RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI"Consolidare DN 67 D km 76+830 - 108+390 Valea Cernei-Băile

Herculane cu întreruperi”

Elaborator : SC Aquaseverin SRL Meilescu Cornel Dr Tr Severin

Beneficiar: DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI TIMISOARA Timisoara, jud. TIMIS

2

CUPRINS1. Informaţii generale..................................................................................................4 1.1. Titularul proiectului ........................................................................................4 1.2. Informaţii despre autorul atestat al raportului privind evaluarea impactului asupra mediului.................................................................. ........4 1.3. Denumirea proiectului.....................................................................................4 1.4. Obiectul, scopul si necesitatea studiului de evaluare a impactulu............4

2. Descrierea proiectului propus ............................................................................5 2.1.localizarea geografică şi administrativă a proiectului propus………........5 2.2.Descrierea activităţilor specifice proiectului propus………………............6 2.3.Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producţie.......12

2.4.Emisii si deseuri generate în perioada de implementare a de proiectulpropus...................................................................................................................16

3. Rezumatul principalelor alternative studiate privind proiectul propus şiindicarea motivelor pentru alegerea finală.......................................................30

3.1 Alternativa „zero” sau nemodificarea situaţiei actuale............................30 3.2.Alternative privind realizarea proiectului..................................................31

4. Descrierea aspectelor de mediu ce pot fi afectate de proiectul propus...........324.2. Cadrul natural specific amplasamentului proiectului propus şi zonei

limitrofe.......................................................................................................324.3. Factori de mediu afectaţi de proiectul propus în perioada de

implementare..............................................................................................39

5. Descrierea efectelor semnificative ale proiectului asupra mediului..............425.1. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata

implementării proiectului.........................................................................425.2. Resursele naturale necesare implementarii proiectului propus..........445.3 Identificarea şi evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în

perioada de implementare........................................................................465.4.Consideraţii privind impactul cumulativ generat de proiect cu alte proiectepropuse/aprobate........................................................................765.5. Concluzii privind impactul proiectului propus asupra situlurilor de

interes comunitar.......................................................................................765.6. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact

major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător................785.7. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de lucrarile de realizare a proiectului ....................................................79

6. Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea efectelorsemnificaticative asupra mediului .........................................................84

3

6.1. Măsuri pentru prevenire/reducerea/compensarea efectelorsemnificative asupra mediului în perioada de implementare aproiectului ....................................................................................84

6.2. Plan de măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului şi costurile aferente acestora ........................................91

7. Lucrari de refacere a mediului...........................................................................94

8. Prevederi pentru monitorizarea mediului........................................................94

9. Situaţii de risc......................................................................................................999.1. Riscuri naturale ...............................................................................................999.2. Accidente potenţiale.......................................................................................1029.3. Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale............................1059.4 Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară..........................105

10. Rezumat fără caracter tehnic..........................................................................106

11. Descrierea dificultăţilor...................................................................................109 Bibliografie........................................................................................................111

Anexe ................................................................................................................114

4

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI TIMISOARAStr Coriolan Baran, nr 18TimisoaraTel: 0256246651

1.2. Informaţii despre autorul atestat al raportului privind evaluarea impactuluiasupra mediului

MEILESCU CORNELDr Tr Severin, str Alion, nr 64Tel: 0726189016Cod Numeric : 420

1.3. Denumirea proiectului

„Consolidare DN 67 D km 76+830 - 108+390 Valea Cernei-Băile Herculane cuîntreruperi”, judetul Mehedinti si judetul Caras Severin.

1.4. Obiectul, scopul si necesitatea studiului de evaluare a impactului

Studiul are ca scop evaluarea impactului asupra mediului privind proiectul„Consolidare DN 67 D km 76+830 - 108+390 Valea Cernei-Băile Herculane cuîntreruperi”, jud. Mehedinţi si jud. Caras Severin.

Proiectul propus se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009, anexa 2, pct.13, lit (a) „orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct.22 dinanexşi intră sub incidenţa a nr.1, ale proiectelor prevazute in anexa 1 sau in prezentaanexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efectesemnificative negative asupra mediului” si intra sub incidenta art. 28 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, aflorei si faunei sălbatice.

În conformitate cu prevederile Metodologiei de aplicare a evaluării impactuluiasupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată cu OM nr. 135/2010, înurma analizei memoriului de prezentare înaintat de beneficiar, Agenţia Nationalapentru Protecţia Mediului a decis că este necesara revizuirea Deciziei etapei deincadrare nr.496/15.07.2010, emisa de ANPM pentru proiectul „Consolidarea DN 67Dkm 84+950-km98+400 cu intreruperi”. ANPM a decis ca proiectul se supune evaluăriiimpactului asupra mediului şi se supune evaluării adecvate conform prevederilor art.5alin.(3) din Om nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluariiimpactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si art.6 alin.(2) din Legea

5

nr.50/1991***Republicata privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cumodificarile si completarile ulterioare „in situatia in care o investitie se realizeazaetapizat sau se amplaseaza pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitatiadministrativ teritoriale invecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizeazapentru intreaga investitie”.

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului va pune accent peurmătoarele aspecte:♦ Identificarea aspectelor de mediu ce pot fi afectate de proiectul propus;♦ Identificarea şi evaluarea efectelor semnificative ale proiectului propus asuprafactorilor de mediu;♦ Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor semnificativeasupra mediului;♦ Lucrări de refacere a mediului;♦ Prevederi pentru monitorizarea mediului.

Obiectivele prezentului studiului de mediu sunt:♦ Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul delimitat pentru derulareaproiectului propus;♦ Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin PP le-ar exercita asupramediului;♦ Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţiamediului;♦ Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialuluiimpact exercitat de activităţile prevăzute în PP asupra mediului.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS2.1.Localizarea geografică şi administrativă a proiectului propus

Drumul National DN 67D km 76+830 - 108+390 Valea Cernei-Băile Herculane cuîntreruperi, din punct de vedere administrativ este situat in judetul Caras Severin sijudetul Mehedinti.Prezentul studiu vizează consolidarea si reabilitarea drumului national pe acest sectorcu intreruperi. Drumul national este dispus pe valea Cernei.

Sectorul de drum propus pentru consolidare are o capacitate portantanecorespunzatoare, durata de exploatare a drumului fiind depasita.

Delimitare perimetru in coordonate STEREO 70Coordonate inceput si sfarsit de drumNr

pct X Y1 376 376 293 7632 397 416 310 625

6

Amplasamentul proiectului se situeaza in perimetrul Parcului NationalDomogled Valea Cernei.

▪ Distanta faţă de granite, necesitatea evaluării impactului asupra mediului in contexttransfrontiera;

Amplasamentul delimitat de punctele specificate anterior se situeaza la o distantade circa 15 km de frontiera cu Republica Serbia. Proiectul nu intra sub incidentaConventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera,adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

2.2.Descrierea activităţilor specifice proiectului propus2.2.1 Scopul si importanta obiectivului de investitie

Sectorul de drum propus pentru consolidare are o capacitate portantănecorespunzătoare, durata de exploatare a drumului fiind depăşită.

Datorită stării de degradare accentuate a drumului (burduşiri, gropi, crăpături),planeităţii necorespunzătoare, duratei de exploatare depăşită, precum şi calamităţilornaturale din ultimii ani, se impune consolidarea lui DN 67D, Valea Cernei–BăileHerculane pe sectorul analizat.

În urma ploilor torenţiale din ultimii ani, pe unele sectoare s-au produs defecţiuniîn structura rutieră datorită tasărilor terenului de fundare provocate de infiltrarea apelordin precipitaţii şi datorită traficului, precum şi degradări ale elementelor de colectare sievacuare a apelor pluviale, care pun în pericol siguranţa circulaţiei.

2.2.2. Descrierea proiectului propusInvestiţia propusă constituie o necesitate in vederea modernizarii infrastructurii

rutiere.Situatia existentaSectorul DN 67D propus pentru consolidare datorita starii de degradare

accentuate a drumului (burdusiri, gropi), planeitati necorespunzatoare, durata deexploatare depasita, precum si a calamitatilor naturale din ultimii ani, se impuneconsolidarea DN 67D Valea Cernei - Baile Herculane pe sectorul analizat.

In urma ploilor torentiale din ultimii ani, pe unele sectoare s-au produsdefectiuni pe structura rutiera datorita tasarilor terenului de fundare provocate deinfiltrarea apelor din precipitatii, instabilitati ale versantilor, precum si degradari aleelementelor de colectare si evacuare a apelor pluviale, care pun in pericol sigurantacirculatiei. Zona deservita de drum este o zona cu potential turistic ridicat, traseuldrumului fiind situat in Parcul National Domogled-Valea Cernei.

Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentatii incepe la km76+830 in judetul Mehedinti. Traseul se desfasoara pe malul stang al raului Cernapana la km 89+700, limita cu judetul Caras-Severin. In continuare drumul se continuape malul stang al raului Cerna pana la km 100+275 unde trece peste un pod cu

7

L=29,40m pe malul drept pana la km 101+225, de unde revine pe malul stang, ocolindintravilanul localitatii Baile Herculane si strabatand zona locuita Pecinisca., traficuldesfasurandu-se pe teritoriul administrativ al judetului Caras Severin. La km 108+090drumul national traverseaza din nou raul Cerna iar proiectul se sfarseste la km108+390, unde intersecteaza DN6, Dr. Tr. Severin-Caransebes.

Drumul national DN 67D este incadrat in clasa tehnica IV, avand parteacarosabila de 6,00m latime, fiind pe majoritatea traseului incadrata de borduriprefabricate, iar platforma de 8,00m latime, exceptie face sectorul de drum de la km101 unde drumul traverseaza localitatea Pecinisca, iar drumul are profil de strada cuborduri denivelate avand platforma de 7,00m latime.

Colectarea si evacuarea apelor pluviale este deficitara, dispozitivele descurgere lipsesc pe mare parte din drum. Pe sectorul km 103+000 – km 103+927, s-aprodus o tasare a fundatiei, tronsonul nu face obiectul prezentei documentatii. Pesectorul studiat sunt in total 132 podete, din care 120 podete au deschiderea cuprinsaintre 0,60m si 1,50m si 5 podete cu deschiderea de 4,0m.

Pe traseul drumului exista 3 poduri peste raul Cerna care necesita lucrari dereparatii la cale:

- km 100+275 cu lungimea totala de 29,40m;- km 101+223 cu lungimea totala de 31,40m;- km 108+090 cu lungimea totala de 86,70m.Lucrarile de consolidare se situeaza in ampriza existenta, nu sunt necesare

achizitii de teren.

Solutia tehnica proiectata

Solutia proiectata prevede consolidarea structurii rutiere existentre, cupastrarea integrala a traseului in plan si profil longitudinal.

In plan, traseul proiectat se mentine pe traseul drumului existent; in situatiaproiectata, in general nu s-au proiectat supralargiri la curbe datorita configuratieiterenului ce nu permite largirea partii carosabile. Viteza de proiectare de-a lungultraseului este de 25-50km/h.

Lungimea sectoarelor analizate este de 12,204 km pe sectorul km 76+830 – km89+700 in judetul mehedinti, si de 17,880 km, pe sectorul km 89+700 – km 108+390in judetul Caras Severin, in total 30,084 km.

In profil longitudinal declivitatile proiectate s-au mentinut cat mai aproape decotele terenului existent. S-a impus conditia ca in orice punct atat in profil longitudinalcat si in profil transversal sa se asigure grosimea minima a imbracaminteibitumininoase de 9cm pe sectoarele cu imbracaminte bituminoasa (4 cm beton asfaltictip BA 16 si 5 cm beton asfaltic BAD 25), respectiv 15cm (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2), pe sectoarele cuimbracaminte rigida.

Drumul national DN 67D prezinta doua benzi de circulatie cu latimea partiicarosabile de 6,0m, respectiv a platformei de 8,0m latime.

Caracteristicile tehnice ale traseului se mentin pentru un drum de clasa tehnicaIV:

- viteza de proiectare: 25-50km/h;

8

- latime platforma: 8,00m, din care;- latime parte carosabila: 6,00m;- latime acostamente: 2x1,0m, din care;- latime benzi de incadrare: 2x0,50m;- clasa de trafic: usor;- structuri rutiere: suple.

Structura drumului national:- sectoarele cu imbracaminte bituminoasa existenta: km 76+830 – 78+668; km

78+824 – 84+950; km 85+050-85+789; km 86+020-86+308; km 86+390-91+250; km94+050-94+350; km 97+494-97-840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km103+927-108+390. (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25);

- sectoarele cu imbracaminte existenta rigida: km 91+480-km 94+050; km94+350-km 96+448 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cmanrobat bituminos tip AB2);

- sectorul afectat de inundatii km 91+250-km 91+480 (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat defundatie din piatra sparta si 50 cm strat de fundatie din balast).

Pentru largirile cu caseta, de realizare a benzilor de incadrare, respectivacostamentelor consolidate, s-a proiectat urmatorul sistem rutier nou:

- pe largiri, pe sectoarele: km 76+830-78+668; km 78+824-84+950; km85+050-85+798; km 86+020-86+308; km 86+390-89+700; km 89+700-96+442; km97+494-97+840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km 103+927-105+860;km 107+000-108+390 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat de fundatie din piatra sparta si 30 cm stratde fundatie din balast, strat de forma din materiale granulare).

In aliniament partea carosabila va avea panta transversala de 2,5% in acoperis,iar acostamentele de 4%.

In zona localitatii Pecinisca, inainte de astrenerea straturilor bituminoase,imbracamintea bituminoasa existenta, se va freza pe 5cm adancime.

Pe podurile existente peste raul Cerna, s-au prevazut frezarea imbracaminteibituminoase existente si asternerea a doua straturi de beton asfaltic tip BAP16 de 4cmgrosime.

Drumurile laterala din pamant s-au prevazut a se amenja pe 25m lungime cuurmatoarele straturi rutiere:6 cm anrobat bituminos tip AB 2; 20 cm strat de fundatiedin piatra sparta; 20 cm strat de fundatie din balast.

Pentru consolidare taluz si versanti s-au prevazut urmatoarele lucrari :- ziduri de sprijin de rambleu din beton de ciment clasa C 35/45 cu H

mediu=3.50 m , in locul celor existente , deteriorate sau inamplasamente noi cu lungimea totala de 2934 m;

- ziduri de sprijin de debleu din zidarie de piatra rostuite cu mortar deciment marca M 100, cu Hmediu =2.50 m , in locul celor cu zidariedeteriorata sau in amplasamente noi , avand lungimea totala de 9165 m;

- reparatii la zidurile din gabioane existente , umplute cu piatra bruta pe163 m lungime ;

9

- in zonele in care versantul este alcatuit din roci alterate cu fragmenteinstabile , pe 560 m lungime , s-au prevazut lucrari pentru protejareataluzului.

Deasemenea au fost prevazute lucrari de reparatii la zidurile de sprijin din zidarie ,existente, pe o lungime de 3677 m, la zidurile de rambleu, respectiv pe 3928 m lazidurile de debleu.Pe partea dreapta drumului s-a prevazut parapet deformabil de tip greu dupa ce inprealabil s-a demolat parapetul existent care este necorespunzator. S-a prevazutmontarea parapetului deformabil pe fundatie continua tip „L” , pe o lungime de 15 508m , pe fundatii izolate , pe 2912 m si pe ziduri de sprijin de rambleu pe 4972 m.La podurile existente s-au prevazut urmatoarele lucrari de reparatii: refacerehidroizolatie; inlocuire dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie ; reparatie lagurile de scurgere; refacere trotuare; inlocuire parapet metalic tip mana curentaexistent.Pentru sporirea sigurantei circulatie rutiere s-a prevazut inlocuirea bornelor kilometricesi hectometrice.Dupa terminarea lucrarilor prevazute in proiect seva executasemnalizarea verticala conform STAS 1848/1/2008 precum si a marcajului rutiercoinform SR 1848/7-2004 , „Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere”. Prin executareamarcajului rutier va creste siguranta in exploatare a drumului.

Scurgerea apelor pluviale de pe partea carosabila se va realiza prin pantatransversala spre rigolele si santurile din beton clasa C 25/30, care s-au prevazut a serealiza si mai departe spre podetele existente si proiectate.In functie de configuratia terenului s-au prevazut urmatoarele dispozitive pentruscurgerea apelor:-rigole din beton clasa C 35/45 pe un strat de nisip de 10 cm grosime pe o lungime de21 326 m ;- rigole carosabile acoperite cu placute pe 5061 m lungime ;- de asemenea s-au prevazut lucrari de curatire si decolmatare la rigolele si santurileexistente pe o lungime de 3740 m.In vederea eliminarii apei din corpul drumului s-a prevazut dren de fund de rigola pe olungime de 5718 m.Avand in vedere constatarile facute privind starea tehnica a podetelor de pe DN 67 D ,s-au prevazut urmatoarele tipuri de lucrari:

- podete noi din elemente prefabricate tip P2= 70 buc ;- podete tubulare noi cu diametrul de 1000 m = 5 buc ;- podete dalate noi cu L = 4m , 2 buc .

De asemenea se vor repara camerele de cadere la 46 podete si se vor executa 30 decamere de cadere noi precum si amenajarea torentilor in amonte la 43 de podete .Dintotalul de podete existente pe DN 67D – sectorul studiat, 56 de podete suntcorespunzatoare si se mentin, fiind necesare diverse lucrari de reparatii, refacerecoronamente si amenajare albie amonte si aval. Accesele la riverani ( 2 buc) seamenajaza cu rigola carosabila , iar intre riverani , rigola naturala.

10

Lucrarile proiectate se realizeaza in limta amprizei existente , cu mentiunea cape aceste sectoare exista instalatii subterane de telecomunicatii si curent electric ,care necesita sa fie relocate pentru a se executa platforma drumului de 8 m,dispozitivele de colectare si evacuare a apei si zidurile de sprijin.Traversarile de liniiaeriene peste drumul national au o inltime suficient de mare astfel incat ele nu trebuieinaltate sau relocate.

Situaţia juridică a terenurilor: Soluţia proiectată prevede consolidarea structurii rutiere existente, cu păstrareaintegrală a traseului în plan şi profil longitudinal. Lucrările de consolidare se situează în ampriza existentă, terenul ocupat fiind înadministrarea C.N.A.D.N.R. SA - D.R.D.P. Timişoara. Lucrările proiectate au o suprafaţă de cca. 410.000,00 m2 şi sunt compuse dinampriza drumului (platforma, şanţuri, podeţe, ziduri de sprijin, taluzuri) şi zonele desiguranţă.

Organizarea de santier

In conformitate cu legislatia natională, amplasarea organizării de santier sisuprafata acesteia este stabilită de constructorul lucrarilor. Pentru aceasta suprafatăexistă obligatia contractuală, asumata de constructor in fata proprietarului terenului, dea readuce aceste suprafete la folosinta initială, sau in circuitul productiv. Locatia acesteia va fi stabilita de comun acord cu autoritătile implicate in realizareaacestui obiectiv, cu respectarea regulamentelor si legislatiei in vigoare din domeniulprotectiei mediului. Se recomandă ca dezvoltarea organizării de santier să se realizeze intr-un singuramplasament din considerente de ordin economic si de protectie a mediului. Ratiunile de ordin economic pentru amenajarea organizarii de santier intr-un singurpunct se refera la:- costuri reduse pentru transportul materialelor, fara a necesita parcurgerea unordistante mari;- utilizarea rationala a utilajelor sau a instalatiilor; Din punct de vedere al protectiei mediului, alegerea unui singur amplasamentpentru organizarea de santier prezinta urmatoarele avantaje:- prin adoptarea masurilor pentru depozitarea controlata a materiilor prime si a altormateriale se evita pierderile necontrolate sau poluarile accidentale;- utilizarea rationala a resursei de apa;- asigurarea facilitatilor igienico-sanitare pentru muncitori;- gestiunea deseurilor, inclusiv a apelor uzate;- cheltuieli mai reduse pentru redarea starii initiale a terenurilor ocupate temporar cuorganizarea de santier. Organizarea de santier va cuprinde containere transportabile tip vagon pentruactivitati administrative si utilizate ca spatii de depozitare, toalete ecologice, depozitsuprateran pentru produse petroliere care va contine butoaie metalice pentrudepozitarea motorinei si a lubrefiantilor.

11

Conform discutiilor purtate cu proiectantul, nu va fi necesara defrisarea de suprafetesuplimentare pentru realizarea organizarii de teren. Deasemenea nu vor fi necesaredrumuri tehnologice sau de acces.Materiile prime necesare realizarii proiectului vor fi aduse de la societati specializate,nu vor exista in amplasamentul organizarii de santier baze de productie sau debetoane.Materiile prime necesare realizarii proiectului vor fi aduse de la societati specializate,nu vor exista in amplasamentul punctului de lucru baze de productie sau statie debetoane si nici gropi de imprumut.Pentru alte modificari ale organizarii de santier, Avizarea amplasamentului si adotarilor specifice (utilaje) acestuia constructorul se va adresa autoritatii de mediu.Principiile care stau la baza alegerii organizării de santier sunt:- distributia in lungul proiectului a volumului de lucrari necesar a fi realizat;- reducerea impactului asupra locuitorilor;- evitarea amplasarii in aproprierea cursurilor de apă (raul Jiu);- accesibilitatea riveranilor in zona lucrarilor;- evitarea expropierilor si utilizarea domeniului public. Utilizarea domeniului public seface doar in conditiile readuceri acestuia la starea initiala, de acum, dupa terminarealucrarilor;Locatiile care nu permit amplasarea organizării de santier sunt:- in aproprirea zonelor rezidentiale, la distante mai mici de 800 de metri;- in aproprierea cursurilor de apă (raul Cerna);

- in aproprierea ariilor protejate la nivel national si comunitar .

2.2.3. Durata etapei de realizare a proiectului

a) Durata de realizare a proiectului: 1 an.

b) Durata de utilizare a proiectului: La stabilirea solutiilor se vor avea in vedereprevederile Normativului privind administrarea, exploatarea, intretinerea si reparareadrumurilor publice AND 554.In functie de solutiile corespunzatoare stabilite pe traseul studiat, durata normala deexploatare va fi in concordanta cu traficul si se va incadra in prevederile anexei 4.1 aNormativului AND 554-2002.La dimensionarea straturilor bituminoase privind modernizare, durata de exploatare aimbracamintilor noi va fi de 15 ani, in confirmare cu Normativul AND 550.Conform’’Ghid cuprinzand coeficientii de uzurafizica la mijloace fizice si grupa 1 – cladiri sigrupa 2 – constructii speciale’’ indicativ P 135-95 aprobat de MLPAT, pentru podetecu suprastructura alcatuita din beton, beton armat, beton precomprimat sau metalpentru o stare tehnica foarte buna coeficientul de uzura la o durata de viata de 40 anieste de 29% iar la o durata de viata de 60 de ani este de 45%.

12

2.3. Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producţie2.3.1. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasamentInvestitia pentru consolidarea infrastructurii drumului national DN 67D are

urmatoarele etape:- curatirea vegetatiei invazive pe suprafata amprizei drumului- sapaturi si asternere strat de balast, piatra sparta, mixtura asfaltica- turnare betoane- realizarea lucrarilor de arta- realizarea drenurilor, rigole, santuri- realizarea lucrarilor de siguranta a traficului rutier( semnalizare, marcaje si parapeti)

2.3.2. Profilul si capacitatile de productieCapacitati (in unitati fizice şi valorice):

Lungimea sectorului de drum national consolidat va fi de aproximativ 30,084 km.

2.3.3.Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, produsesi subproduse obtinute, marimea, capacitateaPrin consolidarea acestui drum national se va realiza:- ameliorarea conditiilor de mediu prin diminuarea volumului de praf si noxe produsede circulatia vehiculelor- dezvoltarea durabila a zonei prin imbunatatirea infrastructurii rutiere- eficienta conditiilor de trafic in orice perioada a anului- cresterea numarului de turisti in zona. Avand in vedere specificul activitatilor care se vor desfasura pentru realizarealucrarilor, practic nu va fi obtinuta o productie, insa poate fi considerata productie,realizarea consolidarii drumului natinal DN 67D , in lungime de 30.084 km, precum sia amenajarilor pe care le implica constructia propusa. Materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati pentru realizarea proiectuluipropus sunt reprezentate de: balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale,ciment, aditivi, energie electrica, gaze naturale, motorina.In vederea estimarii necesarului de materii prime si resurse necesare realizăriiproiectului, s-a avut in vedere volumul lucrărilor proiectate. In caietele de sarcinielaborate de proiectant si necesare licitatiei pentru alegerea antreprenorului vor fispecificate caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatiicorespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se recomandaca aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire,evitandu-se astfel stocarea de materii prime pe termen lung.

Principalele cantităţi de materiale utilizate sunt:- balast: 102.037 m3

13

- piatră spartă: 49.008 m3- piatră brută: 97.168 m3- nisip 3.692 m3- emulsie: 305 tone- mixtură asfaltică ( strat de uzură, strat de legătură şi strat de bază ): 82.956 tone- beton C 16/20: 44.671 m3- beton C 25/30: 29.993 m3- beton C 35/45: 16.057 m3- mortar M100: 6.473 m3- netesin 98.845 m2- geocompozit: 56.175 m2- parapet de tip greu : 26.308 ml- elemente prefabricate tip P2 -540 buc.- elemente prefabricate tip T2 - 120 buc.- ţeavă PVC Ø 110 978 m- tuburi Ø 400 - 940 buc.- motorină: 3.230 tone.

Volumul de terasamente:- săpături: 246.232 m3- umpluturi: 9.700 m3___________________________________pământ în exces: 235.532 m3

Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate oriva fi necesar. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare,avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor seva executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua sischimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare aacumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat,unde se vor efectua si schimburile de anvelope. Mixtura asfaltica nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara in instalatiispecializate si transportata cu mijloace de transport specifice. Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcatain utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor saudistribuitorilor, dupa caz.

2.3.4. Activităţi de dezafectare

În prezent, pe terenul solicitat pentru Acord de Mediu nu există nicioconstrucţie temporară sau definitivă. La terminarea proiectului, utilajele siechipamentele vor fi transportate pe un alt amplasament. Drumul existent consolidatva fi un proiect cu activitate permanenta, astfel incat nu se pune problema dezafectariilucrarii finale si nu rezulta efecte asupra mediului.

14

2.3.5. Informatii despre materiile prime, utilaje şi substantele saupreparatele chimice utilizate Principalele tipuri de mijloace de transport şi utilaje necesare pentru execuţialucrărilor prevăzute în proiect sunt:- autogreder;- autocisternă cu dispozitiv de stropire;- excavator pe pneuri cu comandă hidraulică;- încărcător frontal pe pneuri;- autobasculantă pentru transport materiale;- autogudronator pentru transport emulsie bituminoasă cationică;- repartizator finisor de mixturi asfaltice;- rulou compresor;- compactor pe pneuri static autopropulsat;- mijloace de transport auto pentru muncitori.

In perioada de executie, materiile prime vor fi doar cele specifice executieilucrarilor de constructie.

In perioada de operare se vor consuma materii prime pentru intretinerea partiicarosabile (vopseluri-marcaje, solutii derapante), precum si pentru eventuale lucraride reabilitare.

Principalele materii prime sunt:- pentru lucrarile de constructii : beton, ciment, agregate, armaturi( otel,

sarma trasa, plasa sudata pentru beton armat, produse din otel), nisip,piatra, balast, mixtura asfaltica, metal, materiale plastice, aditivi, emulsiebituminoasa- se vor aproviziona de la depozite de materiale deconstructie din zona

- materii auxiliare utilizate: combustibili pentru transport si statia demixturi asfaltice, aditivi pentru beton, substante parafinoase, materialebituminoase, etc.

Nu se utilizeaza materiale pe baza de azbest la realizarea constructiilor.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice:

Clasificarea si etichetarea substantelorsau apreparatelor chimice

Denumirea materiei prime , a substanteisau preparatului chimic

Categorie Fraze de risc *I. Materiale de constructiiMateriale de constructie: beton, ciment,mortar, agregate, nisip, balast, piatra

Nepericulos --

Mixtura asfaltica inflamabil „F”Aditivi mixtura asfaltica periculos R 10Parapeti si confectii metalice nepericulos -Materiale din PVC si PE nepericulos -II. Materiale auxiliare

15

Vopsea de ulei periculos R 10; R 36/38; R 43; R51/53Motorina Periculos,

toxicR 10; R11; R45

Aditivi mixturi asfaltice periculos -Materiale bituminoase inflamabil „F”

* Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetareasubstantelor periculoase.

