studiu calitativ.pdf

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba IuliaCentrul de Cercetări Sociologice

Studiul calitativ şiconstituirea planului de marketing al

Cetăţii istorice

raport final

Martie 2008 –Martie 2009

BENEFICIAR: Consiliul Local Alba Iulia

Studiu efectuat în baza Contractului nr. 6575/18.02.08 şi a Ofertei anexă la contract.

Contractul a fost încheiat între Consiliul Local Alba Iulia, în calitate de achizitor şiUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia în calitate de prestator.

PrestatorUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Rector,Prof. univ. dr. Moise Ioan Achim

Director de proiectConf.univ.dr. Lucian Marina

Echipa de proiect şi de redactare a raportului - pe domenii de expertiză- a fost formatădin:

Conf. univ. dr. Lucian Marina –Director proiect, metodologia cercetăriiProf. univ. dr. Mihai Pascaru –sociologia dezvoltării şi a comunităţilorLect. univ. dr. Andreea Muntean (Bolog)-marketing turisticLect. univ. dr. Vlad Millea –sociologia modului de traiLect. univ. dr. Călina Buţiu –dezvoltare comunitarăLect. univ. drd. Claudia Moisă –marketing turisticLect. univ. drd. Mălina Cordoş-management turisticLect. univ. drd. Dobra Iulian –finanţeSociolog David Popescu, coordonator culegere şi introducere date

La proiect au mai participat în calitate de operatori de anchetă şi operatori de calculator,având un aport semnificativ în toate fazele proiectului peste 30 de studenţi ai Specializărilorde Sociologie, Asistenţă socială şi Marketing.

CUPRINSCapitolul I. Justificarea potenţialului turistic al obiectivului de patrimoniu

Capitolul II. Metodologia 1. Scopul 2. Metodele 3. Obiectivele

Capitolul III. Opţiunile locuitorilor 1. Metoda anchetei sociologice şi de marketing 2. Interesul locuitorilor faţă de promovarea turistică a Cetăţii 3. Gradul de vizitare a obiectivelor turistice 4. Priorităţi de promovare 5. Nivelul de informare şi comunicare cu privire la Cetatea istorică 6. Ce măsuri de promovare propun locuitorii 7. Care este gradul de atractivitate a ofertelor turistice potenţiale 8. Care ar trebui să fie strategia turistică 9. Concluzii asupra opţiunilor locuitorilor

Capitolul IV. Cetatea istorică: opţiunile turistice 1. Obiective turistice în Cetatea istorică 2. Oferta şi cererea turistică 3. Dinamica fluxurilor turistice 4. Dimensiunile pieţei turistice a Cetăţii Alba Iulia 5. Concluzii

Capitolul V. Validarea opţiunii locuitorilor

Capitolul VI. Planul de marketing al Cetăţii istorice 1. Sinteza planului de marketing 2. Analiza SWOT a Cetăţii istorice 3. Obiectivele generale de marketing 4. Strategia de produs turistic-oferta turistică 5. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing 6. Bugetul planului 9. Rezultate preconizate

Capitolul VII. Probleme şi proiecte ale dezvoltării turistice a Cetăţii istorice

Aneza 1.Chestionar şi rezultate studiu sociologic şi de marketingAnexa 2.Corelaţii statistice în cadrul pieţei turistice a cetăţii istorice Alba-IuliaAnexa 3. Un interviu cu un stakeholderAnexa 4.Concepte de marketing pentru dezvoltarea cetăţii

3

5555

7789

101115161820

222224263032

34

3737383940778184

85

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009

3 |Raport final

CAPITOLUL I

JUSTIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ALOBIECTIVULUI DE PATRIMONIU

Caracterul specific al Cetăţii Alba Iulia rezultă din valoarea sa ca element de patrimoniuistoric şi cultural. Această valoare trebuie păstrată şi făcută cât mai larg cunoscută şi dinaceastă cauză trebuie promovată prin intermediul turismului cultural. Turismul cultural are cascop vizitarea acelor locuri şi activităţi ce definesc istoria şi oamenii, atât în ceea ce priveştetrecutul, cât şi prezentul lor. Aceasta include resursele culturale, istorice şi naturale (NationalTrust for Historic Preservation’s Heritage Tourism Program, 1992).

Programele din domeniul patrimoniului cultural care se bucură de succes realizeazălegături între activitatea turistică, conservarea patrimoniului istoric, muzee, arte, resursenaturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice în scopul conservării,îmbunătăţirii, promovării şi gestionării acestor resurse ce nu pot fi înlocuite.

Vauban, inginer militar de geniu, a cărui operă practică a fondat una dintre cele mairenumite şcoli europene de fortificaţii militare, avea ca metodă de lucru preluarea părţilor „...dintr-o fortificaţie mai veche cu valoare structurală şi defensivă pe care o integra apoi în noualucrare de tip bastionar (vechi bastioane transformate în reduituri pentru noul bastion adecvattipului de fortificaţie abordat)”. În acest fel foarte multe fortificaţii Vauban din Europa suntprivite atât ca valori în sine cu foarte mare atracţie turistică prin rezistenţa în timp aconstrucţiilor bastionare, dar şi ca VALORI CULTURALE PLURISIMBOL care incorporeazăvechile simboluri şi utilităţi în altele noi. Turistul fortificaţiilor Vauban intră într-un spaţiumonumental bastionar diversificat (menit a-l stimula plurisenzorial şi cognitiv) plin de istoriilocale şi de vestigii cumulate adesea pe parcursul mai multor secole de existenţă.

În cazul cetăţii Vauban din Alba Iulia, cercetările arheologice au scos la lumină ruine alevechilor aşezări din perioada medievală, dar mai ales vestigii din perioada Imperiului roman.Această istorie a fortificaţiilor bimilenare a fost deja testată cu mult succes în cadrul unui produsturistic original: Traseul celor trei fortificaţii. Într-un timp foarte scurt produsul turistic alTraseului celor trei fortificaţii, care valorifică doar o mică parte a spaţiului şi atracţiilorObiectivului turistic al Cetăţii, a reuşit să fie cel mai bine vândut produs turistic al Cetăţii.

Vauban este un brand cu circulaţie internaţională şi în acest sens prin Strategia dedezvoltare a oraşului Alba Iulia sunt propuse măsuri de integrare a Cetăţii medievale înReţeaua Europeană a Cetăţilor Vauban. În acest moment reţeaua constituită a CetăţilorVauban este formată din Cetăţi franceze care au depus un dosar de Candidatură la UNESCO.O colaborare pe linia extinderii acestei reţele trebuie să aibă deci un nou obiectiv şi să fiesusţinută de măsuri concrete în această direcţie. Obiectivul poate fi organizarea unui circuiteuropean al festivalurilor Vauban. În acest scop organizarea de evenimente medievale esteagreată de majoritatea populaţiei oraşului.

Valoarea ridicată a potenţialului turistic a Patrimoniului istoric este dată de densitateamare şi varietatea simbolurilor cultural-istorice, de aspectul monumental şi cu valoareurbanistică ridicată a fortificaţiilor Vauban (ce pot fi valorificate în produse turistice cu iz de„RETRĂIRE A TRECUTULUI”), dar şi de aderenţa mare a localnicilor la valorile turismuluicultural (peste 80% dintre ei sunt de acord că principala direcţie de valorificare a situluii Cetăţiiistorice trebuie să fie cea a turismului cultural istoric de excepţie).


4 |Raport final

Argumentele care justifică valoarea Cetăţii Vauban în forma sa actuală sunt:1. Prima capitală a Principatului transilvan autonom (simbol: PALATUL PRINCIPILOR);2. Prima capitală a tuturor românilor (prin actul lui Mihai Viteazul la 1600: PORTILE

CETATII; STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL);3. Depozitara sarcofagului primului mare lupător creştin transilvănean de origine română,

Iancu de Hunedoara (CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ);4. Primul Muzeu al Marii Uniri a Românilor de la 1918 şi unul din cele mai cunoscute

muzee din România;5. Capitală simbol a României prin faptul că în cuprinsul sitului istoric s-a consumat actul

Marii Uniri (SALA UNIRII; CAPITALA REÎNTREGIRII);6. Inestimabilă valoare culturală (BIBLIOTECA BATHYANEUM, PALATUL APOR);7. Cea mai mare Cetate Vauban din România (alături de cea de la Arad) şi una din cele

mai bine conservate.

Potrivit legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice Cetatea Alba Iuliapoate fi încadrată în grupa A, din care fac parte monumentele istorice de valoare naţională şiuniversală.

Amplasarea în spaţiu a Cetăţii Alba Iulia şi suprafaţa mare pe care se extinde permiteamenajarea unor spaţii de parcare, a unor centre de informare şi promovare turistică,amenajarea unor puncte de belvedere pentru fortificaţiile ce le cuprinde.

Dezvoltarea turismului în Alba Iulia va contribui la creşterea economică în oraş şi înîmprejurimile acestuia, fiind respectate principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului.

Prin caracterul său specific Cetatea Alba Iulia se înscrie ca o valoare importantă apatrimoniului cultural local, naţional, dar şi internaţional.

CAPITOLUL II

METODOLOGIA

1. SCOPUL


5 |Raport final

Scopul studiului este constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice prinvalorificarea unui studiu precedent asupra opţiunii locuitorilor, analiza diagnostic a pieţeituristice şi validarea opţiunilor de dezvoltare de către lideri locali.

2. METODELE

Metodologia studiului cuprinde următoarele metode:

1. Analiza opţiunii locuitorilor

2. Analiza diagnostic a pieţei turistice

3. Validarea opţiunii locuitorilor de către lideri locali

4. Constituirea Planului de marketing de către experţi

3. OBIECTIVELE

Analiza opţiunilor locuitorilor a avut următoarele obiective (întrebările cercetării):

1. Care este gradul de interes şi de posibilă implicare a cetăţenilor municipiului îndezvoltarea produsului turistic al Cetăţii istorice ?

2. Care este competitivitatea relativă a obiectivelor componente ale produsului istoric(vizitare, preferinţă de promovare, valorizare) ?

3. Cât de prioritar trebuie să fie promovată Cetatea şi obiectivele conexe de pe teritoriul eiîn cadrul promovării obiectivelor turistice majore din oraş?

4. Cât de informat, de unde obţine informaţii turistice despre Cetatea istorică,cetăţeanul din municipiul Alba Iulia şi cât de atractive au fost aceste informaţiidupă tipul de sursă ?

5. Ce fel de mesaje ar trebui folosite în promovarea turistică a Cetăţii ?6. Ce acţiuni majore ar fi necesare pentru strategia de promovare turistică şi cine ar trebui

să urmărească promovarea Cetăţii?7. Care ar fi gradul potenţial de implicare a publicului în cadrul unor oferte turistice

interactive caracteristice turismului cultural-istoric actual?8. Ce bugetare din partea comunităţii ar trebui să existe pentru dezvoltarea obiectivelor

turistice din Cetate şi promovarea lor?9. Care ar fi opţiunile majore ale populaţiei în ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a

Cetăţii Alba Iulia?

Metoda utilizată a fost ancheta pe 1200 de locuitori din municipiul Alba Iulia (1200 careşi-au manifestat interesul completând un chestionar).

Analiza diagnostic a avut următorul obiectiv (întrebare a cercetării):

1. Care este starea de fapt a produsului turistic al Cetăţii istorice şi care sunt căile deurmat pentru dezvoltarea lui ?


6 |Raport final

Pentru analiza diagnostic s-au cules date despre fluxurile turistice de la principaleleservicii de cazare, dar şi de la obiectivele turistice majore. A fost întreprinsă şi o analizăasupra tendinţelor de dezvoltare de pe piaţa turistică mondială, prin inspectarea uneiadin cele mai prestigioase baze de date electronice, SAGE PUBLICATIONS.

Validarea opţiunilor locuitorilor de către lideri locali a avut drept obiectiv (întrebare acercetării):

1. Care opţiuni ale locuitorilor de dezvoltare a cetăţii sunt realiste şi care nu pot fi puseîn practică?

Ca metodă s-a utilizat interviul directiv şi interviul nondirectiv cu centrare pe restituirearezultatelor şi evaluări ale proiectelor de dezvoltare.

Constituirea Planului de Marketing a fost realizată prin integrarea tuturor componentelor decercetare prealabile, analiza lor de către experţi şi stabilirea direcţiilor de dezvoltare turistică,precum şi a unui set de proiecte.

CAPITOLUL III

OPŢIUNILE LOCUITORILOR

1. METODA ANCHETEI SOCIOLOGICE ŞI DE MARKETING


7 |Raport final

a. A fost principala metodă a studiului opţiunilor grupului ţintă principal actual format dincetăţenii de peste 14 ani din muncipiul Alba Iulia. Perioada de culegere a datelor a fostde 2 săptămâni (25 noiembrie-10 decembrie 2007).

Ancheta sociologică a presupus culegerea de date pe bază de chestionar aplicat ladomiciliu de la 1200 de persoane din Alba Iulia şi periferii.

b. Rata de nonrăspunsuri, calculată la 75% oferă o informaţie şi despre cei care nu aurăspuns. Din cele 25% (din 1600) persoane care nu au răspuns, aproximativ 15% suntpersoane care şi-au declarat dezinteresul total faţă de tema promovării Cetăţii.

Putem evalua astfel că 85% din populaţia oraşului peste 14 ani, reprezintă baza dereceptare a campaniei de promovare şi valorificare a Cetăţii istorice.

c. Marja de eroare a eşantionului a fost calculată la 2,8% (+/-) la un nivel deprobabilitate de 95%.

Graficul 1. Piramida vârstelor pe eşantionul de 1200 de persoanechestionate

2. INTERESUL LOCUITORILOR FAŢĂ DE PROMOVAREA TURISTICĂ A CETĂŢII

Cei mai mulţi cetăţeni ai muncipiului Alba Iulia sunt interesaţi de ceea ce se promovează încadrul unor campanii în acest sens, de elementele strategiei de promovare (93,6% suntinteresaţi mai mult sau mai puţin).

Pe locul 2 ca obiect mare de interes al cetăţenilor avem analiza câştigului oraşului de peurma promovării şi valorificării Cetăţii istorice (88,7% se interesează de acest aspect)


8 |Raport final

Pe locul 3 în ierarhia interesului public avem modul în care se face promovarea (86,2% sedeclară interesaţi).

Pe locul 4 ca sferă de interes avem instituţiile şi persoanele care realizează promovarea(76,2% ).

Pe ultimile locuri ca şi interes public în chestiunea promovării comparativ cu domeniileanterioare, dar totuşi cu o pondere ridicată pe ansamblu, sunt interesele să le numim personaleale cetăţenilor, respective ce poate câştiga fiecare din promovarea Cetăţii istorice şi respectivcât de mult este interesat fiecare să participle la acţiunile de promovare. Aproape o treimedintre cetăţenii interesaţi în general de promovarea cetăţii se declară neinteresaţi de potenţialullor câştig sau de posibila lor implicare.

Graficul 2.Grade de interes pentru pentru promovarea Cetăţii istorice

3. GRADUL DE VIZITARE A OBIECTIVELOR TURISTICE

În ultimul deceniu, cercetările în turism au arătat o creştere a numărului de iniţiative carearată nevoia de a monitoriza competitivitatea destinaţiilor turistice. Ce înseamnă o destinaţiecompetitivă ne spun Ritchie and Crouch (2003): „Ceea ce face o destinaţie turistică cu adevăratcompetitivă este abilitatea sa de a creşte cheltuielile turiştilor, de a creşte numărul vizitatorilor în


9 |Raport final

timp ce li se oferă acestora o experienţă satisfăcătoare şi memorabilă, şi a face aceasta într-unmod profitabil, [...] cu păstrarea capitalului natural al destinaţiei pentru generaţiile viitoare”.

Prin analiza cluster am grupat Obiectivele după măsura în care sunt cel mai mult vizitatede persoanele de peste 14 ani din muncipiu. Au rezultat 5 categorii de obiective:

B. Obiective vizitate de aproximativ 90% din totalul persoanelor cu interese turisticedin Alba Iulia

C. Obiective vizitate de aproximativ 70-75% din totalul persoanelor cu intereseturistice

D. Locuri de divertisment, vizitate de aproximativ 50-60% din totalul persoanelor cuinterese turistice

E. Locuri de joacă vizitate de aproximativ 50-60% din totalul persoanelor cuinterese turistice

F. Obiective vizitate de aproximativ 40-50% din totalul persoanelor cu intereseturistice

Tabelul 1. Gruparea obiectivelor turistice din Cetatea istorică (şi conex) dupăgradul de vizitare de către persoanele de peste 14 ani din Alba Iulia (anchetă)

Categoria AGrad de vizitare:90%

Categoria BGrad de vizitare:70%

Categoria CGrad de vizitare:60%

Categoria DGrad de vizitare:50%

Categoria EGrad de vizitare:40%

C a t e d r a l aReîntregirii O b e l i s c u l

„Horia, Cloşcaşi Crişan”, Porţile Cetăţii Zidurile Cetăţii

Medievale Statuia lui

Mihai Viteazul Muzeul Unirii F â n t â n a

arteziană (*)

-Universitatea „1D e c e m b r i e1918” (exterior)- C a t e d r a l aRomano-Catolică- M o n u m e n t u lCustozza-„Traseul celor 3fortificaţii”

-Restaurantu lPUB 13-Restaurantu l„Underground”

- Parcul dejoacă pentrucopii de lângăşanţurile Cetăţii-Parcul de joacăde lângă PUB13

- B i b l i o t e c aBatthyaneum-Palatul Apor

Cele mai nevizitate obiective din seria celor despre care s-a solicitat evaluarea sunt PalatulApor şi Biblioteca Battyaneum. Dacă în cazul bibliotecii, restricţiile de intrare au redus numărulcetăţenilor din oraş care au vizitat-o vreodată, în cazul Palatului Apor starea clădirii, până decurând o ruină, au redus atractivitatea. Este de aşteptat însă ca odată cu restaurarea masivărecentă şi ţinând cont de strategia Universităţii „1 Decembrie 1918”, deţinătorul actual alspaţiului, percepţia şi afluxul turistic să se îmbunătăţească.

4. PRIORITĂŢI DE PROMOVARE


10 |Raport final

Cvasi-majoritatea locuitorilor susţin că Cetatea istorică trebuie promovată mai multdecât se face la ora actuală. Urmează cu 61,7% dintre opţiuni manifestările Zilei Naţionale, cu46% manifestările Zilele muncipiului şi pe ultimul loc clădirile şi spaţiile moderne din oraş.

Graficul 3. „Ce credeţi că ar trebui promovat mai mult în Alba Iulia ca obiectivturistic ?”

Cei care susţin opţiunea „Cetatea istorică şi monumentele de pe teritoriul ei” (de departecei mai numeroşi) sunt în mai mare măsură persoane cu studii mai ridicate, cu ocupaţie denivel mai înalt şi „activi” (aşa vom numi în text persoanele care doresc să fie consultate atuncicând se iau decizii referitoare la Cetate)

Susţinătorii „Zilei Naţionale” sunt în mai mare măsură persoane de religie ortodoxă şi în maimare măsură susţinători fie ai „Zilelor oraşului”, fie ai promovării mai intense a clădirilor şispaţiilor moderne din oraş.


11 |Raport final

Susţinătorii „Zilelor municipiului” sunt în mai mare măsură persoane cu venituri mai reduse,de religie ortodoxă şi de sex masculin. Dintre ei o mare pondere susţin şi promovarea Cetăţiiistorice.

Cei care susţin „clădirile şi spaţiile moderne din oraş provin în mod uniform din toatecategoriile sociale, sunt mai mulţi din rândul „activilor” şi apreciază în acelaşi timp şi că trebuiepromovate mai mult decât în prezent manifestările, fie cele de Ziua Naţională, fie Zilelemunicipiului.

Locuitorii au fost solicitaţi să numească 2 obiective care ar trebui promovate cel mai multpentru turiştii români şi 2 cel mai mult pentru turiştii străini. Cu ajutorul acestor întrebări s-aconstruit un sigur indicator, relevant pentru ceea ce apreciază subiecţii ca priorităţi depromovare (vezi figura următoare).

Analiza datelor ne indică care sunt opţiunile majore ale populaţiei. Vom avea, în ordine, celemai bine percepute obiective turistice din Cetate (în toată complexitatea lor: valoarecultural-istorică, valoare pe piaţa turistică şi semnificaţie psiho-socială):Traseul celor trei fortificaţii, Muzeul Unirii, Cetatea Vauban, Catedrala Reîntregirii, BibliotecaBatthyaneum, Porţile Cetăţii, Obeliscul „Horia, Cloşca şi Crişan”, Fântana arteziană, PalatulApor. Alte obiective nu întrunesc adeziuni semnificative.

Graficul 4. Ce obiective turistice ar trebui promovate cu prioritate pentruturiştii români sau străini în cadrul Cetăţii istorice? (4 alegeri)

Dacă vrem să urmărim cum aleg grupat subiecţii obiectivele de promovat cu prioritate vomdetecta câteva cupluri de promovare turistică (simbolistică, arhitecturală, vizuală, de vecinătate,etc.)

-Traseul celor trei fortificaţii - Cetatea Vauban-Catedrala Reîntregirii - Muzeul Unirii – Obeliscul “Horia, Cloşca şi Crişan”-Biblioteca Batthyaneum- Palatul Apor-Catedrala romano-catolicăşi-Porţile Cetăţii-Monumentul Custozza-Statuia lui Mihai Viteazul


12 |Raport final

5. NIVELUL DE INFORMARE ŞI COMUNICARE CU PRIVIRE LA CETATEA ISTORICĂ

La acest punct analiza a vizat modul în care subiecţii îşi autoevaluează nivelul de informare,dar şi dacă comunică cu alte persoane, cunoscuţi despre problematica Cetăţii. În afaraîntrebărilor cu variante de răspuns, subiecţii au fost invitaţi să exprime liber ceea ce au discutatcu cunoscuţii vis-a-vis de subiectul promovării Cetăţii. S-a procedat apoi la o analiză de conţinutpentru a sintetiza problemele ridicate de cunoscuţii subiecţilor.

Informarea:

Cu privire la CETATE în ansamblul ei: ceva mai mult de o treime dintre subiecţi (36,2%) declară că sunt foarte bine şi bine

informaţi cu privire la cetate în ansamblul ei; apropierea faţă de Cetate nu pare să fie un factor determinant în autoevaluarea nivelului

de informare: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 42,9% dintre locuitorii dinproximitate şi 42,2% dintre cei aflaţi la depărtare;

sexul induce diferenţe remarcabile: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 49%dintre bărbaţi şi 38,3% dintre femei;

în ceea ce priveşte locul de muncă acesta pare să nu aibă de asemenea o importanţădeosebită în autoevaluare: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 44,4% dintre ceicu locul de muncă în cartierul CETATE şi 44% dintre cei cu locul de muncă în afaracartierului CETATE. Dintre cei care nu au un loc de muncă 39,8% declară că sunt bineşi foarte bine informaţi cu privire la CETATE în ansamblul ei.

ComunicareaComunicarea cu românii: 38,5% dintre respondenţi declară că au discutat foarte mult şi mult cu rude, cunoscuţi

din România despre valorificarea şi promovarea Cetăţii; în raport de distanţa faţă de Cetate, declară acest lucru 19,7% dintre cei din proximitate

şi 20,1% dintre cei aflaţi mai departe; dintre cei care au locul de muncă în cartierul Cetate 19,7% declară că au discutat

foarte mult şi mult iar dintre cei care au locul de muncă în afara cartierului amintit,21,3% declară că au discutat foarte mult şi mult; declară acelaşi lucru 17,3% dintre ceifără loc de muncă;

barbaţii declară că declară că au discutat foarte mult şi mult în proporţie de 25,4%, iarfemeile 16,8%.

Din observaţiile interlocutorilor români relatate de respondenţii noştri, credem că sunt dereţinut următoarele aspecte vis-a-vis de acţiunile generice şi punctuale care trebuie să stea peagenda autorităţii de management:

a) Conservarea / restaurarea cu scopul reconstituirii „atmosferei medievale” fortificaţiilor (ziduri, turnuri, elemente de ornament) redarea Porţii a IV-a circuitului turistic

b) Dezvoltarea de servicii, facilităţi şi de noi amenajări, în acord cu noile cerinţe aleconsumatorului de turism

localuri publice (Pub-uri, restaurante, cinematograf chioşcuri


13 |Raport final

parcări publice drumuri şi alei pavate construirea unui amfiteatru în aer liber servicii de ghidaj turistic centre de informare

c) Promovarea prin mijloace diverse organizarea de evenimente şi manifestări socio-culturale (festivaluri

medievale, spectacole, carnavaluri) amplasarea de panouri publicitare elaborarea şi distribuirea de broşuri şi pliante, realizarea unei pagini web publicitate prin agenţiile de turism realizarea de filme documentare acţiuni în cooperare cu alte localităţi din străinătate acţiuni în şcoli

Sunt sesizate problemele care ar putea împiedica valorificarea Cetăţii, dintre care unelefac referiri exprese la actorii responsabili şi pot să sugereze eventuale intervenţii pentrumodificarea comportamentelor acestora. Spiritul civic, menţionat ca atare sau prindimensiuni cum ar fi interesul cetăţenilor pentru bunurile şi valorile comune şi păstrareacurăţeniei, plasează sursa problemelor în comportamentul cetăţenilor şi/sau turiştilor –vizitatori ai Cetăţii. În schimb lipsa/ insuficienţa traseelor turistice, a amenajărilor (parcări,băncuţe etc.), a materialelor de promovare, insuficienţa spaţiilor verzi, nivelul crescut dezgomot, iluminat deficitar, lipsa toaletelor publice, slaba organizare a evenimentelor derulateîn Cetate, durata prea mare a lucrărilor de restaurare a Porţii a III-a, monumente lăsate înparagină sunt probleme de management, prin urmare îi vizează direct pe manageriidiverselor elemente ale complexului obiectiv turistic „Cetatea Alba Iulia”.

Comunicarea cu străinii 21,4% dintre respondenţi declară că au discutat foarte mult şi mult cu rude, cunoscuţi

din România despre valorificarea şi promovarea Cetăţii; în raport de distanţa faţă de Cetate, declară acest lucru 9,5% dintre cei din proximitate

şi 12% dintre cei aflaţi mai departe; dintre cei care au locul de muncă în cartierul Cetate 13,9% declară că au discutat

foarte mult şi mult, iar dintre cei care au locul de muncă în afara cartierului amintit, 9,9%declară că au discutat foarte mult şi mult; declară acelaşi lucru 9,6% dintre cei fără locde muncă;

barbaţii declară că declară că au discutat foarte mult şi mult în proporţie de 14,6%, iarfemeile 8,1%.

În mare parte, observaţiile şi propunerile celor din străinătate, cu care respondenţii spun caau discutat, coincid cu cele ale celor din România. Reţinem însă şi câteva aspecteparticulare, care pot să se constituie în sursă de idei generate de cei care au contacte cualte culturi şi, implicit moduri diverse de valorificare şi promovare a obiectivelor turistice cucaracter istoric:

a) Conservarea / restaurarea cu scopul reconstituirii „atmosferei medievale” clădirile istorice să fie valorificate şi altfel decât ca “muzee moarte”


14 |Raport final

concesionarea spaţiilor insuficient exploatate turistic unor organizaţiineguvernamentale care au capacitatea de a realiza lucrări derestaurare şi de a administra spaţiile istorice

b) Dezvoltarea de servicii, facilităţi şi de noi amenajări, în acord cu noile cerinţe aleconsumatorului de turism

Posibilitatea de a închiria biciclete, role, ATV-uri Construirea unui turn de belvedere Postarea de manechine îmbrăcate în port popular Realizarea de holograme cu scene istorice pe traseul turistic Construirea de spaţii de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni)

c) Promovarea prin mijloace diverse Distribuirea de pliante şi broşuri prin hoteluri şi restaurante de lux Distribuirea unui material promoţional pe format electronic (CD) Organizarea de expoziţii cu arme, trăsuri şi costume de epocă Difuzarea de materiale documentare prin posturi de televiziune

internaţionale Materialele promoţionale să fie editate bilingv Realizarea unui album foto cu Cetatea Construirea unui turn de belvedere

Subiecţii au făcut referire şi la problemele de dezvoltare turistică menţionate deinterlocutorii străni:

Se găsesc mai multe informaţii pe site-urile străine decât pe cele dinRomânia;

Lipsa siguranţei publice; Lipsa ghidajului turistic; Circulaţia maşinilor în incinta Cetăţii ar trebui restricţionată; La evenimentele şi manifestările din incinta Cetăţii să se interzică

tarabele şi comercianţii care nu au legătură cu evenimentul; În Muzeul Unirii să fie păstrat specificul etnic; Nu e suficient valorizată Cetatea în ansamblul său; Pedepse aspre pentru cei care săvârşesc acte de vandalism; Manifestările nu sunt organizate „civilizat”;

Sursele informării turistice şi atractivitatea acestora

Sunt două categorii de surse majore de unde subiecţii se informează:-surse informale: cunoscuţi, “de prin şcoală” şi de la faţa locului;-surse formale: mass-media, afişe, panouri, anunţuri, cărţi, pliante, internet.

