stabilite.

306. Toţi militarii trebuie să cunoască exact ordinea acţiunilor unităţii la anunţarea alarmei, în partea care-i priveşte.

307. La anunţarea alarmei, efectivul trebuie să acţioneze rapid şi organizat, respectînd mascarea.

TITLUL III

SERVICIUL DE ALARMĂ. PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR ÎN PARCURI ŞI PE TIMPUL

DISPUNERII TRUPELOR LA CENTRELE DE INSTRUIRE

CAPITOLUL VIII SERVICIUL DE ALARMĂ (DE LUPTĂ)

Principii generale

308. Serviciul de alarmă (de luptă) constituie executarea unei misiuni de luptă. Acesta se realizează cu forţele şi cu

mijloacele de serviciu, desemnate de la unităţile şi subunităţile militare ale genurilor de armă. 309. Din componenţa serviciului de alarmă (de luptă) fac parte: forţe şi mijloace de luptă, de asigurare, precum şi

schimburile de serviciu ale punctelor de comandă. 310. Serviciul de alarmă (de luptă) este organizat de către comandantul unităţii militare. El răspunde de executarea

misiunii de către forţele şi mijloacele de serviciu. 311. Locţiitorii comandantului unităţii militare şi şefii de compartimente ale statului major răspund de menţinerea

capacităţii de luptă, de asigurarea şi pregătirea forţelor şi mijloacelor de serviciu, în sfera lor de competenţă. 312. Componenţa forţelor şi mijloacelor de serviciu, gradul lor de pregătire în vederea luptei, durata, modul de

executare a serviciului de alarmă (de luptă), modul de pregătire a efectivului, a armamentului şi a tehnicii militare pentru intrare în serviciul de alarmă (de luptă) şi schimbul lor sînt stabilite prin ordinul comandantului unităţii militare, în corespundere cu cerinţele prezentului regulament, a ordinelor şi directivelor conducătorului structurii militare sau ale Statului Major General al Forţelor Armate condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

313. Se interzice numirea în serviciul de alarmă (de luptă) a militarilor care nu au depus Jurămîntul militar, care nu au însuşit programul de pregătire în măsura stabilită, care sînt supuşi urmăririi penale, precum şi a celor bolnavi.

314. Pregătirea personalului pentru executarea serviciului de alarmă (de luptă) se efectuează în baza unui plan

aprobat de comandantul unităţii, în componenţa subunităţilor, echipajelor de luptă, schimburilor de serviciu, înainte de fiecare intrare în serviciu.

Pregătirea se efectuează sub conducerea comandantului unităţii sau a persoanelor desemnate de el, ţinîndu-se cont de caracterul şi de amploarea misiunilor, de specificul unităţii, subunităţii militare, de timpul şi de locul executării serviciului de alarmă (de luptă), în clase de pregătire pentru serviciul de alarmă (de luptă) sau în locuri pregătite special în acest scop, cu folosirea tehnicii de instrucţie (de instrucţie şi luptă), a aparatajului, a instalaţiilor de antrenament, a machetelor şi a manualelor.

Armamentul şi tehnica militară se pregătesc din timp pentru serviciul de alarmă (de luptă). Toate măsurile de pregătire a forţelor şi a mijloacelor de serviciu se încheie cu controlul stării de pregătire a

acestora pentru executarea serviciului de alarmă (de luptă). Rezultatele controlului sînt notate în registrul de evidenţă a pregătirii pentru serviciul de alarmă. Comandantul unităţii, prin ordin de luptă, indică intrarea în serviciul de alarmă (de luptă).

315. Modul de intrare în serviciul de alarmă (de luptă) este stabilit prin ordinele conducătorului structurii militare sau ale Statului Major General al Forţelor Armate, condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

316. Despre intrarea în serviciul de alarmă (de luptă) comandantul forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu operativ, şeful de schimb, de echipă, ofiţerul de serviciu la punctul de comandă) raportează şefului său nemijlocit şi la punctul de comandă superior.

46

317. Comandantul forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu operativ, şefii de schimb, de echipă, ofiţerul de serviciu la punctul de comandă) este obligat să cunoască în detaliu situaţia, să acţioneze îndrăzneţ şi hotărît, să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile luate şi sa asigure executarea misiunii de luptă.

318. În perioada serviciului de alarmă (de luptă), cu schimbul de serviciu se execută antrenamente separate şi complexe (o parte din ele - de control) sub conducerea comandanţilor forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerilor de serviciu operativ, şefilor de schimb, de echipe, ofiţerilor de serviciu la punctele de comandă) şi şefilor superiori.

În afară de aceasta, cu personalul schimburilor de serviciu libere de executarea nemijlocită a misiunii serviciului de alarmă (de luptă) se desfăşoară şedinţe de pregătire conform programului aprobat de comandantul unităţii.

319. Comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerului de serviciu operativ, şefului de schimb, de echipa, ofiţerului de serviciu la punctul de comandă) îi este interzis să dea ordine personalului care îl sustrag pe acesta de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului de alarmă (de luptă) şi care pot duce la zădărnicirea misiunii de lupta.

320. Personalului schimbului în serviciu, pe timpul serviciului de alarmă (de luptă), i se interzice: 1) să transmită cuiva, chiar şi temporar, îndeplinirea obligaţiilor serviciului de alarmă (de luptă) fără

permisiunea comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerului de serviciu operativ, şefului de schimb, de echipă, ofiţerului de serviciu la punctul de comandă);

2) să se sustragă de la executarea obligaţiilor serviciului de alarmă (de luptă); 3) să părăsească samavolnic postul de luptă sau alt loc de executare a serviciului de alarmă (de luptă); 4) să îndeplinească lucrări cu armamentul şi cu tehnica militară ce ar scădea starea de pregătire a acestora. 321. În unitatea (subunitatea) militară de la care sînt desemnate forţele şi mijloacele de serviciu, învoirea

personalului în afara locului de dispunere a unităţii, şedinţele de pregătire, activităţile sportive şi culturale se organizează în aşa mod ca, în caz de necesitate, să fie asigurată întărirea schimburilor în serviciu în termenele stabilite.

322. Periodicitatea efectuării controlului asupra serviciului de alarmă (de luptă) de către persoane cu funcţii de răspundere este stabilită de către conducătorul structurii militare sau al Statului Major General al Forţelor Armate, condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

323. Controlul executării serviciului de alarmă (de luptă) este exercitat de comandantul unităţii militare, de şefii lui direcţi sau de persoane împuternicite de aceştia; pentru aceasta, se întocmeşte un plan de control al executării serviciului de alarmă (de luptă).

324. După ieşirea din serviciul de alarmă (de luptă), se efectuează analiza executării serviciului de către efectiv, starea acestuia fiind consemnată în ordinul comandantului unităţii militare.

CAPITOLUL IX

PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR ÎN PARCURILE AUTO

Principii generale

325. Parc auto se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea, repararea şi punerea în stare de luptă a armamentului şi a tehnicii militare.

326. Parcurile pot fi permanente şi de campanie. Parcurile permanente se amenajează în locurile de dispunere permanentă a amplasării unităţii, la centrele de

instruire. În aceste condiţii, armamentul şi tehnica militară se dispun în depozite ce se închid sau sub acoperiş, precum şi pe platforme cu împrejmuire sigură. În parc se amenajează un punct de control tehnic cu încăperi pentru subofiţerul de serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic, clasa pentru studierea regulilor de securitate a circulaţiei rutiere, instructajul conducătorilor auto, şefii de maşină şi personalului de serviciu pe parc; un punct de alimentare cu carburanţi, un punct de curăţare şi spălare, un punct (un teren) de întreţinere tehnică zilnică, un punct de întreţinere tehnică şi reparaţii; locuri pentru păstrarea armamentului şi a tehnicii militare şi obiective pentru punerea lor în stare de luptă, încăperi (locuri) pentru întreţinerea tehnicii şi alte încăperi necesare.

Parcurile de campanie se organizează în cazul dislocării temporare a unităţii (subunităţii) militare în condiţii de campanie..

Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie sa asigure ieşirea rapida şi uşoară a mijloacelor de transport. 327. Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor. Limitele sectoarelor se marchează

cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se împrejmuieşte, se utilează cu mijloace tehnice de pază, cu instalaţii ce asigură respectarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător, se amenajează cu zone verzi şi se iluminează suficient.

Toate încăperile parcului, porţile încăperilor şi porţile parcului se numerotează.

47

328. Spre parc, cît şi spre încăperile din interiorul parcului şi spre construcţiile speciale, trebuie să fie construite drumuri şi stabilite căi de acces, care se menţin permanent în condiţii bune pentru circulaţie. Vara, pe timp uscat, drumurile se stropesc, iar iarna se curăţă de zăpadă.

Circulaţia şi mersul pe teritoriul parcului pe lîngă drumuri sînt interzise. Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale direcţiei şi vitezei de deplasare a mijloacelor de transport şi

alte semne rutiere. 329. De organizarea serviciului interior în parc, de întreţinerea şi păstrarea corectă a armamentului şi a tehnicii

militare, a construcţiilor speciale, a depozitelor, de menţinerea curăţeniei, de respectarea măsurilor de protecţie contra incendiilor şi de protecţie a mediului ambiant răspunde şeful compartimentului logistic, iar acolo unde această funcţie nu este prevăzută în state – şeful serviciului auto sau şeful unuia din serviciile logistice ale unităţii.

De întreţinerea armamentului, tehnicii militare, încăperilor şi sectoarelor pe teritoriul parcului, repartizate subunităţilor, răspund comandanţii de subunităţi.

330. Întreţinerea tehnică a mijloacelor de transport se efectuează după fiecare cursă, după rulajul (uzarea) stabilit de normative, precum şi după păstrare. În afară de aceasta, se efectuează întreţinerea tehnică sezonieră a mijloacelor de transport.

331. Examinarea şi întreţinerea armamentului şi a tehnicii militare, precum şi reutilarea şi amenajarea parcurilor se efectuează în zilele de parc.

332. Armamentul şi tehnica militară examinate se dispun în locul de staţionare. În perioada rece a anului, în depozitele neîncălzite şi pe platformele deschise ale parcului, la temperaturi joase ale aerului, se evacuează apa din sistemele de răcire ale motoarelor, iar de la armament şi de la tehnica militară se scot acumulatoarele. După aceasta, se fixează tăbliţe cu următoarele inscripţii: „Apa este evacuată”, „Acumulatoarele sînt scoase”.

Este interzisă plasarea la locul de parcare a armamentului şi a tehnicii militare ce nu au fost examinate. Păstrarea mijloacelor de transport în afara parcului este interzisă, cu excepţia tehnicii încărcate cu muniţii sau cu

alte mijloace materiale şi care se află pe teritoriul depozitelor sub paza gărzii. În timpul trecerii în revistă a armamentului şi a tehnicii militare, comandantul unităţii controlează şi starea

parcurilor. 333. Tehnica militară iese din parc în baza ordinului de distribuţie, aprobat în ajun de comandantul unităţii, în stare

tehnică bună, cu conducătorii de autovehicule nominalizaţi, care dispun de documente de identitate şi permis de conducere la categoria respectivă, care au trecut controlul medical înainte de cursă şi sînt admişi pentru cursă, cu foi de parcurs completate, semnate de şeful statului major, şeful serviciului auto (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea tehnicii militare), avînd viza şefului punctului de control tehnic privind starea bună a autovehiculului, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Utilizarea autovehiculului se planifică ţinînd cont de misiunile unităţii.

Ieşirea tehnicii militare neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea comandantului unităţii.

În zilele de odihnă şi de sărbătoare, ieşirile tehnicii militare din parc se reduc la minimum. 334. Cînd pleacă în cursă două şi mai multe autovehicule este numit un şef al coloanei. Cînd se transportă oameni sau încărcături explozive, atît în coloane, cît şi cu autovehicule singulare, pentru fiecare

maşină este numit un şef de maşină. În alte cazuri, şefii de maşini se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului unităţii.

Şeful coloanei (şeful de maşină) este numit un ofiţer, un subofiţer sau un sergent prin contract, care cunoaşte regulile de circulaţie. El răspunde de executarea misiunii primite şi de utilizarea corectă a tehnicii militare, de disciplina personalului din maşini (maşină) şi de respectarea de către acesta a regulilor de securitate.

Şeful coloanei (şeful de maşină) are următoarele obligaţii: 1) înainte de plecarea tehnicii militare, să verifice respectarea normelor de îmbarcare a oamenilor şi de încărcare a

încărcăturii; să controleze succesiunea îmbarcării (încărcării), debarcării (descărcării) şi modul de amplasare a personalului (încărcăturii) în autovehicul (autovehicule);

2) pe durata deplasării tehnicii militare, să urmărească respectarea itinerarului, a vitezei de circulaţie stabilite, să supravegheze respectarea de către conducătorii auto (conducătorul auto) a regulilor de circulaţie, iar de către personalul din autovehicule (maşină) - a disciplinei militare şi a regulilor tehnicii de securitate.

Şefului coloanei (şefului de maşină) i se interzice să preia conducerea autovehiculului sau să-l someze pe conducătorul auto să transmită cuiva conducerea autovehiculului; să dea ordine ce obligă conducătorul auto (conducătorii auto) să încalce regulile de circulaţie rutieră şi să depăşească viteza de circulaţie stabilită.

Şeful coloanei (şefii de maşini) şi conducătorii auto sînt instruiţi în privinţa scopului, modului, termenelor de executare a misiunii şi în privinţa regulilor de securitate a circulaţiei de către persoanele cu funcţii de răspundere care au organizat acest transport sau de către şefii lor direcţi. Conducătorii auto a mijloacelor de transport sînt instruiţi, în afară de aceasta, de către comandanţii de subunităţi în privinţa respectării cerinţelor de exploatare a tehnicii militare, a regulilor de circulaţie rutieră şi a normelor de comportament pe timpul cursei. Conducătorilor auto li se interzice categoric să transmită cuiva conducerea tehnicii militare.

335. Pregătirea mijloacelor de transport pentru ieşire este organizată de către comandanţii de subunităţi. Controlul stării tehnice a mijloacelor de transport la ieşirea lor din parc şi la înapoierea lor din cursă este efectuat de

către şeful punctului de control tehnic. 336. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc se stabilesc prin ordin pe unitate (Anexa nr.16). Accesul în

parc şi lucrul în parc în afara timpului stabilit se permite numai cu aprobarea comandantului unităţii.

48

337. În timpul stabilit pentru lucru şi pentru şedinţe de pregătire, personalul are acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.

Militarii prin contract din unitate au acces în parc în timpul stabilit pentru lucru în baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc în interes de serviciu, cîte unul, au acces în parc în baza livretelor militare cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc, informîndu-l pe şeful compartimentului logistic.

Echipajele (conducătorii auto) sosite pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au acces în parc pe baza foilor de parcurs.

Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza permiselor valabile o singură dată, semnate de comandantul unităţii şi confirmate prin ştampila unităţii, şi fiind însoţite de un militar numit.

Accesul la tehnicа militară din parc este permis persoanelor care au dreptul să deschidă depozitele şi încăperile din parc conform listei aprobate.

Ordinea de acces la tehnica militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul unităţii şi este expusă în instrucţiunile respective.

338. Ordinea de păstrare şi de eliberare a cheilor de la broasca de contact, de la trapa autovehiculului, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie să asigure ieşirea în termen a autovehiculelor din parc, precum şi să excludă utilizarea lor arbitrară (neautorizată) de către personal.

Cheile se păstrează: 1) de la broasca de contact şi de la trapa autovehiculului: un set – la subofiţerul de serviciu pe parc; alt set - la

sergentul de serviciu pe subunitate, într-un sertar sigilat, împreună cu foile de parcurs în caz de alarmă; 2) de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un set - la subofiţerul de serviciu pe parc; altul - la ofiţerul de

serviciu pe unitate, într-un sertar sigilat. 339. Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sînt numiţi ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc, plantoanele şi

mecanicii-conductori (conducătorii auto) autovehiculelor de tracţiune. Plantoanele sînt repartizate de către ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc pe la intrările în parc, iar în timpul

lucrărilor - şi pe teritoriul parcului. Parcurile permanente şi cele de campanie sînt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de către gardă cu santinele. Dacă

parcurile sînt amenajate cu mijloace tehnice de pază sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele. 340. Modul de sigilare (plombare) a tuturor încăperilor, a platformelor cu armament şi tehnică militară, precum şi

ordinea de pază a armamentului şi tehnicii militare sosite în parc după transmiterea lui sub paza gărzii sînt stabilite de comandantul unităţii.

OFIŢERUL (SUBOFIŢERUL) DE SERVICIU PE PARC

341. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se numeşte din rîndul ofiţerilor sau subofiţerilor, iar într-o subunitate independentă el poate fi numit din rîndul sergenţilor. El răspunde de menţinerea ordinii interioare în parc şi de executarea serviciului de către personalul serviciului pe parc. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia serviciului interior în parc - comandantului subunităţii logistice.

Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (conducătorii de autovehicule) ai autotractoarelor.

342. Noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la şeful statului major, ulterior, la şeful compartimentului logistic pentru instructaj.

După apel, noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc: primeşte documentele şi bunurile materiale (Anexa nr. 11), verifică teritoriul parcului şi toate încăperile din parc după registrul de evidenţă, precum şi armamentul, tehnica militară şi instalaţiile aflate sub şoproane sau pe platforme.

El notează în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce nu sînt înlăturate în timpul primirii serviciului.

Despre predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri (subofiţeri) de serviciu raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.

343. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc are următoarele obligaţii: 1) să se afle în permanenţă la locul de executare a serviciului; să lase, atunci cînd pleacă în interes de serviciu, cu

aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, în locul său pe plantonul din schimbul liber şi să-i comunice acestuia locul plecării şi timpul;

2) sa controleze şi să asigure accesul legal persoanelor care intră în parc, să noteze pe permisele valabile o singură data ora sosirii şi plecării din parc; după predarea serviciului – să transmită permisele la statul major al unităţii militare;

3) să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor numite prin ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective, şi să asiste la deschiderea lor;

4) să aprobe personal ieşirea din parc a autovehiculelor şi deplasarea lor în interiorul parcului; 5) să completeze, conform regulilor stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-înapoierii tehnicii; 6) să supravegheze înapoierea la timp în parc a autovehiculelor din cursă, iar în cazul în care ele se reţin - să

raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate; 7) să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să

urmărească ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă persoane străine;

49

8) să urmărească respectarea programului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu sînt legate de întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a altor categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;

9) să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul autovehiculelor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi al armamentului;

10) să urmărească menţinerea ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător;

11) în perioada de timp rece, să urmărească încălzirea corectă şi la timp a sobelor din încăperile parcului şi din încăperile cu instalaţii de încălzire a apei şi uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile; în depozitele neîncălzite şi pe platformele neacoperite ale parcului, să verifice dacă s-a evacuat apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger mare - să verifice dacă au fost scoase de pe autovehicule acumulatoarele şi dacă au fost puse plăcuţele respective;

12) să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor (Anexa nr.15) şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum şi starea de pregătire a autotractoarelor în caz de incendiu;

13) să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a autovehiculelor şi a altor categorii de tehnică înapoiate în parc;

14) să nu permită parcarea autovehiculelor în locuri nestabilite; 15) să controleze ca după finisarea lucrărilor în parc să fie stinse luminile în încăperi şi să fie lăsată numai

iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului – să fie aprinse luminile; 16) să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor (platformelor împrejmuite), destinate

pentru păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare; 17) la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd cu comandantul unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu

pe unitate, să-i întîmpine şi să raporteze. De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva,

raportează ce anume). Sînt subofiţerul de serviciu pe parc, plutonier Mîtcu”. După raport, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful) sosit pe teritoriul parcului. 344. În cazul în care comandantul (şeful) din eşalonul superior este însoţit de către comandantul unităţii sau şeful

compartimentului logistic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc nu raportează, ci doar se prezintă. 345. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc permite ieşirea autovehiculelor din parc în modul stabilit la pct.319. La sosirea autovehiculului în parc şi după controlul executat de şeful punctului de control tehnic, ofiţerul

(subofiţerul) de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs şi în registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii autovehiculelor timpul, indicaţiile privind kilometrii parcurşi, iar după întreţinere, autovehiculul se parchează şi se organizează paza în modul stabilit.

346. În cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc cheamă imediat echipa de pompieri, întreprinde măsuri pentru stingerea incendiului, evacuarea efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor bunuri materiale şi raportează imediat ofiţerului de serviciu pe unitate.

347. La finisarea lucrărilor în parc ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc controlează ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să fie respectate regulile de prevenire a incendiilor şi de protecţie a mediului ambiant, sa fie ordine; ia în primire încăperile din parc, depozitele, platformele, aprobă sigilarea lor şi, suplimentar, le sigilează cu sigiliul său. După controlul parcului, împreună cu pompierul de serviciu, şi primirea fişei de control, el predă parcul spre pază gărzii.

PLANTONUL PE PARC

348. Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi sergenţilor. El răspunde de respectarea ordinii în parc, de corectitudinea ieşirii şi intrării autovehiculelor în parc. Plantonul pe parc se subordonează ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.

349. Plantonul pe parc are următoarele obligaţii: 1) să permită accesul militarilor în parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea în parc a autovehiculelor şi a altei

tehnici numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc; 2) să urmărească menţinerea ordinii în parc; 3) să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special

stabilite şi amenajate pentru aceasta; 4) să supravegheze ca autovehiculele să fie scoase (aduse) de la (la) locul de parcare numai cu aprobarea ofiţerului

(subofiţerului) de serviciu pe parc; 5) în cazul izbucnirii unui incendiu, să raporteze imediat ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc şi să

întreprindă măsuri pentru stingerea lui; 6) să raporteze imediat despre toate încălcările de ordine în parc ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc. 350. Plantonul execută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul din schimbul liber, pe timpul lucrărilor în parc, se

află pe teritoriul parcului şi urmăreşte respectarea ordinii interioare în parc, a regulilor de prevenire a incendiilor şi nu părăseşte locul său de aflare fără aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.

50

MECANICUL-CONDUCTOR (CONDUCĂTORUL AUTO) AL AUTOTRACTORULUI DE SERVICIU

351. Mecanicul-conductor (conducătorul auto) al autotractorului de serviciu se numeşte din rîndul mecanicilor-

conductori (conducătorilor auto) din subunităţi şi răspunde de starea de pregătire permanentă a autotractorului de serviciu pentru evacuarea armamentului şi tehnicii militare. El se subordonează ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.

352. Mecanicul-conductor (conducătorul auto) al autotractorului de serviciu are următoarele obligaţii: 1) permanent să se afle în încăperea destinată personalului serviciului de zi în parc; 2) să cunoască regulile şi modul de folosire a autotractorului de serviciu pentru evacuarea armamentului, tehnicii

militare şi a altor materiale din încăperile parcului; 3) să supravegheze existentul şi buna stare a mijloacelor de remorcare şi evacuare a armamentului şi tehnicii

militare instalate pe autotractorul de serviciu; 4) să menţină regimul de temperatură stabilit al motorului autotractorului de serviciu, care asigură pornirea lui

rapidă şi sigură în condiţii de temperatură joasă.

CAPITOLUL X

PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR ÎN CONDIŢIILE DISPUNERII TRUPELOR LA IEŞIRE DE CAMPANIE (ÎN TABERE)

Principii generale

353. În timpul ieşirilor de campanie (în tabere) trupele sînt cantonate în aşa fel ca, în condiţii cît mai apropiate de situaţia de luptă, să perfecţioneze gradul de pregătire a efectivului, să cultive calităţile lui moral-psihologice şi să sporească nivelul lui de pregătire fizică în vederea îndeplinirii datoriei militare.

Ordinea ieşirii de campanie se stabileşte în planul de pregătire de luptă, iar particularităţile ieşirii subunităţilor - prin ordinul comandantului (şefului) superior.

354. Serviciul interior în unitate şi în subunităţile ei în timpul dispunerii în teren (în tabere) se organizează în conformitate cu prevederile capitolelor VI şi X ale prezentului regulament.

Comandantul unităţii, stabilind programul zilnic, regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, modul de învoire a militarilor în termen pe parcursul ieşirii de campanie (din tabere) şi alte reguli ale ordinii interioare, trebuie să ţină cont de misiunile ce le revin subunităţilor în scopul ridicării nivelului lor de pregătire de luptă, particularităţile dispunerii acestora, precum şi de regulile generale stabilite la ieşirea de campanie (în tabără) de către comandantul (şeful) superior.

355. În cazul concentrării la centrul de instruire (în tabără) a unităţilor militare, a subunităţilor din diferite unităţi militare, pentru conducerea serviciului interior comandantul (şeful) superior numeşte comandantul taberei întrunite, iar în caz de necesitate – şi alte persoane cu funcţii de răspundere.

Comandantul taberei întrunite răspunde: de organizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă: de educarea, de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a efectivului, precum şi de menţinerea ordinii interioare în unităţile militare dislocate în tabăra întrunită şi de respectarea de către acestea a normelor de protecţie a mediului ambiant. Comandantul taberei întrunite este comandant direct al efectivului tuturor unităţilor (subunităţilor) dispuse în tabăra militară întrunită. Comandantul taberei întrunite îşi îndeplineşte obligaţiile în conformitate cu obligaţiile comandantului de unitate.

356. Prin ordinul comandantului taberei întrunite, în serviciul de zi este numit ofiţerul de serviciu pe tabăra întrunită, care îşi execută obligaţiile în conformitate cu obligaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate.

357. La centrul de instruire unitatea (subunitatea) se dispune în clădiri sau în tabără (în corturi). Cînd sînt cantonate împreună cîteva subunităţi din diferite unităţi militare, teritoriul şi clădirile pentru fiecare sînt repartizate de comandantul (şeful) superior sau de comandantul taberei întrunite.

Statele majore, punctele medicale, atelierele, depozitele, unităţile de servicii (obiectele) se dispun, de regulă, în clădiri. Armamentul şi tehnica militară se dispun în depozitele parcurilor de campanie şi sub acoperişuri, iar în lipsa acestora – se acoperă cu huse şi prelate.

358. Limitele hotarelor taberei militare, care interzic ieşirea efectivului, sînt indicate prin ordinul comandantului taberei.

Primirea vizitatorilor pe poligon (în tabără) se efectuează conform modului stabilit de comandantul unităţii, potrivit cerinţelor expuse în pct.427-430.

359. La ieşirile de campanie (în tabere), scăldatul militarilor în bazine de apă este interzis.

51

360. Teritoriul centrului de instruire (taberei) trebuie să fie menţinut în curăţenie, respectîndu-se regulile de prevenire a incendiilor (Anexa nr.15) şi de protecţie a mediului ambiant. Gunoiul se colectează şi se transportă în locurile stabilite de comun acord cu organele de supraveghere sanitară, la cel puţin 3 km depărtare de limitele teritoriului de cantonament al unităţii, luînd în consideraţie direcţia vînturilor dominante.

Pe toate drumurile de pe teritoriul centrului de instrucţie (taberei) se instalează indicatoare de direcţie a circulaţiei, precum şi alte semne rutiere care indică viteza de circulaţie maximă admisă pentru autovehicule. Pentru tehnica pe şenile se stabilesc căi de acces separate.

INSTALAREA UNITĂŢII ÎN TABĂRĂ (ÎN CORTURI)

361. Cînd unitatea este instalată în tabără (în corturi), tabăra este împărţită în conformitate cu indicaţiile expuse în Anexa nr. 14.

Pentru executarea serviciului interior în unitate, se numeşte personalul de serviciu potrivit prevederilor pct.196-200. Schimbarea personalului pentru serviciul de zi se execută la ora stabilită de comandantul unităţii, înaintea primei linii, la mijlocul frontului taberei, personalul stînd cu faţa spre exteriorul taberei.

362. În subunitate se numesc trei schimburi de plantoane: schimbul de serviciu se găseşte pe linia din faţă, lîngă umbrela-ciupercă, schimbul al doilea păzeşte raionul de instalare a subunităţii, iar schimbul al treilea - se odihneşte. Plantoanele pe subunitate îndeplinesc obligaţiile prevăzute la pct.270-274. În afară de aceasta, plantoanele sînt obligate: să transmită cu vocea ordinele pentru militarii aflaţi în corturi şi plantoanele din subunităţile amplasate în vecinătate; să supravegheze ca militarii să-şi satisfacă necesităţile în locul destinat acestui scop.

363. Pentru inspecţia de dimineaţă şi pentru apelul de seară subunităţile se adună în locul stabilit de comandant. Pe timp nefavorabil, la indicaţia ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de seară se permite a fi desfăşurat în corturi.

364. Apelul de seară se face la comanda „Începeţi apelul”, dată de ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile pct.404- 406.

365. La ora stabilită pentru interpretarea semnalului „Zorile”, ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) dă comanda „DREPŢI” şi ordonă muzicii să interpreteze semnalul „Zorile”. Orchestra (toboşarul-gornist) interpretează semnalul „Zorile”. Cînd se desfăşoară apelul de seară general pe tabără, după semnalul „Zorile”, orchestra interpretează Imnul de Stat al Republicii Moldova, după care ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) comandă: „Pe loc REPAUS. LA CORTURI”. Orchestra interpretează marşul.

La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea”. După apel, sergenţii de serviciu pe subunităţi se prezintă la ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) şi

raportează. 366. Pe timp favorabil, ziua şi în nopţile călduroase, la indicaţia ofiţerului de serviciu pe unitate (pe tabăra

întrunită), plantoanele ridică poalele corturilor. Pe timp uscat, liniile taberei, drumurile şi culoarele dintre corturi se stropesc.

CAPITOLUL XI

PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR

ÎN TIMPUL TRANSPORTĂRII TRUPELOR

Principii generale

367. Unităţile, subunităţile militare şi echipele numeroase, în vederea transportării pe căi de comunicaţie feroviare şi fluviale, se organizează în eşaloane militare.

În cazul transportării pe cale aeriană, pentru fiecare navă aeriană se formează echipe militare. Fiecărui eşalon (echipe) militar i se atribuie un număr. 368. Efectivul eşalonului (echipei) militar trebuie să cunoască şi să respecte normele de comportament şi securitate

în timpul transportării trupelor. 369. Prin ordinul comandantului unităţii militare, la fiecare eşalon, se numesc: şeful eşalonului militar, ajutorul

şefului pentru asigurarea de luptă, ajutorul pentru aprovizionare, şeful comunicaţiilor şi medicul (felcerul). În echipa militară se numeşte şeful ei. Şefii de vagoane (de compartimente în navele în care sînt dispuşi oamenii) se numesc de către comandanţii

subunităţilor transportate în ele sau de către şeful eşalonului militar, iar plantoanele pe compartimentele navelor aeriene - de către şeful echipei militare.

Numele de familie al şefului eşalonului (echipei) militare şi gradul lui militar, numărul eşalonului (echipei) militar sînt comunicate întregului efectiv.

370. Pentru executarea serviciului interior şi de gardă în eşalonul militar se numesc: 1) ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar şi ajutorul lui; 2) sergenţii de serviciu pe subunităţi; 3) sergenţii de serviciu şi plantoanele pe vagoane (pe compartimente în navele fluviale, în navele aeriene);

52

4) personalul de gardă; 5) subunitatea de serviciu; 6) toboşarul-gornist de serviciu. 371. Personalului eşalonului (echipei) militar i se interzice: 1) să intervină în activitatea organelor de transport; 2) să reţină trenul în gări (nava - în porturi, nava aeriană - în aeroporturi) peste timpul prevăzut de program; 3) să urce şi să coboare (în nava aeriană - să-şi părăsească locurile) înainte de comanda sau semnalul stabilit; să

urce în vagoane (pe puntea navei) şi să sară din ele din mersul trenului (navei); 4) să oprească trenul cu maneta de intervenţie, cu excepţia cazurilor cînd sînt puse în pericol mersul trenului şi viaţa

oamenilor; 5) să facă pe pereţii vagoanelor (navelor) inscripţii, să lipească şi să atîrne pancarte, lozinci, fanioane; 6) să menţioneze în scrisori şi telegrame denumirea unităţii militare şi informaţii despre transporturi, precum şi să

discute despre acestea cu persoane străine; să lase la locurile de îmbarcare, debarcare şi în vagoane (în compartimentele de navă, în nave aeriene) scrisori, ziare, hîrtii etc.;

7) să stea în timpul transportării pe acoperişul vagoanelor, pe platforme, în gheretele de frînă, în cabinele şi caroseriile autovehiculelor, iar pe sectoarele electrificate de cale ferată, în afară de aceasta, să se atingă de suporturi de metal şi de priza la pămînt, să se apropie de firul de contact mai aproape de doi metri;

8) să se afle în încăperile de serviciu ale navei, la locurile de muncă ale echipajului navei, în bărci de salvare; să se caţăre prin obloanele ecluzelor;

9) să stea în uşile şi golurile de uşă ale vagonului, să se sprijine de uşile vagonului (de balustrade, copastiile navei); 10) să folosească în vagoane (pe nave) mijloace de iluminare şi încălzire neprevăzute; 11) să alimenteze tehnica cu carburanţi – lubrifianţi după încărcarea acesteia cu efectiv, armament, muniţii sau

bunuri materiale; 12) să umble fără vreo necesitate pe linii ferate (pe teritoriul portului, aeroportului); să arunce gunoi pe teritoriu şi

să aprindă focul la staţii (porturi, aeroporturi); să ia fără aprobare bunuri care nu aparţin eşalonului (echipei); 13) să arunce la staţii şi din mersul trenului (navei) gunoi, resturi alimentare etc. 372. Se interzice transportarea cu eşalonul militar a persoanelor străine, precum şi a încărcăturilor care nu aparţin

eşalonului militar. Transportarea cu eşalonul militar a personalului administraţiei transporturilor, precum şi a formaţiilor militare de ocazie este aprobată de şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare.

373. Încărcăturile periculoase sînt transportate sub supravegherea permanentă a persoanelor cu funcţii de răspundere ale eşalonului, ale organelor transporturilor militare în strictă corespundere cu prevederile documentelor normative în vigoare pentru felurile de transport.

374. Militarul rămas de eşalonul (echipa) militar(ă) este obligat să se prezinte la şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare, iar în lipsa acestuia - la şeful staţiei (portului, aeroportului), să raporteze (să informeze) cauzele care au dus la pierderea eşalonului (echipei), să comunice numărul eşalonului (echipei) militar(e) şi să acţioneze conform indicaţiilor şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare sau de şeful staţiei (portului, aeroportului).

ŞEFUL DE EŞALON (ECHIPĂ) MILITAR(Ă)

375. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) răspunde: de starea de pregătire permanentă în vederea luptei; de

îmbarcarea, transbordarea şi debarcarea la timp a eşalonului (echipei) militar(e); de dispunerea şi fixarea corectă a armamentului şi tehnicii militare; de disciplină, ordine şi de respectarea de către personalul eşalonului (echipei) militar(e) a regulilor stabilite pentru transporturi şi de securitate; de organizarea asigurării multilaterale şi a măsurilor antiincendiare; de păstrarea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale transportate, a materialului rulant şi a echipamentului acestuia; de starea sanitaro-igienică a eşalonului.

Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) se subordonează comandantului unităţii militare sau persoanei care formează eşalonul (echipa) militar(ă) şi şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare. El este şef direct al întregului personal al eşalonului (echipei) militar(e).

376. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) are următoarele obligaţii: 1) să organizeze îmbarcarea, transbordarea şi debarcarea în termenele stabilite a eşalonului (echipei) militar(e), să

asigure dispunerea corectă şi fixarea sigură a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace militare, precum şi ordinea la locul de îmbarcare-debarcare;

2) să supravegheze luarea în primire de către şefii de vagoane (de compartimente în nave) a utilajului militar demontabil, predarea lui în locurile de descărcare şi să asigure păstrarea acestuia în timpul transportării;

3) să asigure respectarea de către efectiv a regulilor de transport şi de siguranţă, precum şi menţinerea ordinii în timpul staţionării trenului (navei);

4) să organizeze asigurarea multilaterală, serviciile interior şi de gardă, protecţia antiincendiară în eşalonul militar, precum şi controlul asupra stării armamentului şi tehnicii militare, asupra stării dispozitivelor de fixare a lor şi asupra siguranţei împrejmuirilor pentru santinele şi observatori;

5) să asigure pregătirea eşalonului (echipei) militar(e) pentru debarcare bruscă şi deplasare pe jos în raionul indicat sau pentru executarea misiunii de luptă;

6) să asigure perfectarea la timp a documentelor de transport ale eşalonului (echipei) militar(e); 7) să stabilească timpul de schimb pentru serviciul de zi, precum şi să stabilească modul de hrănire a personalului şi

să aprobe tabelul cu repartiţia şi consumul alimentelor;

53

8) să organizeze legătura în eşalon şi să numească şefii echipelor de încărcare-descărcare şi ai altor echipe; 9) înainte de începerea îmbarcării eşalonului (echipei) militar(e) (navei de transport, navei aeriene), să execute

instructajul cu personalul privind regulile de securitate în timpul lucrărilor de îmbarcare-debarcare, în timpul deplasării pe căile de comunicaţie, mai ales pe sectoarele electrificate de cale ferată, regulile de siguranţă antiincendiară şi acţiunile în caz de incendiu, să verifice executarea măsurilor antiincendiare în cazul instalării în vagoane (în compartimentele navelor) a bucătăriilor, sobelor (containerelor de încălzire şi ventilare) şi a altor instalaţii, care prezintă pericol de incendiu;

10) pe timpul deplasării, să raporteze şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare despre situaţia eşalonului (echipei) militar(e) şi să-i prezinte foaia de parcurs;

11) să asigure respectarea regulilor sanitaro-igienice în eşalon; 12) să comunice despre militarii care au rămas de eşalon şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare, iar

acolo unde acesta nu există - şefului staţiei respective (portului, aeroportului); 13) în cazul staţionărilor determinate de acţiunile inamicului, de incendii, troiene, eroziuni, precum şi în cazul

accidentelor, să acorde ajutor organelor de transport la restabilirea circulaţiei; 14) să instaleze bolnavii (răniţii) în vagonul (compartimentul, careul) de izolare al eşalonului militar, iar pe cei care

nu pot să continue transportarea - să-i interneze în cea mai apropiată instituţie medicală militară sau civilă; în cazul decesului unei persoane din componenţa eşalonului (echipei) militar(e), să expedieze corpul defunctului, împreună cu obiectele, documentele, scrisorile şi banii acestuia la cel mai apropiat spital militar sau civil.

377. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) are dreptul să se folosească gratuit de mijloacele de comunicaţii din transport (telegraf, telefon, radio) pentru convorbiri privind transportarea şi asigurarea eşalonului (echipei) militar(e).

378. Şeful de eşalon (echipă) militar(ă) soluţionează problemele legate de transport cu şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare, iar acolo unde acesta nu există - cu şeful staţiei (portului, aeroportului).

379. În cazul cînd în acelaşi tren (navă, navă aeriană) se deplasează cîteva eşaloane (echipe) militare, comandantul unităţii militare sau şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare numeşte pe unul din şefii eşaloanelor (echipelor) militare şef peste ceilalţi şefi de eşaloane (echipe) militare, menţionînd acest fapt în foile de parcurs.

380. În cazul desprinderii vagoanelor de la eşalonul militar din cauza defecţiunilor tehnice, şeful de eşalon militar

cere înlocuirea acestora. Dacă acestea nu pot fi înlocuite, personalul din aceste vagoane se repartizează temporar în alte vagoane ale trenului; în cazul desprinderii vagoanelor cu armament şi tehnică militară, împreună cu acestea se lasă echipaje (conducători auto, echipe), iar în cazul vagoanelor cu alte bunuri militare - gardă. Se întreprind măsuri pentru transportarea lor cît mai urgentă în punctele de destinaţie.

AJUTORUL ŞEFULUI DE EŞALON MILITAR

PENTRU ASIGURAREA DE LUPTĂ

381. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru asigurarea de luptă răspunde de starea pazei şi apărării eşalonului militar. El se subordonează şefului de eşalon militar şi este şef direct al personalului subunităţilor militare destinate pentru asigurarea de luptă.

382. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru asigurarea de luptă are următoarele obligaţii: 1) să elaboreze măsurile de asigurare de luptă în timpul transportării, să raporteze despre ele şefului de eşalon

militar şi să asigure executarea lor; 2) să schiţeze modul de utilare şi folosire a adăposturilor pentru personal, armament şi tehnica militară în

raioanele de aşteptare, concentrare şi la staţiile (locurile) de îmbarcare-debarcare; 3) să organizeze cercetarea nucleară, biologică şi chimică (NBC), iar în caz de necesitate - dezactivarea şi

degazarea parţială a armamentului, a tehnicii militare şi a vagoanelor sau a compartimentelor navei ocupate de personalul eşalonului;

4) să urmărească asigurarea personalului eşalonului militar cu mijloace de protecţie individuală; 5) să organizeze îndrumarea circulaţiei şi mascarea armamentului, tehnicii militare în raioanele de încărcare şi

descărcare; 6) să organizeze şi să controleze executarea serviciului de gardă în eşalonul militar şi serviciului de alarmă al

mijloacelor de apărare antiaeriană; 7) să prevadă măsuri de asigurare de luptă pentru cazul că se va trece la executarea unui marş.

AJUTORUL ŞEFULUI DE EŞALON MILITAR PENTRU APROVIZIONARE

383. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare răspunde: de aprovizionarea materială completă şi la

timp a eşalonului militar pe servicii; de organizarea aprovizionării cu apă, cu alimente şi cu servicii comunale în timpul deplasării. El se subordonează şefului de eşalon militar şi este şef direct al personalului subordonat nemijlocit lui.

54

384. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare are următoarele obligaţii: 1) să primească la statul major al unităţii militare toate documentele necesare pentru aprovizionarea personalului

eşalonului militar cu produse alimentare, echipament şi ţinerea evidenţei acestora în timpul transportării; 2) să asigure primirea la punctul de pornire a cantităţii cuvenite de produse alimentare şi transportarea lor în

eşalon, precum şi completarea rezervelor în timpul transportării; să asigure alimentarea calitativă şi primirea de către fiecare militar a raţiei cuvenite de alimente;

3) să aprovizioneze bucătăriile şi vagoanele pentru transportarea oamenilor cu combustibil, cu apă tehnică şi potabilă, cu inventar, cu veselă şi mijloace de stingere a incendiilor;

4) să alcătuiască, împreună cu medicul eşalonului, tabelul de repartiţie a alimentelor pentru pregătirea hranei calde la bucătăriile eşalonului şi să-1 prezinte spre aprobare şefului de eşalon;

5) să organizeze folosirea corectă a utilajului vagoanelor pentru transportarea oamenilor, să supravegheze buna stare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a instalaţiilor de încălzire în vagoane (în compartimentele navelor);

6) să organizeze deservirea cu baie-spălătorie a efectivului eşalonului militar.

COMANDANTUL DE SUBUNITATE

385. Comandantul de subunitate se subordonează şefilor săi direcţi şi şefului eşalonului (echipei) militar(e). În afară de îndeplinirea obligaţiilor sale directe, expuse în punctele corespunzătoare ale prezentului regulament,

comandantul de subunitate are următoarele obligaţii: 1) să pregătească personalul, armamentul, tehnica militară şi materialele pentru transportare şi, în conformitate cu

planul de încărcare, să efectueze repartizarea lor pe materialul rulant (prin compartimentele navei); 2) să efectueze instructajul personalului privind regulile de transport şi securitate, să-i comunice numărul

eşalonului (echipei) militar(e), numele de familie şi gradul militar al şefului eşalonului (echipei) militar(e); 3) să desemneze personalul pentru serviciul de zi şi echipe pentru încărcări-descărcări sau alte echipe la indicaţia

şefului eşalonului şi să numească fochiştii; 4) să conducă personal încărcarea, transbordarea şi descărcarea, să asigure amplasarea, fixarea şi mascarea

armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, să controleze starea acestora în timpul transportării; 5) să organizeze şedinţe de pregătire cu personalul subunităţii; 6) să urmărească respectarea de către personal a disciplinei militare şi a regulilor de transport stabilite, de asemenea,

să supravegheze păstrarea utilajului vagoanelor (compartimentelor navei).

ŞEFUL DE VAGON (DE COMPARTIMENT AL NAVEI)

386. Şeful de vagon (de compartiment al navei) se subordonează comandantului subunităţii sale şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar.

El este şef direct al personalului dispus în vagon (în compartimentul navei). 387. Şeful de vagon (de compartiment al navei) are următoarele obligaţii: 1) să aibă lista personalului, să cunoască cît armament şi alte mijloace materiale sînt dispuse în vagon (în

compartimentul navei) şi, înainte de pornire, să verifice existenţa lor; 2) să controleze şi să ia în primire, înainte de pornire, echipamentul vagonului (compartimentului navei), iar

după descărcare, să-1 predea în întregime şi în stare bună; 3) să dirijeze îmbarcarea, instalarea şi debarcarea personalului; 4) să numească plantoanele pe vagon (pe compartimentul navei), să urmărească cum se execută serviciul,

precum şi să repartizeze militarii la primirea hranei, apei, combustibilului şi la diferite lucrări; 5) să vegheze asupra păstrării secretului de stat şi respectării de către personal a disciplinei, ordinii interioare,

regulilor de purtare a uniformei şi a regulilor de securitate; 6) să nu admită debarcarea personalului, scoaterea armamentului, muniţiilor şi altor mijloace materiale din

vagoane (compartimentele navei) fără aprobarea şefului eşalonului sau înainte de comandă (semnal); 7) să nu admită, fără aprobare, transportarea în vagon (în compartimentul navei) a persoanelor, precum şi a

încărcăturilor care nu fac parte din eşalonul militar; 8) să supravegheze menţinerea unei temperaturi optimale în vagoane (în compartimentele navei) şi respectarea

regulilor de prevenire a incendiilor; în cazul izbucnirii unui incendiu în vagon, să întreprindă toate măsurile pentru stingerea acestuia şi să dea semnalul de oprire a trenului; pe navă - concomitent cu stingerea incendiului, să raporteze ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar;

9) primind indicaţii privind pregătirea pentru debarcare, să ordone personalului să se îmbrace, să-şi ia armele şi obiectele personale, să înceteze încălzirea sobelor şi să stingă focul din ele;

10) să controleze, după debarcare, dacă au fost luate toate bunurile materiale şi dacă au fost stinse toate sobele; 11) să raporteze comandantului subunităţii şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar despre bolnavi, despre

militarii rămaşi de eşalon, precum şi despre defectarea sau pierderea armelor, a altui patrimoniu militar, a utilajului vagonului (compartimentului navei) şi despre alte incidente.

55

OFIŢERUL DE SERVICIU PE EŞALONUL MILITAR

388. Ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se numeşte din corpul ofiţerilor şi se subordonează şefului eşalonului militar şi comandantului unităţii militare în transport. Lui i se subordonează personalul serviciului de zi şi şefii de vagoane (de compartimente).

389. La executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se conduce de prevederile pct.242-250. În afară de aceasta, ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar are următoarele obligaţii:

1) să urmărească predarea de către comandanţii de subunităţi a armamentului, a tehnicii militare şi a altor mijloace materiale sub paza gărzii, să supravegheze instalarea primului schimb de santinele, schimbarea şi ridicarea gărzii;

2) să controleze existentul de personal, executarea serviciului de către personalul serviciului de zi, starea de pregătire a subunităţii de serviciu, precum şi respectarea de către personal a regulilor de prevenire a incendiilor;

3) să supravegheze respectarea ordinii şi disciplinei în eşalonul militar, a regulilor privind transporturile militare şi păstrarea mijloacelor materiale;

4) la indicaţia şefului eşalonului militar, să comunice comandanţilor de subunităţi, şefilor de vagoane (de compartimente) şi şefului gărzii staţiile în care se permite ieşirea personalului;

5) să asigure pe parcursul transportării primirea şi distribuirea organizată a hranei calde, a apei, a combustibilului şi a mijloacelor de iluminare;

6) să nu permită accesul la eşalonul militar al persoanelor străine, cu excepţia lucrătorilor din transporturi pentru întreţinerea trenurilor (navelor).

SERGENTUL DE SERVICIU PE SUBUNITATE

390. Sergentul de serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar şi ajutorului

acestuia, iar pe linia serviciului interior în subunitate - comandantului şi subofiţerului de subunitate. Lui i se subordonează plantoanele pe vagoanele (pe compartimentele navei) în care este dispus efectivul.

391. Sergentul de serviciu pe subunitate îndeplineşte obligaţiile prevăzute la pct. 264-269. În afară de acestea, la indicaţia comandantului de subunitate şi cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar, sergentul de serviciu pe subunitate trebuie să controleze la staţii cum sînt fixate şi mascate armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale, să lichideze neregulile şi să raporteze despre aceasta comandantului de subunitate şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar.

PLANTONUL PE VAGON (PE COMPARTIMENTUL NAVEI, PE COMPARTIMENTUL NAVEI AERIENE)

392. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei aeriene) se subordonează sergentului de serviciu pe subunitate, şefului de vagon (de compartiment), iar acolo unde aceştia nu există - şefului echipei militare.

393. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei aeriene) execută obligaţiile prevăzute la pct.270-274. Suplimentar, plantonul pe vagon este obligat:

1) înainte de îmbarcarea în vagon sau debarcarea din acesta a personalului, să instaleze scara dublă (scara mobilă) şi bara de la uşă, iar, după finisarea îmbarcării sau debarcării, să ridice scara dublă (scara mobilă) şi bara de la uşă;

2) să verifice existentul în personal după îmbarcare şi să raporteze şefului de vagon (de compartiment al navei) sau şefului echipei militare;

3) să nu permită ieşirea personalului din vagon (din compartimentul navei) înainte de comandă sau de semnalul stabilit şi cu încălcarea ţinutei;

4) să supravegheze încălzirea sobelor şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, cît şi existenţa apei în rezervoare şi căldări; înainte de debarcare, să înceteze încălzirea sobelor şi să stingă focul din acestea;

5) să menţină ordinea în vagon (în compartimentul navei, în compartimentul navei aeriene); 6) să supravegheze păstrarea utilajului şi inventarului; 7) să urmărească semnalele şi comenzile date de şeful eşalonului (echipei) militar(e) şi de ofiţerul de serviciu

pe eşalonul militar; 8) să nu permită personalului să se expună din vagon, să se sprijine pe bara de la uşa vagonului şi să se afle

dincolo de aceasta în uşa vagonului, să stea sau să şadă în uşa vagonului; 9) să controleze ca în vagon să fie deschise anume uşile pe care le-a indicat şeful eşalonului militar; 10) să nu permită personalului să arunce din vagon (din compartimentul navei) gunoi, resturi de alimente etc.

56

CAPITOLUL ХII

REPARTIZAREA TIMPULUI ŞI ORDINEA ZILNICĂ

Principii generale

394. Repartizarea timpului în unitatea militară se organizează în scopul asigurării stării de pregătire operaţională, de pregătire de luptă, menţinerii ordinii interioare, disciplinei militare, condiţiilor de asigurare logistică, de odihnă a efectivului, precum şi în scopul executării misiunilor stabilite.

Într-o săptămînă, durata totală a timpului de serviciu al militarilor prin contract nu trebuie să depăşească durata timpului stabilit conform legislaţiei în vigoare.

Durata timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de programul zilnic al unităţii militare. În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, în perioada executării serviciului de luptă (de alarmă),

participării la exerciţii şi antrenamente militare, precum şi la alte acţiuni legate de asigurarea capacităţii de luptă şi de mobilizare, timpul de serviciu nu se limitează, militarilor oferindu-li-se însă timp pentru odihnă.

Militarilor în termen li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă în săptămână. Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de odihnă şi de sărbătoare,

timp pentru odihnă li se acordă în mod obligatoriu în alte zile ale săptămînii, la hotărîrea comandantului de unitate (subunitate), ţinîndu-se cont de necesităţile serviciului. Durata timpului pentru odihnă acordat nu trebuie să depăşească durata timpului aflării în serviciu în zilele de odihnă şi de sărbătoare.

Pentru militarii prin contract se stabileşte săptămîna de serviciu de cinci zile cu două zile de odihnă, iar pentru militarii în termen şi cei cu termen redus şi pentru studenţii instituţiilor de învăţămînt militar săptămîna de serviciu este de şase zile cu o zi de odihnă.

În cazul antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor serviciului militar peste durata stabilită a timpului de serviciu în săptămînă şi imposibilităţii de a-i acorda timp pentru odihnă în alte zile ale săptămânii, acest timp se sumează şi se acordă militarilor ca zile suplimentare de odihnă la concediul anual obligatoriu.

395. Programul zilnic al unităţii militare stabileşte în timp realizarea activităţilor zilnice ale efectivului subunităţilor şi statului major al unităţii militare.

Programul zilnic este stabilit de către comandantul unităţii militare, ţinînd cont de misiunile ce revin unităţii militare, de anotimp şi de condiţiile climaterice. Acesta este elaborat pentru perioada de instruire şi poate fi actualizat de către comandantul unităţii militare pe parcursul desfăşurării exerciţiilor tactice, tragerilor, ieşirilor de campanie, executării serviciului de alarmă, serviciilor de garda şi celui interior, altor activităţi, ţinînd cont de specificul executării acestora.

Programul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi (pe panouri). 396. În programul zilnic trebuie să fie prevăzut timp pentru înviorarea de dimineaţă, toaleta de dimineaţă şi de

seară, inspecţia de dimineaţă, şedinţele de instrucţie şi pentru pregătirea către acestea, pentru pregătirea serviciului de zi, schimbul îmbrăcămintei speciale (de lucru), curăţarea încălţămintei şi toaleta dinaintea mesei, servirea mesei, îngrijirea armamentului şi tehnicii militare, lucrul educativ şi sportiv în masă, informarea efectivului, audierea şi vizionarea programelor informative, primirea bolnavilor la punctele medicale, satisfacerea necesităţilor personale ale militarilor (cel puţin două ore), plimbare, apelul de seară şi opt ore pentru somn.

Intervalele dintre primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore şi nici să fie mai mici de patru ore. După prînz, în decursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau lucrări. Adunările, şedinţele, precum şi activităţile educative, vizionarea spectacolelor, filmelor şi alte activităţi trebuie să

fie terminate pînă la plimbarea de seară. 397. Timpul de serviciu al militarilor prin contract trebuie să prevadă timpul sosirii la serviciu şi plecării de la

acesta, timpul întreruperii pentru primirea hranei (prînzului), pregătirii individuale (cel puţin patru ore pe săptămînă), pregătirii zilnice pentru desfăşurarea şedinţelor şi timpul pentru pregătirea fizică (cu o durata totală de cel puţin trei ore pe săptămînă).

La determinarea timpului de serviciu se ţine cont de necesitatea executării de către militari a obligaţiilor funcţionale în corespundere cu misiunile unităţii şi programul zilnic, precum şi a măsurilor de menţinere a unităţii (subunităţii) militare în starea de pregătire permanentă în vederea luptei.

398. În scopul întreţinerii armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie, aducerii în ordine a unităţii militare şi executării altor lucrări, în fiecare săptămînă se organizează ziua de gospodărie, iar lunar - zi de parc. Săptămînal se desfăşoară îmbăierea efectivului cu schimbul lenjeriei de pat şi de corp.

Zilele de parc, gospodărie se realizează conform planurilor elaborate de şeful compartimentului logistic, de comun acord cu şeful statului major, şi aprobate de către comandantul unităţii. Extrasele din acest plan se transmit subunităţilor.

Lucrările în zilele de parc şi de gospodărie, precum şi cele de aducere în ordine a teritoriilor unităţilor militare se execută sub conducerea plutonierilor sau a tehnicienilor subunităţilor, iar în lipsa acestora – sub conducerea persoanelor ce le înlocuiesc. Conducătorii lucrărilor sînt responsabili de organizarea acestora, precum şi de respectarea regulilor tehnicii securităţii.

57

399. Zilele de duminică şi cele de sărbătoare sînt zile de odihnă pentru întreg efectivul, cu excepţia celui care execută serviciul de alarmă (serviciu de luptă) şi serviciul de zi. Zilele de odihnă şi cele de sărbătoare se desfăşoară conform planurilor elaborate de şeful compartimentului personal, de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de către comandantul unităţii. În aceste zile, cît şi în timpul liber de şedinţe, cu efectivul se desfăşoară activităţi cultural-educative şi distractive, precum şi activităţi sportive.

În ajunul zilelor de odihnă şi al celor de sărbătoare, stingerea se permite a fi efectuată cu o oră mai tîrziu, iar deşteptarea, în zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare, se efectuează mai tîrziu, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.

În zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare înviorarea de dimineaţa nu se desfăşoară.

DEŞTEPTAREA, INSPECŢIA DE DIMINEAŢĂ ŞI APELUL DE SEARĂ

400. Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea”, sergentul de serviciu pe subunitate înfăptuieşte

deşteptarea comandanţilor de grupe (echipe) şi locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea generală a subunităţii.

401. După deşteptare, se efectuează înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi a teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.

402. Pentru inspecţia de dimineaţă, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate „Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor la locul stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate despre pregătirea subunităţii pentru inspecţie. La comanda plutonierului de subunitate, locţiitorii comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe desfăşoară inspecţia de dimineaţă.

403. La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală.

Militarii care necesită asistenţă medicală sînt înscrişi de către sergentul de serviciu pe subunitate (unitate) în registrul de evidenţă a bolnavilor (Anexa nr.18) pentru a fi trimişi la punctul medical al unităţii.

La inspecţia de dimineaţă, comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor depistate, controlează executarea şi raportează locţiitorilor comandanţilor de plutoane rezultatele inspecţiei, iar aceştia - plutonierului de subunitate.

Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează periodic, de regulă, înainte de stingere. 404. Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în programul zilnic, sub conducerea plutonierului de subunitate sau a

unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se desfăşoară plimbarea de seară. În timpul plimbării de seară, efectivul interpretează cîntece ostăşeşti în componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate „Companie, pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile lor pentru apel. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate sau persoanei care îl înlocuieşte despre adunarea la apelul de seară.

Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda „DREPŢI”, începe apelul. La începutul apelului, el nominalizează gradele militare, numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele lor de vitejie, în lista subunităţii (unităţii) sau ca soldaţi de onoare. La nominalizarea acestor militari, se raportează: „Cutare (gradul militar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptele pentru libertatea şi independenţa Patriei” sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă”.

După aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, controlează efectivul conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare militar răspunde: „Prezent”. Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe. De exemplu: „În gardă”, „În concediu”.

După apel, plutonierul de subunitate dă citire ordinelor şi dispoziţiunilor pe care trebuie să le cunoască toţi militarii, anunţă serviciul de zi pentru ziua următoare şi stabileşte (precizează) modalităţile de intervenţie în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru efectuarea curăţeniei în ziua următoare. La ora stabilită, se dă semnalul „Stingerea”, se aprinde lumina de serviciu şi se stabileşte liniştea deplină.

405. Dacă în subunitate pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi al apelului de seară se află comandantul subunităţii, plutonierul de subunitate raportează acestuia rezultatele inspecţiei (apelului).

406. Periodic, conform planului unităţii militare, se desfăşoară apelurile de seară generale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.

La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al unităţii militare. Apelul întregului efectiv, conform listei nominale, este executat de comandanţii de subunităţi, iar rezultatele

apelului sînt raportate comandantului (şefului) superior. La apelul general al unităţii militare, comandanţii de subunităţi independente ale unităţii raportează comandantului

unităţii militare rezultatele apelului. După apelul general, comandantul de unitate militară dă comanda „DREPŢI” şi ordonă să se intoneze „Zorile”. La

executarea apelului de seară general, după intonarea „Zorilor”, orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. După aceasta, subunităţile defilează sub acompaniamentul orchestrei. Dacă unitatea nu dispune de orchestră, sînt întrebuinţate mijloacele tehnice de reproducere a înregistrărilor sonore. Odată cu începutul intonării „Zorilor", comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, duc mîna la coifură şi o lasă în jos la comanda „Pe loc REPAUS”, dată de comandantul unităţii îndată ce orchestra a încetat intonarea.

58

INSTRUIREA TRUPELOR

407. Pregătirea de luptă a militarilor constituie conţinutul de bază al activităţii lor zilnice pe timp de pace. Măsurile determinate de planul pregătirii de luptă şi de orarul şedinţelor pot fi amînate numai de către comandatul (şeful) care a aprobat aceste documente. Şedinţele şi exerciţiile tactice, în scopul însuşirii de către militari a procedeelor de acţiune în lupta modernă, trebuie să fie desfăşurate în mod exigent şi fără simplificări.

În şedinţele de instrucţie şi în exerciţiile tactice este antrenat întregul efectiv al unităţii. De şedinţe sînt scutite numai persoanele aflate în serviciul de zi şi la lucrările, prevăzute în ordinul de zi pe unitate, precum şi militarii cărora le-a fost acordată zi de odihnă, ca recuperare pentru executarea serviciului în zilele de odihnă sau în cele de sărbătoare.

Cu soldaţii şi sergenţii eliberaţi pe motiv de boala de şedinţele în teren, la dispoziţiunea comandantului de subunitate, se organizează alte şedinţe în sălile de clasă.

Comandanţii (şefii) vinovaţi de sustragerea efectivului de la şedinţe sînt traşi la răspundere. 408. Şedinţele încep şi se termină la semnal, în orele stabilite de programul zilnic. Înaintea începerii şedinţelor, comandanţii de grupe şi locţiitorii comandanţilor de plutoane verifică prezenţa

subordonaţilor, cît şi faptul dacă aceştia sînt îmbrăcaţi regulamentar şi echipamentul lor este ajustat şi dacă armele nu le sînt încărcate.

După terminarea şedinţelor şi exerciţiilor tactice, comandanţii de subunităţi trebuie să controleze personal existenţa şi integritatea întregului armament, tehnicii militare şi a mijloacelor de antrenament şi de instrucţie, precum şi existentul muniţiilor. Armele şi cartuşierele sînt controlate de către comandanţii de grupe şi plutoane în modul stabilit. Rezultatele controlului sînt raportate în mod ierarhic. Muniţiile neconsumate şi tuburile se predau în modul stabilit.

După şedinţe şi exerciţii tactice se execută întreţinerea armamentului, tehnicii militare şi a echipamentului, cît şi curăţenia locurilor de desfăşurare a şedinţelor.

La decizia comandantului unităţii, trimiterea şi sosirea subunităţilor la instrucţii în teren se efectuează sub acompaniamentul orchestrei unităţii.

DEJUNUL, PRÎNZUL ŞI CINA

409. La ora stabilită în programul zilnic, pînă la începerea distribuirii hranei, medicul, în comun cu ofiţerul de serviciu pe unitate, trebuie să controleze calitatea hranei, să execute cîntăririle de control ale porţiilor, precum şi starea sanitară a încăperilor cantinei, veselei de masă şi bucătărie şi a inventarului. Hrana se probează zilnic de către comandantul unităţii sau, la indicaţia acestuia, de locţiitori sau de şefii de servicii.

Rezultatele controlului se înscriu în registrul evidenţei controlului calităţii preparării hranei. La ora stabilită, ofiţerul de serviciu pe unitate permite distribuirea hranei. 410. Soldaţii şi sergenţii trebuie să sosească în cantină în formaţie, sub conducerea plutonierului(şefului) de

subunitate. În cantină se interzice primirea hranei cu capul acoperit, în scurte călduroase (mantale) şi în îmbrăcăminte

specială (de lucru). 411. Persoanele din serviciul de zi primesc hrana în orele stabilite de comandantul unităţii militare. Pentru bolnavii aflaţi la punctul medical al unităţii militare hrana se distribuie separat.

PERMISIA DIN LOCUL DE DISPUNERE A UNITĂŢII

412. Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în afara locului de amplasare a unităţilor militare, în limitele garnizoanelor în care sînt învoiţi, conform biletului de permisie.

413. Militarul în termen, dacă are rezultate bune la pregătirea de luptă şi nu i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară, are dreptul la o permisie pe săptămînă în afara locului de dispunere a unităţii. Totodată, permisia militarilor trebuie să fie reglementată între subunităţile unităţii astfel ca ea să nu fie în detrimentul capacităţii de luptă a unităţii.

414. Militarii în termen beneficiază de dreptul la permisie în afara locului de dispunere a unităţii în zilele, orele şi în modul stabilit de comandantul unităţii cu permisiunea comandantului subunităţii. Militarii în termen pleacă în permisie în afara locului de dispunere a unităţii după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbătă, duminică, în zilele din ajunul sărbătorilor şi în cele de sărbătoare, permisia se admite pînă la apelul de seară.

Cu aprobarea comandantului de unitate, comandantul de subunitate le poate acorda militarilor în termen permisie pe motiv întemeiat şi în alte zile ale săptămînii, dar numai după şedinţele de instrucţie, pînă la apelul de seară sau pînă în dimineaţa zilei următoare (dar nu mai tîrziu decît pînă la începerea şedinţelor).

Permisiile se realizează conform unui grafic. Succesiunea permisiilor este ţinută de către locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe).

Militarilor în termen, care execută serviciul de alarmă şi serviciul de zi în zilele de odihnă şi în cele de sărbătoare, permisii nu li se acordă.

59

415. Pentru aprobarea permisiei, militarii se adresează şefului lor nemijlocit. De exemplu: „Domnule sergent, rog să mi se permită o permisie pînă la ora 20.00”. Locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) prezintă plutonierului de subunitate listele de

permisie ale militarilor în termen, semnate de comandanţii de plutoane, pentru raport comandantului de companie. 416. La ora stabilită, sergentul de serviciu pe subunitate adună militarii care pleacă în permisie şi raportează

plutonierului de subunitate. Plutonierul de subunitate inspectează vizual militarii, controlează aspectul lor exterior, faptul dacă cunosc regulile

de executare a salutului militar, de comportare în stradă şi în alte locuri publice. După aceasta, el le înmînează acestora biletele de permisie, semnate de comandantul de subunitate (Anexa nr.18). Sergentul de serviciu pe subunitate îi înscrie pe militarii respectivi în registrul de evidenţă a permisiilor (Anexa nr.18), întocmeşte lista lor şi o prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate.

Militarii în termen, care pleacă în permisie în afara locului de dispunere a unităţii, trebuie să aibă asupra lor legitimaţia de serviciu.

Biletul de permisie este valabil numai în raza garnizoanei respective. 417. La înapoierea din permisie, militarii se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate şi raportează despre sosire.

Ofiţerul de serviciu pe unitate notează ora sosirii în lista de permise. După aceasta, învoiţii pleacă în subunitate, la sergentul de serviciu pe subunitate, predau biletele de permisie şi

raportează şefului lor nemijlocit. De exemplu: „Domnule sergent, sînt soldatul Popescu. M-am prezentat din permisie. În timpul permisiei nimic

deosebit nu s-a întîmplat (sau am primit observaţie de la… pentru ....)”. Sergentul de serviciu pe subunitate notează în registrul de evidenţă a permisiilor ora sosirii şi predă biletele de

permisie plutonierului de subunitate. Dacă militarul soseşte în subunitate după stingere, el raportează şefului său nemijlocit în ziua următoare, pînă la

inspecţia de dimineaţă. 418. Permisia studenţilor militari din anul întîi, în afara locului de dispunere a instituţiei de învăţămînt militar, se

înfăptuieşte în modul stabilit pentru militarii în termen. Studenţilor militari din anii doi, trei şi patru, cît şi studenţilor militari care, prin decizia comandantului instituţiei, dispun de dreptul de a locui în afara locului de dispunere a instituţiei, după şedinţele de instrucţie şi orele obligatorii pentru activităţile stabilite în programul zilnic, le pot fi acordate permisii pînă la apelul de seară (pînă la începerea activităţilor din ziua următoare).

419. În unităţile militare (subunităţile independente), care se află în locuri îndepărtate de localităţi, şi în alte cazuri, cînd permisia în afara locurilor de dispunere în modul indicat nu este raţională, la decizia comandantului unităţii (subunităţii independente), în zilele de odihnă, se întreprind ieşiri organizate în grup (conform unui program cultural) în localităţile din apropiere (în oraş).

DELEGAREA ŞI DEPLASAREA SUBUNITĂŢILOR (ECHIPELOR)

420. În misiuni de serviciu se deleagă, de regulă, subunităţi (echipe) în frunte cu comandanţii (şefii) lor. La numirea în misiune a unor militari din diferite subunităţi, din aceştia se constituie o echipă şi din rîndul sergenţilor, subofiţerilor sau ofiţerilor se numeşte şeful acestei echipe. Comandantului (şefului) de subunitate (echipă) i se înmînează în unitate delegaţia şi lista efectivului subunităţii (echipei), cu indicarea categoriei şi seriei armamentului, cantităţii de muniţii repartizate, autentificată cu ştampila unităţii şi cu semnătura şefului statului major al acesteia. În afară de aceasta, comandantului de subunitate (şefului de echipă) i se indică: modul de deplasare şi de asigurare cu hrană în drum; la ce oră, unde şi la dispoziţia cui se trimite subunitatea (echipa), regulile de securitate, regulile de păstrare şi de întrebuinţare a armei, cît şi alte indicaţii, legate de executarea serviciului de către subunitate (echipă).

421. Pregătirea subunităţii (echipei) pentru deplasare în misiune de serviciu este condusă de către comandantul subunităţii de la care aceasta a fost numită.

La ora stabilită, subunitatea (echipa), sub conducerea comandantului (şefului echipei) numit al subunităţii, se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate. Acesta verifică componenţa şi dotarea subunităţii (echipei) şi raportează despre aceasta şefului statului major sau comandantului unităţii.

Şeful statului major sau comandantul unităţii verifică vizual subunitatea (echipa), controlează dacă aceasta este pregătită, desfăşoară instructajul comandantului subunităţii (şefului echipei), iar în caz de necesitate - şi al întregului efectiv, asigură expedierea la timp a subunităţii (echipei), punîndu-i, în caz de necesitate, la dispoziţie un mijloc de transport. Deplasarea subunităţii (echipei) cu armament şi muniţii în transportul public şi prin locuri publice şi aglomerate este strict interzis.

422. Comandantul subunităţii (şeful echipei) răspunde de menţinerea disciplinei militare de către efectiv, de executarea la timp a misiunii, cît şi de integritatea armamentului, muniţiilor şi a altor bunuri militare.

La sosire la locul de destinaţie, comandantul subunităţii (şeful echipei) se prezintă persoanei la dispoziţia căreia este trimisă subunitatea (echipa), iar la înapoiere - şefului statului major al unităţii.

423. În timpul deplasării în autovehicule, comandanţii de subunităţi (şefii de echipe) exercita obligaţiile şefului de coloană (şefului de maşină), expuse la pct. 334.

Transportarea efectivului în autovehicule neamenajate şi, pe timp de iarnă, descoperite, este interzisă. În timpul deplasării pe cale ferată, cu transport fluvial sau aerian, trebuie respectate indicaţiile expuse în capi-

tolul XIV.

60

424. Militarii în termen ai subunităţii care pleacă pentru a executa misiuni de serviciu, cît şi în excursie, la cinematograf, teatru şi la alte instituţii publice în limitele garnizoanei, se deplasează în componenţa echipei sub conducerea unui şef numit de către comandantul de subunitate din rîndul ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.

425. Şeful echipei adună personalul echipei, îl dispune în formaţie şi îl inspectează, întocmeşte lista (lista efectivului echipei cu semnătura comandantului şi autentificată prin ştampila unităţii) şi raportează despre pregătirea echipei comandantului subunităţii sau persoanei care îl înlocuieşte. După aceasta, şeful echipei prezintă echipa şi lista echipei ofiţerului de serviciu pe unitate. Primind aprobarea, conduce echipa la locul de destinaţie.

Şeful echipei, numit din rîndul militarilor în termen, primeşte bilet de voie şi lista efectivului echipei. 426. Întotdeauna, la plecarea din subunitate a doi şi a mai mulţi militari, din rîndul acestora este numit un şef.

Echipa formată din trei şi mai mulţi militari se deplasează la locul de destinaţie în formaţie (cu excepţia deplasării ei la instituţiile publice pentru odihnă) sub conducerea şefului echipei.

Pentru evitarea accidentelor, echipele care se deplasează în formaţie pe jos trebuie să dispună, pe timp de noapte, de lanternă de semnalizare şi de veste reflectorizante în capul şi la coada coloanei, iar ziua - de fanioane de semnalizare.

VIZITAREA MILITARILOR

427. Vizitarea militarilor în termen este permisă de către comandantul unităţii în perioada stabilită de programul zilnic, în încăperea (locul) pentru vizitatori, repartizată anume în acest scop.

428. Prin ordin pe unitate, din rîndul sergenţilor, în timpul stabilit pentru vizitarea militarilor, este numită o persoană de serviciu pe camera vizitatorilor. Drepturile şi obligaţiile acesteia sînt stabilite într-o instrucţiune aprobată de şeful statului major.

Persoanele care vizitează militarii sînt admise în camera vizitatorilor cu aprobarea sergentului de serviciu pe punctul de control.

Sergentul de serviciu pe punctul de control (camera vizitatorilor) înregistrează toate datele referitoare la persoanele sosite în registrul evidenţei vizitatorilor (Anexa nr. 19), după care informează (prin intermediul sergentului de serviciu pe subunitate) militarul la care au sosit vizitatorii.

429. Membrii familiilor militarilor şi alte persoane, cu aprobarea comandantului unităţii, pot vizita cazarma, sala de mese, locul (ungheraşul) istoriei unităţii şi alte încăperi pentru a lua cunoştinţă de viaţa şi traiul efectivului unităţii.

Pentru însoţirea lor şi pentru darea explicaţiilor necesare, sînt numiţi militarii pregătiţi în acest scop. 430. Vizitatorii care nu respectă regulile de politeţă şi comportament sau care sînt în stare de ebrietate (au cu ei

băuturi alcoolice) nu sînt admişi pentru vizitarea militarilor. Cazarea pe timp de noapte în cazarmă a persoanelor străine nu se permite.

CAPITOLUL ХIII

INSTALAREA MILITARILOR

Principii generale

431. Toate încăperile şi teritoriul unităţii sînt repartizate subunităţilor de către comandantul unităţii. Cînd în tabăra

militară permanent se dispun cîteva unităţi militare, încăperile şi teritoriul acesteia sînt repartizate acestora de către comandantul (şeful) taberei militare.

432. Militarii în termen sînt instalaţi în cazarmă. 433. Pentru instalarea fiecărei subunităţi sînt prevăzute următoarele încăperi: 1) dormitorul; 2) camera de informare şi odihnă; 3) biroul comandantului; 4) biroul comandanţilor de plutoane; 5) camera pentru păstrarea armamentului; 6) clasa de instruire ( pregătire teoretică a serviciului de zi); 7) încăperea pentru curăţarea armamentului;

8) încăperea pentru sport; 9) camera pentru menaj; 10) magazia; 11) uscătoria; 12) lavoarul; 13) încăperea (locul) pentru curăţarea încălţămintei; 14) duşul; 15) toaleta. Pentru instalarea comandamentului unităţii sînt prevăzute următoarele încăperi: 1) biroul comandantului; 2) biroul locţiitorului comandantului;

61

3) biroul şefului statului major; 4) biroul ofiţerului pentru probleme juridice; 5) biroul contabilităţii; 6) birourile secţiilor (compartimentelor) unităţii; 7) biroul lucrări secrete; 8) sala pentru consfătuiri (briefinguri); 9) muzeul unităţii (ungheraşul gloriei militare); 10) camera pentru odihnă (a militarilor prin contract); 11) clasa pentru instructajul personalului de serviciu; 12) încăperea pentru executarea serviciului pe unitate (statul major); 13) lavoarul; 14) duşul; 15) toaleta. Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul unităţii se amenajează clasele corespunzătoare. În fiecare unitate se ţine Cartea de onoare şi Registrul istoric al unităţii. 434. Militarii prin contract sînt instalaţi (cazaţi) în încăperi pe teritoriul unităţilor militare sau în afara acestora în

conformitate cu legislaţia în vigoare. Subofiţerii care deţin funcţia de plutonier de subunitate, după posibilităţi, se instalează în locul de dispunere a

unităţii ori în preajma acestuia. 435. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar se instalează în cazărmi în modul stabilit pentru militarii în termen

sau în cămine. Studenţii din rîndul subofiţerilor, militarilor prin contract şi persoanelor care au îndeplinit serviciul militar în termen pînă la înscrierea la instituţia de învăţămînt militar sînt scutiţi de instalarea în cazarmă, începînd cu primul an de studii. Comandantul (şeful) instituţiei de învăţămînt militar, la necesitate, poate permite studenţilor să locuiască în afara locului de dispunere a instituţiei de învăţămînt militar.

436. Militarilor şi angajaţilor civili li se interzice să locuiască în cantine, puncte medicale, cluburi, parcuri, depozite şi magazii, în încăperi de instrucţie, de serviciu, cît şi în alte încăperi din unitatea militară care nu sînt destinate acestui scop.

437. Instalarea militarilor în termen în dormitoare se efectuează reieşind din normele de asigurare. Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statelor de organizare şi funcţii ale subunităţii

şi se aranjează în aşa mod ca lîngă fiecare din ele sau lîngă două paturi împreunate să rămînă loc pentru noptieră, iar între rîndurile de paturi să fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se amplasează cu cel puţin 50 cm depărtare la pereţii exteriori, respectîndu-se alinierea. Paturile trebuie să fie uniforme (standard).

În dormitoare, paturile pot fi cu unul sau cu două nivele. 438. Pentru militarii înscrişi în listele subunităţii pe veci sau ca soldaţi de onoare pentru fapte vitejeşti, în dormitor,

într-un loc vizibil, se amenajează un pat, care este menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se atîrnă portretul eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.

439. În noptiera militarului se păstrează rechizitele de igienă corporală şi obiectele de uz cotidian. 440. Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură (plapumă), cearşafuri, pernă cu faţă de

pernă, saltea şi aşternut sub aceasta. Aşternuturile trebuie să fie aranjate uniform. Se interzice aşezatul şi culcatul pe aşternut în îmbrăcăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe subunitate, în timpul odihnei) şi în încălţăminte.

441. Echipamentul, ţinutele de iarnă şi vară, mijloacele de protecţie individuală se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile cazărmii.

Dacă sînt condiţii corespunzătoare, ţinuta, uniforma sportivă şi obiectele personale ale militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente) individuale.

Locurile de păstrare a echipamentului sînt repartizate militarilor şi marcate cu etichete în care sînt indicate gradul militar, numele şi iniţialele militarului.

Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşează în mod ordonat şi uniform pe scaun, iar încălţămintea se aranjează la picioare, lîngă pat. Echipamentul, în caz de necesitate, se usucă în uscătorii.

442. Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor foto, audio şi video, cît şi a altei tehnici electronice, pentru militarii în termen, este stabilit de către comandantul unităţii.

443. Armamentul de infanterie şi muniţiile se păstrează în subunităţi într-o cameră aparte, înzestrată cu semnalizare, care se află sub paza permanentă a persoanelor din serviciul de zi. Amenajarea şi utilarea camerei de păstrare a armamentului, modalitatea de păstrare, de întreţinere, de verificare şi de eliberare a armamentului se realizează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.

444. Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu oglinzi şi cu scaune (taburete), cu numărul necesar de fiеre de călcat, cu instrument pentru frizură, cu inventar pentru executarea reparaţiei curente a echipamentului şi încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie, cu afişe privind regulile de purtare a ţinutei militare şi aspectul exterior al militarilor, precum şi privind reparaţia îmbrăcămintei şi încălţămintei.

445. Personalul sosit în unitate pentru completare se instalează în cazarmă. Pe parcursul instruirii acestuia, el este supus unui examen medical aprofundat, lui i se distribuie echipament conform normelor, cu el se desfăşoară şedinţe de pregătire militară iniţială.

Pentru instruirea personalului încorporat se emite ordin pe unitate în vederea constituirii administraţiei subunităţii de instrucţie.

62

446. Obiectele personale civile (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale militarilor încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se împachetează şi se predau spre păstrare plutonierului subunităţii.

447. Repartizarea în subunităţi a personalului încorporat după depunerea Jurămîntului militar se efectuează în modul indicat în Anexa nr.7.

ÎNTREŢINEREA ÎNCĂPERILOR

448. Toate clădirile şi încăperile, cît şi teritoriul unităţii trebuie să fie întreţinute permanent în curăţenie şi ordine.

Fiecare comandant (şef) răspunde de folosirea corectă a clădirilor şi încăperilor, de integritatea mobilierului, inventarului şi utilajului aflat în subordine.

Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să aibă un aspect îngrijit, stabilit de comandant. 449. Toate încăperile trebuie să fie numerotate în modul stabilit, conform Anexei nr.13. În interiorul fiecărei

încăperi trebuie afişat inventarul bunurilor materiale. Mobilierul, toate bunurile şi întreg utilajul din încăpere se numerotează pe una din părţi (excluzîndu-se partea din

faţă a obiectului) şi se înscriu în registrul de evidenţă a bunurilor materiale. 450. Mişcarea bunurilor materiale dintr-o subunitate în alta se face cu aprobarea comandantului unităţii. 451. În dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil (în condiţii de campanie într-o mapă

specială), trebuie să fie afişate pe panouri speciale programul zilnic, orarul şedinţelor, tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de instalare a efectivului, lista bunurilor materiale şi instrucţiunile necesare.

452. Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) trebuie să fie în rame, iar afişele şi alte materiale ilustrative - pe şipci. În toate încăperile se permite a avea flori, iar la ferestre - draperii îngrijite.

Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care dau în străzile oraşului, la înălţimea cerută, trebuie să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.

În caz de necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu vizetă, cu o zăvor interior şi cu semnalizare acustică cu ieşire la plantonul pe subunitate. În acest caz, la ferestrele de la etajele de jos se instalează zăbrele.

453. În toate dormitoarele, pentru asigurarea cu apă potabilă, se amenajează havuzuri sau se instalează rezervoare cu robinet închise cu lacăt. Sub supravegherea sergentului de serviciu pe subunitate, în fiecare zi rezervoarele se clătesc şi se umplu cu apă potabilă proaspătă, iar o dată pe săptămînă, se dezinfectează. Cheile de la rezervoare se păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.

454. Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de pubele, iar locurilor pentru fumat - recipiente cu apă (cu lichid dezinfectant).

La intrările în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul încălţămintei de noroi şi pubele. 455. Curăţarea zilnică a încăperilor se efectuează de către personalul numit, sub supravegherea directă a sergentului

de serviciu pe subunitate. Personalul destinat pentru efectuarea curăţeniei, nu este scutit de şedinţele de instrucţie. Menţinerea curăţeniei în încăperi în perioada desfăşurării şedinţelor se pune în sarcina serviciului de zi. 456. Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe săptămînă, se face curăţenie generală în toate încăperile, sub conducerea

plutonierului de subunitate. În timpul curăţeniei generale a obiectelor de cazarmă (saltelelor, pernelor, păturilor), acestea pot fi scoase în curte, pentru aerisire. Plutonierul de subunitate ia măsuri pentru efectuarea curăţeniei stabilite în cazarmă şi pe teritoriul repartizat. Turnarea apei pe podele este interzisă.

457. În cantine, tot utilajul şi inventarul se marchează şi se menţine în ordine cu respectarea strictă a regulilor sanitare.

458. Podurile, uscătoriile şi subsolurile se încuie, iar cheile se păstrează la persoana responsabilă de întreţinerea acestor încăperi; cheile de rezervă de la aceste încăperi se păstrează la sergentul de serviciu pe subunitate.

459. Toaletele se amenajează în baza normelor de asigurare şi exploatare a spaţiului locativ. Toaletele trebuie să fie menţinute în curăţenie, zilnic să fie dezinfectate şi să aibă o ventilare şi o iluminare

suficientă. Inventarul pentru curăţirea lor se păstrează într-un loc (dulap) stabilit. Toaletele exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la 40-100 metri depărtare de cazărmi, cantine,

depozite alimentare. Trecerile spre acestea, pe timp de noapte, se iluminează. În caz de necesitate (noaptea), în perioada rece a anului, în încăperi special rezervate, se instalează pisoare. Haznalele toaletelor sînt curăţate şi dezinfectate la timp.

460. Se interzice orice transformare sau modificare a construcţiilor, montarea şi demontarea construcţiilor existente şi edificarea altor noi, montarea reţelelor electrice interioare, de comunicaţii şi de semnalizare, precum şi instalarea de sobe noi şi temporare fără permisiunea organelor de exploatare a spaţiului locativ.

Reparaţia utilajului şi reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze, precum şi a celor de încălzire centralizată se execută cu forţele serviciului de exploatare a spaţiului locativ sau de către persoane cu pregătire specială şi autorizate să execute lucrările respective.

461. Mersul în formaţie în pas de front în încăpere este interzis. 462. În locul de dispunere a unităţii, teritoriul adiacent, trebuie să fie înverzit şi întreţinut în ordine, iar pe timp de

noapte - iluminat suficient. Teritoriul unităţii militare se împrejmuieşte. Pentru menţinerea ordinii, raionul de dispunere a unităţii se repartizează, pe sectoare, subunităţilor. Gunoiul se

adună zilnic în containere închise cu capac şi se transportă în modul stabilit. Containerele se instalează pe platforme tari. Cel puţin o dată pe săptămînă acestea sînt curăţate şi dezinfectate.

Curăţenia teritoriului unităţii militare se asigură zilnic cu forţele proprii ale personalului din serviciul de zi şi în ziua de gospodărie de către echipele numite în acest scop.

63

ÎNCĂLZIREA ÎNCĂPERILOR

463. Începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul (dispoziţiunea) conducătorului structurii militare.

Cînd încălzirea se efectuează cu sobe, modul şi timpul de încălzire a încăperilor, primirea şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul unităţii.

Pînă la începutul perioadei de încălzire, toate cazanele şi sistemele de încălzire centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele cu defecte – reparate.

464. Pe timp de iarnă, în încăperile de locuit se menţine temperatura aerului nu mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale - nu mai joasă de 20°C. În celelalte încăperi - în conformitate cu normele stabilite. Termometrele se instalează în încăperi pe pereţii interiori, mai departe de sobe şi de sistemele de încălzire, la înălţimea de 1,5 m de la podea.

465. Încălzirea sobelor în încăperi se efectuează, în baza ordinului comandantului unităţii, ţinîndu-se cont de regulile de prevenire a incendiilor şi tehnicii securităţii. În încăperile destinate pentru şedinţe şi servicii, încălzirea sobelor se efectuează dimineaţa, ea urmînd a fi încheiată cu o oră înainte de începutul şedinţelor (lucrărilor). În încăperile unde temperatura este mai joasă decît normele prevăzute în pct.464, încălzirea sobelor, cu permisiunea comandantului unităţii, poate continua.

466. Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, încălzirea sobelor se efectuează de fochişti (persoane din rîndul soldaţilor), care trebuie să fie în prealabil instruiţi privind regulile şi cerinţele de încălzire şi siguranţă contra incendiilor. Pentru perioada de încălzire, fochiştii sînt scutiţi de şedinţe şi de executarea serviciilor.

Supravegherea încălzirii sobelor în subunităţi îi revine plutonierului de subunitate şi sergentului de serviciu pe subunitate, iar în statul major al unităţii - sergentului de serviciu pe statul major.

În timpul instructajului persoanelor din componenţa serviciului de zi o atenţie deosebită se va acorda necesităţii de a controla respectarea regulilor de încălzire a sobelor în încăperile de locuit şi în cele pentru serviciu.

467. Este interzisă exploatarea sobelor cu defecte, cît şi folosirea pentru aprindere a lichidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără supraveghere, uscarea combustibilului lîngă sau în sobe şi păstrarea acestuia în încăperile de locuit, cît şi spargerea lemnelor în încăperi, coridoare şi pe scări.

468. După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum trebuie să fie curăţate şi verificate de către plutonierul de subunitate în comun cu şeful serviciului cazare al unităţii, după care uşiţele sobelor se închid şi se sigilează.

AERISIREA ÎNCĂPERILOR

469. Aerisirea încăperilor în cazarmă se efectuează de către personalul serviciului interior. În dormitoare, aerisirea

se efectuează înainte de stingere şi după deşteptare, iar în sălile de clasă - înainte de începerea şedinţelor şi în timpul pauzelor.