Fraze de risc:· R 10 – inflamabil· R 11 – foarte inflamabil· R 36/37/38 – iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele· R 43 – poate cauza o iritare in contact cu pielea· R 45 – poate cauza cancer· R 51/53 – toxic pentru organismele acvatice , poate cauza efecte pe

termen lung asupra mediului acvatic.

Constructorul va lua toate masurile pentru controlul calitatii materialelor folosite pentrurespectarea standardelor in vigoare.Fabricarea betoanelor si mixturilor asfaltice se vorrealiza in conformitate cu retetele aprobate de catre beneficiar respectiv consultant.

Privind resursele naturale necesare reabilitarii drumul national 67D se pot rezumaurmatoarele:► Excesul de pamant excavat va fi utilizat ca umplutura in corpul drumului, restulpamantului va fi ridicat de societate specializata. Deseurile rezultate din demolarea simodernizarea constructiilor vor fi predate la firme specializate autorizate.► Se vor utiliza balastiere existente in zona care detin si statii de concasare,selectare, sortare si produc aggregate pentru beton si de asemenea, detin si statiipentru productia mixturilor asfaltice. Calcarele sunt adecvate pentru a fi folosite caagregate sparte la lucrari de drumuri, cu conditia sa fie selectate in concordanta cucerintele de rezistenta ale fundatiei drumului.Impactul generat de locul de productie al balastului si agregatelor a fost analizat indocumentatia prezentata de beneficiarul acestora, la agentiile locale pentru protectiamediului atunci cand au primit acordul si autorizatia de mediu.Proiectul de drum nu va aduce un impact cumulativ deoarece productia balasierelor sicarierelor este acceasi indiferent daca balastierele si carierele respective vor furnizasau nu materiale pentru reabilitarea drumului national.

16

2.4. Emisii si deseuri generate în perioada de implementare a de proiectulpropus

2.4.1. Emisii generate în perioada implementării PP, modalităţi deeliminareImpactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit în diferiteleetape de implementare a proiectutui. Astfel, se disting: perioada de organizare desantier, perioada de realizare şi cea de exploatare a obiectivului.Activităţite de construcţie, derutate în perioada de construcţie a proiectutui pot afectaîn mod specific calitatea aerului, apei, solului, respectiv a stării de conservare abiodiversităţii - în mod direct sau indirect prin afectarea calităţii factorilorabiotici de mediu.În perioda de operare, nu se va înregistra un impact semnificativ asupramediului. Principalul factor de poluare specific perioadei de operare estereprezentat de emisiile de noxe generate ca urmare a desfăşurării traficuluirutier.Avand in vedere utilizarea drumului nationat in prezent, in conditiinecorespunzatoare se apreciaza ca dupa consolidare prin imbunatatireaconditiilor de trafic, poluarea datorată traficului rutier în perioada de operareeste considerată negativ neglijabilă.Se estimează că impactul major al projectului este local, cu durată limitată,numai în zona fronturilor de lucru şi doar pe perioada de execuţie.Lucrările propuse prin prezentul proiect nu produc efecte transfrontaliere.Din punct de vedere al mărimii şi complexităţii proiectutui se estimează căacesta va fi redus, temporar şi local, variabil şi reversibil.

Emisii de poluanţi in apele de suprafaţă şi subterane si modalităţi deeliminare a acestoraUn pericol important pentru apă este legat de modificărite calitative ale apeiproduse prin poluarea cu impurităţi care îi alterează proprietăţile fizice, chimiceşi biologice.Din activitatea specifică de construcţie vor rezulta următoarele tipuri de ape:

· ape pluviale impuri f ica te din zona drumului nou proiectat;

· ape uzate menajere rezultate de la punctele de lucru ce vor fiamenajate în perioada şantierului de construcţie.

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane poate proveni din:- deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul

contaminat cu:

o produse petroliere scurse de la autovehicule;

17

o depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;o particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din

trafic;

o ma t e r i a l e a n t i d e r a pa n t e ( s ă ru r i d e co n g e l a t e ) ;

o deversarea accidentala cu lichide potuante în caz de accidente rutiere în caresunt atrenante autivehicule care transporta substante potuante.

Se apreciaza ca emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier şi celspecific şantierului, de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care arputea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt incantităţi importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a apetor subterane, se apreciază că şiaceasta va fi relativ redusă. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoareetanşe, întreţinerea utilajetor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile depiese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai în locurile specialamenajate,În cazul prezentului proiect, apele pluviale se pot impurifica cu materii in suspensii,uleiuri, hidrocarburi colectate din zona carosabilului prin rigole pereate.

Conform NTPA 001/2005, vatorile limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzateevacuate in receptori naturali sunt:- MTS: 35mg/l- CCO: 70 mg/l- PB: 0.2 mg/l- Zn: 0.5 mg/lAstfel se estimeză încadrarea în valorile limită ale concentraţiilor depoluanţi. Lucrările de scurgere a apelor constau în:Ø şanţuri;Ø podeţe;Evacuarea apelor pluviale din şanţuri şi podeţe se face în emisarii existenţi: văi, râuri,canale, etc.Se estimează că pentru apele uzate descărcate în emisarii naturali valorileindicatorilor de calitate se vor încadra în limitele normativului NTPA 001/2005- privindstabilirea limitelor de încărcare a apetor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuareaîn receptorii naturali şi sub pragurile de alertă corespunzătoare - Ord. Min. APPM nr.756/1997.Debitete de ape uzate menajere, din perioada de construcţie, vor fi calculate înfuncţie de numărul de puncte cu organizare de şantier. În prezent, nu se cunoaştenumărul de puncte de organizare de şantier. Astfet, se estimează următoarele:Q zi max = 3 mc/zi pentru 1 punct de organizare de şantier.Aceste debite vor fi evacuate prin racorduri la canalizarea din vecinătate.

18

Se estimează că valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajereevacuate pe perioada de construcţie se vor încadra în limitele normativutui NTPA-002/2005 privind condiţiile de evacuare a apetor uzate în reţelele de canalizare alelocalităţitor şi direct în staţiile de epurare.Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediulacvatic a apelor uzate.

În cazul în care aceste ape uzate epurate se evacueaza pe terenurileînconjurătoare se vor încadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 "Condiţii tehnicede calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole".Ţinând cont că volumul de apă necesar proceselor tehnologice desfasurate şipunctelor de lucru, va fi asigurat prin cisterne, iar punctele de lucru vor fi dotate cugrupuri sanitare de tip ecologic, care vor fi vidanjate periodic, impactul asuprafactorutui de mediu apa, va fi unul redus.Posibitităţi de diminuare sau eliminare a impactului asupra apelor desuprafaţă si subteranePunctele de lucru ale organizărilor de şantier nu vor fi amplasate în apropiereaapelor de suprafaţă: râuri, parâuri, vai şi lacuri, cu respectarea prevederilorlegale.Pentru organizările de şantier şi bazele de producţie se vor proiecta şi realizasisteme de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate menajere,provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare cat şi pentru apele meteoricecare spala platforma organizarii. Organizarile de santier vor fi realizate in afaraparcului.

În timpul lucrărilor de executie, conform legislatiei naţionale privind protecţiamediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fet înapele de suprafata sau subterane, pe sol sau în subsol.

Pentru diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţăvor fi respectate următoarete măsuri:· În perioada de executie, se va delimita foarte bine zona de lucru şi va fi

împrejmuită, astfel încât să se elimine orice risc de poluare al apelor desuprafata şi subterane.

· Se va proceda la acoperirea spatiilor de depozitare şi a materialelor deunde pot să rezulte particule care pot fi antrenate de catre apele desuprafata şi subterane

· Etanşarea rezervoarelor de stocare a combustibi li lor şi carburanti lor;· Se va interveni operativ în caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri

semnificative a unor substante chimice lichide şi usor antrenabile în apele desuprafata şi subterane ;

· Evacuarea deseurilor lichide şi solide se va face conform indicatorilor de calitatea acestora la gropile ecologice amenajate pentru depozitarea deseurilor sau

19

dupa caz la instalatiile de preepurare sau epurare;· De asemenea, se recomandă ca lucrările de amenajare a drumurilor să se

execute pe porţiuni mici, in retragere, de la altitudini mari la altitudini mici,pentru a se evita apariţia fenomenelor de scurgere şi spălare a materialuluidislocat in cazul unor precipitaţii abundente şi pentru a se reduce timpii dedepozitare a solului şi materialului vegetal decapate.

· Dupa realizarea lucrăritor, constructorul, va degaja zona de materialele folositesau rezultate şi de lucrarile provizorii astfel încât să se asigure scurgerea normalăa apelor.

Emisii de poluanţi in atmosferă si modalităţi de eliminare a acestoraAtmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide saugazoase.Indicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicatori depresiune (emisii de poluanţi), indicatori de stare (calitatea aerului) şi indicatori deraspuns (măsurile luate şi eficacitatea lor).Printre sursele principale emitente de poluanţi sunt: circulaţia auto, şantierele deconstrucţie şi implicit betonierele.În cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele şi poluanţii caracteristici etapei derealizare a lucrărilor propuse prin prezentul proiect.Emisiiie din timpul desfăşurarii perioadei execuţiei proiectului sunt asociate in principalcu demolări, cu mişcarea pământului, cu manevrarea materialelor şi construirea însine a unor facilităţi specifice.Activităţile care se constituie în surse de poluanţi atmosferici în etapa deconstrucţie a proiectutui sunt urmatoarete:- ..demolarea unor constructii existente;- îndepartarea vegetatiei pe anumite tronsoane;- sapaturi, ce constau în:

- decaparea stratului de sol vegetal;- excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei;- strapungerea în gramezi a pamantului;- depozitarea pamantutui in depozit temporar (inclusiv incarcare/descarcare);- depozitarea materialelor;- umpluturi:- descarcare şi imprastiere pamant pentru realizarea bazei;- compactarea;- aşternere straturi balast, piatra sparta şi asfalt.

Poluantul specific operaţiilor de construcţii prezentate anterior este constituit departicule în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand şi particule cudimensiuni aerodimamice echivalente mai mari de 10 µm (pulberi inhalabile, acesteaputand afecta sanatatea umana).

20

Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, din funcţie denivelul activităţilor, de operaţiile specifice şi de condiţiile meteorologice dominante.Natura temporară a lucrărilor de construcţie le diferenţiază de alte surse nedirijatede praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor. Realizarealucrărilor de construcţie consta într-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata şipotentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul uneiconstrucţii au un început şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variază apreciabilde la o faza la alta a procesului de construcţie. Aceste particularităţi le diferentiazăde marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un cicluretativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanţi specifici gazelor deesapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculelepentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere interna detip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele şi autovehiculele pentru transport sunt: oxizide azot (N0x), compusi organici nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),hidrocarburi policiclice (HAP), bixoid de sulf (S02).Regimul emisiilor acestor poluanţi este, ca şi în cazul emisiilor de praf, dependent denivelul activitatii şi de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala dela o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la solsau în apropierea solului (înaltimi efective de emisie de până la 4 m fata de nivetutsolului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) şi mobile.Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul, înansamblu, in categoria surselor de suprafata şi liniare de poluare (realizare şirefacere drum de acces şi a tronsonului). Pentru limitarea emisiilor de pulberi sevor lua masuri tehnice de retinere a acestora cum ar fi prelate umede sau perdelede apa (pe timpul frezarii). Procesul de emisie pulberi în atmosfera se caracterizeazaprin discontinuitate, emisiile fiind nedirijate.Se menţioneaza ca activităţile pentru realizarea propriu-zisa a lucrăritor proiectate,respectiv turnarea de straturilor rutiere şi lucrări de constructii - montaj pentrureatizarea lucrăritor specifice incluse în proiect, nu conduc la emisii de poluanţi, cuexceptia gazelor de eşapament rezultate de la vehiculele pentru transportulmaterialelor şi a poluanţilor generati de operatiile de sudura (particule cu continut demetale, mici cantitati de CO, NOx şi O3).Utitajele care vor fi utilizate sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentrutransportul rnaterialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 16 -:- 24 t.Se mentionează că emisille de poluanţi atmosferici corespunzatoareactivităţilor aferente lucrării sunt intermitente.

Surse emisii şi poluanţi de interesArderea carburantilor se va realiza în motoarele urmatoarelor tipuri de vehicule:utilaje fotosite in procesul de demolare: Autobasculante transport moloz.Concentraţiile emisiilor de poluanţi variază în functie de:

21

- tipul de motor - aprindere prin comprimare;- ..regimul de functionare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare.Emisiile de poluanţi rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlatdeoarece, în afara de factorii mentionati, mai intervin şi alti factori, ca:- distanta parcursa pe amplasament;- timpii de deplasare şi manevre;- frecventa pe parcursul unei zile.Poluanţi de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie, monoxid decarbon.Sursele de emisie: ţevile de esapament sunt amplasate în spatele cabinei, lainaltimea de aproximativ 2,5 m.Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentulobiectivului nu li se pot asocia concentratii în emisie, fiind surse libere,deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cuprevederile OM 462/93 şi nici cu alte normative referitoare la emisii.

În perioada de functionare a obiectivelor proiectutui analizat, activităţile care se vorconstitui în surse de poluanţi atmosferici vor fi: traficul rutier - emisii reduse departicule şi emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament, ce se constituieintr-o sursa liniara nedirijata.

Pe baza a numeroase măsurărori de emisii efectuate pe drumuri naţionale şi aunor grafice de dispersie din literatura de specialitate se apreciază că, în condiţiiatmosferice defavorabile, la marginea platformei drumului analizat,concentraţii le de poluanţi, exprimate ca medie de scurtă durată (30 de minute)nu vor depăşi valorile:

Valori prognozate (mg/m3) Valori admise (mg/m3)NOx 0,02-0,05 0,3CO 0,3 - 0,6 6,0Pe ansamblu, se poate aprecia că poluarea la marginea platformei drumului nu vadepăşi 10- 15% din poluarea admisă,

La 20 de metri lateral drumului, concentraţiile potenţiale de poluanţi se reduc cujumătate, iar la 50 de metri, acestea se reduc de 3 ori, respectiv pot avea valori de ordinula 5% din valorile maxime admise (CMA).Prin realizarea construcţiei, impactul asupra factorului aer va fi semnificativ local inperioda de execuie, iar in perioada de operare se estimează un impact minim.

Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului asupra atmosfereiPrin măsurile propuse a se lua se apreciază că impactul în perioada şantierului va fidiminuat considerabil.În vederea reducerii volumului de particule în suspenise, în principal, pentru materialele(parţial în stare prăfoasa) aprovizionate, se vor uda periodic depozitele de agregateutilizate pentru prepararea betoanelor şi a balastului stabilizat, pentru reducereaemisiilor.

22

De asemenea se vor îngrădi sau acoperi padocurile inactive şi padocurile pentrustocare agregate fine pentru a reduce antrenarea acestora de către vânt.

Pentru vehiculele care transporta materiale de construcţie ce pot elibera înatmosfera particule fine se vor alege traseele optime din punct de vedere alprotectiei mediului. Transportul acestor materiale se va face pe cat posibil cu vehiculecu prelate.Pe tot intervalul de timp de executie drumurile vor fi udate periodic.De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrărilor deconstrucţie nu pot fi prevazute cu sisteme de captare şi evacuare dirijata a poluanţitor.

Măsurite pentru controlul emisiitor de particule sunt masuri de tip operational specificeacestui tip de surse. În ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acesteatrebuie să respecte preveclerile legale în vigoare.Dacă este cazul amplasării pe trasee a unor utilaje caracteristice, se vor folosi numaiacele staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu sisteme pentru controlulemisiilor, astfel încât nivelul emisiilor să nu depăşească limitele stabilite de " Ordinui nr.592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor deevaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor însuspensie(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonuluiîn aerul inconjurator".

De asemenea, staţiile de asfalt vor fi echipate cu filtre din saci textili astfel încât emisiitede particule pe cosul de evacuare a poluanţilor să se incadreze în valoarea limita de 50mg/m3 impusa prin Ordinul nr. 462/1993 - "Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei.Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalatiile de ardere". Silozurilede stocare a cimentului vor fi prevazute cu filtre textile.Alte măsuri care se pot propune pentru diminuarea impactului asupra calităţii aeruluiîn perioada executării lucrărilor de construcţie sunt:- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utiliajelor şi mijloacelor de transportauto.

Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiatîn perioada de operare este traficul rutier. Pentru diminuarea emisiilor nu se puneproblema unor instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia în atmosfera a gazelorreziduale,Dupa incheierea lucrarilor de constructii se recomanda:- ....Reamenajarea tuturor terenurilor;- Constituirea (unde este posibil şi unde este necesar) de perdele verzi, pentru

separarea zonelor intens frecventate; acordarea de facilităţi agenţilor economicicare îşi constituie asemenea perdele de protecţie şi care plantează spaţiile liberedin incintele proprii.

23

Emisii de zgomot şi vibraţii si modalităţi de eliminare a acestora

Clasificarea efectelor produse de zgomot pe baza nocivitatii lor:§ efecte nocive asupra organelor auditive (efecte specifice);§ efecte nocive asupra altor organe şi sisteme sau asupra psihicului (efecte

nespecifice) asupra sistemutui nervos, sistemutui circulator, functiei vizuale;§ perturbarea somnului sau repausului;§ interferarea cu vorbirea sau cu alte semnale acustice utile;§ efecte asupra randamentului muncii, eficientei, atentiei, etc.;§ aparitia timpurie a starii generale de oboseala.

Însotind uneori zgomotul, vibratiile reprezinta un alt factor cu efecte nocive atatasupra sanatatii, cat şi asupra randamentului în munca.

Zgomotul şi vibratiile se constituie în seria de "amenintari" la sanatateapopulatiei, cunoasterea nivelurilor lor fiind importanta în evaluarea impactuluiasupra mediului şi în alegerea cailor de eliminare a acestui impact.

Receptorii pentru zgomotul şi vibraţiile asociate executării acestui proiect sunt:§ personalul care execută lucrările;§ locuitorii zonei în care se execută lucrările;§ clădirile sau structurile care pot fi sensibile la efectele vibraţiilor şi sunt situate in

amplasament sau lângă limitele amplasamentului proiectului.

Limite admisibileConform NGPM/2002 - la locurile de munca ce nu necesita solicitari mari sau odeosebita atentie se prevede o limita maxima admisa a zgomotutui (LMA) de:- 85 dB(A);- curba Cz 80 dB;STAS 10009/88 - prevede, pentru limita funcţională:- 65 dB(A);- curba Cz 60 dB;Ordin nr. 536/97 al OMS - prevede, pentru zona protejata cu functiune delocuire:- ziua: - 50 dB (A);- curba Cz 45 dB.Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în:

· surse de zgomot din fixe;· surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot şi vibraţii fixe

Sunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat:

24

zgomotele datorate activitatii utilajelor de excavare/decapare, rambleiere,manevra şi transport; Se estimează ca sursele de zgomot fixe vor crea undisconfort moderat avand în vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe operioadă scurtă de timp.

b. Sursele de zgomot şi vibraţii mobileNivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculelecare vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialeleexcavate, se va inscrie în nivelut de zgomot datorat traficului rutier, crescandinsa frecventa de aparitie a acestuia, datorită cresterii intensitatii traficului.

Principala dificultate în reatizarea unei estimări concrete a zgomotutui produsde organizarea de şantier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelormobilizate, orele de funcţionare estimate şi perioadele de lucru.

În timpul organizării de şantier, nivelul de zgomot variază în funcţie de :- perioadele de funcţionare a utilajelor;- caracteristicile tehnice ale utilajelor;- numărul şi tipul utilajelor antrenate în activitate;Utilajele de construcţie şi autovehiculele sunt principalele surse de zgomot şivibratii în timpul perioadei de construcţie a proiectului.Urmatorul tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele deconstrucţie folosite în mod obisnuit.

Echipamente folosite la constructie – Nivel de zgomot (dbA)Utilaj (dbA)Excavator 80 - 100Buldozer 80 - 100Basculanta 75 - 95Masina pe piloni 90 - 110Betoniera 75 - 90Troliu 95 - 105Compresor pentru drumuri 75 - 90Camion greu 70 - 80Pistol de nituire 85 - 100

Nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul depropragare (condiţii locale, obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat desursa de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factor care schimbă modul depropagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbţie al aerului

25

depinzând de presiune, temperatură, tipul de vegetaţie, etc.).Activitatile specifice organizării de şantier se încadrează în locuri de

muncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelorde Securitate şi Sănătatea în Muncă, care prevăd că limita maximă admisă lalocurile de munca cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială norrnală a atenţiei -90 dB (A) - nivel acustic echivalent continuu pe saptamâna de lucru. La aceastăvaloare se poate adauga corecţia de 10 dB(A) - în cazul zgomotelor impulsive(impulsuri de amplitudini sensibil egale).

HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate referitoare laexpunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completărileulterioare, stipulează valoarea limita de 87 db, pentru expunerea la zgomot dela care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţialucrătorilor.

În perioada de operare, sursa principală de zgomot şi vibraţii va fi traficulrutier desfăşurat pe noul drum construit. Zgomotul datorat traficului rutierafectează sănătatea umană, limita superioară acceptată de ţările UniuniiEuropene fiind de 65 db.Legat de vibraţii, acestea sunt generate, in general, de utilajele de masa mare,regelmentările specifice fiind cuprinse în SR 12025/2-94 "Acustica în construcţii:efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau parţilor de clădiri" unde sunt stabilitelimitelte admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale şi pentru ocupanţiiacestora.Chiar dacă sunt motive ca vibraţiile să apară în cadrul lucrărilor de pământ, inspecial in cazul echipamentelor grele, drumurile analizate nu au o fundaţie pebaza de roci, şi în sistemul drumului sunt inserate straturi care au rolul săsparga vibraţiile.Se estimeaza un impact negativ temporar pe perioada de construcţie şi negativneglijabil pe termen lung (pentru perioada de operare).

Posibilităţi de diminuare sau eliminare a zsrmotului şi vibraţillorÎn faza de construcţie se recomandă următoarele:- reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona organizări i de şantier

(conform literaturii de specialitate, viteza scăzută poate reduce nivetul dezgomot cu până la 5 db);

- pentru amplasamentele din vecinătatea localităţilor si a ariei naturaleprotejate, se recomandă program de lucru în perioada de zi, respectiv 6:00-20:00;

- se vor utiliza utilaje şi autovehicule silenţioase;- în cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se vor modifica traseele de

circulaţie pentru transportarea materialelor şi a materiilor prime.

În organizările de şantier se vor lua toate măsurile de protectie antifonica pentrupersonal.

26

În perioada de exploatare a construcţiei , nivelul echivalent de zgomot estedeterminat de volumul traficului, structura fluxului, de vehicule participante la trafic(cunoaşterea proporţiei vehiculelor grele din numărul total de vehicule), panta căiide rulare, viteza medie de trafic, condiţiile meteorologice etc.

În vederea diminuării poluării fonice, în perioada de operare, se poate opta pentruutilizarea panourilor fonoabsorbante, în zonele în care amplasamentuldrumului este apropiat de aşezările umane.

Se vor lua toate măsurile de protecţie a vecinătăţilor impotriva transmiterii devibraţii şi zgomote, a şocurilor putemice.Nivelul de zgomot se va încadra în limitele admise conform: STAS 10009/88 - Acusticaurbana şi STAS 6156/86 - Protecţia împotriva zgomotului in constructii civile şi socio -culturale precum şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/97 - Norme de igienaprivind mediul de viata al populatiei.

Daca se respecta normele specifice de demolare cat şi cele de protectie şisecuritate a muncii nu se determina tipuri de poluare fonica ce ar putea figenerate de activitatea de demolare a unor lucrări existente.

Totuşi pentru diminuarea la minim a nivelului de zgomot se recomandăutil izarea de echipamente/utilaje moderne de lucru care generează un nivel dezgomot cât mai mic.

Managementul deşeurilorGenerarea deşeurilor in cantităţi şi volume remarcabile, în special pentru perioada deşantier - executia lucrărilor de demolare, reprezintă o sursă cu impact semnificativasupra mediului din zona de amptasament şi zonele vecine.Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de construcţie, seclasifică în următoarele tipuri - funcţie de etapele de implementare a proiectului:Ø În faza de construcţieo Deşeuri menajere provenite de la personalul care lucrează;o Deşeuri tehnologice provenite de ta lucrările de construcţie;Ø În faza de operare În această fază nu se vor genera deşeuri în cantităţisemnificative, deseurile rezultare fiind in principal cele produse deturisti.

A.Deşeuri menajere rezultate din activitatea de organizare deşantierAceste deşeuri sunt generate de personalul care va efectua lucrările de construcţieefective prevăzute prin proiect. Deşeurile menajere generate sunt clasificate,conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listeicuprinzând deşeurile, inclusiv cele nepericuloase, cu modificărlie şi completăriteulterioare, în:

27

Grupa 20- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusivfracţiuni colectate separat:o 20 01 01 hârtie şi carton;o 20 01 02 sticla;o 20 01 08 deşeuri biodegradabile;o 20 01 11 textile (lavete, carpe, etc.)

o 20 01 39 materiale plastice.

Grupa 15- deseuri de ambalajeo 15 01 01- ambalaje hartie/carton

o 15 01 02- ambalaje tip PET, alte ambalaje de materiale

În ceea ce priveşte o estimare a cantităţilor acestor deşeuri, relaţia prin carese determină cantitatea produsă este:Vd = N x lp /1000 = ... kg/zi, conform SR 13400/1998, în care:- Vd = volumul / masa deseurilor produse, (t/zi)- N = numarul de persoane producatoare de deseuri- lp = indicele de producere a deseurilor, (0,6Kg/pers/zi)

În prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numărului total de personalcare va efectua lucrările de construcţie-montaj. Astfel, necunscând acest număr deangajaţi, nu este posibită o estimare a cantităţilor de deşeuri menajere produse.Totuşi, luându-se in calcul varianta cea mai nefavorabilă, in care se va lucra intens,va exista un număr mediu de lucrători de 20, rezultând un volum de deşeuri zilnice de 12kg.Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin în 3 categorii),depozitarea temporara fiind reatizata doar în cadrul suprafetei special amenajate, înorganizarea de santier. În acest scop va fi prevazuta o platforma de colectare, carese va dota cu europubele sau eurocontainere care să asigure o capacitate destocare, conform solicitarilor societatii autorizate să preia aceste deseuri învederea eliminarii.Se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, fiind stabitit astfelritmul de eliminare dar şi alte obligatii specifice pentru beneficiar. Acest lucru vacadea în seama antreprenorului. Se va mentine evidenta acestor deseuri în bazaH.G. nr. 856/2002 şi respectiv a H.G. nr. 621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi adeseurilor de ambalaje.

În ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevedepăstrarea evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şieliminarea deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.

28

Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază decontract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privindtransportul deşeurilor).

Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HGnr.170/2004.

Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HGnr.662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.

Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HGnr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţepericuloase.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse(în conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea anuala a situaţiei deşeurilorgestionate, către Serviciul Implementare Politici de Mediu – CompartimentulGestiunea Deşeurilor din cadrul APM Mehedinti, în conformitate cu formularele deraportare a deşeurilor.

Gestiunea ambalajelorCantităţile de amabalaje şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi

monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va efectua conformprevederilor HG 621/2005.

Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate încadrul bazei de productie.

B.. Deşeuri tehnologice rezultate din organizarea de şantierDeşeurile rezultate în urma realizarii proiectutui se incadreaza conform HG

856/2002 in urmatoarele categorii:· deşeuri din demolari sub forma de moloz, materiate de construcţie: cod deseu- 17

01 07· deşeuri metalice din demolari - cod deseu 17 04 05 şi 17 04 07· deşeuri din pamant excavat - cod deseu 17 09 04

În perioada de operare, în urma curaţării vehiculelor utilizate la întreţinereaautostrăzii, în perioada de îngheţ, pentru împrăştierea sării, pot rezultareziduuri solide (amestec de nisip, sare şi produse petroliere).

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 cu modificările şicompletările ulterioare, materialul rezultat din activitatea de decapareexcavare se încadrează în categoria deşeurilor nepericuloase.Trebuie de precizat că o parte a acestor deseuri vor fi reciclate în lucrarile deterasamente, în umpluturi cât şi pentru lucrări provizorii de drumuri,platforme, nivelari şi ca material inert etc. Deseurile care nu por fi reutilizate sevor preda la firme specializate.

29

Managementul substanţelor chimice şi a preparatelor chimice periculoaseExecutia lucrărilor de construcţie va necesita utilizarea unor materiale careprin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţiilor suntîncadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase. Aceste substante şimateriale sunt:

- Carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionareaechipamentelor şi mijloacelor de transport;

- Acidul sulfuric pentru baterii, necesari funcţionării utilajelor şiautovehiculelor necesare realizării lucrărilor;

- Lubrifianti (uleiuri, vaselina);- Vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente, etc.Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legistatiei învigoare şi a indicatiilor de pe ambalajele acestor produse.

