Conceptul de Trezorerie a aprut ca rezultat al unei lungi evoluii istorice, care a condus mai nti la identificarea noiunii de ban public, apoi la ideia de centralizare a acestuia sub o autoritate unic avnd scopul de a veghea la respectarea unui ansamblu de reguli speciale.

Diversificarea i intensitatea interveniilor statului, ndeosebi n domeniul economic, au impus redimensionarea importanei Trezoreriei, avnd n vedere amploarea fluxurilor care se deruleaz prin intermediul su. n funcie de modul n care statul s-a angajat sau dezangajat n viaa economic, dup cel de-al doilea rzboi mondial.Trezoreria, n sensul de tezaur, reprezint locul n care se pstreaz i se gestioneaz banii statului. Mai mult dect att, Trezoreria este nvestit cu o misiune important: asigurarea corectei efecturi a fluxurilor de ncasri i cheltuieli, veghind permanent la ajustarea acestora.

Trezoreria se refer att la funciile, ct i la organele administrative angrenate n operaiunile aferente finanelor publice, respectiv: execuia de cas a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale; constituirea i utilizarea unor fonduri extrabugetare i/cu destinaie special; gestiunea datoriei publice interne i externe; efectuarea unor operaiuni financiare ale statului (depozite, mprumuturi de stat i rambursarea acestora, plasamente ale statului etc.).

n Romnia, organizarea execuiei operaiunilor privind finanele publice prin Trezoreria statului s-a introdus din anul 1992. Aceast important msur a condus la completarea cadrului instituional prin care s-a creat posibilitatea ca statul s stabileasc i s aplice politica de venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central, ct i n teritoriu. Astfel, s-a acionat n vederea creterii rspunderii utilizrii banului public i asigurrii finanrii obiectivelor i aciunilor aprobate.

Prin activitatea de trezorerie, se pot cunoate i rezolva toate implicaiile specifice gestiunii financiare publice. De asemenea, Trezoreria faciliteaz folosirea de ctre Ministerul Finanelor Publice a instrumentelor de analiz i supraveghere a realizrii echilibrului financiar, monetar i valutar, precum i a datoriei publice.

Trezoreria public a preluat atribuiile execuiei de cas a bugetului public, la care s-au adugat noile atribuii rezultate din reorganizareafinanelor publice, n sensul crerii unui sistem propriu pentru urmrirea i execuia procesului bugetar. Astfel, Ministerul Finanelor Publice a autorizat nfiinarea de trezorerii n cadrul organelor financiare subordonate, i anume: direcii generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeene i ale municipiului Bucureti; administraii financiare: circumscripii fiscale i percepii rurale.

Trezoreria este conceput ca un sistem operaional n cadrul Ministerului Finanelor Publice, prin care se efectueaz, n principal: operaiunile financiare i bneti, bugetare i extrabugetare ale sectorului public i contabilitatea acestora; controlul fiscal asupra ncasrii la termen a veniturilor publice; controlul asupra finanrii cheltuielilor instituiilor publice; refinanarea deficitului bugetar: lansarea mprumuturilor de stat; plasarea disponibilitilor sectorului public.

n baza cadrului legal constituit, s-a conceput un sistem unitar de organizare i funcionare a trezoreriilor finanelor publice, att la nivel central, ct i la nivel local. Avantajele acestui sistem sunt:

organizarea controlului financiar, prin organele proprii ale Ministerului Finanelor Publice, n urmtoarele direcii: urmrirea ndeplinirii obligaiilor ctre buget de ctre toi contribuabilii, prin organizarea evidenei pe pltitori; efectuarea cheltuielilor de ctre instituiile publice , n limita creditelor bugetare aprobate;

perfecionarea sistemului informaional i decizional n ceea ce privete rapiditatea, relevana i acurateea raportrilor privind urmrirea execuiei bugetare i a operaiunilor de trezorerie. n acest fel, Ministerul Finanelor Publice dispune de instrumentele necesare pentru stabilirea strategiei pe termen scurt i lung n domeniul finanelor publice;

