raport studiu bal - apmcs-old.anpm.roapmcs-old.anpm.ro/files/apm cs/reglementari...raport la studiu...

Raport la Studiu de impact asupra mediului - perimetrul de exploatare a nisipului şi pietrişului, BUCHIN - jud. Caraş-Severin

S.C. EMILIANO VEST SRL Pagina 1 din 20




CUPRINS

Cap. 1 Date generale ……………………………………………………... 21.1 Denumirea proiectului ……………………………………………... 21.2 Amplasamentul şi adresa …………………………………………... 21.3 Titularul proiectului ……………..………………………………… 31.4 Perioada de execuţie propusă ……………………………………… 3

Cap. 2 Informaţii despre proiect…...…………………………………….. 42.1 Scop şi necesitate ………………………………………………….. 42.2 Descrierea activităţii………………………………………...……… 4

Cap. 3 Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu ……………... 83.1 Prezentarea surselor şi emisiilor de poluanţi în factorii de mediu.

Staţiile, instalaţiile, dotările şi măsurile existente sau propuse pentru protecţia mediului înconjurător……………...……………… 7

Cap. 4 Calitatea factorilor de mediu …………………..………………... 134.1 Informaţii privind calitatea factorilor de mediu în zona obiectivului 13

Cap. 5 Evaluarea impactului produs asupra mediului ………………… 165.1 Evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi

în starea de sănătate a populaţiei pe baza mărimii emisiilor de poluanţi în mediu …………………………………………………..

16

5.2 Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător ……… 16

Cap. 6 Concluzii şi propuneri …………………………………………… 19



DATE GENERALE 1.1 Denumirea proiectului

Exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul temporar de exploatare BUCHIN, judeţul Caraş-Severin.

1.2 Amplasament şi adresă a) Localizare regională

Perimetrul temporar de exploatare BUCHIN este amplasat în albia minoră a râului Timiş, CSA154-156 pe raza teritorială a comunei Buchin.

Perimetrul temporar de exploatare are o lungime medie de 1048 m şi o lăţime medie de 57 m. Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 6,027 ha..

Accesul în zonă se face din şoseaua europeană E 70 până în localitatea Buchin, şi apoi pe drumul comunal Buchin- Poiana Buchin, din care se ramifică drumurile de exploatare existente atât pe malul stâng cât şi pe malul drept al râului Timiş.

Perimetrul de exploatare este delimitat de următoarele coordonate Stereo şi geografice:

COORDONATE STEREO 70 Nr. punct X Y

1 432.921 283.644 2 432.939 283.625 3 432.955 283.604 4 432.970 283.581 5 432.983 283.555 6 432.998 283.531 7 433.042 283.461 8 433.055 283.435 9 433.070 283.412

10 433.090 283.397 11 433.099 283.364 12 433.117 283.344 13 433.142 283.339 14 433.109 283.287 15 433.090 283.318 16 433.077 283.330 17 433.055 283.343 18 433.044 283.373 19 433.015 283.481 20 432.988 283.469 21 432.975 283.510 22 432.954 283.557 23 432.941 283.582 24 432.926 283.605 25 432.910 283.627



COORDONATE GEOGRAFICE 1 45,214591 22,141562 2 45,214647 22,141471 3 45,214696 22,141373 4 45,214742 22,141265 5 45,214781 22,141143 6 45,214827 22,141031 7 45,214962 22,140702 8 45,215001 22,140581 9 45,215047 22,140473

10 45,215110 22,140401 11 45,215136 22,140248 12 45,215192 22,140153 13 45,215272 22,140126 14 45,215159 22,135892 15 45,215101 22,140038 16 45,215061 22,140095 17 45,214991 22,140158 18 45,214959 22,140298 19 45,214877 22,140798 20 45,214788 22,140747 21 45,214751 22,140938 22 45,214688 22,141157 23 45,214649 22,141274 24 45,214603 22,141382 25 45,214553 22,141485

b) Date administrative

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin.

Titularul activităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul BUCHIN este :

S.C. EMILIANO VEST SRL CARANSEBEŞ Str. N. Bălcescu, nr.104B,

Jud. Caraş-Severin

Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului J 11/67/2001, are codul unic de înregistrare fişcală RO - 13728880 , telefon 0744547915.