Măsuri pentru gestionarea acestor substanţe:- Substanţele vor fi depozitate în spatii special amenajate care să prezintesiguranţă,vor fi închise iar pe usa depozitului va înscrie insemnul caracteristiccategoriei din care face parte produsul.- Lucratori care manipuleaza şi lucreaza cu aceste produse vor fi instruiti privindpericolul pe care il reprezinta aceste substante pentru sanatatea umana şi factorii demediu;- Manipularea acestor substanţe se va face cu mare atenţie pentru a prevenipoluarea prin imprăştierea acestora pe sol sau în ape şi pentru a preveni riscul deîmbolnăvire al lucrătorilor;- Pentru substanţele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare şidepozitare pentru a preveni producerea unor incendii şi explozii;- Ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilorpericuloase (evidenta, colectare şi depozitare în spatii special amenajate pentru apreveni poluarea şi riscul pe care il au asupra sanatatii angajatilor). Acesteambalaje vor fi prelucrate de producator şi unitati specializate.În perioada de operare, substantele toxice şi periculoase pot să apara în situatia unuiaccident de circulaţie în care sunt impticate autovehicule care transporta astfel desubstante.Se vor respecta prevederite HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea,ambalarea şi etichetarea substantelor periculoase.

În contextul in care constructorul îşi va desfăşura activitatea conformreglementărilor în vigoare, efectele şi riscurite utitizării combustibililor şi lubrifianţilor nuvor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu.

30

4. REZUMATUL PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE PRIVINDPROIECTUL PROPUS ŞI INDICAREA MOTIVELOR PENTRUALEGEREA FINALĂ

Pentru stabilirea alternativelor de traseu au fost luate in considerare următoareleaspecte, cu urmărirea considerentelor de ordin economic si impact asupra mediului:

►Respectarea normelor si standardelor in vigoare privind proiectarea drumurilor;►Adaptarea la configuratia terenului si la elementele de relief;► Evitarea pe cat posibil a demolărilor;►Diminuarea impactului asupra retelelor edilitare intalnite pe traseele propuse;► Respectarea altor proiecte ce se dezvoltă in zonă;► Respectarea planurilor urbanistice generale si a localitătilor limitrofe in sensuldiminuării interactiunii cu acestea;► Respectarea pe cat posibil a punctelor de vedere emise de autoritătile locale, dedetinătorii de utilităti si de detinătorii de teritorii de interes strategic din zonă.

3.1 Alternativa „zero” sau nemodificarea situaţiei actuale

Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la carese vor raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce faceobiectul solicitării Acordului de Mediu.

În cazul alternativei zero, principalele forme de impact se referă la: - costuri ridicate de transport datorate conditiile nefavorabile de trafic, emisii mari depoluanti, atractivitate redusă a zonei.

- neasigurarea conditiilor pentru dezvoltare a turismului in zona.

Neimplementarea proiectului ar avea o serie de efecte negative :- pierderea unor oportunităţi privind apariţia unor locuri de muncă directe, în cadrul

proiectului şi indirecte, în activităţi industriale conexe sau comerciale ( lipsa unor noisurse pentru bugetul local);- conditii de mediu neprielnice prin volum de praf si noxe ridicat produse de circulatiavehiculelor pe un drum nemodernizat;- lipsa unei dezvoltari durabile a zonei prin imbunatatirea infrastructurii rutiere;- conditii de trafic dificile in orice perioada a anului;- scaderea numarului de turisti in zona.

Ca atare, în cazul în care în cadrul nu s-ar realiza proiectul, zona tot ar fisupusă, cu constanţă, unor factori de stres.

3.2.Alternative privind realizarea proiectuluiÎn analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte

alternative privind amplasarea proiectului, deoarece nu există altă posiblitate, proiectulpropus este existent, o cale de legatura intre doua regiuni si se impune consolidaea sireabiltarea drumului.

31

De aceea, alternativele propuse titularului de proiect au fost 2:· alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului – alternativa nr.1· alternativa 2 -alt moment pentru demararea proiectului

Alternativa 1 – realizarea proiectului. Cresterea continuă a traficului a condus la degradarea in anumite zone a drumului,astfel incat caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului nu mai corespund intotalitate normelor tehnice in vigoare.Imbracamintea bituminoasa prezinta o stare avansata de degradare accentuata inzonele in care evacuarea apelor din precipitatii este defectuoasa.Degradarile semnalate au tendinta de extindere si implicit conduc la periclitareasigurantei circulatiei si confortului participantilor la trafic. Astfel, necesitatea realizariiinvestitiei se impune in vederea imbunatatirii conditiilor de trafic.Lucrarile proiectate prin prezentul proiect imbunatateste starea drumului actual, prinranforsareasistemului rutier, consolideaza podurile pentru a asigura conditii normale pentrucirculatia rutiera.Ranforsarea acestui drum va imbunătăti conditiile de circulatie astfel investitiadovedindu-se oportună si necesară.Oportunitatea acestei investitii rezidă si din faptul că agresivitatea noilor vehicule greleasupra complexului rutier existent cat si asupra podurilor calculate la clase mici deincărcare, supuse deja fenomenului de oboseala care, coroborată si cu fenomenelenaturale importante pentru drum, si anume: inghet – dezghet, circulatia necontrolată aapelor freatice si de suprafată, fenomene de instabilitate, etc, determina o degradarepermanenta a celor doua părti principale ale drumului: sistemul rutier si podurile.Din aceste motive, pentru remedierea degradărilor respective se ajunge pe parcursultimpului la costuri de intretinere din ce in ce mai mari, si la efecte negative asupramediului inconjurator, reabilitarea drumului si readucerea acetuia la starea tehnicacorespunzatoare fiind necesara.Prin realizarea reabilitarii drumului se preconizează:- sporirea capacitătii de circulatie, prin mărirea fluentei traficului;- mărirea sigurantei circulatiei;- reducerea numărului de accidente;- imbunătătirea calitătii aerului prin reducerea noxelor si a poluării sonore.

Această abordare ar permite dezvoltarea turistica a zonei si valorificareasuperioara a cadrului natural.

Impactul asupra mediului, in acest caz, se încadrează in limitele maxim admiseşi a fost analizat în capitolele anterioare.

Alternativa 2 – alt moment pentru demararea proiectului Demararea proiectului intr-un alt moment va duce la costuri mult mai ridicate deintretinere a drumului, la poluarea sonora, viteze mai mici de deplasare intre localitati.

32

Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şievaluatorii de mediu, au ales ca viabilă alternativa nr.1, pe care o propunem înacest raport la studiul de evaluarea impactului .

5. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU CE POT FI AFECTATE DEPROIECTUL PROPUS

5.1. Cadrul natural specific amplasamentului proiectului propus şi zoneilimitrofe

♦ Geologie şi geomorfologie

Formaţiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de rocimetamorfice, sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şidanubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate.

Zona N –V a parcului este dominată de masivul Munţilor Godeanu formataproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principală cât şi culmilesecundare dinspre Cerna sunt alcătuite din şisturi cristaline ale pânzei getice:paragnaise, micaşisturi şi gnaise.

Foarte rar, de la izbucul Cernei şi până la obârşia Cernişoarei peste şisturilecristaline se aştern petice din cuvertura sedimentară formate din conglomerate, gresii,argile violacee de vârsta permiană.

Sectorul nordic al Munţilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (V. Olanului)până la V. Iutei are aceeaşi alcătuire din plăci metamorfice. În această zonă MunţiiCernei prezintă înălţimi de peste 1700 m (Vf. Vlaşcu Mic) din care se desprind culmiaproape paralele, prelungite în trepte descendente până în V. Cernei, cu forme mairotunjite în partea superioară. Sunt scoase în evidenţă formele sculptate în calcare şiconglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiarinaccesibile. Această zona aparţine domeniului autohton: un complex de roci cristalineconstituite din şisturi cloritoase verzi, gnaise granulare şi amfibolite în culmileSeseminului, Mohornicului şi Culmea Mare. Acest complex este străbătut de granitelede Cerna pe care le constatăm la nord de Băile Herculane între 7 Izvoare Calde şi V.Iutei.

Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimentepaleozoice şi neozoice.

Munţii Mehedinţiului care însoţesc râul Cerna pe partea stângă sunt constituiţipână la sud de Arşasca din formaţiuni cristaline şi sedimentare care aparţin însădomeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrograficdecât cristalinul getic şi sunt reprezentate de un complex amfibolitic (serie deDrăgşanu) şi de cuarţite, calcare cristaline, filite negre grafitoase.

33

În zona dintre Arşasca şi Pecinişca cristalinul autohton se întinde pe suprafeţemai reduse şi este alcătuit din şisturi cuarţitice cu sericit şi biotit, şisturi micacee (în V.Arşasca), precum şi din gnaise fin granulate şi amfibolite la sud de Pecinişca.

Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebeş este format din paragnaise cubiotit, granaţi, disten şi intercalaţii de cuarţite şi micaşisturi constituit în două fâşiiînguste între Văile Ţăsnei şi Madvedului şi respectiv Pecinişcăi şi Valea lui Roşeţ.Sedimentarul de la Cernişoara până la Arşasca este reprezentat de conglomerate,gresii, calcare spatice, şisturi argiloase roşii, marno-calcare.

În zona Arşasca rocile sunt de o mare varietate: conglomerate, şisturiargiloase, gresii arcoziene, calcare recifole înscrise în marele abrupt.

În lungul Cernei între cristalinele getic şi danubian se află o fâşie calcaroasăcare se lăţeşte spre obârşia Cernei şi alcătuieşte relieful de ciuceve şi geanţuri,caracteristică aparte a acestei văi.

În zona inferioară a bazinului Cernei, de o parte şi de alta a râului, formaţiunilecalcaroase sunt dispuse sub formă de fâşii aproape paralele cu Cerna, între eleapărând intercalate petice de alte roci constituind un adevarat mozaic litologic.

Zona superioară a bazinului este reprezentată printr-o mai mare uniformitatelitologică.

În concluzie, trebuie menţionat faptul, că toate formaţiunile geologice pe carese desfăşoară bazinul Cernei sunt puternic cutate şi faliate.

Geomorfologie Valea Cernei are înfăţişarea unui culoar longitudinal care separă două şiruri de

munţi deosebite prin trăsăturile lor orografice.Pe partea dreaptă a văii se desfăşoară şirul Munţilor Godeanu şi Munţii Cernei

în continuare până la confluenţa râului Cerna cu Belareca.În masivul Godeanu predomină culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab

ondulate, care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor, distingându-se două treptede relief: o treaptă înaltă situată la peste 2000 m ce formează culmea principală şimasivele nordice şi o treaptă între 1400 şi 1200 m altitudine pe versantul sudic almasivului ce dă aspect de amfiteatru.

Văile sunt de regulă mai largi la obârşii, apoi se îngustează căpătând formă deV,iar afluenţii Cernei cu obârşii în masiv au direcţii aproape perpendiculare pe Cerna.

Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice întreruptă de şei din ceîn ce mai joasă spre sudul masivului.

Între Vf. Paltina şi Godeanu înălţimea se menţine la peste 2000 – 2250 m,vârfurile şi şeile se succed cu mici varietăţi ce nu depăşesc 200 m: Paltina-2149 m,Şaua dintre Paltina şi Scurtu-2040 m, Vf. Scurtu-2090 m, Gârdomanu-2077 m, ŞauaGalbena- 1993 m, Vf. Galbena-2194 m, Stâna Mare-2113 m, Şaua dintre Micuşa şiStâna Mare- 1988 m, Piatra Scărişoara-2191 m, Mocirliu-2106 m, Godeanu-2229 m,Olanu-1990 m.

Munţii Cernei reprezintă o continuare a Munţilor Godeanu, însoţind Cerna pepartea dreaptă pe aproximativ 40 km, de la Valea Olanului până la confluenţa acesteiacu Belareca.

34

De la V. Olanului până la V. Bedinei întâlnim o treaptă înaltă formată dintr-osuccesiune de înalţimi între 1500 – 1800 m: Vlaşcu Mare 1668 m, Vlaşcu Mic 1733 m,Zglivăr 1708 m, Vf. Tufii 1584 m, Arjana 1512 m.

Relieful se aseamănă cu cel din Godeanu, culmile fiind rotunjite în plantransversal, pe când în profil longitudinal prezintă forme neregulate ca urmare asuccesiunii de şei şi vârfuri cu altitudini variabile.

La sud de V. Bedinei întâlnim o treaptă mai joasă care se termină cu înălţimi depână la 500 m (Culmea Seseminului) ca parte terminală a Munţilor Cernei, sub formăde grui.

Culmile sculptate în sedimente greso-conglomeratice, în erupţii şi în calcare,sunt mai scurte şi cu profil în trepte. Spre axul V. Cernei sunt adânc fragmentate deape, cu abrupturi calcaroase care adăpostesc multe peşteri şi uneori pe alocuri cuadevăraţi pereţi inaccesibili.

Munţii Mehedinţi însoţesc Cerna pe partea stângă având înălţimi ce se menţinîn general între 1000 – 1200 m, excepţie făcând Vf. lui Stan (1466 m) şi PiatraCloşanilor (1421 m) care depăşesc cota de 1400 m.

Versantul stâng al Cernei este mult mai îngust decât cel drept dând bazinuluiun aspect de covată asimetrică cu marginile date de cele două culmi.

În partea de nord a munţilor Mehedinţului între Şaua Turcineasa şi V. Arşascaculmea propriu – zisă a Cernei are aspectul unei culmi înguste unde suprafeţelenetede sunt legate prin şei mai joase de suprafeţele uşor ondulate în care apar o seriede mameloane.

Versanţii sunt fragmentaţi de pâraie cu frecvente rupturi de pantă, abrupţi şigreu accesibili dinspre V. Cernei, trecerea peste munte făcându-se prin şaua de subCioaca Înaltă.

Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasădin regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400-600 m fragmentat de văicarstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei înguste,greu accesibile.

În această zonă se întâlnesc cele mai variate şi mai frumoase forme carstice,câmpuri de lapiezuri, acele şănţuleţe variate ca formă, doline, văi seci şi polii ce aparîn forma unor depresiuni (Beletina, Poiana Cerbului, Poiana Muşuroaie), chei (Ţăsna,Jelărău, Feregari), cascade (Cociu), ponoare, peşteri.

La sud de Balta Cerbului culmea calcaroasă se menţine la înălţimi de peste1100 m, fiind formată din mici masive legate între ele prin şei. În această zonă sedistinge masivul Domogled (Domogledul Mare 1105 m şi Domogledul Mic 1099 m),cea mai importantă creastă perpendiculară pe Cerna.

Caracteristică deosebită a V. Cernei este prezenţa unor şiruri de înălţimi careînsoţesc valea, când pe o parte, când pe cealaltă şi se numesc ciuceve şi respectivegeanţuri.

Ciucevele se înscriu în peisaj ca mici masive calcaroase şi însoţesc mai întâiCernişoara, apoi Cerna, pe partea stângă şi dupa aceea pe dreapta scăzând treptatca altitudine.

Geanţurile, asemănătoare ciucevelor se află începând de la Cerna Sat(Geanţul Corcoaiei), până dincolo de V. Arşasca, având înălţimi în jur de 900 m şi

35

dominând valea cu diferenţe de nivel de 400-500 m, fragmentate de văi înguste şi cheisălbatice.

Potenţialul seismic al zoneiDin zonarea seismică a teritoriului României (STAS 11100/91 revizuit), rezultă

că întreaga suprafaţă a judetului este cuprinsă în zona cu intensitate Z1, care indicăgradul 7 pe scara MSK, cu o perioadă medie de revenire (1) de 50 ani.

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona Baile Herculane secaracterizează prin cutremure normale (crustale).

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale(prezenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor, etc.) indică faptul căacestea conduc la creşterea gradului de seismicitate. În aceste condiţii se poateaprecia că riscul seismic al proiectului, va fi moderat.

Valea Cernei are înfăţişarea unui culoar longitudinal care separă două şiruri demunţi deosebite prin trăsăturile lor orografice.

Caracteristicile solurilor dominantePrincipalele grupe de soluri întâlnite în cuprinsul Parcului Naţional Domogled- ValeaCernei se pot clasifica astfel:

- Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune şibrune acide (BP, B);

- Soluri brune podzolite şi brune acide (BP, Bo);- Soluri brune şi soluri brune podzolite (BM, BP);- Soluri brune acide (Bo);- Soluri brune acide şi soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe);- Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale şi soluri brunepodzolice feriiluviale (AB);- Podzoluri humico-feriluviale şi soluri podzolice brune feriiluviale(P);- Rendzine (negre şi brune), soluri brune şi roca la zi;- Soluri aluviale şi aluviunile.

Hidrografie - hidrologieReţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit, îngust

şi asimetric al râului Cerna cu afluenţii lui.În general reţeaua hidrografică este foarte variată, atât ca aspect cât şi ca

regim, fiind influenţată de diversitatea litologică a bazinului.Cerna propriu – zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub

Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amontesub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternicasimetric, marea majoritate a afluenţilor fiind pe partea dreaptă. Afluenţii mari aiCernei având lungimi între 8-10 km îşi au obârşia în Munţii Godeanu la altitudini mari(Cărbunele format prin unirea pâraielor Cărbunele şi Rădoteasa; Iovanul format prinunirea pâraielor Mocirliu şi Scăriţa; Balmeşul; Olanu format prin unirea pâraielorMihoc, Olănelul, Pârâul Lung şi Sterminosul).

Între Balmeş şi Olanu sunt două pâraie scurte Naiba şi Curmezişa.

36

În zona Munţilor Cernei bazinul îşi menţine forma asimetrică, principalii afluenţiaflaţi în aceasta zonă: Mihalca, Iauna (fomată prin unirea pâraielor Iauna Mare cuIauna Mică), Topenia, Naneşul, Iuta, Prisăcina şi Bedina îşi au izvoarele la altitudinicuprinse între 1300-1700 m şi debite relativ constante şi fără pierderi subterane.Versantul stâng al bazinului Cernei prezintă două zone diferite determinate destructura geologică.

Partea de nord prezintă cele mai lungi cursuri permanente ale pâraielor, dar culungimi ce nu depaşesc 3-4 km cei mai importanţi afluenţi fiind: Râmnuţa Mare,Râmnuţa Mică şi Arşasca unită cu Ogaşul Dracilor.

Jumătatea de sud prezintă o reţea hidrografică slab dezvoltată, văile avândcursuri de apă temporare cu pierderi mari în patul văilor. În această zonă suntcaracteristice văile seci şi văile oarbe.

O caracteristică deosebită a râului Cerna este curgerea rectilinie pe o distanţămare, precum şi unghiurile de confluenţă de cca 90°.

Pe râul Cerna s-au construit două baraje, două lacuri de acumulare: BarajulPrisaca cu un volum de cca 14 mil. mc apa şi Barajul Cerna cu un volum de 120 mil.mc apa care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

Râul Cerna are o alimentere mixtă şi anume 54% din apele subterane şi 47%dinapele de suprafaţă, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unelesectoare între apele subterane şi cele de suprafaţă.

Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltraţie, care pătrund în zonelede fractură până la 1200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, apoi ies lasuprafaţă în malurile Cernei.

Apele minerale, în special cele din zona staţiunii Băile Herculane, prezintă deregulă debite constante, sunt ape termale cu temperaturi de 40-60◦C, sulfuroase,clorurade, sodice, calcice, hipotone şi conţin oligominerale. Ele au determinat încă depe timpul romanilor organizare staţiunii Băile Herculane cu recunoaştere internaţionalăla ora actuală.

Condiţii climaticePrin poziţia sa geografică, bazinul Cernei este supus predominant circulaţiei

atmosferice de vest şi sud-vest. Astfel, cu excepţia sectorului nordic al zonei,respective sectorul înalt al Munţilor Godeanu şi parţial al Munţilor Cernei, în tot timpulanului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masă de aer umed şi cald de originemediteraneană şi oceanică, care determină valori mai crescute ale temperaturiiaerului, decât în restul ţării.

În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidenţiat defrecvenţa averselor însoţite de descărcări electrice.

Ciclonii mediteraneeni transportă aerul umed, care la întâlnirea cu munţii dinbazinul Cernei, dă naştere la precipitaţii orografice, fenomenul fiind mai frecvent înlunile noiembrie-decembrie, când cad ploi abundente. În perioada rece se face simţităşi acţiunea anticiclonului siberian, care determină uneori producerea ninsorilor şi aviscolelor în bazinul Cernei, dar de durată şi intensitate redusă.

Faptul că V. Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special înpartea de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existenţa a

37

numeroase abrupturi, în unele locuri adevăraţi pereţi stâncoşi, gradul de acoperire cuvegetaţie determină pe suprafaţa parcului o serie de topoclimate.

Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine până la 168 m în zonaBăile Herculane, determină o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 0 °C peînălţimile Munţilor Godeanu, până la aproape 11 °C în partea inferioară a bazinului. LaBăile Herculane, cu toate că ne aflăm în plină regiune de munte, temperatura mediemultianuală este de 10,5 °C la fel ca în Câmpia Română, Dobrogea Centrală şiCâmpiaCrişanei.

Variaţia în înălţime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul,chiar de la o lună la alta, diferenţele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau celemai calde.

Fluctuaţia altitudinii izotermelor s-a făcut resimţită atât în formarea solurilor, câtşi în etajarea vegetaţiei, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a pădurilor de fagdirect sub vegetaţia etajului alpin. Caracteristic zonei este că primăverile sunt maitimpuri şi că trecerea de la iarnă la primăvară se face fie brusc, fie prin alternareainvaziilor de aer rece şi cald.

Prelungirea procesului de desprimăvărare şi înaintarea lui treptată spre parteasuperioară a bazinului se manifestă favorabil în alimentarea reţelei hidrografice dintopirea treptată a zăpezii.

Precipitaţiile variază în funcţie de altitudine fiind mai accentuate la înălţimile1600- 2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scăzute şi aerul mai puţin umedeliberează cantităţi reduse de precipitaţii.

Repartiţia anuală a precipitaţiilor prezintă două maxime şi două minime anuale,datorită influenţei oceanice şi mai ales a celei mediteraneene. Influenţamediteraneană este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate peculoarul Cernei şi mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţiila Cerna Sat şi înălţimile bazinului superior de până la 1200-1300 m.

„Efectul de vale” face ca momentul producerii maximului de la începutul veriisă fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat maitimpuriu decât în bazinul inferior.

Diferenţele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generală şideschiderea culoarului spre sud, sud-vest, lărgirile din bazinul superior şi dispunereaperpendiculară a culmilor secundare determină o mare varietate a condiţiilor climatice,ceea ce indică existenţa mai multor topoclimate.

Elemente de biodiversitateProiectul " Consolidare DN 67D 76+830-108+390 Valea Cernei- Baile

Herculane" porneste de la intersectia cu DN 66A (km 76+830 al DN 67D) si continuăpe Valea Cernei până la Pod Cerna-Belareca la km 108+390 unde este şi limitaParcului National Domogled-Valea Cernei. Intregul proiect asadar se desfășoară peteritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei care se situează în latura de sud-vest a ţării, mai exact în extremitatea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali.

38

Oficial, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a fost desemnat astfel în 1990prin Ordinul nr. 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului.Limitele ParculuiNaţional Domogled-Valea Cernei, in forma actuala au fost stabilite prin HG 230/2003.

Peste limitele Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se suprapun 2 situriNATURA 2000:

-ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, în suprafaţă de 62.171 ha;-ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei, în suprafaţă de 66.617 ha.Suprafata ocupata de proiect fata de suprafetele siturilor Natura 2000 sunt

urmatoarele: - fata de ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei = 0,058%- fata de ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei = 0,054%Suprafata ocupata de proiect este sub 0,1%.

Regiune de munte cu stâncării şi păduri mari de fag (respectiv de Pinus nigra),incluzând pajişti naturale şi semi-naturale cu foarte puţine aşezări omeneşti, prezintăşi o valoare peisajistică deosebită:

- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemică);.- Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant;- Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană- Păduri întinse de fag de vârste mari;- Goluri alpine cu jnepeniş:- Lacuri de acumulare montane;- Chei şi prăpăstii calcaroase:- Cătune izolate în munte.- Pajişti subalpine cu lapiezuriFormaţiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice,

sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate înraporturi tectonice foarte complicate. Sunt scoase în evidenţă formele sculptate încalcare şi conglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibilesau chiar inaccesibile.

Urmând traseele de mare altitudine din Parcul Naţional Domogled-Valea Cerneidescoperim relieful glaciar cu forme de eroziune şi acumulări glaciare (morene), idealepentru montaniarzi şi pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Mţ-lor Godeanu).

Exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei protejate a dat naştere laformaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă peisagistică de excepţie şianume Cheile Corcoaiei unde se împleteşte prezentul cu trecutul prin legenda luiIovan Iorgovan. Alte exemple: Cheile Ţăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinişcăi. -Cătune izolate în munte; - Pajişti subalpine cu lapiezuri: - lapiezurile întâlnite în zonaTilva, Piatra Mare a Cloşanilor sun unice în România creând ecosisteme ce necesităconservare, totodată formaţiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turistcare vizitează parcul.

Combinaţia de zone stâncoase, zone deschise şi păduri oferă condiţii prielnicepentru multe specii, dintre care trei specii de răpitoare şi buha ating effectivesemnificative pe plan naţional.

Pădurile întinse de fag găzduiesc efective foarte mari din muscar gulerat,respectiv trei specii de ciocănitoare. Pe lângă efectivele semnificative ale speciilor de

39

mai sus este demn de amintit şi numărul mare de perechi clocitoare la ieruncă(Bonasa bonasia), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), dar şi multe specii cu distribuţiesudică care cuibăresc doar în puţinele locuri din ţară.

Analiza areal-geografică a florei din Parcul Naţional Domogled-Valea Cerneiarată că alături de speciile mediteraneene cu un nr. de 110 specii (10%) se întălnesc106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 speciibalcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%),existând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%).În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociaţii descrise, 9 suntendemice.

4.4. Factori de mediu afectaţi de proiectul propus în perioada deimplementare

Având în vedere faptul ca solicitarea de acord de mediu se face pentruconsolidarea unui drum existent, care din punct de vedere al impactului produs asupramediului înconjurător, se încadrează în limitele admise, se poate afirma ca nu existăriscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei componente a mediului,deoarece graniţa cu Serbia este situata la o distanta de aproximativ 15 km.

► AerLucrarile de consolidare a drumului national, prin specificul său, poate

produce afectarea aerului prin poluare cu:- emisii de praf au ca sursă pământul rezultat din săpături manipulat în timpul

lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/ a materialului rezultat dinsapatura si a balastului pus in opera;

- emisii de noxe chimice generate de motoarele Diesel din dotarea utilajelortehnologice şi mijloacelor de transport, în timpul funcţionării, în a cărorcomponenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2);compuşi organici volatili (COV), pulberi.

- Zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport în timpulfuncţionării.

- Vibraţii generate de utilajele şi mijloacele de transport în timpul funcţionării.

►ApaLucrările de consolidare a drumului pot afecta apele de suprafaţă şi subterane

astfel:

Un pericol important pentru apă este legat de modificărite calitative ale apeiproduse prin poluarea cu impurităţi care îi alterează proprietăţile fizice, chimiceşi biologice.Din activitatea specifică de construcţie vor rezulta următoarele tipuri de ape:

· ape pluviale impuri f ica te din zona drumului nou proiectat;

· ape uzate menajere rezultate de la punctele de lucru ce vor fiamenajate în perioada şantierului de construcţie.

40

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane poate proveni din:- deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul

contaminat cu:

o produse petroliere scurse de la autovehicule;o depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;o particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din

trafic;

o ma t e r i a l e a n t i d e r a pa n t e ( s ă ru r i d e co n g e l a t e ) ;

o deversarea accidentala cu lichide potuante în caz de accidente rutiere în caresunt atrenante autivehicule care transporta substante potuante.

