raport la studiul de evaluare a impactului ţarea şi …apmcs-old.anpm.ro/files/apm...

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului

asupra Mediului generat de înfiinţarea şi funcţionarea Complexului de Vânătoare „Codrii Zorlenţului”

Beneficiar: S.C. Migdal Impex SRL

2010

UNICI GHEORGHE REMUS P.F.A. RIM 3/2010 Complexul de Vanatoare “Codrii Zorlentului”

2

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului

asupra Mediului generat de înfiinţarea şi funcţionarea Complexului de Vânătoare „Codrii Zorlenţului”

Beneficiar, Executant,

S.C. Migdal Impex SRL UNICI GHEORGHE REMUS

Certificat inregistrare, Registrul National poz. 71

© UNICI GHEORGHE REMUS PFA. , 2010

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate UNICI GHEORGHE REMUS PFA, conform legii Nr 8 /1996 modificată privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Orice reproducere integrală sau parţială, stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără consimţământul scris al autorului.


3

C U P R I N S

Introducere ... 2 1. Descrierea proiectului ... 4 1.1. Situaţia existentă ... 4 Caracterizare generală ... 5 Geologie …5 Climatologie …5 Soluri …8 Condiţii de vegetaţie …8 1.2. Incadrare regională ... 8 Amplasamentul şi adresa ... 8 Accesul ... 8 Cadrul socio-economic ... 9 1.3. Situaţia proiectată ... 9 Descrierea activităţilor propuse ... 9 1.4. Durata etapei de funcţionare al obiectivului ... 15Concluzii cu privire la impactul direct al punerii în operă de infrastructură ... 152. Procese tehnologice ... 16 2.1. Activităţi de dezafectare ... 163. Deşeuri ... 164. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de refacere ale acestora ... 17

4.1. Apa ... 18 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ... 18 Alimentarea cu apă ... 18 4.2. Aerul ... 19 4.3. Solul ... 19 4.4. Geologia şi subsolul ... 19 4.5. Biodiversitatea ... 20 4.6. Peisajul ... 20 4.7. Mediul social şi economic ... 205. Analiza alternativelor ... 21 5.1. Desrierea alternativelor ... 21 5.2. Analiza mărimii impactului ... 216. Monitorizarea ... 267. Situaţii de risc ... 26 7.1. Evaluarea situaţiilor de risc ... 26 Bibliografie …28


4

INTRODUCERE

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul

poteţial al investiţiei de amenajare al unui complex de vânătoare pe o suprafaţa proprietate a

comunei Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin de către S.C. MIGDAL IMPEX S.R.L. cu

sediul în Zorlenţu Mare.

Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002,

a O.M. 863/2002 şi ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă

de prevederile şi principiile Legii Mediului 137/1995 republicată, precum şi de normele şi

regulamentele europene în domeniu.

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor

negative, dar şi a celor pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în

desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente)

asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în

identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor

antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării

durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze

ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ

al activităţii preconizate.

Perimetrul avut în vedere urmează a fi supus unor lucrări de amenajare în

vederea organizării unui complex de vânătoare axat pe promovarea exemplarelor plus şi

valorificarea lor ulterioară prin vânătoare ori în stare vie.

Valorificarea integrală şi superioară a tuturor resurselor oferite de ecosistemele

naturale, agricole şi forestiere constituie, în condiţiile alinierii României la cerinţele

economiei de piaţă, o preocupare de primă importanţă.

Pe această linie sunt de o importantă relevantă rezultatele obţinute de pe urma

activităţii cinegetice. Diversificarea şi intensivizarea acestei ramuri a silviculturii, obligă

gestionarul să gasească căile gospodăririi durabile a activităţii, concretizate în principal în

optimizarea efectivelor de vânat pe fondurile de vânătoare, conservarea genofondului

valoros, concomitent cu asigurarea condiţiilor de hrănire, adapost si linişte corespunzătoare.


5

Efectele negative generate de explozia demografică din ultima perioadă şi

influenţa tot mai puternică a factorului antropic asupra fondului cinegetic, necesită găsirea

unor noi soluţii cu privire creşterea şi ocrotirea vânatului.

Infiinţarea complexurilor de vânătoare ca alternativă de gospodărire şi

gestionare intensivă a vânatului conduce la o creştere rapidă dar controlată a efectivelor la

speciile de interes; vânatul astfel produs este valorificabil prin vânătoare ori comercializare

în vederea repopulărilor sau a abatorizării.

Producerea unor exemplare “plus” în cadrul complexurilor de vânătoare

asigură un spor al calităţii trofeelor, al calităţii indivizilor in general, o creştere a eficenţei

economice a activităţii de vânătoare, cât si o bună protecţie genofondului ײdin liberײ.

Prezentul proiect se referă la o suprafaţă de 157,45 ha proprietete a comunei

Zorlenţu Mare situată in extravilanul comunei Zorlenţu Mare, judeţul Caraş Severin.

Suprafaţa amintită este acordată spre folosinţă prin Contract de Concesiune

către S.C. Migdal Impex S.R.L. în scopul infiinţării unui complex de vânătoare.

Suprafaţa este situată pe fondul de vânătoare 9 Brebu-Zorlenţ gestionat de

AJVPS Caraş Severin.

Prezentul studiu a fost solicitat de S.C. MIGDAL IMPEX SRL în vederea

obţinerii acordului de mediu şi a autorizaţiei pentru înfiinţare şi funcţionare de la autoritatea

publică centrală care raspunde de silvicultură (respectiv Ministerului Mediului si Padurilor)

în conformitate cu prevederile ordinului 135 / 2010 al MMP şi Ordonanţei nr 81 / 2004

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de

vânătoare.

In cadrul prezentului studiu au fost implementate rezultatele practicii si

cercetarii ştiintifice desfăsurate de cercetători români si straini. A fost valorificat de

asemenea un bogat material informativ zonal.

Prin modificarile care se produc ײin situײ prin amenajarea complexului „Codrii

Zorlenţului” , prezentul studiu de impact îşi propune o evaluare globală a impactului asupra

mediului generat de realizarea obiectivului.

Documentaţia de fundamentare a înfiinţării si funcţionării acestei crescătorii de

vânat prevede măsurile şi procedurile de urmat pentru evitarea sau diminuarea posibilelor

modificări, în sens negativ, în ecosistemul forestier iniţial.


6

1. Descrierea proiectului

Solicitările crescute în ceea ce priveşte practicarea vânătorii la mistreţ au

condus la necesitatea adoptării unei soluţii care să permită pe de o parte posibilitatea de

onorare a acestor solicitări, iar pe de altă parte conservarea genofondului din liber.

În această idee S.C. MIGDAL IMPEX SRL a optat pentru utilizarea terenului

obţinut prin contract de concesiune la înfiinţarea unei complex de vânătoare.

Activitatea de constituire a complexului presupune parcurgerea în timp şi

spaţiu a următoarelor etape:

- consultanţă;

- proiectare (planificare);

- aprobări şi avize;

- execuţie (construirea propriu-zisă a împrejmuirilor, gardurilor, porţilor

prevăzute în proiect, inclusiv a amenajărilor prevăzute de tehnologie şi necesare vânatului

(hrănitori, sărării, scăldători, adăpători, observatoare, fântâni, ogoare de hrană, etc.).

- funcţionarea complexului conform tehnologiei specifice, în concordanţă cu

prevederile legale.

1.1. Situaţia existentă





Complexul de vânătoare „Codrii Zorlenţului” va fi amplasat pe teren

extravilan.

Înfiinţarea complexului prezintă o serie de avantaje dintre care pot fi amintite:

- sporirea per total a efectivelor de vânat la nivelul judeţului Caraş Severin;

- acoperirea parţială a solicitărilor pieţei în ceea ce priveşte carnea de vânat;

- avantaje de ordin social concretizate prin înfiinţarea unor noi locuri de muncă

într-o zonă cu posibilităţi limitate din acest punct de vedere.

Caracterizare generală


7

Suprafaţa aleasă pentru înfiinţarea complexului îndeplineşte condiţiile de

creştere si dezvoltare pentru speciile de interes din punct de vedere a hranei, liniştii şi

adăpostului. Ea se caracterizează printr-o alternanţă relativ uniformă a păşunii cu suprafaţa

împădurită caracteristice înfiinţării acestui tip de obiective. Aceste elemente de biotop

recomandă zona ca fiind potrivită pentru dezvoltarea acestei investiţii.

Geomorfologia

Din punct de vedere geomorfologic unitatea de producţie este situată în zona de

deal şi cea premontană.

Altitudinal situaţia se prezintă astfel :

- 101- 200 m – 1,6 ha;

- 201- 400 m – 1858,5 ha (67%);

- 401- 600 m – 605,0 ha (22%).

- 601- 800 m – 321,9 ha (11%).

Forma de relief predominantă este versantul, iar categoria de înclinare

majoritară este cuprinsă între 16º şi 30º şi se prezintă astfel:

- < 16º - 92,4 ha (3%);

- 16º-30º - 2603,9 ha (94%);

- 31º-40º - 90,7 ha (3%).

Expoziţia generală este parţial însorită 57%,însorită 26% şi umbrită 17%.

Configuraţia terenului este ondulată.

