RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI – 2011 - Date provizorii -

Români şi maghiari în Transilvania – România

85 – 95 %

75 – 85 %

65 – 75 %

55 – 65 %

50 – 55 %

20 – 30 %

10 – 20 %

Legenda

Timiş : 85,5 %

Arad ; 83,9 %

Caraş-Severin : 89,2 %

Bihor : 66,8 %

Hunedoara : 93,3 %

Alba ; 89,9 %

Sibiu : 90,6 % Braşov ; 87,5

%

Cluj : 79,4 %

Sălaj : 68,9 %

Satu Mare : 57,7 % Maramureş ; 82,4 %

Bistriţa-Năsăud 90,0 %

Mureş : 52,6 % Harghita : 13,3 %

%

Covasna : 22,1

%

UNGARIA

UKRAINA

SERBIA

Pavel Pascu

Iunie 2012

1

Cuprins

-Comentarii preliminare: Drepturi egale sau privilegii !

1. Tabelul nr.1 : Diseminare români şi maghiari în judeţele din Transilvania:

în cifre şi procente raportate la nr. total al populaţiei din judeţul respectiv.

2. Tabelul nr.2 : Idem cu tab.1 dar combinat cu grafice comparative, întocmite după

numărul locuitorilor din judeţul respectiv.

3. Tabelul nr 3 : Români şi maghiari în Transilvania, cuprinzând date statistice combinate cu grafice,

toate raportate la numărul total al locuitorilor din Transilvania şi exprimate în procente.

4. Tabelul nr 4 : Populaţia în principalele oraşe din Transilvania – în cifre şi grafice

5. Tabelul nr.5 : Date comparative între recensămintele din anii 2002 şi 2011.

Evoluţia populaţiei de naţionalitate română

6. Tabelul nr.6 : Idem Evoluţia populaţiei de naţionalitate maghiară.

7. Hartă : Prezenţa celor două naţionalităţi în judeţele din Transilvania, prezentată sub formă de grafice

8. Prezenţa masivă în Transilvania a populaţiei de naţionalitate română, prezentată sub formă de

hartă color.

9. Prezenţă masivă a populaţiei de naţionalitate română în Transilvania, prezentată în atlase istorice

de prestigiu din sec. 19 şi 20

2

DREPTURI EGALE SAU PRIVILEGII ?

În luna octombrie 2011, în România a fost organizat recensământul populaţiei şi locuinţelor, iar primele rezultate provizorii au fost publicate de către

Institutul Naţional de Statistică la data de 2 februarie 2012.

Conform acestor date provizorii, populaţia totală a României este de 19.042.936 locuitori, din care populaţia de naţionalitate (şi nu de etnie) română, se

ridică la 16.869.816, reprezentând 88,6% din totalul populaţiei României .(V. Tabelele 1-3).

Restul de 11,4% este reprezentat de maghiari (6.5%), ţigani (3,25%) şi alte 18 minorităţi naţionale care împreună reprezintă 1,65% din totalul

populaţiei României.

Populaţia de naţionalitate română, reprezentând 88,65 % din totalul populaţiei ţării, justifică pe deplin definiţia din constituţie, conform căreia

,,ROMÂNIA ESTE UN STAT NAŢIONAL UNITAR ŞI INDIVIZIBIL”

Populaţia maghiară este prezentă în cea mai mare parte în Transilvania unde numără 1.224.937 locuitori. şi reprezintă 18,915 % din totalul populaţiei

acestei provincii, însă ea este dispersată în cele 16 judeţe în procente mici, după cum rezultă din tabelele anexate:

3,994 % în judeţul Harghita

3,104 % „ „ Mureş

2,344 % „ „ Covasna

2,138 % „ „ Bihor

1,753 % „ „ Satu Mare

1,598 % „ „ Cluj

3,984 % în restul celor 10 judeţe, unde populaţia maghiară este prezentă în procente sub 1,0 % din totalul populaţiei Transilvaniei.

De remarcat că judeţele Harghita+Covasna ce cuprind cea mai mare parte din aşa numitul ,,Ţinut Secuiesc” (fără secui), reprezintă împreună

abia 6,338 % din totalul populaţiei Transilvaniei şi 2,16 % din totalul populaţiei României !

În tabelul nr. 4 este prezentată compoziţia etnică a principalelor municipii sau oraşe din Transilvania iar în tabelele nr 5 şi nr .6 este prezentată

evoluţia depopulării României, în ultimii 10 ani, faţă de anul 2002 când a fost efectuat recensământul precedent .

