referat politici monetare

POLITICI MONETARE

- Referat -

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

(analiză comparativă în diferite ţări)

Coordonator ştiinţific:

Conf. Dr. Roman Angela

Masterand:

Costăchescu Andreea

An I, Gr. IV

Iaşi, 2009


Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. în menţinerea stabilităţii financiare.........................................................3

I.2. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare...............................................................3

I.3. Definirea conceptului "rata dobânzii de politică monetară"..........................................4

I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici................5

II.1. Rata dobânzii de politică monetară în România...........................................................6

II.2. Rata dobânzii de politică monetară în Ungaria..........................................................10

II.3. Rata dobânzii de politică monetară în Polonia...........................................................10

II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia........................................................11

II.5. Rata dobânzii de politică monetară în Anglia............................................................11

II.6. Rata dobânzii de politică monetară în Cehia..............................................................12

II.7. Rata dobânzii de politică monetară în Rusia..............................................................12

II.8. Rata dobânzii de politică monetară în Japonia...........................................................13

II.9. Rata dobânzii de politică monetară în SUA...............................................................13

II.10. Rata dobânzii de politică monetară în Islanda.........................................................15

II.11. Rata dobânzii de politică monetară stabilita de BCE...............................................16

Concluzii............................................................................................................................17

Bibliografie........................................................................................................................19

2


I.1. Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii

financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate

monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt

exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub

autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică

monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi

decontări de importanţă sistemică.

Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului

sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea

stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi,

precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta

stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

I 2 . Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre B.N.R. şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a

diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură

ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex,

determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea

dintre autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul

pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea

sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil,

precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară.

Ca piaţă specifică, piaţa monetară diferă atât de piaţa bunurilor de consum, cât şi

de cea a factorilor de producţie. Obiectul tranzacţiei pe o asemenea piaţa il formează

moneda – numerar Si/sau banii de cont. In ansamblul pieţelor, piaţa monetară deţine un

rol tot mai important, aceasta decurgând din insemnatatea tot mai mare pe care o are

moneda în economia contemporană.

3

http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=3321


Piaţa monetară consta în ansamblul tranzacţiilor cu moneda, din confruntarea

specifică dintre cererea şi oferta de moneda, pa baza preţului ei, adică a ratei dobanzii.

I .3. Definirea Conceptului „ rata dobânzii de politica monetară”

În sens general, rata dobânzii de politică monetară (engl. policy rate) sau rata

dobânzii de intervenţie reprezintă rata dobânzii stabilită de banca centrală ca instrumentul

principal de politică monetară. Până în prezent, în România, excedentul structural de

lichidităţi din sistemul bancar a impus ca BNR să utilizeze în calitate de operaţiune

principală de politică monetară atragerea de depozite pe termen de o săptămână de pe

piaţa interbancară.

În acest context, rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la

care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână (două săptămâni – până pe

data de 6 mai 2008 şi o lună - înainte de 1 august 2007) de pe piaţa monetară

interbancară. În condiţiile actuale, având în vedere noua poziţie a BNR - de creditor net

faţă de sistemul bancar- vom asista la schimbarea definiţiei ratei dobânzii de politică

monetară. Aceasta va fi atribuită instrumentului principal utilizat pentru injecţie de

lichidităţi pe piaţa interbancară.

Marfa moneda este omogenâ. Cu toate acestea, preţul tranzactiei cu monedâ

diferâ în funcţie de numeroşi factori: termenul scadentei, gradul de risc asumat de

creditor, sumele tranzactionate etc. In plus, ajustarea ei se face foarte greoi, piata

monetarâ fiind o piaţa de oligopol, cu un număr scăzut de ofertanţi şi un numar mare de

purtători ai cererii.

La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evolutiile

cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară.

Piata monetarâ se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei

dobânzii, cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută.

In aceste situaţii o creştere a cererii de monedă pe piata are ca efect sporirea atât a

cantităţii de monedă pe piaţa, cât si a ratei dobânzii. Scăderea cererii are ca efect atât

scăderea cantităţii de monedă, cât si a ratei dobânzii. Creşterea ofertei de monedă pe piaţa

monetară va duce la scâderea ratei dobanzii si la creşterea masei monetare tranzacţionate

4


pe piaţa, surplusul de monedă putând fi absorbit doar in cazul unei rate a dobânzii

scăzute.