Geologia

Substratul litologic este format din depozite de diverse vârste, în care se

întâlnesc roci sedimentare din pleistocenul superior – nisipuri – tufuri gresoase, argile

nisipoase, conglomerate, în special în partea nordică şi centrală a teritoriului.

Rocile metamorfice, de vârstă paleozoică şi precambiană, cu micaşisturi,

paragnaise, filite, şisturi sericito-cloritoase, se situează în majoritate, în partea sudică şi sud

vestică. Izolat se găsesc şi roci magmatice, granite şi granodiotite.

Climatologie

Potrivit raionării climatice întocmită de Şt. M. Stoenescu, aşa cum s-a arătat

anterior, unitatea de producţie V Pogonici este situată în districtul sudic al piemonturilor

vestice (I.B.p.3), unde :

I = climă continentală cu influenţe mediteraneene;


8

B = climă de dealuri;

p = climă de pădure;

3 = subdistrictul sudic.

Conform clasificării climatelor, după Koppen, unitatea studiată se încadrează în

provincia climatică C.f.b.k. , ce se caracterizează printr-un climat temperat umed, cu ierni

blânde, cu precipitaţii în tot cursul anului, cu temperaturi sub 22 grade Celsius în luna cea

mai caldă a anului.

Regimul termic

Temperatura medie anuală este de 10 oC.

Luna cu temperatura medie cea mai scăzută este ianuarie (-1oC), iar cu

temperatura medie cea mai ridicată este iulie (+18oC).

Durata perioadei de vegetaţie este de 195 zile.

Data medie a primului îngheţ este 16 octombrie, iar a ultimului îngheţ 26 mai.

Regimul pluviometric

Precipitaţiile atmosferice medii anuale sunt cuprinse între 700 - 800 mm.

Precipitaţiile în perioada de vegetaţie sunt cuprinse între 400 – 500 mm.

Cele mai abundente precipitaţii se înregistrează la începutul verii, iar cele mai

scăzute la sfârşitul iernii.

Regimul eolian

Vântul dominant, în general de intensitate moderată, este Coşava toamna şi

iarna este un vânt rece şi umed şi bate în direcţia V - SV, iar primăvara şi vara este un vânt

cald şi ploios şi bate din S – SV.

Indicatori sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne pe luni se prezintă astfel :

I = 50,7 ; II = 50,4 ; III = 39,5 ; IV = 37,2 ; V = 39,8 ; VI = 38,0 ; VII = 28,8 ;

VIII = 28,3 ; IX = 25,2 ; X = 30,2 ; XI = 37,3 ; XII = 50,9. Anual = 36,0. Iarna = 53,6 ;

primăvara = 39,0 ; vara = 31,5 ; toamna = 30,4 . Pe perioada de vegetaţie = 37,9.

Evapotranspiraţia potenţială pe perioada aprilie – octombrie ; 530 mm ; mai –

iulie = 300 mm, iar media anuală este 540 mm.

Datele climatologice prezentate anterior sunt caracteristice pentru o climă

moderată. Intervalele de secetă excesivă în timpul verii, precum şi gerurile intense şi

persistente iarna, apar cu totul sporadic.

3.2 Condiţii de vegetaţie


9

Suprafaţa de 157,45 ha este încadrată astfel:

• Păşune – 64,00 ha;

• Teren neproductiv – 46,45 ha (foste păşuni pe care au avut loc alunecări de

teren ce au provocat rupturi de pantă, în prezent invadate de ienupăr);

• Păşune împădurită – 39,50 ha (în fapt arborete de foioase, de consistenţe

diferite, cu vârste de 15 - 40 de ani în care cvercineele au o pondere de participare

importantă);

• Pădure – 7,5 ha.

Vegetaţia este variată ca vârstă, structură şi compoziţie, astfel încât prezintă o

ofertă foarte bună atât din punct de vedere al adăpostului cât şi al potenţialului natural de

hrănire în cadrul complexului. Pă lângă arboretele existente, complexul posedă suprafete

întinse plantate cu pomi fructiferi (a căror fructe nu sunt culese ci sunt lăsate în teren pentru

vânat) care oferă alternative variate de hrănire o bună perioadă de timp în cadrul unui an.

Păşunile vor fi utilizate ca atare, fiind parţial imbogăţite prin supraînsămânţare

cu amestecuri valoroase din punct de vedere furajer şi adăugare de îngrăşământ natural o

dată pe an în cantitate de 100 kg / ha.

De asemenea, vor fi infiinţate ogoare de hrană cultivate cu grâu, ovăz, triticale

şi porumb care să diversifice oferta trofică.

Pădurile din zona in care este situat complexul de vânătoare, fac parte din

etajele fitoclimatice FD3 – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (36%), FD2

– etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de

deal (64%).

1.2. Încadrare regională

Amplasamentul obiectivului si adresa :





Ea se află situată la 3 km de comuna Zorlenţu Mare şi la 20 km de Municipiul

Resita, respectiv Municipiul Caransebeş.. Localitatea cea mai apropiată este Zorlenţu Mare.

Accesul


10

Accesul în perimetru este posibil pe drumul comunal al comunei Zorlenţu Mare

racordat drumului judeţean Brebu – Zorlenţu Mare.

Accesul în interior se va putea face prin cele 8 porti de acces având fiecare

lăţimea totală de 5 m. care sunt confecţionate din oţel zincat şi vopsit.

Cadrul social-economic:

În perimetrul complexului nu se găsesc alte suprafeţe care sa facă obiectul

retrocedării către foştii proprietari conform legii nr. 247/2005, nu se găsesc suprafeţe în

litigiu sau concesionate pe durată limitată. Întreaga suprafaţă este proprietate privată.

Înfiinţarea şi funcţionarea complexului va conduce în timp la efecte pozitive în ceea ce

priveşte dezvoltarea zonei prin crearea de noi locuri de muncă, precum şi din punct de vedere

turistic şi recreativ.

1.3 Situaţia proiectată

Înainte de a se prezente elementele constitutive ale crescătoriei, trebuie arătat

că spaţiul ales corespunde din toate punctele de vedere creşterii şi întreţinerii nucleului de

mistreţ, cerb comun si lopătar, căprior şi muflon.

Căile de acces sunt bine reprezentate şi judicios distribuite până la şi în

interiorul crescătoriei, astfel că accesul pentru pază, întreţinere a construcţiilor, asigurarea

necesarului de hrană, etc este facil şi eficient.

Suprafaţa totală împrejmuită de 147,45 ha este divizată într-o serie de

compartimente interioare destinate stocării reproducătorilor, reproducerii, întreţinerii

tineretului, astfel:

Complexul prezintă o împrejmuire exterioară, cu o lungime totală de cca

10.000ml. În interior se delimitează 5 compartimente după cum urmează:

1) Compartimentul de carantină (2,45 ha). Acesta va avea un rol dublu. Pentru

început, este utilizat la cantonarea temporară şi supravegherea sanitar - veterinară a vânatului

achiziţionat, înainte de eliberarea lor în complex. După acţiunea iniţială de populare a

complexului, spaţiul de carantină va funcţiona ca atare cu ocazia împrospătărilor de sânge, în

condiţiile în care acestea vor fi necesare.

În rest, aceast compartiment va fi utilizat pe durata perioadei de vânătoare,

pentru protecţia tineretului subadult valoros de mistreţ, care va înlocui în fiecare an


11

reproducătorii în vârstă de peste 6 ani ce vor fi extraşi prin vânătoare. Efectivul subadulţilor

selecţionaţi va fi acelaşi cu cel al reproducătorilor extraşi.

2) Compartimentul destinat întreţinerii vierilor (30,0 ha) găzduieşte pe durata

întregului an cca. 25 vieri de foarte bună calitate, din toate clasele de vârstă cuprinse între 1,5

- 5 ani. Dintre aceştia sunt selecţionaţi reproducătorii care vor participa la rut în ţarcul de

împerechere (perioada 01.11 – 15.01), ca şi vierii de peste 5 ani destinaţi împuşcării la pândă.

Împrejmuirea este dotată cu toate instalaţiile necesare întreţinerii mistreţilor (hrănitori,

scăldători, sărării,etc), observării şi recoltării acestora la pândă. Din cei cca 25 de vieri

existenţi, 21 ex. intră în categoria reproducătorilor, iar 4 ex. vor fi extrase anual în cadrul

acţiunilor de vânătoare. Vierii de recoltă sunt cei de peste 5 ani, purtători de trofee

valoroase.

3) Compartimentul scroafelor cu purcei, vânătoare şi întreţinere pentru toate

speciile existente (100,0 ha) are destinaţie dublă:

a) în sezonul de vânătoare este spaţiul unde se practică vânătoarea la goană;

Utilizarea spaţiului pentru vânătoarea la goană presupune dotarea lui cu instalaţii specifice

(ştanduri, linii de vânătoare, etc) pentru 4-5 goane riguros stabilite;

b) în restul anului este spaţiul în care femelele gestante de mistreţ fată şi îşi

cresc progenitura până în luna octombrie. Utilizarea compartimentului ca spaţiu de fătare şi

creştere a puilor necesită dotarea cu instalaţii de creştere şi hrănire specifice. Toate

hrănitorile, atât cele pentru purcei cât şi cele pentru adulţi vor fi dotate cu capcane de

prindere. Acestea vor servi atât la vaccinarea purceilor în luna iunie, cât şi la capturarea unor

scroafe care nu vor putea fi capturate în capcana centrală în vederea vaccinării, marcării şi

transferului în ţarcul de împerechere. Compartimentul serveşte şi la întreţinerea celorlalte

specii de vânat existente.

