“ JUSTITIA ESTE GLORIA INCORONATA A

VIRTUTILOR” ( CICERO)

1

IN LOC DE INTRODUCERE…

Prezenta lucrare isi propune sa evidentieze importanta prezentei active a justitiei in sistemul

Constitutiei Romaniei , precum si respectarea si liberul acces la aceasta , intrucat justitia a devenit una

din garantiile exercitarii efective a drepturilor si libertatilor cetatenesti, cu precizarea ca accesul liber

se face pentru apararea oricarui drept sau libertate si a oricarui interes legitim , indiferent daca acesta

rezulta sau nu din Constitutie sau din alte legi.

“ Orice persoana are facilitate de a supune tribunalelor organizate de lege cererile pe care

intelege sa le faca. Fiecare este liber sa aduca in ata judecatorilor pretentiile sale bine sau rau fondate ,

chiar de nesustinut. Tribunalul sesizat este tinut sa le judece daca este competent si, daca este

incompetent, sa statueze pentru a declara incompetenta sa. Dreptul de a actiona in justitie, inteles in

acest sens, nu este un drept privat; este un drept public, o libertate publica.

Situatia este aceeasi in ceea ce priveste apararea in justitie; este aceeasi si in ceea ce priveste

dreptul de a exercita impotriva hotararilor judecatoresti recursurile deschise de lege”1

In concluzie, in continuare se va analiza dreptul privind liberal acces la justitie prevazut in

articolul 21 in Constitutia Romaniei , dar se va faxe referire si la articolul din Pactul international

privind drepturile civile si politice, precum si articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor

Omului.

1 E. Glasson, A.Tissier, Traite Theorique et practique d’organisation judiciaire, de competence et de procedure civile, Paris, 1925, ed.III, pag.415

2

ARTICOLUL 21 DIN CONSTITUTIA ROMANIEI2

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei

pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a

intereselor sale legitime

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea

acestui drept

3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la

soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

2 Constitutia Romaniei si 2 legi uzuale , Ed. A-5a actualizata la 1 septembrie 2009, ED. Hamangiu, pag.11

3

LIBERUL ACCES LA JUSTITIE

Accesul liber la justiţie este consacrat, ca drept cetăţenesc fundamental, atât prin art.6 pct.1 din

Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României, prin art.10 din Declaraţia universală a

drepturilor omului, precum şi prin art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi

politice.

Articolul 21 din Constitutie garanteaza ca drept fundamental liberul acces la justitie

.

Sfera de aplicatie a liberului acces la justitie va fi mai larga sau mai restransa cum se va

considera ca prin notiunea de justitie se desemneaza numai instantele integrate in ierarhia de organe

care are in frunte Curtea Suprema de Justitie sau si unele organe ale administratiei publice , carora li s-

a recunoscut competenta de a recurge la acte administrative jurisdictionale.3

Potrivit acestui principiu, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor , a

libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel, art. 21 ridica anumite constatari cu privire la termenul de justitie : in primul rand , prin

justitie se intelege sistemul instantelor judecatoresti, iar in al doile rand, termenul de justitie priveste

solutionarea pricinilor, aplicarea sanctiunilor, restabilirea unui echilibru in ceea ce priveste drepturile

si interesele legitime inculcate.

Se subintelege astfel ca accesul liber la justitie permite depunerea oricarei cereri a carei

rezolvare este de competenta autoritatiilor judecatoresti.

SESIZAREA JUSTITIEI3 Tudor Draganu, LIberul acces la justitie, Ed, Lumina Lex, Buc., 2003, pag.25 si urm.