desfurarea activitii de trezorerie cu costuri mai reduse comparativ cu cele nregistrate pn la nfiinarea Trezoreriei, cnd execuia de cas a bugetului se efectua prin sistemul bancar. Pentru acoperirea deficitului bugetului de stat sunt folosite direct disponibilitile aflate n contul Trezoreriei, inclusiv disponibilitile instituiilor pstrate n conturile Trezoreriei publice. Creterea eficienei se realizeaz prin localizarea operativ a ntrzierilor de pli, identificarea nerespectrii legii n stabilirea veniturilor cuvenite statului, neplata lor la termen i acionarea urmririi ncasrii impozitelor i taxelor. Sporirea eficienei are loc i pe seama controlului plilor n ceea ce privete ncadrarea lor n volumul creditelor bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificrii bugetare.

n cadrul sistemului finanelor publice, Trezoreria are un rol foarte important, care se manifest pe multiple planuri: asigurarea execuiei bugetului public naional privind ncasarea veniturilor i efectuarea plilor dispuse de ordonatori n limita creditelor acordate; casier al sectorului public, prin care se asigur ncasarea veniturilor, efectuarea plilor i pstrarea disponibilitilor; asigurarea evidenei contabile privind execuia de cas pentru toate operaiunile de ncasri i pli; asigurarea controlului fiscal asupra ncasrii veniturilor publice i a controlului financiar preventiv asupra efecturii plilor.

Rolul Trezoreriei finanelor publice este reliefat de rapiditatea i operativitatea circuitelor realizate prin fluxurile fiscale i fluxurile de cheltuieli publice, precum i de posibilitatea cunoaterii, previzionrii, urmririi i meninerii echilibrului dintre fluxuri pe tot parcursul execuiei bugetare n scopul asigurrii n permanen a disponibilitilor bneti.

Trezoreria este organizat i funcioneaz ca un sistem unitar, att la nivel central, n cadrul Ministerului Finanelor Publice, ct i la nivelul unitilor teritoriale ale acestuia, n cadrul direciilor generale ale finanelor publice, n cadrul administraiilor, circumscripiilor i percepiilor financiare.

1 Functiile clasice ale Trezoreriei

Trezoreria prezinta doua functii clasice, respectiv: functia de casier al statului si cea de

banca a statului

FUNCTIA DE CASIER prin aceasta functie Trezoreria efectueaza :

Toate operatiunile propriu-zise de incasari si plati privind fondurile publice, in numerar sau prin decontari in cont;

Controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei necesare privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executiei si a elaborarii rapoartelor periodoce asupra acestora;

Gestiunea pozitiei de casa, zilnice, a bugetului;

Asigurarea lichiditatii necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusive a acelora privind finantarea deficitului si serviciul datoriei publice.

Insarcinata cu executia efectiva a operatiunilor de incasari si plati prevazute prin legea anuala a finantelor , Trezoreria este casierul statului. Miscarile de fonduri, in cazul Trezoreriei, rezultata din operatiunile permanente, vizand, pe de o parte, resursele permanente ale statului, in cadrul carora impozitele ocupa un rol essential, cheltuielile de capital, transferurile etc.

Permanenta acestor operatiuni (repetitivitatea acestora) poate fi inteleasa numai pornind de la functiile permanente ale statului, justificand caracterul lor prcis, riguros si restrictive. Realizand aceste operatiuni, Trezoreria manifesta o atitudine pasiva, deoarece aceste operatiuni sunt fixate prin legea finantelor si i se impun Trezoreriei.