Se apreciaza ca emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier şi celspecific şantierului, de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care arputea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt incantităţi importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a apetor subterane, se apreciază că şiaceasta va fi relativ redusă. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoareetanşe, întreţinerea utilajetor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile depiese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai în locurile specialamenajate,În cazul prezentului proiect, apele pluviale se pot impurifica cu materii in suspensii,uleiuri, hidrocarburi colectate din zona carosabilului prin rigole pereate.

a. Ape de suprafaţă:In vecinatatea amplasamentul proiectului propus sunt ape de suprafaţă

reprezentate de raul Cerna care poate să fie afectat de lucrările specifice activităţii deconsolidatre drum, dupa cum urmeaza:

o produse petroliere scurse de la autovehicule;o depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;o particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din

trafic;

o ma t e r i a l e a n t i d e r a pa n t e ( s ă ru r i d e co n g e l a t e ) ;

o deversarea accidentala cu lichide potuante în caz de accidente rutiere în caresunt atrenante autivehicule care transporta substante potuante.

b. Ape subterane:În timpul desfăşurării lucrărilor specifice de consolidare a drumului, apele

subterane pot fi afectate prin:

o produse petroliere scurse de la autovehicule;

41

o depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;o particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din

trafic;

o ma t e r i a l e a n t i d e r a pa n t e ( s ă ru r i d e co n g e l a t e ) ;

o deversarea accidentala cu lichide potuante în caz de accidente rutiere în caresunt atrenante autivehicule care transporta substante potuante.

►Sol şi subsolLucrările de consolidare a drumului afectează solul şi subsolul din

amplasamentul proiectului propus pe suprafeţele ocupate temporar, astfel:- distrugere integrală a stratului de sol prin decopertare şi transport în depozitul

special de pământ vegetal, care are ca efect îndepărtarea componentei biotice,modificarea structurii, deranjarea echilibrului natural;

- distrugere parţială a subsolului prin excavaţii şi extragere a materialului deamestec rezultat din sapaturi pentru realizarea casetelor si a fundatiei;

- poluarea accidentală cu produse petroliere, prin intermediul apelor pluviale- deşeuri gospodărite necorespunzător.

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii solul, apele de suprafata şi apelefreatice în zona proiectului pot fi poluate accidental prin deversare accidentală deproduse petroliere şi deşeuri gospodărite necorespunzător.

În timpul funcţionării obiectivului, prin procesul tehnologic specific, solul,apele de suprafata şi apele freatice pot fi poluate accidental prin deversareaccidentală de produse petroliere şi deşeuri gospodărite necorespunzător.

► Floră şi faunăActivitatile specifice desfăşurate în amplasamentul proiectului propus si in

vecinatatea acestuia, în perioada de implementare, vor afecta flora şi faună, astfel:- înlaturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea

vegetaţiei existente, faunei subterane şi faunei terestre imobile prin decopertare şiexcavare.

- deplasarea faunei terestre mobile spre zone mai îndepărtate de amplasament dincauza activităţii umane, zgomotului şi noxelor chimice;

- reducerea productivitatii biologice în zona limitrofă prin cresterea nivelului depoluare cu praf si zgomot;

► Obective de interes public, aşezări umaneAmplasamentul proiectului propus se afla in mare parte la distanţă de

comunitati, localitatea care va fi strabatuta de drum este satul Pecinisca.- pe amplasamentul proiectului propus şi în vecinătatea sa nu sunt obiective de

interes public;- pe amplasamentul proiectului propus şi în vecinătatea sa nu sunt monumente

istorice şi de arhitectură;- nu sunt zone cu regim sever de restricţie în perimetrul proiectului;- nu sunt zone de interes tradiţional în perimetrul proiectului propus.

42

Locuitorii din satul Pecinisca si micile comunitati situate pe drumul national potfi afectaţi negativ în perioada de implementare a proiectului propus, astfel:

- poluare accidentală cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibraţii, care potajunge în zona locuită ocazional, în funcţie de direcţia şi intensitatea curenţilor deaer.

- deşeuri gospodărite necorespunzătorPrin crearea locurilor de muncă pe perioada construcţiei, proiectul propus poate

afecta pozitiv dezvoltarea aşezărilor umane.

5. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PP ASUPRAMEDIULUI

5.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durataimplementării PP

Lungimea sectoarelor analizate este de 12,204 km pe sectorul km 76+830 – km89+700 in judetul Mehedinti, si de 17,880 km, pe sectorul km 89+700 – km 108+390in judetul Caras Severin, in total 30,084 km.

In profil longitudinal declivitatile proiectate s-au mentinut cat mai aproape decotele terenului existent. S-a impus conditia ca in orice punct atat in profil longitudinalcat si in profil transversal sa se asigure grosimea minima a imbracaminteibitumininoase de 9cm pe sectoarele cu imbracaminte bituminoasa (4 cm beton asfaltictip BA 16 si 5 cm beton asfaltic BAD 25), respectiv 15cm (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2), pe sectoarele cuimbracaminte rigida.

Drumul national DN 67D prezinta doua benzi de circulatie cu latimea partiicarosabile de 6,0m, respectiv a platformei de 8,0m latime.

Caracteristicile tehnice ale traseului se mentin pentru un drum de clasa tehnicaIV:

- viteza de proiectare: 25-50km/h;- latime platforma: 8,00m, din care;- latime parte carosabila: 6,00m;- latime acostamente: 2x1,0m, din care;- latime benzi de incadrare: 2x0,50m;- clasa de trafic: usor;- structuri rutiere: suple.

Structura drumului national:- sectoarele cu imbracaminte bituminoasa existenta: km 76+830 – 78+668; km

78+824 – 84+950; km 85+050-85+789; km 86+020-86+308; km 86+390-91+250; km94+050-94+350; km 97+494-97-840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km103+927-108+390. (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25);

- sectoarele cu imbracaminte existenta rigida: km 91+480-km 94+050; km94+350-km 96+448 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cmanrobat bituminos tip AB2);

43

- sectorul afectat de inundatii km 91+250-km 91+480 (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat defundatie din piatra sparta si 50 cm strat de fundatie din balast).

Pentru largirile cu caseta, de realizare a benzilor de incadrare, respectivacostamentelor consolidate, s-a proiectat urmatorul sistem rutier nou:

- pe largiri, pe sectoarele: km 76+830-78+668; km 78+824-84+950; km85+050-85+798; km 86+020-86+308; km 86+390-89+700; km 89+700-96+442; km97+494-97+840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km 103+927-105+860;km 107+000-108+390 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat de fundatie din piatra sparta si 30 cm stratde fundatie din balast, strat de forma din materiale granulare).

In aliniament partea carosabila va avea panta transversala de 2,5% in acoperis,iar acostamentele de 4%.

In zona localitatii Pecinisca, inainte de astrenerea straturilor bituminoase,imbracamintea bituminoasa existenta, se va freza pe 5cm adancime.

Pe podurile existente peste raul Cerna, s-au prevazut frezarea imbracaminteibituminoase existente si asternerea a doua straturi de beton asfaltic tip BAP16 de 4cmgrosime.

Drumurile laterala din pamant s-au prevazut a se amenja pe 25m lungime cuurmatoarele straturi rutiere:6 cm anrobat bituminos tip AB 2; 20 cm strat de fundatiedin piatra sparta; 20 cm strat de fundatie din balast.

Pentru consolidare taluz si versanti s-au prevazut urmatoarele lucrari :- ziduri de sprijin de rambleu din beton de ciment clasa C 35/45 cu H

mediu=3.50 m , in locul celor existente , deteriorate sau inamplasamente noi cu lungimea totala de 2934 m;

- ziduri de sprijin de debleu din zidarie de piatra rostuite cu mortar deciment marca M 100, cu Hmediu =2.50 m , in locul celor cu zidariedeteriorata sau in amplasamente noi , avand lungimea totala de 9165 m;

- reparatii la zidurile din gabioane existente , umplute cu piatra bruta pe163 m lungime ;

- in zonele in care versantul este alcatuit din roci alterate cu fragmenteinstabile , pe 560 m lungime , s-au prevazut lucrari pentru protejareataluzului.

Deasemenea au fost prevazute lucrari de reparatii la zidurile de sprijin din zidarie ,existente, pe o lungime de 3677 m, la zidurile de rambleu, respectiv pe 3928 m lazidurile de debleu.Pe partea dreapta drumului s-a prevazut parapet deformabil de tip greu dupa ce inprealabil s-a demolat parapetul existent care este necorespunzator. S-a prevazutmontarea parapetului deformabil pe fundatie continua tip „L” , pe o lungime de 15 508m , pe fundatii izolate , pe 2912 m si pe ziduri de sprijin de rambleu pe 4972 m.La podurile existente s-au prevazut urmatoarele lucrari de reparatii: refacerehidroizolatie; inlocuire dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie ; reparatie lagurile de scurgere; refacere trotuare; inlocuire parapet metalic tip mana curentaexistent.

44

Pentru sporirea sigurantei circulatie rutiere s-a prevazut inlocuirea bornelor kilometricesi hectometrice.Dupa terminarea lucrarilor prevazute in proiect seva executasemnalizarea verticala conform STAS 1848/1/2008 precum si a marcajului rutiercoinform SR 1848/7-2004 , „Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere”. Prin executareamarcajului rutier va creste siguranta in exploatare a drumului.

Scurgerea apelor pluviale de pe partea carosabila se va realiza prin pantatransversala spre rigolele si santurile din beton clasa C 25/30, care s-au prevazut a serealiza si mai departe spre podetele existente si proiectate.In functie de configuratia terenului s-au prevazut urmatoarele dispozitive pentruscurgerea apelor:-rigole din beton clasa C 35/45 pe un strat de nisip de 10 cm grosime pe o lungime de21 326 m ;- rigole carosabile acoperite cu placute pe 5061 m lungime ;- de asemenea s-au prevazut lucrari de curatire si decolmatare la rigolele si santurileexistente pe o lungime de 3740 m.In vederea eliminarii apei din corpul drumului s-a prevazut dren de fund de rigola pe olungime de 5718 m.Avand in vedere constatarile facute privind starea tehnica a podetelor de pe DN 67 D ,s-au prevazut urmatoarele tipuri de lucrari:

- podete noi din elemente prefabricate tip P2= 70 buc ;- podete tubulare noi cu diametrul de 1000 m = 5 buc ;- podete dalate noi cu L = 4m , 2 buc .

De asemenea se vor repara camerele de cadere la 46 podete si se vor executa 30 decamere de cadere noi precum si amenajarea torentilor in amonte la 43 de podete .Dintotalul de podete existente pe DN 67D – sectorul studiat, 56 de podete suntcorespunzatoare si se mentin, fiind necesare diverse lucrari de reparatii, refacerecoronamente si amenajare albie amonte si aval. Accesele la riverani ( 2 buc) seamenajaza cu rigola carosabila , iar intre riverani , rigola naturala.

Lucrarile proiectate se realizeaza in limta amprizei existente , cu mentiunea cape aceste sectoare exista instalatii subterane de telecomunicatii si curent electric ,care necesita sa fie relocate pentru a se executa platforma drumului de 8 m,dispozitivele de colectare si evacuare a apei si zidurile de sprijin.Traversarile de liniiaeriene peste drumul national au o inltime suficient de mare astfel incat ele nu trebuieinaltate sau relocate.

5.2. Resursele naturale necesare implementarii proiectului propus

Perioada de realizare a proiectului Materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati pentru realizarea proiectuluipropus sunt reprezentate de: balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale,ciment, aditivi, energie electrica, gaze naturale, motorina.In vederea estimarii necesarului de materii prime si resurse necesare realizăriiproiectului, s-a avut in vedere volumul lucrărilor proiectate. In caietele de sarcinielaborate de proiectant si necesare licitatiei pentru alegerea antreprenorului vor fi

45

specificate caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatiicorespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se recomandaca aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire,evitandu-se astfel stocarea de materii prime pe termen lung.Principalele cantităţi de materiale utilizate sunt:- balast: 102.037 m3- piatră spartă: 49.008 m3- piatră brută: 97.168 m3- nisip 3.692 m3- emulsie: 305 tone- mixtură asfaltică ( strat de uzură, strat de legătură şi strat de bază ): 82.956 tone- beton C 16/20: 44.671 m3- beton C 25/30: 29.993 m3- beton C 35/45: 16.057 m3- mortar M100: 6.473 m3- netesin 98.845 m2- geocompozit: 56.175 m2- parapet de tip greu : 26.308 ml- elemente prefabricate tip P2 -540 buc.- elemente prefabricate tip T2 - 120 buc.- ţeavă PVC Ø 110 978 m- tuburi Ø 400 - 940 buc.- motorină: 3.230 tone.

Volumul de terasamente:- săpături: 246.232 m3- umpluturi: 9.700 m3___________________________________pământ în exces: 235.532 m3

Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate oriva fi necesar. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare,avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor seva executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua sischimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare aacumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat,unde se vor efectua si schimburile de anvelope. Mixtura asfaltica nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara in instalatiispecializate si transportata cu mijloace de transport specifice. Vopseaua pentru marcaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcatain utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor saudistribuitorilor, dupa caz.

46

In perioada de operare: apa, combustibil lichid , material antiderapant( nisip, clorurade calciu), care vor fi achizionate de la agenti economici autorizati.

5.3. Identificarea şi evaluarea impactului asupra factorilor de mediu înperioada de implementare

La modul general ramura transporturilor are un impact semnificativ asupra mediului, lascara mondiala, generand importante accidente cu pierderi de vieti omenesti sau aleunor capacitate vitale, pagube economice, poluare fonica si chimica, modificari inpeisaj. Pe de alta parte circulatia bunurilor si a oamenilor sta la baza dezvoltariisocietatilor umane, permitand schimburile, diviziunea mondiala a muncii, specializareasi libera concurenta.

Impactul negativ in perioada de constructieImpactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in diferitele etape deimplementare a proiectului. Astfel, se disting: perioada de organizare de santier,perioada de realizare si cea de exploatare a obiectivului.Activitătile de constructie, derulate in perioada de construcŃie a proiectului pot afectain mod specific calitatea aerului, apei, solului, respectiv a stării de conservare abiodiversitătii - in mod direct sau indirect prin afectarea calitătii factorilor abiotici demediu. In perioda de operare, nu se va inregistra un impact semnificativ asupramediului.In prezent, datorita tehnologiilor de executie moderne, utilizarii unor materiale maiputin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe un traseu, iar efectele negativepot fi in esenta urmatoarele:- Emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de lamotoarele extrem de puternice (1000 - 2000 CP) ale mijloacelor mecanice detransport si utilajelor.- Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi:praf la betonari sau gaze in cazul betoanelor bituminoase.- Perturbarea prin zgomot si noxe a, faunei si florei, uneori pe distante de citeva zecide metri fata de axul lucrarilor.- Ocuparea temporara a unor suprafete de teren situate in amplasamentul drumurilorde acces, drumuri tehnologice, organizarii de santier, etc.;- Perturbarea scurgerii naturale a apelor prin lucrarile de la pod si aparari de maluri,care pot produce atat modificari temporare si locale a nivelurilor, cat si crestereaturbiditatiiraului Cerna in special cu ocazia dezafectarii unor elemente de sustinere;- Posibilitatea intersectarii unor situri arheologice necunoscute, scoase la iveala delucrari, care presupun lucrari de salvare, ce ingreuneaza sau intarzie programul deexecutie. Se reglementeaza prin instiintarea autoritatilor competente;- Disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, cauzatpopulatiei din asezarile situate in apropierea santierului;

47

- Posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia alogena si personalulmuncitor, in timpul executiei lucrarilor.In concluzie, in perioada de executie are loc un impact negativ, dar a carui durata estelimitata. Impactul generat in perioada de executie va fi diminuat prin lucrarile derefacere ecologica.Impactul generat in perioada de executie va fi diminuat prin lucrarile de refacereecologica.

Impactul in perioada de executie- Dezvoltarea unor activitati economice legate de reabilitarea drumului: procurarea demateriale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanti silubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor;- Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimentepentru muncitori;- Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia locala, concomitent cuposibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica intr-o meserie noua, maiprofitabila.- Ridicarea nivelului economic, de civilizare si informare al populatiei locale.Se estimează că impactul major al proiectului este local, cu durată limitată, numai inzona fronturilor de lucru si doar pe perioada de executie. Lucrările propuse prinprezentul proiect nu produc efecte transfrontaliere.

Impactul in perioada de exploatarePrincipalul factor de poluare specific perioadei de operare este reprezentat de emisiilede noxe generate ca urmare a desfăsurării traficului rutier.Din punct de vedere al mărimii si complexitătii proiectului se estimează că acesta va firedus, temporar si local, variabil. Prin realizarea reabilitarii drumului se vor asiguraconditii de confort sporite pentru pasageri si conducatorii auto, sporirea capacitătii decirculatie, prin mărirea fluentei traficului, mărirea sigurantei circulatiei, reducereanumărului de accidente.

♦ Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus şi în zonalimitrofă:- Poluare specifică lucrărilor de consolidare a drumului national şi constă din

poluarea cu emisii de pulberi, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibraţii generatede utilajele pentru construcţii şi mijloacele de transport;

- Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental caurmare a unor defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării deurgenţă cu carburanţi din recipienţi necorespunzători şi fără luarea măsurilor desiguranţă etc.

♦ Principalii poluanti generaţi de implementarea proiectul propus:a.) Pulberi sedimentabile, generat pe amplasament (operaţiunile decopertare,

excavare, incarcare - descarcare, deplasarea mijloacelor de transport auto înincintă) şi pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din

48

deplasarea mijloacelor de transport si in timpul producerii mixturii asfaltice si abetonului).

b.) Noxe chimice, generate de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor şi alemijloacelor de transport, în incinta proiectului, pe drumul de acces si in baza deproductie;

c.) Zgomotul, generat de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta proiectului, pedrumul de acces si in baza de productie;

d.) Vibraţii, generate de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta proiectului, pedrumul de acces si in baza de productie;

e.) Deşeuri gospodărite necorespunzător

5.3.1. Impactul generat asupra factorului de mediu AER

Aspecte relevante ale stării actuale a factorului de mediu AER Informatiile privind calitatea aerului ambiental in judetele Caras Severin siMehedinti furnizate in Anuarul factorilor de mediu pentru anul 2012 se refera lapoluantii: dioxid de sulf, dioxid de azot benzen, monoxid de carbon, plumb, pulberi insuspensie. Dintre acestia, dioxidul de sulf si pulberile in suspensie au inregistratdepasiri alevalorilor limita admise in a doua jumatate a anului 2012, care au avut drept cauzecererea foarte mare de energie produsa in termocentrale pe fondul secetei prelungitedin perioada august-decembrie 2012, precum si prin situatiile frecvente de calmatmosferic care au favorizat acumularea poluantilor.

Conform datelor existente, emisiile rezultate în urma activitatilor locale si detransport se încadrează în limite admisibile din punct de vedere al impactului asupraaerului.

Surse şi poluanţi generaţiPerioada de constructieSursele de poluare a atmosferei sunt:- Activitatea de santier propriu-zisă din perioada de constructieo Lucrări de excavatiio Lucrările de asternere a imbrăcămintei de covor asfaltic pot produce o contaminarea aerului cu COV-uri, pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile;o Lucrările de terasamente care pot contamina factorul de mediu aer cu pulberi insuspensie si pulberi sedimentabile;- Functionarea utilajelor mijloacelor de constructieExecuţia lucrărilor din amplasament, va genera pe de o parte, o sursă de emisii depraf, cauzată de sapaturi si excavatii, iar pe de altă parte sursa de emisie a poluanţilorspecifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) de mijloacelor detransport şi de lucru folosite.Pe durata lucrărilor se vor analiza emisiile de substanţe poluante evacuate înatmosfera pot fi:a) surse de suprafaţa – reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor inzona de lucru;

49

b) surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfăşurat în zona de lucru (maşini detransport);Implementarea proiectului modifică local şi temporar calitatea aerului şi se referă la:- poluarea cu noxe gazoase şi particule în suspensie, rezultat al activităţilor deexcavare, sapaturi, etc.- emisiile de hidrocarburi volatile, produse la manipularea combustibililor;- emisiile acustice de origini diferite, fixe sau mobile, produse de utilaje tehnologicesau mijloace de transport.Gazele de eşapament emanate în atmosferă de motoarele cu ardere internă aleutilajelor folosite în realizarea proiectului sunt dispersate uniform pe suprafaţa delucru.Motoarele Diesel din dotarea utilajelor ce funcţionează în procesele tehnologice deexcavare, executie si transport, sunt surse de poluare a aerului ce degajă înatmosferă gaze de eşapament, în a căror componenţă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizide carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi.

Surse de suprafaţăEmisiile de substanţe poluante evacuate în atmosfera sunt generate de funcţionareautilajelor în fronturile de lucru. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;- vehicularea materialelor rezultate din sapatura la autovehicule ;- realizarea fundatiei din balast si piatra sparta ;- compactarea stratelor de balast;- asternerea stratelor de mixturi asfaltice.Cantităţile de poluanţi emise în atmosfera de utilaje depind, în principal, de următoriifactori:- nivelul tehnologic al motorului;- puterea motorului;- consumul de carburant pe unitatea de putere;- capacitatea utilajului;- vârsta motorului/utilajului;- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul punctului de lucru şi de-a lunguldrumului national in reabilitare, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăţimea demax.100 m, concentraţiile de poluanţi reducându-se la 50% la distanţa de de 20 mşi de 3 ori la distanţa de 50 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelorşi prin aplicarea normelor Euro III – V, comparativ cu Euro I se prognozeazăscăderea emisiilor cu 30%.

Activitatea în cadrul proiectului se desfăşoară într-o zonă cu vegetaţie. Inprocesul de fotosinteză plantele consumă mari cantităţi de dioxid de carbon şieliberează cantităţi importante de oxigen. Prin asimilaţia clorofiliană, masa verdeconsumă (absoarbe) mari cantităţi de CO2 emanat în atmosferă, dar şi restituie omare parte prin respiraţie şi prin descompunerea materiei organice moarte. Înacest fel, o parte a emisiilor generate de proiectul propus va fi eliminată prinfuncţia îndeplinită de vegetatiei existentă, de filtrare şi epurare a aerului pecale biochimică, ca şi aceea de a emana oxigen şi a absorbi CO2.

50

Emisiile de praf au ca sursă pământul necontaminat rezultat din decopertare,încărcare/descărcare şi transport auto a materialele de construcţii (nisip şi pietriş),mixturi asfaltice si beton. Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpulfuncţionării utilajelor şi mijloacelor de transport. Cantitatea de praf este redusă,emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitaţii, în timpul de funcţionareal utilajelor şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat de utilajecare funcţionează concomitent. Curenţii de aer dispersează emisiile de praf pesuprafaţă mare. Acestea se propagă în incinta şi în jurul perimetrului de lucru,precum şi de-a lungul drumului propus pentru reabilitare, de o parte şi de alta pe obandă cu lăţimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitatedescrescătoare de la interior spre exteriorul zonei.Emisiile de particule în suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificuloperaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice.Particulele în suspensie provenite din activitatea utilajelor se adăugă celor provenitede la mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfăşoară ambele activităţi.

Surse liniareEmisiile de substanţe poluante evacuate în atmosfera sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, personal etc.Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a mediuluiîn zona fronturilor de lucru.

Apreciem că poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare cucarburant, întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fineglijată.

Prognozarea impactuluiCuantificarea poluării aerului se va face prin estimarea modificărilor potenţiale alecalităţii acestuia în urma unor eventuale emisii de poluanţi, printr-un coeficientsubunitar.

Nota deBonitate

Indice deimpact

Probabilitate Grad deafectare

1 0 Nulă Neafectare2 0,1 – 0,4 Minimă Uşoară3 0,5 – 0,9 Medie Admisibilă4 1 Certă Inacceptabilă

Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu aer,este medie, admisibila pe perioada de executie a lucrarilor de consolidare adrumului.

Datorita existentei unei bune circulatii a aerului in zona proiectului, se poateaprecia ca se va produce o dispersie accentuata si destul de rapida a poluantilor inaer, tinand cont ca valorile noxelor emise in atmosfera se inscriu in limite admisibile.

51

5.3.2.Impactul generat asupra factorului de mediu APA

Aspecte relevante ale stării actuale a factorului de mediu APĂActivitatea nu este generatoare de ape poluante care sa necesite tratarea

inainte de deversare in emisar.Nu există analize curente asupra calitatii apelor de suprafata din cadrul

proiectului sau a vecinătaţilor imediate.

Surse şi poluanţi generaţiProiectul nu implică acţiuni de schimbare şi de eliminare a cursurilor de apă dinzonă şi nu are repercusiuni asupra alimentării cu apă a reţelei hidrografice desuprafaţă.Lucrările de executie a proiectului nu afecteaza apele subterane. Astfel, prin acestelucrari nu se modifică nivelul apelor de suprafaţă sau al pânzei freatice.Tehnologia de lucru adoptată nu implică consum de apă din surse de suprafaţă sausubterane, nu generează ape uzate sau alte surse de poluare a apei.

Perioada de constructieUn pericol important pentru apă este legat de modificările calitative ale apei produseprin poluarea cu impurităti care ii alterează proprietătile fizice, chimice si biologice.Din activitatea specifică de constructie vor rezulta următoarele tipuri de ape:• ape pluviale impurificate din zona proiectului;• ape uzate menajere rezultate de la organizările de santier ce vor fi amenajate inperioada santierului de constructie.

Poluarea apelor de suprafată si subterane poate proveni din:- deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat cu:- produse petroliere scurse de la autovehicule;- depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;- particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din trafic;-materiale antiderapante (săruri decongelate)o de asemenea, datorita accidentelor in care sunt implicate mijloacele de transport siutilajele care transporta materiale, combustibili, uleiuri, rezulta afectarea mediuluiacvatic- deversarea accidentala cu lichide poluante in caz de accidente rutiere in care suntatrenante autivehicule care transporta substante poluante;In cazul prezentului proiect, apele pluviale se pot impurifica cu materii in suspensii,uleiuri, hidrocarburi colectate din zona carosabilului prin rigole pereate si conturpereate.Manipularea si punerea in operă a materialelor de constructii (beton, piatră spartăetc.) determină emisii specifice fiecărui tip de material si fiecărei operatii deconstructie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri dinmasinile si utilajele santierului.Traficul greu, specific santierului, determină diverse emisii de substante poluante in

52

atmosferă (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina, particule insuspensie etc). Deasemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (dincalea de rulare, din pneuri).

Perioada de operareDupă realizarea investitiei sursele potentiale de poluare ale apelor pot fi următoarele:- apele pluviale colectate de pe suprafata carosabilă a drumului daca sunt deversateneepuratesau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul acvatic;- functionarea defectuoasă a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele decolectare aapelor pluviale si a sistemului de preepurare (decantor-separator de produsepetroliere);- lucrările de intretinere ale drumului pe perioada de functionare a investitiei, in specialprindeseurile produse si care pot contamina apele de suprafată;- apele uzate rezultate de la spatiile de parcări- apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcări;- Accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substantepericuloasegenereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la afectarea in modsemnificativ a mediului acvatic

Prognoza impactuluiImpactul produs asupra resurselor de apa in perioada de executieSe constata ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si de lamanipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sauindirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si numodifica incadrarea in categorii de calitate a apei, deoarece:- Cursurile de apa sunt intersectate punctual, astfel incat probabilitatea de poluareexista, aceasta putandu-se manifesta numai accidental;- Din literatura de specialitate pentru lucrarile de executie a infrastructurii de transportrutier, nu s-a pus in evidenta poluarea apelor si nici a modificarii incadrarii acestora incategoriile de calitate, datorita activitatii de constructie in domeniul mentionat.In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceastava fi minima. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, deuleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai in locurile special amenajate (peplatforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea pierderilor decombustibili sau alte produse poluante).Pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul de Gospodarire aApelor emis de Administratia Bazinala Banat.Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie incursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numaiprin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materialede constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

53

Concluzie finală: Activitatea de realizare a proiectului nu va genera un impact negativasupra apelor evacuate, precum si asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.

Impactul produs asupra resurselor de apa in perioada de operareImpactul diverselor posibile surse de poluare identificate in perioada de exploatare sepoate manifesta atat asupra calitatii cursurilor de apa de suprafata cat si asupraapelor subterane.

Impactul asupra apelor de suprafataTronsonul de drum national propus spre reabilitare, se desfasoara paralel cu raulCerna . Aceasta situatie este o potentiala sursa de impact, prin emisii de praf saupulberi metalice, care se pot depune pe suprafata apei. Avand in vedere ca este undrum existent, dupa reabilitarea acestuia impactul va fi redus asupra apelor desuprafata.