4

ART.21,AL(1)

*Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea

drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime

Accesul liber la justitie asigura persoanelor facultatea de a introduve o actiune in justitie, dar

implica in acealsi timp obligatia corelativa pentru tribunalul competent de a se pronunta in fond asupra

acestei actiuni si, in consecinta, sa o admita sau sa o respinga.4

Astfel, apararea drepturilor si libertatilor, precum si a intereselor legitime se poate realiza pe

calea actiunii directe, pe cale procedurala, sau pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

“ Actiunea este dreptul, pentru autorul unei pretentii, de a fi ascultat asupra fondului

acesteia, pentru ca judecatorul sa o declare temeinica sau netemeinica”( art.30-Codul de procedura

civila).

Trebuie mentionat si retinut in acelasi timp faptul potrivit caruia in momentul in care se

vorbeste despre accesul la justitie trebuie luata in calcul existenta conditiilor de exercitiu ale actiunii

civile,precum si timbrarea sau obligatia de a actiona inauntrul termenului de prescriptie.5

In legatura cu liberul acces la justitie , mai trebuie mentionat ca acesta nu este incompatibil cu

o repartizare prin lege a competentelor intre diferitele instante judecatoresti.

Dupa cum bine remarca prof. dr. Tudor Draganu, aceste instante formeaza impreuna un sistem,

unde fiecarei verigi I se stabileste o anumita competenta in functie de obiectul sau natura

litigiului( competenta materiala), in functie de spatiul/ teritoriul in care ea se exercita( competenta

teritoriala), dar de asemenea in functie de partea interesata.

In cererea adresata justitiei trebuie justificata optiunea de a sesiza instanta judecatoreasaca ;

astel “ persoana” trebuie sa-si manifeste vointa pentru declararea procedurii judiciare.

4 Tudor Draganu, LIberul acces la justitie, Ed, Lumina Lex, Buc., 20035 E. S. Tanasescu,I. Muraru-Constitutia Romaniei , Comentariu pe articole,Ed. C.H. Beck, Buc. 2008

5

Conform opiniilor Siminei Tanasescu si a lui Ioan Muraru, accesul liber la justitie nu

inseamana ca instantele pot fi sesizate oricum si oricand, iar consacrarea constitutionala a liberului

acces la justitie va trebui interpretata in sensul ca tot ce garanteaza ea individului este dreptul ca

litigiul sa fie judecat in fond de acea instanta, care este prevazuta de lege,iar nu de instant ape care si-

ar dori-o el.

Curtea, prin decizia sa de plen nr.1/199, a considerat ca judecatorul “ spune dreptul” pentru

solutionarea unui litigiu, “ dar numai in formele si conditiile procedurale instituite de lege”.

Pe cale de consecinta , legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura, principiul

liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a uiliza aceste

proceduri, in formele si in modalitatile instituite de lege.( Tudor Draganu).

Analizand aceasta afirmatie, in doctrina s-a ridicat problema potrivit careia daca in anumite

conditii, prin solutiile adoptate , legiuitorul nu ingradeste acest drept de a avea acces la justitie( de

exemplu: in conditiile in care stabileste taxe de timbru judiciar sau garantii( cautiuni) excesive).

Astfel, ca si celelalte drepturi ,accesul la justitie are caracter legitim numai cand este exercitat

cu buna-credinta si cu respectarea drepturilor si intereselor celorlalte subiecte de drept.

ART.21, AL(2)

*Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept

Articolul 21, al(2) trebuie interpretat in sensul ca nicio lege ( organica sau ordinara), nu poate

da in competenta unui organ de jurisdictie care nu face parte din sistemul instantelor judecatoresti

solutionarea unor litigii si a prevada ca hotararea acestuia nu este susceptibila sa fie atacata in fata unei

instante judecatoresti.

In consecinta, art.21, al(2), confera un caarcter absolute acestui principiu.

Astfel, Tudor Draganu , analizand al.2 al art 21 a afirmat faptul ca legiuitorul nu poate exclude

de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social.

6

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

ART.21,AL(3)

*Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea

cauzelor într-un termen rezonabil

Dreptul la un process echitabil este un drept de o importanta considerabila, ocupand un loc

deosebit intr-o societate democratica si intr-un stat de drept.

