raportul starii de sĂnĂtate a comunitĂŢii judetul …dspvs.ro/dsp2/upload/raport privind starea...

RAPORTUL STARII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDETUL VASLUI

ANUL 2011 A) ASPECTE GENERALE

1. Elemente generale de caracterizare a judeţului - harta judeţului

- caracteristici socio-economice

Pe meleagurile vasluiene, aflate la răscrucea unor importante drumuri comerciale care coborau pa văile Siretului şi Bârladului spre Dunăre şi cetăţile de la Marea Neagră primele târguri sunt atestate documentar din secolul al XII-lea. Prima menţiune scrisă despre existenţa unor localităţi urbane în judeţul Vaslui este aceea din 1174, referitoare la oraşul Bârlad, acesta fiind unul din cele mai vechi oraşe româneşti din această zonă a ţării. Vasluiul, oraşul de la confluenţa Bârladului cu Racova, reşedinţa de astăzi a judeţului apare menţionat în cronicile străine în a doua jumătate a secolului a XIV- lea, iar în documentele interne în anul 1423.

- Judeţul Vaslui este aşezat în partea de nord a ţării , cu o suprafată de 5300 km2,(reprezentând 2,2 % din teritoriul ţării) şi se învecinează cu judeţele Iaşi la nord, Neamţ, Bacău şi Vrancea la vest, Galaţi la sud, iar la est râul Prut ce constitue graniţa de stat cu Replubica Moldova. Are în componenţă cinci localităţi, dintre care trei sunt oraşe (Vaslui, Bârlad, Huşi ) şi două sunt oraşe ( Negreşti şi Murgeni). Cel mai mare centru urban al judeţului este municipiul – reşedinţă Vaslui, urmat îndeaproape de minicipiul Bârlad. La polul opus, oraşul Murgeni are cel mai redus efectiv demografic şi cea mai slabă dezvoltare economică dintre localităţile urbane din judeţ. Are în componenţă 81 de comune care cuprin 449 de sate . Acestora li se mai adaugă încă 6 sate care aparţin de municipii şi oraşe, dar care nu sunt incluse în informaţiile oficiale referitoare la mediul rural.

- Situaţia existentă a economiei vasluiene este rezultatul schimbărilor profunde prin care a trecut judeţul în ultimele decenii: de la industrializarea forţată din peritada comunistă la prăbuşirea industriei de după 1990. Toţi indicatorii care caracterizează situaţia economică a judeţului arată situaţii negative (dacă nu dezastruase ), intr-un context al lipsei fondurilor pentru dezvoltarea economică locală care este cel mai important factor al dezvoltării judeţului. Rata şomajului înregistrat în judeţul Vaslui este de ani buni printre cele mai ridicate din ţară, iar în ultimii ani a crescut foarte mult. În aprilie 2010 rata şomajului a fost de 14, 09% , cea mai crescută din ţară.

Din totalul unităţilor locale active ,la sfârşitul anului 2010, doar 0,3 % erau intreprinderi mari, iar dintre IMM-uri , 90% erau intreprinderi mari. Aproape jumătate din firmele vasluiene activează în comerţ (46,8%), 12,2% sunt unităţi industriale şi 10% activează în sectorul construcţiilor. În domeniul agricol figurează doar 4,4 % dintre firmele din judeţ.

Ca domenii de activitate importante la nivel judeţean ( tradiţie, reprezentativitate, rezultate financiare, număr de salariaţi ) se remarcă industria de maşini şi echipamente, confecţiile textile şi confecţiile din piele, industria alimentară şi a băuturilor alcoolice. (Amintim existenţa câtorva unităţi locale cu tradiţie: Vascar, Rulmenţi SA, Ulerom, Safir, Mopan, Confecţii Bârlad) .

Cea mai importantă resursă materială a judeţului este terenul agricol, însă valorificarea actuală a acesteia este departe de a fi mulţumitoare , totuşi producţia medie totală de grâu şi secară la nivel judeţean este superioară producţiei medii regionale şi naţionale Conform hărţii naţionale agricole în funcţie de favorabilitatea condiţiilor agropedoclimatice, coordonatele judeţului Vaslui sunt propice pentru zootehnie, viticultură, legumicultură, cartofi, piscicultură.

Turismul – per ansamblu, dezvoltarea turismului în judeţul Vaslui este slabă, cu toate că potenţialul de dezvoltare ar putea fi unul chiar ridicat, tinând cont de multitudinea şi varietatea patrimoniului vasluian. Formele de turism practicabile sunt: cultural- istoric. Muzeele din Vaslui, Bârlad şi Huşi deţin colecţii importante şi variate de la secţii de arheologie , istorie medievală, până la artă plastică şi artă religioasă, care sunt completate de colecţiile etnografice ale muzeelor săteşti din mediul rural. Turismul cultural şi istoric este susurismul cultural şi istoric este suţinut şi de existente castelelor, conacelor şi siturilor arheologice: Castelul Mahrocordat, Ansamblul conacului Roset- Balş, Conacul Rosetti-Solescu, Casa memorială Emil Racoviţă, Casa Ghica, Casa Sturdza

Turismul religios- Printre cele mai reprezentative biserici ale judeţului se numără Biserica Domnească,, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui (Ştefan cel Mare – 1490) Biserica,, Adormirea Maicii Domnului”, Biserica,,Sf. Treime”, Biserica Sf.

Gheorghe, etc. Dintre mănăstirile judeţului enumerăm: Mănăstirea Moreni, Mănăstirea Mălineşti, Ansamblul Mănăstirii Floreşti, Mănăstirea Bujoreni.

Turismul vitivinicol –Viile ocupă, în Moldova o întindere de peste 90 000 hectare, ceea ce înseamnă a treia parte din suprafaţa viticolă a ţării. Printre podgoriile celebre ale Moldovei se numără şi podgoriile Huşi şi Colinele Tutovei.

Turismul cinegetic şi de pescuit – Fauna cinegenetică a judeţului Vaslui este diversă, permiţând organizarea unor partide de vânătoare de neuitat. Principalele specii de animale care trăiesc în pădurile judeţului sunt cerbul, mistreţul şi iepurele. De asemenea, se pot vâna potârnichi,fazani, raţe sî gâşte sălbatice. În ceea ce priveşte pescuitul, cu investiţii minime, valea Elanului poate deveni o zonă importantă de agrement. La Cârja se află un luciu de apă de peste o mie de hectare.

Sistemul de învăţământ din judeţul Vaslui se desfăşoară în toate formele: preşcolar, primar, gimnazial, lineal şi universitar. Învăţământul superior vasluian este prezent în centrele urbane Bârlad, Huşi şi Vaslui unde o serie de universităţi şi-au deschis filiale şi organizează cursuri în regim de învăţământ la distanţă.

Sistemul sanitar al judeţului Vaslui cuprinde 344 unităţi publice şi 409 private. Respectând evoluţia naţională, unităţile private nu numai că le-au depăşit numeric pe cele de stat, dar le-au surclasat şi în ceea ce priveşte dotările şi calitatea actului medical. Unitaţile medicale din judeţul Vaslui sunt concentrate preponderent în centrele urbane importante. Unităţile medicale private sunt cabinete de specialitate ( 44%), farmacii ( 22%) şi cabinete stomatologice (14,9%). La nivelul judeţului Vaslui funcţionează servicii de urgenţă în structura spitalelor de tipul unitate primire urgenţe (UPU) şi compartiment primire urgenţe (CPU)

Cultura - din punct de vedere al activităţilor culturale, în judeţul Vaslui se remarcă municipiul Bârlad denumit în vremurile trecute ,, capitala Moldovei de Jos “, cu o istorie culturală foarte bogată şi cu un prezent în care cultura este un pilon important al comunităţii locale. Pe teritoriul judeţului Vaslui există mărturii arheologice, etnografice, folclorice, locuri şi monumente istorice. În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite mărturii despre existenţa aşezărilor din perioada paleoliticului, din epoca neolitică şi din perioada epocii bronzului. De asemenea, vestigiile descoperite sunt dovezi concrete despre existenţa civilizaţiei dacice pe teritoriul judetului. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice a cuprins un numar de 449 monumente istorice prezente pe teritoriul judeţului. În Vaslui există 10 unităţi muzeale, i instituţie teatrală cu o capacitate de de aproximativ 300 locuri. Cultura judeţului Vaslui este promovată, de asemenea, prin intermediul reţelei de biblioteci ce cuprinde în structura sa 81 de biblioteci comunale, 2 municipale şi o bibliotecă judeţeană, ce pun la dispoziţia utilizatorilor sute de mii de volume şi antrenează publicul cititor în diferite activităţi culturale. Istoria judeţului Vaslui este legată de viaţa şi activitatea unor personalităţi marcante precum: Nicolae Milescu Spătarul, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa , Doamna Elena, Emil Racoviţă, Vasile Pârvan, V.I. Popa, Ştefan Procopiu, George Tutoveanu, etc. Nu mai puţin de 38 de personalităţi ale judeţului Vaslui sunt membri ai Academiei Române. Din punct de vedere folcloric, cea mai gogată zonă din judeţ este Valea Tutovei, între Bârlad şi Dragomireşti. Din comuna Perieni provine o formaţie de cimpoieri, laureată a mai multor concursuri internaţionale Costumul popular , de o frumuseţe deosebită, este încă purtat în satele Pogoneşti şi Iveşti, la 10-14 km de Bârlad Aceste două sate sunt vetre folclorice reprezentative pentru judeţul Vaslui.

Dezvoltarea socio- economică şi culturală a judeţului Vaslui este posibilă doar prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor care constitue comunitatea judeţeană: administraţie publică, instituţii publice, instituţii publice specializate, mediul de afaceri, societate civilă şi, binenţeles, cetăţianul. Măsurile pe care aceştia le vor intreprinde vor trebui să fie canalizate spre aceleaşi direcţii.

2. Starea de sănătate a populaţiei (evaluarea datelor de raportare

curentă) 2.1. Indicatori sintetici ai stării de sănătate

- speranţa de viată la naştere şi la vârstele nodale ( 1, 15, 30, 45, 60 ani)

SPERANTA DE VIATA LA NASTERE 2011 Grupa de varsta Total Urban Rural

0 66.42 70,39 64,32 1 an 65,96 69,60 64,03 15 ani 52,20 55,91 50,22 30 ani 37,72 41,63 35,66 45 ani 23,96 27,89 21,86 60 ani 11,53 16,96 8,82

- mortalitatea infantilă

MORTALITATEA INFANTILA -2011 DEC. 0-1 AN TOTAL %0 NV TOTAL DEC.0-1 AN 32 8,17 URBA N 4 3,09

RURA L

28

11,58

- mortalitatea maternă

MORTALITATEA MATERNA -2011 CA %0 NV TOTA L 2 0,51 Prin avort 1 0,26 Prin risc obstetrical 0 0,00 Prin cauze indirecte 1 0,26

2.2. Statistica populaţiei

- număr locuitori la 1 iulie şi repartizarea populaţiei pe medii, urban/rural la 1 ianuarie 2011 TOTAL Jud. Vaslui 449401 -masculin 224203 -feminin 225198 urban 186587 - masculin 90260 - feminin 96327 rural 262814 - masculin 133943 - feminin 128871 M unicipiul Vaslui 70207 - masculin 33957 - feminin 36250 M unicipiul Bârlad 68826 - masculin 33021 - feminin 35805 M unicipiul Huşi 29533 - masculin 14324 - feminin 15209 Oraş M urgeni 7863 - masculin 3956 - feminin 3907 Oraş Negreşti 10158 - masculin 5002 - feminin 5156 - repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă ( piramida vârstelor) Total 0-4ani 5-9ani 10-14

ani 15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

449401 25473 28033 29738 28016 36433 32301 33486 33484 40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-79 ani

75-79 ani

80-84 ani

35290 22629 27737 26663 23001 17039 18927 15522 9892 85 ani şi peste 5737

-distribuţia populaţiei pe localităţi în funcţie de mărimea lor (important pentru accesibilitatea la serviciile medicale)

Populaţia legală după domiciliu, pe municipiu,oraşe,comune şi sexe la 1 iulie 2011

TOTAL M ASCULIN FEM ININ

Vaslui 447724 223397 224327 Mediu urban 185635 89731 95904 Municipiul Vaslui 69992 33848 36144 Municipiul Bârlad 68585 32913 35672 Municipiul Huşi 29113 14051 15062 Oraş Murgeni 7842 3947 3895 Oraş Negreşti 10103 4972 5131 Rural 262089 133666 128423 Albeşti 3233 1594 1639 Alexandru Vlahuţă 1349 728 621 Arsura 1765 889 876 Băcani 2919 1534 1385 Băceşti 4460 2262 2198 Bălteni 1549 772 777 Banca 5533 2828 2705 Berezeni 5189 2627 2562 Blăgeşti 1504 738 766 Bogdana 1757 876 881 Bogdăneşti 3403 1709 1694 Bogdăniţa 1541 828 713 Boţeşti 2125 1071 1054 Buneşti-Avereşti 2684 1338 1346 Ciocani 1838 931 907 Codăeşti 4675 2346 2329 Coroieşti 2199 1121 1078 Costeşti 3157 1547 1610 Cozmeşti 2507 1276 1231 Creţeşti 1851 924 927 Dăneşti 2171 1095 1076 Deleni 2462 1241 1221 Deleşti 2401 1240 1161 Dimitrie Cantemir 2806 1436 1370 Dodeşti 1861 907 954 Dragomireşti 5046 2645 2401 Drănceni 4637 2386 2251 Duda- Epureni 4741 2423 2318 Dumeşti 3668 1913 1755