Indicatorii utilizaţi în cercetare ne permit să afirmăm că sursele informale reprezintă o caleprin care mulţi cetăţeni din Alba Iulia obţin informaţii despre Cetate (aproximativ 30% dintre eiau ca unică sursă „cunoscuţii”).

Lipseşte o informare sistematică pentru o pondere importantă dintre subiecţi: 43,8% nu aucitit niciodată o carte sau un document detaliat desre Cetate. Şi sigur acestea sunt declaraţiilesubiecţilor, fiind posibil ca procentul să fie semnificativ mai mare, dat fiind faptul că doar 24,2%declară că au citit mai mult de o dată o carte de acest fel. Pe de altă parte, Internetul - o sursă


15 |Raport final

interactivă, este accesat lunar pentru informare despre Cetate de un procent mic de subiecţi(11,8%).

Sursa principală de informare formală lunară este presa scrisă (19,4% se informează lunardespre Cetate prin articole din ziare) şi urmărind şi ce ziare citesc respondenţii noştri esteprobabil ca acesta să fie, în multe situaţii, ziarul local Unirea. Pe locul doi sunt emisiunile radioşi cele de televiziune, iar pe locul trei ca opţiuni se plasează panourile semnalizatoare (15,8% dintre subiecţi se informează lunar prin panourile semnalizatoare din Cetate).

Referitor la panourile publicitare se reclamă şi câteva aspect problematice, care pot fi luateîn considerare pentru o eventuală îmbunătăţire a lor:

-nu sunt semnalizate luminos;-au o expunere care nu favorizeaă cititul şi după unii nu au un format atractiv;-“sunt prea pompoase” reclamă altcineva sau “se laudă prea mult” (atenţie deci, informarea

are numeroase aspecte emoţionale).

În privinţa atractivităţii surselor de informare, după declaraţiile subiecţilor, avem douăcategorii:

-surse foarte atractive în percepţia a peste 50% dintre subiecţi (în ordinea atractivităţii):articolele din presa scrisă, panourile semnalizatoare, broşurile turistice, emisiunile deteleviziune şi emsiunile radio;

-surse percepute ca atractive de mai puţin de 40% dintre subiecţi (în ordine): cărţile şipaginile Internet.

Faptul că paginile Internet referitoare la Cetate nu sunt atractive pentru un număr mare desubiecţi are două cauze. Prima se referă la faptul că gradul de accesare a Internetului nu esteaşa de mare în municipiu. Simplul fapt de avea acces la Internet nu înseamnă că este şi utilizatîn informare. Cea de-a doua cauză este de natură subiectivă, unii respondenţi spunând căpaginile Internet referitoare la Cetate: „sunt prea evazive”, „nu sunt clare şi sugestive pozele”,„sunt prost structurate”, „nu e toată istoria adevărată”, „să fie mai complexe”. Predomină însăaprecierile la cei care frecventează aceste pagini, ele fiind: „informative”, „conţin prezentăribune”, „au un design plăcut”.

6. CE MĂSURI DE PROMOVARE PROPUN LOCUITORII

Măsurile au fost grupate pe trei categorii (în ordinea opţiunii cetăţenilor):

-marketing de mare impact (cea mai agreată): campanie de promovare mediatică, un sitepe Internet dedicat doar promovării turistice a Cetăţii istorice şi crearea unui mijloc de avedea de sus Cetatea;-marketing direct multidirecţional: broşuri numeroase distribuite intern şi internaţional,puncte de informare cu orar zilnic, simpozioane, conferinţe şi bannere stradale dedimensiuni mari;-management corporatist: un parteneriat public între Primărie, Consiliul Local şi alte instituţiişi un parteneriat public privat.

Graficul 5. „Cât de necesare apreciaţi că sunt următoarele măsuri pentruîmbunătăţirea promovării Cetăţii ?”


16 |Raport final

În privinţa autorităţii care să supervizeze promovarea cetăţii s-a constatat că că opţiunilecetăţenilor creditează sfera instituţională cu mai multă încredere (toate instituţiile despre cares-a cerut părerea au primit mai multe opţiuni decât cea mai populară formulă privată demanagement).

Graficul 6. „Cine ar trebui să urmărească (să supravegheze) promovareaCetăţii?”

Dintre instituţii, Primăria este de departe creditată cu cea mai mare susţinere (82,6%dintre cetăţeni susţin ca „Primăria prin serviciile specializate trebuie să urmărească promovareaCetăţii”, iar pentru „Consiliul Local” optează 56,8%; „Consiliul Judeţean” şi „Prefectura”întrunesc 48,3%, respectiv 45,7%). Din sfera privată şi a societăţii civile cel mai mult agreat înmanagement este „un ONG constituit în vederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric”(36,7% susţin foma de ONG, pe locul doi cu 26,1% este „un grup de personalităţi culturale dinmunicipiu”, pe locul 3 cu 26,1% este „un operator economic sau o agenţie de turism”, altepropuneri neîntrunind 5% dintre opţiuni).

7. CARE ESTE GRADUL DE ATRACTIVITATE A OFERTELOR TURISTICEPOTENŢIALE


17 |Raport final

Privitor la utilitatea organizării unor spaţii pentru plimbare, relaxare în perimetrulCetăţii peste două treimi dintre locuitori s-au arătat interesaţi de (în ordinea preferinţelor):

1. crearea unor alei cu trasee pitoreşti2. dotarea punctelor de maximă atracţie turistică cu bănci, chioşcuri de ziare3. amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii respectiv a unor piste pentru biciclişti.

În ceea ce priveşte oportunitatea amenajării de clădiri, în perimetrul Cetăţii, care săsporească atractivitatea turistică a acesteia, pe primul loc a fost indicat amfteatrul în aer liberdupă modelul roman şi turnul panoramic cu specific medieval. Pe locul al doilea avem hanul cu specific medieval iar pe al treilea, un parc de distracţiipentru copii sub forma Cetăţii în miniatură. Pe ultimul loc s-au clasat terasele, spaţiile comerciale (cu specific medieval).

Vizitarea Cetăţii într-un cadru care să reconstituie atmosfera veche istorică estealeasă cel mai frecvent de locuitorii municipiului; pe locul al doilea se situează organizarea unuicarnaval cu costume de epocă iar pe al treilea, punerea în scenă a unor momente istoricepetrecute în Cetate. Pe antepenultimul loc se situează amenajarea unei grădini zoologice, pepenultimul un concurs de grafică având ca temă monumentele din Cetate iar pe ultimul,recitalurile de poezie.

Prezenţa obiectelor specifice evului mediu se află pe primul loc, ca mijloc decreştere a atractivităţii obiectivelor existente, urmată de prezenţa persoanelor în costume deepocă şi utilizarea proiectoarelor pentru punerea în valoare a monumentelor istorice.Urmează proiectarea de imagini legate de specificul evenimentului şi, cu o pondere sensibil maimică, utilizarea jocurilor de lumini. Atunci când subiecţii au răspuns liber la întrebarea vizând alte modalităţi prin cares-ar putea face mai atractive evenimentele organizate în aer liber în ambianţa şi peteritoriul Cetăţii, aceştia s-au referit la organizarea unor focuri de artificii, la o mai bunăfinisare a aleilor, la mai buna iluminare a obiectivelor turistice şi a traseelor, la plantarea de florişi copaci şi, la punerea la dispoziţia turiştilor a unui telescop sau lunetă.

Privitor la activităţile comerciale care s-ar putea organiza în spaţiul Cetăţii,vânzarea suvenirurilor se află pe primul loc, urmată de comercializarea obiectelor care le imităpe cele de epocă şi de oferirea băuturilor şi produselor culinare într-un cadru specific medieval.Locul 4 este ocupat de vânzarea pliantelor, CD-urilor care prezintă specificul Cetăţii, muzeele şiprogramul evenimentelor organizate, iar pe al cincilea loc se situează închirierea unor sistemeaudio (multilingve) de prezentare a Cetăţii. Cel mai rar indicate sunt activităţile de vânzare ajucăriilor care imită obiectele de epocă (locul 6) respectiv închiriere a unor articole sportive /foto / video (locul 7).

În privinţa organizării de evenimente în spaţiile existente din Cetate, cel maifrecvent au fost indicate concertele de colinzi, expoziţiile de vestimentaţie şi de obiecte de artămedievală; pe locul 4 au fost alese expoziţiile de arme, armuri, pe al cincilea, expoziţiile deicoane pe sticlă. Pe ante-penultimul loc sunt indicate simpozioanele pe teme legate de CastrulRoman, pe penultimul lansarea de carte cu subiect istoric iar pe ultimul, o cinematecă unde săse prezinte filme de artă străine. În răspunsurile la întrebarea deschisă vizând alte aspecte care s-ar putea organiza însălile clădirilor din Cetate, subiecţii au menţionat concursuri de cultură generală pe teme deistorie, concursuri de dansuri populare, spectacole de teatru clasic sau cu subiect istoric. S-apropus, în plus, organizarea unui festival de artă medievală, expoziţii filatelice şi de artă


18 |Raport final

meşteşugărească. O propunere inedită: „cunoaşterea şi lecturarea noutăţilor editoriale într-unmediu ambiant, tip librăria «Cărtureşti»”.

De menţionat că locuitorii au răspuns la întrebări ipotetice şi, ca atare, comportamentullor într-o situaţie reală ar putea fi diferit. Apreciem totuşi că pentru selectarea anumitor genuride activităţi / evenimente sau modalităţi de organizare a spaţiului din Cetate este oportunăfolosirea ierarhiilor care s-au obţinut din analiza datelor şi care au fost prezentate mai sus.

9. CARE AR TREBUI SĂ FIE STRATEGIA TURISTICĂ

Opţiuni în privinţa bugetării locale a obiectivelor turistice din Cetate

Locuitorii investigaţi (prin gradul de reprezentativitate a eşantionului putem vorbi şi decetăţenii oraşului) consideră ca o prioritate bugetară, dezvoltarea şi promovarea Cetăţii. Dinacest punct de vedere putem aprecia că peste 3 pătrimi dintre cetăţeni ar aproba alocăriimportante de fonduri în această direcţie (17% spun că ar trebui alocată cea mai mare parte dinbugetul oraşului şi 67% susţin alocarea unori sume importante alături de alte priorităţi).

Graficul 7. Opţiuni în privinţa părţii din bugetul local care ar trebui alocatăpromovării Cetăţii


19 |Raport final

În continuare să vedem şi din ce categorii socio-demografice provin cei care susţin obugetare maximală („Cea mai mare parte”), una medie („alături de alte priorităţi”) şi unaminimală („o mică parte, altele sunt priorităţile”).

Cei care susţin o bugetare maximală provin în mare măsură dintre cei care propunmăsuri, axe de dezvoltare şi promovare ce necesită investiţii masive. Astfel cei care opteazăpentru o bugetare maximală sunt în mai mare măsură dintre:

Cei care aleg ca axă de promovare marketingul de mare impact („campaniepublicitară masivă”, „crearea unui mijloc de a vedea de sus Cetatea”);

Cei care aleg ca axă de promovare marketingul direct multidrecţional („simpozioane,conferinţe” sau „puncte de informare cu orar zilnic”) ;

Cei care aleg Biblioteca Batthyaneum ca obiectiv turistic care să fie promovat cuprioritate;

Cei care aleg Palatul Apor, ca obiectiv turistic care să fie promovat cu prioritate.În afara acestor relaţii directe între măsurile propuse şi alocarea bugetară dorită, mai

pot fi determinate, tot prin analiza statistică a corelaţiilor datelor de anchetă, următoarele: Printre cei care aleg ca prioritate de promovare Muzeul Unirii este mai mare

procentul celor care optează pentru o bugetare moderată sau minimală; Cu cât vârsta subiectului este mai mare cu atât el înclină spre o bugetare mai

moderată; Bugetarea maximală este în mai mare măsură aleasă de persoanele de religie

ortodoxă şi catolică decât de cultele neoprotestante; Printre persoanele active, care doresc să fie consultate periodic în privinţa

promovării Cetăţii este mai mare procentul celor care doresc o bugetare maximală.

Opţiuni în privinţa direcţiilor de dezvoltare a Cetăţii Alba Iulia

Subiecţii au fost puşi să opteze pentru 9 direcţii de dezvoltare ale Cetăţii istorice.

Graficul 8. Ponderea opţiunilor pentru direcţiile de dezvoltare (răspunsul „în maremăsură”)


20 |Raport final

Prin analiza factorială s-au grupat opţiunile pentru direcţiile de dezvoltare în două axe:-o dezvoltare pe linia turismului cultural şi istoric cuprinzând direcţiile: „zonă destinată

vizitării monumentelor, exponatelor şi clădirilor istorice”, „zonă de atracţie zilnică pentru turişti,prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală”,„zonă în care să fie restricţionată circulaţia maşinilor”, „zonă în care să fie organizate conferinţeşi evenimente culturale”;

-o dezvoltare pe linia transformării moderne a spaţiului Cetăţii incluzând direcţiile: „zonăîn care să fie organizate manifestări sportive”, „zonă în care să fie organizate evenimente deafaceri, turism de afaceri”, „zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare, buticuri)”, „zonă încare să fie amplasată Primăria şi unele instituţii locale” , „zonă cu numeroase birouri de tipnotarial, imobiliar, etc.”.

Axa strategică dorită de cetăţenii oraşului pentru evoluţiile din Cetatea istorică este ceaa dezvoltării de excepţie a turismului cultural şi istoric şi nu a dezvoltării obişnuite. 82,8%dintre cetăţeni optează pentru dezvoltarea ca „zonă destinată vizitării monumentelor,exponatelor şi clădirilor istorice”, 74,5% ca „zonă de atracţie zilnică pentru turişti, prinorganizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală”, „50,2%ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale” şi doar 24,2 % ca „zonă încare comerţul să fie prezent (alimentare, buticuri, etc.)” şi 12% ca „zonă cu numeroasebirouri...”.


21 |Raport final

10. CONCLUZII ASUPRA OPŢIUNII LOCUITORILOR

Implementarea unui produs cultural-istoric la cele mai înalte standarde are o susţinerelargă din partea cetăţenilor. Din acest punct de vedere cetăţenii susţin şi propun ca:

1. 85,6% dintre cele 1200 de persoane investigate apreciază ca este necesară o mai bunăpromovare a Cetăţii istorice şi a monumentelor de pe teritoriul ei.

i. Cel mai reprezentativ obiectiv care trebuie promovat cu prioritate este„Traseul celor trei fortificaţii”, singurul de fapt care este amenajat dupăstandardele de calitate ale turismului cultural-istoric: personalitate debrand, spectaculozitate, inedit, diversitate de atracţii. Pe locurile doi, trei,patru ca obiective ce trebuie promovate sunt menţionate Zidurile CetăţiiMedievale, Catedrala Reîntregirii şi Muzeul Unirii. Dintre obiectivele maipuţin vizitate din cauza unor restricţii, dar care totuşi sunt apreciate cademne de promovare cu prioritate trebuie menţionată BibliotecaBatthyaneum care are toate atributele unei atracţii culturale de interesuniversal. Toate cele 5 obiective, la care adăugăm Porţile Cetăţii plasatpe locul 6 ca prioritate de promovare, sunt embleme ale oraşului caretrebuie să definească destinaţia turistică: Cetatea istorică Alba Iulia.

ii.Este necesară o îmbunătăţire a modalităţilor de valorificare a Cetăţiiistorice, consideră 89,8% dintre cetăţenii municipiului (ancheta are marjade eroare de +/- 2,8% deci procentul rămâne semnificativ oricum).

iii. Standardele turismului durabil şi competitiv afirmă în egalămăsură că acesta nu se poate realiza fără o atenţie sporită pentrucalitatea vieţii rezidenţilor şi a populaţiei turistice. Îmbunătăţirea actualelorcondiţii de cazare şi primire şi a mediului ambiental, în general ainfrastructurii turistice este o condiţie sine-qua-non pentru dezvoltarea şipromovarea Cetăţii istorice. Populaţia oraşului aderă la valorile turismuluidurabil şi competitiv (au fost chestionaţi asupra a ceea ce apreciază multşi foarte mult la o destinaţie turistică):

a. 92 % apreciază „curăţenia locului”b. 90% apreciază „peisajul natural”c. 87% apreciază „spaţiul verde”d. 86% apreciază „valoarea istorică”e. 85% apreciază „existenţa unor locuri de promenadă bine

întreţinute”f. 76-83% apreciază „existenţa unor ghizi bine pregătiţi”,

„existenţa a numeroase puncte de informare” şi a unor„broşuri numeroase”

g. 76% apreciază „calitatea serviciilor de cazare”h. 70% apreciază „preţul”i. 65% apreciază „organizarea de evenimente neobişnuite”j. 65% recomandă cunoscuţilor „locurile care le-au plăcut”

2. Managementul promovării Cetăţii agreat de cetăţenii oraşului a vizat două componente:instituţională şi privată. Dintre instituţii, Primăria este de departe creditată cu cea maimare susţinere (82,6% dintre cetăţeni susţin ca „Primăria prin serviciile specializate


22 |Raport final

trebuie să urmărească promovarea Cetăţii”, iar pentru „Consiliul Local” optează 56,8%;„Consiliul Judeţean” şi „Prefectura” întrunesc 48,3%, respectiv 45,7%). Din sfera privatăşi a societăţii civile cel mai mult agreat în management este „un ONG constituit învederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric” (36,7% susţin foma de ONG, pe loculdoi cu 26,1% este „un grup de personalităţi culturale din municipiu”, pe locul 3 cu 26,1%este „un operator economic sau o agenţie de turism”, alte propuneri neîntrunind 5%dintre opţiuni).

3. Cetăţenii oraşului consideră ca o prioritate şi bugetară, dezvoltarea şi promovareaCetăţii. Din acest punct de vedere putem aprecia că peste 3 pătrimi dintre cetăţeni araproba alocări importante de fonduri în această direcţie (17% spun că ar trebui alocatăcea mai mare parte din bugetul oraşului şi 67% susţin alocarea uneri sume importantealături de alte priorităţi).

4. Opţiunea cetăţenilor este clar în favoarea unui turism cultural-istoric modern cu creareade evenimente numeroase în ambianţa istorică şi prin amenajări de spaţii în stilmonumental care să atragă turişti de pe plan intern şi internaţional. Cele mai importanteviziuni sunt atmosfera medievală (cu caleşti, costume, dar cu evenimente muzicalecontemporane) şi amenajările istorice monumentale ale spaţiului Cetăţii (gen turnpanoramic medieval, amfiteatru roman sau han medieval). Cetăţenii reclamă ca şicondiţii necesare pentru dezvoltarea turistică curăţenia spaţiului verde, alei şi traseebine semnalizate, precum şi restricţionarea circulaţiei maşinilor în zonă. Opţiunea pentrucomerţ vizează comerţul cultural-istoric, cei care acceptă ca direcţii de dezvoltare şicomerţul de alt tip fiind în minoritate. Nu este foarte acceptată de asemenea odezvoltare imobiliară pe direcţie modernă a Cetăţii (amplasarea de birouri sau de sedii aunor instituţii locale). Aici părerile sunt împărţite şi depind de statusul subiecţilor.

CAPITOLUL IV

CETATEA ISTORICĂ: OPŢIUNILE TURISTICE 1.OBIECTIVE TURISTICE ÎN CETATEA ISTORICĂ

Cetatea istorică a oraşului Alba Iulia este deţinătoarea unor monumente istorice şiarhitectonice de importanţă naţională şi internaţională şi poate reprezenta o destinaţie turisticăcu un potenţial semnificativ pentru turismul cultural.

Astfel Cetatea istorică, oferă potenţialilor turişti posibilitatea de a vizita şi cunoaşteurmătoarele monumente istorice, de artă şi de arhitectură (selectiv):

I) Muzeul Unirii – găzduit într-o clădire monument de arhitectură, se remarcă prin bogăţiadeosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinândla acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice, monede şi cărţi. Înperioada interbelică, în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind dintransferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. Scrisorile şi obiectele personale ale luiAvram Iancu, adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale


23 |Raport final

Documentelor Unirii, împreună cu originalul cuvântării lui Vasile Goldiş vor forma nucleulviitoarei secţii a unităţii naţionale. Marile aniversări istorice aveau să definească profilul actual almuzeului. Într-un fluent circuit cronologic, sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive,civilizaţiei geto-dacice, civilizaţiei romane din Dacia, procesului etnogenezei româneşti, evuluimediu, evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române,imperiului habsburgic, marii răscoale conduse de Horia, Cloşca şi Crişan), precum şi epociimoderne a istoriei României.

Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice, Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă unobiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României.

II) Sala Unirii, unde, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a Românilor dinTransilvania a hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român, seaflă situată în clădirea fostului cazinou militar din cetate. Marele eveniment ce a conferit uneiclădiri obişnuite semnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordinarhitectural şi plastic chemate să-i sporească valoarea artistică. În anul 1968, a avut loc orestaurare generală a construcţiei, fiind inclusă în circuitul de vizitare a Muzeului Unirii împreunăcu expoziţia de etnografie inaugurată în anul 1999.

III) Cetatea Bastionară de la Alba Iulia – Edificată la scurt timp după instaurarea dominaţieihabsburgice în Transilvania, actuala cetate (1715 – 1738) este cea mai reprezentativăfortificaţie bationară de tip Vauban din ţara noastră. Construită după planul arhitectului GiovaniiMorando Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, comandant al trupelorimperiale din Principat, cetatea este alcătuită din şapte bastioane şi prezintă toate elementelede fortificare adaptate tehnicii militare a timpului, organizate după principiul flancării reciproceşi al apărării la distanţă. Intrarea se face prin şase porţi, dintre care patru sunt decorate custatui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de Johhan Kőning. Cetatea se impuneca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figuratică barocă din Transilvania.

IV) Obeliscul „Horia, Cloşca şi Crişan” – este închinat memoriei conducătorilor răscoalei dela 1784 şi a fost edificat prin iniţiativa şi eforturile asociaţiei culturale ASTRA, pe baza unorcontribuţii publice şi de stat, fiind inaugurat la 14 octombrie 1937, la scurt timp după împlinireaunui secol şi jumătate de la răscoală.

V) Catedrala Romano – Catolică – succedând unor edificii ecleziastice mai vechi, bazilicaromană, construită între anii 1246 – 1291, a suferit modificări importante carei-au sporit valoarea artistică. În prima jumătate a secolului al XIV-lea a fost ridicat corul gotic, iarîn anul 1512 capela Lazo, primul edificiu al Renaşterii din Transilvania. În secolul al XVIII-lea sereface turnul sud-vestic, iar în cel următor se aduc înfrumuseţări în stil baroc. Reprezentândunul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Transilvania, Catedrala Romano –Catolică adăposeşte monumente funerare din epoca goticului, renaşterii şi barocului(sarcofagele familiei de Hunedoara, reginei Isabella, pricipelui Ioan Sigismund).

VI) Monumentul Custozza – monumentul cu înfăţişare de obelisc a fost ridicat în anul 1906 decătre corpul ofiţeresc al regimentului 50 infanterie Alba Iulia, în amintirea eroilor, căzuţi înbătălia de la Custozza, în războiul austro – italian din 1866. Textul plăcilor de bază, redactat înlimbile română, maghiară şi germană, menţionează numele celor ucişi, soldaţi români şi ofiţeriaustreci.

VII) Catedrala Reîntregirii – reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantului aşezământ alui Mihai Viteazul, catedrala ortodoxă, construită în anii 1912 – 1922, constituie expresia


24 |Raport final

artistică a unităţii naţionale a românilor, realizată la 1 Decembrie 1918. Arhitectura sa, inspiratăde biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta româneascăîn ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievalede la sud de Carpaţi.

VIII) Palatul Princiar – amplasat pe locul vechiului Palat Episcopal şi înglobând elemente aleacestuia, Palatul Principilor Transilvaniei, a fost construit în etape succesive începând cusecolul al XIV- lea. În secolul următor, cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferiteloraripi în jurul a trei curţi interioare. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice,reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană, a stârnit admiraţia tuturor celor care l-auvizitat. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a Ţărilor Române. SubImperiul Habsburgic, clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar ceade vest, reşedinţa episcopiei romano- catolice.

IX) Biblioteca Batthyaneum - Valoroase colecţii de carte veche şi de artă ale instituţiei cepoartă numele fondatorului sunt găzduite în biserica dezafectată a fostei mănăstiri trinitarieneconstruită în anul 1719. Mărturie a transformărilor edilitare prin care a trecut oraşul în primeledecenii ale secolului al XVIII-lea, actuala clădire a fost transformată în anul 1792 în bibilotecădin iniţiativa episcopului Ignatius Batthyani. Tot aici a fost înfiinţat şi primul Observatorastronomic din România, amenajat în spaţioasa sală construită la partea superioară aedificiului. Al treilea element cultural important este prezenţa unei colecţii muzealeimpresionante alcătuite din piese preistorice, antice, numismatice, de artă religioasă, precum şia unei valoroase galerii de portrete cu personalităţi politice sau ecleziastice.

2. OFERTA ŞI CEREREA TURISTICĂ

Oferta turistică

Oraşul Alba Iulia şi Cetatea existentă pe teritoriul său reprezintă o destinaţie turisticăcunoscută în ţară şi peste hotare mai ales datorită resurselor sale antropice, precum şi uneistructuri relativ diversificate a ofertei turistice. După cum a fost prezentată anterior, Cetateaistorică Alba Iulia dispune de un bogat patrimoniu cultural, fiind înzestrată cu monumenteistorice şi de artă medievală, urme din istoria Europei centrale, a României şi a Transilvaniei. În cadrul pieţei turistice naţionale, Cetatea Alba Iulia reprezintă o componentăimportantă a patrimoniului naţional şi cultural, alături de alte vestigii. Din acest punct de vederese impune elaborarea unei strategii clare de poziţionare a acesteia pe piaţa turistică naţională şiimplicit organizarea unei campanii de promovare corespunzătoare. Cetatea Alba Iulia oferă posibilităţi de valorificare a potenţialului său turistic pe torparcursul anului. Punerea în valoare a elementelor ofertei turistce existente se realizează prinintermediul bazei tehnico-materiale a turismului. Structurile turistice cu o mare însemnătate suntstructurile de primire (hoteluri, vile, pensiuni, moteluri), urmate de structurile de servire a meseişi de mijloacele de agrement.


25 |Raport final

Formele de cazare ar trebui să corespundă în multitudinea lor cu necesităţile diferite aleturiştilor. La nivelul oraşului Alba Iulia, structura principalelor capacităţi de cazare în anul 2007se prezintă astfel:

5 hoteluri: Hotel Cetate (2**), Hotel Parc (4****), Hotel Transilvania (2**), HotelHermes (3***), Hotel Tara (2**).

1 motel 1 vilă: Vila Elisabeta (3 ***) 2 pensiuni (pensiunea MA şi pensiunea Casa Traiana).