Procesul echitabil este un drept fundamental,” un ideal de justitie adevarata, facuta cu

respectarea drepturilor omului”. Acest drept este in acelasi timp o garantie a exercitarii celorlalte

drepturi prevazute.6

Problema respectarii dreptului la un process echitabil se examineaza in functie de ansamblul

procesului si tinand seama de principiile proprii de organizare a fiecarei proceduri.

Elementul fundamental al dreptului ;a un process echitabil este exigenta fiecarei parti sa

dispuna de posibilitati suficienta, echivalentesi adecvate pentru a sustine pozitia asupra problemelor de

drept si de fapt, si ca nici una din parti sa nu fie defaforizata.7

Dreptul la un process echitabil este un drept complex, cu garantii generale si speciale , explicite

si implicite, asa cum rezulta din cerintele dreptului european.

GARANTIILE UNUI PROCES ECHITABIL 8 :

a) Accesul la un tribunal prevazut de lege independent si impartial

Scopul este protejarea nu a unor drepturi teoretice si iluzorii, ci concrete si efective.

Limitarea accesului la un tribunal care poate fi justificata este imunitatea de jurisdictia ( imunitatea

magistratilor, a organizatiilor internationale sau imnunitatea parlamentara).

A.Tribunal prevazut de lege: -aceasta cerinta presupune ca tribunalul sa fie conform cu legea ,

organele care au doar competenta de a formula avize sau recomandari nu constituie tribunale.

B.Tribunal independent: -acesta nu trebuie sa fie supus unor ordine sau instructiuni din partea unei

instante sau autoritati superioare.

6 Bianca Selejan-Gutan, Manuale Beck, Protectia europeana a drepturilor omului, Ed, All Beck, Buc.2004, pag.20.7 E. S. Tanasescu,I. Muraru-Constitutia Romaniei , Comentariu pe articole,Ed. C.H. Beck, Buc. 20088 Bianca Selejan-Gutan, Drept Constitutional si institutii politice, Ed.Hamangiu, Buc.2008, pag.131-132, Bianca Selejan-Gutan, Manuale Beck, Protectia europeana a drepturilor omului, Ed, All Beck, Buc.2004

7

C.Tribunal impartial: - independenta si impartialitatea tribunalului se afla intr-o stransa legatura ,

astfel un tribunal care nu este independent fata de executive nu va indeplini nici conditia

impartialitatii.

b) Solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil.

Justitia nu trebuie realizata cu intarzieri care sa compromita eficienta si credibilitatea sa.

Termenul rezonabil include si durata unor proceduri prealabile sesizarii justitiei.

Pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, se utilizeaza diverse criterii, intre care:

complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autoritatilor competente.

Numai atunci cand acesta din urma sta la baza unui termen apreciat ca rezonabil, vafi antrenata

raspunderea statului.

Justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a compromite eficacitatea si credicilitatea.

Numai intarzierea imputabila organelor sau statului este considerate o violare a duratei rezonabile.

Amanarea judecatii in temeiul intelegerii partilor se poate incuviinta o singura data, astfel

pronuntarea se poate amana pentru un termen care nu poate fi mai mare de 7 zile, iar redactarea

hotararii trebuie sa se faca in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

c) Publicitatea procedurii

Aceasta publicitate se impune pentru “ mai buna protectie a justitiabilului impotriva unei

justitii secrete care scapa controlului public”

Publicitatea procedurii presupune in primul rand respectarea oralitatii acesteia.

d) Respectarea prezumtiei de nevinovatie in materie penala

Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa este

legal stabilita.

Judecatorii nu trebuie “ a priori” sa aiba si sa exprime convingerea ca acea persona este

vinovata.

