Obiectul si formele controlului financiar

Economia de piata , in esenta sa , este guvernata de legi specifice , intre care cele

pietei(jocul preturilor, profitul,presiunea concurenteiincertitudinii si riscului) sunt

determinante. Intr-un asemenea context , agentul economic este obligat sa le cunoasca si

sa le respecte,intrucat el este un element component care se misca intr-un mecanism

economic, concurential si in care trebuie sa se integreze pentru a-si asigura functionarea.

Cunoasterea conditiilor economice,financiare, juridice, sociale in raport cu cerintele si

legalitatile pietei in care se deruleaza activitatea agentilor economici previne situatiile de

incetare a platilor, de faliment si asigura profitul.

Cunoasterea situatiei patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a

solvabilitatii comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economici, la un

moment dat, este asigurata atat cu ajutorul contabilitatii reale, operative si stiintific

organizate, cat si al controlului financiar , organizat si exercitat in mod competent si

exigent.

Privit în acest context, controlul este atât la nivel microeconomic cât şi

macroeconomic, o funcţie eficientă şi necesară a managementului, capabilă să armonizeze

interese uneori contradictorii, alteori în deplină concordanţă. Aceasta deoarece nu

totdeauna interesele indivizilor concordă cu cele ale colectivităţilor sau ale acestora luate

individual sau în ansamblu cu cele ale societăţii.

Activitatea de conducere presupune existenta la nivelul entitatii a unui sistem de

comunicare care sa asigure transmiterea clara, precisa, complexa si rapida a informatiilor,

instructiunilor si deciziilor necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii

intreprinderii.

Sistemul informational pentru conducere cuprinde toate datele intrate intr-o unitate

economica, toate activitatile de prelucrare din unitate si toate informatiile folosite de catre

personalul unitatii. Sistemul informational contabil priveste doar tipuri certe de date si

informatii.

Evidenta si controlul sunt esentiale in conducerea activitatii bazata pe criterii de

eficienta si care presupun in primul rind respectarea ordinii si disciplinei financiare.

Cotrolul reprezinta o activitate specific umana( se desfasoara in mod constient si

urmareste intotdeauna un scop) care consta in verificarea si analiza permanenta ,

periodica sau inopinanta a unor procese, fenomene,operatii, informatii rezultate dintr-un

domeniu sau sector oarecare ,in scopul preintimpinarii si lichidarii eventualelor

neajunsuri.

Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale care se efectuează

anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfăşurarea

acţiunilor.

Atât teoria cât şi practica dovedesc şi demonstrează existenţa pe de o parte a bazei

economice iar pe de altă parte a suprastructurii generate de baza economică care explică

că indiferent de voinţa oamenilor aceştia intră în relaţii de producţie şi totodată în relaţii

de schimb într-un sistem de concurenţă. În concluzie există necesitatea condiţiilor

economice şi financiare, în raport cu cerinţele şi legităţile pieţei în care se derulează

activitatea agenţilor economici.

Dupa continutul, obiectul sau sfera de cuprindere, controlul este structurat in :

-Control tehnologic-tehnic

-Control economic

-Control financiar

-Controlul calitatii produselor

-Controlul protectiei muncii

-Controlul comercial

-Controlul sanitar

-Controlul juridic, etc

Formele controlului se imbina strans si actioneaza convergent, se completeaza reciproc si

alcatuiesc impreuna sistemul integrat, general si cu caracter unitar asupra tuturor domeniilor si

sectoarelor de activitate economico-sociala.

Controlul economico - financiar, ca formă distinctă a controlului, prin sfera sa de

cuprindere, metodele şi tehnicile de executare se înscrie ca una dintre cele mai complexe

funcţii ale managementului, în acţiunea de transformare a societăţii româneşti

contemporane. Atât teoria cât şi practica dovedesc şi demonstrează existenţa pe de o parte

a bazei economice iar pe de altă parte a suprastructurii generate de baza economică care

explică că indiferent de voinţa oamenilor aceştia intră în relaţii de producţie şi totodată în

relaţii de schimb într-un sistem de concurenţă. În concluzie există necesitatea condiţiilor

economice şi financiare, în raport cu cerinţele şi legităţile pieţei în care se derulează

activitatea agenţilor economici. Cunoaşterea situaţiei patrimoniului, a capacităţii acestuia

de a genera profit, a solvenţei comerciale ori de faliment în care se poate afla un agent

economic, la un moment dat, este asigurată cu ajutorul controlului financiar, organizat şi

exercitat competent.