1.3 Perioada de execuţie propusă

Activitatea de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Buchin este prevăzută a se executa în perioada 2010-2011, cu posibilităţi de prelungire a permisului de exploatare sau de obţinere a unei Licenţe de exploatare.



II. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

2. Scop şi necesitate

2.1.1 Scopul proiectului Scopul activităţii este exploatarea nisipului şi pietrişului din perimetrul

Buchin, prin lucrări miniere de suprafaţă – balastieră.

2.1.2 Utilitatea publică

Nisipul şi pietrişul extras din balastiera Buchin, este necesar pentru executarea lucrărilor de amenajare şi consolidarea malurilor cursurilor de ape, lucrări de întreţinere, amenajare şi de construcţie de drumuri forestiere, comunale şi naţionale şi la lucrările de construcţii civile şi industriale.

Prezentul studiu are ca obiect prezentarea principalilor parametrii geologo-minieri şi economici ai activităţii ce se va desfăşura în perimetrul Buchin şi analiza impactului pe care-l va avea aceasta asupra mediului.

2.2. Descrierea activităţii

2.2.1. Informaţii privind conţinutul activităţii Activitatea de extragere a masei miniere se va efectua din interiorul limitelor

aprobate ale perimetrului de exploatare, situat în albia minoră a râului Timiş, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare, în ceea ce priveşte limitele de exploatare (atât pe orizontală, cât şi în adâncime), cât şi a metodei de exploatare prevăzute.

Substanţa minerală utilă excavată, se va încărca în mijloacele auto şi se va transporta, în stare brută, la locurile de utilizare sau la staţia de concasare din apropierea perimetrului de exploatare. 2.2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse

A) Ridicărilor topografice din zonă au scos în evidenţă existenţa unor depozite de aluviuni, sub forma unor insule şi plaje, ce reduc capacitatea de transport a albiei şi produc inundarea albiei majore din zonă.

Acumulările de aluviuni, se dispun în albia minoră a râului Timiş, nu sunt acoperite de alte formaţiuni geologice, zăcământul fiind astfel în întregime deschis. Se va efectua curăţirea terenului de eventualele depuneri de mâl şi îndepărtarea solului şi a vegetaţiei acolo unde este cazul.

Lucrările de pregătire vor consta in executarea unei rampe de acces in perimetru. Materialul rezultat din executarea rampei va fi transportat si folosit pentru intretinere căi de acces. Lucrările de extragere a nisipurilor şi pietrişurilor se încadrează în categoria lucrărilor de regularizare – reprofilare albie minoră, care nu modifică regimul debitelor şi duc la înbunătăţirea curgerii apei în secţiune.



Extragerea nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Buchini se va realiza prin « metoda de exploatare cu lucrări miniere la zi, prin draglare până la cota maximă de exploatare admisă » Pentru extragerea temporară a agregatelor minerale de râu se foloseşte ca utilaj de extracţie excavatorul tip draglină cu descărcarea materialului direct în mijloacele de transport auto, fără formarea de depozite şi se transportă direct la locul de execuţie sau la staţia de sortare-concasare. Excavaţiile se vor executa în fâşii paralele cu axul mediu de trasaj al perimetrului de exploatare, perpendicular pe direcţia de curgere a apei, cu atacarea fâşiilor dinspre aval spre amonte, conform planului de situaţie şi a profilelor transversale. Pentru efectuarea lucrărilor de extragere a nisipului şi pietrişului, societatea dispune de următoarele utilaje : -excavator pe senile; -încărcător frontal ; -mijloace de transport. Evacuarea materialului din balastieră se va face pe drumurile de exploatare existente pe malul drept şi stâng, cu mijloace de transport auto. La extragerea nisipului şi pietrişului din perimetrul solicitat se va ţine cont de următorii factori :

-adâncimea şi forma zăcământului ; -fluctuaţia nivelului apei ; -condiţiile climaterice ; -depărtarea de mal ; -cantitatea de material ce urmează a fii exploatat.