Structura numărului de camere şi locuri de cazare pe fiecare tip de unitate de cazare seprezintă astfel:

Tabelul 2. Numărul de camere şi locuri de cazare pe fiecare tip de unitate decazare

Număr de:Unitatea de cazare

HOTELURI MOTELURI VILE PENSIUNICAMERE 242 7 18 22LOCURI 464 16 36 49

Cele mai multe locuri de cazare sunt oferite de hotelurile din oraş, apoi de pensiuni, vileşi cel mai puţin de moteluri.

Graficul 9. Structura numărului de locuri de cazare pe fiecare tip de unitate decazare

În oraşul Alba Iulia, din totalul locurilor de cazare, pe aceste tipuri de unităţi, hoteluriledeţin cea mai mare parte, respectiv 82,21% din total, restul fiind deţinute de pensiuni (8,67%),de vile (6,37%) şi de moteluri (2,83%). În ceea ce priveşte serviciile de alimentaţie publică (servire a mesei) în zona Cetăţii,oferta este limitată. Doar restaurantul – bar „Pub 13” oferă preparate tradiţionale româneşti, înincinta acestuia existând amenajat şi un mini-muzeu etnografic. Activităţile turistice specifice, circuitele turistice, evenimentele organizate sunt foartereduse şi acoperă doar câteva luni din an.

Cererea turistică

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de ase deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestareaunor activităţi remunerate la locul de detinaţie. Motivaţia turistică cuprinde, în esenţă, trebuinţe, impulsuri, intenţii, valenţe şi tendinţespecifice având caracter personal, influenţate de o mulţime de factori, între care mediulgeografic, atitudinile faţă de acesta şi faţă de propria persoană, scopul conştient ca răspunspragmatic la trebuinţe.


26 |Raport final

Motivaţia turistului poate fi structurată astfel:- motivaţia socială (de afiliaţie, de adeziune, identificare cu alţii, apartenenţă la grup, comunitateculturală), se identifică în nevoia omului de a căuta grupul, de a se integra în acest grup; - motivaţia cognitivă (de cunoaştere, înţelegere, descoperire) se identifică în nevoia de acunoaşte tradiţii, obiceiuri, meşteluguri, istorie, civilizaţie;- motivaţia de repaos şi reconfortare, satisfăcută printr-un complex de condiţii şi mijloace, înafara reşedinţei permanente;- motivaţia estetică, exprimă tendinţa spre frumos, spre artă, cultură şi civilizaţie, spre peisajeinedite. Principalele categorii de resurse turistice ale oraşului Alba Iulia generează forme deturism precum: turism de studiu cultural – vizează turiştii ce urmăresc în principal formarea lor culturală. turism de afaceri şi de congrese – se referă la călătoriile oficiale sau de interes de

afaceri.Turiştii provin în cea mai mare parte din România, dar şi din ţări din Europa, America de

Nord şi Asia.Principalele categorii de turişti care au vizitat oraşul şi Cetatea Alba Iulia sunt următoarele:

vizitatori români şi străini – interesaţi în turismul cultural, istorie şi patrimoniu şiîndeosebi de patrimoniul cultural al oraşului Alba Iulia. Această categorie de turiştidispun de un nivel ridicat de cunoaştere a valorii culturale şi istorice reprezentate deCetate, iar aşteptările lor viitoare sunt îndreptate spre posibilitatea organizării unorevenimente, festivaluri, expoziţii care să le motiveze „reîntoarcerea” în Cetate.

turişti sosiţi în interes de afaceri – participă de regulă la diferite congrese,seminarii, simpozioane, training-uri organizate în Alba Iulia. Turiştii din aceastăcategorie sunt cel mai adesea bine informaţi şi dispuşi să îmbine activităţile deafaceri cu alte activităţi culturale pe care le presupune vizitarea vestigiilor istorice aleoraşului. Cererea lor se manifestă îndeosebi înspre facilităţi legate de săli deconferinţe la standarde înalte, oferte variate privind serviciile de alimentaţie publicăşi de restaurant etc. şi reprezintă o piaţă potenţială importantă pentru Cetatea AlbaIulia, ca şi destinaţie turistică.

grupuri de copii, elevi, studenţi – care pot fi sau nu înscrişi în cadrul unorprograme educaţionate de istorie sau de istoria artei. Nivelul de informare alacestora privind potenţialul cultural al Cetăţii şi al oraşului Alba Iulia variază de lascăzut la ridicat şi de regulă sunt foarte interesaţi în vizitarea unor locaţii cu valoareculturală şi istorică. Cererea lor se manifestă înspre servcii de cazare şi alimentaţieoferite la preţuri mai reduse (vile, pensiuni, tabere), precum şi înspre posibilităţivariate de agrement, recreere şi distracţie.

vizitatori ocazionali – care participă la evenimente şi manifestări ocazionate desărbătorirea Zilei Naţionale a României (1 Decembrie 1918) sau de organizareaZilelor oraşului. Sunt mai puţin informaţi privind valoarea culturală şi istorică a Cetăţiişi sunt interesaţi îndeosebi de servicii de alimentaţie publică, agrement şi recreere.

3. DINAMICA FLUXURILOR TURISTICE

Analiza dinamicii fluxurilor turistice în oraşul Alba Iulia pune în evidenţă o serie de aspecte.Conform datelor furnizate de la Direcţia Naţională de Statistică, reprezentând fluxurile turistice


27 |Raport final

înregistrate la două dintre cele mai importante hoteluri din oraş, se constată pe ansamblu oreducere a numărului de turişti în anul 2007 faţă de anul 2003.

Graficul 10. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Cetate (categoria 2 stele) înperioada 2003 - 2007

La Hotel Cetate, cele mai mari fluxuri de turişti s-au înregistrat în lunile de vară, iar cele maireduse în lunile ianuarie, februarie şi decembrie. Cei mai multi turişti sunt rezidenţi români,aproximativ dublul turiştilor străini.

Graficul 11. Structura turiştilor după provenienţă la Hotel Cetate, în perioada2003 - 2007


28 |Raport final

Se poate observa o tendinţă de scădere treptată a numărului de turişti, atât a celor rezidenţicât şi a celor străini în anul 2007, comparativ cu anul 2003. Cei mai mulţi turişti străini sosiţi laHotel Cetate provin din Italia, Germania si Spania. Un indicator important al circulaţiei turistice este reprezentat de numărul total de zileturist pe an, determinat ca sumă a produsului între numărul de turişti şi durata activităţii turisticeexprimată în zile, perioada maximă luată în calcul fiind de un an [1]. Pornind de la acestindicator se poate determina durata medie a sejurului ca raport între numărul total zile turist şinumărul de turişti. Evoluţia acestor indicatori la hotelul Cetate din Alba Iulia, în perioada2003-2007 a fost următoarea:

Graficul 12. Evoluţia numărului total zile turist pe an la Hotel Cetate în perioada2003 – 2007


29 |Raport final

Dacă în anul 2004 a fost înregistrată o creştere a numărului total zile turist faţă de anul2003, în anii următori s-a înregistrat o scădere treptată a valorii acestui indicator, datorată încea mai mare parte reducerii numărului de turişti cazaţi în unitatea respectivă.

Graficul 13. Evoluţia duratei medii a sejurului exprimată în zile la Hotel Cetate înperioada 2003 – 2007

Pe toată perioada analizată durata medie a sejurului este de aproximativ 2 zile, cel mairedus nivel al indicatorului înregistrandu-se în anul 2003 (1,62 zile) şi cel mai ridicat în anul2004 (2,25 zile).

Cele mai mari fluxuri de turişti la Hotelul Parc (categoria 2 **) s-au înregistrat în primeledoua luni ale anului 2006, urmate fiind de lunile de vară şi de lunile septembrie şi octombrie aleaceluiaşi an.

Graficul 14. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Parc (categoria 2 stele) în anul2006


30 |Raport final

In cazul Hotelului Parc (categoria 4 ****), dimensiunea fluxului de turisti a fost relativconstantă pe parcursul anului 2006, excepţie făcând lunile ianuarie, august, septembrie şidecembrie ale acestui an.

Graficul 15. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Parc (categoria 4 stele) în anul2006

Dincolo de fluctuaţiile sezoniere, foarte relevant pentru profilul turistic al Cetăţii este medialunară a turiştilor străini. Pe ansamblul celor 5 ani analizaţi (2003-2007) la Hotel Cetate ceimai mulţi turişti au provenit din: Italia (56, 2 turişti/lună)

Ungaria (41,45 turişti/lună)

Germania ( 31,07 turişti/lună)

Polonia (19,35 turişti/lună)

Franţa (10,82 turişti/lună)

Regatul Unit (10,31 turişti/lună)

Austria (10,27 turişti/lună)

S.U.A. (7,87 turişti/lună)

Japonia (7,8 turişti/lună)

Israel ( 7,45 turişti/lună)

Spania (7,38 turişti/lună)

Elveţia (5,16 turişti/lună)

iar restul din ţări precum Olanda, Canada, Suedia, Slovenia, Grecia, Turcia, Bulgaria,Republica Moldova, Cehia, Slovacia, etc.


31 |Raport final

La Hotelul Parc, categoria 4***, cei mai mulţi dintre turiştii străini sosiţi în anul 2006 (înnumăr de 1233 persoane) au provenit din:

Italia 31,14%

Germania 19,22%

Austria 19%

Ungaria 2,67%

Franţa 9%

Spania 3%,

Ungaria 2,67%

Regatul Unit 2,43%

Olanda 1,7%

Ungaria 2,67%

iar restul din Statele Unite ale Americii, Spania, Grecia, Irlanda etc.

4. DIMENSIUNILE PIEŢEI TURISTICE A CETĂŢII ALBA IULIA

Capacitatea efectivă a pieţei turistice a Cetăţii Alba Iulia este desemnată prinnumărul efectiv de turişti care au vizitat obiectivele turistice cuprinse în cadrul acesteia. Printre cele mai importante obiective turistice se numară: Muzeul Unirii; Sala Unirii şi Traseul celor Trei Fortificatii.

Pe ansamblu se poate observa o reducere a numărului de persoane care au vizitat MuzeulUnirii în anul 2003 faţă de anii anteriori, urmată fiind apoi de o creştere a acestuia pe parcursulanilor 2004, 2005 şi 2006. În anul 2006 a fost înregistrat cel mai mare număr de persoane careau vizitat Muzeul Unirii în perioada analizată.

Graficul 16. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii înperioada 2000 – 2006


32 |Raport final

În perioada 10-22 februarie 2007, Muzeul Unirii din Alba Iulia a găzduit expoziţia„Comori prădate – Comori recuperate”, în cadrul căreia au fost expuse publicului cele cincibrăţări dacice recuperate, alături de o serie de monede dacice şi romane, monede dacice dinaur tip KOSON, monede medievale şi bancnote, cărţi medievale, fibule, opaiţe, vase din bronzşi lut. Datorită importanţei şi semnificaţiei pieselor expuse, expoziţia a atras pe durata celor 12zile, peste 5000 de vizitatori. În urma unei cercetări sociologice realizate de Departamentul deRelaţii Publice şi Marketing Cultural al Muzeului s-au desprins concluzii potrivit cărora cei maimulţi subiecţi investigaţi au aflat despre expoziţie de la televizor şi din presa scrisă, au vizitatexpoziţia deoarece erau interesaţi, au considerat expoziţia ca fiind interesantă, aproape 40%dintre aceştia au provenit din alte localităţi decât oraşul Alba Iulia.

O altă expoziţie importantă intitulată „Cucerirea iraţionalului” a fost găzduită de MuzeulUnirii din Alba Iulia în perioada 19 aprilie – 2 mai 2007 şi în cadrul căreia au fost prezentatepublicului 129 de litografii ale lui Salvador Dali, inspirate din opere celebre precum Don Quijote,Divina Comedie a lui Dante sau Decameronul lui Boccacio. Expoziţia a atras o serie de vizitatoriatât din oraşul Alba Iulia, cât şi din alte localităţi şi zone ale ţării.

Graficul 17. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Sala Unirii în perioada2000 – 2006


33 |Raport final

Sala Unirii, al cărei nume este legat de evenimentul istoric petrecut la 1 Decembrie1918, a atras, la rândul său, în anul 2006 cel mai mare număr de turişti din perioada 2000 –2006 şi anume peste 20.000 de persoane.

Tabelul 3. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii şi SalaUnirii în perioada 2000 – 2006

- Mii turişti -ANUL

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Muzeul Unirii 26.654 23.824 22.884 19.443 20.106 28.512 32.187Sala Unirii 13.524 18.520 13.226 17.810 19.060 17.097 22.971

Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii în lunile anului 2006 esteredată în graficul 3.3.

Graficul 18. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat muzeul Unirii în lunileanului 2006


34 |Raport final

Cei mai multi turişti au vizitat Muzeul Unirii în lunile ianuarie, mai, iunie, numărul maximfiind în luna decembrie a anului 2006.

Cel mai reprezentativ circuit turistic organizat în zonă şi care a atras numai în anul 2007peste 27.000 de turişti români şi străini (în medie 4500 de turişti pe lună) este „Traseul celor treifortificaţii”. Acest circuit pune în valoare cele trei fortificaţii militare existente şi anume castrullegiunii a XIII- a Gemina, Cetatea Medievală a Bălgradului şi Cetatea Vauban. Activităţile depromovare a acestui traseu sunt totuşi reduse ca amploare (şi cu buget restrâns) şi nu există ostrategie de colaborare în acest sens cu alte localităţi din zonă, precum Sibiu, Sighişoara,Oradea sau Braşov.

5. CONCLUZII

Din analiza diagnostic a Cetăţii Alba Iulia pot fi desprinse următoarele concluzii:

(1) Cetatea Alba Iulia este deţinătoarea unor monumente istorice şi arhitectonice deimportanţă naţională şi internaţională şi poate reprezenta o destinaţie turistică cu unpotenţial semnificativ pentru turismul cultural. Din acest punct de vedere se impunecrearea unui brand corespunzător Cetăţii şi poziţionarea acestuia pe piata naţională şiinternaţională a turismului cultural.

(2) Structurile de primire corespund unor nevoi diferite ale turiştilor, oferind peste 400 delocuri de cazare în hoteluri (clasificate la 4****, 3**** sau 2**), vile, pensiuni şi moteluri.În prezent, principala sursă a cererii pentru serviciile de cazare provine din parteasectorului de afaceri sau de conferinţe. În schimb, structurile de servire a mesei şimijloacele de agrement nu sunt suficient de bine dezvoltate, nici din punct de vedere alnumărului, nici din punct de vedere al diversităţii. Având în vedere fluctuaţia relativ


35 |Raport final

diversă a turiştilor străini în oraş se impune asigurarea unui personal de înaltă calificareatât în hoteluri, cat şi în restaurante, îndeosebi în alimentaţia publică, pentru a puteasatisface cele mai pretenţioase gusturi (meniuri speciale pentru turiştii din Italia,Germania şi din ţările asiatice).

(3) Activităţile turistice specifice, circuitele turistice, evenimentele organizate sunt aproapeinexistente. Se impune conceperea unor produse turistice complete care să se adresezeturiştilor diferenţiat, în funcţie de ansamblul de elemente de ordin social şi motivaţionalcare îi caracterizează.

(4) Principalele categorii de resurse turistice ale oraşului Alba Iulia generează forme deturism precum turismul cultural şi turismul de afaceri şi de congrese. Cea mai mareparte a turiştilor sosiţi în Alba Iulia şi cazaţi la principalele hoteluri din oraş (hotel Cetateşi Hotel Parc) sunt români, dar şi ponderea celor straini este semnificativă. Deşi numărulturiştilor sosiţi la hotelurile Cetate şi Parc din oraş, precum şi nivelul unor indicatori aicirculaţiei turistice (număul total zile turist şi durata medie a sejurului) înregistreazăuşoare tendinţe de scădere faţă de anii anteriori, numărul vizitatorilor unor obiectiveturistice precum Muzeul Unirii sau sala Unirii au înregistrat uşoare tendinte de creştereîn anii 2005 şi 2006 faţă de anii anteriori.

Referinţe analiza diagnostic:

i. Anghel, Gh., Alba Iulia, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1987ii. Petcu, N., Statistica in turism, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2000iii. Fleşer, Gh., Cetatea Alba Iulia. Edificii istorice şi amenajări urbanistice, Editura Altip,

2006iv. *** Cetatea Alba Iulia - Monumente istorice şi de artă, Pliant publicitar editat de Muzeul

naţional al Unirii Alba Iulia, 1999v. *** Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Pliant publicitar, Editura Unirea, 2002vi. *** Directia Judeţeană de Statistică Alba, Anchetă statistică lunară


36 |Raport final

CAPITOLUL V

VALIDAREA OPŢIUNILOR LOCUITORILOR

METODOLOGIA CALITATIVĂ

Au fost realizate interviuri cu lideri locali pentru a fi obţinute validări ale rezultatelordesprinse din ancheta sociologică şi de marketing a opţiunilor locuitorilor din Alba Iuliafaţă de regenerarea urbană (revitalizarea) zonei Cetăţii Vauban. Unul dintre ghidurile deinterviu utilizate este prezentat în anexă.

Ca şi concluzii generale se poate spune că marea majoritate a opţiunilor populaţiei aufost validate, altele au fost amendate şi puţine la număr au fost respinse argumentat.

În urma interviurilor de restituire a rezultatelor anchetei realizate cu reprezentanţi aiinstituţiilor cele mai interesate de valorificarea patrimoniului reprezentat de cetate (ca deţinătoride patrimoniu în Cetatea istorică) s-au desprins următoarele idei ce pot servi ca bazăproiectelor de dezvoltare a produsului turistic “Cetatea Alba Iulia”:

Cetatea istorică este cel mai important şi valoros produs turistic al comunităţii, fapt reieşitdin anchetă şi pe care l-au agreat toţi cei intervievaţi.

Nu se depun suficiente eforturi conjugate în sensul valorizării acestuia, remarcându-seacţiunile punctuale şi derulate de actori diferiţi, cu viziuni şi interese car par a fi maidegrabă diferite decât comune.

Se recunoaşte meritul unor proiecte de restaurare şi valorificare a vestigiilor istorice careau stopat degradarea acestora dar sunt obiecţii (e.g. Porţile Cetăţii) privind produsul finalîn care nu este delimitat ce este renovat de ce s-a conservat ca atare.

Printre activităţile de promovare propuse de cei intervievaţi se menţionează:

publicitate prin partenerii media locali, spoturi prezentate atât la radio cât şi la televiziunea locală; site-ul care promovează Cetatea să fie actualizat; punerea la dispozitia cetăţenilor, turistilor, vizitatorilor de materiale sub forma

unor ilustrate, pliante, materiale multimedia – care să cuprindă imaginii,documentare, diferite evenimente;

unele lecţii de istorie, cu elevi din municipiu, dar şi din şcolile judeţului să sedesfăşoare la obiectivele din interiorul Cetăţii;

Infochioşcurile şi diaporamele sunt modalităţi moderne dar pentru careclienţii nu sunt suficient de pregătiţi să le utilizeze civilizat. Se explică prinaceea că sunt expuse riscului de degradare rapidă sau vandalizare (se dauca exemple cazurile de vandalism asupra panourilor informative realizateprin proiectele implementate în ultima decadă)


37 |Raport final

Principalul produs turistic, Traseul celor trei fortificaţii, este bine să fie principalul obiectivpromovat pentru că este expresia modernă a produsului turistic istoric însă se considerăcă sunt multe alte valori care pot, cu amenajări minimale, să capete aceeaşi funcţie deatracţie pentru clienţi. Se dau ca exemple edificiile medievale (Şanţurile Cetăţii, PalatulApor şi Palatul Episcopal, cele două Catedrale, Biblioteca Batthyaneum). Muzeul Unirii nicinu ar mai avea valoare turistică în lipsa evenimentelor culturale care se deruleazăocazional aici. Este nevoie de un turism „viu”, interactiv.

La opţiunea respondenţilor de a se construi un turn de belvedere în incinta cetăţii, seaduc obiecţii serioase. Se precizează că sunt suficiente edificii istorice care, princonstrucţie oferă perspective asupra întregului complex istoric al Cetăţii (Turnurile celordouă Catedrale sau Mansarda Bibliotecii Batthyaneum) şi acestea pot fi utilizate, cu minimeamenajări, ca locuri de belvedere pentru vizitatori.

Valorile care ar trebui să stea la baza promovării produsului turistic “Cetatea Alba Iulia”sunt în primul rand cele de ordin spiritual şi multicultural, fapt neglijat de majoritateaproiectelor de până acum. Faptul că se află la distanţă de câţiva metri două catedrale adouă confesiuni creştine cu maximă incidenţă în Europa, catolicismul şi ortodoxia, este unaspect nevalorificat încă.

Lipsa infrastructurii, amenajărilor şi comodităţilor este încă evidentă. Indicatoarele, aleilepietonale, spaţiile verzi, spaţiile de recreere (cafenele, localuri pentru servirea mesei), suntîncă bariere pentru mulţi dintre potenţialii turişti. Nu sunt suficiente eforturi de a asiguratoalete publice care să corespundă standardelor de igienă. Eco-toaletele plasate înapropierea obiectivelor turistice sunt un act salutar dar sunt prost întreţinute. Se identificăîn lipsa acestui aspect elementar în serviciile turistice una din cauzele şederii de scurtădurată a turiştilor în Cetate. Media unei vizite a turistului este estimată la mai puţin de ooră, ceea ce semnifică o irosire de resurse din ambele părţi: furnizor şi client.

Spaţiul Cetăţii, în special zona de şanţuri necesită reabilitări numeroase de infrastructurăprintre care cele mai menţionate fiind cele legate de mobilierul urban, iluminatul public,e-informaţii, e-guvernare.

E nevoie de dezvoltarea de evenimente culturale în aer liber şi în acest sens pare viabilăideea unei amenajări a unui amfiteatru în aer liber în arealul Cetăţii (respectând legislaţia îndomeniu şi opţiunile deţinătorilor de patrimoniu)

Deşi caracteristica Cetăţilor Vauban este ştiinţa valorificării teritoriului (aşa numitul conceptde „inteligenţă teritorială” care semnifică emergenţa şi strânsa legătură a modului devalorificare a spaţiului cu toate resursele teritoriului), pentru Cetatea Alba Iulia se remarcăun efect de ruptură între cele două componente teritoriale (zona monumentelor istorice şizona de şanţuri). Acest lucru este datorat efectului pervers (în sensul de efect de ansamblunedorit, deşi judecăţile punctuale au fost corecte) dat de proiectele arhitecturale şiadministrative succesive în ordine istorică. Nici unele proiecte recente nu diminueazăclivajul: zona de şanţuri este astfel o zonă în mare parte inaccesibilă publicului (şi când


38 |Raport final

este deschisă devine o destinaţie mai mult comercială şi de divertisment de masă), iar înpartea cealaltă avem o destinaţie predominant sobră, lipsită de divertisment de masă(muzeul, catedralele, palatele, bibliotecile şi chiar Universitatea). Impresiile, experienţatrăită, dorinţele celor care vizitează Cetatea fie ca turişti, fie pur şi simplu ca vizitatori sau„promenadieri” nu tinde a conduce la un „background” unitar - prima fază de implementarea unui BRAND al Cetăţii. Mass-media locală nici nu are în aceste condiţii posibilitatea de arealiza o promovare activă, bazată pe evenimente, singurele momente de mareefervescenţă reflectate de altfel şi în presă fiind Ziua Naţională sau Zilele municipiului.

Nu există propriu-zis un management al produsului turistic “Cetatea Alba Iulia. Sunt maimulţi proprietari ai acestui “produs” şi aceştia nu reuşesc să iniţieze un dialog suficient deconstructiv. Aceasta, în principal pentru că lipseşte o viziune şi o strategie comună devalorificare. În ideea unui managemnt integrat al Cetăţii, propunerile venite de la ceiintervievaţi vizează aspecte legate de acţiuni concrete, absolut necesare cum ar fi:inventarul cât mai exact al obiectivelor turistice valorificate dar şi cu potenţial devalorificare; un studiu de piaţă cât mai exact, care să reflecte caracteristicilesocio-demografice ale turiştilor şi preferinţele acestora în privinţa obiectivelor turistice, afacilităţilor, dotărilor şi infrastructurii, asumarea de responsabilităţi pentru punerea încircuitul turistic a acestora care se pot realiza în cadrul unor mese rotunde şi dezbateri.


39 |Raport final

CAPITOLUL VI

PLANUL DE MARKETING AL CETĂŢII ISTORICE

1. SINTEZA PLANULUI DE MARKETING

În elaborarea planului de marketing al Cetăţii Alba Iulia s-a pornit de la o analiză detaliată apieţei turistice corespunzătoare realizată printr-o cercetare sociologică şi de marketing de mareamploare (cantitativă şi calitativă). Astfel, au fost formulate principalele obiective de marketingce urmează a fi atinse şi au fost elaborate strategiile de marketing corespunzătoare.

Principalele recomandări ale Planului de marketing vizează strategia de produs şistrategia de promovare a ofertei turistice.

Strategia de produs are în vedere crearea unei oferte turistice, compusă din produse şitrasee turistice, destinată atât pieţei locale (formată din locuitorii oraşului), cât şi pieţei naţionaleşi celei internaţionale.

O componentă importantă a strategiei de marketing o reprezintă strategia de promovarea ofertei turistice, care vizezază utilizarea unor tehnici de promovare (publicitate, relaţii publice,participări la târguri de turism) corespunzătoare tuturor categoriilor de turişti avute în vedere.

Bugetul necesar desfăşurării acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketingcuprinde în principal cheltuielile aferente elaborării materialelor promoţionale (marcă, suporturigrafice, suporturi multimedia, spoturi TV) şi desfăşurării acţiunilor de Relaţii Publice, precum şiparticipării la Târgul Naţional de Turism Bucureşti şi la Târgul Internaţional de Turism de laBerlin.

Pe capitole bugetul aferent Planului de marketing este distribuit astfel (cheltuieli fără TVA): crearea noii identităţi turistice

(9.600 €); promovarea prin suporturi audio-vizuale

(9.700 €); promovarea prin suporturi grafice

(19.400 €); merchandising

(8.535 €); generarea de apariţii în presă

(24.048 €); promovarea către intermediarii pieţei turistice

(43.000 €).

Monitorizarea rezultatelor acţiunilor pe care le presupune implementarea planului demarketing se va realiza prin determinarea unor indicatori cantitativi şi calitativi referitori la : urmărirea evoluţiei numărului de turişti români şi străini care au vizitat Cetatea Alba Iulia

în perioada de timp vizată măsurarea gradului de informare al turiştilor privind Cetatea Alba Iulia determinarea notorietăţii mărcii Cetăţii Alba Iulia şi a vizibilităţii acesteia în cadrul

pieţelor ţintă


40 |Raport final

măsurarea nivelului de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării hotelurilor şiindustriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea turiştilor

analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor.

2. ANALIZA SWOT A CETĂŢII ISTORICE

Analiza SWOT a turismului din zonă presupune evidenţierea punctelor tari, a punctelor slabe, aoportunităţilor şi a ameninţărilor pentru turismul în Cetatea Alba Iulia şi în împrejurimileacesteia.

Puncte tari: Existenţa unor monumente istorice, de artă şi culturale de mare valoare în perimetrul

Cetăţii Alba Iulia care pot constitui un factor favorizant al dezvoltării turismului cultural înzonă;

Numărul relativ mare al locurilor de cazare oferite de hotelurile, pensiunile şi vileleexistente în oraşul Alba Iulia;

Existenţa în oraş a unui număr mare de intermediari ai pieţei turistice (agenţii de turism)care pot contribui la vânzarea şi promovarea unor produse turistice care fac referire laCetatea Alba Iulia;

Cadrul natural atractiv – Cetatea Alba Iulia oferă numeroase posibilităţi de promenadă şirecreere într-un cadru natural, atât pentru locuitorii oraşului, cât şi pentru turiştii românişi / sau străini aflaţi în oraş;

Amplasamentul Central al Cetăţii şi varietatea spaţiilor din cadrul acesteia;

Puncte slabe: Promovarea insuficientă a Cetăţii Alba Iulia atât la nivel local, cât şi la nivel naţional şi

internaţional; Lipsa unui mecanism durabil de finanţare pe termen lung a turismului din zonă; Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare amplasate la intrarea în

oraş; Infrastructura deficitară în cadrul Cetăţii Alba Iulia (lipsa unor alei pietonale, a unor

corpuri de iluminat, bănci etc.); Calitatea redusă a serviciilor turistice (inclusiv a personalului angajat în domeniu) care

face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri comparabile,beneficiază de servicii superioare;

Lipsa unor Centre de Informare turistică şi a unor puncte de vânzare a suvenirurilor,hărţilor, ghidurilor turistice etc.