Controlul financiar este determinat de funcţia de control a finanţelor care, aşa cum

prevede Legea finanţelor, este îndeplinită prin „controlul general şi permanent asupra

desfăşurării procesului producţiei sociale în vederea obţinerii unei eficienţe economice şi

sociale cât mai ridicate în toate domeniile de activitate şi gospodării cât mai judicioase a

mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune societatea”.

Controlul financiar actioneaza in sfera relatiilor financiare, fiscale si de credit, urmarind

cu prioritate constituirea si utilizarea fondurilor la toate nivelurile economiei nationale si

asigurarea unei eficiente maxime. La nivelul entitatilor economice controlul financiar

urmareste urmatoarele:

-Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli si executia acestora

-Rentabilizarea tuturor activitatilor, produselor si sectoarelor

-Sporirea acumularilor banesti si asigurarea capacitatii de plata

-Cresterea resurselor proprii de finantare

-Integritatea patrimoniului, prevenirea, descoperirea si recuperarea pagubelor suferite

-Lichidarea cheltuielilor supradimensionate si stoparea cazurilor de risipa

-Respectarea disciplinei financiare si fiscale

Controlul financiar vizeaza in egala masura, relatiile financiare ale entitatilor patrimoniale

cu exteriorul, cu mediul economic, administrativ si social in care acestea isi desfasoara activitatea

incluzand aici obigatiile financiare si fiscale ale entitatilor, raporturile lor cu organismele de

asigurare si protectie sociala, eventualele subventii primite si chiar relatiile de creditare si alte

operatiuni efectuate de banci.

Controlul financiar se realizeaza numai cu ajutorul indicatorilor valorici de catre organe

proprii ale entitatilor patrimoniale, dar mai ales prin intermediul unor organe specializate din

afara, apartinand statului sau altor organisme publice.

Intre controlul economic si cel financiar exista nenumarate aproprieri si interferente, ceea ce

face ca activitatile specifice lor sa nu poata fi in toate cazurile precis delimitate. De altfel

controlul financiar este, in esenta lui o parte sau o forma a controlului economic, limitat la sfera

raporturilor financiare si de credit.

Aceste consideratii ne duc la concluzia ca in economia noastra se exercita de fapt si de drept un

control economico-financiar care cumuleaza atat prerogativele controlului economic, cat si pe

cele ale controlului financiar.

ROLUL CONTROLULUI FINANCIAR

Controlul financiar îndeplineşte un rol deosebit de important în întreaga viaţă economico-

socială, în aplicarea principiilor autoconducerii şi autogestiunii economico financiare. Rolul

controlului financiar este acela de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a remedia si

de a evita in viitor.

OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR

Obiectivele controlului financiar se delimiteaza pe forme de control financiar astfel incat

acestea sa interactioneze fara sa se interfereze si sa raspunda cu mobilitate si eficienta necesitatilor

conducerii.

-Preintampina pagubele , deficientele , abaterile, stopeaza in faza de angajare sau de efectuare

operatiile pentru care nu se respecta conditiile legale (CFP)

-Identifica si mobilizeaza rezervele existente, constata lipsurile sau pagubele produse , stabileste

cauzele sau vinovatii si propune masuri; examineaza legalitatea si rezultatele obtinute dupa

producerea operatiilor (CU)

In corelatie cu interesele economico –financiare pentru care este exercitat controlul financiar

imbraca 3 forme:

-Controlul financiar propriu al institutiilor si agentilor economici ( control financiar preventiv si

control financiar de gestiune)

-Controlul financiar al statului (ANAF si Garda Financiara)

-Controlul financiar suprem (Curtea de Conturi)

FUNCŢIILE CONTROLULUI FINANCIAR

Prin modul de organizare şi exercitare, prin rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte, controlul

financiar îndeplineşte unele funcţii:

-funcţia de evaluare are în vedere acte şi operaţiuni de estimare a situaţiei existente la un

moment dat, a rezultatelor obţinute la sfârşitul unei perioade, a modului de desfăşurare a activităţii în

condiţiile de legalitate şi eficienţă. Prin această funcţie a controlului se apreciază în condiţiile de

realitate şi legalitate dificultăţile, abaterile, orientările în care îşi au izvorul factorii a căror acţiuni

tind spre rezultate negative.