Extragerea nisipului şi pietrişului se va face fără a coborî sub cotele maxime de exploatare 219,2-222,09 mdMN .

Se vor păstra pilieri de siguranţă de minim 4 m faţă de ambele maluri. Condiţiile optime de exploatare sunt asigurate în perioadele de timp în care

debitele nu depăseşte cota nivelului apei de 216,00 mdMN, peste acest nivel perimetrul de exploatare este inundat şi se impune oprirea exploatării, iar utilajele sunt retrase din albia minoră, pe platforma staţiei de spălare-sortare situată pe malul drept al râului Timiş.

Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare sunt: Suprafaţa de extracţie 6,027 ha Volumul exploatabil 119.124 mc Lungimea medie 1048 m Lăţimea medie 57,5 m Adâncimea medie 1,5 m Adâncimea maximă 3,5 m Cota maximă de exploatare 219,20-222,09 mdMN



B) Date privind materiile prime

1. Materii prime, materiale şi combustibili ce vor fi utilizate: Materia primă care face obiectul exploatării o constituie nisipul şi pietrişul • Materii prime, materiale şi combustibili utilizaţi:

Cantitatea Felul UM

Total perioadă 2010-2011

Mod de depozitare

Nisip şi pietriş mc 190.000 Se livrează direct la beneficiari sau se introduce în fluxul de prelucrare

Piese şi subansamble pentru funcţionare şi întreţinere utilaje

kg Repere diverse 2.200

Se vor procura de la diverse unităţi specializate

Combustibili, lubrefianţi - motorină pentru utilajele de perforat, decopertat, încărcat şi transport - ulei motor (mineral) şi hidraulic - vaselină

t kg kg

40.000

400 50

Motorina necesară utilajelor pentru exploatare se va aproviziona cu butoaie metalice de 200 l. Mijloacele de transport se vor alimenta la locul de garare situat în afara perimetrului

• Produse şi subproduse miniere rezultate

Cantitatea

Felul UM

Total perioadă 2010-2011

Mod de depozitare

Nisip şi pietriş brut mc 40.000 În balastieră de unde se transportă direct la beneficiari

Nisip şi pietris prelucrat mc 70.000 În staţia de sortare concasare

Sol vegetal, mâl din descopertă mc 1.000

Se va folosi pentru redarea ăn circuitul silvic sau agricol a altor perimetre exploatate.

Deşeuri de exploatare (pierderi la derocare şi transport)

mc

3.000 Aceste pierderi cuprind : intercalaţiile sterile, căderile

din mijl. de transp

2. Utilităţi folosite: Energia termică

În cadrul obiectivului energia termică se va folosi la încălzirea rulotei - prevăzut a fi amplasat într-un spaţiu amenajat în cadrul perimetrului.

Apa În cadrul obiectivului, pentru exploatarea nisipului şi pietrişului nu se foloseşte

apa tehnologică. Perimetrul nu dispune de o sursă proprie de apă potabilă. Aceasta se va aduce zilnic în recipienţi din plastic, cu mijloacele auto din dotare, de la surse de apă potabilă autorizate, din zonă.

Norma specifică pentru apa potabilă este: Nsp = 5 l/persoană /zi Nr. persoane =10



Energia electrică În activitatea ce se va desfăşura în cadrul obiectivului nu este prevăzut să se

folosească energia electrică, nefiind astfel necesare dotări în acest sens.

C) Dotări tehnice

În activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului vor fi folosite următoarele

utilaje: ♦ 1 excavator S 1203 cu capacitatea cupei de 1,2 mc; ♦ 1 buldozer S 1500 ♦ 1 încărcător frontal Stalova Wola L-34 cu cupa de 3,2 mc; ♦ 4 autobasculante tip Mercedes Actros cu capacitate de 20 tone.



III. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

Prezentarea surselor şi emisiilor de poluanţi în factorii de mediu. Staţiile, instalaţiile, dotările şi măsurile existente sau propuse pentru protecţia mediului înconjurător

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor

3.1.1 Surse de poluanţi pentru ape. Concentraţii şi debite masice de

poluanţi rezultaţi pe faze de activitate Sursele de poluanţi pentru ape Principalele surse majore de poluare pentru apele de suprafaţă sunt:

apele pluviale care spală perimetrul şi drumurile de acces; poluări accidentale cu carburanţi şi lubrifianţi în timpul exploatării ; extragerea nisipului şi pietrişului;

a) Apele pluviale uzate Poluanţii care pot fi transportaţi de apele pluviale ce spală incinta balastierei şi

a drumurilor de acces şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt: suspensiile provenite de taluzurile şi căile de acces ale balastierei; produse petroliere apărute accidental pe suprafaţa balastierei provenite

de la utilajele folosite în perimetru. Pentru ca eventualele scurgeri de produse petroliere să poată fi colectate şi

înlăturate la timp, înainte ca acestea să se infiltreze în sol sau să fie preluate şi transportate de apele pluviale, se recomandă achiziţionarea unor covoare PVC, pe care să se facă alimentarea cu carburanţi şi schimbul de ulei a utilajelor grele care acţionează în balastieră.

suspensiile rezultate în urma extrageri nisipului şi pietrişului din albia minoră a râului Timis cu excavatorul.

3.1.2 Staţii şi instalaţii de epurare sau de preepurare a apelor uzate care

vor fi proiectate, care sunt deja proiectate sau existente. În cadrul perimetrului de exploatare nu se prevăd staţii de epurare sau preepurare a apelor.



3.2. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

3.2.1. Sursele de poluanţi posibile sau existente pentru aer, concentraţiile şi debitele masice de poluanţi sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau activitate

3.2.1.1 Surse de poluanţi

Sursele de poluare a aerului în cadrul perimetrului vor avea o acţiune intermitentă, nici una din ele neavând o perioadă mai mare de acţiune de 10 ore în cursul unei zile.

În procesul de exploatare a nisiplui şi pietrişului din perimetrul vor fi prezente următoarele surse de poluanţi pentru aer:

• extragerea şi încărcarea materialului în autobasculante; • utilajele care funcţionează în incinta perimetrului.

3.2.1.2. Concentraţii şi debite masice de poluanţi Extragerea şi încărcarea materialului derocat În cadrul acestei activităţi se vor efectua emisii în atmosferă prin: a) Încărcarea în mijloacele de transport a materialului extras Materialul va fi încărcat cu un excavator şi cu un încărcător frontal în

autobasculante care-l vor transporta direct la beneficiari. La încărcarea materialului brut se va elibera praf în atmosferă, cantitatea de

praf eliberată fiind mai mare la golirea cupei încărcătorului frontal în benele mijloacelor de transport.

Cantitatea de praf care va fi degajată în atmosferă în urma acestor operaţiuni este influenţată de umiditatea materialului şi a atmosferei şi de granulaţia pe care o are masa minieră.

Datorită, însă, faptului că emisiile de particule fine în suspensie este necontrolată în sensul admis de Ordinul nr. 462/1993, nu poate fi efectuată o încadrare a acestora în prevederile sale.

b) Funcţionarea utilajelor Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare

Diesel, principalele noxe eliberate în atmosferă, de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de eşapament, şi nume:

- oxizi de azot (NOx) - oxizi de sulf (SOx) - monoxid de carbon (CO) - compuşi organici volatili (COV) - particule

Cantitatea de gaze de eşapare, care vor fi emise în aer, variază în funcţie de numărul de utilaje folosite şi de timpul efectiv de funcţionare al acestora. Cantitatea medie apreciată, de combustibil consumat, pentru o oră de funcţionare, la o capacitate medie de funcţionare, este de 24 litrii.