Conform acestor date provizorii, populaţia totală a României a scăzut cu 2.529.781 locuitori, de la 21.680.974 la 19.042.936 locuitori ca urmare a

emigrării lor, în ţările occidentale în căutarea unui loc de muncă, după ce în România au fost abandonate şi demolate majoritatea fabricilor şi uzinelor

construite înainte de anul 1989 cu mari sacrificii şi privaţiuni suportate de poporul român.

La fel de dureroasă se prezintă şi situaţia din Transilvania, unde populaţia a scăzut cu 745.839 locuitori, de la 7.221.733 locuitori în anul 2002, la

6.475.894 locuitori câţi au mai rămas în prezent.

După publicarea datelor provizorii ale recensământului din România, au urmat o serie de studii şi articole publicate în mass media şi pe internet de către

autori maghiari care prezintă în mod unilateral prezenţa populaţiei maghiare din Transilvania, din care un cititor neavizat poate trage concluzii eronate

despre structura etnică a populaţiei din această provincie

Pare de necrezut ca după 92 de ani de la semnarea tratatului de pace de la Trianon să apară fel de fel de studii şi scenarii cu date şi etape precise până

la care, în anul 2020, ar urma să fie semnat un nou Trianon, în urma căruia se va repara ,,nedreptatea făcută Ungariei la Trianon în anul 1920” şi toate

teritoriile pierdute vor fi alipite la Ungaria! Practic Ungaria are pretenţii teritoriale faţă de toate ţările limitrofe, fără a ţine seamă de faptul că în toate

aceste teritorii revendicate, populaţia maghiară este minoritară, ceea ce dovedeşte că revizioniştii maghiari doresc să anexeze teritorii şi numai în

3

subsidiar, readucerea maghiarilor din aceste teritorii la ,,patria mamă” Ungaria.

În sprijinul acestei acţiuni sunt invocate o multitudine de argumente, inclusiv datele statistice manipulate prin diverse metode ca;

-- Date false despre numărul total al populaţiei maghiare din Transilvania., ajungându-se la aberanta comparaţie cu situaţia din Kosovo-Serbia, unde

populaţia albaneză, este majoritară în proporţie de peste 90 % pe când în Transilvania populaţia maghiară reprezintă doar 18,9 %

-- Prezentarea datelor statistice numai în procente din totalul populaţiei judeţelor respective este numai aparent corectă deoarece se aduc la numitor

comun, judeţele slab populate, cu judeţe având populaţie mult mai numeroasă! De exemplu în judeţul Covasna procentul de 100 % reprezintă

206.261 locuitori, pe când în judeţul vecin Braşov, el reprezintă 505.442 locuitori ! Prezentarea datelor numai în procente ar fi corectă numai în

cazul în care toate datele statistice din fiecare judeţ s-ar exprima în procente faţă de populaţia totală a Transilvaniei, cum s-a procedat în tabelul

nr. 3, anexat.

Având în vedere că această provincie are o populaţie diversificată din punct de vedere etnic, toate studiile întocmite onest, ar trebui să se refere

şi la prezenţa populaţiei de naţionalitate română care este majoritară, în procentaj mai mult decât concludent!

În acest scop, ne-am propus să prezentăm în continuare, datele statistice etnice sub forma unor tabele care să cuprindă totalul populaţiei din fiecare

judeţ, precum şi - în paralel - datele despre cele două naţionalităţi, română şi maghiară , care au cea mai mare pondere din totalul populaţiei.

Aceste tabele sunt completate cu grafice care au fost întocmite având la bază numărul populaţiei din fiecare judeţ şi nu procentele pe care le au cele

două naţionalităţi în cadrul judeţelor respective.

După ce se vor publica cifrele definitive ale recensământului ne propunem să completăm aceste date cu situaţia din învăţământ, unde conform

informaţiei furnizate de d-l acad. Dinu C. Giurăscu, în şcolile româneşti clasele cu mai puţin de 12 elevi se desfiinţează, iar în şcolile maghiare ele

se transformă în ,,clase speciale” !

În România convieţuiesc în bună întelegere cu populaţia majoritară, cca 20 minorităţi naţionale, care se bucură de toate drepturile conferite prin lege

pentru conservarea identităţii lor etnice, pentru că în nicio perioadă a istoriei sale, Statul Român nu a urmărit asimilarea acestor minorităţi, cum a

procedat Ungaria, care poate fi considerată campioană mondială în asimilarea minorităţilor naţionale din interiorul graniţelor sale.

Din păcate trebuie spus, cu tot regretul, că maghiarii, sau mai bine spus liderii lor politici, agită continuu spiritele cu fel de fel de revendicări

inacceptabile sau chiar absurde, toate prezentate în mod imperativ, folosind deseori şantajul şi ameninţările cele mai brutale.

