ARBORI:

Frasinul(Fraxinus)

Frasinul(Fraxinus) este un gen de plante din familiaOleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii dearborii cteva de arbuti. Atinge nlimea de 40 metri. Tulpina sa prezint n partea tnr scoar de culoare cenuie-verzuie, iar n partea bazal de culoare cenuiu-negricioas.Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. nflorete n luna aprilie, nainte de apariia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corol, iar androceul este redus la dou stamine; pe acelai individ se gsesc flori mascule, femele i hermafrodite.

Stejarul(Quercus robur)

Stejaruleste unarboredin zona temperat, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat, adpostind adesea o micro-faun activ (n special furnici i anumite specii de gndaci).Frunzelesunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi.Peioluleste scurt (4-8 cm). Stejarul nflorete n luna mai. Fructul esteghind. Se ntlnete mai ales la cmpie i n zonele colinare, foarte rar la deal. n afar de pdurile curate de stejar, numitestejrete, stejarul se gsete i n amestec cu alte foioase, n aa-numitelepduri de leau.Este rspndit n Europa, Asia Mic i alte cteva zone asiatice, Africa de Nord. n trecut era mult mai rspndit, de multe ori n amestecuri cu fagul i alte foioase.

Teiul cu frunza mare (Tilia platyphyllos) Teiul cu frunza mare, sauTilia platyphyllos, este arbore, ce face parte din familiaTiliaceae. Acesta este rspndit n aproape toat Europa, n afar de zonele nordice reci. Arborele poate atinge o nlime medie de 30 m, uneori pn la 35 m, avnd un ritm de cretere destul de redus. Frunzele sunt mari, avnd un diametru de pn la 15 cm

Salcmul alb (Robinia pseudacacia)

Face parte din familia Fabeacea. Este un arbore sau arbust, originar din America de Nord, importat n Europa n sec. XVII. n Romnia a fost plantat ca plant ornamental prin parcuri i pentru susinerea nisipurilor mictoare. Astzi, n Romnia se cultiv pe 120.000 de ha. nflorete alb n luna mai, cu un miros puternic aromat. Fructele sunt o pstaie roie alungit. Longevitatea peste 100 de ani. Florile conin uleiuri eseniale, flavonoizi, glocozide. Lemnul este folosit n construcii, fiind foarte rezistent la ap, ca i combustibil etc. Florile sunt folosite n scop medicinal, pentru traterea de gastrite hiperacide, ulcer gastric i duodenal etc .

Bradul(Abies)

Bradul(Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii deconiferedin familiaPinaceae, rspndite preponderent n zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu nrdcinare pivotant. Coroana este piramidal deas, umbroas, scoara mult timp neted cu pungi de rin. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispui terminal ntotdeauna cte trei. Prezint frunze aciculare lite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimb la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obinuit vizibile i rsfrnte; solzul carpelar cade la maturitate odat cu seminele, iar pe lujer rmne axul erect.

Pinul (Pinus desniflora)

Una dintre cele cunoscute specii de conifere mari, pinul are peste 110 varietati, intalnite mai ales in emisfera nordica, reusind sa se adapteze atat in conditii de clima foarte rece si umeda, cat si in zonele mult mai calduroase. De dimensiuni impresionante, foarte rezistenti, cu frunzisul bogat, usor de recunoscut datorita formei de ace lungi.In functie de varietate, frunzele in forma de ace, cu aroma intensa si specifica, pot avea pana la 45 de centimetri lungime, fiind grupate cate 2 - 5.Coaja arborelui este groasa, adesea crapata,inchisa la culoare. Duritatea lemnului de pin variaza foarte mult in functie devarietate si climat. Este indicat pentru gradinile mari, asigurand atat un plus de frumusete si echilibru, cat si protectia impotriva soarelui foarte puternic si vantului. Are nevoie de mult spatiu, mai ales varietatile cu frunzis bogat, un sol relativ uscat si soare mediu. Pamantul trebuie udat des pana cand pinul prinde radacini puternice.

