ministerul mediului şi schimbărilor climatice agenţia naţională …apmcs-old.anpm.ro/files/apm...

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI CARAŞ-SEVERIN Strada Petru Maior, nr.73, Reşiţa, jud. Caraş-Severin, Cod 320111

E-mail: [email protected]; Tel: 0255.223.053; 0255.231.526; Fax: 0255.226.729

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

ACORD DE MEDIU

PROIECT

Ca urmare a cererii adresate de S.C. ALSET ENERGY S.R.L.

cu sediul în judeţul Caraş-Severin, oraşul Oţelu Roşu, strada Libertăţii, numărul 1, scara A, apartament 2

telefon: 0355-401-401; Fax: 0355-404-404 mobil: 0745-771-897; 0725-252-527

e-mail: [email protected] înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

cu nr. 5721 din 30.09.2009

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul: Amenajare hidroenergetică Şucu şi Olteana – captare, conductă forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional din comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute în proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele: Proiectul prevede organizarea şi amenajarea a 2 MHC-uri de tip Pelton, ce realizeză transformarea forţei apei în energie electrică. Conform Certificatului de Urbanism suprafeţele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiţii din cadrul proiectului se află în extravilanul comunei Zăvoi, domeniu public şi privat de interes naţional şi local. Aceste suprafeţe se află în albiile majore şi minore ale râului Şucu şi au parţial folosinţă agricolă/silvică. Suprafaţa terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de investiţii aferente prezentului proiect este de 39.956 m2. Terenuri:

- Suprafaţa totală ocupată definitiv: Sdef=18.897 m2; - Suprafaţa totală ocupată temporar: Stemp=21.059 m2; - Localizare suprafeţe ocupate temporar: UPVII, ua4, 6, 7A, 8, 9A, 12A, 13A, 17, 18, 25, 26A,

26B, 27, 28; 29; 30A, 32A, 60; 61A, 75A, 104A, 124, 125, 126. Prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 85/31.08.2012 a fost aprobat Planul Urbanistic

Zonal întocmit de S.C. Markanter THS S.R.L. pentru obiectivul „Microhidrocentrale pe râurile Şucu şi Olteana, localitatea Poiana Mărului, comuna Zăvoi, jud. Caraş-Severin”, având ca beneficiar al proiectului societatea S.C. ALSET ENERGY S.R.L.

Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 - Munţii Ţarcu, cursurile de apă pe care urmează a fi amplasate MHC-urile sunt în amonte de staţiunea Poiana Mărului.

Proiectul constă într-o amenajare hidroenergetică pe cursurile de apă Şucu şi Olteana, ce constă din amplasarea a două microhidrocentrale MHC, în vederea producerii energiei electrice curate, prin



utilizarea resurselor regenerabile de energie şi respectiv în vederea alimentării cu apă potabilă şi industrială (în caz de incendii) a localităţii Poiana Mărului.

Amenajarea hidroenergetică de pe Şucu-Olteana constă în amplasarea a două microhidrocentrale ce urmează a fi racordate la sistemul energetic naţional. Pentru realizarea acestora sunt necesare următoarele lucrări: 2 microhidrocentrale propriu-zise, 3 prize de captare, 3 staţii de captare şi trei trasee de conductă forţată pentru transportul apei.

Amenajarea hidroenergetică de pe Şucu şi Olteana constă în amplasarea a două microhidrocentrale astfel: MHC 1: amplasată la cota 656 m. Se prevede realizarea unei lucrări de captare pe râul Șucu amplasată la câteva sute de metri în aval de

confluenţa râului Olteana cu râul Sucu. Apa derivată de la lucrările de captare va fi denisipată de un bazin denisipator amplasat imediat într-o compensare prezentă în malul stâng al râului Sucu, între râu şi digul rutier deja existent. De la denisipator va porni o conductă din oţel/PAFSIN cu diametru de 1400 mm care coboară de-a lungul străzii existente (drum forestier) până când ajunge la clădirea centrală situată puţin în amonte de aşezarea Poiana Mărului. Conducta va rezulta cu o lungime de circa 4.775,0 m.

Căderea utilă brută luată în considerare ca diferenţă de cotă de la suprafaţa liberă la capacitatea maximă a bazinului de încărcare, egală cu 861,0 m peste nivelul mării, la cota jeturilor turbinelor egală cu 656,28 m peste nivelul mării, rezultă a fi egală cu circa 204,72 m.

Debitul mediu anual este de 2,095 m3/s. Producţia anuală este estimată la 19211762,7 kwh/an, iar producţia medie lunară la 1600980.225 KWh. În aval de priza MHC-ului pe râul Şucu (cota 858 mdMN) se va asigura un debit rezervat de 0,700 m3/s

pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 284 din 04.11.2010. Captare

Întreaga priză de captare este alcătuită din următoarele structuri: prag de captare şi structuri în albie (anrocamente, diguri, etc); grătar lateral şi camera de derivaţie cu evacuare a materialului de decantare; canal de derivaţie; bazin deznisipator cu deversor lateral de preaplin şi evacuare; bazin de încărcare cu pod raclor şi plecare conductă; camera vanelor cu vană cu cupe şi tablouri electrice; scară peşti pe malul stâng.

Derivarea volumelor de apă utile producției de energie electrică se va face prin intermediul unui grătar de priză pe malul drept al cursului de apă la cota de 861,0 m d.n.m., la câteva sute de metri în aval de confluența râului Olteana cu râul Șucu. Se va construi o priză laterală la cursul de apă. Acest tip de grătar de priză are o funcționare bună și în perioada de iarnă pe durata căreia se pot forma calote/straturi de gheață la suprafață.