Pe timp cald, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă, iar pe timp rece aerisirea se efectuează în caz de necesitate.

470. Oberlihturile şi ferestrele pentru aerisire se deschid cînd efectivul se află în afara încăperilor. Dacă militarii nu ies din încăperi, oberlihturile sau ferestrele se deschid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise se fixează în cîrlige.

Pe timp cald, în cantine, în puncte medicale şi în toalete ferestrele se dotează cu plase contra insectelor. Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare. Ventilarea aflux-aspiraţie se pune

în funcţiune în caz de necesitate.

ILUMINAREA ÎNCĂPERILOR

471. Modul de iluminare este stabilit de comandantul unităţii. Iluminarea cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şi de serviciu (lumină albastră).

În dormitoare, de la stingere pînă la deşteptare, se lasă iluminatul de serviciu; cînd iluminarea se efectuează cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod obişnuit. La intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în coridoare, pe scări şi în toalete, de la lăsarea întunericului şi pînă la luminarea de zi, se menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor serviciului de zi.

În scopul folosirii raţionale a energiei electrice, fiecare comandant stabileşte programul de funcţionare a fiecărui loc de iluminare.

472. În caz de avarie sau de întrerupere temporară a iluminării electrice din alte motive, sergenţii de serviciu pe subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă de iluminat, locurile de păstrare a cărora sînt stabilite de comandantul unităţii (subunităţii).

64

INSTALAREA ÎN CAZURI SPECIALE (ÎN LOCALITĂŢI)

473. Instalarea unei subunităţi a unităţii militare în localităţi se realizează cu acordul reprezentanţilor organelor publice locale, în clădiri administrative, iar în lipsa acestora - în case sau încăperi potrivite pentru trai.

După instalare, este interzisă trecerea arbitrară dintr-o casă în altă. 474. Localităţile destinate instalării temporare, în baza ordinului comandantului de unitate, sînt examinate în

prealabil, sub aspectul corespunderii lor normelor sanitaro-epidemice. Instalarea în localităţile nefavorabile din punct de vedere sanitaro-epidemic este interzisă.

475. Înainte de a ocupa încăperile, şoproanele şi platformele, comandantul de subunitate le examinează, după care instalează efectivul, armamentul şi tehnica militară.

Plutoanele se instalează, pe cît e posibil, în mod concentrat. Ofiţerii şi subofiţerii se instalează în încăperi din apropierea locului de dispunere a subunităţilor subordonate. Armamentul şi tehnica militară se dispun pe subunităţi, în afara construcţiilor, pe terenuri acoperite (mascate) sau

sub şoproane. 476. Pentru fiecare subunitate se indică hotarele locului ei de dispunere, în limitele cărora se repartizează încăperi şi

sectoare de teren pentru activităţi, stabilindu-se, totodată, punctul de adunare la semnalul de alarmă. 477. Pentru instalarea depozitelor se distribuie încăperi separate, care corespund regulilor de prevenire a

incendiilor. Bucătăriile, brutăriile şi băile, dacă pentru acestea nu au fost rezervate încăperi aparte, se instalează la distanţă faţă

de încăperile de locuit şi de alte construcţii, pentru evitarea incendiilor. 478. La instalarea temporară a subunităţilor într-o localitate, se construiesc imediat toalete, care se menţin

permanent în ordine. 479. Apa potabilă şi pentru prepararea hranei se va lua numai de la punctele de alimentare cu apă desemnate; vor fi

luate măsuri de prevenire a poluării acestora şi se va organiza paza lor permanentă. 480. În fiecare încăpere se numeşte un şef, care supraveghează comportamentul militarilor, ordinea interioară,

integritatea patrimoniului militar, curăţenia teritoriului aferent, precum şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor.

Tuturor militarilor li se interzice folosirea bunurilor materiale, care aparţin stăpînilor încăperii, fără aprobarea acestora.

481. La instalarea temporară în localitate, armamentul şi muniţiile se păstrează într-un loc uscat, departe de uşi, sobe, aparate de încălzire şi se păzesc de către personalul serviciului de zi. Echipamentul se aranjează în locuri desemnate în acest scop. Obiectele personale şi lenjeria se păstrează în raniţe.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

482. Toţi militarii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte regulile de prevenire a incendiilor (Anexa nr.15) şi să poată manipula mijloacele de stingere a incendiilor.

În cazul izbucnirii unui incendiu, fiecare militar este obligat să înştiinţeze structurile respective (serviciul pompieri) şi să întreprindă imediat măsuri pentru stingerea incendiului cu toate mijloacele disponibile, precum şi pentru salvarea oamenilor, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale.

483. În cadrul unităţii, se elaborează un plan de protecţie împotriva incendiilor, care se coordonează cu serviciul de pompieri local, se aprobă de către comandantul unităţii şi este adus la cunoştinţa întregului efectiv.

Extrasul din plan, care include regulile de prevenire a incendiilor în unitate, calculul forţelor şi mijloacelor antrenate la stingerea incendiului, precum şi ordinea evacuării efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale trebuie să se afle la ofiţerul de serviciu pe unitate.

484. Comandantul unităţii răspunde de organizarea şi de starea protecţiei împotriva incendiilor. 485. Comandantul unităţii militare şi şefii centrelor de instruire răspund de respectarea regulilor de prevenire a

incendiilor în pădurile repartizate unităţii, centrului de instruire, precum şi în alte locuri pe timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, exerciţiilor tactice şi altor activităţi de pregătire de luptă.

486. Comandanţii de subunităţi, şefii de secţii, de servicii, de ateliere, de cluburi, de depozite, de laboratoare şi ai altor obiective răspund de respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în subunităţile şi serviciile subordonate şi de menţinerea în bună stare a mijloacelor de stingere a incendiilor.

487. Protecţia antiincendiară în cadrul unităţii militare este condusă nemijlocit de către şeful compartimentului logistic, iar acolo unde această funcţie nu este prevăzută în state, obligaţiile lui sînt executate de un militar prin contract, numit de comandant prin ordin de zi pe unitate.

488. Într-o unitate care nu dispune de echipă de pompieri titulară, se constituie o echipa de pompieri netitulară, cu personal suficient.

Componenţa echipei netitulare de pompieri se numeşte din partea unei singure subunităţi. De la echipă se numeşte un militar din serviciul de pompieri, inclus în componenţa serviciului de zi, numit pompier

de serviciu, care exercită serviciul la postul de pompieri în permanenţă sau în decursul unui anumit timp. Efectivul echipei de pompieri este scutit de executarea altor servicii.

65

489. Şeful serviciului de protecţie împotriva incendiilor (comandantul subunităţii din partea căreia este numită echipa) este, totodată, şef al echipei de pompieri şi se subordonează şefului compartimentului logistic al unităţii militare. El răspunde de organizarea protecţiei antiincendiare, de starea de pregătire permanentă a echipei de pompieri, a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de instruirea întregului efectiv al unităţii privind regulile de prevenire a incendiilor.

490. Şeful serviciului de protecţie împotriva incendiilor este obligat: 1) să cunoască particularităţile siguranţei contra incendiilor a obiectivelor unităţii, să participe la elaborarea

planului de protecţie împotriva incendiilor şi regulilor de prevenire a incendiilor; 2) să desfăşoare şedinţe cu efectivul unităţii privind pregătirea antiincendiară, exploatarea mijloacelor de stingere

a incendiilor, să pregătească echipa de pompieri şi să efectueze instructajul acesteia; 3) să conducă controlul situaţiei antiincendiare la toate obiectivele şi să execute controlul zilnic al respectării de

către efectiv a regulilor stabilite de prevenire a incendiilor şi a modului de executare a serviciului de către echipa de pompieri;

4) să ţină evidenţa şi să asigure exploatarea corectă a mijloacelor de stingere a incendiilor, a semnalizării de incendiu, a rezervoarelor (hidrantelor) de alimentare cu apă în caz de incendiu şi să întreprindă măsuri pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare;

5) să interzică folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminare etc., dacă acestea sînt neautorizate, defectate şi prezintă pericol de incendiu;

6) să raporteze la timp şefului compartimentului logistic neajunsurile depistate, incendiile şi măsurile luate privind situaţia antiincendiară în unitate;

7) să conducă stingerea incendiilor.

PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

491. În activitatea sa cotidiană, fiecare militar este obligat să ocrotească natura şi să protejeze bogăţiile ei. Pentru aceasta, el trebuie să cunoască sursele principale de poluare din unitate (subunitate) şi să realizeze în cel mai riguros mod măsurile prevăzute de regulile şi instrucţiunile privind prevenirea poluării surselor de apă, a aerului, a solului şi păstrarea florei şi faunei.

Militarii care admit, în urma acţiunilor lor directe sau indirecte, poluarea mediului ambiant, sînt traşi la răspundere.

Pentru prevenirea influenţei negative a trupelor asupra mediului ambiant, în unitate se elaborează, prin ordin de bază pe unitate, un plan de măsuri privind protecţia mediului ambiant şi se instituie o comisie permanentă a cărei componenţă se aduce la cunoştinţa întregului efectiv.

492. Comandantul unităţii răspunde de organizarea şi de starea protecţiei mediului ambiant. Executarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant în unitate este condusă nemijlocit de şeful

compartimentului logistic al unităţii militare. 493. Comandantul unităţii şi şeful centrului de instruire sînt responsabili de executarea măsurilor de prevenire a

influenţei negative asupra mediului ambiant pe parcursul pregătirii şi desfăşurării exerciţiilor tactice şi a altor măsuri de pregătire de luptă la centrul de instruire.

CAPITOLUL XIV

PĂSTRAREA ŞI FORTIFICAREA SĂNĂTĂŢII MILITARILOR

Principii generale

494. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii constituie o componentă importantă şi inalienabilă a pregătirii militarilor pentru îndeplinirea datoriei militare faţă de Patrie. Grija de sănătatea subalternilor este una din obligaţiile de bază ale comandantului (şefului) în vederea asigurării stării de pregătire permanente în vederea luptei а unităţii (subunităţii) militare.

495. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor se realizează prin: 1) asigurarea de către comandanţi (şefi) a îndeplinirii măsurilor de ameliorare a condiţiilor de serviciu şi de trai; 2) călirea lor sistematică, prin practicarea regulată a sportului şi a pregătirii fizice; 3) realizarea măsurilor sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativ-profilactice.

66

AMELIORAREA CONDIŢIILOR DE SERVICIU ŞI DE TRAI ALE MILITARILOR

496. Activitatea zilnică a militarilor necesită în orice situaţie respectarea cerinţelor regulamentelor şi instrucţiunilor

militare cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai, ţinîndu-se cont de specificul misiunilor executate, de condiţiile climaterice, de situaţia ecologică în raionul de dispunere a unităţii militare, de starea asigurării materiale şi a fondului de cazare.

497. Direcţiile principale de activitate ale comandanţilor (şefilor) privind îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sînt:

1) stabilirea şi aducerea la timp la cunoştinţa militarilor a regulilor tehnicii securităţii, asigurarea executării lor; 2) respectarea strictă a normelor sanitare şi a prevederilor regulamentare cu privire la instalarea militarilor,

organizarea alimentării lor, asigurării lor cu apă şi cu alte tipuri de asigurări materiale şi sociale; 3) organizarea executării întocmai a programului zilnic şi a regulamentului privind timpul de serviciu; 4) acordarea în volum deplin şi la timp fiecărui militar a drepturilor ce i se cuvin; 5) înlăturarea sau reducerea la minimum a influenţei factorilor nocivi asupra sănătăţii militarilor, realizarea

măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în raionul de dispunere a unităţii (subunităţii) militare.

PREGĂTIREA FIZICĂ A MILITARILOR ŞI SPORTUL

498. Pregătirea fizică a militarilor şi practicarea sportului se efectuează în scopul sporirii rezistenţei organismului

lor la diverse modificări drastice ale factorilor mediului ambiant, la condiţiile determinate de specificul serviciului militar şi de executarea misiunilor de luptă.

499. Pregătirea fizică a efectivului şi sportul se organizează de către comandanţi (şefi), se efectuează sub controlul sistematic al şefului serviciului medical.

La planificarea activităţilor corespunzătoare, se ţine cont de starea sănătăţii, de vîrsta militarilor şi de condiţiile climaterice.

500. Pregătirea fizică a efectivului şi practicarea sportului se înfăptuiesc sistematic, prin folosirea complexă a factorilor apă, soare, aer.

Procedeele de bază ale pregătirii fizice a efectivului şi practicării sportului sînt: 1) executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber; 2) spălatul pînă la brîu sau duşul de scurtă durată cu apă rece; 3) clătirea gîtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte de somn; 4) în perioada de iarnă, antrenamente şi activităţi pe schiuri, în îmbrăcăminte uşoară; 5) în perioada de vară, şedinţele şi activităţile sportive de masă se efectuează în îmbrăcăminte uşoară. Băile de

soare şi scăldatul se efectuează, sub supraveghere, în locuri special amenajate, în zilele de odihnă şi în timpul liber. 501. Activităţile de pregătire fizică şi sport se desfăşoară în timpul înviorării de dimineaţă, şedinţelor de instruire şi

în timpul activităţilor sportive în masă. La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de antrenament şi de dozare a efortului fizic,

ţinîndu-se cont de apartenenţa militarilor la diferite genuri de armă, de vîrstă şi de starea lor de sănătate. Activităţile sportive se desfăşoară în secţii (echipe) sportive, în orele stabilite de programul zilnic şi în afara

timpului de serviciu.

MĂSURILE PROFILACTICE ŞI ANTIEPIDEMICE

502. Fiecare militar este obligat să se preocupe de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinuiască afecţiunile sale, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare (fumatul, consumul de alcool, folosirea drogurilor etc.).

503. Respectarea regulilor de igienă corporală include: 1) spălatul de dimineaţă şi curăţirea dinţilor, spălatul picioarelor înainte de somn, spălarea regulată a ciorapilor şi a

obielelor (cel puţin o dată în 2-3 zile); 2) bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp; 3) îmbăierea săptămînală, cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat; 4) menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului. Coafura militarului, mustăţile (dacă le are) trebuie să fie îngrijite, să corespundă cerinţelor igienei şi să nu

împiedice folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi portul echipamentului. Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe şi să nu fie lăsate mai jos de colţurile gurii. 504. Femeilor-militare, cînd poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte părul răsfirat sau codiţă împletită; să

vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-l decoloreze; să-şi fixeze părul cu agrafe de masă plastică sau de lemn; să poarte peruci, conciuri; să-şi vopsească sprîncenele, să-şi încleie gene; să-şi facă alunele şi unghii artificiale; să poarte unghii prea lungi; să-şi machieze exagerat faţa.

67

505. Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare, în blocurile sanitare (closete şi lavoare) şi în alte camere de folosinţă comună; aerisirea regulată a încăperilor; menţinerea curăţeniei în locurile publice, cît şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.

506. În scopul sporirii imunităţii organismului faţă de bolile infecţioase, militarilor li se administrează, în scop profilactic, vaccinuri. Vaccinările pot fi efectuate atît conform planului, cît şi în urma unor indicaţii suplimentare.

Vaccinările planificate se efectuează efectivului unităţii conform calendarului vaccinărilor, iar cele determinate de situaţia epidemiologică – în baza ordinului comandantului (şefului) superior.

De vaccinări militarii sînt scutiţi numai la decizia medicului. În cartelele medicale se fac menţiuni privind efectuarea vaccinărilor. 507. Militarul este obligat să raporteze, în ordine ierarhică, cazurile de apariţie a bolilor infecţioase în rîndul

camarazilor şi al persoanelor care locuiesc cu el în aceeaşi încăpere (apartament, cameră din cămin etc.). 508. La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical raportează imediat şefului

compartimentului logistic şi şefului serviciului medical superior; organizează depistarea activă, izolarea şi spitalizarea celor afectaţi, efectuează dezinfecţia în subunităţi şi în obiectivele unităţii, organizează supravegherea persoanelor, care au fost în contact cu bolnavii şi sporeşte controlul asupra realizării măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.

509. La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau cel de carantină şi se desfăşoară izolatoare suplimentare.

MĂSURILE CURATIV-PROFILACTICE

510. Măsurile curativ-profilactice de bază sînt: dispensarizarea, tratamentul ambulator, staţionar şi balneo-sanatorial.

În scopul prevenirii răspîndirii bolilor infecţioase, măsurile curativ-profilactice, planificate de serviciul medical, sînt obligatorii pentru toţi militarii.

511. Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului, depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăvire, studierea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor, depistarea factorilor care influenţează negativ asupra sănătăţii acestora, realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.

512. Controlul medical al stării de sănătate a militarilor se înfăptuieşte prin: 1) supravegherea medicală zilnică a efectivului; 2) controale medicale ale militarilor; 3) examene medicale profunde şi de control ale militarilor. 513. Controalelor medicale sînt supuşi: 1) întregul efectiv al unităţii - înainte de a efectua vaccinările de profilaxie; 2) militarii în termen - înainte de îmbăiere; 3) personalul forţelor (schimburilor) de serviciu - înainte de intrarea în serviciul de alarmă (de zi); 4) militarii, a căror activitate este legată de posibila influenţă a factorilor nocivi, cît şi cei aflaţi sub supraveghere

dinamică de dispensar - în termenele stabilite pentru ei; 5) persoanele care lucrează permanent la bucătării, la depozitele de alimente, la obiectivele de alimentare cu apă, la

brutării, în băi, la spălătorii – o dată pe săptămînă; 6) efectivul numit pentru serviciul de zi pe cantină - înainte de schimbarea personalului destinat pentru serviciul de zi;

7) militarii nou-sosiţi în unitate, militarii în termen reveniţi din concedii, din delegaţii şi din instituţiile curative după tratament - în ziua sosirii în unitate, pînă la trimiterea lor în subunităţi;

8) conducătorii auto - înainte de a ieşi la cursă; 9) participanţii la competiţii sportive - înainte de competiţie; 10) militarii sancţionaţi cu arest - înainte de a fi trimişi la arest. Examenele medicale aprofundate se înfăptuiesc: 1) ale militarilor în - de două ori pe an; 2) ale militarilor prin contract - în trimestrele trei-patru; în trimestrul doi se efectuează examenul medical de

control. Pentru efectuarea examenului medical aprofundat sînt antrenaţi medicii specialişti din instituţiile medico-militare. 514. Timpul, modul şi locul efectuării examenului medical al efectivului unităţii sînt anunţate prin ordin pe unitate.

Este interzisă efectuarea examenului medical al subunităţilor în zilele de sărbătoare şi de odihnă. 515. La examenul medical efectivul subunităţii este condus (prezentat) de către plutonierul de subunitate. La examenele medicale ale efectivului trebuie să asiste toţi ofiţerii şi subofiţerii subunităţii. Ei sînt obligaţi să

comunice medicului observaţiile lor privind starea sănătăţii subalternilor. Rezultatele examenelor şi controalelor medicale ale efectivului subunităţii sînt trecute de medic în cartelele

medicale. Militarii, care după starea sănătăţii necesită supraveghere de dispensare dinamică, sînt trecuţi în evidenţă şi supuşi periodic examenului medical de control. Comandantul răspunde de încadrarea completă a efectivului în examenul medical.

516. Militarii, care lipsesc din anumite motive de la examenul medical, sînt trimişi de către comandant cu prima ocazie la punctul medical al unităţii.

517. Rezultatele examenului medical al efectivului unităţii, cît şi propunerile de efectuare a măsurilor curativ - profilactice se raportează comandantului unităţii de către şeful serviciului medical.

68

518. Militarul nu trebuie să tăinuiască boala sa. Dacă s-a îmbolnăvit, el este obligat să raporteze comandantului (şefului) nemijlocit, pentru a fi trimis la punctul medical spre a i se acorda asistenţă medicală.

519. Primirea de ambulator se efectuează la punctul medical al unităţii, în orele stabilite de programul zilnic al unităţii.

Militarii care s-au îmbolnăvit acut sau au contractat o traumă sînt trimişi la punctul medical al unităţii imediat, în orice timp, ziua sau noaptea.

520. Militarii în termen sînt trimişi la punctul medical al unităţii de către sergentul de serviciu pe subunitate. Registrul de evidenţă a bolnavilor companiei cu semnătura plutonierului de subunitate se prezintă felcerului (instructorului sanitar) de serviciu pe punctul medical al unităţii cel tîrziu cu două ore înainte de începerea primirii de ambulator.

Medicul verifică prezentarea la punctul medical a tuturor militarilor înscrişi în registrul de evidenţă a bolnavilor. După controlul efectuat de medic (felcer), bolnavii, în funcţie de caracterul maladiei, sînt internaţi pentru tratament

staţionar în punctul medical al unităţii, sînt trimişi la tratament staţionar în instituţia medico-militară din afara unităţii (spital) sau sînt supuşi tratamentului ambulator.

Militarii prin contract, la recomandarea medicului, prin decizia comandantului superior, pot rămîne pentru tratament la domiciliu.

Despre rezultatele controlului medical, medicul face menţiunile respective în cartelele medicale şi consemnează recomandările în registrul de evidenţă a bolnavilor.

După acordarea asistenţei medicale, soldaţii şi sergenţii în termen revin în subunitate sub comanda instructorului sanitar sau a şefului echipei. Şeful echipei transmite registrul de evidenţă a bolnavilor sergentului de serviciu pe subunitate, care îl prezintă comandantului de subunitate. Comandantul de subunitate, conform recomandărilor medicului, înscrie în registrul de evidenţă a bolnavilor indicaţiile de rigoare.

521. Avizul de eliberare completă sau parţială de la activităţi sau de la lucru este înfăptuit de medic, iar în unităţile militare unde medicul nu este prevăzut în statele de personal - de felcer, dar pentru cel mult trei zile. În caz de necesitate, eliberarea poate fi repetată pe o durată de trei zile, ulterior, pentru prelungirea tratamentului la domiciliu, este necesară decizia comisiei medico-militare. Recomandările medicului (felcerului) privind eliberarea completă sau parţială de la exercitarea obligaţiilor de serviciu sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere.

După expirarea termenului de eliberare acordat, la necesitate, militarii în termen urmează a fi trimişi să efectueze un control medical repetat.

Eliberarea de la exercitarea obligaţiilor de serviciu a militarilor prin contract şi ieşirea acestora la serviciu după boală sînt reflectate în ordinul de zi pe unitate.

Bolnavii numiţi pentru tratament de ambulator, pentru primirea preparatelor medicamentoase, pentru efectuarea unor investigaţii şi proceduri curative, cît şi cei care necesită consultaţii din partea specialiştilor instituţiilor medico-militare, sînt trimişi la punctul medical al unităţii în zilele şi în orele indicate de medic în registrul de evidenţă a bolnavilor.

522. Înscrierea militarilor în termen pentru primirea hranei dietetice se efectuează printr-un ordin pe unitate, pe un termen de pînă la trei luni, în baza raportului şefului serviciului medical al unităţii.

523. În infirmeria punctului medical al unităţii se efectuează tratamentul staţionar al bolnavilor timp de pînă la 15 zile. La internare, bolnavii sînt supuşi dezinfecţiei.

524. Pentru tratament staţionar în afara unităţii, militarii sînt trimişi de către comandantul unităţii, conform avizului medicului, iar pentru asistenţa medicală de urgenţă, în lipsa medicului, de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical, care, concomitent, raportează şefului serviciului medical şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Transportarea bolnavilor la instituţia medico-militară se efectuează cu transportul sanitar de serviciu al unităţii, ei fiind însoţiţi de felcer (instructorul sanitar).

Pentru îndreptarea la tratament în afara locului de dispunere a unităţii, militarul trebuie să dispună de îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului şi să posede biletul pentru tratament staţionar, semnat de comandantul unităţii, cartela sa medicală, documentul de identitate, obiectele personale necesare şi bonul de subzistenţă; în caz de necesitate – certificat privind traumatismul şi caracteristica medicală. Pentru tratament în afara garnizoanei, militarului, suplimentar, i se eliberează adeverinţă de echipament, certificat de alocare la drepturi băneşti, documente de transport pînă la locul de amplasare a instituţiei medico - militare şi înapoi.

525. Despre militarii internaţi pentru tratament staţionar în afara locului de dispunere a unităţii, cît şi despre externarea lor după însănătoşire, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) medicale este obligat să comunice în aceeaşi zi comandantului unităţii din care au sosit militarii respectivi.

Despre depistarea la bolnavul internat a unei boli infecţioase şi despre internarea bolnavilor cu intoxicaţii sau cu traume, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) medico - militare este obligat să înştiinţeze imediat comandantul unităţii din care a sosit bolnavul (bolnavii), iar despre boala infecţioasă, pe lîngă aceasta, şi instituţia de medicină preventivă.

Militarii care s-au îmbolnăvit în perioada concediului sau a delegaţiei sînt trimişi la tratament staţionar în instituţii medicale de către şefii de comenduiri sau de către şefii centrelor militare.

După însănătoşire, militarii sînt trimişi din instituţia medico-militară în unitate cu documentele respective, care, la sosire, se predau plutonierului de subunitate.

69

DESERVIREA CU BAIE-SPĂLĂTORIE

526. Soldaţii şi sergenţii trebuie să se îmbăieze cel puţin o dată în săptamînă, iar bucătarii şi brutarii, în afară de aceasta, trebuie să facă în fiecare zi duş. Mecanicii-conductori (conducătorii auto), precum şi alţi militari antrenaţi la exploatarea armamentului şi tehnicii militare, la diferite lucrări gospodăreşti sau activităţi sportive, fac duş în funcţie de necesităţi.

Pentru îmbăiere, militarii sînt asiguraţi cu săpun, cu ştergare şi cu burete de spălat dezinfectate. Timpul îmbăierii este stabilit de programul zilnic. 527. Subunitatea pleacă la baie sub comanda plutonierului de subunitate (celui care îl înlocuieşte). Militarii în

termen aflaţi în serviciul de zi sau la lucrări, ori absenţi din alte motive, cît şi cei reveniţi din delegaţii şi concedii, sînt trimişi la baie de către plutonierul de subunitate în alt timp, sub comanda unui sergent.

Pentru menţinerea ordinii în baie, este numită o persoană de serviciu pe baie din efectivul militarilor prin contract, iar pentru executarea controlului medical şi acordarea asistenţei medicale pe timpul îmbăierii efectivului este numit un felcer (instructor sanitar) de serviciu.

Pentru a face curăţenie în încăperile băii şi pentru dezinfectarea acestora după fiecare schimb de militari care se îmbăiesc, la dispoziţia persoanei de serviciu pe baie se pune numărul necesar de soldaţi.

528. Militarii arestaţi sînt trimişi la baie separat, în timpul rezervat special pentru ei. 529. Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii, în limitele garnizoanelor în care este dispusă unitatea, sau

nemijlocit în unitate. Modul de spălare este stabilit de către compartimentul logistic al unităţii militare. Spălatul echipamentului acolo unde nu există posibilitatea de a-l spăla în spălătorii este permis militarilor în termen

numai în camere (locuri) destinate şi utilate special în acest scop. Uscatul îmbrăcămintei se efectuează în uscătorii sau în locuri destinate pentru aceasta.

Lenjeria de corp şi de pat, ştergarele şi obielele trebuie sa fie schimbate o dată pe saptămînă, în zilele de îmbăiere; bucătarii şi brutarii îşi schimbă lenjeria de corp cel puţin de doua ori pe saptămînă.

Lenjeria de corp curată, ştergarele, obielele şi ciorapii se distribuie, iar lenjeria murdară se predă nemijlocit la baie. În caz de necesitate, schimbul lenjeriei, ştergarelor, obielelor şi ciorapilor se efectuează mai des. 530. Prelucrarea specială a îmbrăcămintei, a lenjeriei de corp şi a celei de pat se efectuează în baza ordinului

comandantului unităţii.

70

Anexa nr.1 la Regulamentul

serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

JURĂMÎNTUL MILITAR „EU, (numele, prenumele), CETĂŢEAN AL REPUBLICII

MOLDOVA, JUR CREDINŢĂ REPUBLICII MOLDOVA ŞI POPORULUI EI.

JUR SĂ-MI APĂR PATRIA CHIAR ŞI CU PREŢUL PROPRIEI VIEŢI, SĂ RESPECT LEGILE REPUBLICII MOLDOVA ŞI REGULAMENTELE MILITARE.”



REGULAMENTUL CU PRIVIRE LA DRAPELUL DE LUPTĂ AL

MARILOR UNITĂŢI ŞI AL UNITĂŢILOR MILITARE DIN FORŢELE ARMATE

1. Drapelul de luptă al unităţii militare simbolizează onoarea, vitejia şi gloria militară. El aminteşte tuturor militarilor datoria lor sfîntă de a servi cu credinţă Patria, de a apăra, chiar şi cu preţul vieţii, suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi ordinea constituţională a Republicii Moldova.

2. Drapelul de luptă se acordă marilor unităţi şi unităţilor militare la crearea lor, prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate, la propunerea conducătorului structurii militare. Drapelul se înmînează, în numele Preşedintelui Republicii Moldova, de conducătorul structurii militare ori de un reprezentant numit de acesta.

3. Drapelul de luptă reprezintă o pînză de mătase dreptunghiulară, formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical, în următoarea succesiune a culorilor de la lance: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimea Stemei şi lungimea Drapelului, dintre lăţimea şi lungimea Drapelului se stabilesc de Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Moldova.

Laturile Drapelului au franjuri din fir aurit, cu excepţia celei dinspre lance, iar colţurile exterioare – cîte un canaf din acelaşi fir. De la lance spre dreapta, deasupra Stemei, în linie arcuită, este inscripţia: PENTRU PATRIA NOASTRĂ, ce continuă sub Stemă în linie dreaptă cu inscripţia: REPUBLICA MOLDOVA. Pe verso, deasupra Stemei, e scrisă în linie arcuită denumirea unităţii. Textul de pe ambele părţi este executat în fir aurit cu litere majuscule. Vîrful lăncii, confecţionat din bronz alămit, în ogivă, are imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

4. Ceremonia înmînării, modul de prezentare la diferite acţiuni şi festivităţi, de păstrare în timp de pace şi de purtare în luptă a Drapelului se stabilesc de conducătorul structurii militare.

Drapelul de luptă se află permanent cu unitatea militară, iar în cîmp - în terenul acţiunilor de luptă ale unităţii. Întregul efectiv al unităţii militare este obligat să apere cu dîrzenie şi bărbăţie Drapelul în luptă şi să nu permită

capturarea acestuia de către inamic.

71

Anexa nr. 3 la Regulamentul


CEREMONIA

DEPUNERII JURĂMÎNTULUI MILITAR

1. Cetăţenii Republicii Moldova, care sînt încorporaţi în serviciul militar sau sînt chemaţi la concentrare (la instrucţie) pentru prima dată, depun Jurămîntul militar în faţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova şi a Drapelului de lupta al unităţii militare.

2. Jurămîntul militar îl depun : 1) militarii în termen şi militarii cu termen redus - după ce au trecut programul respectiv şi au însuşit obligaţiile de

bază ale soldatului, semnificaţia Jurămîntului militar, a Drapelului de luptă al unităţii militare, cerinţele disciplinei militare, însă cel mult după o lună şi jumătate din ziua sosirii în unitatea militară;

2) studenţii instituţiilor militare de învaţămînt, care nu au depus Jurămîntul militar mai înainte – în acelaşi termen; 3) militarii prin contract, rezerviştii concentraţi sau mobilizaţi care anterior nu au depus Jurămîntul militar - după

încadrare (încorporare). 3. Militarii care anterior nu au depus Jurămîntul militar, depun jurămîntul sub conducerea comandantului unităţii

militare sau a şefului instituţiei militare de învaţămînt. 4. Data depunerii Jurămîntului militar se anunţă prin ordinul comandantului unităţii militare. Pînă la aceasta,

pentru cei care urmează să depună Jurămîntul militar, în subunităţi se desfăşoară şedinţe informative privind semnificaţia Jurămîntului militar şi prevederile legislaţiei cu privire la apărarea Patriei.

5. La data şi la ora indicată, unitatea militară, cu Drapelul de luptă, cu Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi cu orchestra militară, se adună în formaţie, în ţinută de paradă, iar pe timp de război – în ţinută de campanie, cu arma. Unitatea militară se adună, în linie de companii (plutoane). Militarii care urmează să depună Jurămîntul militar se află în primele rînduri. În alocuţiune, comandantul unităţii militare menţionează semnificaţia majoră a Jurămîntului militar, a datoriei constituţionale, a onoarei şi a responsabilităţii ce le revin militarilor care au depus Jurămîntul militar de credinţă Patriei.

După alocuţiunea sa, comandantul unităţii militare ordonă comandanţilor de subunităţi să înceapă procedura depunerii Jurămîntului militar.

Comandanţii de subunităţi îi cheamă pe rînd din formaţie pe militarii care depun Jurămîntul militar. Fiecare militar care depune Jurămîntul militar citeşte cu voce tare, în faţa subunităţii, textul Jurămîntului militar, după care, semnînd într-o listă specială, trece în formaţie.

Formularele pentru listele persoanelor care depun Jurămîntul militar sînt pregătite din timp şi au pe prima foaie textul Jurămîntului militar.

După încheierea ceremoniei de depunere a Jurămîntului militar, listele cu semnăturile persoanelor care au depus jurămîntul, sînt înmînate de comandanţii de subunităţi comandantului unităţii militare. Comandantul unităţii militare felicită efectivul subunităţii cu ocazia depunerii Jurămîntului militar, iar întreaga unitate - cu noua completare, după care orchestra militară intonează Imnul de Stat.

După intonarea Imnului de Stat, unitatea militară defilează în modul stabilit în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front.

Pe timp nefavorabil, depunerea Jurămîntului militar se poate desfăşura în încăpere. După alocuţiunea comandantului unităţii, subunităţile se repartizează prin încăperi. După încheierea depunerii Jurămîntului militar, la comandă, subunităţile se adună din nou în locul stabilit pentru defilare.

6. Depunerea Jurămîntului militar se poate desfăşura în locuri istorice, în locurile de glorie militară şi de muncă, precum şi la mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

7. Ziua depunerii Jurămîntului militar este considerată pentru respectiva unitate militară drept zi de sărbătoare. 8. Listele persoanelor care au depus Jurămîntul militar se păstrează în statul major al unităţii, într-o mapă specială,

sigilată, cu filele numerotate şi cusute. După expirarea termenului stabilit, listele se predau arhivei. În livretul şi în fişa de evidenţă ale militarilor şeful statului major al unităţii militare face următoarea menţiune:

„Jurămîntul militar depus (ziua, luna, anul)”. 9. Cetăţenii chemaţi pentru prima dată la concentrare şi care nu au depus Jurămîntul militar mai înainte îl depun cel

tîrziu la cinci zile din ziua sosirii în unitate. Odată cu declararea mobilizării generale sau parţiale, toţi cetăţenii supuşi serviciului militar, care nu au depus

Jurămîntul militar pe timp de pace, îl depun la sosirea în unitatea militară. 10. De executarea la timp şi exactă a prezentului ceremonial şi de evidenţa militarilor care au depus Jurămîntul

militar, cît şi de păstrarea listelor persoanelor care au depus Jurămîntul militar, răspunde comandantul unităţii militare.

72



DIMENSIUNILE

DRAPELULUI DE LUPTĂ AL UNITĂŢII MILITARE A FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Drapelul de luptă al unităţii militare a Forţelor Armate ale Republicii Moldova are următoarele

dimensiuni: lungimea drapelului - 165 cm; lăţimea drapelului - 82,5 cm; lăţimea Stemei de Stat pe drapel - 35 cm; înălţimea literelor inscripţiilor pe drapel - 7 cm; lăţimea literelor inscripţiilor pe drapel - în funcţie de numărul lor; în inscripţie - de la 4 pînă la 7 cm; lungimea lăncii - 250 cm; diametrul lăncii - 4 cm.

Anexa nr. 5

la Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate

ale Republicii Moldova

REGULAMENTUL CU PRIVIRE LA MODUL DE ACORDARE A DRAPELELOR DE LUPTĂ ŞI A

ORDINELOR UNITĂŢILOR MILITARE

Principii generale

1. Drapelul de luptă se acordă brigăzilor, batalioanelor (divizioanelor) independente, escadrilelor şi instituţiilor militare de învăţămînt.

2. În fiecare unitate militară trebuie să existe un singur Drapel de luptă de modelul stabilit. Drapelele de luptă vechi, cu aprobarea conducătorului structurii militare, în cazul desfiinţării unităţii militare, se

predau spre păstrare, însoţite de o informaţie istorică, muzeului militar.

Modul de înmînare a Drapelului de luptă unităţii militare

3. Drapelul de luptă este înmînat, la formare, unităţii militare de către conducătorul structurii militare sau de alt comandant (şef) din împuternicirea conducătorului structurii militare.

4. La înmînarea Drapelului de luptă în condiţii de război modul de dispunere a unităţii militare în formaţie se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă.

5. Pentru scoaterea Drapelului de luptă la locul de adunare, la dispoziţia şefului sosit pentru înmînarea Drapelului de luptă, comandantul unităţii militare numeşte portdrapelul şi doi asistenţi din rîndul sergenţilor, subofiţerilor sau ofiţerilor, cu precădere din rîndul celor decoraţi cu ordine şi medalii, al fruntaşilor în pregătirea de luptă, şi plutonul drapelului.

6. La ora fixată, portdrapelul aduce Drapelul de luptă în husă şi merge la trei paşi în urma şefului, care înmînează Drapelul de luptă, spre locul de adunare a unităţii militare. În această situaţie, portdrapelul ţine Drapelul de luptă la umărul stîng în poziţia prevăzută în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova; din dreapta şi din stînga portdrapelului, alături de el, merg asistenţii.

Cînd persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă s-a apropiat la 40-50 de paşi de formaţie, comandantul unităţii militare dă comanda.

De exemplu: „Brigadă, DREPŢI! La Drapel, aliniere la dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”. Dacă în formaţia unităţii se află subunităţi înarmate cu carabine, se dă comanda: „Companie, DREPŢI! La drapel,

pentru onor, spre dreapta (stînga, centru) prezentaţi-ARM”. Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”.

73

7. Comandantul unităţii militare, după ce dă comanda, duce mîna la coifură, se apropie de persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă, se opreşte în faţa ei la doi-trei paşi, şi raportează. De exemplu: „Domnule general de divizie, Brigada 2 infanterie motorizată, cu ocazia înmînării Drapelului de luptă, este adunată. Comandantul brigăzii, colonel Marinescu".

În momentul în care comandantul unităţii se opreşte spre a raporta persoanei sosite pentru înmînarea Drapelului de luptă, orchestra încetează să cînte. Portdrapelul pune Drapelul de luptă la piciorul drept, în poziţie verticală, ţinîndu-l la picior liber, cu mîna dreaptă lăsată în jos, conform cerinţelor Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

8. Persoana sosită pentru a înmîna Drapelul de luptă, primind raportul, vine în faţa unităţii, la centru, salută unitatea militară, şi se apropie de portdrapel. La apropierea lui, portdrapelul apleacă Drapelul de lupta şi îl ţine cu ambele mîini, în poziţie orizontală. Persoana care înmînează Drapelul de luptă îi scoate husa şi desfăşoară Drapelul de luptă. Apoi, portdrapelul, punînd Drapelul de luptă în poziţie verticală şi ţinîndu-l cu mîna dreaptă, se întoarce cu faţa spre formaţie.

Persoana care înmînează Drapelul de luptă citeşte Diploma Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate, după care înmînează Drapelul de luptă şi Diploma comandantului unităţii militare. Orchestra intonează Imnul de Stat.

9. Comandantul unităţii militare, primind Drapelul de luptă şi Diploma, după intonarea Imnului de Stat, transmite Drapelul de luptă portdrapelului şi dă comanda: „Portdrapel, după mine, MARŞ”. Portdrapelul, la comanda „După mine”, ia Drapelul de luptă la umărul stîng.

10. Comandantul unităţii militare, la trei paşi după el - portdrapelul cu Drapelul de luptă şi asistenţii, se apropie de flancul stîng, după care trec de-a lungul frontului (la 10-15 paşi de formaţie) spre flancul drept al formaţiei. Ieşind la flancul drept, comandantul unităţii militare ordonă portdrapelului cu asistenţii să-şi ocupe locul în formaţie. De la începutul mişcării şi pînă cînd portdrapelul trece în formaţie, orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”. Unitatea militară salută Drapelul de luptă cu „Ura” prelung.

Cînd portdrapelul a trecut în formaţie, comandantul unităţii militare face semn orchestrei să înceteze, vine în faţa formaţiei, la centru, şi se opreşte alături de persoana care a înmînat Drapelul de luptă. Apoi, la indicaţia acesteia, dă comanda „Pe loc REPAUS”, iar dacă a fost dată comanda „Pentru onor prezentaţi - ARM”, atunci, în prealabil, dă comanda „La picior - ARM”.

11. Persoana care a înmînat Drapelul de luptă felicită unitatea militară cu această ocazie. La felicitare unitatea răspunde cu „Ura” prelung, repetat de trei ori. După aceasta, comandantul unităţii militare ţine o alocuţiune.

12. În încheiere, unitatea militară defilează prin faţa persoanei care a înmînat Drapelul de luptă. După defilare, unitatea militară se aliniază din nou şi Drapelul de luptă este dus la locul de păstrare a lui.

13. Despre primirea Drapelului de luptă se emite un ordin pe unitatea militară, prin care se stabileşte locul de păstrare a Drapelului de luptă şi se numesc portdrapelul şi asistenţii.

14. Poziţia Drapelului de luptă în formaţie şi modul de scoatere şi de depunere a lui din/în locul de păstrare sînt stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar modul de păstrare - de Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Modul de înmînare a ordinului unităţii militare

15. Înmînarea ordinului unităţii militare se execută de comandanţii (şefii) enumeraţi la punctul 3. 16. Pentru înmînarea ordinului, unitatea militară se adună în formaţie cu armele în modul prevăzut de

Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front. 17. Persoana care înmînează ordinul, primind raportul comandantului unităţii militare şi salutînd personalul

unităţii, vine în faţa unităţii, la centru. Comandantul unităţii militare dă comanda: „Portdrapel, la mine, înainte - MARŞ” La această comandă, ajutorul

(locţiitorul) şefului de stat major, dispunîndu-se în faţa Drapelului de luptă la doi paşi, dă comanda: „După mine, înainte-MARŞ” şi, apropiindu-se de persoana care înmînează ordinul, postează portdrapelul şi asistenţii cu faţa către formaţie, iar el se dispune la dreapta de dînşii.

După aceasta, persoana care înmînează ordinul citeşte în faţa formaţiei Decretul şi Diploma Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin, apoi transmite comandantului unităţii Diploma, iar ordinul îl fixează pe pînza Drapelului de luptă al unităţii. Orchestra intonează Imnul de Stat. După încetarea intonării Imnului de Stat, persoana care a înmînat ordinul felicită unitatea militară cu ocazia conferirii distincţiei de stat. La felicitare, unitatea militară răspunde cu „Ura” prelung, repetat de trei ori. Comandantul unităţii militare ţine o alocuţiune.

18. După alocuţiune, comandantul unităţii militare comandă: „Portdrapel, după mine, înainte - MARŞ”. După ce a dat comanda, comandantul unităţii militare, la trei paşi după el - ajutorul (locţiitorul) şefului statului major şi mai departe, la doi paşi, portdrapelul cu Drapelul de luptă şi asistenţii se îndreaptă spre flancul stîng al formaţiei, iar apoi trec de-a lungul frontului (la 10-15 paşi de formaţie) spre flancul drept al unităţii militare, unde ajutorul (locţiitorul) şefului statului major, portdrapelul şi asistenţii trec în formaţie, la locul stabilit pentru ei.

74

De la începutul mişcării şi pînă la trecerea portdrapelului în formaţie orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”. Unitatea militară salută Drapelul de luptă cu „Ura” prelung. În finalul ceremoniei, unitatea militară defilează în faţa persoanei care a înmînat ordinul.

19. Dacă unitatea militară, căreia i se înmînează ordinul, nu are Drapel de luptă, atunci ei i se înmînează concomitent Drapelul de luptă şi ordinul, în modul prevăzut la punctele 3-12, dar după citirea Diplomei Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate pentru Drapelul de luptă, se citesc Decretul şi Diploma Preşedintelui cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin.

20. Ordinele cu care este decorată unitatea militară se fixează, în ordinea importanţei, pe Drapelul de luptă pe faţa

pînzei (cu inscripţia: „Pentru Patria noastră”). Primul ordin se fixează la 15 cm de marginea de sus a pînzei şi la 10 cm de lance. Celelalte ordine se fixează de-a

lungul lăncii, de sus în jos, la distanţa de 5-10 cm unul de altul. Pentru fixarea ordinelor pe Drapelul de luptă în pînză se fac, în caz de necesitate, găuri, care se tivesc cu fire de

mătase.

Modul de transmitere a Drapelului de luptă, a ordinelor şi a denumirilor onorifice la reorganizarea unităţilor militare

21. Drapelul de luptă se află tot timpul cu unitatea militară căreia i-a fost acordat, indiferent de schimbarea denumirii unităţii.

La reorganizarea unităţii militare, care conduce la schimbarea denumirii sau a numărului unităţii, aceste schimbări se înscriu în Diplomă de către comandantul (şeful) superior şi se autentifică cu ştampilă cu stemă.

22. Pentru păstrarea tradiţiilor de luptă şi a memoriei despre meritele de luptă, drapelele de luptă, ordinele şi denumirile onorifice pot fi transmise altor unităţi militare. În aceste cazuri, Drapelul de luptă, ordinele şi denumirile onorifice se transmit numai în cazul unei continuităţi directe între unităţile militare, şi anume în cazul reorganizării uneia sau a cîtorva unităţi militare într-o nouă unitate militară (în noi unităţi militare).

La reorganizarea unei unităţi militare în alta, Drapelul de luptă al unităţii, Diploma privind acordarea lui, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii militare reorganizate se păstrează în întregime pentru noua unitate militară.

La reorganizarea unităţii militare în două şi mai multe unităţi militare, Drapelul de luptă, Diploma privind acordarea lui, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii militare reorganizate se păstrează în întregime pentru una din noile unităţi militare.

La reorganizarea a două şi mai multe unităţi militare într-o singură unitate militară, Drapelul de luptă, Diploma privind acordarea lui, precum şi toate ordinele şi denumirile onorifice ale uneia din unităţile militare reorganizate se transmit acestei unităţi militare; drapelele de luptă, diplomele pentru ele şi ordinele altor unităţi militare se predau în modul stabilit.

Modalitatea de transmitere către noua unitate militară a Drapelului de luptă, a ordinelor şi a denumirilor onorifice se examinează de conducerea structurii militare odată cu soluţionarea problemei privind organizarea noii unităţi militare şi se documentează în modul stabilit.

23. În scopul păstrării memoriei despre militarii care, pentru faptele lor, prin ordinele conducătorului structurii militare, au fost înscrişi pentru totdeauna în listele unităţilor militare sau ca militari de onoare, numele lor, în cazul reorganizării unităţii militare, pot fi înscrise în listele altor unităţi militare succesoare, în modul prevăzut la punctul 21 pentru transmiterea ordinelor şi denumirilor onorifice. În acest caz, înscrierea numelor militarilor în listele unităţilor militare pentru totdeauna sau ca militari de onoare se efectuează prin ordinele conducătorului structurii militare.

Modul de păstrare şi de întreţinere a Drapelului de luptă

24. Drapelul de luptă al unităţii militare trebuie să fie păstrat: 1) cînd unitatea este instalată în cazarmă sau într-o localitate - în statul major (în biroul comandantului unităţii

militare); 2) în unităţile militare care execută serviciul de luptă - la punctul de comanda al unităţii militare; 3) în condiţii de campanie, cînd unitatea militară este instalată în tabără (în corturi) - în locul indicat de

comandantul unităţii militare. 25. Drapelul de luptă în biroul comandantului se află într-o vitrină, sub semnalizare, cu ieşirea semnalului la

ofiţerul de serviciu pe unitate, iar atunci cînd este scos la locul de aliniere a unităţii militare - sub paza plutonului drapelului.

26. Drapelul de luptă se păstrează împreună cu ordinele şi panglicile de decoraţii, cu sigiliul cu stemă al unităţii militare, fiind instalat în poziţie verticală în ghereta pentru drapel (suport cu tăietură pentru fixarea lăncii).

27. Pe timpul deplasării unităţii militare cu mijloace de transport auto, feroviar, fluvial şi aerian, pentru Drapelul de luptă se repartizează un automobil, un vagon (compartiment) separat. Împreună cu Drapelul de luptă, merg portdrapelul, asistenţii şi garda, de asemenea, pot fi transportate casa cu bani şi lada cu documente secrete.

75

28. De păstrarea şi de întreţinerea regulamentară a Drapelului de luptă răspunde nemijlocit şeful statului major al unităţii militare.

El este obligat: 1) să execute, cel puţin o dată pe lună, controlul Drapelului de luptă, în modul prevăzut în punctul 29; 2) să ia măsuri de înlăturare a neregulilor constatate în timpul controlului Drapelului de luptă şi să raporteze despre

aceasta comandantului unităţii militare; 3) să ţină un registru special, notînd în el timpul controlului, neregulile constatate la Drapelul de luptă şi măsurile

luate pentru înlăturarea lor. 29. Controlul Drapelului de luptă este executat de şeful statului major în prezenţa portdrapelului şi asistenţilor.

Pentru control, şeful statului major ordonă desfăşurarea Drapelului de luptă. La acest ordin, portdrapelul apleacă Drapelul de lupta în poziţie orizontală, unul dintre asistenţi scoate husa, iar portdrapelul, învîrtind încet lancea, desfăşoară Drapelul de luptă. Asistenţii ajută portdrapelul şi urmăresc ca canafurile să nu se încurce, iar pînza drapelului să nu se atingă de pămînt (podea). În aceste condiţii, se controlează prezenţa şi starea ordinelor, a panglicilor de decoraţii şi a pînzei, starea husei, a canafurilor, a lăncii şi a ogivei.

La comanda şefului statului major de a înfăşură Drapelul de luptă, portdrapelul apleacă Drapelul de luptă în poziţie orizontală, urmărind ca pînza lui să nu se atingă de pămînt (podea), iar asistentul apucă pînza de colţuri, întinzînd-o uşor. Învîrtind încet lancea, portdrapelul şi alt asistent înfăşoară Drapelul de luptă astfel încît faţa pînzei să vină înăuntru, avînd grijă să nu se facă cute şi să nu se încurce panglicile de decoraţii şi canafurile.

După ce pînza a fost înfăşurată, asistenţii pun husa Drapelului de luptă, şeful statului major o sigilează cu sigila cu stemă şi, după aceasta, predă Drapelul de luptă sub pază, în modul stabilit.

30. Atunci cînd Drapelul de luptă este scos în faţa unităţii şi cînd este predat sub pază, desfăşurarea şi înfăşurarea lui se efectuează de către portdrapel şi asistenţi, sub supravegherea nemijlocită a şefului statului major sau a ajutorului (locţiitorului) său.

31. Uscarea pînzei Drapelului de luptă se efectuează afară, la umbră, sau în încăpere. În timpul uscării, Drapelul de luptă este păzit de portdrapel şi un asistent.

Predarea, schimbarea şi repararea Drapelului de luptă

32. În cazul reorganizării unităţii militare, Drapelul de luptă, Diploma privind acordarea lui şi ordinele, împreună cu o scurtă informaţie istorică, se transmit la muzeul militar în mod secret şi cu ajutorul serviciului de legătură cu curieri speciali.

Din cauze legate de schimbări organizatorice, Drapelul de luptă al unităţii militare poate fi predat la muzeu în baza deciziei conducătorului structurii militare.

33. Drapelele de luptă, care au deteriorări considerabile ori s-au învechit şi a căror reparare şi restaurare este imposibilă, urmează a fi schimbate.

34. Pentru a lua decizia cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau la repararea lui, se efectuează o examinare a Drapelului de luptă de către o comisie numită special, formată din reprezentanţi ai conducerii structurii militare cu participarea şefului statului major al unităţii militare. În actul de revizie se menţionează toate defectele constatate la Drapelul de luptă, circumstanţele apariţiei lor, precum şi avizul comisiei cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau repararea lui pe loc. Actul de revizie a Drapelului de luptă este aprobat de conducătorul structurii militare care ia hotărîrea cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau la repararea lui.

În conformitate cu hotărîrea de schimbare a Drapelului de luptă, conducerea structurii militare ia decizia privind confecţionarea unui nou Drapel de luptă.

Noul Drapel de luptă este trimis, în modul stabilit, la statul major al unităţii militare. Vechiul Drapel de luptă, după primirea noului Drapel de luptă, împreună cu informaţia istorică, este trimis de statul major al unităţii la muzeul militar.

35. Repararea pînzei Drapelului de luptă de către personalul şi cu mijloacele unităţii militare este interzisă. Se permit doar reparaţiile strict necesare la lance şi ogivă.

În cazul în care este necesară repararea pînzei Drapelului de luptă, comandantul unităţii militare este obligat să facă demersuri, pe cale ierarhică, privind trimiterea pînzei Drapelului de luptă la atelierul special. După primirea aprobării, pînza Drapelului de luptă este trimisă la atelier prin intermediul serviciului de legătură cu curieri speciali.

Pentru predarea pînzei Drapelului de luptă pentru a fi reparată se întocmeşte un act.

76



SĂRBĂTOAREA ANUALĂ A UNITĂŢII MILITARE

1. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se organizează în scopul promovării tradiţiilor militare, educaţiei militaro-

patriotice a tinerilor cetăţeni ai Republicii Moldova, educării militarilor în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi poporul Republicii Moldova, faţă de datoria militară, respectului faţă de tradiţiile de luptă ale unităţii militare, consolidării colectivelor militare. Data organizării sărbătorii este stabilită de conducătorul structurii militare întru mar-carea unei zile memorabile din istoria unităţii militare:

1) zilei cînd s-a format; 2) zilei cînd a fost decorată cu ordin; 3) zilei cînd i s-a conferit denumirea onorifică; 4) zilei cînd a obţinut o remarcabilă victorie în luptele pentru apărarea Patriei; 5) primei zile în serviciul de alarmă. Despre stabilirea zilei de sărbătoare se face înscrierea respectivă în registrul istoric al unităţii militare. 2. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se desfăşoară în cea mai apropiată zi de odihnă de ziua stabilită. În această

zi, unitatea militară se adună cu Drapelul de luptă şi orchestra militară. În faţa efectivului ţin alocuţiuni comandantul unităţii militare, alţi militari, precum şi veterani care evocă istoria de luptă a unităţii, realizările şi performanţele ei pe timp de pace. După aceasta, unitatea militară defilează. Se admite ca în locul adunării în formaţie a unităţii militare să se desfăşoare, în ajunul sărbătorii anuale, o adunare solemnă.

În ziua sărbătorii anuale se organizează şi alte acţiuni educativ-patriotice, culturale şi sportive. La sărbătoare pot participa reprezentanţi ai altor unităţi militare şi ai organizaţiilor obşteşti, studenţi ai instituţiilor

de învăţămînt, elevi ai şcolilor şi liceelor, membri ai familiilor militarilor şi veterani ai unităţii militare.


serviciul interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

MODUL DE REPARTIZARE PE SUBUNITĂŢI

A MILITARILOR SOSIŢI PENTRU COMPLETĂRI

1. Militarii sosiţi pentru completări se repartizează pe subunităţi după studierea calităţilor profesionale ale fiecărui militar şi ţinîndu-se cont de starea sănătăţii lor, de profesia însuşită pînă la recrutare în serviciul militar în termen, de referinţa şi de avizul privind utilitatea lor profesională, eliberate de centrul militar (centrul de instrucţie). În privinţa repartizării militarilor sosiţi pentru completări se emite un ordin pe unitatea militară.

2. La ora fixată, unitatea militară cu orchestra se adună în formaţie pe jos. Militarii nou-sosiţi pentru completări, împreună cu plutonierii de subunităţi, se adună în formaţie pe două rînduri la 20-40 m înaintea centrului formaţiei, cu frontul spre formaţie.

Adunarea şi întîmpinarea comandantului unităţii militare se execută după cum este prevăzut în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova în compartimentul „Revista unităţii”.

3. După răspunsul la salut, comandantul unităţii militare, într-o scurtă cuvîntare, evocă calea de luptă a unităţii, menţionează eroii şi distincţiile ei, precum şi succesele subunităţilor în pregătirea de luptă, subliniază datoria de onoare şi de răspundere ce le revine militarilor. După aceasta, el dă cuvîntul la unu-doi militari în termen din unitate şi la unu-doi militari nou-sosiţi.

4. Şeful statului major al unităţii militare citeşte ordinul de înscriere a militarilor sosiţi pentru completări în statele de personal ale subunităţilor.

Comandantul unităţii militare felicită personalul cu ocazia noii completări, după care orchestra intonează Imnul de Stat.

5. La comanda comandantului unităţii militare „TRECEŢI ÎN FORMAŢIE”, plutonierii de subunităţi, împreună cu militarii nou-sosiţi pentru completări, trec în formaţia subunităţilor lor.

6. Ceremonia de repartizare pe subunităţi a militarilor sosiţi pentru completări se încheie cu defilarea unităţii militare.

77



MODUL DE ÎNMÎNARE A ARMAMENTULUI ŞI A TEHNICII MILITARE

1. Pînă la înmînarea armamentului şi tehnicii militare, cu efectivul se desfăşoară şedinţe de studiere a posibilităţilor de luptă (tehnice) şi a importanţei lor în lupta modernă, precum şi regulile de securitate a acţiunilor cu armamentul şi tehnica militară.

Comandanţii de subunităţi controlează funcţionalitatea armamentului şi a tehnicii militare, care urmează a fi înmînate, şi raportează pe scară ierarhică despre gradul de pregătire a acestora pentru înmînare.

Comandantul unităţii militare dă ordin privind repartizarea armamentului şi a tehnicii militare membrilor echipajelor (echipelor), conducătorilor auto (mecanicilor-conducători) şi altor persoane, stabileşte timpul şi modul de înmînare solemnă a armamentului şi a tehnicii militare. Numărul ordinului şi numele persoanelor, cărora li s-a repartizat armamentul şi tehnica militară se înscriu în formular (paşaport). Denumirea armamentului de infanterie, seria lui şi data eliberării se înscriu în legitimaţii şi în tabelul de distribuţie a armamentului şi tehnicii militare.

2. La ora fixată, unitatea militară se adună în formaţie pe jos cu armamentul, cu Drapelul de luptă şi orchestra. Armamentul de infanterie şi mijloacele de protecţie individuală, care urmează să fie înmînate, se aduc la locul de

adunare şi se pun pe mese la o distanţă de 10 metri de formaţie. Alt armament şi tehnică militară se înmînează la locurile lor de păstrare.

3. Comandantul unităţii militare reaminteşte militarilor, în scurtul său discurs, prevederile Jurământului militar şi ale regulamentelor militare. După aceasta se citeşte ordinul de distribuţie a armamentului şi a tehnicii militare.

După citirea ordinului, comandantul unităţii militare dă comanda „Pe loc REPAUS” şi ordonă comandanţilor de subunităţi să înceapă înmînarea armamentului de infanterie.

Comandanţii companiilor (bateriilor) şi ai altor subunităţi cheamă pe rînd militarii din formaţie şi le înmînează armamentul.

4. După înmînarea armamentului de infanterie, comandanţii de subunităţi, la comanda comandantului unităţii militare, adună efectivul la locurile de păstrare a armamentului şi tehnicii militare. Pentru primirea armamentului şi tehnicii militare, efectivul se aliniază în formaţie pe echipaje (pe echipe) şi, la comanda comandantului de subunitate, controlează starea lor şi ansamblul de piese şi accesorii.

În cazul conservării armamentului şi a tehnicii militare pentru o lungă perioadă de păstrare, inclusiv cu etanşarea blocurilor (obiectelor), se permite desconservarea şi dezetanşarea lor parţială.

Comandantul unităţii militare primeşte rapoartele şefilor de echipaje (de echipe), ale conducătorilor auto (mecanicilor-conductori) sau ale altor persoane, cărora le-a fost distribuit armamentul sau tehnica militară, şi le înmînează formularele (paşapoartele), în care efectivul semnează, răspunzînd din acest moment de armamentul şi de tehnica militară încredinţate.

Cînd există condiţiile necesare, după distribuirea armamentului şi a tehnicii militare, pot fi demonstrate practic posibilităţile de luptă (tehnice) ale acestora şi măiestria în manipularea lor.

Lucrările de conservare şi de etanşare a armamentului şi a tehnicii militare, după înmînare, trebuie să fie executate în aceeaşi zi.

5. După înmînarea armamentului şi a tehnicii militare, comandanţii de subunităţi aliniază personalul în locul indicat de comandantul unităţii militare.

Comandantul unităţii militare felicită personalul cu ocazia primirii armamentului şi tehnicii militare. 6. Ceremonia înmînării armamentului şi tehnicii militare se încheie cu defilarea unităţii militare.

78



MODUL

DE DESFĂŞURARE A CHESTIONĂRII MILITARILOR

1. Locul, ora, modul de adunare şi de desfăşurare a chestionării, precum şi ţinuta militarilor sînt stabilite de comandantul unităţii militare sau de persoana desemnată pentru conducerea inspecţiei (controlului) cu o zi-două înainte de începerea chestionării.

Persoanele care efectuează chestionarea sînt obligate să ia cunoştinţă de condica de sugestii, cereri şi reclamaţii a unităţii militare şi de hotărîrile luate pe marginea lor.

2. Întîmpinarea şefului care efectuează chestionarea se face în conformitate cu cerinţele Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

3. Chestionarea se efectuează separat, pe categorii de militari: soldaţi, sergenţi, subofiţeri, ofiţeri, militari-femei. Interogarea ofiţerilor se efectuează potrivit funcţiei pe care o deţin. Separat: comandanţii de plutoane, comandanţii

de companii, comandanţii de batalioane şi cei egali cu ei. Locţiitorii comandanţilor de companii şi de batalioane sînt chestionaţi separat de comandanţii lor, iar ofiţerii din comandamentul unităţii - separat de ofiţerii din subunităţi.

4. Chestionarea soldaţilor se face pe companii. Ofiţerii, subofiţerii şi sergenţii ies din formaţie în faţa subunităţilor lor, la distanţa stabilită pentru ei, şi, la comandă, strîng rîndurile spre centru. Apoi ofiţerii, la comandă, ocupă locurile în corespundere cu funcţiile lor.

Chestionarea se poate desfăşura şi în încăpere. 5. La chestionare, comandantul unităţii militare (al subunităţii) sau persoana care inspectează (controlează) îl

întreabă pe fiecare militar dacă vrea să înainteze sugestii, cereri şi reclamaţii. Militarul care vrea să înainteze o sugestie, o cerere sau o reclamaţie numeşte funcţia pe care o are, gradul militar şi

numele, iese din formaţie şi expune oral sugestia, cererea sau reclamaţia sa, ori o prezintă în scris. 6. Toate sugestiile, cererile şi reclamaţiile, înaintate la chestionarea efectuată de comandantul unităţii militare,

se înscriu în condica de sugestii, cereri şi reclamaţii a unităţii militare, iar la chestionarea efectuată de comandantul subunităţii – numai cele pe marginea cărora trebuie să ia decizie şeful superior, începînd cu comandantul subunităţii militare şi mai sus.

7. Reclamaţiile înaintate la chestionarea militarilor în timpul inspecţiei (controlului) nu se înscriu în condica de sugestii, cereri şi reclamaţii.



MODUL DE DESFĂŞURARE A TRECERII MILITARILOR ÎN REZERVĂ SAU ÎN RETRAGERE

1. Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere, cu excepţia celor trecuţi pentru încălcări ce discreditează titlul de

militar, se desfăşoară într-o atmosferă solemnă. La ea pot fi invitaţi veterani ai unităţii militare, militari din alte unităţi (subunităţi) militare, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi membri ai familiilor militarilor.

Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere se execută: 1) a comandanţilor de unităţi militare - în faţa formaţiei unităţii militare cu Drapelul de luptă; 2) a comandanţilor de subunităţi - ofiţerilor, subofiţerilor - în faţa formaţiei subunităţii sau la adunarea ofiţerilor,

subofiţerilor; 3) a militarilor prin contract şi a celor care îşi îndeplinesc serviciul în serviciile şi statele majore ale unităţilor,

subunităţilor militare - în faţa formaţiei sau la adunarea efectivului acestor servicii, state majore; 4) a militarilor în termen - în faţa formaţiei unităţii sau a subunităţii militare, în funcţie de numărul celor trecuţi în

rezervă. De organizarea trecerii în rezervă sau în retragere a comandantului unităţii militare răspunde şeful lui nemijlocit, iar

a celorlalţi militari - comandantul unităţii sau subunităţii militare (şeful serviciului, şeful statului major) în care şi-a făcut serviciul cel trecut în rezervă sau în retragere.

2. Pentru petrecerea comandantului unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere, unitatea militară se adună în formaţia pe jos în ţinută de paradă sau de serviciu, fără arme, în modul prevăzut de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front. Adunarea unităţii militare este condusă de noul ei comandant, iar comandantul unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere se află alături de comandantul (şeful) care organizează ceremonia.

79

Comandantul (şeful) care organizează petrecerea în rezervă sau în retragere, primind raportul şi salutînd efectivul, citeşte ordinul de trecere în rezervă sau în retragere a comandantului unităţii militare, rosteşte o scurtă cuvîntare, în care menţionează meritele acestuia, anunţă despre acordarea de premii şi îi înmînează diploma, dacă aceasta i-a fost acordată în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere.

În faţa formaţiei efectivului pot să ia cuvîntul şi alţi militari, veterani ai unităţii militare, membri ai familiilor militarilor, după care comandantului unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere, la rugămintea sa, i se oferă posibilitatea pentru a rosti un cuvînt de răspuns.

După cuvîntări, comandantul trecut în rezervă sau retragere îşi ia rămas bun de la Drapelul de luptă al unităţii militare. Pentru aceasta noul comandant al unităţii militare se dispune în faţa formaţiei, la centru, şi dă comanda: „Portdrapel, la mine, - MARŞ”. La această comandă, ajutorul (locţiitorul) şefului statului major, postîndu-se la doi paşi înaintea Drapelului de luptă, comandă: „După mine, înainte - MARŞ” şi apropiindu-se de comandantul unităţii militare, poziţionează portdrapelul şi asistenţii cu faţa la comandant, iar el se dispune în partea dreaptă a lor. Comandantul trecut în rezervă sau în retragere se apropie de Drapelul de luptă al unităţii militare, se descoperă, îngenunchează cu un picior şi sărută pînza la o margine.

După ce s-a despărţit de Drapelul de luptă, comandantul unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere revine la locul său, iar drapelul este dus la locul stabilit în formaţia unităţii militare.

Pe timpul deplasării cu Drapelul de luptă orchestra intonează „Marşul de întîmpinare”. Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii militare. 3. Petrecerea în rezervă sau în retragere a comandanţilor de subunităţi - a ofiţerilor, subofiţerilor şi a militarilor prin

contract care şi-au îndeplinit serviciul militar în servicii şi state majore - se desfăşoară în modul indicat la punctul 2. În acest caz, efectivul se adună în ţinută de serviciu, iar Drapelul de luptă al unităţii militare nu se scoate.

În cazul petrecerii militarilor enumeraţi mai sus în rezervă sau în retragere la adunări, comandantul unităţii sau subunităţii militare dă citire ordinului de trecere în rezervă sau în retragere, rosteşte o cuvîntare, în care menţionează meritele lor, înmînează diplome în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere şi cadouri de preţ, dacă aceşti militari s-au învrednicit de ele. Sărbătorirea de mai departe a militarilor trecuţi în rezervă sau în retragere se desfăşoară în modul stabilit de comandant (şef).

4. Pentru petrecerea militarilor în termen trecuţi în rezervă unitatea militară se adună în formaţie pe jos, în ţinută de serviciu, Drapelul de luptă fiind adus la adunarea unităţii militare la hotărîrea comandantului acesteia. Pentru ceremonia de petrecere a acestor militari, organizată în subunităţi, Drapelul de luptă al unităţii militare nu se scoate.

După adunarea în formaţie, întîmpinarea comandantului unităţii (subunităţii) militare şi aducerea Drapelului de luptă, militarii trecuţi în rezervă, la comanda comandantului, ies din formaţie şi se aliniază pe subunităţi la 20 - 40 m în faţa formaţiei, apoi, la comandă, strîng rîndurile spre centru.

Şeful statului major al unităţii militare (comandantul subunităţii) dă citire ordinului de trecere a militarilor în rezervă şi de stimulare a celor care s-au evidenţiat cel mai mult. Premierea o face comandantul unităţii (subunităţii) militare. După aceasta, se oferă cuvînt cîtorva militari trecuţi în rezervă şi altor militari.

Comandantul unităţii (subunităţii) militare aduce mulţumiri pentru serviciu militarilor trecuţi în rezervă, după care orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.

Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii (subunităţii) militare (militarii în termen trecuţi în rezervă defilează în formaţie separată).



UTILAREA ÎNCĂPERILOR (LOCURILOR) PENTRU EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI.

LISTA DOCUMENTELOR NECESARE

1. Încăperile (locurile) destinate executării serviciului de zi de către persoanele de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe statul major, precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe subunitate sînt amplasate şi utilate în aşa fel ca să asigure condiţii comode pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu de către aceste persoane din serviciul de zi. În încăperile (locurile) pentru executarea serviciului trebuie să se afle:

1) mijloace tehnice de recepţie a semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor; 2) mijloace de comunicaţii şi informatică (telefon, selector, computer etc.); 3) ceasornic; 4) surse de rezervă pentru iluminat; 5) panou cu documentaţia serviciului de zi; 6) inventar de făcut curăţenie şi pubele. În afară de acestea, în încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului trebuie să fie:

80

la ofiţerul de serviciu pe unitate: a) pupitru de comandă cu locuri de lucru pentru ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, utilate cu

dispozitive pentru recepţia semnalelor şi pentru înştiinţarea subunităţilor, pentru conducerea şi controlul asupra ieşirii acestora la punctele de concentrare, precum şi pentru controlul asupra prezentării în caz de alarmă a ofiţerilor şi subofiţerilor din comandamentul unităţii şi deschiderii camerelor pentru păstrarea armamentului în subunităţi; scaune (fotolii);

b) safeu (ladă) de metal pentru păstrarea documentelor; c) dulap (ladă) de metal pentru păstrarea armelor personale ale ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii, a cartuşelor

pentru ele şi a dozimetrelor; d) dispozitive de cercetare radioactivă şi chimică; e) alimentare de rezervă pentru sistemul de înştiinţare; f) set de chei de la porţile şi încăperile parcului; g) termometre interior şi exterior. la subofiţerul de serviciu pe parc: a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii); b) dulap (ladă) cu set de chei de la broasca de contact şi de la trapele maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile

parcului; c) termometre interior şi exterior. la sergentul de serviciu pe punctul de control: a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii); b) termometre interior şi exterior; la sergentul de serviciu pe statul major: a) masă cu sertare care se încuie cu lacăt, scaune (fotolii); b) dulap (fişet) pentru păstrarea corespondenţei intrate şi a cheilor de la încăperile statului major. 2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe

parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control şi pe bucătărie, iar, în caz de necesitate, şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se amenajează încăperi separate sau locuri în camerele ofiţerului (sergentului) de serviciu.

În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie: 1) masă şi scaune; 2) pat (canapea); 3) o sticlă pentru apă şi pahare; 4) trusă cu medicamente; 5) rechizite pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei; 6) dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară; 7) reşou electric (cuptor cu microunde), fierbător electric. 3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea documentaţie: 1) instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi a ajutorului său (plantonului), inclusiv pentru caz de

pericol de folosire a mijloacelor nucleare, biologice şi chimice (NBC); 2) programul zilnic; 3) tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii de răspundere; 4) instrucţiunea privind regulile de prevenire a incendiilor; 5) inventarul documentelor şi al bunurilor materiale; 6) registrul de primire şi predare a serviciului; 7) setul de regulamente militare generale. În afară de acestea, la persoanele de serviciu se află: la ofiţerul de serviciu pe unitate: a) pachetele cu instrucţiuni pentru caz de alarmă de luptă, precum şi pachetul cu parola pentru gardă; b) schema (harta) cu amplasarea obiectivelor bazei materiale de instrucţie pentru evidenţa subunităţilor care se

află în afara taberei militare permanente; c) orarul general pe săptămînă al şedinţelor de pregătire pentru subunităţile din unitate; d) planul efectuării înviorării de dimineaţă şi variante ale ţinutei; e) scheme cu repartizarea pe subunităţile unităţii a teritoriului pentru asigurarea curăţeniei pe el; f) instrucţiunea privind regulile de prevenire a incendiilor şi documentele respective; g) registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei; h) registrul de evidenţă a situaţiei radiologice; i) modelele de legitimaţii pentru dreptul de control al gărzii valabile o singură dată; j) fişele de înştiinţare pentru agenţii de legătură; k) registrul de evidenţă a militarilor arestaţi; l) caietul de lucru; la ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc: a) planul de scoatere a armamentului şi tehnicii militare în caz de alarmă; b) programul de lucru în parc; c) schema cu repartizarea pe subunităţi a teritoriului parcului pentru asigurarea curăţeniei pe el; d) modelele de permise în parc, de foi de parcurs şi de plombă (mulaj cu sigiliu);

81

e) registrele: evidenţei deschiderii încăperilor din parc; evidenţei maşinilor de luptă şi de instrucţie; distribuirii cheilor de la broasca de contact şi de la trapa maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;

f) registrul de ieşire şi înapoiere a autovehiculelor; g) registrul de control asupra scurgerii apei din sistemele de răcire a motoarelor la autovehicule; h) registrul tehnicii securităţii în timpul lucrărilor în parc; i) caietul de lucru; la sergentul de serviciu pe punctul de control: a) lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe teritoriul unităţii şi scoaterea bunurilor de pe teritoriul

unităţii; b) modelele: de bilet de concediu, de delegaţie, de fişe de înştiinţare pentru agenţii de legătură, de bilet de permisie,

de permis pentru acces, de foi de parcurs; c) registrul eliberării permiselor de o singură folosinţă; d) formularele permiselor valabile pentru o singură folosinţă; e) registrul de evidenţă a vizitatorilor; la sergentul de serviciu pe statul major al unităţii: a) tabelul militarilor din comandamentul unităţii care locuiesc în afara unităţii militare, cu indicarea adreselor,

telefoanelor şi modalităţilor de chemare; b) regulamentul timpului de serviciu al militarilor angajaţi prin contract; c) registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare, a telefonogramelor de intrare şi ieşire; d) condica de primire-predare a încăperilor sub pază; la sergentul de serviciu pe bucătărie: a) graficul succesiunii primirii hranei de către subunităţi, de către personalul serviciului de zi şi arestaţi; b) normele de hrană gata şi de resturi obţinute după prelucrarea alimentelor; c) tabelul cu durata de fierbere a alimentelor; d) normele de distribuţie a pîinii, untului şi zahărului; e) registrul cu evidenţa controlului calităţii hranei preparate; f) instrucţiunea privind tehnica securităţii în timpul lucrului cu utilajul tehnologic; la sergentul de serviciu (plantonul) pe companie: a) tabelul cu comenzi şi semnale tip pe care le dă sergentul de serviciu (plantonul); b) tabelul cu numele militarilor companiei care nu trăiesc în cazărmi, cu indicarea adreselor, telefoanelor,

modalităţilor de chemare şi a agenţilor de legătură; c) modelele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă; d) schema sectorului repartizat companiei pentru asigurarea curăţeniei; e) registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiei; registrul bolnavilor; registrul învoiţilor; f) setul de chei de la broasca de contact de la trapa maşinilor de luptă, închis într-o ladă sigilată, împreună cu

foile de parcurs, pentru caz de alarmă; g) registrul apelului de seară; h) tabelul cu rînd la serviciu; i) în caz de necesitate, condica de primire-predare a încăperilor sub pază.

82



DESCRIEREA ECUSONULUI PENTRU MILITARII DE SERVICIU

Ecusonul se confecţionează din material elastic tare, în formă de dreptunghi, avînd drept fondal Drapelul structurii

militare. În partea de sus, la mijloc, se înscripţionează cu culoare neagră denumirea structurii militare, iar în mijlocul ecusonului se inserează inscripţiile corespunzătoare. De exemplu: „Ofiţerul de serviciu pe unitate”, „Sergentul de serviciu pe companie”, „Sergentul de serviciu pe punctul de control”, „Sergentul de serviciu pe statul major” etc. În partea stîngă, în colţul de sus, este plasată Stema de Stat a Republicii Moldova.

Dimensiunile ecusonului: lungime - 90 mm; lăţime - 55 mm.

MODEL

Pe verso este fixată o agrafă pentru a prinde ecusonul de echipament. Ecuson poartă întreg personalul serviciului de zi, cu excepţia plantoanelor (curierilor). Ecusonul se prinde în partea stîngă a pieptului: la veston, scurtă, cămaşă şi scurta de iarnă - de buzunar.



LISTELE

INSCRIPŢIILOR MODEL DE PE UŞILE ÎNCĂPERILOR, DE LA INTRĂRILE IN CLĂDIRI

ŞI EXECUTAREA LOR GRAFICĂ

1. Lista inscripţiilor-model de pe uşile încăperilor: 1) în batalion: a) comandantul batalionului; b) locţiitorul (ajutorul) comandantului batalionului; c) statul major al batalionului; d) încăpere pentru ofiţerii batalionului; 2) în companie: a) dormitor; b) cameră de informare şi odihnă; c) cameră pentru păstrarea armamentului; d) cameră (loc) pentru curăţarea armamentului;

ARMATA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

OFIŢERUL DE SERVICIU PE

MINISTERUL APĂRĂRII

83

e) cameră de menaj; f) magazie; g) sală (loc) de activităţi sportive; h) cameră pentru curăţarea încălţămintei; i) uscătorie; j) duşuri; k) lavoar; l) toaletă. În caz de necesitate, după denumirea încăperii, poate fi indicat numărul companiei. De exemplu : magazie,

compania 1 infanterie motorizată. În statele majore, în direcţii, instituţii şi instituţii militare de învăţămînt, pe tăbliţe se indică gradul militar, numele

şi iniţialele persoanei cu funcţie de răspundere (ale cîtorva persoane). De exemplu: colonel G. Chirău, colonel V. Boicu. Numărul camerei se indică aparte.

În companie, numerotarea încăperilor se efectuează în ordinea stabilită la punctul 2), indiferent de locul amplasării încăperilor şi numărul de încăperi cu aceeaşi destinaţie la acelaşi etaj.

În cazul amplasării pe acelaşi etaj a încăperilor enumerate la punctele 1) şi 2), numerotarea lor începe cu încăperile companiei.

2. Formă-model de tăbliţă şi modele de inscripţii pe uşile încăperilor:

Tăbliţele se fixează la înălţimea 170 cm de la podea pînă la marginea lor de jos. Numărul încăperilor în state

majore, direcţii, instituţii şi instituţii militare de învăţămînt se fixează mai sus de tăbliţe, la mijlocul uşii. Inscripţia de pe tăbliţe se execută cu litere drepte, fără înclinaţie, de culoare argintie (albă) pe fond albastru. 3. Dimensiunile tăbliţelor: lăţime - 30 cm; înălţime - 12 cm; înălţimea cifrelor - pînă la 3,5 cm; înălţimea literelor

inscripţiei de bază - pînă la 3 cm; ale altor inscripţii - pînă la 1 cm. Dimensiunile tăbliţelor cu numerele încăperilor: lăţime - 10 cm; înălţime - 7 cm. 4. Lista inscripţiilor-model pe firmele de la intrările în clădiri: 1) statul major; 2) cazarma nr. 3) punct de control; 4) punct de control tehnic*; 5) sală de mese ; 6) punctul medical al unităţii; 7) sală sportivă; 8) baie; 9) bloc de instrucţie; 10) corp de gardă; 11) cămin pentru ofiţeri; 12) cămin pentru femei; 13) clubul unităţii militare; 14) depozit alimentar**. În caz de necesitate, după denumirea clădirii poate fi indicat numărul ei. De exemplu: blocul de instrucţie nr. 1; căminul pentru ofiţeri nr. 2 etc. * În caz de necesitate, pot fi indicate şi: punctul de întreţinere tehnică şi reparaţie; punctul de alimentare; punctul de

curăţare şi spălare ; staţie de încărcare etc. ** Inscripţii corespunzătoare au şi alte depozite (magazii).

321

1 DORMITOR

3

CAMERA DE MENAJ

2 CANCELARIE

Compania 1 I.Mo.

4

locotenent-colonel Popescu A. I.

84

5. Modele de executare grafică a inscripţiilor de pe firmele de la intrările în clădiri:

Firma se fixează pe peretele clădirii, la un loc vizibil, la intrarea principală. Inscripţia pe firmă se execută cu litere drepte, fără înclinaţie, de culoare arămie (galbenă) pe fond albastru. Dimensiunile firmei: lăţime - 60 cm; înălţime - 40 cm; înălţimea literelor inscripţiei de bază - pînă la 10 cm; ale altor inscripţii - pînă la 5 cm.

FA (stema) RM

STATUL MAJOR AL BRIGĂZII 1 INFANTERIE

MOTORIZATĂ

BLOCUL DE INSTRUCŢIE

nr. 1

FA (stema) RM

PUNCT DE CONTROL

CORP DE GARDĂ

85



REGULILE

DE INSTALARE A TABEREI UNITĂŢII (SUBUNITĂŢII)

1. Locul de instalare a taberei este stabilit de şeful superior de comun acord cu organele puterii de stat şi cu organele administraţiei publice locale. El trebuie să fie, pe cît posibil, mai aproape de obiectivele (terenurile) de instrucţie.

2. La stabilirea frontului taberei se ia în consideraţie direcţia vînturilor predominante. Nu se admite ca frontul taberei să fie intersectat de drumuri publice. Flancurile taberei trebuie să se găsească la cel puţin 50 m faţă de aceste drumuri.

3. Tabăra se împarte în porţiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale şi transversale, care servesc şi ca drumuri.

4. În adîncime, tabăra se împarte în fîşii prin trei linii paralele cu frontul taberei: linia dinainte, linia din mijloc şi linia din spate. Distanţa dintre linii în adîncime este determinată de sistemul de dispunere a corturilor, a construcţiilor şi instalaţiilor necesare. Lăţimea liniei dinainte constituie cel puţin 10 m; a celor din mijloc şi din spate - cel puţin 5 m; între rîndurile de corturi, în adîncime, se amenajează culoare cu lăţimea de pînă la 3 m.

Pentru circulaţia tehnicii de-a lungul taberei, în spatele ei, se amenajează drumuri pentru mijloacele de transport pe roţi şi separat, pentru mijloacele de transport pe şenile.

5. Perpendicular la frontul ei, tabăra se împarte prin linii transversale. Liniile transversale se trasează între batalioane şi între subunităţile independente ale unităţii. Sectorul de tabără

cuprins între liniile transversale, de la linia dinainte pînă la drumul pentru circulaţia tehnicii, poartă denumirea batalionului (subunităţii) care este dispus în prima fîşie a sectorului.

6. În prima fîşie (între linia dinainte şi cea din mijloc) se dispun în corturi subunităţile în ordinea lor numerică. În fîşia a doua (între linia de mijloc şi cea din spate) se dispun statul major al unităţii militare, punctul medical,

bucătăriile şi sălile de mese, se amenajează beciuri pentru păstrarea apei de băut şi se instalează spălătoarele. În fîşia a treia (între linia din spate şi drumurile pentru tehnică) se dispun W.C.- urile, depozitele, atelierele şi alte

construcţii de gospodărie. Depozitele de muniţii şi explozivi se dispun în afara limitelor taberei. 7. În partea dreaptă de la intrarea în cort, pe o tăbliţă, se indică numărul acestuia şi şeful (gradul militar, numele şi

iniţialele). Dimensiunile tăbliţelor : lăţime - 20 cm; înălţime - 15 cm. Inscripţiile pe tăbliţă se execută cu litere drepte pe fond albastru cu vopsea albă. Tăbliţele se instalează la înălţimea de 50 cm de la sol pînă la retezătura de jos.

Sergenţii în termen se instalează împreună cu subunităţile lor. Plutonierului de companie i se atribuie un cort separat, în care se amplasează şi cancelaria companiei. Militarilor prin contract li se atribuie corturi separate.

Militarii-femei se instalează în corturi sau în încăperi separate. În batalion se atribuie un cort separat pentru statul major al batalionului.

8. Cortul pentru informare şi odihnă se dispune pe linia rîndurilor din spate de corturi ale companiilor; alături de ele, se amenajează terenuri (clase) pentru adunările generale ale companiilor.

9. În centrul dispunerii unităţii militare, pe linia primului rînd de corturi, se instalează ghereta pentru drapel. În spatele gheretei pentru drapel, pe linia rîndului doi de corturi, se instalează cortul pentru ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul lui. Corturile pentru gardă se instalează în fîşia a doua.

10. În prima fîşie, în spatele corturilor companiilor, se amenajează încăperi (corturi) pentru păstrarea armamentului, în preajma cărora se amenajează locuri pentru curăţarea armamentului, iar înapoia acestora - beciuri pentru păstrarea apei de băut şi spălătoarele.

11. Umbrelele-ciupercă pentru plantoane se instalează pe linia dinainte, cîte una la flancurile drept şi stîng ale fiecărui batalion.

12. Parcurile se amenajează între linia din spate şi drumurile pentru tehnică, la flancuri sau în faţa frontului taberei. Sectoarele de teren pentru amenajarea parcurilor se stabilesc de comandantul unităţii.

13. Terenurile pentru gimnastică şi terenurile de jocuri sportive se amenajează, de regulă, în faţa liniei dinainte.

14. Clubul unităţii se instalează pe un sector de teren care să permită amenajarea unei scene deschise, locuri pentru spectatori şi corturi pentru alte activităţi.

15. În funcţie de condiţiile locale, la instalarea taberei se pot admite următoarele abateri: 1) frontul taberei poate să nu fie în linie dreaptă, ci în funcţie de amplasarea obiectelor locale; 2) intervalele dintre subunităţi pot să fie mai mari sau mai mici; 3) parcurile pot fi amplasate în afara taberei. Teritoriul taberei se utilează cu paratrăsnete şi cu instalaţii ce asigură respectarea regulilor de protecţie a

mediului ambiant.

86



REGULILE DE SIGURANŢĂ CONTRA INCENDIILOR

Măsuri generale de pază contra incendiilor

în unităţile şi subunităţile militare

1. Teritoriul unităţii militare trebuie curăţat în permanenţă de gunoi şi de iarbă uscată. Toate depozitele, acoperişurile, platformele cu muniţie, secţiile producţiilor de bază şi ale celor auxiliare,

laboratoarele, liniile de înaltă tensiune, centralele electrice şi transformatoarele, coşurile cazangeriilor, castelele de apă, depozitele de carburanţi şi lubrifianţi şi de alte mijloace materiale trebuie să fie utilate cu paratrăsnete şi cu alte sisteme de siguranţă contra incendiilor şi exploziilor, în corespundere cu normele şi regulile în vigoare.

Căile de acces spre sursele de apă pentru stingerea incendiilor, spre clădiri, precum şi toate drumurile de pe teritoriul unităţii trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţia maşinilor de pompieri.