Epureni 3061 1590 1471 Fălciu 5662 2891 2771 Fereşti 2183 1122 1061 Fruntişeni 1942 1005 937 Găgeşti 2168 1139 1029 Gârceni 2489 1316 1173 Ghergheşti 2807 1487 1320 Griviţa 3726 1881 1845 Hoceni 2899 1459 1440 Iana 4145 2174 1971 Ibăneşti 1551 821 730 Ivăneşti 4653 2356 2297 Iveşti 2727 1371 1356 Laza 3157 1588 1569 Lipovăţ 4362 2250 2112 Lunca Banului 3813 1916 1897 Măluşteni 2738 1366 1372 Micleşti 2829 1448 1381 Muntenii de Jos 4026 1985 2041 Muntenii de Sus 4163 2076 2087 Olteneşti 2803 1405 1398 Oşeşti 3267 1693 1574 Pădureni 4095 2115 1980 Perieni 3712 1900 1812 Pochidia 1863 948 915 Pogana 3291 1654 1637 Pogoneşti 1841 975 866 Poieneşti 3174 1632 1542 Puieşti 4815 2477 2338 Pungeşti 3398 1727 1671 Puşcaşi 3797 1941 1856 Rafaila 1933 1003 930 Rebricea 3808 1949 1859 Roşieşti 3447 1749 1698 Soleşti 3886 1985 1901 Stănileşti 5497 2766 2731 Ştefan cel Mare 3457 1769 1688 Şuletea 2448 1243 1205 Tăcuta 3323 1666 1657 Tanacu 2051 1042 1009 Tătărăni 2335 1183 1152 Todireşti 3494 1813 1681 Tutova 3709 1931 1778 Văleni 4609 2370 2239

Vetrişoaia 3235 1600 1635 Viişoara 1889 961 928 Vinderei 4342 2292 2050 Voineşti 3993 2045 1948 Vultureşti 2349 1188 1161 Vutcani 2188 1062 1126 Zăpodeni 4084 2089 1995 Zorleni 9824 5027 4797

NOTĂ EXPLICATIVĂ: Populatia în anul 2011 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migratia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigratiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populatiei României (estimată în anul 2011 la cca. 1,4 mil. persoane fată de statistica curentă). Această estimare a fost realizată pe baza statisticilor în oglindă disponibile în baza de date a EUROSTAT. 2.3. M işcarea naturală a populaţiei - natalitatea, fertilitatea NATALITATEA 2011

TOTAL %0

locuitori TOTAL NASCUTI VII 3915 8,64 nascuti vii extrateritoria li 203 -URBAN 1293 6,87 -RURA L 2419 9,13

total_NN

15-19 ANI

20-24 ANI

25-29 ANI

30-34 ANI

35-39 ANI

40-44 ANI

ANUL 2011 3915 621 1131 976 749 377 58 NN % din total 15,86 28,89 24,93 19,13 9,63 1,48 0,08 POP_ FFERTILA 107710 13948 18507 15445 15979 15927 16375 11529 Fertilitatea generala si grupe gr.varsta %0 36,35 44,52 61,11 63,19 46,87 23,67 3,54 0,26

Pop. feminina pe grupa fertila 107710

15-19 an i 13948 20-24 an i 18507 25-29 an i 15445 30-34 an i 15979 35-39 an i 15927 40-44 an i 16375 45-49 an i 11529

- mortalitatea

MORTALITATEA GENERALA TOTAL

%0 locuitori

DECES E GENERALE 4838 10,68 decese extrateritoriale

125 -URBAN

1285 6,83 -RURA L 3553 13,41

- sporul natural

SPORUL NATURAL TOTAL

%0 locuitori

SPORUL NATURAL -1048 -2,31 -URBAN

8 0,04 -RURA L

-1134 -4,28 extratateritoriali

78

2.4. M işcarea mecanică ( migraţia ) - veniri şi plecări ale populaţiei din judeţ

Sosiţi Plecaţi JUDEŢ LOCALITATE

Născuţi-vii

Decedaţi Spor natural inclusiv migraţia

externă

Spor migrator

Total judeţ 4464 5764 -1300 8523 10511 -

1988

MUNICIPIUL VASLUI 670 428 242 1024 1721 -

697 MUNICIPIUL BARLAD 548

660 -112

1036 1596 -560

MUNICIPIUL HUSI 240 278 -38 568 595 -27 ORAS MURGENI 139 102 37 186 234 -48 ORAS NEGRESTI 110 103 7 194 229 -35 ALBESTI 27 51 -24 64 48 16 ALEXANDRU VLAHUTA 26

45 -19 52 81 -29

ARSURA 11 49 -38 30 47 -17 BACANI 39 45 -6 88 87 1 BACESTI 105 63 42 84 104 -20 BALTENI 8 28 -20 52 45 7 BANCA 61 79 -18 120 156 -36 BEREZENI 48 87 -37 93 118 -25 BLAGESTI 7 25 -18 37 30 7 BOGDANA 25 33 -8 39 42 -3 BOGDANESTI 40 55 -15 71 68 3 BOGDANITA 14 27 -13 35 47 -12 BOTESTI 21 35 -14 46 61 -15 BUNESTI-AVERESTI 17 48 -31 54 68 -14 CIOCANI 29 23 6 58 58 0 CODAESTI 43 84 -41 78 64 14 COROIESTI 25 50 -25 54 55 -1 COSTESTI 33 63 -30 86 63 23 COZMESTI 30 50 -20 50 39 11 CRETESTI 22 30 -8 40 30 10 DANESTI 25 57 -32 40 80 -40 DELENI 18 38 -20 66 64 2 DELESTI 25 48 -23 40 68 -28 DIMITRIE CANTEMIR 36 56 -20 55 62 -7 DODESTI 15 18 -3 54 26 28 DRAGOMIRESTI 76 53 23 99 117 -18 DRANCENI 42 65 -23 112 112 0 DUDA-EPURENI 35 78 -43 97 92 5

DUMESTI 62 46 16 70 76 -6 EPURENI 31 34 -3 49 73 -24 FALCIU 56 77 -21 83 161 -78 FERESTI 12 23 -11 44 59 -15 FRUNTISENI 13 19 -6 39 31 8 GAGESTI 16 49 -33 49 53 -4 GARCENI 32 56 -24 43 70 -27 GHERGHESTI 42 28 14 63 66 -3 GRIVITA 37 50 -13 108 88 20 HOCENI 37 82 -45 48 63 -15 IANA 65 54 11 74 160 -86 IBANESTI 12 15 -3 34 54 -20 IVANESTI 51 85 -34 87 115 -28 IVESTI 24 36 -12 47 73 -26 LAZA 41 61 -20 37 107 -70 LIPOVAT 39 69 -30 95 69 26 LUNCA BANULUI 29 49 -20 32 76 -44 MALUSTENI 18 61 -43 31 49 -18 MICLESTI 46 58 -12 70 68 2 MUNTENII DE JOS 45 73 -28 149 106 43 MUNTENII DE SUS 26 25 1 132 59 73 OLTENESTI 23 52 -29 58 79 -21 OSESTI 59 48 11 43 81 -38 PADURENI 31 74 -43 94 84 10 PERIENI 45 59 -14 84 88 -4 POCHIDIA 13 31 -18 47 43 4 POGANA 41 33 8 86 92 -6 POGONESTI 12 25 -13 81 30 51 POIENESTI 26 39 -13 58 55 3 PUIESTI 50 83 -33 96 107 -11 PUNGESTI 47 66 -19 76 60 16 PUSCASI 23 34 -11 121 54 67 RAFAILA 28 25 3 30 30 0 REBRICEA 52 53 -1 97 76 21 ROSIESTI 23 52 -29 57 66 -9 SOLESTI 38 70 -32 69 94 -25 STANILESTI 54 78 -24 84 84 0 STEFAN CEL MARE 28 56 -28 82 61 21 SULETEA 21 30 -9 38 51 -13 TACUTA 37 56 -19 45 97 -52 TANACU 20 51 -31 29 99 -70 TATARANI 24 45 -21 56 79 -23 TODIRESTI 28 48 -20 44 92 -48 TUTOVA 46 53 -7 110 81 29

VALENI 39 70 -31 83 96 -13 VETRISOAIA 29 51 -22 60 104 -44 VIISOARA 14 44 -30 37 77 -40 VINDEREI 25 82 -57 76 115 -39 VOINESTI 77 60 17 74 109 -35 VULTURESTI 17 52 -35 43 46 -3 VUTCANI 17 52 -35 62 57 5 ZAPODENI 31 82 -51 108 59 49 ZORLENI 102 106 -4 209 182 27

Notă: Datele pentru anul 2011 urmează să se prelucreze şi vom dispune de ele aproximativ în luna iulie. 2.5. M orbiditatea populaţiei - morbiditatea prin boli transmisibile ( incidenţa ) TOTAL MORB IDITATE J UDET

DE LA M EDICI DE FAMILIE

TOTAL %000 de locuitori

A 1

TOTAL din care: 339803 74993

B.inf.si parazitare 14673 3238,3

Tumori 1057 233,28 Boli sange si org.hem.poetice 915

201,94

Boli endocrine,nutrit.metab. 13862

3059,3

Tulb.mintale si co mport. 4452 982,54

Boli sist.nervos 9646 2128,8

Boli ochi si anexe 13949 3078,5

Boli urechi si apof.mastoida 13946

3077,8

Boli ap.c iru lator 12608 2782,5

Boli ap.resp. 118174 26080

Boli ap.d igestive 47442 10470

B.p iele si tesut subcut. 20283 4476,4

B.ostio.artic ,muschi 33858 7472,3

Boli ap.genito-urinar 24066 5311,3

Co mplicatii a le sarcinii, nast 248

54,73

Afectiuni perinatale 63 13,9

Malf.cong.si anomalii 97 21,41

Simpto me si semne 2256 497,89

Accidente si otraviri 8208 1811,5

TOTAL JUDET VASLUI- B OLI TRANS MIS IBILE CU RAPORTARE LUNARA DENUMIREA BOLII TOTAL 1AN 1_14 15_64 65+ 1 BDA T 1847 84 919 592 252 U 687 27 331 264 65 R 1160 57 588 328 187 2 DIZENTERIE T 3 0 3 0 0 U 1 0 1 0 0 R 2 0 2 0 0 3 GRIPA T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 4 HEP.VIRALA T 27 0 9 18 0 U 8 0 2 6 0 TOTAL R 19 0 7 12 0 5 HEP.TIP A T 11 0 4 7 0 A U 1 0 0 1 0 R 10 0 4 6 0 6 HEP.TIP B T 2 0 0 2 0 B U 1 0 0 1 0 R 1 0 0 1 0 7 HEP.NON A si B T 13 0 5 8 0 N-A U 6 0 2 4 0 N-B R 7 0 3 4 0 8 HEP.C T 1 0 0 1 0 U 0 0 0 0 0 R 1 0 0 1 0 8 LEPTOSPIROZA T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 9 M.C.S.E. T 5 0 5 0 0 U 1 0 1 0 0 R 4 0 4 0 0 10 OREION T 16 0 12 4 0 U 5 0 4 1 0 R 11 0 8 3 0 11 RUJ EOLA T 14 0 10 4 0 U 11 0 7 4 0

R 3 0 3 0 0 12 SCARLATINA T 42 0 39 3 0 U 23 0 23 0 0 R 19 0 16 3 0 13 TUS E CONVUL- T 0 0 0 0 0 SIVA U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 14 TETANOS T 2 0 0 2 0 U 1 0 0 1 0 R 1 0 0 1 0 15 TRICHINELOZA T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 16 NEUROVIROZA T 0 0 0 0 0 PARALITICA U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 17 ANTRAX T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 18 BOTULIS M T 1 0 0 1 0 U 0 0 0 0 0 R 1 0 0 1 0 19 RAB IE T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0

R 0 0 0 0 0 20 MALARIE T 0 0 0 0 0 U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0 21 LEIS HMA- T 1 0 0 1 0 NIOZA U 0 0 0 0 0 R 1 0 0 1 0 TOT AN T 1958 84 997 625 252 U 737 27 369 276 65 R 1221 57 628 349 187

TOTAL JUDET VASLUI- BOLI TRANSMISIB ILE CU RAPORTARE TRIMESTRIALA RAN DENUMIREA DUL BOLII TOTAL 1AN 1_14 15_64 65+ A B C 1 ANGINA CU T 24 0 12 12 0 STREPTOCOCI U 14 0 6 8 0 R 10 0 6 4 0 2 ERIZIPEL T 29 0 2 15 12 U 9 0 0 6 3 R 20 0 2 9 9 3 MENINGITA T 8 0 1 3 4

BACTERIANA U 3 0 0 2 1 R 5 0 1 1 3 4 MENINGITA T 8 0 5 3 0 VIRALA U 1 0 1 0 0 R 7 0 4 3 0 5 MONONU-'CLEOZA T 0 0 0 0 0

U 0 0 0 0 0 R 0 0 0 0 0

6 RUB EOLA T 8 0 8 0 0 U 4 0 4 0 0

R 4 0 4 0 0

7 SALMONELLA T 13 0 6 7 0 U 6 0 3 3 0 R 7 0 3 4 0 8 SCABIA T 106 2 73 20 11 6 0 6 0 0 R 100 2 67 20 11 9 T.I.A. T 21 0 8 12 1 U 5 0 2 3 0 R 16 0 6 9 1 10 VARICELA T 659 11 537 111 0 U 368 9 307 52 0 R 291 2 230 59 0 12 TOTAL_BOLI T 876 13 652 183 28 U 416 9 329 74 4 R 460 4 323 109 24

- morbiditatea spitalizată MORB IDITATEA SPITALIZATA ANUL -2011 Sisteme si aparate

Total cazuri

%0 locuitori

Total pacienti externati din spital, din care:

88302 194.88

-Total bolnavi

86980 191.96

Boli infectioase si parazitare

8003 17.66

Tumori maligne

2894 6.39

Bolile sîngelui, org. hematop., tulburări imunitare

362 0.80

Boli endoc., nutriţie, metab. şi de carenţă, din care:

1192 2.63

- d iabetul zaharat

804 1.77

Tulburari mintale şi comport.

8759 19.33

Bolile s.nervos şi ale org. de simţ

4893 10.80

Bolile ap. circulator, din care:

11390 25.14

- infa rct acut al

miocardului

123 0.27

- boli cerebro-

vasculare

2267 5.00

Boli ap. respirator

14153 31.24

Boli ap. digestiv

9606 21.20

Boli de p iele şi ţesut.celular subc.

2151 4.75

Bolile sist. osteo-articular, muşchilor şi ţes.conj.

3040 6.71

Boli ap. genito-urinar

3309 7.30

Traumatisme, otraviri

6200 13.68

Accidente de transport

514 1.13

Căderi accidentale

3348 7.39

- indici de evidenţă pentru unele boli considerate probleme de sănătate ( eventual din registre- tuberculoză, cancer, guşă endemică, boli venerice, etc.)