4) Compartimentul de împerechere a mistreţilor (20,0 ha este utilizat în

perioada 01.11 – 15.01, când aici sunt introduse scroafele şi exemplare valoroase dintre vierii

care alcătuiesc stocul de reproducători (25 scroafe şi 4 - 5 vieri). În spaţiu împrejmuit, la rut

se recomandă sex ratio de maxim 1 vier / 5 - 6 scroafe, datorită luptelor între vieri relativ

egali ca talie şi forţă, cu răniri nedorite care apar în cazul densităţilor mai mari de vieri.

Compartimentul este dotat cu instalaţii destinate întreţinerii şi observării mistreţilor. După

perioada de rut şi încheierea perioadei de vânătoare, atât vierilor (care au ajuns la vârsta de

împuşcare) cât şi scroafelor li se deschide accesul spre compartimentul scroafelor cu purcei

şi vânătoare. În afara perioadei menţionate mai sus, această împrejmuire poate fi deschisă, cu

acces liber pentru vânat în ambele sensuri.


12

Între compartimentul de împerechere şi cel al vierilor se va monta obligatoriu

protecţie electrică dublă deoarece, în caz contrar vierii neintroduşi la rut vor distruge plasa de

sârmă dintre cele două compartimente.

5) Compartimentul de împerechere a cervidelor (5,0 ha) este ales într-o zonă

liniştită în care se vor retrage pentru fătări cervidele. Locaţia stabilită în acest moment este

provizorie, ea va fi stabilită definitiv după primul an de fătări la aceste specii când experienţa

din teren va demonstra care este zona optimă pentru acest compartiment. Pe lângă faptul că

acest compartiment este obligatoriu de realizat conform prevederilor legale, el este absolut

necesar pentru protejarea viţeilor de cervide şi a mieilor de muflon aflaţi în prima lună de

viaţă împotriva mistreţilor.

Împrejmuirea

Imprejmuirea are înălţimea de 2,5 m din care 2,0 m plasă de sârmă fixată pe

stâlpi din lemn, iar partea superioară, până la 2,5 m protecţie cu bandă optoelectrică fixată pe

şipci din lemn care au fost ataşate cu holtşuruburi la stâlpi.

Stâlpii reprezentând scheletul de rezistenţă al construcţiei sunt confecţionaţi

din lemn de salcâm având lungimea de 3,0 m (1,0 m înălţime aparentă) cu diametrul mediu

de cca. 18 cm, decojiţi şi arşi pe porţiunea ce intră în sol. Ei sunt bătuţi în orificii preforate, la

o distanţă de 4 m unul de altul.

Plasa este de tip Cyclon concepută special pentru creşterea vânatului.

Caracteristicile plasei sunt:

- înălţime totală: 200 cm

- distribuţia firelor orizontale: ochiuri mai mici la bază, crescânde spre partea

superioară

- diametrul firelor: 2,2 mm

- protecţia anticorosivă: zincare triplă

În vederea cuplării firelor orizontale şi a racordării-intinderii plasei au fost

utilizate capse speciale de racordare, care asigură o continuitate perfectă, intindere avansată

(până la 300 kgf pe fir), precum şi posibilitatea intinderii ulterioare a legăturilor, în timpul

exploatării. În acest fel este asigurată elasticitatea permanentă a împrejmuirii.

Fixarea plasei pe stâlpi s-a realizat cu ajutorul cuielor “U” 38cm × ∅3,8 mm.

Atât împrejmuirea exterioară cât şi împrejmuirile interioare sunt prevăzute cu

protecţie electrică din conductor zincat cu ∅ 2,5 mm.

Împrejmuirea exterioară este prevăzută cu protecţie electrică dublă:


13

- protecţie electrică inferioară amplasată la cca 25 cm faţă de nivelul solului şi

cca 20 cm faţă de linia gardului;

- protecţie electrică superioară la cota de 245 - 250 cm la nivelul şipcilor din

lemn ataşate la stâlpi.

Peretele de plasă de sârmă dintre compartimentul de împerechere şi cel al

vierilor este prevăzut cu 3 linii de protecţie electrică :

-una inferioară din conductor zincat ∅=2,5 mm amplasată la cca. 20 cm de la

sol şi la cca. 15-17 cm de linia gardului ;

- una medie, amplasată la cca 60 cm de sol.

- una superioară la cota de 120 – 125 cm la nivelul vârfului stâlpilor.

Împrejmuirea exterioară este prevăzută cu un rând de bandă optoelectrică la

înălţimea de 2,45 – 2,50m..

La montajul liniilor au fost utilizaţi şi vor fi utilizaţi în continuare izolatori şi

distanţiere concepute special.

Pentru alimentarea protecţiei electrice, vor fi utilizate trei generatoare de şocuri

din seria AKO SISTEMZAUNE 2010.

Pentru accesul în interiorul împrejmuirii au fost utilizate 8 porţi metalice zincate

şi vopsite anticoroziv.

Amenajări interioare; instalaţii şi mod de utilizare

Amenajările interioare ale complexului se împart în două categorii: amenajări

pentru întreţinerea şi observarea vânatului şi amenajări pentru practicarea vânătorii.

Amenajări pentru întreţinerea şi observarea vânatului;

Din această categorie fac parte: instalaţiile de hrănire, depozitele de hrană,

capcanele de prindere, sărăriile şi observatoarele. Toate aceste instalaţii (cu excepţia

depozitelor de hrană care sunt mai puţine) gravitează în jurul punctelor de hrănire. Punctele

de hrănire vor fi amplasate în imediata vecinătate a locurilor de adăpost, pentru ca vânatul să

vină la hrană pe lumină. Ele vor fi alimentate zilnic, îndeplinind totodată şi rolul de puncte

de observare. Aceste locuri vor fi alese diametral opus liniilor de ştanduri. Ca regulă

generală, este necesar ca la punctele de hrănire să fie evitată formarea noroiului. Acest lucru

se va realiza prin aducerea de pietriş în jurul hrănitorilor.

Cele trei specii de vânat se tolerează reciproc la punctele de hrănire, de aceea,

ele pot fi amplasate în comun.


14

Un punct de hrănire va ocupa o suprafaţă deschisă, relativ plană, de cca

30/30m şi va cuprinde, după cum urmează:

PENTRU MISTREŢ

- 1buc. Platformă de hrănire betonată sau din lemn etc (3,5/3,5m) pe care se

administrează porumbul boabe; facultativ, ancorat din două direcţii diametral opuse pentru

stabilitate poate fi amplasat pe suprafaţa platformei un cauciuc de camion (tractor) pentru

administrarea şi a altor tipuri de cereale; Utilizarea platformelor din beton la punctele de

hrănire nu este obligatorie, dar prezintă avantajul că pot fi curăţite şi dezinfectate periodic.

- Facultativ 1-2 buc. hrănitori automate pentru hrană concentrată (care se

administrează scroafelor în perioada de alăptare);

- capcană pentru prinderea mistreţilor adulţi; acestea pot fi simple sau cu

împrejmuire dublă. Principiul de funcţionare este identic la ambele capcane dar, la capcana

cu împrejmuire dublă stressul animalelor este mai mic datorită faptului că împrejmuirea din

scândură limitează contactul vizual cu omul şi are rolul de a linişti animalele prinse;

conducerea spre cuştile de vaccinare, respectiv lăzi de transport se face mai facil şi fără ca

mistreţii să se rănească. Capcana funcţionează pe principiul uşilor batante cu acţiune în plan

vertical la care, în perioada de capturare se introduce o piedică transversală care împiedică

apoi accesul spre exterior al mistreţilor. Mistreţii sunt capturaţi iniţial în prima curte, din

plasă de sârmă, după care sunt conduşi şi închişi în cea de-a doua curte, din scândură şi cu

fundul betonat (pentru evitarea evadărilor prin săpare). De aici, unul câte unul sunt prinşi în

cuşca de la capătul tunelului de prindere, vaccinaţi şi marcaţi, iar apoi eliberaţi în

compartimentele interioare în funcţie de destinaţie.

- capcană pentru prinderea purceilor. Aceasta funcţionează pe acelaşi principiu

cu cea de prindere a adulţilor, deşi constructiv prezintă unele diferenţe: necesită mai multe

intrări (mult mai mici ca dimensiuni însă ) este mai mică, acoperită, şi are o singură curte.

- 1buc. hrănitoare tip tambur perforat cu capacitatea de 15-30 kg. care se umple

periodic cu porumb boabe.

- 2-3 buc. troace simple, fixate în sol;

- 1buc. sărărie;

Fiecare punct de hrănire va fi prevăzut cu un observator construit la înălţimea

de 2,5-3,0m.

În funcţie de particularităţile fiecărui punct de hrănire vor putea fi construite

silozuri pentru porumb ştiulete calibrate ca şi capacitate în funcţie de numărul punctelor de

hrănire deservite.


15

Punctele de hrănire se alimentează zilnic, cu cantităţi şi sortimente de hrană în

funcţie de sezon, vârsta exemplarelor şi efectivul care frecventează acel punct de hrănire.