Nucul (Juglans regia L.)

Nucul este un arbore originar din Persia. Cojile verzi ale fructelor se folosesc inca din trecut in scopuri medicinale.O lingurita de frunze de nuc oparite cu un sfert de litru de apa produc un ceai care se foloseste ca astringent in diaree. O infuzie mai concentrata se realizeaza adaugand 20 g frunze maruntite in 200 ml apa, din care se ia de 3 ori/zi cate o lingura. Frunzele de nuc sunt un bun tonic in rahitism. In diabet au proprietatea de a scadea zaharul din sange. Singure sau impreuna cu frunzele de mesteacan micsoareaza transpiratia. Ceaiul din frunze de nuc, asociat cu bai locale, ajuta in leucoree. Bbaile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul, ajuta la vindecarea diferitelor boli de piele, ca eczeme zemuinde, ulceratii.

Mesteacn (Betulaceae)

Mesteacnule numele copacilor din genulBetula, n familiaBetulaceae, nrudit cu familiafagului/stejarului,Fagaceae. Acetia sunt n general copaci sau arbuti de talie mic spre medie, cu o coaj alb caracteristic, care cresc mai ales n clima temperat nordic.Frunzele sunt simple, i pot fi dinate sau lobate. Fructul este o samar, cu toate c aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferena ntre mesteacn i anin (genul Alnus) este c amenii (miorii) femeli nu sunt lemnoi i la maturitate cad i las loc seminelor, spre deosebire de miorii de anin, lemnoi i n form de con.

Castanul slbatic (Aesculus hippocastanum)

Castanul slbatic, sauAesculus hippocastanum, este un arbore din familiaSapindaceae. Este rspdit n sud-estul Europei, n special n centrul i sudul peninsulei Balcanice, precum i n regiuni din vestul i nord-vestul Europei. Castanul slbatic are dimensiuni destul de mari, putnd atinge o nlime de pn la 40 m. Tulpina sa are un diametru de 80 cm. Frunzele sale sunt compuse din cte 5 frunze mai mici, de pn la 7 cm fiecare. Fructul su este ocapsul, acoperit cu o coaj verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Prefer o clim temperat, cu ierni blnde i veri rcoroase, fiind prezent n special n zonele montane i cu climat oceanic.

Molid(Picea abies)

Este o specie de arbori coniferi care pot avea nlimea pn la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) i diametrul trunchiului pn la 1-1.5 m, cu coroan piramidal-conic, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Temperamentde semilumin, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacn).Formaconic-piramidal se datoreaz creterii din ce n ce mai scurte a crengilor, dinspre baz spre vrf. In condiiile unei lumini naturale slabe, acetia prezint o cretere lateral slab, n comparaie cu arborii mai izolai.Florilela molid sunt unisexuat-monoice, cele mascule producnd foarte mult polen anemofil, care primvara formeaz, n btaia vntului, adevrai nori de praf glbui n jurul arborelui. Florile femele apar ca nite mici ghemotoace, care dup fecundare se transform n conuri ai cror solzi adpostesc smna; conurile sunt pendente , smna este naripat.Preferine pedologice: prefer solurile acide.Vrsta exploatabilitiise situeaz n jurul vrstei de 90-110 ani.

Salcia (rchita) alb (Salix alba)

Salcia alb este un arbore aparinnd familiei saliaceelor. Atinge nlimea de 20 de metri si are ramuri subiri, elastice care formeaz o coroan bogat. Fructul salciei este lanceolat, acoperit cu peri, iniial pe ambele fee, iar la maturitate doar pe cea inferioar. Florile, grupate n amei, sunt galbene i verzi i apar n perioada aprilie-mai. In scop fitoterapeutic se recolteaz scoara, dar i frunzele.Compoziie chimic: cear, rezine, flavonozide, glucoz, taninuri, salicin, salicozid, sunstane estrogene.Aciune farmaceutic: Salcia ajut la stimularea circulaiei sngelui, la cicatrizarea rnilor i la oprirea lactaiei. Planta are de asemenea efecte sedative, antitermice, sudorificea i analgezice. Extern este cicatrizant i hemostatic. Salcia este utilizat pentru gut, grip, dureri, diaree, rinit, reumatism, tuberculoz, rceal, nevraglii sau tulburri hormonale. Totodat, este recomandat n caz de halen, leucoree, insomnii sau tristee