Pentru a permite derivarea din grătarul prizei se va construi un prag gros și stabil în albie, cu prag la cota 862,0 m d.n.m.. Acest prag, care va fi construit din beton armat, placat cu blocuri cimentate și legate și cu profil hidraulic, va permite înălțarea tirantului hidric în amonte pentru a permite astfel derivarea. Pragul de captare, pe malul stâng, va fi prevăzut cu o porțiune mai joasă menită să permită construirea scării pentru pești.

Camera de derivare va fi racordată la canalul de derivare prin zidării curbate astfel încât fluxul de apă care intră în canal să fie cât mai omogen cu putință. Canalul va fi asistat de o stavilă cu rulouri (deschidere hidraulică, închidere cu contragreutate sau greutate proprie) menită să asigure închiderea instalației în caz de viitură majoră, pentru a evita înnisiparea deznisipătorului și/sau pentru intervențiile de mentenanță a structurilor în aval. Canalul va avea dimensiunile de aproximativ 18,0 m lungime, 4,0 m lărgime și 2,0 m înălțime minimă.

Deznisipătorul va fi parțial îngropat iar părțile de deasupra nivelului solului vor fi placate cu piatră din zonă cu un model neregulat. Pentru a ascunde/mimetiza deznisipătorul sunt prevăzute umpleri cu material rezultat în urma săpăturilor pe laturile acestuia. Se face precizarea că la sfârșitul amenajării terenului, se va proceda la semănarea și plantarea unor specii de arbuști și/sau specii cu tulpină medie astfel încât să se revegetalizeze zona afectată Clădirea centrală.

Clădirea centrală va fi realizată în amonte de aşezarea Poiana Mărului pe malul drept al râului Sucu (in sensul de curgere) şi în amonte de drumul mai sus menţionat pentru pozarea conductei. Cota de la intrarea în clădire este presupusă la 656,75 m peste nivelul mării, în timp ce cota jeturilor turbinelor este prevăzută la 656,28 m peste nivelul mării..

Clădirea va prezenta:



sala turbinelor cu cele trei grupuri electromecanice prezente şi podul rulant pentru manipularea lor în vederea întreţinerii;

o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi control; o sală de transformatoare pentru amplasarea celor trei transformatoare (unul pentru fiecare

grup turbină – generator); două încăperi pentru schimbul şi măsurarea energiei electrice produse

Caracteristici tehnice MHC 1 Şucu şi Olteana:

Curs de apă interesat Râul Şucu Cotă lucrare de captare (râul Sucu) 861,00 m peste nivelul mării Cotă lucrare de captare (râul Sucu) 862,00 m peste nivelul mării Cotă suprafaţă liberă bazin de încărcare la capacitate maximă

861,00 m peste nivelul mării

Cotă pornire conductă 858,00 m peste nivelul mării Cotă plan de practicat cu piciorul în centrală 656,55 m peste nivelul mării Cotă conductă forţată la priza în centrală 656,75 m peste nivelul mării Cotă axă jeturi turbină 656,28 m peste nivelul mării Cotă suprafaţă liberă moartă de restituire 654,00 m peste nivelul mării Cotă restituire în albie 653,50 m peste nivelul mării Cădere de concesiune 207,00 m Cădere utilă brută 204,72 m Cădere netă 188,41 m Lungime conductă forţată 4.775,0 m Diametru conductă 1.400 mm Debit maxim de concesiune 3.700,0 m3/s Debitul mediu anual de concesiune 1,853 m3/s Debit de servitute 0.700 m3/s Putere nominală maximă 9,81 x 3,700 x 207,0 = 7.513 kW kW Putere nominală medie 9,81 x 1,853 x 207,0 = 3.762 kW kW Tip de generatoare Sincron trifazic Producţie medie anuală 19.211.762,7 kWh/an Putere instalată 3 x 2.200,00 kW Tip şi număr de turbine nr. 3 Pelton cu 4 jeturi Rotaţii nominale 600 rotaţii/min

MHC 2: localizată în amonte de confluenţa dintre râurile Şucu şi Olteana. Părţile componente sunt: captare (pentru aceasta se realizează două captări după cum urmează: una pe

pârâul Olteana la cota 1.012,60 şi cea de-a doua pe pârâul Şucu la cota 1020,00 m), clădire centrală şi conductă.

Captare Se prevede realizarea a două lucrări de captare:

- una pe râul Olteana, aproximativ la cota de 1012,60 m peste nivelul mării, imediat în aval de confluenţa cursului Vîlsan. În apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi râu, în amonte de digul rutier într-un spaţiu larg existent. De la camera de vane anexă la denisipator va porni conducta care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la clădirea centrală. Conducta va rezulta de circa 2.970 m. Clădirea centrală va fi realizată pe malul drept al râului Olteana, la cota de 868,00 m peste nivelul mării, imediat în amonte de confluenţa râului Olteana pe râul Sucu. Căderea utilă brută luată în considerare ca diferenţă de cotă de la suprafaţa liberă la capacitatea maximă a bazinului de încărcare, egală cu 1012,50 m peste nivelul mării, la cota jeturilor turbinelor egală cu 867,00 m peste nivelul mării, rezultă a fi egală cu circa 145,50 m.

- cea de-a doua pe râul Sucu, aproximativ la cota de 1020,00 m peste nivelul mării. In apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi râu, în aval de digul rutier existent. De la camera de vane anexă la denisipator va porni conducta care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la clădirea centrală; lungimea conductei va rezulta de circa 2.423 m. Clădirea centrală va fi realizată pe malul stâng al râului Sucu (in sensul de curgere), la cota de 868,00 m peste nivelul mării, în amonte de confluenţa râului Olteana în râul Sucu. Căderea utilă



brută luată în considerare ca diferenţă de cotă de la suprafaţa liberă la capacitatea maximă a bazinului de încărcare, egală cu 1016,0 m peste nivelul mării, la cota jeturilor turbinelor egală cu 867,00 m peste nivelul mării, rezultă a fi egală cu circa 149,0 m.