2. În scopul siguranţei contra incendiilor, se interzice: 1) aprinderea focului la distanţe mai mici de 50 m de diferite construcţii, platforme cu materiale şi tehnică militară,

precum şi fumatul, folosirea aparatelor cu flacără în parcuri, depozite, hangare şi în alte încăperi de acest fel; 2) încălzirea sobelor cu defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor carburante; lăsarea materialelor

inflamabile aproape de sobe, iar sobele care se încălzesc - fără supraveghere; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, pe hogeaguri, precum şi în dreptul vetrei; aprinderea focului în sobe în orele de odihnă (somn) a personalului. Cînd se face focul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o dată la două luni;

3) încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă natură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se vor încălzi numai cu aburi, apă fierbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor;

4) amenajarea în încăperile de la subsolul clădirilor de ateliere şi depozite, legate de prelucrarea sau depozitarea lichidelor combustibile şi a materialelor uşor inflamabile;

5) blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi întrerupătoare electrice; depozitarea în poduri, pe scări şi pe coridoare a materialelor inflamabile şi a bunurilor materiale; instalarea de pereţi despărţitori, amenajarea în aceste încăperi a atelierelor, laboratoarelor şi locuinţelor ;

6) folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri; 7) folosirea dispozitivelor şi reţelelor electrice defectate, a instalaţiilor şi utilajelor electrice defectate, utilizarea

aparatelor electrice de încălzire fără suport ignifug, precum şi înlocuirea siguranţelor (buşoanelor) de la panourile de distribuţie cu sîrme sau alte obiecte;

8) învelirea becurilor electrice cu hîrtie şi pînză; tapetarea conductorilor electrici sau acoperirea lor cu afişe şi cu alte obiecte; folosirea firelor de telefon pentru construirea reţelei electrice de iluminat;

9) predarea sub pază a încăperilor (depozitelor) necontrolate în privinţa siguranţei contra incendiilor. 3. Dezinfectarea şi uscarea îmbrăcămintei se execută în camere de dezinfectare (uscătorii) tip sub supraveghere

permanentă. Înainte de introducerea îmbrăcămintei în camerele de dezinfectare, buzunarele se întorc pe dos. În timpul dezinfectării şi uscării îmbrăcămintei se interzice: 1) ridicarea temperaturii din interiorul camerelor peste normele stabilite; 2) supraîncărcarea camerelor şi uscătoriilor cu îmbrăcăminte; 3) introducerea în camere a hainelor îmbibate cu uleiuri şi lichide combustibile; 4) aşezarea îmbrăcămintei pe reţelele de protecţie ale camerelor. 4. Fumatul este permis numai în locuri speciale care nu prezintă pericol de producere a incendiilor şi care sînt

dotate cu ventilaţie prin aspiraţie. 5. Coridoarele, trecerile, ieşirile principale şi de rezervă, scările trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţie

şi să nu se blocheze. Uşile de intrare din statul major, din cazărmi, ateliere, cluburi şi alte încăperi trebuie să se deschidă în afară. Se interzice astuparea ieşirilor de rezervă şi căptuşirea cu materiale inflamabile a pereţilor şi tavanelor scărilor şi coridoarelor;

6. Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor, bazinele de apă, hidrantele şi gurile de incendiu trebuie sa fie în stare bună, iar locul lor să fie marcat cu indicatoare standardizate.

Numărul de unelte şi mijloace de stingere a incendiilor din clădiri şi de la obiective se stabileşte conform unor norme speciale. Pe teritoriul depozitelor, parcurilor, în hangare şi în încăperile de producţie mijloacele şi uneltele de stingere a incendiilor trebuie să fie păstrate pe panouri.

7. La aparatele de telefon trebuie să existe tăbliţe cu numărul de telefon al celei mai apropiate echipe de pompieri, iar pe teritoriul unităţii militare, pentru darea semnalului alarmei de incendiu, trebuie să existe mijloace de semnalizare acustică.

87

8. Zilnic, la ora stabilită de comandantul unităţii, înainte de închidere, toate atelierele, magaziile, depozitele, parcurile, hangarele şi alte încăperi de producţie, unde există pericol de incendiu, se verifică de către şefii de depozite, şefii de magazii, şefii de ateliere, ofiţerul de serviciu pe parc şi pompierii de serviciu în unitate; toate neajunsurile depistate se înlătură pînă la închiderea încăperilor (magaziilor), iar reţelele electrice se deconectează de la întrerupătoarele exterioare.

În aceste cazuri, drept confirmare a respectării regulilor de siguranţă contra incendiilor serveşte fişa de control, care se înmînează de către pompierul de serviciu persoanei care închide obiectivul. Şefii de magazii, şefii de depozite şi ofiţerul de serviciu pe parc, la predarea obiectivului sub pază, transmit fişele şefului gărzii. La ora stabilită de comandantul unităţii, şeful pichetului de pompieri primeşte fişele de la şeful gărzii.

9. Măsuri suplimentare de prevenire a incendiilor în unităţile militare se desfăşoară în conformitate cu regulamente-le şi instrucţiunile speciale.

Regulile de siguranţă contra incendiilor în parcuri şi hangare, în locurile de staţionare

a navelor aeriene

10. Tehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între unităţile de tehnică militară (aeronave) să rămînă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de incendiu.

11. Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare se interzice categoric : 1) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor aflate în locuri de parcare şi păstrarea autovehiculelor (navelor

aeriene) care au rezervoare şi conducte cu scurgeri de carburanţi; 2) păstrarea carburanţilor în rezervoare improvizate, a lubrifianţilor şi ambalajelor goale în locurile de parcare a

autovehiculelor; 3) spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol lampant, benzină şi cu alte lichide

combustibile; 4) păstrarea în autovehicule a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, huselor, îmbrăcămintei speciale îmbibate cu

ulei; 5) păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare; 6) folosirea preîncălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu; 7) folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată în locurile de parcare pe timpul întreţinerii

tehnice şi pe timpul alimentării cu carburanţi; 8) executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea autovehiculelor; 9) alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pămînt; 10) accesul pe aerodrom al tehnicii fără mijloace de stins incendiul; 11) păstrarea navelor aeriene fără tren de aterizare; 12) blocarea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea autovehiculelor, amenajarea în acestea a

magaziilor, atelierelor şi locuinţelor; 13) închiderea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea autovehiculelor (navelor aeriene) cu

zăvoare interioare. 12. Pentru a asigura evacuarea imediată a autovehiculelor (navelor aeriene) în caz de incendiu, zilnic se

numeşte personalul de serviciu necesar şi autovehicule de tracţiune de serviciu, utilate cu dispozitive de remorcaj

La punctele de alimentare cu carburanţi

13. Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor la punctele de alimentare cu carburanţi, se interzice categoric : 1) depăşirea vitezei de deplasare a autovehiculelor de 5 km/h; 2) instalarea autovehiculelor pentru alimentare la o distanţă mai mică de 2 m de la coloana de alimentare cu

combustibil; 3) alimentarea tehnicii militare cu motoarele pornite, precum şi cu personalul în caroserie; 4) executarea lucrărilor de reglaj, repararea autovehiculului, semnalizarea acustică şi luminoasă; 5) fumatul, folosirea flăcării şi a mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată; 6) turnarea combustibilului în rezervor cu jet ce cade liber de sus; 7) scurgerea de carburanţi din autocisterne, exploatarea rezervoarelor, coloanelor pentru alimentare şi conductelor,

dacă ele nu au priză la pămînt; 8) exploatarea punctelor de alimentare, dacă ele nu au paratrăsnet; 9) pornirea motorului autovehiculului înainte de a şterge de pe suprafaţa lui combustibilul ce s-a vărsat; 10) păstrarea la punctele de alimentare a cîrpelor îmbibate cu uleiuri.

88

În ateliere

14. În încăperile unde se execută lucrări la care se folosesc lichide uşor inflamabile (petrol lampant, benzină, acetonă, nitrolac etc.) şi se încarcă bateriile de acumulatoare, se amenajează dispozitive speciale pentru ventilaţie. Motoarele electrice, lămpile de iluminat şi distribuitoarele de energie electrică se instalează astfel încît să se realizeze siguranţa acestora contra exploziilor. Agregatele pentru încărcare şi generatoarele de la aparatele de sudură cu gaze se instalează în încăperi separate. In aceste încăperi se interzice instalarea sobelor.

15. Lichidele uşor inflamabile trebuie să se păstreze în vase metalice bine închise şi în cantităţi care să nu depăşească necesarul pentru o zi şi după terminarea lucrului acestea să fie depozitate într-o magazie special amenajată.

Rezervoarele de combustibil de la cuptoarele şi agregatele care funcţionează cu combustibil lichid cu capacitatea de 1 m3 se instalează în încăperi izolate, iar cele cu capacitatea de pînă la 1 m3 – lîngă pereţi, dacă aceştia sînt confecţionaţi din material ignifug, la o distanţă de cel puţin 5 m de la agregate.

16. Pentru adunarea materialelor de şters şi a cîrpelor îmbibate cu ulei, în toate încăperile atelierelor se instalează lăzi metalice cu capac, care se deşartă obligatoriu pînă la terminarea lucrului.

Îmbrăcămintea specială îmbibată cu ulei trebuie păstrată în afara încăperilor (secţiilor), agăţată în dulapuri speciale. Se interzice lăsarea materialelor de şters îmbibate cu ulei în buzunarele îmbrăcămintei speciale.

17. Încălzirea sobelor încetează cu 2 ore înainte de închiderea atelierelor. După terminarea lucrului, toate deşeurile de producţie şi gunoiul trebuie scoase din încăperile atelierelor.

În depozite (magazii)

18. Se interzice accesul cu chibrituri sau cu alte mijloace de aprins pe teritoriul tehnic al depozitelor

(magaziilor). Iarba de pe teritoriul depozitelor (magaziilor) trebuie să fie la timp cosită şi strînsă. Uscarea ierbii şi arderea ierbii

uscate pe teritoriul depozitelor (magaziilor) sînt interzise. 19. În magazii se permite a fi depozitate numai materialele pentru care acestea sînt destinate. Se interzice blocarea culoarelor şi ieşirilor din depozite (magazii), zăvorîrea din interior a uşilor, precum şi

acoperirea rafturilor şi camuflarea ferestrelor cu hîrtie, carton, peliculă din materiale polimerice şi ţesături neprelucrate cu substanţe de protecţie contra focului.

20. Materialele se aranjează în stive, în aşa fel încît culoarele de trecere şi ieşirile să rămînă libere. Se interzice aşezarea materialelor aproape de sobe, calorifere, instalaţii electrice şi lămpi, precum şi executarea în magazii a lucrărilor care nu sînt legate de manipularea şi aranjarea materialelor.

21. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie, a stocurilor de combustibil sau a altor materiale, precum şi a ambalajelor goale în apropierea depozitelor (magaziilor) şi păstrarea în magazii generale a lichidelor uşor inflamabile.

22. Vatra şi gura sobelor se instalează în afara depozitelor (magaziilor), iar hogeagurile se dotează cu captoare de scîntei. Cu două ore înainte de închiderea depozitelor, încălzirea sobelor încetează cu totul, toate sobele se controlează şi se închid.

23. La instalarea dispozitivelor electrice pentru iluminat, toate depozitele (magaziile) se utilează cu întrerupătoare exterioare. Întrerupătoarele exterioare şi panourile combinate cu siguranţă trebuie să fie închise în cutii metalice. Dispozitivele de iluminat din depozite (magazii) trebuie să fie de tip închis (cu globuri de sticlă) şi instalate de-a lungul culoarelor de bază şi al celor de control. Se interzice instalarea prizelor şi amenajarea unor încăperi de serviciu în magazii.

24. În depozitele de muniţie şi substanţe explozive şi în locurile unde se execută lucrări cu ele, sticla de la ferestre trebuie să fie mată sau acoperită cu vopsea albă.

Substanţele explozive şi muniţiile nu trebuie să fie lăsate în bătaia soarelui nici pentru un timp scurt. 25. Se interzice accesul în depozitele de materiale inflamabile (explozive) cu arme albe şi de foc, dispozitive de foc

şi de iluminat, în afară de bateriile de acumulatoare, precum şi cu încălţăminte neprevăzută de instrucţiuni. 26. În depozitele (magaziile) cu lichide uşor inflamabile se admite numai iluminatul cu ajutorul aparatelor de tip

antiexploziv. 27. Locurile de pe teritoriu unde s-au vărsat carburanţi, se presoară imediat cu nisip. 28. Pentru deschiderea dopurilor de la ambalajele metalice se interzice întrebuinţarea dălţilor sau ciocanelor, care

pot provoca scîntei. După terminarea lucrului, întreaga reţea electrică în magazii, în afară de mijloacele tehnice de pază, trebuie să fie

deconectată cu întrerupătorul exterior.

89



LISTA

PROBLEMELOR PRIVIND PREGĂTIREA DE LUPTĂ ŞI ORGANIZAREA SERVICIULUI INTERIOR

ŞI A CELUI DE GARDĂ, ABORDATE ÎN ORDINUL COMANDANTULUI PE ANUL DE INSTRUCŢIE

1. Organizarea pregătirii de luptă pe anul de instrucţie. 2. Programul zilnic al unităţii şi precizarea lui pe perioada ieşirii subunităţilor la poligon (în tabără), precum şi

regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract. 3. Succesiunea primirii hranei de către subunităţi. 4. Timpul şi succesiunea demonstrării filmelor pentru efectivul subunităţilor. 5. Modul de desfăşurare a lucrului educativ, a activităţilor culturale şi a odihnei, timpul şi locul de desfăşurare a

apelurilor de seară generale. 6. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, modul de pregătire şi odihna acestuia. 7. Componenţa, ordinea acţiunilor şi odihnei subunităţii de serviciu (intervenţie). 8. Modul de amplasare şi pază a Drapelului de luptă al unităţii. 9. Modul de păstrare a Cărţii de onoare a unităţii şi a Cărţii vizitatorilor de onoare. 10. Modul de păstrare, distribuire şi primire a armamentului şi muniţiei. 11. Modul de control al existentului şi al stării armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale. 12. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc. 13. Programul de lucru al depozitelor din unitate. 14. Repartizarea teritoriului, a obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi a încăperilor între subunităţi. 15. Modul de iluminare, încălzire a încăperilor de serviciu, regimul de funcţionare a ventilaţiei prin refulare-

aspiraţie, precum şi modul de iluminare a teritoriului. 16. Organizarea în unitate a protecţiei contra incendiilor şi a protecţiei mediului ambiant. 17. Modul de primire în audienţă cu chestiuni personale a militarilor, a membrilor familiilor lor şi a personalului

civil de către comandantul unităţii. 18. Modul de vizitare a militarilor. 19. Modul de îmbăiere a personalului şi de tratare specială a echipamentului. 20. Modul de organizare a examenului medical al personalului unităţii. 21. Modul de executare a bilanţurilor pregătirii de luptă, disciplinei militare şi ordinii interioare în unitate. 22. Modul de exercitare a controlului asupra executării ordinului.

La ordin se anexează: 1. Programul zilnic al unităţii. 2. Lista ofiţerilor şi subofiţerilor desemnaţi pentru executarea serviciul de zi. 3. Lista militarilor care au dreptul să deschidă depozitele (magaziile, parcurile) sau să primească de la gardă armamentul şi tehnica militară parcată. 4. Lista anchetatorilor. 5. Lista comisiilor de control interior al serviciilor unităţii pe perioada de instrucţie. 6. Lista comisiei de control interior pentru verificarea activităţii de examinare şi soluţionare a sugestiilor, cererilor şi reclamaţiilor. 7. Schema repartizării pe subunităţi a teritoriului taberei militare permanente pentru asigurarea curăţeniei. 8. Lista persoanelor responsabile de siguranţa contra incendiilor a clădirilor şi construcţiilor. 9. Modelele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă. 10. Schema teritoriului parcului, repartizate pe subunităţi. 11. Regulile de primire a vizitatorilor. 12. Lista persoanelor care au dreptul să permită intrarea pe teritoriul unităţii sau aducerea (scoaterea) bunurilor materiale.

90

Anexa nr. 17

la Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate


ORDINUL DE ZI PE UNITATE

1. Ordinul de zi pe unitate se emite zilnic şi este semnat de către comandantul unităţii şi şeful statului major. Ordinul de zi pe unitate cuprinde:

Capitolul I se referă la problemele cu caracter de serviciu: a) componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe

unitate (ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul lui, şeful gărzii, subofiţerul de serviciu pe parc, subunitatea de serviciu, precum şi subunităţile de la care este numit personalul serviciului de zi şi al serviciului pentru lucrări) pentru ziua următoare (precum şi pentru zilele de odihnă şi pentru prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă);

b) informaţiile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă, aplicaţiilor, tragerilor, numirea comisiilor de control (inspecţie), acordarea de grade militare, depunerea Jurămîntului militar etc.;

c) mişcările zilnice ale efectivului (schimburile, plecările în misiuni şi sosirile din misiuni, concediile şi învoirile cu o durată de peste 12 ore, trecerea în rezerva, primirea completărilor, scutirile medicale etc.);

d) numirea în funcţie a militarilor, angajarea şi concedierea muncitorilor şi funcţionarilor; e) toate problemele care se reglementează prin ordinele comandantului. Capitolul II se referă la: a) mişcările de mijloace materiale, ordinele pe servicii şi gospodărie; b) scăderea mijloacelor şi bunurilor materiale, propunerile de rebutare şi casare a lor; c) serviciul medical şi veterinar, mişcările de mijloace materiale în cadrul serviciului; d) alocarea de şi scoaterea de la drepturi de hrană şi băneşti; e) comisiile de cercetare administrativă; f) comisiile de inventariere şi la alte comisii prevăzute în ordine şi regulamente, la persoanele care exercită

controlul financiar. Capitolul III se referă la: primirea şi predarea armamentului şi muniţiei, consumul şi scăderile de muniţie,

indicaţiile referitoare la întreţinerea, păstrarea şi conservarea armamentului. Capitolul IV se referă la: primirea sau predarea tehnicii militare şi indicaţiile referitoare la exploatarea,

întreţinerea şi repararea tehnicii auto de toate categoriile, a altei tehnici militare. Capitolul V se referă la exploatarea tehnicii de comunicaţii şi de calcul, de geniu, chimice etc. 2. Proiectele de ordine, pentru fiecare capitol în parte, se redactează de către locţiitorii comandantului (şefii

de servicii şi de secţii), într-un caiet de lucru secret. Proiectele capitolelor din ordinul de zi pe unitate, care se referă la activitatea financiară şi la mişcările de

mijloace materiale, sînt coordonate în prealabil cu şeful organului financiar şi cu alte persoane responsabile de această activitate.

Problemele care urmează a fi trecute în fiecare capitol al ordinului de zi pe unitate sînt coordonate cu şeful statului major şi sînt prezentate comandantului unităţii spre aprobare.

3. Ordinele de zi pe unitate sînt înscrise într-un registru (carte) special de către o persoană numită de comandantul unităţii, sub conducerea şefului secţiei S1 (A1), şi sînt emise zilnic, pînă la ora stabilită pentru luarea la cunoştinţă de către persoanele indicate de comandantul unităţii.

4. Registrul cu ordinele de zi pe unitate se înregistrează, se foloseşte şi se păstrează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.

Persoanele stabilite de comandantul unităţii iau cunoştinţă de conţinutul ordinului de zi pe unitate contra semnătură şi răspund de transmiterea lui subordonaţilor, în părţile ce-i vizează.

91



FORME DE DOCUMENTE CARE SE ŢIN ÎN COMPANIE

REGISTRUL DE PRIMIRE ŞI PREDARE A SERVICIULUI PE UNITATE _______________________ (COMPANIE)

Data şi luna

Menţiuni despre primirea serviciului, despre numărul armelor şi al lăzilor cu muniţie primite şi despre neregulile depistate în executarea

serviciului Hotărîrea comandantului

N o t ă. La decizia comandanţilor unităţilor militare, pot fi introduse modificări în registru cu includerea tabelelor necesare (semnalelor primite, situaţiei efectivului, indicaţiilor şefilor ierarhic superiori) în funcţie de structura unităţii, misiunilor conform destinaţiei şi componenţa serviciului de zi. Pe prima pagină a registrului se face o înscriere-model.

REGISTRUL DE BOLNAVI AL COMPANIEI __________________________

Data şi luna Gradul militar, numele şi iniţialele Avizul medicului Hotărîrea comandantului

Plutonierul de companie_______________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A PERMISIILOR ___________________________

Data şi luna Gradul militar, numele şi iniţialele Pînă la ce oră este învoit La ce oră s-a înapoiat

Plutonierul de companie______________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

92

BILET DE PERMISIE

__________________Observaţii ________________ Ministerul Apărării al Republicii Moldova Data _________ Caracterul încălcării _____________ ________________________________________________________ (unitatea militară) BILET DE PERMISIE

_______________________________ Cu el merg ____________________oameni.

Comandantul _____________________________ (unitatea militară)

L. Ş. _________________________________ (gradul militar şi semnătura)

VERSO

Nr. crt.

Plecare Sosire Semnătura comandantului de subunitate

Nr. crt.

Plecare Sosire Semnătura comandantul

ui de subunitate

Data Ora Data Ora Data Ora Data Ora 1. 17. 2. 18. 3. 19. 4. 20. 5. 21. 6. 22. 7. 23. 8. 24. 9. 25. 10. 26. 11. 27. 12. 28. 13. 29. 14. 30. 15. 31. 16. 32.

N o t ă : 1. Biletele de permisie se păstrează la comandantul companiei, repartizate după plutoane, într-o

ladă (lădiţă) specială. 2. Formularele pentru biletele de permisie se tipăresc la tipografie, în formă de carnet, pe

material tare, cu dimensiunile de 9 X 12 cm.

93

REGISTRUL DE DISTRIBUIRE A ARMAMENTULUI ŞI MUNIŢIEI AL COMPANIEI___________

Nr. crt. Data

Distribuit Întors

Denumirea, seria şi numărul armamentului

(muniţiei)

Canti-tatea

Gradul militar şi numele persoanei,

căreia i-a fost distribuit armamentul (muniţia)

Dovadă de

primire Data Canti-

tatea Dovadă

de primire

N o t ă: 1. Armamentul este distribuit personalului de către sergentul de serviciu pe companie numai din ordinul comandantului de companie sau al plutonierului de companie. Cînd subunitatea iese la anunţarea alarmei, la aplicaţii sau la şedinţe de pregătire, precum şi atunci cînd se distribuie la curăţare, pentru armamentul şi muniţia primite semnează în registru comandantul de pluton sau locţiitorul acestuia, iar cînd intră în gardă - comandantul gărzii. Militarilor singulari armamentul li se distribuie contra semnătură personală.

2. Muniţia pentru gardă se distribuie cu aprobarea comandantului de companie, iar subunităţii de serviciu - prin ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, personal de către plutonierul de companie, tot el primeşte această muniţie şi semnează în registru.

3. În scopul urgentării distribuirii armamentului şi muniţiei, în caz de alarmă, în registru se face din timp o menţiune, care, la necesitate, se concretizează. Semnătura pentru primirea armamentului şi muniţiei se face în timpul primirii lor.

TABELUL CU RÎNDUL LA SERVICIU

PLUTONUL_____________ COMPANIA ____________ LUNA ________

Gradul militar, numele, iniţialele

În companie În afara companiei

Exec

utat

Serv

iciu

l de

o zi

şi o

noa

pte

neîn

treru

pt

Serv

iciu

l de

zi

Serv

iciu

l de

noap

te

În to

tal

Exec

utat

Ser

vici

ul d

e o

zi ş

i o n

oapt

e

neî

ntre

rupt

Serv

iciu

l de

zi

Ser

vici

ul

de

n

oapt

e

În to

tal

Locţiitorul comandantului de pluton________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

N o t ă : 1 Cifrele (cu excepţia celor din coloanele “Executat” şi “În total”) indică data din luna respectivă.

2. Cifrele din coloana “Executat” indică numărul de servicii executate în luna precedentă, în afară de serviciile de peste rînd.

94

REGISTRUL

DE CONTROL (REVIZIE) AL ARMAMENTULUI, TEHNICII MILITARE ŞI MUNIŢIEI COMPANIEI _____________________________

Nr. crt. Data

Funcţia,

gradul militar şi numele

controlorului

Ce a fost supus

controlului

Rezultatele controlului

Indicaţiile persoanei

care a executat

controlul şi termenele de executare a

lor

Menţiunea despre

lichidarea neajunsurilor,

data şi semnătura

comandantului de subunitate

1 2 3 4 5 6 7 1 10.03.2005 Locţiitor şef

secţie S4 - şef armament şi muniţii cpt. S. Parşicov

Evidenţa armamentului şi muniţiilor,

modul de păstrare şi eliberare a acestora

Necesită reparaţie: AK-74 nr. CM-0074 şi AK-74 nr. BB-1205

Armamentul cu defecte să fie transmis în laboratorul de reparaţii pînă la ....(gradul militar semnătura numele)

Neajunsurile au fost lichidate la ... Comandantul companiei ...(gradul militar semnătura numele)

N o t ă: 1. Registrul se păstrează în camera de păstrare a armamentului.

2. Însemnări cu privire la rezultatele controlului (reviziei) fac comandanţii (şefii) începînd cu comandantul de companie în sus.



REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A VIZITATORILOR ______________ (unitatea militară)

Nr. crt.

Data Ora Numele, prenumele şi patronimicul, seria şi

numărul buletinului de identitate, adresa

vizitatorului

La cine a venit vizitatorul (gradul militar, numele, prenumele şi

patronimicul militarului vizitat, subunitatea)

Scopul vizitei Sosirii Plecării

1.

12.04

14.30

19.00

Hîncu Ion Vasile, DX nr. 0015327,or. Bălţi, str. Ştefan cel Mare, 12, ap. 5

Caporal Radu Ion Nicolae, plutonul 1, compania 3 infanterie motorizată

Îşi vizitează ruda (vărul)

2. 19.04 15.00 19.30 Sergent Popescu Nicu Ion K nr. 272153, or.Ungheni, str. 8 martie, 15, ap.10

Locotenent Grigoraş Mircea, plutonul 2, compania 4 infanterie motorizată

În chestiuni de serviciu

Sergentul de serviciu pe punctul de control sergent major Ion Lupuşor N o t ă: Dacă vizitatorul este un militar, se indică gradul lui militar.

95


REGULAMENTUL

SERVICIULUI DE GARNIZOANĂ ŞI SERVICIULUI DE

GARDĂ AL FORŢELOR ARMATE


CHIŞINĂU

2009

97



REGULAMENTUL

SERVICIULUI DE GARNIZOANĂ ŞI SERVICIULUI DE GARDĂ AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

TITLUL I

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARNIZOANĂ

PRINCIPII GENERALE

1. Prezentul regulament stabileşte destinaţia, modul de organizare şi executare a serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, drepturile şi obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi ale militarilor care execută aceste servicii, precum şi reglementează desfăşurarea activităţilor din garnizoană cu participarea trupelor.

Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi de organele de conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi instituţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.

Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de militari: 1) militarilor prin contract; 2) militarilor în termen; 3) militarilor cu termen redus; 4) studenţilor instituţiilor de învăţămînt militar; 5) rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi. Unităţile militare amplasate permanent sau temporar în localităţi sau în afara lor constituie garnizoane. Garnizoana mare include, de regulă, toate unităţile militare amplasate în localităţile mai apropiate. 2. În fiecare garnizoană sînt organizate serviciul de garnizoană şi serviciul de gardă. Serviciul de garnizoană are drept scop asigurarea menţinerii disciplinei militare în garnizoană, condiţiilor

necesare pentru activitatea cotidiană, pregătirea şi desfăşurarea măsurilor de garnizoană cu participarea trupelor. Serviciul de gardă este destinat pazei şi apărării magaziilor cu muniţii, tehnicii militare, obiectivelor militare şi

de stat, altor mijloace militare, precum şi pazei persoanelor deţinute în arest. 3. Hotarele teritoriului în care este organizat serviciul de garnizoană sînt stabilite prin ordinul ministrului

apărării. Pe lîngă punctele de amplasament al trupelor, acestea includ şi unele localităţi şi raioane mai apropiate, care au importanţă mare pentru asigurarea realizării sarcinilor ce stau în faţa unităţilor militare ale garnizoanei. Hotarele garnizoanei vor fi bine cunoscute de întreg efectivul garnizoanei.

4. Conducerea serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, în limitele garnizoanei, este exercitată de către şeful (comandantul) garnizoanei.

Ordinele şefilor (comandanţilor) de garnizoană sînt obligatorii pentru toate unităţile militare aflate în limitele garnizoanei.

5. La amplasarea trupelor pe poligoane şi în tabere, măsurile privind menţinerea disciplinei militare şi paza obiectivelor sînt realizate conform Regulamentului serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi prezentului regulament.

6. Serviciile de garnizoană şi de gardă sînt asigurate de unităţile militare ce intră în componenţa garnizoanei. Lista unităţilor militare care nu sînt antrenate în serviciul de garnizoană şi serviciul de gardă este stabilită de

către conducătorul structurii militare. Succesivitatea executării serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă de către unităţile militare este stabilită

de şeful garnizoanei în funcţie de efectivul şi destinaţia lor. Instituţiile de învăţămînt militar sînt antrenate în executarea serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă în

timpul prevăzut în acest scop de planul de instrucţie. 7. Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă persoanelor care execută serviciul de garnizoană sau serviciul

de gardă. Militarul care a observat încălcarea regulilor de executare a serviciului de către cineva din componenţa patrulei

sau a gărzii, de către inspectorii poliţiei militare rutiere este obligat să informeze imediat despre aceasta comandantul comenduirii militare a garnizoanei sau militarul de serviciu pe gărzi (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, şeful gărzii) şi să raporteze şefului său nemijlocit.

98

CAPITOLUL I PERSOANELE CU FUNCŢII DE RĂSPUNDERE

ALE GARNIZOANEI ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA 8. În fiecare garnizoană sînt numiţi: 1) şeful (comandantul) garnizoanei; 2) comandantul comenduirii militare; 3) locţiitorul comandantului comenduirii militare; 4) şeful arestului; 5) şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare. 9. Şeful (comandantul) garnizoanei este numit prin ordinul ministrului apărării. Pînă la primirea ordinului,

obligaţiile funcţionale ale şefului garnizoanei le exercită ofiţerul (şeful) mai mare în funcţie, iar dacă funcţiile sînt echivalente – ofiţerul cu grad superior.

Despre începerea exercitării obligaţiilor funcţionale, şeful garnizoanei raportează şefului nemijlocit, ofiţerului operativ al Ministerului Apărării şi înştiinţează organele administraţiei publice locale.

Dacă în tabăra militară permanentă sînt amplasate cîteva unităţi militare, prin ordinul conducătorului structurii militare, este numit comandantul taberei militare permanente.

Şeful (comandantul) garnizoanei

10. În problemele privind serviciul de garnizoană şi serviciului de gardă, şeful garnizoanei este şef nemijlocit

pentru toţi militarii din garnizoană, inclusiv pentru comandanţii de unităţi militare din cadrul garnizoanei. În cazurile necesare, şeful (comandantul) garnizoanei are dreptul, să folosească, pentru îndeplinirea sarcinilor,

efectivul şi mijloacele de transport ale unităţilor militare ale garnizoanei. 11. Şeful garnizoanei are următoarele obligaţii: 1) să conducă zilnic activitatea persoanelor cu funcţii de răspundere ale garnizoanei; 2) să analizeze trimestrial starea disciplinei militare, executarea serviciului de garnizoană şi a serviciului de

gardă în garnizoană şi să facă bilanţul activităţii comandanţilor de unităţi militare, să stabilească măsurile de prevenire a infracţiunilor şi incidentelor, de sporire a vigilenţei şi de păstrare a secretului de stat;

3) să menţină o legătură strînsă cu organele administraţiei publice locale şi să soluţioneze împreună cu ele toate problemele legate de organizarea serviciului de garnizoană, de protecţia civilă şi locală, de realizarea măsurilor în comun, precum şi de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, de satisfacerea altor necesităţi şi cerinţe ale militarilor şi membrilor familiilor lor;

4) să organizeze paza şi apărarea obiectivelor de garnizoană; 5) să stabilească modul de acces la obiectivele aflate sub paza serviciului de gardă al garnizoanei; 6) să efectueze, cel puţin o dată pe lună, controlul asupra executării serviciului de către garda de garnizoană şi

cea interioară, de către patrulele de garnizoană şi posturile poliţiei militare rutiere, precum şi asupra corectitudinii deţinerii militarilor în arestul de garnizoană;

7) să elaboreze, la indicaţia ministrului apărării, planul de măsuri al garnizoanei pentru caz de declarare a mobilizării, aducere a trupelor în starea gata de luptă şi să asigure executarea acestui plan;

8) să organizeze protecţia trupelor, obiectivelor de apărare locală şi orăşelelor militare, precum şi protecţia antiincendiară în garnizoană şi să verifice starea acestora;

9) să amplaseze, la indicaţiile şefului superior, unităţile militare (subunităţile, echipele) sosite în garnizoană; 10) să stabilească pentru unităţile militare ale garnizoanei modul de utilizare a obiectivelor bazei materiale de

instrucţie şi a resurselor de apă pentru aprovizionarea trupelor; 11) să examineze şi să aprobe planurile de desfăşurare a manifestaţiilor culturale şi sportive în cadrul

garnizoanei, precum şi planul de colaborare a unităţilor militare ale garnizoanei cu instituţiile civile; 12) să efectueze controlul asupra realizării măsurilor privind protecţia mediului ambiant şi utilizarea raţională a

resurselor naturale, să verifice corectitudinea exploatării de către militari a clădirilor, teritoriului taberelor militare permanente şi a edificiilor de uz general din garnizoană, iar la părăsirea acestora de către unităţile militare, să organizeze paza lor;

13) să asigure cu subunităţi (unităţi) militare procesul de lichidare a consecinţelor accidentelor grave, catastrofelor şi calamităţilor naturale şi acordarea de ajutor populaţiei care a avut de suferit în aceste cazuri (pct.326);

14) să stabilească timpul de trecere a militarilor garnizoanei la ţinuta de iarnă sau de vară; 15) să aducă la cunoştinţă începutul şi încheierea perioadei de încălzire în garnizoană; 16) să desfăşoare parade ale trupelor garnizoanei şi alte acţiuni cu participarea trupelor, să numească, în

cazurile necesare, garda de onoare, să manifeste grijă faţă de menţinerea în starea cuvenită a cimitirelor militare, a mormintelor comune şi a mormintelor militarilor, precum şi a monumentelor înălţate în cinstea militarilor;

17) să participe la cercetarea administrativă a încălcărilor comise de militarii care îşi îndeplinesc serviciul în afara unităţilor garnizoanei, să-i tragă la răspundere, iar în caz de comitere de către aceştia a infracţiunilor să înştiinţeze imediat procurorul militar.

Şeful garnizoanei organizează elaborarea planurilor şi instrucţiunilor conform obligaţiilor de serviciu, recurgînd la serviciul statului major al marii unităţi (unităţii) al cărei comandant este conform funcţiei deţinute. În procesul de planificare pot fi antrenaţi comandanţii unităţilor militare ale garnizoanei şi ai statelor majore.

99

12. Şeful garnizoanei întîmpină şi însoţeşte următoarele persoane sosite în garnizoană: Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate, ministrul apărării, precum şi pe comandanţii (şefii) săi nemijlociţi.

În cazul în care în garnizoană sosesc ofiţeri pentru a îndeplini misiuni de serviciu, date de şefii nemijlociţi, în problemele privind serviciul de garnizoană şi serviciului de gardă, şeful garnizoanei se prezintă doar celui în grad militar superior.

13. În caz de absenţă temporară din garnizoană (concediu, deplasare), şeful (comandantul) garnizoanei transmite exercitarea obligaţiilor sale persoanei care va exercita provizoriu funcţia prevăzută de state, anunţă despre aceasta prin ordinul emis pe garnizoană şi raportează şefului superior.

Comandantul comenduirii militare

14. Întru realizarea hotărîrilor luate de şeful garnizoanei, comandantul comenduirii militare are dreptul să dea

ordine în numele acestuia, raportîndu-i despre cele mai importante. 15. Comandantul comenduirii militare are următoarele obligaţii: 1) să organizeze serviciul de gardă privind paza şi apărarea obiectivelor garnizoanei, în conformitate cu

tabelul pentru organizarea gărzilor, şi de patrulare în garnizoană; 2) să efectueze controlul asupra respectării de către militari a disciplinei militare, a regulilor de purtare a

uniformei militare şi de executare a salutului militar; 3) să analizeze sistematic starea disciplinei militare, executarea serviciilor de gardă şi de patrulare în

garnizoană şi să raporteze lunar şefului garnizoanei concluziile şi propunerile privind lichidarea cauzelor ce duc la comiterea încălcărilor;

4) să elaboreze, la indicaţia şefului garnizoanei, tabelul cu organizarea gărzilor de garnizoană, precum şi, tabelul de posturi al gărzii, tabelele de posturi (Anexele nr.1, nr.2 şi nr.3), schemele de amplasament al posturilor, instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ajutorii şefilor gărzilor (operatorilor) pentru mijloacele tehnice de pază, pentru militarul de serviciu pe gărzile de garnizoană şi pentru ajutorii lui, schema de patrulare şi instrucţiunile pentru patrule;

5) să raporteze şefului garnizoanei propunerile privind utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază, redu-cerea personalului de serviciu în garnizoană şi îmbunătăţirea modului de executare a serviciului;

6) să elaboreze graficul de control al gărzilor de către persoanele cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi să exercite controlul asupra respectării lui;

7) să controleze personal, nu mai rar de două ori pe lună, pregătirea subunităţilor şi a persoanelor numite în garda de garnizoană, executarea apelului gărzilor de garnizoană şi executarea serviciului de către gărzile de garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare rutiere, gradul de pregătire a subunităţii de serviciu a garnizoanei, precum şi posturile şi încăperile serviciului de gardă;

8) să controleze, nu mai rar de o dată pe lună, rezerva de muniţii din încăperea pentru gardă şi starea acestora, precum şi să facă însemnările respective în registrul de evidenţă;

9) să descopere la timp incidentele şi încălcările de disciplină militară comise de militarii din efectivul garnizoanei, să ţină evidenţa şi să raporteze despre acestea şi despre măsurile întreprinse şefului garnizoanei, iar despre infracţiuni, în afară de aceasta, să informeze şi procurorul militar; să acorde ajutor la căutarea şi reţinerea militarilor care au săvîrşit infracţiuni;

10) să participe, la indicaţia şefului garnizoanei, la elaborarea planului de măsuri pentru caz de anunţare a mobilizării, de situaţie excepţională şi de aducere a trupelor în stare gata de luptă, a planului de protecţie antiincendiară a garnizoanei, precum şi a instrucţiunilor pentru caz de alarmă în garnizoană, de incendiu şi calamităţi naturale;

11) să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi de interacţiune cu echipele de protecţie civilă în garnizoană; să exercite controlul asupra pregătirii forţelor şi mijloacelor de apărare locală;

12) împreună cu şeful pentru comunicaţii şi informatică al garnizoanei, să stabilească mijloacele de legătură cu garda de garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare;

13) să examineze tabelele cu rîndul la serviciu ale orchestrelor unităţilor militare şi să le prezinte pentru aprobare comandantului (şefului) garnizoanei;

14) să instruiască militarii de serviciu pe gărzi, ajutorii acestora şi personalul patrulelor înainte de începerea serviciului, să înmîneze militarilor de serviciu pe gărzi fişele cu parole, iar şefilor de patrule să le elibereze documentele şi mijloacele de legătură necesare;

15) să menţină legătura cu organele de interne în problemele privind menţinerea disciplinei şi ordinii în garnizoană;

16) să ia zilnic cunoştinţă de tabelele de post ale gărzilor de garnizoană şi să lichideze imediat neajunsurile depistate;

17) nu mai rar de o dată pe săptămînă, să controleze respectarea legalităţii şi a regulilor de deţinere a militarilor în arestul garnizoanei; să dea şefului arestului în scris ordin privind trimiterea militarilor arestaţi la munci, la baie, iar la cererea ofiţerului de urmărire penală, a organului de anchetă penală sau a judecătoriei – la interogatoriu sau la judecătorie, precum şi privind trimiterea militarilor arestaţi bolnavi la tratament (Anexa nr.14);

18) să organizeze şedinţele de instrucţie de front şi de studiere a regulamentelor de către militarii reţinuţi pentru neexecutarea salutului militar şi încălcarea regulilor de purtare a uniformei militare;

19) la cererea şefului (comandantului) garnizoanei, să urmărească respectarea de către militari a cerinţelor privind interzicerea scăldatului;

100

20) să ţină evidenţa unităţilor militare ale garnizoanei, subunităţilor (echipelor) independente, precum şi a militarilor sosiţi în delegaţie sau concediu (Anexa nr.13) şi să efectueze controlul asupra plecării lor la timp la locul de serviciu;

21) să ţină evidenţa şi să organizeze păstrarea armelor şi muniţiilor ridicate de la militarii arestaţi; 22) să încartiruiască subunităţile (echipele) şi militarii în trecere, precum şi gărzile ce însoţesc transporturile

cu încărcături militare, asigurîndu-le cu drepturi conform atestatelor; 23) să controleze paza unităţilor militare la ieşirile de campanie sau excluse din componenţa garnizoanei; 24) să organizeze, în interacţiune cu organele poliţiei rutiere, îndrumarea deplasării coloanelor, iar, în caz de

necesitate, şi a unor maşini cu roţi sau pe şenile ale unităţilor militare; 25) să controleze pregătirea trupelor garnizoanei pentru parade şi să asigure, de comun acord cu organele

administraţiei publice locale, ordinea în timpul pregătirii şi desfăşurării paradelor şi altor acţiuni de garnizoană cu participarea trupelor;

26) să numească şi să pregătească, la indicaţia şefului garnizoanei, gărzile de onoare din partea unităţilor militare, să organizeze înmormîntarea militarilor decedaţi;

27) să ţină evidenţa cimitirelor militare, mormintelor comune şi monumentelor ridicate în cinstea militarilor, aflate pe teritoriul garnizoanei, şi să urmărească îngrijirea lor.

16. Comandantul comenduirii militare este obligat să ceară personal şi prin intermediul persoanelor din subordine respectarea cu stricteţe de către militari a disciplinei militare şi a ordinii pe străzi şi în alte locuri publice, fără a lăsa nepedepsit nici un caz de încălcare.

În caz de încălcare de către militari a disciplinei militare, comandantul comenduirii militare este obligat să-i avertizeze pe cei inferiori sau egali în grad sau să-i reţină şi să-i sancţioneze disciplinar în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare, iar în caz de încălcare a disciplinei militare în stare de ebrietate – să-i reţină şi să-i deţină în arest (camera pentru persoanele temporar reţinute) pînă la dezalcoolizare, dar nu mai mult de 24 de ore, iar apoi să ia decizia privind sancţionarea acestor militari.

În caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în grad militar superior, comandantul comenduirii militare se adresează către acesta şi, în numele şefului garnizoanei, îi cere să înceteze încălcarea disciplinei. Dacă sînt necesare măsuri mai energice pentru ca acest militar să înceteze încălcarea disciplinei, comandantul comenduirii militare raportează imediat despre aceasta şefului garnizoanei şi acţionează conform dispoziţiilor date de acesta.

Dacă este necesar, comandantul comenduirii militare cere de la militarul care a încălcat disciplina să prezinte documentele personale, iar dacă acestea lipsesc sau nu sînt completate corect, îl reţine pe militar în camera pentru persoanele temporar reţinute.

In caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în termen care se află în concediu sau delegaţie, comandanţii centrelor militare au dreptul să întrerupă concediul (delegaţia) acestuia şi să-l trimită în unitatea sa militară.

Comandantul comenduirii militare informează comandantul unităţii militare despre toate măsurile luate faţă de militarul care a comis încălcarea de disciplină militară, face inscripţia respectivă în biletul de concediu, în legitimaţie sau în prescripţie şi raportează şefului garnizoanei.

17. Dacă militarul reţinut nu poate fi imediat identificat din cauza lipsei documentelor corespunzătoare, comandantul comenduirii militare este obligat să ia, în termen de 24 de ore din momentul reţinerii, măsuri pentru identificarea militarului. Despre toate aceste persoane, comandantul comenduirii militare raportează fără întîrziere şefului garnizoanei şi informează procurorul militar. Decizia privind aceste persoane trebuie luată nu mai tîrziu de 24 de ore din momentul reţinerii.

18. Militarii suspectaţi de comiterea unei infracţiuni şi reţinuţi în modul prevăzut de Codul de procedură penală sînt trimişi în camera pentru persoanele temporar reţinute sau în arest.

Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore. Deţinerea sub pază un termen mai mare se va efectua numai în cazurile în care, conform legii, persoana poate fi supusă arestării preventive.

Evidenţa acestor persoane se ţine: de comenduirea militară a garnizoanei – în registrul de evidenţă a militarilor reţinuţi în ordinea stabilită (gradul militar, numele, prenumele, patronimicul, numărul unităţii militare şi adresa ei poştală, persoanele înştiinţate, măsurile luate), la arest – în registrul cu militarii sancţionaţi cu arest (Anexa nr.14).

19. In caz de afectare a unităţilor militare ale garnizoanei sau a obiectivelor garnizoanei de incendiu sau de calamităţi naturale, precum şi în caz de incidente în gărzile de garnizoană, comandantul comenduirii militare este obligat să raporteze imediat despre aceasta şefului garnizoanei, să sosească la locul incidentului şi să ia măsurile necesare.

20. Dacă militarul aflat în concediu sau în delegaţie nu se poate prezenta la locul de serviciu din cauza bolii sau a altor circumstanţe ce nu depind de el, comandantul comenduirii militare informează comandantul unităţii militare din care a sosit militarul despre cauza din care militarul se reţine. În caz de îmbolnăvire a militarului, conform dispoziţiei comandantului comenduirii militare, acesta este supus examenului medical şi trimis (dacă este necesar) la tratament în staţionar.

În caz de deces sau de boală gravă a membrilor familiei militarului (tată, mamă, soţie, copii, fraţi şi surori) sau a altor persoane care l-au educat, precum şi în caz de o nenorocire ce a lovit familia militarului sosit în concediu din altă garnizoană, comandantul comenduirii militare are dreptul să prelungească concediul acestuia cu cel mult 7 zile, informînd imediat despre aceasta comandantul unităţii din care a sosit militarul.

Despre timpul plecării militarului la locul de serviciu, termenele şi cauzele din care acesta s-a reţinut, comandantul comenduirii militare face însemnări în documentele militarului şi în registrul de evidenţă (Anexa nr.13).

101

21. Locul de amplasare a comenduirii militare a garnizoanei va fi bine cunoscut în toate unităţile militare ale garnizoanei şi accesibil pentru toate persoanele.

Indicaţiile privind amplasarea şi utilarea comenduirii militare a garnizoanei sînt expuse în anexa nr.12. În cazul lipsei mijloacelor de transport prevăzute de state, comenduirea militară a garnizoanei este asigurată cu

acestea din contul unităţilor militare conform planului aprobat de şeful garnizoanei.

Locţiitorul comandantului comenduirii militare 22. Locţiitorul comandantului comenduirii militare este subordonat comandantului comenduirii militare. În acti-

vitatea sa, acesta se conduce de pct.15 şi de indicaţiile comandantului comenduirii militare.

Şeful arestului 23. Şefului arestului i se subordonează şeful gărzii arestului. 24. Şeful arestului are următoarele obligaţii: 1) să-i primească în arest pe cei arestaţi, să verifice documentaţia respectivă, corectitudinea completării ei,

precum şi să ţină evidenţa persoanelor arestate şi să urmărească respectarea strictă a regulilor de deţinere a lor (Anexa nr.14);

2) să păstreze notele de arest (hotărîrea ofiţerului de urmărire penală, a persoanei care a efectuat cercetările, a procurorului militar şi copiile sentinţelor sau deciziei judecătoriei militare) şi să asigure integritatea documentelor şi obiectelor persoanei arestate;

3) să instruiască şeful gărzii arestului la sosirea gărzii la locul de serviciu; 4) să înmîneze şefului gărzii listele nominale cu persoanele arestate şi deţinute în arest, separat pentru soldaţi,

sergenţi şi subofiţeri; să introducă la timp în listele nominale cu persoanele arestate schimbările necesare; 5) să controleze, cel puţin o dată pe săptămînă, efectuarea inspecţiilor de dimineaţă şi a apelurilor de seară

ale persoanelor arestate în celule; 6) să stabilească modul de scoatere a persoanelor din arest şi paza acestora în timpul în care îşi fac toaleta şi

în timpul plimbării; 7) să dea şefului gărzii ordine în scris privind eliberarea persoanelor deţinute în arest, la expirarea termenului

de deţinere, precum şi privind trimiterea, conform dispoziţiei comandantului comenduirii militare a garnizoanei, a persoanelor arestate la lucrări, la baie şi la cererea ofiţerului de urmărire penală, organului de cercetare sau a judecătoriei – la interogatoriu sau la judecată;

8) să ţină evidenţa lucrărilor executate de persoanele arestate, indicînd timpul, locul şi felul lucrărilor; 9) să organizeze şi să desfăşoare cu subofiţerii şi cu sergenţii deţinuţi în arest disciplinar, precum şi cu

soldaţii, cînd aceştia nu sînt trimişi la lucrări, instrucţii de front şi şedinţe de studiere a regulamentelor; să desfăşoare munca educativă cu persoanele deţinute în arest;

10) să ţină sub control respectarea cerinţelor sanitare şi antiincendiare în arest, dereticarea la timp, iluminarea şi încălzirea acestuia;

11) să informeze conducerea unităţilor militare despre persoanele bolnave din arest; dacă dispune de concluzia medicală privind necesitatea de a trimite persoana bolnavă la instituţia medico-militară, să raporteze despre aceasta comandantului comenduirii militare a garnizoanei;

12) să controleze condiţia camerelor pentru persoanele arestate, a mijloacelor tehnice de pază, a utilajului şi inventarului arestului, a încăperii pentru gardă şi a posturilor, precum şi reparaţia lor în timp util; să ia măsuri pentru perfecţionarea utilării arestului;

13) să primească şi să transmită ierarhic cererile şi plîngerile parvenite de la persoanele aflate în arest; 14) să controleze zilnic corectitudinea executării serviciului de către garda arestului, făcînd menţiunile

respective în foaia de stare a gărzii; 15) să raporteze comandantului comenduirii militare a garnizoanei: zilnic – despre starea disciplinei militare

în arest, numărul de persoane arestate primite în arest, numărul de locuri libere; şi fără întîrziere – despre incidentele ce au avut loc;

16) să păstreze şi să ţină evidenţa regulamentelor, literaturii militar-instructive şi să le pună la dispoziţie pentru desfăşurarea instrucţiunilor cu persoanele arestate;

17) să-i întîmpine pe şeful garnizoanei, pe şefii săi nemijlociţi şi pe comandantul comenduirii militare a garnizoanei, precum şi pe persoanele sosite pentru inspecţia (controlul) trupelor, pe ofiţerii din echipa de inspecţie (control), să li se prezinte şi să-i însoţească la locul de amplasament al arestului.

102

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare 25. Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare exercită obligaţiile şefului comenduirii militare în ceea ce

priveşte respectarea de către militari a disciplinei militare în limitele teritoriului sectorului şi staţiei sale. În exercitarea acestor obligaţii, şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare este subordonat şefului garnizoanei şi interacţionează cu comandantul comenduirii militare. Lui i se supun şefii garniturilor de tren militare, echipele şi gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare aflate pe căile de comunicaţie, patrulele de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată.

26. Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare are următoarele obligaţii: 1) să întîmpine trenurile de pasageri cu echipe militare, garniturile de tren militare şi transporturile cu

încărcături militare sosite la staţie, însoţite de gărzi, sau să trimită în acest scop ajutorii săi; să exercite controlul asupra stării disciplinare a militarilor, asupra asigurării lor social-materiale, precum şi asupra fixării armamentului, tehnicii militare, mijloacelor materiale şi altor încărcături;

2) să exercite controlul asupra respectării disciplinei militare şi regulilor de purtare a uniformei militare şi de executare a salutului militar de către militarii care se află pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată;

3) să reţină, iar dacă este necesar, să scoată din trenuri militarii care au comis grave încălcări de disciplină mili-tară sau au săvîrşit crime;

4) să stabilească şi să menţină ordinea în sălile de aşteptare pentru militari, să stabilească ordinea de prioritate la primirea de către militari şi membrii familiilor lor a biletelor la casele de bilete;

5) să trimită fără întîrziere gărzile pentru a primi şi a păzi încărcăturile pe itinerar sau cele ce se întorc în unităţile lor militare;

6) să instruiască personalul patrulelor de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată, şi să controleze executarea serviciului de către acestea;

7) să organizeze deservirea social-culturală şi odihna militarilor aflaţi în punctele de transbordare; 8) să controleze efectuarea serviciului de către gărzile de garnizoană amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei

de cale ferată, precum şi de către gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare; 9) să instruiască şefii de garnituri de tren, de echipe şi de gărzi privind regulile de transportare şi cerinţele de

securitate, să controleze respectarea regulilor de protecţie antiincendiară pe garniturile de tren în tranzit şi transporturile cu încărcături militare;

10) să raporteze şefului garnizoanei despre toate incidentele, încălcările de disciplină militară, comise de către militari, precum şi despre staţionările neprevăzute ale vagoanelor cu încărcături militare, sosite pe adresa unităţilor militare ale garnizoanei, şi despre măsurile luate;

11) să informeze procurorul militar despre infracţiunile comise şi incidentele ce au avut loc. 27. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militari, şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare se

conduce de indicaţiile pct.17 din prezentul regulament. Militarul reţinut pentru încălcarea disciplinei militare este trimis la comenduirea militară a garnizoanei cu mijlocul de transport şi garda pe care le-a chemat şeful secţiei respective.

Şeful taberei militare permanente

28. În problemele ce ţin de organizarea serviciului de zi şi în cele administrativ-gospodăreşti şefului taberei

militare permanente i se subordonează comandamentele unităţilor militare situate pe teritoriul taberei şi întregul efectiv al taberei.

Şeful taberei militare permanente are următoarele obligaţii: 1) să organizeze ordinea interioară în tabăra militară permanentă; în caz de necesitate, să numească patrule

interioare pentru a ţine sub observare comportamentul militarilor în raza taberei militare permanente; 2) să adopte măsuri pentru menţinerea în stare satisfăcătoare a sistemelor inginereşti şi a clădirilor din tabără şi

să ceară aceasta de la toţi comandanţii unităţilor militare; 3) să organizeze paza, iar, la necesitate, şi apărarea taberei militare permanente, să controleze, personal şi prin

intermediul ofiţerilor statului major din subordine, executarea serviciului de gardă, serviciului interior şi a celorlalte servicii ce asigură activitatea taberei militare permanente;

4) să controleze şi să ceară de la toţi comandanţii unităţilor aflate pe teritoriul taberei militare menţinerea în ordine a teritoriilor atribuite unităţilor militare, precum şi efectuarea măsurilor de protecţie a mediului şi a celor sanitar-igienice;

5) să stabilească ţinuta efectivului taberei militare permanente; 6) să participe la efectuarea bilanţurilor lunare în unităţile militare din tabără, formulînd propuneri şi sarcini

pentru îmbunătăţirea disciplinei militare, serviciului trupe şi ordinii de drept. Indicaţiile şefului taberei militare permanente în aceste probleme sînt obligatorii pentru toţi comandanţii

unităţilor şi subdiviziunilor militare amplasate pe teritoriul taberei militare permanente. Militarul de serviciu superior pe tabăra militară este numit prin ordinul şefului taberei militare permanente.

103

CAPITOLUL II

POLIŢIA MILITARĂ

Principii generale 29. Poliţia militară are următoarele sarcini de bază: 1) asigurarea pazei obiectivelor militare, trupelor şi persoanelor oficiale,

conform legislaţiei în vigoare; 2) cercetarea cazurilor de încălcare a disciplinei militare ce au loc în unităţile militare, pregătirea rapoartelor,

informărilor şi propunerilor referitoare la rezultatele cercetărilor, care să conţină analiza cauzelor şi premiselor ce au dus la săvîrşirea lor, cu scopul preîntîmpinării cazurilor de încălcare a disciplinei militare;

3) interacţiunea cu organele de drept, procuraturile militare şi administraţia publică locală în zonele de dispunere a trupelor Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

4) paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de către ofiţerul de urmărire penală sau de organul de urmărire penală, a inculpaţilor şi a celor condamnaţi de Judecătoria Militară şi de alte instanţe de judecată, precum şi a militarilor reţinuţi pentru identificare, iar, la necesitate, şi a celor sancţionaţi disciplinar cu arest;

5) controlul şi inspectarea unităţilor militare în scopul profilaxiei încălcărilor şi infracţiunilor, efectuarea patrulării, controalelor inopinate, escortării, pazei şi însoţirii coloanelor militare;

6) acordarea de ajutor metodic comandanţilor unităţilor militare la capitolele privind disciplina militară şi ordinea de drept;

7) escortarea persoanelor deţinute în locurile de detenţie, la solicitarea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată.

POLIŢIA MILITARĂ RUTIERĂ (PMR)

30. Poliţia militară rutieră (PMR) are ca sarcini exercitarea controlului asupra respectării regulilor de circulaţie

rutieră de către conducătorii (mecanicii-conductori) mijloacelor de transport ale unităţilor militare pe drumurile naţionale şi în localităţi, precum menţinerea ordinii la utilizarea tehnicii militare, exercitarea controlului asupra respectării ordinii stabilite, examinarea şi soluţionarea materialelor privind încălcarea regulilor de circulaţie rutieră. Din componenţa poliţiei militare rutiere fac parte: şeful PMR şi inspectorii PMR.

Militarii poliţiei militare rutiere sînt obligaţi să cunoască regulile de circulaţie rutieră, caracteristicile tehnice ale mijloacelor de transport şi actele ce reglementează exploatarea tehnicii auto.

Militarii PMR îşi exercită funcţiile în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale altor instrucţiuni.

31. Inspectorii PMR execută serviciul în componenţa posturilor de control PMR staţionare, mobile, permanente şi provizorii, timp de 24 de ore sau pe parcursul timpului prevăzut de grafic.

Inspectorul PMR este asigurat cu mijloc de transport şi mijloace de legătură. 32. Personalul de serviciu şi mijloacele de transport ale posturilor de control PMR sînt amplasate pe itinerar

conform schemei de posturi de control PMR permanente şi provizorii. Pe schemă se indică componenţa, amplasarea şi itinerarele posturilor de control PMR, timpul de serviciu,

locurile de aflare a telefoanelor pentru legătura cu şeful PMR, comenduirea militară şi procuratura militară, precum şi amplasarea posturilor şi subunităţilor poliţiei rutiere şi a comisariatelor de poliţie.

Concomitent cu schema de posturi de control, sînt elaborate şi instrucţiunile pentru personalul posturilor PMR, în care sînt expuse misiunile, obligaţiile şi drepturile inspectorilor PMR şi ale patrulelor, particularităţile serviciului la fiecare post şi modalităţile de legătură cu şeful PMR, cu comenduirea militară şi cu comisariatele de poliţie.

În baza schemei de amplasament al posturilor staţionare şi itinerarelor posturilor mobile PMR este elaborat, pentru fiecare lună, graficul de serviciu al inspectorilor PMR, care este prezentat comandantului comenduirii militare a garnizoanei pentru aprobare. În graficul pentru fiecare post de control PMR se indică: efectivul, mijloacele de transport, timpul de serviciu şi unitatea (subunitatea) militară care asigură personalul şi mijloacele de transport.

Schema de amplasament al posturilor PMR staţionare şi itinerarele posturilor mobile, instrucţiunile pentru personalul posturilor de control PMR sînt semnate de şeful PMR, comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi aprobate de către şeful garnizoanei.

Şeful PMR al garnizoanei

33. Şeful PMR al garnizoanei are următoarele obligaţii: 1) să organizeze controlul sistematic asupra respectării în unităţile militare ale garnizoanei a cerinţelor

privind asigurarea exploatării fără accidente a tehnicii militare şi modul de utilizare a acesteia, asupra respectării de către conducătorii de autovehicule a regulilor de circulaţie rutieră şi a disciplinei militare pe itinerar, precum şi asupra stării tehnice a mijloacelor de transport, a existenţei şi corectitudinii completării documentaţiei de parcurs;

104

2) să analizeze lunar cauzele şi condiţiile care au dus la accidente cu implicarea mijloacelor de transport ale unităţilor militare, precum şi starea disciplinei conducătorilor de autovehicule şi să raporteze şefului garnizoanei rezultatele analizei;

3) să examineze în modul stabilit dosarele privind încălcările regulilor de circulaţie rutieră, comise de conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare, să predea materialele referitoare la aceste încălcări comandanţilor unităţilor respective pentru soluţionarea cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a persoanelor culpabile;

4) să elaboreze şi să prezinte şefului garnizoanei, pentru aprobare, planul de măsuri de prevenire a accidentelor cu implicarea mijloacelor de transport militare în garnizoană şi planul de lucru al PMR şi să asigure executarea lor;

5) să controleze inopinat sau în conformitate cu planul aprobat de şeful garnizoanei activitatea punctelor de revizie tehnică ale unităţilor militare;

6) să instruiască inspectorii PMR, înainte de intrarea în serviciu, să-i distribuie la posturile de control, să efectueze controlul asupra executării serviciului şi să primească rapoartele în scris ale acestora;

7) să stopeze utilizarea mijloacelor de transport care nu corespund cerinţelor tehnice sau ale căror acte ce reglementează exploatarea tehnicii auto nu sînt completate corespunzător şi să le trimită în unităţile militare;

8) să organizeze ţinerea evidenţei accidentelor cu implicarea mijloacelor de transport, încălcărilor regulilor de circulaţie rutieră comisе de către conducătorii autovehiculelor şi documentaţiei temporar ridicate;

9) să raporteze fără întîrziere şefului garnizoanei şi să informeze comandantul comenduirii militare, precum şi procurorul militar despre accidentele în care au fost implicate mijloacele de transport ale unităţilor militare şi care s-au soldat cu decesul sau traumatizarea de personal şi cu alte consecinţe grave, să participe personal la cercetarea cauzelor şi circumstanţelor la locul accidentelor;

10) să pună de acord cu organele poliţiei rutiere şi să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei schema străzilor şi drumurilor utilizate pentru circulaţie şi conducerea practică a autovehiculelor unităţilor militare şi să o aducă la cunoştinţa unităţilor militare;

11) să prezinte şefului garnizoanei propunerile privind crearea punctelor de revizie tehnică ale garnizoanei şi să exercite controlul asupra funcţionării lor;

12) să efectueze (conform graficului) revizia tehnică a mijloacelor de transport destinate transportării efectivului ale acelor unităţi militare care nu dispun de mijloace de întreţinere tehnică şi de reparaţii, a mijloacelor de transport utilate cu semnale acustice şi luminoase speciale, precum şi a tuturor autoturismelor ce aparţin unităţilor militare ale garnizoanei;

13) să trimită toate materialele privind încălcările comise de către conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare din alte garnizoane comandanţilor acestor unităţi militare sau şefului PMR al garnizoanei respective;

14) să realizeze interacţiunea perfectă cu organele de poliţie rutieră şi ale procuraturii militare în vederea asigurării securităţii circulaţiei rutiere, să organizeze serviciul în comun al inspectorilor PMR cu patrulele de garnizoană şi cu colaboratorii organelor de poliţie rutieră.

34. Locţiitorul şefului PMR al garnizoanei este responsabil de organizarea serviciului de către personalul postu-rilor de control PMR şi de controlul asupra executării serviciului, de ţinerea evidenţei accidentelor în care au fost implicate mijloace de transport ale unităţilor militare, de ţinerea evidenţei bunurilor materiale şi documentaţiei temporar ridicate şi de integritatea acestora.

El se află în subordinea comandantului comenduirii militare a garnizoanei, iar în ceea ce priveşte serviciul în PMR – şefului PMR al garnizoanei şi execută indicaţiile lui privind controlul asupra respectării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare şi asupra menţinerii ordinii la utilizarea mijloacelor de transport militare în garnizoană.

35. Inspectorul PMR se află în subordinea şefului PMR al garnizoanei şi a locţiitorului acestuia. Inspectorul PMR are următoarele obligaţii: 1) să se prezinte la ora indicată la şeful PMR al garnizoanei pentru instructaj şi să ia cunoştinţă de documentaţia

necesară; 2) să cunoască misiunea postului de control PMR, modul de acţiune la locul accidentelor în care au fost

implicate mijloacele de transport; 3) să controleze respectarea de către conducătorii autovehiculelor, superiorii de maşini a regulilor de circulaţie

rutieră şi a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi să stopeze încălcarea acestor reguli; 4) să controleze starea tehnică a mijloacelor de transport ale unităţilor militare, documentele de parcurs şi

respectarea de către conducătorii de autovehicule a regulilor circulaţiei rutiere şi respectarea de către personalul aflat în vehicule a regulilor de purtare a uniformei militare;

5) să ia măsuri pentru reţinerea autovehiculelor militare (în caz de necesitate), iar în caz de imposibilitate a reţinerii – să noteze marca mijlocului de transport, numărul de înmatriculare, timpul şi caracterul încălcării şi să raporteze despre aceasta şefului PMR;

6) să raporteze imediat şefului PMR informaţiile privind accidentele rutiere în care au fost implicate mijloacele de transport ale unităţilor militare şi să acţioneze conform algoritmului;

7) la încheierea serviciului, să prezinte şefului PMR al garnizoanei un raport în scris, să se întoarcă cu personalul de serviciu în unitatea militară şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea militară despre executarea misiunii.

105

36. Şeful PMR, locţiitorul acestuia şi inspectorii PMR au dreptul: 1) să amintească, în cazurile necesare, conducătorilor de autovehicule şi superiorilor de maşini – celor egali sau

inferiori în grad – despre respectarea regulilor de circulaţie şi a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, să noteze în foaia de parcurs neajunsurile depistate sau, dacă este nevoie, să modifice itinerarul;

2) să-i înlăture de la conducere pe conducătorii de autovehicule militare referitor la care sînt suficiente motive pentru a-i considera în stare de ebrietate, în stare de narcotism, obosiţi sau bolnavi.

3) să întocmească procese-verbale privind încălcările regulilor de circulaţie rutieră comise de conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare;

4) să ridice de la conducătorii de autovehicule fişa tehnică şi împreună cu procesul-verbal privind încălcarea regulilor de circulaţie rutieră să o transmită PMR pentru examinarea cazului.

37. Pentru control, inspectorul PMR opreşte mijlocul de transport, se prezintă în modul stabilit (funcţia, gradul militar, numele), verifică actele, explică cauza opririi şi în caz de necesitate, verifică starea tehnică a acestuia.

De exemplu: „Domnule sergent, sînt inspector PMR, căpitan Vlaicu. Actele la control”. În caz de constatare a încălcării regulilor de utilizare a tehnicii militare, de utilizare contrar destinaţiei sau dacă

aceasta este defectată, inspectorul PMR notează observaţiile în foaia de parcurs şi cere înlăturarea defectelor. În funcţie de caracterul încălcării, mijlocul de transport poate fi reţinut sau întors în unitatea militară, sau îşi poate continua deplasarea.

La oprirea şi reţinerea mijlocului de transport, inspectorul PMR nu va crea prin acţiunile sale situaţii de pericol pentru efectivul aflat în vehicul, pentru pietoni şi pentru alţi factori de circulaţie.

38. Pentru a amplasa mijloacele de transport reţinute lîngă comenduirea militară sau în una dintre unităţile militare ale garnizoanei, la ordinul şefului garnizoanei, se organizează un punct de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute. Şef al acestui punct este numit locţiitorul şefului PMR al garnizoanei.

Primirea mijloacelor de transport o efectuează şeful punctului de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute, conform procesului-verbal.

Modul de pază a mijloacelor de transport în punctul de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute este stabilit de şeful garnizoanei.

Mijloacele de transport reţinute şi documentaţia respectivă se restituie după primirea permisiunii de la şeful PMR al garnizoanei.

CAPITOLUL III

PERSONALUL PENTRU SERVICIUL ÎN GARNIZOANĂ

Principii generale 39. Personalul pentru serviciul în garnizoană este numit pentru paza şi apărarea obiectivelor de garnizoană,

pentru asigurarea respectării disciplinei militare şi a ordinii regulamentare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice ale garnizoanei, precum şi pentru controlul asupra respectării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii (mecanicii-conductori) mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi pentru realizarea altor sarcini de serviciu în garnizoană.

Pentru serviciul în garnizoană este prevăzut următorul personal: 1) ofiţerul de serviciu pe gărzi; 2) ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi; 3) subunitatea de serviciu; 4) gărzile de garnizoană; 5) patrulele de garnizoană; 6) inspectorii şi patrulele poliţiei militare rutiere.

40. Personalul pentru serviciul în garnizoană este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în serviciu. El este asigurat cu mijloace de transport de acele unităţi militare care au numit acest personal.

41. Comandanţii de unităţi (subunităţi) militare, care numesc personalul de serviciu în garnizoană, sînt responsabili pentru selectarea efectivului şi pregătirea lui pentru executarea serviciului, şi prezenţa la timp la instructaj şi la apel.

42. Comandantul comenduirii militare, împreună cu şeful PMR al garnizoanei, alcătuieşte, pentru fiecare lună, tabelul cu rîndul la serviciu în garnizoană (Anexa nr.2), care este aprobat de către şeful garnizoanei.

Extrasele din aceste tabele sînt expediate în toate subunităţile militare antrenate în executarea serviciului cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.

Despre fiecare modificare în tabelele respective, comandantul comenduirii militare a garnizoanei comunică la timp unităţilor militare.

43. Înainte de intrarea în serviciu în statul major al unităţii militare, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi şefilor patrulelor de garnizoană li se înmînează prescripţiile în baza cărora comandantul comenduirii militare a garnizoanei eliberează ofiţerului de serviciu pe gărzi fişele cu secretele vechi şi cele noi, iar şefilor de patrule – legitimaţiile de şef de patrulă, în care este indicat itinerarul, timpul de patrulare şi obligaţiile speciale.

106

44. Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul său, personalul patrulei şi al serviciului posturilor de control ale PMR trebuie să poarte pe piept, în partea stîngă, insigne cu inscripţiile respective. Inspectorul PMR, în afară de aceasta, va avea şi legitimaţia de inspector al PMR, şi bastonul de agent de circulaţie.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi

45. Pentru conducerea nemijlocită a gărzilor de garnizoană, este numit ofiţerul de serviciu pe gărzi – dintre

ofiţerii unităţilor militare ale garnizoanei, care ocupă o funcţie nu mai inferioară decît cea de comandant de companie (baterie), şi ajutorul acestuia – dintre ofiţerii care deţin o funcţie nu mai inferioară decît cea de comandant de pluton.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul acestuia se află pe lîngă comenduirea militară a garnizoanei. Ei sînt înarmaţi cu pistoale cu muniţii.

46. Ofiţerul de serviciu pe gărzi este răspunzător de executarea corectă a serviciului de către gărzile de garnizoană. El se află în subordinea şefului garnizoanei şi a comandantului comenduirii garnizoanei.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi are următoarele obligaţii: 1) să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii militare a garnizoanei, să prezinte prescripţia de

numire în calitate de ofiţer de serviciu pe gărzi; să primească fişele cu secretele vechi şi cele noi şi indicaţiile necesare; 2) să se prezinte vechiului ofiţer de serviciu pe gărzi şi să-i comunice secretul vechi; 3) să studieze tabelul cu rîndul la serviciu în garnizoană, schema de amplasare a posturilor, tabelele de posturi,

instrucţiunile pentru şefii gărzilor şi instrucţiunea pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi; 4) să execute apelul gărzilor de garnizoană; 5) să se afle în încăperea ofiţerului de serviciu; plecînd în interes de serviciu, să lase în loc pe ajutorul său,

comunicîndu-i unde şi pentru cît timp pleacă; 6) să controleze personal, nu mai rar de două ori în 24 de ore (din care o dată noaptea) executarea serviciului de

către garda de garnizoană, totodată, noaptea, iar pe timp cu vizibilitate redusă, şi ziua, să controleze şi locurile de staţio-nare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) şi să ia măsurile necesare pentru lichidarea imediată a neajunsurilor depistate;

7) să dea indicaţii privind schimbarea duratei aflării la post în dependenţă de condiţiile climaterice; 8) să-i întîmpine pe şeful garnizoanei şi pe şefii săi direcţi, precum şi pe comandantul comenduirii militare a

garnizoanei şi să le prezinte raportul. De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt ofiţerul de serviciu pe gărzi, căpitan Ursu”;

9) să însoţească persoanele sosite pentru controlul gărzilor sau să trimită ajutorul pentru a le însoţi, controlînd, în prealabil, dacă acestea au actele de identitate şi legitimaţiile ce permit controlul gărzilor, valabile o singură dată (pct. 233);

10) să controleze starea de pregătire a subunităţii de serviciu a garnizoanei pentru acţiuni în caz de alarmă sau de apel.

47. După încheierea apelului, noul ofiţer de serviciu pe gărzi primeşte de la vechiul ofiţer de serviciu pe gărzi documentaţia conform listei. După rapoartele şefilor de gărzi privind executarea schimbului, ofiţerii de serviciu pe gărzi raportează comandantul comenduirii militare despre predarea şi primirea serviciului. De exemplu: „Domnule colonel, sînt căpitanul Ciobanu, am predat serviciul de gardă”, „Domnule colonel, sînt căpitanul Ursu, am primit serviciul de gardă”.

Apoi noul ofiţer de serviciu pe gărzi informează despre toate neajunsurile înregistrate la primirea serviciului, iar cel vechi – despre executarea serviciului de către gărzi, neajunsurile înregistrate şi măsurile luate pentru lichidarea acestora, precum şi despre incidentele care au avut loc în timpul serviciului. După raport, noul ofiţer de serviciu pe gărzi prezintă comandantului comenduirii militare a garnizoanei registrul de primire şi predare a serviciului cu însemnările respective.

48. În caz de incidente la una din gărzile de garnizoană, ofiţerul de serviciu pe gărzi soseşte imediat la locul incidentului, iar dacă este necesar, cu permisiunea şefului garnizoanei sau a comandantului comenduirii militare, cheamă subunitatea de serviciu, iar în caz de incendiu – şi echipa de pompieri.

Despre incidentele din gărzi şi măsurile întreprinse, ofiţerul de serviciu pe gărzi raportează imediat comandantului comenduirii militare a garnizoanei şi şefului garnizoanei, precum şi comunică comandantului unităţii militare care a asigurat garda.

49. Dacă ofiţerul de serviciu pe gărzi s-a îmbolnăvit, va raporta despre aceasta comandantului comenduirii militare şi va acţiona conform indicaţiilor lui.

În caz de îmbolnăvire a şefului gărzii, ofiţerul de serviciu pe gărzi pune obligaţiile acestuia în sarcina ajutorului şefului gărzii (caporalului de schimb) sau cheamă, în acest scop, din unitatea militară, un nou şef al gărzii, îl însoţeşte în încăperea pentru gărzi şi conduce primirea gărzii. Ofiţerul de serviciu pe gărzi comunică noului şef al gărzii secretele şi raportează comandantului comenduirii militare despre incidentele care au avut loc.

50. Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul său au voie să se odihnească în timpul serviciului pe rînd, culcaţi (să doarmă) cîte 4 ore fiecare, în timpul stabilit de comandantul comenduirei militare, descălţaţi, fără a-şi scoate echipamentul.

51. În ceea ce priveşte gărzile interioare, obligaţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi le exercită ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, iar obligaţiile ajutorului ofiţerului de serviciu pe gărzi – ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară.

107

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi

52. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se subordonează ofiţerului de serviciu pe gărzi. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi are următoarele obligaţii:

1) să se prezinte la timpul indicat pentru instructaj la comandantul comenduirii militare; 2) să studieze tabelul cu rîndul la serviciu al gărzilor de garnizoană, schemele de amplasare a posturilor,

tabelele de posturi, instrucţiunile pentru şefii de gărzi şi instrucţiunea pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi; 3) să participe la apelul gărzilor în conformitate cu prevederile din pct. 178-192; 4) să primească conform listei documentaţia nesecretă, bunurile materiale şi inventarul aflat în camera ofiţerului

de serviciu pe gărzi; 5) să controleze, la ordinul ofiţerului de serviciu pe gărzi, executarea serviciului de către gărzi, să ia măsuri

pentru lichidare a neajunsurilor şi să raporteze despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi; 6) să exercite obligaţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi în absenţa acestuia.

Subunitatea de serviciu a garnizoanei 53. Subunitatea de serviciu a garnizoanei este numită, prin ordinul şefului garnizoanei, în scopul întăririi gărzilor

de garnizoană sau în caz de chemare urgentă pentru lichidarea incendiului, urmărilor calamităţii naturale şi altor incidente în garnizoană.

În ordin se indică personalul, armamentul, asigurarea cu muniţii, materialele necesare, mijloacele de transport, ţinuta şi modul de odihnă.

Antrenarea subunităţii de serviciu în lucrări de gospodărie se interzice. În garnizoanele mari pot fi numite cîteva subunităţi de serviciu. 54. Subunitatea de serviciu este numită pentru fiecare 24 de ore şi se subordonează şefului garnizoanei,

comandantului comenduirii militare şi ofiţerului de serviciu pe gărzi. Subunitatea de serviciu este alarmată de şeful garnizoanei, comandantul comenduirii militare sau, cu

permisiunea lor – de către ofiţerul de serviciu pe gărzi. La chemarea subunităţii de serviciu, se indică locul, ora şi la dispoziţia cui trebuie să se prezinte, precum şi bu-

nurile materiale, armamentul de care trebuie să dispună, cantitatea de muniţii şi modul de eliberare a lor. Muniţiile subunităţii de serviciu sînt eliberate la ordinul comandantului (şefului de stat major) unităţii militare

sau al ofiţerului de serviciu pe unitatea militară. Concomitent cu chemarea subunităţii de serviciu, prin ordinul şefului garnizoanei se numeşte, dacă este necesar,

o nouă subunitate de serviciu. 55. Instrucţia pentru subunitatea de serviciu este desfăşurată în apropierea amplasamentului unităţii militare

care a asigurat-o. Locul de aflare a subunităţii de serviciu şi modul de chemare a ei trebuie să le cunoască ofiţerul de serviciu pe unitatea militară şi ofiţerul de serviciu pe gărzi.

56. La sosirea în locul indicat, subunitatea de serviciu acţionează conform indicaţiilor comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi sau ale persoanei la dispoziţia căreia s-a prezentat.

Patrulele de garnizoană

57. În fiecare garnizoană, pentru menţinerea ordinii şi efectuarea controlului asupra respectării disciplinei

militare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice, la staţii, gări, aeroporturi, precum şi în localităţile adiacente garnizoanei, la ordinul şefului garnizoanei, se organizează patrularea.

58. Patrulele sînt numite pentru 24 de ore sau numai pentru o anumită perioadă a zilei sau a nopţii şi pot acţiona pe jos sau pe mijloace de transport.

La comenduirea militară este numită şi patrula de rezervă, asigurată cu mijloc de transport. 59. Patrulele de garnizoană se află în subordinea comandantului comenduirii militare a garnizoanei şi ofiţerului

de serviciu pe gărzi. 60. Patrula e formată din şeful patrulei şi doi – trei militari de patrulă. Şef al patrulei, în funcţie de sarcinile primite de patrulă, poate fi numit un ofiţer, subofiţer sau un sergent prin

contract. Militarii de patrulă sînt numiţi dintre soldaţii, sergenţii disciplinaţi, exigenţi, cu bună pregătire de front şi fizică,

de regulă din aceeaşi subunitate. 61. Ţinuta patrulelor este stabilită prin ordinul şefului garnizoanei. Personalul patrulelor este dotat cu arme doar

în caz de necesitate. În caz de necesitate, pe itinerarele de importanţă deosebită, patrulele se asigură cu staţie radio portativă, pentru

legătura cu comenduirea militară. 62. Schema de patrulare şi instrucţiunile pentru patrule sînt elaborate de comandantul comenduirii militare a

garnizoanei şi aprobate de şeful garnizoanei. În schema de patrulare se indică: cîteva variante de itinerare, locul de amplasare a teatrelor, caselor de cultură,

cinematografelor etc., locurile de agrement public, telefoanele pentru legătura cu comenduirea militară, precum şi cu secţiile de poliţie.

108

În instrucţiunile pentru patrule se indică: sarcinile patrulelor, particularităţile executării serviciului pentru fiecare itinerar, modul de interacţiune cu poliţia, mijloacele de legătură cu comenduirea militară a garnizoanei, cu cele mai apropiate posturi de poliţie şi modul de raport.

63. Şeful patrulei de garnizoană este răspunzător de executarea corectă a serviciului de către militarii din patrulă, de menţinerea ordinii şi de respectarea de către militari a disciplinei militare pe itinerar.

Şeful patrulei are următoarele obligaţii: 1) să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii militare a garnizoanei pentru instructaj şi să

studieze documentaţia necesară; 2) să cunoască sarcina patrulei şi să conducă executarea serviciului de către militarii din patrulă; 3) să urmărească respectarea de către militari a disciplinei militare, respectarea regulilor de purtare a

uniformei militare; 4) să avertizeze militarii în acelaşi grad sau inferiori în grad care au încălcat disciplina militară, să le

controleze documentele, iar în caz de necesitate, să-i reţină şi să-i însoţească la comenduirea militară a garnizoanei; 5) să acorde şefilor şi superiorilor asistenţa necesară pentru restabilirea ordinii şi la cererea lor, să trimită la

comenduirea militară a garnizoanei militarii care au încălcat disciplina militară; 6) să cunoască locurile de amplasare a telefoanelor pentru legătura cu comenduirea militară a garnizoanei (cu

ofiţerii de serviciu pe gărzi), precum şi cu posturile de poliţie de pe itinerar şi să raporteze în timpul indicat comandantului comenduirii militare (ofiţerului de serviciu pe gărzi) despre executarea serviciului;

7) să întocmească lista militarilor reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară a garnizoanei conform prevederilor pct.18. După încheierea serviciului de patrulare, să prezinte ofiţerului de serviciu pe gărzi lista militarilor reţinuţi, să se întoarcă cu personalul patrulei în unitatea sa şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre executarea misiunii;

8) la reţinerea militarului în stare de ebrietate, şeful patrulei întreprinde măsurile necesare pentru aducerea lui la comenduirea militară a garnizoanei, dar nu va cere de la acesta nici un fel de explicaţii.

64. Militarul de patrulă are următoarele obligaţii: 1) să execute cu vigilenţă serviciul, să urmărească comportamentul militarilor şi să raporteze şefului patrulei

despre toate încălcările de disciplină militară şi de ordine publică; 2) să execute prompt şi cu exactitate ordinele şefului patrulei şi să nu plece nicăieri fără permisiunea lui; 3) să nu primească nimic de la persoanele reţinute şi să nu le transmită nimic fără permisiunea şefului patrulei;

să raporteze şefului patrulei despre solicitările persoanelor reţinute; 4) la finalizarea serviciului de patrulare şi prezentarea în unitatea militară, să se întoarcă, cu permisiunea

şefului patrulei, în subunitatea sa şi să raporteze militarului de serviciu despre sosire. 65. În exercitarea obligaţiilor, personalul patrulei trebuie să servească drept exemplu de respectare a disciplinei

militare, a regulilor de purtare a uniformei militare, de executare a salutului militar şi ca exemplu de politeţe militară. În timpul serviciului, acestuia i se interzice să intre în discuţii cu persoane străine, să se distragă de la exercitarea atribuţiilor de serviciu.

66. Adresîndu-se militarului în grad echivalent sau în grad inferior, şeful patrulei numeşte gradul şi funcţia pe care le deţine şi face observaţiile necesare.

De exemplu: „Domnule sergent, sînt şeful patrulei, maior Popa. Aţi încălcat regulile de purtare a uniformei militare. Faceţi...”

67. Dacă militarii în termen, aflîndu-se în permisie, au comis încălcări grave ale regulilor de purtare a uniformei militare, n-au dat salutul militar sau au comis alte încălcări de disciplină militară, şeful patrulei are dreptul să le suspendeze permisia şi să-i trimită, însoţiţi de militarul de patrulă, la comenduirea militară sau la unitatea lor, pentru a fi luate măsurile corespunzătoare. Vor fi reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară şi militarii sosiţi în permisii din alte garnizoane. Despre timpul şi cauza reţinerii, şeful patrulei face însemnări în biletul de voie al militarului.

În caz de refuz de a se supune sau de împotrivire a militarului în timpul reţinerii, şeful patrulei are dreptul să aplice personal sau cu personalul patrulei forţa.

Aplicarea armei este o măsură extremă şi se permite doar în cazurile şi în modul expuse în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

De la militarii reţinuţi se ridică armele albe, armele de foc şi muniţiile, precum şi actele de identitate, pe care şeful patrulei le predă ofiţerului de serviciu pe gărzi.

68. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militarii în grad superior, şeful patrulei se adresează acestora cu rugămintea de a înceta încălcarea disciplinei. Dacă rugămintea lui nu este îndeplinită, şeful patrulei este obligat să raporteze fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi şi să acţioneze la indicaţia acestuia.

69. Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei pentru încălcarea disciplinei militare şi a ordinii publice sînt primiţi de către ofiţerul de serviciu pe gărzi, sînt înregistraţi în registrul de evidenţă a persoanelor reţinute şi închişi în camera pentru militarii reţinuţi temporar, pe un termen de cel mult 24 de ore, pînă la luarea deciziei de către comandantul comenduirii militare.

Primind militarii reţinuţi, ofiţerul de serviciu pe gărzi examinează lucrurile şi echipamentul acestora, le ia centurile, lucrurile şi obiectele de preţ, pe care nu se permite de a le avea în cameră, precum şi toate documentele de serviciu.

Despre ridicarea armelor, muniţiilor, documentelor, lucrurilor şi obiectelor de preţ se întocmeşte un proces-verbal, care este semnat de ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul comandantului comenduirii militare, de persoanele care l-au adus pe cel reţinut şi de persoana reţinută.

109

Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei în stare de ebrietate semnează procesul-verbal după dezalcoolizare.

70. În comenduirea militară, pe timp de zi, militarii reţinuţi pentru încălcarea regulilor de purtare a uniformei militare şi neexecutarea salutului militar sînt antrenaţi în şedinţe de instrucţie de front şi de studiere a regulamentelor militare cu durata de pînă la 3 ore.

71. Militarii deţinuţi în camerele pentru persoanele temporar reţinute sînt păziţi de garda de pază a arestului garnizoanei. Dacă arestul garnizoanei se află la o depărtare considerabilă de comenduirea militară a garnizoanei, militarii reţinuţi pot fi păziţi de patrule înarmate, special repartizate pentru aceasta, care execută serviciul conform pct.172.

72. După încheierea serviciului de patrulare, prescripţia cu însemnările necesare ale comandantului comenduirii militare a garnizoanei este restituită şefului patrulei pentru a fi transmisă statului major al unităţii militare.

TITLUL II

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARDĂ

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE GARDĂ ŞI PREGĂTIREA GĂRZILOR

Principii generale

73. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi impune personalului respectarea întocmai a

tuturor cerinţelor prezentului regulament, vigilenţă înaltă, fermitate şi spirit de iniţiativă. Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor privind serviciul de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.

74. Pentru executarea serviciului de gardă, este numit personalul gărzii. Garda este subunitatea înarmată şi destinată executării misiunii de luptă privind paza şi apărarea obiectivelor militare şi de stat, precum şi paza persoanelor deţinute în arest.

Garda poate fi de garnizoană şi interioară, precum şi permanentă sau provizorie. Garda de garnizoană este destinată pazei şi apărării obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană,

amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, precum şi pazei persoanelor deţinute în arestul garnizoanei. Garda interioară este destinată pazei şi apărării obiectivelor unităţii militare, precum şi a avioanelor

(elicopterelor) de pe aerodrom. Gărzile permanente sînt prevăzute de tabelul cu organizarea gărzilor. Gărzile provizorii nu sînt incluse în tabel;

ele sînt numite prin ordinul şefului garnizoanei sau al comandantului unităţii pentru paza şi apărarea bunurilor militare la încărcarea (descărcarea) sau depozitarea temporară a acestora, pentru însoţirea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport, precum şi pentru paza persoanelor arestate şi condamnate.

75. Gărzile de garnizoană se subordonează şefului garnizoanei, comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului acestuia; garda de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate, se subordonează şi şefului de arest.

Gărzile interioare se subordonează comandantului unităţii militare, ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă acesta este ofiţer. Garda interioară, care păzeşte obiectivele batalionului (divizionului) amplasat separat de celelalte subunităţi ale unităţii militare, se subordonează şi comandantului acestui batalion (divizion) în grad militar echivalent cu al şefului gărzii sau cu grad superior.

Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre subofiţeri, i se subordonează gărzile, şefii cărora nu sînt ofiţeri, iar ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefii cărora sînt numiţi dintre sergenţi.

Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul în care, în timpul apelului, se dă comanda „DREPŢI” pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ies din subordinea lor din moment ce şeful gărzii a dat comanda „Înainte – MARŞ” pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară.

76. În componenţa gărzii sînt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă – după numărul de posturi şi schimburi, caporalii de schimb, ajutorul şefului gărzii, dacă este nevoie – ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două - trei persoane, una din care poate fi numită ajutor al şefului gărzii pentru mijloacele tehnice de pază), ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază şi conducătorii mijloacelor de transport (în funcţie de necesitate), iar în componenţa gărzii de pază a arestului – însoţitorii.

77. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor, sînt numite santinele din personalul gărzii. Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă privind paza şi apărarea postului

încredinţat.

110

Postul constituie tot ce este încredinţat santinelei pentru pază şi apărare, precum şi locul sau sectorul de teren unde santinela îşi execută obligaţiile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren unde sînt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.

Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea interioară, dacă este o singură împrejmuire, precum şi prin observare de pe foişoare. Unele obiective pot fi păzite de santinele care supraveghează de pe loc. 78. Şefii de garnizoane, comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare, şefii de obiective militare, precum şi toţi şefii lor nemijlociţi sînt obligaţi să obţină în permanenţă reducerea personalului necesar pentru paza şi apărarea obiectivelor.

Aceasta se poate obţine : 1) prin trecerea la paza posturilor cu utilizarea mijloacelor tehnice şi a cîinilor de pază sau prin alte metode de

pază, fără a instala santinele; 2) prin întrunirea sub paza unei gărzi a tuturor magaziilor, depozitelor, parcurilor şi altor obiective păzite ce se

află în apropiere unul de altul, cu împrejmuire comună, dar care aparţin diferitelor unităţi militare; 3) prin reducerea numărului de posturi cu santinele care supraveghează de pe loc şi organizarea pazei

obiectivelor prin patrulare pe jos şi pe mijloace de transport. 79. La organizarea pazei obiectivelor prin metoda patrulării, santinelei, în funcţie de împrejmuirea obiectivului

şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru pază şi apărare pe parcursul unei anumite perioade de timp un itinerar cu lungimea de: ziua - pînă la 2 km, noaptea - pînă la 1 km, iar a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază: ziua - pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru întărirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare), la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară), pot fi numite gărzi sau patrule suplimentare pe mijloace de transport. În acest caz, modul de executare a serviciului de către gărzile suplimentare şi modul de patrulare sînt stabilite de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

Santinelele se deplasează pe itinerar pe jos, cu o viteza ce asigură paza sigură a obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cerceta teritoriul şi împrejmuirea, precum şi pentru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului gărzii despre executarea serviciului.

Dacă vizibilitatea este bună şi condiţiile de relief permit, santinelele pot efectua observarea obiectivului şi a căilor de acces spre el de pe foişoarele de observare.

80. Pentru acordarea de ajutor santinelelor, în fiecare încăpere pentru gardă, din personalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sînt formate grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „La arme”, sub comanda şefului gărzii, ajutorului său sau a caporalului de schimb, sosesc la locul încălcării regulilor şi acţionează în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de destinaţie, pot fi utilizate mijloace de transport, iar în condiţii speciale - transportoare blindate (maşini de luptă). 81. Personalul gărzii va fi în ţinuta pentru gardă (Anexa nr.8), înarmat cu pistoale-mitralieră cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete. Şefii de gărzi şi ajutorii lor vor fi înarmaţi cu arma prevăzută de state.

Garda este asigurată cu cartuşe de luptă după cum urmează: pentru fiecare pistol-mitralieră şi pistol – cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină – cîte 30 de cartuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru fiecare şi cu grenade de mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.

Personalul gărzii, cu excepţia militarilor înarmaţi cu pistoale, primeşte muniţii în tabăra pentru serviciul de gardă, după instructajul practic.

82. Armele se încarcă înainte de plecarea la posturi – pentru paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de către organul de urmărire penală, paza inculpaţilor şi condamnaţilor, precum şi pentru însoţirea persoanelor care controlează gărzile.

Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului gărzii sau a ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în apropierea încăperii pentru gardă, într-un loc special utilat şi iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini – în locurile indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii, utilate, de asemenea, cu captor de gloanţe. La încărcare şi descărcare, ţeava armei va fi orientată în sus (sub unghi de 45-60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit. Dacă în apropierea şi în jurul încăperii pentru gardă sînt încăperi de locuit şi de serviciu, încărcarea şi descărcarea armei pot fi executate în încăperea pentru gardă, într-un loc special, utilat cu captor de gloanţe.

Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăperea pentru gardă sau în locurile indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii.

Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după schimbul gărzii, la sosirea ei în subunitate.

83. Arma se încarcă conform instrucţiunii de tragere, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului. Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. Înainte de încărcare, arma se examinează (trăgaciul se apasă) şi

se pune piedica de siguranţă. După cuplarea încărcătorului, port-închizătorul nu se mişcă înapoi. Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare, se închide lin închizătorul (cartuşul nu este trimis în

camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se apasă şi carabina e pusă la piedica de siguranţă. Pistolul se încarcă cu încărcătorul plin. La încărcare, închizătorul nu se mişcă înapoi. Înainte de încărcare pistolul

se pune la piedica de siguranţă. Mitralierele şi grenadele de mînă se încarcă nemijlocit înaintea utilizării.

111

84. La ordinul şefului (comandantului) garnizoanei (comandantului unităţii militare), în încăperea pentru gardă se creează o rezervă de muniţii: pentru fiecare pistol-mitralieră sau carabină - cîte 150 de cartuşe, pentru pistol - cîte 16 cartuşe, care se păstrează în cutii etanşe în lăzi metalice.

Grenadele de mînă se păstrează în lăzi metalice separate, amorsoarele se păstrează în ambalaj special hidroimpermeabil, separat de grenade. Registrul de evidenţă a cartuşelor de luptă al gărzii (Anexa nr.7), registrul de evidenţă a grenadelor de mînă şi amorsoarelor, actul de ridicare a muniţiei şi formularele necompletate, precum şi cuţitul pentru deschiderea ambalajului de zinc se păstrează în aceleaşi lăzi. Lăzile se închid cu lacăte, se sigilează de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi se înscriu în lista materialelor şi inventarului gărzii, aflate în încăperea pentru gardă. Cheile şi mulajele sigiliilor de la lăzile cu muniţii se păstrează în seiful şefului gărzii (în sertarul ce se închide cu cheia al mesei). Se interzice de a transmite cheile către alte persoane.

Şeful gărzii poartă răspundere personală de integritatea lăzilor cu rezerva de cartuşe de luptă, de grenade şi de amorsoare.

85. Existentul rezervei de muniţii şi condiţiile de păstrare a acestuia se controlează cel puţin o dată pe lună: în gărzile de garnizoană – de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei, în gărzile interioare – de către şeful statului major al unităţii militare.

Rezultatele controlului sînt consemnate în Registrul de evidenţă a rezervei de muniţii şi în foaia de stare a gărzii.

86. Asigurarea încăperilor pentru gardă şi a posturilor cu utilaj, mijloace tehnice de pază şi mijloace de legătură, precum şi împrejmuirea obiectivelor păzite (anexele nr.5 şi nr.6) şi asigurarea lor cu inventarul prevăzut de prezentul regulament se pun în sarcina şefului obiectivului militar (comandantului unităţii militare).

Şeful obiectivului militar (comandantul unităţii militare) este, de asemenea, răspunzător de iluminarea încăperii pentru gardă şi de asigurarea ei cu combustibil şi îmbrăcăminte pentru posturi.

87. Pentru a confirma că garda sosită pentru schimb este într-adevăr numită în acest scop, precum şi că persoana sosită, care deţine ordinul şefului garnizoanei sau al ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), este cea cu adevărat împuternicită de către şeful respectiv, se va stabili parola.

Parola constă în denumirea unui oraş, se stabileşte pentru fiecare zi, separat pentru fiecare gardă: pentru garda de garnizoană – de comandantul comenduirii militare, pentru garda interioară – de şeful statului major al unităţii militare.

Parolele sînt stabilite cu cel mult 10 zile înainte şi sînt consemnate în registrul de secrete, care se păstrează la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) într-o mapă sigilată în safeu.

Parolele pentru gărzile noi, care intră în serviciu la alarmare, sînt păstrate într-un pachet sigilat la ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Persoanele care cunosc parola sînt obligate s-o păstreze în secret şi s-o comunice, la cerere, prin fişă, fără a o pronunţa, fişa urmînd să fie imediat distrusă.

În caz de pierdere a fişei cu parola sau în alte cazuri de deconspirare a parolei, acţiunea ei este imediat sistată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară). Despre aceasta se raportează comandantului comenduirii militare a garnizoanei (şefului statului major al unităţii militare).

88. Deschiderea magaziilor (depozitelor, parcurilor) sau accesul în locurile de staţionare a maşinilor de luptă, a altui armament şi a tehnicii militare, aflate în paza gărzii, se admite în baza permisului valabil o singură dată sau a permisului permanent, semnat de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi autentificat prin ştampila cu stema ţării.

În permis se indică: numărul acestuia şi numărul gărzii pentru al cărei şef este eliberat; denumirea obiectivului păzit, care urmează să fie deschis (închis); data şi timpul deschiderii (închiderii); gradul militar, numele, prenumele şi patronimicul persoanei sosite pentru deschidere (închidere).

Lista de persoane care au dreptul să deschidă anumite magazii (depozite, parcuri) sau care pot fi admise la primirea de la gardă a maşinilor de luptă, a altui armament şi a tehnicii militare aflate în locurile de staţionare, este adusă la cunoştinţă prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).

Modelele de permise cu semnăturile autentice, lista persoanelor cu funcţii de răspundere, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau au acces la ele, precum şi modelele mulajelor de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), semnate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi autentificate prin ştampila cu stema ţării, trebuie să se afle în încăperea pentru gardă (Anexa nr.6).

89. Modul de acces pe teritoriul tehnic al depozitelor, la obiectivele ce prezintă pericol de inflamabilitate şi la cele de importanţă deosebită este stabilit de şefii direcţiilor respective ale structurilor militare, conform instrucţiunilor speciale.

90. Permisul pentru deschiderea locurilor de staţionare a navelor aeriene şi a altor obiective ale unităţii de aviaţie de pe aerodrom este semnat de către şeful statului major al unităţii.

Modul de pază a navelor aeriene după deschiderea locurilor de staţionare şi pînă la predarea lor sub paza gărzii este stabilit de instrucţiunile pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova cu privire la cerinţele prezentului regulament.

91. Modul de executare a serviciului de gardă în vederea pazei şi apărării obiectivelor militare în condiţii speciale este stabilit, suplimentar, de conducătorul structurii militare.

112

Executarea serviciului de gardă cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază

92. Mijloacele tehnice de pază sînt utilizate în scopul sporirii siguranţei pazei obiectivelor şi al reducerii personalului gărzilor. Ele includ: mijloacele de descoperire perimetrice şi de obiect, semnalizarea de pază a obiectivelor, mijloacele tehnice de prevenire şi acţionare, semnalizarea antiincendiară, aparatura de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi reţeaua de semnalizare prin cablu, radio sau video.

Siguranţa pazei obiectivelor cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază este asigurată: prin selectarea corectă a mijloacelor tehnice de pază şi utilizarea lor în complex cu barajele inginereşti; prin instalarea în ascuns a mijloacelor de pază; prin calitatea înaltă a montajului, prin întreţinerea tehnică permanentă şi controlul asupra stării acestora; prin vigilenţa şi acţiunile oportune întreprinse de personalul gărzilor la semnalele mijloacelor tehnice de pază.

93. Tipul şi numărul de mijloace tehnice de pază utilizate la obiectiv sînt stabilite în funcţie de importanţa lui: obiectivul de prima categorie este utilat cu două şi mai multe aliniamente de mijloace perimetrice de descoperire, cu semnalizare de pază de obiect şi cu alte mijloace; obiectivul de categoria a doua – cu un aliniament de mijloace perimetrice de descoperire şi semnalizare de pază de obiect; obiectivul de categoria a treia – cu semnalizare de pază de obiect.

Semnalizarea antiincendiară este instalată în conformitate cu normele şi specificaţiile stabilite. 94. Modul de instalare şi de întreţinere a mijloacelor tehnice de pază este stabilit în funcţie de caracteristicile şi

paşapoartele lor tactico-tehnice. Aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi a semnalelor de incendiu este instalat în

încăperea pentru gardă, în camera şefului gărzii sau într-o cameră specială pentru panoul de recepţie. Pentru asigurarea funcţionării fără întrerupere a mijloacelor tehnice de pază se instalează o sursă de alimentare

autonomă. Dacă garnizoana (unitatea militară) dispune de echipă de pompieri şi salvatori militari, aparatajul de recepţie a

semnalelor de la semnalizarea antiincendiară poate fi instalat în încăperea pentru această echipă. Menţinerea în stare bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază este realizată de către specialişti în

domeniu, numiţi prin ordin pe unitate (pe garnizoană). 95. Paza şi apărarea obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază pot fi asigurate prin instalarea de santinele,

prin metoda executării serviciului de către echipele de control-pază sau prin metoda mixtă. Metoda executării serviciului de către echipele de control-pază este considerată de bază. În toate aceste cazuri, pentru întărirea pazei obiectivelor pot fi utilizaţi cîinii de pază (Anexa nr.11).

Decizia privind aplicarea mijloacelor tehnice de pază şi necesitatea instalării santinelelor, precum şi privind utilizarea cîinilor de pază este luată de comandanţii (şefii) care au dreptul să aprobe tabelul cu organizarea gărzilor.

96. Santinelele se instalează în vederea pazei depozitelor cu armament, muniţii şi altor obiective care necesită ob-servare permanentă şi care sînt utilate cu mijloace tehnice de pază. În aceste cazuri, santinelele execută serviciul după cum este indicat în pct. 159-169.

Controlul asupra funcţionării aparatajului de recepţionare a semnalelor mijloacelor tehnice de pază este exercitat de şeful gărzii sau de ajutorul său (caporalul de schimb).

97. Serviciul echipelor de control-pază constă în exercitarea de către operator a controlului permanent asupra funcţionării aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, iar controlul periodic se efectuează de către echipele de control-pază ale posturilor, care sînt permanent gata de a acţiona în caz de declanşare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază.

Controlul posturilor este efectuat conform graficului echipei de control-pază, în componenţa căreia intră: şeful gărzii sau ajutorul său pentru mijloacele tehnice de pază, unu-doi militari din gardă, iar la utilizarea cîinilor de pază – şi ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază.

Pe parcursul controlului exterior sînt verificate starea împrejmuirii, fîşiei de control al urmelor, uşilor (porţilor), geamurilor şi pereţilor magaziilor (depozitelor), numărul şi corespunderea sigiliilor (plumburilor), precum şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

98. Metoda mixtă de pază a obiectivelor constă în îmbinarea metodei executării serviciului de către echipele de control-pază cu instalarea concomitentă a santinelelor pe anumite sectoare ale perimetrului sau la posturile de pe lîngă clădiri (încăperi). Controlul mijloacelor tehnice de pază poate să-l exercite şeful gărzii sau ajutorul său, iar în locul echipei de control-pază poate să acţioneze echipa de rezervă a gărzii.

Executarea serviciul de către gărzi

99. Serviciul în garnizoană se execută în baza tabelului cu organizarea gărzilor (Anexa nr.1). Gărzile se schimbă în fiecare zi. Pentru perioada aflării unităţii militare la instrucţii, prin ordinul şefilor care au dreptul să aprobe tabelele cu

organizarea gărzilor, pe un termen de pînă la 7 zile, poate fi numită o garda fără schimb în frunte cu un ofiţer.

113

100. Tabelul cu organizarea gărzilor de garnizoană este întocmit de comandantul comenduirii militare, iar tabelul cu organizarea gărzilor interioare – de şeful statului major al unităţii militare, în baza indicaţiilor şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) privind organizarea pazei şi apărării obiectivelor în funcţie de importanţa acestora, de utilarea cu mijloace tehnice de pază, de împrejmuire şi de asigurarea pazei de siguranţă cu un personal cît mai mic al gărzii. Personalul gărzii trebuie să cunoască condiţiile şi particularităţile de amplasament şi de pază ale obiectivelor.

Şeful obiectivului militar (magazie, depozit, bază) ce urmează să fie păzit, de comun acord cu comandantul subunităţii (unităţii) care numeşte garda, alcătuieşte tabelul cu organizarea gărzilor la obiectivele păzite.

101. Concomitent cu tabelul cu organizarea gărzilor, pentru fiecare gardă sînt elaborate: schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi (Anexa nr.3), instrucţiunile pentru şeful gărzii; pentru gărzile ce se schimbă pe timp de alarmă, în afară de aceasta – documentaţia pentru caz de alarmă, iar pentru gărzile în componenţa personalului cărora intră ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază – documentaţia pentru ajutorul şefului gărzii (operator) pentru mijloacele tehnice de pază.

În schema de amplasare a posturilor se indică: hotarele posturilor şi ale zonelor interzise, tipurile de împrejmuiri; obiectivele utilate cu mijloace tehnice de pază; itinerarele schimburilor de posturi şi ale patrulelor pe mijloace de transport; itinerarele santinelelor şi echipelor de control-pază pe timp de zi şi de noapte, locul de amplasare a tranşeelor, foişoarelor de observare, mijloacelor de transmisiuni şi de stingere a incendiilor, posturilor cu cîini de pază; cele mai periculoase căi de acces la posturi.

În tabelele de posturi se indică: ce trebuie păzit şi apărat la fiecare post; obligaţiile speciale ale santinelei, ţinîndu-se cont de condiţiile concrete de serviciu la post şi de termenele de raportare prin mijloacele de legătură; timpul în care santinelei i se permite să execute observarea de pe foişor; distanţa minimă la care santinela poate permite apropierea de post a persoanelor străine; acţiunile santinelei în caz de atac asupra posturilor vecine şi în caz de incendiu la post; cazurile în care santinela poate face uz de armă. Pentru posturile utilate cu mijloace tehnice de pază se indică tipul şi marca mijloacelor tehnice de pază la fiecare post, particularităţile funcţionării lor, modul de control al postului de către echipa de control-pază şi uzul de armă de către această echipă.

În instrucţiunile pentru şeful gărzii se indică: misiunea gărzii, obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind paza şi apărarea obiectivelor, modul de acţiune a persoanelor cu funcţii de răspundere ale gărzii la primirea sub pază şi la predarea obiectivelor, inclusiv a mijloacelor tehnice de pază, graficul şi modul de verificare a acestora de către echipele de control-pază; măsurile privind întărirea pazei obiectivelor pe timp de noapte şi pe timp nefavorabil; acţiunile gărzii în caz de atac asupra obiectivului păzit, santinelelor sau încăperii pentru gardă, de declanşare şi ieşire din funcţie a mijloacelor tehnice de pază, precum şi indicaţiile privind modul de asigurare a integrităţii armelor şi de deschidere a lăzilor cu muniţii.

Documentaţia cu privire la darea alarmei include: tabelul de posturi, schema de amplasare a posturilor, instrucţiunile pentru şeful gărzii, foaia de stare a gărzii şi parola. Aceste documente stabilesc modul de pază şi apărare a obiectivelor de către gardă, ţinîndu-se cont de acţiunile trupelor conform planului de asigurare a pregătirii de luptă şi de mobilizare.

Documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază constă: din instrucţiunile (indicaţiile) privind modul de primire sub pază şi de predare a obiectivelor, exercitarea controlului asupra aparatajului, precum şi privind particularităţile acţiunilor întreprinse la declanşarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice de pază; lista obiectivelor păzite, utilate cu mijloace tehnice de pază (numărul postului, denumirea obiectivului, timpul de deschidere şi închidere); registrul de control al funcţionării mijloacelor tehnice de pază (denumirea obiectivului, timpul de luare sub pază şi de predare a obiectivului, starea tehnică a mijloacelor instalate, timpul de control al funcţionării şi însemnările privind starea lor, timpul şi locul de declanşare a mijloacelor tehnice de pază şi măsurile luate) şi îndrumarul privind exploatarea mijloacelor tehnice de pază instalate la obiectiv.

Documentele indicate în acest punct se aprobă de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare). În baza tabelului cu organizarea gărzilor, comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii)

stabileşte lunar succesivitatea executării serviciului de către unităţi, care este aprobată de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

102. Extrasele din schema de amplasare a posturilor, din tabelul de posturi, din instrucţiunile pentru şefii gărzilor şi din documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază, împreună cu extrasul din tabelul cu organizarea gărzilor sînt expediate tuturor unităţilor militare ale garnizoanei care participă la executarea serviciului în garnizoană nu mai tîrziu decît cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.

Statul major al unităţii militare, cu 5-6 zile înainte de începutul lunii următoare, informează comandanţii subunităţilor care vor asigura gărzile, despre zilele de intrare în serviciu şi componenţa gărzilor lor.

Despre fiecare schimbare în schema de amplasare a posturilor şi în tabelele de posturi, comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) anunţă la timp unităţile (subunităţile) militare.

Documentaţia pentru caz de dare a alarmei se păstrează la şeful gărzii într-un pachet sigilat cu ştampila cu stema ţării. Al doilea exemplar al documentaţiei se află la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) pentru executarea instructajului şefului gărzii numit pentru schimb în caz de dare a alarmei.

103. Dacă la obiectiv sînt cinci sau mai multe posturi, şef al gărzii este numit un ofiţer sau un subofiţer, iar dacă numărul de posturi este mai mic – un sergent.

Şef al gărzii care păzeşte un obiectiv de importanţă deosebită, este numit un ofiţer sau un subofiţer, indiferent de numărul de posturi.

Şef al gărzii de pază a arestului garnizoanei este numit un ofiţer (subofiţer).

114

Ajutor al şefului gărzii este numit un subofiţer sau un sergent. Dacă ajutorul şefului gărzii nu este numit, obligaţiunile acestuia le va exercita primul caporal de schimb.

Ajutor al şefului gărzii (operator) pentru mijloacele tehnice de pază este numit dintre specialiştii în mijloacele tehnice de pază sau dintre alţi militari, numiţi prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).

Ajutor al şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază este numit dintre conducătorii superiori de cîini de pază (Anexa nr.11).

104. În componenţa gărzii sînt numiţi caporalii de schimb dintre sergenţi sau caporali. Numărul caporalilor de schimb este în funcţie de numărul şi de amplasarea posturilor, astfel

încît fiecare caporal de schimb să instaleze la posturi nu mai mult de cinci santinele, iar deplasarea spre posturi, schimbul santinelelor şi întoarcerea în corpul de gardă să nu dureze mai mult de o oră.

Dacă în gardă sînt numiţi cîţiva caporali de schimb, ei se vor numi: primul caporal de schimb, al doilea caporal de schimb etc.

Dacă garda păzeşte un post, caporalul de schimb nu se numeşte, iar obligaţiunile lui le execută şeful gărzii. 105. Militarii de gardă sînt numiţi dintre soldaţi. Dacă numărul de soldaţi este insuficient în calitate de militari de gardă pot fi numiţi sergenţi în termen. În acest

caz, ei vor constitui toate schimburile posturilor, întregul personal al echipei de control-pază, iar caporali de schimb vor fi militarii în grad nu mai jos decît cel al militarilor de gardă.

Numărul militarilor de gardă se stabileşte în funcţie de numărul de posturi ale gărzii. Pentru paza unui post timp de 24 de ore se numesc trei schimburi de santinele, iar pentru paza postului doar pe timp de noapte (de la amurg pînă în zori sau de la închiderea pînă la deschiderea depozitului) – două schimburi de santinele.

Însoţitorii sînt numiţi în funcţie de numărul de persoane arestate şi de amplasarea în arest a locurilor de uz general, calculîndu-se un însoţitor pentru 10-15 persoane arestate.

106. Personalul gărzii, inclusiv şeful gărzii, este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea serviciului, de la o subunitate, care, la rîndul său, este de la o unitate militară.

Pregătirea gărzilor 107. Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de gardă, sînt răspunzători de

selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea serviciului, precum şi de starea bună a armelor, cartuşelor de luptă şi de prezentarea la timp a gărzilor la apel.

Se interzice de a numi în gardă militari care încă nu au depus Jurămîntul Militar, nu au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delicte pasibile de urmărire penală, referitor la care are loc anchetarea, militarii bolnavi şi alţi militari, care, la acel moment, din cauza stării moral-psihologice nu pot executa serviciul de gardă, precum şi militarii sancţionaţi disciplinar cu arest.

108. Şefii statelor majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de începerea serviciului de către garda de garnizoană sau cea interioară, sînt obligaţi să înmîneze comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă: schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ca acestea să fie studiate de personalul gărzilor.

109. În noaptea care precede intrarea în serviciu, militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de serviciu, nu vor fi antrenaţi în instrucţie şi munci.

În ziua intrării în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore de pregătire pentru serviciu, iar dacă intră în serviciu peste 24 de ore – de cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

În cazul în care schimbul gărzilor se efectuează dimineaţa, orele pentru odihnă (somn), nu se acordă. Totodată, şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.

110. Pregătirea personalului gărzii numit de companie (baterie) este organizată personal de comandantul de companie (baterie); a gărzii numite de batalion (divizion) – personal de comandantul de batalion (divizion); a gărzii numite de unitatea militară – de către unul dintre locţiitorii comandantului unităţii.

Pregătirea gărzii pentru executarea serviciului se execută în trei etape: 1) prima etapă – cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului

gărzii conform tabelelor de posturi; 2) a doua etapă – în ziua ce precedă intrarea în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul gărzii

este antrenat în şedinţe de studiere a prevederilor regulamentelor şi tabelelor de posturi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi variantele de acţiuni ale santinelelor la posturi, precum şi a instrucţiunilor respective şi a exigenţelor de securitate;

3) a treia etapă – în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară şedinţa practică la care sînt însuşite acţiunile santinelelor la posturi.

Şedinţa de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfăşoară în clasa pentru pregătirea gărzilor, şedinţa practică – în tabăra pentru serviciul de gardă a unităţii militare (Anexa nr.10).

Pregătirea ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază este realizată la şedinţele lunare, organizate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare), şi pe parcursul şedinţelor practice înainte de apelul gărzii.

115

În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acelaşi personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor primei şi celei de-a doua etapă de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare, astfel încît să nu fie în detrimentul calităţii pregătirii gărzii.

Cînd garda execută serviciul fără schimb, la ora stabilită (ora primirii serviciului), şeful gărzii adună personalul gărzii (cu excepţia santinelelor la posturi) şi anunţă despre începerea unui nou serviciu, apoi efectuează instructajul teoretic, reaminteşte regulile tehnicii de securitate, verifică şi completează documentaţia gărzii. Despre intrarea în serviciu a unui nou schimb, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

111. Comandantul de companie (baterie) sau de batalion (divizion), care numeşte personalul gărzii, este obligat: 1) să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi distribuirea personalului gărzii conform tabelelor

de posturi; 2) să desfăşoare şedinţele prevăzute pentru etapele a doua şi a treia de pregătire a gărzilor şi să obţină

cunoaşterea la perfecţie şi îndeplinirea cu încredere de către personalul gărzii a obligaţiilor personale şi a cerinţelor privind securitatea la mînuirea armei;

3) înainte de plecarea personalului gărzii la apel, să controleze starea armelor şi cartuşelor de luptă, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, precum şi să completeze şi să semneze foaia de stare a gărzii (Anexa nr.4);

4) să asigure sosirea la timp a gărzii la apel; 5) să controleze executarea serviciului de către garda al cărei personal 1-a numit compania (bateria) sau

batalionul (divizionul); 6) după schimbul gărzilor, să primească raportul şefului gărzii privind executarea misiunii, să ia cunoştinţă de

toate observaţiile din foaia de stare a gărzii, nu mai tîrziu decît în ziua următoare, să facă analiza serviciului cu întregul efectiv al subunităţii care a numit personalul gărzii, să trimită foaia de stare a gărzii la statul major al unităţii militare, indicînd măsurile luate în baza observaţiilor.

112. Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel, gărzile trebuie să fie gata de executarea serviciului şi să treacă în subordinea şefului gărzii. Către acest moment şefii gărzilor sînt obligaţi:

1) să primească armele, cartuşele de luptă, să le elibereze, contra semnătură, personalului conform foii de distribuire, să controleze corectitudinea umplerii încărcătoarelor;

2) să examineze armele; 3) să controleze, după foaia de stare a gărzii, repartiţia personalului gărzilor; 4) să controleze ţinuta şi echipamentul; 5) să verifice ca personalul gărzii să nu dispună de aparate telefonice mobile, aparate de fotografiat şi alte

dispozitive electronice interzise. 6) să raporteze comandantului de companie (baterie) sau de batalion (divizion) despre pregătirea gărzii pentru

executarea serviciului. Din tabăra pentru serviciul de gardă, gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în

portîncărcătoare (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale). 113. Toate gărzile de garnizoană sînt trimise din unitatea militară de către ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre

trimiterea gărzilor, acesta raportează comandantului (şefului statului major) şi comandantului comenduirii militare.

CAPITOLUL V

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI GĂRZII

Şeful gărzii şi obligaţiile generale ale acestuia

114. Şeful gărzii este răspunzător de paza şi apărarea obiectivelor de către gardă, de capacitatea de luptă a personalului gărzii, de executarea corectă a serviciului, de integritatea şi starea bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, a împrejmuirilor, a mijloacelor de legătură şi de stingere a incendiilor la posturi şi în încăperea pentru gardă, a mijloacelor de transport, precum şi a armelor aflate în încăperea pentru gardă, a muniţiilor şi altor materiale, conform listei.

115. Şeful gărzii are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control-pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.

Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără somare, se poate face uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii de luptă, mijloacelor de transport, aparatelor de zbor, precum şi în caz de evadare a persoanelor arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul deplasării.

116. Şeful gărzii are următoarele obligaţii: 1) să cunoască misiunea gărzii, instrucţiunile pentru şeful gărzii şi obligaţiile personalului gărzii; 2) să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a obligaţiilor sale, vigilenţă şi disciplină

înaltă; 3) să primească, conform listei, de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu muniţii, cheile de la ele şi

sigiliile, precum şi mijloacele tehnice de pază, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor;

116

4) să efectueze personal, împreună cu şeful gărzii vechi, controlul exterior al stării celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţiune, funcţionalitatea sistemului de iluminare, împrejmuirilor şi tranşeelor, precum şi starea încăperii pentru gardă şi a arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său – starea celorlalte obiective păzite. Despre toate neajunsurile la posturi şi în împrejmuirile obiectivelor păzite, va face însemnări în foaia de stare a gărzii;

5) să trimită la timp schimburile la posturi, să controleze dacă caporalii de schimb şi militarii de gardă cunosc obligaţiile personale şi să le amintească particularităţile executării serviciului la fiecare post;

6) să ţină sub control pregătirea permanentă de luptă a echipelor de rezervă (de control-pază), funcţionalitatea mijloacelor de transport şi mijloacelor de legătură, starea bună a armelor şi cartuşelor de luptă ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încărcare şi descărcare a armei şi respectarea cerinţelor privind securitatea, precum şi să urmărească ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea pentru gardă accesoriile de aprindere şi de fumat;

7) să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gardă (Capitolul 7); 8) să stabilească, la întoarcerea de la posturi a fiecărui schimb, ordinea de bătaie de luptă a personalului gărzii

pe grupe de rezervă, să le dea misiunea pentru caz de atac asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi pentru caz de stingere a incendiului în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţiuni;

9) să controleze personal nu mai rar decît de patru ori în 24 ore (două ori noaptea) executarea serviciului de către santinele, starea obiectivelor păzite, a împrejmuirilor, funcţionalitatea mijloacelor de legătură şi de stingere a incendiilor, făcînd însemnările respective în foaia de stare a gărzii; să-i trimită periodic în acest scop pe ajutorul său şi pe caporalii de schimb;

10) în caz de chemare de către santinelă sau de neprezentare de către aceasta în timpul indicat a raportului, să trimită la post caporalul de schimb (ajutorul său) sau să plece personal la post;

11) să nu permită nici unei persoane străine accesul în încăperea pentru gardă, în afară de persoanele care au acest drept conform prevederilor pct. 124 şi 125;

12) să identifice persoanele reţinute, să le supună unui mic interogatoriu, iar dacă este necesar, să şi percheziţioneze persoanele suspecte reţinute şi cele care au încercat să pătrundă la obiectiv, încălcînd regimul de acces; să raporteze despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară);

13) să stabilească cauza declanşării nesancţionate a semnalizării de pază a dulapului cu armele personale ale ofiţerilor, care se află în camera ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), iar în caz de necesitate să-l trimită într-acolo pe ajutorul său (caporalul de schimb);

14) să trimită, cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) sau a ajutorului acestuia, în unitatea (subunitatea) militară sau la cea mai apropiată instituţie medico-militară militarii din personalul gărzii, care s-au îmbolnăvit, şi să ceară prin ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) schimbarea lor; să ia măsuri de prevenire a degerării personalului pe timp de iarnă;

15) să investigheze la faţa locului fiecare caz de aplicare a armei de către santinelă şi să raporteze fără întîrziere despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

117. Dacă la schimbarea santinelei s-a constatat vreun neajuns la post, şeful gărzii va veni la chemare la post şi stabilind caracterul şi cauzele neajunsului, va ordona santinelei să execute schimbul. Despre neajunsul depistat la post, va raporta fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

118. In caz de neexecutare de către un militar din personalul gărzii a obligaţiilor de serviciu sau de depistare a altor abateri, şeful gărzii va lua măsurile necesare şi va raporta despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Dacă, în funcţie de caracterul încălcării (abaterilor) comise, militarul nu poate fi admis în continuare la serviciu, la ordinul ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) el este trimis în unitatea (subunitatea) militară fără armă şi muniţii pentru a fi schimbat cu alt militar. El este însoţit de ajutorul şefului gărzii (caporalul de schimb) sau de persoana chemată special în acest scop din unitatea (subunitatea) militară. Analiza şi aprecierea încălcării se efectuează în subunitate.

119. Dacă şeful gărzii s-a îmbolnăvit, el raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

În caz de îmbolnăvire a unuia dintre caporalii de schimb, şeful gărzii pune obligaţiile acestuia în sarcina ajutorului său sau le execută personal şi raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

120. Şeful gărzii este obligat să ridice garda „La arme” în cazurile: 1) atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control-pază) sau

asupra încăperii pentru gardă; 2) declanşării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază; 3) dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor; 4) izbucnirii incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al pericolului unei calamităţi

naturale; 5) alarmării garnizoanei (unităţii militare); 6) la ordinul persoanelor care exercită controlul gărzilor (pct. 230- 233). Pentru ridicarea „La arme”, şeful gărzii dă comanda „GARDĂ, LA ARME!”. La această comandă, personalul

gărzii acţionează după cum este indicat în pct. 224.

117

121. În caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor sau asupra încăperii pentru gardă, şeful gărzii acţionează în conformitate cu instrucţiunile şi în dependenţă de circumstanţe, ia măsuri pentru respingerea atacului; despre atac, raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

În caz de necesitate, şeful gărzii deschide lăzile cu rezerve de cartuşe de luptă, grenade şi amorsoare. Despre ridicarea muniţiilor din lăzi, se va întocmi actul respectiv.

122. Dacă în apropierea obiectivului păzit sau a încăperii pentru gardă se încalcă ordinea publică, astfel apărînd pericolul de reducere a siguranţei de executare a serviciului de către gardă, şeful gărzii ia măsuri pentru reinstaurarea ordinii cu forţele gărzii şi raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

123. Stingerea incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă este organizată de şeful gărzii cu forţele gărzii, totodată, el cheamă echipa de pompieri şi ia măsuri pentru salvarea bunurilor materiale. Despre cele întîmplate, raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Dacă incendiul a izbucnit pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau la obiectivul ce are împrejmuire exterioară şi interioară, precum şi în apropierea lui, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor lui.

Dacă obiectivul păzit este ameninţat de consecinţele unei calamităţi naturale, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ia măsuri de salvare a bunurilor materiale aflate sub pază.

Santinelelor a căror viaţă este ameninţată de incendiu sau inundaţii, şeful gărzii le ordonă să treacă într-un loc fără pericol, de unde să poată continua observarea obiectivului păzit, iar cînd pericolul va trece, să revină la locurile vechi.

124. Şeful gărzii admite în încăperea pentru gardă doar persoanele, cărora garda le este subordonată (pct. 75) şi cele care le însoţesc, precum şi comandantul de companie (baterie) care a numit personalul gărzii, locţiitorii săi şi toţi şefii nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie), dacă îi cunoaşte personal. Despre sosirea acestor persoane în încăperea pentru gardă, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Alte persoane pot fi admise de către şeful gărzii în încăperea pentru gardă doar după ce constată scopul sosirii lor, le identifică după documente şi controlează permisul de acces.

Persoanele sosite pentru controlul gărzii la ordinul şefilor (pct. 231) sînt admise în încăperea pentru gardă doar fiind însoţite de ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) sau de ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda e în subordinea lui).

Ofiţerii din unitatea militară care a numit garda, sosiţi pentru controlul gărzii interioare, sînt admişi de către şeful gărzii în încăperea pentru gardă la prezentarea actului de identitate şi a legitimaţiei pentru controlul gărzii, valabile o singură dată.

Persoanele sosite pentru controlul gărzii cu documente imperfecte sînt reţinute de şeful gărzii, care raportează fără întîrziere despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

Despre accesul în încăperea pentru gardă, în afară de cel al persoanelor sosite pentru controlul gărzii, şeful gărzii face însemnările respective în foaia de stare a gărzii.

În timpul schimbului gărzilor, accesul în încăperea pentru gardă şi la obiectivele păzite nu este permis, excepţie fac doar persoanele sosite pentru controlul gărzilor.

125. La sosirea în gardă a persoanelor în a căror subordine se află garda sau a şefilor lor nemijlociţi, precum şi la sosirea în garda de garnizoană a comandantului unităţii, şeful gărzii le raportează. De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt şeful gărzii, locotenent Mihalache”. Dacă şeful gărzii raportează în încăperea pentru gardă, schimbul de veghe ia poziţia „drepţi” fără comandă.

În caz de sosire în încăperea pentru gardă a altor persoane în grad militar echivalent cu cel al şefului gărzii sau în grad mai înalt, şeful gărzii se apropie şi se prezintă. De exemplu: „Domnule maior, sînt şeful gărzii, locotenent Pîntea”, apoi acţionează după cum este indicat în pct.124.

126. La primirea ordinului şefilor, cărora li se subordonează garda, prin alte persoane, şeful gărzii este obligat să ceară ca acestea să spună parola. Dacă are îndoieli în privinţa corectitudinii ordinului primit, şeful gărzii este în drept să se convingă de aceasta prin orice mijloc pe care îl va găsi potrivit.

127. La darea alarmei, şeful gărzii cheamă garda „la arme”; dă (precizează) misiunea caporalilor de schimb şi militarilor de gardă, întăreşte paza posturilor şi a încăperii pentru gardă; asigură deschiderea rapidă a obiectivelor păzite de către şefii de magazii (depozite); raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) despre măsurile întreprinse, despre starea gata de schimb a gărzii şi acţionează în continuare conform indicaţiilor lui.

128. Şefului gărzii i se interzice: 1) să părăsească încăperea pentru gardă, cu excepţia cazurilor cînd efectuează schimbul santinelelor, controlul

asupra executării serviciului de către santinele sau dacă este chemat de acestea, precum şi în caz de incidente sau calamităţi naturale în raionul obiectivului păzit. Plecînd din încăperea pentru gardă, el îl lasă în locul său pe ajutor, iar dacă acesta este absent, pe caporalul de schimb sau pe un militar de gardă;

2) să întreţină personal la telefon alte discuţii decît cele de serviciu sau să permită aceasta altor militari din gardă;

3) să acorde permisiune vreunui militar din gardă, fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară);

4) să schimbe fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) ordinea de schimb al santinelelor, prevăzută în foaia de stare a gărzii;

5) să utilizeze în alt scop decît cel cuvenit mijloacele de transport rezervate pentru gardă.

118

Obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind paza obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază

129. Şeful gărzii care păzeşte obiectivele utilate cu mijloace tehnice de pază, în afară de exercitarea obligaţiilor generale, prevăzute de (pct.114-118), are următoarele obligaţii:

1) să elaboreze graficul executării serviciului la aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi să ţină evidenţa în foaia de stare a gărzii;

2) să controleze executarea de către ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază a serviciului la aparatajul de recepţie a semnalelor;

3) să controleze personal funcţionarea mijloacelor tehnice de pază în conformitate cu graficul şi să-l trimită în acest scop pe ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază;

4) să exercite controlul asupra funcţionării aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază în procesul de pază şi apărare a obiectivelor utilate cu aceste mijloace, cu instalarea de santinele.

130. La schimbul gărzilor care păzesc obiectivul prin metoda executării serviciului de către echipe de control-pază, şeful gărzii noi, în afară de cele expuse în pct. 193 şi 194, elaborează ordinea de bătaie, primeşte personal obiecti-vul şi împreună cu ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază, controlează funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

Dacă în componenţa gărzii este numit un schimb de operatori, şeful gărzii elaborează ordinea de bătaie, numeşte operatorul care să primească documentaţia şi aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, apoi, împreună cu alt operator şi cu şeful gărzii vechi, primeşte obiectivul pentru pază. În timpul primirii obiectivului, şeful gărzii noi soluţionează, împreună cu operatorul care primeşte aparatajul, toate problemele legate de funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

131. La primirea sub pază a obiectivului utilat cu mijloace de descoperire, şeful gărzii (ajutorul acestuia sau caporalul de schimb) primeşte obiectivul şi, împreună cu ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază, controlează funcţionalitatea mijloacelor de pază. Apoi sînt acţionate mijloacele de pază, iar şeful gărzii face însemnarea respectivă în foaia de stare a gărzii în conformitate cu pct.137. După ce a fost deschis obiectivul şi făcută însemnarea respectivă în foaia de stare a gărzii, mijloacele de descoperire pot fi deconectate.

Mijloacele tehnice de semnalizare antiincendiară funcţionează în permanenţă, fapt ce se confirmă prin însemnările făcute la schimbul gărzilor.

132. În caz de declanşare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază, şeful gărzii cheamă garda „La arme”, informează despre aceasta ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi pleacă imediat într-acolo împreună cu echipa de control-pază (de rezervă) sau îi trimite pe caporalul de schimb şi pe ajutorul (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază pentru a elucida situaţia şi a lua măsurile necesare asigurării pazei obiectivului.

La primirea semnalului de incendiu prin mijloacele tehnice de semnalizare antiincendiară, şeful gărzii cheamă garda „La arme” şi acţionează conform pct. 123.

133. În caz de defectare a mijloacelor tehnice de pază, şeful gărzii raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi întăreşte paza obiectivului în conformitate cu indicaţiile din instrucţiunile pentru şeful gărzii.

Obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind paza statelor majore, punctelor de comandă şi a instituţiilor

134. În afară de obligaţiile generale pe care le exercită conform pct.114-118, şeful gărzii are următoarele

obligaţii privind paza statelor majore, punctelor de comandă şi a instituţiilor: 1) să cunoască sistemul de permise, semnalmentele şi valabilitatea lor, actele de identitate ale persoanei, modul

de trecere prin posturi a militarilor, personalului civil, vizitatorilor şi a mijloacelor de transport; 2) să cheme garda „La arme” în caz de pătrundere a infractorilor sau a trecerii postului fără permis; 3) să ia măsuri pentru reţinerea persoanelor care încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv) încălcînd

regimul de permise.

Obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind accesul în magazii (depozite, parcuri) şi luarea lor sub pază

135. La permiterea accesului în magazii (depozite, parcuri) aflate sub pază, şeful gărzii este obligat: 1) să compare permisul prezentat cu modelul respectiv aflat în încăperea pentru gardă şi să controleze actul de

identitate al persoanei sosite; 2) să verifice dacă numele şi funcţia persoanei sosite corespund cu cele din lista ce se află în încăperea pentru

gardă (pct. 88); 3) să compare sigiliul prezentat cu modelul mulajului sigiliului ce se află în încăperea pentru gardă.

119

Pînă la sosirea caporalului de schimb (şefului gărzii, ajutorului acestuia) care predă (primeşte) obiectivul, persoana sosită pentru deschiderea (închiderea) magaziei (depozitului, parcului) se află în anticamera încăperii pentru gardă.

136. Dacă toate documentele prezentate, precum şi sigiliul (cleştele pentru sigilat) sînt perfecte, şeful gărzii ordonă caporalului de schimb să permită accesul persoanei sosite pentru deschiderea magaziei (depozitului). Permisul prezentat se va afla la şeful gărzii.

După schimbarea gărzilor, permisul valabil o singură dată este predat împreună cu foaia de stare a gărzii, iar permisul permanent se restituie persoanei care 1-a prezentat, după închiderea obiectivului păzit.

Şeful gărzii permite accesul în magazie (depozit), parc respectînd cu stricteţe cerinţele indicate în tabelele de posturi. Şeful gărzii permite accesul în magaziile (depozitele) ce prezintă pericol de incendiu doar celor care poartă încălţămintea indicată în tabelele de posturi, fără lămpi cu petrol, arme de foc sau albe şi fără accesoriile de fumat şi de aprindere. Despre toate acestea se indică în tabelele de posturi.

Şeful gărzii poate primi sub pază magazia (depozitul) doar dacă persoana sosită pentru închidere prezintă fişa de control antiincendiar.

137. La deschiderea şi închiderea magaziei (depozitului), parcului şeful gărzii face înscrierea respectivă în foaia de stare a gărzii, de exemplu: „Pe data... luna, anul..., la ora... magazia (depozitul, casa cu bani) a fost deschisă (închisă), mijloacele tehnice de pază au fost deconectate (conectate)” şi, împreună cu persoana sosită pentru deschiderea (închiderea) magaziei (depozitului), semnează sub această înscriere.

În cazul în care o magazie (un depozit) nu este predată sub pază pînă la schimbul gărzii, despre aceasta se face înscrierea respectivă în noua foaie de stare a gărzii, sub înscriere semnează noul şi vechiul şef al gărzii, iar permisul se transmite noului şef al gărzii.

138. În cazul în care magazia (depozitul) este deschisă pentru cel mult o oră, şeful gărzii lasă santinela la postul său, iar dacă magazia (depozitul) este deschisă pentru mai mult de o oră, acţionează în conformitate cu indicaţiile din tabelele de posturi.

Despre ridicarea din post a santinelei în timpul deschiderii magaziei (depozitului) şi despre instalarea ei din nou la acest post, şeful gărzii face înscrierea respectivă în foaia de stare a gărzii.

139. Şeful gărzii nu permite accesul în magazie (depozit) în cazurile în care: 1) persoana numită în permis soseşte în alte zi şi oră decît celea indicate sau fără documentele respective; 2) în locul persoanei indicate în listă sau în permis soseşte altă persoană; 3) permisul sau actul de identitate nu este perfect, precum şi în caz de necorespundere a sigiliului cu mulajul (a

cleştelor pentru sigilare cu plumb cu amprentele plumburilor) sau a permisului cu modelul. În toate cazurile enumerate, şeful gărzii reţine persoana sosită, face despre aceasta însemnări în foaia de stare a

gărzii, raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează în continuare conform indicaţiilor acestuia.

140. Accesul în parcuri sau în locurile de staţionare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) ce se află sub paza gărzii se permite în conformitate cu prevederile pct. 135-139.

Obligaţiile speciale ale şefului gărzii pentru paza arestului 141. Şeful gărzii pentru paza arestului are următoarele obligaţii: 1) să primească, la indicaţia şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară), sub pază persoanele

arestate, în baza notei de arest, procesului-verbal de reţinere, încheierii instanţei de judecată şi mandatului de arest; 2) să primească, la indicaţia comandantului comenduirii militare (ofiţerului de serviciu pe gărzi, pe unitatea

militară), sub pază militarii deţinuţi în camera pentru persoanele reţinute temporar, militarii reţinuţi pentru încălcarea disciplinei militare în stare de ebrietate, precum şi pe cei care n-au prezentat actele de identitate sau au prezentat acte de identitate imperfecte;

3) la schimbul gărzii vechi, să primească personal persoanele arestate pe camere, conform listei nominale, semnate de şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară);

4) să controleze starea camerelor în timpul schimbului gărzilor şi în timpul serviciului, acordînd atenţie integrităţii pereţilor, tavanului, podelei, geamurilor, zăbrelelor, siguranţei zăvoarelor şi lacătelor la uşi, funcţionalităţii mijloacelor tehnice de pază; în caz de declanşare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază ale camerelor cu persoane arestate, să constate personal cauza declanşării lor;

5) să examineze dimineaţa şi seara persoanele arestate în camere, verificînd dacă acestea n-au obiecte interzise; să raporteze şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară) despre arestaţii bolnavi;

6) să supravegheze respectarea cu exactitate a regimului zilei, stabilit pentru persoanele din arest, a modului de deţinere a acestora (Anexa nr.14);

7) să păstreze cheile de la camere; 8) să numească, în caz de necesitate, ajutori ai însoţitorului dintre militarii schimbului de veghe;

120

9) să trimită persoanele arestate la lucrări, baie etc., doar la ordinul în scris al şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară); la întoarcerea persoanelor arestate, să verifice prezenţa lor, precum şi dacă nu au obiecte interzise; în afara arestului, paza persoanelor arestate (sancţionate disciplinar) se va efectua cu armele neîncărcate, iar a persoanelor arestate şi reţinute de către ofiţerul de urmărire penală sau de organul de urmărire penală, precum şi a celor reţinute, care sînt suspectare de comitere de crimă – cu armele încărcate (pct. 83); să controleze personal încărcarea armelor de către însoţitori (militarii de gardă);

10) să controleze aducerea şi distribuirea la timp a hranei pentru persoanele arestate; 11) să primească cererile şi plîngerile persoanelor arestate şi să le transmită şefului arestului (ofiţerului de

serviciu pe unitatea militară). 142. În caz de dezordine în rîndurile persoanelor arestate şi de prevenire a evadării lor, şeful gărzii cheamă

garda „La arme”, raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), ia măsuri pentru încetarea dezordinilor. Dacă prevenirea nu are efectul scontat, el este în drept să aplice forţa, iar în cazuri extreme, să facă uz de armă.

143. În caz de incendiu în arest sau de calamitate naturală în zona arestului, şeful gărzii este obligat să cheme garda „La arme”, să înştiinţeze echipa de pompieri, să scoată persoanele arestate şi reţinute într-un loc fără pericol şi să organizeze paza lor. Persoanele arestate şi reţinute pentru încălcări disciplinare vor fi mobilizate la stingerea incendiului (la lichidarea consecinţelor calamităţii naturale) şi la salvarea bunurilor materiale; să raporteze ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi şefului arestului despre cele întîmplate.

Ajutorul şefului gărzii

144. Ajutorul şefului gărzii se află în subordinea şefului gărzii. Ajutorul şefului gărzii are următoarele obligaţii: 1) să cunoască sarcinile gărzii, instrucţiunile pentru şeful gărzii şi obligaţiile tuturor militarilor din gardă; 2) să primească, la schimbul gărzilor, încăperea pentru gardă, utilajul, inventarul şi bunurile materiale,

conform listei; 3) în absenţa sau în timpul odihnei şefului gărzii, să exercite obligaţiile acestuia; 4) să trimită, la ordinul şefului gărzii, schimburile la posturi şi să efectueze controlul asupra executării

serviciului de către santinele; 5) să întocmească graficul pentru schimbul santinelelor de la intrarea în încăperea pentru gardă şi să execute

schimbul lor; 6) să aibă grijă de alimentarea la timp a personalului gărzii; de întreţinerea în stare bună a utilajului,

inventarului şi bunurilor materiale, de întreţinere a curăţeniei şi ordinii în încăperea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, precum şi de încălzirea la timp a sobelor şi de iluminare;

7) să însoţească, la ordinul şefului gărzii, persoanele care execută controlul privind executarea serviciului de către santinele.

145. Ajutorul şefului gărzii pentru paza arestului este obligat să controleze de cel puţin patru ori în 24 de ore (de două ori noaptea) starea camerelor, funcţionarea mijloacelor tehnice de pază şi respectarea de către persoanele arestate a regulilor stabilite (Anexa nr.14).

146. În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de deces al şefului gărzii, ajutorul şefului gărzii exercită obligaţiile acestuia şi raportează despre acest fapt ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază

147. Ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază se află în subordinea şefului gărzii

(operatorul – şi în subordinea ajutorului şefului gărzii) şi este răspunzător de asigurarea regimului de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, de prezentarea la timp şefului gărzii a informaţiei despre funcţionarea mijloacelor tehnice de pază, de primirea corectă sub pază a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, de integritatea aparatajului aflat în încăperea pentru gardă.

Ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază are următoarele obligaţii: 1) să cunoască particularităţile de pază a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, să asigure regimul de

funcţionare a acestor mijloace; 2) să primească, în timpul schimbului gărzilor, documentaţia, să controleze starea şi funcţionarea mijloacelor

tehnice de pază şi să raporteze despre aceasta şefului gărzii; 3) în timpul serviciului, să ţină sub control permanent aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele

tehnice de pază şi să ţină registrul de control al funcţionării lor; în caz de declanşare a mijloacelor tehnice de pază sau de ieşire a acestora din funcţie, să raporteze fără întîrziere şefului gărzii;

4) să controleze, conform graficului stabilit şi cu permisiunea şefului gărzii starea mijloacelor tehnice de pază pe perimetrul obiectivului; în timpul pazei obiectivelor la care sînt instalate santinele, să exercite controlul, fiind însoţit de ajutorul şefului gărzii sau de caporalul de schimb respectiv;

121

5) să raporteze, la întoarcerea grupei de control-pază, despre starea posturilor, mijloacelor tehnice de pază, despre neajunsuri şi măsurile luate pentru lichidarea lor;

6) să respecte regulile tehnicii de securitate. 148. Serviciul ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază la aparatajul de

recepţie a semnalelor, după importanţa şi gradul de răspundere pe care îl comportă, este asimilat celui al santinelei la post. În timpul serviciului, acestuia i se interzice să lase aparatajul fără supraveghere şi să se distragă de la executarea serviciului.

Caporalul de schimb

149. Caporalul de schimb este răspunzător de executarea corectă şi vigilentă a serviciului de către santinelele

din subordine, de schimbul şi instalarea lor la post la timp, de predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului gărzii şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinele lor.

150. Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de armă personal sau să permită aceasta personalului de schimb al gărzii, pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit şi santinelei, asupra schimbului gărzii în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăperea pentru gardă.

151. Caporalul de schimb are următoarele obligaţii: 1) să cunoască posturile sale, amplasarea şi hotarele lor, itinerarele, condiţiile de pază şi apărare (observarea,

cîmpul de tragere, împrejmuirile) şi obligaţiile speciale ale santinelei la fiecare post; 2) să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi mulajele ştampilelor (amprentele plumburilor pentru

sigilat), iar la instalarea santinelelor la posturi, să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului gărzii;

3) să controleze înainte de plecarea militarilor de gardă la posturi cunoaşterea de către aceştia a obligaţiilor lor, precum şi dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile de fumat şi de aprindere;

4) să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la posturi (pct. 82 şi 83);

5) să raporteze, la întoarcerea fiecărui schimb, şefului gărzii despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor;

6) să controleze, cu permisiunea şefului gărzii, executarea serviciului de către santinelele din subordine. Caporalul de schimb al gărzii pentru paza arestului, în afară de aceasta, trebuie să cunoască numărul

persoanelor arestate, aflate sub paza santinelelor din subordinea lui. 152. La instalarea santinelelor la posturi sau la schimbarea lor, caporalul de schimb are următoarele obligaţii:

1) să respecte cu stricteţe itinerarul de deplasare a schimbului la posturi şi de la posturi, indicat în schema de amplasare a posturilor;

2) să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul, să execute corect predarea şi primirea postului; să controleze personal, împreună cu santinela şi cu militarul de gardă, care ia în primire postul, iluminarea, împrejmuirile, uşile (porţile), geamurile şi gratiile, pereţii magaziilor (depozitelor), existenţa şi starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumburilor) şi corespunderea lor mulajelor (amprentelor) sau numărul de maşini de luptă (de alt armament şi tehnică militară) aflate sub pază, precum şi starea mijloacelor tehnice de pază şi a mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi îmbrăcămintea pentru post;

3) să indice santinelei, care ia în primire postul, momentele cărora trebuie să le acorde o atenţie deosebită, unde se află posturile vecine, cele mai periculoase căi de acces la obiectivul păzit; să indice pe teren hotarele postului şi hotarul de interdicţie, marcat pe teren în conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi, pînă la care santinela poate permite accesul la post al persoanelor străine; să controleze dacă santinela ştie cum să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra postului vecin, precum şi în caz de incendiu;

4) să controleze dacă santinela cunoaşte modul de prezentare a raportului şi de legătură cu încăperea pentru gardă.

153. La deschiderea magaziei (depozitului, parcului), caporalul de schimb soseşte la post, avînd mulajele sigiliilor (amprentele plumburilor pentru sigilat) şi, împreună cu persoana sosită pentru deschidere, examinează magazia (depozitul, parcul). Dacă conform tabelului de post santinela trebuie să se afle la post, caporalul de schimb îi va aminti obligaţiile speciale prevăzute de tabelul de post pentru acest timp. Caporalul de schimb permite accesul în magazie (depozit, parc), respectînd cu exactitate cerinţele indicate în tabelul de posturi.

154. În timpul schimbării santinelei la magazia (depozitul, parcul) deschisă, caporalul de schimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a deschis-o sau cine are acces la locul de staţionare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare).

La închiderea magaziei (depozitului, parcului), caporalul de schimb este obligat să sosească la post cu mulajele de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat) şi personal, în prezenţa santinelei şi a persoanei care predă magazia (depozitul, parcul) sub pază, să controleze sigiliile (plumburile) şi starea geamurilor, zăbrelelor, uşilor, pereţilor; la primirea sub pază a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) în locurile de staţionare, să verifice numărul lor, iar dacă sînt sigilii (plumburi), să le confrunte cu mulajele (amprentele).

155. În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de deces al şefului gărzii şi al ajutorului său, exercitarea provizorie a obligaţiilor şefului gărzii revine caporalului de schimb. Despre cele întîmplate, el raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

122

Santinela

156. Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele: 1) apărarea deosebită prin lege a drepturilor şi demnităţii ei; 2) subordonarea ei persoanelor concret stabilite – şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii şi caporalului de

schimb; 3) executarea necondiţionată de către toate persoanele a cerinţelor legate de serviciu ale santinelei; 4) dreptul ei de a face uz de armă în cazurile indicate în prezentul regulament. 157. Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de către şeful gărzii, de către ajutorul şefului gărzii şi

de către caporalul de schimb în subordinea căruia se află. În caz de deces al şefului gărzii, al ajutorului acestuia şi al caporalului de schimb sau în cazul în care aceste

persoane sînt în imposibilitate de a-şi exercita obligaţiile, santinela poate fi scoasă din post sau schimbată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), în prezenţa comandantului său de companie (baterie) sau batalion (divizion).

158. Primind postul, militarul de gardă, în prezenţa caporalului de schimb (şefului gărzii sau ajutorului acestuia) şi a santinelei care se schimbă, trebuie să examineze şi să controleze personal existenţa şi funcţionalitatea a tot ce trebuie luat sub pază conform tabelelor de posturi; la primirea postului de pază a persoanelor arestate, el trebuie să controleze funcţionalitatea zăvoarelor, zăbrelelor, precum şi numărul de persoane arestate aflate în camere.

159. Santinela are următoarele obligaţii: 1) să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său; 2) să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv

persoanelor în subordinea cărora se află; 3) deplasîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se în foişorul de observare, să ţină sub observare căile de

acces la post, împrejmuirile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele indicate în tabelele de posturi;

4) să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbată sau scoasă din post, chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără permisiune a postului constituie crimă militară;

5) să aibă la post arma încărcată conform regulilor indicate în pct. 83, întotdeauna gata de uz; 6) să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată pe teren cu

indicatoare de limită interzisă, accesul nimănui, cu excepţia şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii, caporalului de schimb şi a persoanelor pe care ei le însoţesc;

7) să cunoască itinerarul şi graficul de deplasare a mijloacelor de transport, precum şi semnele de recunoaştere şi semnalele lor;

8) să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiului; 9) să cheme şeful gărzii în caz de depistare a defectelor în împrejmuirile obiectivului (la post) şi de încălcare a

ordinii în apropierea postului său ori a postului vecin; 10) auzind lătratul cîinelui de pază, să comunice fără întîrziere despre aceasta în încăperea pentru gardă. 160. La post, santinela trebuie să aibă arma cu baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu pat pliabil – fără baionetă-

cuţit; baioneta-cuţit în teacă la centură): pe timp de noapte – în poziţia de tragere în picioare; ziua – în poziţia „Arma la umăr” sau în poziţia de tragere în picioare (Anexa nr. 9); la posturile interioare, pistoalele-mitralieră cu pat din lemn – în poziţia „Arma la umăr”, cu pat pliabil – în poziţia „La piept”, carabina - „La picior”, portîncărcătorul cu încărcătorul plin va fi închis. Pistoalele vor fi în tocuri închise, la centură.

In caz de stingere a incendiului sau de lichidare a consecinţelor calamităţii naturale, santinela poate să ţină arma în poziţia „La spate”.

161. Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să citească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, să se distragă în alt mod de la exercitarea obligaţiilor, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu este nevoie.

Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului gărzii, ajutorului acestuia, caporalului de schimb şi persoanelor sosite pentru control.

162. Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evident asupra sa sau asupra obiectivului păzit.

163. Santinela va opri prin somaţia „Stai, înapoi” sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stingă)” toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful gărzii, ajutorul acestuia, caporalul de schimb şi persoanele pe care aceştia le însoţesc.

Dacă persoana care se apropie de post sau de limita interzisă nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag” şi va chema imediat şeful gărzii sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici în acest caz somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă) sau o ia la fugă, santinela face uz de armă.

164. În condiţii de vizibilitate redusă, cînd de la distanţa indicată în tabelele de posturi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine ?”. Dacă nu primeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că trag” – şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute, santinela

123

raportează în încăperea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi fără a întrerupe supravegherea lor, continuă paza postului.

Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă, santinela execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se supune nici acestei somaţii şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă) sau o ia la fugă după aceasta, santinela face uz de armă.

Dacă la somaţia santinelei urmează răspunsul: „Şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii, caporalul de schimb)”, santinela ordonă: „Şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii, caporalul de schimb), la mine, ceilalţi - pe loc”. Dacă este necesar, santinela cere ca persoana ce se apropie să-şi lumineze faţa şi însoţitorii. Convingîndu-se că persoana ce se apropie este într-adevăr şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii, caporalul de schimb), santinela permite accesul la post tuturor persoanelor sosite.

Iar dacă persoana care s-a prezentat ca şef al gărzii (ajutor al şefului gărzii, caporal de schimb) este un necunoscut, iar persoanele care îl însoţesc nu execută somaţia santinelei să stea pe loc, santinela le va avertiza prin somaţia „Stai, că trag”. Dacă infractorii nu execută nici această somaţie, santinela face uz de armă.

165. În caz de necesitate de a intra în lupta corp la corp pentru paza şi apărarea sa sau a obiectivului păzit, santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.

166. În caz de incendiu la post, santinela comunică imediat despre aceasta în încăperea pentru gardă şi fără a întrerupe supravegherea obiectivului păzit, întreprinde măsuri de stingere a incendiului. În caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau al obiectivului cu împrejmuiri externă şi internă, precum şi în apropierea postului, santinela comunică despre aceasta în încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului la post.

167. În caz de îmbolnăvire (rănire) a santinelei, aceasta cheamă caporalul de schimb sau şeful gărzii, continuînd exercitarea serviciului la post.

168. În cazuri extreme ce nu suportă amînare sau în caz de ieşire din funcţiune a mijloacelor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful gărzii sau pe caporalul de schimb, trăgînd un foc în sus.

169. Santinela salută şefii în a căror subordine se află şi alţi şefi sosiţi la post însoţiţi de aceştia, conform regulilor expuse în Regulamentul privind instrucţia de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Totodată, pistolul-mitralieră din poziţia de tragere în picioare este pus, în prealabil, în poziţia „La umăr”, iar carabina – în poziţia „La picior”.

170. Santinela la punctul de control, în afară de obligaţiile expuse în pct. 156-169, are următoarele obligaţii: 1) să cunoască semnalmentele şi perioada de valabilitate a permiselor, a actelor de identitate, precum şi

obligaţiile expuse în tabelele de posturi; 2) să permită trecerea persoanelor prin post doar la prezentarea permiselor ce corespund modelelor respective

de la post, permisul fiind în mod obligatoriu luat în mînă; 3) în caz de scoatere (aducere) a bunurilor materiale, inclusiv cu mijloace de transport, să controleze după

permisul pentru materiale (foaia de parcurs) ce bunuri şi în ce cantitate (număr de locuri) se permite de a scoate (aduce); să permită accesul maşinilor ai căror conducători prezintă foaia de parcurs;

4) să reţină persoanele care încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv), încălcînd regimul de acces, precum şi pe cele care prezintă permise (documente) nevalabile, şi să cheme şeful gărzii.

Santinelei de la punctul de control i se interzice: să dea informaţii privind permisele şi cifrurile la ele, să intre în discuţii nelegate de controlul permiselor, să permită aflarea la post a persoanelor şi obiectelor străine.

171. Santinela la magazia (depozitul, parcul) deschisă sau în timpul executării lucrărilor în locul de staţionare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) exercită obligaţiile indicate în tabelele de posturi.

Santinela la magazia (depozitul) ce prezintă pericol de incendiu, în afară de aceasta, are următoarele obligaţii: 1) să nu permită ca cineva să fumeze, să aprindă focul, să tragă din arme, precum şi să folosească aparate de

iluminat neprevăzute în tabelele de posturi la o distanţă mai mică de obiectivul păzit decît cea prevăzută în tabele; 2) să nu permită accesul în magazie (depozit) în încălţămintea şi cu lanterne neprevăzute în tabelele de

posturi; precum şi cu arme albe şi de foc. 172. Santinela care păzeşte persoanele deţinute în arest are următoarele obligaţii: 1) să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza ei; 2) să se afle în exterior lîngă uşile camerelor şi să urmărească prin fereastra de observaţie ca persoanele

arestate să nu încalce regulile stabilite, să urmărească acţiunile şi comportamentul lor, să nu admită deteriorarea de către acestea a ramelor, zăbrelelor de la geamuri, podelelor şi pereţilor;

3) să urmărească ca pe timp de noapte camerele cu persoane arestate să fie iluminate; 4) să nu permită ieşirea persoanelor arestate din camere şi accesul la ele fără ordinul personal al şefului gărzii,

ajutorului şefului gărzii şi caporalului de schimb; 5) să nu intre în discuţie cu persoanele arestate, să nu le transmită şi să nu ia nimic de la ele; 6) să nu permită ca persoanele arestate să primească de la cineva colete, să arunce prin geam în

stradă obiecte sau scrisorele, precum şi să discute cu persoane străine; 7) primind rugămintea persoanei din arest privind chemarea însoţitorului, să raporteze despre aceasta

caporalului de schimb (şefului gărzii sau ajutorului acestuia); 8) să cheme imediat şeful gărzii, ajutorul acestuia sau caporalul de schimb în caz de neexecutare de către

persoanele arestate a cerinţelor lui; 9) să prevină persoanele arestate care evadează prin somaţia „Stai, că trag”, iar dacă somaţia nu este executată,

să facă uz de armă.

124

La transportarea persoanelor arestate dintr-un punct în altul, precum şi la deplasarea lor în afara teritoriului arestului, obligaţiile santinelei pentru paza arestaţilor le exercită militarul de gardă numit. Obligaţiile speciale şi modul de pază în aceste cazuri a persoanelor arestate sînt expuse în anexa nr.14.

173. Santinela de la intrarea în încăperea pentru gardă are următoarele obligaţii: 1) să păzească şi să apere încăperea pentru gardă; 2) să nu permită nimănui accesul în încăperea pentru gardă, în afară de persoanele cărora li se subordonează

garda, dacă le cunoaşte, şi de persoanele care le însoţesc. Despre apropierea acestor persoane, santinela raportează, prin semnalul stabilit, şefului gărzii şi permite acestor persoane accesul în încăpere;

3) să oprească la distanţa indicată în tabelele de posturi toate persoanele care s-au apropiat de încăperea pentru gardă şi să cheme şeful gărzii sau ajutorul acestuia;

4) să oprească prin somaţia „Stai” persoana care se apropie de încăperea pentru gardă, dacă din cauza vizibilităţii reduse, ea nu poate fi recunoscută de la distanţa indicată în tabelele de posturi şi să cheme şeful gărzii sau ajutorul acestuia;

5) să anunţe imediat şeful gărzii sau ajutorul acestuia despre toate incidentele din vecinătatea încăperii pentru gardă şi despre tot ce poate împiedica executarea misiunii de către gardă, precum şi despre semnalele auzite de la posturile din vecinătate.

174. Obligaţiile speciale ale santinelelor, în funcţie de condiţiile de apărare a fiecărui obiectiv, sînt indicate în tabelele de posturi.

Conducătorul mijlocului de transport

175. Conducătorul mijlocului de transport este responsabil de starea tehnică a mijlocului de transport care transportă personalul gărzii. El se află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia.

Conducătorul mijlocului de transport are următoarele obligaţii: 1) să întreţină mijlocul de transport în stare permanentă de funcţionare; 2) la ordinul şefului gărzii sau al ajutorului acestuia, să transporte pe itinerarul indicat în schema de

amplasare a posturilor schimbul de militari de gardă şi persoanele care exercită controlul asupra executării serviciului de către santinele;

3) să execute comenzile caporalului de schimb în timpul plecării la posturi şi întoarcerii de la posturi. Conducătorului mijlocului de transport i se interzice să transmită conducerea mijlocului de transport altei

persoane, inclusiv celor cărora li se subordonează.

Însoţitorul

176. Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la însoţirea lor în limitele arestului. El se află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia.

Însoţitorul are următoarele obligaţii: 1) să păzească persoanele arestate la comanda şefului gărzii sau a ajutorului acestuia în timpul cînd acestea îşi

fac toaleta de dimineaţă şi de seară, îşi satisfac necesităţile fiziologice şi la plimbare, precum şi în timpul dereticării camerelor şi încăperilor arestului, ţinînd arma „La umăr”;

2) să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze fără permisiune şi să nu comunice cu persoane străine; 3) să prevină persoana arestată care evadează prin somaţia „Stai, că trag”, iar dacă această somaţie nu este

executată, să facă uz de armă. 177. În timpul pazei persoanelor arestate, însoţitorului i se interzice să discute cu acestea, să primească de la

ele sau să le transmită lor ceva, precum şi să mănînce, să bea, să fumeze, să cînte, să se aşeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice şi să se distragă pe orice altă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu.

Pentru însoţirea persoanelor arestate, însoţitorul le adună în coloană cîte una şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia sau puţin la stînga (dreapta) de acestea. Toate comenzile le dă însoţitorul.

CAPITOLUL VI

APELUL ŞI SCHIMBUL GĂRZILOR

Apelul gărzilor

178. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de executare a serviciului, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în pct. 78 şi în acordarea dreptului de schimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel mult 40 de minute.

125

179. Locul şi timpul apelului gărzilor de garnizoană este stabilit de şeful garnizoanei, iar al gărzilor interioare

– de comandantul unităţii militare, avînd în vedere ca timpul pentru deplasarea gărzilor spre locul de apel şi de la locul de apel spre încăperea pentru gardă să nu depăşească o oră. Dacă pentru deplasarea spre locul de apel sau de la locul de apel spre încăperea pentru gardă este nevoie de mai mult de 30 de minute, prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), gărzii i se acordă un mijloc de transport.

180. Pentru apel, se află în formaţie întreg personalul gărzilor şi orchestra, care se prezintă la apel cu cel puţin 10 minute înainte de începutul lui.

181. Apelul gărzilor de garnizoană este executat de către ofiţerul de serviciu pe gărzi. Apelul gărzilor interioare este executat de către ofiţerul de serviciu pe unitatea militară. Apelul gărzilor provizorii este executat concomitent cu apelul gărzilor permanente. Dacă gărzile provizorii sînt

numite după apelul gărzilor permanente, apelul lor se va executa separat. 182. La sosirea la locul de apel, fiecare şef al gărzii raportează noului ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi, de

exemplu: „Domnule locotenent, garda numărul unu s-a prezentat în personal complet. Şeful gărzii, locotenent Vlaicu”. 183. Noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi notează gradul militar şi numele şefilor de gărzi, pune gărzile

în formaţie în ordinea numerelor lor, cu pistoalele-mitralieră în poziţia „La umăr”, carabinele – în poziţia „La picior” şi anunţă personalului gărzilor gradul militar, numele ofiţerului de serviciu pe gărzi şi numele său.

La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful gărzii, iar la flancul stîng – ajutorul acestuia; caporalii de schimb stau la dreapta de militarii de gardă ai acestora, în prima linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerelor de posturi de la dreapta la stînga, unul după altul conform numerelor schimburilor, însoţitorii – la stînga de ei. Mijloacele de transport ale gărzilor cu conducătorii lor sînt parcate în locul stabilit.

FORMAŢIA GĂRZII LA APEL

La apelul serviciului de zi, la stînga de gărzile interioare stă în formaţie restul serviciului de zi în ordinea

indicată în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. În comenzile date la apelul serviciului de zi, cuvîntul „Gardă” este înlocuit prin cuvintele „Serviciul de zi”.

Orchestra (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor, cu trei paşi la dreapta de ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi.

AŞCP

O

AŞMTT

ŞG

O

AŞG

Î

Î

CS

CS SG ASG DM

AŞG

AJGT

AŞCP

CS

MG

Î

DM

ASG

ŞG

O

Ajutorul şefului gărzii

Ajutorul şefului pentru mijloace tehnice de pază

Ajutorul şefului pentru serviciul cu cîini de pază

Caporalul de schimb

Militar de gardă

Însoţitor de gardă

Operator pentru mijloace tehnice de pază

Dirijor militar

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi

Şef al gărzii

2 p. 3 p

orchestra orchestra

126

184. Pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia, odată cu apropierea ofiţerului de serviciu pe gărzi la 20-30 paşi de formaţie, dă comanda: „Gărzi - V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreap -TA (stîn-GA, CENTRU)”, iar dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, dă comanda: „Gărzi - V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi ARM”. La comanda „V-aliniaţi”, dirijorul militar iese cu pas de defilare la centrul formaţiei orchestrei şi se opreşte la doi-trei paşi de prima linie, cu faţa spre front. La prima comandă, şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură; toţi întorc capul în partea ofiţerului de serviciu pe gărzi şi îl însoţesc cu privirea. La comanda a doua, în afară de aceasta, carabinele sînt luate în poziţia „prezentaţi – ARM”. Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare” (toboşarii-gornişti bat „Marşul de campanie”).

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de front de ofiţerul de serviciu pe gărzi, se opreşte la doi-trei paşi de el şi raportează, de exemplu: „Domnule maior, gărzile sînt prezente pentru apel. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, locotenent Ciobanu”. Terminînd raportul, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, fără a lăsa mîna de la coifură, face cu piciorul stîng (drept) un pas în lături, întorcîndu-se concomitent la dreapta (stînga) şi lăsîndu-1 pe ofiţerul de serviciu pe gărzi să treacă înainte, îl urmează la unu-doi paşi dinapoia, din partea exterioară a formaţiei.

Cînd ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se opreşte pentru raport, orchestra (toboşarii-gornişti) încetează interpretarea (bătăile de tobă), iar dirijorul militar duce mîna la coifură.

185. Primind raportul, ofiţerul de serviciu pe gărzi stă la centrul formaţiei şi salută personalul gărzilor: „Bună ziua, domnilor”, iar după răspunsul la salut dă comanda „Pe loc REPAUS” şi lasă mîna de la coifură. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dublează comanda „Pe loc repaus” şi lasă mîna de la coifură. Şefii gărzilor şi dirijorul militar lasă mînile de la coifură.

Dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dă comanda: „La picior – ARM”, apoi „Pe loc repaus”.

186. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi nu este numit, obligaţiile acestuia la apel (pct.183-185) sînt exercitate de şeful gărzii în grad superior, iar dacă şefii gărzii au grade militare echivalente – de şeful gărzii numărul unu. La comanda „Pe loc repaus”, el ocupă locul său în formaţie.

187. Pentru controlul gărzilor, ofiţerul de serviciu pe gărzi, dacă este necesar, depărtează liniile la un pas una de alta şi împreună cu ajutorul său controlează personalul gărzilor, ţinuta personalului, cunoaşterea obligaţiilor de serviciu, precum şi starea armelor, şi dă indicaţii privind lichidarea neajunsurilor depistate.

La apropierea ofiţerului de serviciu pe gărzi, şeful gărzii, ieşind din formaţie, i se prezintă, iar în timpul controlului personalului gărzii sale îl însoţeşte pe ofiţerul de serviciu pe gărzi, apoi, cu permisiunea acestuia, ocupă locul său în formaţie.

188. Dacă se constată că o gardă nu este pregătită pentru executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe gărzi o trimite în unitatea militară respectivă pentru pregătire suplimentară sau schimbare şi raportează fără întîrziere comandantului comenduirii militare. Apelul acestei gărzi va fi executat aparte de către ofiţerul de serviciu pe gărzi sau de către ajutorul acestuia.

189. La finele controlului, ofiţerul de serviciu pe gărzi iese la centrul formaţiei şi stă înaintea gărzilor cu faţa la ele; ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi stă la un pas în urma lui, mai la stînga. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI”, „Orchestră”, intonează adunarea” („Toboşari - adunarea”). La comanda „DREPŢI”, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

190. La sfîrşitul intonării „Adunării”, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor lasă mîna de la coifură. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Şefii gărzilor, la mine”. Şefii gărzilor se apropie cu pas de defilare de ofiţerul de serviciu pe gărzi, trec la doi-trei paşi de el în linie (cu intervale de un pas) în ordinea numerelor gărzilor şi se prezintă. De exemplu: „Şeful gărzii numărul unu, locotenent Ţurcanu”.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi aminteşte fiecărui şef al gărzii particularităţile de serviciu şi le înmînează fişa cu parola.

191. Înmînînd fişele cu parola şi convingîndu-se că parolele au fost înţelese corect, ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda „Şefii de gărzi, în formaţie – MARŞ”. La această comandă, şefii gărzilor trec la locurile lor; orchestra (toboşarii-gornişti) iese înainte la 10-15 paşi şi, ocolind spre stînga, trec cu frontul la gărzi. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Orchestra, executaţi apelul gărzilor”. În timpul cît orchestra militară intonează, ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul acestuia şi şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

După ce orchestra încetează intonarea „adunarea”, ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, la dreap-Ta, înainte – MARŞ”. Dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, după comanda „Gărzi, la dreapta” urmează comanda „La umăr ARM”. La comanda „Marş”, gărzile trec în pas de front prin faţa ofiţerului de serviciu pe gărzi şi se deplasează spre încăperile pentru gardă; şefii gărzilor merg la doi paşi înaintea gărzilor; caporalii de schimb – la un pas înaintea militarilor de gardă; ajutorii şefilor gărzilor merg din urma gărzilor. Orchestra (toboşarii-gornişti), rămînînd pe loc, execută marşul.

Executarea marşului încetează la comanda (semnalul) ofiţerului de serviciu pe gărzi. 192. Dacă în timpul apelului soseşte şeful garnizoanei, şeful comenduirii militare (la apelul gărzilor interioare

– şeful unităţii militare) sau şefii lor nemijlociţi, precum şi persoana care conduce inspecţia sau controlul unităţilor militare ale garnizoanei (unităţii militare), ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI”, „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, iar dacă gărzile (garda) sînt înarmate cu carabine, dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreapta (stînga, centru) prezentaţi ARM”. Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare” (toboşarii-gornişti - „Marşul de campanie”), ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare de şef, se opreşte la doi-trei paşi de el şi

127

raportează. De exemplu: „Domnule colonel, executăm apelul gărzilor (serviciului de zi). Ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), maior Ursu”.

Cînd ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) se opreşte pentru raport, orchestra (toboşarii-gornişti) încetează intonarea. Primind permisiunea şefului gărzii, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) dă comanda „Pe loc REPAUS” sau „La picior ARM” şi continuă executarea apelului.

Pentru întîmpinarea şefului gărzii, militarii prezenţi la apel, dar care nu fac parte din personalul gărzilor stau în formaţie în dreapta orchestrei (toboşarilor-gornişti) în unul sau două rînduri.

Schimbul gărzilor

193. După apelul gărzilor, garda se prezintă la locul de amplasare a gărzii ce urmează să fie schimbată. Şeful gărzii noi opreşte personalul înaintea intrării pe teritoriul obiectivului păzit sau a corpului de gardă la distanţa indicată în instrucţiunile pentru şeful gărzii, se prezintă şefului gărzii vechi şi îi comunică parola veche. După aceasta, adună garda sa în faţa corpului de gardă, cu frontul spre aceasta.

194. Şeful gărzii vechi, convingîndu-se de corectitudinea parolei, scoate garda sa din încăperea pentru gardă, lăsînd în încăpere ajutorul sau un caporal de schimb, adună garda în formaţie la şase-opt paşi de frontul gărzii noi. După aranjarea în formaţie, şefii de gărzi pe rînd, începînd cu şeful gărzii noi, dau comanda „Gardă, V-aliniaţi, DREPŢI”.

Dînd comenzile, şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură şi se apropie cu pas de defilare unul de altul şi începînd cu şeful gărzii noi, raportează, de exemplu: „Domnule locotenent, garda nouă e prezentă pentru schimb. Şeful gărzii, locotenent Onofrei”; „Domnule locotenent, garda veche e gata de schimb. Şeful gărzii, locotenent Munteanu”, apoi lasă mînile de la coifură.

Şefii gărzilor, înarmaţi cu pistoale-mitralieră sau cu carabine, nu duc mîna la coifură, iar după comanda „DREPŢI” merg în întîmpinare unul altuia, ţinînd pistoalele-mitralieră „La umăr”, iar carabinele „La picior”.

După prezentarea rapoartelor, şefii gărzilor dau comanda „Pe loc REPAUS”, schimbă santinela de la intrarea în corpul de gardă, dacă ea este instalată, apoi dau gărzilor comanda: „La dreapta, înainte – MARŞ”.

Şeful gărzii noi introduce garda sa în corpul de gardă, iar şeful gărzii vechi scoate garda veche din corpul de gardă, în locul (încăperea) indicat în instrucţiunile pentru şeful gărzii, dă comanda privind punerea armelor în rastel, lasă în locul său un superior şi împreună cu caporalii de schimb intră în corpul de gardă.

Dacă temperatura aerului este de -15°C şi mai joasă, precum şi pe timp nefavorabil, şi personalul gărzii este mai mic de şase persoane, şeful gărzii noi, după prezentarea şefului gărzii vechi şi comunicarea parolei, introduce garda sa în corpul de gardă pentru schimb. Schimbul gărzilor are loc în corpul de gardă fără a respecta regulile expuse în prezentul punct.

195. Personalul gărzii noi, intrînd în corpul de gardă, pune armele în rastel (pistoalele în sаfeu), apoi şeful gărzii noi şi şeful gărzii vechi ordonă caporalilor de schimb să predea şi să primească mulajele de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), iar ajutorilor – să predea şi să primească corpul de gardă şi urmăresc corectitudinea predării. Ajutorul şefului gărzii vechi predă, iar ajutorul şefului gărzii noi primeşte corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile materiale conform listei. În gărzile ce nu au ajutor al şefului gărzii primirea şi predarea corpului de gardă, a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale sînt efectuate de către şeful gărzii. Şeful gărzii vechi informează şeful gărzii noi despre toate observaţiile şi indicaţiile primite de garda veche.

196. După primirea mulajelor de sigilii (amprentelor plumburilor pentru sigilat), şeful gărzii noi dă comanda: „Primul schimb, STAI”. La această comandă, caporalii de schimb şi militarii de gardă ai primului schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea numerelor posturilor, de la dreapta spre stînga. Caporalii de schimb stau la flangul drept al schimburilor lor, avînd mulajele de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), iar pe întuneric – şi lanterne.

Caporalii de schimb ai gărzii vechi stau alături, mai la dreapta, de caporalii de schimb respectivi ai gărzii noi. Şeful gărzii noi controlează cunoaşterea obligaţiilor de către caporalii de schimb şi santinele, aminteşte

militarilor de gardă particularităţile de executare a serviciului la fiecare post, acordînd atenţie deosebită modalităţii aplicării armei, scoate schimbul din corpul de gardă şi punîndu-1 în front pentru încărcarea armelor, dă comanda: „Schimb, de la dreapta cîte unul, ÎNCĂRCAŢI”. La această comandă, militarul de la flangul drept face un pas înainte, pune baioneta, trage portînchizătorul, prezintă arma la control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, percutează, pune arma în piedica de siguranţă şi o încarcă (asamblează încărcătorul), iar şeful gărzii controlează corectitudinea încărcării. Încărcînd arma, militarul raportează: „Arma încărcată, pusă în piedica de siguranţă”, o pune de sine stătător „La umăr” şi face un pas în urmă.

În aceeaşi consecutivitate încarcă armele şi ceilalţi caporali de schimb şi militari de gardă. 197. După ce schimbul a încărcat armele, şeful gărzii noi dă comanda: „Schimb, la dreap – TA”, „La

posturi, înainte - MARŞ”. Fiecare caporal de schimb dă comanda: „Schimb, după mine - MARŞ” şi conduce schimbul la posturi.

După plecarea primului schimb din corpul de gardă, şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii) efectuează ordinea de bătaie a celuilalt personal al gărzii, pe grupe de rezervă, şi dă misiunile pentru caz de respingere a atacului asupra obiectivelor păzite sau asupra corpului de gardă şi pentru caz de stingere a incendiului.

128

198. Deplasarea schimburilor (grupelor de control-pază) la posturi şi de la posturi se execută în coloană cîte unul. Caporalul de schimb merge în fruntea coloanei. La posturile de la monumente, schimbul se deplasează cu pas de defilare.

Caporalul de schimb al gărzii vechi merge alături şi mai la stînga de cel al gărzii noi. Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii noi. Dacă gărzile au un număr mare de posturi, precum şi dacă acestea sînt amplasate la depărtare considerabilă

unul de altul sau de corpul de gardă, schimburile se pot deplasa la posturi cu mijloace de transport. 199. Cînd ultimul militar al primului schimb este instalat la post, caporalul de schimb al gărzii vechi conduce

militarii de gardă schimbaţi spre corpul de gardă, aflîndu-se în fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii noi merge alături, mai la stînga de caporalul de schimb al gărzii vechi.

Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii vechi. 200. Schimburile de santinele care merg la posturi şi de la posturi execută salutul militar după regulile expuse

în Regulamentul privind instrucţia de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. 201. La schimbul gărzilor, şeful gărzii noi, împreună cu şeful gărzii vechi, controlează prin rond şi control

exterior starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii, şi corectitudinea iluminării, împrejmuirii lor, tranşeele, corpul de gardă şi arestul, apoi primeşte, conform listei documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile de la ele, permisele pentru deschiderea obiectivelor păzite, precum şi mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor.

202. La întoarcerea de la posturi, armele sînt descărcate în succesiunea indicată în pct.82. La început descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi caporalul de schimb al gărzii vechi şi comandă: „De la dreapta, cîte unul - DESCĂRCAŢI”.

La această comandă, militarul din flancul drept face un pas înainte, sub controlul caporalului de schimb, descarcă arma, pune încărcătorul plin în cartuşieră şi raportează: „Arma descărcată”, mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă arma pentru control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul de gardă lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, apasă pe trăgaci, pune piedica, scoate baioneta, ia arma în poziţia „La umăr” şi, făcînd un pas în urmă, trece la locul său.