I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici

Criza creditelor subprime declanşată în vara anului 2007 în SUA s-a transformat

pe parcursul anului 2008 în cea mai gravă criză economică internaţională de după Marea

Criză din anii 1930. Primele efecte negative au fost resimţite pe pieţele financiare, prin

creşterea costurilor de creditare şi îngreunarea accesului la finanţare. Ca urmare, a fost

afectată puterea de cumpărare a indivizilor şi a corporaţiilor, ceea ce a accentuat şi

generalizat procesul de scădere a valorii proprietăţilor imobiliare și a activelor financiare.

A urmat scăderea continuă şi abruptă a cotațiilor pe majoritatea pieţelor de capital din

lume. Cele mai afectate au fost pieţele emergente de capital, între care şi Bursa de Valori

Bucureşti. Ieşirea masivă de pe piaţa BVB a jucătorilor instituţionali străini a cauzat

scăderea cotaţiilor la toate titlurile listate, fenomen accentuat de adâncimea redusă a

pieţei de capital româneşti.

La sfârşitul anului 2008 rata de creştere anuală a inflaţiei calculată pe baza

indicelui preţurilor de consum (decembrie 2007- decembrie 2008) a fost de 6,3%,

conform rapoartelor BNR. Se constată că ţinta de inflaţie pentru anul 2008, de 3,8% ±1

punct procentual, nu a fost îndeplinită.

Rata reală de creştere a produsului intern brut a fost calculată de Institutul

Naţional de Statistică la 7,1%. Diferenţiat pe ramuri, rata de creştere se prezintă astfel:

construcţiile 26,1%, agricultura 21,4%, comerţ, hoteluri şi restaurante 6,6%, industria

1,3%. Ponderea deficitului de cont curent în PIB comunicată de BNR a fost de 12,3%.

Rata şomajului la finele anului 2008 a fost de 4,4% (conform Institutului Național de

Statistică).

Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societăţilor

nefinanciare la 15,24%, respectiv la 14,13% (în noiembrie) pe segmentul populaţiei.

Pentru creditele noi acordate societăţilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a

perceput o rată de dobândă de 20,49% în lei, în timp ce pentru creditele noi acordate

populației la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobândă de 17,45% în lei.

5


Ratele dobânzilor titlurilor de stat au continuat să crească, ajungând la nivelul de

14,25% în cazul certificatelor de trezorerie şi la 13% în cel al obligaţiunilor de stat de tip

benchmark cu maturitatea de 3 şi 5 ani.

II.1. Evoluţia ratei dobânzii de politică monetară în România

Rata dobânzii de politică monetară a fost la finele lui 2008 de 10,25%, motivată

de necesitatea reducerii riscului persistenţei presiunilor inflaţioniste exercitate de

deprecierea leului, în condiţiile amplificării şi prelungirii efectelor crizei financiare şi

economice internaţionale. În cursul anului 2008 randamentele pieţei interbancare au

crescut, într-un context marcat de schimbarea poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar

autohton.

In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobănzii de politică monetară în ţara

noastră1 începând cu ianuarie 2008 si până în prezent, aceasta poate fi vizualizată in

tabelul urmator:

Valabilă începând cu:

Rata dobânzii de

politică monetară

30.09.2009 8,00

05.08.2009 8,50

01.07.2009 9,00

07.05.2009 9,50

05.02.2009 10,00

01.08.2008 10,25

27.06.2008 10,00

07.05.2008 9,75

26.03.2008 9,50

04.02.2008 9,00

08.01.2008 8,00

Tabelul nr. 1 – Valoarea ratei dobânzii de politică monetară în perioada ianuarie 2008 –octombrie 2009

Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

1 Sursa: http://www.bnro.ro

6

http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx



După cum se poate observa din tabel, rata dobânzii de politică monetară, incepând

cu 30 septembrie 2009, are acelaşi nivel ca în luna ianuarie a anului trecut. In acest

interval de 11 luni, nivelul acesteia a variat insă între 8 % şi 10.25%, aceasta din urmă

fiind valoarea maximă stabilită, valabilă în intervalul august 2008 – februarie 2009.

Grafic, aceasta evoluţie poate fi vizualizată în figura următoare:

Graficul nr.1 – Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 – decmebrie 2009

Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

În ţara noastră, ultima modificare a nivelului ratei dobânzii de politicâ monetară

a avut loc în data de 29.09.2009. Astfel, Consiliul de Administratie al Băncii Naţionale

a României a decis reducerea dobânzii de referinta cu jumătate de punct

procentual, de la 8,5% la 8%. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si

recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda cheie la 8 %. Dobânda cheie - utilizată

pentru principalele operaţiuni pe piaţa monetarâ ale BNR - a fost coborâtă pentru a

stimula cresterea economicâ, ale cărei perspective s-au inrăutatit, în conditiile temperarii

ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabilităţi a cursului de schimb.