Raţiile şi sortimentele de hrană sunt date la capitolul 9.

Hrana se administrează pe platforme (boabele sau, după caz alte tipuri de hrană

granulată), la sol (porumbul ştiulete, rădăcinoasele), în exteriorul şi în interiorul capcanelor

de prindere pentru obişnuirea cu acestea, sau în vălaie amplasate în interiorul capcanelor de

prindere a purceilor (furajul concentrat pentru purceii de până la 3 luni).

Densitatea punctelor de hrănire este de:

- 1 punct / 4–5 scroafe cu purcei;

- 1 punct / 4-5 vieri.

PENTRU CERB COMUN ŞI LOPĂTAR, în fiecare punct de hrănire vor fi

amenajate:

- 1 buc. troacă înaltă pentru furaj granulat şi siloz;

- 1 buc. iesle fân având spatiu pentru sare ataşat în lateral.

ALTE AMENAJĂRI

Depozite de hrană

- Depozitul pentru fân. Pentru dimensiunile complexului şi efectivul aferent,

acesta trebuie să aibă o capacitate de 1000 - 1500 kg.

- Depozitul pentru furaj granulat şi concentrat este parte integrantă a depozitului

pentru fân. Furajul concentrat va fi depozitat în condiţii perfecte de igienă şi umiditate într-o

încăpere separată.

-Tot în cadrul depozitului pentru fân se amenajează un spaţiu pentru depozitarea

sării.

- Depozitul pentru silozul de porumb se realizează la suprafaţa solului prin

ridicarea a 2 pereţi din material lemnos pe structură de stâlpi din lemn; interiorul se

căptuşeşte pentru fiecare serie de siloz realizat cu folie de material plastic pentru etanşarea

preparatului. În interior se depozitează, până la umplerea spaţiului, porumb verde cu ştiuleţi

în lapte, tocat, care se tasează cu tractorul sau cilindrul câteva ore până când se apreciază că

în interior s-a format o masă compactă de furaj din care aerul a fost înlăturat. Între straturile

de porumb tocat se presară sare mare, cca. 50 kg sare la 1 tonă de porumb la final se acoperă

cu marginile foliei, se mai tasează puţin şi se conservă pentru iarnă. La utilizare se descoperă


16

un capăt al foliei, nu mai mult decât este nevoie, capăt care se acoperă după utilizare. Un

siloz de calitate, la sfârşitul iernii trebuie să aibă un miros plăcut şi să nu formeze nuclee de

mucegai în interior. Dacă acestea există, înseamnă că tasarea nu s-a făcut suficient de bine.

Orice nucleu de mucegai va fi imediat îndepărtat din furaj.

- Depozitul pentru furaj suculent este amplasat în vecinătatea depozitului pentru

fân şi constă într-o încăpere individuală în care, separat pe sortimente vor fi depozitate

cantităţile de furaj suculent necesar.

Hrănitori

- Hrănitori pentru fân (iesle). Acestea se confecţionează din lemn după

modelul clasic al ieslelor pentru cervide. Dat fiind faptul că aceste instalaţii de hrănire sunt

fixe, pentru prevenirea instalării noroiului în vecinătate prin călcarea repetată şi intensă,

lângă iesle solul va fi pavat cu piatră sau platformă din lemn. Ele vor fi amplasate în puncte

bine levigate, niciodată în apropierea locurilor umede. Ieslele pot fi simple, sau pot fi

amenajate sub depozite de hrană intermediare, de mici dimensiuni.

- Hrănitori pentru furajul granulat şi pentru siloz: Acestea sunt sub formă de

troacă ridicată pe stâlpi la 60 – 80 cm de nivelul solului sau pot fi ataşate la iesle, unde sunt

ferite de precipitaţiile atmosferice.

- Hrănitori pentru furajul suculent. Furajul suculent poate fi administrat la sol în

diferite puncte prin rotaţie pentru a se preveni formarea noroiului, pe platforme din lemn sau

betonate, în hrănitorile pentru siloz ori în hrănitori automate speciale. Acestea din urmă

prezintă dezavantajul că, la instalarea bruscă a îngheţului conduc la degradarea unei cantităţi

de hrană deja administrată. Hrana degerată sau îngheţată va fi înlăturată rapid pentru a nu fi

consumată de către vânat deoarece poate conduce la îmbolnăvirea acestuia.

Adăpători şi scăldători

Acestea sunt indispensabile creşterii cerbului fiind intens solicitate şi

frecventate de către acesta.

Împrejmuiri temporare pentru păşuni

Pentru ca unele suprafeţe de păşunat să nu fie epuizate sau degradate se

procedează la împrejmuirea lor temporară cu plasă de sârmă sau păstori electrici.


17

Amenajări în vederea practicării vânătorii

În această categorie intră: ştandurile, liniile de tragere, observatoarele şi

potecile.

In cadrul complexului vor fi amenajate un minim de 6 linii de ştanduri utilizând

linii mai vechi sau drumurile de acces existente, în special cele rămase în urma lucrărilor

silvice şi neutilizate în mod curent.

Ştandurile şi liniile de tragere sunt caracteristice vânătorii la mistreţ, iar

observatoarele şi potecile sunt specifice vânării cervidelor.

Amenajarea terenului pentru vânătoare se va face astfel încât să fie asigurată o

zi plină de vânătoare (4-5 goane ). Pe langa acestea trebuiesc asigurate si 1-2 goane de

rezerva.

Ştandurile pot fi amplasate la sol, mărginite pe 2 1/2 laturi de gard de nuiele

pentru protecţie sau pot fi construite din scândură, pe piloni din lemn la semiînălţime (1 –

1,5m).

Liniile de tragere se vor deschide la fiecare ştand sub un unghi de 45 grade

prin rărirea subarboretului în vederea facilitării tirului. Pentru delimitarea lor vizibilă şi ca

măsură de prevenire a eventualelor accidente, facultativ, ele pot fi mai bine vizualizate prin

marcarea pe arbori cu o vopsea de culoare deschisă.

Observatoarele din punctele de hrănire sunt utilizabile atât pentru observarea

vânatului cât şi pentru vânătoarea la pândă.

Necesarul de instalaţii pentru întreţinerea şi observarea vânatului în complexul

CODRII ZORLENŢULUI este următorul:

- minim 8 puncte de hrănire mixte pentru mistreţ, cerb comun si lopătar

- 4 puncte de hranire pentru cerb comun şi lopătar

Descrierea activităţilor propuse

Complexul Codrii Zorlenţului va fi înfiinţat in scopul practicării vânătorii in

maniera intensivă a mistreţului şi într-o mică măsură a cerbului comun si a cerbului lopătar.

Specia de interes principal, pentru care s-a propus înfiinţarea ţarcului este

mistreţul. Efectivul optim al stocului de reproducători la suprafaţa dată este de 50

exemplare, cu un sex ratio de 1:1. La acest nivel al stocului de reproducători, sporul natural

este de cca 85 - 100 exemplare, efectivul maxim estimat înaintea sezoanelor de vânătoare


18

este de cca. 135 - 150 exemplare, planul anual de recoltă fiind de cca. 85 - 100 exemplare,

corespondentul sporului natural. Ciclul de producţie este de 6 ani.

Cerbul lopătar este specie de interes secundar. Efectivul stocului de

reproducători ca specie secundară la suprafaţa dată este de 10 exemplare, cu un sex ratio de

1:1. Efectivul estimat înaintea sezoanelor de vânătoare este de 15 exemplare, planul de

recoltă estimându-se la 4 - 5 exemplare. Ciclul de producţie este de 7 ani. În situaţia măririi

suprafeţei efectivele vor creşte şi ele, în funcţie de suprafaţa totală disponibilă şi va putea fi

stabilit un management populaţional coerent, pe clase de vârstă şi calitate.

Cerbul comun este a doua specie de interes secundar. Efectivul stocului de

reproducători este de 8 exemplare cu sex ratio de 1:1. Sporul natural este de cca 3-4

exemplare. Efectivul estimat înaintea sezonului de vânătoare este de cca 11-12 exemplare,

iar planul de recoltă de 3-4 exemplare. Ciclul de producţie este de 8 ani. Ca şi în cazul

lopătarului, în situaţia măririi suprafeţei efectivele vor creşte şi ele, în funcţie de suprafaţa

totală disponibilă şi va putea fi stabilit un management populaţional coerent, pe clase de

vârstă şi calitate.

Speciile de interes estetic dorite sunt capriorul cu un efectiv de cca 15 – 20

exemplare (spor natural minim de cca 5-7 exemplare, recolta anuală situindu-se in jurul

acestei valori) şi muflonul, cu un efectiv de maxim 5 exemplare (sporul natural maxim 1 ex,

data fiind prezenţa mistreţului in densitate mare, fara plan de recoltă, anual, fiind extrase

doar animalele batrane in scopul inlocuirii lor). Pentru cele două specii nu există tehnologie

specială, ele nefacând obiectul creşterii intensive.

Pentru atingerea acestui deziderat, se va proceda la crearea unui stoc valoros de

reproducători la toate speciile mentionate, supus permanent unei selecţii atente care, în

condiţiile unei reproduceri controlate şi hrăniri corespunzătoare să producă urmaşi de

calitate, corespunzători scopului propus.