Clădirea centrală. Clădirea centrală va fi realizată la cota 868,00 m peste nivelul mării, imediat în amonte de confluenţa

râului Olteana pe râul Şucu. Microhidrocentrala 2 se va dispune în amonte de confluenţa dintre râurile Şucu şi Olteana la cota 866 m şi va fi situată pe partea stângă a râului Olteana în sensul spre izvor astfel încât să nu afecteze habitatul proritar 91E0 prezent în zonă.

Clădirea va adăposti şi grupurile electromecanice ale instalaţiei hidroelectrice în proiect pe râul Şucu şi va prezenta următoarele încăperi:

sala maşinilor cu prezenţa celor două grupuri ale instalaţiei Şucu „Alto” (de sus, numit si Şuculet) şi cele două grupuri ale instalaţiei Olteana şi prezenţa podului rulant pentru manipularea utilajelor;

o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi control; sala transformatoarelor pentru amplasarea celor patru transformatoare, pentru fiecare grup de

producţie, cu intrarea prin spatele clădirii; Acoperişul clădirii este prevăzut în două ape, uşa de la intrare de dimensiuni de 4,50 m înălţime pentru

4,0 lăţime va fi finisată în lemn. Ferestrele vor fi inserate într-un finisaj din lemn realizat în partea înaltă a clădirii.

Restituirea apei se va face în râul Olteana şi râul Şucu şi va fi garantată de un canal cu luciul apei liber îngropat. Înainte de gura de refulare a canalului vor fi realizate nişte trepte amortizoare astfel încât să restituie în râu apele rezultate la viteză redusă.

Caracteristici tehnice MHC 2 Şucu şi Olteana: Curs de apă interesat Râul Olteana Râul Şucu

Cotă lucrare de captare (râul Sucu)

1012,60 m peste nivelul mării 1020,00 m peste nivelul mării

Cotă suprafaţă liberă bazin de încărcare la capacitate maximă


Cotă pornire conductă 1012,50 m peste nivelul mării 1013,00 m peste nivelul mării Cotă plan de practicat cu piciorul în centrală


Cotă conductă forţată la priza în centrală


Cotă axă jeturi turbină 867,55 m peste nivelul mării 867,00 m peste nivelul mării Cotă suprafaţă liberă moartă inferioară


Cotă restituire în albie 865,60 m peste nivelul mării 864,00 m peste nivelul mării Cădere de concesiune 146,90 m 150,40 m Cădere utilă brută 145,50 m 149,00 m Cădere netă 139,35 m 144,54 m Lungime conductă forţată 2.480 m 1.800 m Diametru conductă 1.000 mm 1.000 mm Debit maxim de concesiune 1,300 m3/s 1,300 m3/s Debitul mediu anual de concesiune

0,811 m3/s 0,722 m3/s

Eflux minim vital (eliberare) 306 l/s 272 l/s Putere nominală maximă 9,81 x 1,300 x 146,90 = 1.873

kW 9,81 x 1,300 x 150,40 = 1.918,05kW

Putere nominală medie 9,81 x 0,811 x 146,90 = 1.168 kW

9,81 x 0,722 x 150,40 = 1065,26 kW

Tip de generatoare Sincron trifazic Sincron trifazic Producţie medie anuală 4.458.923,3 kwh 4.738.654,0 kWh/an Putere instalată 2 x 750,00 kW 2 x 900,00 kW Tip şi număr de turbine nr. 2 Pelton cu 4 jeturi nr. 2 Pelton cu 4 jeturi Rotaţii nominale 600 rotaţii/min 600 rotaţii/min

Conducte (MHC1 şi MHC2) - descriere amplasare şi tehnologie de lucru Pentru MHC 1 se prevede realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.400 mm.



Pentru MHC 2 conducta de pe râul Olteana: pornirea conductei de la bazinul de încărcare va fi subordonată unei vane cu dispozitiv camă împotriva supra-vitezelor în conductă. Această vană va fi situată într-un produs adiacent bazinului de încărcare. În funcţie de presiunile la care este supusă conducta de-a lungul traseului său, aceasta va fi aleasă de tip din oţel cu izolaţie exterioară bituminoasă grea şi izolaţie internă din răşină epoxidică cu grosime de 250 microni sau din vetrorăşină PRFV/PAFSIN. Conducta va fi pozată integral de-a lungul străzii existente (drum forestier) până când ajunge la clădirea centrală. Se prevede realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm. Zonele unde conducta traversează pârâul Olteana vor fi tratate unitar pentru întreg proiectul.

Pentru MHC 2 conducta de pe pârâul Şucu: Descrierea conductei este identică cu cea de la captarea de pe râul Olteana. Se prevede deci realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm.

Traseele conductelor vor urmări în proportie de 96,98% traseul drumului forestier existent, care urmărește cursul râului Șucu de la vărsarea către izvor precum și ramificația acestuia din zona pârâului Olteana. Pe întreg traseul conductelor se găsesc 37 de poduri și podețe acest fapt conducând la necesitatea devierii acestora prin diferite moduri. Din cele 37 podețe numai 33 necesitând devieri, aceste devieri fiind impuse de faptul că drumul traversează curenți și afluienți minori ai râului Șucu precum și unele canalizări pluviale. Din aceste 37 de podețe 24 sunt cuprinse pe traseul conductei cu diametru de 1400mm iar celelalte 9 sunt pe traseul conductei de 1000 mm.

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu: Hotărârea Consiliului Local Zăvoi nr. 11/07.02.2011 prin care proiectele S.C. Alset Energy S.R.L. au

fost declarate DE INTERES PUBLIC LOCAL. Adresa Administraţiei Bazinale de Apă Banat nr. 4754/28.04.2014 privind menţinerea Avizelor de

Gospodărire a Apelor nr. ABAB-284/04.11.2010 MHC Şucu şi nr. ABAB-285/04.11.2010 MHC Bistra Mărului.