ARBUSTI:Abelia

Abeliaeste ungende plante, format din circa 15-30 despeciii muli hibrizi, din familiaCaprifoliaceae.Aceste plante sunt arbuti de 1-6 m nlime, nativiAsieide est (dinHimalayapn nJaponia) i suduluiAmericii de Nord(Mexic); speciile din climatele calde sunt sempervirescente, iar cele din climatele reci sunt decidue.Frunzelesunt opuse sau n grupuri de trei, ovate, lucioase, de culoare verde-nchis, lungi de 1,5-8 cm, colorate n bronz i rou toamna la speciile decidue.Florilesunt grupate n inflorescene de pn la 8 flori; sunt albe spre roz, n form de clopot, cu o corol penta-lobat, lungi de 1-5 cm, de obicei frumos mirositoare. Perioada de nflorire se ntinde de la sfritul primverii pn toamna

Cimiiru (Buxus sempervirens)

Cimiirul se mai numete i bangiu, bnule, bucel, cimieriu, cimiir, celtaic, coacze, drogonite, iedere, lemnul domnului, merior turcesc, poapagan, puspan, pospang, simisir, sospain, verdea.Arbust toxic, nalt, pn la 5-6 m este cultivat n grdini sau parcuri ca plant ornamental. Este foarte pretenios n ceea ce privete solul. Tulpina sa este format dintr-un lemn foarte dens i omogen fiind foarte ramificat, iar coroana foarte dens. Frunzele sunt opuse, mici, pieloase, eliptice sau ovate. La vrfuri ele sunt optuze sau emarginate, pe faa superioar lucioase (verde-nchis), iar pe cea dorsal mate (verzi-glbui).

Prun japonez (Prunus triloba)

Unul dintre cei mai frumosi reprezentati ai genului. Talie de 2 m, ramuri subtiri, lungi, acoperite primavara inainte de infrunzire de flori roz batute. La plantele care au depasit varsta de 2 ani se va face in fiecare primavara o toaletare a lemnului batran in sensul ca se reteaza cu foarfeca de la nivelul solului. Asta inseamna reintinerirea tufei si o inflorire mai abundenta. Se va avea in vedere de asemenea ca temperaturi de sub -22 grade Celsius pot dauna plantei prin degerarea unei parti de lemn. In astfel de situatii se poate interveni cu materiale de protectie asezate in jurul tufei, dar numai pentru perioada de frig maxim.

Agrisul (Ribes uva-crispa)

Agrisul este arbust fructifer de talie mica, cu o inaltime la maturitate cuprinsa intre 60 si 150 cm. Radacinile sale sunt subtiri, puternic ramificate, ce patrund in sol pana la 50 cm adancime si care ii asigura umezeala chiar si in anii secetosi. Ramurile sunt puternic ramificate, spinoase, prevazute cu ghimpi simplii, bifurcati sau trifurcati, mai desi spre baza tulpinilor si mai rari spre varf, lungi de 7-15 mm, dispusi la baza petiolului frunzelor.. Exista soiuri si fara spini. Agrisul poate fi sadit pe acelasi lot cu vita de vie, la o distanta de 1,5 m unul de altul, deoarece in perioada cand se dezvolta frunzele vitei de vie, fructele agrisului sunt deja coapte.