Numărul redus al materialelor promoţionale, atât a celor referitoare la Cetatea Alba Iulia,câr şi a celor referitoare la oraş;

Lipsa evenimentelor care să pună în evidenţa specificul istoric şi cultural al zonei; Accesul greu la principalele obiective turistice ale Cetăţii; Numărul relativ mic şi lipsa de diversitate a unităţilor de alimentaţie publică existente în

perimetrul Cetăţii sau în imediata vecinătate a acestuia;

Oportunităţi:


41 |Raport final

Dezvoltarea economică a oraşului Alba Iulia oferă premisa dezvoltării turismului înlocalitate, atât prin creşterea numărului de turişti, cât şi prin creşterea volumuluiinvestiţiilor;

Creşterea nivelului de pregătire şi profesionalism a personalului din turism – mediuluniversitar oferă personal de o înaltă calificare şi servicii de consultanţă profesională;

Valorificarea superioară a potenţialului turistic al Cetăţii Alba Iulia, amenajarea unorzone de agrement în cadrul acesteia reprezintă oportunităţi care pot contribui ladezvoltarea turismului local;

Ameninţări: În ceea ce priveşte piaţa ţintă internaţională o ameninţare o poate reprezenta imaginea

nefavorabilă a României peste hotare; Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local; Dificultatea demarării unui proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar

pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională; Dificultatea implicării întregului sector turistic în sprijinul unui program de marketing

turistic care vizează întreaga comunitate; Colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic.

3. OBIECTIVELE GENERALE DE MARKETING

Obiectivele de marketing şi elaborarea strategiilor de marketing pentru realizarea acestorase află sunt influenţa unui mănunchi de variabile care se modifică in timp. Din acest motiv,aceste obiective sunt formulate pe termen scurt şi mediu (2-5 ani).

Pentru Cetatea Alba Iulia, au fost definite următoarele obiective de marketing turistic:

1. Sporirea vizibilităţii Cetăţii Alba Iulia în interiorul României şi pe planinternaţional;

2. Sporirea gradului de informare în ceea ce priveşte Cetatea Alba Iulia a turiştilorpotenţiali din România şi din străinătate;

3. Sporirea nivelului de satisfacţie a turiştilor care vizitează Cetatea Alba Iulia;4. Creşterea numărului de turişti care vizitează Cetatea Alba Iulia şi dinamizarea

circulaţiei turistice în această zonă;5. Dezvoltarea diferitelor forme de turism, îndeosebi a turismului de afaceri, a

turismului cultural – academic, istoric, religios;6. Crearea, dezvoltarea şi promovarea unui brand al Cetăţii Alba Iulia.

4. STRATEGII ŞI MĂSURI DE MARKETING

Formularea strategiilor de marketing turistic exprimă cele mai importante decizii care vor filuate în scopul realizării obiectivelor de marketing mai sus menţionate.

Pentru elaborarea acestor strategii, trebuie mai întâi definită imaginea turistică a CetăţiiAlba Iulia în rândul turiştilor potenţiali.

Pornind de la concluziile formulate în cadrul studiului privind opţiunile locuitorilor din AlbaIulia de promovare turistică a Cetăţii istorice Alba Iulia, de la potenţialul turistic oferit de Cetate,precum şi de la propunerile studiului calitativ (cap.5) această imagine poate fi exprimată înurmătoarea manieră:


42 |Raport final

U naspec tf u n da m e

ntal al strategiilor de marketing turistic îl reprezintă definirea pieţelor ţintă. În acest sens, trebuieţinut cont în primul rând de diversitatea pieţelor emiţătoare de turişti şi anume: piaţa locală – formată din totalitatea persoanelor din Alba Iulia care ar putea şi ar fi

dispuse să viziteze Cetatea fie în scop de recreere (plimbare, promenadă), fie în scopde cunoaştere (cum ar fi grupuri organizate de elevi de la instituţiile de învăţământ aleoraşului);

piaţa naţională – formată din totalitatea persoanelor care ar putea vizita Cetatea AlbaIulia, practicând forme de turism precum turism de afaceri, turism cultural, turism deweek-end sau doar aflându-se în tranzit prin oraş. Această categorie de public poate fila rândul său clasificată în:

- vizitatori naţionali interesaţi de turismul cultural, istorie şi patrimoniu (grupuri de specialişti îndomeniul artei, istoriei, arhitecturii, patrimoniului etc.)- turiştii „de afaceri”, participanţi la târguri, conferinţe, programe de instruire - grupuri de copiisau studenţi care vin pentru lecţii de istorie sau de artă sau pentru evenimente speciale- turişti naţionali doritori să îşi petreacă o scurtă vacanţă într-un mediu interesant. piaţa internaţională – formată din principalele ţări emiţătoare de turişti la nivel mondial

(Germania, Marea Britanie, Japonia, Suedia, Danemarca, Italia, Franţa, Spania,Elveţia), precum şi din ţările cărora aparţin cei mai mulţi turişti care au vizitat oraşul înultimi ani (Italia, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, Polonia, Regatul Unit etc.).Această categorie de public cuprinde:

- Vizitatori străini interesaţi de turismul cultural, istorie şi patrimoniu-Turişti străini care vizitează România, care fac o pauză în Alba Iulia şi în împrejurimi.

5. STRATEGIA DE PRODUS TURISTIC - OFERTA TURISTICĂ (TRASEELE ŞIPRODUSELE TURISTICE)

Strategia de produs turistic: cererea turistică manifestă în perioada actuală un interescrescând pentru produsele turistice cu temă, inspirate din evenimente istorice, viaţacultural-artistică, fenomenele naturale, etnografie şi folclor, etc., astfel de produse constituinduna dintre modalităţile de diversificare a ofertei turistice şi de punere în valoare a unor locurioriginale capabile să atragă cererea turistică.

Identificarea itinerariilor turistice existente şi a celor viabile

Trasee turistice propuse în incinta Cetăţii:

1. Traseul celor trei fortificaţii: Castrul Roman, Fortificaţia Medievală, FortificaţiaVauban

2. Traseul Unirii: Muzeul Unirii, Sala Unirii, Statuia Ecvestra Mihai Viteazul şi Basoreliefulînchinat lui Mihai Viteazul, Palatul Princiar, Biserica Memorială Mihai Viteazul

3. Traseul Porţilor Cetăţii (Poarta I, Poarta a III-a, Poarta a IV-a)

Cetatea Alba Iulia – valoare culturală şi istorică Cetatea Alba Iulia –cetate medievală a fortificaţiilor şi cetate a

Marii Uniri Cetatea Alba Iulia – spaţiu ideal pentru promenadă datorită

„spaţiului verde” şi „peisajului natural” Cetatea Alba Iulia – spaţiu ideal pentru organizarea unor


43 |Raport final

4. Traseul „Suferinţei”: Dealul Furcilor, Monumentul de pe Dealul Furcilor, MonumentulTăvălugul Istoriei, Celula lui Horea, Obeliscul „Horea, Cloşca şi Crişan”.

5. Traseul „urmelor trecutului”: Biblioteca Batthyaneum, Palatul Apor, Ruinele vechiimănăstiri catolice a călugărilor augustinieni, Expoziţia arheologică – Universitate,Monumentul Custozza, Sala Unirii, Muzeul Unirii, Palatul Princiar, Palatul PalatulArhiepiscopiei Romano-Catolice

Circuite şi trasee turistice care includ Cetatea Alba Iulia

1. Circuitul Cetăţilor Medievale din România: Cetatea Oradea, Cetatea Medievală Cluj,Cetatea Bistriţa, Cetatea Târgu Mureş, Mediaş, Cetatea Sighişoara, Făgăraş, Sibiu,Sebeş, Cetatea Alba Iulia, Cetatea Arad, Cetatea Timişoara, Oradea

2. Cetăţi de tip Vauban din Europa: Alba Iulia, Oradea, Budapesta, Viena, Linz,Munchen, Strasbourg, Luxembourg, Longwy, Metz, Besançon, Lausanne, Geneve,Briançon, Alessandria, Milano, Verona, Mestre, Trieste, Ljubljana, Zagreb, Pecs,Szeged, Arad , Alba Iulia

3. Traseul aurului în Munţii Apuseni: Alba Iulia, Zlatna, Abrud, Muzeul Mineritului şiGaleriile Miniere din Roşia Montană, Muzeul Aurului din Brad, Deva, Simeria, Alba Iulia

4. Drumul sării: Salina de la Turda – Cluj, Ocnele de sare – Ocna Mureş, Alba Iulia,Ocnele Sibiului - Sibiu, Salina Praid – Harghita.

5. Traseul siturilor săteşti din patrimoniul UNESCO: Prejmer – Braşov, Viscri – Braşov,Saschiz – Mureş, Valea Viilor – Sibiu, Biertan – Sibiu, Câlnic – Alba, Rimetea – Alba

6. Traseul edificiilor religioase: Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii şi CatedralaRomano-Catolică Alba Iulia, Biserica Evanghelică - Sebeş, Biserica romanică –Sântimbru, Biserica Reformată şi Biserica Greco-Catolică - Teiuş, Mănăstirea de laRâmeţ, Catedrala Greco-Catolică din Blaj, Biserica Reformată – Cetatea de Baltă,Mănăstirea minorită şi Biserica Reformată -Aiud, Colţeşti, Rimetea, Buru, PoşagaMănăstirea de la Lupşa, Biserica Romano-Catolică Abrud, Biserica Ortodoxă - Zlatna,Alba Iulia

7. Traseul Drumul Vinului: Gârbova, Cîlnic, Sebeş, Alba Iulia, Ighiu, Cricău, Aiud, Jidvei,Cetatea de Baltă

8. Traseul „Imperial” ( Traseul Castelelor şi Palatelor din judeţul Alba): Sebeş,Martinuzzi – Vinţul de Jos, Palatul Apor şi Palatul Princiar - Alba Iulia, CastelulBethlen-Blaj, Castelul Bethlen- Sânmiclăuş, Castelul „Bethlen”-Cetatea de Baltă,Târnăveni, Luduş, Castelul Teleky - Ocna Mureş, Aiud, Alba Iulia, Sebeş.

9. Traseul Cetăţilor dacice (patrimoniul UNESCO): Băniţa - Petroşani, Cioclovina,Luncani – Hunedoara, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Hunedoara, Căpâlna – Sebeş,Craiva – Cricău

Propuneri de produse şi trasee turistice Oferta de produse turistice prin intermediul căreia putem valorifica potenţialul cetăţiiAlba Iulia este foarte diversificată, cuprinzând atât produse turistice organizate la nivel local sauregional cât şi la nivel naţional sau internaţional. Dintre cele mai reprezentative putemmenţiona:

1. Cetăţi Medievale din România2. Cetăţi de tip Vauban din Europa3. Traseul celor trei fortificaţii4. Traseul Unirii5. Traseul Porţilor Cetăţii


44 |Raport final

6. Traseul „Suferinţei”7. Traseul aurului în Munţii Apuseni8. Drumul sării9. Traseul sit-urilor săteşti din patrimoniul UNESCO10. Traseul edificiilor religioase11. Drumul vinului12. Traseul “Imperial” (Castele şi Palate din Judeţul Alba)13. Traseul cetăţilor dacice din Patrimoniul UNESCO14. Traseul „urmelor trecutului”

Traseul 1: Cetăţi Medievale din România

Realizarea acestui produs turistic presupune parcurgerea următoarelor etape:- Conceperea programului turistic- Întocmirea analizei de preţ- Condiţii de comercializare a produsului turistic- Promovarea produsului

Conceperea programului: Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice

vizitateCircuitul turistic: Oradea – 156 km Cluj Napoca – 76 km Dej – 65 km Bistriţa – 95 km

Târgu Mureş – 66 km Mediaş –36 km Şighişoara – 68 km Făgăraş – 77 km Sibiu – 60 kmSebeş - 15 km Alba Iulia – 77 km Deva – 162 km Timişoara – 51 km Arad – 116 km Oradea

Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 1.120 km + 100 km tururi oraşe + 30 kmrezervă deplasări neprevăzute = 1.250 km

Prezentarea obiectivelor turistice vizitate

Oradea

Cetatea medievală (Varadinum)- secolul XII-XVIII. În cele 9 secole de existenţă construcţiilecare s-au înălţat pe această suprafaţă de 150 000 mp au avut o istorie zbuciumată. Până în1241 a fost o cetate cu val de pământ şi palisadă de lemn, între anii 1247-1569 s-a înălţat ocetate circulară de piatră. Cetatea Oradea, în felul în care se prezintă şi astăzi - pentagonală,cu bastioane pe colţuri şi şanţ cu apă - a fost înălţată între anii 1570-1618 de arhitecţi italieni,rămânând cea mai bine păstrată cetate în stil renascist italian din Europa centrală. Între anii1092-1557 a servit ca reşediţă a Episcopiei romano-catolice de Oradea, perioadă în carecetatea a devenit un important centru religios, şi cultural. Dincolo de pereţii cetăţii funcţiona o


45 |Raport final

bibliotecă, un observator astronomic, o tiparniţă şi o şcoală. Din anul 1557 rolul cetăţii devinestrict militar. Cetatea fortificată aşa cum se vede şi astăzi nu a fost cucerită decât de două ori.

Palatul Baroc (1770). Palatul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, cunoscut şi caPalatul Baroc din Oradea, este unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc peteritoriul României. La fel ca şi Bazilica Sf. Maria şi Şirul Canonicilor, palatul a fost ridicat în adoua jumătate a secolului XVIII. Cele trei obiective formează împreună cel mai importantcomplex baroc din România, precum şi unul din cele mai reprezentative ale Europei.

Cluj-Napoca

Cetatea Medievală (secolul XV). Nucleul vechiului oraş, important din punct de vederecomercial şi cultural, a fost o cetate militară, menţionată în documente sub denumirea “castrumClus”.Casa Matei Corvin, cea mai veche locuintă păstrată la Cluj, prezintă caracterele Renaşteriitranşilvănene, datorate unei restaurări, ea fiind la origine un edificiu gotic.Palatul Banffy (1774-1785), edificiu baroc, construit în jurul unei curţi rectangulare, este operaarhitectului sibian Eberhardt Blaumann. Particularitatea înfăţişării sale este dată de aspectulfaţadei principale.Biserica romano catolică Sf. Mihail (1349-1450), cea mai veche construcţie, dar şi cea maireprezentativă pentru stilul gotic.

Bistriţa

Cetatea medievală- (secolul XV).Complexul Sugalete- ansamblu arhitectural gotic construit între secolele XV – XV.IBiserica Evanghelică -construită în stilul gotic târziu, are un turn de 75 m şi în interior

se găseşte cea mai veche sculptură ecvestră din Transilvania.Turnul Dogarilor - edificiu care datează din a doua jumătate a sec XV, făcând parte din

vechiul zid de apărare al oraşului; în interior se găseşte un muzeu original de măşti şi păpuşi.


46 |Raport final

Târgu MureşCetatea medievală a oraşului (secolul XV-XVII) - construită în anii 1602-1653pe locul uneia din secolul 15, cu o centură de ziduri din cărămidă, în lungime de900 m, străjuită de 7 bastioane de circa 10 m înălţime, purtând numele vechilorbresle. În incinta cetăţii se află o biserică reformată a cărei construcţie a fostterminată în 1442.

Palatul "Tholodagi" - construit în anii 1759-1762, în stil baroc cu elemente roccoco.Palatul "Teleki" - care adăposteşte azi biblioteca "Teleki" - este o clădire în stil baroc cuelemente neoclasice.Palatul Culturii (1913)-, situat în centrul oraşului Târgu Mureş, este una din cele maireprezentative clădiri ale localităţii. Palatul, care a fost construit între anii1911-1913 de ediluloraşului, Bernady Gyory şi proiectat de arhitecţiiKomor Marcell şi Jakab Deszo conform şcoliilechneriene, se impune atât prin decoraţia interioară, dar şi prin cea exterioară.

Mediaş

Ruinele Cetăţii medievale (secolul XIV-XV). Cetatea medievală se află în apropierea centruluiTârgu Mureşului. Complexul cetăţii are o suprafaţă de 4,3 ha şi este format dintr-o incintăfortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri. În cadrul cetăţii se găseşte Biserica Reformată şiClădirea Manutanţei. Turnul Pietrarilor se impune şi delimitează teritoriul de altădată aloraşului, străjuind ca un ostaş la apărarea graniţelor. A fost construit în anul 1507, fiind una dinporţile de intrare în oraşul Mediaş. În interiorul turnului şi-au desfăşurat altădată activitateabreasla pietrarilor şi a zidarilor. După aproape cinci secole Turnul Pietrarilor îşi păstrează stilul,deşi oraşul a suferit multe schimbări şi modificări. Turnul Forkesch este o construcţie în formăde prismă rectangulară terminată cu un acoperiş piramidal. Este situat în partea sudică avechiului oraş, fiind una din porţile de bază ale vechiului Mediaş, îşi păstrează şi azi aspectul şiimportanta ca edificiu monumental. A fost folosit de-a lungul timpului ca muzeu. A fost construitîn jurul anului 1450.Casa Schuller - Clădire situată pe latura nord estică a pieţei centrale, este una din cele maiimportante construcţii în stilul Renaşterii din Transilvania. Casa Schuller este atestatădocumentar în anul 1588, ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller, primarul Mediaşului laacea vreme. Dar, în vechile cronici este pomenită cu mult timp înainte de anul 1588. De-alungul timpului Casa Schuller a fost folosită ca han, birt şi berărie.Complexul Arhitectural Franciscan. Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaşeste Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica şi mănăstirea franciscana.Biserica Sfânta Margareta. În inima centrului medieval al oraşului se afla o bisericaevanghelica cu hramul Sf. Margareta. În urma marii invazii turceşti din anul 1438, care a afectatprofund şi oraşul Mediaş, fortificaţia de apărare, probabil existenta, a fost întărită în jurulbisericii cu un zid dublu precum şi cu mai multe turnuri de apărare. Acest complex de fortificaţiis-a păstrat până în zilele noastre.

http://www.infotravelromania.ro/foto/medias/medias_12.jpg





47 |Raport final

Sighişoara

Cetatea medievală (secolul XII-XIV). Nucleul oraşului medieval se situa pe dealul Cetăţii,unde şi astăzi se păstrează zidul de incinta şi 9 din cele 14 turnuri aflate în grija diverselorbresle, precum şi turnul cu ceas, sau turnul Sfatului, pe sub care se află principala intrare încetate. Casele din vechiul burg sunt şi acum locuite, ceea ce dă o notă de autenticitate acesteimari rezervaţii de arhitectură. Dintre edificiile importante din interiorul cetăţii, se disting:

Pasajul scărilor (1642) - Scara acoperită, facilita şi scurta accesul spre biserica dindeal şi spre vecinatăţile ei (şcoala şi cimitir).Turnul cu ceas - refăcut după un incendiu de meşteri austrieci în spiritul barocului dinaceastă ţară şi înzestrat cu un mecanism de ceas (1648) care pune în mişcare figurinelede lemn policrom reprezentând zilele săptămânii.Biserica din deal (1345-1515) - construcţie gotică de tip hală, suprapunând o criptăromanică. Biserica mănăstirii, aproape de turnul cu ceas, a fost construită iniţial însecolul al XIII-lea, dar a suferit mai multe refaceri, ultimele importante fiind din secolul alXVII-lea.Casa Vlad Dracul - în care a locuit Vlad Dracul înainte de a deveni domnitor al ŢăriiRomâneşti (este posibil ca aici să se fi născut fiul sau, devenit celebru ca Vlad Ţepes).Casa Veneţiană - numită aşa datorită ferestrelor terminate în arc frânt trilobat, amintindde arhitectura Veneţiei.

Făgăraş

Cetatea medievală (secolul XV-XVII). Cetatea Făgăraşului a fost construită iniţal ca şi cetatede lemn de catre László Kán. Ulterior pe timpul lui Majláth István, in 1539 cetatea estereconstruită parţial. După reconstrucţie cetatea are mai mulţi proprietari dintre care îi amintimpe cei mai importanţi: Baltazar Báthori, Mihai Viteazul, Csáki István, Bethlen Gábor. Cel dinurma este cel care da forma actuală cetăţii prin construirea unui sistem de fortificaţii. Mai târziuRákoczi György a întărit acest sistem de fortificaţii şi a dispus lărgirea şanţului care înconjoarăcetatea, iar ulterior, în 1650 cetatea este renovată în stil renascentist cu forme specifice şiturnuri poligonale la colţuri. În secolul 18 este întărit cu un zid de cărămidă în sistem Vauban. Înperioada în care a aparţinut domnitorului Mihai Viteazul, cetatea a adăpostit familia domnitorului

http://www.infotravelromania.ro/foto/sighisoara/sighisoara_vacantesicalatorii/sighisoara20�1.jpg




48 |Raport final

în timpul luptelor din 1599-1600. De asemenea pe vremea lui Apafi Mihály aici a funcţionatDieta Transilvaniei - un indicator al importanţei acestei cetăţi. Odată cu trecerea timpului însăcetatea s-a degradat şi a ajuns să fie folosită pe post de penitenciar (între 1948-1960), aici fiindîncarceraţi mai ales deţinuţi politici. După 1965 cetatea este renovată şi amenajată ca şi muzeu,în prezent fiind posibilă vizitarea muzeului şi a cetăţii.

Sibiu

Cetatea medievală (sec XIV-XVII) - Zidul cetăţii şi turnurile de apărare ( str. Cetăţii). Zidula fost construit în sec al XIV -lea, ca a treia centură de fortificaţii. Întărit, pentru cetate, în sec.XVII şi restaurat în 1963. Turnul archebuzierilor, devenit mai târziu "Turnul pânzarilor", construitîn sec XV, pe o fundaţie octogonală. În interior turnul dispune de două drumuri de rond, ca locde manevră şi de amplasare a apărătorilor în timpul luptelor.Piaţa Mare - " Ringul cel mare" cum i se spunea odinioară, era locul de întâlnire, de serbări.Festivităţi pitoreşti s-au desfăşurat aici cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. Aici se dădeaumese mari: boi, berbeci şi miei întregi se frigeau în piaţă şi vinul se bea din uriaşe boloboace.Breslaşii şi ucenicii lor înfăţişau atunci jocuri populare cu tâlcuri simbolice. Memorabilă a rămasserbarea de la 14 februarie 1582. Aici oamenii se întâlneau şi se sfătuiau cum să apere cetateaîn vremuri de restrişte. Tot aici mulţimea privea înmărmurită decapitări, spânzurări şi chiararderi pe rug, până la sfârşitul secolului XVIII.Turnul Sfatului - este aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Construcţia a fost terminată înanul 1588. Două bolţi îl pătrund, deschizând drumul spre oraşul de jos. Povestea turnului n-afost lipsită de momente dramatice. Prăbuşindu-se în 1586 a îngropat sub lespezi pe pictorulIohan David care încerca să-i împodobească bolta. La reclădire i s-a adăugat în jurul vârfuluipatru mici turnuleţe. Prin renovarea din 1824 i s-a redat aspectul de azi.Muzeul "Bruckental " - construit pe baza unui plan de un arhitect vienez în jurul anilor 1781 -1785 în stil baroc târziu. Portalul din piatră masivă este împodobit deasupra intrării cu stema luiSamuel Brukenthal. Coridorul de la intrare este susţinut de coloane puternice de piatră. Muzeula fost deschis prima dată pentru public în 1817. Galeria de artă cuprinde picturi, lucrări degrafică, sculpturi din secolul XV-XIX realizate de: Nicolae Grigorescu ("Cap de ţigancă"), ŞtefanLuchian ("Garoafe"), Nicolae Tonitza ("Portret de fată"),Theodor Aman, Ion Andreescu,Theodor Pallady, Iosif Iser.Biserica Evenghelică - construită pe ruinele unei bazilici romane la mijlocul sec. XIV şiterminată în 1520. În sec. XV a suferit o serie de tranformări. La începutul sec. XVI au fostrealizate două pridvoare de intrare. Clopotniţa modestă până atunci a fost ridicată cu încăadouă etaje, apoi s-au adăugat turnuleţul cu scările de acces spre clopotniţa şi galeriile unde sefac prezente elemente ale Renaşterii.Biserica Catolică ( Piaţa Mare) - construită în stil baroc în anii 1726-1728 de către călugăriiiezuiţi, pe locul unde se aflau "bălţile" aurarilor şi farmacia oraşului. Realizată în forma uneibiserici-sală, acoperită de o boltă şi susţinută de arcuri largi ce se sprijină pe puternice coloane.

Pasajul Scărilor - amenajat în ultimul timp. Zidul celui de-al treilea cordon de apărare, seprelungeşte spre nord, sprijinit de puternice arcuri butane. Construit în sec. XIII. I se mai spuneşi "Zidul cu ace". Locul cel mai pitoresc şi caracteristic Sibiului vechi.


49 |Raport final

Sebeş

Cetatea medievală (secolul XI-XIII). Sebeşul este primul dintre oraşele Transilvaniei în careprintr-un document din 1387 regele le acorda locuitorilor lui dreptul de a-şi construi o fortificaţiea oraşului. Lucrările de împrejmuire au fost de lungă durată, astfel sec. XVI-XVII s-aumodernizat unele turnuri. Au existat opt turnuri, din care au mai rămas patru. Perimetrul cetăţiiera de 1700 metri, vatra de locuire din sec. XIV –lea , cu ziduri de piatră de 7 metri înălţime şigroase de 1,5 metri. În colţul de sud-est s-a păstrat Turnul Croitorulor sau al studentului. Încolţul de nord –est este un turn poligonal puternic, construit în 1678. Pe latura de nord se aflăTurnul porţii de nord şi Turnul cizmarilor. În vest este Turnul Porţii. Fortificaţia era înconjuratăcu un şanţ plin cu apă.Biserica Evanghelică. Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. Afost renovată ulterior în stilul Renaşterii.

Alba IuliaCetatea medievală (secolul XVIII). Cetatea bastionară din Alba Iulia a fostridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţiebastionară de tip Vauban din România. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectulitalian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan deSteinville, completată apoi de generalul Weiss.

Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a puspiatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului, situat pe latura de nord a cetăţii.Fortificaţia a fost denumită în proiectul lui Weiss "Fortificaţia capitala de la Alba Iulia dinPrincipatul Transilvaniei". Între secolele XVIII-XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar alTransilvaniei şi de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Cetatea este alcatuită din 7bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf.Elisabeta) configurându-i imaginea stelată caracteristică cetăţilor de acest tip. Intrarea se faceprin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de JohhanKonig. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoriapoporului român: epilogul răscoalei lui Horea şi marea unire a Transilvaniei cu România la 1Decembrie 1918.Muzeul Unirii. Găzduit într-o clădire monument de arhitectură, se remarcă prin bogăţiadeosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinândla acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice, monede şi cărţi. Înperioada interbelică, în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind dintransferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. Scrisorile şi obiectele personale ale luiAvram Iancu, adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume aleDocumentelor Unirii, împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleulviitoarei secţii a unităţii naţionale. Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeuluidin Alba Iulia ca o instituţie reprezentativă la nivel naţional, valorificând moştenireaistorico-artistică a oraşului şi judeţului Alba. Marile aniversări istorice aveau să definească

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/24/Sebes_Central_Plaza.JPG


50 |Raport final

profilul actual al muzeului. Într-un fluent circuit cronologic, sălile muzeului sunt dedicatecomunei primitive, civilizaţiei geto-dacice, civilizaţiei romane din Dacia, procesului etnogenezeiromâneşti, evului mediu, evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice aţărilor române, imperiului habsburgic, marii răscoale conduse de Horia, Cloşca şi Crişan),precum şi epocii moderne a istoriei României.Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice, Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă unobiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României.Sala Unirii. Aici, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvaniaau hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român, se află situată înclădirea fostului cazinou militar din cetate. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuitesemnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitectural şiplastic chemate să-i sporească valoarea artistică. În anul 1968, a avut loc o restaurare generalăa construcţiei, fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia deetnografie inaugurată în anul 1999.Catedrala Romano–Catolică. Succedând unor edificii ecleziastice mai vechi, bazilica romană,construită între anii 1246 – 1291, a suferit modificări importante care i-ai sporit valoareaartistică. În prima jumătate a secolului XIV a fost ridicat corul gotic, iat în anul 1512 capelaLazo, primul edificiu al Renaşterii din Transilvania. În secolul XVIII se reface turnul sud-vestic,iar în cel următor, se aduc înfrumuseţări în stil baroc. Reprezentând unul dintre cele maivaloroase monumente medievale din Transilvania, Catedrala Romano – Catolică adăposteştemonumente funerare din epoca goticului, Renaşterii şi barocului (sarcofagele familiei deHunedoara, reginei Isabella, pricipelui Ioan Sigismund).Catedrala Încoronării (1921 - 1922). Reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantuluiaşezământ a lui Mihai Viteazul, catedrala ortodoxă, construită în anii 1912 – 1922, constituieexpresia artistică a unităţii noastre naţionale, realizată la 1 Decembrie 1918. Arhitectura sa,inspirată de biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în artaromânească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artisticemedievale de la sud de Carpaţi.

