râsul bate boala.doc

8/16/2019 Râsul bate boala.doc

1/6

Râsul bate boala

Aristotel credea că râsul îi este dat numai omului, că este una dintre însuşirile care îldeosebesc de animale. Un copil, spunea el, nu are cu adevărat un suflet decât începând cuclipa în care râde pentru prima dată – fapt ce s-ar petrece, după Aristotel, cam în 40-a i

de via!ă. "eşi ştiin!a modernă a sc#imbat aceste convin$eri şi se consideră ai că râsul –ca manifestare a unor sena!ii fiice şi stări psi#ice – este preent nu doar la om, ci şi laalte mamifere, poate c#iar şi la alte $rupuri de animale, râsul omului rămâne uncomportament fascinant, demn de aten!ia pe care i-au acordat-o mul!i cercetători ainaturii umane, de la Aristotel şi până acum. %ar dintre multele fa!ete ale le$ăturii dintrerâs, psi#ic şi corp, una pare cu deosebire importantă pentru omul de ai& cea a râsului cami'loc de tămăduire.

(roverbul care spune că râsul este cel mai bun medicament poate că e)a$ereaă un pic -nu în orice situa!ie râsul este c#iar leacul cel mai bun - dar, cu si$uran!ă, râsul poate fiadesea un mi'loc terapeutic cu efecte nebănuit de puternice. %ar adevărul vec#iului

proverb se verifică i de i, şi nu doar în situa!ii banale. *"e câte ori n-a!i venit la serviciu prost dispuşi din pricina unei răceli ori c#inui!i de o durere de spate, iar o partidă bună derâs cu cole$ii v-a făcut să vă sim!i!i mai bine+ Uneori, c#iar probleme medicale $ravesau suferin!e ce se întind pe o perioadă lun$ă de timp pot fi alinate prin efectul benefic alrâsului.

Unii antropolo$i consideră râsul drept o formă de comunicare vocală, poate primaapărută la om. Robert (rovine, profesor la Universitatea arland, /UA, specialist înneurobiolo$ie şi studiul comportamentului, consideră că din râs s-ar fi devoltat, treptat,limba'ul articulat uman. (entru el, râsul e un limba' primitiv, universal, un mecanismcomun tuturor oamenilor. oată lumea râde la fel, în vreme ce limba'ul articulat cunoaşte

mii de varia!ii sub forma limbilor şi a dialectelor. 1opiii mici râd înainte de a şti săvorbească, iar copiii născu!i suri şi care, din această cauă, nu înva!ă să vorbească, pottotuşi să râdă.Râsul ar fi, din perspectiva multor etolo$i, un mecanism de ec#ilibrare emo!ională.

2i filosofii au fost intri$a!i de această manifestare a naturii umane, au $ăsit-o tulburătoareşi au încercat să o e)plice. 3riedric# ietsc#e *5644 -5700 credea că râsul e o reac!ie aomului în fa!a unor an$oase e)isten!iale, a sentimentului de sin$urătate şi a conştientiăriicaracterului muritor al fiin!ei umane, conştientiare de care doar oamenii ar fi capabili.

Un filosof modern, americanul 8o#n orreall *n. 5749, care şi-a consacrat o mare parte avie!ii profesionale studierii râsului şi umorului, a emis ipotea că râsul şi-ar putea aveaori$inea în sentimentul de uşurare pe care oamenii confrunta!i cu o prime'die şi-lîmpărtăşesc unii altora odată ce prime'dia a trecut. 1u vremea, comportamentul a evoluatspre forme mai subtile, astfel încât :prime'die: nu mai semnifică neapărat un pericolma'or, o amenin!are la adresa vie!ii sau a inte$rită!ii corporale. (oate fi vorba, pur şisimplu, de un sentiment de incertitudine creat de confruntarea cu o problemă de ordinco$nitiv.