Avându-se în vedere că emisiile medii rezultate din consumarea unui litru de motorină sunt :

- NOx ……………………….27,00 g - SOx ………………...……….4,80 g - CO ………………………..21,00 g - COV…….…………………12,00 g - Particule …………………….1,76 g

rezultă că la cantitatea medie de combustibil (motorină) consumat pe oră, se vor emite în aer:

- NOx ……………………….648,0 g - SOx ………………...……...115,2 g - CO ………………………..504,0 g - COV…….…………………288,0 g - Particule ……………………42,3 g

Prezenţa unei bune circulaţii a aerului în perimetrul balastierei pe tot parcursul anului, datorită situării obiectivului într-o zonă submontană, permite aprecierea că va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate în urma proceselor de combustie în motoarele termice. Datorită faptului că emisiile de gaze de eşapare în aer nu sunt controlate şi controlabile, în sensul admis de OM nr. 462/93, nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în prevederile acestui ordin. în prevederile acestui ordin. 3.2.2. Instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, instalaţii de corectare şi dispersie în atmosferă, care vor fi proiectate sau sunt deja proiectate sau existente, randamente de reţinere a poluanţilor

Gazele şi pulberile rezultate în urma activităţilor desfăşurate în perimetru nu vor fi epurate, ele vor fi evacuate direct în atmosferă în care se vor dispersa. Cantitatea acestora va fi nesemnificativă, deci nu vor avea un impact sensibil asupra mediului ambiant.

Eşapamentele motoarelor sunt dirijate prin construcţie (conform normele europene în vigoare) la o înălţime de cca. 3 m şi sunt prevăzute cu filtre speciale de reţinere, care, în condiţiile unei folosiri corecte, vor realiza astfel o epurare a gazelor.

Toate motoarele termice proiectate să fie folosite la exploatarea şi transportul substanţei minerale exploatate vor trebui să corespundă noilor norme europene.



3.3. Sursele şi protecţia împotriva zgomotelor şi a vibraţiilor

3.3.1. Surse de zgomot şi vibraţii În activitatea desfăşurată în perimetru vor exista următoarele surse de zgomot şi vibraţii:

funcţionarea utilajelor şi circulaţia mijloacelor transport. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în:

surse de zgomot staţionare situate în incinta perimetrului; surse de zgomot mobile.

Datorită faptului că localitatea cea mai apropiată (Buchin) este situată la cca. 1 km de limita perimetrului, se poate afirma că potenţialii receptori sensibili la zgomot şi vibraţii nu sunt afectaţi în mod semnificativ.

Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi active o perioadă de maximum 10 ore/zi şi 10 luni/an. 3.3.2. Amenajările şi dotările ori măsurile pentru protecţia împotriva

zgomotelor şi vibraţiilor

În perimetru nu sunt prevăzute dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor. Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:

menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor care vor funcţiona în balastieră la parametrii cât mai apropiaţi de cei prevăzuţi în cărţile lor tehnice;

reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor; 3.3.3. Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita perimetrului şi la cel mai apropiat receptor protejat

Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se află în cadrul perimetrului, este prezentată în tabelul următor:

Utilajul/sursa de zgomot

Timp maxim de funcţionare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă dB (A)

Distanţa faţă de sursa generatoare

Încărcător frontal 4 80 la 1 m de sursă Autobasculantă încărcată (la 20 km/h) 8 60-70 la 1 m de sursă

Excavator 6 80 la 1 m de sursă



Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate

aplica formula: L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 ) unde : L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 =

1m) L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă r2 = 1000 m , distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă

particulară. L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)

Utilajul/sursa de zgomot

Timp de funcţionare ore/zi

Nivelul de zgomot la sursă dB (A)

Distanţa faţă de sursa generatoare

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor dB (A)

Încărcător frontal

4 80 1000 20

Autobasculantă încărcată (la 20 km/h)

8 60-70 1000 10

Excavator 6 80 1000 20

Din calculul de mai sus se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot la cel mai apropiat receptor ( 65 dB(A) conform STAS 10009/1988) nu este depăşit . Datorită nivelului scăzut de zgomot şi vibraţii pe care teoretic l-ar crea, în limita perimetrului şi la cei mai apropiaţi receptori protejaţi (Buchin - situat la cca.1 km), utilajele şi activităţile proiectate a se desfăşura în perimetru, se poate afirma că acestea se vor încadra în limitele admise.

În concluzie, activitatea proiectată a se desfăşura în balastieră va produce un impact redus din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor.