Consecintele principale ale acestei prezumtii sunt acelea ca sarcina probei incumba acuzarii si

indoiala profita acuzatului. Acesta trebuie sa aiba posibilitatea sa dea explicatii si sa furnizeze

contraprobe.

e)Drepturile unei personae acuzate

-dreptul la aparare

8

-dreptul de a fi informat asupra naturii si cauzei acuzatiei

-dreptul de a dispune de timpul si facilitatile necesare apararii

-dreptul de a se apara in mod efficient

-dreptul la martori

-dreptul la interpret.

d) Egalitatea armelor

Egalitatea armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii in fata

unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata in raport cu cealalta sau celelalte parti din process.

e) Obligatia de motivare a hotararilor judecatoresti.

Aceasta obligatie nu trebuie sa fie inteleasa in sensul ca ele trebuie sa raspunda in mod detaliat la

fiecare argument al partilor procesului. Intinderea obligatiei de motivare a deciziilor variaza in functie

de natura acestora.

f) Dreptul de nu se autoincrimina

Acesta este un drept cu caracter general, astfe lorice acuzat are dreptul de atac si a nu contribui la

propria sa incriminare.

JURISDICTII SPECIALE ADMINISTRATIVE

9

Art.21,al(4)

*Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Gratuitatea este un mijloc de incurajare pentru a se recurge la asemenea proceduri.

Sintagma” jurisdictii speciale administrative” are in vedere acele activitati de solutionare a

litigiilor care se desfasoara in fata unui organ administrativ-jurisdictional prin emiterea unui act

administrative-jurisdictional.

Din aceasta categorie nu fac parte recursurile prealabile sau ierarhice cerute pentru

introducerea unei actiuni in justitie , cum ar fi cele cerute de Legea contenciosului administratv. In

orice caz, recursul la jurisdictii administrative nu poate priva persoana de accesul la justitie.

Aspecte privin jurisdictiile administrative9

Faptul ca a existat o cale administrative-jurisdictionala nu este similar cu liberal acces la

justitie. In acest sens, art.21 trebuie coroborat cu art.123 din Constitutie care defineste sensul

termenului justitie, precizand ca aceasta se infaptiieste de o categorie distincta de autoritati publice

si anume de instantele judecatoresti.( Decizia nr.34/1993,M.OF. nr.144/1993, CHH1992-1993,

pag.60-61; Decizia nr.35/1993, M.OF., nr.218/1993,CDH 1992-1993,pag.219; Decizia

nr.6/1994,M.OF., nr.259/1994,CHD 1994,pag.136-137).

Impotriva hotararilor pronuntate de instantele Curtii de Conturi se poate exercita, dupa

epuizarea cailor administrative-jurisdictionale, recursul la Sectia de contencios administrative a

Curtii Supreme de Justitie, unde se poate invoca exceptia de neconstitutionalitate.( Decizia

Plenului nr.2/1995,in C.D.H., 1995,pag.685; D.C.C. nr.21/1995,in C.D.H.1995,pag.447;

D.C.C.nr.14/1996,in C.D.H.1995-1996,pag.324)

nicio dispozitie constitutionala nu se opune ca pentru anumite domenii de activitate sau

categorii de demnitati sau functii publice sa se institutionalizeze proceduri ( jurisdictii)

9 Jurisprudenta Curtii Constitutionale, 1992-1997, Regia Autonoma, Monitorul Oficial, pag. 19-20

10

administrative sau disciplinare , cu conditia ca cei interesati sa se poata adresa justitiei, deoarece in

sistemul ordinii constitutionale actuale justitia este garantul drepturilor si libertatilor cetatenesti, iar

art.21 din Constitutie valorifica tocmai aceasta functie.( D.C.C.nr.60/1993,in C.D.H.1992-

1993,pag.306-307; Decizia Plenului nr.1/1994, in C.D.H.1994,pag.371-372; D.C.C. nr.6/1994 ,in

C.D.H.1994,pag.136; D.C.C. nr45/1995,in C.D.H. 1995, pag.56; D.C.C. nr.133/1994,in

C.D.H.1995,pag.356)

Instituirea unor proceduri administartiv- jurisdictionale destinate, in general, sa asigure

solutionarea mai rapida a unor categorii de litigii, descongestionarea instantelor, evitarea

chelutielilor de judecata sunt de competenta exclusva a legiuitorului. Crearea unor asemenea

proceduri constituie insa o masura de protectie , care, deci, nu poate avea ca scop, in niciun mod,

limitarea accesului la justitie.( D.C.C. nr.282/1997,in C.D.H.1997,pag.555).