Este o funcţie de apreciere completă, reală, exactă şi concretă a activităţii controlate. Pe

lângă apreciere, această funcţie implică şi sugestii, propuneri, precum şi stabilirea şi aplicarea

măsurilor pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii controlate. Prin completarea evaluării

rezultatelor cu măsuri de perfecţionare, controlul contribuie activ la eliminarea cauzelor care au

generat abateri şi la îmbunătăţirea activităţii economico-sociale.

-funcţia preventivă care constă într-o serie de măsuri luate de organele de control în

vederea evitării şi eliminării unor fraude, înainte de a se produce efectele negative ale acestora, prin

identificarea şi anularea cauzelor care le generează sau le favorizează. Exercitarea acestei funcţii

contribuie la prevenirea tendinţelor care necesită decizii de corecţie.

Această funcţie derivă din faptul că controlul are sarcina de a opri actele şi operaţiunile care nu sunt

legale în faza de angajare a societăţii comerciale. Prin intermediul acestei funcţii pe lângă legalitatea

actelor şi operaţiunilor se mai urmăreşte oportunitatea, necesitatea şi economicitatea acestora.

-funcţie de documentare – prin care se asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă a

problemelor ce fac obiectul dezvoltării economico-sociale, controlul participând nemijlocit la actul

de conducere, furnizând date şi informaţii pentru fundamentarea deciziei economico-financiare.

Funcţia recuperatorie - prezintă o importanţă majoră a controlului financiar, constând în acţiunea de

descoperire şi recuperare a pagubei şi luarea de măsuri faţă de cei vinovaţi.

Măsurile de constrângere se iau fie de organele de control direct, fie la propunerea acestora de către

organul ierarhic superior sau justiţie.

Vinovăţia constatată faţă de unitatea controlată sau persoanele fizice trebuie să fie încadrată de

organele de control, strict în limitele legislaţiei existente, în momentul în care s-au săvârşit abaterile.

-funcţia pedagogică – are un caracter formativ, de generalizare a experienţei pozitive.

Prin această funcţie, controlul ajută la ridicarea nivelului de pregătire, pentru rezolvarea în condiţii

satisfăcătoare a serviciilor ce le revin. Este necesar ca organul de control să aibă o pregatire solidă

profesională, să se bucure de credibilitate.

Aceste funcţii sunt acceptate ca fiind reale, practice şi operative. Îndeplinind aceste funcţii, controlul

capătă anumite trăsături sau caracteristici specifice acestora.

FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR

Dupa timpul in care se exercita, raportat la momentul desfasurarii activitatilor sau efectuarii

operatiilor care se verifica, controlul poate fi:

-anticipat sau preventiv

-concomitent sau operativ-curent

-postoperativ sau ulterior

CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operatiuni care nu respecta

conditiile de legalitate si regularitate si/sau, dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor

bugetare si de angajament si prin a caror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public si/sau fondurile

publice.

Controlul financiar preventiv se exercita inainte de efectuarea operatiunii sau activitatii supuse

verificarii sau inainte ca un document sa fie lansat si sa produca efecte in procesul economic.

Controlul financiar preventiv are în vedere oprirea operaţiunilor financiare neconforme, îndeosebi

cele din domeniul aprobării şi ordonanţării cheltuielilor bugetare.

Entitatile publice, in intelesul legii, la care se organizeaza controlul financiar preventiv sunt:

-autoritatile publice si autoritatile administrative autonome;

-institutiile publice apartinand administratiei publice centrale si locale si

institutiile publice din subordinea acestora;

-regiile autonome de interes national sau local;

-companiile sau societatile nationale;

-societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine

capitalul majoritar;

-agentiile, cu sau fara personalitate juridica, care gestioneaza fonduri provenite

din finantari externe, rambursabile sau nerambursabile,

-Ministerul Finantelor Publice, pentru operatiunile de trezorerie, datorie publica,

realizarea veniturilor statului si a contributiei Romaniei la bugetul Uniunii

Europene;

-autoritatile publice executive ale administratiei publice locale, pentru

operatiunile de datorie publica si realizarea veniturilor proprii.

Conform normelor in vigoare fac obiectul controlului financiar preventiv operatiunile care vizeaza,

in principal:

-angajamentele legale si angajamentele bugetare

-deschiderea si repartizarea de credite bugetare

-modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni a clasificatiei bugetare a

creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite

- ordonantarea cheltuielilor

- constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de

incasare;

-concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului

sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

-vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand

domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

-alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

Organizarea controlului financiar prerventiv propriu se realizeaza de catre conducatorii

institutiilor,care au obligatia sa emita un ordin sau o decizie de organizare a controlului.financiar

preventiv propriu si sa stabileasca proiecte de operatiuni supuse controlului financiar preventiv,

documentele justificative si circuitul acestora cu respectarea dispozitiilor legale.