DevaCetatea Devei datează din anul 1269. În anul 1748, în timpul răscoalei lui Horea,stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din MunţiiApuseni. Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşulDeva.Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia, construit în secolul XVI cu aspectde bastion şi modificat în secolul XVIII în stilul baroc. Astăzi, Cetatea Devei esteîn prezent o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu prafde puşcă a fortăreţei.

TimişoaraCetatea medievală. În timpul ocupaţiei turceşti, Timişoara era împărţită în treipărţi: cetatea, oraşul şi suburbiile. Suburbiile erau la rândul lor împărţite în„Oraşul rascian” (rascian era numele dat de habsburgi ortodocşilor) şi „Insula”. Încentru se afla castelul, care găzduia caimacanul sau guvernatorul turc. În faţacastelului se afla turnul de apă, cu patru turnuri de apărare şi unit de cetateprintr-un zid.

Turnul de apă era un important obiectiv strategic, pe care turcii l-au cucerit primul atunci cândau asediat cetatea, reuşind să taie legătura castelului cu oraşul şi îngenunchind apărarea.Oraşul era înconjurat de un zid cu palisade înalte, din împletitură de nuiele cu lut, după care


51 |Raport final

urma un rând de şanţuri adânci, alimentate de apa Timişului. Cele mai înalte edificii eraumoscheile, în număr de opt, atât în oraş cât şi în suburbii. Doar otomanii trăiau în oraş. Catoliciişi rascienii (ortodocşii) trăiau în suburbii, unde aveau bisericile proprii. În mijlocul oraşului segăsea Bazarul, centru al comerţului. A doua cetate a Timişoarei, modernă, mult mai mare s-aconstruit între anii 1723-1765, după cucerirea cetăţii de către armata imperială austriacă. Piatrafundamentală s-a aşezat în 25 aprilie 1723 în prezenţa personalităţilor oraşului sub conducereaGuvernatorului Mercy. Mai târziu, un nou rând de fortificaţii de tip Vauban, vin să întăreascăapărarea cetăţii.Castelul Hunianzilor (secolul XIV-XIX) - situat în centrul orasului, ce adăposteşte azi MuzeulBanatului (ridicat în secolul XIV de către Iancu de Hunedoara ); chiar în faţa castelului a fostinstalat primul felinar ce vestea Europei că Timişoara este primul oraă cu iluminat publicelectric.Domul Catolic - situat în Piaţa Unirii nu departe de castel. Construit în anul 1774 în stil baroc,are nouă altare pictate de maeştri vienezi. Domul cu acustica sa desăvârşită, atrage în fiecarean numeroşi melomani pasionaţi de concertele de orgă. În fata Domului se găseşte o fântânăcu apă minerală tămăduitoare.Catedrala Rasciană - construită între anii 1745 - 1748 şi declarată în 1964 monument istoric.Clădirea, care la începutul secolului al XVIII-lea era doar o mică biserică de lemn, a fosttransformată de către comunitatea sârbă într-o catedrală în stil baroc, din 1865 numindu-seCatedrala Ortodoxă Sârbă.

AradCetatea medievală (secolul XVIII). Cetatea Aradului a fost construită pe malulstâng la Mureşului a fost ridicată la cererea împărătesei Maria Tereza. Proiectatăde Ferdinand Philipp Harsch în stil Vauban-Tenaille, are formă de stea cu şasecolţuri, era prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduride şanţuri, care puteau fi inundate.

Lucrarea a durat 20 de ani (1763-1783) şi a fost executată de mii de deţinuţi. Poarta principalăşi clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetăţii exista o biserică catolicăşi în clădirile din jur au fost găzduiţi călugării franciscani. Până în 1918 cetatea a fost una dincele mai mari închisori militare ale imperiului austro-ungar. În timpul revoluţiei 1848-1849 Subarmatei republicană maghiară a asediat cetatea, iar garnizoana din cetate a bombardat oraşulzilnic, timp de nouă luni. În vara anului 1849 armata revoluţionară maghiară a ocupatgarnizoana, dar după 46 de zile, armatele ruseşti şi austriece i-au obligat să se predea. 500 deofiţeri ai armatei revoluţionare, au fost închis în cetate, majoritatea fiind condamnaţi la moarte.În iulie 1919 armata română a preluat cetatea. In perspectivă cetatea va deveni complexmuzeistic.Teatrul Vechi (1817). Prima clădire cu destinaţia teatru permanent, a fost ridicată în 1816-1817în stil baroc din iniţiativa şi pe cheltuiala comerciantul Iacob Hirschl, de origine vieneză.Construcţia este unicat în ţară prin podul de frânghie. La început au jucau asociaţii teatralenemţeşti şi maghiare. Pe scena acestui teatru a urcat şi personajul legendar al teatruluimaghiar Déryné Széppataki Róza (1793-1872). Din păcate placa de marmură care amintea deperioada glorioasă a acestei clădiri a dispărut. Din 1874 teatrul vechi a devenit depozitulteatrului nou, iar din 1907 aici s-a deschis cinematograful Urania, care a funcţionat până în anul1967.

Elemente de prezentare generală a produsului turisticNumăr de turişti: 17Număr de ghizi: 1Număr de şoferi:1


52 |Raport final

Număr de zile: 5Număr de kilometri parcurşi: 1.250 kmMijlocul de transport folosit: Iveco Daily 19 locuriPreţul informativ:1.550 lei/turist

Perioada de desfăşurare: 01-06 mai 2009

Descrierea traseului pe zile/Programul circuituluiZiua 1Oradea

- preluarea turiştilor de la Aeroportul Internaţional Oradea de către ghidul însoţitor algrupului

- tur de oraş cu vizitarea următoarelor obiective turistice: Cetatea medievalăOradea(sec.XII-XVII), Palatul Baroc (1770)

- parcurgerea traseului Oradea-Cluj NapocaCluj Napoca

– servirea dejunului- tur de oraş cu vizitarea următoarelor obiective turistice: Cetatea medievală Cluj

(sec.XV), Casa Matei Corvin, Palatul Banffy, Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail(1349-1450)

- deplasare Cluj Napoca – Dej – BistriţaBistriţa

- cazare la Hotel Coroana de Aur***- cina la restaurantul hotelului Coroana de Aur

Ziua 2Bistriţa- mic dejun

- vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Bistriţa: vestigiile cetăţii medievale (sec.XV),monumente de arhitectură medievală (sec.XIII-XVI), Complexul Sugalete-clădiri din vechiul

ansamblu comercial (sec.XVI), Turnul Dogarilor (sec.XV), Biserica Evanghelică- deplasare pe traseul Bistriţa-Reghin-Târgu Mureş

Târgu Mureş- servirea mesei de prânz

- turul oraşului Târgu Mureş cu vizitarea Cetăţii medievale a oraşului (sec.XV-XVII),Biblioteca Teleki (1804), Palatul Culturii (1913), Palatul Tholodagi (1759-1762)

- deplasare Târgu Mureş – Târnăveni - MediaşMediaş

- vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Mediaş: ruinele cetăţii medievale (sec.XIV-XV),clădiri în stilul renaşterii – Casa Schuller (sec.XVI), Complexul arhitectural franciscan,

Biserica Sf. Margareta (1438)- deplasare pe traseul Mediaş-Sighişoara

- cazare şi cină la Hotel Casa cu Cerb*** din SighişoaraZiua 3

Sighişoara- mic dejun

- vizitarea cetăţii medievale Sighişoara (sec.XII-XVI)- complex de arhitectură medievalăunic în ţară, pasajul scărilor (1642), Turnul cu ceas(1648), Biserica din deal (1345-1515),

Casa Vlad Dracul, Casa Veneţiană- deplasare pe traseul Sighişoara-Rupea-Făgăraş


53 |Raport final

Făgăraş- vizitarea castelului-cetate medievală Făgăraş (sec.XV-XVII) care a găzduit şi familia lui

Mihai Viteazul- servirea dejunului

- deplasare pe traseul Făgăraş-SibiuSibiu

- vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Sibiu: Cetatea medievală (sec.XIV-XVII), PiaţaMare, Turnul Sfatului, Muzeul Brukental, Biserica evanghelică (sec.XIV), Biserica catolică

(1726-1728), Pasajul ScărilorSebeş

- Cetatea medievală (sec.XVII), Biserica evanghelicăAlba Iulia

- cazare şi cină la Hotel Medieval****Ziua 4- mic dejun

- Cetatea medievală Alba Iulia (sec.XVII), Muzeul Unirii, Sala Unirii, CatedralaReîntregirii, Catedrala Romano-Catolică

- traseul Alba Iulia-DevaDeva

a. vizitarea Cetăţii Deva (sec.XIII), Muzeul Magna Curia (sec.XVI)b. parcurgerea traseului Deva-Lugoj-Timişoarac. servirea mesei de prânzd. vizitarea obiectivelor turistice: Cetatea medievală, Castelul Huniazilor

(sec.XIV-XIX), Domul Catolic (1774), Catedrala Rasciană (1745-1748)e. cazare şi cină la Casa Rosa***

Ziua 5Timişoara- mic dejun

Arad- Cetatea medievală (sec.XVIII), Teatrul vechi (1817)

- parcurgerea traseului Arad-Oradea- servirea prânzului

- plecarea grupului de turişti de pe Aeroportul Internaţional Oradea

ANALIZA DE PREŢ

Denumirea acţiunii turistice: Cetăţi medievale din RomâniaPerioada de desfăşurare 01-06 mai 2008Grup: 17 turişti plătitori, 1 ghid turistic, 1 şofer

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)Nr.crt.

Articole decalculaţie

Elemente de cheltuieli Valoarea (ron)Pe turist Totală

1. Cheltuielidirecte

cheltuieli cu cazarea(inclusiv mic dejun)

507,5 8.627,5

2. cheltuieli cu alimentaţia 300 5.100


54 |Raport final

3. cheltuieli cu transportul 220,5 3.7504. cheltuieli culturale 70 1.1905. cheltuieli organizatorice 30 5106. cheltuieli cu ghidul (cazare

single+masă)62,35 1.060

7. cheltuieli cu şoferul (cazaredublă+masă)

47,5 807,5

8. alte cheltuieli - -9. Total C.D. (1+...+8) 1.237,8

521.045

10. Asigurare (1% x C.D.) 12,38 210,4511. Comision (20% x C.D.) 247,57 4.20912. TVA (19%comision) 47,04 799,7113. Total costuri (9+10+11+12) 1.544,8

426.264,16

14. Rotunjire (±) +5,16 +85,8415. Total P.V. (14±15) 1.550 26.350

Cheltuieli cu transportul 1.250 km x 3lei/km = 3.750 leiCheltuieli cu cazarea: Bistriţa – Hotel Coroana de Aur*** (220 ron/dublă, 180 ron/single

cu MD), Sighişoara – Hotel Casa cu Cerb*** (185 ron/dublă, 130 ron/single cu MD), Alba Iulia– Hotel Medieval**** (350 ron/dublă, 250 ron/single cu MD)/ Hotel Cetate** (195 ron/dublă, 158ron/single cu MD), Timişoara – Casa Rosa*** (240 ron/dublă, 200/single cu MD)

Cheltuieli cu masa: micul dejun este inclus în tariful de cazare- 5 mese de prânz x 40 ron/pers.= 200 ron/turist

- 4 mese de cină x 25 ron/pers. = 100 ron/turist

Preţul de vânzare al produsului turistic „Cetăţi medievale din România” rezultat din analiza depreţ de mai sus este de 1.550 ron/turist (420 Euro/turist).

Condiţii de comercializare a produsului turistic:Segmentul de turişti căruia i se adresează acest produs turistic sunt turiştii străini din

ţările europene şi nu numai, care sunt interesaţi de turismul cultural-istoric.Producătorul unui astfel de produs turistic pot fi agenţiile de turism tour-operatoare din

oraşul Alba Iulia, iar canalul de distribuţie poate fi unul direct, în sensul că acestea vor promovaşi comercializa produsul direct turiştilor străini sau unul indirect, prin comercializarea produsuluicătre agenţiile de turism detailiste atât din România cât şi din străinătate.

Promovarea produsului turistic: În vederea promovării produsului turistic „Cetăţi medievale din România” se va întocmi

o hartă turistică a traseului, un pliant publicitar cu text şi elemente fotografice reprezentativecare vor fi difuzate în cadrul centrelor de informare turistică şi al agenţiilor de turism care vorcomercializa produsul.

Traseul 2: Cetăţi de tip Vauban din Europa


55 |Raport final

Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate

Circuitul turistic: Alba Iulia 263 km Oradea 252 km Budapesta 260 km Viena 176 kmLinz 180 km Munchen 253km Stuttgart 116 km Strasbourg 246 km Luxembourg 30 km Longwy70 km Metz 308 km Besançon 143 km Lausanne 42 km Geneve 137 km Grenoble 107 kmBriançon 170 km Alessandria 75 km Milano 135 km Verona 119 km Mestre 131 km Trieste 100km Ljubljana 93 km Zagreb 256 km Pecs 105 km Szeged 105 km Arad 233 km Alba Iulia

Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 4.105 km + 200 km tururi oraşe + 50 km rezervădeplasări neprevăzute = 4.355 km

Descrierea obiectivelor turistice vizitate

România: Alba Iulia, Oradea, Arad (vezi la Traseul 1):

Franţa:Logwy – Besançon – Briançon

Longwy

După multe ocupaţii şi asedii, Longwy a fost integrată definitiv în regatul Franţei, în anul 1678,apoi fortificată de către Vauban şi Choisy. Fortăreaţa a fost construită în plan hexagonal şi afost echipată cu toate dotările pentru război.: o Biserică, arsenal de război, unsprezece corpuride cazarme. O mare parte din aceste aşezăminte s-au conservat. În oraş se intră prin douăporţi: poarta Bourgogne şi Poarta Franţei construite simetric în nord şi în sud în raport cu locularmelor care ocupau centru hexagonului.

Besançon


56 |Raport final

Besançon prin turnurile bastionare şi Turnul Griffon, reprezintă o variantă îmbunătăţită deapărare naturală specifică Cetăţilor tip Vauban. Ansamblul consituie o adaptare extraordinară laterenul pe care a fost construit. Construcţia fortificaţiilor a fost finalizată în 1693, după 20 deani de muncă. Construcţia a costat atât de mult, încât trezorierul regelui Louis al XIV-lea aîntrebat dacă a fost cumva construită din aur.

Briançon

Proiectul Vauban pentru Briançon, la intersecţia a cinci râuri dispuse în stea, avea drept scopocuparea cu forturi înălţimile care dominau valea. Proiectul nu a fost început decât în 1713.

Italia:

Alessandria

Ignazio Giuseppe Bertola Roveda, maestru în fortificaţii, a fost solicitat săconstruiască în 1728 Cetatea hexagonală de la Alessandria, pe râul Tanaro.Aceasta reprezenta cea mai puternică apărare estică a regatului.

Preţ informativ produs turistic 2: 1.150 Euro

Traseul 3 Alba Iulia: Traseul celor trei fortificaţii (Castrul Roman, Fortificaţia Medievală,Fortificaţia Vauban)


57 |Raport final

Indicarea traseului: Poarta Monetăriei - Poarta de Sud a Castrului Roman - Tabăra Militară -Locurile de belvedere - Tunelul de acces către platforma de artilerie - Platforma de artilerie -Camera de gardă (Sala armelor) - Bastionul “Bethlem” - Cetatea “Alba Carolina”.

Poarta Monetăriei. Incursiunea pe “Traseul celor Trei Fortificaţii” începe de la poartaMonetăriei Principatului Transilvaniei, construită pe locul unde au existat o biserică şi omănăstire închinate Sfantului Duh, atestate documentar din anul 1294, ambele aparţinândcălugăriţelor benedictine. După desfiinţarea mănăstirii benedictine, locul acesteia este luat deMonetăria Principatului, în care s-au bătut monede începând din primii ani ai secolului alXVII-lea. Din anul 1714 locul vechii monetării este luat de Monetăria Imperială, timp de aproape180 de ani, aceasta desfiinţându-se în 1893. Clădirea monetăriei a fost ulterior transformată întribunal. Tot în secolul al XIX-lea, în zonă se află şi închisoarea oraşului. În partea de vest a“Traseului celor Trei Fortificaţii” se află zidul construit în secolul al XIV-lea, care făcea parte dinCetatea Episcopului Catolic de Alba Iulia şi a Capitolului (canonicilor).Poarta de Sud a Castrului Roman. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedearuinele Porţii de Sud (Principalis Dextra) a CASTRULUI ROMAN şi o parte din zidul fortificaţieiromane, construită începând cu anul 106 d.Ch. Castrul de formă patrulateră, având o suprafaţăde aproximativ 37 ha (750 x 500 m) era prevăzut cu câte o poartă pe fiecare latură. Din Castruse mai pot reconstitui în prezent latura de sud a zidului, a cărui grosime variază între 1,5m - 2mşi Poarta “PRINCIPALIS DEXTRA”, flancată de cele două turnuri a căror fundaţie se poatevedea. Construirea Castrului este determinată de cantonarea, în această importantă zonă, aLegiunii XIII Gemina, dislocată tocmai din Vindobona (actualul ora^m Viena) şi care avea aicirolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Începutul migraţiilor învaluri succesive au determinat retragerea armatelor romane, în jurul anilor 271-275 d.Ch., pefrontiera naturală de la Dunăre, mult mai uşor de apărat. Populaţia autohtonă a convieţuit încontinuare cu veteranii legiunilor, care au primit pământ, stabilindu-se în zonă şi ţinând pieptpopoarelor migratoare. Astfel, Alba Iulia (vechiul Apulum), este considerat în perioadaurmătoare centrul politic al unor căpetenii locale sau zonale. În anul 1000 a fost înfiinţat regatulmaghiar de către Ştefan I al Ungariei (Sfântul Ştefan, în maghiară Szent István). Ca urmare acreştinării regelui Ştefan prin încoronarea sa de către Papa Silvestru al II-lea, se înfiinţează înregatul maghiar, mai multe episcopii printre care şi Episcopia Transilvaniei, cu reşedinţa la AlbaIulia.Tabăra Militară. Ajungând în partea superioară a pasarelei peste zidul Castrului Roman, sedeschide o frumoasă privelişte spre zona exterioară a traseului. Tabăra militară este amenajatăca o zonă de agrement, unde hangii zdraveni şi hangiţe frumoase, în costume de epocă, stau ladispoziţia tursitului.Locurile de belvedere. Traseul cuprinde câteva puncte de belvedere, amenajate pe zidurileCetăţii “Alba-Carolina” (de tip Vauban), de unde se poate admira dimensiunile impresionanteale zidurilor şi ale şanţurilor de apărare, având şi o imagine panoramică deosebită spre


58 |Raport final

împrejurimi: oraşul de jos, cu centrul administrativ, Dealul Furcilor (vechiul loc de execuţie acondamnaţilor din perioada Imperiului Austro-Ungar), Valea Mureşului pe care se aflăstrăvechiul Tarmis (vatra dacică a Alba Iuliei), biserica ridicată de domnitorul unificator alPrincipatelor Romane, Mihai Viteazul, la începutul sec. XVII etc.Tunelul de acces către platforma de artilerie. Accesul spre platforma de artilerie se face prinunul dintre “tunelurile de fugă” (de retragere) ale Bastionului Sf. Eugeniu, care făceau legăturadintre platformele de artilerie şi partea superioară a zidurilor fortificaţiei. Aceste tuneluripermiteau manevre surprinzătoare ale asediaţilor: atacuri, retrageri, învăluiri. Necunoscător altunelurilor, orice inamic rămânea surprins de apariţia sau dispariţia bruscă a trupelor asediate.Platforma de artilerie. Una dintre atracţiile “Traseului celor Trei Fortificaţii” este platforma deartilerie, pe care sunt dispuse trei tunuri de epocă, funcţionale. Acestea pot fi văzute executândo salvă de onor în cinstea drapelului municipiului Alba Iulia, arborat pe zidul Cetăţii “AlbaCarolina”, în fiecare sâmbătă, la ora 12:00. Salva este executată de Garda Traseului celor TreiFortificaţii, după defilare, folosind tehnica începutului de secol XVIII. Defilarea Gărzii, înuniforme din perioada respectivă, începe la ora 11:00, din Tabăra Militară. Tunurile cefuncţionau pe platformele de artilerie erau fabricate chiar în atelierele cetăţii. Acestea au fostînfiinţate în sec. XVI, prima informaţie despre ele datând din anul 1580, când un fulger a distrusun turn cu pulbere şi construcţiile învecinate. Atelierele erau amplasate în zona de sud-est atraseului, dar urmele lor nu se mai văd azi. În timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602)s-a construit cel mai mare tun fabricat vreodată în atelierele de la Alba Iulia, numit “Lupus”,pentru transportul căruia la Sibiu au fost folosite 80 de perechi de boi. În a doua jumătate asecolului al XVII-lea, în timpul principilor Rákoczi, tatăl şi fiul, în ateliere lucrau peste 1500 demuncitori. În Alba Iulia, începând cu prima jumătate a sec. al XVIII-lea, se constituie arsenalul şicazarma de artilerie, pe locul fostului palat princiar şi pe terenurile, respectiv construcţiile, dinpartea de sud-est a “Traseului celor Trei Fortificaţii”.Camera de gardă - Sala armelor (Clubul restauratorilor). La baza Bastionului Bethlem seafla una dintre camerele de gardă ale Cetăţii Medievale, actualmente Sala Armelor, unde a fostreconstituit decorul de epocă. Odată cu începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina (1715),Camera de Gardă a fost transformată în brutărie, iar cele două cuptoare imense ce funcţionauaici produceau pâinea necesară pentru toţi locuitorii cetăţii. Cuptoarele au funcţionat pană laînceputul sec. XX. După amenajarea integrală a Sălii Armelor, în această încăpere va funcţionaClubul Restauratorilor.Bastionul “Bethlem”. Având ca bază Zidurile Castrului Roman, la Alba Iulia s-a aflat înpermanenţă o fortificaţie îmbunătăţită succesiv după mijloacele fiecărei epoci. Astfel pestecetatea din sec. IX-X începe în 1516 construirea Cetăţii Medievale, care la rândul ei estemodificată şi întărită în mai multe rânduri, din pricina asediilor şi distrugerilor pe care le-asuferit, fiind finalizată în 1625. În timpul domniei principelui Gabriel Bethlem (1613-1629), serealizează mai multe construcţii, printre care şi bastionul de sud-est al Cetăţii Medievale,bastion care-i poartă numele. Astăzi pe acest bastion flutură drapelul cu sigla S.C. GRUPCORINT S.A., restauratorul şi administratorul acestui obiectiv unic.Cetatea “Alba Carolina”. Cetatea “Alba Carolina”, cea mai impresionantă şi cea mai vizibilăpentru turişti, înglobează între zidurile sale toate celelalte fortificaţii. Construirea ei estejustificată de conjunctura istorică. După asediul Vienei şi înfrângerea turcilor din anul 1683,treptat, Transilvania este ocupată de trupele austriece, ultimul principe al Transilvaniei, MihaiApafi I, murind în anul 1690. Cetatea “Alba Carolina”, extinsă pe 70 ha, a fost construită în stilVauban, între anii 1715-1738. Pentru a face loc noii cetăţi au fost distruse mai multe construcţii,printre care şi Mitropolia Ortodoxă – ctitorie din 1595-1601 a voievodului Mihai Viteazul. Înperioada construirii cetăţii, oraşul a fost consemnat în unele documente oficiale, atât cudenumirea de Karlsburg (după numele împăratului Carol VI de Habsburg), cât şi cu aceea de


59 |Raport final

Alba Carolina. Construcţia cetăţii, cu momente de pauză datorate războaielor şi ciumei, estefinalizată în anul 1738.

Preţ informativ traseu: 15-20 RON/turist

Traseul 4: Traseul Unirii

Indicarea traseului: Muzeul Unirii, Sala Unirii, Statuia Ecvestra Mihai Viteazul şi Basoreliefulînchinat lui Mihai Viteazul, Palatul Princiar, Biserica Memorială Mihai Viteazul

Prezentarea obiectivelor turistice vizitate:

Muzeul UniriiGăzduit într-o clădire monument de arhitectură, se remarcă prin bogăţia deosebită a vestigiilortrecutului aflate în colecţia sa. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinând la acea vreme ocolecţie modestă de câteva sute de piese arheologice, monede şi cărţi. În perioada interbelică,în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind din transferurile ASTREIşi casei memoriale Avram Iancu. Scrisorile şi obiectele personale ale lui Avram Iancu,adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale Documentelor Unirii,împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleul viitoarei secţii a unităţiinaţionale. Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeului din Alba Iulia ca oinstituţie reprezentivă la nivel naţional, valorificând moştenirea istorico-artistică a oraşului şijudeţului Alba. Marile aniversări istorice aveau să definească profilul actual al muzeului. Într-unfluent circuit cronologic, sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive, civilizaţiei geto-dacice,civilizaţiei romane din Dacia, procesului etnogenezei româneşti, evului mediu, evenimenteloristorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române, imperiului habsburgic, mariirăscoale conduse de Horia, Cloşca şi Crişan), precum şi epocii moderne a istoriei României.Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice, Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă unobiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României.

Sala UniriiAici, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania au hotărâtunirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român, se află situată în clădireafostului cazinou militar din cetate. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuitesemnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitecturaal şiplastic chemate să-i sporească valoarea artistică. În anul 1968, a avut loc o restaurare generalăa construcţiei, fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia deetnografie inaugurată în anul 1999.

Statuia Ecvestră Mihai Viteazul şi Basorelieful închinat lui Mihai ViteazulAmplasată în faţa Palatului Princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizată în bronz de cătresculptorul Oscar Han (1968).Amplasat în fata Palatului princiar, în spatele statuii ecvestre, basorelieful a fost realizat decătre Horia Flamandu (1975) şi-l reprezintă pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei ţăriromâne unite.

Palatul PrinciarAmplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente ale acestuia, palatulprincipilor Transilvaniei, a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIV- lea. În


60 |Raport final

secolul următor, cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţiinterioare. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice, reprezentative pentruRenaşterea transilvăneană, a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. A fost reşedinţa luiMihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române. Sub imperiul Habsburgic, clădirileprimesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest, reşedinţa episcopieiromano- catolice.Biserica Memorială Mihai ViteazulBiserica memorială "Mihai Viteazul" se află în vecinătatea zidurilor cetăţii, la 500 m de Obelisculînchinat eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan. Pe locul actualei bisericuţe de lemn s-a aflatvechea ctitorie, din anul 1597, a voievodului unificator Mihai Viteazul. Centru al MitropolieiArdealului din veacul al XVII. Ea nu s-a păstrat, fiind dărâmată în totalitate de regimulhabsburgic în anul 1714. Însă, începând cu anul 1988 până în 1992 se reconstruieşte nouabisericuţă pe acelaşi loc.