JURISPRUDENTA

11

a) Prin Decizia nr.34 din 24 iunie 1993- cu privire la neconstitutionalitatea art.20 al(2) si art22 al (2)

din Legea privind accizele la produsele de import si din tara, precum si la impozitul pe titei si gazelle

naturale, Curtea Constitutionala a declarat constitutionalitatea acestora. Astfel Curtea a hotarat ca

solutionarea plangerilor se va face de catre Ministrul Finantelor, solutia data fiind definitive si

executorie.

b) Prin Decizia nr.35 din 1 iulie 1993, Curtea a declarat neconsittutionale art.35 din Legea

nr.32/1968,care impiedica posibilitarea persoanelor de a exercita calea de atac impotriva proceselor-

verbale de contraventie la instantele judecatoresti, deoarece incalca accesul liber la justitie.

Se pune astfel problema existentei unei cai administrative-jurisdictionale , dar cu precizarea ca

acestea nu este similara cu accesul liber la justitie, iar astfel in completarea si wxplicarea art.21 vine

art.123 din Constitutie , care precizeaza ca justitia se infapuieste de o categorie distincta de autoritati

publice si anume de instantele judecatoresti.

In cazul in care persoane juridice sanctionate contraventional nu au posibilitatea legala de a se

adresa instantei de judecata, ele sunt lipsite si de dreptul la aparare( garantat de art.24 din Constitutie)

c)Prin Decizia nr.60 din 14 octombrie 1993, Curtea a admis neconstitutionalitatea art.64 ali. final din

Decretul nr.360/1976, el permitand doar un acces partial la justitie.

Acesta vine in contadictie cu art.125 din Constitutie potrivi caruia justitia se realizeaza prin

Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, si cu art,128 din

Constitutie potrivit caruia impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate si Ministerul Public pot

exercita caile de atac in conditiile legii.

d) Prin Decizia nr.59 di 18 mai 1994, Curtea a declarat neconstitutionale unele prevederi din Codul

muncii, considerandu-le descriminatorii, astfel Codul muncii permitea desfacerea cantractului de

munca doar cadreloir cu functii de conducere, astfel prin Protocolul nr.2 , la care Romania a aderat

12

prin LEgea nr 30/1990-orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-

un termen rezonabil.

Liberul acces la justitie se realizeaza numai in respectul egalitatii cetatenilor in fata legii si a

autoritatilor publice.

e) Prin Decizia nr.64 din 2 iunie 1994, Curtea a declarat neconstitutionale unele prevederi din LEgea

Curtii de Conturi .art.1 al(1) , teza I din Legea organica a Curtii de Conturi nr.94/1992, prevede

urmatoarele: “ Curte de Conturi este organul supreme de control financiar si de jurisdictie in domeniul

financiar si functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei”exceptia de neconstitutionalitate vizeaza

notiunea de organ supreme fiind in contradictie cu art21, 24, 25 din Consittutie

Caracterul de organ supreme al Curtii de Conturi in domeniul controlului financiar nu este

neconsittutional.

Art. 139 al(1) din Consittutie prevede ca numai in conditiile legii, Curtea de Conturi exercita si

Atributii jurisdictionale.