Pot fi numite, in vederea exercitarii controlului financiar preventiv , persoanele care sunt angajate

ale entitatii publice sau, dupa caz, au capacitatea legala de a incheia un contract pentru

indeplinirea acestei atributii si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

-au numai cetatenie romana si domiciliul in Romania;

-cunosc limba romana scris si vorbit;

-au capacitate deplina de exercitiu;

-au o stare de sanatate corespunzatoare, atestata pe baza de examen medical de

specialitate;

-au studii superioare economice sau juridice. Prin exceptie, cand nu exista persoane cu

pregatire superioara, care sa indeplineasca prezentele conditii, pot fi numite pentru exercitarea

controlului financiar preventiv propriu si persoane cu studii medii de specialitate economica;

-au o vechime efectiva in domeniul finantelor publice de minimum 3 ani, in cazul

institutiilor publice si de minimum 3 ani in domeniul financiar-contabil, in cazul celorlalte entitati

publice;

-nu au fost condamnate pentru savarsirea unei infractiuni care le-ar face incompatibile cu

exercitarea acestei activitati;

-prezinta minimum doua scrisori de recomandare.

Persoanele care exercita controlul financiar preventiv propriu sunt, de regula, numite din cadrul

compartimentului financiar-contabil, putand insa face parte si din alte compartimente de specialitate;

persoanele respective trebuie sa fie altele decat cele care initiaza, aproba si efectueaza operatiunea

supusa vizei.

Exercitarea atributiilor de control financiar preventiv de catre persoanele desemnate se

realizeaza pe baza urmatoarelor principii:

Competenta profesionala. Persoana desemnata sa exercite controlul financiar preventiv

propriu trebuie sa cunoasca si sa aplice cu consecventa si fermitate prevederile legale in domeniu,

asigurand legalitatea si regularitatea proiectelor de operatiuni ce fac obiectul vizei, precum si

incadrarea acestora in limitele creditelor bugetare sau ale creditelor de angajament. In acest scop,

aceasta are obligatia sa cunoasca in permanenta toate reglementarile legale specifice domeniului in

care isi exercita atributiile de acordare a vizei de control financiar preventiv propriu.

Independenta decizionala in conditiile separarii atributiilor. Persoana desemnata sa exercite

controlul financiar preventiv propriu este independenta in luarea deciziilor si nu i se poate impune in

nici un fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv propriu. Pentru actele sale,

intreprinse cu buna credinta, in exercitiul atributiilor sale si in limita acestora, cu respectarea

prevederilor legale, persoana respectiva nu poate fi sanctionata sau schimbata din aceasta activitate.

Conducerea entitatii publice in care se exercita activitatea de control financiar preventiv propriu este

obligata sa ia masurile necesare pentru separarea atributiilor de aprobare, efectuare si control a

operatiunilor, astfel incat acesta sa fie incredintate unor persoane diferite.

Obiectivitate. In exercitarea activitatii de control financiar preventiv propriu si, mai ales, in

luarea deciziei de a acorda sau respinge viza, persoana desemnata trebuie sa verifice sistematic si

temeinic proiectele de operatiuni, sa nu cedeze unor prejudecati, presiuni sau influente ce i-ar putea

afecta aprecierea corecta a acestora, sa dea dovada de impartialitate, sa aiba o atitudine neutra, lipsita

de subiectivism.

Conduita morala. Persoana desemnata cu exercitarea activitatii de control financiar

preventiv propriu trebuie sa fie de o probitate morala recunoscuta, sa aiba o conduita corecta, sa dea

dovada de comportare profesionala ireprosabila, la nivelul celor mai inalte standarde. Aceasta trebuie

sa aiba o comportare demna in societate, sa-si desfasoare activitatea astfel incat sa aiba o buna

reputatie.

Confidentialitate. Persoana desemnata sa exercite activitate de control financiar preventiv

propriu este obligata sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, dupa caz, in legatura cu

continutul proiectelor de operatiuni ce fac obiectul vizei, sa nu divulge in nici un fel informatiile unei

terte persoane, cu exceptia cazurilor in care este autorizata in mod expres de catre cei in drept, sau in

situatia in care furnizarea informatiei reprezinta o obligatie legala sau profesionala.