Adresa MMSC nr. 114858/OP/19.03.2014 cu privire la derularea procedurii de reglementare raportată la prevederile Avizului de Mediu nr. 10938/10.12.2012 pentru „Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020”.

Prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/08.02.2012, punctul 2: „- … autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte gradul de detaliere a informaţiilor necesare a fi furnizate în cazul planurilor şi programelor”.

Prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 85/31.08.2012 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal întocmit de S.C. Markanter THS S.R.L. pentru obiectivul „Microhidrocentrale pe râurile Şucu şi Olteana, localitatea Poiana Mărului, comuna Zăvoi, jud. Caraş-Severin”, având ca beneficiar al proiectului societatea S.C. ALSET ENERGY S.R.L.

Totalul suprafeţei ocupate prin implementarea proiectului este de 12.490 m2. Varianta aleasă pentru implementarea proiectului este varianta care are cel mai mic impact asupra

factorilor de mediu, respectiv asupra suprafeţei de teren ocupate, din punct de vedere al suprafeţelor pe care se vor executa lucrări, respectiv a biodiversităţii. Activitatea de exploatare şi funcţionare a centralei hidroelectrice nu produce emisii de poluanţi în atmosferă.

Proiectul se implementează cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 107/1996 – Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare, fără a pune în pericol obiectivele de conservare sau managementul ariei naturale protejate.

Impactul direct şi indirect: creşterea nivelului de trai, asigurarea alimentării cu apă pentru staţiunea Poiana Mărului, producerea de energie verde.

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: Factorul de mediu apă: Impactul posibil asupra factorului de mediu apă se poate manifesta atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare. În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii măsurile ce se impun pentru diminuarea impactului

sunt: - Respectarea organizării de şantier. - Dotarea cu materiale absorbante pentru reţinerea scurgerilor de ulei sau produse petroliere.



- Stabilirea unei firme specializate la care se poate apela în caz de poluare accidentală care nu se poate rezolva cu materialele absorbante din dotare.

- Dotarea cu containere speciale pentru depozitatea deşeurilor și respectarea managementului de deșeuri.

- Eliminarea deşeurilor cu firme specializate. - Creșterea frecvenței de transport a deșeurilor în afara ariei naturale protejate. - Limitarea pe cât posibil a timpului în care se realizează lucrări în albia râurilor.

În perioada de funcţionare a obiectivelor măsurile ce se impun pentru diminuarea impactului sunt: - Întreţinerea bazinelor etanș vidanjabile și vidanjarea acestora cu firme specializate. - Gestionarea corectă a deșeurilor.

Factorul de mediu aer: Principalele măsuri de care trebuie să se ţină cont pentru a se obţine un impact nesemnificativ asupra

mediului sunt: - Folosirea utilajelor de construcţie doar atât cât este necesar. - Limitarea la minim a numărului de utilaje folosite concomitent. - Folosirea unor utilaje performante dotate cu motoare de ultimă generație, care au un nivel scăzut

de noxe emise. - Întreținerea corectă și permanentă a utilajelor. - Respecatarea organizării de şantier. - Manevrarea cu grijă a materialelor de construcții prăfoase. - Accesul la zonele de lucrări se va face doar pe drumul forestier și pe drumurile racord ce se vor

amenaja. Factorul de mediu sol: Principalele măsuri de reducere a impactului asupra solului sunt:

- Nivelarea pământului pe zonele circulate de utilaje. - Refacerea solului vegetal pe traseele utilajelor . - Respectarea organizării de șantier. - Pământul rezultat din excavări se va depozita pe o suprafață minimă, iar surplusul va fi depozitat

în afara ariei naturale protejate, pe spații aprobate de Primărie. - Reducerea la minim a suprafeţei alocate organizării de șantier. - Dotarea șantierului cu produse absorbante pentru reținerea scurgerilor de produse petroliere - Gestionarea deșeurilor cu firme specializate. - Dotarea șantierului cu containere pentru depozitarea corectă a deșeurilor rezultate în perioada de

construcție. - Dotarea clădirilor MHC-urilor cu containere pentru depozitarea deșeurilor menajere. - Dotarea șantierului cu toalete ecologice.

Zgomotul: Nivelul de zgomot din zona de implementare a proiectului este unul scăzut deoarece în această zonă nu

sunt activități productive. Nivelul de zgomot a fost estimat atât în timpul perioadei de construcţie cât şi în a celei de funcţionare. În perioada de construcţie nivelul ridicat al zgomotului poate fi dat de utilajele folosite. Recomandarea şi în acest caz este aceea de a realiza o bună organizare de şantier şi utilizarea unui număr redus de utilaje concomitent (minim necesar).

În perioada de funcţionare nu se preconizează depăşiri ale limitelor de zgomot deoarece motoarele turbinelor (posibile generatoare de zgomot) sunt performante şi produse în conformitate cu normele internaţionale în domeniu.

Deşeuri: Principalele deşeuri rezultate în etapa de construcţie a obiectivelor propuse prin prezentul proiect sunt:

- Pământ amestecat cu rocă şi resturi de vegetaţie: acest tip de deşeu poate proveni de la săpăturile necesare tuturor fundaţiilor şi respectiv altor tipuri de lucrări: realizare drumuri de racord construcţie, realizarea zidului de sprijin, realizarea prizei de captare, realizarea clădirii centrale, etc. – O parte din acest pământ va fi folosit pentru reumpleri și modelări ale planului orizontal la clădirea centrală și pentru sectorul inițial de pozare a conductei. Dacă o anumită parte a materialului excavat nu se poate utiliza acesta va fi plasat pe piață în funcție de caracteristicile materialului respectiv, sau va fi transportat la un deponeu de materiale inerte din apropiere. Materialul excavat va fi stocat provizoriu atât în interiorul șantierului cât și în zonele limitrofe acestuia, împrejmuite în mod adecvat. Tot ceea ce nu se folosește pentru nivelare sau umplere se va depozita în zone special desemnate din afara sitului Natura 2000.