Impactul lucrarilor proiectate asupra regimului de scurgere a apelor:Asupra regimului apelor de suprafata sau subterane: podurile peste cursurile de apa,nu vor modifica dinamica scurgerii apelor, ele avand un caracter benefic; realizareasectiunilor de scurgere, precum si calculele de afuiere pentru pilele amplasate in albiacursurilor de apa vor asigura tranzitarea debitelor in siguranta la asigurarea normata;lucrarile pentru amenajarea albiilor sunt corelate cu lucrarile de realizare a podurilor,solutiile constructive adoptate pentru amenajarile de albie nu afecteaza negativ zona;atat in perioada de executie, cat si in cea de exploatare a drumului nu va fi intreruptasau modificata scurgerea apelor .Asupra obiectivelor existente in zona: imbunatatirea scurgerii apelor si stabilizareaalbiilor.

Impactul asupra apelor subteraneSubstantele poluante ce pot genera impact asupra apelor subterane pentru care aufost prevazute masuri corespunzatoare, de protectie a factorilor de mediu, suntreprezentate de scurgeri de combustibili, lubrifianti, in situatii de accidente, care potajunge accidental in apele subterane.In ceea ce priveste impactul desfasurarii traficului rutier asupra calitatii apei subteranesi a apelor de suprafata, acesta va fi nesemnificativ, intrucat conditiile de trafic vor fiimbunatatite.Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane, legislatia romaneasca nuprevede evaluarea dispersiei poluantilor. Normativul NTPA – 002/2005 stabilestelimitele maxime de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in retelele decanalizare. Dispersia poluantilor de tip emisii de praf si pulberi in bazinele cursurilor deapa este redusa. Substantele posibil poluante care vor ajunge in corpurile de apanu vor modifica calitatea acestora.De asemenea, reabilitarea drumului conduce la sporirea gradului de siguranta atransportului, fapt care se constituie intr-un efect pozitiv pentru calitatea cursurilor deapa.Se estimează că pentru apele pluviale descărcate in emisarii naturali valorileindicatorilor de calitate se vor incadra in limitele normativului NTPA 001/2005- privind

54

stabilirea limitelor de incărcare a apelor uzate industriale si orăsenesti la evacuarea inreceptorii naturali- si sub pragurile de alertă corespunzătoare – Ord. Min. APPM nr.756/1997.Se estimează că valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional curatese vor incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile deevacuare a apelor uzate dinretelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare (HG 352/2005privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se subpragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997. In concluzie, cuantificarea poluării apelor se va face prin estimarea modificărilorpotenţiale ale calităţii acestora în urma unor eventuale deversări de poluanţi, printr-uncoeficient subunitar.

Nota deBonitate

Indice deimpact

Probabilitate Grad deafectare

1 0 Nulă Neafectare2 0,1 – 0,4 Minimă Uşoară3 0,5 – 0,9 Medie Admisibilă4 1 Certă Inacceptabilă

Avand in vedere ca nivelul freatic este la adancimi reduse, se considera caimpactul este potenţial redus asupra apelor de suprafata si subterane.

5.3.3. Impactul generat asupra factorului de mediu SOL – SUBSOL

Aspecte relevante ale stării actuale a factorului de mediu sol-subsol Conform hărţii solurilor (întocmită de Institutul de Geografie) în zona proiectuluitipurile de sol întâlnite:

- soluri brune si roca la zi.Teritoriul proiectului avand un substrat din roci relativ stabile, pe un teren de

munte. Din acest punct punct de vedere, procesele geomorfologice pot sa aiba oactivitate crescuta.

Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor nu sunt pregnanteîn perimetrul proiectului. Datorită pantelor şi constituţiei subsolului, alunecările deteren si caderile de piatra sunt prezente. Prin urmare, modelarea actuală a zoneiproiectului nu este nici dinamică şi nici accentuată dar fara posibilitatea de modificarein conditiile inceperii lucrarilor de executie. In zonele cu activitate se vor reface zidurilede aparare sau se vor construi altele.

Eroziunea de suprafaţă afectează practic toate suprafeţele din zona; activitateamaximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de primavara, vara si toamna.

Surse şi poluanţi generaţi

In perioda de constructiePrincipalul impact asupra solului si subsolului, in perioada de executie, esteconsecinta ocupării temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme,

55

organizări de santier, etc. De asemenea, realizarea proiectului presupune ocupareatemporara, a unor suprafete de teren.Intre factorul de mediu sol si factorul de mediu subsol există o legătură foarte stransă,astfel incat orice modificare de natură fizică sau chimică asupra solului va fi resimtităsi la nivelul subsolului.Astfel, se disting două tipuri de impact:- impact direct prin inlăturarea straturilor superficiale si de adancime, modificandstructura, orizonturile si proprietatile invelisului edafic;Impact direct asupra subsolului asupra depozitelor geologice;- impact indirect prin afectarea panzei freatice si modificarea cursurilor de apă, siprin schimbarea nivelului apei freatice. Impact indirect asupra subsolului ca urmare adecopertării si instalării roceselor geomeorfologice caracteristice.Formele de impact, identificate asupra solului si subsolului in perioda de execuŃie,sunt:• scurgeri accidentale de carburanti sau lubrifianti datorită defectiunilor tehnice autilajelor specifice de constructii, datorită reparatiilor in conditii necorespunzătoare,datorită manipulărilor neglijente in timpul alimentării sau datorită depozitărilornecorespunzătoare si care prin intermediul apei seinfiltrează in sol;• emisiile mobile provenite de la activitatea utilajelor grele, datorită arderiicombustibilului (NOx, SO2, CO, pulberi) prin sedimentare la nivelul solului, cu posibilaafectare a calitătii acestuia.• depozitarea carburantilor si lubrifiantilor in locuri necorespunzătoare;• depozitări necorespunzătoare a deseurilor rezultate in timpul lucrărilor de constructie(atat deseuri menajere provenite de la echipele de muncitori, cat si deseuritehnologice)• managementul necorespunzător al apelor de suprafaŃă traversate si al apelor dinprecipitatii atatin timpul constructiei cat si in perioada de operare, cu efecte asupra eroziunii solului• Apele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile de acces,apele menajere sau tehnologice uzate daca nu sunt colectate si epuratecorespunzator se pot infiltra in sol, conducand la incarcarea cu poluanti a acestuia;• Activitatile specifice defrisarii pot genera erodarea solului;• Ocuparea definitiva dar redusa a unor suprafete de teren si schimbarea folosinteiacestora(0,7ha)În perioada de implementare a proiectului propus, în funcţie de modul de utilizare aterenului din incinta amplasamentului, impactul asupra solului şi subsolului se referă sila:- stratul de sol este afectat temporar prin decapare şi depozitare în spaţiul destinat

acestui scop. Prin decapare şi depozitare este complet alterară structura solului şicapilaritatea acestuia, fără a-şi pierde însă calităţile fizico – chimice şi, implicitfertilitatea. Starea alterată a factorului de mediu se menţine pe toată perioada deimplementare a proiectului. După realizarea lucrărilor de refacere a mediului, şimai ales după instalarea covorului vegetal, stratul de sol începe să – şi

56

îndeplinească rolul de suport al biocenozei specifice prin refacerea structurii şicapilarităţii, precum şi îmbunătăţirea fertilităţii prin refacerea microfaunei;

- subsolul este afectat prin deranjarea echilibrului geologic pe adîncimea deexcavare in vederea realizarii fundatiei. În zona de excavare stratul de piatra inamestec cu sol afectat este pe adancimi pana la max 1,0m, astfel incat nu este denatură să aducă prejudicii subsolului. Afectarea subsolului este numai de naturăfizică şi nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu.

Solul va fi decopertat si depozitat separat in perimetru pentru a fi reutilizat laamenajarea taluzurilor drumului.

In perioada de operare• Traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prin intermediulatmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand la contaminarea acestuia;• Apele meteorice care spala poluantii de pe platforma drumului se pot depune pesuprafata soluluisi ulterior se pot infiltra in apele subterane afectand in mod specialapele freatice;• Deseurile rezultate din trafic daca nu sunt gestionate in mod corespunzator, prindepunerea acestora pe suprafata solului pot produce poluarea acestuia.

Prognozarea impactuluiIn perioada de executiePoluanti atmosferici produc efecte negative asupra calitătii solurilor aflate invecinătatea amplasamentelor fronturilor de lucru si organizării de santier. Studiile dindomeniu relevă existenta unei zone sensibile de pană la 30 de metri fată deoperatiunile de lucru desfăsurate. Acesată zonă este considerată posibil a fiafectată de realizarea proiectului.

Efectele poluantilor atmosferici asupra solului sunt următoarele:Particule de praf (rezultate din manevrarea pămantului, a materialelor de constructie,arderea combustibililor)o Suprafetele de sol pe care se depun aproximativ 300-1000 g/mp/an, pot fi afectatede modificări ale pH-ului precum si susceptibile de modificări structurale;o Depăsirile concentraŃiilor maxime in aer ale particulelor in suspensie, nu ridicăprobleme, atata timp cat acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pămant.

SO2 si NOxo Acesti oxizi sunt consideraŃi a fi principalele substanŃe răspunzătoare deformarea depunerilor acide;o Procesul de formare a depunerilor acide incepe prin antrenarea celor doi poluantiin atmosferă, care in contact cu lumina solară si vaporii de apă formează compusiacizi;o Efectul acestor depuneri este acidifierea solului care atrage reducerea faunei insol, a microorganismelor si scăderea capacitătii productive a solului;-izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonareaacestora;

57

-scoaterea definitiva din fondul forestier a terenurilor care genereaza modificaristructurale in profilul de solTotusi, impactul semnificativ al realizării proiectului asupra solului si subsolului ilreprezintă ocuparea definitvă a suprafetelor de teren destinate corectiilor de drum fiindun impact permanent.

In perioada de operareIn perioada de functionare, sursele de poluare a solului si subsolului vor fireprezentate de:• depozitări necontrolate de deseuri;• ape pluviale colectate de pe carosabil;• accidente in care sunt implicate autovehicule transportatoare de materiale chimicetoxice;• emisii in atmosferă datorate traficului.Se consideră ca zonă sensibilă ca fiind aceea cuprinsă pe o lătime de 30 de metri deambele părti ale drumului national.In tara noastră, pană in prezent, nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca efect altraficul rutier.Concentratiile de Pb, Ni, Zn,Cd in sol in vecinatatea drumurilor s-au incadrat inprevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului, respectiv aurezultat mai mici decat pragurile de alerta pentru soluri mai putin sensibile.Se apreciază că impactul asupra solului si subsolului, este negativ, de importantămedie, temporar (prin ocuparea temporară de terenuri) si permanent (prin ocupareadefinitivă de terenuri).

Cuantificarea poluării solului se va face prin estimarea modificărilor potenţialeale calităţii acestora în urma unor eventuale deversări de poluanţi, printr-un coeficientsubunitar.

Nota deBonitate

Indice deimpact

Probabilitate Grad deafectare

1 0 Nulă Neafectare2 0,1 – 0,4 Minimă Uşoară3 0,5 – 0,9 Medie Admisibilă4 1 Certă Inacceptabilă

Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediu soleste mediu, in limite admisibile.

5.3.4.Impactul generat asupra factorului de mediu biodiversitate

Aspecte relevante ale stării actuale a factorului de mediu biodiversitate

58

59

Specii de plante observate de-a lungul întregului drum, cu ocazia deplasarilor interen:

Lista generală de specii cuprinde: Abies alba, Acer campestre, Acerpseudoplatanus, Acer platanoides, Achillea milefolium, Achnatherum calamagrostis,Agrimonia eupatoria, Ailanthus altissima (cult.), Alliaria petiolata, Alnus glutinosa,Alyssum petraeum, Ambrosia artemisiifolia, Amorpha fruticosa, Aremoniaagrimonoides, Artemisia vulgaris, Asarum europaeum, Asplenium ruta-muraria,Asplenium trichomanes, Aster amellus, Athyrium filix femina, Bidens tripartita,Brachypodium sylvatica, Bromus benekenii, Calamintha sylvatica, Calaminthavulgaris, Campanula sibirica, Campanula trachelium, Carduus candicans, Carpinusbetulus, Carpinus orientalis, Ceterach officinarum, Chaerophyllum aromaticum,Chaerophyllum temulentum, Cichorium intybus, Cirsium erisithales, Clematis vitalba,Clinopodium vulgare, Cirsium erisithales, Cirsium oleraceum, Cornus mas, Corylusavellana, Crataegus monogyna, Cratoneuron commutatum (Bryophyta), Cratoneuronfilicinum (Bryophyta), Cruciata glabra, Chrysoplenium alternifolium, Cynodon dactylon,Dactylis glomerata, Daucus carota carota, Dianthus petraeus, Digitalis grandiflora,Digitaria ischaemum, Dryopteris filix-mas, Epilobium angustifolium, Equisetumsylvaticum, Erigeron annuus annuus, Erigeron annuus septentrionale, Eupatoriumcannabinum, Euphrasia salisburgensis, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinusornus, Galium album, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Geranium macrorrhizum,Geranium robertianum, Gymnocarpium robertianum, Juglans regia, Juncusconglomeratus, Hieracium sabaudum, Hypochoeris radicata, Hedera helix,Leucanthemum vulgare, Linaria vulgaris, Lunaria rediviva, Luzula sylvatica, Lycopuseuropaeus, Lythrum salicaria, Malus sp. (cult.), Melica uniflora, Mentha longifolia,Micromeria pulegium, Mycelis muralis, Oenothera biennis, Origanum vulgare,Parietaria officinalis, Picea abies, Pinus nigra banatica, Pinus sylvestris, Phylitisscolopendrium, Plantogo media, Plantago major, Poa nemoralis, Polygonumaviculare, Polygonum lapathifolium, Potentilla micrantha, Potentilla reptans, Pulicariadysenterica, Pteridium aquilinum, Prunus cerasus, Prunus spinosa, Pyrus sylvestris,Ranunculus repens, pseudoacacia, Robinia pseudoacacia, Rubus sp., Salix alba,Salix caprea, Salix viminea, Salvia glutinosa, Salvia verticillata, Sanicula europaea,Sambucus nigra, Scabiosa ochroleuca, Scrophularia nodosa, Scutellaria altissima,Sedum acre, Sedum hispanicum, Sedum maximum, Seseli montanum, Solidagovirgaurea, Sonchus oleraceus, Stellaria media, Polyodium vulgare, Tanacetumcorimbosum, Tanacetum macrophyllum, Taraxacum officinale, Telekia speciosa,Teucrium chamaedrys, Tilia tomentosa, Trifolium pratense, Ulmus glabra, Urticadioica, Verbascum nigrum, Verbena officinalis, Viburnum lantana, Vincetoxicumhirundinaria, Viola canina.

KM 76+380- 77+000. Coord.: 310615E, 397450N, 395 m alt.Lista specii (se prezintă în ordine alfabetică):

60

Acer campestre, Acer pseudoplatanus, Achillea millefolium, Achnatherumcalamagrostis, Alnus glutinosa, Ambrosia artemisiifolia, Brachypodium sylvaticum,Carduus candicans, Centaurea biebersteinii, Clematis vitalba, Corylus avellana,Crataegus monogyna, Erigeron annuus septentrionalis, Eupatorium cannabinum,Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus ornus, Galium aparine, Hypochoerisradicata, Inula conyza, Lactuca serriola, Linaria vulgaris, Mentha longifolia,Polygonum aviculare, Prunus spinosa, Ranunculus repens, Rosa sp, Salviaverticillata, Sambucus nigra, Seseli montanum, Valeriana officinalis.

KM 77+000- 77+200Stâncării pe partea stg. a drumului- zonă cu risccădere de piatră; gresie calcaroasă. Coord.: 310532E, 397231N, alt. 382m.

Lista de specii cuprinde: Achnatherum calamagrostis, Alyssum petraeum, Asteramellus, Clematis vitalba, Fraxinus ornus, Galium album, Hypochoeris radicata,Leucanthemum vulgare, Plantogo media, Salvia verticillata, Sedum acre, Seselimontanum.

61

Pe partea opusă, spre Cerna: Corylus avellana, Dactylis glomerata, Erigeronannuus annuus, Salix caprea, Salvia glutinosa, Scabiosa ochroleuca, Sonchusoleraceus, Stellaria media, Pulicaria dysenterica, Trifolium pratense,

Versanții din dreapta tehnica a raului Cerna, peste raul Cerna: Fagus sylvaticași Tilia tomentosa

Versanții din dreapta drumului: Acer campestre, Cornus mas, Fagus sylvatica;pe marginea drumului, în continuare: Mycelis muralis, Parietaria officinalis, Scutellariaaltissima.

KM 77+200-77+700Drumul continuă cu aceeași compoziție a covorului vegetal: în partea dreaptă,

spre Cerna s-au mai identificat: Carpinus orientalis, Mentha longifolia, Urtica dioica,Parietaria officinalis, Cichorium intybus, Mentha longifolia, Trifolium pratense,Ambrosia artemisiifolia, Potentilla reptans, Cynodon dactylon, Polygonumlapathifolium, Stellaria media, Bidens tripartita, Calamintha vulgaris,

În continuare, pe versanții din stânga pădure de Fagus sylvatica cu Asarumeuropaeum, cu stâncărie ce coboară până în marginea drumului: Athyrium filix femina,Poa nemoralis, Euphrasia salisburgensis, Teucrium chamaedrys, Digitalis grandiflora,Asplenium ruta-muraria, Hedera helix, Gymnocarpium robertianum, Aspleniumtrichomanes.

In partea dreaptă, spre Cerna: Agrimonia eupatoria, Ambrosia artemisiifolia,Calamintha vulgaris, Clematis vitalba, Cichorium intybus, Corylus avellana, Dactylisglomerata, Erigeron annuus septentrionale, Fagus sylvatica, Fraxinus ornus, Linariavulgaris, Origanum vulgare, Rubus sp., Salix alba, Salvia glutinosa, Verbascumnigrum, Tanacetum corimbosum, Tanacetum macrophyllum, Achillea milefolium,Galium aparine, Clematis vitalba, ranunculus repens, Daucus carota carota.

KM 77+700-78+000În dreapta Cernei, pădure de Fagus sylvatica și Tilia tomentosa; fânețe la

margine de pădure. Zonă cu proprietăți particulare.Pe marginea drumului s-au identificat: Juncus conglomeratus, Cruciata glabra,

Rubus sp. Pteridium aquilinum, Lythrum salicaria, Salix viminea.În partea stăngă a drumului versanți calcaroși cu Pinus nigra banatica și

Fraxinus ornus.Perete cu risc cădere pietre: Coord.: 310091E, 396835N, alt. 383m.

62

KM 78+000-78+300Drumul străbate pădurea de fag. În partea dreaptă cursul Cernei este la aprox.

20 m distanță de drum.Au fost identificate în dreapta Telekia speciosa, Fagus sylvatica, Salvia

glutinosa, Corylus avellana, Acer pseudoplatanus.

KM 78+300-79+000Au fost identificate speciile:Corylus avellana, Acer pseudoplatanus.În continuare aceeași compoziție a covorului vegetal ce însoțește marginile de

drum.Urmează o stâncărie pe partea stg. cu Geranium macrorrhizum, Carpinus

betulus, Fagus sylvatica, Fraxinus ornus, Parietaria officinalis; Cirsium erisithales,Eupatorium cannabinum în marginea drumului. Drumul flancat de Corylus avellanaFagus sylvatica și Rubus sp. Spre Cerna- Alnus glutinosa cu Fraxinus excelsior.

În stânga drumului – lucrări rebilitate, ziduri de protecție pe care se dezvoltă:Epilobium angustifolium, Geranium macrorrhizum, Bromus benekenii, iar deasupraacestora Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus.

KM 79+000 -79+500Au fost identificate:Acer pseudoplatanus, Fagus sylvatica, Juglans regia, se

observă pajiști păsunate.Abies alba (cultivat), Clematis vitalba, Picea abies (cultivat), Sambucus nigra,

Polygonum aviculare. Urmează pădure de fag, cu Fraxinus ornus, Corylus avellana.În dreapta drumului arinișul de-a lungul Cernei. Rar Robinia pseudoacacia

(cultivat).Pe partea stângă în continuare pădure de Fagus sylvatica și apare mai des

Robinia pseudoacacia; Dryopteris filix-mas. Apoi fânețe și pășuni.Zona locuita permanent.Urmează o zonă cu conglomerate mari de piatră-strat

sedimentar.

63

KM 79+500-80+000 Zona izvoarelor petrifiante-Izvorul Pișetori.Lista specii: Brachypodium sylvatica, Cratoneuron commutatum, Cratoneuron

filicinum, Eupatorium cannabinum, Geranium robertianum, Lunaria rediviva, Mycelismuralis, Phylitis scolopendrium, Scrophularia nodosa, Telekia speciosa.

Foto: Izvorul Pisetori si Cratoneuron commutatum

KM 80+000- 80+200 în dreapta locuințe și terenuri îngrădite.În stânga păduri de Fagus sylvatica, Tilia tomentosa. De-a lungul drumului:

Acer campestre, Acer pseudoplatanus, Artemisia vulgaris, Chaerophyllumaromaticum, Erigeron annuus annuus, Fraxinus ornus, Robinia pseudoacacia, Salixalba, Taraxacum officinale, Urtica dioica. Urmează livezi cu pruni, meri, cireși, Juglansregia; un teren agricol nelucrat, ocupat de Prunus spinosa, Prunus cerasius.De-alungul Cernei, pe dreapta Alnus glutinosa, Corylus avellana.

KM 80+200-81+200-se termină zona de locuințe. În partea stângă fânețeruderalizate.Pe partea dreaptă a drumului: Alnus glutinosa, Amorpha fruticosa,Brachypodium sylvatica, Carpinus betulus, Clematis vitalba, Corylus avellana, Fagussylvatica, Juglans regia, Rubus sp., Salix alba, Pteridium aquilinum, Salvia glutinosa,Viburnum lantana.

KM 82+000-82+200 - izvoare calde. În dreapta drumului: locuințe cu fânețe,Acer campestre, Alnus glutinosa, Crataegus monogyna, Salvia glutinosa.

KM 82+200-82+300 Se observă în partea dreaptă a apei vechiul traseu algranitei austro-ungare. In vecinatate cuiburi de lăstuni de stâncă.

KM 82+300-83+900Incepe traseul spre Poiana Beletina.

64

În dreapta drumului o parcare cu Ailanthus altissima (cultivat). Valea Iuții, carepornește spre Vlașcu, iar în stânga izvoare petrifiante Coord.: 307278E, 393655N.Listă: Acer pseudoplatanus, Cratoneuron commutatum, Cratoneuron filicinum,Fraxinus excelsior, Lunara rediviva, Ulmus glabra. Aici se intersectează cele douăhabitate: 7220 cu 9180, situație observată și la izvorul anterior (Pișetori).

Tot stânga - risc căderi de pietre, până la poteca spre Inelăț. Pe acești pereți:Achnatherum calamagrostis, Asplenium trichomanes, Aster amellus, Calaminthasylvatica, Campanula sibirica, Ceterach officinarum, Geranium macrorrhizum,Micromeria pulegium, Sedum hispanicum, Sedum maximum, Dianthus petraeus,Solidago virgaurea, Polyodium vulgare.

Apoi, pe marginea drumului: Pinus sylvestris, Corylus avellana, Robiniapseudoacacia, Pyrus sylvestris, Fagus sylvatica. Hieracium sabaudum, Viola canina,Alliaria petiolata, Plantago major, Campanula trachelium, Potentilla micrantha,Vincetoxicum hirundinaria, Taraxacum officinale,

Cascadă partea dreaptă: coord. 306614E, 393086N, alt. 118, la câteva sute demetri până la intrarea spre Inelăț; cuiburi de lăstuni.

Izvor petrifiant Coord.: 306436E, 392955N, alt 315m: Cratoneuroncommutatum, Cratoneuron filicinum Telekia speciosa, Lycopus europaeus, Agrimoniaeupatoria, Cirsium oleraceum, Mentha longifolia, Geranium robertianum, Scrophulariaalata.

KM 83+900-84+000 Lunaria rediviva, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior,

Fagus sylvatica --habitat 9180, și acesta tot foarte aproape, se suprapune cu cel deizvoare petrifiante.

KM 84+000-92+000Drumul merge prin pădure de fag, stâncării calcaroase: Parietaria officinalis,

Fagus sylvatica, Asplenium trichomanes, Sanicula europaea, iar pe langa rau Alnusglutinosa.

De aici se observă habitatul Pinului Negru de Banat ( Pinus nigra var. banatica)în stânga.

65

Foto: Asociatii cu Alnus glutinosa si Pinus nigra var. Banatica

KM 92+000-KM - 102+000 pădure de Fagus sylvatica în stânga, cu Robiniapseudoacacia plantat in vederea consolidarii versantilor drumului. Sunt prezenti perețibetonați pe stânga( lucrari de arta si de consolidare).

KM 102+000-108+390, zone cu fanete si localitatea Baile Herculane siPecinisca.

2. În vecinătatea zonei de implementare a PP sunt prezente următoarelehabitate de interes comunitar, pe care le vom analiza în continuare:

- 8160 - Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan* reprezentat prin R6115-Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişurimobile cu Achnatherum calamagrostis, edificată de as. Achnatheretumcalamagrostis Br.-Bl. 1918. Fitocenoze ale asociației sunt instalate pestâncile de pe marginea dreaptă a drumului.

Menționăm că habitatul ajunge până la marginea drumului pe anumite porțiuni,însă, cum drumul este funcțional de multă vreme, putem vorbi aici doar de rămâșițeale asociației Achnatheretum calamagrostis, care sunt trădate de prezența pe perețiipietroși –bolovănoși a specie Achnatherum calamagrostis. Foarte rar Micromeriapulegium și Dianthus petraeus.

- 8210 - Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroasereprezentat prin: -R6216-Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cuCeterach officinarum şi Draba lasiocarpa. Edificat de as. Asplenio-Ceterachetum Vives 1964 și R6217-Comunităţi daco-balcanice pe stâncicalcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şiAsplenium trichomanes ssp. Quadrivalens. Edificat de as. Asplenio-Silenetum petraeae Boşcaiu 1971.

Din fitocenozele asociațiiloe la drum ajung, în locurile cu roci fixate, doarspeciile de Asplenium trichomanes, A. ruta-muraria și doar într-un singur loc punct de-a lungul drumului am întâlnit o populație mai mare de Ceterach officinarum. Nu s-aidentificat Draba lasiocarpa și Silene petraea pe pereții stâncoși care constituiemarginea stângă a drumului.

- 7220 - Izvoare petrifiante cu formare de travertin * reprezentat de varianta -R5417-Comunități sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatumși Cratoneuron filicinum, edificat de as.: Cratoneuretum filicino – commutati(Kuhn 1937) Oberd. 1977 (Syn.: Cratoneurum commutatum Pușcaru et al.1967); Cochleario pyrenaicae–Cratoneuretum commutati (Oberd. 1957) Th.Müller 1961 (Syn.: Carici flavae- Cratoneuretum cochlearietosumpyrenaicae Ștefureac 1972).

Prezent în parcela 1A.- 91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica. Principala formaţiune forestieră a

etajului montan de pe întregul curs mijlociu şi superior al Văii Cernei estereprezentată prin făgete, a căror apartenenţă fitosociologică se diferenţiază

66

după natura substratului petrografic. Cea mai răspândită dintre acestea esteAremonio-Fagetum “banato-ottenicum”, Boşcaiu, 1971 care pe lângăversanţii sudici ai Godeanului şi Munţilor Cernei are o largă răspândire şi înMunţii Mehedinţiului. Se formează pe soluri eutrofe mezobazice de pesubstrat cristalin, mai rar calcaros din etajul montan, având un accentuatcaracter zonal. În general, pătura vie este destul de redusă, iarproductivitatea arboretelor este mijlocie. Au fost analizate mai multe pâlcurila confluenţa Văii Cernei cu Valea Ivanului, Buza Osliei Româneşti, PlaiulBulzului şi Ciuceava Mare. Pe fondul zonal al făgetelor din Aremonio-Fagetum “banato-ottenicum”, Boşcaiu, 1971, în staţiuni acidofile pe substratalcătuit din gnais se dezvoltă asociaţia Galio rotundifolia-Fagetum Boşcaiu1971, care corespunde unui stadiu de paraclimax din care lipsesc cudesăvârşire speciile dacice. În numeroase cazuri, aceste arborete suntreprezentate prin făgete de limită descrise de Enculescu, care ajung până înetajul subalpin. Alcătuirea păturii vii este redusă iar litiera este groasă cudescompunere lentă. Pe stâncăriile calcaroase ale versanţilor bazinuluiCernei, în condiţii de xericitate mai accentuată, oferite îndeosebi degrohotişuri se instalează făgetele de surducuri care se remarcă prinabundenţa unor specii diferenţiale ale alianţei Peltarion alliaceae în rândulcărora predomină Geranium macrorrhizum. Cele mai multe dintre acestefăgete de surducuri sunt reprezentate prin asociaţia Geranio-macrorrhizi-Fagetum (Borza 33) Soo 64. În alcătuirea lor floristică participă un numărapreciabil de specii dacice, dacobalcanice şi balcanice ca şi de obârşiemediteraneeană.