2/6

"e pildă, când un comic spune o $lumă, ascultătorii sunt pu!in confui ini!ial, au de-aface cu o provocare co$nitivă, încearcă să în!elea$ă despre ce e vorba, se aşteaptă la cevasurprinător. ;dată $luma în!eleasă, ascultătorii îşi dau seama că surpria nu a fost unaneplăcută, că starea de incertitudine a trecut, că nu s-a întâmplat nimic $rav, că nu a fostvorba despre un pericol real. 2i atunci râd cu to!ii, pentru a-şi comunica reciproc acest

sentiment de uşurare."eşi s-a creut multă vreme că râsul e propriu doar omului, cercetări recente au arătat căşi la mamifere precum primatele antropoide şi câinii e)istă sunete specifice carecorespund unor situa!ii a$reabile, unor momente de bucurie, de rela)are şi carerepreintă, de fapt, râsul acestor animale. 1#iar şi şobolanii, s-a descoperit, emit, atuncicând se 'oacă şi când sunt $âdila!i, un tip special de sunete - e drept, inaudibile pentruom, deoarece se află în $ama ultrasunetelor - care ar repreenta râsul şobolănesc.

ai avem, după cum se vede, multe de aflat despre râs, despre $enea lui ca mi'loc dee)presie şi de comunicare, dar şi despre efectele lui asupra individului şi asupra

popula!iei. ; întrea$ă ştiin!ă - numită $elotolo$ie - s-a devoltat pentru a studia râsul, cuaccent pe efectele sale fiiolo$ice şi psi#olo$ice.Ultimul deceniu a adus, în spri'inul proverbului citat la începutul articolului, numeroasear$umente reieşite din cercetări ce abordau le$ătura nebănuit de puternică dintre râs şistarea de sănătate.


3/6

presupunea interven!ia unui specialist în terapia prin umor. Acesta, un profesionist care, prin 'ocuri, $lume şi cântece, îi încura'a pe pacien!i să socialiee şi să comunice, a lucratcu =00 din cei 400 de reiden!i ai căminelor. 1eilal!i =00 de pacien!i au constituit $rupulde control, care a primit doar în$ri'irile standard prevăute pentru starea lor de sănătate.(ersonalul de în$ri'ire a fost, de asemenea, instruit de un alt profesionist, pentru a învă!a

să inte$ree umorul în comportamentul fa!ă de pacien!i.Reultatele au fost foarte promi!ătoare& în caul celor care primiseră şi un :tratament cuumor:, a$ita!ia *una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite la pacien!ii cu demen!ă,şi care, în mod obişnuit, este !inută sub control cu a'utorul unor medicamente puternices-a redus în medie cu =0C. A scăut astfel nevoia administrării de medicamente anti- psi#otice care, spre deosebire de râs, au efecte secundare neplăcute. 2i personalul a beneficiat mult de pe urma acestui pro$ram, suportând mai uşor şi abordând cu mai multentuiasm sarcinile dificile pe care le presupune în$ri'irea acestor pacien!i.%ată de'a destule motive pentru a trece râsul pe lista mi'loacelor terapeutice. erapia prinrâs e la îndemână *poate fi realiată simplu, prin viionarea de filme de comedie, ea$reabilă *despre câte tratamente putem spune că sunt plăcute+ şi este, cel mai adesea,

lipsită de orice efecte secundare neplăcute *poate doar nişte dureri musculare în re$iuneaabdominală - am văut oameni care c#iar au râs de i-a durut burtaD

"ar de ce să nu fim proactivi în ceea ce priveşte efecetele benefice ale râsului+ (utem săne $ândim la el ca la un mi'loc de prevenire a îmbolnăvirii, de a ne păstra sănătatea, de ane men!ine ec#ilibrul or$anismului, ca la o componentă a unui stil de via!ă sănătos.?ste ceea ce a avut în minte dr. adan Eataria din umbai, %ndia, atunci când a înfiin!at,în 577F, primul 1lub de Râs din lume. "oar cîteva persoane i-au împărtăşit atuncientuiasmul şi i s-au alăturat, devenind membri fondatori ai clubului. "ar câtă nevoieavea lumea de aşa ceva se vede din faptul că astăi, la 5> ani de la acel eveniment, e)istăîn lume peste >.000 de cluburi de râs, în cca. >0 de !ări.

etoda doctorului Eataria se numeşte Gasao$a sau o$a râsului şi combină râsul liber,spontan *neprovocat de bancuri sau comedii cu te#nici o$a de respira!ie *(ranaama./e porneşte de la ideea că râsul e un comportament natural şi înnăscut, e în firea omului.