3.3.4 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor

Activitatea de exploatare şi transport a masei miniere, nu implică, sub nici o formă, folosirea şi manevrarea unor materiale care să constituie surse de radiaţii. De asemenea, în literatura de specialitate geologică, nu sunt semnalate, în zonă, formaţiuni geologice care ar putea conţine concentraţii de minerale radioactive. Din aceste motive nu vor fi necesare lucrări, amenajări şi dotări împotriva radiaţiilor.



IV. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

4.Informaţii privind calitatea factorilor de mediu în zona obiectivului

Factorul de mediu apa Impactul produs de activităţile proiectate a se desfăşura în cadrul perimetrului

asupra apelor este determinat de: • preluarea, de către precipitaţii, a unor particule ce intră în compoziţia

zăcământului şi transportul lor în principalul colector (râul Timiş). Factorul de mediu aerul

Factorul de mediu aer este afectat de cantităţile de noxe ce se vor degaja în

atmosferă ca urmare a arderii combustibililor lichizi folosiţi la funcţionarea utilajelor din carieră. Conţinuturile evaluate nu pot fi comparate cu limitele admise da OM 462/1993 deoarece sunt surse de suprafaţă necontrolabile în ceea ce priveşte difuzia directă în atmosferă.

Pentru nivelul actual al cunoaşterii se poate aprecia doar calitativ influenţa viitoarei activităţi asupra calităţii aerului şi anume:

Pentru a se realiza o evacuare a unor cantităţi cât mai mici de noxe în aer, utilajele vor trebui să fie prevăzute cu eşapamente şi filtre care să le reţină înainte de evacuare în atmosferă.

Substanţele poluante ce vor fi, totuşi, evacuate în aer nu vor acţiona asupra mediului ca emisii, ci prin dispersia lor sub forma unor imisii. Relaţiile dintre emisie şi imisie se stabilesc prin intermediul proceselor meteorologice, iar răspândirea poluanţilor emişi în atmosferă este în strânsă legătură cu condiţiile meteorologice şi cu topografia zonei, cu puterea de emisie a sursei şi înălţimea acesteia.

Datorită existenţei unei bune circulaţii a aerului în zona perimetrului, se poate aprecia că se va produce o dispersie accentuată şi rapidă a poluanţilor în aer.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta perimetrului, mai ales că în afara lui nu se prevăd, ca posibile, efectele de sinergism.

În concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat de activităţile de deschidere, pregătire şi exploatare a nisipurilor, proiectate a se desfăşura pe o perioadă de minim 1 an, cu o intensitate mică, nedepăşind limitele admisibile dacă se vor respecta normele impuse pentru emisiile de gaze la arderea combustibililor în motoarele termice şi dacă transportul substanţei minerale utile se va efectua corespunzător.



Factorul de mediu vegetaţie şi faună

Principalul factor poluant al vegetaţie din zonele limitrofe îl constituie emisia de noxe în atmosferă, atât de la sursele staţionare cât şi de la cele mobile, care se vor încadra totuşi în limitele admisibile prevăzute de Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Deoarece s-a estimat că valorile concentraţiilor de poluanţi eliberaţi în atmosferă se încadrează în limitele maxime admise de normele în vigoare, deci şi nivelul imisiilor de poluanţi se va situa în limitele admise, se poate aprecia că nu vor avea efecte negative majore asupra vegetaţiei şi faunei din zonă. Factorul de mediu sol şi subsol

În procesul de exploatare a utilajelor folosite în perimetru de exploatare pot apare scurgeri accidentale de motorină sau lubrifianţi datorate unor accidente tehnice, dar acestea se apreciază că vor fi în cantităţi mici. Pentru limitarea infiltrării în sol a carburanţilor şi lubrifianţilor se vor folosi materiale absorbante (nisip, rumeguş), iar solul contaminat va fi imediat îndepărtat.

Apele pluviale şi apele industriale uzate vor fi încărcate exclusiv cu suspensii de substanţe minerale, care prin compoziţia lor chimică şi prin măsurile de reţinere a lor, nu vor constitui un factor de poluare pentru sol şi subsol.