În aceeaşi consecutivitate descarcă pe rînd armele şi celelalte schimburi de gardă. Apoi militarii de gardă, sub comanda superiorului, se îndreaptă spre locul de aflare a vechii gărzii, iar caporalii de schimb – spre corpul de gardă.

203. Caporalii de schimb al gărzii noi şi al celei vechi raportează pe rînd despre executarea schimbului, fiecare şefului gărzii sale, de exemplu: „Domnule locotenent, schimbul gărzilor a fost executat. Posturile predate (primite) fără neajunsuri. Primul caporal de schimb, sergent Onea”.

Primind rapoartele, şefii gărzilor, începînd cu cel vechi, semnează foaia de stare a gărzii, iar şeful gărzii noi introduce în ea observaţiile privind neajunsurile depistate în timpul schimbului.

Dacă la schimbul gărzilor a fost prezentă persoana sosită pentru controlul gărzii, caporalii de schimb, cerîndu-i permisiunea, raportează şefilor gărzilor despre schimbul executat. După primirea rapoartelor de la caporalii de schimb, şeful gărzii noi dă comanda „DREPŢI”, apoi şefii gărzilor raportează pe rînd persoanei sosite pentru control despre executarea schimbului.

Despre executarea schimbului, şefii gărzilor raportează în toate cazurile ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) prin mijloacele de comunicaţie sau sosesc personal pentru raport.

204. După schimbarea gărzilor, şeful gărzii vechi conduce garda veche în unitatea (subunitatea) sa militară. La sosirea în subunitate după schimbul gărzilor, şeful gărzii pune personalul în formaţie şi raportează

comandantului de subunitate despre executarea misiunii, de exemplu: „Domnule căpitan, garda a sosit în componenţă deplină, în timpul serviciului nu s-a întîmplat nimic (sau s-a întîmplat...) deosebit, sînt locotenent Grosu”, apoi raportează despre rezultatele controlului fixate în foaia de stare a gărzii şi predă foaia de stare a gărzii împreună cu alte documente. După aceasta personalul gărzii, sub controlul personal al şefului gărzii predă armele şi cartuşele de luptă.

Militarii de gardă care au păzit obiectivele doar noaptea, la expirarea termenului de pază a obiectivului şi predarea muniţiilor şefului gărzii, sînt trimişi în unitatea (subunitatea) lor militară sub comanda superiorului, fără a aştepta schimbarea gărzilor. Despre aceasta, şeful gărzii face o menţiune în foaia de stare a gărzii şi raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară). Sosind în subunitate, superiorul este obligat să raporteze plutonierului de subunitate şi să controleze predarea armelor de către militarii de gardă.

205. În ziua schimbului, personalul gărzii schimbate este eliberat de instrucţii şi lucrări; militarii de gardă care au păzit obiectivul numai noaptea sau care au predat serviciul de gardă dimineaţa sînt eliberaţi de instrucţii şi lucrări pentru 4 ore după sosirea în subunitate.

206. La alarmare, schimbul de gărzi este executat de subunităţile de rezervă, numite conform planului de pregătire de luptă şi mobilizare. În acest caz, apelul nu se execută. După instructajul efectuat de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi primirea parolei vechi pentru schimb, garda soseşte în corpul de gardă.

Schimbul gărzilor se execută în ordinea indicată şi în termene restrînse. Numărul de posturi, obligaţiile speciale ale personalului gărzii şi parola nouă sînt stabilite în documentaţia pentru caz de alarmă (pct.101).

207. Ridicarea gărzii de la obiectivul păzit este executată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) conform ordinului în scris al şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), confirmat prin ştampilă în prezenţa şefului obiectivului păzit. Despre ridicarea gărzii, se întocmeşte un act care este semnat de ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), de şeful gărzii şi de şeful obiectivului păzit. În act se consemnează informaţia privind predarea obiectivului păzit, a corpului de gardă, a utilajului şi inventarului aflat în el şi la posturi.

129

Despre ridicarea gărzii de garnizoană permanente, comandantul garnizoanei raportează şefului Marelui Stat Major, iar despre ridicarea gărzii interioare permanente, comandantul de unitate militară raportează şefului care a aprobat graficul gărzilor.

Schimbarea santinelelor

208. Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore, la ore pare sau impare. Cînd temperatura aerului este de - 20°C şi mai joasă, iar pe timp cu vînt chiar şi la o temperatură mai înaltă,

schimbarea santinelelor la posturile exterioare, precum şi la posturile interioare, care se află în încăperi neîncălzite, se execută peste fiecare oră. Cînd temperatura aerului este de +30°C şi mai înaltă (la umbră), schimbarea santinelelor se execută, de asemenea, peste fiecare oră. Indicaţiile privind schimbarea santinelelor peste fiecare oră le dă ofiţerul de serviciu pe gărzi (comandantul unităţii militare).

Dacă schimbarea santinelelor se execută peste fiecare oră, şeful gărzii face în foaia de stare a gărzii menţiuni despre faptul că santinelele, începînd cu ora ...., s-au schimbat peste fiecare oră, iar începînd cu ora ...., la intrarea în serviciu a schimbului numit – la fiecare 2 ore.

Schimbarea santinelelor de la intrarea în corpul de gardă se execută la fiecare 30 de minute de către ajutorul şefului gărzii sau de şeful gărzii.

209. La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi, caporalul de schimb al gărzii noi comandă: „Schimb - STAI” şi ordonă unuia dintre militarii din gardă să execute observarea (la deplasarea cu maşina – să încarce arma şi să execute observarea) asupra postului şi a căilor de acces la el. De exemplu: „Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces la el sub control provizoriu”.

La apropierea schimbului, santinela stă cu faţa la el şi ia de sine stătător pistolul-mitralieră „la umăr” (carabina - „la picior”). La comanda caporalului de schimb al gărzii noi, de exemplu: „Soldat Ursu, la post – MARŞ”, santinela ia poziţia „drepţi”, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea opusă (carabina - „la picior”).

Caporalii de schimb al gărzii vechi şi al gărzii noi stau de ambele părţi ale santinelei şi militarului din gardă, la unu-doi paşi de ei, faţă în faţă.

La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi: „Santinelă, predă postul”, santinela execută predarea verbală a postului. În acest timp santinela şi militarul de gardă întorc capul unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul că santinela, numind numărul postului, enumără pentru militarul din garda ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabelului de posturi, precum şi menţionează tot ce a observat în apropierea postului în timpul serviciului.

După predarea verbală a postului, santinela, la comanda caporalului de schimb: „Soldat ____, primiţi postul”, este obligată să ocolească, împreună cu caporalul de schimb al gărzii noi, în prezenţa santinelei şi a caporalului de schimb al gărzii vechi, obiectivul păzit şi să controleze funcţionarea iluminării, împrejmuirile, uşile (porţile), magaziile (depozitele), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumburilor pentru sigilat) şi corespunderea lor mulajelor şi amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (de alt armament şi de tehnică militară) aflate sub pază, precum şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei pentru post. La primirea postului de la camerele cu persoane arestate, militarul de gardă, în afară de aceasta, este obligat să controleze numărul de arestaţi.

Dacă este necesar, militarul din gardă care primeşte postul, cu ajutorul caporalului de schimb, îmbracă îmbrăcămintea pentru post (Anexa nr.8).

210. Dacă la primirea şi la predarea postului se vor constata nereguli (deteriorarea împrejmuirilor sau a sigiliilor, a plumburilor pentru sigilat, a şnururilor, a lacătelor, a uşilor şi a geamurilor, sau necorespunderea amprentelor (plumbului pentru sigilat), precum şi a numărului de maşini de luptă (de alt armament şi tehnică militară) luate sub pază numărului indicat în tabelul de post, caporalul de schimb cheamă şeful gărzii; în aceste cazuri, la primirea posturilor de către garda nouă, sînt chemaţi şeful gărzii vechi şi şeful gărzii noi.

211. După predarea şi primirea postului, santinela şi militarul de gardă, care ia postul în primire, se întorc cu faţa la caporalul de schimb şi raportează, pe rînd. De exemplu: „Domnule sergent. Soldat Onea postul ___l-a predat”; „Domnule sergent. Soldat Ciobanu postul ___l-a primit”.

După raport şi după primirea indicaţiilor de la caporalul de schimb, santinela ia arma după cum este indicat în pct.160 şi începe serviciul la post.

212. Trecerea militarului de gardă în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de militar de gardă) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului.

213. La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi, de exemplu: „Soldat Ursu, de la post – MARŞ” –, militarul de garda care s-a schimbat trece dinapoia schimbului şi ia independent pistolul-mitralieră în poziţia „la umăr”, iar militarul din gardă, care a ţinut sub observaţie postul şi căile de acces spre el, trece în formaţie.

După aceasta, caporalul de schimb al gărzii noi dă comanda: „Schimb, după mine – MARŞ” şi duce schimbul la postul următor.

214. La schimbarea santinelelor la posturile interne, caporalul de schimb, aducînd schimbul la intrarea în încăpere, dă comanda: „Schimb, Stai” lasă un militar din gardă în calitate de superior şi comandă: „Soldaţii Ursu şi Vidraşcu, după mine – MARŞ”. Caporalul de schimb cu militarii din gardă, intrînd în încăpere, schimbă santinelele conform prevederilor pct. 208-210.

130

215. La amplasarea posturilor pe ambele părţi ale corpului de gardă, caporalul de schimb, la început, schimbă santinelele la posturile amplasate pe o parte a corpului de gardă, pune în formaţie ceilalţi militari din gardă şi îi aduce la posturi.

216. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, precum şi pentru încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului schimb.

La întoarcerea schimburilor de la posturi şi după descărcarea armelor, în afară de pistoale, caporalul de schimb ordonă militarilor din gardă să pună pistoalele-mitralieră (carabinele) în rastel (pistoalele – în safeu) şi raportează despre executarea schimbului şefului gărzii.

217. Instalarea santinelelor la posturile noi, precum şi scoaterea santinelelor de la posturile lichidate se execută de către şeful gărzii în baza ordinului în scris cu ştampila şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) în prezenţa ofiţerului de serviciu pe gărzi (unităţii militare) şi şefului obiectivului păzit; despre instalarea (scoaterea) santinelelor se fac notiţele respective în foaia de stare a gărzii.

CAPITOLUL VII

ORDINEA INTERIOARĂ ÎN CORPUL DE GARDĂ

Principii generale

218. Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească corpul de gardă fără permisiunea şefului gărzii.

219. În corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de a cînta şi de a interpreta melodii la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul prin căşti, de a citi, de a scrie, de a juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile special amenajate.

Efectivului care execută serviciul în corpul de gardă peste 1-2 zile li se permite să aibă televizor şi să vizioneze programele televizate în timpul determinat de instrucţiunea pentru şeful gărzii, pentru a nu crea dificultăţi gărzii în executarea sarcinilor şi somnului schimbului de odihnă.

220. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sînt puse în rastel fără încărcătoare, iar carabinele sînt puse în rastel neîncărcate, cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă, la necesitate, se încuie cu lacăt.

Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră (magaziile pentru carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii gărzilor înarmaţi cu pistoale, în timpul executării serviciului, nu le scot de pe centură.

Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului, încuiată cu lacăt, iar cheia se află la şeful gărzii.

Armele din rastel se iau doar cu permisiunea şefului gărzii sau a ajutorului lui. Curăţarea armelor se efectuează fără demontare, sub conducerea şefului gărzii sau a ajutorului lui.

221. Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale (scurte îmblănite, scurte încălzite de campanie), dar echipat. Mantalele scoase (scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite) şi coifura vor fi în garderobă.

222. Personalului gărzii, cu excepţia şefului gărzii şi a ajutorului lui, i se interzice să intre în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar să răspundă la întrebările persoanelor care exercită controlul gărzii.

223. În timpul odihnei (somnului) se permite descălţarea, fără scoaterea echipamentului şi îmbrăcămintei, dar numai descheind gulerul şi slăbind centura:

1) şefului gărzii – 4 ore pe timp de zi, determinat de instrucţiune (la arest – pe timp de noapte); 2) ajutorului şefului gărzii, ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază – 4 ore

fiecăruia, cu permisiunea şefului gărzii; 3) ajutorului şefului gărzii pentru serviciul cîinilor de pază, caporalilor de schimb, însoţitorilor şi

conducătorilor mijloacelor de transport - în timpul liber de serviciu, cu permisiunea şefului gărzii; 4) personalului unui schimb de militari din gardă - înainte de plecarea la posturi, după ce s-a întors în corpul

de gardă schimbul precedent şi gărzii i se anunţă ordinea de bătaie (pct.116); 5) schimbului de militari din gardă care execută paza obiectivelor doar noaptea, la întoarcerea lor în corpul de

gardă, pînă la plecarea din nou la posturi; 6) militarilor din garda echipei de control-pază: pe rînd, cîte 4 ore, cu permisiunea şefului gărzii. 224. La chemarea gărzii „La arme”, personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se

odihneşte, îşi pune coifura, ia armele şi se adună în interiorul corpului de gardă în ordine numerică. Mantalele (scurtele) sînt îmbrăcate la indicaţia specială a şefului gărzii. În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau calamitate naturală) în

încăpere rămîne ajutorul şefului gărzii sau unul dintre caporalii de schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc - unul dintre militarii din gardă.

131

225. În gărzile de garnizoană, precum şi în gărzile interioare, aflate în afara amplasamentului unităţii militare, aducerea hranei este organizată de către comandanţii de subunităţi, de la care sînt numite, sau de către ofiţerii de serviciu pe unitatea militară.

Hrana pentru personalul gărzii, amplasat pe teritoriul unităţii militare, este adusă la ordinul şefului gărzii de către militarii de gardă din schimbul de veghe.

226. De menţinerea în ordine a corpului de gardă şi a teritoriului adiacent, precum şi de încălzirea sobelor răspunde personalul de gardă. Controlul executării acestor obligaţii de către gardă, precum şi al integrităţii utilajului, bunurilor şi inventarului revine ajutorului şefului gărzii, iar în gărzile unde acesta nu este – şefului gărzii.

227. În afară de menţinerea ordinii interioare zilnice, cel puţin o dată pe săptămînă în zilele stabilite de comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii militare) se execută dezinfecţia profilactică a corpului de gardă.

228. Corpul de gardă, în perioada rece a anului, este aerisit cel puţin de 4 ori în 24 de ore, iar pe timp cald oberlihturile sau geamurile sînt deschise pe o parte a încăperii. Iarna temperatura aerului în corpul de gardă va fi nu mai joasă de 18°C. Încălzirea sobelor se întrerupe nu mai tîrziu de termenul indicat de şeful garnizoanei. Aprinderea plitei pentru încălzirea hranei pentru personalul gărzii şi a sobei în uscătorie este permisă de şeful gărzii la necesitate. Personalul gărzii va avea la dispoziţie în permanenţă ceai (cafea) fierbinte.

Odată cu lăsarea întunericului în corpul de gardă, în coridoare şi toaletă va fi iluminaţie completă, iar în camera pentru schimbul ce se odihneşte - iluminaţie de serviciu.

229. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara unităţilor militare, precum şi a celor ce au sub pază obiective de importanţă deosebită, la intrarea în corpul de gardă va fi instalată o santinelă din rîndul militarilor din schimbul de veghe al gărzii.

În cazurile în care santinela de la corpul de gardă nu este instalată, uşile de intrare ale corpului de gardă sînt utilate cu ferestruici şi întotdeauna vor fi încuiate din interior.

CAPITOLUL VIII

CONTROLUL GĂRZILOR

Principii generale

230. Sînt obligate să execute controlul gărzilor persoanele, cărora aceste gărzi le sînt subordonate (pct.75), comandanţii de companii (baterii), comandanţii de batalioane (divizioane), precum şi locţiitorii lor şi toţi şefii direcţi ai acestor comandanţi.

Gărzile amplasate pe teritoriul sectorului (staţiei) de cale ferată, al aeroportului, precum şi gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare, care trec prin staţie sau aeroport sînt controlate de şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului (staţiei) sau a aeroportului sau de ajutorii acestuia.

Controlul gărzilor de către persoanele cu funcţii din garnizoană (unitatea militară) se efectuează după graficul aprobat de şeful garnizoanei (comandantul de unitate militară).

Cel puţin jumătate din controale vor fi efectuate pe timp de noapte. 231. Gărzile sînt controlate şi de:

1) persoanele desemnate de conducătorul structurii militare sau de şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale;

2) persoanele desemnate de comandanţii unităţilor militare – cînd gărzile sînt numite de către unităţile militare aflate în subordinea lor;

3) persoanele desemnate de şeful garnizoanei – cînd gărzile sînt de garnizoană sau interioare ale garnizoanei respective;

4) persoanele sosite pentru conducerea inspectării (controlului) trupelor şi la indicaţia lor, ofiţerii din personalul grupei de inspecţie (control) – cînd gărzile sînt din unităţile militare inspectate (controlate) de către acestea.

Controlul gărzilor este permis doar persoanelor ce cunosc bine serviciul de gardă. Militarii numiţi pentru controlul gărzilor vor fi instruiţi în mod corespunzător.

232. Persoanele indicate la pct.231 sînt obligate să prezinte şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) dispoziţiunile în scris cu ştampila şefilor, care au dispus numirea lor pentru controlul gărzilor. In baza dispoziţiunilor menţionate, acestora li se eliberează legitimaţie de o singură dată, care acordă dreptul de control al gărzilor, este semnată de comandantul comenduirii militare (comandantul unităţii militare), are ştampila cu stemă, care se prezintă ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară). Legitimaţia de o singură dată menţionată este eliberată de către şeful garnizoanei persoanelor numite de el pentru controlul atît al gărzilor pe garnizoană, cît şi al celor interioare, iar de către comandantul unităţii militare – pentru controlul gărzilor interioare.

În legitimaţia de o singură dată se indică persoana căreia ea îi este eliberată, pentru controlul căror gărzi şi în cît timp acest control va fi efectuat. La expirarea termenului de valabilitate a legitimaţiei, ea este predată de către persoana ce efectuează controlul la comenduirea militară a garnizoanei (în statul major al unităţii militare).

132

Comandantului companiei (bateriei), din partea căreia a fost numit personalul gărzii, cît şi locţiitorului lui şi tuturor şefilor nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie) legitimaţia cu drept de control al gărzilor interioare nu li se eliberează.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului şi ajutorii săi exercită controlul gărzilor amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului şi fără legitimaţia ce dă dreptul de control al gărzilor, doar prezentînd legitimaţia de serviciu.

233. Toate persoanele sosite pentru controlul gărzilor la indicaţia şefilor, enumeraţi la pct.231, exercită controlul fiind însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) sau de ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda se află în subordinea lui). La aceste persoane, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) controlează legitimaţiile de serviciu şi legitimaţiile de o singură dată, care acordă dreptul de control al gărzilor.

Ofiţerii din unitatea militară respectivă pot să exercite controlul gărzilor fără a fi însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe unitatea militară sau de ajutorul acestuia în baza legitimaţiei cu dreptul de efectuare a controlului.

234. În corpul gărzilor sînt controlate: 1) starea de pregătire în vederea luptei a gărzii, cunoaşterea obligaţiilor şi executarea lor practică de către

personalul gărzii; 2) ordinea interioară în corpul gărzii, respectarea regulilor de păstrare a armelor şi muniţiilor, corectitudinea

perfectării documentaţiei stabilite şi completării foii de stare a gărzii; 3) corespunderea utilajului corpului de gardă şi al posturilor conform cerinţelor prezentului regulament,

funcţionarea, starea bună a mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură şi iluminaţie; 4) utilarea arestului şi ordinea de întreţinere în el a persoanelor arestate. 235. Persoanele care controlează serviciul santinelelor sînt însoţite la posturi de şeful gărzii sau de ajutorul

său şi de 1-2 militari din gardă înarmaţi. Pentru controlul serviciului santinelelor, precum şi în cazul chemării la post a şefului gărzii sau a ajutorului

acestuia, caporalul de schimb pleacă la post fiind însoţit de 1-2 militari de gardă înarmaţi cu arme încărcate. 236. Persoanele ce efectuează controlul serviciului santinelelor (cu excepţia persoanelor cărora santinelele li se

subordonează) nu le fac observaţii acestora; referitor la toate neajunsurile ele dau indicaţii persoanelor care le însoţesc. Rezultatele controlului şi indicaţiile lor controlorii le notează în foaia de stare a gărzii.

În timpul controlului serviciului santinelelor, pentru sporirea observaţiei asupra postului şi a căilor de acces spre el, şeful gărzii (ajutorul şefului gărzii) numeşte militarul de gardă care îl însoţeşte.

Se interzice controlul serviciului santinelelor prin apropiere neobservată de post, prin tentative de a-i lua santinelei arma şi prin alte procedee care se pot solda cu accidente.

CAPITOLUL IX

PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI DE GARDĂ ÎN SUBUNITĂŢILE RADIOTEHNICE ŞI ÎN ALTE SUBUNITĂŢI

SPECIALE AMPLASATE IZOLAT ŞI LA TRANSPORTAREA TRUPELOR ŞI ÎNCĂRCĂTURILOR MILITARE

Particularităţile organizării şi executării serviciului de gardă

în subunităţile radiotehnice şi în alte subunităţi speciale amplasate izolat

237. Organizarea pazei şi apărării armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale din subunităţile radiotehnice şi din alte subunităţi speciale amplasate izolat este pusă în sarcina comandanţilor de subunităţi şi se realizează prin mijloacele tehnice de pază, militarii de patrulă înarmaţi cu armament conform statelor, numiţi din aceste subunităţi, sau, concomitent, cu mijloacele tehnice de pază şi de patrule.

La utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază, aparatajul de recepţie a semnalelor de la acestea este instalat în camera şefului schimbului de serviciu (militarului de serviciu pe subunitate) şi se află sub observaţia lui.

Militarii de patrulă sînt incluşi în personalul serviciului de zi al subunităţii, se află în subordinea comandantului, subofiţerului şi militarului de serviciu pe subunitate, şefului schimbului de serviciu (tehnicianului superior) şi execută serviciul ca santinele în conformitate cu instrucţia aprobată de comandantul unităţii militare.

238. Instrucţiile pentru militarul de serviciu pe subunitate şi pentru patrulă sînt elaborate de către comandantul de subunitate, ţinîndu-se cont de caracterul obiectivului şi de condiţiile de pază a lui.

În instrucţii sînt expuse obligaţiile militarului de serviciu pe subunitate şi ale patrulelor pentru paza şi apărarea obiectivelor; este determinat timpul şi ordinea de patrulare, numărul militarilor de patrulă, obligaţiile speciale ale militarilor de patrulă pe anumite sectoare ale itinerarelor, modul de acţiune a lor în caz de atac asupra obiectivelor aflate sub pază, de acţionare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază pentru caz de incendiu, de calamitate naturală şi dare a semnalului de alarmă; se indică cazurile în care militarilor de patrulă li se permite să facă uz de armă, ordinea accesului persoanelor la armamentul, tehnica militară şi la alte mijloace materiale păzite, precum şi pe teritoriul păzit.

133

La instrucţiile pentru militarul de serviciu pe subunitate sînt anexate schema de patrulare aprobată de comandantul de subunitate, lista persoanelor ce au dreptul să deschidă magaziile sau să fie admise la primirea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, modelele de permise şi amprentele de pe sigilii (plumbul pentru sigilat), în conformitate cu pct.88.

239. Pentru executarea serviciului de către patrule se elaborează grafice care exclud monotonia mişcării patrulelor în timp.

Graficele patrulării sînt aprobate de către comandantul subunităţii şi se păstrează închise în ladă (dulap) la militarul de serviciu pe subunitate. Timpul de acţiune a fiecărui grafic este determinat de către comandantul subunităţii.

240. În cazuri excepţionale, prin ordinul şefilor superiori, militarii de patrulă sînt înarmaţi şi asiguraţi cu cartuşe de luptă în conformitate cu pct.81.

241. Pregătirea militarilor de patrulă pentru serviciu se efectuează în conformitate cu pct.107-110. 242. Militarul de patrulă execută serviciul pe itinerarul indicat în schema de mişcare a patrulei. Pe itinerarele de mişcare a patrulelor sînt instalate mijloace de legătură, prin intermediul cărora militarul de

patrulă raportează militarului de serviciu pe subunitate despre executarea serviciului. Ziua, militarii de patrulă pot executa paza prin observare din locuri comode sau de pe turnuri utilate cu

mijloace de legătură. 243. Militarul de patrulă are următoarele obligaţii:

1) să păzească cu vigilenţă obiectivele, armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale subunităţii şi să nu întrerupă executarea misiunii pînă ce nu va fi schimbat sau scos din post;

2) să cunoască semnalele stabilite pentru legătura cu militarul de serviciu pe subunitate şi să-l cheme în cazul depistării vreunei nereguli în împrejmuirea obiectivului sau al oricărei alte încălcări;

3) să respecte cu stricteţe graficul şi itinerarul de patrulare stabilite pentru el; 4) în timpul executării serviciului să aibă arma încărcată conform regulilor indicate la pct.83 şi întotdeauna

gata de a fi pusă în acţiune. Militarului de patrulă, în timpul executării serviciului, i se interzice să se distragă de la executarea misiunii stabilite,

să doarmă, să şadă, să citească, să scrie, să mănînce, să bea, să cînte, să fumeze, să vorbească cu persoane străine. Militarul de patrulă trebuie să răspundă doar la întrebările persoanelor, în subordinea cărora se află, şi ale

persoanelor sosite pentru control împreună cu ele. 244. În caz de atac asupra militarului de patrulă sau asupra obiectivului păzit de acesta, precum şi în cazul

apropierii unor persoane străine de hotarul obiectivului aflat în pază, marcat prin indicatoare, militarul de patrulă procedează conform indicaţiilor cuprinse în pct.162-165.

245. Controlul executării serviciului de către militarii de patrulă este, efectuat de comandantul de subunitate, de locţiitorii săi, de persoane la indicaţia sa, precum şi de către toţi şefii lui nemijlociţi. In afară de aceasta, controlul este efectuat de către şeful schimbului de serviciu (tehnicianul superior) şi de militarul de serviciu pe subunitate.

Persoanele care controlează executarea serviciului de către militarii de patrulă sînt însoţite de către militarul de serviciu pe subunitate cu un militar de patrulă din schimbul liber.

Rezultatul controlului, cît şi timpul de deschidere şi închidere a magaziilor (depozitelor) sînt notate în registrul de primire şi predare a serviciului.

Militarul de serviciu pe subunitate este obligat să controleze serviciul militarilor de patrulă cel puţin de 4 ori în 24 de ore (din ele de 2 ori noaptea), conducîndu-se de instrucţiunile enumerate la pct.235 şi 236.

246. Schimbul militarilor de patrulă se execută ca şi în cazul schimbului santinelelor (pct.208-211) de către ofiţerul de serviciu pe unitate, în conformitate cu graficul stabilit de către comandant.

247. Trimiţînd următorul militar de patrulă să execute serviciul, militarul de serviciu pe subunitate, în conformitate cu ordinea stabilită, îi eliberează armamentul respectiv, îi dă instrucţiuni privind modul de executare a serviciului (aplicare a armei) şi măsurile de securitate.

248. La întoarcerea de pe itinerarul de patrulare militarul de patrulă cheamă militarul de serviciu pe subunitate pe terenul de încărcare a armei, raportează acestuia rezultatele patrulării, descarcă sub observaţia lui arma, apoi o predă, cu cartuşele de luptă în încărcătoare (magazii) militarului de serviciu. Despre eliberarea şi primirea armelor şi cartuşelor de luptă militarul de serviciu pe subunitate face notiţe în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor.

249. Modul şi locul de odihnă a militarilor de patrulă sînt stabilite de comandantul subunităţii, în funcţie de condiţiile de amplasare conform pct.223.

Particularităţile organizării şi executării serviciului de gardă la paza armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale

ale garniturilor de tren militare la transportarea trupelor

250. Armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale trupelor transportate în garniturile de tren militare sînt păzite de gărzi numite din unităţile (subunităţile) militare care execută transportarea.

Personalul gărzii este determinat în funcţie de garnitura trenului militar şi de condiţiile de transport. 251. Garda garniturii de tren militar este amplasată în vagonul utilat pentru transportarea oamenilor sau în

secţii separate ale vagonului de pasageri. În acelaşi vagon este stabilit postul la Drapelul de luptă. Împreună cu Drapelul de luptă se pot afla sub pază casa de bani şi fişetul cu documente secrete.

134

Cu posturile se menţine legătura prin cablu sau radio. 252. Foaia de serviciu a gărzilor, tabelul de posturi şi instrucţia pentru şeful gărzii sînt elaborate de către statul

major al unităţii militare pentru fiecare garnitură de tren separat, sînt aprobate de către comandantul unităţii militare şi sînt înmînate şefului de garnitură de tren militar la pregătirea de transportare.

253. Modul, locul, timpul de apel şi de schimb al gărzilor le stabileşte şeful de garnitură de tren militar. Instalarea primului schimb de santinele, schimbul şi scoaterea gărzii se execută în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar sau a ajutorului său.

Schimbul santinelelor se execută în funcţie de staţionări şi de posibilităţi: pe timp de vară - peste fiecare două ore; pe timp de iarnă - peste fiecare oră.

254. Şeful gărzii se află în subordinea şefului garniturii de tren militar, militarului de serviciu pe trenul militar şi ajutorului său. În afară de executarea obligaţiilor generale prevăzute de prezentul regulament, şeful gărzii are următoarele obligaţii:

1) să primească (la număr) în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale, precum şi vagoanele ce urmează a fi păzite de la comandanţii subunităţilor transportate sau de la şeful gărzii schimbate, controlînd siguranţa închiderii uşilor, starea bună a pereţilor vagoanelor şi integritatea plumburilor;

2) să controleze fixarea armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, numărul de locuri, starea ambalajului, corectitudinea legării pînzelor de cort pentru acoperirea lor, siguranţa închiderii uşilor şi obloanelor, precum şi integritatea plumburilor; să ceară lichidarea neajunsurilor constatate;

3) să execute schimbul santinelelor la staţionările trenului, indicate de către militarul de serviciu pe tren; dacă timpul de staţionare a trenului pentru schimbul santinelelor va fi insuficient, schimbarea va fi întrerupt pînă la următoarea staţionare a trenului;

4) să întărească paza trenului militar la staţii, numind suplimentar santinele din personalul schimbului de veghe al gărzii;

5) să nu permită accesul şi călătoria persoanelor străine în vagoanele păzite şi pe platformele de frînare, cu excepţia responsabililor respectivi ai transportului, accesul cărora este permis de către militarul de serviciu pe garnitura de tren militar;

6) să permită sub observaţia caporalului de schimb sau a santinelei accesul lucrătorilor din transporturi pentru examinarea, ungerea şi reparaţia echipamentului de rulare a vagoanelor păzite şi pentru fixarea încărcăturilor;

7) să întreprindă imediat măsuri pentru oprirea trenului în cazul izbucnirii unui incendiu, observării vreunui pericol pentru securitatea deplasării (urnirea din loc a tehnicii de pe platforme, schimbarea orientării turelelor maşinilor de luptă, ţevilor sistemelor de artilerie, defecţiuni ale ambalajelor etc.) sau pentru integritatea mijloacelor materiale şi să raporteze cele întîmplate ofiţerului de serviciu pe garnitura de tren militar;

8) la sosirea în punctul de destinaţie, să predea, în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar, vagoanele reprezentanţilor organului de cale ferată, iar armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale păzite - comandanţilor de subunităţi ale garniturii de tren militar sau destinatarilor şi în continuare, să acţioneze la indicaţia ofiţerului de serviciu pe garnitura de tren militar.

255. În timpul mişcării trenului, santinelele sînt amplasate conform tabelului de posturi pe platformele de frînare ale vagoanelor păzite sau ale celor din vecinătate, iar în caz de lipsă a platformelor de frînare – pe platforme cu îngrădire specială, în vagonul unde este amplasată garda sau în vagonul cel mai apropiat de el. În timpul staţionării, santinelele sînt instalate lîngă vagoanele păzite, pe ambele părţi ale lor; fiecare santinelă păzeşte o parte a vagoanelor.

256. Santinela, în afară de executarea prevederilor pct.156-169, are următoarele obligaţii: 1) să controleze, la primirea postului, prin examinare exterioară, fixarea armamentului, tehnicii militare şi a

altor mijloace materiale pe platforme şi în semivagoane, numărul de locuri, ambalajul, siguranţa fixării foii de cort pentru acoperirea lor, precum şi integritatea plumburilor pe uşile vagoanelor acoperite;

2) să supravegheze atent în timpul mersului trenului şi la staţionări, vagoanele păzite; 3) în caz de incendiu sau de depistare a altor pericole pentru securitatea mişcării sau integritatea

armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, să întreprindă imediat măsuri pentru oprirea trenului, iar în cazul în care nu poate face aceasta, să informeze şeful gărzii prin telefon (radio) şi să dea semnale de oprire prin mişcări circulare cu braţul întins cu fanion roşu, iar noaptea – cu lanterna de lumină roşie sau împuşcături în sus;

4) să nu permită, fără permisiunea şefului gărzii, călătoria vreunei persoane în vagoanele păzite, pe platformele de frînare, cît şi în cabinele şi caroseriile maşinilor transportate;

5) să permită, doar cu acordul şefului gărzii sau al caporalului de schimb, accesul lucrătorilor din transporturi pentru examinarea, ungerea şi reparaţia echipamentului de rulare a vagoanelor păzite, iar în timpul executării lucrărilor – să-i ţină sub observaţie.

257. Şeful gărzii se odihneşte, de regulă, în timpul mersului trenului, schimbîndu-se cu caporalul de schimb sau cu unul din militarii de gardă.

Militarii din gardă se odihnesc pe rînd, cu permisiunea şefului gărzii.

135

Particularităţile de organizare şi executare a serviciului de

gardă la paza încărcăturilor militare în timpul transportării lor

258. Paza şi apărarea transporturilor cu încărcături militare sînt executate de gărzile numite de la unităţile şi subunităţile militare de însoţire a încărcăturilor militare sau de la alte unităţi militare.

Garda execută serviciul fără schimb, de la punctul de încărcare (pornire) pînă la punctul indicat de şeful gărzii.

259. Lista încărcăturilor militare care, la transportare, sînt păzite de gărzi, cît şi componenţa gărzilor sînt stabilite prin ordinele ministrului apărării al Republicii Moldova.

260. Garda este amplasată în vagon utilat acoperit sau special pentru însoţire, în salonul navei aeriene. Armele şi muniţiile gărzii se păstrează în ladă metalică ce are închizători de siguranţă şi poate fi sigilată. Lada se încuie cu lacăt şi se sigilează de către şeful gărzii. Pe ladă, în diagonală, se scrie cu vopsea roşie „MILITAR”.

Şefului comenduirii militare a sectorului şi a staţiei de cale ferată, a aeroportului i se permite să amplaseze într-un vagon (la bordul navei aeriene) cîteva gărzi ce se deplasează spre aceeaşi staţie (acelaşi aeroport).

Amplasarea santinelelor în timpul mişcării trenului, întărirea pazei încărcăturilor militare în timpul staţionării şi schimbului santinelei se efectuează conform indicaţiilor de la pct. 253-255.

La paza încărcăturilor militare transportate pe cale aeriană santinelele sînt amplasate: în timpul zborului - în saloane; la aeroport - lîngă nava aeriană.

261. Şeful gărzii trebuie să primească în unitatea militară:

1) delegaţia şi legitimaţia de şef al gărzii, autentificată prin semnătura şefului statului major al unităţii militare şi ştampila unităţii cu lista personalului gărzii şi indicarea pe versoul legitimaţiei a tipului, a numărului armelor şi a cantităţii de muniţii eliberate;

2) armele şi muniţiile, precum şi lada metalică pentru păstrarea lor; 3) foaia de stare a gărzii cu menţiunea privind efectuarea instructajului; 4) alimente sau bani pentru procurarea lor pe itinerarul tur-retur, caietul de avans şi bonul de subzistenţă

(pentru fiecare militar de gardă); 5) bani pentru îmbăiere şi cumpărare de ziare pe itinerar, aparat de radio; 6) veselă pentru pregătirea şi servirea hranei, precum şi pentru păstrarea apei potabile; 7) seturi suplimentare de lenjerie de corp (un set pentru 7 zile), seturi de îmbrăcăminte de post, lenjerie de pat

pentru întregul personal al gărzii (dacă durata deplasării va depăşi 24 de ore), trusă medicală; 8) steguleţe roşii şi lanterne de lumină roşie pentru semnalizare; 9) documente militare de transport pentru întoarcerea în unitatea militară şi alte documente şi bunuri conform

regulamentului de pază şi însoţire a încărcăturilor militare. 262. La transportarea încărcăturilor, care necesită cunoştinţe speciale la încărcarea şi descărcarea lor, este

numit un însoţitor dintre ofiţeri (subofiţeri), iar gradul şi numele lui sînt incluse în foaia de stare a gărzii. Acesta se află într-un vagon cu garda, de la staţia de pornire pînă la staţia de destinaţie.

263. Înainte de trimiterea gărzii, militarul de serviciu pe unitatea militară verifică personalul şi asigurarea gărzii, cunoaşterea de către membrii ei a obligaţiilor, starea armamentului şi muniţiilor, ţinuta fiecărui militar de gardă.

Militarul de serviciu pe unitatea militară raportează şefului de stat major sau comandantului unităţii militare despre pregătirea gărzii. Şeful de stat major sau comandantul unităţii militare inspectează garda, controlează aprovizionarea ei, face instructajul membrilor gărzii, inclusiv privind regulile de păstrare a armelor şi muniţiilor, respectarea regulilor de securitate, în special pe sectoarele de cale ferată electrificată, şi de protecţie antiincendiară pe itinerar. El asigură sosirea la timp a gărzii în locul de primire a încărcăturii, repartizîndu-i, la necesitate, un mijloc de transport.

264. Expeditorul încărcăturii militare are următoarele obligaţii: 1) să întîmpine şi să amplaseze garda sosită pentru paza încărcăturilor pe itinerar, să asigure personalul gărzii

cu hrană caldă şi ajutor medical, precum şi integritatea armelor şi muniţiilor gărzii; 2) să nu folosească garda la lucrări de gospodărie, de încărcare şi fixare a tehnicii pe materialul rulant; 3) să utileze postul de pe materialul rulant cu îngrădiri speciale; 4) în cazul în care gărzii i se repartizează un vagon special, să-l asigure cu apă, cu combustibili şi cu mijloace

de iluminare; 5) să anunţe şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare despre faptul că transportul este pregătit pentru

plecare. 265. Şeful gărzii se află în subordinea şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare pe itinerarul

transportului şi a ofiţerului (subofiţerului) care însoţeşte încărcătura. În afară de executarea obligaţiilor generale şi a celor indicate la pct.194, şeful gărzii are următoarele obligaţii:

1) să sosească la expeditorul încărcăturii militare împreună cu garda cu cel puţin 3 ore înainte de încărcare şi să prezinte legitimaţia privind numirea sa în calitate de şef al gărzii;

2) să primească de la expeditorul încărcăturii militare două exemplare ale listelor de vagoane (saloane ale navelor aeriene) şi locurilor pe platforme şi în semivagoane cu menţiunea în ele că încărcătura a fost adusă în stare de

136

transport, precum şi tabelul de posturi, instrucţiile şi indicaţiile privind specificul încărcăturii, condiţiile de transportare şi predare;

3) să instruiască personalul gărzilor cu privire la modul şi specificul pazei încărcăturii, precum şi la respectarea regulilor de securitate pe itinerar; să comunice numărul transportului militar şi locul de destinaţie;

4) să instaleze santinele în conformitate cu tabelul de posturi şi să stabilească ordinea de schimb a lor; 5) să urmărească respectarea regulilor stabilite de transportare a încărcăturilor; 6) să raporteze şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare, personal sau prin telefon (telegraf, radio),

despre sosirea gărzii la staţie (aeroport), despre primirea şi starea încărcăturii luate sub pază, despre incidentele, încălcările de reguli de transportare, reţinerile pe itinerar, necesitatea de a primi produse, combustibil, mijloace de iluminare, asistenţă sanitară pentru personal, despre sosirea transportului în punctul de destinaţie şi despre predarea încărcăturii destinatarului;

7) să nu admită delapidări din averea de stat din partea personalului gărzii şi să respecte regulile contra incendiilor, indicate în tabelul de posturi;

8) la reorganizarea garniturii, să urmărească ca toate vagoanele sub pază să fie incluse în ea; 9) să primească de la lucrătorii de transport utilajul demontabil, conform listei şi sub semnătură; la terminarea

transportării – să-l predea; 10) să menţină în vagonul pentru gardă ordinea şi curăţenia şi să asigure protecţia antiincendiară; 11) să controleze, la destinatari, actele ce reglementează primirea încărcăturilor şi să predea conform listei

vagoanele, cu plumburile expeditorului, precum şi încărcăturile transportate pe platforme şi în vagoane deschise (în saloanele navelor aeriene) conform numărului de locuri, iar tehnica - la număr; să păstreze un exemplar al listei cu ştampila unităţii asupra sa;

12) în timpul deplasării în trenuri de pasageri, precum şi în timpul aflării în gări (aeroporturi), să asigure paza sigură a armelor şi muniţiilor.

266. În caz de incendiu, de observare a unor pericole pentru securitatea circulaţiei (zborului) sau pentru integritatea încărcăturii, şeful gărzii este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru lichidarea incendiului sau eliminarea neregulilor.

267. În cazul unei defecţiuni a vagonului, care face imposibilă deplasarea lui în continuare, este reţinut întregul transport aflat sub paza gărzii, pînă la încheierea reparaţiei sau a transferării încărcăturii într-un vagon aflat în stare bună. Decuplarea vagoanelor transportului militar pe itinerar nu se permite. În caz de transbordare a încărcăturilor în alt vagon, şeful gărzii este obligat să ceară administraţiei căii ferate întocmirea unui act în două exemplare şi să-l certifice la comandantul comenduirii militare sau la şeful staţiei. La sosirea în punctul de destinaţie, şeful gărzii înmînează destinatarului, sub semnătură, al doilea exemplar al actului privind vagonul în care s-a efectuat transbordarea.

268. Şefului gărzii i se interzice să prezinte altor persoane lista vagoanelor (saloanelor de nave aeriene) păzite, excepţie făcînd persoanele cărora li se subordonează.

Şeful gărzii are dreptul de a folosi gratis mijloacele de transmisiuni de pe transport pentru a raporta şi a prezenta informaţii pe probleme ce ţin de paza şi deplasarea transporturilor.

269. Santinelele sînt amplasate şi execută obligaţiile de pază a încărcăturilor militare în conformitate cu pct.255 şi pct.256.

270. Personalul gărzii se odihneşte în conformitate cu indicaţiile expuse la pct.257. 271. Comandantul unităţii militare (destinatarul încărcăturii) are următoarele obligaţii:

1) să elibereze garda în cel mult 8 ore de la sosire, iar la primirea încărcăturii, să semneze în lista şefului gărzii şi să aplice sigiliul unităţii;

2) să asigure integritatea armelor şi muniţiilor, amplasarea şi odihna personalului gărzii, iar, la necesitate, şi asistenţa lui sanitară;

3) să asigure garda, în caz de necesitate, cu bani pentru alimentaţie şi pentru drum; 4) să transporte garda la staţia de cale ferată (aeroport) şi s-o trimită la unitatea ei militară. 272. Organizarea pazei provizorii a transportului pînă la sosirea gărzii noi se pune în sarcina şefului

garnizoanei, pe teritoriul căreia staţionează transportul. Schimbul gărzilor sau al unor persoane din ele este executat prin dispoziţiunea şefului statului major.

273. La întoarcerea în unitatea sa militară, şeful gărzii este obligat să raporteze şefului statului major (comandantului unităţii militare) despre executarea serviciului de către personalul gărzii; să predea armele, muniţiile şi bunurile materiale primite înainte de plecare şi să prezinte o dare de seamă despre produsele alimentare consumate şi mijloacele băneşti cheltuite; să predea documentele de însoţire a încărcăturilor.

Paza încărcăturilor transportate cu mijloace auto este executată conform prevederilor pct.262-270. În funcţie de condiţiile de transportare şi de importanţa încărcăturilor, un post poate include pînă la 10 automobile.

Şeful gărzii se află în subordinea şefului coloanei şi a ofiţerului (subofiţerului) ce însoţeşte încărcătura. 274. Santinelele, în timpul deplasării, se află în caroseriile automobilelor, care intră în componenţa posturilor:

una - în maşina din frunte, alta - în cea de la mijloc, iar a treia - în ultima maşină. În timpul staţionărilor coloanei, santinelele execută paza transportului, aflîndu-se pe ambele părţi ale coloanei. În timpul deplasării şi în timpul staţionărilor scurte, santinelele execută serviciul concomitent, iar în timpul

staţionărilor de lungă durată - pe schimburi. Santinela are următoarele obligaţii: 1) să asigure integritatea încărcăturilor transportate şi observarea laterală pe direcţia de deplasare; 2) să nu permită, fără aprobarea şefului gărzii, deplasarea la bordul automobilelor a persoanelor străine;

137

3) să dea, în caz de necesitate, semnalele stabilite conducătorilor de automobile şi şefului gărzii; 4) în timpul staţionării coloanelor, să ţină sub control permanent încărcăturile aflate sub pază, să nu permită

accesul la ele a persoanelor străine, precum şi fumatul şi aprinderea focului mai aproape de distanţa indicată în tabelul posturilor;

5) să permită, cu asentimentul şefului gărzii, accesul militarilor pentru efectuarea reparaţiei automobilelor.

TITLUL III

EFECTUAREA ACTIVITĂŢILOR DE

GARNIZOANĂ CU PARTICIPAREA TRUPELOR

CAPITOLUL X

PARADELE TRUPELOR

Principii generale

275. Paradele trupelor din garnizoană se efectuează în baza unor indicaţii speciale pentru celebrarea unor evenimente de importanţă statală şi militară.

276. Componenţa trupelor ce participă la paradă, ora şi locul paradei, ţinuta de paradă, itinerarele de deplasare a unităţilor, ordinea de încolonare şi de trecere a acestora sînt stabilite în fiecare caz aparte, printr-un ordin al şefului garnizoanei. În ordin se dau, de asemenea, indicaţii privind modul de efectuare a focurilor de artificii, dacă ele sînt prevăzute.

Comandantul paradei este numit printr-o dispoziţie specială. 277. Acţiunile militarilor, subunităţilor şi unităţilor militare care participă la paradă se execută conform

regulilor prevăzute în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. 278. La apropierea de locul încolonării pentru paradă, orchestrele ce însoţesc trupele încetează să cînte.

Unităţile militare îşi ocupă locurile conform schemei formaţiei. Comandanţii unităţilor militare şi locţiitorii acestora trec în formaţie la flancul drept al unităţilor militare într-un singur rînd.

Orchestrele unităţilor militare se adună sub comanda dirijorului militar superior în formaţie de orchestră mixtă vizavi de cel ce primeşte parada şi ceva mai aproape de poziţia de plecare a trupelor; muzicanţii la alămuri se situează în fruntea orchestrei mixte. Toboşarii desemnaţi cu tobe mici se dispun într-un singur rînd sau în cîteva rînduri în urma subunităţii din capul coloanei.

279. Unităţile (subunităţile) militare înarmate cu pistoale-mitralieră se încolonează pentru paradă, ţinîndu-le în poziţia „La piept”, iar cele înarmate cu carabine - în poziţia „La picior”.

Comandanţii unităţilor militare raportează despre sosirea şi încolonarea unităţilor lor celui mai mare în grad dintre comandanţii marilor unităţi (unităţilor militare) ce participă la paradă.

280. Pentru marcarea locurilor de încolonare a unităţilor militare, cît şi pentru marcarea liniei de trecere a trupelor în defilare, la dispoziţia comandantului comenduirii militare sînt numiţi jaloneri.

Instalarea jalonerilor pe locul de încolonare a trupelor trebuie să fie terminată înainte de sosirea trupelor. După ce unităţile militare îşi ocupă locurile de încolonare, jalonerii trec în formaţiile subunităţilor lor.

281. Pînă la sosirea persoanei ce primeşte parada, trupele de pe locul de încolonare pentru paradă salută numai unităţile militare, care trec prin faţa frontului unităţilor încolonate, şi pe comandantul paradei.

Militarii care se găsesc în afara formaţiei iau poziţia de „drepţi” şi duc mîna la coifură, atunci cînd se raportează comandantului paradei şi persoanei care primeşte parada. De asemenea, ei în acest mod salută drapelele de luptă la trecerea trupelor în defilare.

Intîmpinarea de către trupe a comandantului paradei şi a persoanei ce primeşte parada

282. Pentru întîmpinarea comandantului paradei, superiorul din rîndul comandanţilor de mari unităţi (de unităţi militare) ce participă la paradă dă comenzile: „V-aliniaţi”, „DREPŢI” „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)” şi raportează despre încolonarea trupelor. Primind raportul, comandantul paradei dă comanda „Pe loc REPAUS”. La întîmpinarea comandantului paradei orchestra mixtă nu cîntă.

283. Pentru întîmpinarea persoanei ce primeşte parada, comandantul paradei dă comenzile: „V-aliniaţi”, „DREPŢI”, „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, iar dacă sînt unităţi militare înarmate - „V-aliniaţi”, „DREPŢI”, „Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi ARM”.

Toţi comandanţii duc mîna la coifură. Orchestra mixtă execută „Marşul de întîmpinare”.

138

284. Comandantul paradei, ducînd mîna la coifură, se apropie de cel ce primeşte parada şi raportează. De exemplu: „Domnule general de brigadă, trupele garnizoanei Chişinău pentru parada de celebrare a aniversării a XII-a a formării Armatei Naţionale sînt adunate. Comandantul paradei, colonel Ţurcanu”.

Cînd comandantul paradei se opreşte pentru a prezenta raportul, orchestra mixtă încetează să cînte. Terminînd raportul, comandantul paradei, fără a lăsa mîna de la coifură, îl însoţeşte pe cel ce primeşte parada, trecînd prin faţa frontului formaţiei ceva mai din urma acestuia.

285. Persoana ce primeşte parada, primind raportul, trece trupele în revistă, salutîndu-le şi felicitîndu-le. Orchestra mixtă execută „Marşul de întîmpinare”, încetînd să cînte în timpul opririlor celui ce primeşte parada, pentru salut şi felicitare.

La salut şi felicitare trupele răspund conform Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, strigînd, totodată, „Ura” de trei ori, prelungit şi cu glas tare.

286. La indicaţia persoanei ce primeşte parada, comandantul paradei dă comanda: „Pe loc repaus”. Comandanţii unităţilor militare repetă comanda: „Pe loc repaus” sau comanda: „La picior – ARM”, apoi: „Pe loc repaus”.

Orchestra mixtă execută semnalul „Ascultaţi toţi”. 287. După executarea semnalului „Ascultaţi toţi”, persoana care primeşte parada ţine o cuvîntare (dă citire

ordinului). La sfîrşitul cuvîntării (citirii ordinului) trupele strigă de trei ori „Ura”, orchestra mixtă intonează Imnul de Stat, simultan, se trag focuri de artificii, dacă ele sînt prevăzute; toţi comandanţii de la comandantul de pluton în sus duc mîna la coifură, iar trupele iau poziţia „drepţi”, fără comandă şi cîntă Imnul de Stat.

După intonarea Imnului de Stat, orchestra execută semnalul „Încetarea”, toţi comandanţii de la comandantul de pluton în sus lasă mîna de la coifură, iar trupele iau poziţia „Pe loc repaus”.

Ordinea de trecere a trupelor în defilare

288. Trupele trec în defilare în formaţii şi în succesiunea indicate în ordinul şefului garnizoanei. Pentru trecerea în defilare comandantul paradei dă comenzile: „DREPŢI”, „Pentru defilare, pe companii

(batalioane), la distanţa de un jaloner (doi jaloneri) compania (batalionul) întîi înainte, celelalte. La dreap-TA”, „Pe umăr - ARM”, „Onor spre dreapta", „Înainte MARŞ”.

289. La comanda „Pentru defilare” comandanţii de subunităţi ies din formaţie şi se aliniază în faţa frontului subunităţilor lor, iar comandanţii unităţilor (subunităţilor) militare şi locţiitorii acestora - înaintea comandanţilor subunităţilor (unităţilor militare) de cap la distanţele stabilite. Echipa portdrapel şi asistenţii trec înainte şi se aliniază la distanţa stabilită.

Toboşarii desemnaţi ies şi se aliniază la 15-20 paşi înaintea comandantului marii unităţi (unităţii militare) fruntaşe.

Jalonerii desemnaţi pentru marcarea liniei de trecere a trupelor în defilare ies în pas alergător (pas de front) şi îşi ocupă locurile de-a lungul acestei linii la o distanţă de 15-20 paşi unul de altul.

La comanda comandantului unităţii militare „Pe umăr – ARM”, militarii înarmaţi cu carabine le iau în poziţia „Pe umăr” (pistoalele-mitralieră, în poziţia „La piept”, se apucă cu mîna stîngă de uluc şi apărătoarea ţevii); echipa portdrapel ridică drapelele, introduc capătul inferior al lancei drapelului în locaşul portdrapelului şi ţin lancea cu mîinile. Orchestra şi toboşarii se pregătesc să cînte.

290. Dînd comenzile pentru trecerea în pas de defilare, comandantul de paradă se deplasează la 30 de paşi înaintea comandantului marii unităţi (unităţii militare) fruntaşe, înaintea toboşarilor. Neajungînd cu unul-doi jaloneri pînă la cel ce primeşte parada, el duce mîna la coifură şi întoarce capul spre acesta; trecînd de cel ce primeşte parada, el coboară din maşină (din formaţie) şi se instalează la dreapta şi la 5 paşi mai în urmă de persoana ce primeşte parada.

291. La comanda comandantului paradei „Marş”, subunitatea fruntaşă, din urma comandantului şi toboşarilor, începe mişcarea în pas de manevră cadenţat sub bătaia toboşarilor. Celelalte subunităţi vin pînă la locul unde stătea subunitatea fruntaşă, la comanda comandanţilor lor se întorc la stînga (execută ocolirea), se aliniază, formează distanţele stabilite şi la comanda „Înainte”, se deplasează după subunităţile ce merg în faţă.

Cei de la flancul drept al subunităţilor merg de-a lungul liniei marcate de jaloneri la un pas de aceştia. 292. La trecerea marii unităţi în defilare, în faţa mijlocului frontului subunităţii ce merge în fruntea unităţii

militare fruntaşe merge comandantul marii unităţi, după aceasta la trei paşi - locţiitorii lui (într-un singur rînd), la doi paşi după locţiitori - portdrapelul cu Drapelul de luptă al marii unităţi şi asistenţii, la patru paşi după drapel merg unităţile (subunităţile) militare ale marii unităţi, una după alta, la distanţe stabilite.

293. Cînd subunitatea fruntaşă se apropie de persoana ce primeşte parada la o distanţă de patru-cinci jaloneri, orchestra mixtă începe să intoneze marşul; toboşarii ce merg în fruntea coloanei încetează bătaia de tobe şi continuă deplasarea în direcţia indicată.

294. Neajungînd cu unu-doi jaloneri pînă la cel ce primeşte parada, comandanţii marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor militare duc mîna la coifură şi întorc capul spre persoana ce primeşte parada; toţi cei care se află în formaţie, cu excepţia celor de la flancul drept, întorc simultan capul în aceeaşi direcţie. Cînd ultimul rînd al subunităţii trece de persoana ce primeşte parada, comandanţii lasă mîna de la coifură şi întorc capul înainte; toţi cei din formaţie întorc simultan capul înainte.

Portdrapelul şi asistenţii la trecerea de defilare nu întorc capul spre persoana ce primeşte parada.

139

295. Comandanţii unităţilor militare care trec în defilare pe maşini, merg înaintea unităţilor lor în automobile şi la doi-trei jaloneri înainte de a ajunge în faţa persoanei ce primeşte parada, o salută, ducînd mîna la coifură şi întorcînd simultan capul spre aceasta.

Militarii care se găsesc în cabinele automobilelor (autotractoarelor), la trecerea de defilare, nu execută salutul militar.

Militarii care se găsesc în caroserii deschise ale maşinilor, la doi-trei jaloneri de persoana care primeşte parada, o salută, întorcînd capul spre aceasta.

296. Fiecare unitate militară, trecînd pe lingă persoana care primeşte parada, se deplasează în aceeaşi formaţie pînă la locul indicat, de unde, după schimbarea formaţiei, se îndreaptă spre locul său de dislocare permanentă.

Cînd ultima unitate militară trece de persoana care primeşte parada, orchestra mixtă încetează să cînte, se întoarce la dreapta şi se deplasează la poziţia de plecare, de unde trece în defilare, cîntînd.

CAPITOLUL XI

DAREA ONORURILOR MILITARE

Principii generale

297. Garda de onoare poate fi desemnată pentru darea onorurilor militare, pentru scoaterea Drapelului de luptă la şedinţele solemne, la dezvelirea monumentelor statale, pentru înmormîntare, precum şi pentru întîmpinarea şi petrecerea reprezentanţilor statelor străine.

Garda de onoare desemnată pentru a participa la înmormîntare, în unele cazuri, poate fi transformată în escortă de onoare.

298. În componenţa gărzii de onoare, sînt desemnate subunităţi de la grupă pînă la companie în formaţie pe jos însoţită de orchestră. Garda de onoare poate fi desemnată din rîndul militarilor prin contract sau în termen.

Şef al gărzii de onoare este numit un ofiţer. In caz de necesitate, din componenţa gărzii de onoare pot fi instalate perechi de santinele şi portdrapele. 299. Garda de onoare este desemnată printr-un ordin al şefului garnizoanei sau comandantului unităţii militare.

În ordin se indică ţinuta şi armamentul personalului gărzii de onoare. Garda de onoare nu primeşte muniţii. Pentru întîmpinarea şi conducerea reprezentanţilor din ţări străine garda de onoare este desemnată de fiecare

dată printr-o dispoziţie specială a ministrului apărării al Republicii Moldova. Garda de onoare este subordonată comandantului (şefului) garnizoanei şi comandantului comenduirii militare

sau comandantului unităţii militare. 300. Schimbarea santinelelor gărzii de onoare şi portdrapelelor lor se efectuează cel tîrziu peste 15 minute.

Comenzi pentru schimbare şi predarea postului nu se dau. Santinelele gărzilor de onoare şi portdrapelele execută salutul militar.

Darea onorurilor militare la întîmpinarea persoanelor în cinstea cărora este desemnată garda de onoare şi la dezvelirea monumentelor

301. Pentru întîmpinarea şi conducerea reprezentanţilor ţărilor străine, garda de onoare cu Drapelul de luptă se

adună într-o formaţie pe două rînduri în linie. Portdrapelul şi asistenţii se instalează la doi paşi de la flancul drept al gărzii, orchestra - la trei paşi în dreapta de la Drapelul de luptă.

La apropierea persoanei întîmpinate la o distanţă de 40-50 de paşi, şeful gărzii de onoare înarmate cu carabine comandă: „Gardă, V-aliniaţi", „DREPŢI", „Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi ARM", iar gărzii înarmate cu pistoale-mitralieră: „Gardă, V-aliniaţi", „DREPŢI", „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)".

La aceste comenzi, garda de onoare prezintă armele pentru onor sau numai întoarce capul spre persoana întîmpinată; orchestra intonează „Marşul de întîmpinare"; şeful gărzii de onoare, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare de persoana întîmpinată şi oprindu-se la doi-trei paşi de aceasta, îi raportează. De exemplu: „Domnule _____, garda de onoare în cinstea sosirii Dumneavoastră este adunată. Şeful gărzii, maior Grosu”.

Cînd şeful gărzii se opreşte pentru prezentarea raportului, orchestra încetează intonarea marşului. Încheind raportul, şeful gărzii, fără a lăsa mîna de la coifură, face un pas într-o parte cu piciorul stîng (drept),

întorcîndu-se simultan la dreapta (la stînga). Orchestra intonează Imnul de Stat al ţării reprezentanţii căreia sînt întîmpinaţi, după care intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.

După încheierea intonării Imnului de Stat, şeful gărzii însoţeşte persoana întîmpinată de-a lungul frontului gărzii, urmînd-o la unu-doi paşi din partea exterioară a formaţiei şi ţinînd mîna la coifură.

După salutarea şi trecerea gărzii în revistă, şeful gărzii lasă mîna de la coifură, şi pentru cei înarmaţi cu carabine, comandă: „La picior – ARM” şi schimbă formaţia gărzii, în coloană cîte trei (cîte patru). După aceasta, garda trece în defilare sub intonarea marşului pe lîngă persoana întîmpinată.

140

302. Întîmpinarea şi însoţirea persoanei împuternicite cu dezvelirea monumentului se efectuează conform regulilor stabilite la pct.301.

Dacă persoana împuternicită cu dezvelirea monumentului este un militar, atunci, la salutul acestuia, personalul gărzii de onoare răspunde în conformitate cu Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar la salutul celorlalte persoane - conform unei indicaţii speciale.

Înainte de a scoate învelitoarea de pe monument, şeful gărzii comandă: „Gardă, DREPŢI”, „Pentru onor spre CENTRU”; dacă garda este înarmată cu carabine, atunci comandă: „Gardă, DREPŢI”, „Pentru onor spre Centru, prezentaţi – ARM”; garda de onoare înarmată cu carabine prezintă armele pentru onor; orchestra intonează Imnul de Stat.

După încheierea intonării Imnului de Stat, şeful gărzii dă comanda „Pe loc REPAUS”(pentru cei înarmaţi cu carabine - „La picior, ARM”, apoi „Pe loc REPAUS”.

La sfîrşitul mitingului, garda de onoare şi orchestra (dacă permite situaţia), la comanda şefului gărzii, îşi schimbă formaţia în coloană cîte trei (cîte patru) şi trec în defilare, sub intonarea marşului, prin faţa monumentului. Santinelele gărzii de onoare sînt scoase printr-o dispoziţie specială.

303. La drapelul de luptă, în conformitate cu ordinul şefului garnizoanei (comandantului unitatăţii militare), se desemnează o gardă de onoare, două-trei portdrapele în funcţie de numărul schimburilor de santinele, pentru efectuarea schimbului concomitent al acestora. Santinelele gărzii de onoare se instalează pe ambele părţi, alături de Drapelul de luptă în poziţia „drepţi”, avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept” (carabinele - în poziţia „La picior”).

Pentru însoţirea Drapelului de luptă spre locul de organizare a şedinţei solemne şi înapoi spre unitatea militară se desemnează un pluton portdrapel.

Scoaterea Drapelului de luptă din unitatea militară şi aducerea acestuia înapoi se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Onorul militar la înmormîntare

304. Trupele numite pentru darea onorului militar la înmormîntarea militarilor constituie o escortă de onoare. Înmormîntarea militarilor decedaţi (căzuţi) se efectuează la locul ultimului loc de serviciu al acestora. În cazuri

excepţionale, transportarea corpurilor neînsufleţite ale militarilor, care au căzut pe timp de pace în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar sau care au decedat din cauza unor maladii, spre alte locuri de înmormîntare (reînmormîntare) se efectuează pe contul statului, la decizia conducătorului structurii militare.

Se stabilesc categoriile de persoane decedate pentru care ceremonia funerară se desfăşoară în Casa Centrală a Armatei Naţionale (sau alte locuri de onoare stabilite):

1) în baza deciziei Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate: a) persoanele cu merite deosebite faţă de stat; b) persoane decorate cu cele mai înalte distincţii de stat. 2) în baza deciziei ministrului apărării al Republicii Moldova: a) ofiţerii cu grade supreme, ofiţerii cu grade superioare, precum şi ofiţerii cu grade supreme şi superioare

trecuţi în rezervă (retragere), eliberaţi cu dreptul de a purta ţinută militară; b) militarii decedaţi (căzuţi) în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar. 305. Escorta de onoare este desemnată la înmormîntarea militarilor decedaţi, la decizia şefilor direcţi ai

acestora, precum şi la înmormîntarea persoanelor decedate, care au avut merite deosebite faţă de stat. În afară de aceasta, la decizia conducătorului structurii militare, escorta de onoare este desemnată: la

înmormîntarea ofiţerilor cu grade supreme, ofiţerilor cu grade superioare, precum şi ofiţerilor cu grade supreme şi superioare trecuţi în rezervă (retragere), eliberaţi cu dreptul de a purta ţinută militară, la înmormîntarea participanţilor la război, conflicte armate şi a ostaşilor internaţionalişti.

Organizarea înmormîntării militarilor, care au decedat în perioada aflării în serviciul militar activ, intră în obligaţiile şefilor direcţi ai acestora, iar a celorlalte persoane, la înmormîntarea cărora se numeşte escortă de onoare – în obligaţiile şefului (comandantului) garnizoanei.

306. Escorta de onoare are următoarea componenţă: 1) la înmormîntarea soldaţilor, sergenţilor şi subofiţerilor decedaţi - o grupă, un pluton sau o subunitate

asimilată acestora; 2) la înmormîntarea ofiţerilor, precum şi a persoanelor supuse serviciului militar, care au decedat în timpul

aflării în serviciul militar - un pluton, o companie sau o subunitate asimilată acestora; 3) la înmormîntarea participanţilor la război şi a ostaşilor internaţionalişti cu grad militar de soldat, sergent şi

ofiţer inferior decedaţi - reieşind din posibilităţile organizatorice ale unităţilor militare şi de depărtarea acestora de la locul înmormîntării, escorta de onoare este desemnată în componenţă de o grupă.

Escorta de onoare în componenţă de un pluton şi mai mult trebuie să aibă un drapel fără husă şi cu panglică de doliu.

307. În afară de escorta de onoare, pentru înmormîntare se desemnează: 1) orchestră; 2) gardă de onoare la sicriu; 3) soldaţi pentru coborîrea sicriului în mormînt (8-10 persoane), fără arme, sub comanda unui sergent

(subofiţer).

141

Pentru transportarea sicriului cu corpul neînsufleţit al defunctului se repartizează un automobil sau un afet de tun.

Pentru a duce ordinele şi medaliile se desemnează cîte o persoană la fiecare pernuţă cu ordin sau cu medalii. În cazul înmormîntării ofiţerilor pentru aceasta sînt desemnaţi ofiţeri, iar la înmormîntarea subofiţerilor, sergenţilor şi sol-daţilor - subofiţeri, sergenţi sau soldaţi.

Fiecare ordin se fixează pe o pernuţă separată. Medaliile se pot fixa cîteva pe o pernuţă. Pe capacul sicriului se fixează Drapelul de Stat al Republicii Moldova. 308. Escorta de onoare şi personalul desemnat pentru serviciul de înmormîntare a militarului ce a decedat în

unitatea sa militară sînt desemnate de comandantul unităţii respective. Timpul şi locul scoaterii şi înmormîntării decedatului se aduc la cunoştinţa comandantului comenduirii militare.

Dacă militarul a decedat în afara locului de serviciu permanent, escorta de onoare şi personalul de serviciu pentru înmormîntare sînt numite de şeful garnizoanei de la locul unde a decedat militarul.

309. Dacă înmormîntarea militarului decedat va avea loc în alt oraş sau localitate, sicriul cu corpul neînsufleţit al acestuia este însoţit de escorta de onoare şi de orchestră pînă la ieşirea din oraş (gară, aeroport).

Pentru însoţirea sicriului cu corpul decedatului pînă la locul de înmormîntare, printr-un ordin al comandantului unităţii militare sau al şefului garnizoanei, sînt desemnate două-patru persoane, care au primit instrucţiunile respective şi cărora li s-au înmînat: anunţul de deces; certificatul de deces; o scrisoare către familia decedatului, semnată de comandantul unităţii militare cu expunerea circumstanţelor decesului; obiectele personale, valorile materiale şi decoraţiile decedatului, împachetate şi sigilate.

Ajungînd la locul de destinaţie, însoţitorii trebuie să predea comandantului centrului militar documentele şi obiectele decedatului, întocmind procesul-verbal respectiv, şi să participe la înmormîntare. Cotorul comunicatului despre deces cu indicarea în acesta a datei şi a locului înmormîntării, avînd ştampila centrului militar, este predat, la reîntoarcere, de către însoţitori la statul major al unităţii lor militare.

Despre data sosirii sicriului cu corpul decedatului în localitatea, unde va avea loc înmormîntarea, sau în punctele de transbordare de pe un tip de transport pe altul, comandantul comenduirii militare sau şeful garnizoanei respective trebuie să fie informat de către comandantul unităţii militare în care a decedat militarul cel puţin cu 24 de ore înainte de sosire.

Pentru întîmpinarea şi însoţirea sicriului cu corpul decedatului spre locul înmormîntării se numeşte o escortă de onoare şi un personal în serviciu de înmormîntare în conformitate cu pct.306-307.

310. Comandantul unităţii militare (comandantul comenduirii militare) este obligat să informeze în aceeaşi zi despre decesul militarului rudele apropiate ale decedatului şi centrul militar (raional, orăşenesc) de la locul de trai al familiei sau de recrutare a decedatului.

311. Comandantul comenduirii militare informează din timp comandantul unităţii militare, de la care se numeşte escorta de onoare şi personalul în serviciu de înmormîntare, despre timpul, locul prezentării şi ţinuta lor.

Subofiţerii şi ofiţerii trebuie să se prezinte la înmormîntare în ţinută de fiecare zi şi, la indicaţia comandantului comenduirii militare, cu brasardă de doliu pe mîneca stîngă.

312. Ora instalării gărzii de onoare la sicriul cu corpul decedatului este stabilită de şeful garnizoanei (coman-dantul unităţii militare).

Garda instalează din componenţa sa două perechi de santinele. O pereche de santinele se instalează de ambele părţi ale sicriului cu corpul decedatului la doi paşi de acesta la cap, cealaltă pereche - la picioare. Fiecare pereche de santinele se instalează cu faţa spre cealaltă pereche, avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept” (carabinele - în poziţia „La picior”) şi ia poziţia „drepţi”. Santinelele trebuie să aibă brasarde de doliu pe mîneca stîngă. Santinelele la sicriu se schimbă după cum este indicat la pct.300.

În timpul deplasării cortegiului funerar şi la coborîrea sicriului în mormînt santinelele nu se schimbă. 313. Pentru darea onorurilor decedatului pot fi instalate santinele de onoare din rîndul reprezentanţilor unităţii

militare şi organizaţiilor obşteşti. Aceştia se instalează fără arme şi fără coifură, cu brasarde de doliu, alături de santinelele gărzii de onoare la distanţa de unu-doi paşi din partea exterioară a acestora şi se schimbă peste fiecare 3-5 minute.

314. La sosirea la locul de scoatere a sicriului, escorta de onoare se aliniază în formaţie în linie cu frontul spre ieşirea, pe care va fi scos sicriul. Orchestra se aliniază din dreapta, la trei paşi de la escortă.

În timpul înmormîntării, escorta de onoare nu execută salutul militar. 315. La scoaterea sicriului din clădire, în frunte merge un militar cu portretul defunctului, după acesta, la o

distanţă de trei-cinci paşi, merg unul după altul militarii cu coroane, după dînşii, la aceeaşi distanţă - militarii cu ordinele şi medaliile răposatului, apoi merg militarii cu sicriul, persoanele ce îl însoţesc pe defunct şi garda de onoare.

În momentul scoaterii sicriului cu corpul decedatului, şeful gărzii de onoare, fără a părăsi locul său în formaţie, comandă: „DREPŢI” (dacă escorta este înarmată cu carabine: „DREPŢI. Pentru onor, prezentaţi – ARM” şi duce mîna la coifură. Toţi militarii care se găsesc în formaţie întorc capul spre sicriu. Orchestra intonează marşul funebru.

Militarii care se află în afara formaţiei, la scoaterea sicriului, iau poziţia de „drepţi” şi duc mîna la coifură. 316. Cortegiul funerar se deplasează în ordinea indicată la pct.312. Garda de onoare merge după persoanele

care îl însoţesc pe decedat, apoi merge orchestra şi escorta de onoare. La deplasarea cortegiului funerar pe jos, orchestra intonează cu întreruperi, marşul funebru. Santinelele gărzii de onoare merg de ambele părţi ale sicriului cu pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept” (cu

carabinele – în poziţia „Pe umăr”); la însoţirea sicriului cu automobilul santinelele în poziţia şezînd ţin carabinele între genunchi, iar în poziţia în picioare - la picior.

142

317. În unele cazuri, în urma unei indicaţii speciale a şefului garnizoanei, la locul de scoatere a sicriului şi în apropierea locului înmormîntării de ambele părţi ale drumului, pe care va trece cortegiul funerar, pot fi aliniate trupe în formaţie pe jos pe un rînd sau pe două rînduri.

318. La sosire la locul înmormîntării, orchestra încetează intonarea marşului funebru. Escorta de onoare şi orchestra se aliniază, după cum permite locul cu frontul spre mormînt.

Militarii cu coroane, cu ordine şi cu medalii, cît şi santinelele gărzii de onoare trec lîngă mormînt. 319. Înaintea coborîrii sicriului cu corpul defunctului în mormînt, se desfăşoară mitingul de doliu. La sfîrşitul mitingului de doliu, Drapelul de Stat al Republicii Moldova se desprinde de pe capacul sicriului şi se împătureşte în conformitate cu Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Comandantul gărzii de onoare înmînează solemn drapelul împăturit familiei decedatului sau celor mai apropiate rude (soţie, copii, părinţi), rostind solemn: “În calitate de reprezentant al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, am onoarea de a Vă oferi acest drapel, ca un simbol al gratitudinii şi aprecierii din partea poporului nostru pentru distinsul serviciu pe care l-a oferit ţării persoana dragă Dumneavoastră.” Ulterior, comandantul gărzii de onoare transmite rudelor acestuia ordinele, medaliile, insignele, precum şi documentele de decorare.

Decoraţiile militarilor decedaţi pot fi transmise muzeelor pentru păstrare şi expunere. 320. După încheierea mitingului de doliu, orchestra intonează marşul funebru. La coborîrea sicriului, escorta

de onoare dă aceleaşi onoruri defunctului ca şi la scoaterea sicriului (pct.312). Subunitatea desemnată din componenţa escortei de onoare execută salutul de trei salve cu cartuşe de manevră, în acest caz, dacă în formaţie se află o companie, salutul este executat de un pluton, dacă în formaţie e un pluton sau o grupă, execută salutul toată subuni-tatea.

Cu prima salvă de salut orchestra intonează Imnul de Stat. După intonarea Imnului de Stat, trupele, dacă locul permite, trec în marş pe lingă mormînt. Santinelele sînt ridicate cînd orchestra termină intonarea Imnului de Stat sau după trecerea trupelor.

321. În cazul incinerării corpului decedatului, escorta de onoare se aliniază lîngă crematoriu cu frontul paralel pe direcţia de deplasare a cortegiului funerar. Orchestra se aliniază la trei paşi în dreapta (stînga) escortei.

La apropierea cortegiului funerar de crematoriu, orchestra, executînd marşul funebru, însoţeşte sicriul cu corpul decedatului în încăperea crematoriului.

În timpul mitingului de doliu, orchestra încetează să cînte. La coborîrea sicriului cu corpul decedatului pentru incinerare, orchestra execută marşul funebru, subunitatea numită execută salutul, de trei salve cu cartuşe de manevră. La începutul salutului, orchestra încetează să cînte. După salut orchestra intonează Imnul de Stat.

Onorurile militare la depunerea coroanelor la mormintele şi la monumentele ostaşilor căzuţi în luptele pentru integritatea şi independenţa Patriei

322. Delegaţiile unităţilor militare depun coroane la monumentele şi mormintele ostaşilor căzuţi în luptele pentru integritatea şi independenţa Patriei în baza deciziei conducătorului structurii militare.

323. La depunerea coroanelor de către delegaţiile statale, guvernamentale şi militare, printr-un ordin al şefului garnizoanei, se desemnează o gardă de onoare înarmată, care are unul sau cîteva Drapele de luptă ale unităţilor militare din garnizoană şi o orchestră.

Ţinuta gărzii de onoare, a orchestrei şi a militarilor ce participă la depunerea coroanelor este cea de paradă. 324. Înaintea depunerii coroanelor la monument (mormînt), din componenţa gărzii de onoare se instalează

una-două perechi de santinele. Santinelele iau poziţia de „drepţi”, avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept” (carabinele - în poziţia „La picior”). Ora instalării şi ridicării santinelelor o fixează şeful garnizoanei.

Garda de onoare se aliniază în două rînduri în faţa monumentului (mormîntului) cu frontul sau flancul drept spre acesta (în funcţie de locul monumentului sau mormîntului). Drapelele de luptă se instalează la flancul drept al gărzii de onoare, orchestra se aliniază mai la dreapta de drapele.

325. Delegaţia cu coroana se aliniază în locul stabilit şi începe să se deplaseze spre monument (mormînt), trecînd de-a lungul formaţiei gărzii de onoare. Înaintea delegaţiei merge comandantul comenduirii militare sau ofiţerul gărzii de onoare. Din urma acestuia, la o distanţă de doi-trei paşi, persoanele ce duc coroana (două persoane), mai departe, la aceeaşi distanţă - delegaţia în coloană cîte trei-cinci persoane.

Cînd delegaţia cu coroana se apropie la 40-50 paşi de garda de onoare, şeful gărzii înarmate cu pistoale-mitralieră aflate în poziţia „La piept” comandă: „Gardă, V-aliniaţi”, „DREPŢI” „Pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA)”, iar celei cu carabine „Gardă, V-aliniaţi”, „DREPŢI”, „Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi – ARM”.

Garda de onoare, după ce execută comanda, însoţeşte delegaţia în mişcare prin întoarcerea capului. Orchestra intonează melodii funebre solemne. Drapelele de luptă se înclină înainte.

326. Cînd ajunge la monument (mormînt), delegaţia depune coroana şi îi comemorează pe cei căzuţi printr-un moment de reculegere. Orchestra încetează să cînte.

143

După păstrarea momentului de reculegere, orchestra intonează Imnul de Stat. După terminarea intonării Imnului, delegaţia se retrage de la monument (mormînt) şi se aliniază cu faţa spre gardă, iar garda de onoare, la comanda şefului gărzii, îşi schimbă formaţia în coloană de marş şi trece în defilare însoţită de marşul orchestrei prin faţa monumentului (mormîntului) şi persoanelor care au depus coroana.

327. În cazul depunerii coroanelor de către şefii unor state şi guverne străine, precum şi de către miniştrii apărării şi delegaţiile militare oficiale, se respectă ordinea expusă la pct.319-323. În acest caz, melodiile funebre solemne se intonează numai cu aprobarea şefului delegaţiei. După păstrarea momentului de reculegere, se intonează Imnul de Stat al ţării, delegaţia căreia a depus coroana. Delegaţiile militare din străinătate sînt însoţite de reprezentantul Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi de comandantul comenduirii militare.

În cazul depunerii coroanelor la monumentele şi mormintele ostaşilor de către alte delegaţii din străinătate, gardă de onoare şi orchestră nu se desemnează. In acest caz, prin ordinul şefului garnizoanei sau al comandantului comenduirii militare, la monument (mormînt) se instalează una-două perechi de santinele şi dacă e necesar, se numeşte un ofiţer cu doi militari pentru aducerea coroanei spre locul depunerii acesteia.

CAPITOLUL XII

PARTICIPAREA TRUPELOR LA LICHIDAREA CONSECINŢELOR UNOR SITUAŢII EXCEPŢIONALE

Principii generale

328. Unităţile militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova participă la lichidarea consecinţelor unor

situaţii excepţionale (calamităţilor naturale, avariilor de mari proporţii, catastrofelor, epidemiilor, epizootiilor) sau la acordarea ajutorului populaţiei sinistrate în baza unui ordin al conducătorului structurii militare. În cazuri excepţionale, cînd nu este timp pentru primirea permisiunii, unităţile militare pot participa la asemenea acţiuni în baza deciziei şefului garnizoanei, care raportează imediat despre aceasta.

329. Trupelor repartizate pentru lichidarea consecinţelor unor situaţii excepţionale sau pentru acordarea ajutorului populaţiei şeful garnizoanei le stabileşte sarcina, în care indică: în subordinea cărui comandant (şef) intră fiecare unitate (subunitate) militară, modul de deplasare, mijloacele tehnice date ca întărire, termenul de executare a sarcinii stabilite, armamentul, ţinuta şi modul de asigurare a drepturilor.

330. Sosind la locul de destinaţie, comandantul unităţii (subunităţii) militare se prezintă imediat la persoana, în subordinea căreia a fost pusă, şi la indicaţiile acesteia, organizează îndeplinirea sarcinii stabilite.

Dacă la locul avariei, catastrofei sau calamităţii naturale lipseşte persoana în subordinea căreia au fost trimise trupele, comandantul unităţii (subunităţii) militare întreprinde de sine stătător măsuri pentru îndeplinirea sarcinii stabilite, coordonînd acţiunile sale cu organele locale ale puterii de stat şi cu forţele repartizate la indicaţia acestora.

Despre îndeplinirea sarcinii stabilite, comandantul unităţii (subunităţii militare) raportează şefului garnizoanei şi şefului său nemijlocit.

331. Este interzisă subordonarea unităţilor, subunităţilor sau formaţiunilor militare reprezentanţilor organelor locale ale puterii de stat.

Pentru efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări urgente, unităţile militare şi subunităţile de apărare civilă pot fi trecute temporar în subordinea şefului corespunzător al apărării civile.

332. Pentru paza bunurilor materiale ce au rămas sau au fost scoase de la locul avariei, catastrofei sau calamităţii naturale, sînt numite, printr-un ordin al comandantului unităţii (subunităţii) militare, repartizate pentru lichidarea consecinţelor unor situaţii excepţionale, gărzi temporare. Aceste gărzi sînt subordonate comandantului unităţii (subunităţii) militare, de la care au fost numite, şefului garnizoanei, comandantului comenduirii militare şi ofiţe-rului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

144

ANEXE

145

APROB Comandantul_________________________________

__________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

“____”_____________________________20____

Anexa nr. 1 la Regulamentul serviciului

de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

secret (la complectare)

TABEL CU ORGANIZAREA GĂRZILOR

Garnizoana_________________________________________________ (denumirea localităţii)

Num

ărul

găr

zilo

r

Den

umire

a ob

iect

ivel

or păz

ite

Numărul de posturi Personalul gărzilor

Cu

trei s

chim

buri

de sa

ntin

ele

Cu

două

schi

mbu

ri de

sant

inel

e

Cu

utili

zare

a m

ijloa

celo

r teh

nice

de

pază

(fără

sant

inel

e)

În to

tal p

ostu

ri

Post

urile

cu

cîin

i de

pază

Şefu

l găr

zii

Aju

toru

l şef

ului

găr

zii

Cap

oral

ii de

schi

mb

Mili

tarii

de

gardă

Etc.

Între

g pe

rson

alul

Notă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Şeful garnizoanei ____________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele) Comandantul comenduirii militare a garnizoanei __________________________ ___________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă: În coloana 8 se indică cine este numit şef de gardă (ofiţer, subofiţer, sergent).

146

APROB Şeful garnizoanei (Comandantul unităţii militare) ____________________________ (gradul militar, semnătura, numele) “____”_____________________20____

Anexa nr.2la Regulamentul serviciului

de garnizoană şi serviciului de gardăal Forţelor Armate ale Republicii Moldova

secret (la complectare)

TABEL CU RÎNDUL LA SERVICIU

al gărzii________________________________________________

în garnizoană (de zi)

___________________________________ în garnizoană (unitatea militară)

la data de “_____”_____________________________20____

Uni

tăţil

e m

ilita

re (s

ubun

ităţil

e)

Personalul gărzii şi timpul începerii serviciului

Notă

Ofiţ

erul

de

serv

iciu

pe

gărz

i şi

aju

toru

l său

Subu

nităţil

e de

serv

iciu

Găr

zile

Patru

lele

Insp

ecto

rii P

MR

Mili

tarii

de

pa

trulă

ai

po

stur

ilor d

e co

ntro

l ale

PM

R

Mijl

oace

le d

e tra

nspo

rt pe

ntru

PM

R

Mili

taru

l de

se

rvic

iu

şi

plan

toni

i pe

parc

Mili

taru

l de

serv

iciu

şi a

juto

rii

săi l

a pu

ncte

le d

e co

ntro

l şi t

rece

re

Mili

taru

l de

se

rvic

iu

şi

pers

onal

ul d

e a

sigu

rare

pe

cant

ină

Etc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Comandantul comenduirii militare al garnizoanei ( şeful statului major al unităţii militare)

_____________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă: 1. În coloanele 6, 7 şi 9 se pot indica personalul gărzii, categoria de militari numiţi în calitate de sef al gărzii şi timpul executării serviciului.

2. În coloana 8 se indică categoria de militari numiţi inspectori ai PMR.

3. În coloanele 9, 10 şi 11 poate fi indicat timpul executării serviciului.

147

APROB Şeful garnizoanei (Comandantul unităţii militare) ____________________________ (gradul militar, semnătura, numele) “____”________________20____

Anexa nr.3la Regulamentul serviciuluide garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate


TABELUL DE POSTURI AL GĂRZII nr. _________________

(în garnizoană, interioară)

Personalul gărzii şi numărul de

posturi

Numărul caporalilor de schimb şi al posturilor lor

Numărul postului ce se află sub pază

Consemnele de serviciu speciale ale santinelelor

1 2 3 4

Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) _____________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă:

1. În coloana 1 se enumeră întregul personal al gărzii. De exemplu: şeful gărzii (ofiţer, subofiţer, sergent) – 1; ajutorii şefului gărzii – 2; caporalii de schimb – 3; însoţitorii – 2 etc., după care se indică numărul de posturi cu 3 şi cu 2 schimburi de santinele, de posturi cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază (fără santinele) şi de posturi cu cîini de pază.

2. În coloana 3 se indică denumirea obiectivelor la post şi se notează ce fel de sigilii (plumb pentru sigilat, numărul lor) sînt utilizate la fiecare obiectiv.

3. În coloana 4 se indică obligaţiile speciale de serviciu ale santinelelor în funcţie de condiţiile de pază şi apărare a fiecărui post, cazurile în care santinelei i se permite să facă uz de armă şi modul de ţinere a legăturii cu şeful gărzii (corpul de gardă).

148

Anexa nr.4 la Regulamentul serviciului


(prima pagină a foii de stare a gărzii) FOAIA DE STARE A GĂRZII nr. _________________________________

(în garnizoană, interioară) _______________________________________________________________

(data, luna, anul)

Dat

a, o

ra, m

inut

ele

Con

form

că

rei

auto

rizaţ

ii s-

a pe

rmis

ac

cesu

l şi

nr

. au

toriz

aţie

i de

acce

s

Den

umire

a ob

iect

ivul

ui

Des

chis

, înc

his

Gr.

mili

tar,

num

ele

pers

oane

i căr

eia

i s-a

pe

rmis

acc

esul

Sem

nătu

ra p

erso

anei

că

reia

i s-

a pe

rmis

acc

esul

Sem

nătu

ra ş

eful

ui

gărz

ii

1 2 3 4 5 6 7

Pe această pagină se înscriu: 1. Menţiunile privind accesul în corpul de gardă şi la obiectivele aflate sub pază, semnăturile

şefului gărzii şi ale persoanelor admise la deschiderea magaziilor. 2. Semnăturile şefilor gărzii noi şi celei vechi cu privire la schimbul gărzilor şi neregulile

constatate în cadrul schimbului. 3. Menţiunile comandantului companiei (bateriei) cu privire la măsurile luate pentru

lichidarea neregulilor din serviciul gărzii. (paginile 2 şi 3 ale foii de stare a gărzii)

GRAFICUL POSTURILOR Garda nr.________ de la____________________________________________________

( subunitatea, denumirea convenţională a unităţii militare) Şeful gărzii ___________________________________________________________

( gradul militar, numele, prenumele) Ajutorul şefului gărzii___________________________________________________

( gradul militar, numele, prenumele)

Numerele posturilor

Gradul militar, numele şi prenumele caporalilor de schimb

Gradul militar, numele şi prenumele santinelelor

Schimbul 1 Schimbul 2 Schimbul 3

Însoţitorii_______________________________________________________________

(gradul militar, prenumele şi numele) Timpul instalării militarilor la posturi: Cu trei schimburi_________________________________________________________ Cu două schimburi________________________________________________________ Comandantul companiei (bateriei) __________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele) Locţiitor şef secţie S1 (A1) pentru lucrul educativ (sociolog-psiholog)________________ _______________________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele) Controlul medical efectuat de _______________________________________________


149

Notă: 1. Dacă santinelele se schimbă peste o oră, se indică ora efectuării schimbării lor şi persoana care a efectuat-o. 2. În cazul modificării componenţei personalului schimburilor acest lucru se consemnează în coloanele respective.