- Resturi de materiale de construcţii: acestea provin de la construcţia clădirilor, finisajele interioare şi exterioare ale acestora, a prizei de captare și a celorlalte lucrări descrise. Deşeurile astfel rezultate vor fi depozitate în containere amplasate doar în zona de organizare a şantierului. Pe măsură ce containerele se vor umple acestea vor fi transportate în afara sitului Natura 2000 şi eliminate printr-o firmă specializată în acest sens. Principalele deşeuri din această categorie sunt: resturi de piatră, resturi de beton, lemn, ambalajele provenite de la materialele de finisare interioară, cum ar fi: recipienţi din plastic cu resturi de vopsele lavabile, amorsă, saci de hârtie proveniţi de la glet, cutii de carton în care au fost ambalate gresie şi faianţă, etc. Cantitatea de astfel de deşeuri este funcţie şi de variantele alese pentru finisaje.

- Deşeuri menajere: se vor amenaja pubele speciale pentru ca personalul implicat în construcţie să poată depozita gunoiul menajer. Cantitatea de deşeu astfel produs se va determina în momentul începerii construcţiei deoarece depinde de numărul de oameni implicaţi.

- Nămoluri provenite de la fose septice: din vidanjarea toaletelor ecologice. Cantitatea va varia în funcție de numărul de muncitori angrenați în procesul de producței.

Principalele tipuri de deşeuri ce se produc în perioada de funcţionare sunt: deşeuri menajere, deşeuri provenite de la golirea deznisipatorului prin vidanjare, deşeuri vegetale – de la mentenanţa instalaţiilor (în timpul viiturilor sunt aduse crengi, resturi vegetale, etc.)

- Deşeuri menajere: pentru funcționarea instalațiilor nu este necesară prezența permanentă a unui număr mare de oameni. Se va realiza un sistem de urmărire video deci personalul este redus – 1-2 persoane – pentru supraveghere. Echipele de intervenție și mentenanță sunt prezente doar la nevoie sau la intervențiile planificate. Se vor amplasa containere pentru aceste deșeuri menajere.

- Deșeuri provenite de la golirea deznisipatorului prin vidanjare: provin de la vidanjarea denisipatoarelor. O dată pe an se va face mentenanța denisipatoarelor. În acest sens golirea se va realiza prin vidanjare, cu firme specializate, rezultănd nămol. Codul de deșeu este 20 03 04 – nămoluri de la fose septice. Rezultă aproximativ 100 m3 nămol / an / deznisipator.

- Deșeuri vegetale: resturi aduse de viituri: crengi, resturi vegetale. Biodiverstitate: Monitorizare specii şi habitate de interes naţional şi comunitar cuprinse în formularul standard al sitului

Natura 2000 şi în anexa II a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE – prezenţa în zona de implementare a proiectului, număr de indivizi / suprafaţă, distribuţie în scopul aplicării măsurilor de conservare: a) Specii de mamifere:

- Canis lupus - Lynx lynx

b) Specii de amfibieni: - Bombina variegata

c) Specii de nevertebrate: - Austrapotamobius torrentium

d) Specii de peşti: - Gobio uranoscopus - Barbus meridionalis - Cottus gobio - Eudontomyzon vladykovi - Eudontomyzon danfordi

e) Specii de plante: - Tozia carpatica

f) Habitate: - Habitatul 91E0* Păduri aluviale - Habitatul 3220 Vegetaţie herbacee

Pentru protejarea speciilor de ciclostomi Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) și Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 lucrările în albie trebuie întrerupte în perioada de reproducere: 15 mai – 31 iulie deoarece în aceasta perioadă adulții de regula migrează spre izvoarele râurilor pe care se implementează proiectul.

Pentru protectia ulterioara a alevinilor zonele de captare trebuie prevazute cu sisteme de ultima generatie ce folosesc efectul Coandă și care impiedică absorbția în denisipator a alevinilor speciilor acvatice. Acolo unde nu se folosesc dispozitive bazate pe efectul Coandă este necesară utilizarea unor plase fine – ochiuri de 0,1cm. Acestea trebuie folosite din luna mai până în august pentru protejarea ciclostomilor și a altor specii de pești, respectiv din noiembrie în februarie pentru protecția alevinilor de păstrăv.



Pentru protejarea speciei Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 (păstrav) care de asemenea migreaza spre izvoare pentru a-și depune icrele lucrările în albie trebuie întrerupte în perioada de reproducere: 15 octombrie-31 decembrie.

Restul speciilor de pești din râu se reproduc în zone mai liniștite din preajma barajului de acumulare de la Poiana Mărului deci pentru acestea nu se impun măsuri speciale de întrerupere a lucrului în zonele din amonte.

În aval de prizele de captare se va asigura un debit rezervat pentru satisfacerea cerințelor de scurgere salubră, protecția faunei acvatice, adăpatul animalelor etc, conform Studiului Hidrologic întocmit de INHGA București. Aceste debite sunt reglementate în avizele de gospodărire a apelor obținute de către S.C. ALSET ENERGY S.R.L și sunt prezentate mai jos:

Nr. crt.