- Asociaţia Geranietum macrorrhizi Boşcaiu 1971 populează bolovănişurilemasive de pe pantele abrupte în toate sectoarele parcului naţional. Odezvoltare luxuriantă o au aceste pe versanţii întregului parcurs al VăiiCernei unde vegetează pe suprafeţe extinse. Pe pantele mai puţin abrupte,odată cu includerea bolovănişurilor în perimeter forestiere, aceste cenozeevoluează în direcţia edificării asociaţiei Geranio macrorrhizo- Fagetum.

- 9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene *(Drumul intersectează habitatul la Km 87+390 -88+200 și 88+390-

89+000).

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior * - reprezentat de

varianta R4402- Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus

glutinosa) cu Stellaria nemorum (Zăvoi de anin de negru cu Rubus caesius-

Aegopodium podagraria), edificat de as.: Stellario nemori-Alnetum glutinosae (Kästner

1938) Lohm. 1957- prezent pe cea mai mare parte a drumului.

Obiectivele planului de management durabil vizează:a) Peisajul şi mediul fizic – menţinerea şi conservarea caracteristicilor

geologice, geomorfologice şi a frumuseţii peisajului, cu prioritate a reliefului carstic.

67

b) Managementul biodiversităţii – creşterea sau menţinerea cel puţin la nivelulactual a populaţiilor de animale şi plante sălbatice din PNDVC, menţinerea habitatelordin zonele cu protecţie specială în starea lor naturală sau cât mai aproape de aceasta;

c) Utilizarea raţională a resurselor – reglementarea, monitorizarea şi controlulactivităţilor de utilizare a resurselor din parc, astfel încât să se permită desfăşurareade activităţi tradiţionale existente, care nu dăunează biodiversităţii, peisajului saumediului fizic al parcului;

d) Comunităţile locale, sub aspectul:i) încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea unor activităţi economice care

să urmărească dezvoltarea durabilă a zonei;ii) promovarea împreună cu comunităţile locale a valorilor culturale, activităţilor

şi practicilor tradiţionale, pentru a creşte valoarea zonei şi a parcului;e) Turismul ecologic, organizat prin promovarea unui turism care să aducă

venituri şi care să încorporeze valorile naturale, culturale şi tradiţionale ale zonei, încircuitul turistic naţional şi internaţional;

f) Educaţie şi conştientizare – conştientizarea şi educarea publicului, a factorilorinteresaţi, pentru înţelegerea importanţei parcului şi obţinerea sprijinului acestora învederea realizării obiectivelor parcului;

g) Managementul şi administrarea – asigurarea unui sistem integrat degospodărire a parcului, prin intermediul Administraţiei şi al factorilor interesaţi, învederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit parcul. Aceasta presupuneun management participativ, eficient şi adaptabil, realizat împreună cu autorităţile şicomunităţile locale, prin asigurarea resurselor umane şi financiare necesare.

Prognozarea impactului

Prin implementarea proiectului propus, se produc modificări ale stării actuale afactorului de mediu ″biodiversitate″, generate în special de lucrarile de consolidare side traficul utilajelor si a autovehiculelor de-a lungul proiectului.

Proiectul in discutie nu presupune modificari ale categoriei de folosinta a unorterenuri prin scoateri din fond forestier sau agricol. Suprafata drumului dereabilitat/consolidat este aceeasi cu suprafata drumului existent in acest moment .Toate tipurile de habitate intersectate de traseul proiectului sunt habitate care au fostafectate la etapa de construire a drumului DN 67 D, cu multi ani inainte. Se poateconstata, in prezent, ca habitatele in discutie, nu si-au pierdut caracteristicile si nicichiar starea de conservare favorabila, in ciuda efectului semnificativ al constructieiacestui drum

Analiza si evaluarea diferitelor tipuri de impact in raport cu integritatea ariei naturaleprotejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili:

Ø Indicator cheie nr.1 ( procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut):Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate de interescomunitar prioritare, proiectul se va desfasura pe suprafata actuala a drumuluinational DN 67D.

68

Ø Indicator cheie nr.2( procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folositepentru necesitatile de hrana, odihna, si reproducere ale speciilor

Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate pentruhran, odihna si reproducere, proiectul se va desfasura pe suprafata actuala a drumuluinational DN 67D.Ø Indicator cheie nr.3 ( fragmentarea habitatelor de interes comunitar exprimata

in procente)Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor fragmenta habitateterestre de interes comunitar, deoarece este un drum existent , acest proces s-arealizat cu mult timp in urmaØ Indicator cheie nr.4(durata sau persistenta fragmentarii)

Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr.3, consideram acest indicator canerelevant pentru evaluarea impactului.Ø Indicator cheie nr. 5( durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes

comunitar distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar)Durata de perturbare a speciilor de interes comunitar la faza de constructie a drumuluieste estimata la 12 luni.Durata de perturbare a speciilor la faza de operare este nelimitata, insa avandexistenta traficului auto prin insasi existenta drumului, consideram ca acest tip deimpact nu va afecta statutul de conservare a niciunei specii de interes comunitarpentru care a fost desemnat situl.Ø Indicator cheie nr. 6( schimbari in densitatea populatiilor-nr. indivizi/suprafata)

Realizarea obiectivului de investitii nu va conduce la schimbari semnificative indensitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identicate ca prezente saupotential prezente in zona proiectuluiØ Indicator cheie nr.7( scara de timp pentru inlocuirea speciilor, habitatelor

afectate de implementarea proiectului)Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupraspeciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturileNATURA 2000.Ø Indicator cheie nr.8( indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari

legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale , care pot determinamodificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interesacomunitar)

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupraspeciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturileNATURA 2000.

Din analiza indicatorilor cheie relevanti privind impactul proiectului analizat,consideram ca integritatea siturilor NATURA 2000 analizate cat si a PNDVC, nu va fiafectata.

Cuantificarea poluării biodiversităţii se va face în funcţie de gradul deafectare al speciilor care îşi au habitatul în zona amplasamentului şi în zoneleînvecinate, printr-un coeficient subunitar.

69

Nota debonitate

Indice deimpact

Probabilitate Grad deafectare

1 0 Nulă Neafectare2 0,1 – 0,4 Minimă Uşoară3 0,5 – 0,9 Medie Admisibilă4 1 Certă Inacceptabilă

Se poate considera că impactul produs asupra factorului de mediubiodiversitate este minim, usor.

5.3.5. Zgomotul

SurseDin punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in:• surse de zgomot din fixe;• surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot si vibratii fixeSunt reprezentate de activitatile curente desfasurate pe amplasamentul analizat:zgomotele datorate activitatii utilajelor de excavare/decapare, rambleiere, manevra sitransport; Se estimează ca sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderatavand in vedere faptul ca lucrarile se vor desfasura pe o perioadă scurtă de timp.

b. Sursele de zgomot si vibratii mobileNivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vortransporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se vainscrie in nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescand insa frecventa de aparitiea acestuia, datorită cresterii intensitatii traficului.Principala dificultate in realizarea unei estimări concrete a zgomotului produs deorganizarea de santier o constituie lipsa unui inventar precis al utilajelor mobilizate,orele de functionare estimate si perioadele de lucru.In timpul organizării de santier, nivelul de zgomot variază in funcŃie de: perioadele defunctionare a utilajelor, caracteristicile tehnice ale utilajelor, numărul si tipul utilajelorantrenate in activitate.

Nivelul de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie si compararea cureglementările în vigoareConditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerealor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi:• fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul detemperatura;• absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit “efect de sol”;• absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura;• umiditate relativa;

70

• topografia terenului;• vegetatie.Utilajele de constructie si autovehiculele sunt principalele surse de zgomot si vibratii intimpul perioadei de constructie a proiectului.Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prindeplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

Urmatorul tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele deconstructie folosite in mod obisnuit:

Echipamente folosite la constructie – Nivel de zgomot (dbA)Utilaj (dbA)Excavator 80 - 100Buldozer 80 - 100Basculanta 75 - 95Masina pe piloni 90 - 110Betoniera 75 - 90Troliu 95 - 105Compresor pentru drumuri 75 - 90Camion greu 70 - 80Pistol de nituire 85 - 100

Nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul depropragare (condiţii locale, obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat desursa de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factor care schimbă modul depropagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbţie al aeruluidepinzând de presiune, temperatură, tipul de vegetaţie, etc.).

Activitatile specifice organizării de şantier se încadrează în locuri demuncă în spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelorde Securitate şi Sănătatea în Muncă, care prevăd că limita maximă admisă lalocurile de munca cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială norrnală a atenţiei -90 dB (A) - nivel acustic echivalent continuu pe saptamâna de lucru. La aceastăvaloare se poate adauga corecţia de 10 dB(A) - în cazul zgomotelor impulsive(impulsuri de amplitudini sensibil egale).

HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate referitoare laexpunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completărileulterioare, stipulează valoarea limita de 87 db, pentru expunerea la zgomot dela care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţialucrătorilor.

În perioada de operare, sursa principală de zgomot şi vibraţii va fi traficulrutier desfăşurat pe noul drum construit. Zgomotul datorat traficului rutierafectează sănătatea umană, limita superioară acceptată de ţările Uniunii

71

Europene fiind de 65 db.Legat de vibraţii, acestea sunt generate, in general, de utilajele de masa mare,regelmentările specifice fiind cuprinse în SR 12025/2-94 "Acustica în construcţii:efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau parţilor de clădiri" unde sunt stabilitelimitelte admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale şi pentru ocupanţiiacestora.Chiar dacă sunt motive ca vibraţiile să apară în cadrul lucrărilor de pământ, inspecial in cazul echipamentelor grele, drumurile analizate nu au o fundaţie pebaza de roci, şi în sistemul drumului sunt inserate straturi care au rolul săsparga vibraţiile.

Prognozarea impactuluiEvolutia nivelului sonor va depinde de evolutia lucrarilor.Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata lucrarilor de executie are caractertemporar.Mentionam faptul ca in estimarea nivelului de zgomot nu s-a luat in calcul existentaarborilor care pot atenua zgomotul.Deoarece lucrarile de constructie nu se vor realiza in zone rezidentiale ci invecinatatea acestora se estiemaza ca disconfortul fonic pentru populatia locala va finesemnificativ si de scurta durata.

Nota debonitate

Indice deimpact

Probabilitate Grad deafectare

1 0 Nulă Neafectare2 0,1 – 0,4 Minimă Uşoară3 0,5 – 0,9 Medie Admisibilă4 1 Certă Inacceptabilă

Se poate considera că impactul produs de zgomot este mediu, in limiteadmisibile.

5.3.6 Impactul asupra lucratorilor

Prognozarea impactuluiPentru prevenirea sănătătii lucrătorilor, este obligatoriu a se respecta limitele stabiliteprin concentratiile admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera la locul demuncă, prevazute in normele generale de protectie a muncii. Ponderea majoritară aterenurilor afectate de realizarea proiectului au categoria de folosintă arabil. In ceeace priveste exproprierea proprietarilor de terenuri, sevor face plăti compensatorii pentru toate terenurile inchiriate pe perioada de execuŃiesau de exploatare.Contribtuia poluantilor emisi (gaze si particule agresive) in perioada de constructie lacresterea ratelor de coroziune a constructiilor si instalatiilor este apreciată ca fiindminoră.

72

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat după terminarealucrărilor de constructie si in viitor nu va determina situatii critice de sănătate apopulatiei. Dimpotriva, datorită emisiilor mari de noxe care se inregistrează in prezent,se poate afirma că după realizarea proiectului se va imbunătăti nivelul calitătii vietii inorasul Baile Herculane si a localitatilor aferente, ca urmare a cresterii numarului deturisti in zona si a usurarii accesului in micile comunitati de pe valea Cernei.Adoptarea in legislatia natională a Directivelor Uniunii Europene privind emisiile depoluanti generati de autovehicule va conduce la diminuarea concentratiilor de poluantiin aerul ambiental.Investitia propusă va avea un impact pozitiv din punct de vedere economic si socialpentru intreaga zona atat prin realizarea de locuri de muncă pe perioada executieilucrării si ulterior realizării proiectului, prin imbunătătirea accesului in zonă.

Se estimează un impact pozitiv direct si indirect pe termen lung permanentcumulativ, si negativ neglijabil pe termen scurt.

5.3.7. Impactul asupra aşezărilor umane a altor obiective de interes publicImpactul asupra asezarilor umane in perioada de executie se manifestă prin:- zgomotul si noxele generate in primul rand de transportul materialelor de constructie,precum si de activitatea utilajelor de constructii;- eventualele conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat careaprovizioneaza santierul;- prezenta santierului care provoaca un disconfort populatiei riverane, marcat prinzgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructii in miscare;- deseuri solide generate de activitatile de constructii care nu au fost evacuate la timpprovoaca dezagrement locuitorilor.Drumul existent strabate satul Pecinisca si micile comunitati din Valea Cernei.Populatia si asezarile situate in apropierea drumului, vor fi afectate in mică măsură inmica masura pe perioada de executie a proiectului, prin emisiile de noxe si zgomotrezultate de la utilajele folosite in timpul executie, bazele de productie, instalatiile debetoane si mixturi asfaltice. Acest fapt este compensat pe termen lung prin impactulpozitiv pe care il va avea constructia drumului prin imbunatatirea conditiilor de trafic, acaii de rulare, a vizibilitatii ceea ce duce la reducerea numarului de accidente.Realizarea investitiei contribuie la dezvoltare economica prin crearea de noi locuri demunca atat in perioada de executie a drumului, cat si in perioada de exploatare.Constructia noului drum va imbunatati legaturile dintre asezarile urbane si ruraleexistente pe traseul aferent acestuia; descongestionarea traficului pe traseul existentde circulatie; reducerea numarului de accidente; marirea gradului de siguranta acirculatiei.Avand in vedere aspectele prezentate mai sus, prin lucrarile prevazute in proiect se vaimbunătăti simtitor conditiile de trafic cat si factorii de mediu in termenii mentionati maisus.Considerăm oportun de a delimita cateva efecte sociale pozitive:- cresterea confortului social datorita veniturilor salariale ce se preconizează a seobtine;- oferta de locuri de muncă ce apare in zonă, in special in perioada de executie ;

73

- mobilitatea sporita, o cerinta de baza in noul conext economico-social european siinternational;- imbunătătirea infrastructurii de transport rutier;- imbunătătirea accesibilitătii in zonă ;Poluarea atmosferică afectează sănătatea umană, cauzand o serie de boli respiratorii.Cele mai periculoase emisii, pentru starea generală de sănătate a populatiei, suntreprezentate de particulele in suspensie.Particule specifice activitătilor de constructie diferă astfel:• particule cu d ≤ 30 μm;• particule cu d ≤ 15 μm;• particule cu d ≤ 10 μm;• particule cu d ≤ 2,5 μm (particule care pătrund in bronhii si in plămani - particule“respirabile”).Particulele rezultate din gazele de esapament se incadrează in categoria particulelorrespirabile.Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regăsesc in atmosferă ca particule in suspensie.Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.Efectele negative ale particulelor in suspensie sunt legate direct de particulele cudiametru aerodinamic mai mic de 10 micrometri care trec prin căile respiratorii sialveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicări.Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului inconjurător si un aer mai curat pentruEuropa impune valori limită anuale pentru protectia sănătătii umane, de pană la 20μg/m3 pentru pulberile in suspensie cu diametru mai mic de 10 μm.Considerand propunerea ca amplasamentul organizării de santier să fie situat ladistante mai maride 1 km de localităti, se poate aprecia că particulele rezultate din activtăŃile de santiernu au un impact semnificativ asupra localnicilor.

Nivelul acestor poluanţi este redus, fiind produşi de un număr redus de surse(mijloacele de transport si utilaje), care vor adopta un regim de funcţionare adecvat,pentru a genera nivel minim de emisii. Concentratiile potentiale ale noxelor chimice înzona locuită sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru populaţia localnică.

Aşezările umane nu pot fi poluate cu deşeuri gospodărite necorespunzător,deoarece acestea se produc, se colectează şi se elimină în amplasament (deşeuri depământ sau de constructie) sau în afara acestuia, în puncte de colectare amenajate..

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentrucomunităţile locală prin modernizarea drumului si crearea de locuri de muncă într-ozonă cu un nivel ridicat al şomajului.

Pe amplasamentul proiectului propus şi în vecinătatea sa:- nu sunt obiective de interes public- nu sunt monumente istorice şi de arhitectură;

În perioada de implementare, proiectul propus generează asupra factorului demediu AŞEZĂRI UMANE un impact indirect, fără efecte semnificative, pe termenscurt şi un grad de extindere zonal.

Prin implementarea proiectul propus nu sunt afectate ALTE OBIECTIVE DEINTERES PUBLIC.

74

5.3.8. Impactul estetic

Lucrarile se realizeaza pe un drum existent, prezent in peisaj. Princonsolidarea drumului se va imbunatati aspectul estetic.

Modul de amenajare a terenului după terminarea lucrărilor şi efectuarealucrărilor de refacere a mediului, vine să armonizeze elementele artificialespecifice proiectului propus cu landşaftul local, creând astfel, un peisaj agreabilpentru ochiul uman.

Impactul estetic este unul redus, zonal si temporar, dar de scurtă durată,după finalizarea lucrărilor de consolidare întregul perimetru va fi practic supusreconstrucţiei ecologice sau unor amenajări de refacere a mediului.

5.3.9 Modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de apă(lacuri, rauri, etc.) şi plaje, produse de proiectul propus

Lucrarile privind realizarea proiectului nu vor afecta suprafeţe de păduri,mlaştini, zone umede, corpuri de apă (lacuri, rauri, etc.) şi plaje.

5.3.10. Modificarea suprafeţei zonelor împădurite produsă din cauza proiectuluipropus; schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipurilor de pădure,impactul acestor schimbari asupra mediului

Zona pentru care se solicita Acordul de Mediu este un drum existent, nu suntprevazute lucrari de defrisare de vegetatie forestiera.

5.3.11. Modificarea/ distrugerea populaţiilor de plante

Amplasamentul proiectului propus se situeaza in PNDVC si siturile deimportanta comunitara ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei si ROSPA0035Domogled-Valea Cernei. Prin realizarea proiectului nu vor fi afectate specii de flora deinteres comunitar.

5.3.12. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactareasolului, modificarea condiţiilor hidrologice etc.) şi impactul potenţial asupramediului

Flora din zona proiectului nu va fi afectata de realizarea proiectului.

5.3.13. Alterarea speciilor şi populaţiilor de animale şi plante sălbaticeImpactul prognozat va fi minimal, ţinând cont că speciile de animale

sălbatice din zona s-au adaptat deja la un tip de stres, precum cel generat deactivităţile antropice, transport.

În plus, faptul ca viitoarea investiţie afecteaza o suprafata foarte mica asitulurilor, nu va aduce prejudicii deosebite speciilor si habitatelor pentru care seprotejeaza aceasta arie naturala.

75

5.3.14. Modificarea / reducerea spaţilor pentru adăposturi, de odihna, hrană,creştere, contra frigului

Activitatea ce se va desfăsura pentru realizarea proiectului va modifica înmică măsura condiţiile de viaţă ale speciilor de animale.

Speciile locale de faună au capacitatea de a evita zona afectată o data cuînceperea lucrărilor şi de a se refugia în zonele învecinate ce ofera aceleaşi condiţii dehabitat, cu atât mai mult cu cât drumul national este utilizat cu multi ani in urma siasigura legatura intre judete.

In perioada de realizare a proiectului, se va realiza: - instruirea personalului care va activa în punctele de lucru, privind măsurile deprevenire si stingere a incendiilor si a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturaleprotejate.

5.3.15. Impactul asupra factorului de mediu peisajMăsurile de amenajare peisagistică ce se vor desfăşura în cadrul

proiectului propus, vor determina înbunătăţirea efectului estetic pe duratafuncţionării obiectivului.

Prin realizarea obiectivelor proiectului nu vor fi schimbari majore de peisaj in zonaanalizata, deoarece prezentul proiect a fost proiectat in asa fel incat sa se integreze inpeisajul actual.Fiind deja un drum existent, se vor ocupa suprafate de teren relativ reduse in vedereaalinierii drumului la standardele europene.Realizarea proiectului are un impact redus asupra peisajului, dat fiind faptul ca nufragmenteaza unităti teritoriale, cu ocupări majore de teren.Efecte negative asupra peisajului vor apărea cel mai probabil pe santierele deconstructie. Putem spune ca santierul in sine va avea un impact negativ asuprapeisajului.Perioada de constructie reprezintă o etapă cu durată limitată si se consideră căechilibrul natural si peisajul vor fi refăcute după incheierea lucrărilor. In perioda deexecutie nu sunt necesare amenajări peisagistice.Elementele de vegetatie propuse in amenajarea peisagistica sunt arborii si arbustii ,specii ce-si pastreaza frunzisul verde pe tot parcursul anului si specii foioase cu frunzecazatoare dar cu avantajul variatiei cromatice in functie de anotimp.Peisajele din zona limitrofa sunt antropizate, aflate intr-o continuă transformare,datorită prezentei pensiunilor, motel, strandului, amenajarea hidroenergetica, turism.Dupa incheierea lucrarilor de consolidare a drumului, Constructorul are obligatia de alua o serie de masuri in sensul refacerii calitatii estetice a mediului afectat.In ceea ce priveste refacerea amplasamentelor afectate, apreciem ca masurile carese vor aplica vor putea fi stabilite atunci cand se va decide dezafectareaamplasamentelor si se va evalua starea factorilor de mediu pe amplasament. Se voraplica masuri de refacere in cazul in care se vor identifica factori afectati, iar masurilevor fi specifice cazurilor identificate

76

Prognozarea impactului

Formele şi dimensiunile drumului consolidat vin în corelare cu peisajulgeneral existent, caracterizat unui drum national in corelare cu aria naturalaprotejata.Prin realizarea proiectului, peisajul actual nu va suferi un impact semnificativ

5.4. Consideraţii privind impactul cumulativ generat de PP cu alteproiectele propuse/ aprobate

Proiecte avizate sau aflate in derulare in cadrul ariei naturale protejate deinteres comunitar:

· alimentare cu apa si canalizare in localitatea Baile Herculane ( cartierPecinisca);

· proiect de amenajare hidroenergetica Belareca-Cerna

Efectul cumulativ este reprezentat de cresterea cantitatii de emisii in atmosferaprovenite de la autovehiculele care patrund in zona de realizare a proiectului.

Sursele de poluare provenite din consolidarea drumului sunt permanente daramai acdentuate pe perioada de constructie. Perioada de timp pentru care emisiile denoxe vor fi crescute este de circa 12 luni, durata estimata pentru realizarea investitie,dupa care nivelul emisiilor va fi sub nivelul celor din prezent.Prin utilizarea utilajelor si camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normeleeuropene, impactul acestora va fi redus.

6.5. Concluzii privind impactul proiectului propus asupra situlurilor deinteres comunitar

Tipuri de impact ce pot afecta aria naturală protejată de interes comunitar:- impact direct asupra factorilor de mediu aer, sol – subsol, biodiversitate, în

amplasamentul PP, prin desfăşurarea lucrarilor de consolidare (decopertare,excavare, asternere balast si piatra, asternere mixturi asfaltice, încărcare –descărcare şi transport nisip şi pietriş, mixturi asfaltice, betoane);

- impact indirect asupra factorilor de mediu aer, sol – subsol, biodiversitate, în zonalimitrofă amplasamentul PP, prin emisii de praf, noxe chimice rezultate din ardereacarburanţilor, zgomote din surse mobile mecanice, vibratii, deşeuri gospodăritenecorespunzător;

- proiectul propus nu generează impact pe termen lung asupra ariei naturaleprotejate de interes comunitar;

- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu aer, sol – subsol, biodiversitate,perioada de implementare a PP şi aducerea terenului din amplasament lastarea iniţială (1 ani), acţiunile mecanice de decopertare, excavare, încărcare şi

77

transport, în care sunt generate emisii de praf, noxe chimice, zgomote din sursemobile mecanice, deşeuri gospodărite necorespunzător;

- impact în faza de implementare (construcţie/operare/dezafectare): prin acţiunea dedecopertare, excavare, încărcare, asternere, nivelare şi transport, în care suntgenerate emisii de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanţilor(motorina) în motoare cu ardere internă, zgomote din surse mobile mecanice,deşeuri gospodărite necorespunzător;

- impact rezidual: emisii de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanţilor,zgomote din surse mobile mecanice, vibratii, după aplicarea măsurilor de reducerea impactului;

- impact cumulativ: prin implementarea şi a altor proiecte propuse sau aprobate,Implementarea proiectului propus afectează nesemnificativ starea actuală a

principalilor factori de mediu pe suprafaţă restrânsă din cuprinsul siturilor Natura2000.

Analiza si evaluarea diferitelor tipuri de impact in raport cu integritateaariei naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili.

Ø Indicator cheie nr.1 ( procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut):Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate de interescomunitar prioritare, proiectul se va desfasura pe suprafata actuala a drumuluinational DN 67D.Ø Indicator cheie nr.2( procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite

pentru necesitatile de hrana, odihna, si reproducere ale speciilorCa urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor pierde habitate pentruhran, odihna si reproducere, proiectul se va desfasura pe suprafata actuala a drumuluinational DN 67D.Ø Indicator cheie nr.3 ( fragmentarea habitatelor de interes comunitar exprimata

in procente)Ca urmare a implementarii proiectului estimam ca nu se vor fragmenta habitateterestre de interes comunitar, deoarece este un drum existent , acest proces s-arealizat cu mult timp in urmaØ Indicator cheie nr.4(durata sau persistenta fragmentarii)

Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr.3, consideram acest indicator canerelevant pentru evaluarea impactului.Ø Indicator cheie nr. 5( durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes

comunitar distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar)Durata de perturbare a speciilor de interes comunitar la faza de constructie a drumuluieste estimata la 12 luni.Durata de perturbare a speciilor la faza de operare este nelimitata, insa avandexistenta traficului auto prin insasi existenta drumului, consideram ca acest tip deimpact nu va afecta statutul de conservare a niciunei specii de interes comunitarpentru care a fost desemnat situl.Ø Indicator cheie nr. 6( schimbari in densitatea populatiilor-nr. indivizi/suprafata)

Realizarea obiectivului de investitii nu va conduce la schimbari semnificative indensitatea populatiilor speciilor de interes comunitar identicate ca prezente saupotential prezente in zona proiectului

78

Ø Indicator cheie nr.7( scara de timp pentru inlocuirea speciilor, habitatelorafectate de implementarea proiectului)

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupraspeciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturileNATURA 2000.Ø Indicator cheie nr.8( indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari

legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale , care pot determinamodificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interesacomunitar)

Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupraspeciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturileNATURA 2000.

6.6. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impactmajor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător

Specificul şi complexitatea redusă a activităţii conduce la aprecierea că oevaluare a riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asuprasănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător nu este necesară în cazul de faţă.

În perioada implementării proiectului propus toti factorii de mediu vor fimonitorizati periodic, atât în incinta proiectului, cât si la zona limitrofă, iar dacă apareriscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţieişi a mediului înconjurător se vor lua măsurile prevenire sau inlăturare a acestora.

Impactul şi riscul stării de sănătate a populaţiei

Drumul existent strabate satul Pecinisca si micile comunitati din Valea Cernei.In perioada de executie a lucrarilor de consolidare poate fi afectate de poluarea cupraf, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibraţii generate de proiectul propus. De aceealucrarile se vor realiza pe timpul zilei pentru a minimaliza efectul asupra populatieilocale.

Nivelul acestor puluanţi este redus, fiind produşi de un număr redus de surse(mijloacele de transport si utilaje), care vor adopta un regim de funcţionare adecvat,pentru a genera nivel minim de emisii. Concentratiile potentiale ale noxelor chimice înzona locuită sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru populaţia localnică.

Aşezările umane nu pot fi poluate cu deşeuri gospodărite necorespunzător,deoarece acestea se produc, se colectează şi se elimină în amplasament (deşeuri depământ sau de constructie) sau în afara acestuia, în puncte de colectare amenajate..

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentrucomunităţile locală prin modernizarea drumului si crearea de locuri de muncă într-ozonă cu un nivel ridicat al şomajului.

Resursele de hrana ale populaţiei nu vor fi afectate.In urma analizei posibilului impact a realizarii proiectului asupra calitatii

factorilor de mediu, se poate afirma că sănătatea populaţiei din zonă nu va fiafectată de realizarea proiectului.