Scumpie (Cotinus coggygria )Arbust pana la 5 m inaltime, formand tufa cu numeroase tulpini, dar cu frunzis destul de rar. Flori poligame foarte mici dispuse in panicule terminale, mari de 10 20 cm. inflorirea dureaza din mai pana in iunie. Spre sfarsitul verii paniculele devin violacee si intreaga inflorescenta ia un aspect foarte decorativ. Este un arbust de climat mediteranean, rezistent la seceta, poate suporta geruri de -30 grade Celsius. Suporta umbrirea. Scumpia este apreciata ca arbust decorativ pentru frumusetea paniculelor mari, transparente, precum si pentru forma, dar mai ales culoarea rosie aprinsa a frunzelor toamna.

RododendronulRododendronul este unarbust ornamentalspectaculos, cu flori bogate si frumos colorate. Prefera solul acid, bogat in turba, si plasarea in semiumbra. Are frunze persistente, verzi, si flori in forma de palnie, cu colorit variat: alb, galben, roz, rosu, violet, albastru.Arbustul are cerinte ridicate de umiditate si trebuie protejat pe timp de iarna. Astfel, la baza plantei, se recomanda plasarea unui strat de mulci care va proteja radacinile si va mentine umiditatea. Un rododendron matur ar trebui fertilizat toamna.

Zmeurul

este un arbust spontan i cultivat, care crete n luminiurile pdurilor de munte i n step. nflorete n iunie-iulie timp de 20 - 25 zile. n regiunile de step durata nfloririi este mai scurt. Cnd timpul este prielnic, n luminiurile de pdure bogate n zmeur se pot obine zilnic sporuri de 2 - 4 kg. Cu ct relieful este mai variat, cu att mai mare este diferena dintre epocile de nflorire ale zmeurului i cu att culesul dureaz mai mult. Zmeurul secret aa de mult nectar c albinele nu pot cerceta mai mult dect 2 - 4 flori ntr-un zbor, pe cnd la alte plante frecvena este de 10 - 30. Albinele culeg nectarul zmeurului la orice or din zi. Chiar n timpul ploilor linitite i calde, albinele nu-i nceteaz culesul. Dup observaiile apicultorilor, de la 1 ha de zmeur albinele pot recolta 4-6 kg miere pe zi i peste 100 kg n toat perioada nfloririi. Determinrile fcute de S.C.A.S. au artat c producia de miere la hectar este de cea. 50 kg. Mierea de zmeuri este de culoare rocat-glbuie i foarte gustoas.

Punica Granata

Rodiul este spinos i are frunze lucioase, lanceolate, nlimea sa obinuit fiind de maxim cinci metri. Florile, n numr mare, au culoarea roie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o plant ornamental,fiind de asemenea cunoscut i sub numele de granata

FLORI:Trandafir Japonez

Este foarte apreciat ca plant de apartament att datorit aspectului decorativ al frunzelor care sunt strlucitoare, de culoare verde-nchis, de form oval-prelungit, zimate pe margini, ct i al florilor care, n funcie de specie, sunt mari, simple sau duble i de culori variate: alb, rou, roz, portocaliu.

Petunia( Petunia hybrid) Petunia este una dintre cele mai populare si indragite flori pentru decor. In nenumarate culori, precum alb, galben, roz, rosu, albastru sau violet, floarea de petunie este in forma de trompeta , cu marginea ondulata sau franjuri . Cele mai multe specii infloresc pe tot percursul verii, mai putin in zonele cu clima arida. Desi unele specii de petunie sunt perene, plantele hibride din ziua de azi sunt de regula anuale.

Macul de grdin (Papaver somniferum)

Macul de camp este o floare anuala, ierboasa, inalta de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificata. Frunzele sunt alungite, adanc crestate. Intreaga planta contine un suc laptos si este acoperita cu peri aspri. Florile sunt asezate cate una pe o codita lunga prevazuta cu peri infipti perpendicular pe ea. Fiecare floare are doua sepale ce cad in momentul cand bobocul se deschide, 4 petale de culoare rosie intens, uneori avand o pata neagra la baza lor. In mijlocul florii se afla numeroase stamine ce inconjoara ovarul. Infloreste in lunile mai-iulie. Creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale

Crinul (Lilium candidum)

Fara idoiala crinii sunt printre cele mai populare si mai indragite flori din lume gratie mirosului lor imbatator. Usurinta cu care pot fi crescuti si multitudinea de culori sub care se gasesc contribuie de asemenea la indeplinirea acestui deziderat. Crinii cunosc peste 100 de specii la nivelul intregului glob, insa printre cele mai intalnite in emisfera nordica sunt tipurile asiatic si oriental. Au nevoie de un sol acid, bogat in substante organice si bine drenat.

Lantana

Sunt plante vesnic tinere, cu inflorescente in forma de corimb globules, alcatuit din flori mici si pafumate. Acest gen cuprinde diverse specii cu flori albe, galbene, porticalii, roz sau rosii.Cultivare:usoara. In luna martie se muta plantutele intr-un recipient cu nisip sau cioburi pe fund. Acestea se aseaza la soare, la temperaturi de 15-18 C. Din aprilie pana in octombrie udarea trebuie sa fie abundenta, iar din mai pana in septembrie se adauga in apa un ingrasamant lichid la 1-2 saptamani.

Gladiola (Gladiolos)

Gladiolele sunt plante erbacee, perene, ce depasesc 1,5 m inaltime. In pamant prezinta un tuberobulb, organul de inmagazinare a substantelor de rezerba, cunoscut de cultivatori sub numele de ceapa, globulos sau plat, acoperit de tunici de culori diferite: brun, roz etc., ce prezinta fibre paralele sau in retea, spre varf, pe toata lunginea.Gladiolele sunt plante care urmeaza un tipar regulat de dezvoltare. La inceput, produc un numar de frunze alungite, in general 8-9 frunze. Dintre acestea, la inceput 4 sau 5 sunt prinse de nodurile inferioare ale axului care formeaza noul tuberobulb, celelalte se dezvolta in lungul tijei florale. Tulpinile aeriene ale gladiolelor, in majoritatea cazurilor sunt solitare, mai rar ramificate, sunt invelite la baza in cateva frunze, ca intr-o teaca tubulara. Ele se dezvolta din mugurii ce se afla pe tuberobulb.Frunzele gladiolelor au forma de sabie si prezinta nervuri paralele care ies mult in relief.

Lacramioara (Convallaria majalis)

Foarte cunoscut la noi si indragit pentru florile sale in forma de clopotel si placut mirositoare, creste prin locurile umede si umbroase din lunci si din padurile de stejar; adeseori se cultiva ca planta ornamentala. Este o specie erbacee, perena care are in pamant un rizom lung, tarator ramificat, cu numeroase radacini subtiri si din care isi iau nastere din loc in loc tulpinele aeriene, avand doua frunze bazilare, lung petiolate, eliptice, de culoare verde - cu nervatiune paralela. Tulpina florifera nu are frunze si se termina cu un racem unilateral de flori albe, placut mirositoare, in forma de clopotel cu 6 dinti recurbati in afara si cu androceul alcatuit din 6 stamine. Infloreste, in functie de altitudine, din aprilie pana in iunie.Ecologie si raspindire: Lacramioara o intilnim prin padurile de foioase, mai ales stejarete, tufisuri, lunci, in regiunile de cimpie si dealuri, prefera solurile fertile cu umiditate ridicata.

Margareta(Chrysanthemum suberbum) Planta perena, cu Frunze dintate, stralucitoare, de verde intens, care poate forma manunchiuri de pana la 25 cm. Tulpinile sunt scurte, taratoare, iar radacinile firoase. Prefera soarele, insa tolereaza si temperaturile scazute. Este potrivita pentru orice gradina, si poate fi combinata cu orice planta.Solul preferat: Sol bine drenat, semi-fertil, umed.Aspect: Florile sunt de culoare alba, cu un mijloc mare de culoare galben intens. Tulpina este viguroasa, plina de frunze. Poate ajunge pana la 30-90 cm inaltime.Sadirea: Este o planta usor de intretinut, care, o data ajunsa la maturitate are nevoie de foarte putine ingrijiri.Inflorirea: Planta infloreste pe tot parcursul verii.Inmultirea: Se inmulteste prin recoltarea de butasi de tulpini primavara devreme. Insa o data ce imbatraneste, planat trebuie reincocuita.Tratamente specifice: Planta nu este predispusa la daunatori sau boli.