Jurisdictia instantelor Curtii de Conturi este de natura administrative si nu judiciara, astfel incat

jurisdictia financiara a Curtii este aceea unui organ administrative de jurisidctie.

f) Prin Decizia din 11 septembrie 1998, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate privind

Legea nr.1/1970, deoarece excluderea de la competenta instantelor judecatoresti a contestatiilor

privind aplicarea unei sanctiuni disciplinare este contrara prevederilor art.21 di Constitutie.

g) Prin Decizia nr.3 din 3 februarie 1998, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale unele

prevederi din Codul muncii. Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 90 din 4 octombrie 1995, Decizia

nr.59 din 18 mai 1994.si prin Decizia nr.60 din 28 iunie 1995. Cncluzionand ca excluderea din

competenta instantelor judecatoresti a contestatiilor referitoare la aplicarea unei sanctiuni disciplinare,

acelor privind desfacerea contractului de munca a unor categorii de salariati sau a celor impotriva

redistribuirii de personal incalca prevederile art.21.

13

g) Prin Decizia nr.1 din 1 februarie 1994 a Plenului Curtii Constitutionale privind liberal acces la

justitie, Curtea a decis:

1. “–instituirea unor proceduri administrative-jurisdictionale nu este contrara principiului

prevazut de art.21 din Constitutie, privind liberal acces la justitie, cat timp decizia organului

administrative de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti.

2. –accesul la structurile judecatoresti si la mijloacele procedurale, inclusive la caile de atac, se

face cu respectarea regulilor de competenta si procedura de judecata stabilite de lege.

3. –liberul acces la justitie se realizeaza numai in respectful egalitatii cetatenilor in fata legii si a

autoritatilor publice, astfel incat orice excludere care ar avea semnificatia incalarii egalitatii de

tratament juriidc este neconstitutionala.”

Astfel, Plenul Curtii Constitutionale terbuie sa decida daca:

1. Instituirea unei proceduri administartiv-jurisdictionale consitutie o incalcare a liberului

acces la justitie sau poate avea ca efect limitarea acestui acces.

Solutia: -

Plenul considera ca este de competenta legiuiotrului a institui asemenea proceduri destinate sa

asigure solutionarea rapida a unor categorii de litigii.

Procedura administrative-jurisdictionala constituie o masura de protectie , dar aceasta nu poate

duce la interventia instantelor judecatoresti.

Hotararea organului de jurisdictie administrative este supusa controlului judecatoresc al instantei

de contencios administrative sau al altei instante competente , iar partilor nu li se poate limita

exercitarea acestui drept.

14

2. Daca liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru

situatii deosebite, sau, dimpotriva, implica existenta numai a unei unice proceduri ,

indiferent de asemenea situatii , inclusive in ceea ce priveste exercitarea cailor de atac.

Solutia : _ Curtea considera ca este de competenta legiuitorului a institui regulile de desfasurare a

procesului in fata instantelir judecatoresti.

Art. 21, al(2) din Constitutie, prevede faptul ca , legiuitorul nu poate exclude de la exercitiul

drepturilor procesuale pe care le-a insittuit nicio categories au grup social.

3. In ce conditii existenta unor particularitati procedurale , indeosebi in ce priveste

exercitarera cailor de atac , este conforma principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a

autoritatilor publice, prevazut de art.16,al(1) din Constitutie.

Solutia: Curtea Constitutionala considera ca in instituirea regulilor de acces al justitiabililor la aceste

drepturi, legiuitorul este tinut de respectful principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a

autoritatilor publice.

15

ARTICOLUL 6 DIN CONVENTIA EUROPEANA A

DREPTURILOR OMULUI

1 Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţăindependentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.

Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces oimpun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă, atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovatăpână ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

3. Orice acuzat are, în special, dreptul : a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care oînţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţieiaduse împotriva sa ;

16

b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale ;

c. se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi,dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător,să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cândinteresele justiţiei o cer ;

d. să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţinăcitarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şimartorii acuzării ;

e. să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.

17

Dreptul la un proces echitabil1011

Dreptul la process echitabil constituie una dintre componentele principiului asigurarii

preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

In acelasi timp,dreptul la un proces echitabil este o componenta esentiala a altui principiu

fundamental care rezulta din dispozitiile Conventiei puse in aplicare in jurisprudenta organelor

sale,anume acela al afirmarii unei oridini publice europene a drepturilor omului.