MORBIDITATEA (Incidenta si Prevalenta) IN CABIN ETELE DE S PEC IALITATE DIN AMBULATORIU

TBC CANCER

TULBURARI MINTALE

DIABET ZAHARAT SIFILIS

Cazuri noi

Ramasi evidenta

Cazuri noi Ramasi evident

a

Cazuri noi

Ramasi evident

a

Cazuri noi

Ramasi evident

a

Cazuri noi

TOTA L 358 334 1090 6519 641 7833 1093 #### 71 URBA N 117 101 451 3126 235 3566 - 8878 35 RURA L 241 233 639 3393 406 4267 - 7322 36 INDICATORI DE INCIDENTA(cazuri noi) la %000loc. si de PREVALENTA(ramasi in evidenta) la%loc.

TBC CANCER

TULBURARI MINTALE

DIABET ZAHARAT SIFILIS

Cazuri noi

Ramasi evidenta

Cazuri noi Ramasi evident

a

Cazuri noi

Ramasi evident

a

Cazuri noi

Ramasi evident

a

Cazuri noi

TOTA L 79,01 0,07 240,56 1,44 141,5 1,73 241 3,58 15,67 URBA N 62,17 0,05 239,65 1,66 124,87 1,89 - 4,72 18,60 RURA L 90,97 0,09 241,2 1,28 153,25 1,61 - 2,76 13,59

- prevalenţa unor boli cronice ( dacă există date de la macheta de prevalenţă a principalelor boli cronice )

NUMARUL BOLNAVILOR IN EVIDENTA

Anemii

Boală ulceroasă

Boli cerebro-vasculare

Boli hiper-tensive

Boli pul-monare cronice obstruc-

tive

Calculo-ză urinară

Cardiopatie ischemi-că Cardiopat

ii cr.reu mat

ismale

Ciroza şi alte

hepati-te cronice

AFLATI 2173 7465 3481 36828 8547 3310 18922 673 11927 INT RATI din care: 884 450 655 3419 986 238 1709 32 1047 CONFIRM.DE SPEC. 845 360 547 2790 809 221 1414 26 899 IESITI din care: 1011 533 471 2603 692 274 1455 68 833 DECEDATI 24 112 286 970 301 18 620 17 331 RAMASI IN EVIDENTA 2046 7382 3665 37644 8841 3274 19176 637 12141 INDICI DE PREVAL. 0,45 1,63 0,81 8,31 1,95 0,72 4,23 0,14 2,68

NUMARUL BOLNAVILOR IN EVIDENTA

Diabet zaharat Ep ilepsie

Guşa endemica

Malnutriţie protein calorica

Nefrite cr.

Rahit ism evolutiv R.A.A

Tulburări mintale

Tumori maligne

AFLATI 10208 2477 1957 240 1128 69 153 7091 3986 INTRATI din care : 1090 344 167 169 183 7 16 888 838 CONFIRM.DE SPEC. 935 265 138 160 130 5 12 713 736 IESITI d in care : 652 285 172 174 120 28 25 594 708

DECEDATI 226 39 16 0 58 0 0 134 514 RAMASI IN EVIDENTA 10646 2536 1952 235 1191 48 144 7385 4116 INDICI DE PREVA L. 2,35 0,56 0,43 1,14 0,26 0,98 0,03 1,63 0,91

B) STAREA DE SĂNĂTATE ÎN RELATIE CU FACTORII DE MEDIU 1. - Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele

Activitatea de evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele a avut scopul de a monitoriza contaminanţii din alimente (contaminanţi ce pot proveni de la materiale ce vin în contact cu produsele alimentare), s-a desfăşurat prin acţiuni de catagrafiere şi controlul unităţilor de distribuţie, monitorizarea obiectelor din ceramică pentru determinări de plumb şi cadmiu şi evaluarea migrării globale de componenţi pentru obiectele din material plastic care vin în contact cu alimentele. Număr acţiuni de inspecţie şi control: 26

Număr controale: 26 Au fost testate un număr de 11 probe de materiale ce vin în contact cu alimentul: - 1 probă de ceramică (5 obiecte identice); - 10 probe de materiale plastice ce vin în contact cu brânzeturi (5 probe caserole cu

capac pentru brânză proaspătă din lapte de vacă) şi produse prelucrate din carne (5 membrane artificiale pentru salam de vară).

Verificarea migrării globale din materiale în contact cu alimentul, sa efectuat conform metodologiei pentru materiale şi obiectele plastice ce vin în contact cu alimentele.

Număr unităţi luate în studiu: 2 (o unitate reprezentativă de producţie de lapte şi produse lactate – SC Ilvas SA Vaslui şi o unitate reprezentativă de producţie produse din carne – SC Vascar SA Vaslui). 2 .- Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman

Activitatea de monitorizare a nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman, a avut drept scop protejarea populaţiei împotriva riscurilor legate de carenţa iodată şi s-a desfăşurat prin controlul sării iodate în depozite de distribuţie (depozite en-gros), în unităţi de ambalare, în reţeaua de desfacere (supermarket-uri, magazine alimentare), în unităţi de industrie de panificaţie (secţii de panificaţie, brutării) şi în unităţi de alimentaţie publică şi colectivă, urmărindu-se dacă modul de ambalare, etichetare, calitatea sării şi concentraţia

iodului (conţinutul în iodat de potasiu – KIO3 şi conţiutul de iod total), sunt corespunzatoare normelor în vigoare (H.G. nr. 1904/22.12.2006).

Număr acţiuni de inspecţie şi control: 12 Număr probe de sare iodată recoltată de la producătorii interni şi externi: 75 Număr analize fizico-chimice : 150 Număr probe necorespunzătoare fizico-chimic: 18 (24 %) la parametrul Iod total

- Probele de sare iodată au fost recoltate trimestrial din: depozite de distribuţie, unităţi comerciale, unităţi de ambalare, unităţi de fabricare pâine şi unităţi de alimentaţie publică şi colectivă, câte 5 probe din fiecare tip de unitate. 3 .- Evaluarea rolului alimentelor în toxiinfecţiile alimentare Activitatea privind evaluarea rolului alimentelor în toxiinfecţiile alimentare s-a desfăşurat conform metodologiei de supraveghere a focarelor de TIA cu scopul cunoaşterii incidenţei şi caracteristicilor focarelor de TIA şi recomandarea de măsuri de control şi prevenirea acestora. Obiectivele urmărite au fost de monitorizare a incidenţei toxiinfecţiilor alimentare; identificarea cauzelor care favorizează sau produc contaminarea alimentelor, a principalilor agenţi etiologici care duc la apariţia toxinfecţiilor alimentare, rolului alimentelor contaminate în izbucnirea focarelor de TIA, în vederea prevenirii acestora şi pentru scăderea morbidităţii generale; aplicarea măsurilor de prevenire şi control a acestora, implicit pentru scăderea morbidităţii generale; elaborarea unor programe eficiente de educaţie sanitară, cu scop final îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin evidenţierea practicilor neigienice în rândul populaţiei (familie sau unităţi de alimentaţie publică) privind achiziţionarea, pregătirea, consumul şi depozitarea alimentelor. În cursul anului 2011 pe teritoriul judeţului Vaslui au fost investigate epidemiologic şi raportate un număr total de 3 izbucniri de TIA cu 173 persoane expuse din care : - 3 focare cu 16 persoane expuse.

- 0 cazuri sporadice cu 0 persoane expuse. Din cele 21 cazuri de îmbolnăvire prin TIA au fost internate 21 persoane. Total

izbucniri TIA (nr.focare)

Nr.persoane expuse

Nr.cazuri TIA

Nr.persoane internate

3 173 21 21 În ce priveşte numărul cazurilor de TIA 6 cazuri (29 %) au fost înregistrate în

mediul rural (2 focare familiale), iar 15 cazuri (71 %) au fost înregistrate în mediul urban (un focar colectiv).

Distributia cazurilor de TIA

0%

29%

71%

Numar cazur i de TIA

rural

urban

Rural Urban Nr.izbucniri/ Nr.cazuri TIA Nr.izbucniri/Nr.cazuri Nr.izbucniri/Nr.cazuri

3 / 21 2 / 6 1 / 15 Distribuţia temporală a TIA ne arată că cele mai multe izbucniri 2 (67%) cu 6 cazuri

de boală au evoluat în trim.al II-lea (lunile Mai, Iunie ) şi o izbucnire (33%) cu 15 cazuri a fost raportată în trim.al IV-lea (luna Octombrie), păstrând caracterul sezonier al îmbolnăvirilor.

Tr.I nr.izb./nr.cazuri

Tr.II nr.izb./nr.cazuri

Tr.III nr.izb./nr.cazuri

Tr.IV nr.izb./nr.cazuri

Total

0 / 0 2/ 6 0 / 0 1 / 15 3 / 21

Distributia tem porala TIA

21

0

6

0

15

0

5

10

15

20

25

nr.cazuri nr.cazuri nr.cazuri nr.cazuri

Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV

Nr.C

azur

i

Series1

54,5% din consumatorii din focarele familiale au prezentat simptome de boală comparative cu cele de colectivitate/comunitate, la care boala a apărut la 9,3% din consumatori.

Grupele de vârstă cele mai afectate sunt : 15-60 de ani cu 12 cazuri (57%), 4-15 ani cu 8 cazuri (38%) şi 60 de ani şi peste un caz (5%).

TIA 2011

21

0

8

12

1

0

5

10

15

20

25

Total 0-4 5-14 15-60 Peste 60 deani

Pe grupe de vârstă (în ani):

nr.c

azur

i

Total

din care

În ceea ce priveşte etiologia izbucnirilor situaţia se prezintă astfel:

- Escherichia Coli şi Stafilococ c-pozitiv a fost identificată la o izbucnire (33%) cu 3 cazuri de boală (14%); - Salmonella SP identificată la o izbucnire (33%) cu 3 cazuri de boală (14%); - agent etiologic nedeterminat la o izbucnire (33%) cu 15 cazuri de boală (72%). Produsele alimentare implicate în producerea toxiinfecţiilor alimentare au fost caşul din lapte de oaie nepasteurizat şi crenwurşti o izbucnire (33 %); brânză de capră şi ouă de raţă o izbucnire (33 %) şi ciorbă de pasăre, pui cu smântână şi pilaf orez cu ciuperci o izbucnire (33%). Din cele 3 izbucniri de TIA în procent de 67% alimentele au fost preparate şi consumate în familie iar 33% alimentele au fost preparate şi consumate în colectivitate. Ca factori favorizanţi în apariţia focarelor au fost identificaţi următorii: practici neigienice de preparare a alimentelor, păstrarea acestora în condiţii necorespunzătoare, portaj de germeni patogeni de către persoane implicate în prepararea alimentelor. S-au efectuat anchete epidemiologice la toate cazurile de TIA, bolnavii depistaţi fiind internaţi în secţiile de boli infecţioase unde au primit tratament simptomatic. Persoanele expuse au fost investigate paraclinic şi ţinute sub observaţie. Acolo unde au mai fost găsite preparate culinare, s-a interzis consumul acestora şi s-au recoltat probe pentru a fi examinate microbiologic. Din totalul îmbolnăvirilor, nu s-au înregistrat cazuri grave şi nici decese prin TIA. 4. - Evaluarea conţinutului de sare din alimente şi a ingestiei de sare în vederea reformulării produselor şi corectării obiceiurilor alimentare

Activitatea privind evaluarea conţinutului de sare din alimente şi a ingestiei de sare în vederea reformulării produselor şi corectării obiceiurilor alimentare a avut ca scop punerea la punct a unor măsuri menite să protejeze populaţia de riscurile pentru sănătate ridicate de consumul exagerat de sare. În acest sens, evaluarea conţinutului de sare din anumite produse, în vederea aprecierii aportului mediu de sare a locuitorilor s-a desfăşurat prin întocmirea unui plan de recoltare unar pe sortimente de produse, cu punerea accentului pe alimentele gătite la domiciliul personal şi pe produse gata preparate.

Produsele alimentare analizate pentru conţinutul de sare au fost în total 51 de probe din care:

- alimente de tip fast-food: 10 probe - sosuri preambalate: 6 probe

- feluri de mâncare restaurant/firme catering: 10 probe - feluri de mâncare gătite în gospodării individuale: 25 probe

Pentru fiecare produs au fost analizaţi parametrii organoleptici şi fizico-chimici (clorura de sodiu), conform specificaţiilor tehnice, etichetei sau legislaţiei în vigoare ale produselor prelevate conform metodologiei. Evaluarea ingestiei de sare la copii am desfăşurat-o prin completarea unui număr total de 20 de jurnale alimentare, pe o durată de 7 zile, pentru un număr de 20 de copii (10 băieţi – 5 urban/5 rural şi 10 fete – 5 urban/5 rural), cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, care au domiciliul pe teritoriul judeţului Vaslui. 5 .- Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, inclusiv a reziduurilor de pesticide

Activitatea de evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, inclusiv a reziduurilor de pesticide, a avut drept scop protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea modifica calitatea acestui tip de produse, de a clasifica deficienţele ce ţin de depozitare, transport şi distribuţia alimentelor cu destinaţie nutriţională specială şi de a face publice situaţiile pe care monitorizarea eficientă a alimentelor cu destinaţie nutriţională specială le consideră inacceptabile faţă de siguranţa şi securitatatea consumatorilor. Număr acţiuni de inspecţie şi control: 6 Număr unităţi de desfacere luate în studiu: 2 Număr produse cu destinaţie nutriţională specială catagrafiate: 20, din care au fost trimise spre analiză la CRSP Iaşi: 3 probe de alimente pe bază de cereale prelucrate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică (1-3 ani), pentru determinări ale conţinutului de pesticide organoclorurate (POC), pesticide organofosforice (OPP) şi rezduuri de alte pesticide (POC), determinarea nivelului de metale grele (plumb şi cadmiu) şi determinarea conţinutului de nitriţi/nitraţi.