Operatiunile de casa ale Trezorariei Statuluisunt clasificate avand in vedere 3 criterii:

Criteriul juridic: operatiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele institutiilor publice; bugetele fondurilor special, disponibilitatile agentilor economici titular de conturi deschise la trezoreri;

Caracterul financiar: operatiuni cu caracter definitiv (incasari fiscale si cheltuieli bugetare), cu caracter temporar (care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor);

Caracterul economic: cheltuieli ordinare (de functionare si de transfer); cheltuieli de capital;

FUNCTIA DE BANCA rolul Trezoreriei de banca a statului are 2 forme:

Trezoreria actioneaza ca o banca de depozit, banca de afaceri care furnizeaza capitaluri unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;

Trezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si in acest fel intervine in domeniul circulatiei monetare.

In calitate de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii:

Este banca la care institutiile publice, precum si agentii economici isi au deschise conturi de disponibilitati prin care se efectueaza operatiuni de incasari si plati, realizand, astfel, gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora in politica de lichiditati;

Gestioneaza datoria publica, respectiv, operatiunile de contractare a imprumuturilor de catre Guvern pentru finantarea deficitului bugetar precum si de refinantare a datoriei publice;

Efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de imprumuturi agentiilor guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi;

Funciile Trezoreriei finanelor publice

n prezent, funciile Trezoreriei publice sunt influenate de complexitatea i diversificarea rolului statului modern, ceea ce a impus regndirea i redimensionarea fluxurilor monetare prin aceast instituie. Rezultat al unei evoluii complexe, funciile actuale ale Trezoreriei se pot grupa n cinci funcii principale, strns legate ntre ele: administrator al banului public, intermediar financiar, mandatar al puterii publice, agent al interveniei financiare publice n economie, gardian al marilor echilibre.

Administrator al banului public

Inseparabil de activitatea statului, administrarea banului public este funcia tradiional a Trezoreriei i const n ajustarea resurselor la sarcinile publice. Aceasta nseamn ca, pe ansamblul circuitului trezoreriei, intrrile i ieirile de fonduri s se echilibreze pentru fiecare din posturile contabile, n orice moment, ceea ce presupune existena unei marje de securitate a resurselor disponibile pe termen scurt, care s permit confruntarea cu nevoile imprevizibile.

Administrarea Trezoreriei necesit realizarea distinciei ntre echilibrul bugetar i echilibrul de trezorerie. Practica demonstreaz c i n cazul unui buget echilibrat exist decalaje sezoniere, trezoreriei revenindu-i sarcina de a asigura legtura ntre secvenele fluxurilor bugetare.

Cu att mai mult, n perioadele cu deficit bugetar, Trezoreria este cea care trebuie s asigure acoperirea necesarului de finanare a statului, mobiliznd resursele de pe piaa de capital (cu alte cuvinte, mprumutnd n numele statului). Prin structura sa, Trezoreria este un solicitator de mprumuturi: pe termen scurt de pe piaa monetar (prin emisiunea de bonuri de trezorerie sau titluri comparabile) i pe termen mediu i lung de pe piaele financiare (obligaiuni, titluri de rent etc.).

Aceast funcie a Trezoreriei statului se completeaz cu rolul de casier, de care sunt legate sarcinile evidenei i controlului banului public.

Totodat, atunci cnd volumul datoriei publice atinge un anumit nivel (foarte ridicat) i cu o structur diversificat, Trezoreria trebuie s duc o politic activ de gestiune a ndatorrii, intervenind pe piaa titlurilor sale pentru a obine profit din oprtunitile reducerii sau extinderii datoriei i costurilor acesteia.

Intermediar financiar

n aceast optic, Trezoreria trebuie privit ca entitate care se mprumut pentru acoperirea deficitului sau golurilor temporare de trezorerie, dar i pentru a acorda, la rndul su, credite, facilitnd fluxuri de fonduri ntre creditori i debitori. n acest mod, Trezoreria este unul dintre intermediarii financiari, precum sistemul bancar i instituiile financiare, contribuind, n numele statului, la finanarea sectoarelor prioritare.

n tabloul operaiunilor financiare din contabilitatea naional, Trezoreria este, de fapt, numele sub care figureaz statul n activitile sale monetare i financiare.