Cantonarea exemplarelor se va face în functie de destinaţie în compartimente

speciale care oferă posibilitatea transferului dintr-un spaţiu în altul al complexului, conform

tehnologiei.

Administrarea hranei se va face zilnic conform tehnologiei specifice de hrănire.

Totodată, se va proceda la observarea din punct de vedere sanitar-veterinar a exemplarelor

din interior pentru a se putea preveni apariţia oricăror probleme de acest gen.


19

Principiul de funcţionare al complexului:

Complexul de vânătoare Codrii Zorlenţului este utilizat ca un tot unitar pentru

toate speciile care îl populează. El dispune de un compartiment de 100,0 ha pentru

practicarea vânătorii, două compartimente pentru reproducere, unul pentru vieri şi un

compartiment de carantină.

Principiul general de funcţionare al complexului este următorul: Se pleaca de la

nivelul stabilit al efectivului de reproducători, în funcţie de suprafaţa totală a complexului şi

a împrejmuirilor interioare.

MISTREŢUL

Întregul efectiv de mistreţ este cantonat în compartimentul de întreţinere,

precum şi în compartimentul vierilor cea mai mare parte a anului. La sfârşitul lunii

septembrie şi începutul lunii octombrie reproducătorii cei mai bine dezvoltaţi sunt capturaţi

cu ajutorul capcanelor şi introduşi în compartimentul de reproducere. Aici vor fi deci

prezervate 25 de scroafe la care sunt introduşi 4 vieri din categoria de vârstă 5 – 6 ani de cea

mai bună calitate.

În tot acest timp, în compartimentul de intreţinere şi vânătoare se desfăşoară

acţiuni de vânătoare până în momentul îndeplinirii planului de recoltă pentru fiecare specie

în parte. După finalizarea actiunilor de vânătoare, moment care în linii mari corespunde şi cu

finalizarea perioadei de rut la mistreţ, portile de acces ale compartimentului de reproducere a

mistreţilor se deschid, iar reproducătorilor, respectiv scroafelor acum gestante şi vierilor

aflaţi acum la vârsta de împuscare li se permite accesul în compartimentul de întreţinere pe

tot restul anului, până în luna octombrie când ciclul se reia.

CERBUL COMUN ŞI LOPĂTARUL

Efectivul de cerb comun şi lopătar este împărţit permanent în două

compartimente: compartimentul de reproducere, unde sunt cantonate permanent cele mai

valoroase exemplare de reproducători de ambele sexe şi compartimentul de întreţinere, unde

este cantonat restul efectivului compus atât din reproducători de ambele sexe cât şi din masă

flotantă masculină, şi el de foarte bună calitate, efectiv din care se extrag prin vânătoare

exemplarele destinate recoltei. Spaţiul de întreţinere al celor două specii este comun cu cel de

întreţinere a mistreţului.

Efectivul de cervide şi muflon va fi supus permanent unei activităţi atente de

selecţie pentru a se promova o populaţie valoroasă. Periodic, se va proceda la împrospătarea

de sânge cu exemplare valoroase aduse de pe alte fonduri de vânătoare.


20

Ciclul de producţie

Pentru mistreţ, complexul Codrii Zorlenţului funcţionează pe cicluri de

producţie de 6 ani.

Pentru cerb comun, ciclul de producţie este de 8 ani.

Pentru cerbul lopătar ciclul de producţie este de 7 ani.

La căprior şi muflon specii la care nu se urmăreşte valoarea comercială ci au

strict valoare estetică, vor fi împuşcate doar 1 – 3 exemplare pe an, similar cu nivelul recoltei

pentru a menţine efectivele la un nivel foarte mic. Pentru aceste specii nu se poate vorbi

despre cicluri de producţie, iar vârsta de împuşcare nu poate fi stabilită acum; desigur, se va

urmări păstrarea exemplarelor de foarte bună calitate şi împuşcarea exemplarelor de selecţie.

Eventualele exemplare de trofeu la muflon vor fi împuşcate la 7-9 ani, iar la căprior la 3-5

ani.

Densităţi de creştere, efective, plan de recoltă, clase de sex şi vârstă

Capacitatea de producţie a complexului poate fi considerată atinsă după ce

pentru fiecare specie în parte s-a ajuns la întregirea numerică a stocului de reproducători.

Dat fiind faptul că suprafaţa este împrejmuită, principiul general de lucru pe

care se bazează dinamica efectivelor este acela că până la atingerea capacităţii de producţie

planul de recoltă va fi mai mic decât sporul natural, iar după atingerea acestei capacităţi,

planul de recoltă va fi obligatoriu egal (sau sensibil mai mare dacă se intenţionează spre

exemplu o infuzie de sânge şi aducerea în complex a unor exemplare din alte fonduri de

vânătoare) cu sporul natural. Faptul de a nu se extrage întregul spor natural conduce la

suprapopularea complexului şi afectarea vegetaţiei forestiere.

Mistreţul

Densităţile de creştere sunt următoarele:

- Scroafe cu purcei – 1ex. / 5-6ha.

- Vieri – 1ex. / 1 - 1,2ha.

Proporţia între sexe a reproducătorilor va fi de 1:1 masculi : femele.

Efectivul total va fi de 130-135 exemplare dintre care 50 exemplare vor constitui

stocul de reproducători (25 vieri şi 25 scroafe) care va rămâne fix pe toată durata de

funcţionare a complexului. Daca se ia în considerare un spor natural minim de 3,5 - 4 purcei /


21

femelă, efectivul estimat înaintea sezoanelor de vânătoare este de cca. 85 - 100 exemplare iar

planul anual de recoltă de cca. 85 - 100 exemplare.

De asemenea, in fiecare an sunt reţinute minim 14 - 15 ex tineret de ambele sexe

cu un sex ratio de 1:1 pentru a înlocui reproducătorii extraşi anual. Cele 7 de scrofiţe de 1 an

produc la rândul lor un număr mic de purcei care vor fi extraşi în cadrul planului de recoltă.

Ciclul de producţie este de 6 ani.

Având în vedere şi purceii produşi de scrofiţele de 1 an, în fiecare an, după

asigurarea efectivului total de reproducători structura recoltei va fi următoarea:

- cca 98 ex tineret

- 3 - 5 vieri de 2-4 ani

- 4 vieri de 6 ani

- 7 - 10 scroafe de 2-6 ani

Calculul prezentat mai sus este teoretic deoarece :

-sporul natural de 3,5 purcei la scroafă este valoarea minimă obţinută la

nivelul complexurilor de vânătoare cu tradiţie, valorile reale care se obţin fiind de regulă

mai mari. Ele diferă de la un complex la altul în funcţie de calitatea fondului genetic, de

calitatea actului de hrănire, etc. Orice plus de spor natural va fi extras (ca număr de

exemplare, nu neapărat ca exemplare subadulte) pentru a se reveni la nivelul stocului de

reproducători pentru care este proiectat complexul ;

- în fiecare an se va proceda la selecţia stocului de reproducători astfel că (după

cum se poate observa în tabelele de dinamică a efectivelor), pe lângă cei 4 vieri de trofeu, vor

mai fi împuşcate câteva piese la care trofeul nu se dezvoltă conform aşteptărilor; pe lângă

scroafele de 6 ani vor fi eliminate de de la reproducere scroafe la care fertilitatea este

scăzută, sau mortalitatea în rândul purceilor este mai mare, etc. Toate aceste extracţii

suplimentare se compensează ca efectiv din sporul natural, prin suplimentarea numărului de

purcei selecţionaţi ca valoroşi, de viitor şi protejaţi în compartimentul destinat lor pe durata

vânătorilor la goană. Selecţia indivizilor trebuie făcută cu severitate, dar şi cu mare atenţie,

pentru a nu se ajunge la o întinerire accentuată a stocului de reproducători. În afară de

această evidenţă, după încheierea sezonului de vânătoare, în împrejmuire vor rămâne cu

siguranţă exemplare care vor reprezenta câte un plus anual şi care vor contribui la

diversificarea tabloului la vânătorile din anul următor.


22

Cerbul comun este specie de interes secundar.

Densitatea de creştere este de 1 ex / 2 ha.

Stocul de reproducători la suprafaţa dată este de 8 exemplare, iar efectivul

estimat înaintea sezoanelor de vânătoare este de cca. 11 – 12 exemplare.

Proporţia între sexe a efectivului va fi de 1:1 masculi : femele, cu următoarea

structură :

- 1 mascul puternic;

- 3 masculi de diferite vârste;

- 4 ciute adulte de diferite vârste

- 3 - 4 viţei - sporul natural anual.

Planul anual de recoltă este de 3 - 4 exemplare.

Sex ratio este de 1 : 1.


Cerbul lopătar este specie de interes secundar

Densitatea de creştere este de 1 ex / 1 ha.

Stocul de reproducători la suprafaţa dată este de 10 exemplare, iar efectivul

estimat înaintea sezoanelor de vânătoare este de cca. 14 - 15 exemplare.

Proporţia între sexe a efectivului va fi de 1:1 masculi : femele, cu următoarea

structură :

- 1 mascul puternic;

- 4 masculi de diferite vârste;

- 5 ciute adulte de diferite vârste

- 4 - 5 viţei - sporul natural anual.

Planul anual de recoltă este de 4 - 5 exemplare.

Sex ratio este de 1 : 1.