79

Deci, impactul prognozat asupra populaţiei, în cazul realizariiproiectului, va fi un impact benefic asupra populaţiei.

CONDIŢII CULTURALE şi ETNICE

Aspecte relevante asupra condiţiilor culturale şi etnice

În zona perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice. Locuitoriidin zona proiectului şi din localităţile apropiate conservă un mod de viaţă tradiţional,bazat pe agricultură.

Prognozarea impactuluiProiectul de mai sus nu va avea niciun impact asupra obiectivelor

culturale, arheologice din zona proiectului.

5.7. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de lucrarilede realizare a proiectului

Conform cerinţelor HG nr. 445/2009, efectele potenţiale semnificative asuprafactorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,sinergetice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şinegative.

O modalitate de evaluare si predicţie a impactului se poate face pe bazamodelelor şi metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concretelegate de evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.

Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativă aimpactului asupra factorilor de mediu.

Realizarea proiectului implică o serie de factori al căror impact va afecta înmod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată şi intensitate.

În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unuiproiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare amediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. Înacest sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stăriimediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau custarea posibilă într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.

În cele ce urmează propunem trei criterii calitative, dar aplicate curent înevaluări de mediu, in România :

Metoda scarii de bonitateFiecare factor de mediu se încadrează într-o scară de bonitate şi se acordă

note de la 1 la 10, care exprimă apropierea, respectiv departărea de starea ideala,nota 1 reprezentând o situatie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare afactorului de mediu analizat. Notele se acordă în corelaţie cu un indice de poluarecare reprezintă raportul dintre o valoare maximă a unui parametru fizic (concentraţie,nivel etc) determinat şi valoarea maximă admisibilă, conform normelor în vigoare.

80

Scara de bonitate

Nota debonitate

ValoareaIp=Cmax/Cadm

Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 Starea naturala , în echilibru9 Ip = 0 – 0,25 Fără efecte8 Ip = 0,25 – 0,50 Fără efecte decelabile ; mediul afectat în limite admise - nivel 17 Ip =0 ,50 –1,0 Mediul este afectat în limite admise - nivel 26 Ip = 1,0 –2,0 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele sunt accentuate5 Ip = 2-4 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2

4 Ip = 4-8 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3. Efectele nocivesunt accentuate

3 Ip = 8-12 Mediu degradat – nivel 1. Efectele sunt letale la durate medii deexpunere

2 Ip = 12-20 Mediu degradat – nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte deexpunere

1 Ip > 20 Mediul este impropriu formelor de viaţă

Metoda se bazează pe evaluarea obiectivă a parametrului respectiv, în urmaunor măsurători, determinări sau modelări fizico-matematice.

Matricea de atribute

Un alt criteriu de evaluare calitativă este cel bazat pe matricea de atribute şidomenii de apariţie a impacturilor, prezentată în tabelul următor

Aceasta matrice analizează 48 de factori perturbatori ai mediului şi dedomenii care pot fi afectate de impact.

Nr. crt. Factori perturbanţi şi domenii de impact Impact negativ net

Impact pozitivnet

Domenii

1 Difuzie2 Pulberi în suspensie *3 Oxizi de sulf *4 Compuşi organici volatili *5 Oxizi de azot * AER6 Oxizi de carbon *7 Substanţe toxice periculoase8 Oxidanţi9 Miros10 Siguranţa acviferului11 Variaţii de debit12 Produse petroliere *13 Radioactivitate14 Suspensii *15 Poluare termică APĂ16 Socuri de pH17 CBO518 Oxigen dizolvat19 Reziduu fix20 Nutrienţi (azot, fosfor)21 Compusi toxici22 Viaţa acvatică

81

Nr. crt. Factori perturbanţi şi domenii de impact Impact negativ net

Impact pozitivnet

Domenii

23 Coliformi totali24 Eroziune25 Pericole naturale SOL26 Folosinţa iniţială27 Produse petroliere *28 Modificări ale reliefului şi peisajului *

SUBSOL

29 Mamifere mari *30 Păsări de pradă *31 Mamifere mici * ECOLOGIE32 Peşti, păsări de apă, amfibieni, reptile *33 Recolta agricolă34 Specii pe cale dispariţie35 Vegetaţie terestră naturală36 Plante acvatice37 Efecte psihologice *38 Efecte asupra construcţilor39 Efecte fiziologice ZGOMOT40 Efecte asupra funcţiilor sociale normale ŞI41 Substanţe explozive, pericol VIBRAŢII42 Modul de viaţă **43 Aspecte psihologice * SOCIAL44 Aspecte fiziologice * UMAN45 Comunicaţii **46 Stabilitatea economică regională **47 Venitul sectorului public ECONOMIC48 Consumul pe locuitor *

Chiar dacă nu toţi factorii perturbanţi şi domeniile de impact au fost atinşi, seconsideră că au fost prezentate, aceia care ar putea suferi cel mai mult prindesfăşurarea activităţii de realizare a iazului.

Evaluarea globala a impactului asupra mediului prin metodailustrativa a starii de calitate a mediului (Metoda Rojanschi)

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculate pentrufiecare factor de mediu, se face utilizand scara de bonitate a indicelui de poluare,atribuind notele de bonitate corepunzatoare valorii fiecarui indice de poluare calculate,conform tabelului de mai jos :

Scara de bonitate a indicelui de poluare

Nota de

bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra mediului inconjurator

10 0 -mediu neafectat

9 0,00 – 0,25 - fara efecte

8 0,25 – 0,50 - mediul este afectat in limitele maxim admise

–nivel 1

7 0,50 – 1,00 -mediul este afectat in limitele maxim admise –

82

efectele nu sunt nocive – nivelul 2

6 1,00 – 2,00 - mediul este afectat peste limitele maxim

admise – efectele sunt accentuate –nivel 1

5 2,00 – 4,00 - mediul este afectat peste limitele maxim

admise- efectele sunt nocive – nivelul 2

4 4,00 – 8,00 - mediul este afectat peste limitele maxim

admise- efectele nocive sunt accentuate –

nivelul 3

3 8,00 – 12,00 - mediul este degradat – nivelul 1 –efectele

sunt letale la durate medii de expunere

2 12,00 – 20,00 - mediul este degradat – nivelul 2-efectele sunt

letale la durate scurte de expunere

1 peste 20,00 - mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate corespunzatoare indicelor de poluare (de impact asupramediului) si a indicilor de calitate calculati pentru situatia realizarii proiectului suntprezentati in tabelul de mai jos :

Notele de bonitate

Factor de mediu Ip Nb

Aer+zgomot 0,50 8

Apa(subterana si de suprafata) 0,25 8

Sol si subsol 0,50 8

Vegetatie + fauna 0,50 8

Asezari umane 0,25 9

Peisaj 0,25 9

Metoda RojanskiPentru simularea efectului sinergetic al poluanţilor se construieşte o diagramă

de stare, pe baza notelor de bonitate – metoda lui V.Rojanski .Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată,

înscrisă într-un cerc cu raza egala cu 10 unităţi.Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor de bonitate,

exprimând starea reală, se obţine o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă maimică decât a celei care reprezintă starea ideală.

83

Metoda de evaluare a impactului global are la bază exprimarea cantitativă astării de poluare a mediului, pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest indicerezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului, respectiv prinraportarea suprafaţei corespunzătoare stării ideale Si (mediu neafectat de activităţileumane) şi suprafaţa reprezentând starea reala Sr:

Metoda grafica, propusa de V. Rojanschi (I.C.I.M. Bucuresti) consta indeterminarea indicelui de poluare globala prin raportul dintre suprafata ce reprezintastarea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica :

I.P.G. = Si/Sr, unde : Si = suprafata starii ideale a mediului ;Sr = suprafata starii reale a mediului

Atunci cand :

· I.P.G. = 1 nu exista impact;· I.P.G. = >1 exista modificari de loialitate asupra mediului.

Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului

Scara privind calitatea mediului

Valoarea I.P.G.I.P.G. = SI / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G.= 1 - mediul este natural, neafectat de activitatea umanăI.P.G. = 1 ÷ 2 - mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 ÷ 3 - mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 ÷ 4 - mediul este afectat provocând tulburari formelor de viaţăI.P.G. = 4 ÷ 6 - mediul este afectat de activitatea umana, periculos formelor de viaţăI.P.G. > 6 - mediul de viata este degradat, impropriu formelor de viaţă

Calculul s-a facut pentru 6 factori de mediu, respectiv : aer, apa(subterana sisuprafata), sol –subsol, fauna – vegetatie, asezari umane, peisaj.

In urma calcului, rezulta : I.P.G. = Si/Sr = 1,7 >1,0

Conform valorilor prezentate mai sus, rezulta ca mediul este afectat deconsolidarea drumului national DN 67D, in limitele admisibile, cu un impactmediu asupra aerului, solului si biodiversitatii.

84

7. MĂSURI PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SAU COMPENSAREAEFECTELOR SEMNIFICATICATIVE ASUPRA MEDIULUI

a. Măsuri pentru prevenire/reducerea/compensarea efectelorsemnificative asupra mediului în perioada de implementare PP

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupramediului înconjurător şi a populaţiei din zonă, recomandăm titularului de activitateurmătoarele măsuri cu caracter general:• respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care sesolicită acordul de mediu;• menţinerea permanentă a drumului în bună stare, pe toată lungimea lui;• întreţinerea şi repararea periodică a utilajelor şi a mijloacelor de transport carevor deservi santierul, pentru a diminua nivelul de emisii în atmosferă şi nivelul dezgomot;• determinarea periodică a cantităţilor de pulberi rezultate în urma lucrarilor deconsolidare şi de transport, iar dacă este cazul, aplicarea unor măsuri dediminuare a cantităţilor de praf eliberate în atmosferă;• determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelordestinate implementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora îldepăşeşte pe cel maxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea unorechipamente de reducere a nivelului emisiilor poluante;• determinarea periodică a nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul dezgomot îl depăşeşte pe cel maxim admis, montarea unor echipamente dereducere a zgomotului la motoare.• dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şitransportului deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la groapă degunoi autorizată.

► FACTOR DE MEDIU: APA

Masuri in timpul realizarii proiectului- limitarea traseelor autovehiculelor si utilizarea retelei de căi de acces existentepentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie– evitarea traversărilor prin albiile de pâraie sau torenti din zonă.

- reconstructia ecologică cât mai grabnică a spatiilor afectate prin acoperire(copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafetele libere si acolo unde esteposibil, plantarea de specii de arbori din flora spontană locală pentru evitareaeroziunii solurilor si încărcarea cursurilor de ape cu material în suspensie;-plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală pentru stabilizareaterasamentelor.- nu se vor spala in cursurile de apa prezente pe teritoriul ariei protejate, utilajele simijloacele de transport folosite ;

85

- riscurile datorate deversării accidentale a resturilor de combustibili, lubrifianti sireziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizăriisantierului de lucru: -atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materialesi fortă de muncă; -amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporarăde carburanti si depozitarea în butoaie a uleiului uzat; - amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, tratată chimicimpermeabilă, recuperabilă, pentru colectarea produselor fecaloide; - în cadrul perimetrulului nu se vor depozita carburanţi; - alimentarea utilajelor cu carburanţi se va face în locuri special amenajate; - reparaţiile la utilaje se vor efectua numai în ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deşeuri menajere sau de orice altă natură în perimetrulde exploatare, ci numai în locuri special amenajate. - se vor respecta conditiile din avizul de gospodarire a apelor emis de A.N.ApeleRomane-Administratia Bazinala de Apa Banat;- firma constructoare va fi dotata cu materiale absorbante in vederea prevenirii

poluarii accidentale a apelor de suprafata si subterane;- amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelor pluviale care

se scurg de-a lungul drumului de acces si dirijarea acestora pe cale naturala spreemisar;

- pentru organizările de santier se recomandă proiectarea unui sistem de canalizare,epurare sievacuare atat a apelor menajere, provenite de la cantină, spaŃii igienico-sanitare, cat si pentru apele meteorice care spală platforma organizării. In functie denumarul de persoane care va utiliza apa aici in scop menajer se va adopta un sistemcu una sau mai multe bazine vidanjabile cu decantor si separator de produsepetroliere, care se vor vidanja periodic, asigurandu-se un grad ridicat de epurare,astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar sau pe terenulinconjurator. Platforma organizarii este proiectata astfel incat apa meteorica sa fie siea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produceo sedimentare inainte de descarcare, sau va fi introdusa in decantorul prevazut cuseparator de produse petroliere.- in cadrul santierului, conform Planului de prevenire a poluarilor accidentale,serecomanda sa fie desemnata o persoana responsabila cu protectia factorilor demediu.pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albia va fi degajata de oricemateriale care ar impiedica scurgerea normala a apelor-dupa realizarea investitiei, antreprenorul va degaja amplasamentul de lucrarileprovizorii si, dupa caz, si din celelalte zone de executie a obiectivului, care ar puteaafecta functionalitatea ulterioara a lucrarilor existente. -in perioada de executie a lucrarilor, se vor executa si lucrările de asigurare ascurgerii apelor.-de asemenea, se vor amplasa separatoare de materii in suspensie si hidrocarburi,camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.

86

Masuri in perioada de operare In conditii normale de functionare nu există evenimente care să producă unimpact semnificativ asupra apelor. Substantele poluante evacuate in cursurile de apănu vor modifica clasa de calitate a acestora. Apele pluviale colectate vor fi epurateinainte de deversarea in emisarii naturali sau in reteaua de canalizare existentă. Se recomandă intretinerea in stare bună a santurilor de colectare a apelorpluviale, a sistemului de preepurare a apelor, curătarea petelor de hidrocarburiapărute accidental, de pulberile sedimentabile depuse pe carosabil si care ar puteaajunge in apele de suprafată.

I

► FACTOR DE MEDIU: AER

Masuri in timpul realizarii proiectului Dispersia poluantilor nu permite adoptarea solutiilor de epurare si de colectare agazelor in atmosfera, cu instalatii fixe. In schimb, in cadrul obiectivului se vor adoptamasuri tehnico – organizatorice, pentru reducerea la maxim a poluarii atmosferei, prinintretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor periodica si inlocuirea celor cudeficiente majore. Problema instalatiilor pentru captare – epurare gaze reziduale siretinerea pulberilor se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment,statiilor de mixturi asfaltice care trebuie reglementate si agreate din punct de vedere alprotectiei mediului. Se vor lua urmatoarele masuri: - mentinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare tehnicacorespunzatoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul inlucru;

- folosirea de utilaje si mijloace de transport cu motoare performante dotatecu sisteme Euro de retinere a poluantilor;

- dotarea punctului de lucru cu cisterna cu apa prevazuta cu dispozitv destropire pentru interventii in caz de incendiu si pentru diminuarea cantitatiide praf ridicata in atmosfera;

- stropirea sectoarelor in lucru ori de cate ori este nevoie pentru reducereapoluarii cu praf;

- folosirea de utilaje cu motoare performante dotate cu sisteme Euro deretinere a poluantilor si cu atenuatori de zgomot;

- se va alege traseul optim din punct de vedere al protectiei mediului pentruvehiculele care transporta materiale rezultate ce pot elibera in atmosferaparticule fine; transportul acestora se va face cu vehicule acoperite cuprelate;

- se vor utiliza tehnici de construire/tehnologii performante;- se va asigura restrictionarea vitezei de circulatie in corelare cu factorii

locali;- utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G.332/2007 privind

stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi

87

montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelorpentru transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea masurilor delimitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de laacestea, in scopul protectiei atmosferei;

- alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face de lastatiile de distributie carburanti iar a utilajelor necesare realizariiproiectului doar pe amplasamentul special amenajat din cadrul proiectului;

- se va evita decopertarea unor suprafete mari de covor vegetal, pentru anu crea suprafete mari libere de vegetatie, care expuse vantului pot figeneratoare de praf;

- se vor realiza lucrarile pe tronsoane, conform unor grafice de executie sicorelarea graficelor de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrarii cucele ale bazelor de productie.

Masuri in perioada de operare In perioada de operare singura sursă de poluare a atmosferei o reprezintătraficul rutier. Poluantii care se emit in timpul circulatiei rutiere. In acest sens, sepropun următoarele măsuri de diminuare a impactului asupra calitătii aerului:- Realizarea de inspectii perioadice ale autovehiculelor- Amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelorde colectare si evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanatiilor demiros din zona parcărilor si a spatiilor de servicii; Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, inconditiile respectarii masurilor de reducere a impactului mentionate in acest capitol.

► FACTOR DE MEDIU: SOL

Masuri in timpul realizarii proiectuluiAstfel, pornind de la identificarea posibilelor surse de poluare si a impactuluipreconizat, se impune luarea următoarele măsuri minime de către societatearesponsabilă cu executia si de către administratorul drumului: - se vor lua toate masurile pentru evitarea poluarii solului cu produse petroliereprovenite de la utilajele si mijloacele de transport utilizate;

- întreţinerea permanentă a drumului propus pentru consolidare şi adrumurilor de acces;

- extragerea şi depozitarea separată a păturii de sol vegetal;- alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport se va face la statiile de

distributie carburanti;- transportul si depozitarea carburantilor necesari pentru excavator in

recipienti corespunzatori normelor de depozitare si transport al incarcaturii- transvazarea produselor petroliere din autocisterne se va face direct in

rezervorul excavatorului, prin furtun flexibil;- reviziile si reparatiile mijloacelor de transport se va face numai la unitati

specializate;- gestionarea corespunzatoare a materialului rezultat prin decaparea solului;

88

- activitatea de exploatare se va realiza doar pe suprafata de teren aferentainvestiei, fara a afecta terenurile invecinate;

- se va face bornarea drumului propus spre modernizare;- se vor respecta panta taluzelor şi adâncimea maximă de exploatare;- mentinerea în stare tehnică corespunzătoare a sistemelor de preluare a

apelor ape uzate menajere şi ape meteorice;- prevenirea poluarilor accidentale cu produse petroliere prin alimentarea

utilajelor pe o platforma impermeabila;- se va evita ocuparea terenurilor de calitati superioare, pentru utilaje,

depozite temporare de terasamente;- in zona proiectului se va monta o toaleta ecologica;- lucrarile de intretinere si de spalare a utilajelor vor fi realizate in baza de

productie;- se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultate in urama

operatiilor de stationare sau alimentare cu combustibili a utilajelor simijloacelor de transport, sau datorita functionarii necorespunzatoare aacestora;

- se va asigura respectarea taluzurilor impotriva eroziunii;- depozitarea provizorie de pamant excavat rezultat la executarea drumului

se va face pe suprafete cat mai reduse iar decaparea solului vegetal se vaface in limita strictului necesar, solul vegetal va fi depozitat separat sireutilizat la refacerea zonelor afectate de realizarea proiectului;

- se vor proteja si acoperi depozitele temporare de sol rezultate in urmalucrarilor;

- solurile identificate ca fiind contaminate vor fi transpotate si depozitate indepozite speciale sau vor fi supuse unor operatiuni de decontaminare /depoluare; nu vor fi imprastiate pe terenuri in scopul prevenirii degradariiterenurilor;

- se vor executa lucrari de combatere a eroziunii solurilor in zonele unde seexecuta lucrarile proiectate, astfel incat sa se diminueze riscul de eroziunesi alunecari de teren atat in perioada de constructie cat si in cea deexploatare;

- deseurile de produse petroliere rezultate in urma accidentelor vor ficolectate si stocate in recipienti speciali si distruse prin incinerare de firmeautorizate in acest sens;

- se va realiza reconstructia ecologica in zonele unde terenul a fost afectat deexcavatii, depozite de materiale, stationari de utilaje, in scopul redarii incircuit la categoria de folosinta detinuta initial.

Masuri in perioada de operare- reabilitarea zonelor defrisate/curatate prin stabilizarea solului si refacerea vegetatieiin vederea incadrarii in peisaj;- apele pluviale care spala drumul vor fi colectate in rigole si separatoare de ulei. - intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare a apelorpluviale. Namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate precum si grasimile

89

separate din apele meteorice care spala platforma drumului vor fi transportate lastatiile de epurare existente in zona;-controlul gestionarii deseurilor provenite din traficul auto si din spatiile parcare;-in timpul perioadei de operare se recomandă curătarea santurilor de pietrele căzutede pe versanti sau de vegetatia ierboasă instalată spontan in cazul in care se observănefunctionalitatea santului prin obturarea sectiunii si apa afectează platforma drumului(pietrele si vegetatia ierboasă indeplinind rol de diminuare a vitezei de scurgere aapelor pe sant, cu diminuarea efectului erozional).

► ZGOMOT:- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică

corespunzătoare;- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de

acces;- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de

transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot;- lucrarile se vor realiza pe perioada diurna a zilei.

► DESEURI: -nu se va depozita nici un tip de deseu in albia fluviului Dunarea sau abratului Dunarea veche si a canalelor din imediata vecinatate Măsuri de eliminare/reducere a deşeuri menajere- se vor colecta şi înmagazina temporar în recipienţi specifici şi vor fi transportate

la depozit ecologic printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie sau potfi reciclate împreună cu terasamentele.

► Măsuri de eliminare/reducere a deseurile tehnologice- deşeurile de pământ natural necontaminat (steril + pamânt vegetal recuperat) se

vor utiliza în lucrările de refacere a mediului, pentru umpluturi şi copertare aterenului nivelat.

- deşeuri metalice se vor colecta şi se vor preda la unităţi specializate pentrureciclare.

- uleiuri uzate se colectează şi se depoziteaza în recipienţi metalici şi se valorificăla unităţi specializate.

- deseuri rezultate din constructii vor fi depozitate in afara proiectului in baza deproductie.

- ambalaje se vor depozita şi evacua împreună cu deşeurile menajere.

► BIODIVERSITATE / ARII NATURALE:

Masuri in timpul realizarii proiectuluiLa implementarea proiectului se va instrui personalul asupra faptului ca sunt interzise:

- orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare aexemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lorbiologic;

90

- deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna apasarilor salbatice;

- uciderea sau capturarea intentionata a pasarilor salbatice, indiferent demetoda utilizata;

- este interzisa perturbarea intentionata in special in cursul perioadei dereproducere de crestere si migratie;

- introducerea in zona limitrofa ariei protejate a mijloacelor mecanizate caresa puna in pericol speciile protejtate.

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sauouălor din natură;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şicapturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializăriiacestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite dela acestea, uşor de identificat;

- urmarirea desfasurarii lucrarilor conform graficului de executie sirespectarea perioadelor de restrictie a acestora, corelat cu perioada devegetatie, cu perioada de cuibarire pentru pasari si de crestere a puilor (15aprilie – 15 iulie) si cu perioada de reproductie a speciilor protejate de pestisi amfibieni (februarie –iunie);

- evitarea executarii de lucrari in perioada de imperechere si de cuibarit aspeciilor (martie – aprilie): lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapidpentru a reduce durata in care sunt supuse la stres componentele biotice

- legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizarea mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fimonitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si aperiodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, intr-oetapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate deimplementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se vapune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate.

Masuri in perioada de operare Prin imbunatatirea fluentei circulatiei autovehiculelor, prin adoptarea vitezeloroptime, asigurarea conditiilor de vizibilitate si semnalizarilor corespunzatoare seasigura reducerea consumului specific de carburant, ceea ce determina o reducerecorespunzatoare a poluarii. De asemenea, si riscul poluarilor accidentale se reduceproportional cu imbunatatirea conditiilor de circulatie. Datorita faptului ca emisiile rezultate din activitatile legate de realizarea proiectuluinu vor avea valori superioare valorii limita de protectie a ecosistemelor, conformOrdinului 592/2002 nu sunt necesare masuri speciale de protejare a ecosistemelor dinpunct de vedere al emisiilor de poluanti.

► PEISAJ : dupa executarea lucrarilor zonele afectate vor fi refacute dandu-leaspectul peisagistic corespunzator;

91

► ASEZARILE UMANE : luarea tuturor masurilor atat in incinta proiectului, in zonalimitrofa acesteia, in baza de productie, cat si de-a lungul drumului de acces, invederea evitarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatiipopulatiei

Masuri pentru inchidere/demolare/dezafectare si reabilitarea terenului invederea utilizarii ulterioare, precum si efectul implementarii acestora.

Prin proiectul tehnic sunt prevazute lucrari de refacere a zonei proiectului, caretrebuie sa asigure compatibilitatea peisagistica cu sistemele ecologice invecinate sisa asigure stabilitatea sistemului reabilitat. Astfel in stabilitatea masurilor necesarepentru refacerea mediului s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

-caracteristicile terenului de preimplementare a proiectului (modul de utilizare aterenului, habitatul speciilor faunistice si floristice din zona in care se gasesteproiectul, parametrii fizico-chimici ai unitatii hidro-geomorfologica);

-caracteristicile morfologice ale structurii terenului. Dupa terminarea lucrarilor de constructii se vor realiza lucrari de reabilitareecologica si readucerea la starea initiala a zonelor ocupate de organizarea de santier.

6.2. Plan de măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelul demai jos, pe ambele perioade ale proiectului: de executie si functionare a proiectului.

Nr.Crt.

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de realizare a proiectului

Masuri de reducere a impactuluiasupra mediului

Etapa de operare a proiectului1 Amplasarea organizarii de santier

in afara ariei naturale protejateMonitorizarea speciilor de

carnivore mari2 ani

2 Depozitarea controlata amaterialelor si materiilor prime

Monitorizarea speciilor de pasari 1 an

3 Interzicerea depozitariimaterialelor, materiilor prime si adeseurilor in apropierea cursurilorde apa

Monitorizarea speciilor deamfibieni1 an

4 Interzicerea deversarii demateriale, materii prime, deseuri incursurile de apa sau alta zona dinaria naturala protejata saunepermisa de lege.

Viteza de operare de maxim50 km/ora

5 Dirijarea traficului pentru a evitaambuteiaje de autovehicule inzona de lucrari

Montarea de panouri, la intrareape sectorul analizat, pentruinformarea participantilor la traficcu privire la intrarea intr-o arienaturala protejata

92

6 Stabilirea de trasee pentru utilajepentru a nu provoca perturbarimajore

Intretinerea sistemului descurgere a apelor pluviale

7 Semnalizarea santierului cupanouri de avertizare pentru aevita accidente

Interzicerea oricărei forme derecoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

8 Mentinerea intr-o starecorespunzatoare a drumurilorutilizate pe perioada executiei

Gestiunea corespunzatoare adeseurilor pe tot parcursuldrumului.

9 Mentinerea utilajelor intr-o staretehnica corespunzatoare

Montarea de toalete ecologice inparcarile deja existente siintretinerea acestora cu firmeautorizate in acest sens

10 Utilizarea de utilaje si camioaneconforme cu normele europene indomeniu

Raportarea oricaror mortalitati dinspeciile de fauna catreadministratorul ariei naturaleprotejate

11 Stropirea periodica a zonelor deexcavare si incarcare dupa caz

Identificarea si marcareacorespunzatoare a zonelor cu riscmajor de caderi de pietre

12 Stabilirea de grafice de lucru inconformitate cu programul bazeide productie

Degajarea permanenta a drumuluide ebulmenti

13 Colectarea selectiva a deseuriloratat la punctul de lucru cat si laorganizarea de santier

-

14 Interzicerea oricărei forme derecoltare, capturare, ucidere avreunei specii de floră sau faunădin zonă

-

15 Respectarea condiţiilor impuse înactele de reglementare, sau a altoravize/acorduri obţinute, precum şia legislaţiei în vigoare

-

16 Respectarea normelor/programuluide lucru

-

17 Înlăturarea oricărui impact negativasupra solului, apei, aerului (ex.scurgeri de combustibil, ulei,depunerea necontrolată adeşeurilor de orice fel, etc)

-

18 Utilizarea doar a drumurilor deacces desemnate pentru circulatia

-

93

autovehiculelor pe perimetrul arieinaturale protejate

19 Instruirea personalului careexecuta lucrarile prevazute inproiect, referitoare la importantaamplasamentul desemnat ca sitNatura 2000, asigurandu-seobiectivele de conservare al sitului

-

20 Informarea institutiilor de mediu(Agentia de Protectie a Mediului,Garda Nationala de Mediu) cuprivire la orice incident cu impactnegativ asupra ariei naturaleprotejate

-

21 Intezicerea pe toata durata derealizare a proiectului a distrugeriisau colectarii cuiburilor si oualor,capturarea sau omorarea puilor sipasarilor adulte, perturbareapasarilor din arealul planului

-

3. LUCRARI DE REFACERE A MEDIULUI

Consolidarea drumului national se va realiza pe o perioada cu o durata limitata.Odata cu finalizarea proiectului se vor realiza lucrari de refacere a mediului. Prinproiectul tehnic sunt prevazute lucrari de refacere a zonelor afectate, care trebuie saasigure compatibilitatea peisagistica cu sistemele ecologice invecinate si sa asigurestabilitatea sistemului reabilitat. Astfel in stabilitatea masurilor necesare pentrurefacerea mediului s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

-caracteristicile terenului de preimplementare a proiectului miniar (modul deutilizare a terenului, habitatul speciilor faunistice din zona in care se gasesteproiectul, parametrii fizico-chimici ai unitatii hidro-geomorfologica);

-caracteristicile morfologice ale zonelor in care se realizeaza proiectul.Astfel sunt prevazute● lucrari de refacere a mediului

La sfarsitul perioadei de constructie se va avea in vederea refacereaamplasamentului afectat de organizarea de santier si readucerea terenului la stareainitială. Se vor evacua toate constructiile provizorii si facilitătile necesareantreprenorului in santier iar deseurile rezultate din activitatea de santiervor fi evacuate prin intermediul firmelor autorizate. Se vor efectua lucrări de refacere si ecologizare a spatiilor ocupate temporar,inierbarea si plantarea unor specii de arbusti si plante perene care se pretează soluluisi zonelor unde au fost amplasate organizările de santier. Speciile alese trebuie să

94

corespundă cerintelor de integrare in contextul zonei (specii autohtone, planteadaptate climatic, rezistente si usor de intretinut).