3. În coloana a doua, suplimentar, se consemnează: dacă personalul gărzii include operatori pentru mijloacele tehnice de pază - gradele lor militare, numele şi prenumele, iar dacă sînt posturi cu cîini de pază - gradele militare, numele şi iniţialele instructorilor de cîini de pază.

4. Dacă gărzii i se atribuie mijloace de transport, marca şi numărul lor, cît şi gradele militare, numele şi prenumele conducătorilor auto sînt consemnate înaintea consemnării privind însoţitorii.

EVIDENŢA RAPOARTELOR SANTINELELOR

DESPRE EXECUTAREA SERVICIULUI

N Nr. posturilor

Ora primirii rapoartelor

9-21 21-23 23-01 01-03 03-05 05-07 07-09 09-11 11-13 13-15 15-17 17-19

Notă: În lipsa raportului, seful gărzii este obligat să anunţe imediat caporalul de schimb sau

să sosească personal la post pentru constatarea cauzelor.

LISTĂ PRIVIND REPARTIZAREA ARMELOR ŞI EFECTUAREA INSTRUCTAJULUI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII LA MÎNUIREA ARMELOR

Nr. crt.

Gradul militar Numele şi iniţialele

Categoria, seria şi numărul

armei

Cantitatea de muniţii

Semnătura privind

preluarea

Semnătura privind

instructajul

Şeful gărzii _____________________________________________________________


(pagina 4 a foii de stare a gărzii)

LISTĂ PENTRU APRECIEREA SERVICIULUI EFECTUAT DE PERSONALUL GĂRZII

Nr.

crt.

Gradul

militar

N.P.P.

Aprecierea Pentru cunoaşterea

regulamentului Pentru

cunoaşterea

tabelului de post

Pentru acţiunil

e la post

Pentru servici

ul practic

Pct. Pct. Pct. Pct. Pct. Pct. Pct. Pct. Pct.

Şeful gărzii ______________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

(paginile 5-8 ale foii de stare a gărzii)

Pe această pagină se fac următoarele menţiuni:

1. Despre rezultatele controlului gărzii. 2. Despre timpul instalării în (schimbării din) post a santinelelor la deschiderea (închiderea) magaziilor. 3. Despre incidentele care au avut loc în timpul gărzii.

150

4. Despre accesul pentru vizitarea inculpaţilor şi a persoanelor condamnate. 5. Despre scoaterea cîinilor de pază la posturi şi de la posturi. 6. Despre toate neregulile constatate la mijloacele tehnice de pază, la împrejmuirile obiectivelor păzite şi

despre timpul eliminării lor.

Data, ora, minutele Rezultatele controlului

Analiza serviciului de gardă a fost efectuată de: Comandantul companiei (bateriei)____________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Foaia de stare a gărzii a fost verificată de: şeful statului major_____________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Comandantul unităţii militare_____________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă:

1. Toate menţiunile în foaia de stare a gărzii se fac cu stiloul, fără corectări. 2. Şeful statului major al unităţii militare prezintă zilnic foile de stare ale gărzilor ce s-au schimbat

comandantului unităţii pentru a lua cunoştinţă şi a lua decizie. După aceasta, şeful statului major al unităţii, în termen de 2 zile, restituie comandantului comenduirii militare foile de stare ale gărzii, cu consemnarea măsurilor luate pentru eliminarea neregulilor constatate.

3. Foile de stare ale gărzilor se păstrează la comenduirea militară (statul major al unităţii militare) timp de un an după anul în curs.

151



ÎMPREJMUIREA OBIECTIVELOR ŞI UTILAREA POSTURILOR

1. Teritoriul pe care sînt amplasate obiectivele de pază trebuie să fie împrejmuit cu gard (din lemn, sîrmă ghimpată etc.).

Teritoriul pe care sînt amplasate obiectivele importante (magazii cu substanţe explozive, muniţii, combustibil etc.), trebuie să aibă împrejmuire exterioară şi interioară cu înălţimea de cel puţin 2 m şi distanţa dintre sîrme de cel mult 15 cm. Distanţa dintre împrejmuirea exterioară şi cea interioară este determinată de condiţiile locale şi poate fi de 10 m şi mai mare. Între împrejmuiri este amenajat un culoar de itinerar pentru mişcarea santinelelor şi un culoar de control, lîngă partea exterioară a împrejmuirii, cu lăţimea de cel puţin 5 m.

Pentru comoditatea controlului căilor de acces la obiectivul păzit, între împrejmuiri (lîngă împrejmuirea exterioară) pot fi instalate foişoare de observare, utilate cu mijloace de legătură, semnalizare, proiectoare şi instalaţii paratrăsnet.

La obiectivele de importanţă deosebită, în baza deciziei şefului statului major, pot fi executate construcţii inginereşti speciale cu armament şi aparate de observare sau foişoare de observare cu împrejmuire antiglonţ.

Pe căile de acces spre teritoriul obiectivelor păzite, în caz de necesitate, sînt puse indicatoare ce se văd bine ziua şi noaptea, cu inscripţiile: „Trecerea (circulaţia) interzisă”. Calea de ocolire se indică printr-o săgeată. Aceste indicatoare pot fi instalate doar pentru o anumită perioadă a zilei.

2. În jurul obiectivelor amplasate în exteriorul unităţii militare, de comun acord cu organele puterii de stat şi cu cele de autoadministrare locală, pot fi stabilite, în conformitate cu legislaţia, zone şi raioane interzise. Limitele zonei (raionului) interzise vor fi marcate pe teren cu indicatoare ce se văd bine, în limba de stat. De exemplu: „Zonă interzisă (raion interzis), trecerea (circulaţia) interzisă”. Despre stabilirea limitelor zonei interzise (raionului interzis) şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare, şeful obiectivului păzit) este obligat să anunţe, prin intermediul organelor administraţiei locale, populaţia localităţilor din apropiere. În limitele zonelor (raioanelor) interzise nu vor intra drumurile de circulaţie generală, construcţiile de locuit şi de serviciu, terenurile agricole etc.

3. Pe teritoriul postului, în funcţie de condiţiile locale, santinela va fi asigurată cu un cîmp vizual şi de tragere maxim (cel puţin 50 m). De aceea, teritoriul din jurul postului va fi curăţat de arbuşti, copacii vor fi tăiaţi parţial – crengile de jos pînă la înălţimea de 2,5 m, iarba – cosită, iar obiectele de prisos – înlăturate. Limita interzisă, ce stabileşte distanţa după care accesul persoanelor străine nu este admis, se marchează cu indicatoare vizibile pentru santinelă ziua şi noaptea şi în condiţii de vizibilitate redusă.

Pe teritoriile obiectivelor ce au cîteva posturi limitele fiecărui post sînt marcate pe teren cu indicatoare. De exemplu: „Hotarul (limita) postului nr. 2”.

4. Pentru paza şi apărarea celor mai importante obiective şi a corpului de gardă, aflate în afara taberelor militare, sînt săpate şi utilate tranşee, astfel ca din ele să fie deschis cîmpul de tragere asupra căilor de acces la post (corpul de gardă) şi să fie asigurată, în măsura posibilităţilor, legătura de foc cu posturile învecinate. Tranşeea este utilată cu mijloace de legătură (semnalizare) cu corpul de gardă.

5. Noaptea căile de acces la post şi la obiectivul de păzit vor fi iluminate. Iluminaţia va fi asigurată în aşa fel, ca santinela, stînd la post sau mişcîndu-se pe itinerar, să se afle tot timpul în umbră.

152

6. Postul este utilat cu mijloace de legătură, care îi vor permite santinelei (cel puţin din două puncte, iar la paza

obiectivelor prin patrulare - peste fiecare 250 m de itinerar) să raporteze la corpul de gardă despre executarea serviciului.

7. Posturile interioare vor avea împrejmuire cu înălţimea de 0,7 - 1m şi iluminaţie. Punctul de control trebuie să dispună de o împrejmuire, care să apere santinela contra unui atac prin surprindere.

8. La fiecare post exterior (în caz de necesitate, şi la cel interior), nemijlocit în apropierea depozitului, magaziei etc., se vor afla mijloace de stingere a incendiului: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).

9. La postul exterior se va afla o umbrelă-ciupercă special utilată pentru păstrarea îmbrăcămintei de post; la postul interior - dulap sau cuier pentru scurta îmblănită (manta). Umbrela-ciupercă este vopsită în culoarea obiectivului păzit sau a terenului din jur.

10. Indicaţiile privitoare la utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază sînt expuse în compartimentul „Serviciul de gardă cu aplicarea mijloacelor tehnice de pază”.

FOIŞOR DE OBSERVAŢIE UMBRELĂ – CIUPERCĂ PENTRU SANTINELĂ

153



UTILAREA CORPULUI DE GARDĂ

1. Corpul de gardă constă din: 1) camera comună pentru întreg personalul gărzii; 2) camera şefului gărzii şi a ajutorului acestuia, care comunică printr-o uşă cu geam cu camera comună pentru

personalul gărzii; 3) camera pentru schimbul ce se odihneşte al gărzii, care comunică printr-o uşă cu camera comună pentru

personalul gărzii. În afară de aceasta, în corpul de gardă vor fi: o sufragerie cu utilaj pentru încălzirea hranei, locuri (camere) de

spălat, pentru fumat, pentru curăţarea armelor şi încălţămintei, cameră de uscare, loc pentru activităţi de menaj, veceu, magazie pentru combustibili. Corpurile de gardă ale gărzilor cu personal mic pot să nu aibă sufragerie. În aceste cazuri, se va utila un loc pentru păstrarea veselei şi produselor şi pentru încălzirea hranei.

În corpul de gardă al gărzii, majoritatea obiectivelor păzite ale căreia sînt utilate cu mijloace tehnice de pază, trebuie să existe o cameră în care se va afla panoul deservit de ajutorul (operatorul) şefului gărzii pentru mijloacele tehnice de pază. Panoul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază va fi în cîmpul vizual al şefului gărzii.

2. În camera comună pentru personalul gărzii se vor afla: 1) o planşă cu textul Jurămîntului militar; 2) tabelul de posturi; 3) regulamentele militare; 4) ziare şi reviste; 5) desene sau planşe ce ilustrează regulile de executare a serviciului de gardă, precum şi imagini şi descrieri ale

faptelor de eroism ale personalului gărzilor la executarea serviciului de gardă, fotografii ale militarilor eminenţi în executarea serviciului de gardă;

6) căşti telefonice pentru două treimi din personalul schimbului de veghe pentru audierea transmisiunilor radio; 7) seturi jocuri de şah şi de dame; 8) ceasornic; 9) lanterne pentru toţi caporalii de schimb; 10) termometre interior şi exterior; 11) trusă medicală şi pachete individuale de bandaje pentru întreg personalul gărzii; 12) Dulap pentru obiectele personale şi accesoriile de toaletă ale personalului gărzii. 13) rastelul pentru arme, utilat cu semnalizare luminoasă-acustică cu transmiterea semnalelor în camera

şefului gărzii; 14) masă şi scaune pentru schimbul de veghe; 15) cuier pentru îmbrăcămintea personalului gărzii şi pentru al doilea set de îmbrăcăminte de post; 16) pubele.

Se permite ca dulapul şi cuierul să se afle în alte camere (coridor), în funcţie de amplasamentul corpului de gardă.

În camera comună, în afară de aceasta, poate fi instalat un televizor. 3. În camera şefului gărzii se vor afla:

1) lista documentelor primite de şeful gărzii; 2) lista utilajului, inventarului şi materialelor care se află în corpul de gardă; 3) schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi; 4) instrucţia pentru şeful gărzii; 5) pachetul cu documentaţie pentru caz de alarmă; 6) modele de permise de acces în funcţie de numărul persoanelor ce au dreptul să le semneze şi de semnături

ale acestora; 7) modelul legitimaţiei de o singură dată ce permite controlul gărzii; 8) modele de sigilii (plumb pentru sigilat) aflate în lăzi speciale (safeuri) - pentru toţi caporalii de schimb; 9) lista persoanelor cu funcţii de răspundere, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau

au dreptul să primească de la gardă maşinile de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate în remize; de regulă, în liste se indică gradul militar, funcţia, numele, prenumele, numărul documentului de identitate (paşaportului) al acestora, obiectivul la deschiderea (închiderea) cărui sînt admişi, ce sigiliu (plumb pentru sigilat) se aplică şi timpul deschiderii (închiderii) obiectivului;

10) cheile de la camerele arestului; 11) regulamentele;

154

12) telefonul de legătură directă cu ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi mijloacele de legătură cu posturile;

13) safeul metalic pentru pistoalele militarilor de gardă la punctele de control; 14) rezerva de muniţii în lăzi metalice cu lacătele şi cheile de la ele; 15) safeul de metal pentru păstrarea muniţiilor la posturile cu două schimburi; 16) rechizite de birou; 17) vas pentru apă şi pahare; 18) masă cu sertar ce se încuie şi două scaune; 19) cuier; 20) lanternă; 21) pat pentru odihnă.

4. În camera pentru schimbul de odihnă se vor afla paturi amenajate pentru odihnă; numărul lor va asigura odihna concomitentă a unui schimb de militari de gardă şi a altor persoane din gardă, cărora li se cuvine să se odihnească (pct.223).

5. În sufragerie vor fi:

1) mese şi scaune (taburete) pentru două treimi din personalul gărzii; 2) dulap pentru veselă şi produse ; 3) set de veselă şi vase pentru aducerea şi luarea mesei de către întreg personalul; 4) rezervor cu apă potabilă; 5) plită electrică sau aragaz pentru încălzirea hranei; 6) plonjor sau ceainic pentru fierberea apei; 7) chiuvetă sau vas pentru spălarea veselei.

6. În camera cu panoul de recepţie a semnalelor se vor afla:

1) aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază; 2) documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază; 3) masă şi scaune ; 4) rechizite de birou.

7. În locurile (camerele) pentru fumat, curăţare a armelor şi încălţămintei se vor afla: o masă pentru curăţarea

armelor, o ladă metalică pentru cîrpe, rechizite pentru curăţarea încălţămintei.

8. Toată documentaţia gărzii, precum şi placatele vor fi în rame sau pe planşete. 9. În fiecare cameră va fi fixată pe perete lista bunurilor şi inventarului ce se află în ea.

10. Corpul de gardă se asigură cu surse electrice (de rezervă) de iluminare în funcţie de numărul camerelor şi cu mijloace de stingere a incendiilor: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).

Dacă corpul de gardă e amplasat în afara unităţii militare, la necesitate, ferestrele vor fi utilate cu plase metalice sau cu obloane de lemn ce se închid din interior.

11. Uşa de intrare în corpul de gardă este utilată cu zăvor ce exclude accesul neautorizat în corpul de gardă al

persoanelor sosite pentru deschiderea (închiderea) obiectivelor păzite. 12. Teritoriul adiacent corpului de gardă va avea împrejmuire cu înălţimea de cel puţin 2 m. La intrarea în corpul

de gardă va fi utilat locul pentru curăţarea încălţămintei (răzătoare metalice sau de lemn); în apropierea corpului de gardă se va instala un container pentru gunoi cu capac ce se închide.

13. Rezerva necesară de combustibili, de mijloace de iluminat (lumînări, lămpi de petrol, lanterne) şi inventarul pentru efectuarea curăţeniei se vor păstra în magazie.

14. În faţa corpului de gardă sînt amenajate terenuri pentru alinierea gărzii şi pentru încărcarea armelor, cu

captor de gloanţe, care, pe timp de noapte, sînt bine iluminate, de asemenea, un loc (încăpere) pentru amplasarea personalului gărzii schimbate, cu rastel pentru păstrarea armelor. Corpul de gardă ce dispune de mijloc de transport va avea loc pentru parcarea lui.

155



REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A REZERVEI DE CARTUŞE DE LUPTĂ

GARDA nr._______

Unitatea militară

Dat

a pr

imiri

i şi c

onsu

măr

ii ca

rtuşe

lor Stocul de cartuşe de luptă

Den

umire

a ei

, num

ărul

doc

umen

tulu

i de

ridi

care

şi c

ompl

etar

e a

stoc

ului

de

cartuşe

Controlul stocului de cartuşe

Pent

ru p

isto

ale

– m

itral

ieră

şi

cara

bine

Pent

ru

pist

oale

Dat

a co

ntro

lulu

i şi

not

a pe

rsoa

nei c

e l-a

efe

ctua

t, pr

ivin

d st

area

stoc

ului

d

e ca

rtuşe

Not

a pr

ivin

d lic

hida

rea

neaj

unsu

rilor

con

stat

ate

Stocul de cartuşe la ____________________________________________ Eliberate_____________________________________________________ Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului

major al unităţii) __________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Stocul de cartuşe la ____________________________________________ Completat____________________________________________________ Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al

unităţii)__________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Stocul de cartuşe la_____________________________________________ Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al

unităţi)___________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă:

1. La eliberarea (completarea) stocului de cartuşe se întocmeşte un act semnat de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii), şeful serviciului armament şi muniţii al unităţii militare, care a eliberat stocul de cartuşe, militarul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi de şeful gărzii. Stocul de cartuşe de luptă se completează pînă la nivelul normei, lada se resigilează şi se predă spre păstrare şefului gărzii.

2. Aproximativ de aceeaşi formă este şi registrul de evidenţă a setului de grenade şi focoase. La rubricile respective, sînt indicate denumirile corespunzătoare.

156



ŢINUTA GĂRZILOR

1. Ţinuta gărzilor constă din scurtă de campanie călduroasă (scurtă îmblănită, manta), un set de ţinută de campanie curată şi îngrijită, încălţăminte, coifură, centură şi cartuşieră.

În calitate de îmbrăcăminte de post sînt folosite: pe timp de iarnă – cojoc şi pîslari; pe timp de vară – manta de ploaie cu glugă sau foaie de cort şi încălţăminte specială impermeabilă. Îmbrăcămintea de post, în afară de cojoc, constă din două complete pentru fiecare post, unul dintre care se află în corpul de gardă, iar altul - la post. În afară de aceasta, în corpul de gardă trebuie sa fie mantale de ploaie cu glugă sau foi de cort şi încălţăminte specială impermeabilă pentru întreg personalul gărzii.

În cazuri speciale, la indicaţia şefului statului major, santinelele pot executa serviciul în veste antiglonţ şi căşti de oţel.

2. Gărzile vor sosi la locul de apel în mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase). Pe timp călduros, la indicaţia comandantului comenduirii militare (şefului statului major) gărzile se pot prezenta la apel fără mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase).

Modul de purtare a mantalei (scurtei îmblănite, scurtei de campanie călduroase) poate fi schimbat; în timpul apelului – de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), iar după apel – de către şeful gărzii.

3. Pe timp de vară cu vînt rece şi ploaie, schimburile pleacă la posturi în mantale (scurte de campanie călduroase). Dacă temperatura aerului depăşeşte + 15°C la umbră, schimburilor li se permite să lase mantalele (scurtele de campanie călduroase) în cuiere în corpul de gardă.

4. Pe timp nefavorabil, schimburile pleacă la posturi în mantale de ploaie cu glugi (foi de cort) şi în încălţăminte impermeabilă.

La post, santinelele dezbracă (îmbracă) mantalele de ploaie (foile de cort)în funcţie de situaţie. 5. Cojocul de post se îmbracă şi se dezbracă doar în timpul efectuării schimbului la posturi. Pîslarii se încalţă în

corpul de gardă. Se permite a îmbrăca cojocul şi a încălţa pîslarii dacă temperatura aerului e sub - 5°C şi dacă e vînt rece. Cojocul se îmbracă peste manta (scurta de campanie călduroasă) . Cojoacele şi mantalele de ploaie (foile de cort) dezbrăcate se pun în cui sub umbrela-ciupercă sau în foişorul de

observare. Mantalele de ploaie (foile de cort) şi pîslarii, după întoarcerea de la posturi, se scot şi se usucă. 6. Santinelele din interiorul încăperilor încălzite, la temperatura de cel puţin +18°C, vor fi întotdeauna fără

mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase).

157



POZIŢIA ARMEI SANTINELEI LA POST

Notă:

1. Mişcîndu-se, santinela ţine arma conform poziţiei în figuri. 2. Santinelei cu pistol-mitralieră i se permite să lase în jos braţul drept sau cel stîng, iar santinelei cu

carabină - să ţină arma cu mîna dreaptă înaintea gărzii trăgaciului. 3. Arma în poziţia „La umăr”, „La piept” sau „La picior” se ţine respectînd regulile indicate în

Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Poziţia pistolului-mitralieră la pregătirea de tragere stînd în picioare

Poziţia pistolului-mitralieră la pregătirea de tragere stînd în picioare

utilizînd cureaua

Poziţia armei: santinela a îmbrăcat foaia de cort

Poziţia carabinei la pregătirea de tragere stînd în picioare

158



AMENAJAREA TABEREI DE GARDĂ

PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI GĂRZILOR ÎN VEDEREA EXECUTĂRII SERVICIULUI

Locurile de instrucţie:

A - clasa de pregătire teoretică; B- locul pentru desfăşurarea antrenamentelor de încărcare şi descărcare a armei; C – locul de primire şi predare a postului, de schimbare a santinelelor; D – locul pentru acţiunile pe care santinela urmează să le întreprindă în caz de incendiu; E – locul pentru acţiunile pe care santinela aflată la post urmează să le întreprindă în diverse circumstanţe; F – locul pentru însuşirea procedeelor luptei corp la corp; G – locul pentru pregătirea gărzii pentru paza transporturilor cu încărcături militare (pentru unităţile militare ce

dispun de asemenea gărzi).

Dotările:

1 - plafonieră; 2 - panouri pentru planşe (consacrate problemelor de instrucţie); 3 - stingătoare; 4 - mijloace de transmisiuni; 5 - indicatori ai limitelor interzise (distanţele minime pînă la care se pot apropia persoanele străine);

6 - elemente ale perimetrului postului cu mijloace tehnice de pază, fîşie de control şi cu itinerar de deplasare a santinelei şi a mijlocului de transport;

7 - umbrelă-ciupercă de post; 8 - panou de conducere; 9 - locul pentru însuşirea procedeelor luptei corp la corp;

159

10 - terenul pentru formaţia gărzii; 11 - planşă (poziţia armei la santinelă, modul de întrebuinţare a armei); 12 - împrejmuire pentru santinelă; 13 - planşă (obligaţiile personalului de gardă şi exigenţele privind securitatea la paza transporturilor cu în-

cărcături militare); 14 - planul instrucţiunilor pentru personalul gărzii; 15 - casa cu bani; 16 - locul de încărcare a încărcătoarelor; 17 - locul pentru curăţarea încălţămintei.

160



PAZA OBIECTIVELOR CU CÎINII DE PAZĂ

1. Cîinii de pază, pentru întărirea pazei obiectivului, sînt folosiţi, de regulă, noaptea şi în condiţii de

vizibilitate redusă (ploaie, ceaţă etc.). 2. La apelul gărzilor se prezintă doar ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază. 3. Durata aflării cîinilor la posturi nu va depăşi 12 din 24 ore, iar la temperatura aerului de -20°C şi mai joasă

durata aflării cîinilor la post se va reduce pînă la 6 ore, şeful gărzii menţionînd acest lucru în registrul de serviciu al cîinilor de pază şi în foaia de stare a gărzii.

4. Drept post pentru cîinele de pază este considerat un sector de teren special utilat, în care pentru întărirea pazei obiectivului este folosit cîinele.

Posturile pentru cîinii de pază sînt situate în cele mai periculoase căi de acces la obiectiv, în faţa împrejmuirii exterioare (a posturilor), la distanţa de pînă la 80 m sau între împrejmuirea exterioară şi primul aliniament dotat cu mijloace tehnice de pază, ţinîndu-se seama de posibilitatea de a supune tirului terenul din faţă cîinelui.

5. Ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază amplasează cîinii la posturi la ordinul şefului gărzii. Amplasarea cîinilor o execută însoţit de ajutorul şefului gărzii sau de caporalul de schimb respectiv. Fiecare instructor de cîini duce cel mult doi cîini, neapărat cu botniţe.

La instalarea cîinilor la posturi botniţele se scot. După încheierea amplasării cîinilor la posturi, ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cîinilor de pază raportează

şefului gărzii. 6. Primind semnal de la santinelă sau auzind lătratul cîinelui, şeful gărzii, pentru clarificarea situaţiei, trimite

imediat ajutorul său pentru serviciul cu cîini de pază, instructorul cîinilor de la acest post şi caporalul de schimb respectiv.

7. Odată cu zorii sau cu îmbunătăţirea condiţiilor de vizibilitate (după ploaie, ceaţă, ninsoare), cîinii sînt scoşi de la posturi de către ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază, fiind însoţit de ajutorul şefului gărzii sau de caporalul de schimb respectiv, şi duşi de instructorul de cîini la locul de amplasare permanentă. Despre scoaterea din posturi sau schimbarea cîinilor în posturi, şeful gărzii dă indicaţii ajutorului său pentru serviciul cu cîini de pază.

8. Controlul serviciului cîinilor de pază şi stării posturilor este exercitat, cu permisiunea şefului gărzii, de ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază (de instructor) în componenţa echipei de control-pază sau însoţit de ajutorul şefului gărzii (caporalului de schimb respectiv).

9. Modul de întreţinere şi de pregătire a cîinilor de pază, precum şi indicaţiile privitoare la utilarea posturilor pentru cîinii de pază şi modul de efectuare a controlului asupra îndeplinirii serviciului de către cîinii de pază sînt expuse într-o instrucţiune specială.

Ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază

10. Ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază este numit din rîndul instructorilor de cîini de pază superiori. El se află în subordinea şefului gărzii şi răspunde de amplasarea la timp la posturi a cîinilor de pază şi de serviciul instructorilor de cîini de pază.

11. Ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază are următoarele obligaţii: 1) să cunoască exact amplasamentul posturilor de cîini de pază şi să conducă repartizarea lor în posturi; 2) înainte ca instructorii cîinilor de pază să fie trimişi la posturi, să verifice cunoaşterea de către ei a

obligaţiilor lor şi starea echipamentului cîinilor; 3) cel puţin o dată în timpul aflării la post a cîinilor, să controleze comportamentul lor; 4) să completeze catalogul serviciului cîinilor de pază (numărul postului, numele cîinelui, numele şi

prenumele instructorului, timpul instalării cîinelui la post, timpul efectuării controlului şi rezultatele îndeplinirii serviciului de către cîine, condiţiile meteo, timpul scoaterii cîinelui de la post).

Instructorul cîinilor de pază

12. Instructorul cîinilor de pază este răspunzător de menţinerea în bună stare a posturilor de cîini de pază. El se

află în subordinea şefului gărzii şi a ajutorului acestuia pentru serviciul cu cîini de pază. 13. Instructorul cîinilor de pază are următoarele obligaţii: 1) să nu părăsească subunitatea fără permisiunea ajutorului şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază; 2) să cunoască amplasamentul posturilor cîinilor de pază şi condiţiile de serviciu la ele ; 3) să cunoască cîinii de pază ai schimbului său şi comportamentul lor la posturi; 4) să controleze, la ordinul ajutorului şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază, comportamentul cîinilor

la posturi, precum şi starea posturilor ; 5) să ia măsuri pentru lichidarea neîntîrziată a neregulilor depistate la posturi (ruperea lanţurilor, încîlcirea

lor).

161



AMPLASAREA ŞI UTILAREA

COMENDUIRII MILITARE A GARNIZOANEI

1. Pentru amplasarea comenduirii militare a garnizoanei este necesară o clădire sau o încăpere separată, un loc special pentru instrucţiile la pregătirea de front cu militarii reţinuţi pentru încălcarea regulilor privind ţinuta militară sau pentru neexecutarea salutului militar.

Suprafaţa generală a clădirii (încăperii) va corespunde normelor stabilite pentru amplasarea instituţiilor Ministerului Apărării al Republicii Moldova.

2. În clădirea (încăperea) comenduirii militare a garnizoanei trebuie să fie următoarele camere: pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul lui; pentru înregistrarea militarilor sosiţi în garnizoană; camere pentru militarii reţinuţi provizoriu: una pentru soldaţi şi sergenţi; alta – pentru subofiţeri, şi o cameră pentru servicii de menaj.

Împreună cu comenduirea militară poate fi amplasat serviciul poliţiei militare rutiere (PMR) al garnizoanei. Pentru serviciul dat în comenduire sînt utilate birouri pentru personal (şeful PMR, inspectorii PMR), pentru şedinţele comisiei militare de calificare a PMR a garnizoanei, de asemenea, clase de pregătire şi instructaj ale serviciului PMR şi de verificare a cunoaşterii de către conducătorii auto a regulilor de circulaţie rutieră.

Lîngă comenduirea militară este utilat un loc de parcare a mijloacelor de transport ale patrulelor şi PMR. 3. În camera ofiţerului de serviciu pe gărzi şi a ajutorului lui se vor afla: 1) instrucţia pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi; 2) schema garnizoanei cu indicarea amplasamentelor unităţilor militare, organelor Ministerului Afacerilor

Interne, itinerarelor de patrulare, posturilor de control ale PMR şi locurilor publice din oraş; 3) registrul de primire şi de predare a serviciului; 4) agenda cu numerele telefoanelor orăşeneşti; 5) tabelele de posturi ale gărzilor pe garnizoană; 6) modelele legitimaţiilor ce dau dreptul de a controla gărzile; 7) set de regulamente militare; 8) safeul metalic pentru păstrarea documentelor; 9) safeu sau ladă metalică pentru păstrarea armelor şi muniţiilor gărzii (echipei) sosite în garnizoană; 10) dulapul pentru păstrarea staţiilor radio; 11) biroul de cancelarie cu rechizite de scris; 12) trei-patru scaune; 13) patul pentru odihnă; 14) ceasornicul; 15) termometrele interioare şi exterioare; 16) dulapul sau cuierul pentru îmbrăcămintea călduroasă; 17) vasul pentru apă şi paharele; 18) telefonul pentru legătura cu şeful garnizoanei, cu comandantul comenduirii militare, cu gărzile, cu

unităţile de pompieri ale oraşului şi cu comandanţii unităţilor militare ale garnizoanei, precum şi staţia radio pentru asigurarea legăturii cu patrulele şi cu posturile de control ale PMR;

19) sursele de iluminare de rezervă. În camera pentru militarii de patrulă se vor afla:

1) schema itinerarelor de patrulare; 2) planşele (desenele) cu ţinuta militarilor; 3) masa; 4) scaunele (după numărul militarilor de patrule); 5) paturi pentru odihnă; 6) dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea călduroasă; 7) vas pentru apă şi pahare; 8) ziare şi reviste. În garnizoanele în care patrulele se înarmează, în camera pentru militarii de patrulă vor fi rasteluri pentru

păstrarea armelor şi masă pentru curăţarea lor. Camerele pentru militarii reţinuţi provizoriu vor fi dotate cu paturi de scîndură şi vor avea gratii la geamuri. 6. Modul de asigurare şi deservire gospodărească a încăperii comenduirii militare a garnizoanei este determinat

de şeful garnizoanei.

162



ORDINEA DE EVIDENŢĂ A MILITARILOR

CE SE AFLĂ IN DELEGAŢIE ŞI IN CONCEDIU EVIDENŢA UNITĂŢILOR MILITARE ALE GARNIZOANEI

1. La sosirea sa în locul de delegare sau concediu fiecare militar este obligat să se pună la evidenţă la comenduirea militară a garnizoanei (dacă aceasta lipseşte – la centrul militar apropiat), iar înainte de plecarea sa la locul de serviciu – să se scoată de la evidenţă.

Dacă locul de sosire a militarului este situat departe de comenduirea militară a garnizoanei sau de centrul militar (peste 10 km), militarul poate să se pună la evidenţă (să se scoată de la evidenţă) la organul administraţiei publice local.

Militarii delegaţi într-o unitate militară se pun la evidenţă în acea unitate militară. La punerea la evidenţă sau la scoaterea de la evidenţă în documentul de delegaţie sau în biletul de concediu se

efectuează inscripţia respectivă. Inscripţia de sosire trebuie făcută cel tîrziu a doua zi după sosire, iar inscripţia de plecare – în ajunul sau în ziua plecării.

2. Generalii şi coloneii anunţă despre sosire sau plecare comandantul comenduirii militare a garnizoanei prin telefon sau în scris, iar foaia de delegaţie sau biletul de concediu pentru notarea datelor de sosire sau de plecare le expediază acestuia prin curier special.

Militarilor angajaţi prin contract sau aflaţi în concediu li se permite să se prezinte la comenduirea militară a garnizoanei la centrul militar în haine civile.

3. Toţi militarii, în timpul aflării în delegaţie sau concediu, sînt obligaţi să aibă bilet de concediu sau foaie de delegaţie şi să le prezinte la cererea şefilor şi superiorilor. In cazul schimbării adresei, primirii permisiei de prelungire a concediului sau a termenului delegaţiei, în caz de boală sau în alte cazuri care nu permit plecarea la timp, militarii sînt obligaţi să informeze despre aceasta imediat comenduirea militară a garnizoanei, centrului militar sau organului administraţiei publice locale (unde a fost pus la evidenţă) .

4. Pentru evidenţa militarilor sosiţi în concediu sau în deplasare, în comenduirea militară (centrul militar) se ţine un registru de evidenţă:

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A MILITARILOR AFLAŢI ÎN

DELEGAŢIE SAU CONCEDIU

Num

ărul

cur

ent

Gra

dul m

ilita

r

Num

ele,

pre

num

ele

Uni

tate

a m

ilita

ră (d

enum

i-re

a co

nvenţio

nală

)

Scop

ul so

sirii

în

garn

izoa

nă

Num

ărul

şi d

ata

foii

de

dele

gaţie

, bile

tulu

i de

conc

ediu

Cîn

d tre

buie

să se

în-

toar

că în

uni

tate

a m

ilita

ră

Insc

ripţia

priv

itor l

a ca

uzel

e reţin

erii,

pen

tru

cît t

imp

Insc

ripţia

priv

ind

scoa

tere

ade

la e

vide

nţă

5. La declararea mobilizării, toţi militarii aflaţi în concediu (cu excepţia celor aflaţi în concediu pe motiv de

boală) sau în deplasare trebuie să se scoată de la evidenţă şi să plece fără întîrziere la locul de serviciu, fără a aştepta dispoziţii speciale. Dacă unitatea militară nu se va afla în locul vechi de dispunere, militarii sînt obligaţi să se prezinte la cea mai apropiată comenduire militară sau centrul militar. Militarii aflaţi în concediu din motive de sănătate sînt obligaţi să se prezinte la centrul militar pentru examinare, iar în caz de imposibilitate de a se prezenta din cauza stării sănătăţii – vor înştiinţa fără întîrziere în scris despre aceasta, anexînd certificatul medical.

6. Evidenţa unităţilor militare (subunităţilor, echipelor independente) ale garnizoanei este ţinută de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei conform regulilor stabilite.

Comandanţii (şefii) care trimit unităţi (subunităţi, echipe) militare în altă garnizoană sau în puncte învecinate cu ea, sînt obligaţi să înştiinţeze comandantul (şeful) acesteia, despre sosirea lor.

Comandantul unităţii (subunităţii, echipei), la sosirea unităţii (subunităţii, echipei) în punctul indicat, este obligat să raporteze despre aceasta şefului garnizoanei şi s-o pună la evidenţă la comenduirea militară a garnizoanei în ziua sosirii.

163

Anexa nr. 14

la Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă

al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

ARESTUL Principii generale

1. Pentru deţinerea militarilor în arest se utilează o încăpere specială – arestul. Arestul poate fi al garnizoanei

sau al unităţii militare. 2. În arest, pot fi deţinuţi: 1) militarii sancţionaţi pentru încălcări disciplinare; 2) militarii reţinuţi în stare de ebrietate, pentru încălcarea disciplinei militare şi cei fără acte de identitate –

cel mult de 24 ore; 3) militarii reţinuţi de organul de urmărire penală, fiind suspectaţi de săvîrşirea unei infracţiuni – cel mult trei zile (72 ore); 4) inculpaţii militari şi militarii arestaţi preventiv de către instanţa de judecată, faţă de care se exercită urmărirea penală – cel mult 30 de zile;

5) militarii condamnaţi de judecătoria militară – pînă la primirea sentinţei. 3. Dacă în arestul garnizoanei nu sînt locuri libere, militarii prin contract sancţionaţi disciplinar cu deţinere în

arest pot fi deţinuţi, într-o încăpere special amenajată, la comenduirea militară a garnizoanei (unitatea militară), sub observaţia ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

4. Arestul unităţii militare se creează în cazul în care arestul garnizoanei nu dispune de locuri suficiente, el fiind utilizat doar pentru aflarea în arest a soldaţilor şi sergenţilor în termen, conform instrucţiilor pentru arestul de garnizoană. Arestul unităţii militare se instituie în baza ordinului şefului garnizoanei (comandantului de mare unitate). 5. În unităţile militare aflate la distanţă mare de arestul garnizoanei, prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului de mare unitate) poate fi utilată o încăpere pentru deţinerea temporară, pînă la 24 ore, a militarilor aflaţi în stare de ebrietate. Cerinţele faţă de paza şi utilarea lui sînt aceleaşi ca şi pentru celula celor reţinuţi temporar.

Trimiterea şi escortarea (însoţirea) în arest

a persoanelor arestate

6. Militarul se consideră arestat din momentul primirii şi luării acestuia sub pază de către şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitate).

Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest sînt trimişi în arest cu nota de arest privind ordonarea sancţiunii. Militarii reţinuţi de organul de urmărire penală sînt transmişi spre supraveghere în baza procesului-verbal de

reţinere al procurorului sau, după caz, în baza încheierii instanţei de judecată. 7. Militarii în termen sancţionaţi disciplinar sînt trimişi în arest în grupe de cel mult trei persoane, în coloane

cîte unul, fiind însoţiţi de militari prin contract. Sergenţii sînt trimişi separat de soldaţi. 8. Militarii prin contract sancţionaţi disciplinar cu arest se prezintă singuri la arest. 9. Pentru trimiterea persoanelor arestate în arestul garnizoanei, prin ordinul comandantului comenduirii

militare (şefului statului major al unităţii militare), se repartizează, în caz de necesitate, un mijloc de transport (mijloc de transport special amenajat).

În mijloacele de transport, militarii arestaţi sînt amplasaţi cu faţa în sensul opus mişcării; lor li se interzice să se ridice şi să se întoarcă cu faţa în sensul mişcării. Însoţitorii se află în partea anterioară a caroseriei, astfel încît să-i poată ţine pe arestaţi sub control vizual permanent.

10. Militarii reţinuţi de organul de urmărire penală, precum şi militarii reţinuţi pentru identificare şi cei sancţionaţi disciplinar cu arest sînt trimişi în arest, la organul de urmărire penală, în instanţa de judecată etc. sub escortă.

Componenţa escortei şi obligaţiile ei, precum şi modul de asigurare a pazei sînt stabilite de comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii militare) în fiecare caz concret.

Însoţitorul va ţine arma „la umăr”. Arma se încarcă doar la ordinul şefului, care a numit însoţitorul, după regulile expuse la pct.82 şi pct.83.

11. Deplasarea pe jos cu militarii arestaţi prin oraşe şi localităţi mari, precum şi circulaţia lor în transportul public este interzisă.

164

Primirea în arest а militarilor arestaţi

12. Militarii arestaţi, sînt primiţi în arestul garnizoanei de către şeful arestului, iar în lipsa acestuia – de şeful gărzii; în arestul unităţii militare – de militarul de serviciu pe unitate. 13. Şeful arestului (şeful gărzii, ofiţerul de serviciu), la primirea soldaţilor şi sergenţilor arestaţi, controlează prezenţa obiectelor pe care aceştia trebuie să le aibă asupra lor, execută personal percheziţia acestora, ridică spre păstrare centurile, obiectele şi lucrurile preţioase ce nu pot fi deţinute în arest, precum şi toate documentele de serviciu, notează toată informaţia din nota de arest (încheierea instanţei de judecată) şi alte date necesare în registrul militarilor arestaţi şi în lista nominală a militarilor arestaţi.

LISTA NOMINALĂ A MILITARILOR ARESTAŢI

Num

ărul

cur

ent

G

radu

l mili

tar

Num

ele,

pr

enum

ele

În c

e ca

meră

este

deţ

inut

Data

Sem

nătu

ra şe

fulu

i are

stul

ui

(ofiţ

erul

ui d

e se

rvic

iu p

e un

itate

) priv

ind

elib

erar

ea

mili

taru

lui d

in a

rest

Intră

rii în

are

st

Elib

erăr

ii di

n ar

est

Şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitate)_____________________________ _______________________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele) Notă: După primirea militarilor arestaţi, şeful gărzii noi face în listă următoarea inscripţie: Pe data ____ luna _____________ anul _______ , la ora ______, conform prezentei liste, am primit militari arestaţi în număr de ____________________ şi semnează.

Şeful gărzii vechi semnează mai jos.

REGISTRUL MILITARILOR DEŢINUŢI ÎN ARESTUL GARNIZOANEI ÎN 20______

Num

ărul

cur

ent

Funcţia

, gra

dul m

ilita

r, nu

mel

e,

pren

umel

e

Uni

tate

a (d

enum

irea

conv

enţio

nală

a u

nităţii

mili

tare

)

De

către

cin

e a

fost

are

stat

Cau

za a

restăr

ii

Pent

ru c

ît tim

p şi

în c

e ca

meră

este

deţ

inut

Obi

ecte

le, d

ocum

ente

le

şi b

anii

ridic

aţi

Dat

a in

trării

în a

rest

Dat

a la

car

e ex

piră

term

enul

de

afla

re în

are

st

Dat

a co

ntro

lulu

i med

ical

şi

îmbă

ierii

Con

sem

nare

a el

iberăr

ii

Sem

nătu

ra p

rivin

d pr

imire

a la

pl

ecar

e a

obie

ctel

or, d

ocum

ente

lor ş

i ba

nilo

r

Notă: La rubrica „De către cine a fost arestat”, în cazul persoanelor condamnate, se specifică „condamnat de

judecătoria militară _____________________ ”, iar în cazul persoanelor arestate şi reţinute de către organele de urmărire penală – „Arestat de organul de urmărire penală (se indică care) __________________ ”.

165

RECIPISĂ DE PRIMIRE A MILITARULUI IN AREST

Arestatul ______________________________________________________

(gradul militar, numele, prenumele,

_______________________________________________________________ subunitatea, unitatea)

este primit în arest pentru termen de _____ zile de la ______________ pînă la ____________ cu deţinere în cameră _________________________________

__________________________________________________________________ (ora, data, luna)

L.Ş. Şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară)_______________

_____________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Pe versoul recipisei se indică:

Asupra militarului arestat sînt toate obiectele (lipsesc sau nu sînt permise următoarele obiecte)_________________________________________________

Şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitatea

militară)___________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Menţiunile din recipisă privind obiectele aflate asupra militarilor trimişi în arestul garnizoanei se fac de către

şeful arestului şi se semnează de către acesta. Lista obiectelor, documentelor şi suma banilor ridicate şi primite sînt trecute de şeful arestului în registrul

militarilor arestaţi în prezenţa militarului arestat, eliberîndu-i recipisa de primire şi trimiţîndu-l cu nota de arest la şeful gărzii pentru a fi plasat în cameră.

În cazul în care în arestul garnizoanei militarul arestat este primit de şeful gărzii, acesta îi eliberează arestatului o recipisă cu privire la obiectele primite de la el. Nota de arest şi obiectele, împreună cu lista lor, militarul le prezintă şefului arestului.

14. La primirea în arest a militarilor prin contract sancţionaţi disciplinar cu arest, obiectele lor nu sînt cercetate, fiind însă preveniţi ce obiecte pot avea asupra lor în cameră.

15. Şeful gărzii, primind militarul arestat, semnează în nota de arest şi o întoarce şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară).

Şeful arestului (ofiţerul de serviciu) păstrează la sine nota de arest şi eliberează însoţitorului recipisa de primire a militarului arestat, care va fi prezentată persoanei care 1-a trimis pe militar în arest.

Întreţinerea în arest а militarilor sancţionaţi

disciplinar cu arest

16. Soldaţii, sergenţii şi subofiţerii sancţionaţi disciplinar cu arest sînt deţinuţi în camere comune sau în celule, dorm pe paturi şi sînt asiguraţi cu lenjerie de pat (plapumă, două cearşafuri, pernă cu faţă de pernă şi saltea).

Sergenţii sînt deţinuţi la arest separat de soldaţi, iar militarii pin contract sînt deţinuţi sub observarea şefului gărzii.

17. Militarii arestaţi sînt obligaţi să respecte întocmai regulile stabilite pentru arest, să execute cerinţele şefului arestului (ofiţerului de serviciu) şi ale personalului gărzii.

Militarilor arestaţi, care nu respectă regulile de ordine interioară stabilite în arest sau care comit încălcări de disciplină militară şi au o atitudine neglijentă faţă de lucru, le sînt aplicate sancţiuni adăugătoare de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei (în arestul garnizoanei) sau de către comandantul unităţii militare (în arestul unităţii). La ordinul acestor persoane şi al şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitate), militarii arestaţi, care au comis încălcări, sînt trecuţi în celule. Şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe unitate) face menţiunea respectivă în nota de arest.

Detenţia suplimentară a militarilor, ordonată în arest, este confirmată printr-o notă corespunzătoare de arest. Durata aflării în arest fără întrerupere pentru militarii în termen nu va depăşi 15 zile, iar pentru militarii prin contract – 10 zile.

166

18. Regimul zilei în arestul garnizoanei este stabilit de comandantul comenduirei militare a garnizoanei, iar în arestul unităţii – de comandantul unităţii militare.

Pentru soldaţii, sergenţii şi subofiţerii deţinuţi în arest sînt organizate zilnic, timp de 7 ore, instrucţii şi activităţi de studiere a regulamentelor.

Sergenţii deţinuţi în camere comune participă la instrucţii şi activităţi în calitate de superiori. Soldaţii şi sergenţii deţinuţi în arest în camere comune pot fi antrenaţi în munci de amenajare a arestului sau în

cadrul unităţii (instituţiilor) militare pentru o perioadă de pînă la 6 ore pe zi. Militarii deţinuţi în celule nu sînt antrenaţi în munci şi în alte activităţi. Controlul matinal şi apelul de seară al militarilor arestaţi sînt executate de către şeful gărzii sau de către ajutorul

său după listele nominale pe camere. Durata somnului pentru toţi militarii arestaţi este de 7 ore în 24 ore. Pe timpul zilei, somnul sau aflarea în

poziţie culcat sînt interzise. 19. Pe parcursul a 24 ore, cu excepţia timpului de executare a muncilor (instrucţiilor) şi plimbărilor, arestaţii se

află încuiaţi în camere. Camerele pentru militarii pin contract nu se încuie. Lacătele pentru toate camerele vor fi la fel, se vor încuia cu aceleaşi chei. Două chei se vor păstra în camera

şefului gărzii, iar una – în camera şefului arestului. 20. Militarii deţinuţi în arest trebuie să aibă în camere lenjerie de corp, ţinută de lucru şi încălţăminte. Celelalte

obiecte se păstrează în afara camerelor, în conformitate cu ordinea stabilită în arest. Militarilor prin contract arestaţi li se permite să aibă cărţi personale, bani, accesorii de toaletă şi pentru scris.

Pentru somn, ei primesc lenjerie de pat (plapumă, două cearşafuri, pernă cu faţă de pernă şi saltea). 21. În camerele comune, dintre militarii arestaţi sînt numiţi superiorii pe camere, care răspund pentru ordinea în

camere. Ei sînt obligaţi să-i adune pe cei arestaţi în formaţie pentru controlul matinal, pentru apel în timpul schimbării gărzilor, pentru apelul nominal de seară al arestaţilor, de asemenea, să controleze ca ei să se culce la timp, să nu deterioreze pereţii şi geamurile, să nu facă inscripţii pe paturi, pe pereţi şi să nu stingă lumina.

22. Militarii, deţinuţi în arest, zilnic se scot la plimbare pentru cel puţin 60 de minute, cu însoţitori. Soldaţii arestaţi sînt scoşi separat de sergenţi. Pentru toaleta matinală şi cea de seară, soldaţii şi sergenţii arestaţi sînt scoşi din camere cu

însoţitori: militarii arestaţi în camere comune – pe camere, iar cei din celule – cîte unul. Chemarea însoţitorului se efectuează prin santinelă. 23. Militarii prin contract arestaţi, în timpul stabilit de regimul zilei, ies zilnic la plimbare, aparte de ceilalţi

militari arestaţi. La plimbare şi pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ei ies singuri, fără însoţitor. 24. Soldaţilor şi sergenţilor, la scoaterea lor în limitele arestului, nu se eliberează centuri. În timpul ieşirii din arest (la munci, la baie) militarii arestaţi trebuie să fie în ţinuta militară. Sergenţii şi soldaţii în termen arestaţi, la ieşirea din arest pe teritoriul unităţii militare, merg cu pas de front, în

grupe nu mai mari de 15 persoane, însoţiţi de un militar de gardă (însoţitor). Pentru trimiterea militarilor arestaţi în afara arestului (unităţii), la ordinul comandantului comenduirii militare

(şefului statului major al unităţii), se atribuie un mijloc de transport. Militarii prin contract arestaţi, dacă sînt chemaţi de comandantul comenduirii militare sau sînt trimişi la

instituţia medicală sau baie, pleacă singuri cu permisiunea şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitate). 25. In cazul în care atribuirea din personalul gărzii a unui militar de gardă pentru însoţirea arestaţilor în afara

arestului (la munci, la baie etc.) nu este posibilă, la ordinul comandantului comenduirii militare (şefului statului major), se numeşte un serviciu adăugător.

26. La executarea de către militarii arestaţi a muncilor, militarul de gardă are următoarele obligaţii: 1) să nu permită efectuarea lucrărilor concomitent în cîteva locuri, dacă aceasta face mai dificilă paza şi

observarea arestaţilor; 2) să urmărească ca, în timpul lucrărilor sau la întreruperi, militarii arestaţi să nu comunice cu persoane

străine, să nu fumeze şi să nu părăsească locul de muncă; 3) la terminarea lucrărilor să primească de la persoana care a beneficiat de munca arestaţilor o notă

informativă privind executarea şi calitatea lucrărilor; 4) la întoarcerea în arest, să raporteze şefului arestului (ofiţerului de serviciu pe unitate) despre

comportamentul arestaţilor şi să prezinte nota informativă despre lucrările executate. 27. Militarii arestaţi vor face îmbăierea o dată pe săptămînă în zilele şi la orele stabilite de comandantul

comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare). Tot în aceste zile se efectuează controlul medical al militarilor din arest.

Militarii arestaţi, trimişi la instituţiile de tratament, după însănătoşire, se întorc în unitatea lor. Decizia privind continuarea deţinerii lor în arest o ia şeful care a ordonat sancţiunea disciplinară.

Militarii deţinuţi în arest vor fi întotdeauna tunşi îngrijit şi bărbieriţi. Ordinea tunsului şi bărbieritului va fi stabilită de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii).

28. Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest sînt asiguraţi în arest cu hrană conform normei stabilite pentru raţia militară de bază.

Acordarea de hrană militarilor deţinuţi în arest se efectuează conform bonului de subzistenţă. Militarii prin contract, care nu au dreptul la raţie alimentară sau la hrană fără plată, sînt alocaţi la drepturi alimentare conform bonului de subzistenţă la arest. Dacă hrana nu este preparată în arest, modul de aducere a ei pentru arestaţi este stabilit de comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii).

167

Militarii în arest iau masa în camere sau la cantina arestului. În cantină soldaţii şi sergenţii servesc masa separat. Militarii deţinuţi în celule iau masa în celule. 29. În arest, dereticarea zilnică şi cea generală (o dată pe săptămînă) a celulelor şi toaletelor, precum şi spălatul

podelelor şi focul în sobe se efectuează de către militarii arestaţi, sub controlul ajutorului şefului gărzii. Camerele se aerisesc zilnic, atunci cînd arestaţii se află la plimbare sau la lucrări. Dezinfectarea încăperilor arestului şi a toaletelor se efectuează o dată pe săptămînă. Cu lăsarea întunericului,

camerele, coridoarele şi toaletele se iluminează. În timpul somnului, camerele vor fi iluminate. Iarna în camere temperatura va fi de cel puţin +180 C. 30. Militarilor, în timpul aflării în arest, li se interzice: orice fel de jocuri, să discute pe fereastră, să facă

zgomot, să cînte, să cînte la instrumente muzicale, să încalce ordinea în camere, să fumeze, să primească vizita cuiva, colete, să trimită şi să primească scrisori.

Militarilor, în timpul aflării în arest, li se permite să citească ziare, regulamente, literatură militară şi didactică şi să audieze emisiuni radio.

Militarilor prin contract, aflaţi în arest, fumatul le este permis doar în locuri special amenajate. În fiecare arest, trebuie să se afle în număr suficient regulamente, literatură militară şi

didactică. De asemenea, arestul trebuie să primească zilnic ziare proaspete. Distribuirea cărţilor şi ziarelor o efectuează şeful gărzii.

Deţinerea în arest a militarilor reţinuţi de organele de urmărire penală, aflaţi sub

urmărire penală sau condamnaţi

31. Militarii (reţinuţi, arestaţi, condamnaţi) sînt deţinuţi în arest separat de cei sancţionaţi disciplinar. Militarii condamnaţi, aflaţi sub urmărire penală, sînt deţinuţi separat de cei reţinuţi de organele de urmărire penală, iar ofiţerii şi subofiţerii – separat de soldaţi şi sergenţi.

32. Militarilor condamnaţi, aflaţi sub urmărire penală sau reţinuţi de organele de urmărire penală, pentru somn, li se eliberează lenjerie, saltele şi perne cu coşuri de pernă; de asemenea, au dreptul să fumeze numai în locurile special amenajate.

În arest, condiţiile de detenţie ale militarilor condamnaţi sînt identice cu cele ale militarilor sancţionaţi disciplinar cu arest.

Vizitarea (transmiterea coletelor, scrisorilor) militarilor reţinuţi de organele de urmărire penală, celor condamnaţi şi a celor aflaţi sub urmărire penală este permisă doar cu acceptul organului sau al persoanei care conduce sau efectuează urmărirea penală, al judecătoriei militare cu mandate speciale de permitere a vizitei.

33. Modul de deţinere şi de pază în arest, precum şi la deplasarea în afara arestului a militarilor reţinuţi de organele de urmărire penală, a celor aflaţi sub urmărire penală şi a celor condamnaţi, pînă la trimiterea lor în locurile de detenţie, este stabilit de comandantul comenduirii militare a garnizoanei de comun acord cu organul de urmărire penală, cu procurorul militar sau cu judecătoria militară.

34. Procurorii militari de toate nivelurile, în scopul realizării controlului asupra respectării legislaţiei, ofiţerii de urmărire penală şi organele de urmărire penală, exercitînd examinarea dosarelor penale, precum şi apărătorii, la prezentarea documentului de identitate, sînt admişi la orice oră în arestul garnizoanei de către şeful arestului (ofiţerul de serviciu pe gărzi), acest lucru urmînd a fi adus la cunoştinţa comandantului comenduirii militare. Despre accesul apărătorului în arest este informat procurorul militar, care exercită controlul respectării legislaţiei în arestul respectiv. În acelaşi mod, aceste persoane pot avea acces în camerele pentru militarii reţinuţi temporar.

Eliberarea din arest a militarilor

35. Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest sînt eliberaţi la expirarea termenului stabilit pentru aflarea lor în

arest: din arestul garnizoanei – de către şeful arestului, iar din arestul unităţii – de către ofiţerul de serviciu pe unitatea militară; în cazul decesului sau unei grave îmbolnăviri a membrilor familiilor lor (tata, mama, soţia, copiii, fraţii, surorile) ori a altor persoane care i-au educat, precum şi în cazul unei nenorociri, care a lovit familia lor, ei pot fi eliberaţi înainte de expirarea termenului stabilit pentru aflarea lor în arest: din arestul garnizoanei, la solicitarea comandantului unităţii – prin ordinul comandantului comenduirii militare, din arestul unităţii – la ordinul comandantului unităţii militare.

În ajunul zilelor de sărbătoare, precum şi în ajunul zilelor de desfăşurare a alegerilor parlamentare, alegerilor sau referendumurilor, militarii sancţionaţi disciplinar cu arest prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) sînt eliberaţi din arest.

36. Militarii reţinuţi de organele de urmărire penală şi cei aflaţi sub urmărire penală sînt eliberaţi de comandantul comenduirii militare sau de şeful arestului în baza deciziei organului de urmărire penală, iar militarii aflaţi sub urmărire penală şi cei condamnaţi – în baza încheierii sau hotărîrii judecătoriei militare. În afară de aceasta, la indicaţia procurorului militar, pot fi eliberaţi militarii deţinuţi nelegitim în arest.

37. Pentru eliberarea militarului arestat din arestul garnizoanei şeful arestului, în ajunul expirării termenului de deţinere în arest, îi trimite şefului gărzii o notă privind eliberarea militarului arestat şi îi comunică comandantului subunităţii (unităţii) acestuia timpul eliberării, pentru a trimite după el un reprezentant.

168

NOTĂ DE ELIBERARE A MILITARULUI ARESTAT DIN ARESTUL GARNIZOANEI

Şefului gărzii Militarul deţinut în arest _________________________________________

(gradul militar, numele, prenumele) să fie eliberat__________________________________________________

(ora, data, luna) în baza: ______________________________________________________ Şeful arestului _________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele) L.Ş. „ ___ ” _______________20___

Şeful gărzii, primind nota de eliberare, eliberează militarul arestat în termenul indicat în notă şi îl trimite la şeful arestului. Şeful arestului face în registrul militarilor sancţionaţi cu arest şi în lista nominală a militarilor arestaţi o menţiune privind timpul eliberării militarului arestat şi îi eliberează, contra semnătură, obiectele personale, banii şi documentele. Recipisa eliberată anterior militarului cu privire la ridicarea obiectelor, banilor şi documentelor sale se lichidează.

Şeful gărzii prezintă ierarhic notele de eliberare, împreună cu foaia de stare a gărzii. 38. Pentru eliberarea militarului arestat din arestul unităţii, ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, la

expirarea termenului de deţinere în arest, comunică despre aceasta comandantului subunităţii şi trimite şefului gărzii nota de arest cu menţiunea privind eliberarea militarului arestat. Şeful gărzii eliberează militarul arestat, iar nota de arest o prezintă ierarhic, împreună cu foaia de stare a gărzii.

39. La eliberarea din arest a militarilor arestaţi preventiv ori reţinuţi de organele de urmărire penală, şeful arestului le eliberează note de eliberare, semnate de comandantul comenduirii militare privind timpul şi motivul eliberării.

Utilarea arestului

40. Arestul garnizoanei are două secţii: secţia generală – pentru deţinerea soldaţilor şi sergenţilor arestaţi şi

secţia pentru deţinerea militarilor prin contract, care se poate afla în aceeaşi sau în altă clădire, dar avînd intrare separată.

Dacă arestul se află în acelaşi local cu corpul de gardă, accesul militarilor arestaţi în corpul de gardă va fi exclus.

41. În secţia generală a arestului vor fi: 1) camere comune pentru soldaţii sancţionaţi disciplinar cu arest; 2) camere comune pentru sergenţii sancţionaţi disciplinar cu arest; 3) celule; 4) camere comune şi celule pentru soldaţii şi sergenţii arestaţi şi reţinuţi de organele de urmărire penală; 5) camere comune pentru soldaţii şi sergenţii condamnaţi; 6) camere pentru militarii reţinuţi provizoriu.

În camere vor fi paturi, mese, taburete şi scuipătoare, iar în camerele comune, în afară de aceasta, locuri cu apă potabilă utilate cu havuzuri.

42. În localul arestului garnizoanei vor mai fi: 1) camere speciale pentru interogarea militarilor arestaţi; 2) camere pentru desfăşurarea activităţii efectivului reglementat al arestului; 3) încăpere pentru spălarea veselei; 4) cantină; 5) magazie utilată cu poliţe (cuiere) pentru păstrarea obiectelor militarilor arestaţi; 6) lavoar; 7) toalete interioare sau exterioare. 43. În camera şefului arestului vor fi: o masă, două-trei scaune, pat, cuier şi safeu fixat de podea sau de perete,

pentru documentele, banii şi obiectele preţioase primite de la militarii arestaţi pentru păstrare. 44. În camerele pentru arestaţi şi în locurile de folosinţă comună (lavoar, toaletă) uşile şi geamurile sînt utilate

cu mijloace tehnice de pază. În afară de aceasta, în aceste încăperi geamurile vor avea zăbrele, iar în caz de necesitate, şi plase metalice din interior. Uşile camerelor vor avea ferestre de observaţii. În coridoarele arestului vor fi dulapuri care se încuie pentru a ţine în ele obiectele de toaletă şi cele de curăţare a încălţămintei, precum şi mantalele şi coifura. Cheile de la dulapuri se vor afla la şeful gărzii.

45. Fiecare arest trebuie să dispună de o curte pentru plimbarea militarilor arestaţi, împrejmuită cu gard compact, înalt de cel puţin 2 metri.

169


REGULAMENTUL

INSTRUCŢIEI DE FRONT AL FORŢELOR ARMATE


CHIŞINĂU

2009

171



REGULAMENTUL INSTRUCŢIEI DE FRONT AL FORŢELOR ARMATE


TITLUL I

FORMAŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE MILITARILOR ÎNAINTE

DE ADUNARE ŞI ÎN FORMAŢIE

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, denumit în continuare

regulament, stabileşte exerciţiile şi mişcările de front cu şi fără armă, formaţiile subunităţilor şi unităţilor militare pe jos şi pe maşini, modul de executare a salutului militar şi a revistei de front, locul Drapelului de Luptă al unităţii militare în formaţie, ordinea scoaterii şi readucerii lui la locul de păstrare, obligaţiile militarilor înainte de adunare şi în formaţie şi cerinţele faţă de instruirea lor.

Prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de militari: 1) militari prin contract; 2) militari în termen; 3) militari cu termen redus; 4) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar; 5) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.

Prezentul regulament este călăuză pentru toţi militarii unităţilor militare ale Forţelor Armate. egulament este călăuză pentru toţi militarii unităţilor militare ale Forţelor Armate.

CAPITOLUL II

FORMAŢIILE ŞI CONDUCEREA LOR

2. În sensul prezentului regulament, se definesc următoarele noţiuni:

Formaţie – dispunere a militarilor, subunităţilor şi unităţilor, stabilită de prezentul regulament, pentru acţiuni în comun, pe jos sau pe maşini.

Rînd – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul lîngă altul, avînd umerii pe aceeaşi linie, la intervale stabilite.

Linie de maşini – formaţie în care maşinile sînt dispuse una lîngă alta pe aceeaşi linie.

Flanc – extremitatea dreaptă sau stîngă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei, denumirile flancurilor nu se schimbă.

Front – partea formaţiei spre care militarii sînt orientaţi cu faţa (maşinile – cu partea din faţă).

Spatele formaţiei – partea opusă frontului.

Interval – depărtarea pe linia frontului dintre doi militari (două maşini), două subunităţi şi unităţi.

Distanţă – depărtarea dintre doi militari (maşini) dispuşi unul în spatele celuilalt, dintre două subunităţi sau unităţi dispuse una în spatele celeilalte.

Lăţimea formaţiei – distanţa între flancuri.

Adîncimea formaţiei – distanţa între primul rînd (primul militar) şi ultimul rînd (ultimul militar), iar în cazul maşinilor – distanţa între prima linie de maşini (prima maşină) şi ultima linie de maşini (ultima maşină).

172

Formaţie pe două rînduri – formaţie în care militarii unui rînd sînt dispuşi în spatele altui rînd la distanţă de un pas (la o lungime de braţ cu palma pusă pe umărul militarului din faţă). Rîndurile se numesc primul şi al doilea. La întoarcerea formaţiei, denumirile rîndurilor nu se schimbă.

Formaţia pe un rînd şi formaţia pe două rînduri pot fi strînse sau rărite.

În formaţia strînsă, militarii sînt dispuşi în rînduri pe linia frontului, unul lîngă altul, la intervale egale cu lăţimea unei palme între coate.

În formaţia rărită, militarii sînt dispuşi în rînduri pe linia frontului, unul lîngă altul, la intervale egale cu un pas sau la intervalele indicate de comandant.

Şir – doi militari care stau în formaţie pe două rînduri, unul în spatele celuilalt. Dacă după militarul din primul rînd nu se află militarul din spatele lui din rîndul al doilea, un astfel de şir se numeşte incomplet.

La întoarcerea formaţiei pe două rînduri la stîngă împrejur, militarul din şirul incomplet trece în rîndul din faţă.

Coloană – formaţie în care militarii sînt dispuşi unul după celălalt, iar subunităţile (maşinile) – una după cealaltă (în adîncime) la distanţele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.

Coloanele pot fi cîte unul, cîte doi, cîte trei, cîte patru şi mai mulţi. Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de marş sau în linie.

Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sînt constituite pe o linie a frontului în formaţie pe un rînd sau pe două rînduri (în linie de maşini) ori în linie de coloane la intervalele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.

Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor, revistelor, paradelor, precum şi în alte cazuri.

Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sînt constituite în coloană sau subunităţile în coloane sînt constituite una în spatele celeilalte la distanţele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.

Formaţia de marş se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui marş, pentru defilare, pentru trecerea cu cîntec, precum şi în alte cazuri.

Direcţional – militarul (subunitatea, maşina) care se deplasează în capul coloanei în direcţia indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari (subunităţi, maşini).

Încheietor – militarul (subunitatea, maşina) care merge ultimul în coloană.

3. Conducerea formaţiei se realizează prin comenzi şi ordine, care se dau de către comandant cu vocea, prin semnale şi prin exemplul personal, precum şi se transmit cu ajutorul mijloacelor tehnice şi al agenţilor de legătură.

Comenzile şi ordinele pot fi transmise de-a lungul coloanei prin comandanţii de subunităţi (şefii de maşini) şi observatorii numiţi.

Conducerea în maşină se realizează prin comenzi şi ordine date cu vocea şi cu ajutorul mijloacelor de transmisiuni interioare.

În formaţie, comandantul superior se găseşte acolo de unde îi este mai comod să comande. Ceilalţi comandanţi dau comenzile rămînînd la locurile stabilite de regulament sau de comandantul superior.

Comandanţii de subunităţi, de la companie în sus, în formaţia de marş a batalionului şi a brigăzii, au voie să iasă din formaţie numai pentru darea comenzilor şi controlul executării lor.

4. Comenzile se împart în prevestitoare şi săvîrşitoare; comenzile pot fi şi numai săvârşitoare. Comanda prevestitoare se dă clar, cu voce tare şi puţin prelung, pentru ca cei aflaţi în formaţie să înţeleagă ce

acţiuni le cere comandantul. La orice comandă prevestitoare militarii, dacă se află în formaţie, iau poziţia „drepţi”, dacă se deplasează, trec la pasul de defilare, iar dacă sînt în repaus, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia „drepţi”.

Comanda săvîrşitoare (în prezentul regulament este tipărită cu majuscule) se dă, după o mică pauză, în continuarea comenzii prevestitoare, cu o voce mai puternică, cadenţat şi clar. După comanda săvîrşitoare urmează imediat executarea ei, energică şi precisă.

Pentru a atrage atenţia subunităţii sau a unui militar, în comanda prevestitoare, la necesitate, comandantul rosteşte denumirea subunităţii sau gradul şi numele militarului:

De exemplu: „Pluton (Plutonul 3), STAI”; „Soldat Petrescu, la stînga împre-JUR”.

La executarea exerciţiilor cu arma, cînd în subunitate sînt mai multe tipuri de arme, în comanda prevestitoare, la necesitate, se indică denumirea armei:

De exemplu: „Pistolul-mitralieră, la-PIEPT”, „Pe umăr – ARM” etc.

La darea comenzilor, intensitatea vocii trebuie să fie proporţională cu lăţimea şi adîncimea formaţiei, iar raportul trebuie să fie pronunţat clar, fără ridicarea bruscă a vocii.

173

5. Semnalele pentru conducerea formaţiei şi semnalele pentru conducerea maşinii sînt indicate în anexele nr.3 şi nr.4.

La necesitate, comandantul poate stabili şi semnale suplimentare pentru conducerea formaţiei.

6. Comenzile care se referă la toate subunităţile se primesc şi se execută imediat de către toţi comandanţii de subunităţi şi şefii de maşini. La transmiterea comenzii prin semnal, se dă în prealabil, semnalul „ATENŢIUNE”, iar dacă comanda se referă numai la una din subunităţi, se dă semnalul care indică numărul acestei subunităţi. Pregătirea pentru a primi comanda prin semnal se indică, de asemenea, prin semnalul „ATENŢIUNE”. Primirea semnalului se confirmă prin repetarea lui sau prin darea semnalului respectiv subunităţii sale.

7. Pentru a anula sau a înceta executarea unei acţiuni, se dă comanda „LA LOC COMANDA”. La această comandă, se reia poziţia sau modul de acţiune iniţial.

8. În procesul de instruire se admite executarea instrucţiilor de front şi mişcărilor, prevăzute de prezentul regulament, în mod separat (pe părţi), precum şi cu ajutorul exerciţiilor pregătitoare.

9. La constituirea echipelor mixte, se execută numărătoarea pentru instrucţie pe subunităţi. Pentru numărătoare, militarii se adună în formaţie pe un rînd sau pe două rînduri şi se numără conform numărătoarei comune prevăzute la pct. 72. După aceasta, în funcţie de efectivul echipei, se execută consecutiv numărătoarea pe companii, plutoane şi grupe şi se numesc comandanţii acestor subunităţi.

Pentru participarea la parade militare, precum şi în alte cazuri, subunitatea, la ordinul comandantului, se poate aduna într-o coloană cîte trei şi mai mulţi. În acest caz adunarea se efectuează, de regulă, după înălţime.

10. Adunarea subunităţilor se execută la comanda „ADUNAREA”, înainte de care se indică modul adunării. De exemplu: „Grupă, pe un rînd – ADUNAREA”. La această comandă, militarul este obligat: să-şi ocupe în fugă locul în formaţie; să ia intervalul şi distanţa stabilite; să apropie călcîiele, iar vîrfurile picioarelor – pe linia frontului şi depărtate în mod egal la lăţimea de o talpă; să privească înainte şi să fie gata să execute comenzile următoare.

11. O parte componentă a evaluării individuale a militarului la instrucţia de front este ţinuta militară, care cuprinde, la rîndul său, aspectul exterior şi frizura.

Ţinuta militară indică apartenenţa persoanei date la structurile de forţă ale Republicii Moldova şi apartenenţa ei departamentale. Ea trebuie să pună în evidenţă nivelul înalt de disciplină militară şi buna pregătire pentru a îndeplini în orice timp ordinele în vederea apărării Patriei.

Ţinuta militară trebuie să fie călcată, curată, ajustată pe corp şi nu trebuie să fie modificată. Ţinuta militară se poartă în modul prevăzut de actele normative în vigoare.

Se interzice categoric ca militarii să poarte o combinaţie de ţinute militare. De exemplu: la ţinuta de campanie să se poarte pantofi în loc de bocanci cu carîmb înalt, cămaşă cu cravată în loc de maiou mozaicat, chipiu de paradă în loc de chipiu mozaicat, etc.

12. Frizura bărbaţilor trebuie să fie scurtă şi îngrijită. Coafura femeilor militare trebuie să fie îngrijită, părul mai lung decît nivelul umerilor să fie strîns; părul mai scurt decît nivelul umerilor se lasă în jos fără a fi strîns sub coifură (fig. 1).

CAPITOLUL III

OBLIGAŢIILE COMANDANŢILOR ŞI ALE MILITARILOR ÎNAINTE DE ADUNARE ŞI ÎN FORMAŢIE

13. Comandantul este obligat:

1) să indice locul, ora, modul adunării, ţinuta şi echipamentul, precum şi armamentul şi tehnica militară care trebuie de avut; la necesitate, să numească un observator; 2) să verifice şi să cunoască prezenţa în formaţie a subordonaţilor din subunitatea (unitatea) sa, precum şi existentul de armament, tehnică, muniţii, mijloace de protecţie individuală şi de unelte de săpat; 3) să verifice ţinuta subordonaţilor, precum şi existentul de echipament şi ajustarea corectă a acestuia; 4) să menţină disciplina în formaţie şi să ceară executarea întocmai de către subunităţi a comenzilor şi a semnalelor, iar de către militari – a obligaţiilor lor în formaţie; 5) la darea comenzilor în formaţia pe jos de pe loc, să ia poziţia „drepţi”; 6) la adunarea subunităţilor cu armamentul şi tehnica militară, să efectueze controlul lor vizual, precum şi să verifice starea de funcţionare a mijlocului de transport; aşezarea şi fixarea corectă a materialelor de transportat (de remorcat); să reamintească efectivului normele de securitate; în timpul deplasării, să ceară respectarea distanţelor, vitezei şi a regulilor de circulaţie stabilite.

14. Militarul este obligat: 1) să verifice starea de funcţionare a armei sale, a armamentului şi tehnicii militare, a muniţiilor, mijloacelor de protecţie individuală, uneltelor de săpat, starea îmbrăcămintei şi echipamentului care i-au fost repartizate; 2) să aranjeze cu grijă îmbrăcămintea, să îmbrace şi să ajusteze corect echipamentul, să-şi ajute camaradul la lichidarea lipsurilor depistate;

174

3) să-şi cunoască locul în formaţie, să ştie să-l ocupe rapid, fără agitaţie; pe timpul deplasării să respecte alinierea, intervalul şi distanţa stabilite; să respecte regulile de securitate; să nu iasă din formaţie (să nu coboare din maşină) fără aprobare; 4) în formaţie, să nu vorbească şi să nu fumeze, fără aprobare; să fie atent la ordinele şi comenzile comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i deranja pe ceilalţi; 5) să transmită (să dubleze) ordinele şi comenzile corect, cu voce tare şi clar.

TITLUL II

EXERCIŢIILE DE FRONT ŞI DEPLASAREA FĂRĂ ARMĂ ŞI CU ARMA

CAPITOLUL IV

EXERCIŢIILE DE FRONT ŞI DEPLASAREA FĂRĂ ARMĂ

SECŢIUNEA 1

Poziţia „drepţi”

15. Poziţia „drepţi” (fig. 1) se ia la comanda „ADUNAREA” sau „DREPŢI”. La această comandă, militarul stă

în picioare, drept, fără încordare, picioarele cu genunchii întinşi, dar neîncordaţi; pieptul uşor ridicat, iar întregul corp aplecat puţin înainte; abdomenul tras; umerii traşi înapoi; braţele lăsate în jos, astfel ca mîinile, orientate cu palmele în interior, să fie dispuse lateral şi la mijlocul coapselor, iar degetele semiîndoite să atingă coapsa; capul ridicat şi drept, fără a înainta bărbia; privirea înainte; să fie gata de acţiune imediată.

Poziţia „drepţi” de pe loc se ia şi fără comandă: cînd se dă şi se primeşte ordinul, la raport, în timpul intonării Imnului de Stat al Republicii Moldova sau a imnului altui stat (la ceremonii internaţionale), la executarea salutului militar, precum şi la darea comenzilor.

Fig. 1. Poziţia „drepţi”

16. La comanda „Pe loc REPAUS”, militarul slăbeşte piciorul stîng (sau drept) păstrîndu-şi mîinele lipite de corp, însă nu părăseşte locul, nu slăbeşte atenţia şi nu vorbeşte.

După această comandă urmează comanda: „ARANJAŢI-VĂ”, la care militarul, fără a-şi părăsi locul în formaţie, îşi aranjează arma, îmbrăcămintea şi echipamentul; dacă este necesar să iasă din formaţie, militarul se adresează pentru aprobare comandantului nemijlocit. Înainte de comanda „ARANJAŢI-VA” se dă comanda „Pe loc REPAUS”.

175

17. Pentru descoperire se dă comanda: „Descope-RIŢI”, iar pentru acoperire – „Acope-RIŢI”. La necesitate, militarii singuri execută descoperirea şi acoperirea fără comandă.

Coifura scoasă se ţine în mîna stîngă, lăsată liber în jos, cu cocarda în faţă (fig. 2). Fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, coifura se scoate şi se îmbracă cu mîna dreaptă, iar cu arma în

poziţiile „la umăr”, „la piept” şi „la picior” – cu mîna stîngă. La descoperire, cu carabina în poziţia „pe umăr”, carabina se trece în prealabil la picior.

a b c d Fig. 2. Poziţia coifurii scoase

a – a chipiului de campanie din ţesătură de bumbac; b – a chipiului; c – a căciulii; d – a beretei

SECŢIUNEA a 2-a

Întoarcerile de pe loc 18. Întoarcerile de pe loc se execută la comenzile: „La dreap-TA”, ”La stîn-GA”, „La stînga împre-JUR”. Întoarcerile la stînga împrejur şi la stînga se execută în partea mîinii stîngi pe călcîiul piciorului stîng şi pe vîrful

piciorului drept; la dreapta – în partea mîinii drepte pe călcâiul piciorului drept şi pe vîrful piciorului stîng. Întoarcerile se execută în două mişcări:

a) mişcarea întîi – întoarcerea, menţinînd poziţia corectă a corpului şi fără a îndoi genunchii, greutatea corpului se lasă pe piciorul din faţă; b) mişcarea a doua – ducerea pe calea cea mai scurtă a piciorului din urmă spre cel din faţă.

SECŢIUNEA a 3-a

Deplasarea 19. Deplasarea se execută la pas sau alergînd. Cadenţa de deplasare la pas constituie 110-120 de paşi pe minut. Lungimea pasului este de 70-80 cm. Cadenţa de deplasare alergînd constituie 160-180 de paşi pe minut. Lungimea pasului este de 80-90 cm. Pasul poate fi de defilare şi de manevră. Pasul de defilare se foloseşte la trecerea subunităţilor în marş solemn; la executarea de către acestea a salutului

militar din mers; la prezentarea militarului în faţa superiorului şi la plecarea din faţa acestuia; la ieşirea din formaţie şi la înapoierea în formaţie, precum şi la şedinţele de instrucţie de front.

Pasul de manevră se foloseşte în toate celelalte cazuri.

20. Deplasarea cu pas de defilare începe la comanda: „Pas de defilare, înainte – MARŞ” (din mers – MARŞ), iar deplasarea cu pas de manevră – la comanda „Înainte – MARŞ”.

La comanda prevestitoare, militarul înclină corpul înainte, lasă greutatea lui mai mult pe piciorul drept, păstrînd echilibrul; la comanda săvîrşitoare, începe deplasarea cu piciorul stîng în pas normal.

La deplasarea cu pas de defilare (fig. 3), militarul duce energic piciorul înainte cu vîrful bine întins şi îl ridică la 15-20 cm de la pămînt, pune cu tărie toată talpa piciorului pe pămînt. Braţele, începînd din umăr, le mişcă pe lîngă corp: înainte – îndoindu-le în coate, astfel încît mîinile să se ridice mai sus de catarama centurii cu un lat de palmă şi la

a

176

depărtarea de o palmă de la corp, iar cotul să se afle la nivelul mîinii; înapoi – cît permite, fără forţare, încheietura umărului. Degetele mîinilor sînt semiîndoite, capul se ţine drept, privirea înainte.

La deplasarea cu pas de manevră, militarul porneşte liber cu piciorul stîng, fără a întinde vîrful înainte şi îl pune pe pămînt ca în mersul obişnuit; mîinile le mişcă în mod natural pe lîngă corp.

La deplasarea cu pas de manevră, la comanda „DREPŢI” se trece la pas de defilare. La deplasarea cu pas de defilare, la comanda „Pas de manevră – MARŞ”, se trece la pas de manevră.

Fig. 3. Deplasarea cu pas de defilare Fig. 4. Pasul pe loc

21. Deplasarea la pas alergător începe la comanda „Pas alergător – MARŞ”. La pornirea de pe loc, la comanda prevestitoare, militarul înclină uşor corpul înainte, semiîndoaie braţele,

ducînd puţin coatele înapoi; la comanda săvîrşitoare, militarul porneşte cu piciorul stîng şi execută pasul alergător; braţele îndoite le mişcă în mod natural pe lîngă corp, în cadenţa pasului alergător.

Pentru a trece de la deplasarea cu pas de manevră la pas alergător, la comanda prevestitoare, militarul semiîndoaie braţele, ducînd puţin coatele înapoi. Comanda săvîrşitoare se dă concomitent cu punerea piciorului stîng pe pământ. La această comandă, militarul face cu piciorul drept un pas şi cu piciorul stîng începe deplasarea în pas alergător.

Pentru a trece de la pasul alergător la pasul de manevră, se dă comanda „Pas de manevră – MARŞ”. Comanda prevestitoare se dă concomitent cu punerea piciorului drept pe pămînt. La această comandă, militarul face încă doi paşi alergători şi cu piciorul stîng începe deplasarea cu pas de manevră.

22. Executarea pasului pe loc se face la comanda „Pe loc, pas de manevră – MARŞ” (din mers – „PE LOC”). La această comandă, militarul începe a bate pasul ridicînd şi lăsînd în jos picioarele; piciorul îl ridică la 15-20 cm de la pămînt şi îl pune pe pămînt cu toată talpa, începînd cu vîrful; cu braţele face mişcări în cadenţa pasului (fig. 4). La comanda „ÎNAINTE”, care este dată concomitent cu punerea piciorului stîng pe pămînt, militarul face cu piciorul drept încă un pas pe loc şi cu piciorul stîng începe mersul cu pas normal.

23. Pentru a opri deplasarea, se dă, de exemplu, comanda „Soldat Petrescu – STAI”. La comanda săvîrşitoare, care se dă concomitent cu punerea pe pămînt a piciorului drept sau stîng, militarul face încă un pas şi, alăturînd piciorul, ia poziţia „drepţi”.

24. Pentru a schimba viteza de deplasare, se dau comenzile: „MĂRIŢI CADENŢA”, „MICŞORAŢI CADENŢA”, „Pas deplin – MARŞ”, „Pasul pe jumătate – MARŞ”, „Măriţi – PASUL”, „Micşoraţi – PASUL”.

25. Pentru a deplasa militarii singuri cu cîţiva paşi lateral, se dă comanda:

De exemplu: „Soldat PETRESCU, doi paşi spre dreapta (stînga) – MARŞ”.

La această comandă, militarul face doi paşi spre dreapta (stînga), alăturînd piciorul după fiecare pas. Pentru deplasare înainte sau înapoi cu cîţiva paşi, se dă comanda:

De exemplu: „Doi paşi înainte (înapoi) – MARŞ”.

La această comandă, militarul face doi paşi înainte (înapoi) şi alătură piciorul. La deplasarea spre dreapta, spre stînga şi înapoi, mişcări cu braţele nu se efectuează.

15-20 cm

177

SECŢIUNEA a 4-a Întoarcerile din mers

26. Întoarcerile din mers se execută la comenzile: „La dreapta – MARŞ”, „La stînga – MARŞ”, „Stînga împrejur – MARŞ”.

Pentru întoarcerea din mers la dreapta (stînga), comanda săvîrşitoare se dă concomitent cu punerea pe pămînt a piciorului drept (stîng). La această comandă, militarul face cu piciorul stîng (drept) un pas, se întoarce pe vîrful piciorului stîng (drept), concomitent cu întoarcerea, scoate înainte piciorul drept (stîng) şi continuă mersul în noua direcţie.

Pentru întoarcerea din mers la stînga împrejur, comanda săvîrşitoare se dă concomitent cu punerea pe pămînt a piciorului drept. La această comandă, militarul face încă un pas cu piciorul stîng (mişcarea întîi), duce piciorul drept jumătate de pas peste piciorul stîng, se întoarce la stînga împrejur pe vîrful ambelor picioare (mişcarea a doua) şi începe mişcarea cu piciorul stîng în direcţia opusă (mişcarea a treia).

La întoarceri mîinile se mişcă în cadenţa pasului.

CAPITOLUL V

EXERCIŢIILE DE FRONT ŞI DEPLASAREA CU ARMA

SECŢIUNEA 1 Poziţia „drepţi” cu arma

27. Poziţia „drepţi” cu arma este ca şi fără armă. Totodată, arma în poziţia „la umăr” se ţine cu gura ţevii în sus,

cu mîna dreapta atingînd marginea superioară a centurii, iar pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil – cu gura ţevii în jos (fig. 5 a şi b).

Puşca-mitralieră şi carabina (armamentul greu de companie) se ţin la picior cu mîna dreaptă liber lăsată în jos, astfel ca patul să stea cu talpa pe pămînt, atingînd piciorul drept (fig. 5 c).

Aruncătorul de grenade în poziţia „la umăr” se ţine cu gura ţevii în sus, cu mîna dreaptă atingînd marginea superioară a curelei. (fig. 5 d).

a b c d

Fig. 5. Poziţia „drepţi” cu arma: a – cu pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – cu pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil;

c – cu puşca-mitralieră; d – cu aruncătorul de grenade portativ.

178

SECŢIUNEA a 2-a Executarea mînuirilor armei de pe loc

28. Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”, la comanda „La piept – ARM” în trei

mişcări: 1) mişcarea întîi – mîna dreaptă se aduce pe curea puţin în sus, se scoate pistolul-mitralieră de pe umăr şi, apucîndu-1 cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii, se ţine în faţa corpului cu încărcătorul spre stînga, cu retezătura dinainte a ţevii la înălţimea bărbiei (fig. 6 a); 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se aduce cureaua spre dreapta şi se interceptează cu palma, astfel încît degetele să fie semiîndoite şi îndreptate spre sine, trecînd în acelaşi timp cotul mîinii drepte pe sub curea (fig. 6 b); 3) mişcarea a treia – se trece cureaua peste cap; se apucă pistolul-mitralieră cu mîna dreaptă de gîtul patului, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 6 c).

Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept” la aceeaşi comandă, în două mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna dreaptă se scoate pistolul-mitralieră de la umăr, fără a scoate cotul mîinii drepte de sub curea şi, apucînd pistolul-mitralieră cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii pe dedesubt, se ţine în faţa corpului, cu încărcătorul în jos, cu retezătura dinainte a ţevii spre stînga (fig. 6 d); 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se trece cureaua peste cap, pe umărul stîng, se apucă cu ea pistolul-mitralieră de cutia cu mecanisme, de lîngă curea, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 6 e).

a b c d e

Fig. 6. Mînuirea pistolului-mitralieră din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”

29. Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr – ARM”, în trei mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă pistolul-mitralieră de uluc şi de apărătoarea mîinii pe dedesubt şi ducîndu-l în acelaşi timp puţin înainte şi în sus, se scoate mîna dreaptă de sub curea şi se apucă cu ea gîtul patului şi se ţine pistolul-mitralieră după cum este arătat (fig. 7 a); 2) mişcarea a doua – ridicînd pistolul-mitralieră puţin în sus, se trece cureaua peste cap şi se ţine pistolul-mitralieră în faţă vertical, cu încărcătorul spre stînga, cu retezătura dinainte a ţevii la nivelul bărbiei (fig. 7 b); 3) mişcarea a treia – cu mîna dreaptă se apucă de partea de sus a curelei şi se trece pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la umăr”, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 7 a).

Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr” la aceeaşi comandă, în trei mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă pistolul-mitralieră de ţeavă şi de tubul de gaze pe deasupra şi, ridicîndu-l puţin în sus, se scoate cotul mîinii drepte de sub curea; cu mîna dreaptă, orientată cu palma în sus, se apucă cureaua de lîngă cutia cu mecanisme (fig. 7 c); 2) mişcarea a doua – întorcînd pistolul-mitralieră cu cutia închizătorului în sus, se trece cureaua peste cap şi se ţine cu încărcătorul spre dreapta (fig. 7 d);

179

3) mişcarea a treia – se trece pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la umăr”, iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului (fig. 5 b).

a b c d

Fig. 7. Mînuirea pistolului-mitralieră din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr” 30. Carabina (puşca-mitralieră) se trece din poziţia „la picior” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr –

ARM”, în trei mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna dreaptă se ridică carabina (puşca-mitralieră) în sus, fără a o depărta de corp, se întoarce cu încărcătorul (puşca-mitralieră – cu mînerul) spre stînga; carabina se apucă cu mîna stîngă de încărcător (puşca-mitralieră – de uluc) şi se ţine cu retezătura dinainte a ţevii la nivelul ochilor (fig. 8 a); 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se apucă cureaua şi se întinde spre stînga (fig. 8 b); 3) mişcarea a treia – carabina (puşca-mitralieră) se trece repede la umăr; mîna stîngă se lasă în jos; mîna dreaptă se lasă pe curea în jos, astfel ca antebraţul să fie în poziţie orizontală; carabina (puşca-mitralieră) se lipeşte uşor cu cotul de corp (fig. 8 c).

a b c

Fig. 8. Mînuirea „la umăr” a carabinei

31. Carabina (puşca-mitralieră) se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la picior” la comanda „La picior –

ARM”, în două mişcări: 1) mişcarea întîi – deplasînd mîna dreaptă pe curea puţin în sus, se scoate carabina (puşca-mitralieră) de la umăr şi, apucînd-o cu mîna stîngă de uluc, cu dreapta se apucă carabina (puşca-mitralieră) de partea de sus a apărătorii

180

mîinii cu încărcătorul (puşca-mitralieră – cu mînerul) spre stînga, cu retezătura de sus a ţevii la nivelul ochilor (fig. 8 a şi b); 2) mişcarea a doua – mîna stîngă se lasă în jos, iar cu cea dreaptă se aşează carabina (puşca-mitralieră) încet pe pămînt la picior (fig. 9 a).

32. Carabina se trece din poziţia „la picior” în poziţia „pe umăr” numai cu baioneta pusă, la comanda „Pe umăr – ARM”, în două mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna dreaptă, ridicînd şi întorcînd carabina cu închizătorul înainte, se trece carabina vertical lîngă corp spre partea stîngă şi, concomitent, se apucă cu mîna dreaptă de partea de sus a ulucului şi a apărătorii mîinii. În acelaşi timp, mîna stîngă se duce puţin înainte şi carabina se aşează cu patul pe palma mîinii stîngi, astfel ca talpa patului să stea pe palmă, degetul mare în faţă, iar celelalte degete să fie lipite de partea stîngă a patului; carabina se ţine vertical în mîna întinsă, cu cătarea la nivelul nasului, cotul mîinii drepte trebuie să fie lipit de corp (fig. 9 b); 2) mişcarea a doua – mîna dreaptă se lasă cu repeziciune în jos, în acelaşi timp carabina se ridică cu mîna stîngă, în aşa fel încît ea să se aşeze cu garda trăgaciului în cavitatea umărului şi să fie ţinută fără înclinare în părţi; mîna stîngă se ţine ceva mai jos de cot, patul se lipeşte de centură, iar antebraţul – de partea stîngă a corpului (fig. 9 c şi d).

а b c d

Fig. 9. Mînuirea carabinei din poziţia „la picior” în poziţia „pe umăr”

33. Carabina se trece din poziţia „pe umăr” în poziţia „la picior” la comanda „La picior – ARM”, în trei mişcări:

1) mişcarea întîi – mîna stîngă se lasă cu repeziciune în jos, în acelaşi timp, cu mîna dreaptă se apucă carabina de partea de sus a ulucului şi a apărătorii mîinii şi se pune în poziţia indicată la fig. 9 b; 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se trece carabina în jos spre piciorul drept, întorcînd-o cu închizătorul spre sine; susţinînd carabina cu mîna stîngă de lîngă tubul baionetei, ea se ţine de-a lungul coapsei piciorului drept, astfel încît patul să atingă piciorul; 3) mişcarea a treia – mîna stîngă se lasă cu repeziciune în jos, iar cu mîna dreaptă se pune încet carabina pe pămînt la picior (fig. 9 a).

34. Pentru a slăbi (a strînge) cureaua, se dă comanda „Slăbiţi (Strîngeţi ) – CUREAUA”. La comanda „Slăbiţi (Strîngeţi)”, pistoalele-mitralieră şi aruncătoarele de grenade portative se iau în mîna

dreaptă, carabinele şi mitralierele – la picior; la pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil, pe lîngă aceasta, se rabatează patul. La comanda „CUREAUA”, se execută jumătate de întoarcere la dreapta, concomitent se face cu piciorul stîng un pas spre stînga şi, aplecînd corpul înainte, se sprijină arma cu patul în talpa piciorului stîng, iar cu ţeava se pune în îndoitura cotului drept; picioarele nu se îndoaie în genunchi; ţinînd cu mîna dreaptă catarama curelei, cu mîna stîngă se strînge (slăbeşte) cureaua şi în mod independent se ia poziţia „drepţi”.

35. Înainte de a da comenzile: „La spate”, „La umăr” şi „La piept” – arma se asigură, în prealabil, la comanda „Asiguraţi – ARM”.

Dacă e necesar să fie scoasă baioneta-cuţit (rabatată baioneta) sau să fie pusă, se dau comenzile: „Scoateţi – BAIONETA” („Rabataţi – BAIONETA”) şi „Puneţi – BAIONETA”.

36. Arma se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la spate” la comanda „La spate – ARM”, în două mişcări:

181

1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul drept, iar cu mîna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil şi aruncătorul de grenade antitanc portativ – de ţeavă, lîngă portcureaua de jos); 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mîna stîngă se trece cureaua peste cap, pe umărul stîng; arma şi mîinile se lasă cu repeziciune în jos (fig. 10).

Pistolul-mitralieră se ia în poziţia „la spate” fără baionetă, iar carabina – cu baioneta rabatată.

a b c d

Fig. 10. Poziţia armei „la spate”: a – pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil;

c – puşca-mitralieră; d – aruncătorul de grenade portativ

37. Arma se trece din poziţia „la spate” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr – ARM”, în două mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna stîngă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul stîng, iar cu mîna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (de partea dinainte a ţevii); 2) mişcarea a doua – cu mîna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mîna stîngă se trece cureaua peste cap, pe umărul drept; cureaua se apucă cu mîna dreaptă (fig. 5 a, b şi d), iar mîna stîngă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului.

38. Pentru a trece pistolul-mitralieră din poziţia „la piept” în poziţia „la spate” şi din poziţia „la spate” în poziţia „la piept”, precum şi carabina din poziţia „la spate” în poziţia „la picior”, arma se ia în prealabil, la comandă, în poziţia „la umăr”.

Pentru a trece pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil din poziţia „la piept” în poziţia „la spate”, pistolul-mitralieră se ia cu mîna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi se trece în poziţia „la spate”.

La executarea exerciţiului „la piept” din poziţia „la spate”, pistolul-mitralieră se ia cu mîna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi, trăgîndu-1 de partea dinainte a ţevii spre umărul stîng, se trece în poziţia „la piept”.

Puşca-mitralieră se ia în poziţia „la spate” după cum este mai comod.

39. La comanda generală „La picior – ARM”, carabinele şi mitralierele se iau în poziţia „la picior”, iar poziţia pistoalelor-mitraliere şi aruncătoarelor de grenade portative nu se schimbă.

Pentru corectarea poziţiei greşite a armei se dă comanda respectivă.

SECŢIUNEA a 3-a Întoarcerile şi deplasarea cu arma

40. Întoarcerile şi deplasarea cu arma se execută după aceleaşi reguli şi comenzi ca şi cele fără armă.

41. În cazul în care se execută întoarcerile de pe loc, cu arma la picior, la comanda prevestitoare, militarul ridică puţin arma şi, în acelaşi timp, apropie baioneta (partea dinainte a ţevii) spre sine, iar braţul drept îl strînge uşor de şoldul drept. După executarea întoarcerii, odată cu aducerea piciorului, arma se lasă uşor pe pămînt (mitraliera sau carabina).

42. Pentru deplasarea cu arma în poziţia „la picior”, la comanda prevestitoare „Înainte”, arma se ridică puţin, iar la comanda prevestitoare „Pas alergător”, în afară de aceasta, mîna dreaptă se îndoaie pe jumătate de la cot.

La deplasarea cu pas alergător, arma se ţine în mîna dreaptă puţin îndoită, astfel încît partea dinainte a ţevii să fie dată puţin înainte. La alergare în formaţie strînsă, baioneta se apleacă spre sine.

182

43. La deplasarea cu arma în poziţia „la picior” şi în poziţiile „pe umăr”, „la umăr” şi „la piept” – cu braţul liber, iar la deplasarea cu arma „la spate” – cu ambele braţe se fac mişcări libere lîngă corp în cadenţa pasului.

44. La deplasarea cu carabina în poziţia „pe umăr”, la comanda săvîrşitoare „STAI”, se rămîne pe loc şi, fără comandă, carabina se ia „la picior” conform regulilor indicate în pct. 33.

45. În timpul deplasării, carabina se trece de la picior pe umăr în două mişcări, la fel ca şi de pe loc (pct. 32), la comanda „Pe umăr – ARM”, care se dă concomitent cu punerea piciorului stîng pe pămînt. La comanda săvîrşitoare, se face un pas cu piciorul drept şi apoi în ordinea succesivă punerii piciorului stîng pe pămînt se execută fiecare mişcare.

46. În timpul deplasării, carabina se trece din poziţia „pe umăr” în poziţia „la picior” în trei mişcări, la fel ca şi de pe loc (pct. 32), la comanda „La picior – ARM”, care se dă concomitent cu punerea piciorului stîng pe pămînt. La comanda săvîrşitoare, se face un pas cu piciorul drept şi apoi în ordinea succesivă punerii piciorului stîng pe pămînt se execută fiecare mişcare.

TITLUL III

EXECUTAREA SALUTULUI (ONORULUI) MILITAR, IEŞIREA DIN FORMAŢIE ŞI ÎNTOARCEREA ÎN FORMAŢIE. PREZENTAREA ÎN FAŢA COMANDANTULUI ŞI

PLECAREA DIN FAŢA ACESTUIA

CAPITOLUL VI

EXECUTAREA SALUTULUI (ONORULUI) MILITAR DE

PE LOC ŞI DIN MERS FĂRĂ ARMĂ

47. Salutul militar este semnul exterior de respect şi politeţe acordat reciproc şi normă de conduită a militarilor.

Se exprimă în ritualul executării, în modul stabilit, a onorului militar la întîlnire (despărţire). Onorul militar se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers. Salutul (onorul) militar se execută cu promptitudine şi vioiciune, respectînd exact regulile poziţiei „drepţi” şi ale

deplasării. 48. Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formaţiei, cu capul descoperit, la trei-patru paşi de

comandant (superior), militarul se întoarce cu faţa către acesta, ia poziţia „drepţi” şi îl priveşte în faţă, întorcînd capul după el.

Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea cea mai scurtă, mîna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă, degetul mijlociu să atingă partea de jos a acesteia (lîngă cozoroc), iar cotul să fie pe linia şi la înălţimea umărului (fig. 11). La întoarcerea capului către comandant (superior), poziţia mîinii la coifură rămîne neschimbată.

Cînd comandantul (superiorul) a trecut, militarul, care execută salutul, întoarce scurt capul înainte şi lasă mîna dreaptă cu repeziciune în jos.

183

Fig. 11. Executarea salutului militar de pe loc Fig. 12. Executarea salutului militar din mers 49. Pentru a executa salutul militar din mers în afara formaţiei, cu capul descoperit, la trei-patru paşi de comandant (superior), militarul, odată cu punerea piciorului stîng pe pămînt, opreşte mişcarea mîinilor, întoarce scurt capul spre cel salutat şi continuînd deplasarea, îl priveşte în faţă. După ce trece de comandant (superior), militarul care salută întoarce capul înainte şi continuă mişcările mîinilor.

Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, odată cu punerea piciorului stîng pe pămînt, întoarce capul spre cel salutat şi duce mîna dreaptă la coifură, iar mîna stîngă o ţine nemişcată lîngă coapsă (fig. 12); după ce a trecut de comandant (superior), odată cu punerea piciorului stîng pe pămînt, întoarce capul înainte, iar mîna dreaptă o lasă în jos.

La depăşirea comandantului (superiorului), salutul militar se execută începînd cu primul pas al depăşirii, începînd cu pasul al doilea, capul se întoarce înainte şi mîna dreaptă se lasă în jos.

50. Dacă mîinile militarului sînt ocupate cu poveri, atunci salutul militar se execută prin întoarcerea capului către comandant (superior).

CAPITOLUL VII

EXECUTAREA SALUTULUI (ONORULUI) MILITAR

DE PE LOC ŞI DIN MERS CU ARMA 51. Executarea salutului militar cu arma de pe loc în afara formaţiei se face ca şi fără armă (pct. 48); totodată,

poziţia armei, cu excepţia carabinei pe umăr, nu se schimbă şi mîna nu se duce la coifură. La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, aceasta se ia, în prealabil „la picior”. Cu arma în poziţia „la spate”, salutul militar se execută prin ducerea mîinii drepte la coifură.

52. Pentru executarea salutului militar din mers în afara formaţiei cu arma în poziţia „la picior” sau „la piept”, la trei-patru paşi de comandant (superior), odată cu punerea piciorului stîng pe pămînt, se întoarce capul către acesta şi se încetează mişcarea mîinii libere; cu arma în poziţia „la spate” – în afară de aceasta, se duce mîna la coifură.

La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, mîna dreaptă continuă mişcările.

53. Salutul militar la comanda „Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi – ARM” cu carabina în poziţia „la picior” se execută în două mişcări: 1) mişcarea întîi – cu mîna dreaptă se ridică carabina, se ţine vertical, cu ţeava în dreptul mijlocului pieptului, cu foaia înălţătorului înspre sine; odată cu aceasta, cu mîna stîngă se apucă carabina de uluc (patru degete – dinainte pe magazie, iar degetul mare – sub foaia înălţătorului), mîna stîngă – la nivelul centurii (fig. 13 a şi b); 2) mişcarea a doua – mîna dreaptă se trece pe gîtul patului şi se susţine cu ea carabina astfel ca degetul mare să fie în partea din urmă, iar celelalte degete, alăturate şi întinse, să se afle diagonal în faţă pe gîtul patului (fig. 13 b).

Concomitent cu executarea mişcării a doua, se întoarce capul spre dreapta (stînga) şi se urmăreşte cu privirea comandantul, întorcînd capul după acesta.

a b

184

Fig. 13. Executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pentru onor”

54. Din poziţia „pentru onor” carabina se trece în poziţia „la picior” la comanda „La picior – ARM”. La comanda prevestitoare, capul se întoarce înainte, iar la cea săvîrşitoare se ia carabina la picior în trei mişcări:

1) mişcarea întîi – mîna dreaptă se trece în sus şi se apucă cu ea carabina de partea de sus a ulucului şi a apărătorii mîinii; 2) mişcarea a doua – se trece carabina la piciorul drept, astfel ca patul să se atingă de talpă; cu mîna stîngă se ţine pe loc carabina de lîngă tubul baionetei; 3) mişcarea a treia – mîna stîngă se lasă cu repeziciune în jos, iar cu mîna dreaptă se pune carabina încet pe pămînt.

55. Salutul militar prin executarea poziţiei „pentru onor” cu carabina se dă numai de către subunităţi, cînd acestea se află în formaţie de pe loc.

La comanda „Pentru onor spre dreapta (stînga, centru), prezentaţi – ARM”, carabinele se iau în poziţia „pentru onor”; toţi militarii, care se află în formaţie, iau poziţia „drepţi” şi concomitent întorc capul către comandant, urmărindu-l cu privirea. Dacă în formaţie militarii sînt cu pistoale-mitralieră, mitraliere şi aruncătoare portative, atunci poziţia acestora nu se schimbă.

CAPITOLUL VIII

IEŞIREA DIN FORMAŢIE ŞI ÎNTOARCEREA ÎN FORMAŢIE. PREZENTAREA ÎN FAŢA COMANDANTULUI ŞI PLECAREA

DIN FAŢA ACESTUIA 56. Pentru ieşirea militarului din formaţie se dă comanda:

De exemplu: „Soldat Pîntea. În faţa formaţiei la „n” paşi – MARŞ” sau „Soldat PÎNTEA. La mine (pas alergător) – MARŞ”.

Auzindu-şi numele, militarul răspunde: „Ordonaţi”, iar la comanda de ieşire (chemare) din formaţie răspunde „Am înţeles”. La prima comandă, militarul, cu pas de defilare, iese din formaţie, executînd numărul de paşi indicaţi, numărînd de la rîndul întîi, se opreşte şi se întoarce cu faţa spre frontul formaţiei. La comanda a doua, militarul face unu-doi paşi de la rîndul întîi înainte, se întoarce din mers spre comandant, pe drumul cel mai scurt, cu pas de defilare (în fugă) se apropie de el şi, oprindu-se la doi-trei paşi, raportează despre prezentare:

De exemplu:„Domnule locotenent. Soldatul Pîntea s-a prezentat la ordinul Dumneavoastră” sau „Domnule colonel. Căpitanul Petrescu s-a prezentat la ordinul Dumneavoastră”.

La ieşirea din rîndul al doilea, militarul pune uşor mîna stîngă pe umărul militarului din faţa lui, care face un pas înainte şi fără a alătura piciorul drept, un pas spre dreapta, lasă să treacă militarul, care iese din formaţie, apoi îşi reocupă locul.

La ieşirea militarului din rîndul întîi, locul lui este ocupat de militarul care stă în spatele lui din rîndul al doilea. Pentru a ieşi din coloana cîte doi, cîte trei, militarul iese din formaţie în direcţia celui mai apropiat flanc,

întorcîndu-se în prealabil la dreapta (la stînga). Dacă alături se află alt militar, atunci acesta face un pas lateral cu piciorul drept (stîng) şi fără a aduce piciorul stîng (drept), face un pas înapoi, lasă să treacă militarul care iese din formaţie şi apoi îşi reocupă locul.

Dacă militarul iese din formaţie cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia carabinei în poziţia „pe umăr”, care din mers se ia „la picior”.

57. Pentru întoarcerea militarului în formaţie se dă comanda:

De exemplu:„Soldat Pîntea, în formaţie – MARŞ” sau „Treceţi în formaţie”.

La comanda „Soldat Pîntea”, militarul, care stă cu faţa spre frontul formaţiei, auzindu-şi numele, se întoarce cu faţa către comandat şi răspunde „Ordonaţi”, iar la comanda „în formaţie – MARŞ”, dacă el este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, duce mîna la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, se întoarce spre direcţia deplasării, odată cu primul pas, lasă mîna în jos, deplasîndu-se în pas de defilare şi pe calea cea mai scurtă, îşi reocupă locul în formaţie.

Dacă se dă doar comanda „Treceţi în formaţie”, militarul revine în formaţie fără a se întoarce în prealabil către comandant.

Cînd se acţionează cu arma, după reîntoarcerea în formaţie, arma se ia în poziţia în care se află la militarii care stau în formaţie.

185

58. Dacă militarul se prezintă în faţa comandantului în afara formaţiei, atunci, la cinci-şase paşi de acesta, el

trece în pas de defilare, la doi-trei paşi se opreşte şi, concomitent cu alăturarea piciorului, duce mîna dreaptă la coifură apoi raportează despre prezentare (pct. 56). După terminarea raportului, lasă mîna în jos.

La prezentarea în faţa comandantului cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia carabinei în poziţia „pe umăr”, care se trece în poziţia „la picior” după oprirea militarului în faţa comandantului. Mîna nu se duce la coifură, cu excepţia cazului cînd arma se află în poziţia „la spate”.

59. La plecarea din faţa comandantului, militarul, primind permisiunea de plecare, duce mîna dreaptă la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, se întoarce spre direcţia deplasării, începînd cu primul pas, lasă mîna în jos şi, făcînd trei-patru paşi de defilare, continuă deplasarea cu pas de manevră.

La plecarea din faţa comandantului cu arma, poziţia acesteia nu se schimbă, cu excepţia carabinei, care din poziţia „la picior” se trece, la necesitate, de către militar în altă poziţie, după răspunsul „Am înţeles”.

60. Dînd comanda de reîntoarcere a militarului în formaţie sau dîndu-i acestuia permisiunea să plece, comandantul duce mîna la coifură şi o lasă în jos.

TITLUL IV

FORMAŢIILE GRUPEI, PLUTONULUI, COMPANIEI,

BATALIONULUI ŞI BRIGĂZII PE JOS

CAPITOLUL IX FORMAŢIILE GRUPEI

SECŢIUNEA 1 Formaţia de adunare

61. Formaţia în linie a grupei poate fi pe un rînd sau pe două rînduri. Adunarea grupei în linie pe un rînd (pe două rînduri) se execută la comanda „Grupă, în linie pe un rînd (pe două

rînduri) – ADUNAREA”. După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de grupă se întoarce cu faţa spre frontul formaţiei

în direcţia în care se constituie formaţia; grupa se aliniază, conform statelor de organizare, în stînga comandantului, după cum este arătat la fig. 14 şi 15.

Odată cu începutul alinierii, comandantul de grupă iese din formaţie şi urmăreşte executarea adunării grupei. Grupa cu un număr de patru persoane şi mai mic se adună numai pe un rînd.

62. Dacă este necesar de a alinia grupa de pe loc, se dă comanda „V-ALINIAŢI” sau „Spre stînga – V-ALINIAŢI”.

La comanda „V-ALINIAŢI”, toţi, cu excepţia militarului din flancul drept, întorc repede capul spre dreapta (urechea dreaptă e ceva mai sus decît cea stîngă, bărbia – puţin ridicată) şi se aliniază, astfel încît fiecare să vadă pieptul celui de al patrulea militar, pe sine însuşi considerîndu-se primul. La comanda „Spre stînga – V-ALINIAŢI”, toţi, cu excepţia militarului din flancul stîng, întorc repede capul spre stînga (urechea stîngă e ceva mai sus decît cea dreaptă, bărbia – puţin ridicată). În timpul alinierii, militarii se pot deplasa ceva mai înainte, înapoi sau lateral.

În cazul în care alinierea se execută cu carabinele (mitralierele) în poziţia „la picior”, în afară de aceasta, la comanda săvîrşitoare, baioneta (partea dinainte a ţevii) se apropie şi se lipeşte de partea dreaptă a corpului.

Cînd alinierea s-a încheiat, se dă comanda „DREPŢI”, la care toţi militarii întorc scurt capul înainte, iar carabinele (mitralierele) le trec în poziţia iniţială.

La alinierea grupei, după întoarcerea ei la stînga împrejur, în comandă se indică direcţia de aliniere:

De exemplu:„Spre dreapta (stînga) – V-ALINIAŢI”.

Fig. 15. Formaţia în linie a grupei – pe două rînduri

O C MAS

Fig. 14. Formaţia în linie a grupei – pe un rînd

O C

MAS

186

63. La comanda „Pe loc REPAUS” şi la comanda „ARANJAŢI-VĂ” de pe loc, militarii trebuie să procedeze după cum este indicat la pct. 16.

La comanda „Grupă, RUPEŢI RÎNDURILE”, militarii ies din formaţie. Pentru adunarea grupei se dă comanda „Grupă, ADUNAREA”, la care militarii se adună în fugă lîngă comandant şi, la comanda lui suplimentară, se aliniază.

64. Întoarcerile grupei se execută concomitent de către toţi militarii, cu respectarea alinierii, la comenzile şi după regulile indicate la pct. 18, 26 şi 41. După întoarcerea formaţiei grupei în linie pe două rînduri la dreapta (la stînga), comandantul de grupă face o jumătate de pas spre dreapta (stînga), iar la întoarcerea la stînga împrejur – un pas înainte.

65. Pentru a rări formaţia grupei de pe loc, se dă comanda „Grupă, spre dreapta (stînga, de la centru) „n” paşi – RĂRIŢI RÎNDURILE (pas alergător – RĂRIŢI RÎNDURILE)”. La comanda săvîrşitoare, toţi militarii, cu excepţia celui de la care se face rărirea, se întorc spre direcţia indicată, concomitent cu alăturarea piciorului, întorc capul spre partea liniei de front a formaţiei şi merg în pas pe jumătate şi îndesit (pas alergător), privind peste umăr la cel din spatele său şi fără a se rupe de el; după oprirea celui care merge din spate, fiecare face încă „n” paşi, cîţi au fost indicaţi în comandă şi se întoarce la stînga (dreapta).

În cazul în care rărirea se execută de la centru, se indică cine este centrul. Militarul numit drept centru, auzindu-şi numele, răspunde: „Centru”, întinde înainte mîna stîngă şi o lasă în jos.

La alinierea grupei, intervalul stabilit la rărire se menţine. 66. Pentru strîngerea formaţiei grupei de pe loc, se dă comanda „Grupă, spre dreapta (stînga, centru) –

STRÎNGEŢI RÎNDURILE (pas alergător – STRÎNGEŢI RÎNDURILE)”. La comanda săvîrşitoare, toţi militarii, cu excepţia celui spre care a fost indicată strîngerea, se întorc spre direcţia strîngerii, după care în pas pe jumătate şi îndesit (pas alergător) se apropie la intervalul stabilit pentru formaţia strînsă şi pe măsura apropierii, se opresc de sine stătător şi se întorc la stînga (dreapta).

67. Pentru deplasarea grupei se dau comenzile: „Grupă, la umăr (pe umăr) – ARM”, „Înainte (pas de defilare, pas alergător) – MARŞ”. Dacă este necesar, în comandă se indică direcţia deplasării şi flancul de aliniere:

De exemplu: „Grupă, la umăr (pe umăr) – ARM”, „În direcţia _______, aliniere la dreapta (stînga), înainte (pas de defilare, pas alergător) – MARŞ”.

La comanda „MARŞ”, toţi militarii încep deplasarea cu piciorul stîng, respectînd alinierea şi distanţele. Dacă direcţia de aliniere nu este indicată, alinierea se execută în direcţia flancului drept cu privirea, fără a

întoarce capul. Pentru oprire se dă comanda „Grupă – STAI”. 68. Dacă militarii au tipuri diferite de arme şi este necesar de a trece una din ele dintr-o poziţie în alta, în

comandă se indică denumirea acestei arme: De exemplu:„La piept – ARM”, „La umăr – ARM”, „Pe umăr – ARM” etc. 69. Pentru deplasarea la cîţiva paşi lateral în formaţie de pe loc, se dă comanda „Grupă, la dreap-TA (stîn-GA)”,

iar după întoarcerea formaţiei – „n” paşi înainte – MARŞ”. După ce militarii fac numărul necesar de paşi, grupa, la comanda „La stîn-GA (dreap-TA)”, se întoarce în poziţia iniţială.

Deplasarea înainte sau înapoi la cîţiva paşi se execută după cum este indicat în pct. 25. 70. În cazul în care este necesar de a nu merge în cadenţă (a merge în voie) se dă comanda „Pas de voie –

MARŞ”, iar pentru trecerea la pas de manevră sau la pas de defilare se dă comanda „Pas de manevră – MARŞ” sau „Pas de defilare – MARŞ”.

71. Pentru a schimba direcţia de deplasare se dă comanda „Grupă, ocolire la dreapta (stînga), înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La această comandă, grupa începe ocolirea la dreapta (stînga): primul militar din flancul care ocoleşte, întorcînd capul de-a lungul liniei frontului, merge în pas obişnuit, coordonîndu-şi deplasarea în aşa fel ca să nu-i împingă pe ceilalţi spre flancul fix; primul militar din flancul fix execută pasul pe loc şi se întoarce lent la dreapta (stînga), în concordanţă cu deplasarea flancului ocolitor; ceilalţi, respectînd alinierea de-a lungul frontului cu privirea în direcţia flancului ocolitor (fără a întoarce capul) şi astfel ca să-l simtă cu cotul pe vecinul dinspre flancul fix, făcînd pasul cu atît mai mic, cu cît ei sînt mai aproape de flancul fix.

Cînd grupa a făcut ocolirea îndeajuns, se dă comanda „ÎNAINTE” sau „Grupă – STAI”. 72. Pentru a trece grupa din formaţia în linie pe un rînd în cea pe două rînduri, în prealabil se execută

numărătoarea la comanda „Grupă, din dreapta cîte doi – NUMĂRAŢI”. La această comandă, fiecare militar, începînd cu flancul drept, întoarce scurt, succesiv, capul spre vecinul său din

stînga, îşi spune numărul şi readuce capul înainte; militarul din flancul stîng nu întoarce capul. În acelaşi mod se execută numărătoarea comună la comanda „Grupă, pe rînd – NUMĂRAŢI”. În formaţia pe două rînduri, primul militar al flancului stîng din rîndul doi, după încheierea numărătorii pe rînd în

formaţie, raportează: „Complet” sau „Incomplet”. 73. Restructurarea grupei de pe loc din formaţia în linie pe un rînd în cea pe două rînduri se execută la comanda

„Grupă, în linie pe două rînduri – MARŞ”. La comanda săvîrşitoare, militarii cu numerele doi fac cu piciorul stîng un pas înapoi şi fără a alătura piciorul

drept, fac un pas spre dreapta, pentru a se situa în spatele militarilor cu numerele unu, şi alătură piciorul stîng. 74. Pentru restructurarea grupei de pe loc din formaţia pe două rînduri strînsă în formaţie pe un rînd, grupa se

răreşte, în prealabil, la un pas, după care se dă comanda „Grupă, pe un rînd – MARŞ”. La comanda săvîrşitoare, militarii cu numerele doi ies de pe linia celor cu numerele unu, făcînd cu piciorul stîng

un pas spre stînga şi fără a alătura piciorul drept, fac un pas înainte şi alătură piciorul stîng.

187

75. Arma se pune pe pămînt la comanda „Grupă, depuneţi – ARM”. La comanda „Depuneţi”, pistoalele-mitraliere şi aruncătoarele de grenade portative se iau în mîna dreaptă; carabinele şi mitralierele – în poziţia „la picior”; în afară de aceasta, la mitraliere se desfac crăcanele. La comanda „ARM”, rîndul întîi face doi paşi înainte şi alătură piciorul, apoi ambele rînduri, concomitent, fac cu piciorul stîng un pas înainte şi pun armele pe pămînt cu mînerul închizătorului (oblonul închizătorului) în jos, talpa patului la vîrful piciorului drept (piciorul drept nu se îndoaie din genunchi), după care se aduce cu repeziciune piciorul stîng lîngă cel drept.

Aruncătoarele de grenade portative se pun pe pămînt cu mînerul spre stînga. Mitralierele se pun pe crăcane. În formaţia pe un rînd, la comanda săvîrşitoare, se execută numai ultimele două acţiuni. 76. Pentru luarea armelor de pe pămînt se dau comenzile „Grupă, LA ARME” şi apoi „Luaţi – ARM”. La prima comandă, grupa se adună în spatele armelor. La comanda a doua, militarii fac cu piciorul stîng un pas

înainte, iau arma în mîna dreaptă şi îndreptînd corpul, aduc cu repeziciune piciorul stîng lîngă cel drept. Rîndul al doilea face doi paşi înainte, după care ambele rînduri, concomitent, iau arma în poziţia „la umăr”. La mitraliere, se strîng în prealabil crăcanele.

SECŢIUNEA a 2-a Formaţia de marş

77. Formaţia de marş a grupei poate fi în coloană cîte unu sau în coloană cîte doi. Adunarea grupei în coloană

cîte unu (cîte doi) de pe loc se execută la comanda „Grupă, în coloană cîte unu (cîte doi) – ADUNAREA”. După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de grupă se întoarce cu faţa spre direcţia deplasării, iar grupa se adună în formaţie în conformitate cu statele de organizare, după cum este indicat la fig. 16 şi 17. Grupa din patru oameni şi mai puţini se adună în coloană cîte unu.

78. Restructurarea grupei din formaţia în linie în coloană se execută prin întoarcerea grupei la dreapta, la comanda „Grupă, la dreap-TA”. La întoarcerea formaţiei pe două rînduri, comandantul de grupă face un pas pe jumătate spre dreapta.

79. Restructurarea grupei din coloană în formaţie în linie se execută prin întoarcerea grupei la stînga, la comanda „Grupă, la stîn-GA”. La întoarcerea grupei din coloana cîte doi, comandantul de grupă face un pas pe jumătate înainte.

80. Restructurarea grupei din coloană cîte unu în coloană cîte doi se execută la comanda „Grupă, în coloană cîte doi, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La comanda săvîrşitoare, comandantul de grupă (direcţionalul) merge în pas pe jumătate, militarii cu numerele doi, ieşind spre dreapta, în cadenţa pasului îşi ocupă locurile în coloană, după cum este indicat la fig. 17; grupa se deplasează în pas pe jumătate pînă la comanda „ÎNAINTE” sau „Grupă, STAI”.

Fig. 16. Formaţia de marş a grupei – în coloană cîte unu Fig. 17. Formaţia de marş a grupei – în coloană cîte doi

O

A

M

C

O

AS

M

C

188

81. Restructurarea grupei din coloana cîte doi în coloană cîte unu se execută la comanda „Grupă, în coloană cîte unu, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La comanda săvîrşitoare, comandantul de grupă (direcţionalul) merge în pas normal, iar ceilalţi – în pas pe jumătate; pe măsura eliberării locului, militarii cu numerele doi trec în cadenţa pasului în spatele celor cu numerele unu şi continuă deplasarea cu pas normal (fig. 17).

82. Pentru schimbarea direcţiei de deplasare a coloanei se dau comenzile: 1) „Grupă, ocolire spre dreapta (stînga) MARŞ”; direcţionalul execută ocolirea la dreapta (stînga) pînă la comanda „ÎNAINTE”, iar ceilalţi îl urmează; 2) „Grupă, după mine – MARŞ (pas alergător – MARŞ)”; grupa urmează după comandant.

SECŢIUNEA a 3-a Executarea salutului (onorului) militar

în formaţie de pe loc şi din mers

83. Pentru executarea onorului militar în formaţie de pe loc, cînd şeful se apropie la 10-15 paşi, comandantul de

grupă dă comanda „Grupă, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”. Militarii grupei iau poziţia „drepţi”, concomitent întorc capul în direcţia indicată şi urmăresc şeful cu privirea,

întorcînd capul după el. Cînd şeful se apropie din spatele formaţiei, comandantul de grupă întoarce grupa la stînga împrejur, apoi dă

comanda pentru executarea salutului militar. 84. După ce a dat comanda pentru executarea salutului militar, comandantul de grupă (dacă este fără armă sau cu

arma în poziţia „la spate”, duce mîna la coifură; dacă este cu arma în poziţiile „pe umăr”, „la umăr” sau „la piept” – procedează după cum este indicat la pct. 58, continuînd mişcarea cu mîna liberă), se apropie în pas de defilare de comandant (şef), se opreşte la doi-trei paşi de acesta şi raportează:

De exemplu:„Domnule locotenent, grupa a doua execută..., sînt comandantul grupei, sergent Petrescu”. Comandantul (şeful), care este salutat, duce mîna la coifură după darea comenzii pentru executarea salutului

militar. După darea raportului, comandantul de grupă, fără a lăsa mîna în jos de la coifură, face cu piciorul stîng (drept)

un pas lateral cu întoarcere concomitentă la dreapta (la stînga) şi lăsînd comandantul (şeful) să treacă înainte, îl urmează la doi-trei paşi lateral dreapta (stînga).

După trecerea comandantului (şefului) sau la comanda acestuia „Pe loc REPAUS”, comandantul de grupă dă comanda: „Pe loc REPAUS” şi lasă mîna în jos.

Dacă comandantul (şeful) se adresează unui militar din formaţie, pronunţîndu-i gradul şi numele, acesta răspunde: „Ordonaţi”, iar dacă i se adresează, pronunţîndu-i numai gradul, militarul răspunde, pronunţîndu-şi funcţia, gradul şi numele. Totodată, poziţia armei nu se schimbă şi mîna nu se duce la coifură.

85. Pentru a executa salutul militar în formaţie din mers, la 10-15 paşi de comandant (şef), comandantul de grupă dă comanda: „Grupă, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA)”. La comanda „DREPŢI”, toţi militarii trec la pas de defilare, iar la comanda „Pentru onor spre dreapta (stînga)” întorc simultan capul spre comandant (şef) şi opresc mişcările mîinilor sau mîinii care nu ţine arma. Cu carabina în poziţia „pe umăr”, mişcarea mîinii libere nu încetează. Dacă comandantul de grupă este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, acesta întoarce capul spre comandant (şef) şi îl salută.

După trecerea comandantului (şefului) sau la comanda „LIBER” a acestuia, comandantul de grupă dublează comanda „LIBER”, lasă mîna în jos şi se deplasează cu pas de manevră.

86. În cazul în care comandantul (şeful) salută sau aduce mulţumiri, militarii răspund simultan, cu voce tare şi clar. Cînd grupa se află în mers, toţi militarii încep răspunsul odată cu punerea piciorului stîng pe pămînt, pronunţînd cuvintele consecutiv în ritmul pasului.

189

CAPITOLUL X

FORMAŢIILE PLUTONULUI

SECŢIUNEA 1 Formaţia de adunare

87. Formaţia în linie a plutonului poate fi pe un rînd sau pe două rînduri. Adunarea plutonului în formaţie în linie

se execută la comanda „Pluton, în linie pe un rînd (pe două rînduri) – ADUNAREA”. După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de pluton se întoarce cu faţa spre linia de front a

formaţiei; grupele se aliniază la stînga de comandant, după cum este indicat la fig. 18 şi 19. În formaţia pe două rînduri, ultimul rînd din fiecare grupă trebuie să fie complet.

Odată cu începerea adunării grupelor, comandantul de pluton iese din formaţie şi supraveghează acţiunile subordonaţilor. Plutonul cu grupe a cîte patru şi trei oameni se adună în formaţie pe două rînduri, după cum este indicat la fig. 20 şi 21.

88. Alinierea, întoarcerile, restructurările şi alte acţiuni ale plutonului în formaţie în linie se execută după regulile şi comenzile indicate pentru grupă.

89. Trecerile plutonului de la formaţia pe un rînd la cea pe două rînduri şi invers se execută după cum este indicat la pct. 72-74. La numărătoarea plutonului în grupe cîte doi, comandanţii de grupă nu se iau în considerare.


90. Formaţia de marş a plutonului poate fi în coloană cîte trei, în coloană cîte doi sau în coloană cîte unu

(fig. 22, 23 şi 24). Adunarea plutonului de pe loc în coloană cîte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană cîte trei – ADUNAREA”. La această comandă, grupele se aliniază după cum este indicat la fig. 22.

91. Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe un rînd la formaţia în coloană cîte unu (de la formaţia pe două rînduri la formaţia în coloană cîte doi) se execută prin întoarcerea plutonului la dreapta.

92. Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe două rînduri la cea în coloană cîte unu (de la formaţia pe un rînd la cea în coloană cîte doi) se execută la comenzile: „Pluton, la dreap-TA”, „La umăr – ARM (pe umăr – ARM)”, „În coloană cîte unu (cîte doi), înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La comanda „MARŞ”, grupa întîi se restructurează din mers în coloană cîte unu, după cum este indicat la pct. 81 (în coloană cîte doi – după cum este indicat la pct. 80), celelalte grupe, restructurîndu-se succesiv în coloană cîte unu (cîte doi), urmează cîte una după grupa întîi.

190

Fig.

18.

For

maţ

ia în

lini

e a

plut

onul

ui –

pe

un rî

nd

Fig.

19. F

orm

aţia

în li

nie

a pl

uton

ului

– p

e do

uă rî

ndur

i

Fig. 20. Formaţia în linie pe două rînduri a plutonului cu grupe cîte trei oameni

C C

OO

C

OO

C C C C C

OO ASG

CC

OO

ASGMC

C

OO

ASGMC

C

OO

ASGMC

CC

OOAS

GMC

C OO

ASG

MCC

OOAS

GMC

Fig. 21. Formaţia în linie pe două rînduri a plutonului cu grupe cîte patru oameni

191

Fig. 22. Formaţia de marş a plutonului –

în coloană cîte trei

93. Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe două rînduri la cea în coloană cîte trei se execută la comanzile

„Pluton, la dreap-TA”, „La umăr – ARM (pe umăr – ARM)” şi „În coloană cîte trei (cîte patru), înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La comanda „MARŞ”, grupa întîi merge în pas pe jumătate, restructurîndu-se din mers în coloană cîte unu, celelalte grupe ies pe linia grupei întîi la intervalul stabilit, de asemenea, restructurîndu-se în coloană cîte unu, după care comandantul de pluton dă comanda: „ÎNAINTE” sau „Pluton, STAI”.

94. Trecerea plutonului de la coloana cîte unu la formaţia în linie pe un rînd (de la coloana cîte doi la formaţia pe două rînduri) se execută prin întoarcerea plutonului la stînga.

95. Trecerea plutonului de la coloana cîte trei la coloana cîte doi se execută la comanda „Pluton, în coloană cîte doi, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La această comandă, grupa întîi merge înainte, restructurîndu-se din mers în coloană cîte doi, după cum este indicat la pct. 80, celelalte grupe execută pasul pe loc, apoi trec succesiv în spatele grupei care merge în faţă, restructurîndu-se în coloană cîte doi.

Fig. 23. Formaţia de marş a plutonului – în coloană cîte doi

C

OO

ASG

MC

C

OO

ASG

MC

C

OO

ASG

MC

C

2p

C

C

C

2p

MC

C

OO

ASG

Grupa nr. 2

Grupa nr. 3

Grupa nr. 1

192

96. Pentru restructurarea plutonului din coloana cîte trei în formaţia în linie pe două rînduri, plutonul trece, în prealabil, la coloana cîte doi (pct. 95), apoi – după cum este prevăzut la pct. 94.

97. Trecerea plutonului de la coloana cîte trei la coloana cîte unu se execută la comanda „Pluton, în coloană cîte unu, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La această comandă, grupa întîi merge înainte, celelalte grupe execută pasul pe loc şi pe măsura ieşirii grupelor din coloană, la comanda „ÎNAINTE” a comandanţilor lor, încep consecutiv mersul în pas normal, trecînd în spatele grupei care merge în faţă.

98. Trecerea plutonului de la coloana cîte unu la coloana cîte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană cîte trei, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La această comandă, grupa întîi execută pasul pe loc, celelalte grupe, ieşind pe linia grupei întîi, de asemenea, execută pasul pe loc pînă la comanda comandantului de pluton „ÎNAINTE” sau „Pluton, STAI”.

99. Trecerea plutonului de la coloana cîte doi la coloana cîte trei se execută la comanda „Pluton, în coloană cîte trei, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”. La comanda „MARŞ”, plutonul se restructurează în coloană cîte trei, după cum este indicat la pct. 93.

100. Pentru a aduna plutonul, se dă comanda „Pluton, LA MINE”, la care grupele se adună în fugă către comandantul de pluton şi la comanda suplimentară se aliniază.

101. Schimbarea direcţiei de deplasare a plutonului în formaţia de marş se execută la comenzile şi după regulile indicate pentru formaţia de marş a grupei.



102. Plutonul în formaţie de pe loc şi din mers execută salutul militar după cum este indicat pentru grupă

(pct. 83-86). Locţiitorul comandantului de pluton şi comandanţii de grupe se află în formaţie pe locurile lor şi nu duc

mîna la coifură. Dacă plutonul se deplasează cu cîntec, la comanda pentru executarea salutului militar, cîntecul încetează.

C

C

C

C 2p

Fig. 24. Formaţia de marş a plutonului – în coloană cîte unu

193

CAPITOLUL XI

FORMAŢIILE COMPANIEI

SECŢIUNEA 1

Formaţia de adunare

103. Formaţia în linie a companiei poate fi pe două rînduri sau în linie de plutoane în coloană (plutoanele –

în coloană cîte trei, subunitatea specială – în coloană cîte doi). La necesitate, compania poate fi adunată în formaţie pe un rînd.

104. Adunarea companiei în formaţie în linie se execută la comanda „Companie, pe două rînduri – ADUNAREA” sau „Companie, în linie de plutoane, în coloană cîte trei – ADUNAREA”. Adunarea companiei se execută după plutonul întîi.

După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de companie se întoarce cu faţa spre linia de front a adunării. Comandantul plutonului întîi, după ce a dat comanda „Pluton, pe două rînduri (în coloană cîte trei) – ADUNAREA”, îşi adună plutonul în stînga comandantului de companie. Celelalte plutoane, la comanda comandanţilor lor, se adună în stînga plutonului întîi în ordinea lor numerică (fig. 25). Odată cu începerea adunării plutonului întîi, comandantul de companie iese din formaţie şi urmăreşte acţiunile subordonaţilor.

Subunitatea specială se adună în stînga plutonului al treilea, iar grupul de comandă – în dreapta comandantului plutonului întîi, pe două rînduri.

Conducerea companiei se plasează în stînga comandantului de companie. La comanda comandantului de companie „Companie, pe două rînduri – ADUNAREA” sau „Companie, în linie de plutoane, în coloană cîte trei – ADUNAREA”, comandanţii de plutoane îşi adună plutoanele pe două rînduri sau în coloană cîte trei cum este indicat la fig. 19 şi 22.

Cînd compania se adună în formaţie pe două rînduri, plutoanele care au grupe a cîte trei sau patru oameni se adună după cum este arătat la fig. 20 şi 21.

Fig. 25. Formaţia în linie a companiei – pe două rînduri

105. Alinierea, întoarcerile, restructurările şi alte acţiuni ale companiei în formaţia în linie se execută după

regulile şi la comenzile indicate pentru grupă şi pluton.


106. Formaţia de marş a companiei poate fi în coloană cîte trei (cîte patru) sau în coloană cîte doi (fig. 26 şi 27). Adunarea companiei de pe loc în coloană cîte trei (cîte patru, cîte doi) se execută la comanda „Companie, în

coloană cîte trei (cîte patru, cîte doi) – ADUNAREA”.

C C C

2p 2p 2p

P LC C TS

194

La această comandă, compania se adună după cum este indicat la fig. 26 şi 27. Totodată, la comanda

comandanţilor, plutoanele se adună în ordinea lor numerică în coloană cîte trei (cîte patru, cîte doi); iar grupul de comandă – în faţa comandantului plutonului întîi în coloană cîte doi. Figura 26 reprezintă grupele adunate în coloană cîte doi.

La adunarea şi restructurarea companiei în coloană de marş, conducerea companiei se dispune la doi paşi în spatele comandantului de companie.

107. Trecerea companiei de la linia de plutoane în coloană la coloana de marş se execută la comenzile: „Companie, la umăr – ARM (pe umăr – ARM)”, „În coloană de marş, cîte trei (cîte patru, cîte doi) după mine (sau se indică direcţia), înainte – MARŞ” sau „Companie, la umăr – ARM (pe umăr – ARM)”, „În coloană de marş, cîte trei (cîte patru, cîte doi), pe drum, ordinea deplasării: conducerea companiei, plutonul întîi etc. (sau se indică altă ordine a deplasării) înainte – MARŞ”.

La comanda „În coloană de marş”, comandanţii de plutoane se aranjează la doi paşi înaintea plutoanelor lor. La comanda săvîrşitoare, grupul de comandă sau plutonul desemnat în comandă începe deplasarea; celelalte

subunităţi execută pasul pe loc. Pe măsura înaintării conducerii companiei sau a plutonului desemnat în comandă, celelalte subunităţi, la comanda „Înainte – MARŞ” a comandanţilor lor, încep deplasarea în ordinea indicată de comandantul companiei sau în cea arătată la fig. 26 şi 27.

Dacă este necesar, plutoanele se restructurează din mers, la comanda comandanţilor lor, după cum indică comandantul companiei.

Fig. 27. Formaţia de marş a companiei – în coloană cîte trei

2p

2p

2p

C

C

C

P

C

LC

TS

Fig. 26. Formaţia de marş a companiei – în coloană cîte doi

2p

2p

2p

P

C

LC

TS

C

C

C

C

C

C

195

108. Trecerea companiei de la coloana cîte trei la linia de plutoane în coloană se execută la comanda „Companie, spre stînga în linie de plutoane în coloană, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.

La comanda săvîrşitoare, grupul de comandă sau plutonul direcţional execută pasul pe loc, celelalte plutoane ies spre stînga pe linia direcţionalului. La comanda comandanţilor de plutoane „PE LOC”, plutoanele, executînd pasul pe loc, se aliniază în front şi în adîncime pînă la comanda comandantului de companie „ÎNAINTE” sau „Companie, STAI”.

La comanda „Companie, STAI”, comandanţii de plutoane se plasează în flancul drept al plutoanelor lor, conducerea companiei – la flancul drept al companiei.

109. Restructurarea companiei din formaţia în linie pe două rînduri în cea în coloană cîte doi se execută prin întoarcerea companiei la dreapta, iar din coloana cîte doi în formaţia în linie pe două rînduri – prin întoarcerea la stînga.

SECŢIUNEA a 3-a Executarea salutului (onorului) militar în

formaţie de pe loc şi din mers 110. Pentru executarea salutului militar în formaţie de pe loc, cînd comandantul (şeful) s-a apropiat la 40-50 de

paşi, comandantul de companie dă comanda „Companie, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”. La această comandă, toţi militarii iau poziţia „drepţi” şi întorc capul spre direcţia indicată, iar conducerea

companiei şi comandanţii de plutoane, în plus, duc mîna la coifură. Comandantul de companie, după ce a dat comanda, duce mîna la coifură, se apropie în pas de defilare de

comandant (şef), se opreşte la doi-trei paşi de acesta şi raportează:

De exemplu:„Domnule maior, compania întîi execută..., sînt comandantul companiei, căpitan Severin”.

Cînd raportul este prezentat, comandantul companiei, fără a lăsa mîna în jos de la coifură, face cu piciorul stîng (drept) un pas lateral cu întoarcerea simultană la dreapta (stînga) şi lăsînd să treacă comandantul (şeful) înainte, îl urmează la unu-doi paşi lateral dreapta (stînga) înapoia comandantului (şefului).

După ce comandantul (şeful) a trecut sau a dat comanda „Pe loc REPAUS”, comandantul de companie dă comanda „Pe loc REPAUS” şi lasă mîna în jos.

111. Executarea salutului militar în formaţie din mers se face după cum este indicat pentru grupă şi pentru pluton. Totodată, conducerea companiei şi comandanţii de plutoane duc mîna la coifură.

Cînd comandantul (şeful) depăşeşte coloana companiei, comanda pentru executarea salutului militar nu se dă; salută numai comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus.

CAPITOLUL XII

FORMAŢIILE BATALIONULUI

SECŢIUNEA 1

Formaţia de adunare

112. Formaţia de adunare a batalionului poate fi în linie de plutoane în coloană, linie de companii în coloană sau pe două rînduri.

Adunarea batalionului se execută la ordinul comandantului de batalion sau la comanda „Batalion, în linie de plutoane (companii) în coloană – ADUNAREA” şi „Batalion, în linie pe două rînduri – ADUNAREA”.

113. Batalionul în linie de plutoane în coloană se adună după cum este arătat la fig. 28; companiile sînt dispuse pe aceeaşi linie de front, fiecare în linie de plutoane în coloană, plutoanele în coloană cîte trei; distanţa dintre plutoane şi companii fiind de doi paşi.

Batalionul în linie de companii în coloană se adună după cum este arătat la fig. 29; companiile sînt dispuse pe aceeaşi linie de front, fiecare în coloană cîte trei; distanţa dintre plutoane este de patru paşi, iar intervalul dintre companii – de doi paşi.

Batalionul pe două rînduri se adună de la dreapta spre stînga avînd grupele adunate în linie pe două rînduri.

114. La adunarea batalionului în linie de plutoane sau de companii în coloană, subunităţile de sprijin de luptă şi de logistică ale batalionului se adună, respectiv, în formaţii de plutoane sau de companii (baterii) în coloană la stînga companiilor cu capetele coloanelor pe linia companiilor, la intervale de doi paşi.

196

115. Locţiitorul comandantului de batalion, şeful statului major al batalionului în formaţia de adunare se aranjează la stînga de comandantul de batalion, iar ceilalţi ofiţeri ai batalionului, care nu sînt indicaţi la fig. 28 şi 29, se aranjează împreună cu restul efectivului de conducere al batalionului.

Fig.

29.

For

maţ

ia d

e ad

unar

e a

bata

lionu

lui –

lini

e de

com

pani

i în

colo

ană

Fig.

28.

For

maţ

ia d

e ad

unar

e a

bata

lionu

lui –

lini

e de

plu

toan

e în

col

oană

2p

2p

2p

2p

2p

4p 2p

C C

C C

C C

OC

LC

S3

S1 S2

S6

C

S4

SSM

2p

C C C

C LC

P TS

2p

2p

C C

C C

C C

C C

C C

LC

TS P

2p

2p

ŞSM

LC

C S1

S2

S3

S4

S6

OC

2p

2p

2p

2p

2p

2p

2p

197

116. Alinierea şi întoarcerile în formaţia în linie se execută după regulile

şi la comenzile indicate pentru grupă şi pentru pluton.


117. Formaţia de marş a batalionului (fig. 30) constă din formaţiile de

marş ale companiilor, subunităţilor de sprijin de luptă şi subunităţilor de logistică, constituite în coloană cîte trei (cîte patru), una după alta la distanţa de doi paşi (de la ultimul rînd al companiei care merge în faţă pînă la comandantul de companie).

118. Din linia de plutoane sau de companii în coloană batalionul se restructurează în formaţie în coloană de marş la comenzile: „Batalion, în coloană de marş, pe drum (sau se indică altă direcţie de deplasare), în ordinea constituirii (sau se indică altă ordine de deplasare)”, „La umăr – ARM”, „Compania întîi, înainte – MARŞ”.

La comanda „În coloană de marş”, comandanţii de companii trec în faţa companiilor lor, fiind urmaţi la doi paşi de conducerea companiilor; comandanţii de plutoane – în faţa plutoanelor lor, la doi paşi (fig. 27).

La comanda săvîrşitoare a comandantului de batalion, companiile, subunităţile de sprijin de luptă şi de logistică, la comanda comandanţilor lor (pct. 107), restructurîndu-se consecutiv în coloană, se deplasează în ordinea indicată de comandantul batalionului.

Comandantul de batalion se deplasează înaintea comandantului subunităţii direcţionale, la doi paşi în spatele comandantului de batalion pe două rînduri – locţiitorul lui şi şeful statului major al batalionului, iar după aceştia, la doi paşi – restul efectivului de conducere al batalionului.

119. Din coloana de marş batalionul se restructurează în formaţie în linie la ordinul sau la comanda comandantului de batalion. Totodată, se indică locul şi linia de front a adunării batalionului şi după care companie se constituie şi în ce formaţie.

Dacă restructurarea se execută la comanda „Batalion, spre stînga în linie de plutoane (companii) în coloană, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”, atunci subunităţile se constituie după cum este indicat la fig. 30.

Fig. 30. Formaţia de marş a

batalionului – în coloană

C

C

C

C

C

C

2p

2p

2p

2p

2p

SS LC

2p

2p

C

2p

S1 SS

S6 S4

O

C

2p

198



120. Salutul militar în formaţie de pe loc şi din mers se execută conform celor indicate pentru companie (pct.

100 şi 111). La deplasarea batalionului în coloană, comanda comandantului de batalion pentru executarea salutului militar

este repetată succesiv de către comandanţii de companii (cu excepţia celei direcţionale), cînd comandantul (şeful) se va afla în dreptul centrului (mijlocului) companiei care merge în faţă.

CAPITOLUL XIII

FORMAŢIILE BRIGĂZII

121. Formaţia de adunare a brigăzii constă din batalioane, subunităţi de sprijin de luptă şi subunităţi de

logistică constituite în linie de plutoane sau de companii în coloană. În formaţia în linie a brigăzii, la flancul drept se adună batalioanele în ordinea lor numerică, la stînga –

subunităţile de sprijin de luptă şi subunităţile de logistică. Conducerea brigăzii se adună în dreapta batalioanelor. Locţiitorul comandantului de brigadă şi şeful statului major se plasează în dreapta conducerii, iar în cazul adunării cu Drapelul de Luptă – în dreapta lui. Intervalul dintre batalioane este de trei paşi (fig. 31).

Şefii de arme şi de servicii, precum şi ofiţerii, care le sînt subordonaţi, se adună cu restul efectivului de conducere al brigăzii.

122. Pentru a aduna brigada, comandantul de brigadă, personal sau prin intermediul statului major, emite un ordin în care se indică: scopul, locul, ora şi ordinea adunării, ţinuta şi echipamentul, armamentul şi tehnica militară din subunităţi.

123. Adunarea brigăzii în formaţie de marş (fig. 32) poate fi executată atît direct în coloană de marş, cît şi prin restructurarea din formaţia în linie de companii sau plutoane în coloană.

124. La executarea adunării de pe loc în coloană de marş, batalioanele, subunităţile de sprijin de luptă şi de logistică, sosesc în coloane la locul de constituire a brigăzii şi îşi ocupă locurile indicate.

125. Restructurarea brigăzii din formaţia în linie în coloană de marş se execută prin ordin sau la comenzile:„Brigadă, în coloană de marş, pe drum (sau se indică altă direcţie a deplasării), în ordinea constituirii (sau se indică altă ordine de deplasare)”, „La umăr – ARM”, „Batalionul întîi (conducerea brigăzii), înainte – MARŞ”.

La comanda „În coloană de marş”, comandanţii de batalioane ies din formaţii şi ocupă loc la zece paşi în faţa comandanţilor subunităţilor de cap ale batalioanelor lor, locţiitorii comandanţilor de batalioane, şefii statelor majore ale batalioanelor – pe două rînduri la doi paşi după comandanţii de batalioane; comandanţii de companii şi de plutoane ies din formaţii şi se plasează după cum este indicat la pct. 118.

Comandanţii de batalioane dau succesiv comenzile pentru deplasare conform prevederilor pct. 118. Deplasarea brigăzii se efectuează în ordinea indicată la fig. 32 sau în altă ordine, conform indicaţiilor

comandantului de brigadă; distanţa dintre batalioane (divizioane) pe loc este de trei paşi, în marş – zece paşi, iar cea dintre alte subunităţi – trei paşi.

126. Brigada din coloana de marş se restructurează în formaţie în linie prin ordin sau la comanda comandantului de brigadă.

În ordin se indică locul şi linia de front a adunării brigăzii, batalionului după care se efectuează constituirea şi în ce formaţie.

Dacă restructurarea are loc la comanda „Brigadă, spre stînga în linie, batalioanele în linie de companii (plutoane) în coloană, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”, atunci subunităţile se dispun după cum este indicat la fig. 31.

199

Fig.

31

. For

maţ

ia d

e ad

unar

e a

brigăz

ii –

linie

de

com

pani

i sau

de

plut

oane

în c

oloa

nă

Fig.

32.

For

maţ

ia d

e m

arş a

brigăz

ii –

colo

ană

C LC

SS

M DM

OM

C

C

2p

3p

3p

3p

3p

3p

2p

2p

2p

2p

S1 S2

S3

S4

S6

SF

OJ

NT

OC

2p

2p

CP

A PD

A

C C

C C

C C

C

DM

OM

C

C

C

C

3p

2p

3p

2p

3p

C

C 3p

SSM LC

S3 S2 S1

OC

NT OJ

S6 S4

SF

C

3p

C

3p

3p

3p

3p

3p

3p

3p

3p

A PD

CP

A

C

C

C

C

200

127. Pentru executarea salutului militar în formaţie de pe loc şi din mers comandantul de brigadă dă comanda „Brigadă, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”.

În formaţia de pe loc comandantul de brigadă, după ce a dat comanda, duce mîna la coifură, se întoarce spre comandant (şef), cu pas de defilare, se apropie de el şi dă raportul.

În cazul deplasării în formaţie de marş, comanda pentru executarea salutului militar, dată de comandantul de brigadă, se repetă succesiv de către comandanţii de batalioane, cînd comandantul (şeful) ajunge în dreptul centrului (mijlocului) companiei care merge în faţă.

TITLUL V

FORMAŢIILE PLUTONULUI, COMPANIEI, BATALIONULUI ŞI BRIGĂZII PE MAŞINI

CAPITOLUL XIV

PRINCIPII GENERALE

128. În formaţia de adunare maşinile subunităţilor şi ale unităţilor se dispun pe o singură linie de front în linie de

maşini, în linie de plutoane sau de companii în coloană la intervalele şi distanţele dintre maşini şi subunităţi stabilite de regulament sau comandant. Totodată, efectivul se află în maşini sau se aliniază în faţa maşinilor în formaţia pe un rînd sau pe două rînduri, în linie de plutoane sau de companii în coloană, astfel încît ultimul rînd să se afle în faţa maşinilor cel puţin la trei paşi (fig. 33-36); mecanicii-conductori şi conducătorii auto se aliniază în formaţia subunităţii lor.

129. În formaţia de marş maşinile în subunitate sînt dispuse în coloană sau subunităţile în coloană sînt dispuse una după alta la distanţele stabilite de regulament sau comandant.

130. Înainte de îmbarcare în maşinile de luptă ale desantului (infanteriei) şi în transportoarele blindate, precum şi în automobile şi alte maşini, în subunităţi, la necesitate, se face numărătoarea militarilor şi a bunurilor militare din maşini şi se indică modul de îmbarcare.

Înainte de îmbarcarea efectivului în maşini, se verifică dacă armele sînt descărcate, iar dacă deplasarea se efectuează cu armele încărcate, atunci se verifică dacă ele sînt asigurate; baionetele-cuţit (baionetele) se scot (se rabatează).

Fig. 33. Adunarea grupei şi a echipajului: a – în faţa transportorului blindat; b – în faţa maşinii de luptă pentru infanterie

a.

C MC

ASG OO

3p (2m)

b.

3p (2m)

C MC

OO ASG

201

131. Pentru fiecare maşină se numeşte, dintre ofiţeri, plutonieri sau sergenţi, un superior al maşinii căruia i se subordonează întregul efectiv aflat în maşină, inclusiv conducătorul auto.

Superiorului maşinii i se interzice categoric să ia conducerea maşinii asupra sa sau să-l oblige pe conducătorul auto să transmită cuiva conducerea maşinii; să dea comenzi care îl determină pe conducătorul auto să încalce prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere şi viteza de deplasare stabilită.

Plutonul 3 Plutonul 2 Plutonul 1 Cond. companiei

Fig. 34. Adunarea plutonului cu efectivul în faţa maşinilor: efectivul – în formaţie pe două rînduri; maşinile – în linie

Fig. 35. Adunarea companiei cu efectivul în faţa maşinilor: efectivul şi maşinile – în linie de plutoane în coloană

C MC

OO ASG

C MC

OO ASG

C MC

OO ASG

3p (2m)

3m3m

10m

5m

C LC TS P C

3p (2m)

5m 10m

C C

5m

202

Pl. Asig. Pl. Trs. Pl. Cc. Bt. A.B. Cp.3I.Mo. Cp.2I.Mo. Cp.1I.Mo. Cond. batalionului

132. Observarea semnalelor comandantului (şefului) superior se face de către comandantul de subunitate (superiorul maşinii), iar în transportoarele blindate descoperite şi în automobile, pe lîngă aceasta – de către un observator numit, care se află în colţul drept din faţă al transportorului blindat (al caroseriei automobilului).

Pentru supravegherea fixării zăvoarelor de la bordurile caroseriei automobilului pe timpul deplasării se numesc responsabili din rîndul militarilor care stau pe locurile de la margine, lîngă bordurile din faţă şi din spate.

Supravegherea maşinilor din spate, a tehnicii remorcate şi a zăvoarelor uşilor din spate ale maşinii de luptă pentru infanterie (zăvorului din dreapta al bordului din spate al automobilului) se face de către militarul care stă pe banca din dreapta, lîngă peretele din spate (bordul din spate al automobilului).

133. La comanda „La maşini – ADUNAREA”, efectivul transportat în maşina de luptă pentru infanterie şi în transportoarele blindate, de asemenea, se adună lîngă maşini după cum este arătat la fig. 37. La îmbarcarea pe la gura de acces, efectivul subunităţii se adună cu capetele coloanelor în dreptul gurilor de acces (bordurilor de îmbarcare) sau al roţilor din urmă (galeţilor) ale maşinilor.

Fig. 36. Adunarea batalionului cu efectivul în faţa maşinilor: efectivul şi maşinile – în linie de companii în coloană

5m

10m

10m

3p (2m)

C

C C C C C

5m5m

S4 S1 S6 C S2 LC SSM S3 C

5m

203

a b c

134. Îmbarcarea efectivului în maşini se poate efectua:

1) în maşinile de luptă ale desantului (infanterie) – prin gurile de acces; 2) în automobile – pe la bordurile din dreapta, din stînga şi din spate; 3) în automobile cu caroserie acoperită – pe la bordul din spate.

Îmbarcarea efectivului în alte maşini se efectuează după cum este mai comod. Îmbarcarea în maşinile aflate pe marginea dreaptă a drumului pe la bordul din stînga este interzisă. Cînd subunitatea se adună la o singură categorie de maşini, de exemplu, transportoare blindate, automobile, în

comandă se indică concret categoria acestora. 135. La îmbarcarea în maşinile de luptă ale infanteriei (desantului) şi în transportoarele blindate, la comanda

„La maşini – ADUNAREA”, militarii numiţi deschid uşile din spate (capacele gurilor de acces) ale compartimentului de luptă al desantului; la automobile, cînd este necesar, conducătorii auto deschid bordul din spate.

După îmbarcare, uşile din spate (gurile de acces, bordurile) se închid. 136. La comanda „PE LOCURI”, subunităţile îşi ocupă rapid locurile în maşini. La îmbarcare, sînt folosite

roţile, şenilele şi scările. La îmbarcare, arma se ia după cum este mai comod, cu excepţia mitralierelor de companie şi a altui armament

greu, care se transmit militarilor ce au efectuat deja îmbarcarea sau care stau din spate. 137. După îmbarcare, arma se pune între genunchi şi se sprijină cu ambele mîini. Pistoalele-mitraliere, în afară

de aceasta, la comanda comandantului de subunitate, pot fi luate în poziţia „la piept”. Raniţele şi scurtele de campanie se scot la indicaţia (comanda) comandantului de subunitate (superiorului

maşinii) şi se amplasează în maşină. 138. Comandantul de subunitate (superiorul maşinii) supraveghează corectitudinea îmbarcării efectivului, iar

după încheierea ei, verifică fixarea zăvoarelor uşilor şi bordurilor, după care îşi ocupă locul în maşina de luptă sau în transportorul blindat – pe banca comandantului maşinii, iar în automobil – alături de conducătorul auto sau, la indicaţia comandantului superior, în colţul stîng din faţă al caroseriei automobilului.

Dacă locul comandantului maşinii este ocupat de către un comandant superior, atunci comandantul de grupă sau de pluton se aşează în compartimentul de luptă al desantului.

Fig. 37. Adunarea efectivului pentru îmbarcare a – prin gurile de acces ale transportorului blindat; b – prin gurile de acces ale maşinii de

luptă pentru infanterie; c – pe la bordul din spate al automobilului

2p 1p

C MC

ASG

OO

ASG

2p

OO MC C

ASG

OO

1p

C MC

2p

204

139. Pînă la începerea deplasării subunităţii, se dă în prealabil comanda „PORNIŢI MOTOARELE”, la care se pun în funcţiune şi se încălzesc motoarele maşinilor.

La comanda „ÎNAINTE”, toate maşinile încep deplasarea simultan, în aceeaşi formaţie în care se aflau pe loc sau se restructurează la comanda comandantului, luînd din mers distanţele şi intervalele stabilite. Dacă distanţele dintre maşini în coloană nu depăşesc 10 m, atunci maşinile încep deplasarea pe rînd, luînd distanţele stabilite.

La stabilirea ordinii şi vitezei de deplasare, precum şi a opririlor pentru odihnă este necesar de a se conduce de prevederile regulamentelor de luptă.

Distanţele dintre maşini variază în funcţie de viteza şi condiţiile de deplasare, în medie fiind de 25-60 m. Pentru schimbarea distanţelor, se dau comenzile: „MĂRIŢI DISTANŢA”, „MICŞORAŢI DISTANŢA”. Întoarcerile din mers pot fi executate succesiv după maşina (cursa) direcţională sau concomitent de toate

maşinile (subunităţile). Pentru întoarcerea succesivă la stînga împrejur, la comanda „ATENŢIUNE, FACEŢI CA MINE”, maşina din

capul coloanei, cu viteză scăzută, virează la stînga împrejur şi continuă deplasarea înapoi. Celelalte maşini, ajunse la locul de întoarcere a celei din cap, de asemenea, virează şi continuă deplasarea.

Pentru întoarcerea concomitentă la dreapta (la stînga împrejur, la stînga), se dă comanda „TOŢI LA DREAPTA (STÎNGA, STÎNGA ÎMPREJUR)”. La comanda „TOŢI LA DREAPTA (TOŢI LA STÎNGA)”, maşinile virează simultan din mers spre direcţia indicată şi continuă deplasarea pe noua direcţie. La comanda „TOŢI LA STÎNGA ÎMPREJUR”, fiecare maşină se opreşte, fără a micşora distanţele, prin întoarcere la stînga virează împrejur şi continuă deplasarea înapoi.

Dacă este necesar să fie eliberat drumul de către coloana din mers, se dă comanda „PE DREAPTA”. La această comandă, toate maşinile din coloană se retrag simultan de pe partea carosabilă a drumului şi continuă deplasarea pe marginea dreaptă a drumului sau la dreapta de drum.

140. Oprirea maşinilor se execută la comanda „STAI”, la care maşinile se apropie de maşina care s-a oprit şi pe rînd, se opresc la distanţe nu mai mici de 10 m sau la distanţele stabilite de comandant.

Înainte de oprirea coloanei, maşinile se retrag pe marginea dreaptă a drumului sau la dreapta de drum. Intersecţiile, răscrucile de drumuri, podurile, trecătorile, pasajele de nivel, intrările caselor şi porţile de intrare în curţi trebuie să rămînă libere, chiar dacă în cazul acesta se încalcă distanţele.

Dacă este necesar, după oprire se dă comanda „OPRIŢI MOTOARELE”. 141. Debarcarea efectivului din maşini poate fi efectuată:

1) din maşinile de luptă ale infanteriei (desantului) – prin gurile de acces; 2) din automobile – pe la bordurile din dreapta, din stînga şi din spate; 3) din automobilele cu caroserie acoperită – pe la bordul din spate.

Debarcarea efectivului din alte maşini se efectuează după cum este mai comod. Debarcarea din maşinile care se află pe marginea dreaptă a drumului pe la bordul din stînga este interzisă. Pentru debarcarea din maşini se dă comanda „DEBARCAREA”. De exemplu:„Grupă (pluton, companie), prin gurile de acces (pe la bordurile) din dreapta, din stînga (din spate) –

DEBARCAREA”. La această comandă, efectivul debarcă rapid din maşini şi se adună lîngă ele (fig. 37) sau acţionează în

conformitate cu comanda (ordinul) comandanţilor lor. La debarcarea din maşini, arma se ia după cum este mai comod, iar mitralierele de companie şi alt armament greu se transmit militarilor care au debarcat deja.

CAPITOLUL XV

FORMAŢIILE PLUTONULUI 142. Formaţia de adunare a plutonului este în linie de maşini (fig. 38), intervalele dintre maşini fiind de 3 m. Adunarea plutonului în formaţie în linie se execută la comanda „În linie de maşini – MARŞ”. După darea

comenzii, comandantul de pluton dispune maşina sa cu faţa în direcţia frontului de adunare a plutonului, iar celelalte maşini se adună în ordinea lor numerică pe aceeaşi linie, în stînga maşinii comandantului de pluton, păstrînd intervalele stabilite.

Fig. 38. Formaţiile în linie a plutonului – în linie de maşini

3m 3m 1 2 3

205

143. Formaţia de marş a plutonului este coloana (fig. 39); distanţa dintre maşini, cînd se adună de pe loc şi la opriri este de cel puţin 10 m, în marş – în funcţie de viteza şi condiţiile de deplasare, în medie fiind de 25-50 m; maşina comandantului de pluton este în capul coloanei.

Adunarea plutonului în coloană, precum şi trecerea lui de la formaţia în linie de maşini la formaţia în coloană se execută la comanda „În coloană – MARŞ”.

La trecerea plutonului de la linia de maşini la coloană, după maşina comandantului de pluton înaintează în ordinea numerică şi la distanţa stabilită celelalte maşini ale plutonului (fig. 40). Trecerea plutonului de la coloană la formaţia în linie de maşini (fig. 41) se execută în conformitate cu prevederile pct. 142.

CAPITOLUL XVI

FORMAŢIILE COMPANIEI

144. Formaţia de adunare a companiei poate fi în linie de maşini (fig. 42) sau în linie de plutoane în coloană (fig.

43). Intervalul dintre plutoane fiind de 5 m. Constituirea companiei în formaţie de adunare – în linie de maşini sau în linie de plutoane în coloană – se

execută la comanda „În linie de maşini (în linie de plutoane în coloană) – MARŞ”. După ce a dat comanda, comandantul de companie dispune maşina sa cu partea din faţă în direcţia frontului de

adunare a companiei sau indică locul adunării plutonului întîi. Plutoanele se dispun în ordinea numerică în linie de maşini (în coloană) la stînga de maşina comandantului de companie, la intervalele şi distanţele stabilite.

Fig. 42. Formaţia de adunare a companiei – linie de maşini

3m

1 2 3

3m 3m 3m 3m 3m 3m 5m 5m

Fig. 40. Trecerea plutonului de la formaţia în coloană la linii de maşini

1

2

3

123

Fig.41. Trecerea plutonului de la linia de maşini la formaţia în coloană

123

3

1

210m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

3

1

2

Fig. 39. Formaţiile de marş a plutonului – coloană

206

145. Formaţia de marş a companiei este coloana (fig. 44). Adunarea companiei în coloană, precum şi trecerea ei de la formaţia în linie la formaţia în coloană se execută la comanda „În coloană – MARŞ”.

La restructurarea companiei din formaţia în linie în coloană, maşina comandantului de companie sau maşina din capul plutonului întîi începe deplasarea înainte, apoi iese pe direcţia indicată; în urma maşinii comandantului de companie sau a maşinii din capul plutonului întîi, în ordinea numerică sau în cea indicată de comandantul de companie, înaintează, la distanţa stabilită, celelalte plutoane în coloană.

Fig. 44. Formaţia de marş a companiei – coloana

146. Trecerea companiei de la coloană la formaţia în linie de maşini sau în linie de plutoane în coloană se execută conform prevederilor pct. 144. În acest caz, plutoanele în coloană ies din coloana companiei şi la comanda comandanţilor de plutoane „În linie de maşini – MARŞ”, se adună în linie de maşini sau, respectiv, în linie de plutoane în coloană, după cum este indicat la fig. 42 şi 43.

CAPITOLUL XVII

FORMAŢIILE BATALIONULUI

147. Formaţia de adunare a batalionului poate fi în linie de plutoane în coloană sau în linie de companii în coloană. La necesitate, batalionul poate fi adunat în linie de maşini.

Adunarea batalionului în linie se execută la ordinul comandantului de batalion sau la comanda „În linie de plutoane (de companii) în coloană (în linie de maşini) – MARŞ”.

Batalionul în linie de plutoane în coloană se adună după cum este indicat la fig. 45; companiile – în linie de plutoane în coloană. Batalionul în linie de companii în coloană se adună după cum este indicat la fig. 46; companiile – în coloană.

Batalionul se aranjează în linie de maşini după cum este indicat la fig. 47; companiile – în linie de maşini; intervalele dintre companii fiind de 5 m.

La adunarea batalionului, maşina comandantului de batalion şi subunitatea de conducere se dispun la flancul drept al batalionului, subunităţile de sprijin de luptă şi de logistică – în plutoane sau, respectiv, în companii (baterii) în coloană – la flancul stîng al batalionului.

148. Formaţia de marş a batalionului este coloana (fig. 48). La adunarea batalionului în coloană, companiile, subunităţile de sprijin de luptă şi cele de logistică sînt dispuse în

coloană în ordinea indicată de comandantul de batalion; distanţele dintre companii la adunarea de pe loc şi la opriri sînt de cel mult 10 m, în mişcare distanţa este stabilită în funcţie de viteza şi condiţiile de deplasare, în medie fiind de 25-50 m.

Fig. 43. Formaţia de adunare a companiei – linia de plutoane în coloană

5m 5m 3m

1 2 3

10m

10m

3

10m (în depl. 25-30m)

2 1

10m (în depl. 25-30m) 10m (în depl. 25-30m)

207

Adunarea batalionului în formaţie de marş se execută la ordinul comandantului de batalion sau la comanda „În coloană – MARŞ”.

149. Trecerea batalionului de la formaţia în linie la coloană se execută la comanda „În coloană – MARŞ”. La această comandă, maşina comandantului de batalion începe mişcarea înainte, apoi iese pe direcţia necesară;

după maşina comandantului de batalion înaintează, la distanţele stabilite, subunităţile batalionului, după cum este arătat la fig. 48, ori în ordinea indicată de comandantul de batalion.

Regruparea batalionului din coloană în formaţia în linie se execută la comanda „În linie de plutoane (de companii) în coloană – MARŞ”. La această comandă, subunităţile se aranjează după cum este indicat la fig. 45 şi 46.

Fig.

46.

For

maţ

ia d

e a

duna

re a

bat

alio

nulu

i — li

nia

de c

ompa

nii î

n co

loană

1 10

m

10m

5m

5m

5m

5m

3

5m

5m

5

m

3m

5m

5m

5m

5m

5m

3m

2

5m

5m

5m

3m

10m

5m

10m

10m

5m

12

3

5m

5m

5m

5m

5m

5m

5m

Fig.

45.

For

maţ

ia d

e a

duna

re a

bat

alio

nulu

i — li

nia

de p

luto

ane

în c

oloa

nă

208

Fig.

47.

For

maţ

ia d

e ad

unar

e a

bata

lionu

lui –

lini

a de

maş

ini

Fig. 48. Formaţia de marş a batalionului – coloana

2

3

1

10m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

1

2

3

10m (în depl. 25-30m)

10m (în depl. 25-30m)

209

CAPITOLUL XVIII

FORMAŢIILE BRIGĂZII

150. Formaţia de adunare a brigăzii constă din formaţiile batalioanelor, subunităţilor de srijin de luptă şi

subunităţilor de logistică adunate în linie de plutoane în coloană sau în linie de companii în coloană. După batalioanele de infanterie se aranjează subunităţile de sprijin de luptă şi subunităţile de logistică. Intervalul

între subunităţi de nivel batalion (divizion) este de 10 m, iar cel dintre celelalte subunităţi ale brigăzii – de 5m sau sînt stabilite de către comandantul brigăzii în funcţie de condiţie de adunare în formaţie.

151. Formaţia de marş a brigăzii este coloana. Brigada se adună în coloană de marş, după cum este indicat la pct. 124 şi 125.

Regruparea brigăzii din formaţia de adunare în coloană se execută la ordinul comandantului de brigadă. În ordin sînt indicate direcţia şi ordinea de deplasare, timpul de pregătire pentru deplasare şi distanţa dintre batalioane.

Deplasarea în formaţie de marş începe la comanda „În coloană – MARŞ”. Comandanţii de batalioane dau succesiv comenzile pentru deplasarea batalioanelor (pct. 148 şi 149).

TITLUL VI

REVISTA DE FRONT A COMPANIEI, BATALIONULUI ŞI BRIGĂZII

CAPITOLUL XIX

PRINCIPII GENERALE

152. Revista de front este efectuată în scopul determinării gradului de pregătire de front individuală şi al

închegării de front a subunităţilor. La revista de front, este, de asemenea, verificat aspectul exterior al militarilor (ţinuta), existenţa şi starea echipamentului, armamentului şi tehnicii militare.

La inspectarea în cadrul revistei de front, se efectuează suplimentar şi ascultarea cererilor şi reclamaţiilor în modul stabilit de Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Verificarea cunoaşterii obligaţiunilor funcţionale de către militari poate fi efectuată şi în cadrul controalelor.

Revista de front este efectuată de comandanţii (şefii) direcţi sau de persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).

Persoanelor care efectuează revista de front li se permite, în funcţie de scopul, de sarcinile revistei de front şi de nivelul de realizare a programului de pregătire de luptă, să stabilească modul de efectuare a revistei de front.

În ajunul revistei de front, comandantul (şeful) care o va efectua comunică comandantului de unitate (subunitate) timpul, locul, ordinea de adunare în formaţie şi de desfăşurare a revistei de front, ţinuta, armamentul şi tehnica militară care vor fi expuse la trecerea în revistă.

Fiecare revistă de front se încheie cu defilarea subunităţii şi cu interpretarea de către subunităţi a unui cîntec ostăşesc.

153. Revista de front a companiei, batalionului şi brigăzii se desfăşoară pe jos sau pe maşini. Revista de front pe jos se efectuează pentru întreg efectivul subunităţii, prezentîndu-se armele personale, iar cea

pe maşini include şi întreg armamentul şi tehnica militară.

210

CAPITOLUL XX

REVISTA DE FRONT PE JOS

SECŢIUNEA 1

Revista de front a companiei

154. Pentru revista de front compania se adună în formaţia în linie pe două rînduri: comandantul de companie –

înainte, la mijlocul formaţiei, la distanţa de şapte paşi; locţiitorul comandantului de companie, tehnicianul superior şi plutonierul de companie – la distanţa de doi paşi în spatele comandantului de companie.

155. În momentul cînd comandantul (şeful) care efectuează revista s-a apropiat la 20-30 de paşi, comandantul companiei dă comanda: „Companie, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”. La această comandă se execută prevederile pct. 110.

După ce a dat comanda, comandantul de companie duce mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare de comandantul (şeful) care efectuează revista de front, se opreşte în faţa lui la 2-3 paşi şi raportează:

De exemplu: „Domnule colonel, compania întîi s-a adunat în formaţie pentru revista de front. Comandantul companiei, căpitan Petrescu”.

După darea raportului, comandantul de companie face cu piciorul stîng (drept) un pas lateral concomitent cu întoarcerea la dreapta (stînga) şi permiţîndu-i comandantului (şefului) să treacă înainte, îl urmează la l-2 paşi de el lateral dreapta (stînga) înapoia comandantului (şefului), fără a lăsa în jos mîna de la coifură.

156. După ce a trecut frontul formaţiei companiei de la flancul drept spre cel stîng, comandantul (şeful) care efectuează revista iese la centrul formaţiei, salută efectivul companiei, permite să se dea comanda „Pe loc REPAUS” şi dă comandantului de companie indicaţiile necesare privitor la continuarea revistei.

Comandantul de companie dă comanda „Pe loc REPAUS”, ia mîna de la coifură, înmînează comandantului (şefului) care efectuează revista de front situaţia de efective şi materiale (anexa nr.5), iar după primirea indicaţiilor, trece la executarea lor.

157. Revista de front a companiei începe cu controlul efectivului, ţinutei, echipamentului şi armamentului, apoi este controlat gradul de pregătire de front individuală şi de închegare de front a grupelor, plutoanelor şi companiei.

158. Compania trece în marş festiv în faţa comandantului (şefului) care efectuează revista pe plutoane, la distanţa unui jalonier (doi jalonieri); plutoanele – în coloane cîte trei ţinînd arma „la umăr” sau în altă poziţie, indicată de comandantul (şeful) care efectuează revista. Pistoalele-mitraliere în poziţia „la piept” sînt ţinute cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii.

159. Înainte de începerea trecerii în marş festiv, comandanţii (şefii) direcţi ai comandantului de companie, prezenţi la revistă, stau la l-2 paşi în spatele şi spre dreapta comandantului (şefului) care efectuează revista.

Comandantul de companie, restructurînd (adunînd) compania în linie de plutoane în coloană, dispunînd de jalonierii indicaţi pentru marcarea liniei de trecere a companiei, la flancul drept al companiei, în coloană cîte unu, se plasează la şapte paşi în faţa plutonului direcţional (grupului de comandă), cu faţa spre formaţie şi comandă: „Companie, DREPŢI. Pentru defilare, pe plutoane, la distanţa de un (doi) jalonier, plutonul întîi (grupul de comandă) – înainte, ceilalţi la dreap-TA”; „La umăr – ARM” („La piept – ARM”); „Aliniere la dreapta, înainte – MARŞ”, apoi se întoarce cu repeziciune la stînga împrejur pe vîrful piciorului drept spre braţul stîng şi începe mişcarea cu piciorul stîng, o dată cu compania.

La comanda „Pentru defilare”, ies din formaţie şi trec: conducerea companiei – la doi paşi de comandantul de companie, comandanţii de plutoane – la doi paşi în faţa plutoanelor lor, jalonierii ies în fugă sau cu pas de defilare îndesit la linia de trecere a companiei, se opresc la distanţa de 10-15 m (15-20 de paşi) unul de altul, se întorc independent la stînga, iar la comanda „Înainte – MARŞ”, concomitent, iau pistoalele-mitraliere în poziţia „la piept”, iar carabinele – în poziţia „pentru onor”.

La comanda săvîrşitoare, începe deplasarea întreaga companie, totodată, plutonul întîi (grupul de comandă) se mişcă cu pas de defilare înainte, iar fiecare pluton următor, apropiindu-se de locul unde a stat plutonul întîi (grupul de comandă), se întoarce la stînga, execută pasul pe loc şi se aliniază. Cînd plutonul care merge în faţă s-a îndepărtat la distanţa indicată în comandă, comandantul plutonului următor dă comanda: „Înainte – MARŞ”. La această comandă, plutonul începe mişcarea cu pas de defilare.

Militarii de la flancul drept al plutoanelor merg de-a lungul liniei marcate de jalonieri, la un pas de aceştia.

160. Comandantul de companie, locţiitorul lui, comandanţii de plutoane, tehnicianul superior al companiei şi plutonierul de companie, neajungînd pînă la comandant (şef) la distanţa unui jalonier, duc mîna la coifură şi concomitent, întorc capul spre comandantul (şeful) care efectuează revista de front.

211

Făcînd patru paşi după trecerea de comandant (şef), comandantul de companie trece la dreapta de comandanţii (şefii) direcţi (pct. 159) şi rămîne pe loc pînă ce trece toată compania.

Cînd comandantul de pluton a dus mîna la coifură, militarii acestui pluton, cu excepţia celor de la flancul drept, întorc concomitent capul spre comandant (şef). După trecerea plutoanelor prin faţa comandantului (şefului) care efectuează revista de front, la distanţa unui jalonier, comandantul plutonului lasă mîna în jos de la coifură, iar toţi ceilalţi militari ţin capul drept, privirea înainte.

161. Cînd compania a trecut prin faţa comandantului (şefului) care efectuează revista de front, jalonierii, la semnalul superiorului, iau arma „la umăr”, se întorc la dreapta, în pas alergător, în coloană cîte unu, ajung compania din urmă şi trec în formaţia subunităţii lor.

SECŢIUNEA a 2-a Revista de front a batalionului

162. Pentru revista de front, batalionul se adună în linie de plutoane în coloană sau pe două rînduri (fig. 28); comandantul de batalion – înaintea centrului batalionului, la zece paşi; locţiitorul comandantului de batalion şi şeful statului major al batalionului se plasează la flancul drept al batalionului, şefii de secţii, la doi paşi spre stînga de ei. Dacă batalionul dispune de orchestră, orchestra se va instala la doi paşi spre dreapta de comandantul companiei din flancul drept.

163. Întîmpinarea comandantului (şefului) se face în acelaşi mod ca şi pentru companie. După răspunsul la salutul comandantului (şefului), la comanda comandantului de batalion „pe loc repaus”, comandanţii de companii ies din formaţie şi trec la centrul companiilor lor, la distanţa de cinci paşi.

164. Batalionul trece prin faţa comandantului (şefului) care efectuează revista de front, pe companii, la distanţa de un (doi) jalonier(i); companiile – în coloană cîte trei (patru).