Aceasta reducere este a sasea din acest an, B.N.R. reducănd astfel rata dobânzii

de politică monetară cu 2.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.

7



Majoritatea analiştilor mizau pe o reducere cu doar 0,25% a dobânzii cheie, dupâ

ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb şi riscă să intârzie

următoarea tranşă de la FMI. Ei interpretează aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis

de Banca Nationala, dar sustin că impactul va fi redus, atat asupra dobanzilor din piaţă,

cât şi asupra cursului de schimb.

Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce însă imediat la o relaxare a

creditării, transmisia in sistemul bancar a modificării ratei dobanzii de politică monetară

durănd cateva luni. Oricum, problema reluării creditării nu e o problema a nivelului

dobânzii cat mai ales una de lipsă a cererii solvabile si o problemă ce tine de riscul de

credit.

Dobânzile actuale la credite sunt pe un trend de scădere, pasul făcut de BNR

prin relaxarea politicii monetare incurajând această tendinţă. Pe de alta parte, Banca

centrală nu a „miscat” nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care băncile o

depun la BNR pentru pasivele atrase), nivelul lichidităţii din piata fiind considerat

consistent, mai ales după ce Finanţele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile

financiare ale Statului.

Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit în acestet an în 3 noiembrie.

BNR a fixat pentru finele anului o tintă de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de

un punct procentual, după ce a ratat incadrarea în obiectivele stabilite pentru acest

indicator in 2007 si 2008. Instituţia prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% in luna

decembrie. Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă,

comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a

sasea luna consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna

august 2007.

In plan monetar, sunt de consemnat scăderea in termeni anuali a creditului

acordat sectorului privat, în special în ceea ce priveşte componenta în moneda natională a

acestuia, precum si dinamica anuală inaltă a creditului acordat sectorului public. In

acelaşi timp, diferenţa intre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobănzii de politică

monetară s-a majorat în contextul accentuării impactului asupra pietei monetare indus de

nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent.

"Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă, ajustările succesive anterioare

8


ale ratei dobânzii de politică monetară şi gestiunea atentă a lichidităţii urmărind

asigurarea unor condiţii monetare în sens larg adecvate în vederea consolidării

convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a revitalizării

sustenabile a procesului de creditare în întreaga economie naţională", arată BNR.

Cu toate acestea, oficialii băncii centrale cred că pe termen scurt, se

prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale

accizelor începănd cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de mentinere a ecartului dintre ratele

dobănzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară, precum si impactul

nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile

fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil.

In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei în

apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste impun

pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus, pentru asigurarea

sustenabilităţtii acestui proces şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii

economice este necesara incadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente ale mix-ului

de politici macroeconomice pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului

multilateral de finantare externa încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar

International si alte instituţii financiare internaţionale.

BNR consideră că atingerea obiectivelor privind dezinflatia, refacerea încrederii

investitorilor şi asigurarea unei finanţări sustenabile a economiei româneşti, precum şi

crearea premiselor relansării durabile a activităţii economice reclamă implementarea

ferma a mix-ului de politici macroeconomice - monetară, fiscală, de venituri, precum şi a

reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă.

CA al BNR reiterează ca BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile

interne şi ale mediului economic international, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor

de care dispune, să asigure realizarea si menţinerea stabilitâţii preţurilor pe termen mediu

şi a stabilităţii financiare.

9


II.2. Rata dobanzii de politică monetară in Ungaria

In data de 30.09.2009, Bancă centrală a Ungariei a redus dobânda de politică

monetară cu jumatate de punct procentual, la 7,5%, acesta fiind cel mai scâzut nivel din

septembrie 2007 şi până în prezent. Decizia, anticipatâ de majoritatea analiştilor, vine pe

fondul stabilizârii monedei naţionale. Aceasta este cea de-a treia scădere a dobânzii de

politică monetară din luna iulie.

Potrivit AFP, presiunile inflaţioniste s-au atenuat, în ciuda creşterii cu cinci

puncte procentuale a taxei pe valoare adaugată în luna iulie. In august, rata inflaţiei din

Ungaria a fost de 5%, sub estimările analistilor. Ungaria a fost una dintre ţările europene

cele mai afectate de actuala criză. Problemele economice au determinat guvernul lui

Ferenc Gyurcsany să demisioneze, iar ţara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de

dolari de la FMI, Banca Mondială si Uniunea Europeană. Pentru acest an, banca centrală

a Ungariei estimează o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6,7% şi o inflatie de

4,5%, iar pentru 2010 banca se aşteaptâ la o temperare a inflaţiei, până la 4,3%, şi la o

scădere economica de 0,9%

II.3. Rata dobânzii de politcă monetară în Polonia

Banca centralâ a Poloniei a menţinut dobânda de politică monetară la finele lunii

septembrie a acestui an la 3,5%, pentru a treia luna consecutiv, pe fondul unei uşoare

creşteri a inflaţiei. Ultima modificare a dobânzii cheie a avut loc în luna iunie, când a fost

redusă cu 0,25 puncte procentuale. Instituţia nu a mai modificat însă dobânda de politică

monetară din iunie, după ce inflaţia anuală a crescut uşor în iulie, la 3,6%, pentru ca în

august să urce la 3,7%.