Incompatibilitate. Nu pot fi desemnate sa exercite activitate de control financiar preventiv

propriu persoanele aflate in curs de urmarire penala, de judecata, sau care au fost condamnate, pentru

fapte privitoare la abuz in serviciu, fals, uz de fals, inselaciune, dare sau luare de mita si alte

infractiuni prin care au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice. Daca in cazul

urmaririi penale, al judecatii sau dupa condamnare a intervenit amnistia, persoana in cauza nu poate

sa fie desemnata pentru exercitarea activitatii de control financiar preventiv propriu timp de doi ani

de la data aplicarii amnistiei. Persoana careia i s-a suspendat conditionat executarea pedepsei nu

poate sa exercite aceasta activitate in cursul termenului de incercare si pe parcursul a doi ani de la

expirarea acestui termen.

Nu pot fi desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu persoanele care sunt

soti sau rude de gradul I cu conducatorul entitatii publice pe langa care urmeaza sa exercite aceasta

activitate, cat si acele persoane care pot sa se afle intr-o situatie de conflict de interese in legatura cu

operatiunile care ii sunt supuse spre avizare. Persoana desemnata sa exercite activitatea de control

financiar preventiv propriu nu poate fi implicata, prin sarcinile de serviciu, in aprobarea, efectuarea

si inregistrarea operatiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu.

Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu trebuie sa-si

imbunatateasca cunostintele si practica profesionala printr-o pregatire continua.Conducerea entitatii

publice va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale.

Viza de control financiar preventiv se exercita prin semnatura persoanei desemnate si prin aplicarea

sigiliului personal, care va cuprinde urmatoarele informatii: denumirea entitatii publice; mentiunea

“vizat pentru control financiar preventiv”; numarul sigiliului (numarul de identificare a titularului

acestuia); data acordarii vizei (an, luna, zi).

Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se inscriu in Registrul privind

operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv

Termenul pentru pronuntare (acordarea/refuzul vizei) se stabileste, prin decizie interna, de

conducatorul entitatii publice in functie de natura si complexitatea operatiunilor cuprinse in Cadrul

general si/sau specific al operatiunilor supuse controlului preventiv.

Procedura controlului financiar preventiv are ca punct de plecare prezentarea documentelor care

sunt supuse acestui control sau privind operaţiunile supuse acestui control, persoanelor care sunt

îndreptuite să le verifice şi să acorde viza de control preventiv.

Viza de control preventiv semnifică faptul că operaţiunea în cauză este reală, legală, necesară,

optimă şi economicoasă şi atrage răspunderea persoanei care acordă viza.

Documentele supuse controlului şi cele privind operaţiunile supuse controlului trebuie însoţite de

acte justificative corespunzătoare, semnate de conducătorul compartimentului de specialitate unde

urmează să se efectueze operaţiunea pentru care se cere viza şi atunci când este cazul, de avizat

jurisconsultantului unităţii. După verificarea documentelor persoanele care exercită controlul

preventiv acordă viza de control solicitată.

În cazul în care operaţiunile pentru care se solicită viza, nu sunt legale, oportune, şi economicoase,

persoanele care exercită controlul preventiv refuză în scris, viza de control. În acest caz conducătorul

unităţii poate dispune în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operaţiunii respective.

Controlul financiar preventiv prezintă unele caracteristici faţă de celelalte forme de control

organizate şi exercitate la nivelul unităţilor economice:

-are un caracter patrimonial. Această caracteristică rezidă în sferă oarecum limitată de

exercitare: totalitatea operaţiilor care generează sau sting drepturi sau obligaţii

patrimoniale ale unităţii faţă de alte unităţi sau persoane fizice;

-este un control profilactic, de prevenire. Precedând efectuarea operaţiilor economice şi

financiare şi oprind de la efectuarea a celor operaţii nelegale, nereale şi neeconomicoase,

controlul financiar preventiv preîntâmpină imobilizarea de fonduri, păgubirea avutului

public şi privat;

-este un control documentar întrucât operaţiile economice şi financiare supuse controlului

preventiv se verifică pe baza documentelor în care sunt consemnate;

-are un caracter total în sensul cuprinderii în sfera sa de exercitare a tuturor documentelor

în care sunt consemnate operaţiuni din care se nasc sau prin care se sting drepturi şi

obligaţii patrimoniale.

-este un control al formei de prezentare a documentelor şi al condiţiilor de fond ale

operaţiilor consemnate în ele.

Exercitarea controlului financiar preventiv se face pe bază de documente însoţite de acte justificative.

În cazul în care persoanele desemnate să exercite controlul financiar preventiv constată că operaţiile

prezentate la control sunt nelegale, neeficiente sau neoportune, nu acordă viza pe documentele ce

conţin astfel de operaţii, acestea neputând fi înregistrate în contabilitate. Pentru aceste documente se

ţine o evidenţă separată. În legătură cu activitatea de control financiar preventiv există o serie de

obligaţii şi răspunderi ale persoanelor care îndeplinesc astfel de operaţiuni.

Astfel, persoanele care exercită operaţiuni de control financiar preventiv răspund pentru legalitatea şi

eficienţă operaţiilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate.

Exercitarea controlului financiar preventiv prin persoane împuternicite este necesar a se realiza

printr-un număr redus de persoane, iar repartizarea operaţiilor să permită specializarea acestora cu

scopul exercitării unui control competent şi eficient.

Acţiunea de organizarea a controlului financiar preventiv presupune soluţionarea şi a altor probleme:

-stabilirea fluxului informaţional al documentelor supuse controlului financiar preventiv

au scopul asigurării operativităţii şi calităţii controlului, evidenţierii actelor justificative

însoţitoare ce fundamentează anumiţi indicatori;

-asigurarea legislaţiei şi instruirea personalului

-organizarea analizei activităţii de control financiar preventiv

CONTROLUL FINANCIAR OPERATIV CURENT

Controlul financiar operativ curent contribuie la cunoasterea cu operativitate a modului in care se

indeplinesc sarcinile si se gestioneaza patrimoniul.Aceasta forma de control actioneaza permanent ,

surprinde procesele economice si financiare in curs de desfasurare si permite astfel interventie

operativa pentru efectuarea corecturilor necesare si obtinerea unor rezultate de eficienta maxima.

Controlul financiar operativ curent are ca obiect verificarea modului de respectare a prevederilor

legale in legatura cu:

-existenta,integritatea si pastrarea bunurilor de orice fel

-utilizarea mijloacelor materiale si banesti

-efectuarea receptiilor si a inventarierii bunurilor patrimoniale

-modalitatile de conducere a evidentelor contabile

-stabilirea realitatii datelor inscrise in bilant si in conturile de executie

Controlul concomitent se suprapune aproape in totalitate , in timp si spatiu, cu continutul activitatii

nemijlocite de conducere la diferite niveluri.Acest control asigura cunoasterea operativa a modului in

care se indeplinesc sarcinile si se gestioneaza patrimoniul.

Controlul financiar operativ curent actioneaza zi de zi si surprinde precesele economice si financiare

in curs de desfasurare si permite astfel, interventia operativa pentru asigurarea continuarii acestora la

parametrii de eficienta.

Sfera controlului concomitent cuprinde activitatile si operatiunile in momentul efectuarii lor , deci

limitat in timp, dar in momentul cel mai potrivit pentru a avea posibilitatea corectarii operative a

eventualelor deficiente ce se manifesta in faza de executie, asigurandu-se astfel inlaturarea producerii

de efecte negative in viitor.

Trasaturile principale ale controlului financiar operativ curent :

-se exercita odata cu realizarea activitatilor si operatiunilor economice controlate

-se exercita pe toata durata proceselor economice supuse actiunii de verificare,

identificandu-se in timp si spatiu cu activitatea de management general

-se realizeaza de catre personal calificat incadrat intr-o structura distincta aflata in

directa subordonare a conducatorului unitatii

-furnizeaza date operative pentru stabilirea si punerea in aplicare a deciziilor necesare

realizarii in conditii de eficienta, economicitate si eficacitate a programelor economice cat

si remedierea eventualeleor disfunctionalitati sesizate in sistem

Controlul financiar concomitent se realizeaza prin operatiuni inopinate sau prin actiuni financiare

stabilite prin programe de activitate si control ele unitatii economice si se desfasoara in principalele

locatii in care sunt derulate procesele economice.

O buna organizare si functionare a controlului financiar operativ curent suplineste adeseori o parte

din functiile controlului financiar preventiv si creaza premisele diminuarii aproape in totalitate a

controlului financiar ulterior.

CONTROLUL FINANCIAR ULTERIOR

Controlul financiar ulterior vizeaza activitatea din perioadele de gestiune incheiate, activitati sau

operatii economico-financiare terminate si are ca scop constatarea abaterilor de la program sau de la

legislatia in vigoare, recuperarea pagubelor, initierea de masuri pentru reglarea si perfectionarea

activitatii firmei.

Controlul financiar ulterior se exercita de regula de organe de control specializate (control gestionar,

control bugetar, audit intern si inspectii specializate).

Obiectivele controlului financiar ulterior se stabilesc in raport cu structurile care il organizeaza si

exercita.La nivelul institutiilor publice , princip[alele obiective ale activitatii de control se refera la

modul de:

-indeplinire a obligatiilor financiare si fiscale

-administrare si utilizare a fondurilor bugetare

-utilizare a mijloacelor si a fondurilor din dotarea entitatilor economice cu capital integral

sau majoritar de stat

-formarea si gestionarea resurselor diferitelor bugete si a fondurilor speciale

-formarea si gestionarea datoriei publice a statului

La nivelul entitatilor economice obiectivul principal al controlului financiar ulterior il constituie

stabilirea modului de gestionare a mijloacelor materiale si banesti din patrimoniul fiecareie dintre

acestea, in legatura cu:

-integritatea mijloacelor materiale si banesti detinute cu orice titlu

-legalitatea, realitatea, necesitatea si oprtunitatea cheltuielilor efectuate in numerar

-respectarea prevederilor si a normelor legale privind aprovizionarea, expeditia,

transportul si receptia mijloacelor materiale

-respectarea prevederilor legale privind angajarea personalului, stabilirea si plata

drepturilor salariale

METODELE CONTROLULUI FINANCIAR

Metodologic controlul este un proces de cunoaştere şi perfecţionare cu urmatoarele momente:

-cunoasterea situatiei prestabilite (programe, sarcini, norme, scopuri, prevederi legale,

previziuni)

-cunoasterea situatiei reale

-determinarea abaterilor prin confruntarea situatiei reale cu cea prestabilita

- concluzii, sugestii, propuneri si masuri

Metodologia de control privita ca proces structurat pe momentele enuntate, presupune constriurea

unui program de cercetare si actiune care se prezinta astfel:

-formularea obiectivelor controlului

-stabilirea formelor de control si a organelor competente sa efectueze controlul

-stabilirea surselor de informare pentru control

-aplicarea procedeelor si modalitatilor de control

-stabilirea abaterilor, deficientelor, lipsurilor precum si a rezervelor ce se pot constata

-intocmirea actelor de control

-stabilirea modalitatilor de finalizare a actiunii de control

-evaluarea eficientei controlului pe linia prevenirii, constatarii si inlaturarii abaterilor,

deficientelor, lipsurilor si pe linia perfectionarii activitatii controlate.

Metodologia de control, ca sistem, reprezintă intercondiţionarea cu caracter ştiinţific şi

normativ a procedeelor şi modalităţilor, principiilor şi mijloacelor care fac posibilă acţiunea de

control.

Metodologia de control, ca ansamblu de instrumente, metodologic organic structurate, se

utilizează selectiv, diferenţiat în funcţie de natura activităţilor sau operaţiunilor controlate, formele

de control financiar, sursele de informare pentru control şi a posibilităţilor de perfecţionare a

activităţii controlate.

Componenta principala a metodologiei de control este contituita dintr-un ansamblu de

procedee de cercetare, cunoastere si perfectionare:

1. Studiul general prealabil asupra activitatii ce urmeaza a fi controlata

2. Verficarea documentara – care este procedeul de baza al controlului economic, financiar

si fiscal ,care permite stabilirea legalitatii, realitatii si eficientei operatiunilor supuse

controlului. Verificarea documentara cuprinde :

-controlul cronologic (in ordinea intocmirii, inregistrarii, indosarierii)

-controlul invers cronologic( de la sfirsitul spre inceputul perioadei de control)

-controlul sistematic sau pe probleme ( gruparea documentelor pe probleme si verificarea

cronologica)

-controlul reciproc (cercetarea si confruntarea la aceeasi unitate a documentelor identice

ca si continut dar diferite ca forma)

-controlul incrucisat(cercetarea si confruntarea tuturor exemplarelor unui document

existent la unitatea controlata sau la alte unitati)

-investigatia de control (se culeg informatii din partea personalului controlat)

-examinarea critica a documentelor

-analiza contabila

-balanta sintetica si analitica ( se confrunta sumele inregistrate in fiecare balanta analitica

cu inregistrarile din balanta sintetica)

-tehnica operatiilor bilantiere

-tehnici specificede control in conditiile sistemelor de prelucrare informatica a datelor

3. Verificarea faptica este procedeul de de stabilire reala a existentei si miscarii mijloacelor

materiale si banesti si a desfasurarii activitatii economice si financiare.Principalele modalitati de

control faptic sunt:

-inventarierea

-expertiza tehnica si analiza de laborator

-observarea directa

-inspectia fizica

4. Analiza economico financiara – este un instrument metodologic si sistematic utilizat pentru

cunoasterea rezultatelor obtinute in indeplinirea programelor de activitate, si se bazeaza pe

urmatoarele procedee:

-procedee de stabilire a relatiilor cauzale intre fenomene

-diviziunea si descompunerea ( asigura localizarea abaterilor si cauzelor lor in timp si

spatiu)

-gruparea

-substituirea in lant

-procedeul balantier

-corelatia

-cercetarea operationala

5. Controlul total si prin sondaj

Controlul total cuprinde toate operatiunile din cadrul obiectivelor stabilite si pe intreaga perioada de

timp supusa controlului.

Controlul prin sondaj are in vedere o serie de operatiuni alese aleator si pot indica o stare de fapt a

entitatii controlate.

Aceasta forma de control se poate exercita astfel:

-control simultan (poate avea loc concomitent cu executia)

-control progresiv(in cursul ec\xecutarii lucrarilor si pe masura finalizarii)

-control plenar(presupune un ansamblu de masuri corelateintre ele)

-control continuu sau permanent (nu prezinta intreruperi in durata , intensitate si cuprinde toate actele

si bunurile)

-controlul periodic(organizat la intervale regulate)

-controlul direct (ex. Controlul calitatii)

-controlul executiei si controlul de conducere

6.Valorificarea rezultatelor constatate prin actul de control –consta in stabilirea unor masuri de

valorificare a constatarilor facute in timpul controlului , iar pe de alta parte stabilirea raspunderilor

persoanelor vinovate de gestionarea defectuoasa a patrimoniului

ACTELE CONTROLULUI FINANCIAR

Acţiunea de control presupune în final înscrierea constatărilor organelor de control în anumite

documente. Aceste documente, atât ca formă cât şi ca structură, fie sunt stabilite de către organele de

control specializate în acest scop, fie sunt luate la aprecierea organelor de control.

În general actele şi operaţiunile din sfera finanţelor publice se emit şi se săvârşesc în

condiţiile prevăzute în legea finanţelor publice şi în celelalte acte normative ale de specialitate

financiar publică.

Datorită condiţiilor de emitere şi de executare, actele financiare publice se aseamănă cu actele

administrative, şi întrunesc în general particularităţile acestor acte. Acestea concordă şi cu faptul că

finanţele publice sunt administrate de autorităţi ale administraţiei publice.

CLASIFICAREA ACTELOR DE CONTROL

A) Procesul verbal de control - este documentul principal al controlului care cuprinde

deficienţele şi abaterile constatate, precum şi cauzele şi consecinţele asupra bunei gospodăriri a

unităţii controlate.

Acest act se întocmeşte pe capitole, într-o succesiune cronologică format dintr-o parte

introductivă, cuprinsul procesului verbal de control, încheierea procesului verbal de control.

La procesul verbal de control se anexează diverse documente ca: situaţii, tabele, acte, note de

constatare, note explicative.

B) Notele de constatare - sunt acte constatate folosite atunci când:

în cursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna

posibilă sau care nu mai pot fi dovedite;

este necesar a se lua măsuri urgente pentru sistarea sau înlăturarea de către cei în drept a unor

abateri sau a consecinţelor lor.

Acestea se semnează de către comisarii care efectuează controlul, persoanele la care se referă

constatarea şi de martorii asistenţi.

C) Notele explicative - se întocmesc în cazul în care se constată abateri sau fraude care atrag

răspundere juridică. Aceste acte sunt întocmite ca nişte răspunsuri la întrebările organelor de control

pe care le dau persoanele considerate răspunzătoare de abateri şi de alte persoane care pot clarifica

cauzele şi împrejurările care au determinat nerespectarea actelor normative. Ca urmare a acestor note

se definitivează constatările controlului.

D) Procesul verbal de contravenţie – este unul din cele mai importatnte acte ale controlului

care se încheie în acele situaţii în care legea permite comisarilor să constate fapte contravenţionale şi

să aplice sancţiunile prevăzute în actele normative.

Important este de precizat şi faptul că legea prevede sancţionarea cu nulitatea absolută a

acestor acte administrative atunci când nu conţin clar şi explicit: numele şi prenumele

contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.