Catagrafierea alimentelor cu destinaţie nutriţională specială s-a făcut pentru produsele care sunt comercializate în cele mai reprezentative unitaţi (ex: supermarket-uri), iar prelevarea probelor s-a efectuat conform metodelor descrise în Ord. MS nr. 1048/2003. 6. - Monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii

Activitatea de monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii a avut drept scop supravegherea importului/distribuţiei şi comercializării produselor şi ingredientelor alimentare tratate cu radiaţii, în vederea respectării legislaţiei comunitare şi naţionale din domeniul iradierii alimentelor, pentru asigurarea securităţii alimentelor şi protejarea consumatorilor. În acest scop au fost catagrafiate unităţile de desfacere mari gen supermarket-uri, a condimentelor, plantelor aromatice uscate, ingredientelor vegetale uscate şi a suplimentelor alimentare din extracte vegetale condiţionate sub formă de pulbere pentru verificarea documentaţiei şi verificarea etichetării. Număr acţiuni de inspecţie şi control: 4 Număr unităţi de desfacere luate în studiu: 2

Verificarea etichetării sa efectuat prin sondaj, la produsele alimentare provenite din import (condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, suplimentelor alimentare sub formă de pulbere).

Număr produse alimentare provenite din import, condimente şi plante aromatice uscate catagrafiate: 14, din care au fost trimise spre analiză: 2 probe (la IFIN-HH, (laboratorul pentru detecţia alimentelor iradiate), Măgurele, judeţul Ilfov.

În urma controalelor efectuate într-un număr reprezentativ de unităţi alimentare de desfacere din judeţul Vaslui, sa depistat ca fiind iradiată proba de ceai antiadipos, produs iradiat în România, ceea ce face ca proba să fie conformă şi să nu necesite retragerea de pe piaţă.

7. - Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare Activitatea de monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare a avut ca obiectiv principal protejarea consumatorilor împotriva practicilor frauduloase de producere şi/sau de comercializare a unor produse care nu respectă prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea lor, prin efectuarea de analize microbiologice şi toxicologice; etichetare corespunzătoare; respectarea condiţiilor igienice în activitatea de procesare, precum şi scopul de asigurarea la comercializare a unor produse sigure pentru consumatori. În acest scop au fost luate în studiu 6 unităţi de desfacere reprezentative pentru judeţ de desfacere mari, pentru catagrafierea, verificarea documentaţiei şi verificarea etichetării condimentelor, plantelor aromatice uscate, ingredientelor vegetale uscate şi a suplimentelor alimentare din extracte vegetale condiţionate sub formă de pulbere, cu detalii privind ingredientele principale din compoziţie, aditivii şi aromele utilizate în suplimentele alimentare. Număr acţiuni de inspecţie şi control: 12 Număr unităţi de desfacere luate în studiu: 6 Număr suplimente alimentare catagrafiate: 56 (de la producătorii interni şi externi). Prelevarea suplimentelor alimentare, respectiv 4 tipuri, a fost efectuată de inspectorii din cadrul serviciului de control în sănătate publică, pentru analize microbiologice, efectuate de laboratorul de microbiologie din cadrul DSP Vaslui. Nu au fost efectuate analize toxicologice – determinări de Pb, Cd precum şi nitraţi / nitriţi, deoarece laboratorul de chimie sanitară de la DSP Vaslui nu deţine metodologie de lucru pentru suplimente alimentare şi nici echipamente de laborator pentru determinarea metalelor grele (prin AAS).

Menţionăm că pe teritoriul judeţului nostru nu funcţionează nicio unitatate de producţie, de distribuţie sau unităţi de desfacere de profil a suplimentelor alimentare. Singurele produse de tipul suplimente alimentare găsite în teritoriu, sunt comercializate doar în cateva unităţi alimentare reprezentative (ex: supermarket-uri). 8. – Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe Activitatea de monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe a avut ca obiectiv principal obţinerea de date privind consumul de alimente cu adaos de vitamine şi minerale; aportul de nutrienţi al populaţiei şi modificările obiceiurilor alimentare; adaosul de alte substanţe. În acest scop am urmărit etichetarea corectă a acestor alimente şi catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale sau alte substanţe din unităţi de distribuţie produse alimentare, reprezentative din judeţ (ex: supermarket-uri), fiind vizate sucurile de

fructe şi /sau legume, diferite produse de panificaţie, produse lactate, băuturi energizante, bomboane, batoane energizante. Număr acţiuni de inspecţie şi control: 6 Număr unităţi de desfacere luate în studiu: 3 Număr alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe catagrafiate: 53. Evaluarea consumului de alimente cu adaos de vitamine şi minerale am desfăşurat-o prin completarea unui număr total de 40 de chestionare cu alimentaţia personală, pentru un număr de 40 de persoane (20 femei – 10 urban/10 rural şi 20 bărbaţi – 10 urban/10 rural), care au domiciliul pe teritoriul judeţului Vaslui. 9. Prestatii şi servicii de sănătate publică în domeniul sănătăţii în relaţia cu alimentul Activitatea privind prestaţiile şi serviciile de sănătate publică în domeniul sănătăţii în relaţia cu alimentul a constat în: - verificarea dosarelor de obiectiv în vederea întocmirii şi eliberarii de referate de evaluare, pentru proiecte noi privind construcţia de unităţi şi obiective din domeniul igienei alimentului, în vederea obţinerii de avize sanitare şi notificări; - înregistrarea de date cu privire la obiectivele cu profil alimentar; - recoltarea de teste de sanitaţie şi aeromicrofloră atât în cadrul PN cât şi la solicitări.

2) Apa pentru consum

2.1. Structura de supraveghere, inspecţie şi monitorizare. Activitatea de supraveghere şi monitorizare a calităţii apei pentru consumul

uman a fost asigurată în cadrul D.S.P. Vaslui de compartimentul de control în sănătate publică şi compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediu, şi a avut drept obiectiv asigurarea calităţii apei potabile (apa destinată consumului uman fie în starea ei naturală, fie după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle sau alte containere), prin desfăşurarea de acţiuni conforme legislaţiei actuale.

Calitatea apei potabile am aflat-o prin recoltarea de probe de apă şi analizarea din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic, în cadrul laboratorului teritorial din municipiul Vaslui.

2.2. Situaţia aprovizionării cu apă. În judeţul Vaslui aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat, este

asigurată pentru mediul urban (3 municipii şi 2 oraşe), prin funcţionarea a 5 sisteme centralizate cu staţii de tratare a apei şi reţea de distribuţie urbană, supravegheate şi monitorizate conform Legii nr. 974 / 2004.

În mediul rural aprovizionarea cu apă potabilă se realizează preponderent din surse individuale şi publice (fântâni, cişmele, puţuri, izvoare captate) şi de sisteme centralizate locale.

a).Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în mediul urban (ieşire staţie de tratare + capete de reţea)

- număr probe recoltate : 1084 - număr analize fizico-chimice : 7766 - număr analize bacteriologice : 2960 - număr probe necorespunzătoare : 125 (la indicatorii : 84 Aluminiu, 23 Clor

rezidual cu depăşirea valorilor normale, 34 Clor rezidual cu valori sub limitele normale, 3 Turbiditate, 13 Coli totali, 2 Escherichia Coli, 1 Enterococci)

b).Apa potabilă distribuită în sistem centralizat în mediul rural (ieşire staţie de tratare + capete de reţea) - număr probe recoltate : 234

- număr analize fizico-chimice : 1751 - număr analize bacteriologice : 512

număr probe necorespunzătoare : 65 (la indicatorii : 20 Clor rezidual sub limitele normale, 37 Amoniac, 7 Nitraţi; 1 Oxidabilitate; 1 Duritate; 8 Turbiditate; 20 Coli totali, 4 Escherichia Coli, 9 Enterococci)

c).Apă profunzime urban (fântâni, cişmele, puţuri, izvoare captate): - număr probe recoltate pentru determinări fizico-chimice: 99, cu un număr 725 de analize, din care număr probe necorespunzătoare : 26 ( la indicatorii : 12 Amoniac; 14 Nitraţi; 1 Oxidabilitate; 5 Turbiditate). - număr probe recoltate pentru determinări bacteriologice: 99, cu un număr de 219 de analize, din care număr probe necorespunzătoare: 29 (la indicatorii: 27 Coli totali; 12 Escherichia Coli; 17 Enterococ).

d).Apă profunzime rural (fântâni, cişmele, puţuri, izvoare captate): - număr probe recoltate pentru determinări fizico-chimice: 276, cu un număr 2461 de analize, din care număr probe necorespunzătoare : 155 ( la indicatorii : 42 Amoniac, 105 Nitraţi; 1 Nitriţi; 22 Oxidabilitate; 8 Cloruri; 22 Turbiditate; 4 Duritate; 20 Conductivitate; 2pH ). - număr probe recoltate pentru determinări bacteriologice: 276, cu un număr de 522 de analize, din care număr probe necorespunzătoare: 110 (la indicatorii: 83 Coli totali; 41 Escherichia Coli; 62 Enterococ). e).Evaluarea calităţii apei potabile şi a riscului pentru sănătate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilă poluată natural cu Arsen.

Evaluarea riscului si reducerea impactului negativ asupra sanătătii populaţiei generat de consumul de apă potabilă de foraj, poluată natural cu Arsen şi îmbunătăţirea stării de sănătate prin asigurarea calităţii apei în zonele depistate, s-a efectuat prin inventarierea forajelor de apă cu adâncime peste 100m, stabilirea forajelor-10- pentru recoltarea de probe, completerea datelor demografice si de morbiditate specifică pentru localitaţile stabilite, recoltarea celor 10 probe pe an, confom metodologiei şi completarea fişelor de prelevare, depozitare şi transport către CRSP Timişoara, pentru efectuarea analizelor pentru stabilirea concentraţiilor de Arsen şi TOC.

2.3. Impactul calităţii apei asupra sănătăţii populaţiei Supravegherea cazurilor de methemoglobine mie acută infantilă,

generate de apa de fântână. Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa de fântână a fost efectuată prin completarea Fişelor de inregistrare şi raportare a cazurilor de methemoglobinemie infantilă cuprinzând date despre cazul de methemoglobinemie şi date

despre sursa de apă care a provocat methemoglobinemia. Fişele au fost trimise la I.N.S.P. Bucureşti şi C.R.S.P. Iaşi la sfârşitul fiecărui trimestru. Număr cazuri înregistrate în anul 2011: 6, din care 1 deces. Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie:

TotalM

SexulF

S10

1

2

3

4

5

6

DISTRIBUŢIA PE SEXE A INTOXICAŢIILOR CU NITRAŢI

Total UrbanDomiciliul Rural

S1012

3

4

5

6

DISTRIBUŢIA DUPĂ DOMICILIU A INTOXICAŢIILOR CU NITRAŢI

0

2

4

6

1 2

DISTRIBUŢIA DUPĂ MODUL DE ALIMENTAŢIE A

INTOXICAŢIILOR CU NITRAŢI

diversificat

mixt

artific ial

natural

Total

0

2

4

6

1 2

DISTRIBUŢIA DUPĂ FORMA DE BOALĂ A INTOXICAŢIILOR CU

NITRAŢI

deces

gravă

medieuşoară

Total

0

2

4

6

Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV Total

DISTRIBUŢIA TEMPORALĂ A CAZURILOR DE INTOXICAŢII CU NITRAŢI

Date privind sursa de apă (fântâni):

Fântâna Adâncimea Protejată sanitar individuală publică 0-10 10-20 Peste 20 DA NU

3 3 1 5 0 5 1 - date de laborator :

Examen chimic Examen bacterilogic Nitraţi Nitriţi Coliformi fecali Streptococi fecali

0-50 51-100

101-500

> 500

0-0,5 >5 0/ cm³

>0/ cm³

0/ cm³

>0/ cm³

0 1 2 3 6 0 1 5 0 6

În anul 2011, în judeţul nostru nu s-au înregistrat episoade de epidemie hidrică prin apa potabilă.

2.4.Concluzii. Măsuri propuse/implementate În sistemele de producere şi distribuţie a apei potabile de pe teritoriul Judeţului

Vaslui există dificultăţi care duc la producerea de neconformităţi de calitate a apei, mai preponderent apărute în sistemele de aprovizionare din mediul rural (sisteme şi surse mici - fântâni, cişmele, puţuri, izvoare captate

Cauzele neconformităţilor : 1. Funcţionarea deficitară a staţiilor de tratare (dezinfecţie) cu clor gazos ; 2.Calitatea necorespunzatoare a apei la surse (cantităţi crescute de amoniac, nitriţi,nitraţi,cloruri,turbiditate si oxidabilitate ). 3.Lipsa unor procedee de tratare adecvate, pentru reducerea concentraţiei parametrilor evidenţiaţi în exces. 4.Dificultăţi în aprovizionarea cu clor gazos prin lipsa mijloacelor de transport speciale, autorizate, ceea ce determină neefectuarea dezinfecţiei apei. 5.Efectuarea manuală a dezinfecţiei apei, ceea ce determina imposibilitatea asigurarii unei concentraţii constante a clorului rezidual liber în apa produsă şi distribuită, pe parcursul zilei.

6.Neefectuarea dezinfecţiei curente a surselor individuale de interes public (fântâni, rezervoare).

Masuri propuse: 1. Modernizarea /dotarea instalaţiilor de alimentare cu apă cu staţii de tratare automate. 2. Verificarea permanentă atât a concentraţiei în substantă activă a dezinfectanţilor cât şi monitorizarea concentraţiei clorului rezidual liber în reţeaua de distribuţie (la consumatori). 3. Curăţarea şi dezinfecţia surselor individuale de interes public pentru asigurarea unei ape potabile de calitate. Unele Primarii nu au efectuat monitorizarea de control şi de audit , încălcându-se prevederile legislaţiei specifice . Menţionăm că toţi operatorii de apă au fost informaţi imediat asupra rezultatelor de laborator, solicitându- li-se efectuarea anchetelor cu privire la identificarea cauzelor care au determinat apariţia neconformitaţilor precum si măsurile corective aplicate imediat pentru evitarea apariţiei unor epidemii hidrice sau intoxicaţii cu nitraţi.

3) Apa de îmbăiere 3.1. Informaţii cu caracter general

Activitatea de evaluare a calităţii apei de îmbăiere am desfăşurat-o cu scopul de a proteja sănătatea populaţiei prin prevenirea îmbolnavirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediu, conform metodologiei specifice acestei activităţi.

Pe teritoriul judeţului Vaslui nu există zone naturale de îmbăiere, amenajate sau neamenajate.