Priza de captare Aviz ABAB Debit de servitute

[m3/s] 1. MHC râul Şucu, cota 856 mdMN 284/04.11.2010 0,700 2. MHC râul Olteana, cota 1012

mdMN 283/04.11.2010 0,306

3. MHC râul Şucu, cota 1012 mdMN 283/04.11.2010 0,272 Pentru reducerea impactului indirect ce va avea loc asupra speciilor de animale terestre trebuie avut in

considerare urmatoarele: - Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile forestiere ce vor fi utilizate pentru a nu

se forma pe acestea balți temporare în care speciile de amfibieni să se reproducă. - Întreruperea lucrului pe timp de noapte pentru a preveni strivirea amfibienilor cu activitate

nocturna. - Reducerea zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul

acestuia. Aceasta măsură este necesară pentru a reduce perturbațiile produse mamiferelor mari. - În zonele în care se vor construi denisipatoarele și captările nu există arbori scorburoși care să fie

utilizați de chiroptere. Cu toate acestea lucrul pe timp de noapte trebuie întrerupt pentru a nu perturba activitatea de hrănire a acestor mamifere nocturne.

- Evitarea câinilor în zona de șantier (eventual vaccinarea acestor împotriva rabiei întrucât pot transmite turbarea la speciile sălbatice de mamifere).

- Pentru a se reduce perturbarea activității mamiferelor mari este necesar ca lucrările să se faca punctiform și nu pe întreaga lungime a drumului.

Evitarea lucrărilor în albie dacă se constată prezența unui cuib în vecinatate. Habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae) se găseşte de-a lungul malurilior pâraielor sub formă de benzi relativ înguste, de multe ori exemplarele de arin se găsesc pe un sigur aliniament, ocupând o suprafaţă estimată de 5 ha. Lucrările propuse în proiect nu au impact asupra acestuia prin fragmentare sau tăierea de exemplare.

Se va mări suprafaţa habitatului în zonele de captare, precum şi în zonele de turbionare prin plantarea de arini.

Pe perioada construcției se impun unele măsuri pentru evitarea producerii sau extinderii impactului asupra speciilor protejate:

- Roca dislocata va fi încărcată în autobasculante de 15mc cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0,5 mc dispus pe drumul forestier, descarcarea rocii se va realiza în deponeul constituit în afara ariei naturale protejate.

- Betonul se prepară în spațiul alocat organizării de şantier. - Betonarea unei locații se face într-o singură zi - Săparea în straturile de rocă se va realiza prin tăierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț

diamantat dispus pe excavator. - Nu se vor realiza alimentări cu combustibili a utilajelor și autovehicolelor în șantier. - Accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul forstier și drumurile de racord. - Îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va depune pe marginea drumului

pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final. De asemenea este necesară instruirea personalului care va realiza lucrărilor de construcţie cu privire la

regulile necesare protejării faunei şi florei sălbatice. IV. Condiţii care trebuie respectate

1. În timpul realizării proiectului: a) Respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului:



- Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei.

- Autovehiculele trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se vor efectua periodic pe toată perioada de construcţie.

- Adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante, folosirea unor staţii de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor evacuate în atmosferă şi de reţinere a pulberi, astfel incât nivelul imisiilor să nu depăşească limitele stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului aerului înconjurător.

b) Respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii apei: - Indicatorii de calitate ai apelor menajere şi pluviale vor respecta la evacuare limitele impuse prin

normativele legale în vigoare. - Apele pluviale se vor evacua respectând limitele de încărcare cu poluanţi prevăzute de

normativele legale în vigoare. o Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. o Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr 188/2002

privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate. o Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor

de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, cu modificările şi completările ulterioare.

o Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare.

o Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.

o respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii solului şi subsolului.

c) Respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii solului şi subsolului: - Pentru suprafeţele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi în timpul execuţiei lucrărilor

sau în cazul în care antreprenorii identifică soluri poluate cu hidrocarburi pe amplasament, se va notifica autoritatea judeţeană pentru protecţia mediului şi va fi prezentată propunerea de remediere. În aceste cazuri investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului şi desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi reconstrucţie ecologică se vor efectua în conformitate cu prevederile HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului şi HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

d) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul zgomotului şi vibraţiilor o SR6161-1/2008 – Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii. o STAS 6156/86 – Nivelul de zgomot interior clădirii. o STAS 10009/1988 Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. o Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiental, republicată. e) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul managementul

deşeurilor - Antreprenorul are obligaţia, să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorie, tratării,

transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor, conform HG. Nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

- Colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, depozitarea , valorificarea şi eliminarea în funcţie de natura lor, se va face prin firme specializate, pe bază de contract, conform prevederilor legale în vigoare.

o Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

o Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase;



o Legea, nr.465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, cu modificările si completările ulterioare;

o Hotărârea Guvernului nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările si completările ulterioare;

o Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor cu completările si modificările ulterioare; o Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate: n OM

nr.794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

f) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul ecosistemelor terestre şi acvatice şi peisajului

o Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; o Ordonoanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

o Ordinului MMP nr.2387/2011 pentru modificarea Ord. MMDD nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

o Hotărârii Guvernului nr.971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

o Codul Silvic, aprobat prin Legea nr. 46/2008; o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000; g) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică pentru protejarea patrimoniului

cultural şi istoric o Legea nr. 422/2001 pentru protecţia monumentelor istorice, republicată; o Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată. h) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică pentru reducerea riscului pentru sănătate

o OM. Nr 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediului de viata al populaţiei, cu modificările si completările ulterioare

i) Alte condiţii: - În vederea asigurării protecţiei factorilor de mediu titularul va introduce în caietul de saricini

pentru constructor obligativitatea întocmirii următoarelor planuri: o Plan de management de mediu care va cuprinde detalierea modului de realizare şi

respectare a condiţiilor impuse prin prezentul act de reglementare şi a măsurilor propuse în raportul de evaluare a impactului, intrvalele de raportare, cu responsabili şi termene.

o Plan de intervenţie în caz de poluări accidentale. j) Alte prevederi:

- neafectarea factorilor de mediu pe durata executării lucărilor de investiţii; - executarea lucrărilor conform proiectului avizat; - respectarea condiţiilor prevăzute în avizele preliminare emise de alte autorităţi; - colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice (rezultate în urma lucrărilor de

construcţie) şi eliminarea acestora în condiţiile neafectării factorilor de mediu; - monitorizarea / verificarea, de către beneficiar, a modului de respectare a parametrilor

constructivi şi funcţionali ai proiectului; - concentraţiile poluanţilor evacuaţi în atmosferă nu vor depăşi în aerul înconjurător valorile limită

prevăzute de Ordinul MAPM nr. 592/2002; - nivelul de zgomot nu va depăşi valorile prevăzute de STAS 10009-88; - soluţiile constructive adoptate vor respecta conectivitatea hidraulică a râului; - în timpul execuţiei lucrărilor cât şi după terminarea acestora, albia cursului de apă va fi degajată

de terasamente, resturi de materiale şi alte obstacole, în vederea asigurării scurgerii libere a apei; - constructorul va permite în caz de necesitate accesul şi intervenţia pentru execuţia unor lucrări

sau acţiuni necesare în caz de inundaţii, poluări accidentale sau alte situaţii specifice cursurilor de apă;



- la finalizarea lucrărilor titularul este obligat să solicite autorizaţie de mediu, în conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordinul MMDD nr. 1798/2009 privind aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu;

- informarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin şi a populaţiei din zonă în caz de evenimente sau accidente cu impact asupra mediului, în maxim o oră de la producerea acestora, precum şi asumarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat; la finalizarea lucărilor de execuţie, aveţi obligaţia contactării Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin.

k) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor

- Se vor realiza măsurători privind încadrarea activităţilor organizării de şantier şi în cadrul fronturilor de lucru în limitele de poluare admise privind concentraţiile de substanţe în aer, apă, sol, nivelul de zgomot, gestiune deşeuri.

Componenta de mediu Periodicitate Indicatori Amplasament Aer Lunar CO, COV, NOX,

SO2, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile

- fronturi de lucru - în cadrul organizării de şantier

Ape de suprafaţă Lunar

- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare - Ordinul nr. 188/2002

- în cadrul organizării de şantier - în cadrul fronturilor de lucru

Permanent amonte şi aval de prizele de captare

Sol Trimestrial Hidrocarburi - fronturi de lucru - în cadrul organizării de şantier - pe traseul de circulaţie a utilajelor

Zgomot Trimestrial Nivel de zgomot - în zona organizării de şantier - în zona fronturilor de lucru

Deşeuri Lunar Cantitatea de deşeuri colectată şi eliminată / valorificată

- în zona organizării de şantier - în zona fronturilor de lucru

- Activitatea de monitorizare se realizează lunar de beneficiar şi la 6 luni se prezintă rapoarte emitentului actului de reglementare în vederea stabilirii eventualelor măsuri suplimentare pentru protecţia factorilor de mediu.

l) Plan de monitorizare a biodiversităţii - Monitorizare specii şi habitate de interes naţional şi comunitar – prezenţa în zona de

implementare a proiectului, număr de indivizi / suprafaţă, distribuţie, cuprinse în formularul standard al sitului Natura 2000, cât şi în anexele la Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE şi OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare:

a) Specii de mamifere: o Canis lupus o Lynx lynx

b) Specii de amfibieni: o Bombina variegata

c) Specii de nevertebrate: o Austrapotamobius torrentium

d) Specii de peşti: o Gobio uranoscopus o Barbus meridionalis o Cottus gobio o Eudontomyzon vladykovi o Eudontomyzon danfordi



e) Specii de plante: o Tozia carpatica

f) Habitate: o Habitatul 91E0* Păduri aluviale o Habitatul 3220 Vegetaţie herbacee

- Monitorizarea include evaluări ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi a impactului produs prin realizarea obiectivului de investiţie.

- Plan de monitorizare a impactului asupra biodiversităţii care să acopere perioada de construire şi funcţionare în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la:

o Monitorizarea activităţii de defrişare, transport şi depozitare material lemnos. cercetarea în prealabil a zonei de defrişat în vederea identificării coloniilor de

chiroptere, cuiburi de păsări, etc; interzicerea depozitării / transportului materialului lemnos / resturilor de

material lemnos în albiile şi pe malurile cursurilor de apă; întreţinerea drumurilor de acces / transport.

o Monitorizarea directă a biodiversităţii prin observaţii în teren, efectuate lunar precum şi după fenomene meteorologice extreme;

o Obiectivele observaţiilor directe sunt: identificarea zonelor din perimetrul proiectului sau vecinătate în care pot să

apară înmlăştinări, băltiri; modificări de culoare a frunzelor (îngălbeniri, cianozări) şi extinderea

suprafeţelor de uscare; modificări în trasele de adăpost şi de migraţiune a animalelor; realizarea unor statistici a indivizilor decedaţi în zona de implementare a

proiectului menţionându-se dacă decesul este ca urmare a executării lucrărilor; retragerea zonelor de cuibărit şi a faunei ca urmare a executării lucărilor; observaţii privind starea vegetaţiei în interiorul şi în vecinătatea perimetrului de

implementare a proiectului. - Monitoringul florei şi faunei:

o date despre structura fitocenozei şi funcţiile fitocenozei; o impactul asupra biocenozei – activităţi antropice, factori climatici, măsuri de conservare; o date despre structura zoocenozei – comunităţi de animale, specii rare ameninţate, mod de

distribuire; o date despre funcţiile zoocenozei – migraţiune / expansiune / regresie.

- Responsabilitatea monitorizării revine beneficiarului lucrării, iar datele rezultate în urma monitorizării vor fi transmise către emitentul actului de reglementare pentru centralizare şi analiză.

- De asemenea, beneficiarul este responsabil de dezvoltarea, coordonarea şi implementarea planului de monitorizare cât şi de respectarea condiţiilor prevăzute în actele de reglementare specifice.

2. În timpul exploatării: a) Respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii apei:

- Indicatorii de calitate ai apelor menajere şi pluviale vor respecta la evacuare limitele impuse prin normativele legale în vigoare.