Să exemplificăm:

1. Au impus prin şantaj şi au obţinut adoptarea noţiunii de ,,DISCRIMINARE POZITIVĂ” adică drepturi suplimentare în raport cu populaţia majoritară,

reaspecriv privilegii! Această sintagmă reprezintă o aberaţie din punct de vedere lingvistic, pentru că defineşte o noţiune prin opusul ei! După acest

procedeu am putea spune ,,d-l. Marko Bela este un mincinos pozitiv” adică ,,d-l M.B. spune întotdeauna adevărul” !

Prin acceptarea acestui termen liderii maghiari au obţinut, din nou, privilegiile pe care naţiunea maghiară le-a avut înainte de anul 1918 în cadrul

Ungariei Mari, iar românii au revenit la statutul de naţionalitate tolerată, în judeţele Harghita şi Covasna ! Este greu de spus dacă politicienii români au

acceptat această sintagmă din ignoranţă sau din interes, sau dintr-o indiferenţă condamnabilă faţă de soarta românilor afectaţi de această măsură.

Ca o consecinţă, în luna ianuarie 2012, mijloacele mass-media au anunţat că fondurile pentru minorităţi au fost majorate şi că principalul beneficiar

este UDMR ! Si astfel cca 17,0 milioane de români săraciţi, trebuie să ofere din puţinul lor, o contribuţie la menţinerea identităţii nationale a

maghiarilor din România, dar nici un ban, pentru menţinerea identităţii naţionale a românilor din judeţele unde ei sunt minoritari şi sunt supuşi unui

vizibil proces de maghiarizare.

4

Având în vedere că minoritatea maghiară se bucură de multe drepturi, este evident că identitatea ei nu este periclitată in nici un fel, astfel că nu se

justifică mentinerea în continuare a acestor subvenţii pentru minoritatea maghiară şi se impune redistribuirea lor celorlalte minorităţi,

inclusiv pentru românii din toate localităţile unde ei sunt minoritari !

2. Au impus prin şantaj şi au obţinut prevederea ca funcţionarii publici să cunoască limba maghiară în toate localităţile unde populaţia maghiară se află în

proporţie de peste 20% din totalul populaţiei. Din nou aceiaşi întrebare adresată politicienilor români: Chiar nu şi-au dat seama că această măsură

conduce la maghiarizarea rapidă a administraţiei publice, pentru că numai persoanele de naţionalitate maghiară cunosc atât limba română cât şi pe cea

maghiară şi pot concura cu succes la ocuparea posturilor din administraţia locală?

Această stare de lucruri a fost semnalată recent şi de senatorul Dan Voiculescu care a constatat că la Primăria din Municipiul Sf. Gheorghe , toţi cei

119 funcţionari angajaţi sunt de naţionalitate maghiară!

Într-o altă localitate este semnalat cazul a doi poliţişti români concediaţi pentru.că nu cunoşteau limba maghiară, iar în locul lor au fost angajaţi doi

maghiari care nu cunoşteau limba română!

Este evident că această condiţie trebuie eliminată în cel mai scurt timp ! .

3. Au impus prin şantaj şi au obţinut separarea invăţământului de toate gradele cu predare exclusiv în limba maghiară urmărind cu perseverenţă separarea,

adică izolarea . Aceeaşi manevră a fost încercată recent, prin scindarea Universităţii de Medicină din Tg. Mureş şi infiinţarea unei facultăţi de

medicină cu limba de predare maghiară. Trebuie evidenţiată reaua credinţă a politicienilor maghiari care pretind că în această chestiune trebuie

respectată noua lege a educaţiei, dar omit să recunoască faptul că această lege a fost adoptată în mod nedemocratic prin asumarea răspunderii

guvernului şi fără a fi dezbătută în Parlament, tot în urma unui şantaj cu ameninţarea ieşirii din coaliţia aflată la guvernare şi de asemenea cu încălcarea

flagrantă a autonomiei universitare.

Dacă în final această ilegalitate se va oficializa se va petrece acelaşi fenomen: profesorii maghiari vor putea preda şi la facultăţile cu limba de predare

română, în timp ce profesorii români nu vor avea acces la facultatea maghiară pentru că ei, in general, nu cunosc această limbă.

Ceva politicienii maghiari tot au reuşit să realizeze: Să învenineze atmosfera dintre profesorii şi studenţii români pe de o parte şi profesorii şi studenţii

maghiari, pe de altă parte.

Trebuie să ne punem şi întrebarea unde îşi vor desfăşura activitatea absolvenţii facultăţii maghiare? Vor acorda consultaţii numai populaţiei maghiare

din judeţele Harghita şi Covasna, sau îi pregătim gata formaţi pentru a emigra în Ungaria?