Căpriorul, specie cu rol estetic va avea un efectiv de 15 - 20 exemplare cu un

sex ratio de 1:1. iar cota de recoltă va fi de cca 5 - 7 exemplare. Nu poate fi vorba despre

ciclu de producţie.

Muflonul este a doua specie de interes estetic, cu un efectiv de maxim 5

exemplare, fara plan de recoltă stabil. Nu poate fi vorba despre ciclu de producţie.


23

Tehnologia hrănirii

Hrana naturală

La nivelul complexului Codrii Zorlenţului, hrana naturală este abundentă dată

fiind compoziţia si structura arboretelor existente. In plus, pe un procent important din

suprafaţa complexului sunt plantaţi pomi fructiferi care rodesc abundent, acoperind cu

aceasta alternativa de hrana intregul sezon estival si autumnal.

In plus, au fost deja infiinţate ogoare de hrană cultivate cu grâu, porumb, orz, şi

triticale.

Fructificaţia speciilor “furajere” se succede pe un interval de timp extins, iar

distribuţia ofertei trofice este uniformă pe suprafaţa complexului. Hrana oferită pe ogoarele

de hrană înfiinţate de pomii fructiferi şi de arboretul existent nu acoperă necesarul de hrană,

dar contribuie însă la păstrarea caracterului sălbatic al vânatului prin menţinerea

comportamentelor de hrănire, social, teritorial şi ierarhic şi la întreţinerea formei fizice a

animalelor, solicitând efort pentru procurarea acesteia.

Hrana administrată

La hrănirea mistreţilor trebuie să se pună mare accent în special pe hrănirea

scroafelor în perioada de gestaţie, iar apoi a purceilor, deoarece de aceasta va depinde

vigoarea, sănătatea şi calitatea tuturor indivizilor pe toată durata de funcţionare a ţarcurilor.

Principiile de hrănire sunt următoarele (Novacovici, V. 1994):

- în perioada de rut şi primele două luni de gestaţie gestaţie se va administra

hrană de întreţinere, deoarece îngrăşarea scroafelor în această perioadă conduce la

mortalitate embrionară accentuată şi diminuarea lactaţiei;

- în ultima perioadă a gestaţiei, hrana administrată trebuie să aibă un conţinut

ridicat de albumină, calciu, fosfor şi minerale, contribuindu-se astfel la o bună dezvoltare a

fetuşilor;

- la purceii mici, de 1-11/2 luni furajul concentrat administrat trebuie să aibă un

procent ridicat de lapte praf ( conţinut ridicat de lactoză) deoarece în această perioadă are

loc fortificarea sistemului osos şi muscular;

Raţiile şi sortimentele de hrană administrată se regăsesc în tabelele 1 - 3.


24

Hrănirea purceilor

În prima lună de viaţă, purceii sunt hrăniţi exclusiv de scroafe, prin alăptare;

după prima lună de viaţă, hrana se administrează astfel:

Tabelul 1

Sortiment Perioada Cantitate / zi (kg) Total / an / purcel (kg)

Starter 01.04. – 30.06. 0,2 18

Concentrat purcei 01.07. – 30.09. 0.4 36

Porumb boabe 01.10. – 30.11. 0,5 30

Lucernă verde 15.04. – 30.10. 0,2 39

Sfeclă, varză 01.11. – 01.03. 0,5 60

Hrănirea scroafelor Tabelul 2

Sortiment Perioada Cantitate / zi (kg) Total / an / ex. (kg)

Concentrat pentru scroafe ce alăptează

01.03. – 30.06. 1,0 120

Porumb boabe, orz 01.03. – 31.12 0,8 240

Secară 01.07. – 31.12. 0.5 90

Lucernă verde 15.04. – 30.10. 2,0 390

Sfeclă, varză, etc 01.11. – 01.03. 0,5 60

Sare Tot anul 1

Hrănirea vierilor

Tabelul 3

Sortiment Perioada Cantitate / zi (kg) Total / an / ex. (kg)

Porumb ştiulete Tot anul 1,5 548

Sfeclă, varză, etc. 01.11. – 01.03. 1 120

Sare Tot anul 1


25

Cantităţile de hrană necesare pentru întregul efectiv de mistreţ pe durata unui

an sunt redate în tabelul 4.

Necesarul de hrană pe an pentru mistreti in complexul „Codrii Zorlenţului”

Tabelul 4

Cantitate / exemplar / an(kg) Cantitate / efectiv(kg) Nr.crt

Sortiment Purcei Scroafe Vieri Purcei

(100ex.) Scroafe (25ex.)

Vieri (25ex.)

Total

1. Starter purcei 18 1800 1800 2. Concentrat

purcei 36 3600 3600

3. Concentrat scroafe

120 3000 3000

4. Porumb b. 30 240 3000 6000 9000 5. Secară 90 2250 2250 6. Porumb şt. 548 13700 13700 7. Sfeclă, varză,

etc. 60 60 120 6000 6000 3000 15000

8. Sare 0,5 1 1 50 25 25 100

Cerbul lopătar

În ceea ce priveşte hrănirea lopătarului, raţiile şi sortimentele de hrană

administrată se regăsesc în tabelul 5:

Tabelul 5

Sortiment Perioada Cantitate/zi/ex (kg) Cantitate/an/ex. (kg)

Total/an/efectiv (kg)

Porumb ştiulete

01.11.-28.02 0,5 60 600,0

Ovăz 01.11.-28.02 0,3 36 360,0 Fân de lucernă

01.11.-15.03 0,8 84 840,0

Sfeclă 01.09.-30.11. 0,5 45 450,0 Porumb siloz

01.12.-31.03 1,0 120 1200,0

Sare Tot anul 2 20,0


26

Cerbul comun

Hrănirea se face conform tabelului 6

Tabelul 6

Sortiment Perioada Cantitate/zi/ex (kg)

Cantitate/an/ex. (kg)

Cantitate/an/efectiv (kg)

Fân de lucernă

01.11.-31.03. 1,0 151,0 1208,0

Ovăz 01.11.-

31.03.

1,0 151,0 1208,0

Concentrat 01.04 –

30.06

2,0 182,0 1456,0

Concentrat 01.07 –

31.08

1,0 61,0 488,0

Siloz de porumb

01.11.-

31.03.

3,0 453,0 3624,0

Sfeclă 01.09 –

31.10

2,0 122,0 976,0

Varză 40 zile 2,0 80,0 640,0

Sare Tot anul 1,0 8,0

Muflonul

Muflonul este un animal pretenţios la hrană. El solicită hrană variată şi de cea

mai bună calitate. Un berbec matur, necesită zilnic pentru înreţinere pe durata unei ierni

moderate, 1000g substanţă uscată, 75g proteină digestibilă şi un aport mic de calciu.

Necesarul zilnic pentru 5 exemplare în perioada noiembrie – aprilie este de 4 – 5 kg

substanţă uscată cu 9% proteină.

Acest conţinut se regăseşte într-un furaj compus din:

concentrat - 1-2 kg;

amestec de fân cu frunzar – 8 -10 kg;

siloz din plante de pădure – 13 – 16 kg;

Hrana zilnică de întreţinere per exemplar poate fi asigurată de asemenea de un

furaj având următoarea compoziţie:

- hrană verde naturală din teren (rug, etc);

- 1,2 kg fân;


27

- 2,0 kg sfeclă (morcovi, siloz, varză, etc);

- 0,5 kg concentrat (ovăz, tărâţe de grâu şi uruială de porumb în părţi egale).

Mai pot fi administrate: castane, ghindă, fructe, etc. Fânul, pentru a fi

consumat, trebuie să fie de foarte bună calitate.

Concret, hrănirea muflonului pe durata sezonului rece se realizează conform

tabelului 7.

Tabelul 7

Sortiment Perioada Cantitate/zi/ex (kg) Cantitate/sezon/ex. (kg)Fân de lucernă

01.12.-31.03. 0,30 32,00

Porumb boabe

15.01.-31.03. 0,25 30,00

Siloz de porumb

01.12.-31.03. 0,50 60,00

Sfeclă 01.09 – 30.11 0,30 27,0 Sare Tot anul 1,0

Căpriorul

Specia este recunoscută pentru faptul că de regulă nu frecventează punctele de

hrănire. Cantitatea eventuală de hrană complementară consumată este nesemnificativă şi nu

poate fi cuantificată ca şi consum efectiv.

Boli, profilaxie

Controlul stării de sănătate a vânatului se va face practic zilnic, prin observaţiile

directe asupra exemplarelor la punctele de hrănire, pe itinerar, etc. Trebuiesc remarcate:

- orice modificare comportamentală a indivizilor izolaţi şi grupurilor de indivizi;

- prezenţa pieselor cu aspect slăbit ( spinare ascuţită, piept ascuţit, coaste ieşite

în relief, abdomen supt, etc);

- prezenţa pieselor cu părul zbârlit, răvăşit, împâslit sau cu zone de păr lipsă;

La semnalarea oricărui asemenea indiciu, mai ales în condiţiile de densitate din

complex, se va apela urgent la asistenţă de specialitate.