In cadrul acestei ordini publice specifice,statele semnatare si-au asumat obligatiile de natura

sa asigure ca drepturile garantate de Conventie sa fie concrete si efective,nu teoretice si iluzorii,iar cele

cuprinse in art. 6 au tocmai acest scop:efectivitatea dreptului la un process echitabil.Din acest punde

de vedere,textul impune statelor o obligatie de rezultat:ele au latitudinea adoptarii,in ordinea juridica

interna, a acelor masuri corespunzatoare-deci a mijloacelor necesare-realizarii acestei obligatii.

Aplicabilitatea articolului 6

Campul de aplicare ratione personae al art. 6 nu pune probleme deosebite.Potrivit

art.6,garantiile procesului echitabil se plica “oricarei personae”,fizice sau juridice.

Cat priveste plicarea ratione materiae,din interpretarea art.6 1. rezulta ca protectia acestuia nu

acopera toate litigiile, ci doar plangerile privind drepturile si obligatiile cu caracter civil si acuzatiile in

materie penala.

In privinta notiunii de proces,a fost consacrata o interpretare extensive:art.6 se aplica atat

inainte,cat si dupa procesul propriu-zis (inclusive toate caile de atac prevazute de lege),deoarece el priveste si

executarea deciziei judecatoresti.

10 Bianca Selejan-Gutan, Manuale Beck, Protectia europeana a drepturilor omului, Ed, All Beck, Buc.2004, pag.120-130

11 Corneliu Barsan,Conventia Europeana a drepturilor omului, vol.I,Drepturi di libertati, Ed. C.H. BECK, Buc.2005, pag-394-396

18

1 Plangerile privind drepturile si obligatiile cu caracter civil

A. .Plangerea trebuie sa indeplineasca unele conditii:sa fie reala si serioasa.Ea poate sa aiba ca

obiect chestiuni de fapt sau chestiuni de drept,sa se refere la existenta sau la exercitiul dreptului.

Este irelevant,sub aspectul aplicabilitatii art. 6 ,daca autorul plangerii are sau nu sanse de succes in

solutionarea ei.De asemenea,potrivit Curtii,caracterul legislatiei care guverneaza modul de solutionare

a plangerii,ca si autoritatea competenta in materie nu prezinta importanta sub acest aspect.

B. Caracterul “civil” al drepturilor si obligatiilor.

Curtea Europeana a conferit acestei notiuni un inteles extins.Intr-o prima etapa

jurisprudentiala ,autoritatile de la Strasbourg au considerat ca notiunea in cauza consfinteste distinctia

dintre dreptul public si cel privat,drepturile si obligatiile cu caracter civil fiind acele drepturi si

obligatii de drept privat.Pornind de la aceasta interpretare, art. 6 nu s-ar aplica drepturilor si

obligatiilor de drept public ( de exemplu,cele privind cetatenia,dreptul de vot etc.).In decursul timpului

s-a inregistrat totusi o evolutie a jurisprundentei Curtii in aceasta privinta,astefel incat tot mai multe

drepturi au fost aduse sub protectia procedurala a art. 6 .

Judecatorii europeni au admis ca notiunea de drepturi si obligatii cu caracter civil include tot

dreptul pivat.Ei au precizat insa ca plangerile vizate nu sunt doar cele din domeniul dreptului privat in

sensul clasic al termenului.Astfel,sunt incluse aici si litigiile dintre un particular si stat,atunci cand

acesta actioneaza ca o persoana private.Ceea ce este esemtial pentru determinarea aplicabilitatii art. 6

este insa caracterul dreptului in cauza,continutul si efectele sale.Aceasta inseamna ca ,de pe o parte,

natura legii care ii da nastere este indiferenta (civila,comerciala,administrative),iar pe de alta parte,este

indiferenta natura jurisdictiilor competente:juridiciare,administrative,chiar constitutionale

.Astfel,drepturile si obligatiile persoanelor particulare in relatiile dintre ele sunt intotdeauna

considerate ca avand caracter “civil”.In relatiile indivizilor cu statul, aprecierea devine mai complicata.