Există 3 arii de îmbăiere (bazine de înot – ştranduri în aer liber) din care, în anul 2011, a funcţionat, doar una:

1. Ştrandul Municipal Vaslui – administrat de Primăria Vaslui Aceasta a fost supravegheată în conformitate cu normele sanitare, pe perioada sezonului

de îmbăiere Iunie – August 2011. Alimentarea cu apă a bazinelor se face din sistemul public centralizat de alimentare cu

apă potabilă. La nivelul zonei de îmbăiere au fost fixate 3 puncte de prelevare a apei potabile pentru

supravegherea fizico-chimică şi bacteriologică. Determinarea parametrilor s-a realizat conform prevederilor Ord. M.S. Nr.536/1997, art.

69 (s-au monitorizat: limpezimea, numărul total de germeni, bacteriile coliforme, Pseudomonas aeruginosa, Clorul rezidual şi pH ).

Situaţia analizelor efectuate se prezintă astfel: - Număr total probe de apă prelevate: 15 - Număr analize fizico-chimice: 50 - Număr analize bacteriologice: 60 Din punct de vedere bacteriologic şi fizico-chimic, analizele au fost corespunzătoare în

procent de 100 %. 3.2. Starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu apa de îmbăiere

În sezonul 2011 nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire sau accidente datorate calitătăţii apei de îmbăiere sau condiţiilor din zona de îmbăiere.

4) Calitatea aerului şi starea de sănătate a populaţiei din zonele urbane

4.1. Date climatice/meteorologice

Tabel cu date meteorologice privind durata de strălucire a Soarelui, temperatura aerului,umezeala relativă a aerului, viteza vântului şi precipitaţiile atmosferice înregistrate

în anul 2011 la STAŢIA METEOROLOGICĂ NEGREŞTI

Elementul meteorologic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Durata de strălucire a Soareluui(ore şi zecimi)

66,3 118,1 198,2 209,3 278 269,8 330,6 358,4 277,8 196,2 107,3 62,2

Medie lunară( C)

-3,1 -2,6 2,2 9,3 15,3 19,5 22,0 20,8 17,5 8,0 2,5 2,0

C 11,3 16,4 21,1 23,1 29,1 33,1 34,7 32,0 32,2 28,5 14,1 16,0 Maxima Ziua 18 8 26 29 25 24 20 9,23 14 5 4 4

C -19,6 -13,8 -20,4 -0,6 2,0 9,0 9,2 7,2 3,7 -6,4 -9,4 -11,8

Temperatura aerului

Minima Ziua 5 16 3 21 6 15 4 28 27 27 30 25

Umezeala relativă a aerului(%)

89 73 70 63 64 64 63 57 64 74 77 84

Viteza medie lunară a vântului (m/s)

Lipsă date 3,0 2,1 2,8 1,4 2,1 1,5 2,0 1,7 1,6

Cantitatea lunară(l/m²)

10,9 22,2 7,2 43,4 49,6 71,6 36,0 26,4 12,7 36,5 0,3 13,2

Max.în 24ore(l/m²)

2,9 9,6 4,6 16,9 9,7 18,2 12,5 14,5 6,0 27,7 0,2 4,6

Precipitaţii atmosferice

Ziua 23 19 27 15 7,10 20 17 10 2 9 9 20


în anul 2011 la STAŢIA METEOROLOGICĂ VASLUI


64,6 119,9 199,0 208,1 294 263,9 329,9 365,4 280,8 203,5 104,0 66,7

Temperatura

Medie lunară( C)

-2,7 -2,6 2,8 9,3 15,9 19,9 22,1 20,6 17,6 8,4 2,6 2,1

C 11,9 16,2 21,9 24,0 30,3 34,5 34,5 33,1 33,2 29,6 14,1 15,1 Maxima Ziua 18 7 15 29 24 24 19 9 14 5 9 4

C -18,5 -13,9 -18,3 -1,0 0,6 9,7 10,9 7,4 4,6 -6,0 -9,4 -11,5

aerului

Minima Ziua 5 16 3 17 7 15 4 29 26 27 30 25


92 78 73 68 71 70 72 63 69 78 82 91


1,9 2,1 2,0 2,6 2,2 2,6 1,4 2,2 1,5 1,9 2,0 2,1


20,5 24,4 12,5 63,2 66,6 104,0 34,6 23,6 14,0 37,2 0,4 17,8


5,7 9,5 5,0 24,0 14,0 33,6 8,4 12,4 8,4 32,0 0,2 7,5


Ziua 23 19 27 15 16 25 21 11 2 9 1,9 20


în anul 2011 la STAŢIA METEOROLOGICĂ BĂRLAD


75,8 144,8 177,9 155,2 258,2 238,5 281,5 307,9 245,9 173,4 88,3 51,8

Medie lunară( C)

-3,0 -2,9 3,4 9,7 15,9 19,9 22,9 21,8 19,2 9,4 2,8 2,2

C 8,9 14,0 20,7 22,2 28,8 33,9 34,3 32,5 32,9 27,5 15,1 13,5 Maxima Ziua 18 7 15,26 29 25 24 20 9 13 7 9 5

C -18,2 -12,8 -14,0 1,0 4,0 11,4 11,1 9,4 7,4 -4,0 -7,2 -9,4

Temperatura aerului

Minima Ziua 26 16 3 23 7 21 4 29 26 27 21 25


92 77 71 65 70 69 68 57 58 70 78 87


2,1 3,7 2,9 3,6 2,6 2,8 1,5 3,4 2,7 3,1 2,9 3,2


28,0 22,6 6,4 55,0 73,2 86,2 14,8 22,0 3,0 32,2 0,5 16,2


9,9 9,0 2,7 19,8 12,8 25,2 6,2 12,8 2,4 29,4 0,3 7,4


Ziua 23 19 27 14 17 25 3 10 2 9 22 6 4.2. Descrierea generală a zonei urbane de interes VASLUI In functie de nivelul de reprezentare , stabilit prin categoria de importanta , municipiul Vaslui este o localitate urbana de rang II (alaturi de celelalte doua municipii din judetul Vaslui : Barlad si Husi) – conform PATN – Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati – cu posibilitati de racordare la reteaua oraselor de talie europeana (avand in vedere atractivitatea ca incepe sa depaseasca limitele teritoriului sau administrativ). Municipiul Vaslui a fost si continua sa fie un puternic pol administrativ , politic si economic , avand

vocatia de a furniza pe ansamblul judetului toate echiparile si serviciile necesare independentei sale la un nivel destul de ridicat. In prezent , municipiul Vaslui concentreaza o mare parte a unitatilor industriale si a profilurilor de productie din judet , grupate pe zone industriale cu profil complex : -industrie usoara -industria alimentara -industria energetica -industria constructiilor -depozitare -echipamente tehnico-edilitare -unitati agricole etc. In privinta serviciilor municipiului Vaslui ofera o gama larga de activitati si dotari aferente : -comert, -turism, -reparaţii autoturisme -şcoli şoferi -tipografii -servicii de protecţie -transport de călători şi mărfuri -poşta şi telecomunicatii -financiar-bancare -tranzactii imobiliare -constructii -consultanta Alte servicii :activitati juridice , activitati de contabilitate si revizie contabila, consultante si activitati de consultare a pietei , prospectare geologica si cartografiere , testari si analize tehnice etc. In privinta dotarilor municipiului Vaslui are o retea dezvoltata ce satisface necesitatile intregului judet : -invatamant liceal -ocrotirea sanatatii Cu toate ca municipiul Vaslui este amplasat excentric , se constata ca datorita retelei de cai de comunicatii dense – aproximativ 60% din populatia judetului beneficiaza de o accesibilitate favorabila spre centru ce asigura dotarile si serviciile necesare. Prin legaturile rutiere si feriviare municipiul Vaslui devine accesibil si pentru celelalte judete din Moldova. Datorita pozitiei sale geografice , municipiul Vaslui este situat in extremitatea nord-estica a tarii , zona lipsita de localitati urbane pe o raza mai mare de 30-40 km.Din aceste considerente , locuitorii proveniti din mediul rural apeleaza ,periodic , la dotarile existente in municipiu , determinand acest tip de relatii socio-culturale. Din punct de vedere al dotarilor de invatamant , municipiul Vaslui detine toate tipurile de unitati de invatamant , mai putin invatamant universitar . Unitatile de sanatate sunt reprezentate de o serie de dispensare , doua spitale care au un numar total de 580 paturi si cabinete stomatologice.

Alte dotari urbane ale municipiului Vaslui , ce sustin si completeaza rolul in teritoriu sunt : Casa de cultura , cele doua cinematografe , biblioteca publica , terenuri sportive etc. HUŞI

Zona centrală dezvoltată în lungul străzii Al. I. Cuza, conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din municipiul Huşi

Funcţiunea dominantă a zonei este dictată de instituţiile publice şi de serviciile prezente în număr mare în zonă , având un caracter predominant administrativ şi comercial.

Tipuri de subzone funcţionale : - zona rezidenţială cu locuinţe mici, până la 3 rânduri, - zona rezidenţială cu clădiri înalte , cu mai mult de 3 rânduri, - zona instituţiilor publice şi servicii, - zona de parcuri, - zona căi de comunicaţii rutiere, - zona echipare tehnico – edilitare Instituţiile publice, sunt amplasate în cadrul zonei centrale a oraşului sau pe arterele

principale , determinând principalele axe de dezvoltare a activităţilor de servicii ( comerţ ale localităţii ) .

Populaţia municipiului Huşi este de cca 29500 locuitori Principalele locuri de muncă ale localităţii ocupate atăt de localnici cât şi de

navetiştii din localităţile învecinate , în instituţii de producţie cu profil agroindustrial precum şi în unităţi de mică producţie industrială şi depozitară. Ponderea cea mai ridicata între activitaţile economice ale localităţii este deţinută de agricultură.

NEGREŞTI

Oraşul Negreşti , o străveche aşezare de pe valea Bârladului situată la răşcruce de drumuri din nordul Podişului Central Moldovenesc , este atestat documentar încă din anul 1590.

Oraşul Negreşti este traversat de drumul naţional DN 15D Vaslui – Roman, drumul judeţean DJ 248B Iaşi – Negreşti, drumul judeţean DJ 207E Negreşi – Vaslui, drumul judeţean DJ 248F Negreşti – Iaşi şi calea ferată Roman – Buhăeşti – Iaşi.

În componenţă oraşului Negreşti sunt 6 sate aparţinătoare situate la distanţe de 1 – 5 km. De oraş, ai căror locuitori au lucrat în zona industriala a oraşului, actualmente majoritatea fiind şomeri sau chiar fără surse de venit.

Oraşul Negreşti se încadrează în categoria oraşelor mici ( în funcţie de numărul locuitorilor ) este situat în partea de nord – vest a judeţului şi are în componenţa sa şase localităţi , după cum urmează : Căzăneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana şi Valea Mare.

Suprafaţa intravilanului oraşului Negreşti şi trupurile aferente , prin HCL nr. 37/11.07.2003 – Hotărâre de aprobare a PUG –ului, este de 748,71 ha.

4.3. Sursele de poluare a aerului Calitatea aerului ambiental , în judeţul Vaslui , se realizează pentru următorii indicatori, astfel :

- municipiul Vaslui : monitorizare continuă – staţia autonoma de monitorizare a calităţii aerului : poluanţi gazoşi ( SO2, NOX, NO, NO2, CO, O3, BTEX) şi pulberi ( PM10 ); monitorizare discontinuă : NH3, PM1O, pulberi sedimentabile ;

- municipiul Huşi : monitorizare continuă – staţia autonomă de monitorizare a calităţii aerului : poluanţi gazoşi ( SO2, NOX, NO, NO2, O3, BTEX ) şi pulberi ( PM10 ) ; monitorizare discontinuă : pulberi sedimentabile;

- oraşul Nrgreşti : pulberi sedimentabile. Calitatea aerului ambiental- municipiul Vaslui – monitorizare continuă 2011

Număr masurari Concentraţia Judet Statia Tip poluant zilnice orare Max.

orara Medie anuală

UM

Frecvenţa depăşirii VL

sau CMA (%)

Observaţii

NO2 127 2859 120.00 20.32 μg/mc 0 SO2 351 8182 38.63 5.17 μg/mc 0 NO 127 2859 125.00 10.05 μg/mc 0 N0x 127 2859 273.00 35.73 μg/mc 0 PM10 gravim. 284 - 48.00 17.47 μg/mc 0 Metale grele Nu s-au facut determinari

CO 346 8217 3.77 0.28 mg/mc 0 Benzen 127 3030 13.00 2.15 μg/mc 0 Toluen 127 3030 17.30 2.00 μg/mc 0 Etilbenzen 127 3030 8.90 0.62 μg/mc 0 o-xilen 127 3030 7.20 0.49 μg/mc 0 m-xilen 127 3030 8.50 0.90 μg/mc 0 p-xilen 127 3030 7.00 0.48 μg/mc 0

Vaslui

VS-1 - FU

Ozon 347 7969 104.00 33.66 μg/mc 0 Calitatea aerului ambiental- municipiul Husi – monitorizare continuă 2011

Număr masurari Concentraţia Judet Statia Tip poluant zilnice orare Max.

orara Medie anuală

UM

Frecvenţa depăşirii VL

sau CMA (%)

Observaţii

NO2 246 5642 82.20 13.98 μg/mc 0 SO2 268 6154 42.80 3.21 μg/mc 0 NO 246 5642 89.20 5.60 μg/mc 0 N0x 246 5642 169.00 22.49 μg/mc 0 PM10 gravim. 264 - 49.00 26.90 μg/mc 0 Metale grele Nu s-au facut determinari

CO 252 5851 3.17 0.70 mg/mc 0

Vaslui

VS-2 - FU

Benzen 64 1513 10.01 1.19 μg/mc 0

Toluen 64 1513 5.24 0.48 μg/mc 0 Etilbenzen 64 1513 2.15 0.29 μg/mc 0 o-xilen 64 1513 4.73 0.60 μg/mc 0 m-xilen 64 1513 7.13 0.68 μg/mc 0 p-xilen 64 1513 3.93 0.46 μg/mc 0 Ozon 271 6484 142.30 57.06 μg/mc 0

Calitatea aerului ambiental – monitorizare discontinuă 2011

Concentraţia

Judeţ

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip poluant

Număr determinări

(zilnice) Medie anuală

Max. zilnica

UM

Frecvenţa depăşirii VL sau

CMA (%)

Observaţii

NH3 252 17 57 µg/mc 0 Vaslui Sediu APM

Trafic PM10 251 16.8 42 µg/mc 0

Vaslui Spitalul Judetean

Fond urban

NH3 252 23 63 µg/mc 0

Vaslui Vaslui Staţia de

epurare Fond urban

NH3 247 27 67 µg/mc 0

Pentru judeţul Vaslui, principala sursă de poluare a aerului- în zona urbană, este traficul

auto, mai ales în anotimpul rece, atunci când se împrăştie material antiderapant pe carosabil. Cu o pondere mai redusă, pot fi potenţiale surse de poluare şi sursele fixe: centrale

rezidenţiale, centrale industriale, unităţi de creştere intensivă a păsărilor etc.

