REFERIREA LA STANDARDE ÎN LEGISLAŢIE

Jeni Toma Expert principal standardizare

Tel. 0748 112 144E-mail: jeni.toma@asro.ro

RELAŢIA DINTRE AUTORITĂŢI ŞI ACTIVITATEA DE STANDARDIZARE

Indiferent de statutul legal al organismelor naţionale de standardizare, guvernele şi autorităţile de reglementare au patru relaţii principale cu activitatea de standardizare : Părţi interesate în participarea la activitatea de

standardizare în cadrul comitetelor tehnice în care autorităţile reprezintă interesul public;

Beneficiare ale activităţii de standardizare în scopul susţinerii activităţii de reglementare; autorităţile pot face referiri la standarde în reglementări, economisind astfel timp şi bani;

Finanţatoare pentru elaborarea şi implementarea standardelor care reprezintă interes pentru ele (de ex. standarde armonizate, standarde de cerinţe de securitate etc;)

Clienţi: prin achiziţia de standarde, servicii şi produse conexe. Aceste tipuri de relaţii sunt comune tuturor guvernelor naţionale şi nu s-

au schimbat de când funcţionează sistemul de standardizare.

DE CE AR TREBUI UTILIZATE STANDARDELE CA REFERENŢIALE ÎN REGLEMENTĂRI ?

Standardele internaţionale şi europene au avantajul acoperirii unei arii geografice extinse cu o multitudine de factori interesaţi care asigură o gamă largă de puncte de vedere tehnice, inclusiv referitoare la interese sociale şi economice. Diferite perspective vin de la nivel naţional printr-o reţea de legături şi de cooperare cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale.

Valoarea standardelor internaţionale, europene şi naţionale este aceea că sunt recunoscute, acceptate şi implementate la nivel internaţional, european şi naţional.

Autorităţile de reglementare pot economisi timp şi bani prin alegerea standardelor ca soluţii pentru aspectele tehnice – soluţii asupra cărora s-a căzut de acord prin consensul tuturor factorilor interesaţi, inclusiv al autorităţilor de reglementare.

DE CE AR TREBUI UTILIZATE STANDARDELE CA REFERENŢIALE ÎN REGLEMENTĂRI ?

Standardele:

susţin aspectele tehnice ale politicilor sociale şi de mediu şi contribuie la dezvoltare globală sustenabilă;

oferă acelaşi nivel de protecţie a consumatorului, indiferent dacă se aplică într-o economie dezvoltată sau în curs de dezvoltare;

permit ca produsele să fie furnizate şi utilizate pe diferite pieţe, facilitând respectarea reglementărilor şi crescând oportunităţile accesului pe piaţă pentru întreprinzătorii mici;

reflectă stadiul actual al tehnicii şi servesc drept instrument de diseminare a noilor tehnologii şi a practicilor inovatoare;

pot fi utilizate ca bază pentru reglementările tehnice naţionale fără a introduce bariere tehnice în calea comerţului;

oferă un gamă completă de instrumente pentru diferite moduri de evaluare a conformităţii;

sunt utilizate pentru evaluarea conformităţii în scopul creşterii încrederii în produse, sisteme, procese, servicii sau personal;

sunt dezvoltate pe baza unor proceduri care asigură faptul că mii de standarde disponibile există fără a fi conflictuale între ele.

UTILIZAREA ŞI REFERIREA LA STANDARDE ÎN REGLEMENTĂRI TEHNICE

Utilizarea standardelor în reglementări tehnice nu presupune că organismele de reglementare au autoritate redusă sau delegă responsabilitatea altor părţi.

Organismele de reglementare au autoritatea să schimbe sau să actualizeze reglementările lor oricând, sau să anuleze o referinţă dacă standardul îşi pierde validitatea pentru reglementarea respectivă.

Referirea la standarde în reglementări tehnice înseamnă că organismele de reglementare fac uz de consensul existent la nivel naţional, european sau internaţional.

Autorităţile de reglementare pot participa la monitorizarea statutului standardelor la care fac referire în reglementări. Această monitorizare poate include evaluarea actualizărilor, amendamentelor şi a anulărilor, astfel încât autoritatea de reglementare să poată lua măsuri corespunzătoare.

Există moduri diferite prin care organismul de reglementare poate fi la curent cu asemenea schimbări: - achiziţionarea catalogului, standardelor

- participarea la activitatea de standardizare a comitetelor tehnice relevante.

Elaborarea efectivă şi actualizarea unui standard corespunzător pentru a fi incorporat prin referire într-o reglementare cere un efort conjugat intre autoritatea de reglementare şi comitetele tehnice de standardizare.

METODE DE REFERIRE LA STANDARDE ÎN REGLEMENTĂRI TEHNICE

Referinţe directe la standarde specifice în reglementări Referinţa directă înseamnă că referinţa la un standard specific este

citată direct într-o reglementare folosind indicativul şi titlu. Deseori, această metodă susţine utilizarea obligatorie a unui standard,

aşa că este necesară redactarea atentă a reglementării, dacă organismul de reglementare doreşte ca utilizarea unui standard să rămână opţională.

Prin referinţa directă la standard în acest mod, organismele de reglementare evită reproducerea standardului în textul reglementării şi elimină necesitatea obţinerii permisiunii de utilizare a dreptului de autor.