Preţ informativ: 25-30 RON/turist

Traseul 5: Traseul Porţilor Cetăţii

Indicarea traseului: Poarta I a Cetăţii - Poarta a III-a a Cetăţii – Poarta a IV-a a CetăţiiCetatea este impresionantă atât prin elementele decorative, cât şi prin frumuseţea celor şaseporţi ale fortificaţiei, care sunt unice în toata arhitectura militară europeană. Din cele 6 porţi s-aumai păstrat până în zilele noastre doar 3 în forma iniţială, Poarta I, III şi IV, iar din poarta II semai păstrează doar stâlpii laterali.Poarta I a Cetăţii

Situată la extremitatea estică a ansamblului, poarta este clădită în forma unui arc de triumfprevăzut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, încadrând stema Casei de Austria, se aflăstatuile lui Venus şi Marte flancate, la rândul lor, de reprezentările a două bombarde în poziţiade tragere. Faţadele sunt decorate cu reliefuri înspirate de mitologia antică: Eneea salvându-şitatăl, pe Anchise, din flăcările Troiei, şi lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capulMeduzei şi Hercule în lupta cu leul din Nemeea, la interior.Se află la baza cetăţii şi a fost construită din piatră cioplită sub forma unui arc de triumf cu treiintrări. În centrul porţii se află sculptată stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia şi sceptrul)încadrată de statuia zeului Marte şi a zeitei Venus. Faţadele interioare sunt decorate cubasoreliefuri inspirate din mitologia antică, reprezentându-l pe eroul legendar Hercule în luptacu leul din Nemeea şi pe Perseu ţinând în mână capul tăiat al Meduzei.

Poarta a III-a


61 |Raport final

Cea mai importantă şi mai impunătoare dintre cetăţii, Poarta a III-a, care asigură întrarea înfortăreaţa propriu-zisa. Monumentală, poarta principală de intrare în fort reprezintă cel maiimportant ansamblu sculptural al cetăţii. Edificiul prismatic poartă un bogat decor figurativ,antropomorf, zoomorf şi vegetal alcătuit din scene de luptă, arme, steaguri, trofee, blazoane,mascheron şi care îmbracă antablamente şi câmpuri, subliniind prin relieful plat al redărilor,volumul trupurilor tensionate ale Atlanţilor. Cele patru panouri principale înfăţişând: Învestirealui Eugeniu de Savoia comandant al oştirii, Zeiţa Victoria predă lui Eugeniu de Savoia machetacetăţii, la exterior, Şarja cavaleriei creştine şi Atacul infanteriei imperiale asupra artilerieiotomane, la interior sunt inspirate de ambianţa politico-militară a epocii în care s-a construitcetatea. Spre est, poarta este încoronată de statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, întimpul căruia s-a construit cetatea. Ea este aşezată în mijlocul cortinei formate de bastioaneleSf. Eugen şi Sf. Capistrano, având 4 piloni şi 8 pilaştri care susţin bolţile şi arcadele celor treiintrări. Bogat ornamentată, ea este considerată ca reprezentativă pentru sculptura barocă dinTransilvania. Soclul statuii este încadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad îngroziţi subcopitele calului împăratului triumfător. Pe cornişă apare reprezentată stema Austriei vulturulbicefal având pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stânga reprezintă alegoriaîntoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta cetăţii Alba Iulia. În soclul statuiilui Carol al VI-lea se află o mică încăpere în care a fost întemniţat la 2 ianuarie 1785 Horea,principalul conducător al marii răscoale din 1785-1785. În anul 1937 a fost aşezată aici o placăcare are următoarea inscripţie: "Aici a suferit dârz, neînduplecat, cu credinţă tare în destinulneamului românesc. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785". Pe faţada interioară sunt prezente4 statui simbolizând marile virtuţi: Abundenţa, Înţelepciunea, Cumpătarea şi Forţa.

Poarta a IV-a

Construită în stil baroc, ea se află în apropierea celor douăcatedrale, şi este una dintre porţile care asigurau ieşireaspre Platoul Romanilor. Clădirea este simplă şi probabil adăpostea corpul de gardă; ea conţineo boltă semicilindrică susţinută se doi atlanţi, redaţi în aceeaşi manieră ca şi la poarta a III-a,stema Austriei simplificată, precum şi basoreliefuri reprezentând diferite trofee, fanioane şisteaguri cu însemnele lui Carol al VI-lea

Preţ informativ: acces gratuit

Traseul 6: Traseul „Suferinţei”


62 |Raport final

Indicarea traseului: Monumentul de pe Dealul Furcilor - Monumentul Tăvălugul Istoriei -Celula lui Horea - Obeliscul „Horea, Cloşca şi Crişan”


Monumentul de pe Dealul FurcilorRidicat în cinstea martirilor răscoalei de la 1784-1785, Horea, Cloşca şi Crişan, monumentul, unobelisc din piatră, marchează locul unde au fost traşi pe roata Horea şi Cloşca.Celula lui HoreaÎn soclul statuii lui Carol al VI-lea de lângă Poarta a III-a a Cetăţii se află o mică încăpere încare a fost întemniţat la 2 ianuarie 1785 Horea, principalul conducător al marii răscoale din1785-1785. În anul 1937 a fost aşezată aici o placă care are următoarea inscripţie: "Aici asuferit dârz, neînduplecat, cu credinţa tare în destinul neamului românesc. 27 decembrie 1784 -28 februarie 1785". Pe faţada interioară sunt prezente 4 statui simbolizând marile virtuţi :Abundenţa, Înţelepciunea, Cumpătarea şi Forţa.Obeliscul „Horea, Cloşca şi Crişan”În faţa porţii a III-a a cetăţii a fost ridicat în anul 1937, din iniţiativa "Astrei" şi cu contribuţiapopulaţiei, un frumos obelisc închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785. El afost realizat din granit de către arhitectul E. Mihălţan şi sculptorul Negrulea. La bază se află ocelulă simbolică, în partea de est o Victorie Înaripată ţinând în mână o cunună de lauri, iar înpartea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloşca şi Crişan. Pe soclul obelisculuiapare inscripţia: "Smerita închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan", ceea ce exprimă omagiuladus celor trei martiri.Cimitirul evreiescAmplasat în afara Cetăţii, cimitirul este unul dintre cele mai vechi şi ilustrative cimitire urbaneevreieşti cunoscute.Comunitatea evreiască din Alba Iulia se înscrie între comunităţile istorice importante evreieştidin Europa şi se intentţionează reincluderea localităţii şi a zonei pe harta culturală, identitară şituristică a uneia din comunităţile vechi, tradiţionale ale Transilvaniei şi ale Europei, evreii.

Preţ informativ: acces gratuit

Traseul 7: Traseul aurului în Munţii Apuseni


Circuitul turistic: Alba Iulia – 36 km Zlatna – 30 km Abrud – 10 km Roşia Montană- 52 kmBrad- 30 km Deva – 12 km Simeria - 65 km Alba Iulia

Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 235 km + 15 km tururi oraşe + 20 km rezervă deplasărineprevăzute = 270 km


Alba Iulia - Cetatea medievală (secolul XVIII)Cetatea bastionară din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738, fiindconsidertă cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din ţara


63 |Raport final

noastră. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni MorandoVisconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completată apoi degeneralul Weiss.

Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a puspiatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului, situat pe latura de nord a cetăţii.Fortificaţia a fost denumită în proiectul lui Weiss "Fortificaţia capitala de la Alba Iulia dinPrincipatul Transilvaniei". Între secolele XVIII-XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar alTransilvaniei şi de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Cetatea este alcătuită din 7bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Ştefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf.Elisabeta) configurându-i imaginea stelată caracteristică cetăţilor de acest tip. Intrarea se faceprin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de JohhanKonig. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoriapoporului român: epilogul răscoalei lui Horea şi marea unire a Transilvaniei cu România la 1Decembrie 1918.

ZlatnaOraşul, situat in partea de vest a judeţului Alba, la 36 km de Alba-Iulia. Denumităde romani ""Ampellum"", localitatea datează din anul 158, în jurul căreia adevenit şi reşedinţa administraţiei exploatărilor aurifere ale Daciei. Mineritul iaamploare în zona în secolul al XVIII-lea, în anul 1747 finalizându-se construcţiaunei uzine pentru topirea minereurilor neferoase, în special aurifere.

În timpul Revoluţiei de la 1848, instalaţiile uzinei, finanţate de coroana imperială de la Viena, aufost distruse de muncitorii care s-au alăturat revoluţionarilor lui Avram Iancu.

Castelul de la Izvorul Ampoiului

Castelul a fost construit prin anii ‘30 de către un arhitect italian sub poalamuntelui, castel care a adăpostit cândva, desigur, sediul unei societăţi aurifere.Aici a fost filmată o celebră peliculă a regizorului Sergiu Nicolaescu. Dupăfilmările la filmul „Noi cei din linia întâi” castelul a fost incendiat. Se afla la odistanta de aproximativ 45 de km de Alba Iulia cu acces prin Zlatna fără taxa devizitare.

Muzeul mineritului de la Roşia MontanăÎnfiinţarea Muzeului Mineritului vine sã întâmpine curiozitatea turistului sauspecialistului autohton sau străin, dornic de a cunoaşte felul în care strămoşiinoştri exploatau zăcămintele aurifere. Dovezi de necontestat au fost cu grijãadunate si păstrate pentru a demonstra tradiţia multimilenarã a acestuimeşteşug.Muzeul are două secţii: una în aer liber şi cealaltă într-o clădire specialamenajatã.

Galeriile, instalaţiile mai simple sau mai complexe, materialul arheologic şi cel ilustrativ neprezintă felul în care oamenii acestor locuri si-au trăit viaţa trudind din greu pentru extragereaaurului.

Galeriile Romane de la Roşia MontanăAlburnus Maior – Roşia Montană, a reprezentat principalul centru al exploatăriloraurifere din Dacia romană, astăzi fiind considerată printre puţinele zone de


64 |Raport final

interes arheologic mondial, care păstrează aproape intacte instalaţii de extracţiea aurului, galerii romane, monumente arhitecturale şi vestigii funerare unice.Localitatea – Alburnus Maior – este situată în inima Transilvaniei şi a

Exploatarea aurului în antichitatea romană se realiza prin mai multe metode; în ceea cepriveşte situaţia de la Alburnus Maior, cercetările arheologice au evidenţiat existenţa unor puţuri– putea, putei – şi a galeriilor – cuniculi. Galeriile încadrate cronologic secolelor II-III p. Hr., suntunice în lume alături de cele din Spania, ajungând la o adâncime de peste 160 m, adevăratemonumente ale civilizaţiei romane, cu o lungime de peste 400 m. La aceste galerii se adaugăexploataţia romană de suprafaţă.

Rezervaţia „Muntele Vâlcan”Situat la cumpăna izvoarelor Crişului Alb şi Arieşului, în Munţii Apuseni, MunteleVulcan (1254 m) se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Ţara MoţilorCrişeni. Cu o suprafaţa de peste 5 ha, o înălţime de 1254 m şi o diferenţă denivel, faţă de Pasul Buceş, de peste 500 m, Muntele Vulcan este o partecomponentă a Munţilor Abrudului, situaţi în sudul Munţilor Bihor.

Cunoscut în toponimia locală sub denumirea de "Vâlcan", acest masiv izolat, constituit dincalcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal.Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali,care a generat straturi uriaşe în marile calde ale erei mezozoice. Masa de calcar a muntelui seînalţă de la baza cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buceş fiind extrem de abrupt.Pe platoul de pe vârf s-au format câteva doline, care se evidenţiază prin forma caracteristica depâlnie. Platoul muntelui este acoperit parţial cu soluri de pădure, în timp ce versantul sudic,abrupt, are la baza o trenă de grohotişuri. Versantul nord-vestic are o pantă domoală, carecoboară spre izvoarele Crişului Alb. Pe pârâul Dragobaldului se dezvoltă doua cascade (de 8,respectiv 30 m) şi izbucul Fântânuta. În acest masiv există 18 specii de plante alpine şimontane, 11 specii endemice, dacice şi carpatice. În total, aici au fost inventariate 435 de speciide plante. Din anul 1979, Muntele Vulcan a fost declarat rezervaţie geologică.

Muzeul Aurului de la Brad

Fondat de mai bine de 100 de ani, a adunat peste 2000 deexponate din ţările lumii. Colecţia de aur nativ, provine din minele din Munţii Metaliferi, şi esteuna dintre cele mai importante colecţii din lume. Muzeul prezintă şi unele obiecte arheologicedescoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului pe aceste meleaguri în urmãcu 5000 de ani si a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şiobiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer. Aurul în minereu, aparesub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, si rare combinaţiichimice naturale ale aurului cu telurul. Exponate au forme spectaculoase, sugerează imagineaunei plante, animale, tun, sau chiar harta României. Colecţie mineralogicã, are peste 800exponate provenind din toată lumea, iar o vitrinã prezintă câteva dintre mineralele care au fostidentificate pentru prima oarã în lume în zăcăminte din România.


65 |Raport final

Cetatea Devei

Cetatea Devei datează din anul 1269. În anul 1748, în timpul răscoalei lui Horea,stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din MunţiiApuseni. Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşulDeva. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia, construit în secolul XVI cuaspect de bastion şi modificat în secolul XVIII în stilul baroc. Astăzi, CetateaDevei este în prezent o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 înmagazia cu praf de puşcă a fortăreţei.

Parcul Dendrologic Simeria

Pe la începutul secolului al XVIII-lea începe să prindă contur, pe malul stâng alRâului Mureş, ceea ce astăzi este considerat de specialiştii consacraţi "unmonument naţional în arta parcurilor" şi totodată cea mai veche şi mai valoroasăcolecţie de plante lemnoase exotice şi autohtone din România, ARBORETUMULSIMERIA. Rezervaţie dendrologică şi peisageră cu valoare de unicat pentrupatrimoniul naţional, Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului alXVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stilpeisager (englezesc, romantic).

Preţ informativ: 265 ron/turist

Traseul 8: Drumul sării


Traseul turistic: Salina de la Turda – Cluj, Ocnele de sare – Ocna Mureş, Alba Iulia, OcneleSibiului - Sibiu, Salina Praid – Harghita.

Descrierea obiectivelor turistice vizitate:

Salina de la Turda

Zăcămintele de sare din Transilvania s-au format cu 13,5 milioane de ani in urmă, într-o marecu adâncime redusă si sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeniîn subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Dovezi arheologice sigure aleexploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii(106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău in camere piramidale de 17-34 m adâncime si10-12 m lăţime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat şi masivul desare învecinat de la Băile Romane (în zona ştrandului actual).


66 |Raport final

Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehniceprimitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene.Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) şi este vizitabilă tot timpulanului.Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf.Demne de văzut sunt şi utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum arfi fierăria, crivacul şi moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) şi ScaraBogaţilor (o scară lucrată filigranat in lemn). Salina Turda este înscrisă pe lista MonumentelorIstorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.Microclimatul salinei este caracterizat de variaţii anuale ale temperaturii cuprinse în limitele11-12 C, umiditatea relativă de aproximativ 80%, presiunea aerului situată între 747-752 mmHgşi viteza de mişcare a aerului în limitele 0,02-0,70m/sec. Aceşti factori, o ionizare a aerului lanivele moderate precum şi lipsa bacteriilor patogene contribuie, ca şi în celelalte saline din ţară,la efectul curativ binecunoscut iîn afecţtiuni ale aparatului respirator.

Ocnele de sare de la Ocna MureşOcna Mureş, staţiune balneoclimaterică (la 258 m altitudine), pe stângaMureşului, dispune de lacuri saline şi un climat continental-moderat; temperaturamedie anuală fiind de 90 C (în iulie peste 200C, în ianuarie sub -40 C). Dintreinstalaţiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajări pentru aeroterapieşi helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, instalaţ ii pentru băi calde, instalaţiicu apă minerală sărată concentrată.

Ocnele Sibiului -SibiuDepunerile de sare de pe ţărmul mărilor şi masivele de sare care străpungeauscoarţa terestră până la suprafaţă au captat atenţia omului din cele mai vechitimpuri.

Începutul exploatării sării la Ocna Sibiului rămâne un fapt incert dar cert este că sciţii şi greciifăceau comerţ cu sarea extrasă de traci şi de daci.Gropile primitive ale dacilor au fost preluate şi modernizate de către romani, în limita tehnologieidisponibile la acea vreme, intensificând producţia.Originea localităţii Ocna Sibiului se pierde înnegura timpului. Zăcămintele de sare şi cadrul natural au facilitat apariţia aşezărilor umanechiar din timpurile preistorice. Mărturie stau topoarele de piatră găsite pe raza localităţii cedatează din paleoliticul mijlociu (cca. 100.000 - 40.000 Î.Hr.).

Salina Praid – HarghitaPrin exploatări masive de sare au rămas goluri subterane de mari dimensiuni,unde s-a individualizat un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante,între 14-16 C, umiditate scăzută 66-70% şi presiune mai mare decât la suprafaţaîn medie de 735-738 mmHg. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient întratarea afecţiunilor respiratorii. Aici s-au amenajat sanatorii subterane,tratamentul subteran, a inceput prin anii 1960, in mina Gh. Doja.

Traseul 9: Traseul sit-urilor săteşti din patrimoniul UNESCO



67 |Raport final

Traseul turistic: Prejmer – Braşov, Viscri – Braşov, Saschiz – Mureş, Valea Viilor – Sibiu,Biertan – Sibiu, Câlnic – Alba, Rimetea – Alba


Prejmer – Braşov

Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică gotic timpurie, edificată în a doua jumătate asecolului al XIII-lea. Constituie cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetatemedievală din estul Europei. Dedicată hramului "Sfânta Cruce", biserica a fost ridicată pe unplan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Initial, clădireaera compusă din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal.Fiecare braţ era compus din câte două travee, una pătrată şi alta poligonală (3/5), corul bisericiifiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare. Înrudirea evidentăcu spiritul şi formele utilizate pe şantierul bisericii mănăstirii cisterciene Cârţa, iar, pe de altăparte, cu cele prezente la biserica evanghelică din Bartolomeu-Braşov, ambele ridicate dupămijlocul secolului al XIII-lea permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime asecolului al XIII-lea şi încadrarea sa în aceaşi ambianţă stilistică. În jurul bisericii a fostconstruită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de refugiu. Preluată pe listapatrimoniului mondial cultural UNESCO.

Viscri – Braşov

Cetatea săsească din Viscri este cea mai veche şi mai bine conservată dintre cetăţile ţărăneştidin Transilvania. Ansamblul fortificat se află pe un mic deal din sat, ascuns la prima vedere depăduricea înconjurătoare. Poziţia înaltă îi conferă avantajul dominaţiei asupra zonei. Zidurilecetăţii protejează în interior biserica-sala romanică construită în sec. XIII. Din acea perioadăs-au păstrat 4 capiteluri romanice, unul dintre ele servind drept cristelniţă. Fortificaţia ovală dinjurul bisericii este construită din piatrăa de râu şi de câmp la bază şi din lemn în parteasuperioară. Ansamblul cuprinde 2 centuri de ziduri de apărare şi 4 turnuri. Intrarea se face pelatura de sud-est, turnul de poartă având 4 niveluri.


68 |Raport final

Cetatea se află pe o înălţime deasupra satului. Mica biserica-sală datează din sec. al XIV-lea,este mărginită la est de un cor iniţial semicircular, iar la vest de un turn masiv. În interiorulbisericii s-au păstrat resturi de sculptură romanică (cristelniţa, nişa, arc triumfal, portal).Biserica-cetate relativ mică, dar pitorească a străbatut ultimele două secole fără modificări. Eareprezintă unul dintre exemplele cele mai lămuritoare despre modul în care, în spaţiul cel mairestrâns, se alcătuia o zonă de supravieţuire pentru comunitatea ameninţată din afară. În1970-1971 cetatea a fost temeinic restaurată, reconstruindu-se coridorul de apărare albastionului de est, iar după 1990 a intrat in patrimoniul mondial UNESCO.

Saschiz – Mureş

Din ordinul voievodului Transilvaniei Bartolomeu Dragfi, în anul 1493 a început contruirea uneibiserici, în onoarea regelui Ştefan I al Ungariei. Cu această ocazie au fost arestaţi toţi locuitoriilocalităţii care se opuneau construirii bisericii, şi le-au fost confiscate averile. În 1496 a fostterminat corul bisericii, iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. În 1494, localitatea Saschiz(Keisd) a primit de la provincia Sibiu, membră a celor 7 Scaune săseşti, suma de 50 de guldeni,apoi în 1497sume de 25 guldeni, în 1521 încă 16 guldeni şi, în sfârşit, în 1525 alţi 15 guldeni,contribuţie pentru construirea Bisericii fortificate. În anul 1677 a fost supraînălţat turnul principal,de un maistru constructor tirolez, care a luat ca model Turnul cu ceas din Sighişoara. În aprilie1714, un incendiu devastator a distrus cea mai mare parte a clădirilor din Saschiz, ocazie cucare s-au topit şi cele trei clopote ale turnului cu ceas.Biserica evanghelică fortificată din Saschiz face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Înafară de biserica fortificată Sf. Ştefan, în Saschiz mai existau alte şase biserici, motiv pentrucare oraşul mai era cunoscut sub denumirea neoficială de Siebenkirchen (şapte biserici). Maiexistă astăzi urme a patru din ele.Pe un deal din apropierea localităţii, spre S-V, se găsesc ruinele unei cetăţi ţărăneşti,construite în secolele 14 şi 15, cam cu un secol înaintea bisericii. Pe o piatră a cetăţii estedăltuit anul 1343. Zidurile au înălţimea de 7-9 m. Cetatea a avut şase bastioane şi o fântânăadâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-12 m). Legenda spune că din fundul fântânii ar fipornit un tunel ce duce până în centrul comunei.

Valea Viilor – Sibiu


69 |Raport final

Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor este caracteristic pentru tipul de fortificare a uneibiserici preexistente şi a localităţilor de colonizare săsească din Transilvania. Biserica goticăeste menţionată documentar în 1414, a fost construită în secolul XV pe locul unei bisericiromanice. Între sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI, biserica a fost fortificată.Ansamblul bisericii evanghelice fortificate şi centrul istoric sunt monumente protejate înscrise înpatrimoniul mondial UNESCO.

Biertan – Sibiu

Biertanul face parte dintre primele aşezări germane din Transilvania fiind cuprins în cele două"Scaune" (Mediaş şi Seica) în Diploma Andreeană din 1224.Prima atestare a numelui său datează din 1283, într-un document privind impozitele cerute deCapitalul Catolic din Alba Iulia preoţilor catolici din comunităţile săseşti.Ca orice aşezare săsească, avea organizare urbanistică, remarcându-se stilul franconic alşirurilor de case în jurul unei pieţe centrale, deasupra căreia se înalţă o impunătoarebiserică-cetate.

Câlnic – Alba

În secolul al XIV-lea au început o serie de procese de partaj ale posesiunilor greavilor, odată cudecăderea rolului lor politic. În 1388 moare greavul Ioan, ultimul moştenitor pe liniebărbătească, şi cetatea intră în posesiunea familiei greavilor de Vingard, moştenitorii pe partefeminină. În 1430 cetatea este vândută de către Johann Geréb de Vingrad comunităţii săseşti,care o cumpără. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea fortificaţia a fost adaptată noilorcerinţe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiuluişanţ, iar donjonul este înălţat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana şi turnul-bastion înformă de potcoavă, şi se înalţă prima curtina primară. În acelaşi timp, o dată cu demontareaparţială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte.Preluatăpe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO.

Rimetea – Alba


70 |Raport final

Cetatea Colţeşti (Cetatea Trascăului, magh. Torockóvár), a fost construită în jurul anilor 1296de subvoievodul Thoroczkay din Colţeşti, ca cetate locuibilă şi cetate de refugiu. A fost ridicatăcu premeditare pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase, la o înălţime de 1120 m, în urmainvaziei tătare (mongole) din anul 1241, când au fost produse pagube însemnate localităţilorRimetea şi Colţeşti. Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 m, se păstrează o inscripţie caremenţionează ca familia Thoroczkay a construit castelul în secolul XIII. În anul 1470 cetatea afost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenitnobililor de Trascău (Thoroczkay), iar în 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de GheorgheDoja. Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) in cadrulrevoltei Curuţilor, familia nobililor de Trascău (Thoroczkay) a fost eliminată de pe scena istoriei,odată cu cetatea lor, distrusă în anul 1713 de către trupele imperiale austriece conduse degeneralul Tiege. Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei şi cele două turnurilaterale.

Localitatea RimeteaÎncă din vremea romană (106-274 d.C.), zona era populată (s-au gasit moneziromane din timpul împăraţilor Antoninus Pius si Maximinus Thrax) datorităminelor de fier de aici (urmele câtorva mine s-au păstrat până astăzi; între timpzăcămintele de fier au fost epuizate). O perioadă scurtă tot aici s-a prelucrat şiaur în monezi. În 1493 localitatea avea rangul de târg (oppidum), iar în 1666avea gradul de oraş. În sec. al XIII-lea au fost colonizaţi mineri de originegermană care apoi s-au contopit cu populaţia maghiară, acestei consecinţe fiindapariţia unui port popular specific.

Documentele menţionează în sec. al XV-lea existenţa unei fierării complete pentru unelteagricole care aparţinea unei familii nobiliare de Trascău. În anul 1716 funcţionau 16 cuptoarede topit minereu şi 16 ciocane hidraulice, iar la începutul sec. al XIX-lea se produceau 10.000maji (cca 1500 t). În acea perioadă uneltele agricole produse la Rimetea erau cele mai renumiteîn Transilvania, dar scăderea rezervelor de minereu şi concurenţa topitoriilor din Hunedoara şiResiţa au determinat decăderea totală a acestui meştesug.Totodată Torockó (Rimetea) era unul dintre centrele culturale importante ale Ardealului. În jurulanilor 1870, după un incendiu, s-au construit cunoscutele case albe, caracteristice zonei, careau fost frumos întreţinute. Stilul arhitectonic al clădirilor sale a făcut ca o mare parte dintreacestea să fie declarate monumente de arhitectură incluse în Patrimoniul UNESCO. Unspectacol original al comunei este şi asa-numitul „fărşang cu măşti”, la sfârşitul iernii.

Traseul 10: Traseul edificiilor religioase


Circuitul turistic: Alba Iulia - 14 km Sebeş – 14 km Alba Iulia – 9 km Sântimbru – 7 km Teiuş– 18 km Râmeţ – 18 km Teiuş – 25 km Blaj – 25 km Teiuş – 11 km Aiud – 22 km Colţeşti – 3


71 |Raport final

km Rimetea – 20 km Buru – 24 km Poşaga – 28 km Lupşa – 15 km Câmpeni – 12 km Abrud– 29 km Zlatna – 36 km Alba Iulia


Preţ informativ: 380 lei/turist

Traseul 11: Drumul vinului

Traseul turistic: Cîlnic, Gîrbova, Alba Iulia, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Bărăbanţ, Tibru, Cricău,Teiuş, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă.