Mandatar al puterii publice

Trezoreria exercit numeroase misiuni de autoritate, specifice statului, n sectoarele financiar i economic, deinnd i participaii n anumite sectoare de activitate. Astfel:

Trezoreria este tutore al unor instituii financiare care depind de ea, fiind ori simple dezmembrri din autoritatea public, ori veritabile instituii autonome, asupra crora i exercit influena;

Trezoreria vegheaz, mpreun cu banca central, la buna funcionare a instituiilor de credit, la orientarea i deontologia acestora;

Trezoreria este acionar i gestionar al participaiilor publice de orice natur, utiliznd mijloacele de aciune de care dispune statul, n calitate de proprietar, fr ns a limita autonomia de gestiune a managerilor acestor ntreprinderi;

Trezoreria este asociat la conducerea instituiilor financiare i economice internaionale, precum: Fondul Monetar Internaional, Banca Mondial .a.

Agent al interveniei financiare publice n economie

n acopul stimulrii creterii economice, Trezoreria utilizeaz mijloacele de intervenie de care dispune, acionnd n majoritatea cazurilor pentru reducerea costului resursei financiare furnizate agenilor economici sau pentru facilitarea accesului acestora pe pieele financiare.

Aceste intervenii sunt foarte diversificate, putndu-se concretiza n:

eliberarea de autorizri pentru realizarea unor activiti de interes naional, oferind accesul la finanri privilegiate;

subvenionarea, total sau parial, a unor activiti economice, n vederea diminurii costurilor acestora, sau acordarea unor bonificaii la dobnzi, prin preluarea unei pri din ecartul dintre costul resursei pe pia i rata favorabil acceptat de ctre instituia de credit:

acordarea de garanii anumitor solicitatori de mprumuturi. Garania creeaz un dublu avantaj: pe de o parte, ofer sigurana accesului la resursele financiare unor ntreprinderi sau organisme care trebuie s ia credite pentru finanarea activitii lor i, pe de alt parte, creeaz adesea posibilitatea obinerii unor resurse cu o rat mai redus dect n cazul solicitrii mprumutului doar n numele propriu al debitorului n cauz;

acordarea, n anumite situaii, a unor mprumuturi rambursabile pentru realizarea de activiti de cercetare sau producii prioritare, urmnd ca, n cazul finalizrii cu succes a acestora, s se poat anula caracterul rambursabil al creditului.

Prin aceste tehnici de intervenie, Trezoreria vizeaz o multitudine de sectoare: dezvoltarea regional i amenajarea teritoriului; sprijinirea locuinelor sociale i a accesului la proprietate; susinerea anumitor domenii n restructurare sau reconversie;

finanarea instituiilor sectorului public; dezvoltarea exporturilor n vederea ameliorrii soldului balanei de pli; susinerea inovaiei i proceselor de implementare a acesteia; consolidarea bilanului ntreprinderilor i susinerea agenilor economici productivi.

Gardian al marilor echilibre

Marile echilibre se pot defini ca raporturi de egalitate ntre nevoile i capacitile de finanare, ele exprimnd chiar obiectul politicii financiare. Aceste echilibre mbrac urmtoarele forme:

echilibrul Trezoreriei publice, care const n a se asigura c bugetul dispune de suficiente posibiliti i resurse de mprumut pentru a face fa cheltuielilor;

echilibrul pieelor de capital, care presupune ca economisirea s fie suficient pentru a finana investiiile. Rolul Trezoreriei este de a contribui la acest circuit prin organismele sale, acoperind cu mprumuturi investiiile publice;

echilibrul circuitelor monetare, care se refer la supravegherea monedei emise, sub aspect cantitativ i al circulaiei acesteia, conform nevoilor economiei;

echilibrul plilor externe, care presupune c, prin intermediul mprumuturilor externe, al investiiilor, al reglrii i controlului cursului de schimb, se poate finana deficitul sau se poate utiliza eficient excedentul balanei de pli;

echilibrul pieei valutare, care const n supravegherea valorii externe a monedei i existena de devize suficiente pentru a echilibra nevoile i investiiile.