4/6

- da, #aios am is, o să vede!i că i se potriveşte - $lume!, vioi şi cu un râs atât demolipsitor, încât ibuteşte să răspândească veselie în 'ur c#iar şi atunci când vorbeştedespre lucruri foarte serioase. (oate acesta e secretul faimei, simpatiei şi respectului decare se bucură.


5/6

1ercetari anterioare, realiate de dr. JerM in anii 5770, aratasera ca rasul stimuleaafunctiile sistemului imunitar, determinand, de e)emplu, cresterea numarului de celule:Miller: - modul natural al or$anismului de a lupta impotriva tumorilor - la pacientii cucancer.

Niionarea a doar o 'umatate de ora de comedie pe i are consecinte benefice asuprasanatatii. "upa afirmatiile dr. JerM, rasul e, de asemenea, un mod e)celent de inlaturararea stresului dupa o i de munca.

/ursa& ele$rap# /cience

Un profesor 'apone a inventat o masina de masurat rasul si o noua unitate de masura,:a#:, pentru a stabili daca veselia unei persoane este sincera, cinica sau ironica,informeaa A3(.

:(otrivit teoriei mele, imediat ce creierul detecteaa ceva amuant, diafra$ma se pune in

miscare:, a spus Oo'i Eimura, profesor de stiinte ale comunicarii la Universitatea dinEansai, ;saMa, purtator de cuvant al mai multor umoristi 'aponei.(rofesorul a aplicat electroi pe corpurile voluntarilor, mai ales la nivelul stomacului, si amasurat activitatea diafra$mei si a altor musc#i. asina poate cauta de pana la B.000 deori pe secunda semnalele electrice produse de corp in caul in care e)ista motiv de ras.(otrivit inventatorului, aceasta preciie permite stabilirea tipului de ras, daca cineva radedin toata inima sau se forteaa, daca persoana este cinica sau ironica.Eimura a stabilit unitatea de masura a rasului, :a#:-ul. :Am descoperit ca rasul copiiloreste mai spontan, cu ece :a#:-uri pe secunda, de doua ori mai intens decat cel aladutilor:, a e)plicat acesta.1ercetatorul a luat in calcul o mar'a in caul adultilor, care isi pierd spontaneitatea pentru

ca se intreaba daca este potrivit sa rada, in functie de situatie.(rofesorul distin$e patru etape posibile intr-un ras& detenta, iesirea din norma, rasul dintoata inima si, in cele din urma, cateodata, #o#otele de ras.(entru cercetator, intele$erea mecanismului de raspandire a rasului de la o persoana laalta :este c#eia sufletului uman:.%n opinia lui Eimura, rasul permite omului sa plece din nou dintr-un punct poitiv, :asacum se intampla cu restartarea calculatoarelor:. /i cercetatorul crede ca, astfel,umanitatea este capabila sa treaca de la :un secol de raboi, la un secol de umor sitoleranta:.

/ursa& ?"%A3AP

?motiile poitive au cel mai mare impact atunci cand sunt e)primate printr-un rasQsanatos, sonor si cu $ura desc#isa, mai ales cand o femeie rade astfel, arata un studiurealiat la Universitatea /tatului Seor$ia, /UA.

Un ras retinut, cu $ura inc#isa, nu $enereaa o stare de bine la fel de intensa, au observatcercetatorii americani.


6/6

?i au inre$istrat modul in care radeau oamenii atunci cand priveau filme amuante si insituatii in care socialiau intr-o atmosfera vesela.

Ulterior, cca. F0 de inre$istrari ale diferitelor tipuri de rasete au fost viionate de =6 de

voluntariK acestia au acordat cele mai mari :note: rasetelor sonore, cu $ura desc#isa, inspecial cand erau emise de femei. Aceste rasete s-au dovedit a declansa privitorilor celemai intense emotii poitive.

Reultatele su$ereaa faptul ca, inca din copilarie, asociem vocaliarile de acest tip cu bucuria, cu sentimentele placute, iar mai tariu, continuam le asociem cu sentimetele placute.

Rasul - comportament practic universal la specia umana - repreinta un mi'loc decomunicare cu o functie sociala e)trem de importanta, care intareste si mentine le$aturileafective in cadrul $rupului.

/ursa& AJ1

râsul bate boala.doc

Documents