Unităţile potenţial poluatoate existente în judeţul Vaslui:

Nrcrt

Unitatea Activitatea/instalatia generatoare

Poluanti emisi in aer

1. SC AVICOM SA VASLUI Halele de crestere a pasarilor, platforma de deshidratare dejectii compartimentata

NH3, NO, Pulberi, NMVOC

2. SC STEMAR SRL VASLUI

Fabricarea produselor chimice de bază pent ru industria cosmeticelor

Pulberi, NO2, SO2, CO, NMVOC

3. SC FABRICA DE CĂRĂMIZI SRL VASLUI

Fabricarea cărămizilor Pulberi, NO2, SO2, CO

4. SC ULEROM SA VASLUI

Fabricarea uleiurilor vegetale Pulberi, NO2, SO2, CO, NMVOC

5. SC RULMENŢI SA BÂRLAD

Fabricarea rulmenţilor Pulberi, NO2, SO2, CO, NMVOC

6. SC SAFIR SRL VASLUI – Abatorul de păsări

Abatorizarea păsărilor Mirosuri, pulberi, NO2, SO2, CO

7. SC VASTEX SA VASLUI Fabricarea fire, ţesături, confecţii din bumbac şi tip bumbac

Pulberi SO2, NOx, CO

8. SC INTERAGROALIMENT

SRL ONEŞTI – punct de lucru Simila

Creşterea intensivă a puilor pentru carne

NH3, H2S, Pulberi, CH4

9. SC PUI PROD UD SRL LIPOVĂŢ



10. SC SAGEM SRL ROŞIEŞTI



11. SC TERMICA SA VASLUI

Producere şi furnizare energie termică

Pulberi, NOx, CO 12. SC VANBET SRL

BANCA Creşterea intensivă a puilor pentru carne


13. SC MORANDI-COM SRL LIPOVĂŢ

Creşterea intensivă a puilor pentru carne şi găinilor pentru ouă


14. SC ROSAVIS PROD SRL ZORLENI



15. SC A&A FARMS SRL POGANA



16. SC WOLF VALLEY SRL NEGREŞTI

Creşterea intensivă a porcilor CO, SO2, NH3, pulberi, Nox 17. SC SAFIR SRL VASLUI

– Fabrica de fainuri proteice Chitcani

Incinerarea deseurilor si carcaselor de animale

CO, NOx, SO2, NMVOC, NH3, HCl, HF, PAH, metale grele, pulberi

4.4. Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer şi evaluarea impactului expunerii asupra sănătăţii populaţiei a). Evaluarea impactului asupra sanătăţii a poluanţilor atmosferici si adaptarea la schimbările climatice. Activitatea de evaluare a expunerii populaţiei la poluanţii din aer şi evaluarea impactului expunerii asupra sănătăţii populaţiei s-a desfăşurat prin acţiuni de monitorizare a calităţii aerului în vederea obţinerii de date referitoare la riscul expunerii populaţiei la poluanţii din aer. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3 , CO şi pulberi atmosferice.

- Total : 1007 probe – 1007 analize – 66 necorespunzătoare (6.55%) Determinările de laborator pentru poluanţii atmosferici s-au efectuat pe parcursul anului 2011, într-un singur punct de recoltă fixă, aparţinând M.S. (punct fix – D.S.P.Vaslui).

- SO2 : 211 probe , din care necorespunzătoare : 0 - NO2 : 206 probe, din care necorespunzătoare : 0 - NH3 : 242 probe, din care necorespunzătoare : 17 (7.02%)

Determinările pentru CO s-au efectuat pentru Municipiile Vaslui şi Bârlad - CO : 192 probe, din care necorespunzătoare : 49 (25.52%)

Pulberi sedimentabile : - Vaslui : 48 probe – 0 necorespunzătoare - Bârlad : 36 probe – 0 necorespunzătoare - Huşi : 36 probe – 0 necorespunzătoare - Negreşti : 36 probe – 0 necorespunzătoare

Total pulberi sedimentabile : 156 – 0 necorespunzatoare. b). Evaluarea riscului asupra sanătăţii în expunerea la soluri poluate chimic si microbiologic. Analiza nivelului de poluare a solului din punct de vedere chimic si bacteriologic s-a efectuat conform metodologiei de lucru in perioada 15 sept.-15 oct. prin determinarea ariilor posibil contaminate, analiza morbiditatii specifice, prelevarea a două probe de sol posibil contaminat, completarea fişelor de prelevare, depozitare şi transport către CRSP Iaşi şi evaluarea impactului asupra sanătăţii a solului posibil contaminat. c). Impactul asupra mediului si sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere şi supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman.

S-a efectuat prin completarea a 96 chestionare de percepţie a riscurilor generate de deşeuri, în municipiul reşedinţă de judeţ, culegerea datelor privind sistemul de gestionare al deseurilor la nivel local, completarea fişei de raportare a datelor şi prelucrarea datelor de morbiditate prin boli infectioase si parazitare. d). Studiu de perceptie a populatiei privind radiatiile UV din mediul natural si artificial si campurile electromagnetice cu frecvente intre 0-300 GHz. Activitatea s-a desfăşurat conform metodologiei până în octombrie 2011, prin alegerea unei populaţii ţintă, distribuirea si supravegherea completării a 50 de chestionare-25 în mediul rural şi 25 in mediul urban. e). Prestaţii şi servicii de sănătate publică în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul. Activitatea s-a concretizat prin întocmirea şi eliberarea de referate de evaluare pentru obţinerea de avize si notificări, într-un numar de 44 în anul 2011. 4.5 Concluzii- probleme indentificate şi măsurile propuse/implementate Modificarea calităţii mediului înconjurător rezultă în urma fenomenelor naturale, dar mai ales în urma activităţilor umane, care au apărut treptat pe măsură ce în dezvoltarea comunităţilor au apărut surse noi de poluare ca cele industriale, precum şi cele de trafic.Deşeurile menajere şi industriale rezultate, modalităţile de organizare a depozitelor precum şi colectarea ,transportul şi depozitarea acestora constituie o problemă majoră, în ceea ce priveşte impactul asupra factorilor de mediu. Măsuri propuse - Colectarea selectivă a deşeurilor, atât în mediul urban cât şi în cel rural - Valorificarea deşeurilor menajere prin triere, reciclare şi recuperare - Incinerarea deşeurilor menajare şi a celor asimilabile care ar asigura o reducere considerabilă a volumului de deşeuri şi ar permite valorificarea energetică a acestora. 5) Starea de sănătate a comunităţii în relaţie cu calitatea locuirii 5.1. Planul urbanistic al localităţii 1) VASLUI: -zona de locuit : -zona rezidenţială- clădiri înalte- 120,14 ha - zona rezidenţială- clădiri mici – 232,14 ha - principalele artere de circulaţie sunt străzile : Ştefan cel Mare, Traian, Republicii, Decebal, Donici, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Călugăreni, Delea,

Castanilor, C.D.Gherea, M-şal C.Prezan, Spiru Haret, N. Bălcescu, Ceramica, Slt. Ioanesei Adrian, Ing. Badea Romeo. Suburbii: - M oara Grecilor – zona de locuit- 82,78 ha Principalele artere de circulaţie sunt străzile: Gh. Doja, Şoseaua Naţională, Combinelor, Oituz, Păcurari - Viişoara – zona de locuit – 73,18 ha -principalele artere de circulaţie sunt străzile : Crinului, Egalităţii, Stupinei, Zorilor, A. Vlaicu, Curcubeului, Ioan Neculce - Bahnari – zona de locuit - 140, 5 ha - principalele artere de circulaţie sunt străzile : Parului, Grădiniţei, Zorilor, Aprod Purice , N. Grigorescu, C. Brâncoveanu - Rediu – zona de locuit – 66, 71 ha - principalele artere de circulaţie sunt străzile : M . Sadoveanu, Câmpului, Pompelor, Panduri, Plopilor - Brodoc – zona de locuit – 68,98 ha - principalele artere de circulaţie sunt străzile : Bârladului , Ciocărliei 2) BÂRLAD : - zona de locuit : - zona rezidenţială – clădiri înalte -53, 4 ha - zona rezidenţială – clădiri mici – 986, 4 ha - pricipalele artere de circulaţie sunt străzile : Republicii, Decembrie, N. Bălcescu, Cerbului, Ardeal, Stroe.Beloescu, D. Cantemir , I.L. Caragiale, Dr.Codrescu, C. Costache, Al. I. Cuza, Gh. Doja, Dragoş Vodă, Elena Doamna, M. Eminescu, G. Enescu, B-dul Epureanu, C-tin, Hamangiu, Hotin, N. Iorga, M. Kogălniceanu, Lirei, G-ral Vasile Milea, Paloda , V.Pârvan, Ioan Popescu, B-dul Primăverii, St. Procopiu, Petru Rareş, M. Sadoveanu, Col. Simionescu Sava, Siret, Ştefan cel Mare, N. Tonitza, Traian, Trestiana, t. Vladimirescu, Al. Vlahuţă. 3) HUŞI – zona de locuit : - zona rezidenţiala – clădiri înalte – 45,5 ha - zona rezidenţială – clădiri mici – 872, 6 ha - pricipalele artere de circulaţie sunt străzile : Ştefan cel Mare, Al. Cuza, M. Kogălniceanu, Al. Giugaru, G-ral Teleman, N.Cisman, Erou Arhire, Schit, Dobrina, Drânceni, Bd.1 Mai, Calea Basarabiei, Calea 1 Decembrie. 4) NEGREŞTI – zona de locuit : - 400,10 ha - pricipalele artere de circulaţie sunt străzile : Decebal, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, N.Bălcescu, 1 Decembrie, Gării - Oraşul Negreşti se încadrează în categoria oraşelor mici ( în funcţie de numărul locuitorilor ) este situat în partea de nord-vest a judeţului şi are în componenţa sa şase localităţi, după cum urmează: Căzăneşti, Cioatele, Glodeni, Parpaniţa, Poiana şi Valea Mare 5.2. Fondul de locuit existent- cu specificarea numărului de locuinţe sub standard: amplasate în zone cu risc ( inundaţii, alunecări de teren, cutremure ), fără apă curentă, grup sanitar în locuinţă, facilităţi de a găti, canalizare, electricitate

VASLUI In data de 30.12.2011 existau 6340 de case/anexe/garaje din care 4625 locuinte unifamiliale , 18.288 apartame nte proprietate personala , 996 came re in camine de nefamilisti. Locuinte amplasate in zone cu risc (inundatii , alunecari de teren , cutremure) nu sunt.*

BÂRLAD - În municipiul Bârlad : - 77 apartamente situate în blocuri de Urgenţă I - 1413 apartamente situate în blocuri de Urgenţă a II-a - În comune : - bloc comuna Deleşti – 8 apartamente - bloc comuna Vutcani – 12 apartamente - bloc comuna Bogdăneşti – 12 apartamente - bloc comuna Blăgeşti – 12 apartamente Total comune : 44 apartamente Pentru municipiul Bârlad : - număr locuinţe sub standard : 6850 locuinţe - cu vechime peste 25 ani : 19550 locuinţe - amplasate în zone cu risc ( alunecări de teren, inundaţii ) : 1750 locuinţe - cu instalaţii lipsă sau cu grad avansat de uzură : 3600 locuinţe - număr persoane care locuiesc în locuinţe sub standard : 11975 persoane - număr persoane fără locuinţe : 2575 persoane HUŞI Locuinţe ( case + apartamenţe ) = 9928

- amplasate în zone diverse = 122 - fără apă curent = 100 - fără grup sanitar în locuinţe = 3000 - fără canalizare = 3000

NEGREŞTI Fondul de locuit existent este de 3193, din care 10% fără electricitate, 50 % fără apă curentă , canalizare şi grup sanitar în locuinţă, iar posibilităţile de a găti sunt 50%- butelii gaze naturale, 5%- branşament gaze naturale, 45 alte surse ( plite cu combustibil solid şi electrice ). Locuinţele cu risc ridicat la inundaţii, sunt amplasate în zona de şes a oraşului, respectiv străzile :

- Abator, cu număr de 32 imobile, - N.Iorga , cu un număr de 17 imobile, - Bârladului, cu un număr de 9 imobile, - G. Coşbuc, cu un număr de 6 imobile, - Ştefan cel Mare , cu un număr de 6 imobile

Zonele de risc la inundaţii şi alunecări de teren , corespunzătoare satelor componente oraşului Negreşti sunt :

- Parpaniţa – şes spre pârâul Durduc ( inundaţii ), 6 imobile - zona de coastă ( alunecări ), 12 imobile - Valea Mare – zona de coastă ( alunecări) , 6 imobile

Imobilele ( blocuri de locuinţe ) cu risc în caz de cutremur, datorită faptului că au fost proiectate înainte de 1977 sunt :

- bl. 1, str. N. Bălcesu, 12 apartamente, - bl. 2, str. N. Bălcesu, 24 apartamente, - bl. 3, str. N. Bălcesu, 32 apartamente, - bl. 4, str. N. Bălcesu, 30 apartamente,

- bl. 5, str.1 Mai , 12 apartamente, - bl. 6, str. N. Bălcesu, 30 apartamente, - bl. 7, str. N. Bălcesu, 40 apartamente, - bl. 8 , str. M. Kogălniceanu , 16 apartamente, - bl. 9 , str. N. Bălcescu, 35 apartamente, - bl.10, str. N. Bălcescu, 30 apartamente

5.3. Date privind starea de sănătate ( căderile, accidentele domestice, tumorile maligne, infecţiile de căi respiratorii, alergiile respiratorii, etc.) - total căderi de orice natură ( incidenţa raportată de C.M.I. ) - 5771 - morbiditatea spitalizată din căderi de orice natură – 3348, din care: - accidente casnice ( pat, scaun, mobilier, scaun rulant ) – 127 - căderi din pat – 5 - căderi de pe scaun – 16 - căderi de pe alte obiecte de mobilier – 3 - căderi din scaun rulant – 1 - căderi de pe scări, trepte – 31 - căderi de pe scară mobilă – 72 - căderi din copac – 56 - afecţiuni alergice – 5771 - IACRS – 22248 5.4. Deşeurile urbane VASLUI Deseurile urbane. A. Deseuri menajere si asimilabile - 12240 tone din care : A1.Deseuri menajere de la populatie in amestec – 7908 tone A2.Deseuri menajere de la agenti economici in amestec – 3980 tone A3.Deseuri colectate separat – 352 tone din care : -Hartie si carton – 242 tone -Sticla - 12 tone -Plastic – 72 tone -Metale – 5 tone -Biodegradabil – 1 tona -Altele/DEEE – 5 tone -Deseuri voluminoase – 15 tone B.Deseuri din servicii municipale – 2500 tone din care : B1.Deseuri stradala – 1500 tone B2.Deseuri din piete – 600 tone B3.Deseuri din gradini , parcuri si spatii verzi – 400 tone C.Deseuri din materiale de constructii si demolari – 2700 tone D.TOTAL DESEURI MUNICIPALE - 17440 TONE

CANTITATEA RECICLATA – HARTIE , CARTON , PET , PLASTICE , DEEE , etc. - 376 tone CANTITATEA RECICLATA – DESEURI DIN CONSTRUCTII – 2700 tone BÂRLAD

CANTITATEA DE DEŞEURI Nr. Crt.