Traseul are circa 200 de km şi străbate trei municipii - Aiud, Alba şi Blaj, traversând zececomune, fiecare remarcabile prin cultura şi tradiţiile sale. Traseul începe de la poalele MunţilorApuseni şi parcurge o zonă de o frumuseţe rară. Acesta străbate localităţile Cîlnic, Gîrbova,Alba Iulia, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Bărăbanţ, Tibru, Cricău, Teiuş, Aiud, Crăciunelu de Jos,Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pelângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii vor putea admira şi obiective istorice,naturale şi de cult. Acesta este un spaţiu încărcat de istorie, cu elemente de civilizaţie diferite,de la cea daco-romană până la cea română, maghiară şi germană, iar obiectivele turistice suntnenumărate şi de o importanţă şi frumuseţe neasemuite. De exemplu, în apropiere de satulIghiu, urmând paşii străbunilor pe vechiul drum roman al vinului, Via Magna, se află un minunatlac de baraj natural, Iezerul Ighiel. Acesta este situat în partea de sud a munţilor Trascăului, petraseul Aiud - Alba Iulia, prin comuna Galda de Jos (16 km). În satul Cricău, poate fi vizitatăbiserica construită în stil gotic, care datează din secolul XIII. Legenda spune că aceasta ar fifost ridicată pe ruinele unei bazilici romane. Ultimul sat de pe traseu este Ighiu, de unde se maiparcurg încă 8 km până la lac. Lacul s-a format în mod natural prin bararea unui pârâu.Toamna pădurea de fag şi stejar din împrejurimi capătă o culoare auriu-roşcata, iar lacul setransforma intr-o pata de culoare verde-smarald. De aici se pot observa împrejurimile munţilorsi se poate pleca in diferite trasee montane. Alt obiectiv este Cetatea Trăscăului. Aceasta a fostin proprietatea familiei maghiare Thoroczkai şi a fost distrusă parţial în 1704 de trupeleaustriece. Deşi nu mai păstrează arhitectura iniţiala intactă, cetatea domină împrejurimile şiatrage turiştii, datorită frumuseţii sale. De aici, se deschide o splendidă panoramă asupramunţilor Trascău, Piatra Secuiului şi Colţii Trăscăului. Aiud, Alba si Blaj, cele trei municipii străbătute de drumul vinului, oferă turiştilor un cadru ideal,îmbinând reperele istorice, culturale cu distracţia.

Traseul 12: Traseul „Imperial” – castele şi palate din judeţul Alba Martinuzzi


72 |Raport final

Vinţul de Jos, Palatul Apor şi Palatul Princiar - Alba Iulia, Castelul Bethlen-Blaj, CastelulBethlen- Sânmiclăuş, Castelul 'Bethlen'-Cetatea de Balta, Castelul Teleky - Ocna Mureş

Traseul turistic: Sebeş -10 km Vinţul de Jos – 13 km Alba Iulia – 43 km Blaj- 15 kmSânmiclăuş - 15 km Cetatea de Baltă - 15 km– 40 km Ocna Mureş – 22 km Aiud – 38 km AlbaIulia – 14 km Sebeş

Cetatea SebeşÎn timpul romanilor, Sebeşul era o mică aşezare la o încrucişare de drumuri comercialeimportante. În secolele XII-XIII s-a dezvoltat oraşul medieval. Devastat de tătari în 1241, el afost refăcut rapid. La începutul secolului XIV, Sebeşul a fost atestat ca centru al aşezărilor dindepresiunea Apoldului. Aşezare de meşteşugari şi negustori pricepuţi care întreţineau relaţii cuŢara Româneasca, Viena si Praga, Sebeşul a fost primul oraş din Transilvania care a primitdreptul să-şi construiască o cetate.

Martinuzzi – Vinţul de JosCastelul renascentist al lui Gheorghe Martinuzzi. Deşi ruinat şi afectat de refaceri, castelul,construit de cardinalul Gheorghe (György) Martinuzzi către 1551, este unul dintre edificiilereprezentative ale Renaşterii ardelene. Faţadele au un aspect simplu, sever. Corpul principalpăstreaza frumoase ancadramente de stil italian, atribuite lui Domenico da Bologna.

Palatul Apor şi Palatul Princiar - Alba IuliaPalatul Apor este cea mai reprezentativă constructie de arhitectură civilă medievală păstrată inAlba lulia. Clădirea este legată de numele lui Stefan Apor, membru ai unei vechi familii nobiliaretransilvănene. Palatul se află in apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a fost ridicat in a douajumătate a secolului al XVII-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea si-a avut aici resedintacontele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum clădirii fiindu-i aduse adăugiri,excelente portaluri interioare decorate in stil baroc (1711-1736).Palatul Apor cuprinde fragmente din curtina vechii cetati si din cladirile adosate ei (posibilevestigii de secol XVI). Ilustrand faza finală a stilului Renasterii asa cum s-a manifestat el inarhitectura Transilvaniei, prin ancadramentele ferestrelor rezalitelor laterale, aceleasi ca la maivechea casă Bethlen de care este alipit, clădirea a dobandit o nouă fatadă in primele deceniiale secolului al XVIII-lea, nota de miscare introdusă de rezalitul central, accentul pus pestructura si decorul scarii de onoare, detalii ornamentale de inspiratie militara. Acestea au fostrealizate intr-o perioadă in care fosta capitală a principatului era pe cale să devină principalaplace d'armes a noii stăpaniri, oglindind receptarea motivelor barocului ce pătrundea masiv inTransilvania odată cu Habsburgii. Prin intermediul austriecilor, resedinta nobiliară dobandea odestinatie militară. Palatul devine sediul generalului comandant al garnizoanei militare de laAlba Iulia, pentru ca ulterior (1900) sa devina sediul Kaiserlich und Koniglich Kleine Infanterie.După 1918 este preluat de armata romană, devine Cazarma Cuza Vodă, iar apoi, in 1939,sediul Legiunii de Jandarmi.Astăzi, clădirea este in proprietatea Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba lulia, care adesfăsurat in perioada 2003-2007 ample lucrari de consolidare, conservare si restaurare amonumentului, lucrari ce au pastrat elementele originale ale constructiei si i-au asiguratfunctionalitatea pentru noua sa destinatie.In aceasta noua destinatie, edificiul găzduieste cabinetele Rectoratului Universitatii si ale unordepartamente importante, săli de conferinte, laboratoare de invatamant si cercetare moderne,precum si un spatiu expozitional dedicat expunerii descoperirilor arheologice si restaurariiobiectelor.


73 |Raport final

Palatul princiar – amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente aleacestuia, palatul principilor Transilvaniei, a fost construit în etape succesive începând cu secolulal XIV- lea. În secolul următor, cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi înjurul a trei curţi interioare. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice,reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană, a stârnit admiraţia tuturor celor care l-auvizitat. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române. Sub imperiulHabsburgic, clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest,reşedinţa episcopiei romano- catolice.

Castelul Bethlen- SânmiclăuşConacul Alexius şi Georgius Bethlen, edificiu reprezentativ pentru Renaşterea târzie dinTransilvania, a fost construit între 1668-1683, după planurile lui Miklos Bethlen (care a studiatarhitectura în Olanda la Utrecht si Leyden). Conacul are un plan patrulater, dezvoltat pe 2nivele. Faţada sudică este tratată ca o dublă loggie etajată, deosebit de expresivă.

Castelul 'Bethlen'-Cetatea de BaltăCastelul Bethlen-Haller este construit în stilul Renaşterii franceze din secolul XVII.

Cetatea AiudÎn mijlocul oraşului Aiud se păstrează una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania(sec.XIII-XVI), cetatea Aiudului.

Traseul 13. Traseul “Imperial” (castele şi palate din judeţul Alba )


Circuitul turistic: Sebeş – 10 km Vinţul de Jos – 13 km Alba Iulia – 43 km Blaj- 15 kmSânmiclăuş - 15 km Cetatea de Baltă - 15 km Târnăveni -30 km Luduş – 40 km Ocna Mureş –22 km Aiud – 38 km Alba Iulia – 14 km Sebeş



Catedrala Romano–CatolicăSuccedând unor edificii ecleziastice mai vechi, bazilica romană, construită între anii 1246 –1291, a suferit modificări importante care i-ai sporit valoarea artistică. În prima jumătate asecolului XIV a fost ridicat corul gotic, iat în anul 1512 capela Lazo, primul edificiu al Renaşteriidin Transilvania. În secolul XVIII se reface turnul sud-vestic, iar în cel următor, se aducînfrumuseşări în stil baroc. Reprezentând unul dintre cele mai valoroase monumente medievaledin Transilvania, Catedrala Romano – Catolică adăposeşte monumente funerare din epocagoticului, Renaşterii şi barocului (sarcofagele familiei de Hunedoara, reginei Isabella, pricipeluiIoan Sigismund).

Catedrala Încoronării (1921 - 1922)Reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantului aşezământ a lui Mihai Viteazul, catedralaortodoxă, construită în anii 1912 – 1922, constituie expresia artistică a unităţii noastre naţionale,realizată la 1 Decembrie 1918. Arhitectura sa, inspirată de biserica domnească din Târgovişte,


74 |Raport final

se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut,ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi.

Biserica Evanghelică – Sebeş (sec. XIII - XIV)Biserica evanghelică din Sebeş a cărei construcţie a fost începută înainte de 1241 a fostterminată în 1382 şi reprezintă un interesant amestec al stilului romanic şi cel gotic. Altarul săueste decorat cu picturi şi sculpturi în relief realizate în perioada 1518-1528.

Biserica romanică – Sântimbru (sec. XIII)Vechea biserică, datând din sec.XIII, a fost distrusă cu ocazia bătăliei cu turcii (1442) şi a fostînlocuită cu actualul edificiu, prin grija lui Iancu de Hunedoara. Este o biserică-sală, cuarhitectură gotică (turnul vestic a fost adăugat ulterior). Pe faţada sudică, portal romanic,decorat cu motive amintind crestăturile îin lemn. La interior se păstrează fragmente de picturimurale (sec.XV-XVI).

Biserica Reformată şi Biserica Greco-Catolică – TeiuşBiserica reformată construită în stil romanic, cu elemente de gotic timpuriu. A fost terminată înanul 1379. Decoraţiile interioare sunt din secolul al XVIII-lea. Biserica greco-catolică a fostconstruită în secolul al XVII-lea.

Mănăstirea de la Râmeţ (1240)Mânăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania.Dacă biserica veche, important monument de arhitectură românească din veacul al XIV-lea sauchiar mai dinainte, stă mărturie a vieţii duhovniceşti intense ce se desfăşura aici, precum şi apreocupărilor culturale, cercetările arheologice ne duc mult mai departe în timp. ProfesorulBotezatu analizând osemintele găsite în mormintele de călugări descoperite cu prilejulrestaurării bisericii, trage concluzia că lavra mănăstirească de la Râmeţ exista şi în veacurile XI,XII, XIII, iar pustnici sau "eremili" (de unde şi numele localităţii şi mânăstirii Râmeţ) încă cu multmai devreme.

Mănăstirea minorită (1724 - 1736) şi Biserica Reformată -Aiud(sec. XV)În interiorul cetăţii Aiud se află o biserica datând de la sfârşitul secolului 15 şi începutulsecolului 16 (astăzi biserică reformată), construită în stil gotic transilvănean pe locul unei baziliciromanice care data din anul 1200. Turnul bisericii are 64 m înălţime şi este prevăzut cumetereze. Biserica a fost incendiată în 1601 de trupele austriece comandate de generalul Bastaşi apoi în 1704 tot de armatele austiece. Biserica a fost restaurată în 1729, 1735 şi în anii1965-1966. În 1961 turnul-clopotniţă a fost lovit de trăznet şi refăcut ulterior.

Mănăstirea de la Lupşa (1421)Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului. Fiindîntemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rolduhovnicesc pentru satele din apropiere. Călugării duceau viaţă sihastră în post şi rugăciune şiţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile dinMoldova, de unde aduceau cărţi de slujbă.

Biserica Romano-Catolică Abrud (1270)Fosta Biserică Romano-Catolică, distrusă în 1848, era înzestrată cu picturi murale datând dinsecolele XIV-XV, în care erau prezente, alături de scene aparţinând iconografiei apusene


75 |Raport final

(„Martiriul Sf. Erasmus“), scene comentate cu inscripţii chirilice, dovedind participarea unuizugrav român.

Biserica Ortodoxă - ZlatnaBiserica ortodoxă ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în stil gotic înanul 1424 de către Stanislav Hraboru, iar modificările datează din 1696 şi 1744 când bisericaprimeşte unele elemente baroce şi un altar nou. Interiorul bisericii este decorat cu picturi muralerealizate în secolele 15 şi 18.

Preţ informativ: 270 lei/turist

Traseul 14: Traseul cetăţilor dacice din Patrimoniul UNESCO

Traseul turistic: Băniţa - Petroşani, Luncani – Hunedoara, Sarmizegetusa Regia, CosteştiHunedoara, Căpâlna – Sebeş, Craiva – Cricău


Băniţa – PetroşaniCetatea geto-dacică Băniţa (sec.I î.C. - 106 d.C.), datează din timpul lui Burebista, refăcuta subregele Decebal şi distrusă în timpul războaielor daco-romane. Fortificaţiile cuprind construcţii cuscop militar: ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare. Sarcina cetăţii era de abloca accesul spre Sarmizegetusa Regia, dinspre sud. În incinta cetăţii a fost construit un turnde veghe, care înlesnea o observaţie satisfăcătoare a zonei. Au fost descoperite două ziduri, înstil "murus dacicus", de mari dimensiuni. Cetatea Băniţa a fost inclusă pe lista patrimoniuluicultural mondial UNESCO.

Cetatea Piatra Roşie de la Luncani – HunedoaraCetatea Piatra Roşie a reprezentat un bastion pentru apărarea Sarmizegetusei. Cetatea areforma unui patrulater, cu o suprafaţa de 3.745 mp, cu laturile lungi de 102 m şi cele scurte de45 m. La cele patru colţuri ale incintei se află câte un turn, cu rol militar de apărare, dar şidepozite de provizii şi arme. Al cincilea turn se găsea în mijlocul peretelui de est. Cetatea PiatraRoşie a făcut parte din sistemul exterior de fortificaţii a vechii capitale a Daciei - Sarmizegetusa.Rolul său era de a împiedica înaintarea inamicului dinspre vest şi sud-vest, din valea Streiului.Cetatea de la Piatra Roşie era legată de o serie de alte aşezări, desfăşurate pe o întinderedestul de mare, toate grupate în Munţii Orăştiei.

Sarmizegetusa RegiaSarmizegetusa Regia (= cea regească), a fost capitala Daciei preromane. Denumirea deSarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii din acea vreme şi sub alte forme cumar fi: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege. Numele este în mod sigur unul dacic, dar care afost păstrat în forme fonetice variate ale limbilor freacă şi latină. Cetatea dacică SarmizegetusaRegia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Costeşti Hunedoara


76 |Raport final

Cetatea dacică Costeşti - Blidaru este una dintre cele 6 fortăreţe dace din Munţii Orăştiei carefac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită însecolul Iî.Hr. cu scop de protecţie împotriva cuceririi romane.

Căpâlna – SebeşCetatea dacică Căpâlna (sec.II î.C.- 106 d.C.), inclusă pe lista patrimoniului cultural mondialUNESCO.

Craiva – CricăuPe locul numit Piatra Craivii se găsesc vestigiile unei cetăţi şi ale unei aşezări a dacilor dinsecolele II î.C. - I d.C. (incintă de piatră şi sanctuare).

Traseul 15: Traseul urmelor trecutului

Traseul turistic: Biblioteca Batthyaneum, Palatul Apor, Ruinele vechii mănăstiri catolice acălugărilor augustinieni, Expoziţia arheologică–Universitate, Monumentul Custozza, Sala Unirii,Muzeul Unirii, Palatul Princiar, Palatul Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice


Biblioteca Batthyaneum - Valoroase colecţii de carte veche şi de artă ale instituţiei ce poartănumele fondatorului sunt găzduite în biserica dezafectată a fostei mănăstiri trinitarieneconstruită în anul 1719. Obiectiv important al lucrărilor edilitare prin care a trecut oraşul înprimele decenii ale secolului XVIII-lea, biserica după desacralizare, a servit un timp ca spitalmilitar, fiind transformată în anul 1972 în bibilotecă din iniţiativa episcopului Ignaţiu Batthyai.

Palatul AporPalatul se află în apropierea Bibliotecii Bathyaneum şi a aparţinut contelui Apor, şi a fost ridicatîn a doua jumătate a secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XVIII-lea şi-a avut aicireşedinţa contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum clădirii fiindu-i aduseadăugiri, excelente portaluri interioare decorate în stil baroc.

Ruinele vechii mănăstiri catolice a călugărilor augustinieniRuinele vechii cetăţi medievale a Balgradului au fost scoase la lumină chiar în curteaUniversităţii 1 Decembrie 1918. Au fost descoperite anexele vechii mănăstiri catolice acălugărilor augustinieni. Vechiul complex monahal datează de acum 1.000 de ani. El se ridicachiar pe locul în care acum se înalţă universitatea. Arheologii au mai descoperit locuinţe cupavimente, un bordei de mari dimensiuni, cu stâlpi centrali de susţinere, dar şi obiecte carearată viaţa de zi cu zi a localnicilor. Practic, locuitorii orasului medieval au refolosit castrul ridicatde romani.

Expoziţia arheologică–UniversitateExpoziţia arheologică realizată în cadrul Universităţii “1 Decembrie 1918”, finanţată de UniuneaEuropeană prin Programul “Cultura 2000” are ca obiectiv principal promovarea patrimoniuluicultural al oraşului Alba Iulia – vechi artefacte arheologice ale omenirii, ceramica neolitică,relicve ale perioadei medievale – în rândul publicului larg şi în special al tinerilor (elevi, studenţietc.). Majoritatea artefactelor ceramice provin din colecţia arheologică cu caracterdidactico-ştiinţific a Universităţii din Alba Iulia, expoziţie valoroasă la fel ca şi cea de la MuzeulNaţional al Unirii din Alba Iulia sau Muzeul Municipal “Ioan Raica” din Sebeş.


77 |Raport final

Monumentul Custozza - monumentul cu înfăţişare de obelisc a fost ridicat în anul 1906 decătre corpul ofiţeresc al regimentului 50 infanterie Alba Iulia, în amintirea eroilor, căzuţi înbătălia de la Custozza, în războiul austro – italian din 1866. Textul plăcilor de bază, redactat înlimbile română, maghiară şi germană, menţionează numele celor ucişi, soldaţi români şi ofiţeriaustreci.

Sala Unirii unde, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvaniaau hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român, se află situată înclădirea fostului cazinou militar din cetate. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuitesemnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitecturaal şiplastic chemate să-i sporească valoarea artistică. În anul 1968, a avut loc o restaurare generalăa construcţiei, fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia deetnografie inaugurată în anul 1999.

Muzeul Unirii– găzduit într-o clădire monument de arhitectură, se remarcă prin bogăţiadeosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinândla acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice, monede şi cărţi. Înperioada interbelică, în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind dintransferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. Scrisorile şi obiectele personale ale luiAvram Iancu, adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume aleDocumentelor Unirii, împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleulviitoarei secţii a unităţii naţionale. Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeuluidin Alba Iulia ca o instituţie reprezentivă la nivel naţional, valorificând moştenireaistorico-artistică a oraşului şi judeţului Alba. Marile aniversări istorice aveau să defineascăprofilul actual al muzeului. Într-un fluent circuit cronologic, sălile muzeului sunt dedicatecomunei primitive, civilizaţiei geto-dacice, civilizaţiei romane din Dacia, procesului etnogenezeiromâneşti, evului mediu, evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice aţărilor române, imperiului habsburgic, marii răscoale conduse de Horia, Cloşca şi Crişan),precum şi epocii moderne a istoriei României.Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice, Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă unobiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României.

Palatul Princiar amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente ale acestuia,palatul principilor Transilvaniei, a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIV-lea. În secolul următor, cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul atrei curţi interioare. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice, reprezentativepentru Renaşterea transilvăneană, a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. A fostreşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române. Sub imperiul Habsburgic,clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest, reşedinţaepiscopiei romano- catolice.

Palatul Palatul Arhiepiscopiei Romano-CatolicePalatul arhiepiscopiei romano-catolice se află în partea de sud-vest a cetăţii şi a fost construitîntre secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificări în decursul timpului. Clădirea îmbinăarmonios elemente ale stilului renascentist târziu cu cele baroce, observate prin sobrietateaconstrucţiilor.


78 |Raport final

Pe lângă produse şi trasee turistice detaliate anterior care valorifică patrimoniul turistic,putem menţiona şi altele, printre care:

- Traseul Credinţei: Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică (PalatulCatolic), Biserica Memorială Mihai Viteazul

- Circuitul Cetăţilor Transilvănene: Braşov, Făgăraş, Sibiu, Alba Iulia, Cîlnic,Biertan, Şighişoara, Rupea, Viscri, Braşov

- Traseul Vestigiilor Romane: Porolissum – Sălaj, Napoca (Cluj Napoca), Ocnelede sare – Ocna Mureş, Vestigiile aşezării romane de la Brucla – Aiud, Apulum (Alba Iulia),Ampelum – Zlatna, Cetatea Romană şi Galeriile Romane – Roşia Montană,

- Traseul etnografie şi folclor: Vidra, Avram Iancu, Bucium, Alba Iulia, Căpâlna,Laz, Săsciori, Şugag

Priorităţile de acţiune

Având în vedere oferta turistică (traseele şi produsele turistice) precum şi pieţele vizate, pot fidefinite priorităţile de acţiune astfel (importanţa acordată este marcată prin numărul de buline):

Oferta turistică Piaţa vizatăPiaţa locală Piaţa naţională Piaţa internaţională

Cetăţi medievale dinTransilvania • ••• •••

Cetăţi de tip Vauban dinEuropa • •• •••

Traseul celor trei fortificaţii ••• •• •Traseul Unirii ••• ••• •Traseul Porţilor Cetăţii ••• ••• •Traseul „Suferinţei” ••• ••Traseul aurului în MunţiiApuseni •• •• •

Drumul sării •• ••Traseul sit-urilor săteşti dinpatrimoniul UNESCO •• •• ••

Traseul edificiilor religioase •• •• •Drumul Vinului •• ••• ••Traseul „Imperial” •• ••• •••Traseul Cetăţilor dacice dinPatrimoniul UNESCO • ••• •••

Traseul „Urmelor Trecutului” ••• •• •


79 |Raport final

Strategia de promovare

Elementul cheie al strategiei de promovare îl reprezintă elaborarea mesajului comunicaţional.Din punct de vedere tehnic mesajul este constituit din trei componente: „decalogul”, mesajulpermanent şi marca.

Decalogul” – este reprezentat de acel ansamblu de factori motivaţionali şi de valori caredetermină decizia turistului potenţial de a vizita Cetatea Alba Iulia şi reprezintă elementulcentral al mesajului global.

În cazul Cetăţii Alba Iulia, „decalogul” propus poate fi următorul:

Mesajul permanent – reprezintă „sloganul” care sintetizează factorii motivaţionali şivalorile specifice Cetăţii Alba Iulia ca punct de atracţie turistică şi ar putea fi formulat în felulurmător:

Marca – reprezintă un element grafic care asigură identitatea şi diferenţierea pe piaţă.Aceasta trebuie să fie prezentă în cadrul tuturor acţiunilor de promovare a Cetăţii Alba Iulia. In designul mărcii trebuie avute în vedere următoarele elemente: caracterele utilizate – pot fi utilizate caractere latine, medievale sau fonturi „book

antiqua” ; culorile – nuanţe de maro, ocru care să inducă sentimentul de vechi, medieval;

nuanţe de verde, albastru – care să inducă faptul că este un spaţiu liniştit, idealpentru plimbare, recreere sau petrecere a timpului liber.

simbolul - forma hexagonală a Cetăţii.

Tehnicile de promovare a Cetăţii Alba Iulia propuse spre a fi utilizate sunt:

(a) PUBLICITATEA publicitatea prin Internet – realizarea unui site web al Cetăţii în cadrul căruia să se

regăsească întreaga ofertă turistică pusă la dispoziţia turiştilor; publicitatea outdoor – 2 bannere publicitare amplasate la cele două intrări în oraş

pentru cu scopul de a atrage turişti aflaţi în tranzit prin oraş; publicitatea TV – conceperea şi difuzarea unui spot TV care să fie difuzat la nivel

naţional (se poate avea în vedere difuzarea spotului pe canale informative şi decultură precum Discovery, Histrory Channel, Travel and Living)

publicitatea prin broşuri, pliante care să fie difuzate în cadrul agenţiilor de turism,touroperatorilor şi a centrelor de informare turistică. ;

Cetatea Alba Iulia – Cetate a Marii Unirii, deoarece în spaţiul acesteia s-a realizatMarea Unire de la 1 Decembrie 1918

Cetatea Alba Iulia – Fortificaţie Medievală, de tip Vauban, una dintre cele maibine păstrate din România şi din Europa până în zilele noastre.

Cetatea Alba Iulia – „Respiră aerul istoriei!” („Breath the Air of History”)


80 |Raport final

(b) PARTICIPAREA LA TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII proiectarea şi construirea unui stand de participare care să fie utilizat la târguri de

turism (Târgul Naţional de Turism organizat bianual la Bucureşti, Târgul Internaţionalde Turism de la Berlin)

(c) RELAŢII PUBLICE organizarea unor evenimente cu specific medieval sau care să recreeze atmosfera

Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918

(d) INCLUDEREA CETĂŢII ALBA IULIA ÎN CADRUL UNOR REŢELE INTERNAŢIONALE DEPROMOVARE TURISTICĂ

- promovarea prin intermediul touroperatorilor şi a agenţiilor de turism de pe piaţaturistică europeană şi internaţională; - includerea Cetăţii Alba Iulia în cadrul unor trasee turistice europene şi internaţionale(Itinerarii culturale – proiect creat de Consiliul Europei, Cultura 2000 - Proiect iniţiat deUniunea Europeană);

Toate aceste elemente trebuie să demonstreze valoarea istorică şi culturală a Cetăţii.

5. PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING

Planul operaţional cuprinde calendarul acţiunilor prin care vor fi realizate strategiile demarketing propuse anterior: resursele financiare şi materiale implicate şi intervalul de timpaferent fiecărei acţiuni.

Etapa 1: se va desfăşura în cel de-al doilea semestru al anului 2008 şi pe parcursul anului2009 şi constă în:

definitivarea şi stabilirea tuturor detaliilor ofertei turistice (atât a traseelor, cât şi aproduselor turistice) propuse anterior;

elaborarea şi pregătirea materialelor promoţionale aferente ofertei propuse şi pieţeiţintă;

crearea noii identităţi turistice a Cetăţii Alba Iulia.

Etapa 2: implementarea practică a tuturor acţiunilor avute în vedere pentru realizareastrategiilor de marketing propuse, în perioada 2009 - 2010.

Acţiunea 1: Crearea identităţii turistice a Cetăţii

CREAREA IDENTITĂŢII TURISTICE A CETĂŢII ALBA IULIAProiect Acţiune Scurtă descriere

Noua identitateturistică

Marca turistică Designul mărcii şi elaborarea unuimanual de identitate pentru gestiuneaacesteia


81 |Raport final

Baza de imagini Crearea şi producerea unei baze deimagini care să reprezinte imagineaturistică a Cetăţii Alba Iulia

Centru de informareturistică

Crearea şi amplasarea unor Centre deinformare turistică în cadrul Cetăţii(unul în apropierea Pieţei tricolorului şiunul în apropierea Porţii I a Cetăţii)

Suporturiaudio-vizuale

Site web Crearea unui site web al Cetăţii AlbaIulia, care să prezinte întreaga ofertăturistică propusă şi creată anterior

Spoturi video Producerea unor materiale videopromoţionale care să încorporezemarca, decalogul şi oferta turisticăconcepută şi propusă anterior

P r e z e n t a r emultimedia

Realizarea unei prezentări multimediadestinate seminariilor organizate înrândul reprezentanţilor organizaţiilordin domeniul turismului, participării laTârguri de Turism, Centrelor deInformare Turistică.