● monitorizare – pe perioada executarii lucrarilor de exploatare si dupafinalizarea lucrarilor (biodiversitate, zone cu caderi de piatra).

4. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pe toată perioada de implementare a proiectului propus, dacă Agenţia deProtecţia Mediului Mehedinţi va stabili această cerinţă la emiterea acordului de mediu,toti factorii de mediu vor fi monitorizati periodic, atât în interiorul cât si în zona limitrofăamplasamentului.

Dacă va fi cazul, beneficiarul proiectului va intocmi împreună cu autoritatea demediu un program comun de monitorizare si conformare pe timpul execuţiei lucrărilor.

Beneficiarul va desemna un responsabil pentru protectia care va asiguraîndeplinirea cerinţelor impuse prin program comun de monitorizare si conformare.

Monitorizarea impactului

Monitorizarea impactului în perioada de realizare a proiectului se regăseşteîn tabelul de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere aimpactului, în perioada de realizare a proiectului

Nr.crt.

Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Amplasareaorganizarii de santierin afara ariei naturaleprotejate

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

2 Depozitareacontrolata amaterialelor simateriilor prime

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

3 Interzicereadepozitariimaterialelor,materiilor prime si adeseurilor inapropierea cursurilorde apa

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

4 Interzicerea Titularul proiectului Pe perioada de Surse proprii

95

deversarii demateriale, materiiprime, deseuri incursurile de apa saualta zona din arianaturala protejatasau nepermisa delege.

realizare aproiectului,

1 an

de finanţare

5 Dirijarea traficuluipentru a evitaambuteiaje deautovehicule in zonade lucrari

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

6 Stabilirea de traseepentru utilaje pentrua nu provocaperturbari majore

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

7 Semnalizareasantierului cupanouri de avertizarepentru a evitaaccidente

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

8 Mentinerea intr-ostarecorespunzatoare adrumurilor utilizatepe perioadaexecutiei

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

9 Mentinerea utilajelorintr-o stare tehnicacorespunzatoare

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

10 Utilizarea de utilaje sicamioane conformecu normele europenein domeniu

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

11 Stropirea periodica azonelor de excavaresi incarcare dupa caz

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

12 Stabilirea de graficede lucru inconformitate cuprogramul bazei deproductie

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

13 Colectarea selectiva Titularul proiectului Pe perioada de Surse proprii

96

a deseurilor atat lapunctul de lucru catsi la organizarea desantier

realizare aproiectului,

1 an

de finanţare

14 Interzicerea oricăreiforme de recoltare,capturare, ucidere avreunei specii defloră sau faună dinzonă

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

15 Respectareacondiţiilor impuse înactele dereglementare, sau aaltor avize/acorduriobţinute, precum şi alegislaţiei în vigoare

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

16 Respectareanormelor/programuluide lucru

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

17 Înlăturarea oricăruiimpact negativasupra solului, apei,aerului (ex. scurgeride combustibil, ulei,depunereanecontrolată adeşeurilor de oricefel, etc)

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

18 Utilizarea doar adrumurilor de accesdesemnate pentrucirculatiaautovehiculelor peperimetrul arieinaturale protejate

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

19 Instruireapersonalului careexecuta lucrarileprevazute in proiect,referitoare laimportantaamplasamentuldesemnat ca sit

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

97

Natura 2000,asigurandu-seobiectivele deconservare al sitului

20 Informareainstitutiilor de mediu(Agentia de Protectiea Mediului, GardaNationala de Mediu)cu privire la oriceincident cu impactnegativ asupra arieinaturale protejate

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

21 Intezicerea pe toatadurata de realizare aproiectului adistrugerii saucolectarii cuiburilor sioualor, capturareasau omorarea puilorsi pasarilor adulte,perturbarea pasarilordin arealul planului

Titularul proiectului Pe perioada derealizare aproiectului,

1 an

Surse propriide finanţare

Monitorizarea impactului dupa in perioada de operare a proiectului: titularulproiectului va incheia un contract cu experti pentru monitorizarea speciilor de pasari,amfibieni ,de interes comunitar pe o perioada de 1 an iar pentru carnivore mari pentru2 ani si va transmite rapoartele de monitorizare catre administratorul ariei naturaleprotejate si APM Caras Severin si APM Mehedinti.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere aimpactului, în perioada de operare a proiectului

Nr.crt.

Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa definanţare

1 Monitorizareaspeciilor de carnivore

mari2 ani

Titularul proiectului 2 ani Surse propriide finanţare,sau atrase prinproiecte

2 Monitorizareaspeciilor de pasari 1 an

Titularul proiectului 1 an Surse propriide finanţaresau atrase prinproiecte

3 Monitorizareaspeciilor de amfibieni1 an

Titularul proiectului 1 an Surse propriide finanţaresau atrase prin

98

proiecte4 Viteza de operare de

maxim50 km/ora

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Nu este cazul

5 Montarea depanouri, la intrareape sectorul analizat,pentru informareaparticipantilor la traficcu privire la intrareaintr-o arie naturalaprotejata

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

6 Intretinereasistemului descurgere a apelorpluviale

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

7 Interzicerea oricăreiforme de recoltare,capturare, ucidere avreunei specii defloră sau faună dinzonă

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

8 Gestiuneacorespunzatoare adeseurilor pe totparcursul drumului.

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

9 Montarea de toaleteecologice in parcariledeja existente siintretinerea acestoracu firme autorizate inacest sens

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

10 Raportarea oricarormortalitati dinspeciile de faunacatre administratorulariei naturaleprotejate

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

11 Identificarea simarcareacorespunzatoare azonelor cu risc majorde caderi de pietre

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare aproiectului

Surse propriide finanţare

12 Degajareapermanenta a

Titularul proiectului Pe toata perioadaoperare a

Surse propriide finanţare

99

drumului deebulmenti

proiectului

9. SITUAŢII DE RISC

9.1. Riscuri naturale

CutremureCutremurele pot provoca alunecări de teren si caderi de piatra de diferite

proporţii. Formarea alunecărilor de teren si a caderilor de piatra sunt în funcţie deintensitatea cutremurelor. Alunecările a căror cauză sunt cutremurele de pămant seformează prin creşterea aproape instantanee a forţelor de alunecare .

În zonele seismice, în analiza stabilităţii versanţilor şi taluzurilor trebuie să seţină seama de socul cutremurelor, care trebuie analizat în strânsă legătură cu naturapetrografică a rocilor şi condiţiile geologice locale.

În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona în care estesituat perimetrul de exploatare se caracterizează prin cutremure normale (crustale).

Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale(prezenţa sau absenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor etc.),indică faptul că acestea conduc la cresterea gradului de seismicitate. În aceste condiţiise poate aprecia că riscul seismic al lucrarilor proiectate va fi mediu.

100

Zone de risc natural- Cutremure

Formaţiunile acoperitoare pot sa pierda stabilitatea în timpul cutremurelor,întrucât panta este mare, exista posibilitatea sa îşi piardă stabilitatea sub acţiuneavibraţiilor puternice.

Având în vedere amplasarea proiectului, într-o zonă cu potenţial seismicmediu şi respectarea procedurilor tehnologice de executie se poate aprecia căsiguranţa obiectivului nu este pusă în pericol din punct de vedere seismic daca se varespecta proiectul.

InundaţiiAmplasamentul proiectului este deasupra cotei de inundabilitate a fluviului

raului Cerna.Din acest punct de vedere nu există un pericol real de inundaţie a

obiectivului.

101

Zone de risc natural- Inundatii

SecetăNu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de terenPrin respectarea proiectului si a tehnologiei de lucru, nu va exista riscul

potenţial al alunecarilor de teren.

102

Macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului laalunecări de teren

9.2. Accidente potenţialePotentialele accidente se produc, în general, datorită defectării unor utilaje sau

nerespectarea normelor de protectia muncii.În functie de natura lor accidentele pot fi de mai multe feluri:

- mecanice, electrice, chimice si pericole de incendiu;- naturale (caderi de piatra).

Anteprenorul are responsabilitatea să prevadă măsuri precum si reguli de sigurantăpentru a reduce riscul producerii unor accidente care pot conduce la poluări alemediului sau accidente (inclusiv caderi de piatra) ale personalului angajat, vizitatorisau autovehicule.Măsuri pentru minimizarea riscului de accidente:- toate substantele chimice si periculoase vor fi depozitate conform normelor învigoare;- utilajele vor functiona cu parametri în limite acceptabile;

103

- personalul va fi pregătit pentru a intervenii în cazul unor incidente (substanteabsorbante), fiecare angajat cunoscând procedurile si responsabilitătile pe care le are;- asigurarea pazei;- se vor prevede proceduri de urgentă stabilite împreună cu instituțiile specializate:politie, ambulantă, pompieri, etc.- identificarea zonelor cu risc de caderi de piatra.Având în vedere cele mentionate, pentru a asigura conditiile de protectie a mediului sia sănătătii populatiei, la consolidarea drumului national, titularul va avea în vederemăsuri pentru prevenirea si interventia, în cazul producerii unui incendiu (echipareazonelor de lucru cu o pompa de apa, stingătoare cu CO2 si cu spumă chimică).

Instabilitatea versantului Referitor la posibilitatea apariției unor situatii de risc datorate instabilitățiiversantului (căderi naturale de rocă), considerăm că astfel de fenomene sunt posibilesi in prezent, scopul realizarii lucrărilor din proiect fiind acela de a diminua risculapariției acestora. In perioada de execuție, executantul va stabili conform tehnologiilorpropuse prin proiect zonele necesare de consolidare a versantului in vedereadiminuării situațiilor de risc natural.

Măsuri de prevenire a accidentelorMasurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor deteren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituiefaptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere.Alunecarile de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar in unele situatii sipeste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situatii. Inaceste conditii, un rol important revine actiunilor de observare a conditiilor defavorizare a alunecarilor de teren si alarmarii (avertizarii) populatiei in timp utilrealizarii protectiei.Alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiilenecesare stabilirii conditiilor de aparitie si de dezvoltare a lor; se pot preintampinaasemenea evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control;Pentru prevenirea potențialelor accidente rezultate ca urmare a activitățilordesfasurate in zona de implementare a proiectului se recomanda adoptareaurmătoarelor masuri:

verificarea, înainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, dacăacestea funcționează la parametrii optimi si dacă nu sunt eventuale defecțiuni care arputea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vorîntocmi programe de intervenție care să prevadă măsurile necesare, echipele, dotărilesi echipamentele de intervenție în caz de accident;

semnalizarea vizibila a punctelor de lucru; verificarea existentei indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone si a

placutelor cu insemne depericol;

controlul accesului persoanelor in santier; controlul personalului muncitor privind disciplina in santier;

104

înştiințarea imediată, în caz de accidente, a autorităților abilitate si luarea de măsuripentru înlăturareapoluanților si refacerea ecologică a zonei afectate;

realizarea de semnalizări si alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru; realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, în special a celor privind

egimul de viteze si priorități,amplasate astfel încât să permită participanților la trafic să le perceapă si săacționeze;

identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora si realizarea delucrări de stabilizare;

Măsurile pentru asigurarea căilor de acces pentru autospecialele de stingere aincendiilor, şi măsurile care trebuie luate în caz de incendiu în pădure înperioada de construcție.

Caile de acces si de circulatie ale constructiilor de orice categorie trebuie astfelstabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigureevacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida afortelor de interventie.Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului deinterventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Din acest punctde vedere, in perioada de constructie Executantul va asigura in organizarea caile deacces si de circulatie prin delimitarea clara a acestora. Caile de acces si de circulatiese dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu,asigurand accesul autospecialelor de interventie.Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele dealimentare cu apa in caz de incendiu si aposibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie desiguranta la foc.Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici si pregatirespeciala.Pentru asigurarea interventiei in cazul producerii incendiului de paduri sunt necesareformatiuni si mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe sicisterne.In perioada de executie, se va asigura depozitarea corespunzătoare a substanțelor cupotențial inflamabil, precum si gestionarea corespunzătoare a acestora. Risculapariției unui incendiu in pădure in perioada de construcție esteredus. Cu toate acestea, Executantul are obligația legală de a asigura măsuri deintervenție in timp, prin desemnarea unor persoane responsabile in șantier, care săasigure o acțiune rapidă in vederea limitării extinderii si stingerii focului.

105

9.3. Planul de prevenire si combatere a poluării accidentale

Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale datorat activităţilor deexecutie a proiectului şi transport a materialelor, va fi întocmit de executantul lucrărilorsi beneficiar.

9.4. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şinatural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

Monumente ale naturii:Nu se constată existenţa de monumente ale naturii si nici nu sunt declarate,

strict pe amplasament şi nici în zonele apropiate.Monumente istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric:Pe raza proiectului, nu sunt semnalate obiective de interes tradiţional,

monumente istorice si de arhitectură, valori ale patrimoniului cultural sau asezămintede interes public.

Arii protejate :Locatia care face obiectul cererii de Acord de Mediu se afla in PNDVC si

siturile Natura 2000 Domogled Valea Cernei.

106

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Amplasamentul proiectului propus se află in PNDVC, pe malul stang sau drept alraului Cerna.

Solutia proiectata prevede consolidarea structurii rutiere existentre, cupastrarea integrala a traseului in plan si profil longitudinal.

In plan, traseul proiectat se mentine pe traseul drumului existent; in situatiaproiectata, in general nu s-au proiectat supralargiri la curbe datorita configuratieiterenului ce nu permite largirea partii carosabile. Viteza de proiectare de-a lungultraseului este de 25-50km/h.

Lungimea sectoarelor analizate este de 12,204 km pe sectorul km 76+830 – km89+700 in judetul Mehedinti, si de 17,880 km, pe sectorul km 89+700 – km 108+390in judetul Caras Severin, in total 30,084 km.

In profil longitudinal declivitatile proiectate s-au mentinut cat mai aproape decotele terenului existent. S-a impus conditia ca in orice punct atat in profil longitudinalcat si in profil transversal sa se asigure grosimea minima a imbracaminteibitumininoase de 9cm pe sectoarele cu imbracaminte bituminoasa (4 cm beton asfaltictip BA 16 si 5 cm beton asfaltic BAD 25), respectiv 15cm (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2), pe sectoarele cuimbracaminte rigida.

Drumul national DN 67D prezinta doua benzi de circulatie cu latimea partiicarosabile de 6,0m, respectiv a platformei de 8,0m latime.

Caracteristicile tehnice ale traseului se mentin pentru un drum de clasa tehnicaIV:

- viteza de proiectare: 25-50km/h;- latime platforma: 8,00m, din care;- latime parte carosabila: 6,00m;- latime acostamente: 2x1,0m, din care;- latime benzi de incadrare: 2x0,50m;- clasa de trafic: usor;- structuri rutiere: suple.

Structura drumului national:- sectoarele cu imbracaminte bituminoasa existenta: km 76+830 – 78+668; km

78+824 – 84+950; km 85+050-85+789; km 86+020-86+308; km 86+390-91+250; km94+050-94+350; km 97+494-97-840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km103+927-108+390. (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25);

- sectoarele cu imbracaminte existenta rigida: km 91+480-km 94+050; km94+350-km 96+448 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cmanrobat bituminos tip AB2);

- sectorul afectat de inundatii km 91+250-km 91+480 (4 cm beton asfaltic tip BA16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6 cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat defundatie din piatra sparta si 50 cm strat de fundatie din balast).

Pentru largirile cu caseta, de realizare a benzilor de incadrare, respectivacostamentelor consolidate, s-a proiectat urmatorul sistem rutier nou:

107

- pe largiri, pe sectoarele: km 76+830-78+668; km 78+824-84+950; km85+050-85+798; km 86+020-86+308; km 86+390-89+700; km 89+700-96+442; km97+494-97+840; km 97+930-98+300; km 98+400-103+000; km 103+927-105+860;km 107+000-108+390 (4 cm beton asfaltic tip BA 16, 5 cm beton asfaltic BAD 25 si 6cm anrobat bituminos tip AB2; 20cm strat de fundatie din piatra sparta si 30 cm stratde fundatie din balast, strat de forma din materiale granulare).

In aliniament partea carosabila va avea panta transversala de 2,5% in acoperis,iar acostamentele de 4%.

In zona localitatii Pecinisca, inainte de astrenerea straturilor bituminoase,imbracamintea bituminoasa existenta, se va freza pe 5cm adancime.

Pe podurile existente peste raul Cerna, s-au prevazut frezarea imbracaminteibituminoase existente si asternerea a doua straturi de beton asfaltic tip BAP16 de 4cmgrosime.

Drumurile laterala din pamant s-au prevazut a se amenja pe 25m lungime cuurmatoarele straturi rutiere:6 cm anrobat bituminos tip AB 2; 20 cm strat de fundatiedin piatra sparta; 20 cm strat de fundatie din balast.

Pentru consolidare taluz si versanti s-au prevazut urmatoarele lucrari :- ziduri de sprijin de rambleu din beton de ciment clasa C 35/45 cu H

mediu=3.50 m , in locul celor existente , deteriorate sau inamplasamente noi cu lungimea totala de 2934 m;

- ziduri de sprijin de debleu din zidarie de piatra rostuite cu mortar deciment marca M 100, cu Hmediu =2.50 m , in locul celor cu zidariedeteriorata sau in amplasamente noi , avand lungimea totala de 9165 m;

- reparatii la zidurile din gabioane existente , umplute cu piatra bruta pe163 m lungime ;

- in zonele in care versantul este alcatuit din roci alterate cu fragmenteinstabile , pe 560 m lungime , s-au prevazut lucrari pentru protejareataluzului.

Deasemenea au fost prevazute lucrari de reparatii la zidurile de sprijin din zidarie ,existente, pe o lungime de 3677 m, la zidurile de rambleu, respectiv pe 3928 m lazidurile de debleu.Pe partea dreapta drumului s-a prevazut parapet deformabil de tip greu dupa ce inprealabil s-a demolat parapetul existent care este necorespunzator. S-a prevazutmontarea parapetului deformabil pe fundatie continua tip „L” , pe o lungime de 15 508m , pe fundatii izolate , pe 2912 m si pe ziduri de sprijin de rambleu pe 4972 m.La podurile existente s-au prevazut urmatoarele lucrari de reparatii: refacerehidroizolatie; inlocuire dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie ; reparatie lagurile de scurgere; refacere trotuare; inlocuire parapet metalic tip mana curentaexistent.Pentru sporirea sigurantei circulatie rutiere s-a prevazut inlocuirea bornelor kilometricesi hectometrice.Dupa terminarea lucrarilor prevazute in proiect seva executasemnalizarea verticala conform STAS 1848/1/2008 precum si a marcajului rutiercoinform SR 1848/7-2004 , „Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere”. Prin executareamarcajului rutier va creste siguranta in exploatare a drumului.

108

Scurgerea apelor pluviale de pe partea carosabila se va realiza prin pantatransversala spre rigolele si santurile din beton clasa C 25/30, care s-au prevazut a serealiza si mai departe spre podetele existente si proiectate.In functie de configuratia terenului s-au prevazut urmatoarele dispozitive pentruscurgerea apelor:-rigole din beton clasa C 35/45 pe un strat de nisip de 10 cm grosime pe o lungime de21 326 m ;- rigole carosabile acoperite cu placute pe 5061 m lungime ;- de asemenea s-au prevazut lucrari de curatire si decolmatare la rigolele si santurileexistente pe o lungime de 3740 m.In vederea eliminarii apei din corpul drumului s-a prevazut dren de fund de rigola pe olungime de 5718 m.Avand in vedere constatarile facute privind starea tehnica a podetelor de pe DN 67 D ,s-au prevazut urmatoarele tipuri de lucrari:

- podete noi din elemente prefabricate tip P2= 70 buc ;- podete tubulare noi cu diametrul de 1000 m = 5 buc ;- podete dalate noi cu L = 4m , 2 buc .

De asemenea se vor repara camerele de cadere la 46 podete si se vor executa 30 decamere de cadere noi precum si amenajarea torentilor in amonte la 43 de podete .Dintotalul de podete existente pe DN 67D – sectorul studiat, 56 de podete suntcorespunzatoare si se mentin, fiind necesare diverse lucrari de reparatii, refacerecoronamente si amenajare albie amonte si aval. Accesele la riverani ( 2 buc) seamenajaza cu rigola carosabila , iar intre riverani , rigola naturala.

Lucrarile proiectate se realizeaza in limta amprizei existente , cu mentiunea cape aceste sectoare exista instalatii subterane de telecomunicatii si curent electric ,care necesita sa fie relocate pentru a se executa platforma drumului de 8 m,dispozitivele de colectare si evacuare a apei si zidurile de sprijin.Traversarile de liniiaeriene peste drumul national au o inltime suficient de mare astfel incat ele nu trebuieinaltate sau relocate.

♦ Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus şi în zonalimitrofă:- Poluare specifică lucrărilor de consolidare a drumului national şi constă din

poluarea cu emisii de pulberi, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibraţii generatede utilajele pentru construcţii şi mijloacele de transport;

- Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental caurmare a unor defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării deurgenţă cu carburanţi din recipienţi necorespunzători şi fără luarea măsurilor desiguranţă etc.

♦ Principalii poluanti generaţi de implementarea proiectul propus:a) Pulberi sedimentabile, generat în amplasamentul microcarierei (operaţiunile

decopertare, excavare, incarcare - descarcare, asternere, deplasarea

109

mijloacelor de transport auto în zona proiectului) şi pe drumul de acces, întimpul transportului (praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport ).

b) Noxe chimice, generate de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor şi alemijloacelor de transport, în incinta microcarierei şi pe drumul de acces;

c) Zgomotul, generat de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta microcariereişi pe drumul de acces;d) Vibraţii, generate de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta proiectului;e) Deşeuri gospodărite necorespunzător

În urma stabilirii nivelul de afectare a calităţii mediului (I.P.G.) prinimplementarea proiectului propus a rezultat că factorii de mediu sunt afectaţi astfel:▪ Apă – nivel 1▪ Aer – mediul este afectat în limitele maxim admise - efecte reduse asupra mediului- nivel 2▪ Sol şi subsol – mediul este afectat peste limitele maxim admise - efecte suntaccentuate - nivel 2▪ Vegetaţie şi faună – mediul este afectat în limitele maxim admise - efectele nusunt nocive - nivel 1▪ Aşezări umane – mediul este afectat în limitele maxim admise - efecte reduseasupra mediului- nivel 1

În urma determinării grafice prin metoda ilustrativă V. Rojanski a indicelui depoluare globală I.P.G. (raportul între starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului)arezulta ca prin implementarea proiectul mediul este afectat de activitatea umanăîn limite admisibile, în condiţiile aplicării planului de măsuri privind protecţiafactorilor de mediu.

Pe toată perioada de implementare a proiectului propus, dacă autoritateacompetenta de mediu va stabili această cerinţă, la emiterea acordului de mediu, totifactorii de mediu vor fi monitorizati periodic, atât în interiorul cât si în zona limitrofăamplasamentului.

Realizarea obiectivului de investitii vizeaza consolidarea DN 67D pe o lungimede 30,084 km.

Urmare a activitatii desfasurate in teren corelata cu literatura si legislatia despecialitate se constata ca implementarea proiectului nu va conduce de pierderi debiodiversitate din cadrul ariei naturale protejate

În urma evaluării adecvate a proiectului asupra capitalului natural se constatăcă integritatea siturilor Natura 2000 nu va fi afectată. Impactul identificat nu are carezultat modificarea statutului de conservare al speciilor de interes comunitar şi alhabitatelor acestora.

În vederea diminuării impactului asociat proiectului asupra speciilor de interescomunitar se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu.

Se recomandă urmărirea si implementarea măsurilor de diminuare a impactuluidin prezentul studiu şi luare în considerare a recomandărilor de mai sus.

110

11. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii demai sus nu au fost intampinate dificultati.

Intocmit,

Cornel Meilescu

111

BIBLIOGRAFIE· Badea, L. şi alţi –Valea Cernei, Studiu de geografie, Ed. Academiei, Bucureşti,

1981· Bănărescu P. M., Nalbant T., 1973 - Pisces, Teleostei. Cyprinidae (Gobioninae), Das

Tierreich, Lief, 93, W. De Gruyter, Berlin.· Boşcaiu, N. – Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Ed.

Academiei RSR, Bucureşti,1971· Bujoreanu, G., Popescu, C.P. – Rezervaţia naturală Domogled, Ocrot. Nat., 10,

1966.· Ciocârlan V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta.

/Ediţia a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.· Decu V., Murariu D-tru, Gheorghi V., (2003), Chiroptere din România, ghid

instructiv și educativ, ISER, București.· Dihoru G. & Negrean G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România.

Edit. Academiei Române, Bucureşti. 630 pp.· Doniţă N,. Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A. 2005.

Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti· Doniţă N., Popescu A., Paucă-Constantinescu Mihaela, Mihăilescu Simona &

Biriş I.A. (2006). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95pp.

· Freyhof, J. & Kottelat, M. 2008. Aspius aspius. In: IUCN 2013. IUCN Red List ofThreatened Species. Version 2013.1. <www.iucnredlist.org>. Downloadedon 24 July 2013.

· Freyhof, J. 2011. Cottus gobio. In: IUCN 2013. IUCN Red List of ThreatenedSpecies. Version 2013.1. <www.iucnredlist.org>. Downloaded on 24 October2013.

· Freyhof, J. & Kottelat, M. 2008. Eudontomyzon danfordi. In: IUCN 2012. IUCNRed List of Threatened Species. Version 2012.2. <www.iucnredlist.org>.Downloaded on 01 April 2013.

· Gafta D. & Mountford J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a habitatelorNatura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.

· Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V.,· Mihăilescu, S., - Lista Roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti,

1994.· Ruiz-Olmo, J., Loy, A., Cianfrani, C., Yoxon, P., Yoxon, G., de Silva, P.K.,

Roos, A., Bisther, M., Hajkova, P. & Zemanova, B. 2008. Lutra lutra. In: IUCN2013. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2013.1.<www.iucnredlist.org>. Downloaded on 23 July 2013.

· Sanda V., Őllerer K. & Burescu P. 2008. Fitocenozele din România.Sintaxonomie, structură dinamică şi evoluţii. Bucureşti: Ars. Docedi: 517 pp.

· Săvulescu Tr. (ed.). 1952-1976. Flora României ● Flora Romaniae. Bucureşti:Edit. Academiei Române. Vol. 1-13.

· *** Amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice: Băile Herculane, Mehadia,Baia de Aramă, Tarniţa, Padeş.

112

· *** Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Academia Română, MuzeulNaţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Bucureşti, 2005

· ***Manual de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000.

· *** Natura 2000 in Romania. Species fact sheets.· *** Planul de Management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei· ***Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-

2030. Bucureşti 2008. 151 pp.· World Conservation Monitoring Centre 1996. Sabanejewia aurata. In: IUCN

2013. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2013.1.<www.iucnredlist.org>. Downloaded on 24 October 2013.

· ***Formularul standard al sitului NATURA 2000 - DOMOGLED - VALEACERNEI (ROSCI0069)

· ***Formularul standard al sitului NATURA 2000 - DOMOGLED - VALEACERNEI (ROSPA0035)

· Rapoarte de mediu: APM Caras Severin si APM Mehedinti

113

Anexa: