Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Drept

REFERAT Disciplina:

Drept Fiscal

Frauda si evaziunea fiscală

Autor:Luţia Adrian, Vodă BogdanAnul:III,grupa:III

Iaşi, Aprilie 2013

Cuprins:

1.Introducere.

2. Definirea evaziunii fiscală.

3. Formele evaziunii fiscale.

3.1. Evaziunea fiscală legală.

3.2. Evaziunea fiscală frauduloasă.(frauda)

4.Cauzele evaziunii fiscale.

5. Combaterea evaziunii fiscale şi fraudei.

6. Efectele evaziunii fiscale.

7. Infracţiuni privind evaziunea fiscală.

8. Concluzii.

2. Definirea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscală este cunoscută ca fiind sustragere prin orice mijloace, în intregime sau

în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a a ltor sume datorate bugetului de stat, bugetelor

locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor extranugetare de catre contribuabili,

personae fizice şi personae juridice române sau străine.

Evaziunea fiscală a fost definită ca faptă penală de art. 1 din legea 87/1994.

Evaziunea fiscală este unul dintre fenomenele cele mai studiate ale criminalităţii

economico-financiare datorită metodelor, procedeelor folosite şi ingeniozităţii contribuabililor de

a eluda legea precum si datorită reglemntărilor inprecise şi a dificultăţii pe care o ridică definirea

acestui fenomen.

Literatura de specialitate expune părerea mai multor autori referitor la fenomenul

evaziunii fiscale:

~ un prim punct de vedere evidenţiază evaziunea fiscală ca fiind totatlitatea procedeelor

licite şi ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag in tot sau in parte averea lor obligaţiilor

stabilite prin legile fiscale.

~o a doua ipoteza ar fi că evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la plata obligaţiilor

fiscal prin transmiterea unor date eronate privind sursele şi veniturile impozabile.

~ evaziunea ficală poate fi privită şi ca fiind rezultanta logică a defectelor şi

inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare precum şi a unei

neprevederi sau nepriceperii legiutorului a carui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi

cei pe care pe care ii promovează prin aceasta la evaziune.1

1 D.D Şaguna op. Cit. p.1052;

3. Formele evaziunii fiscale.

3.1. Evaziunea fiscală legală.

Evaziunea fiscala legala mai poate fi intalnita in literatura de specialitate si sub

denumirea de evaziune fiscala licita, ea implicand procedee licite.

Prin evzaiunea fiscală legală se inţelege acţiunea contribuabilului de a ocoli legea,

recurgând la o combinaţie neprevazută a acesteia. Această formă de evzaiunea este posibilă doar

atunci când legea este lacunară sau prezintă inadvertenţe, contribuabilul încercând să se plaseze

intr-o poziţie cât mai favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de avantajele oferite

de reglementările fiscale în vigoare.

Evaziunea fiscală legală se realizează atunci când o parte din veniturile sau averea unor

persoane sau categorii sociale este sustrasă de la inpunere datorită modului în care legislaţia

fiscală în vigoare dispunea stabilirea obiectivului impozabil.

Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi expluatând insuficienţele legislaţiei le eludează

în mod legal, sustrăgându-se în totalitate sau în parte plăţii impozitelor, tocmai datorită unei

insuficienţe a legislaţiei.2 Procedand in acest fel, contribuabilii raman in limita drepturilor lor

fara a li se putea imputa ceva, iar statul nu se poate apara decat printr-o legislatie clara,

stiintifica, precisa. Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este

legiuitorul.

Cele mai frecvent folosite metode de sustragere de la plata contributiilor sunt:

- practica unor societati comerciale de a investi o parte din profotul realizat in achizitii de masini

si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit;

- folosirea prevederilor legale la donatiile filantropice;

2 D.D Şaguna Drept financiar şi fiscal, ed.ALL BECK. Pag. 469.

- scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate indifferent

daca au fost facute sau nu;

- interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad scutiri si reduceri pentru contributiile

in sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive;

- constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel

justificabil din punct de vedere economic, micsorand astfel venitul impozabil.

Legiuitorul da posibilitatea infiintarii unui mare de societati cu un profil tocmai in scopul

retragerii din fata legii fiscale astfel avand loc evaziunea fiscal legala, in temeiul interpretarii

favorabile a legii nr.12/1991 privind impozitul pe profit ce acorda scutiri de impozit.

3.2. Evaziunea fiscala frauduloasa.

Frauda fiscala se savarseste prin incalcarea flagranta a legii profitandu-se de modul

specific in care se face impunerea.

Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului ce incalca prescriptia

legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului.

Evaziunea fiscala este frauduloasa atunci cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in

sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea

obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de

sustragere de la plata impozitului. 3

Multitudinea formelor in care se gaseste evaziunea fiscala face practic imposibila

incercarea de individualizare a acestora. Insa in practica fiscala exista o serie de forme de care

legiuitorul se loveste cel mai des:

- Intocmirea de declaratii false;

- Intocmirea de documente de plati fictive;

- Reducerea cifrei de afaceri;

- Alcatuirea de register contabile nereale;

- Nedeclararea materiei impozabile;

3 Dan Drosu Saguna, Drept financiar si fiscal, ed. ALL BECK.

- Contabilizari de cheltuieli si facturi fictive;

- Vanzari facute fara facture;

- Falsificare bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului;

- Trecerea in conturi personale a unor parti din beneficiu.

4. Cauzele evaziunii fiscale.

Cresterea si diversificarea numarului de agenti economici, a potentialilor cintrubabili

generata de trecerea tot mai mult de la proprietatea de stat la proprietatea private si dezvoltarea

rapida a diferitelor relatii cu caracter economic face dificila cuprinderea acestora in limitele

legislatiei fiscale si creeaza vaste posibilitati de evaziune fiscala.

Cele mai intalinite cause ale evaziunii fiscale sunt:

- Factorii de ordin economic: cu raportul dintre conta impozitului si masurile de raspundere ceea

ce reprezinta actiunea facuta de contribuabil de a compara consecintele economice ale achitarii

impozitului si aplicarii masurilor de raspundere pentru neachitare;

- Cauze de ordin politic: statul prin intermediul fiscalitatii promoveaza un anumit gen de politica

economica sau sociala, iar contribuabilii ompotriva carora este indreptata o asemnea politica

opun o anumita rezistenta;

- Sarcinile fiscale exagerate: reprezinta o povara fiscala peste masura, inechitabila si instabila

pentru unele categorii de contribuabili;

- Imperfectiunea legislatiei fiscale: sub aspectul caracterului incomplet, impreciziilor si

ambiguitatilor, toate aceste creand un climat destul de favorabil pentru contribuabilii care

urmaresc scopuri evazioniste;

- Lipsa unui control fiscal bine organizat.

Existentele probleme prinvind evaziunea fiscal generata de aceste cauze si de factorii

favorizanti pot fi combatute prin dotarea cu mijloace necesare unei bune desfasurari a activitatii

administratiei cat si angajarea de personal competent si sufficient din punct de vedere numeric.

5. Combaterea evaziunii fiscale şi fraudei.

Toti contribuabilii au obligatia legala de a declara cu sinceritate veniturile realizate,

bunurile mobile si imobile aflate in proprietate sau detinute cu orice titlu legal, precum si orice

valori care genreaza titluri de creanta fiscala. Atunci cand prin lege nu se prevede obligativitatea

depunerii declaratiei de impunere, contribuabilii raspund de calcularea cu corectitudine a

impozitelor si taxelor pe care trebuie sa le verse la buget.4

Nerespectarea reglementarilor fiscale privind stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor

si a altor obligatii bugetare antreneaza, potrivit legii, raspunderea juridica, administrative-fiscala

sau penala.

Dupa modul de savarsire, frauda fiscala poate fi calificata drept contraventie sua

infractiune, sanctiunea aplicabila fiind amenda contraventionala ori amenda penala sau

inchisoarea. In interiorul fenomenului evazionist se disting fapte de sustragere de la impuneri

licite, acestea fiind cele nesanctionate de lege si fapte de sustragere de la impuneri ilicite, acestea

din urma fiind cele sanctionate de lege.

In scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si in scopul intaririi

administratiei impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat s-au organizat cazierul fiscal al

contribuabililor ca mijloc de evidenta si urmarire a disciplinei financiare a contribuabililor. In

cazierul fiscal se tine evidenta persoanelor fizice si juridice, precum si a asociatilor, actionarilor

si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice, care au savarsit fapte sanctionate de legile

financiare, vamale precum si cele care privesc disciplina financiara.

Tot in beneficiul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale a fost infiintat departamentul

national anticoruptie(DNA), care pe langa alte atributii urmareste micsorarea fenomenului

evazionist ce face parte integranta a fenomenului coruptiei, obiectiv principal pentru apararea

democratiei si imaginii nationale.5

4 Anca Mihaela Georoceanu, Drept fiscal, Editura Argonaut, Cluj Napoca, 20105 Anca Mihaela Georoceanu, Drept fiscal, Editura Argonaut, Cluj Napoca, 2010

6. Efectele evaziunii fiscale.

Impozitele sunt, prin natura lor, legale si destinatia lor clasica fiind o sarcina contributive

normal pe care cetateanul o suporta fata de stat, in vederea indestularii nevoilor reclamante de

existenta a statului si pentru realizarea conditiilor de dezvoltare a societatii.

Impozitele constituie o forma de prelevare a unei parti din venitul sau, din averea

persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor sale, aceasta

prelevare avand loc in mod silit, neexistand vreun fel de contraprestatie.6

Principalele efecte ale evaziunii si fraudei fiscale ating urmatoarele categorii structurale:

-efetcte asupra formarii veniturilor statului;

-efecte economice;

-efecte sociale;

-efecte politice.

7. Infracţiuni privind evaziunea fiscală.

Prin Legea nr.241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale publicata in

monitorul official, partea I nr.672 din 27/07/2005 este abrogate Legea nr.87/1994 si in acest fel

se elimina posibilitatea sanctionarii penale a celor care, de exemplu completeaza gresit o

declarative de impunere. Stabilirea vinovatiei care a fost din intentie sau culpa, o fac organelle de

urmarire penala, iar instant este cea care in final decide aplicare sanctiunii.

Fata de actul normative abrogat, noul text se refera exclusive la infractiunile si pedepsele

aplicabile in cazul incalcarii normelor fiscale. Accentul se pune pe savarsirea cu stiinta si cu rea

6 Dan Drosu Saguna, Drept financiar si fiscal, ed.ALL BECK.

intentie a faptelor ce constituie infractiuni, prevazandu-se obligativitatea luarii de masuri

obligatorii in cazul constatarii acestora.

Prezenta lege sanctioneaza nu numai faptele propriu-zise de evaziune, ci si fapte care,

chiar daca nu constituie evaziune prin ele insele aduc grave prejudicii bugetului de stat. Astfel,

este sanctionata cu inchisoarea punerea in circulatie a formularelor tipizate cu regim special. Tot

infractiune constituie si refuzul nejustificat al unei persoane, dup ace a fost somata in scris, de 3

ori, de a prezenta, conform legii, organelor competente documentele legale si bunurile din

patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

8. Concluzii.

In tara noastra fenomenul este mult mai intens, daca am raporta pierderile fiscului pe

aceasta cale la marimea produsului intern brut al tarii. Cauzele au fost legate de slabiciunea

legislatiei fiscale, masurile de sanctionare de pana acum nefiind in masura sa-I sperie pe cei care

comit astfel de fapte, cu toate ca prin O.G. nr.17/1993 au crescut considerabil amenzile

contraventionale. Se considera ca inainte de anul 1994 legea privind evaziunea fiscala era mai

mult decat o necessitate, aceasta determinandu-I pe contribuabili sa gandeasca mai mult inaintea

savarsirii unor astfel de acte, din perspectiva sanctiunilor, care fie constau in pierderea unei sume

de bani prin plata amenzilor, fie prin punerea in pericol a libertatii.

O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor cu exteriorul ce

presupune atat posibilitatea existenta de firme in 'oazele financiare' cat si in alte state. De aceea

trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla filiale ale respectivei societatii

pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie sa existe o legislatie

care sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile realizate de nerezidenti

pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilor obtinute de rezidentidin surse aflate

in strainatate.

Toate acestea pledeaza pentru completarea de urgenta a legislatiei fiscale a Romaniei,

indreptate spre combaterea evaziunii fiscale, atat interne cat si internationale.