4. Au impus prin şantaj şi au obţinut ca în judeţele unde populaţia maghiară este majoritară, prefecţii, ca reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, să fie

recrutaţi din rândul populaţiei maghiare, adică la propunerea UDMR, eliminându-se ultima barieră în calea abuzurilor autorităţilor locale, preponderent

maghiare. Au urmat acţiuni de purificare etnică pe faţă, precum schimbarea denumirii a zeci de străzi cu nume româneşti în străzi cu denumiri

maghiare, care au instaurat o stare de tensiune interetnică mocnită ce poate scăpa de sub control în orice moment.

Această stare de tensiune este confirmată de teama românilor de a-şi prezenta doleanţele, iar în cazul exprimării acestora, solicită interlocutorilor să

nu li se dezvăluie identitatea, de teama represaliilor.

Tot mai multe organe de presă relatează situaţii de-a dreptul absurde, în care autorităţile locale, obsedate de menţinerea cu orice preţ a ponderii

populaţiei maghiare, pun tot felul de şicane românilor care vor să-şi cumpere diverse proprietăţi în localităţi în care populaţia maghiară este majoritară,

5

iar când anumite drepturi sunt câştigate în justiţie, pun tot felul de piedici pentru punerea în aplicare a acestor sentinţe !

Ne aflăm în faţa unei situaţii, poate unice în U.E, în care un cetăţean de naţionalitate română poate să cumpere proprietăţi în Ungaria vecină, sau în alte

ţări dar nu se poate stabili in cele două judeţe situate în inima României.

5. O minoritate naţională ce reprezintă abia 6,5% din populaţia României pretinde, nici mai mult nici mai puţin, decât schimbarea constituţiei, nefiind de

acord cu definirea României ca stat naţional, unitar şi indivizibil, cere autonomia Ţinutului Secuiesc (fără secui), autonomia Transilvaniei şi ca plan de

viitor pentru următorii 20 de ani, demontarea totală a României, ca stat ! Aceste revendicări şi planuri de viitor, au fost afirmate chiar de fostul lider

UDMR, d-l Marko Bela, care în loc să fie acţionat în justiţie pentru asemenea declaraţii, a fost cooptat la guvernare şi numit vicepremier în guvernul

României !

6. Aceeaşi minoritate ce reprezintă abia 6,5% din populaţia României, a impus prin şantaj şi a obţinut posturi guvernamentale şi şefia unor agenţii

guvernamentale bine remunerate, după cum urmează:

- Un post de vicepremier în guvernul României şi patru posturi de miniştri.

- Un număr nedefinit de secretari de stat.

- Dir. Gen. al postului de radio România Actualităţi.

- Dir. Gen al Editurii Didactice şi Pedagogice.

- Dir Gen. al ANRE (în legislatura precedentă).

- Dir. Gen. al Oficiului de Stat pt. Invenţii şi Mărci (OSIM). Acesta păstoreşte toate secretele ştiinţifice şi tehnice ale României !

- Deţin conducerea Cons. Naţional pt. Combaterea Discriminării (CNCD).

- Mai există şi alte posturi grase, bine plătite şi fără prea mari responsabilităţi, care ar trebui scoase la vedere şi arătate opiniei publice, ca să se vadă că

UDMR nu luptă numai pentru drepturile minorităţii maghiare, ci şi pentru clientela sa politică.

Toate aceste privilegii au fost dobândite de UDMR ca partid politic aflat în coaliţia de guvernare. După ce a trecut în opoziţie, va pretinde că

reprezentanţii săi sunt schimbaţi din funcţiile deţinute pe criterii etnice şi vor alerta întreg mapamondul, cât de oprimaţi sunt maghiarii din România! În

realitate, vor pierde doar privilegiile dobândite ca efect al ,,discriminării pozitive” şi al şantajului pe care l-au practicat tot timpul!

7. Pentru toate aceste drepturi acordate de Statul Român minorităţii maghiare, ne-am fi putut aştepta la un minim sentiment de recunoştinţă faţă de ţara în

care locuiesc şi de un minim respect faţă de populaţia românească, alături de care istoria i-a aşezat să convieţuiască împreună.

În această privinţă se poate constata că există două atitudini ale populaţiei maghiare: calea bunei înţelegeri cu populaţia românească, şi calea

onfruntărilor.

a. Calea bunei înţelegeri:

Această cale a fost adoptată de maghiarii din cele 14 judeţe unde ei sunt minoritari şi unde populaţia maghiară convieţuieşte în deplină înţelegere cu

populaţia românească, iar reprezentanţii lor sunt promovaţi în diverse funcţii administrative pe criteriul competenţei, fără nici o restricţie din punct de

vedere etnic. Este semnificativă, din acest punct de vedere, declaraţia făcută la un post de televiziune de către sora d-lui episcop Laszlo Tokes, în care

confirmă buna înţelegere dintre populaţia românească şi cea maghiară din Municipiul Cluj- Napoca şi îi acuză pe politicienii maghiari , inclusiv pe

propriul său frate, că sunt singurii care caută să provoace disensiuni între români şi maghiari !