Pe baza explicrii funciilor Trezoreriei publice, se poate formula i o alt definiie a acesteia: Trezoreria este un serviciu al statului care asigur marile echilibre monetare i financiare ale statului, efectund operaiuni de casierie, bancare i contabilitate necesare gestiunii finanelor publice i exercitnd activitatea de tutel, de finanare i impulsionare n domeniile economic i financiar.

Sistemul trezoreriei statului (atributii, competente)Conform principiului unitatii de casa, ne aflam sub imperiul unui sistem coerent si unitar al institutiilor trezoreriei statului, organizat de o maniera piramidala in vederea deservirii ssitemului monetar din Romania. Din punct de vedere functional, sistemul este integrat prin activitatea subsistemelor componente, proprii ale fiecarui nivel administrativ de organizare si functionare. De aceea, vom avea in organizarea actuala structuri proprii la nivel central si la nivel regional (judet, municipiu, oras, comuna). Observam si aici o organizare pe 2 paliere distincte a bancii statului, paralela cu a bancilor private, deasupra carora se situeaza ca si garant al stabilitatii monetare Banca Centrala.Totusi, asa cum am aratat, intre Romania si Franta sunt diferente privind titularizarea responsabililor pt marile echilibre. In Romania, structura piramidala de organizare a trezoreriei este urmatoarea:La nivel central, in cadrul MFP se afla directia generala a contabilitatii publice si sistemul de decontari in sectorul public.La nivelul judetean, in structura la nivelul directiei generale a finantelor publice intalnim activitatea de trezorerie si contabilitate publica.La nivelul municipiilor, in cadrul administratiilor finantelor publice municipale intalnim 2 structuri : serviciul casierie-tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie si 2. serviciul contabilitatea trezoreriei statului.La nivel orasenesc, la nivelul admin fin pub orasenesti regasim ca strucutra proprie compartimentul trezorerie si contabilitate publica.La nivelul comunal, in structura admin fin pub comunale regasim structura compartiment de trezorerie si contabilitate publica.Toate aceste structuri au la baza norme proprii de organizare si functionare elaborate prin grija MFP ca legislatie speciala sau chiar prin legi organice.Principiile de baza privind functionarea Trezoreriei Statului

Trezoreria Statului este conceputa sa functioneze prin respectarea urmatoarelor reguli:

1. Realitatea informatiei. Pana la organizarea Trezoreriei, informatia cu privire la structura veniturilor publice era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, ca urmare a controlului insuficient a documentului prin care se efectua varsamantul catre buget. De asemenea, in cazul platilor de casa, neajunsul consta in aceea ca, datorita inexistentei controlului, se efectuau plati de casa ce nu concordau cu subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare; practic, se efectuau, in multe situatii, deturnari importante de fonduri;

2. Realizarea actului de control respectiv un control fiscal, din punct de vedere al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si al altor criterii urmarite, si un control preventiv asupra tuturor documentelor de plati, cu sau fara numerar, privind executia componentelor bugetului general consolidat;

3. Universalitatea. Se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national. In acelasi sens in plan teritorial, acesta institutie, prin organele sale operative, infaptuieste executia bugetara atat la nivel judetean, cat si local;

4. Unicitatea. In sensul subiectului abordat obliga ca toate bugetele sa se execute numai prin Trezorerie; institutiile publice au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturi deschise aici, fiind exclusa posibilitatea de a avea conturi si la bancile comerciale. Exceptie fac numai disponibilitatile virate pentru procurarea valutei, pastrarea acesteia, inclusiv a incasarilor in aceasta moneda provenite din activitatea proprie, donatii sau sponsorizari. Unicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor si de elaborare a situatiilor de sinteza, ceea ce faciliteaza functionarea unitara a sistemului informational instituit;

5. Operativitatea informatiei. Asigurarea operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bugetului general consolidat, in plan judetean, cat si national, se realizeaza prin sistemul informational propriu;

6. Corelatia totala a veniturilor si cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte. Impune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile, de asemenea, in totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde au fost prevazute, regula generala fiind aceea ca o cheltuiala nu poate fi finantata decat dintr-un singur buget. De asemenea, ordonatorii de credite nu trebuie sa efectueze plati direct din incasari, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectarii veniturilor si celui preventiv asupra efectuarii cheltuielilor, prin obligativitatea inregistrarii in totalitate a incasarilor si platilor. Acest principiu nu functioneza corespunzator si in cazul bugetelor fondurilor speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, putandu-se efectua cheltuieli numai dupa ce s-au constituit, in prealabil, fondurile necesare.

7. Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de a echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit.

Fluxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza la intregirea acestora prin imprumuturi.

Bugetul Trezoreriei finanelor publice

Pentru activitatea proprie a instituiei Trezoreriei, se ntocmete bugetul de venituri i cheltuieli al acesteia.

Bugetul Trezoreriei se ntocmete anual i se aprob de ctre Guvern, odat cu propunerile bugetului de stat. Se poate modifica semestrial, i ori de cte ori este nevoie, de ctre Guvern, la propunerea Ministerului Finanelor Publice, n funcie de schimbrile n politica monetar, mai ales n cea privind dobnzile, de modificrile n structura depozitelor care se pstreaz n trezorerie, comparativ cu cea existent la fundamentarea i aprobarea bugetului..

La partea de venituri se cuprind: dobnzi ncasate din plasamente financiare din contravaloarea n lei a mprumuturilor externe guvernamentale, dobnzi ncasate din plasamente financiare din soldul contului general al Trezoreriei statului, dobnzi ncasate pentru finanarea temporar a deficitului bugetar din contul general al Trezoreriei statului, dobnzi, comisioane i alte venituri ncasate de la beneficiarii interni din derularea mprumuturilor externe guvernamentale, venituri din recuperarea creanelor interne i externe preluate la datoria public, majorri de ntrziere aplicate potrivit legii, alte venituri realizate de Trezoreria public.

La partea de cheltuieli se cuprind: dobnzi, comisioane i alte speze pltite pentru mprumuturi externe guvernamentale privind susinerea proiectelor macroeconomice, cheltuieli de rate i dobnzi la datoria public, dobnzi la depozite i disponibiliti pstrate n contul Trezoreriei statului, comisioane i alte cheltuieli ale trezoreriei, cheltuieli de capital pentru achiziionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe necesare desfurrii activitii Trezoreriei statului.

Cheltuielile totale aprobate prin bugetul Trezoreriei reprezint limite maxime. ncepnd cu al doilea semestru al anului, Ministerul Finanelor Publice poate aproba modificri privind poziiile de cheltuieli cuprinse n bugetul Trezoreriei publice, n funcie de modul cum evolueaz depozitele pentru care se bonific dobnzile i de evoluia ratei dobnzilor.

n partea final, se stabilete excedentul sau deficitul, ca diferen ntre total venituri i total cheltuieli, rezultat din execuia anual definitiv a bugetului Trezoreriei.

Excedentul anual al bugetului este preluat i folosit n anul bugetar urmtor, ca resurs temporar a Trezoreriei. Efectuarea de cheltuieli din excedentul Trezoreriei necesit aprobarea prealabil a Parlamentului, la propunerea Guvernului, prin legea anual a bugetului sau prin legi specifice. O asemenea utilizare este echivalent cu un mprumut de stat pe seama disponibilitilor Trezoreriei. Guvernul poate aproba ca o parte din acest excedent s se foloseasc pentru plata dobnzilor datorate, pentru folosirea temporar a disponibilitilor Trezoreriei, pentru acoperirea deficitului bugetului de stat din anul curent, precum i pentru mprumuturile i dobnzile curente acordate fondurilor speciale.