Un alt avantaj este acela că acolo unde numai o mică parte a standardului susţine reglementarea se poate face referire numai la acea parte, chiar la un singur articol al standardului.

Referirii directe: datată: număr standard+data → se utilizează numai ediţia indicată nedatată: număr standard → se utilizează ultima ediţie

METODE DE REFERIRE LA STANDARDE ÎN REGLEMENTĂRI TEHNICE

Referinţe indirecte la standarde specifice în reglementări Referinţele indirecte implică recunoaşterea şi înregistrarea standardelor

pe o sursă de informaţii oficială, externă textului reglementării. În acest mod, o listă a standardelor considerată corespunzătoare de către organismul de reglementare este publicată printr-un proces oficial, controlat de organismul de reglementare.

Avantaj: Dacă un standard este revizuit sau amendat, nu este necesară o schimbare a textului reglementării ci numai a listei. Lista standardelor poate, de asemenea, să includă datele de publicare ale acestora, astfel încât se asigură certitudinea referinţelor datate şi se indică când o anume ediţie este validă.

O astfel de listă a referinţelor recunoscute trebuie actualizată şi trebuie să fie uşor accesibilă consumatorilor prin website sau alte mijloace. Acest model este aplicat în Europa, unde este denumit “Noua Abordare“ (a se vedea www.newapproach.org).

REGLEMENTAREA COLABORĂRII DINTRE ASRO ŞI AUTORITĂŢI

- OG nr. 39/1998 -

Şi în România, în OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională completată de Legea nr. 177/2005 este prevăzut modul în care trebuie să se desfăşoare colaborarea între ASRO şi autorităţi şi modul de referire la standarde în reglementări.

Cap IV - Relaţiile autorităţilor cu organismul naţional de standardizare

   Art. 9. - (1) Organismul naţional de standardizare elaborează şi implementează programul de standardizare naţională pe baza solicitărilor primite din partea autorităţilor şi a altor părţi interesate în standardizarea naţională.    (2) Organismul naţional de standardizare:    

a) colaborează cu autorităţile şi introduce în programul de standardizare naţională, în mod prioritar, solicitările acestora, în special cele referitoare la creşterea calităţii vieţii, protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, precum şi a mediului înconjurător şi apărarea intereselor consumatorilor;    

b) informează autorităţile, în mod periodic, despre:    - stadiul elaborării şi aprobării, reconfirmării, modificării şi anulării standardelor

naţionale cuprinse, la solicitarea acestora, în programul de standardizare naţională;    - activitatea de standardizare naţională din domeniile reglementate de acestea;

   c) participă, la solicitarea autorităţilor, la elaborarea actelor normative care au legătură cu

standardizarea naţională, în special a celor prin care sunt transpuse în legislaţia română directivele europene, sau transmite observaţii, comentarii sau propuneri în legătură cu acestea;    

d) oferă consultanţă şi expertiză în domeniul standardizării, dacă este solicitat.    (3) Reprezentanţii autorităţilor care participă la activităţile de elaborare şi aprobare, reconfirmare, modificare şi anulare a standardelor naţionale au, în această calitate, aceleaşi drepturi şi obligaţii cu cele ale celorlalte părţi interesate.    

REGLEMENTAREA COLABORĂRII DINTRE ASRO ŞI AUTORITĂŢI

- Legea nr. 177/2005 -

Art. I. - La articolul 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 355/2002, se introduc trei alineate noi, alineatele (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:

"(4) Autorităţile şi instituţiile cu funcţie de reglementare au obligaţia să consulte Asociaţia de Standardizare din România - ASRO atunci când promovează acte normative care vor cuprinde norme bazate pe standarde naţionale române, europene sau internaţionale.

(5) Referirile la standardele naţionale, europene sau internaţionale, în actele normative, trebuie să prevadă explicit că aplicarea standardelor reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din actele normative respective.

REGLEMENTAREA COLABORĂRII DINTRE ASRO ŞI AUTORITĂŢI

- Legea nr. 177/2005 -

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) actele normative în care referirile la standarde naţionale, europene sau internaţionale se fac potrivit reglementărilor europene pe care acestea le transpun, precum şi actele normative care fac referire la aceste standarde din considerentele prevăzute la art. 6 alin. (2), cu respectarea principiilor şi cerinţelor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte.“

Art. 6. din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 (1) Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar.

2) Aplicarea unui standard naţional poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal sau pe plan local, numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate, în cazul în care considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice, a mediului şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură."

REZULTATELE COLABORĂRII ÎNTRE ASRO ŞI AUTORITĂŢI IN BAZA LEGII 177/2005

2007: 3 avize solicitate pentru norme tehnice (AFER, MTCT); 49 de acte normative care fac referire la standarde şi pentru

care nu s-au solicitat avize. 2008:

24 avize solicitate, în general, pentru norme tehnice (AFER, ANRE, ANRCTI, MDLPL, MEF, MIRA, IGSU);

47 de acte normative care fac referire la standarde şi pentru care nu s-au solicitat avize.

2009: 20 avize solicitate (MIRA, MAI, MDRL, MEF, IGSU, ANRE); 17 acte normative care fac referire la standarde şi pentru

care nu s-au solicitat avize