Solul de pe suprafeţele din exteriorul perimetrului va fi influenţat într-o mică măsură prin emisiile de praf, care, vor fi transportate şi depuse de vânt. Aceste depuneri vor fi tot natură minerală şi deci, se poate admite că nu constituie un factor poluant pentru sol. Subsolul va fi afectat pe întreaga suprafaţă a balastierei prin extragerea substanţei minerale utile. În concluzie, activităţile de deschidere, pregătire şi exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetru va avea un impact negativ major asupra solului şi mai ales a subsolului pe o adâncime maximă de 2-3 m, acestea urmând a fi îndepărtate temporar sau definitiv. Factorul de mediu aşezări umane

Localităţile din apropierea perimetrului pot fi afectate de activităţile desfăşurate în perimetru, prin:

imisiile de poluanţi gazoşi; nivelul zgomotelor şi vibraţiilor; transportul substanţei minerale exploatate;

Concentraţia emisiilor de pulberi în suspensie în aer, au areal de dispersie locală, neafectând zonele locuite, perimetrul fiind situat într-o zonă nelocuită. Distanţa minimă a limitelor perimetrului faţă de zonele locuite este de aproximativ 1 km . Nivelul zgomotelor la receptor (zone de locuit), situat la cca. 1 km, se poate considera că va fi minim. Ele vor avea influenţă doar asupra personalului muncitor



din raza de funcţionare a utilajelor, unde, atât nivelul zgomotelor, cât şi concentraţia de praf vor fi sesizabile.

Zgomotul produs de autobasculantele cu care va fi transportată substanţa minerală utilă se înscrie în nivelul de zgomot produs de traficul rutier din localităţile prin care acestea se deplasează.

Pe timpul transportului este posibil să fie antrenate de vânt particule fine de rocă şi praf care să încarce aerul cu suspensii. Se poate însă admite că activitatea proiectată nu va avea, efecte deosebite asupra stării de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un risc pentru siguranţa locuitorilor şi altor obiective din zonă.



V. EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor activităţii de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Buchin asupra calităţii factorilor de mediu se poate cuantifica prin transformarea caracteristicilor calitative în valori cantitative, folosind o scală, în care:

> + → influenţă pozitivă > 0 → influenţă nulă > – → influenţă negativă

Calitatea unui factor de mediu sau component al mediului se cuantifică prin indici de calitate (Ic) care caracterizează efectele ca mărimi cantitative (E).

Indicele de calitate se va determina, deci, astfel: Ic = 1/±E

Atunci când : Ic are valori între 0 şi +1 → influenţele sunt pozitive, iar mediul este

afectat în limite admisibile Ic are valori între – 1 şi 0 →influenţele sunt negative, iar mediul este

afectat în limite admisibile Ic are valoarea 0 → starea mediului este neafectată

Mărimea efectelor E indică:

Eapă subterană = – 2 → influenţe negative; calitatea apei subterane este afectată; Eapă suprafaţă = – 3 → influenţe negative; calitatea apei de suprafaţă este

afectată; Eaer = – 2 → influenţele sunt negative; calitatea aerului este afectată;

Esol şi subsol= – 3 → influenţele sunt negative, calitatea solului şi subsolului este afectată;

Efloră = – 1 → influenţele sunt negative; calitatea florei este afectată; Efauna= – 2 → influenţele sunt negative; calitatea faunei este afectată; Eaşezări umane = 0 →influenţele sunt nule ; activitatea umană nu este afectată;

Valorile indicelui de calitate Ic pentru fiecare componentă de mediu vor fi: Icapă subterană = 1/ – 2 = – 0,5 Icapă de suprafaţă = 1/ – 3 = – 0,33

Icaer = 1/ – 2 = – 0,5 Icsol şi subsol = 1/ – 3 = – 0,33 Icfloră = 1/ – 1 = – 1 Ic faună = 1/ – 2 = – 0,5 Icaşezări umane = 1/ 0 = 0



Pentru evaluarea impactului global asupra mediului se poate lua în considerare: valoarea indicelui de calitate (Ic) pe factori de mediu o scară de bonitate nota de la 1 la 10 pentru valorile Ic

Metoda de evaluare este una analitică de tip cantitativ, valoarea indicelui de poluare globală (IPG) rezultând dintr-un raport între starea ideală (naturală), şi starea reală de poluare (Metoda Rojanschi).