2 Materia penala.

19

Acuzatia penala fiind un concept autonom,judecatorii europeni sunt legati de definitiile

nationale ale acesteia.Astfel,daca o fapta este calificata de legea interna ca fiind infractiune,nu exista

nici o dificultate.Dimpotriva,daca dreptul intern nu face o asemenea calificare,judecatorii europeni isi

pastreaza libertatea de apreciere:astfel,delictele calificate ca administrative sau disciplinare de catre

dreptul intern poate fi considerate ca fiind penale pe plan European.

.In hotararea din cauza Engel,Curtea a enumerate criteriile utilizate pentru a determina natura

penala a unei acuzatii:

1.prevederile dreptului intern al statului in cauza;

2.natura faptei sau comportamentului illegal;

3. scopul si severitatea sanctiunii.

Trebuie subliniat ca ultimul criteriu este cel determinant,de cele mai multe ori,pentru a

aprecia natura penala a unei fapte,in ciuda unor dispozitii contrare din dreptul intern al

statelor.Astfel,daca scopul sanctiunii aplicate nu este doar reparator,tinzand deci doar a inlatura

consecintele faptei respective,ci are doar un character disuasiv fata de autorul faptei sau fata de alte

personae ,ne aflam in fata unei fapte cu character penal.

20

CONCLUZIONAND…

Principiul liberului acces la justiţie oferă oricărei persoane dreptul de a accede la instanţa

judecătorească în vederea apărării drepturilor sale

În acelaşi sens, Curtea a reţinut şi că accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate

căile de atac şi instanţele judecătoreşti prevăzute în Constituţie. Într-adevăr, aşa cum s-a reţinut în

Decizia nr.1/1994, prin instituirea unor proceduri speciale pentru situaţii speciale, inclusiv în ceea ce

priveşte exercitarea căilor de atac, legiuitorul nu face decât să se supună prevederilor constituţionale

ale art.125 alin.(3) şi art.128 din Constituţie. Astfel fiind, nu se poate susţine că asemenea proceduri

împiedică accesul la justiţie, câtă vreme toţi cei interesaţi au posibilitatea neîngrădită de a utiliza

aceste proceduri, în formele şi modalităţile instituite de lege.

Accesul la structurile judecatoresti si la mijloacele procedurale, inclusiv la caile de atac, se face

cu respectarea regulilor de competenta si procedura de judecata stabilite de lege.

Liberul acces la justitie se realizeaza numai in respectul egalitatii cetatenilor in fata legii si a

autoritatilor publice, astfel incit orice excludere care ar avea semnificatia incalcarii egalitatii de

tratament juridic este neconstitutionala.

21

BIBLIOGRAFIE…

1,Tudor Draganu, LIberul acces la justitie, Ed, Lumina Lex, Buc., 2003

2.Bianca Selejan-Gutan, Manuale Beck, Protectia europeana a drepturilor omului, Ed, All Beck, Buc.2004

3.Constitutia Romaniei si 2 legi uzuale , Ed. A-5a actualizata la 1 septembrie 2009, ED. Hamangiu,

4.Bianca Selejan-Gutan, Drept Constitutional si institutii politice, Ed.Hamangiu, Buc.2008

5.Corneliu Barsan,Conventia Europeana a drepturilor omului, vol.I,Drepturi di libertati, Ed. C.H. BECK, Buc.2005

6.E.S.Tanasescu,I. Muraru-Constitutia Romaniei , Comentariu pe articole,Ed. C.H. Beck, Buc. 2008

7.Dumitru Mazilu,Drepturile Omului-concept,exigente si noutati contemporane, Ed. Lumina Lex, 2000

22