Denumire deşeu Cod deşeu Cantitatea colectată

1. Municipale 20.03.01 41371,5 to 2. Beton 17.01,01 109 mc 3. Deşeuri stradale 20.03.03 3402 mc 4. Ambalaje hărtie şi carton 15.01.01 71530 kg 5. Ambalaje plastic 15.01.02 24191 kg

NEGREŞTI Primăria oraşului Negreşti prin SC UTILITĂŢI SRL NEGREŞTI, colectează zilnic

deşeurile urbane de la 19 puncte de colectare şi sunt transportate în locuri special amenajate , cu o cantitate medie de 28 to lunar.

HUŞI Deşeuri urbane : Cantitatea totală de deşeuri colectată în anul 2011 – 29723 tone din care :

a) - Deşeuri menajere şi asimilabile – 17685 tone,din care: - hărtie / carton – 16,5 tone - ambalaje hârtie/carton – 4 tone - plastic – 11,5 tone - ambalaje de plastic – 4 tone - DEE - 3,8 tone - acumulatori – 0,235 tone - metal – 5,805 tone b) - Deşeuri din servicii municipale : 10519 din care : - deşeuri stradale – 5113 tone, din care : - hârtie/ carton – 4 tone - ambalaje de hârtie carton – 1,6 tone - plastic – 2 tone - ambalaje de plastic – 1 tonă c) - Deşeuri din pieţe – 2682 tone, din care : - hârtie / carton – 2 tone - ambalaje de hârtie carton – 1 tonă - plastic – 1 tonă - ambalaje de plastic – 0,9 tone d) - Deşeuri din gradini, parcuri şi spaţii verzi – 2724 tone

e) - Deşeuri din materiale de construcţii – 1519 tone 5.5. Morbiditatea posibil asociată cu managementul deficitar al deşeurilor urbane ( Incidenţa specifică- la populaţia judeţului şi la locuitorii din salubritate prin- hepatită A, dizenterie, B.D.A., leptospiroză, trichineloză, infecţii cutanate, plăgi tăiate, parazitoze intestinale, giardioză, intoxicaţii chimice) .

Următoarele date nu reprezintă morbiditatea posibil asociată cu managementului deficitar al deşeurilor urbane ci incidenţa din cadrul C.M.I.-uri şi morbiditatea spitalizată.

DENUMIREA BOLII TOTAL URBAN - hepatita A 11 1

- dizenterie 3 1 - BDA 1847 687 - leptospiroză - - - trichineloză - - - parazitoze intestinale 8117 3519 - infecţii cutanate 3025 1027 - plăgi tăiate 1639 96 - intoxicaţii chimice ( din morbiditatea spitalizată )

81 27

6) Zgomotul urban şi efectele sale asupra sănătăţii 6.1. Monitorizarea nivelurilor zgomotului urban

Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

Frecventa depăşiri

% Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 12 73,0 43,3 Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 60 65.1 0 Parcuri, zone de recreere şi odihnă 36 64,5 95,6 Incinta industrială - - - Zone feroviare 16 69,5 0 Aeroporturi - - - Parcaje auto - - - Stadioane, cinematografe în aer liber - - - Trafic 36 75,5 27,5 Altele - zone locuibile - - -

6.2. Starea de sănătate în relaţie cu zgomotul ( nevroze, percepţia disconfortului creat de zgomot, prin anchete ) 7) Radiaţii ionizante

Activitatea igienei radiaţiilor s-a desfasurat în cadrul: - PN II 1.4. - Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă. -Obiectivul 2. - Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante, cuprinzând următoarele activităţi: 7.1. Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului 7.2. Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante 7.3. M onitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în procedurile cu radiaţii ionizante.

7.1. M ONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII ALIMENTULUI ŞI APEI

Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile şi alimentelor, factori de mediu al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populatiei, asigură menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme .

Probele au fost recoltate de D.S.P. Vaslui –igiena radiaţiilor şi trimise la LIRI Iaşi

Număr probe analizate

Igiena radiaţiilor

Apă potabilă

Alime nt,alte bunuri de larg consum

Zona de impact Obiectiv şi alte probe

Total Observaţii

7 6 13 Determinări alfa beta globale, gamaspectometrice

- calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrul β global care asigură

conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza totală de 0.1. msv pe an, stipulâdu-se în lege.

Date radioactive – apă potabilă reţea

Beta global Bq/l medie maximă

0.42 0.65 - calitatea alimentelor a fost monitorizată prin parametri ( K-40, Cs- 137+Cs- 134 ) care asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate şi care n-au fost puşi în evidenţă peste valorile fondului natural al zonei.

7.2. SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE S-a realizat prin: - evidenţa expuşilor profesional la radiaţii ionizante din domeniul medical,industrial - controlul asupra completării fişelor de anchetă privind starea de sănătate întocmite de medicul de medicina muncii abilitat, - completarea fişelor cu examenul medical periodic obligatoriu va fi efectuată conform Ordinului 944/2001 şi OMSF nr. 1032/20.12.2002 la un medic abilitat de medicina muncii în radiopatologie. - luarea în evidenţă a noilor intraţi şi scoaterea expuşilor din mediu din diferite motive (ieşirea din mediu, pensionare, deces, etc), - centralizarea tuturor datelor şi comunicarea la D.S.P. Iaşi LIRI în fiecare trimestru 1) - Total unităţi nulcleare - 33, din care: - 30 unităţi sanitare - 3 unităţi industriale 2) - Nr. total expuşi profesional la radiaţii ionizante - 74, din care: - în domeniul sanitar – 69 - în domeniul industrial - 5

- monitorizarea individuala a expusului profesional la radiatii ionizante s-a efectuat în totalitate pentru toţi expuşii profesional la radiaţii ionizante. Aceasta este efectuată de Laboratorul de Dozimetrie Individuala, Laborator Igiena Radiatiilor prin metoda film-dozimetrica, în baza contractelor de prestări servicii. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr. 13 a Normelor de dozimetrie individuală , sunt înregistrate în fişele de monitorizare individuală numai valorile mai mari decât nivelul de înregistrare, respectiv 0.17 mSv, stabilit de norme. Nu s-au semnalat cazuri de supraexpunere la radiaţii ionizante. 7.3. M ONITORIZAREA PROTECŢIEI RADIOLOGICE A PACIENTULUI ÎN PROCEDURILE CU RADIAŢII IONIZANTE Se implementează: - Ordinul MSP nr. 1540/2006-privind expunerea medicala in radiologia pediatrica. - Ordinul MSP nr. 1541/2006-privind expunerea medicala la radiatii ionizante a gravidelor. - Ordinul MSP nr. 1542/2006, privind raportarea datelor privind expusii medicali la radiatii ionizante. - Ordinul nr. 1003/2008 privind formularele de înregistrare şi raportare a datelor privind expunerile medicale la radiaţii ionizante (datele înregistrate la nivelul unităţilor sanitare au fost raportate şi trimise,conform formularelor de înregistrare la LIRI Iaşi) . - Ordinul nr. 1045/16.07.2010 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătăţii

nr. 1.093/2004 pentru modificarea Normelor sanitare de baza pentru desfasurarea în siguranta a activitatilor nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 381/2004. 7.4. Urgenţe radiologice ( incidente şi accidente nucleare raportate, cauze, măsuri luate, concluzii )

Nu a fost cazul. 7.5..Expunerea la radon şi descendenţi în locuinţă ( comparaţie cu limitele normele ) Nu a fost cazul. 7.6..Locuri de munca cu expunere marita la radon Nu a fost cazul.

8) Evaluarea stării de sănătate şi factori de risc din colectivităţile de copii şi tineri

8.1. Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică

Activitatea s-a desfăşurat în anul şcolar 2010 -2011 în cadrul examenului de bilanţ, după metodologia elaborată de INSP Bucureştila toate colectivităţile de pe teritoriul judeţului prin cabinetele şcolare, preşcolare şi a medicilor de familie.

Au fost examinaţi 33.019 copii, reprezentând 92 % din totalul copiilor înscrişi în colectivităţi( copiii preşcolari, elevii din clasele a-I-a,IV-a,VIII-a,XII-a anul II profesională).Rezultatul fiind:- copii dezvoltaţi armonic 86,79% ,copii dizarmonici 13,21%, (6,3%cu plus de greutate şi 6,6% cu minus de greutate) Datele rezultate din examinare au fost transmise pe suport electronic la INSP Bucureşti şi CRSP Iaşi pentru analiză şi sinteză.

DEZVOLTAREA FIZICA 2011

dezvoltare armonica;

86,79

dizarmonici cu plus de

greutate; 6,3

dizarmonici cu minus de greutate; 6,6

dezvoltare armonica

dizarmonici cu plusde greutatedizarmonici cu minusde greutate

8.2. Epertiza condiţiilor de viaţă Expertizarea condiţiilor de mediu pentru avizarea şi autoriarea sanitară anuală

a funţionării colectivităţilor de copii şi tineri. Anul acesta au fost efectuate 22 referate de expertizare în vederea avizării sanitare pentru unităţi de ănvăţământ. Procedura de autorizare sanitară s-a desfăşurat comform Ord. MS 1030/2009, în baza declaraţiei pe proprie răspundere a conducătorilor unităţilor de învăţământ.

8.3. Supravegherea modului de organizare şi funcţionare a taberelor Tabăra de copii din judeţul Vaslui a fost autorizată sanitar dar nu a funcţionat cu

serii organizate de copii. Măsurile de organizare medicală a plecării copiilor din judeţ în alte tabere din ţară a

fost efectuată cu colaborarea dintre ISJ, Direcţia Taberelor precum şi cu cabinetele medicale şcolare şi individuale.

8.4. Regimul de activitate şi odihnă

Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare.

Acţiunea s-a desfăşurat la Şcoala generală nr.7 loc. Vaslui - examinaţi 103 elevi ( învăţământ în două schimburi / 796 elevi înscrişi) şi Liceul teoretic „ M. Kogălniceanu ” loc. Vaslui -115 elevi ( învăţământ într-un singur schimb /1246 elevi înscrişi ).

Datele rezultate din examinare au fost transmise la INSP Bucureşti pentru analiză şi sinteză. 8.5. Comportamente cu risc – ( fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate, comportament sexual, etc.)

Monitorizarea şi corectarea comportamentelor cu risc pentru sănătate: fumat, consum de alcool- droguri, comportament alimentar cu risc, agresivitate- autoagresivitate, sedentarism, comportament sexual cu risc. Monitorizarea celor 6 arii comportamentale cu risc pentru sănătate a debutat iniţial în SUA, în anul 1990, sub coordonarea CDC, utilizând YRBSS (Youth Risk Behavior Surveillance System).Coordonarea tehnică aparţine CDC, iar instrumentele utilizate au ca structură de bază grupajul de i-temi corespunzători ariei comportamentale vizate, din instrumentul cadru YRBSS. Aspiraţiile României de integrare în Uniunea Europeană, impun ralierea la practicile şi legislaţia acesteia. Coordonarea, metodologia şi sintezele naţionale aparţin CRSP Cluj.

Metodologia aparţine CRSP Cluj. Acţiunea s-a efectuat la următoarele unitaţi şcolare:

1) Liceul ,,M. Kogălniceanu Vaslui unde au fost examinaţi 102 elevi (clasa a IX-a= 28, clasa a X-a= 24, clasa a XI-a= 27, clasa a XII-a= 23)

2) Şcoala generală nr.7,,Cstantin Motaş “ au fost examinaţi 100 elevi (clasa a V-a= 25 clasa a VI-a= 24 clasa a VII-a= 24 clasa a VIII-a= 27 3) În tabăra de copii aflată pe teritoriul judeţului nu au fost organizate activităţi cu copii, astfel că examinarea nu s-a putut efectua.

Datele rezultate din examinare au fost transmise pe suport electronic cît şi în original la CRSP Cluj pentru analiză şi sinteză.

8.6.Dispensarizarea elevilor şi studenţilor Dispensarizarea preşcolarilor şi elevilor în anul şcolar 2010-2011 după

metodologia elaborată de INSP Bucureşti, în toate colectivităţile din judeţ.