Starea ideală (Si) şi starea reală (Sr), se reprezintă grafic rezultând o diagramă înscrisă într-un cerc cu raza având 10 bonităţi de unitate a cărei formă depinde de numărul factorilor de mediu. Starea reală reprezintă o figură geometrică neregulată obţinută prin unirea punctelor ce reprezintă valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate şi care se înscrie în figura geometrică regulată a scării ideale. Indicele de poluare globală (IPG) este determinat astfel: IPG = Si : Sr Atunci când:

IPG = 1 → nu există poluare IPG > 1 → există modificări ale calităţii mediului

Pentru valorile IPG s-a stabilit o scară de calitate din care rezultă impactul asupra mediului şi care se prezintă astfel:

IPG = 1 → mediul natural neafectat de activitatea umană IPG =1-2 → mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile IPG = 2-3 → mediu supus efectului activităţii umane provocând stare

de disconfort formelor de viaţă IPG = 3-4 → mediu afectat de activitatea umană provocând tulburări

formelor de viaţă IPG = 4-6 → mediu grav afectat de activitatea umană, periculos

formelor de viaţă IPG > 6 → mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Valorile notelor de bonitate (Nb) pentru fiecare factor de mediu luat în considerare în perimetrul Buchin, se prezintă astfel:

Nbapă …………………….…….8 Nbaer ……………………..…….8 Nbsol şi subsol …..…………………….7 Nbfloră şi faună ……………….……….7 Nbaşezări umane………………………..10

Din figura geometrică (anexa 1) rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 136,40 cmp şi Sr = 77,31 cmp. Rezultă, deci, că:

IPG = Si : Sr = 136.40 cmp : 77,31 cmp = 1,76



Pe scara de calitate valoarea indicelui de poluare globală se încadrează în limitele 1 – 2, ceea ce indică:

mediul supus efectului activităţii umane în limite accesibile

Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este afectat de activităţile de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Buchin, în limite admisibile:

IPG = 1,76 < 2

În concluzie, impactul produs de exploatarea nisipului şi pietrişului în perimetrul Buchin, judeţul Caraş Severin – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei.

Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra

sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. Riscul în ceea ce priveşte producerea unor evenimente care să afecteze sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător, se poate datora următoarelor cauze:

emisiilor necontrolate de poluanţi în atmosferă; poluarea apelor de suprafaţă sau a celor subterane; zgomotelor şi vibraţiilor foarte ridicate; reducerii stabilităţii solului şi subsolului; nerespectării măsurilor de protecţie a muncii, caracteristice pentru

exploatările miniere la zi – în balastiere; nerespectării adâncimii maxime de exploatare;

Activitatea de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor, prin natura sa, nu prezintă, în general, pericolul producerii unor astfel de accidente, care să pună în pericol ecosistemul şi sănătatea populaţiei



VI . CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii

populaţiei, rezultă că mediul este afectat de activităţile de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul BUCHIN, în limite admisibile:

IPG = 1,76 < 2

mediul supus efectului activităţii umane în limite accesibile

În concluzie, impactul produs de exploatarea nisipului şi pietrişului în perimetrul BUCHIN, judeţul Caraş Severin – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei. Efectele directe vor conduce la modificarea echilibrului suprafeţei terenului prin îndepărtarea temporară a solului şi definitivă a unei părţi din subsol. Recomandări:

respectarea cu stricteţe a metodei de exploatare şi păstrarea pilierilor de siguranţă faţă de malul stâng şi drept de 4 m;

exploatarea zăcământului să se efectueze conform proiectului de execuţie;

monitorizarea factorilor de mediu apă, aer.

*

* *



I.P.G. = Si / Sr =136,40 / 77,31 =

1,76

0123456789

10Apa

Aer

Sol si subsolFlora si fauna

Asezari umane

CALCULUL INDICELUI GLOBAL DE POLUARE BALASTIERA BUCHINJUDETUL CARAS SEVERIN

raport studiu bal - apmcs-old.anpm.roapmcs-old.anpm.ro/files/apm cs/reglementari...raport la studiu...

Documents