6

b.) Calea confruntărilor:

Adoptată de autorităţile locale, din judeţele Harghita şi Covasna, unde populaţia maghiară este majoritară, după modelul albanezilor din Kosovo-

Serbia ! Pe lângă cele amintite mai sus, metodele folosite sunt diverse, ca de exemplu:.

- Purificare etnică: ,,Plecaţi dincolo de munţi că România este mare şi frumoasă”

,,Afară cu fascistele românce” (4 călugăriţe greco-catolice, o parte adolescente, luate pe sus şi alungate dintr-un cămin pt. copii

orfani în oraşul Odorheiul Secuiesc, construit cu fonduri elveţiene şi administrat de un administrator olandez.)

- Maghiarizare: La recensământul din anul 2002 au fost înregistraţi 47.937 maghiari de religie ortodoxă şi greco-catolică, de fapt români

maghiarizaţi, care şi-au pierdut limba, dar nu au renunţat la credinţa lor ortodoxă!

- Provocări de tot felul: - În fiecare an de ziua naţională a României (1 decembrie) parlamentarii maghiari se prezintă la sedinţa solemnă a

Parlamentului, cu o banderolă neagră în semn de doliu.

- Spânzurarea într-o piaţă publică a unui manechin reprezentându-l pe Avram Iancu, revoluţionar român de la 1848 şi

avertismentul că cine nu respectă naţiunea maghiară va avea aceeaşi soartă !

- Maltratarea unui sportiv român component al echipei nationale de hochei, de către coechipierii lui maghiari..

- Inscripţii revizioniste prin care se cere anularea Tratatului de Pace de la Trianon.

- Contestarea autorităţii Statului Român (,,Ţinutul Secuiesc nu este România”)

- Multe alte manifestări ostile faţă de Statul Român, ce dovedesc că mulţi etnici maghiari consideră că adevărata lor patrie este

Ungaria şi întocmesc tot felul de scenarii pe internet, pentru refacerea Ungariei Mari, pe etape până în anul 2020.

- ,,Fidelitate” faţă de Statul Român ( Românie, te iubesc aşa!- adică fără Transilvania ) ,etc etc

7

Judeţul (County)

Total

populaţie

%

Români

(Romanians)

%

Maghiari

(Hungarians)

%

ROMÂNIA 19.042.936 100 16.869.816 88,6 1.237.746 6,5

TRANSILVANIA 6.475.894 100 4.816.895 74,4 1.224.937 18,9

1. CLUJ 659.370 100 523.424 79,4 103.457 15,7

2. TIMIŞ 649.777 100 555.752 85,5 35.294 5,4

3. BIHOR 549.752 100 367.221 66,8 138.441 25,2

4. MUREŞ 531.380 100 279.488 52,6 200.989 37,8

5. BRAŞOV 505.442 100 442.078 87,5 39.275 7,8

6. MARAMUREŞ 461.290 100 380.018 82,4 34.781 7,5

7. ARAD 409.072 100 343.163 83,9 37.067 9,1

8. HUNEDOARA 396.253 100 369.782 93,3 16.219 4,1

9. SIBIU 375.992 100 340.836 90,6 10.893 2,9

10. SATU MARE 329.079 100 189.991 57,7 113.541 34,5

11. ALBA 327.224 100 294.335 89,9 15.870 4,9

12. HARGHITA 304.969 100 40.431 13,3 258.615 84,8

13. BISTRIŢA-NĂSĂUD 277.861 100 249.925 90,0 14.773 5,3

14. CARAŞ-SEVERIN 274.277 100 244.748 89,2 3.276 1,2

15. SĂLAJ 217.895 100 150.143 68,9 50.659 23,2

16. COVASNA 206.261 100 45.560 22,1 151.787 73,6

Precizări:

1- Diferenţa până la procentul de 100% o reprezintă alte naţionalităţi sau etnii

2- ,,TRANSILVANIA” cuprinde toate teritoriile care au revenit Romaniei în anul 1920 conform Tratatului de Pace de la Trianon,

în urma dezintegrării Imperiului Austro-Ungar

3-Datele de mai sus au fost preluate din ,,Comunicatul de presă al Inst. Naţional de Statistică privind rezultatele provizorii ale

recensământului populaţiei şi locuinţelor” publicat la data de 2 febr. 2012”

Recensământ 2011- Date statistice provizorii Români şi maghiari în Transilvania Tabelul 1

8

Tabel 2 Judeţul

(County)

Total

populaţie

%

Români

(Romanians)

%

Maghiari

(Hungarians)

%

Judeţul

(County)

Total

populaţie

%

Români

(Romanians)

%

Maghiari

(Hungarians)

%

ROMÂNIA 19.042.936 100 16.869.816 88,6 1.237.746 6,5 ROMÂNIA 19.042.936 100 16.869.816 88,6 1.237.746 6,5

TRANSILVANIA 6.475.894 100 4.816.895 74,4 1.224.937 18,9 TRANSILVANIA 6.475.894 100 4.816.895 74,4 1.224.937 18,9

1. CLUJ 659.370 100 523.424 79,4 103.457 15,7 9. SIBIU 375.992 100 340.836 90,6 10.893 2,9

2. TIMIŞ 649.777 100 555.752 85,5 35.294 5,4 10. SATU MARE 329.079 100 189.991 57,7 113.541 34,5

3. BIHOR 549.752 100 367.221 66,8 138.441 25,2 11. ALBA 327.224 100 294.335 89,9 15.870 4,9

4. MUREŞ 531.380 100 279.488 52,6 200.989 37,8 12. HARGHITA 304.969 100 40.431 13,3 258.615 84,8

5. BRAŞOV 505.442 100 442.078 87,5 39.275 7,8 13. BISTRIŢA-NS. 277.861 100 249.925 90,0 14.773 5,3

6.MARAMUREŞ 461.290 100 380.018 82,4 34.781 7,5 14. CARAŞ-SEV. 274.277 100 244.748 89,2 3.276 1,2

7. ARAD 409.072 100 343.163 83,9 37.067 9,1 15. SĂLAJ 217.895 100 150.143 68,9 50.659 23,2

8. HUNEDOARA 396.253 100 369.782 93,3 16.219 4,1 16. COVASNA 206.261 100 45.560 22,1 151.787 73,6

Recensământ 2011- Date provizorii Români şi maghiari în Transilvania – în cifre şi grafice

0

50

100

200

150

250

350

300

400

Mii locuitori

CL

UJ

TIM

IŞ

BIH

OR

MU

RE

Ş

BR

AŞ

OV

MA

RA

MU

RE

Ş

AR

AD

HU

NE

DO

A

RA

SIB

IU

SA

TU

MA

RE

AL

BA

HA

RG

HIT

A

BIS

TR

IŢA

-N.

CA

RA

Ş-S

EV

..

SÂ

LA

J

CO

VA

SN

A

Legendă Români

Maghiari

450

500

9

Tabelul 3 Judeţul

(County)

Total

populaţie

%

Români

Romanians

%

Maghiari

Hungarians

%

Judeţul

(County)

Total

populaţie

%

Români

Romanians

%

Maghiari

Hungarians

%

TRANSILVANIA 6.475.894 100 4.816.895 74,382 1.224.937 18,915 TRANSILVANIA 6.475.894 100 4.816.895 74,382 1.224.937 18,915

1. CLUJ 659.370 10,182 523.424 8,083 103.457 1,598 9. SIBIU 375.992 5,806 340.836 5,263 10.893 0,168

2. TIMIŞ 649.777 10,034 555.752 8,582 35.294 0,545 10. SATU MARE 329.079 5,082 189.991 2,934 113.541 1,753

3. BIHOR 549.752 8,489 367.221 5,670 138.441 2,138 11. ALBA 327.224 5,053 294.335 4,545 15.870 0,245

4. MUREŞ 531.380 8.206 279.488 4,316 200.989 3,104 12. HARGHITA 304.969 4,709 40.431 0,624 258.615 3,994

5. BRAŞOV 505.442 8,8q4 442.078 6,827 39.275 0,606 13. BISTRIŢA N. 277.861 4,291 249.925 3,859 14.773 0,228

6. MARAMUREŞ 461.290 7,123 380.018 5,868 34.781 0,537 14. CARAŞ-SEV. 274.277 4,235 244.748 3,779 3.276 0,051

7. ARAD 409.072 6,317 343.163 5,300 37.067 0,572 15. SĂLAJ 217.895 3,365 150.143 2,318 50.659 0,782

8. HUNEDOARA 396.253 6,119 369.782 5,710 16.219 0,251 16. COVASNA 206.261 3,185 45.560 0,704 151.787 2,344

Legendă

Români

Maghiari

Recensământ 2011- Date provizorii Români şi maghiari în Transilvania – în cifre şi grafice, raportate la totalul populaţiei

0,0 %

2,0%

4,0%

3,0%

5,0%

7,0%

6,0%

8,0%

1,0%

%

CL

UJ

TIM

IŞ

BIH

OR

MU

RE

Ş

BR

AŞ

OV

MA

RA

MU

RE

Ş

AR

AD

HU

NE

DO

AR

A

SIB

IU

SA

TU

MA

RE

AL

BA

HA

RG

HIT

A

BIS

TR

IŢA

-NĂ

S.

CA

RA

Ş-S

EV

ER

IN

SÂ

LA

J

CO

VA

SN

A

10

Tabelul 4

JUDEŢUL (County)

MUNICIPIUL (ORAŞUL)

TOTAL POPULAŢIE

% ROMÂNI

(Romanians)

% MAGHIARI

(Hungarians)

% MUNICIPIUL

(ORAŞUL)

1.CLUJ CLUJ-NAPOCA 309.136 100 247.548 80,1 49.375 15,97 CLUJ NAPOCA

2.TIMIŞ TIMIŞOARA 303.708 100 263.610 86,8 15.580 5,13 TIMIŞOARA

3.BIHOR ORADEA 183.123 100 132.945 72,6 44.892 24,50 ORADEA

4.MUREŞ TÂRGU MUREŞ 127.847 100 66.441 52,0 57.362 44,87 TÂRGU MUREŞ

5.BRAŞOV BRAŞOV 227.961 100 208.019 91,5 16.172 7,11 BRAŞOV

6.MARAMUREŞ BAIA MARE 114.925 100 96.669 84,1 14.085 12,26 BAIA MARE

7.ARAD ARAD 147.922 100 126.075 85,2 15.695 10,61 ARAD

8.HUNEDOARA DEVA 57.565 100 51.348 89,2 4.416 7,67 DEVA

9.SIBIU SIBIU 137.026 100 131.414 95,9 2.131 1,56 SIBIU

10.SATU MARE SATU MARE 94.948 100 55.904 58,9 35.723 37,62 SATU MARE

11.ALBA ALBA IULIA 58.681 100 55.926 95,3 1.575 2,68 ALBA IULIA

12.HARGHITA MIERCUREA CIUC 37.980 100 6.609 17,4 30.914 81,40 MIERCUREA CIUC

13.BISTRIŢA- NĂS. BISTRIŢA 70.493 100 64.214 91,1 4.109 5,83 BISTRIŢA

14.CARAŞ-SEV. REŞIŢA 65.509 100 59.994 91,6 1.682 2,57 REŞIŢA

15.SĂLAJ ZALĂU 53.308 100 43.489 81,6 8.742 16,40 ZALĂU

16.COVASNA SF. GHEORGHE 54.312 100 11.921 21,9 41.770 76,90 SF. GHEORGHE

TOTAL 1--16 2.044.444 100 1.622.114 79,34 344.224 16,83

0

50

100

150

200

BA

IA M

AR

E

RE

ŞIŢ

A

T

IMIŞ

OA

RA

OR

AD

EA

L

BA

T

G. M

UR

EŞ

BR

AŞ

OV

AR

AD

DE

VA

SIB

IU

SA

TU

MA

RE

MIE

RC

. C

IUC

AL

BA

IU

LIA

BIS

TR

IŢA

ZA

LĂ

U

SF

. G

HE

OR

GE

250

Recensământ 2011- Date provizorii Populaţia în principalele oraşe din Transilvania - în cifre şi grafice

Mii

locuitori

CL

UJ

-NA

PO

CA

11

Recensământul populaţiei 2011 – Date provizorii Date comparative între recensămintele din anii 2002 şi 2011

Evoluţia populaţiei de naţionalitate română Tabelul 5

Judeţul Populaţia totală Români

Recensăm.

2002

Recensăm.

2011 Diferenţă

în minus

%

Recensăm.

2002

Recensăm.

2011 Diferenţă

în minus

%

România 21.680.974 19.042.936 2.638.038 12,2 19.399.597 16.869.816 2.529.781 13,0