Dispensarizarea s-a efectuat pe grupe de vârstă: 0-4ani, 4-7 ani,7-11 ani,11-15 ani,15-19 ani, pe mediul urban şi rural. La un număr de 80875 de copii din toate colectivitaţile au fost dispensarizate un număr de 5810 afecţiuni din care: 1101vicii de refracţie, 540 retard psihic şi intelect de limită, 410 spasmofilii, 395 obezitate de origine neendocrină , 320 tulburări de vorbire, 267 astm bronşic,263 vicii de postură. Datele rezultate din examinare au fost transmise pe suport electronic cât şi în original la INSP Bucureşti pentru analiză şi sinteză.

DISPENSARIZARE 2011

1101

540410

395

320

267

263

vicii de refrac'ie

retard psihic

spasmofilii

obezitatede origineneendocrinatulburari de vorbire

astm bronsic

vicii de postura

Examenul de bilanţ- starea de sănătate

Activitatea s-a desfăşurat în anul şcolar 2010 - 2011 după metodologia elaborată de INSP Bucureşti la toate colectivităţile de pe teritoriul judeţului prin cabinetele şcolare, preşcolare şi a medicilor de familie. Au fost examinaţi 33.019 copii, reprezentând 92% din totalul copiilor înscrişi în colectivităţi( copiii preşcolari, elevii din clasele a-I-a,IV-a,VIII-a,XII-a anul II profesională. Datele rezultate din examinare au fost transmise pe suport electronic la INSP Bucureşti -CRSP Iaşi pentru analiză şi sinteză.

8.7.Triajul epidemiologic Triajul epide miologic

- După vacanţa de Crăciun, Nr.copii înscrişi= 80191, examinaţi = 76360, nr.cazuri depistate 515

- După vacanţa de paşte, Nr.copii înscrişi= 80131 examinaţi = 74919, nr.cazuri depistate 448

- După vacanţa de vară, Nr.copii înscrişi= 80292, examinaţi = 74243, nr.cazuri depistate 404

Primele afecţiuni clasate: pediculoza re prezentând peste 50% din afecţiunile depistate.

- Rămân în evidenţă după recontrol 20% din cazurile de parazitism din totalul afecţiunilor depistate ( focare vechi familiale din zone cu populaţie rromă).Au fost intensificate acţiunile de deparazitare împreună cu medicii de familie şi asistenţii comunitari.

9) Evaluarea factorilor de risc

În cursul anului 2011 au fost expertizate un număr de 53 de unităţi dintre care un număr de 6 unităţi care lucrează în condiţii de muncă deosebite însumând 186 acţiuni de expertizare.Cercetarea condiţiilor de muncă, in scopul identificării riscurilor profesionale pentru fiecare loc de muncă, s-a efectuat prin urmarirea principalilor indicatori din mediul de muncă : microclimat, zgomot, iluminat şi diferite noxe (biologice , fizice, fizico-chimice şi chimice). Astfel, s-au facut urmatoarele determinari fizice:

- determinări iluminat 2, din care 0 necorespunzatoare ; - determinări zgomot 112, din care 27 necorespunzatoare; - microclimat 14, din care 2 necorespunzatoare.

determinari fizice

020406080

100120

dete

rmin

ari d

ezg

omot

tota

l

dete

rmin

ari d

ezg

omot

neco

resp

unza

dete

rmin

ari d

em

icro

clim

atto

tal

dete

rmin

ari d

em

icro

clim

atne

core

spun

za

dete

rmin

ari d

eilu

min

at to

tal

dete

rmin

ari d

eilu

min

atne

core

spun

za

determinari

valo

are

Serie1Serie2Serie3Serie4Serie5

De asemenea, pentru determinările biologice au fost recoltate un numar de 2366 probe, astfel: - aeromicrofloră 1074 probe; - spălături suprafeţe 1180 probe; - spălături de mâini 112 probe; Menţionăm că în urma prelucrării acestor probe în majoritatea unităţilor

expertizate s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxime admise. Dintre noxele biologice evidenţiate s-au remarcat drojdiile şi mucegaiurile, bacilul coli, stafilococul, etc. De asemenea s-au inregistrat depaşiri privind valoarea maximă admisă pentru determinările de zgomot efectuate in cadrul societăţilor. Pentru locurile de muncă în care se constată prezenţa de radiaţii electromagnetice s-au analizat un număr de 6 buletine de măsurători ale câmpurilor electromagnetice

constatându-se în toate cazurile depăşiri ale nivelurilor de declanşare a acţiunilor, fapt pentru care s-a recomandat efectuarea de studii dozimetrice. Conform O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă s-au analizat un număr de 49 de rapoarte de evaluare stabilindu-se încadrarea acestora în recomandările privind acordarea concediului pentru risc maternal. În urma controlului medical periodic efectuat de medicii de medicina muncii şi medicii de întreprindere s-au depistat o serie de afecţiuni medicale legate de profesiune generate de expuneri la factori de risc, cum ar fi : H.T.A. oscilantă , hepatita B, C, T.B.C., alergodermii, afecţiuni osteo-musculo-articulare, tulburări de vedere, varice hidrostatice, diabet zaharat, afecţiuni neuro-psihice, afecţiuni respiratorii cronice, conjunctivite. S-a cercetat un caz de semnalizare de boală profesională din unitatea S.C. VASCAR S.A. Vaslui finalizându-se cu declararea bolii profesionale cu diagnosticul de SINDROM IRITATIV CRONIC AL CĂILOR AERIENE SUPERIOARE(RINOFARINGOLARINGITĂ CRONICĂ) PRIN EXPUNERE PROFESIONALĂ LA AGENŢI CHIMICI PE BAZĂ DE CLOR. De asemenea in cadrul compartimentului evaluare factori de risc- medicina muncii s-a intocmit şi raportat situaţia privind ITM-ul prin boală profesională pentru anul 2011 la C.R.S.P. Iaşi, situaţia anuală privind expunerea la noxe a angajaţilor pe ramuri de producţie pentru anul 2011 la C.R.S.P. Iaşi . Astfel, dintr-un numar mediu scriptic de angajaţi de 50249, un numar de 9576 sunt expusi la diferite noxe.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1 2 3 4 5

situatia anuala privind expunerea la noxe-2011

numar mediu scripticangajatinumar angajati expusi lanoxe

În toate unităţile expertizate au fost întreprinse acţiuni de comunicare a riscului

profesional insistându-se pe respectarea reglementărilor în vigoare cuprinse în legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi a H.G. nr. 355/2007 privind obligativitatea angajatorilor de a se afla în posesia unei evaluări a factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă. De asemenea s-a insistat pe acţiunile de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale cu respectarea dispoziţiilor legale cuprinse în H.G. nr. 955/2010. Un accent deosebit s-a pus şi pe necesitatea luării de către angajatori a tuturor măsurilor tehnico-organizatorice cu privire la încadrarea locurilor de muncă în condiţii normale a celor care sunt încadrate la condiţii deosebite cu respectarea reglementărilor H.G. nr. 246/2007 actualizată prin H.G. nr. 1280/2011.

10) Intoxicaţiile acute neprofesionale cu pesticide Activitatea de monitorizare a intoxicatiilor acute neprofesionale cu pesticide s-a desfăşurat prin efectuarea de anchete în cazurile de intoxicaţie nou apărute şi raportarea acestora trimestrial la INSP Bucureşti şi CRSP Iaşi. 10.1. Caracteristicile de persoană ale intoxicaţiilor Numărul de cazuri de intoxicaţii : 18 cazuri Distribuţia cazurilor de intoxicaţii :

0

5

10

15

20

Tr.I T r.II T r.III T r.IV Total

DISTRIBUŢIA TEMPORALĂ A CAZURILOR DE INTOXICAŢII CU PESTICIDE

10.2. Informaţii legate de toxic Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de produsul care a generat intoxicaţia : - Insecticid: 15 cazuri - Rodenticid: 3 cazuri Distribuţia cazurilor de intoxicaţii în funcţie de clasa chimică din care face parte toxicul care a generat intoxicaţia :

- Organofosforice: 4 cazuri - Carbamice: 5 cazuri - Organoclorurate: 1 caz - Piretroizi: 5 cazuri

- Cumarine: 3 cazuri

0

5

10

15

20

1 2 3

DISTRIBUŢIA PE SEXE A INTOXICAŢIILOR CU PESTICIDE

Nr.cazuri

M

F

0

10

20

1 2 3

DISTRIBUŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ A INTOXICAŢIILOR CU PESTICIDE

Peste

15-64 ani

0-14 ani

Nr.cazuri

Numărcazuri

Urban Rural

S10

5

10

15

20

DISTRIBUŢIA DUPĂ DOMICILIU A INTOXICAŢIILOR CU PESTICIDE

10.3. Informaţii legate de intoxicţie

0

5

10

15

20

accidentale voluntare total

DISTRIBUŢIA DUPĂ NATURA DE PRODUCERE A INTOXICAŢIILOR CU

PESTICIDE

DISTRIBUŢIA DUPĂ NUMĂRUL DE ZILE DE SPITALIZARE A

INTOXICAŢIILOR CU PESTICIDE

0-3 zile

4-6 zile

7-9 zile

> 9 zile

- În anul 2011 au fost înregistrate 4 cazuri de deces prin intoxicaţie acută cu pesticide. 11. Deşeurile rezultate din activitatea medicală în unităţile sanitare 11.1. Modul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale s-a făcut conform Ord. M.S.nr.219/2002 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ord. M.S. nr. 997/2004 şi Ord.M.S. nr. 1029/2004.

Culegerea datelor referitoare la deşeurile rezultate din activităţile medicale s-a realizat pentru unităţile spitaliceşti din judeţ, prin metoda investigaţiei-sondaj desfăşurate lunar (în zilele de marţi, miercuri şi joi), pentru a surprinde variaţiile cantităţilor de deşeuri de la mijlocul săptămânii. Număr activităţi desfăşurate:54 Planul de gestionare a cuprins acţiuni concrete cu termene de finalizare şi responsabili pentru îndeplinirea fiecărei acţiuni.

0

20

orală dermală inhalare

DISTRIBUŢIA DUPĂ MODUL DE PRODUCERE A INTOXICAŢIILOR CU

PESTICIDE

usoară medie gravă deces total

S1

0

5

10

15

20

DISTRIBUŢIA DUPĂ FORMA INTOXICAŢIEI CU PESTICIDE

11.2. Cazuri noi de boală asociate manipulării necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală (Hepatita A, Hepatita B, alte forme de hepatite virale acute, plăgi tăiate şi sau înţepate ): Plagi tăiate/înţepate

Hepatita A Hepatita B Hepatita C Alte hepatite virale

Infecţie cu HIV

1 0 1 1 0 0 11.3. Indentificarea şi descrierea punctelor critice privind gestionarea deşeurilor la nivelul unităţilor medicale. În activitatea privind gestionarea deşeurilor medicale periculoase la nivelul unităţilor medicale au fost identificate puncte critice legate de neasigurarea funcţionării în bune condiţii a depozitelor temporare pentru deşeurile medicale (distanţe mari între secţii şi depozitul central), transportul manual între punctele de colectare şi depozitul central, lipsa lifturilor destinate special pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. 12. Resursele sistemulul de sănătate din judeţ- umane, materiale, financiare C) CONCLUZII. Principalele probleme identificate, măsurile propuse şi/sau implementate, problemele care vor constitui obiectul unor programe/proiecte de sănătate. N.B. Acolo unde este posibil comentariile vor fi facute pe o serie cronologică de 5 ani. Se va analiza poziţia judeţului. N.B. Acolo unde este posibil comentariile vor fi facute pe o serie cronologică de 5 ani. Se va analiza poziţia judeţului, precum diverşii indicatori, în raport cu valorile medii ale ţării. Este recomandabil să fie întocmit un rezumat de 2-3 pagini care să fie trimis forurilor de decizie locale.

1. Analiza indicatorilor privind situaţia aprovizionarii cu apă , arată existenta de probe necorespunzatoare ,se impune atentionarea primariilor din mediul urban şi rural, ca sursele de apa care sunt în administrarea lor să fie verificate şi controlate periodic (cel putin o data pe an ) luandu-se măsurile care se impun .

2. In vederea îmbunataţirii calitaţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în mediu urban, producătorul şi distribuitorul de apă AQUAVAS a demarat un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă .

3. Din analiza indicatorului de evaluare a concentraţiei de iod din sarea iodată pentru consumatorii umani s-au constatat concentraţii mai scăzute decât cele reglementate legislativ ceea ce impune, având în vedere că judeţul Vaslui este o zonă cu patologie de guşă, se impune atenţionarea producătorilor de respectarea concentraţiei de iod din sarea pentru consum cât şi unităţilor care depozitează acest aliment să păstreze sarea iodată în condiţii corespunzătoare ..

4. Din analiza indicatorilor privind cazurile de methemoglobinemie acută infantila generate de apa de fântână se impune intensificarea eforturilor de atenţionare a medicilor de familie asupra informării femeilor gravide de a verifica sursele de apa care vor fi folosite în alimentaţia copiilor lor.

5. In ceea ce priveste managementul deficitar al deşeurilor urbane care are drept urmare o posibilă morbiditate prin: hepatita A, dezinterie, boli diareice acute, parazitoze intestinale, etc. se impune atenţionarea instituţiilor responsabile în vederea sortării, depozitării şi transportului acestora în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

6. Analizând evol.uţia structurii pe vârstă a populaţiei observăm amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, fenomen înregistrat în special prin tendinţa actuala a populaţiei tinere de migrare către mediul urban sau în afara ţării, ar fi necesare demersuri de atragere de medici cu specialitatea de geriatrie.

7. In ceea ce priveşte, morbiditatea prin TBC , afecţiuni oncologice, tulburari mintale şi diabet zaharat, se constată că cea mai afectată este populatia din mediul rural . Această situaţie ar putea fi motivată de circumstanţe economice şi sociale, nivel scăzut de educaţie şi a cunoştinţelor despre sanătate a populaţiei din mediul rural.

8. Din analiza indicilor de evidenţe pentru unele boli considerate , probleme de sănătate, cu ar fi guşa sau gonorea se constată ca populatia cea mai afectată este cea din mediul urban .

9. Scaderea natalitaţii , rata mortalităţii şi migraţia masivă, motivează sporul negativ al populaţiei şi îmbătrinirea demografică .

raportul starii de sĂnĂtate a comunitĂŢii judetul …dspvs.ro/dsp2/upload/raport privind starea...

Documents