- Apele pluviale colectate de pe amplasamente se vor evacua respectând limitele de încărcare cu poluanţi prevăzute de normativele legale în vigoare.

- Respectarea prevederilor avizelor de gospodărirea apelor emise pentru aprobarea investiţiei, cu menţinerea debitului pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc.

o Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. o Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr 188/2002

privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate. o Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor

de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, cu modificările şi completările ulterioare.



o Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completările ulterioare.

o Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.

o respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii solului şi subsolului.

b) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul ecosistemelor terestre şi acvatice şi peisajului

o Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; o Ordonoanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

o Ordinului MMP nr.2387/2011 pentru modificarea Ord. MMDD nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

o Hotărârii Guvernului nr.971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

o Codul Silvic, aprobat prin Legea nr. 46/2008; o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000; 3. În timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere: a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/dezafectare/demolare;

- În situaţia în care va fi necesară dezafectarea microhidrocentralelor, beneficiarul trebuie să notifice autoritatea competentă de mediu şi să obţină actele de reglementare conform prevederilor legale în vigoare la data dezafectării.

b) condiţii pentru refacerea stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului; - În faza de dezafectare a MHC-urilor apa captată va fi redată în albia naturală. Deoarece în etapa

de construcie s-a impus beneficiarului, ca măsură de reducere a impactului asupra speciilor acvatice, realizarea lucrărilor de direcţionare a debitului de servitute spre scara de peşti, acesta va trebui să refacă albia râului, pentru o curgere naturală.

- La finalizarea lucrărilor de construcţie, antreprenorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului.

- Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aşternerea de pământ vegetal, plantare vegetaţie specifică zonei.

- În cadrul lucărilor de refacere vor fi incluse şi plantări de copaci în compensarea defrişărilor efectuate.

- Pe perioada de realizare a lucrărilor de dezafectare să va angaja un biolog care să urmărească respectarea măsurilor de reducere a impactului asupra speciilor de floră şi faună din aria naturală protejată.

V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată: Autoritatea competentă pentru protecţia mediului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin - a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în procedura de emitere a acordului de mediu, din punct de vedere al protecţiei mediului, astfel:

a) depunerea solicitării: - afişare a anunţului la televiziunea locală Favorit în data de 01.03.2011; - afişare anunţ pe pagina de internet a APM Caraş-Severin în data de 28.02.2011; - afişare anunţ la sediul APM Caraş-Severin în data de 28.02.2011; - afişare anunţ la sediul Primărei comunei Zăvoi în data de 28.02.2011.

b) etapa de încadrare: - publicare anunţ în Ziarul „Monitorul de Caransebeş” nr. 346 din 22-28 martie 2011; - afişare a anunţului la televiziunea locală Favorit în data de 21.03.2011; - afişare anunţ pe pagina de internet a APM Caraş-Severin în data de 21.03.2011; - afişare anunţ la sediul APM Caraş-Severin în data 21.03.2011. - afişare anunţ la sediul Primărei comunei Zăvoi în data de 28.03.2011.

c) informare privind desfăşurarea dezbaterii publice:



- publicare anunţ în Ziarul „Monitorul de Caransebeş” nr. 459 din 21-27 mai 2013; - afişare repetată a anunţului la televiziunea locală Favorit în perioada 21.05.2013 – 12.06.2013; - afişare anunţ pe pagina de internet a APM Caraş-Severin în data de 20.05.2013; - afişare anunţ la sediul APM Caraş-Severin în data 20.05.2013; - invitaţii directe factorilor interesaţi; - afişare anunţ la sediul Primărei comunei Zăvoi în data de 20.05.2013 cu nr. 2941.

d) decizia de emitere a acordului: - afişare anunţ pe pagina de internet a APM Caraş-Severin în data de 03.02.2014; - afişare anunţ la sediul APM Caraş-Severin în data 03.02.2014; - afişare repetată a anunţului la televiziunea locală Favorit în perioada 03.02.1014 – 10.02.2014; - afişare anunţ la sediul Primărei comunei Zăvoi în data de 03.02.2014 cu nr. 479 şi 480; - publicare anunţ în Ziarul „Monitorul de Caransebeş” nr. 496 din 04-10 februarie 2014.

e) În urma publicării deciziei de emitere a acordului de mediu au fost înregistrate observaţii / comentarii / contestaţii din partea: Asociaţia „Coaliţia pentru Mediu”, Asociaţia „Natura Transilvaniei”, WWF Programul Dunăre-Carpaţi, Paul Molnar, Dejeu Nicolae Călin. Observaţiile justificate ale publicului cât şi cea referitoare la Avizul Ministerului Mediului privind „Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020” au fost analizate şi cuprinse în acordul de mediu punctul II, punctul III şi punctul IV litera l).

f) decizia de emitere a acordului: - afişare anunţ pe pagina de internet a APM Caraş-Severin în data de 29.05.2014; - afişare anunţ la sediul APM Caraş-Severin în data 29.05.2014; - afişare anunţ la sediul Alset Energy SRL în data de 27.05.2014; - afişare repetată a anunţului la televiziunea locală Favorit în perioada 27.05.1014 – 04.06.2014; - afişare anunţ la sediul Primărei comunei Zăvoi în data de 27.05.2014 cu nr. 3203 şi 3204; - publicare anunţ în Ziarul „Monitorul de Caransebeş” nr. 512 din 27-02 iunie 2014.

În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări. Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz. Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

DIRECTOR EXECUTIV,

Carmen SORESCU

ŞEF SERVICIU AVIZE, ACORDURI, AUTORIZAŢII,

ing. Marius VODIŢĂ Întocmit: ing. Alin CATALINA

ministerul mediului şi schimbărilor climatice agenţia naţională …apmcs-old.anpm.ro/files/apm...

Documents