Incepănd cu noiembrie 2008, banca centrală a Poloniei a scăzut dobanda de politică

monetară cu 2,5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice.

Autorităţile poloneze estimează că economia va creşte cu 1,0% în acest an si cu 1,2% în

2010.

10


II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia

Norvegia este prima ţara din Europa care îşi majorează dobânda de politică

monetară, de la inceputul crizei economice. Astfel, la 29 octombrie 2009, această decizie

a fost luată în contextul în care statul scandinav a reuşit să surmonteze criza fără

probleme, datorită resurselor sale petroliere.

Banca Centrală a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0,25 puncte, la 1,50%, ca

prima etapă în consolidarea progresivă a politicii monetare. "Activitatea economiei

norvegiene şi-a revenit mai repede decât se preconiza", a declarat Svein Gjedrem,

guvernatorul băncii centrale. După o scurtă perioadă de recesiune, Norvegia, care se

numară printre principalii exportatori de petrol din lume, a revenit pe creştere, în al doilea

trimestru.

In Norvegia, rata şomajului era de 2,7% în septembrie, una dintre cele mai mici

din Europa. Inflaţia a ajuns la nivelul de 2,5% - obiectiv asumat de Banca Centrală a

Norvegiei. Singurele state industrializate, în afara Norvegiei, care au majorat dobânzile

de politică monetară dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul, la finele

lunii august, şi Australia, la inceputul acestei luni. Masura nu a fost adoptată însă, până

acum, de niciun stat de pe Vechiul Continent.

II.5. Rata dobanzii de politică monetară în Anglia

Pentru luna decembrie a acestui an, Banca Angliei a mentinut dobănda de

politică monetară la minimul record de 0,50%, pentru a noua lună consecutiv, şi a anuntat

că va continua planul de cumpărare de active de 200 miliarde de lire sterline, potrivit

Reuters. Oficialii băncii au lăsat să se inteleagă că nu vor modifica politica monetară cel

mai probabil până în februarie, când vor apărea noile prognoze cu privire la creşterea

economică şi la inflaţie.

Programul, prin care banca centrală susţine lichiditatea din pieţe cumpărând

direct active, expiră în aceeaşi luna. Economiştii sunt de părere ca sumele alocate acestui

program nu vor fi suplimentate, având în vedere ca economia dă semne că va ieşi din cea

mai severă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acest program a fost

11


lansat în luna martie şi este o încercare fără precedent din partea unei bănci centrale de a

scoate economia din recesiune.

Potrivit Reuters, în prezent, economia britanică dă semne de revenire: preţurile de

pe piata imobiliară cresc, iar analizele indică relansarea activitâţii.

II.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia

In ceea ce priveste Cehia, Banca centrala a mentinut dobanda de politica

monetara la 1,5%, aceasta decizie luand prin surprindere analistii, care se asteptau la o

reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit Reuters. Zece din cei 17 analisti

chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie, pentru a

steriliza excesul de lichiditate de pe piata.

Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara s-

ar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica

monetara, care votasera anterior pentru reducerea dobanzii. De asemenea, acestia sunt de

parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2,25 puncte

procentuale, din august 2008 si pana in prezent.

Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul

trimestru al anului, ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele

fabricate in aceasta tara.

II.7. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia

In luna noiembrie a acestui an, Banca centrala din Rusia a redus dobanda de

politica monetara cu 0,5 punte procentuale, la un nivelul minim record de 9,0%,.

Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de

reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a

stimula cererea", a aratat banca. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a

dobanzii de politica monetara. La finele lunii octombrie, banca centrala a redus dobanda

cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.

12


II.8. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia

Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca rata dobanzii de politica monetara in

Japonia sa fie redusa la la 0,1%, pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie, care

ameninta cea mai mare economie din Asia.

Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1,2%, acesta fiind cel mai mare ritm

de crestre din ultimii doi ani.

Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera, in

contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea

pierde din intensitate. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa

redresarii economiei, in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum

vor scadea in urmatorii trei ani.

Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o

perioada de deflatie, definind fenomenul drept „preocupant” in timp ce preturile de

consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. Preturile de consum au scazut in

septembrie (-2,3%) pentru a saptea luna consecutiv. In august, cunoscusera cea mai

drastica scadere inregistrata vreodata, de 2,4%.

II.9. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii

In Statele Unite ale Americii, rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero.

Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala

americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane

incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii

anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in

urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar

putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de

zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata.

Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente

in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul

actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de

13


aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor ’50. In plus,

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al

treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic

declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent.

Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului

viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica

monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%,

mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va

inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte

banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara,

inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere economica pentru economia SUA si

mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti

internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica

panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar

dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.

Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia.

Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin

scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra

unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt

reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca

atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive

de dobanda monetara.

O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in

prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii

de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist

al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de

ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi

lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la

1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai

mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane

sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa

14


ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare

aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate”.

Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta,

fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile

centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara

pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de

recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate:

anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere

in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele

cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de

legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor.

II.10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda

Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an,

dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni.

"Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei

dobanzii de politica monetara la 12%", se arata intr-un comunicat al institutiei.

De la inceputul lunii iunie, dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. Seful

misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai, in timpul unei vizite oficiale in aceasta

tara, ca masura este foarte riscanta, putand duce la deprecierea monedei nationale.

Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.

Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un

ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit.

Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante

banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.

Guvernul a demisionat in ianuarie, dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi.

Autoritatile estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu

10,6%.

15


II.11. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE

Banca Centralâ Europeanâ a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul

minim record de 1%, în conformitate cu estimările analiştilor. Toţi cei 56 de analişti

chestionaţi au estimat ca BCE va menţine dobânda cheie la 1%, decizie care ar putea fi

un semnal că instituţia intenţionează să retragă măsurile de urgenţă de stimulare a

economiei.

BCE a început să reducă dobânda de politică monetară în luna octombrie, de la

4,25% la nivelul actual de 1%, după ce criza economică a afectat puternic economia

zonei euro. Dobânda de politică monetară a BCE se situează la acest nivel din luna mai a

acestui an.

16


Concluzii

B.N.R are, după cum am văzut, un rol esenţial pe piaţa monetară, fiind instituţia

care stabileşte valoarea ratei dobânzii de politică monetară. Rata dobânzii de politică

monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână de

pe piaţa interbancară. Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobănda este o mare

responsabilitate a băncii, decizii luată în urma unor analize stricte efectuate referitoare la

situaţia econominco- financiară de pe piaţă.

La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evoluţiile

cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară.

Piata monetară se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei dobânzii,

cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută.

Pe parcursul anului 2009 B.N.R aredus rata dobănzii de politică monetară cu 2.25

puncte procentuale, nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%. Scăderea acestei

valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimică în contextul crizei

financiare cu care se confruntă incepănd cu luna octombrie a a nului trecut, şi ţara

noastră.

Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faţa ( Ungaria, Polonia,

Norvegia, Anglia, Cehia, Japonia, Rusia, SUA si Islanda) România se află pe locul opt cu

un nivel al ratei de dobânda cheie de 8%, fiind urmată de alte două state – Rusia şi

Islanda.

Această situare pe locul 8 al tării noastre poate fi vizualizată mai uşor in graficul

următor:

17


Graficul nr. 2.- Nivelul ratei dobânzii de politică monetară in diferite state

începându cu 30 septembrie 2009

Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menţionate

Potrivit analiştilor financiari, aceştia se aşteaptă ca pe viitor, în decursul lunilor ce

vor urma, valoarea ratei dobânzii de politică monetară din ţara noastră fie să scadă cu

0.25 puncte procentuale minim, fie să rămână la acest nivel de 8%.

18


Bibliografie:

I. Basno, Cezar; Darsac, Nicolae,- Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică Si

Pedagogică, Bucureşti, 1994

II. Brezeanu, Petre; Simion, Ilie; Novac, Laura – Instituţii financiare internaţionale,

Ed. Economică, Bucureşti, 2005

III. Dăianu, Daniel – Echilibrul economic şi moneda, Ed, Humanitas, Bucureşti, 1993

IV. Roman, Angela – Politici monetare, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 2009

Webografie:

www.bnr.ro

www.zf.ro

www.money.ro

www.capital.ro

www.banknews.ro

19

http://www.capital.ro/

http://www.money.ro/

http://www.bnr.ro/

referat politici monetare

Documents