Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba IuliaFacultatea de Istorie și FilologieCatedra de istorieSpecializarea-ArheologieImaginea ca document istoric.Galdău Cosmin Anul III

Tapiseria de la Bayeux. Interpretare personală.

Orice națiune europeană se definește peste secole prin faptele de vitejie ale străbuniilor și de ce nu, de cele mai multe ori prin capodopere artistice care implică peste sute de ani sentimentele de admirație și de apartenență la un trecut glorios și încununat de faimă. Sunt peste tot în lume cazuri și cazuri de embleme naționale ca să le numim asa. Atât din vestul și până în estul bătrânului continent orice popor își poate regăsi identitatea în anumite izvoare istorice de talie continentală. Preocupările noastre insă se vor opri în lini mari asupra unei dintre acestea și anume capodopera reprezentată de celebra Tapiserie de la Bayeux. Într-o altă ordine de idei ne vom preocupa de câteva elemente esențiale de analiză vizuală încercând printre multe altele să elucidăm anumite problematici. Dacă pentru mayași calendarul de o precizie inegalabilă sau pentru civilizația miceniană măștile mortuare realizate printr-o tehnică absolut impresionantă și care stărnește mai mereu prileji de polemici reprezintă piesele etalon și cele mai de seamă simboluri pentru aceste civilizații. Și pentru poporul Albionului, această lucrătură într-un material textil este situată pe aceeași treaptă cu cele de mai sus dacă nu cea mai impresionantă lucrare execută în material textil care s-a prezervat în condiții foarte bune. Tapiseria de la Bayeux a fost descoperită după cum o spune și numele în localitatea eponimă, la Bayeux , un oraș din provincia Normandia de Jos, în actuala Franță, iar în prezent se află la muzeul Wilhelm Cuceritorul din Bayeux. Brodată din fire de lână în opt culori pe pânză de in neprelucrată, are o lungime de 70 m şi o lăţime de aproximativ 50 cm. Înfăţişează 79 de scene consecutive, însoţite de inscripţii în limba latină şi are margini decorative numite tituli. Cele mai multe interpretări o situează cronologic pe anul 1070 la aproximativ 4-5 ani de la încheierea bătăliei și cuceririi Angliei. Stilul în care s-a realizat această tapiserie este unul din punct de vedere stilistic vorbind impresionant ea fiind mai degrabă o broderie realizată prin cusături cu fire de lână. După ce am discutat aspectele introductive privitoare la loc, detalii formale sau cronologie ne ducem și mai în miezul analizei și vom discuta despre autorul sau autorii care au realizat-o, dacă a fost comandată sau nu, cu ce scop a fost realizată sau cum a fost ea întrebuințată în acele vremuri și cum este percepută astăzi cu alți ochi. În primul rând, chestiunea privitoare la autorul sau la autori care au contribuit decisive la realizarea ei este destul de complex, deoarece există numeroase intepretări care o atribuie mai multor autori. O primă ipoteză afirmă că ea ar fi fost realizată de către soția lui Wilhelm Cuceritorul precum povestea mitologică a lui Ulise și Penelopa. O doua ipoteză se oprește la ideea că ar fi fost elaborată de către Edith din Wessex, sora lui Eduard Confesorul și a lui Harold pentru a obține un loc în jocul de putere ivit. O a treia ipoteză îl pune în prim plan pe Odo de Bayeux, episcope și fratele vitreg a lui William. O ultimă ipoteză admite că tapiseria ar fi fost

realizată pe la anul 1070 de către călugării mănăstirii din Bayeux și expusă pe la 1077 expusă pentru prima dată. S-ar părea ca cea din urmă este cea mai viabilă variantă în confirmarea adevăratului autor al tapiseriei, deoarece ipoteza cu soția lui William provine dintr-o legendă. În al doilea rând, comandarea ei se pare că ar fi fost făcută de către episcopul Odo de Bayeux, fratele vitreg al lui William, într-un atelier din estul Angliei ți finalizată după cum o spun izvoarele istorice pe data de 14 iulie 1077. Scopul cu care a fost realizată a fost unul de propagandă a evenimentelor săvărșite de către William Cuceritorul și armata sa cât și să informeze populația analfabetă și modestă a acelor vremuri ale secolului al XI-lea cum s-a abătut asupra regelui Harold pedeapsa divină pentru furtul tronului Angliei în detrimentul lui William căruia trebuia să îi revină de la inceput. Cum a fost ea folosită în acele vremuri ne-ar fi destul de greu de spus acum, dar cel mai probabil ea reprezenta pentru populația acelor timpuri o sursă de informare publică, o sursă de luare la cunoștiință a faptelor de măreție ale lui William, un mijloc prin care atât episcopul cât și rege ar fi putut să atragă de partea lor o masă impresionantă de oameni în vederea elaborării și consolidării unei armate care să fie atât demnă cât și capabilă să apere cu vitejie succesele obținute. În al treilea rând, tema principală a tapiserie se concentrează pe pregătirea și desfășurarea bătăliei de la Hastings prin care William Cuceritorul a cucerit Normandia și și-a recăpătat tronul de drept. Aceasta servește ca o sursă vitală în studierea și în compresiunea începutului istoriei medieval englezești și reprezintă o adevărată cronică și sursă istorică de primă mână. Cu privire la valoarea ei ca și posibil izvor istoric, tapiseria nu se poate compara cu alte izvoare istorice ale vremii deoarece prezintă în cele 32 de scene, grupate în 13 secțiuni cât se poate de verosimil și cât mai detaliat desfășurarea cronologică și absolute coerentă a uneia dintre cele mai importante moment din istoria Albionului. Scenele precum Regele Eduard îl trimite pe Harold în misiune , Prizonieratul lui Harold, "Fratia" de arme dintre William si Harold, Juramântul lui Harold, Reîntoarcerea lui Harold, Încoronarea lui Harold si aparitia cometei Halley, Planuirea invaziei, Trecerea Canalului, Acostarea, William porneste la lupta, și Bătălia de la Hastings realizate dintr-o multitudine de culori oferindu-ne informații extreme de precise dintr-o perioada a obscurității reprezentată de evul mediu, ne oferă detail cu privire la echipamentul militar al oștiilor, a costumelor, armelor sau a vieții de curte. Ca și date importante trebuie remarcat faptul că tapiseria înglobează numai puțin de 623 de oameni, 202 cai, 41 de corabii, 33 de cladiri si 55 de câini. Brodate fiind si circa 2.000 de cuvinte pentru a reda 57 de mesaje în latina. Așadar, tapiseria de la Bayeux nu reușeste altceva decât să ilustreze într-o manieră de adevărată operă de artă victoria lui William și totodată pilonul de plecare în nașterea și extinderea istoriei poporului anglo-saxon alături pentru o perioadă îndelungată de patru secole, de națiunea normandă dând într-un final naștere poporului Albionului. Îmbinarea diferitelor culori ale lânei îi oferă broderiei statutul de cronică încununată de miniaturi din material textil facând-o cea mai veche și lungă cusătură din istorie.

Bibliografia

Hicks, Carola , The Bayeux Tapestry: The Life Story of a Masterpiece. London: Chatto &

Windus, 2006.

Bloch, Howard. A Needle in the Right Hand of God: The Norman Conquest of 1066 and

the Making and Meaning of the Bayeux Tapestry. Random House, 2006.

Foys, Martin K., Overbey, Karen Eileen Overbey and Terkla, Dan (eds.) The Bayeux

Tapestry: New Interpretations, Boydell and Brewer, 2009.