Zambila ( Hyacinthus orientalis)

Zambilele sunt flori foarte formale si parfumate. Bulbii masoara in mod obisnuit 14-15 cm, dar pot atinge si dimensiuni gigantice pentru zambile (19 cm). Ele infloresc in acelasi timp cu lalele de mijloc de sezon. Zambilele se planteaza in grupuri mici, iregulate. Sunt excelente ca flori taiate si pot fi cultivate cu usurinta in ghivece, ca flori de apartament. Bulbii sunt toxici si de aceea nu sunt pe gustul rozatoarelor.Zambila a fost adusa in Europa de vest in secolul al XVI-lea si a fost cultivata pentru prima data in Austria in anii 1500. In timpul secolelor XVII-XVIII, asemenea lalalei, zambila se gasea numai in colectiile de plante ale oamenilor instariti, care de obicei le colectionau ca pe niste trofee de pret. Datorita parfumului persistent al zambilelor, bulbii erau foarte scumpi. Acum, zambilele se cultiva in principal in Olanda si Marea Britanie.

Nerium Oleander

Un arbust cu flori de culori diferite, cu frunze lanceolate, dure, de culoare verde oliv. Poate atinge nlimi de 1,5 pn la 2 metri. Florile au un parfum plcut i de neconfundat. nflorete toat perioada verii.

Carciumareasa (Zinnia elegans)Carciumareasa (Zinnia elegans) este o floare anuala din familia Asteraceae, originara din Mexic, cea mai cunoscuta din genul zinnia. Unul din motivele pentru care ar trebui sa iubim aceasta floare este pentru ca exista intr-o varietate foarte mare de culori: crem, galben, coral, portocaliu, rosu, portocaliu inchis, purpuriu, roz. Inflorescentele pot fi foarte mari, pana la 15 cm diametru si pot avea unul sau mai multe randuri de petal.Carciumareasa este o floare potrivita pentru borduri, sau straturi de flori, care infloreste din iunie pana in septembrie, octombrie. Varietatile care cresc mai inalte pot fi asezate in straturile de flori din fundal si pentru flori taiate, iar cele scunde in bordurile de pe langa alei, de la marginea peluzei sau in ghiveci. In general, planta creste pana la maxim 90 cm inaltime, iar foliajul se intinde pe 30 de cm.

GAZON:Lolium perenne

Lolium perenne este una dintre cele mai productive graminee perene de pajiti cu caliti excepionale n furajarea animalelor.Datorit coninutului ridicat n hidrai de carbon se realizeaz un siloz de foarte bun calitate.Valorific foarte bine ingrmintele minerale i organice dnd producii mari i constante.Este specia de baz ce intr n componena amestecurilor de pajiti.Norma de semnat :30 kg/ha la soiurile diploide35-40 kg/ha la soiurile tetraploideCALITI- excelent rezisten la calcare- instalare foarte rapid (cea mai rapida instalare dintre toate speciile pentru gazon)- perenitate i agresivitate- aspect de iarn bun

LIMITE-sensibilitate la temperaturi ridicate

UTILIZARE- terenuri de sport,agrement,ornamentPrefera un climat bland dar toleraza temperaturi ce cobara pana la minus 16-18C, fara protectia unui strat de zapada. Daca exista strat de zapada poate tolera temperaturi si mai scazute. In regiunile temperate este cu adevarat o planta perena, cu perenitate foarte inalta. Poate fi folosit pe majoritatea tipurilor de sol, cu exceptia celor foarte umede.

9