Transilvania 7.221.733 6.475.894 745.839 10,3 5.393.552 4.816.895 576.657 10,7

Alba 382.747 327.224 55.523 14,5 346.059 294.335 51.724 14,9

Arad 461.791 409.072 52.719 11,4 379.451 343.163 36.288 9,6

Bihor 600.246 549.752 50.494 8,4 404.468 367.221 37.247 9,2

Bistriţa-Năsăud 311.657 277.861 33.796 10,8 281.273 249.925 31.348 11,1

Braşov 589.028 505.442 83.586 14,2 514.161 442.078 72.083 14,0

Caraş-Severin 333.219 274.277 58.942 17,7 294.051 244.748 49.303 16,8

Cluj 702.755 659.370 43.385 6,2 557.891 523.424 34.467 6,2

Covasna 222.449 206.261 16.188 7,3 51.790 45.560 6.230 12,0

Harghita 326.222 304.969 21.253 6,5 45.870 40.431 5.439 11,9

Hunedoara 485.712 396.253 89.459 18,4 450.302 369.782 80.520 17,9

Maramureş 510.110 461.290 48.820 9,6 418.405 380.018 38.387 9,2

Mureş 580.851 531.380 49.471 8,5 309.375 279.488 29.887 9,7

Satu Mare 367.281 329.079 38.202 10,4 216.085 189.991 26.094 12,1

Sălaj 248.015 217.895 30.120 12,1 176.671 150.143 26.528 15,0

Sibiu 421.724 375.992 45.732 10,8 382.061 340.836 41.225 10,8

Timiş 677.926 649.777 28.149 4,2 565.639 555.752 9.887 1,8

12

Recensământul populaţiei 2011 – Date preliminare Date comparative între recensămintele din anii 2002 şi 2011

Evoluţia populaţiei de naţionalitate maghiară Judeţul Populaţia totală Maghiari

Recensăm.

2002

Recensăm.

2011 Diferenţă

în minus

%

Recensăm.

2002

Recensăm.

2011 Diferenţă

în minus

%

România 21.680.974 19.042.936 2.638.038 12,2 1.431.807 1.237.746 194.061 13,6

Transilvania 7.221.733 6.475.894 745.839 10,3 1.415.718 1.224.937 190.781 13,5

Alba 382.747 327.224 55.523 14,5 20.684 15.870 4.814 23,3

Arad 461.791 409.072 52.719 11,4 49.291 37.067 12.224 24,8

Bihor 600.246 549.752 50.494 8,4 155.829 138.441 17.388 11,2

Bistriţa-Năsăud 311.657 277.861 33.796 10,8 18.349 14.773 3.576 19,5

Braşov 589.028 505.442 83.586 14,2 50.956 39.275 11.681 22,9

Caraş-Severin 333.219 274.277 58.942 17,7 5.824 3.276 2.548 43,7

Cluj 702.755 659.370 43.385 6,2 122.301 103.457 18.844 15,4

Covasna 222.449 206.261 16.188 7,3 164.158 151.787 12.371 7,5

Harghita 326.222 304.969 21.253 6,5 276.038 258.615 17.423 6,3

Hunedoara 485.712 396.253 89.459 18,4 25.388 16.219 9.169 36,1

Maramureş 510.110 461.290 48.820 9,6 46.300 34.781 11.519 24,9

Mureş 580.851 531.380 49.471 8,5 228.275 200.989 27.286 12,0

Satu Mare 367.281 329.079 38.202 10,4 129.258 113.541 15.717 12,2

Sălaj 248.015 217.895 30.120 12,1 57.167 50.659 6.508 11,4

Sibiu 421.724 375.992 45.732 10,8 15.344 10.893 4.451 29,0

Timiş 677.926 649.777 28.149 4,2 50.556 35.294 15.262 30,2

Tabelul 6

13

Recensământ 2011

PREZENŢA POPULAŢIEI DE

NAŢIONALITATE ROMÂNĂ ŞI MAGHIARĂ

ÎN JUDEŢELE DIN TRANSILVANIA

UNGARIA

SERBIA

UCRAINA

SATU MARE

CARAŞ SEVERIN

TIMIŞ

ARAD

BIHOR

CLUJ

SĂLAJ

MARAMUREŞ

BISTRIŢA-

NĂSĂUD

MUREŞ

HARGHITA

COVASNA

BRAŞOV SIBIU

ALBA

HUNEDOARA

ROMÂNI

MAGHIARI

LEGENDĂ

14

85 – 95 %

75 – 85 %

65 – 75 %

55 – 65 %

50 – 55 %

20 – 30 %

10 – 20 %

Legenda

Timiş : 85,5 %

Arad ; 83,9 %

Caraş-Severin : 89,2 %

Bihor : 66,8 %

Hunedoara : 93,3 %

Alba ; 89,9 %

Sibiu : 90,6 % Braşov ; 87,5

%

Cluj : 79,4 %

Sălaj : 68,9 %

Satu Mare : 57,7 % Maramureş ; 82,4 %

Bistriţa-Năsăud 90,0 %

Mureş : 52,6 % Harghita : 13,3 %

%

Covasna : 22,1

%

UNGARIA

UKRAINA

SERBIA

PREZENŢA POPULAŢIEI DE NAŢIONALITATE ROMÂNĂ, PE JUDEŢE

15

-

Prezenţa masivă a populaţiei de naţionalitate română în Transilvania,

prezentată în atlase de prestigiu din sec. 19 şi 20

2 1

2. Reproducere după ,,Etnographische karte des

Institutes Agostini de Novara 1916”

1. Reproducere după Richard Andree,s

ALGEMEINER HANDATLAS Verlag von

Velhagen Bielefeld und Leipzig - 1881”