În spaţii împrejmuite, se constată o incidenţă foarte mare a bolilor parazitare,

provocate în special de paraziţi cu localizare în intestin şi plămân, care pot duce la pierderi

importante în special în rândul stocului existent. Măsurile care trebuiesc luate sunt:

- administrarea în hrană a antihelmiticelor, în cicluri de câte 3 zile;

- dezinfectarea punctelor de hrănire a zonelor limitrofe şi a punctelor cu

concentrare mare de mistreţi.


28

Profilaxia sanitar – veterinară cuprinde următoarele măsuri:

- deparazitarea externă se face atât cu ocazia vaccinărilor cu insecticide aplicate

direct cât şi la punctele de hrănire prin aplicarea în soluţie de “Neguvon” 2-

5% pe arbuştii din zona punctelor de hrănire sau pe dispozitive confecţionate

di snopuri de tătar, pe care s-a aplicat aceeaşi soluţie şi care sunt montate în

punctele de acces frecventate la locurile de hrănire;

- administrarea hranei pe platforme betonate sau în troace deoarece acestea pot

fi dezinfectate periodic cu uşurinţă;

- curăţarea săptămânală a resturilor de hrană şi fecalelor de la punctele de

hrănire şi arderea lor în spaţii special amenajate;

- punctele de hrănire trebuiesc înfiinţate în zone însorite, deoarece mulţi agenţi

patogeni de pe sol sunt omorâţi de radiaţiile ultraviolete.

De asemenea, trebuie să se stabilească un contract de colaborare, etc. cu un

centru de medicină veterinară din cadrul căruia unul din medici să asigure periodic sau, în

funcţie de necesitate asistenţa necesară; este de preferat ca în cadrul crescătoriei să activeze

acelaşi medic deoarece, în timp el se va specializa şi obişnui cu specificul asistenţei într-un

asemenea obiectiv.

1.4 Durata etapei de funcţionare a obiectivului

Complexul de vânătoare Codrii Zorlenţului este proiectat să funcţioneze pe o

durată de minim 25 ani.

Concluzii cu privire la impactul direct al punerii în operă de infrastructură

Punerea în operă a împrejmuirii şi amenajărilor interioare generează următoarele

efecte asupra mediului înconjurător:

- În momentul execuţiei: Tasarea temporară a terenului la trecerea utilajului de

montat stâlpi;

După montarea plasei de sârmă: Limitarea parţială a posibilităţilor de deplasare

a vânatului din interior spre exterior şi invers.

2. Procese tehnologice

Creşterea şi valorificarea vânatului în cadrul complexului de vânătoare Codrii

Zorlenţului nu presupune procese tehnologice de natură să conducă la apariţia unui impact


29

negativ asupra mediului în zona de amplasare şi nici în spaţiul limitrof. Tehnologia utilizată

este simplă, şi constă în suplimentarea furajării faţă de hrănirea în mod natural a unui efectiv

de vânat care populează cele 157,45 ha delimitate de împrejmuirea exterioară. Sporul natural

precum şi animalele a căror vârstă vor depăşi durata ciclului de producţie vor fi extrase prin

vânătoare sau vor fi comercializate în stare vie.

2.1. Activităţi de dezafectare

Materialele utilizate la realizarea împrejmuirilor sunt garantate pe o perioadă de

minim 25 de ani. Cu toate acestea, reparaţiile ocazionale asupra amplasamentului nu sunt de

natură să afecteze calitatea mediului înconjurător; ele se pot rezuma doar la înlocuirea unor

porţiuni din plasa de sârmă ruptă spre exemplu de un arbore doborât peste aceasta sau

înlocuirea unor stâlpi de susţinere din lemn.

Refacerea în totalitate a complexului după cei 25 de ani oferiţi garanţie de

calitatea materialelor utilizate se va realiza în principiu cu acelaşi tip de materiale

nepoluante.

În situaţia încheierii activităţii, demontarea împrejmuirii şi a instalaţiilor

interioare se va realiza de asemenea fără afectarea mediului înconjurător.

3. Deşeuri

Deşeurile care provin din activitatea complexului sunt reprezentate de resturi

vegetale, dejecţii animaliere, ambalaje de hârtie,carton si material plastic. Cantităţile de

deşeuri estimate a se genera intr-un an sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8

Nr.

Crt.

Denumirea deşeurilor Codul

deşeurilor

Starea fizica Cantitate estimata

(t/an)

1. Ţesut vegetal 020103 solid 1

2. Dejecţii animaliere 020106 solid 20

3. Ambalaje de hârtie şi carton 150101 solid 0,030

4. Ambalaje din material plastic 150102 solid 0,050


30

Deşeurile vegetale rezultate in urma hrănirii vânatului (resturi de coceni,

suculente etc) sunt strânse din jurul punctelor de hrănire si depozitate in gropile de compost

constituind in viitor îngrăşământ organic.

Deşeurile de origine animalieră din jurul punctelor de hrănire sunt de asemenea

strânse si depozitate pe platformele de compost, fiind folosite ulterior ca îngrăşământ pe

ogoarele de hrana.

Deşeurile de altă natură (hârtie, carton, plastic) sunt colectate periodic, sortate

si predate centrelor de colectare.

Sunt nesemnificative deşeurile rezultate in urma activităţilor de transport si

gospodărire a ogoarelor de hrană.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de

refacere ale acestora

Tehnologia de lucru in cadrul complexului Codrii Zorlenţului nu presupune

evacuarea în mediu a unor poluanţi care să conducă la afectarea calităţii apelor, aerului,

solului şi subsolului. Ea nu este producătoare de zgomot şi vibraţii şi nu poate fi sursa de

emisie a radiaţiilor de orice fel.

Efecte negative asupra mediului produse prin execuţia crescătoriei:

Speciile de vânat întreţinute în cadrul complexului, prin caracteristicile

comportamentale (comportament de hrănire, reproducere, gregarism etc) nu sunt de natură să

producă degradări semnificative ale mediului pe care îl ocupă, nici la nivelul vegetaţiei (prin

consum agresiv) şi nici la nivelul solului, prin tasarea acestuia.

Procesele biochimice din sol nu sunt influenţate direct, ci doar indirect,

eventual prin modificarea condiţiilor de aeraţie si umiditate.

De menţionat ca prin funcţionarea complexului de vânătoare nu se creează,

pentru a intra in circuitul natural, ape reziduale poluante sau poluate ori produşi secundari

deversaţi la suprafaţa solului.

Culturile din interiorul complexului vor fi executate şi întreţinute fără

tratamente agricole specifice, pentru cultura vânatului fiind deosebit de valoroase

amestecurile de specii agricole cu plante din flora spontană.


31

Totuşi, pentru diminuarea eventualului impact negativ vor fi luate următoarele

măsuri:

1. ajutorarea şi protejarea vegetaţiei forestiere;

2. asigurarea in complementar si in mod ritmic, dar cu caracter de permanenţă, a

hranei pentru întreaga populaţie de vânat din cadrul crescătoriei, la nivelul necesarului;

3. asigurarea apei de băut si a permanentei acesteia prin instalaţii special

amenajate.

4.1 Apa

Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Pe suprafaţa complexului sursele de apă sunt foarte bine reprezentate prin

existenţa unei retele de văi şi ogaşe cu debit permanent care vor asigura cu prisosinţă

necesarul de apă al vânatului din interior. Utilizarea apei de către vânat nu este de natură să

contribuie la poluarea sau impurificarea acesteia, iar văile din interiorul complexului nu

alimentează nici o sursă de apă pentru populaţie.

Regimul hidric se caracterizează printr-o alimentare pluvială intensă a pâraielor

şi debite relativ constante tot timpul anului, înregistrând un minim iarna când alimentarea se

face din pânza freatică şi un maxim primăvara şi vara când alimentarea se face din topirea

zăpezilor, respectiv precipitaţii abundente.

Alimentarea cu apă

În zona amplasamentului nu există alimentări cu apă. De asemenea nu exista

utilizatori de apă curenţi sau prognozaţi. Nici o activitate din crescătorie nu generează ape

uzate.

Cantitatea de materiale organice produsă, respectiv dejecţii animaliere nu este de

natură ca, datorită precipitaţiilor, să polueze în vreun fel văi ori ogaşe din zona limitrofă

complexului, ori sursele de alimentare cu apă ale localităţilor învecinate.

In concluzie, considerăm că impactul asupra surselor de apă este neglijabil.

4.2. Aerul

Activitatea desfăşurată nu conduce la eliberarea unor noxe care să contribuie la

afectarea calităţii aerului în spaţiul complexului şi limitrof acestuia.


32

4.3. Solul

Impactul produs asupra solului de activităţile din complex este limitat aşa cum s-

a mai arătat, iar măsurile de diminuare a acestuia vor aplicate constant astfel ca efectele să

devină in final nesemnificative.

Surplusul de dejecţii care se va concentra cu precădere in jurul hrănitorilor va fi

transportat la groapa de compost cu atelaje pentru ca impactul mijloacelor de transport sa fie

cat mai redus. Aceeaşi cale o vor lua si resturile de materie organica ramase in urma hrănirii.

Sarea administrată la sărării este oferită în cioate stabile ori în troace înalte,

fixate la extremitatea ieslelor pentru fân şi protejate de acoperişul acestora. Sarea nu va fi

administrată la sol, astfel ca, în timp să se producă modificări ale concentraţiei în săruri a

acestuia.