165. Înainte de începerea defilării, comandantul de batalion, restructurînd (adunînd) batalionul conform indicaţiilor, jalonierii fiind la flancul drept al batalionului în coloană cîte unu, se postează la 15 paşi în faţa companiei direcţionale (conducerii batalionului) şi dă comenzile: „Batalion, DREPŢI. Pentru defilare, pe companii, la distanţa de un (doi) jalonier(i), compania întîi (conducerea batalionului) – înainte, celelalte la dreap-TA”, „La umăr – ARM” („La piept – ARM”), „Aliniere la dreapta, înainte – MARŞ”.

La comanda „Pentru defilare”, ies din formaţie pe calea cea mai scurtă şi se aranjează: locţiitorul comandantului de batalion şi şeful statului major al batalionului – la doi paşi în spatele comandantului batalionului; şefii de secţii rămîn în continuare în formaţie în coloană cîte trei, comandanţii de companii – la şase paşi în faţa companiilor lor, la doi paşi în spatele lor – conducerea companiilor; comandanţii de plutoane stau la doi paşi în faţa plutoanelor lor. Dacă batalionul dispune de orchestră, la această comandă ea îşi va ocupa locul la 15-20 paşi de formaţie, în faţa locului de dispunere iniţială a orchestrei.

166. După ce ultima subunitate depăşeşte comandantul (şeful) care conduce revista de front, orchestra, la comanda dirijorului, fără a întrerupe interpretarea, începe deplasarea înainte. Ajungînd la linia de mers cu pas de difilare, dirijorul militar ocoleşte spre stînga şi cu pas de defilare merge prin faţa comandantului (şefului) care conduce revista de front, iar odată cu depăşirea comandantului (şefului) cu l-2 jalonieri, interpretarea marşului încetează.

167. Inspectarea batalionului, ieşirea jalonierilor, precum şi defilarea se execută ca şi în cazul prevăzut pentru companie.

SECŢIUNEA a 3-a

Revista de front a brigăzii

168. Pentru revista de front a brigăzii cu Drapelul de Luptă, brigada se adună în linie de companii sau de

plutoane în coloană, după cum este arătat la fig. 31 şi în anexa nr.1; comandantul de brigadă – în faţa centrului formaţiei brigăzii, la 20-30 de paşi.

Întîmpinarea comandantului (şefului) şi onorul militar se execută ca şi la inspectarea companiei şi batalionului, în raport indicîndu-se denumirea completă a brigăzii, toate denumirile de onoare şi ordinele conferite. După executarea salutului militar, la comanda comandantului de brigadă „Pe loc REPAUS”, comandanţii de batalioane ies din formaţie şi trec la 10 paşi în faţa centrului batalioanelor lor, iar comandanţii de companii (baterii) – la cinci paşi.

169. Brigada defilează în faţa comandantului (şefului) care conduce revista de front, pe batalioane sau pe companii.

Ordinea de defilare a brigăzii: în faţă merge comandantul de brigadă; la trei paşi de el, pe un rînd – locţiitorul comandantului de brigadă şi şeful statului major; în spatele lor, la doi paşi – comandantul grupei portdrapel, portdrapelul cu asistenţii; la trei paşi de ei – restul corpului de comandă al brigăzii în coloană cîte trei (patru) şi mai departe – subunităţile brigăzii la distanţele stabilite.

212

170. Pentru defilare, comandantul de brigadă dă comenzile: „Brigadă, DREPŢI. Pentru defilare, pe companii (batalioane), la... (numărul de jalonieri) distanţă, compania întîi (batalionul, conducerea brigăzii) – înainte, ceilalţi la dreap-TA”, „La umăr – ARM” („Pistoalele-mitralieră la – PIEPT”), „Aliniere la dreapta, înainte – MARŞ”.

La comanda „Pentru defilare”, locţiitorul comandantului de brigadă, şeful statului major al brigăzii ies din formaţie şi se postează la patru paşi în faţa Drapelului de Luptă, comandantul grupei portdrapel – în faţa Drapelului de Luptă la doi paşi, iar comandanţii de batalioane, companii, plutoane ies din formaţie şi se postează conform prevederilor pct. 159 şi 165. Orchestra militară, sub conducerea dirijorului militar, iese din formaţia brigăzii şi se postează în faţa tribunei (centrul formaţiei) la 20-25 de paşi de formaţie.

La comanda „MARŞ”, orchestra începe să interpreteze marşul, iar compania direcţională (batalionul, conducerea brigăzii) începe deplasarea cu pas de defilare înainte. Celelalte subunităţi, întorcîndu-se la dreapta, ajung pînă la locul unde a stat compania direcţională (conducerea brigăzii), se întorc la stînga, la comanda comandanţilor „PE LOC”, se aliniază, iau distanţele stabilite şi, la comanda „Înainte – MARŞ”, pornesc după subunitatea din faţă. La defilarea în faţa comandantului (şefului), portdrapelul şi asistenţii nu întorc capul.

171. După ce ultima subunitate depăşeşte comandantul (şeful) care conduce revista de front, orchestra, la comanda dirijorului, fără a întrerupe interpretarea, începe deplasarea înainte, iar ajungînd la linia de mers cu pas de difilare, în urma dirijorului militar, ocoleşte spre stînga şi cu pas de difilare merge prin faţa comandantului (şefului) care conduce revista de front. Odată cu depăşirea comandantului (şefului) cu l-2 jalonieri, orchestra încetează interpretarea marşului.

172. Inspecţia brigăzii, ieşirea jalonierilor şi defilarea se execută ca şi în cazul prevăzut pentru companie.

CAPITOLUL XXI

REVISTA DE FRONT PE MAŞINI

173. Pentru revista de front, compania, batalionul şi brigada se adună în linie cu efectivul în faţa maşinilor:

1) compania – maşinile în linie, efectivul – pe două rînduri; 2) batalionul – maşinile şi efectivul – în linie de plutoane sau de companii în coloană; 3) brigada – maşinile şi efectivul – în linie de companii sau de plutoane în coloană.

174. Revista de front a efectivului se efectuează conform cerinţelor revistei de front pe jos. Verificarea existenţei şi stării armamentului şi tehnicii militare, precum şi a gradului de pregătire a efectivului

pentru acţiunile pe maşini se efectuează în modul indicat de comandantul (şeful) care conduce revista de front. Tot el stabileşte modul de defilare pe maşini.

175. Defilarea pe maşini se efectuează în coloane de marş de companii sau de batalioane. Brigada poate să treacă în două sau mai multe coloane.

Obloanele şi geamurile cabinelor trebuie să fie închise, cu excepţia obloanelor şi geamurilor cabinelor la maşinile comandanţilor de companii, de batalioane şi de brigăzi, a căror revistă se efectuează. Suplimentar, vor fi deschise obloanele la maşinile comandanţilor de subunităţi, cărora pe timpul defilării li se permite să se afle în gura oblonului.

Cu acordul comandantului (şefului) care conduce revista, obloanele şi geamurile cabinelor pot fi deschise şi la alte maşini.

La defilare, în oblonul comandantului se află: la revista de front a companiei – comandantul de companie, comandanţii de plutoane şi de maşini; la revista de front a batalionului – comandantul de batalion, comandanţii de companii şi de plutoane; la revista de front a brigăzii – comandantul de brigadă, comandanţii de batalioane şi de companii. La deplasarea pe automobile, comandanţii de subunităţi şi de unităţi se află alături de conducătorul maşinii.

176. Defilarea începe la comanda „în coloană – MARŞ” (anexa nr.3). Mişcarea o încep toate maşinile concomitent în formaţia în care au stat pe loc sau se restructurează la comanda comandantului, luînd din mers distanţele şi intervalele stabilite. Dacă distanţele dintre maşini sînt mai mici de 10 m, maşinile încep deplasarea pe rînd, luînd distanţele stabilite, iar la defilarea în două sau mai multe coloane şi intervalele respective.

La doi-trei jalonieri pînă la şeful care conduce revista, comandanţii aflaţi în gura oblonului comandantului (în cabină) duc mîna la coifură şi, concomitent, întorc capul spre şef. În acest caz, pistoalele-mitraliere sînt susţinute în poziţia „la piept” cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii. La trecerea de şeful care efectuează revista, la distanţa de un jalonier, comandanţii de subunităţi lasă mîna în jos şi întorc capul înainte, iar ceilalţi militari iau poziţia „pe loc repaus”.

177. Înainte de defilare, Drapelul de Luptă al unităţii este instalat desfăşurat pe maşina comandantului de unitate. În timpul defilării, portdrapelul şi asistenţii nu întorc capul spre comandant (şef). Asistenţii înarmaţi cu pistoale-mitraliere le ţin în poziţia „la piept” cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii.

213

TITLUL VII

LOCUL DRAPELULUI DE LUPTĂ AL UNITĂŢII MILITARE ÎN FORMAŢIE. SCOATEREA DRAPELULUI DE LUPTĂ ŞI READUCEREA LUI LA

LOCUL DE PĂSTRARE

CAPITOLUL XXII PRINCIPII GENERALE

178. Prin ordin pe unitate, pentru scoaterea Drapelul de Luptă sînt numiţi comandantul grupei portdrapel,

portdrapelul şi doi asistenţi. Comandantul grupei portdrapel – ofiţer (unu), portdrapelul – ofiţer (unu), asistenţii – ofiţeri, plutonieri, sergenţi (doi), cu preponderenţă dintre cei decoraţi cu ordine şi medalii şi fruntaşi ai procesului de instruire.

Suplimentar, pentru însoţirea Drapelului de Luptă şi scoaterea lui în faţa brigăzii, precum şi pentru readucerea lui la locul de păstrare, printr-un ordin pe unitate, sînt numiţi plutonul drapelului în număr de 12-21 militari înarmaţi cu pistoale-mitraliere (carabine) şi comandantul plutonului drapelului (ofiţer, plutonier). La deplasarea plutonului drapelului spre locul de păstrare a Drapelului de Luptă, acesta va fi însoţit de portdrapel şi asistenţi.

În timpul defilării Drapelului de Luptă în unitate, portdrapelul şi asistenţii vor purta diagonală (anexa nr.6). În timpul activităţilor oficiale din cadrul unităţii militare, Drapelul de Luptă este întotdeauna desfăşurat; la

distanţe mari Drapelul de Luptă este transportat în husă.

CAPITOLUL XXIII

LOCUL DRAPELULUI DE LUPTĂ ÎN FORMAŢIE

179. În formaţia pe loc, portdrapelul ţine Drapelul de Luptă în partea dreaptă, lîngă picior, cu mîna dreaptă lăsată

liber în jos. Capătul de jos al lancei se află la mijlocul labei piciorului drept (fig. 49). La executarea elementelor de front cu arma, poziţia Drapelului de Luptă nu se schimbă.

180. Pentru deplasare, la comanda prevestitoare „Înainte”, comandantul grupei portdrapel trece în faţa drapelului la doi paşi, portdrapelul trece Drapelul de Luptă pe umărul stîng şi îl ţine cu mîna stîngă, întinsă pe lance, iar braţul drept este lăsat în jos. În această poziţie a Drapelului de Luptă, capătul de jos al lăncii este la înălţimea de 55-60 cm de la pămînt (fig. 50).

La defilare, Drapelul de Luptă se trece după cum este indicat la fig. 51.

181. La deplasarea cu Drapelul de Luptă, asistenţii şi plutonul drapelului, înarmaţi cu pistol-mitralieră, le ţin în poziţia „la piept”, iar dacă sînt înarmaţi cu carabine – în poziţia „pe umăr”. Armele în poziţia „la piept” sînt ţinute cu mîna stîngă de uluc şi de apărătoarea mîinii. Asistenţii, la indicaţiile comandantului de unitate, pot fi înarmaţi cu pistoale-mitraliere (pistoale), săbii de paradă sau pot fi fără ele.

214

Fig. 49. Poziţia Drapelului de Luptă în formaţie pe loc

CAPITOLUL XXIV

MODUL DE SCOATERE A DRAPELULUI DE LUPTĂ ŞI DE READUCERE A LUI LA LOCUL DE PĂSTRARE

182. Comandantul grupei portdrapel merge spre locul de păstrare a Drapelului de Luptă, la doi paşi în spatele lui merg portdrapelul cu asistenţii. În spatele lor la doi paşi comandantul plutonului drapelului cu plutonul drapelului.

183. Sosind la locul de păstrare a Drapelului de Luptă, comandantul plutonului drapelului adună plutonul drapelului în formaţie în linie pe două rînduri, astfel ca centrul formaţiei să fie vizavi de ieşirea din încăpere (locul de păstrare).

Comandantul plutonului trece la flancul drept al plutonului, iar la doi paşi mai la dreapta de comandantul plutonului se plasează pe un rînd comandantul grupei portdrapel, portdrapelul şi asistenţii.

Pentru primirea Drapelului de Luptă, comandantul grupei portdrapel cheamă grupa portdrapel: „Grupă portdrapel, după mine, înainte – MARŞ”.

La această comandă, portdrapelul şi asistenţii urmează comandantul grupei portdrapel.

Fig. 50. Poziţia Drapelului de Luptă „pe umăr”

Fig. 51. Poziţia Drapelului de Luptă pentru defilare

215

184. Comandantul grupei portdrapel, preluînd Drapelul de Luptă din locul de păstrare, îl transmite portdrapelului şi, în prezenţa ofiţerului de serviciu pe unitate, inspectează Drapelul de Luptă conform cerinţelor Regulamentului serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Apoi, comandantul grupei portdrapel duce mîna la coifură, dă comanda: „Grupă portdrapel, după mine, înainte – MARŞ” şi se deplasează spre plutonul drapelului. Cînd Drapelul de Luptă apare la ieşire, comandantul de pluton dă comanda: „Pluton, DREPŢI”. La prima comandă, plutonul ia poziţia „drepţi”, comandantul de pluton duce mîna la coifură. Cînd plutonul este înarmat cu carabine, comandantul de pluton dă comanda: „Pluton, DREPŢI. La drapel, pentru onor, prezentaţi – ARM”. La prima comandă, plutonul ia poziţia „drepţi”, iar la comanda a doua, plutonul, plus la aceasta, ia carabinele în poziţia „pentru onor” (pct. 53).

Portdrapelul cu asistenţii se plasează la doi paşi în faţa comandantului de pluton cu frontul spre direcţia de deplasare. Comandantul grupei portdrapel stă la doi paşi în faţa portdrapelului şi lasă mîna în jos de la coifură.

Imediat ce grupa portdrapel îşi ocupă locurile, comandantul de pluton, lăsînd mîna în jos, dă comanda: „Pluton, la dreap-TA”, iar dacă plutonul are carabine în poziţia „pentru onor”, va da, în prealabil, comanda: „Pluton, la picior – ARM”, apoi „La umăr – ARM”.

185. Deplasarea cu Drapelul de Luptă începe la comanda comandantului grupei portdrapel „Grupă portdrapel, după mine, înainte – MARŞ”. La această comandă, grupa portdrapel începe deplasarea în pas pe jumătate. Plutonul drapelului, la comanda comandantului de pluton „Pluton, în coloană cîte trei (patru), înainte – MARŞ”, schimbă formaţia din mers, după cum este indicat la pct. 93. După restructurarea plutonului, la comanda „ÎNAINTE” a comandantului grupei portdrapel, toţi continuă deplasarea în pas normal.

Deplasarea cu Drapelul de Luptă se execută cu pas de defilare în următoarea ordine: comandantul grupei portdrapel, la doi paşi în spatele lui – portdrapelul cu asistenţii, la trei paşi după portdrapel – comandantul de pluton, iar la doi paşi după acesta – plutonul drapelului.

186. La apropierea plutonului drapelului cu Drapelul de Luptă la 40-50 de paşi de brigadă, comandantul de brigadă dă comanda „DREPŢI. La drapel, pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”.

La prima comandă, comandanţii de subunităţi, începînd cu plutonul şi mai sus, duc mîna la coifură; toţi întorc capul spre Drapelul de Luptă şi îl însoţesc cu privirea, întorcînd capul; orchestra interpretează „Marşul de întîmpinare”. La a doua comandă, suplimentar, carabinele se iau în poziţia „pentru onor” (pct. 53). Plutonul drapelului se opreşte la flancul stîng al brigăzii şi dacă plutonul este înarmat cu carabine, la comanda comandantului de pluton, ele se iau în poziţia „pentru onor”. Portdrapelul cu asistenţii, sub comanda comandantului grupei portdrapel, continuă deplasarea spre flancul drept de-a lungul frontului brigăzii. Ajungînd la flancul drept al brigăzii, comandantul grupei portdrapel, portdrapelul şi însoţitorii se plasează pe locul stabilit pentru ei în formaţie pe o linie (fig. 31).

După ce grupa portdrapel şi-a ocupat locul, comandantul de brigadă face semn orchestrei pentru întreruperea marşului şi dă comanda: „Pe loc REPAUS”.

După comanda „Pe loc REPAUS”, dată de comandantul de brigadă, plutonul drapelului, la comanda comandantului de pluton, trece la flancul stîng al brigăzii.

187. Pentru readucerea Drapelului de Luptă de pe platoul unităţii la locul de păstrare, comandantul de brigadă dă comanda „Plutonul drapelului – ÎNAINTE”.

La această comandă, comandantului plutonului drapelului iese la doi paşi în faţa plutonului şi dispune plutonul drapelului în dreptul centrului subunităţii din flancul stîng la 20-25 de paşi, cu faţa spre frontul brigăzii.

După ce plutonul drapelului s-a oprit, comandantul de brigadă comandă: „DREPŢI. La drapel, pentru onor spre, dreap-TA”.

La această comandă brigada acţionează conform prevederilor pct.186, comandantul grupei portdrapel iese în faţa Drapelului de Luptă la doi paşi şi dă comanda „Grupă portdrapel, după mine, înainte – MARŞ”; şi îl conduce, împreună cu asistenţii, de-a lungul frontului brigăzii spre plutonul drapelului; orchestra interpretează „Marşul de întîmpinare”.

Cînd portdrapelul ajunge în dreptul plutonului drapelului, comandantul plutonului drapelului dă comanda: „Pluton, înainte – MARŞ”, iar dacă plutonul este înarmat cu carabine, va da în prealabil comanda „Pluton, la picior – ARM” şi apoi comanda „Pe umăr – ARM”. Plutonul se deplasează cu Drapelul de Luptă spre locul de păstrare a acestuia.

După ce plutonul drapelului a părăsit platoul unităţii, orchestra încetează interpretarea marşului, iar comandantul de brigadă dă comanda „Pe loc REPAUS”.

188. Apropiindu-se de locul de păstrare a Drapelului de Luptă, comandantul plutonului drapelului dispune plutonul în formaţia indicată la pct.183 şi dă comanda „Pluton, DREPŢI”, iar dacă plutonul este înarmat cu carabine, va da comanda „Pluton, DREPŢI. La drapel, pentru onor prezentaţi – ARM”. La această comandă, plutonul acţionează conform prevederilor pct. 184.

Comandantul grupei portdrapel, ducînd mîna la coifură, dă comanda „Grupă portdrapel, după mine, înainte – MARŞ” şi o conduce spre locul de păstrare a Drapelului de Luptă al unităţii. Cînd Drapelul de Luptă este introdus în încăpere, comandantul plutonului drapelului lasă mîna în jos de la coifură; dacă plutonul a avut carabinele în poziţia „pentru onor”, comandantul de pluton dă comanda „Pluton, la picior – ARM”, apoi „La umăr – ARM” şi conduce plutonul în direcţia în care i-a fost ordonat.

216

TITLUL VIII

CEREMONIALUL DE ARBORARE ŞI COBORÎRE

A DRAPELULUI DE STAT

CAPITOLUL XXV

PRINCIPII GENERALE

189. Ceremonialul de arborare şi coborîre a Drapelului de Stat indică începutul şi sfîrşitul oficial al zilei

lucrătoare. Drapelul de Stat este arborat pe catargul principal al unităţii militare pe timpul luminos al zilei, pe timpul nopţii el se păstrează la ofiţerul de serviciu pe unitate într-o geantă sigilată.

190. La ora indicată de comandantul de unitate, efectivul unităţii militare se adună pe platou în ordinea stabilită de statele de organizare, orchestra fiind adunată la flancul drept al formaţiei. Subunităţile adunate în formaţie sînt gata pentru începerea activităţii cotidiene, cei care au şedinţe tactice cu armamentul din dotare sînt adunaţi cu armamentul şi cu echipamentul necesar. Armamentul este ţinut în poziţia „la umăr”, echipamentul de dimensiuni mari, care nu poate fi ţinut în mînă, este dispus în spatele formaţiei.

În cazul în care unitatea nu este adunată pe platou, arborarea şi coborîrea Drapelului de Stat se efectuează doar de către echipa numită în acest scop şi toboşarul (gornistul) de serviciu, respectîndu-se celelalte reguli.

191. Arborarea Drapelului de Stat este însoţită de intonarea Imnului de Stat de către întreg efectivul prezent la adunare. Dacă unitatea militară nu dispune de orchestră militară, Imnul de Stat este intonat în acompaniamentul înregistrării sonore. La sfîrşitul ceremonialului, unitatea militară trece în marş festiv în faţa comandantului.

192. În timpul arborării sau coborîrii Drapelului de Stat, efectivul aflat în formaţie ia poziţia „drepţi”, comandanţii de subunităţi, începînd cu plutonul şi mai sus, duc mîna la coifură. Cei care se află în afara formaţiei sau sînt îmbrăcaţi în haine civile, precum şi funcţionarii (civilii) auzind intonarea Imnului de Stat, încetează orice mişcare, se întorc cu faţa în direcţia unde se intonează Imnul de Stat, bărbaţii se descoperă şi lipesc palma mîinii drepte de piept în dreptul inimii.

Toţi stau în poziţia „drepţi” pînă la intonarea ultimelor note ale Imnului de Stat. După aceasta, la comanda „Pe loc REPAUS” a comandantului de unitate, toţi iau poziţia „pe loc repaus” şi aşteaptă indicaţiile ulterioare ale comandantului de unitate. Cei care se află în afara formaţiei, îşi continuă deplasarea fără a primi altă comandă.

193. Pentru ceremonialul de arborare şi coborîre a Drapelului de Stat este numită o echipă pentru arborarea – coborîrea Drapelului de Stat, compusă dintr-un superior din rîndul sergenţilor prin contract (în termen) şi doi asistenţi din rîndul militarilor, de obicei în termen. Echipa poate fi numită pe un termen de la o zi pînă la o săptămînă şi poate fi compusă din reprezentanţi ai unei subunităţi sau ai mai multor subunităţi, din rîndul celor mai destoinici militari, care au obţinut rezultate bune în procesul de instruire şi dau dovadă de disciplină militară exemplară.

194. Drapelul de Stat este primit de la ofiţerul de serviciu pe unitate în fiecare dimineaţă şi este predat acestuia sub pază în fiecare seară de către superiorul echipei pentru arborarea-coborîrea Drapelului de Stat.

CAPITOLUL XXVI

CEREMONIALUL DE ARBORARE A DRAPELULUI DE STAT

195. Cu o jumătate de oră înainte de ora indicată de comandantul unităţii militare, echipa numită pentru arborarea-coborîrea Drapelului de Stat se adună la ofiţerul de serviciu pe unitate. Superiorul echipei primeşte de la ofiţerul de serviciu pe unitate Drapelul de Stat împăturat în formă de triunghi. După aceasta, echipa se îndreaptă către catargul de ridicare a drapelului şi se aliniază într-o linie cu faţa spre formaţie, lateral catargului.

196. La ora stabilită, locţiitorul comandantului de unitate sau şeful statului major întîmpină comandantul de unitate şi raportează despre prezenţa subunităţilor. Comandantul de unitate ordonă „Arborarea Drapelului de Stat – ÎNCEPEŢI”. La această comandă, superiorul echipei înmînează drapelul unuia din asistenţi şi ocupă locul în partea spre care bate vîntul faţă de catarg şi ia poziţia „drepţi”. Al doilea asistent se întoarce cu faţa către asistentul cu drapel şi împreună desfăşoară drapelul şi-l prind de catarg, transmiţînd superiorului partea care atîrnă a drapelului. Superiorul ţine drapelul ca să nu atingă pămîntul şi ia poziţia „drepţi”. Asistenţii se adună lîngă catarg, gata de a arbora Drapelul de Stat. Acest ceremonial este însoţit de intonarea de către gornist sau toboşar a „Zorilor”.

217

197. Odată cu ultimele sunete ale goarnei (tobei), comandantul de unitate ordonă „DREPŢI. Onor la – DRAPEL”. La această comandă, orchestra începe interpretarea, apoi efectivul cu voce clară şi melodios, acompaniat de orchestră, intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.

Asistenţii ridică lin drapelul astfel ca el să fie ridicat complet concomitent cu ultimele note ale Imnului de Stat. După ce drapelul este ridicat destul de sus, ca să nu atingă pămîntul, superiorul face un pas lateral şi duce mîna la coifură.

198. La finalizarea intonării Imnului de Stat, comandantul ordonă „Pe loc REPAUS” şi ia mîna de la coifură. La această comandă, comandanţii de subunităţi îi urmează exemplul.

199. Trecerea cu pas de defilare se execută conform prevederilor prevăzute la pct. 170 şi 171. După trecerea cu pas de defilare subunităţile se îndreaptă spre raioanele de desfăşurare a şedinţelor (locul de dispunere a subunităţii), dacă nu au primit alte indicaţii.

CAPITOLUL XXVII

CEREMONIALUL DE COBORÎRE A DRAPELULUI DE STAT

200. Cu cîteva minute înainte de ora indicată de comandantul unităţii militare, echipa numită pentru arborarea-coborîrea Drapelului de Stat se adună lîngă catargul cu drapelul ridicat şi se aliniază întru-o linie cu faţa spre formaţie, lateral catargului.

201. La ora stabilită, locţiitorul comandantului de unitate sau şeful statului major întîmpină comandantul de unitate şi raportează despre prezenţa subunităţilor. Comandantul de unitate ordonă „DREPŢI. Onor la – DRAPEL”. La această comandă asistenţii se apropie de catarg şi încep coborîrea lină a drapelului. Superiorul echipei ocupă locul în partea spre care bate vîntul faţă de catarg, ia poziţia „drepţi” şi duce mîna la coifură. Gornistul sau toboşarul intonează „Zorile”.

Cînd partea de jos a drapelului ajunge în dreptul coatelor superiorului, superiorul apucă drapelul şi îl menţine ca să nu atingă pămîntul. Drapelul se coboară complet în acompaniamentul ultimelor note ale „Zorilor”.

202. Fără a aştepta altă comandă, unul dintre asistenţi desprinde drapelul de catarg, superiorul transmite al doilea capăt celuilalt asistent. Asistenţii împătură drapelul în formă de triunghi, după cum este indicat în anexa nr. 9 şi îl transmite superiorului. Superiorul primeşte drapelul şi raportează comandantului unităţii militare.

De exemplu: „Domnule colonel, Drapelul de Stat al Republicii Moldova este coborît şi luat sub pază. Sînt sergent Moraru”.

După aceasta, echipa, la comanda superiorului, se deplasează către odaia ofiţerului de serviciu pe unitate pentru a-i preda drapelul sub pază.

203. După primirea raportului, comandantul unităţii militare dă comenzile corespunzătoare pentru trecerea cu pas de defilare, care sînt prevăzute la pct. 170 şi 171 din prezentul regulament. După trecerea cu pas de defilare, subunităţile se îndreaptă spre locurile lor de dispunere, dacă nu au primit alte indicaţii.

218

Anexa nr. 1

la Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

AD

UN

AR

EA

BR

IGĂ

ZII

LA

ÎNM

ÎNA

RE

A D

RA

PEL

UL

UI D

E L

UPT

Ă

TRIB

UN

A

C

A A

PD

3p

C

A PD A

CP

10-1

5p

C LC

SS

M DM

OM

C

C

2p

3p

3p

3p

3p

3p

2p

2p

2p

2p

S1 S2

S3

S4

S6

SF

OJ

NT

OC

2p

2p

CP

A PD

A

C C

C C

C C

C

A PD

C

A

219

Anexa nr. 2 la Regulamentul instrucţiei de front al

Forţelor Armate ale Republicii Moldova

AD

UN

AR

EA

BR

IGĂ

ZII

LA

EX

AM

INA

RE

A R

EC

LA

MAŢ

IIL

OR

ŞI

CE

RE

RIL

OR

LA

RE

VIS

TA

DE

FR

ON

T

TRIB

UN

A

Com

anda

nţii

de b

atal

ioan

e, ş

efii

S1,

S2,

S3,

S4,

S6

ai B

g.

LC, Ş

SM

ai B

., sp

ecia

liştii

S1,

S2,

S3,

S4,

S6

(sim

ilari)

Com

anda

nţii

de c

ompa

nii, şe

fii S

1, S

2, S

3, S

4, S

6 ai

B

Locţ

. com

. cp.

, com

. de

plut

oane

C LC

SSM

Sub

ofiţe

rii

Serg

enţii

C LC

SS

M DM

OM

C

C

2p

3p

3p

3p

3p

3p

2p

2p

2p

2p

S1 S2

S3

S4

S6

SF

OJ

NT

OC

2p

2p

CP

A PD

A

C C

C C

C C

C

220

Anexa nr.3 la Regulamentul instrucţiei de front al


TABELUL DE SEMNALE PENTRU CONDUCEREA FORMAŢIEI

Nr crt.

Semnalul Semnele convenţionale

Cu braţul Cu fanioanele Cu lanterna 1 2 3

4

5

1

Atenţiune (atenţiune, faceţi ca mine; răspuns)

Se ridică braţul drept în sus şi se ţine în această poziţie pînă la primirea răspunsului (pînă la repetare semnalului „Atenţiune”) .

Se ridică fanionul galben în sus cu mîna dreaptă şi se ţine pînă la primirea răspunsului (pînă la repetarea semnalului „Atenţiune”).

Cu lanterna cu lumină albă – o serie de puncte.

2

Adunarea comandanţi- lor (şefilor)

Se ridică braţul drept în sus şi se roteşte deasupra capului, apoi care se lasă brusc în jos.

La fel, cu fanionul roşu şi galben în mîna dreaptă.

Lanterna cu lumină galbenă se agită deasupra capului la dreapta şi la stînga, descriind un semicerc.

3

La maşini Se ridică ambele braţe în sus şi se ţin în aşa poziţie pînă la executare.

La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben, iar în cea stîngă –cel roşu.

Lanterna cu lumină albă se agită în faţa corpului spre dreapta şi spre stînga la nivelul umerilor.

4

Pe locuri Se ridică ambele braţe în sus şi se coboară brusc lateral.

La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben, iar în mîna stîngă – cel roşu.

Lanterna cu lumină albă se agităpe verticală în sus şi în jos.

5

Porniţi motoarele

Braţul drept se roteşte în faţa corpului.

La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben.

Lanterna cu lumină albă se roteşte în faţa corpului.

221

6

Opriţi motoarele

Ambele braţe se lasă în jos şi se mişcă prin faţa corpului.


Lanternă cu lumină roşie lăsată în jos, se agită prin faţa corpului descriind un semicerc.

7

Marş (înainte, a continua deplasarea pe direcţia veche sau în altă direcţie, drum liber)

Braţul drept se ridică sus, corpul se întoarce spre direcţia deplasării, apoi braţul se lasă în direcţia deplasării, la nivelul umărului.

La fel, cu fanionul galben în mîna dreaptă.

Lanterna cu lumină verde se agităpe verticală în sus şi în jos.

8

Stai (stop ) Se ridică braţul stîng în sus şi se lasă repede în jos în faţa corpului, repetînd pînă laexecutare.

La fel, cu fanionul roşu în mîna stîngă.

Lanterna cu lumină roşie se agită pe verticală în sus şi în jos.

9

Măriţi distanţele

Se ridică braţul stîng în sus, cel drept orizontal, în lateral, mişcîndu-l în jos şi în sus la nivelul umărului.


Lanterna cu lumina verde se agităîn plan vertical, descriind un opt.

10

Micşoraţi distanţele

Braţul drept se ridică în sus, iar cel stîng se întinde orizontal, în lateral şi se mişcă în jos şi în sus la nivelul umărului.


Lanterna cu lumină roşie se agită în plan vertical, descriind un opt.

11

În linie de maşini

Se întind ambele braţe orizontal, lateral şi se ţin pînă la primirea răspunsului.

La fel, avînd în mînă dreaptă fanionul galben, iar în stîngă – cel roşu.

Lanterna cu lumină verde în faţa corpului se agită spre dreapta şi spre stînga, la nivelul umărului.

222

12

În linie de coloane

În linie de plutoane în coloană: se ridică în sus ambele braţe şi se mişcă încrucişat deasupra capului. În linie de companii în coloană: se ridică ambele braţe în sus, se ţin încrucişate deasupra capului, nemişcat.


La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben, în cea stîngă – cel roşu.

Lanterna cu lumina verde se agitădeasupra capului la dreapta şi la stînga, descriind un semicerc.

Lanterna cu lumină verde se agitădeasupra capului la dreapta, descriind un semicerc. Lanterna se întoarce în poziţia iniţială stinsă sau cu lumina acoperită pentru cel care primeşte semnalul.

13

În coloană Se ridică braţul drept în sus şi se lasă în jos, ţinînd antebraţul vertical (se repetă pînă la primirea răspunsului).

La fel, cu fanionul galben în mîna dreaptă.

Lanterna cu lumina verde, se ţine la început nemişcată, apoi semnalul „Înainte”se repetă pînă la primirea răspunsului.

14

Toţi la stînga împrejur

Se întinde braţul stîng orizontal, lateral, iar cel drept se ridică în sus şi se roteşte deasupra capului.


Lanterna cu lumina verde se roteşte în faţa corpului.

15

Toţi la dreapta (stînga)

Braţul stîng se întinde orizontal, lateral, cel drept în sus se întoarce spre partea întoarcerii şi se mişcă braţul drept în sus şi în jos, la nivelul umărului (se repetă pînă la primirea răspunsului) .

La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben iar în stînga – cel roşu

lanterna cu lumină verde se agită pe verticală de sus în jos şi în partea întoarcerii.

223

16

Accident (oprire forţată)

Se întinde braţul drept orizontal, lateral, iar mîna stîngă se ridică în sus şi se mişcă deasupra capului la dreapta şi la stînga.

La fel, avînd în mîna dreaptă fanionul galben, în stînga – cel roşu. După darea semnalului, fanionul roşu se fixează la maşină sub un unghi de 45°.

Lanterna cu lumină roşie se agită în faţa corpului spre dreapta şi spre stînga, la nivelul umărului.

Note. 1. In Tabelul de semnale sînt marcate:

fanionul de culoare galbenă (albă) —

lanterna cu lumină albă — ..............

fanionul de culoare roşie — ...........

lanterna cu lumină roşie — .......... lanterna cu lumină verde — ...........

2. Fanionul de semnalizare constă din pînză dreptunghiulară cu dimensiunile de 32x22 cm, fixată de o hampă cu lungimea de 40 cm. În locul fanionului de culoare galbenă poate fi utilizat fanionul de culoare albă.

224



TABELUL DE SEMNALE PENTRU CONDUCEREA MAŞINII

Atenţie Porniţi Opriţi motoarele motoarele

Înainte (spre mine) La stînga La dreapta

Viteza mai mică Stai Mers înapoi

225



SITUAŢIA DE EFECTIVE ŞI MATERIALE

Compania (batalionul)____________Brigada________

__________________20___

Conform listei

In formaţie

Absenţi Comandant

de companie (batalion, brigadă) _______________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Note: 1. Pe verso situaţiei de efective şi materiale a batalionului se indică gradul militar şi numele comandanţilor de companii, începînd cu compania întîi, iar în cea a brigăzii, suplimentar se indică şi gradul militar şi numele comandanţilor de batalioane.

2. Situaţia de efective şi materiale, completată, se păstrează ca document de uz intern şi, dacă este necesar, se distruge în modul stabilit.

Efectivul

Armamentul

Armamentul şi tehnica militară

Tip

de e

vide

nţă

Ofiţ

eri

Plut

onie

ri

Serg

enţi

Sold

aţi

Tota

l

Pist

oale

-m

itral

iere

Car

abin

e

Puşt

i-mitr

alie

re

Mitr

alie

ră d

e

com

pani

e

Etc.

MLI

-2

TAB

-80

Maş

ini d

e

tracţ

iune

M-1

009,

1008

Etc.

226



DESCRIEREA DIAGONALEI PENTRU PURTAREA DRAPELULUI DE LUPTĂ

Diagonala pentru purtarea Drapelului de Luptă de către portdrapel constă din curele de umăr

– scurtă şi lungă, şi din o cupă de piele pentru fixarea capătului de jos al lăncii drapelului. Curelele de umăr, din piele, cu lăţimea de 80 mm sînt îmbrăcate în pînză de mătase şi brodate pe margini cu firet auriu cu lăţimea de 12-15 mm.

Diagonala pentru asistenţi este la fel ca cea pentru portdrapel, dar în locul cupei de piele e cusut un ciucure auriu.

Anexa nr. 7

la Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova

REGULI PENTRU TOBOŞARII-GORNIŞTI

1. În formaţie toba se ţine atîrnată de cureaua ei peste umărul stîng, cu partea de jos la

coapsa dreaptă, iar goarna de semnalizare – în mîna stîngă 2. Pregătindu-se să bată toba, toboşarul-gornist scoate beţişoarele din locaşe, trece toba în

poziţia de bătaie şi pune beţişoarele cu capetele subţiri pe suprafaţa de sus a tobei (fig.53). Pentru a indica începutul şi încetarea baterii tobei, el dă semnalul prin mişcare de beţişoare.

3. La întoarceri, toboşarul-gornist susţine toba cu mîna de inel. 4. La deplasarea în formaţie fără batere, toboşarul-gornist ţine toba după cum este indicat la

pct. 1. 5.Pregătindu-se de semnalizare cu goarna, toboşarul-gornist ia goarna în mîna dreaptă şi

duce muştiucul la gură (fig. 54).

Fig. 52. Poziţia tobei şi a goarnei de semnalizare în poziţia „drepţi”

Fig. 53. Poziţia tobei la bătaia de tobă

Fig. 54. Poziţia goarnei de semnalizare la darea semnalului

227



UTILAREA TERENULUI PENTRU INSTRUCŢII DE FRONT (variantă)

2 3 2 3 4 4 4 4 4 4 2 3 3 2

Utilarea

l – terenul pentru instrucţii de front; 2 – standul cu desene din prezentul regulament; 3 – oglinda; 4 – locurile pentru jalonieri; 5 – tribuna; 6 – linia pentru adunare; 7 – catarge pentru pavilioane; 8 – teren pentru însuşirea cu tehnica militară; 9 – stand cu extrase din prezentul regulament; 10 – locul pentru fumat şi curăţatul încălţămintei.

Note: 1. Terenul pentru instrucţii de front al subunităţii este destinat: şedinţelor de pregătire de

front; competiţiilor pentru cea mai bună subunitate la pregătirea de front; exerciţiilor de înviorare matinale; apelurilor de seară generale ale batalioanelor şi brigăzii; apelului gărzilor, controlului echipelor numite de la unitate, precum şi a efectivului care părăseşte, cu aprobarea comandanţilor, amplasamentul unităţii; adunării efectivului înainte de ieşirea la şedinţe şi ceremonii militare.

2. Terenurile pentru instrucţia de front cu dimensiunile de 8x16 m au suprafaţa plată uniformă pe întreaga arie a terenului mare. Totodată, pe teren este marcată pista pentru defilarea subunităţilor.

3. Linia de trecere a flancului drept este marcată la 5-8 m de tribună, la un pas de ea sînt marcate locurile pentru jalonieri, la 10-15 m unul de altul.

4. Toate liniile pe terenurile de instrucţii de front sînt marcate cu vopsea albă (emulsie de var). 5. Fiecare teren de instrucţie de front trebuie să fie iluminat şi radioficat.

7

5

1

1

1

1

1 1

1 1

1 1

1 1

6 6

10

8 9

7

228



INSTRUCŢIUNI PRIVIND ÎMPĂTURAREA DRAPELULUI DE STAT

După coborîre, Drapelul de Stat este împăturat în formă de triunghi, fiecare latură reprezentînd trei culori ale drapelului: albastru, galben şi roşu. Forma finală a drapelului împăturat reprezintă un triunghi de culoare albastră.

Drapelul se împătură în 8 mişcări: Mişcarea 1

Pînza drapelului se menţine în poziţie orizontală desfăcută şi se ţine de cele patru colţuri.

Mişcarea 2

Drapelul se strînge prin îndoirea de două ori a colţurilor laterale îndepărtate. Dreptunghiul format se menţine orizontal.

Mişcarea 3

Dreptunghiul obţinut se strînge încă o dată prin îndoirea de două ori a colţurilor laterale îndepărtate.

Mişcarea 4

Colţul stîng îndepărtat (culoarea roşie) se alipeşte de latura dreaptă, formînd un triunghi dreptunghiular pe fondul drapelului.

Mişcarea 5

Colţul drept îndepărtat se strînge orizontal laturii drepte de la locul contactului colţului stîng cu

drapelul, formînd un al doilea triunghi dreptunghiular.

229

Mişcarea 6

Colţul drept îndepărtat se alipeşte la latura stîngă de la locul contactului, formînd un alt triunghi

dreptunghiular.

Mişcarea 7

Colţul stîng format se alipeşte laturii stîngi, formînd un alt triunghi.

Mişcarea 8

Mişcările se repetă pînă cînd drapelul are forma unui triunghi dreptunghiular de culoare albastră.

230



SEMNE CONVENŢIONALE Comandantul de brigadă

Locţiitorul comandantului de brigadă

Şeful statului major al brigăzii

Şeful S1 (A1) al brigăzii





Ofiţerul din conducerea brigăzii (batalionului)

Şeful serviciului financiar

Şeful nodului de transmisiuni

Ofiţer pe probleme juridice

Portdrapel

Comandantul grupei portdrapel

Asistentul la drapel

Comandantul de batalion

Locţiitorul comandantului de batalion

Şeful statului major al batalionului

Şeful S1 (A1) al batalionului S1

SSM

LC

C

C

LC

SSM

S3

S4

S6

OC

SF

PD

C

A

S1

S2

NT

OJ

231

Şeful S2 (A2) al batalionului



Şeful S6 (A4) al batalionului Comandantul de companie

Locţiitorul comandantului de companie

Tehnicianul superior

Plutonierul de companie

Dirijorul militar

Comandantul de pluton

Comandantul de grupă

Lunetistul

Mitraliorul

Puşcaşul

Servantul la aruncătorul de grenade

Ajutorul servantului la aruncătorul de grenade

Ochitorul-operator

Mecanicul-conductor

Automobilul comandantului de companie

Maşina de luptă a comandantului de pluton

Transportorul blindat al comandantului de batalion

OO

MC

S3

S2

C

ASG

C

DM

P

LC

TS

C

S6

S4

233


REGULAMENTUL

DISCIPLINEI MILITARE AL FORŢELOR ARMATE


CHIŞINĂU

2009

235

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – Regulamentul disciplinei militare determină esenţa disciplinei militare, stabileşte obligaţiile militarilor de menţinere şi respectare a acesteia, tipurile de stimulări şi de sancţiuni disciplinare, drepturile comandanţilor (şefilor) de a le aplica, precum şi modul de depunere şi de examinare a propunerilor, a cererilor şi a reclamaţiilor înaintate de militari. Art.2. – (1) Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de alte autorităţi administrative centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar. (2) Prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de militari: militari prin contract, militari în termen, militari cu termen redus, studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar, rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. (3) Toţi militarii sînt obligaţi să menţină şi să respecte disciplina militară, să se călăuzească cu stricteţe de prevederile prezentului regulament. Art.3. – Prezentul regulament are la bază Constituţia, legile din domeniul apărării naţionale, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Art.4. – (1) Îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu stricteţe a disciplinei militare şi suportarea rigorilor vieţii de militar. (2) Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de către toţi militarii a ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii prevăzute de legi, de regulamentele militare, de alte acte normative ce reglementează îndeplinirea serviciului militar. Disciplina militară constituie unul din factorii determinanţi ai capacităţii de luptă a Forţelor Armate şi se bazează atît pe acceptarea conştientă a regulilor de comportare stabilite, cît şi pe constrîngerea ce se aplică, conform prevederilor legii, în situaţia nerespectării acestora. (3) Disciplina militară impune subordonarea necondiţionată în îndeplinirea întocmai şi la timp a îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale, în respectarea normelor de ordine şi de comportare militară şi civică, precum şi asumarea responsabilităţii pentru faptele săvîrşite. Art.5. – Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii: a) să servească necondiţionat poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire de sine; b) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale altor legi, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) să respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate; d) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a poporului, a unităţii militare, să fie demn de gradul militar şi de uniforma militară pe care o poartă; e) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul de stat, precum şi caracterul confidenţial al unor acţiuni şi documente; f) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională; g) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor; h) să cunoască şi să întreţină regulamentar, în stare permanentă de luptă, armamentul şi tehnica încredinţată, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din dotare; i) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la efectuarea altor activităţi în timpul îndeplinirii serviciului militar; j) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare; k) să fie cinstit, corect, sincer şi principial; l) să-i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice condiţii; m) să contribuie la menţinerea şi la restabilirea ordinii regulamentare; n) să se comporte cu demnitate atît în unitatea militară, cît şi în afara ei, să nu-şi permită nici sie şi nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Forţelor Armate.

236

Art.6. – Disciplina militară se realizează: a) prin muncă educativă, efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare în executarea obligaţiilor de serviciu; b) prin menţinerea, în unitatea (subunitatea) militară, a ordinii regulamentare; c) prin exigenţa comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea demnităţii lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin îmbinarea iscusită a metodelor de convingere şi de constrîngere şi prin aplicarea lor corectă; d) prin crearea, în unitatea (subunitatea) militară, a unei atmosfere de responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari; e) prin organizarea, la un nivel înalt, a pregătirii militare şi prin încadrarea deplină a efectivului în acest proces. Art.7. – (1) Fiecare comandant (şef) poartă răspundere pentru starea disciplinei militare şi este obligat: a) să-şi educe subalternii în spiritul executării întocmai a cerinţelor disciplinei militare; b) să le cultive sentimentul propriei demnităţi, conştiinţa onoarei şi datoriei militare; c) să-i stimuleze pe merituoşi şi să aplice pedepse severe celor care manifestă neglijenţă; d) să ceară ca fiecare militar să-şi îndeplinească sarcinile conştiincios şi cu abnegaţie; e) să studieze opinia colectivului de militari, să susţină pe toate căile iniţiativele raţionale şi propunerile subalternilor, orientate spre perfecţionarea capacităţii şi pregătirii de luptă a unităţii (subunităţii) militare. (2) Comandanţii (şefii) trebuie să acorde o atenţie deosebită studierii, sub toate aspectele, a calităţilor subalternilor, respectării relaţiilor regulamentare, coeziunii colectivului de militari, consolidării prieteniei dintre militari, depistării la timp a cauzelor şi prevenirii încălcărilor (abaterilor) ce se comit de subalterni, creării unei atitudini de intoleranţă faţă de cei care încalcă disciplina militară, faţă de cazurile de inechitate socială. Comandantul (şeful) este obligat să analizeze starea disciplinei militare, să facă bilanţul muncii efectuate şi să stabilească măsuri eficiente de îmbunătăţire a disciplinei, să nu admită tăinuirea faptelor de încălcare a disciplinei militare, a infracţiunilor şi incidentelor. (3) Comandantul (şeful) trebuie să fie atent faţă de subalterni, să le cunoască problemele şi necesităţile, să contribuie la satisfacerea acestora, să nu permită brutalitate faţa de subalterni şi lezarea demnităţii lor personale, să le servească permanent drept exemplu de respectare cu stricteţe a Constituţiei, a altor legi, a jurămîntului militar, a regulamentelor şi ordinelor (dispoziţiilor) militare, să servească drept exemplu de puritate morală, onestitate, modestie şi echitate. Art.8. – (1) În interesul apărării Patriei, comandantul (şeful) are obligaţia să ceară, cu hotărîre şi fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii regulamentare, să creeze în acest scop toate condiţiile necesare şi să nu lase fără reacţie nici o încălcare (abatere) comisă de subaltern. (2) Comandantul (şeful) care nu asigură condiţii adecvate pentru respectarea ordinii regulamentare şi a cerinţelor disciplinei militare, care nu întreprinde măsuri pentru restabilirea lor poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. (3) Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă comandantului (şefului) la restabilirea ordinii şi disciplinei printr-un comportament exemplar, prin intoleranţă faţă de încălcări, prin curmarea acţiunilor vădite de încălcare a disciplinei şi ordinii. Art.9. – (1) Comandantul (şeful) are dreptul să dea ordine (dispoziţii) subalternilor. Ordinul (dispoziţia) se execută necondiţionat, întocmai şi în termen. (2) Ordinele comandanţilor (şefilor) nu trebuie să contravină Constituţiei şi altor legi, regulamentelor militare şi altor acte normative ce reglementează serviciul militar, acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi normelor de drept umanitar internaţional. (3) Pentru ordinul (dispoziţia) dat, comandantul (şeful) poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art.10. – (1) Stimulările şi sancţiunile disciplinare se aplică doar de şeful direct şi de şefii specificaţi la capitolul 8 din prezentul regulament. (2) De autoritate disciplinară care o au şefii inferiori dispun şi şefii superiori. Art.11. – Comandanţii (şefii) ale căror funcţii nu sînt menţionate în prezentul regulament, în conformitate cu gradul militar prevăzut de funcţia deţinută, au autoritate disciplinară faţă de subalterni: a) de comandant de grupă – sergentul inferior şi sergentul; b) de locţiitor de comandant de pluton – sergentul-major şi plutonierul; c) de plutonier de companie – plutonierul-major şi plutonierul-adjutant;

237

d) de comandant de pluton – locotenentul şi locotenentul-major; e) de comandant de companie – căpitanul şi maiorul; f) de comandant de batalion – locotenent-colonelul; g) de comandant de regiment – colonelul; h) de comandant de brigadă – colonelul şi generalul de brigadă. Art.12. – În perioada de exercitare temporară a obligaţiilor, comandantul (şeful) are autoritate disciplinară conform funcţiei deţinute doar în cazul în care ordinul emis o prevede. Art.13. – (1) Ofiţerii care se află în deplasare cu subunităţi sau echipe în calitate de comandanţi ai acestora, precum şi în timpul îndeplinirii unei misiuni în afara dislocării unităţii lor, au autoritate disciplinară cu o treaptă mai înaltă decît cea prevăzută de funcţia deţinută. (2) Militarii numiţi ca şefi de echipe, în cazurile specificate la alin.(1) din prezentul articol, au autoritate disciplinară: a) de plutonier de companie – sergenţii; b) de comandant de pluton – subofiţerii; c) de comandant de companie – ofiţerii cu grade militare inferioare care deţin funcţia de comandant de pluton. Art.14. – Ofiţerul numit şef al comisiei de inspecţie (control) a unităţii militare, a instituţiei are autoritate disciplinară cu o treaptă mai înaltă decît cea a comandantului unităţii, instituţiei supuse inspecţiei, dacă prezentul regulament nu prevede altfel. Art.15. – Au autoritate disciplinară faţă de militarii din subordine în volumul deplin prevăzut de prezentul regulament: conducătorul structurii militare; Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale – comandant al Armatei Naţionale (cu excepţia aplicării sancţiunilor disciplinare ofiţerilor cu grade militare superioare, prevăzute la art.57 lit.d) şi e) din prezentul regulament); viceministrul apărării (cu excepţia aplicării sancţiunilor disciplinare ofiţerilor, prevăzute la art.57 lit.d) şi e) din prezentul regulament). Art.16. – (1) Locţiitorii conducătorului structurii militare au autoritate disciplinară de comandant de brigadă. (2) Persoanele civile cu funcţii de conducere au dreptul să aplice stimulări şi sancţiuni disciplinare potrivit funcţiilor deţinute. Acest drept se exercită prin intermediul comandanţilor (şefilor).

Titlul II

STIMULĂRILE

Art.17. – (1) Stimulările reprezintă un mijloc important de apreciere a activităţii subalternului de către comandant (şef), de educare şi stimulare a îndeplinirii conştiincioase a datoriei militare, de întărire a disciplinei militare şi a ordinii regulamentare în toate situaţiile. (2) Fiecare comandant (şef) este obligat, în limitele drepturilor acordate de prezentul regulament, să stimuleze militarii din subordine pentru iniţiativă raţională, sîrguinţă şi distincţie în serviciu. Art.18. – Pentru bărbăţie şi eroism manifestate în timpul îndeplinirii datoriei militare, pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, pentru însuşirea excelentă a tehnicii de luptă noi şi complexe, pentru alte merite deosebite faţă de Republica Moldova şi faţă de Forţele Armate, comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, au dreptul să-şi propună subalternii pentru a li se conferi distincţii de stat ale Republicii Moldova.

238

Capitolul 1

STIMULĂRILE CE POT FI APLICATE EFECTIVULUI DE SOLDAŢI ŞI SERGENŢI

Art.19. – Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele stimulări: a) ridicarea sancţiunilor disciplinare aplicate anterior; b) exprimarea de mulţumiri; c) acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unităţii, a instituţiei, de pînă la 48 de ore (o dată pe lună); d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar; e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani; f) înmînarea fotografiei personale executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare; g) acordare soldaţilor a gradului militar de caporal; h) acordarea de grade militare, pînă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor; i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; j) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica

stimulări soldaţilor şi sergenţilor

Art.20. – Comandantul de grupă, de echipă, locţiitorul comandantului de pluton, plutonierul companiei şi comandantul de pluton au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri. Art.21. – Comandantul de companie are dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-a aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri; c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei, de pînă la 24 de ore; d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar. Art.22. – (1) Comandantul de batalion are dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-a aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri; c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei, de pînă la 48 de ore; d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar; e) să acorde diplome, cadouri de preţ sau bani. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii care, în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, au autoritate disciplinară de comandant de batalion au dreptul să aplice stimulările prevăzute la art.23 lit.e) şi j) din prezentul regulament. Art.23. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri; c) să acorde permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei, de pînă la 48 de ore; d) să înştiinţeze la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar; e) să acorde diplome, cadouri de preţ sau bani; f) să înmîneze militarului fotografia acestuia executată lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare; g) să acorde soldaţilor gradul militar de caporal; h) să acorde sergenţilor grade militare pînă la cel de sergent-major inclusiv; i) să înscrie numele militarilor în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; j) să acorde concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

239

Capitolul 2

STIMULĂRILE CE POT FI APLICATE EFECTIVULUI DE SUBOFIŢERI

Art.24. – Subofiţerilor li se pot aplica următoarele stimulări: a) ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate anterior; b) exprimarea de mulţumiri; c) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani; d) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; e) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica

stimulări subofiţerilor Art.25. – (1) Comandantul de pluton, comandantul de companie şi comandantul de batalion au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, au dreptul să aplice stimulările în volum deplin prevăzut la art.27 din prezentul regulament. Art.26. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri; c) să acorde diplome, cadouri de preţ sau bani; d) să înscrie numele subofiţerilor în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; e) să acorde concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

Capitolul 3

STIMULĂRILE CE POT FI APLICATE CORPULUI DE OFIŢERI

Art.27. – Ofiţerilor li se pot aplica următoarele stimulări: a) ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate anterior; b) exprimarea de mulţumiri; c) acordarea de diplome, de cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani; d) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; e) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile; f) decorarea cu armă albă sau cu armă de foc nominală.

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica stimulări ofiţerilor din subordine

Art.28. – (1) Comandantul de companie şi comandantul de batalion au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, au dreptul să aplice stimulările prevăzute la art.29 lit.c) şi d) din prezentul regulament. Art.29. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior; b) să exprime mulţumiri; c) să acorde diplome, cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani; d) să înscrie numele ofiţerilor în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; e) să acorde concedii de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

240

Capitolul 4

MODUL DE APLICARE A STIMULĂRILOR

Art.30. – (1) La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau de evidenţierea în serviciu a militarului, precum şi de atitudinea lui faţă de serviciu. (2) În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea disciplinară ce i-a fost acordată este insuficientă pentru aplicarea stimulării, el are dreptul să facă un demers comandantului (şefului) superior în vederea stimulării militarilor merituoşi. (3) Stimulările se comunică verbal sau prin ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea (consfătuirea) militarilor. Art.31. – (1) Mulţumirea se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor sau pentru atitudine exemplară faţă de obligaţiile funcţionale. (2) Mulţumirea poate fi verbală sau scrisă – pentru militarii prin contract, în funcţie de importanţa meritului, şi numai verbală – pentru militarii în termen, militarii cu termen redus şi studenţii instituţiilor de învăţămînt militar. Art.32. – (1) Permisia şi concediul de stimulare se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, pentru executarea impecabilă a cerinţelor regulamentelor militare, pentru executarea întocmai a misiunilor. (2) Permisia se acordă militarilor în termen şi militarilor cu termen redus pentru o durată de pînă la 48 de ore în zilele de sărbătoare sau de odihnă, asigurîndu-se menţinerea stării permanente a pregătirii de luptă a unităţilor militare. (3) Concediul de stimulare cu durata de pînă la 10 zile poate fi acordat militarilor prin contract, militarilor în termen, în perioada serviciului militar, pentru rezultate înalte în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, pentru disciplină militară exemplară şi indici înalţi în pregătirea de luptă sau în executarea serviciului de gardă ori de garnizoană.

(4) Concediul de stimulare se acordă: militarilor prin contract – o dată pe an; militarilor în termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar – numai o dată pentru perioada îndeplinirii serviciului militar.

(5) Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar care, pe parcursul anului de studii, au susţinut sesiunile cu media

cel puţin „bine” beneficiază de concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

Art.33. – Scrisoarea de mulţumire se expediază pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, pentru comportament impecabil atît în unitate, cît şi în afara ei. Art.34. – Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, la aplicaţii, competiţii sportive şi activităţi cultural-educative, pentru succese în activitatea ştiinţifică şi de raţionalizare în domeniul militar, precum şi la trecerea în rezervă (retragere). Art.35. – Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, la aplicaţii şi competiţii de specialitate, la activităţi sportive şi cultural-educative, precum şi la trecerea în rezervă (retragere). Art.36. – Înmînarea fotografiilor militarilor executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare se efectuează pentru serviciul exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebite. Art.37. – Înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei se efectuează pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, iniţiativă raţională în executarea unor misiuni deosebite, bărbăţie şi eroism, participare activă la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. Art.38. – Se decorează cu armă albă sau armă de foc nominală ofiţerii pentru merite deosebite în asigurarea securităţii militare a Republicii Moldova. Decorarea se efectuează de către conducătorul structurii militare. Art.39. – (1) Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a produs efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de îndeplinirea datoriei militare. (2) Nu pot fi ridicate simultan mai multe sancţiuni disciplinare.

241

Titlul III

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE

Art.40. – În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandantul (şeful) trebuie să-i amintească de obligaţiile serviciului militar, iar în caz de necesitate, să aplice o sancţiune disciplinară. În limitele autorităţii disciplinare acordate, el are dreptul să aplice orice sancţiune care, în opinia sa, poate avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis încălcarea (abaterea). Art.41. – (1) Persoanele care încalcă disciplina militară şi ordinea publică, la decizia comandanţilor (şefilor), pot fi discutate în colectiv: soldaţii – la adunarea efectivului; sergenţii – la adunarea sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor; subofiţerii – la adunarea subofiţerilor şi ofiţerilor; ofiţerii – la adunarea ofiţerilor. (2) În afară de aceasta, încălcările grave comise de militarii prin contract pot fi examinate la consiliile de onoare, ale căror organizare şi activitate sînt reglementate prin actele normative ale conducătorului structurii militare. Hotărîrile acestor consilii au caracter de recomandare pentru comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii în vederea aplicării sancţiunilor disciplinare, în limita drepturilor acordate. (3) Este interzisă examinarea încălcărilor la consiliul de onoare după aplicarea sancţiunii disciplinare pentru aceleaşi încălcări. (4) Comandantul (şeful) examinează hotărîrea consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare în funcţie cu o treaptă sau retrogradare cu un grad, pentru exmatriculare din instituţia de învăţămînt militar, pentru eliberare din serviciul militar şi ia decizia corespunzătoare în termen de 30 de zile de la data primirii demersului. Art.42. – (1) Pentru comiterea infracţiunilor, militarii poartă răspundere penală conform legislaţiei în vigoare. (2) În cazul în care militarul comite o infracţiune militară, comandantul (şeful) este obligat să informeze despre aceasta procurorul militar. (3) Militarul căruia i-a fost aplicată sancţiune disciplinară pentru comiterea infracţiunii nu este scutit de răspundere penală. Art.43. – (1) În cazuri excepţionale, cînd luarea deciziei nu poate fi amînată, se admite suspendarea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor pe un termen de pînă la 30 de zile. (2) Suspendarea din funcţie a militarilor se efectuează de către comandanţii (şefii) învestiţi cu dreptul de a-i numi în funcţie. (3) Comandantul (şeful) care a suspendat din funcţie subalternul fără motive întemeiate poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul 5

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE CE POT FI APLICATE

EFECTIVULUI DE SOLDAŢI ŞI SERGENŢI

Art.44. – Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) numire peste rînd de serviciu (cu excepţia serviciului de gardă şi de garnizoană) – pînă la 6 servicii (durata zilei de muncă nu va depăşi 8 ore); c) privare de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei; d) arest – pînă la 7 zile (cu excepţia femeilor-militari); e) retrogradare în funcţie cu o treaptă; f) retrogradare cu un grad; g) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului – pentru soldaţii şi sergenţii prin contract.

242

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica sancţiuni disciplinare soldaţilor şi sergenţilor

Art.45. – Comandantul de grupă, de echipă are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pentru un serviciu. Art.46. – Locţiitorul comandantului de pluton are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 2 servicii. Art.47. – Plutonierul de companie (de batalion) are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii. Art.48. – Comandantul de pluton (de grupă) are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii. Art.49. – Comandantul de companie are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 4 servicii; c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei; d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 3 zile. Art. 50. – (1) Comandantul de batalion are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 5 servicii; c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei; d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 4 zile. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, în afară de aceasta, au dreptul să aplice sancţiunile disciplinare prevăzute la art.51 lit.e) şi f) din prezentul regulament. Art.51. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 6 servicii; c) să priveze militarii de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei; d) să aplice arestul pe un termen de pînă la 5 zile; e) să aplice retrogradarea în funcţie cu o treaptă; f) să aplice retrogradarea cu un grad; g) să elibereze din serviciul militar înainte de expirarea contractului.

Capitolul 6

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE CE POT FI APLICATE

EFECTIVULUI DE SUBOFIŢERI

Art.52. – Subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) arest – pînă la 5 zile (cu excepţia femeilor-militari); c) prevenire despre necorespunderea parţială funcţiei; d) retrogradare în funcţie cu o treaptă; e) retrogradare cu un grad; f) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului.

243

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica sancţiuni disciplinare subofiţerilor

Art.53. – Comandantul de pluton are dreptul să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră. Art.54. – Comandantul de companie are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să prevină despre necorespunderea parţială funcţiei. Art.55. - (1) Comandantul de batalion are dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să aplice arestul pe un termen de pînă la 3 zile; c) să prevină despre necorespunderea parţială funcţiei. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, în afara de aceasta, au dreptul să aplice sancţiunile prevăzute la art.56 lit.b) şi c) din prezentul regulament. Art.56. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să aplice arestul pe un termen de pînă la 5 zile; c) să prevină despre necorespunderea parţială funcţiei; d) să aplice retrogradarea în funcţie cu o treaptă.

Capitolul 7

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE CE POT FI APLICATE CORPULUI DE OFIŢERI

Art.57. – Ofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) prevenire despre necorespunderea parţială funcţiei; c) retrogradare în funcţie cu o treaptă; d) retrogradare cu un grad, inclusiv a coloneilor; e) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului.

Dreptul comandanţilor (şefilor) de a aplica sancţiuni disciplinare ofiţerilor

Art.58. – (1) Comandantul de companie şi comandantul de batalion au dreptul să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră. (2) Comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii, care au autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, în afara de aceasta, au dreptul să prevină ofiţerii cu grade militare inferioare despre necorespunderea parţială funcţiei. Art.59. – Comandantul de regiment şi comandantul de brigadă au dreptul: a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră; b) să prevină despre necorespunderea parţială funcţiei; c) să aplice ofiţerilor cu grade militare inferioare retrogradarea în funcţie cu o treaptă.

244

Capitolul 8

APLICAREA SANCŢIUNILOR DISCIPLINARE ÎN CAZURI SPECIALE

Art.60. – (1) Comandanţii (şefii) de garnizoane şi de comenduiri au dreptul să aplice sancţiuni disciplinare militarilor din garnizoane sau celor care se află temporar în garnizoane în cazul în care încălcările (abaterile): a) ţin de serviciul de garnizoană sau de gardă; b) ţin de disciplina militară sau de ordinea publică în afara unităţii militare ori au fost comise în concediu, în deplasare sau la arest în garnizoană. (2) Comandanţii (şefii) de comenduiri transporturi militare şi de staţii au dreptul să aplice sancţiuni disciplinare militarilor pentru încălcările (abaterile) comise în timpul deplasării pe căile de comunicaţie respective. Art.61. – Faţă de militarii care au comis încălcări (abateri) în cazurile menţionate la art.60 din prezentul regulament au autoritate disciplinară, conform gradului militar prevăzut de funcţie în conformitate cu art.11 din prezentul regulament, comandanţii (şefii) de garnizoane, de comenduiri, de comenduiri transporturi militare şi de staţii. Art.62. – (1) Comandanţii (şefii) care au aplicat sancţiuni conform art.60 şi 61 din prezentul regulament informează despre aceasta comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii în care militarii care au comis încălcări (abateri) îşi îndeplinesc serviciul militar sau îşi fac studiile, menţionînd acest fapt în documentele de serviciu respective (bilet de concediu, delegaţie sau dispoziţie). (2) Odată cu sosirea la locul de serviciu permanent, militarul este obligat să raporteze şefului nemijlocit despre sancţiunea disciplinară ce i s-a aplicat. (3) Militarul care nu a raportat despre sancţiunea disciplinară ce i s-a aplicat poartă răspundere disciplinară. Art.63. – Dacă, în cazul serviciului în comun al militarilor care nu se subordonează unul altuia, relaţiile lor de serviciu nu sînt stabilite de comandant (şef), se consideră superior militarul a cărui funcţie este mai înaltă, iar în cazul în care acestea sînt egale, se consideră şef militarul superior în grad, el avînd autoritatea disciplinară ce-i revine conform funcţiei deţinute. Art.64. – (1) Pentru încălcarea disciplinei militare, a ordinii publice sau a regulilor de salut militar de către inferior, în prezenţa superiorului, ultimul este obligat să facă observaţie inferiorului, iar dacă aceasta nu are efect, el este în drept să aplice alte măsuri stabilite de lege şi de regulamentele militare, inclusiv arestul. (2) În aceste cazuri, dreptul de a aplica arestul îl au: faţă de soldaţi şi sergenţi – toţi ofiţerii care au acest drept; faţă de subofiţeri – ofiţerii cu grade militare superioare.

Capitolul 9

MODUL DE APLICARE ŞI EXECUTARE A SANCŢIUNII DISCIPLINARE

Art.65. – Orice sancţiune disciplinară, ca măsură de întărire a disciplinei militare şi de educare a militarilor, trebuie să corespundă gravităţii încălcării (abaterii) şi gradului de vinovăţie. La stabilirea tipului de sancţiune disciplinară şi a severităţii acesteia, se va ţine cont de caracterul încălcării (abaterii), de circumstanţele în care a fost comisă, de consecinţele ei, de comportamentul anterior al persoanei vinovate, precum şi de vechimea ei în serviciu şi de cunoştinţele pe care le posedă despre ordinea de serviciu. Art.66. – La aplicarea sancţiunii disciplinare, comandantul (şeful) nu trebuie să admită grabă la stabilirea tipului de sancţiune şi a severităţii acesteia şi nici lezarea demnităţii subalternului. Art.67. – (1) Orice sancţiune disciplinară trebuie să fie aplicată pînă la expirarea a 10 zile de la data la care comandantul (şeful) a aflat despre comiterea încălcării (abaterii), dar nu mai tîrziu de 30 de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării militarului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. (2) Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii încălcării (abaterii). În termenul indicat nu se include durata desfăşurării procedurii penale.

245

Art.68. – Se interzic aplicarea pentru una şi aceeaşi încălcare (abatere) a două sau mai multor sancţiuni disciplinare, aplicarea sancţiunii întregului efectiv al subunităţii în locul sancţionării persoanelor nemijlocit vinovate, precum şi aplicarea arestului fără indicarea duratei lui. Art.69. – Severitatea sancţiunii disciplinare creşte în cazul în care persoana a comis mai multe încălcări (abateri) sau a participat la încălcarea în grup a disciplinei militare, a ordinii publice, a comis încălcarea (abaterea) în exerciţiul misiunii, în timpul serviciului de zi, în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor. Art.70. – În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea disciplinară pe care o are nu acoperă gravitatea încălcării (abaterii) comise de subaltern, el înaintează un demers comandantului (şefului) superior în vederea aplicării sancţiunii prin autoritatea disciplinară a comandantului (şefului) superior. Art.71. – Comandantul (şeful) care a făcut abuz de autoritatea disciplinară acordată poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art.72. – Comandantul (şeful) superior are dreptul să anuleze sancţiunea disciplinară aplicată de comandantul (şeful) inferior în cazul în care consideră că aceasta nu corespunde gravităţii încălcării (abaterii) comise şi poate aplica o sancţiune mai aspră sau mai blîndă. Art.73. – Prevenirea despre necorespunderea parţială funcţiei se aplică numai o dată în perioada aflării militarului prin contract în funcţie. Dacă această sancţiune nu a avut efectul scontat, militarul prin contract este eliberat din serviciul militar în modul stabilit de lege. Art.74. – (1) Arestul este una din cele mai severe măsuri de influenţă şi se aplică în cazul în care măsurile întreprinse de către comandant (şef), în limitele competenţei sale, nu au rezultatul scontat. (2) Arestul se aplică militarilor pentru tentativa de a dispărea sau pentru refuzul de a prezenta documentele în caz de comitere de încălcări (abateri), pentru comportament amoral, beţie, huliganism şi alte încălcări grave sau încălcări (abateri) săvîrşite în mod repetat. Se interzice aplicarea arestului militarului care nu a depus jurămîntul militar. (3) Arestul nu se aplică femeilor-militari. (4) Modul de executare a sancţiunii disciplinare sub formă de arest aplicate militarilor este prevăzut în anexa nr.3 la prezentul regulament. Art.75. – Eliberarea din serviciul militar a militarilor prin contract înainte de termen se aplică în cazul comiterii încălcărilor ce discreditează titlul de militar, precum şi în cazurile în care militarul a încetat să corespundă cerinţelor Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi Legii cu privire la statutul militarilor. Art.76. – Sancţiunea disciplinară pentru încălcările (abaterile) comise de militari în timpul serviciului de zi se aplică după încheierea serviciului sau după schimbarea lor de către alţi militari. Art.77. – Aplicarea sancţiunii disciplinare militarului aflat în stare de ebrietate sau drogat, precum şi luarea de explicaţii de la acesta, se va efectua după dezalcoolizare sau după revenirea sa de sub influenţa drogurilor. În acest scop, el poate fi trimis, după caz, în arest sau în camera pentru reţinuţii temporar pe un termen de pînă la 24 de ore, după care se decide asupra responsabilităţii lui. Art.78. – (1) Sancţiunea disciplinară se pune în execuţie imediat, iar în cazuri excepţionale, în termen de cel mult 30 de zile de la data aplicării ei. După expirarea acestui termen, sancţiunea disciplinară nu se execută, dar în fişa de serviciu se păstrează înscrierea respectivă. În asemenea cazuri, persoana din vina căreia nu a fost executată sancţiunea disciplinară poate fi trasă la răspundere. (2) Aplicarea sancţiunii disciplinare se comunică militarului, sub semnătură, în termen de cel mult 5 zile de la data în care a fost emis ordinul corespunzător. Refuzul militarului de a confirma, prin semnătură, comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal semnat de reprezentantul structurii militare. Art.79. – (1) Despre sancţiunile disciplinare aplicate se comunică: soldaţilor – personal sau în faţa formaţiei; sergenţilor – personal, în cadrul unei consfătuiri sau în faţa formaţiei de sergenţi, subofiţeri şi ofiţeri; subofiţerilor – personal, în cadrul unei consfătuiri sau în faţa formaţiei de subofiţeri şi ofiţeri; ofiţerilor – personal, în prescripţii sau în cadrul unei consfătuiri (ofiţerilor cu grade superioare – în prezenţa ofiţerilor cu grade superioare, iar ofiţerilor cu grade supreme – în prezenţa ofiţerilor cu grade supreme). (2) Tuturor categoriilor de militari, sancţiunile disciplinare li se pot aplica prin ordin privind activitatea de bază sau prin dispoziţie. (3) Se interzice comunicarea despre aplicarea de sancţiuni disciplinare comandanţilor (şefilor) în prezenţa subalternilor.

246

Art.80. – (1) Sancţiunile disciplinare sînt în vigoare pînă la expirarea termenului lor, cu excepţia cazurilor de ridicare a acestora. Sancţiunile disciplinare aplicate militarilor sînt în vigoare timp de 6 luni de la data aplicării lor. (2) Sancţiunile disciplinare retrogradarea în funcţie şi retrogradarea cu un grad pot fi ridicate: a) soldaţilor şi sergenţilor – nu mai devreme de 6 luni de la data aplicării; b) subofiţerilor şi ofiţerilor – nu mai devreme de 1 an de la data aplicării. (3) Sancţiunea disciplinară eliberarea din serviciul militar înainte de expirarea contractului se consideră executată de la data radierii din tabelul nominal al unităţii militare, al instituţiei. Art.81. – Militarul este în drept să conteste la comandantul (şeful) ierarhic superior sancţiunea disciplinară ce i-a fost aplicată, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării despre aplicarea acesteia. În caz de nesoluţionare a contestaţiei sale, militarul poate contesta sancţiunea disciplinară ce i-a fost aplicată în instanţa de judecată, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Titlul IV

EVIDENŢA STIMULĂRILOR ŞI SANCŢIUNILOR DISCIPLINARE

Art.82. – Şefii nemijlociţi sînt obligaţi să raporteze ierarhic despre aplicarea stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare faţă de: a) soldaţi şi sergenţi – comandanţilor de companii şi celor egali cu ei, zilnic; b) militarii prin contract – şefilor de state majore ale unităţilor militare, săptămînal. Art.83. – Evidenţa stimulărilor şi a sancţiunilor disciplinare este ţinută în toate subunităţile (de la companie în sus), în unităţile militare şi în instituţii. Art.84. – (1) Toate stimulările şi sancţiunile disciplinare prevăzute de prezentul regulament, inclusiv stimulările aplicate de comandant (şef) pentru întreg efectivul subunităţii, unităţii militare, instituţiei, sînt înscrise în fişa de serviciu (anexa nr.2 la prezentul regulament) în termen de cel mult 5 zile. (2) Fişele de serviciu se completează: a) în subunitate – pentru soldaţi şi sergenţi; b) în statul major al unităţii militare – pentru subofiţeri şi ofiţeri; c) în statul major ierarhic superior – pentru comandanţii (şefii) unităţilor militare (instituţiilor), pentru ofiţerii acestui stat major. (3) La expirarea termenului de acţiune a sancţiunii disciplinare, în fişa de serviciu a militarului, la rubrica „Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii notează expirarea acţiunii sancţiunii disciplinare. (4) În cazul în care sancţiunea disciplinară se ridică, în fişa de serviciu a militarului, la rubrica „Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii notează cînd şi de către cine a fost ridicată sancţiunea. Art.85. – (1) Fiecare înscriere în fişa de serviciu pentru soldaţi şi sergenţi trebuie să fie confirmată de comandantul companiei (subunităţii respective). (2) Fiecare înscriere în fişa de serviciu pentru ceilalţi militari prin contract este confirmată de şeful statului major al unităţii militare, iar pentru comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii şi pentru ofiţerii statului major ierarhic superior – de şeful acestui stat major. Art.86. – (1) Comandanţii de batalioane, de unităţi militare, şefii instituţiilor şi cei egali cu ei sînt obligaţi să verifice, de 2 ori pe an, fişele de serviciu pentru asigurarea aplicării corecte a stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare. (2) Fiecare militar, cel puţin de 2 ori pe an, precum şi în caz de transfer la un nou loc de serviciu, va lua cunoştinţă de fişa sa de serviciu sub semnătură. (3) În caz de transfer al militarului, fişa de serviciu se expediază la noul loc de serviciu.

247

Titlul V

PROPUNERI, CERERI ŞI RECLAMAŢII Art.87. – Dacă militarul constată sustragere sau deteriorare de bunuri militare, cheltuieli nelegitime de mijloace băneşti, abuzuri în aprovizionarea trupelor, neajunsuri în ţinerea în stare cuvenită a armamentului şi a tehnicii, nerespectare a drepturilor stabilite de lege şi a normelor de asigurare a militarilor sau alte fapte de prejudiciere a Forţelor Armate, el este obligat să raporteze despre aceasta şefului nemijlocit. De asemenea, el poate să înainteze, în scris, o propunere sau o cerere privind lichidarea acestor neajunsuri către superior, inclusiv către conducătorul structurii militare.

Art.88. – Fiecare militar are dreptul să înainteze reclamaţie, în mod verbal sau în scris, comandantului (şefului) ierarhic superior asupra acţiunilor ilegale ale comandanţilor (şefilor) faţă de el sau asupra încălcării drepturilor şi dispenselor cuvenite.

Art.89. – (1) Militarul are dreptul să depună reclamaţii doar în nume propriu. Reclamaţiile depuse în grup sau în numele altor persoane nu se examinează. (2) Se interzice depunerea de reclamaţii în timpul aflării în formaţie (cu excepţia celor depuse în timpul chestionării militarilor), în serviciul de zi, precum şi în timpul aplicaţiilor. Art.90. – (1) Comandantul (şeful) trebuie să acorde atenţia cuvenită propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor depuse. El poartă răspundere personală pentru examinarea lor la timp şi pentru luarea măsurilor de rigoare. (2) Comandantul (şeful) este obligat să examineze propunerea (cererea, reclamaţia) în termen de 10 zile, iar dacă propunerea (cererea, reclamaţia) va fi considerată întemeiată, va lua măsuri pentru lichidarea premiselor ce au condiţionat reclamaţiile militarilor şi ale altor cetăţeni. (3) În cazul cînd soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) nu ţine de competenţa comandantului (şefului) care a primit-o, el o va expedia comandantului ierarhic superior sau instituţiei respective în termen de cel mult 3 zile de la data primirii, anunţînd despre aceasta reclamantul. (4) Se interzice remiterea cererilor şi reclamaţiilor spre examinare persoanelor ale căror acţiuni sînt contestate. Art.91. – (1) Propunerile (cererile, reclamaţiile) militarilor se soluţionează: a) în unităţile militare şi în instituţii – imediat, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data înaintării; b) în secţiile şi direcţiile structurii militare – în termen de 15 zile de la data intrării. (2) În cazurile în care soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) necesită un control riguros, solicitarea de materiale suplimentare şi recepţionarea altor acte, termenele de soluţionare, ca excepţie, pot fi prelungite de către comandant (şef) cu cel mult 15 zile, fapt despre care va fi informat reclamantul. Art.92. – Comandanţii (şefii) sînt obligaţi, cel puţin o dată în trimestru, să efectueze controlul intern al lucrului de examinare a propunerilor (cererilor, reclamaţiilor), numind în acest scop o comisie. Despre rezultatele controlului se întocmeşte un act în formă stabilită. Art.93. – Propunerile (cererile, reclamaţiile) se consideră soluţionate dacă au fost examinate toate problemele abordate, au fost luate măsurile de rigoare şi au fost date răspunsuri conform legislaţiei în vigoare. Art.94. – Comandantul (şeful) care, în procesul soluţionării problemelor abordate, a comis abuz de putere sau acţiuni ilegale faţă de subaltern poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Art.95. – Toate propunerile, cererile şi reclamaţiile sînt înregistrate, în ziua intrării, în registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii (anexa nr.4 la prezentul regulament), care se ţine în fiecare unitate militară (instituţie) şi se păstrează la persoana responsabilă, numită de comandant (şef). Art.96. – (1) În registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii se consemnează hotărîrea emisă asupra fiecărei propuneri, cereri şi reclamaţii.

(2) Registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii se prezintă pentru control comandantului (şefului) de unitate militară (de instituţie) – lunar, iar persoanelor care inspectează (controlează) – la cerere.

Art.97. - Registrul de propuneri, cereri şi reclamaţii trebuie să fie numerotat, şnuruit, sigilat şi semnat de către

comandant (şef).

248


disciplinei militare

TABELUL COMPARATIV al drepturilor disciplinare conform funcţiilor-tip

ale militarilor

Armata Naţională Trupele de Grăniceri Trupele de Carabinieri

SUBUNITĂŢI

Comandant de grupă, de echipă



Locţiitor de comandant de pluton



Plutonier de batalion, de divizion, de companie, de baterie

Intendent de pichet de grăniceri

Plutonier de companie, de centru de transmisiuni, de pluton independent

Comandant de pluton Comandant de pluton Comandant de pluton

Comandant de companie, de baterie

Comandant de companie Comandant de companie

Comandant de batalion, de divizion

Şef de pichet de grăniceri, şef de punct de control al frontierei de stat

Comandant de batalion, şef de centru de transmisiuni

UNITĂŢI MILITARE

Comandant de companie (centru) independentă - -

Comandant de regiment, de batalion (de divizion) independent, de bază

Comandant (şef) al comenduirii de grăniceri

Comandant de regiment, de batalion independent, de centru de instruire independent

MARI UNITĂŢI MILITARE

Comandant de brigadă Şef al Direcţiei regionale supraveghere şi control al frontierei de stat

Comandant de brigadă

249



Recto

FIŞĂ DE SERVICIU

Subunitatea __________________ unitatea militară ______________________ Funcţia __________________________________________________________ Gradul militar ____________________________________________________ Numele, prenumele ________________________________________________ Anul în care a început serviciul militar _________________________________

STIMULĂRI

Meritul Tipul de stimulare

Data aplicării stimulării, data

emiterii şi numărul ordinului

Persoana care a aplicat

stimularea

Verso

SANCŢIUNI DISCIPLINARE

Încălcarea (abaterea)

Data comiterii încălcării (abaterii)

Tipul sancţiunii

disciplinare

Data aplicării

sancţiunii disciplinare,

data emiterii şi numărul ordinului

Persoana care a aplicat

sancţiunea disciplinară

Persoana care a ridicat

sancţiunea disciplinară,

data ridicării ei

250



M O D U L de punere în executare a sancţiunii

disciplinare sub formă de arest

1. Sancţiunea disciplinară sub formă de arest poate fi pusă în executare de către: a) plutonierul companiei (echipei) – soldaţilor şi sergenţilor; b) comandantul subunităţii sau şeful serviciului – subofiţerilor. 2. Nota de arest al soldaţilor şi sergenţilor este semnată de comandantul companiei (subunităţii) respective, iar în absenţa lui – de unul dintre ofiţerii companiei (subunităţii) respective şi este autentificată prin aplicarea ştampilei unităţii militare, instituţiei. Şeful care aplică arestul este obligat să indice în ce cameră (celulă) va fi deţinut militarul arestat, iar comandantul de companie – să consemneze această indicaţie în nota de arest. Nota de arest al militarului prin contract este semnată de comandantul unităţii militare, al instituţiei sau de şeful statului major al unităţii militare, de şeful care are autoritate disciplinară în conformitate cu art.11 din prezentului regulament, fiind autentificată prin aplicarea ştampilei cu stema de stat. 3. Persoanele care vor pune în executare sancţiunea sub formă de arest sînt obligate să se informeze, în prealabil, asupra existenţei de locuri libere şi, în caz de necesitate, să ceară escortă.

Recto

NOTĂ DE AREST

" ___ "____________200___ Subunitatea ______________________________________________________ Funcţia __________________________________________________________ Gradul militar ____________________________________________________ Numele, prenumele ________________________________________________ Persoana care a efectuat arestul şi data arestării__________________________ Cauza arestului ___________________________________________________ Termenul de arest _________________________________________________ Camera de detenţie ________________________________________________ Data îmbăierii ____________________________________________________ Concluzia medicală ________________________________________________ Comandantul (şeful)________________________________________________

(gradul militar, semnătura)

L.Ş. unităţii militare, a instituţiei

ÎNSEMNĂRILE ŞEFULUI DE AREST Primit___________________________________________________________ Pentru eliberare____________________________________________________ Şeful de arest (ofiţerul de serviciu în unitatea militară) __________________________

(gradul militar, semnătura) Schimbări în regimul de întreţinere în arest_____________________________ Eliberat_________________________________________________________ Şeful de arest (ofiţerul de serviciu în unitatea militară) ______________________________

(gradul militar, semnătura)

251

Verso Obiectele persoanei arestate _________________________________________ Comandantul de companie (de echipă)_________________________________

(gradul militar, semnătura) Obiectele persoanei arestate se restituie: integral sau cu excepţia_____________ ________________________________________________________________ Şeful de arest (de gardă) ____________________________________________

(gradul militar, semnătura) 4. Militarilor arestaţi, înainte de a fi trimişi în arest, li se ridică, de către persoanele care pun în executare arestul, armele şi muniţiile, iar militarilor în termen – banii şi obiectele a căror deţinere este interzisă în perioada de arest, întocmindu-se lista acestora. Militarii arestaţi predau ordinele, medaliile, baretele şi insignele militare spre păstrare la statul major al unităţii militare sau la comenduirea militară a garnizoanei. Militarii arestaţi trebuie să fie în ţinută de serviciu. În afară de aceasta, fiecare persoană arestată trebuie să aibă ştergar, batiste, guleraşe de rezervă curate şi accesorii de toaletă (săpun, periuţă de dinţi, pieptene). Dacă militarul va fi deţinut mai mult de 3 zile, el trebuie să aibă şi lenjerie de corp pentru schimb. Militarilor arestaţi li se interzice să aibă ţigări sau tutun, chibrituri sau brichetă. Toate persoanele arestate, înainte de a fi trimise în arest, sînt supuse examenului medical şi, după caz, tratării sanitare (spălatul la baie, dezinfectarea echipamentului), fapt despre care medicul face o înscriere în nota de arest. 5. Militarii sancţionaţi cu arest sînt trimişi în arestul garnizoanei însoţiţi de sergenţi sau subofiţeri. 6. Modul de trimitere în arest, de însoţire, de predare, de primire, de întreţinere şi de eliberare din arest a persoanelor sancţionate este expus în Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate. 7. La aplicarea arestului, conform art.64 din prezentul regulament, superiorul este obligat să trimită persoana arestată la comandantul (şeful) comenduirii de garnizoană sau să-i ordone să plece singur. Persoana sancţionată cu arest raportează comandantului (şefului) comenduirii de garnizoană cine a arestat-o şi pentru ce. Persoana care a aplicat arestul este obligată să înştiinţeze în aceeaşi zi comandantul (şeful) comenduirii de garnizoană (personal, prin telefon sau în scris) despre cauzele arestului. La rîndul său, comandantul (şeful) comenduirii de garnizoană este obligat să aducă acest fapt la cunoştinţa comandantului (şefului) militarului arestat. Se permite ca persoana arestată să fie trimisă la comandantul (şeful) său dacă acest fapt este cel mai potrivit. În acest caz, cauzele arestului se aduc la cunoştinţa comandantului (şefului) celui arestat. Termenul de arest este stabilit de comandantul (şeful) comenduirii de garnizoană sau de comandantul (şeful) militarului arestat.

252



R E G I S T R U L

de propuneri, cereri şi reclamaţii al unităţii militare

Nr. crt.

Data intrării (anul, luna, ziua)

Numele, prenumele

persoanei care a înaintat

propunerea (cererea,

reclamaţia) şi relaţia ei cu

serviciul militar

Expunerea succintă a propunerii

(cererii, reclamaţiei)

Executan- tul, data intrării,

semnătura execu- tantului

Terme-nul de execu-

tare

Decizia şi data

emiterii ei

Dosarul în care au

fost îndosa-

riate docu-

mentele

regulamentele militare generale ale fortelor armate rm ds

Documents