Eroziunea solului este nesemnificativă, pantele terenului fiind mici, iar

precipitaţiile reduse. Tasarea terenului in jurul hrănitorilor va fi redusa prin rotirea

administrării hranei la punctele de hrănire.

In concluzie estimam ca impactul general asupra solului, ca urmare a

activităţilor propuse, va fi redusa si se va rezuma la o creşterea nesemnificativa a cantităţii de

substanţe organice biodegradabile si o uşoară deranjare a orizonturilor de sol, localizata in

special in jurul hrănitorilor.

4.4. Geologia şi subsolul

În zonă nu exista resurse naturale subterane şi, in consecinţă, nici exploatări ale

acestora.

Prin natura lucrărilor si destinaţia obiectivului nu se vor înregistra efecte

negative asupra subsolului. De asemenea nu exista pericolul poluării transfrontaliere.

4.5 Biodiversitatea

Lucrările efectuate conform tehnologiei de execuţie, fac prin plasa de sârmă

instalată, demarcarea între fondul de vânătoare „în liber” şi complexul de vânătoare. Vânatul

„din liber” nu este afectat în nici un fel de prezenţa împrejmuirii deoarece aceasta, prin

poziţia sa nu este de natură să împiedice traseele obişnuite de deplasare dintr-o parte în alta a

fondului. Vânatul din interiorul complexului va dispune de toate condiţiile de hrană, linişte şi

adăpost necesare unei dezvoltări normale, condiţii care vor depăşi ca şi calitate pe cele din

liber.


33

În interiorul complexului va fi crescută pentru interes estetic o specie alohtonă,

muflonul (Ovis musimon Pall.). Prezenţa lui contribuie la îmbogăţirea per ansamblu a

biodiversităţii în raza judeţului Caraş Severin. Parametri tehnici ai împrejmuirilor efectuate

împiedică evadarea acestora în mediul înconjurător.

Prezenţa complexului şi gestionarea vânatului în interior nu afectează negativ

populaţia, şi factorii de mediu din zonă. Dimpotrivă, existenţa unei complex de vânătoare

conduce la dezvoltarea locală şi zonală prin promovarea unor alternative noi în cadrul

activităţii de turism.

4.6 Peisajul

Din punct de vedere peisagistic, zona de interes nu prezintă elemente aparte de

peisaj care ar putea fi afectate prin înfiinţarea crescătoriei.

4.7. Mediul social şi economic

Prezenţa complexului conduce la efecte pozitive în plan economic şi social pentru

zona unde este amplasat, după cum urmează:

- se introduce în circuitul productiv (în industria alimentară) un plus cantitativ de

carne de cerb lopătar rezultată din abatorizare sau comercializarea exemplarelor vii în

vederea abatorizării;

- se creează locuri de muncă noi;

- se crează premisele dezvoltării activităţii de agroturism.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 5.1. Descrierea alternativelor Soluţia tehnică adoptată pentru realizarea obiectivului a fost aleasă în urma unei

analize tehnico-economice, avându-se la bază următoarele criterii:

A. Menţinerea situaţiei existente


34

5.2. Analiza mărimii impactului Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de

bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

Nota de bonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

1 2 3 10 Ic = 0 − Mediu neafectat

9 Ic = 0,0 - 0,25 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari

8 Ic = 0,25 - 0,50 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii

7 Ic = 0,50 - 1,0 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici

6 Ic = -1,0 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 -0,5 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 2 − Efectele sunt negative

4 Ic = -0,5 -0,25 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 3 − Efectele sunt negative

3 Ic = -0,25 -0,025 − Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)

In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, sursele de apă nu sunt

utilizate şi deci nu există nici poluanţi

Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)


35

In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, factorul de mediu aer

nu este afectat.

Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F)

Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta

factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor terenul va fi

adus la starea iniţială sau dimpotrivă se vor asuma măsuri de reconstrucţie ecologică.

În aceste condiţii, estimăm că realizarea şi funcţionarea obiectivului vor influenţa

în mod limitat doar factorul de mediu SOL în limitele admise, nivel 1, ceea ce înseamnă Ic

S,V,F = 0-0,25.

Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.) Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă.

În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind

egală cu 0, întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu

AŞEZĂRI UMANE.

• Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare

factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele

de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

FACTOR DE MEDIU Ic Nb

APĂ 0 10 AER 0 10 SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0 – 0,25 7 AŞEZĂRI UMANE 0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi

afectaţi în limite admise, nivel 3.

Factorul de mediu apă nu va fi afectat;

Factorul de mediu aer nu va fi afectat;


36

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv

de funcţionarea obiectivului.

• Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă

V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de

mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură

geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a

stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă

din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de

poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce

reprezintă starea reală, adică:

I.P.G. = Si / Sr

unde:

Si = suprafaţa stării ideale a mediului;

Sr = suprafaţa stării reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;

Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Valoarea I.P.G.

I.P.G. = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G. = 1 – 2 − Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G. = 4 – 6 − Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă


37

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru

factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 171.

Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia: complex de vânătoare Ramna

I.P.G. = Si / Sr = 200 / 160

I.P.G. = 1,25

Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,25 ceea ce arată că funcţionarea

crescătoriei de vânat va afecta mediul în limite admisibile.

Aer

SolVegetatieFauna

Asezari Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2

DIAGRAMA ROJANSKI


38

6. MONITORIZAREA

Tehnologia aplicată este curată, ea nu presupune emisii de poluanţi în mediul

înconjurător.

Monitorizarea care se va face în schimb zilnic este cea a populaţiilor de vanat

din interiorul complexului, a stării împrejmuirii şi instalaţiilor interioare, etc.

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Evaluarea situaţiilor de risc Evaluarea riscului din punct de vedere al protecţiei mediului presupune calculul

probabilităţii pentru un ecosistem de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în

contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor,

mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul produceri unui

incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori

interdependenţi:

− sursa de pericol (poluarea);

− vectorii de transfer;

− ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

− natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;

− caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în

apă, volatilitatea, biodegrabilitatea).

Vectorii de transfer sunt:

− aerul;

− apa (subterană şi de suprafaţă);

− solul (ca suprafaţă de contact).

Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip

specifică este descrisă astfel:

Risc = Pericol x Expunere


39

Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasifi-

care, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător,

atribuindu-lise un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii

3 - mare 3 - majoră 2 - medie 2 - medie 1 - mică 1 - uşoară

0,5 - foarte mică Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.

Pentru cazul concret al obiectivului analizat, rezultatele estimării riscului apariţiei

unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei sau a mediului

înconjurător sunt prezentate în tabelul de mai sus.

Din rezultatele evaluării riscului se pot desprinde următoarele concluzii:

Funcţionarea obiectivului va prezenta un grad scăzut de risc asupra aerului,

solului şi subsolului (valoarea 0,5).

Riscul de poluare al factorului de mediu apă are valoarea 0,5.

În concluzie la materialul prezentat, apreciem că impactul asupra mediului, în

zona studiată, este per ansamblu pozitiv şi recomandăm executarea lucrărilor de investiţii în

locul, structura şi perioada menţionată în documentaţia tehnică.

Analiza detaliata a fiecărei activităţi desfăşurate in interiorul complexului sub

raportul intensităţii, duratei si influenţei asupra factorilor de mediu demostrează că

înfiinţarea si funcţionarea complexului de vânătoare „Codrii Zorlenţului” cu suprafaţa de

157,45 ha nu constituie un factor destabilizator in zonă. Impactul construirii împrejmuirii şi

desfăşurării activităţilor din interior asupra apei, aerului, vegetaţiei si faunei, solului si

subsolului este nesemnificativ.

Intocmit, Unici Gheorghe Remus


40

BIBLIOGRAFIE

*Legea Protecţiei mediului nr. 137/1995;

*Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

*Ordinul MAPPM nr. 125 / 1996;

*Ordinul MAPPM nr. 278 / 1996;

*Ordinul MAPM nr. 647 / 2001;

*Ordinul MMP nr. 135 / 2010;

Adamici, M. 1988: “Caracteristicile hrănirii, ca element de

planificare şi protecţie a vânatului copitat şi

în special cerb (Cervus elaphus L.)” Teză de

doctorat, Facultatea de Silvicultură, Beograd;

Andraşici, D. 1979: “ Zoologia şi tehnologia de creştere a

vânatului” – S.N.L. Zagreb;

Novacovici, V.1998: “Creşterea intensivă a muflonului şi

mistreţului în ţarcul “Padurea Vrşeţului”

punctul “Prevala” Proiect;

Novacovici, V. 1996: “ Vânatul copitat- Tehnologia de creştere şi

utilizare- Beograd, 1996;

Unici, R. 2002: “ Proiect cadru privind înfiinţarea şi

gestionarea ţarcurilor de creştere intensivă a

mistreţului” – manuscris ICAS , RNP. 2002.

Unici, R. 2006: „Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei

de vânat Dumbrava – jud Arad” - manuscris

CINEGIS – AR CONS SRL

Unici, R. 2008: „Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de

vânat Mărcuş – Jud Covasna” – manuscris CINEGIS –

AR CONS SRL

Unici, R et all. 2009: „Complexuri de vânătoare şi crescătorii de

vânat mare” Ed. Pro Print Odorheiul

Secuiesc

raport la studiul de evaluare a impactului ţarea şi …apmcs-old.anpm.ro/files/apm...

Documents