Acţiunea 2: Crearea materialelor suport

CREAREA MATERIALELOR SUPORTProiect Acţiune Scurtă descriere

Suporturi grafice Broşuri „business” Cuprind informaţii generale despreCetatea Alba Iulia, harta şi itinerariilesugerate şi sunt utilizate în mediul deafaceri

Broşuri generale Cuprind atât informaţii generale, cât şidescrierea produselor şi circuitelorturistice oferite; sunt destinate atâtmediului business –to-business, cât şiconsumatorului final

Broşuri tematice Sunt elaborate separat pentru fiecareprodus sau circuit turistic; cuprind hartaşi sunt destinate atât mediului business– to - business cât şi turiştilor

Mape Conceperea şi producerea unor mapecare să conţină broşurile şi CD-urile deprezentare; sunt destinate mediuluibusiness – to – business

Postere Design – ul şi producţia unor posterecu imagini semnificative, destinatemediului business – to – business şiconsumatorului final


82 |Raport final

Plase Crearea şi producerea unor plase dinmaterial textil sau din hârtie reciclabilăpentru livrarea materialelorpromoţionale către parteneri sau cătreconsumatorii finali

Tricouri Crearea şi producerea de tricouriimprimate cu marca corespunzătoareCetăţii care să fie oferite parteneriloraflaţi în vizite de familiarizare

Merchandising Pixuri Crearea şi producerea de pixuriimprimate cu marca Cetăţii care să fiedistribuite tuturor categoriilor de public

Block notes –uri Crearea şi producerea de blocknotes-uri pe care se aplică marcaCetăţii şi care să fie folosite în cadrulCentrului de Informare Turistică

Cărţi poştaleCrearea şi producerea de cărţi poştalecu imagini din Cetate care să fiedistribuite tuturor categoriilor de public

BrelocuriCrearea şi producerea de brelocuri cuimagini din Cetate care să fiedistribuite tuturor categoriilor de public

Machete în miniaturăa Cetăţii

Crearea şi producerea de machete înminiatură a Cetăţii care să fiedistribuite tuturor categoriilor de turişti

Acţiunea 3: Programul de promovare

PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE PRESĂProiect Acţiune Scurtă descriere

Generarea de apariţiiîn presă

Vizite de familiarizare Organizarea unor vizite de familiarizarepentru reprezentanţii unor publicaţii dindomeniul turismului (Vacanţe şiCălătorii, Clever Travel, RomâniaTuristică etc.)

Buletin de ştiri Elaborarea şi expedierea unui buletinde ştiri către bazele de date alemediilor de presă din cadrul pieţelorvizate

PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE INTERMEDIARIProiect Acţiune Scurtă descriere

Promovarea cătreintermediarii pieţei

turistice

Organizarea deseminarii

Organizarea unor seminarii cuparticiparea reprezentanţilor agenţiilorde turism din judeţ şi din ţară

Vizite de familiarizare Organizarea unor vizite de familiarizareîn rândul operatorilor principali dincadrul pieţelor selecţionate


83 |Raport final

Participarea la târguriinternaţionale

Participarea cu un stand propriu laTârguri Internaţionale de turism

Participarea la târgurinaţionale

Participarea cu un stand propriu laTârgul Naţional de Turism de laBucureşti organizat bianual

PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE CONSUMATORProiect Acţiune Scurtă descriere

Promovarea cătreconsumatorul final

Târguri internaţionale Participarea cu un stand propriu laTârguri internaţionale de turism

Târguri naţionale Participarea cu un stand propriu laTârgul Naţional de Turism de laBucureşti organizat bianual

Ghiduri turistice Includerea Cetăţii în cadrulprincipalelor ghiduri turistice naţionaleşi internaţionale

Campanii publicitare Realizarea unor parteneriate cusectorul privat şi mediul universitar(cadre didactice, studenţi) pentrususţinerea şi desfăşurarea unorcampanii publicitare ţintite cătreconsumatorii finali aparţinând pieţelorselecţionate

Informarea „in-situ” Centrul de InformareTuristică

Amenajarea şi amplasarea a douăCentre de Informare turisticăpermanente în cadrul Cetăţii.

Calendarul acţiunilor propuse a fi realizate este următorul:

CRONOGRAMA 2008 – 2010PROIECTE ACŢIUNI 2008 2009 2010

C RE AR EAIDENTIT ĂŢ I IT URISTICE

NOUA IDENTITATETURISTICĂ A CETĂŢII

Marca turisticăBaza de imaginiCentru deinformare turistică

SUPORTURIAUDIO-VIZUALE

Site webSpoturi videoP r e z e n t a r emultimedia


84 |Raport final

C RE AR EAM AT ERIAL EL ORS UP ORT

SUPORTURI GRAFICE

Broşuri „business”Broşuri tematiceBroşuri individualeMapePosterePlaseTricouri

MERCHANDISING

PixuriBlock notes –uriCărţi poştaleBrelocuriMacheteminiaturale

PROGRAMULDE

PROMOVARE

GENERAREA DEAPARIŢII ÎN PRESĂ

Vizite defamiliarizareBuletin de ştiri

PROMOVAREA CĂTREINTERMEDIARII PIEŢEI

TURISTICE

Organizarea deseminariiVizite defamiliarizareParticiparea lat â r g u r iinternaţionaleParticiparea latârguri naţionale

PROMOVAREA CĂTRECONSUMATORUL

FINAL

Târguriinternaţionale

Târguri naţionaleGhiduri turistice

Campaniipublicitare

PROMOVAREA „INSITU”

Centrul deinformare turistică

6.BUGETUL PLANULUI

Bugetul aferent acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing

ACŢIUNE PREŢ UNITAR CANTITATE PREŢTOTAL

1. NOUA IDENTITATE TURISTICĂMarca turistică 2000 € + tva –

sigla, reguli deaplicare, aplicatii

1 2000

Baza de imagini 25 € + tva / foto,cu prelucrare 200 5000

Centru deinformare turistică

1.300 € + tva -stand, sistempop-up (3x2 m)

2 2600


85 |Raport final

Total 9.600 +tva2. SUPORTURI AUDIO-VIZUALE

Site web 1.500 € + tva –site static saudinamic, meniu sisubmeniuri

1 1500

Spoturi video 3.000 € + tva –spot 30 sec., filmat 2 6000

P r e z e n t a r emultimedia

(CD-uri)

1.500 € + tva /conceptie, infunctie decomplexitate700 € + tva, pt untiraj de 2.000 buc.

1 2200

Total 9.700 +tva3.SUPORTURI GRAFICE

Broşuri „business”20 pagini

2.1 € + tva / buc. -format finit A5,p o l i c r o m i efata/verso, 20pag., la un tiraj de1.000 buc.

2.1 euro X1000 buc.X 2

tiraje4200

Broşuri tematice

32 pagini

2.5 € + tva / buc. -format finit A5,p o l i c r o m i efata/verso, 32pag., la un tiraj de1.000 buc.

2.5 euro X1000 buc.X 2

tiraje5000

Broşuri individuale

16 pagini

1.95 € + tva / buc.- format finit A5,p o l i c r o m i efata/verso, 16pag., la un tiraj de1.000 buc.

1.95 euro X1000 buc.X 2

tiraje3900

Mape 0.8 € + tva / buc. –mapa A4, cubuzunar, la un tirajde 1.000 buc.

0.8 euro x1000 buc 800

Postere 0.4 € + tva -format 50x70 cm,policromie o fata,la un tiraj de 1.000buc.

0.4 euro x1000 buc 400


86 |Raport final

Plase 2.5 € + tva / buc. -format atipic,material textil,imprimare oculoare / o fata, laun tiraj de 1.000buc.

2.5 euro x1000 buc 2500

Tricouri 2,6 € + tva – tricoualb, personalizat oculoare, fata, max.10 cm

2.6 euro x100 2600

Total 19.400 +tva4. MERCHANDISING

Pixuri 1 € + tva / buc., laun tiraj de 1.000buc. (pix plasticpersonalizat oculoare)

1 euro x2000 buc 2000

Block notes –uri 1.5 € + tva / buc. -format finit A5,s p i r a l a t ,policromie copertasi o culoareinterior, 50 pag., laun tiraj de 250buc.

1.5 euro x250 buc. 375

Cărţi poştale

0.08 € + tva / buc.- format atipic,policromie fata/1culoare verso,laun tiraj de 1.000buc. x 8 modele

0.08 euro x2000 buc. 160

Brelocuri1.0 € + tva / buc. 1.0

eurox2.000buc

2000

Macheteminiaturale ale

Cetății

2.0 euro+tva / buc

2.0 eurox2000 buc 4000

Total 8.535 +tva5. GENERAREA DE APARIŢII ÎN PRESĂ

Vizite defamiliarizare

200 Euro /persoană / vizită+tva

30 pers x 2vizite x 2 anix 200 euro

24000


87 |Raport final

Buletin de ştiri 2 Euro / buletin–costuri deelaborare şiexpediere + tva

12 luni x 2ani x 2 Euro 48

Total 24.048 +tva6. PROMOVAREA CĂTRE INTERMEDIARII PIEŢEI TURISTICE

Organizarea deseminarii

2500 euro +tva 2 ani x 1seminar x2500 euro

5000

Vizite defamiliarizare

200 Euro /persoană / vizită+tva

30 pers x 2vizite x 2 anix 200 euro

24000

Participarea latârguriinternaţionale

ParticipareaTârgulInternaţional deTurism de la Berlin+tva

1 participarex 2 ani x

40008000

Participarea latârguri naţionale

Participarea laTârgul Naţional deTurism cu standamenajat – 1500Euro +tva

2 Târguri x 2ani x 1500

Euro6000

Total 43.000 +tvaTOTAL BUGET PLAN DE MARKETING 114.283 + tva

Bugetul a fost construit pe baza unor oferte orientative de preţ puse la dispoziţie deagenţiile de publicitate din localitate şi din alte judeţe.

Trebuie menţionat că bugetul nu prevede cheltuielile cu resursele umane ceurmează a fi implicate în derularea acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing. În acestsens se propune constituirea unui Birou de Specialitate la nivelul Administraţiei locale şiimplicarea Universităţii (inclusiv cooptarea studenţilor de la specializările Marketing şiSociologie ca şi voluntari în implementarea Planului de marketing).

7. REZULTATE PRECONIZATE

În urma implementării acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing suntpreconizate a fi obţinute următoarele rezultate:

A. Creşterea numărului de turişti care vizitează Cetatea Alba Iulia şi creşterea durateide sejur turistic, prin îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei turistice şi a modalităţilorde promovare;

B. Sporirea vizibilităţii Cetăţii Alba Iulia în România şi în străinătate;C. Creşterea notorietăţii mărcii Cetăţii Alba Iulia;D. Îmbunătăţirea imaginii oraşului Alba Iulia în ţară şi în străinătate;E. Dezvoltarea economică a întregului judeţ Alba (în condiţiile poziţionării oraşului Alba

Iulia ca pol de dezvoltare socio-economică a judeţului şi ca factor de atracţiedemografică) prin dezvoltarea industriei turistice şi ridicarea nivelului de trai alcetăţenilor.


88 |Raport final

F. Crearea de locuri de muncă în turism şi industrii orizontale şi verticale la nivelul uneiarii teritoriale vaste cuprinzând pentru primii 3 ani aria judeţului Alba şi a RegiuniiCentru şi în următorii 10 ani arii teritoriale interregionale.

Indicatorii de evaluare a rezultatelor implementării planului de marketing al CetăţiiAlba Iulia sunt:

I. Fluxurile turistice, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.;II. Numărul de turişti români / străini care apelează la serviciile turistice oferite de

infrastructura turistică specifică, numărul de turişti care vizitează obiectivele turisticeale Cetăţii Alba Iulia;

III. Ponderea cererii interne / externe în totalul cererii turistice anuale, indicelemodificării în timp a cererii turistice interne / externe;

IV. Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţaregională a cererii turistice interne, indicele sosirilor vizitatorilor străini, pe ţări deorigine şi zone geografice;

V. Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri / înnoptăripe tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;

VI. Gradul de ocupare a unităţilor de cazare;VII.Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;VIII. Sezonalitatea cererii turistice;IX. Gradul de satisfacere a turiştilor;X. Eficienţa campaniei promoţionale desfăşurate.

CAPITOLUL VII

PROBLEME ŞI PROIECTE ALE DEZVOLTĂRIITURISTICE A CETĂŢII ISTORICE

În acest capitol final am realizat o sinteză a principalelor probleme, dar şi a soluţiilor identificatede locuitori, lideri locali şi experţi din proiect.

1. PROBLEMA: Existenţa unor situri istorice suprapuse şi slaba corelaţie arhitecturală aacestora.

PROIECTE propuse:

Protejarea, semnalizarea şi punerea în valoare a tuturor siturilor arheologice

Reconstruire şi punere în valoare a accesului în Cetate dinspre latura de vest

Reabilitatea şi reconversia cu funcţiuni administrative, dar şi culturale şi devizitare a Palatului Principilor


89 |Raport final

Punerea în valoare şi dobândrea de funcţiuni turistice pentru BibliotecaBatthyaneum

Deschiderea pentru public a Observatorului astronomic

2. PROBLEMĂ: Lipsa unui traseu de vizitare cu intrare unic, existent în cazul celor maimulte Cetăţi Vauban din Franţa (ilustrativ este astfel cazul Cetăţii de la Besancon,Franta, vizitată de unele dintre persoanele intervievate).

PROIECTE propuse:

Înfiinţarea de puncte de informare turistică locală

Amenjarea unui traseu de promenadă care să includă zidurile Cetăţii, dar şiturnul Catedralei ortodoxe şi a altor clădiri înalte din zonă.

Înfiinţarea/reconstrucţia unui teatru de vară în şanţurile Cetăţii

Amenajarea unui Amfiteatru în zona şanţurilor interioare ale Cetăţii

Înfiinţarea unui Muzeu în aer liber

Înfiinţarea unui parc botanic, după modelul Grădinii Botanice din Cluj

Harta electronică a oraşului şi a siturilor turistice

3. PROBLEMĂ: Lipsa unei BRAND UNITAR care să permită promovarea, dezvoltarea şivalorificarea bogăţiilor turistice şi de divertisment ale Cetăţii.

PROIECTE propuse:

Elaborarea unei strategii turistice a municipiului Alba Iulia pe termen mediu şilung

Elaborarea programului de evenimente tursitice şi organizarea în fiecare lunăa câte unui festival major (Zilele unităţii naţionale, Zilele teatrului medieval,Zilele tradiţiilor locale, Zilele cărţii religioase, Zilele ortodoxiei, Zilelecatolicismului, Zilele tradiţiei evreieşti, Zilele maghiarimii, Zilele Italiei, ZileleAustriei, etc.)

Conceperea, editarea multilingvă, multiplicarea şi diseminarea constantă aunor produse de informare şi promovare turistică

Promovarea obiectivelor Cetăţii la nivelul tour-operatorilor majori din ţară şistrăinătate


90 |Raport final

Participarea la târguri interne şi externe de turism

4. PROBLEMĂ: Dificultatea gestionării teritoriale a Cetăţii în condiţiile lipsei uneiadministraţii unice, fie ea sub forma unei asociaţii cetăţeneşti sau private.

PROIECTE PROPUSE: a fost testat în cadrul interviurilor înfiinţarea unei GUVERNANŢE a Cetăţii.

Ideile expuse în casetă au fost acceptate ca punct de plecare pentrufundamentarea formei unice de administrare.

GUVERNANŢA CETĂŢII ISTORICE ALBA IULIASchiţă de proiect

A. Guvernanţa va fi un parteneriat public privat, iar factorul constitutiv ar putea fi administraţia publică locală alăturide care să participe organizaţiile implicate în gestiunea patrimoniului cultural-istoric al Cetăţii (Universitatea „1Decembrie 1918” Alba Iulia, Arhiepiscopia ortodoxă, Episcopia romano-catolică, Muzeul Unirii, BibliotecaBatthyaneum şi alte organizaţii publice sau private cu gestiuni majore în cadrul patrimoniului), precum şi instituţiipublice sau organizaţii private cu interese majore în spaţiul Cetăţii (Consiliul judeţean, Prefectura, investitori,ONG-uri, etc.).B. Guvernanţa va fi înzestrată de parteneri cu spaţii, aparat administrativ, tehnic şi financiar, având capacitateaorganizaţională de a colecta şi gestiona fonduri din managementul autonom al spaţiului bine delimitat teritorial alCetăţii istorice.C. În scopul delimitării teritoriale a Guvernanţei, administraţia locală ca fondator şi partenerii săi vor angaja acţiunicorespunzătoare.D. Se vor putea amenaja 3 birouri de orientare turistică. Birourile vor avea atât suport de acces, orientare şimonitorizare informatică (cartele unice de intrare la toate obiectivele din Cetatea istorică înzestrate cu posibilitateade a accesa toate infochioşcurile de pe cuprinsul Cetăţii), cât şi mijloace de acces, orientare şi promovare clasică(bilete clasice, materiale audio-video şi în scris). În afara funcţiei de orientare, birourile pot fi dotate, prin proiectuliniţial integrat spaţial, istoric, etc., cu spaţii expoziţionale sau de comerţ cultural-istoric fără a prima asupra funcţieilor de orientare.E. În spaţiul Guvernanţei aceasta ar putea avea capacitatea de a colecta fondurile de la birourile de orientareturistică, dar şi din alte surse cum ar fi: concesionarea unor spaţii pentru amenajarea de atracţii turistice înconformitate cu Strategia de promovare şi dezvoltare a Cetăţii, chirii pentru spaţiile cu care a fost înzestrată decătre parteneri, alte forme stabilite prin statutul de înfiinţare

i |

Anexa 1REZULTATE FINALE ANCHETĂ 1200 DE CAZURI

(cifrele reprezintă procente din total,fără cei care nu răspund)

INTERES PENTRU PROMOVAREA CETĂŢII

I1. În ce măsură sunteţi interesat în promovarea turistică a Cetăţii (ca sumă de monumente şifortificaţii istorice) din Alba Iulia ?

Foartemult Mult

Aşaşi

aşaPuţin Deloc Nu ştiu

1. Ma interesează cine realizează promovarea 23.3 24.9 27.9 13.9 6.6 3.4

2. Mă interesează ce se promovează 40.8 39.8 13.3 3.2 1.2 2.4

3. Mă interesează cum se face promovarea 35.7 29.1 21.5 6.0 4.2 3.6

4. Mă interesează ce câştigă oraşul de peurma promovării Cetăţii 46.6 29.6 12.5 5.3 3.3 2.7

5. Mă interesează ce aş putea câştiga eu deurma promovării Cetăţii 20.0 16.9 21.5 14.2 21.7 5.8

6. Mă interesează să particip şi eu la uneleacţiuni de promovare 13.6 18.3 24.5 14.4 20.5 8.8

INTERES TURISTIC

T1.Aţi auzit că Cetatea Alba Iulia a fost votată de cititorii unui ziar din România drept una dincele 7 Minuni turistice ale României?

1. Da 43. 92. Nu 50.1

T2.Dv. personal aţi votat la acest concurs (top) ?1. Da 11.92. Nu 45.5

T3. În opinia dv. ce credeţi că ar trebui promovat mai mult în Alba Iulia ca obiectiv turistic?Maimultdecât

se faceacum

Cât eacum esuficient

Mai puţindecât se

face acum

Promovare princeva obişnuit

(presă, broşuri)?

Promovare prinorganizarea unor

evenimente neobişnuite(gen carnavaluri, muzee

în aer liber, concerte,etc.)?

1.Cetatea istorică şimonumentele de pe teritoriul ei 85.6 10.6 0.8

Da Nu Da Nu71.8 12.8 76.8 11.4

2.Manifestările legate desărbătoarea Zilei Naţionale 61.7 31.1 2.8 66.5 14.3 75.6 9.0

3. Clădirile şi spaţiile modernedin oraş 44.2 40.7 8.0 59.1 22.9 47.0 30.5

4. Manifestările prilejuite deZilele oraşului 46.3 42.6 3.3 63.8 15.0 70.4 12.9

ii |

T4. În ce măsură aţi vizitat următoarele locuri în scopul de a admira, contempla?Cel

puţino dată

pesăptă-mână

De 1-2ori pelună

Decâtevaori pe

an

O datăsau de 2ori până

acum

Nuam

vizitat, darintenţi-onez

Nu amvizitatdelocşi nu

intenţi-onez

Credeţi că esteatractivă

pentru turistulromân ?

Credeţi că esteatractivă

pentru turistulstrăin ?

Da Nu Da Nu1.Catedrala Reîntregirii(curte) 20.2 28.9 38.0 11.0 0.4 0.8 93.1 2.0 89.8 2.7

2.Catedrala Reîntregirii(interior) 19.1 27.9 38.4 11.8 0.7 1.1 91.5 2.3 88.1 2.8

3.Universitatea „1Decembrie 1918” (faţada) 14.8 13.5 25.4 23.0 12.2 9.1 65.2 25.4 62.4 24.8

4.Exponate dinUniversitatea „1 Decembrie1918” (interior)

8.7 7.8 12.2 20.4 33.2 15.1 64.2 22.4 60.8 23.0

5.Muzeul Unirii (interior) 4.0 7.0 36.8 44.5 5.2 0.7 90.6 3.4 88.7 3.0

6.Muzeul Unirii (exterior,cu figuri istorice) 10.5 17.4 40.7 25.6 2.8 0.7 88.2 5.2 85.7 5.6

7.Obeliscul „Horia, Cloşcaşi Crişan” 17.5 21.9 42.4 15.2 1.2 0.4 90.8 3.1 87.3 4.7

8.Zidurile CetăţiiMedievale (şanţuri) 13.3 18.4 48.0 15.8 2.4 0.6 97.7 5.4 86.9 4.8

9. „Traseul celor 3fortificaţii” 7.9 10.3 29.1 24.5 22.4 3.6 88.1 4.1 86.4 4.1

10. Porţile Cetăţii(contemplare de aproape) 19.6 24.3 41.5 10.6 1.8 0.3 90.4 3.4 88.5 3.4

11. Monumentul Custozza(contemplare de aproape) 9.8 12.8 28.8 19.8 19.9 5.3 75.7 13.6 75.3 13.2

12. Statuia lui M. Viteazul(contemplare de aproape) 17.5 21.0 42.5 13.9 2.3 0.8 88.3 4.8 85.7 6.0

13. Catedralaromano-catolică (dininterior)

6.8 7.3 29.1 32.3 18.4 4.8 87.0 4.5 85.7 4.9

14.Biblioteca Batthyaneum(în interior) 3.3 3.8 10.7 26.1 42.7 10.7 80.3 9.3 79.9 8.8

15.Palatul Apor (în curte) 4.6 4.9 10.6 19.9 44.1 12.7 78.9 8.8 77.4 8.4

T5. În ce măsură aţi vizitat următoarele locuri în scopul de vă simţi bine, de a vă relaxa?

Cel puţino dată pe

săptă-mână

De 1-2ori pelună

Decâtevaori pe

an

O datăsau de 2ori până

acum

Nu amvizitat ,

darintenţi-

onez

Nuam

vizitatdelocşi nu

intenţi-onez

Poate fi un locde relaxare

pentru turistulromân ?

Poate fi un locde relaxare

pentru turistulstrăin ?

16. Fântâna arteziană(contemplare de aproape) 43.5 27.8 15.2 9.0 1.9 1.5 90.5 4.0 86.3 6.3

17. Restaurantul„Underground” (când eradeschis)

8.3 11.5 16.1 17.6 13.2 29.8 60.6 27.6 56.6 30.2

iii |

18.Restaurantul „PUB 13” 7.8 13.3 24.6 18.3 14.7 19.3 75.2 17.4 70.1 18.9

19. Parcul de joacă delângă şanţurile Cetăţii 7.6 12.3 24.6 22.8 16.8 14.3 69.2 21.8 58.5 30.5

20. Parcul de joacă delângă Pub 13 5.4 8.3 15.0 16.3 31.o 21.7 67.2 21.8 58.1 28.8

T6-T5. Care locuri ar trebui sa fie promovate cu prioritate

Promovare pentruturisti romani(prioritati %)

Total Promovare pentruturisti straini(prioritati %)

Total

1 21+2

1 21+2

1.Catedrala Reîntregirii (curte) 10.9 2.2 13,1 8.8 2.3 11.12.Catedrala Reîntregirii (interior) 13.1 5.5 18.6 12.1 4.9 17.03.Universitatea „1 Decembrie1918” (faţada) 2.1 1.3

3.42.2 1.3

3.5

4.Exponate din Universitatea „1Decembrie 1918” (interior) 2.2 2.1

4.30.8 1.9

2.7

5.Muzeul Unirii (interior) 11.7 8.920.6

9.0 7.916.9

6.Muzeul Unirii (exterior, cufiguri istorice) 4.3 3.7

8.03.4 2.7

6.1

7.Obeliscul „Horia, Cloşca şiCrişan” 4.5 4.0

8.53.7 1.9

5.6

8.Zidurile Cetăţii Medievale(şanţuri) 12.0 6.4

18.411.8 7.3

19.1

9. „Traseul celor 3 fortificaţii” 9.6 14.2 23.8 11.2 13.4 24.610. Porţile Cetăţii (contemplare deaproape) 4.2 8.5

12.74.4 9.3

13.7

11. Monumentul Custozza(contemplare de aproape) 0.8 1.4

2.21.6 0.7

2.3

12. Statuia lui M. Viteazul(contemplare de aproape) 1.7 2.7

4.42.3 3.3

5.6

13. Catedrala romano-catolică(din interior) 3.3 4.3

7.66.3 5.5

11.8

14.Biblioteca Batthyaneum (îninterior) 4.3 10.2

14.55.6 10.6

16.2

15.Palatul Apor (în curte) 0.6 5.1 5.7 1.1 6.1 7.2

16. Fântâna arteziană(contemplare de aproape) 3.3 3.9 7.2

3.24.0

7.2

17. Restaurantul „Underground”(când era deschis) 0.6 0.6 1.2

0.91.0

1.9

18.Restaurantul „PUB 13” 0.5 1.5 20.5

2.22.7

19. Parcul de joacă de lângăşanţurile Cetăţii 1.0 1.3 2.3

0.40.9

1.3

20. Parcul de joacă de lângă Pub13 0.5 0.9 1.4

0.10.3

0.4

iv |

T8. Aţi auzit, citit despre proiectul de îmbunătăţire a infrastructurii din Cetate (apă, canal...)?1. Da 50.82. Nu 42.7 T9.Cât de important credeţi că este proiectul de îmbunătăţire a infrastructuriidin Cetate pentru creşterea valorii ei turistice?

1. Foarte important 2.Destul de important 3. Nu prea important 4. Deloc important 9. NS/NR

44.3 13.6 1.7 0.3 40.5

T10. Aţi citit, urmărit, vizionat şi cât de des despre Cetate şi monumentele de pe teritoriul ei...?De

câtevaori pelună

Decâteva

ori pe an

O datăsau de2 oripânăacum

NiciodatăV-au plăcut ? Ce v-a plăcut sau nu v-a plăcut

la ele?

Da Nu

1. Panourisemnalizatoare 15.8 30.2 27.9 21.8 57.9 13.3

2. Broşuri turistice,ghiduri 8.4 27.2 35.8 24.3 55.1 13.4

3.Articole în presa scrisă 19.4 33.3 27.1 16.3 60.4 11.94.Emisiuni radio 17.2 27.2 23.2 27.8 51.1 11.45.Emisiuni deteleviziune 17.0 27.1 25.8 26.1 54.1 10.3

6. Cărţi 6.9 17.3 26.1 43.8 39.2 12.47. Pagini Internet 11.8 15.4 19.2 46.4 35.8 14.0

VALORIFICARE TURISTICĂV1. Apreciaţi că este necesară o mai bună valorificare turistică a Cetăţii Alba Iulia (incluzândtoate monumentele de pe teritoriul delimitat de zidurile Cetăţii) ?

1. Da 89.82. Nu 6.6

Cei care spun Nu vor sări direct la întrebările din secţiunea Promovare turistică (P1-).Cei care spun Da vor răspunde la întrebările din această secţiune.

V2. Care din următoarele forme de organizare a unor spaţii pentru plimbare, relaxare realizatepe teritoriul Cetăţii istorice ar fi atractive pentru dv. ?

Da Nu 1.Amenajarea unor alei pentru plimbare ale căror trasee să fie cât mai pitoreşti 88.8 3.8

2.Valorificarea punctelor de maximă atracţie turistică prin oferirea unorfacilităţi de relaxare (bănci, chioşcuri cu ziare, etc.) 80.8 10.3

3. Amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii 74.5 16.3

4.Amenajarea unor piste pentru biciclişti 60.0 28.8

5.Altceva. Ce anume ?

v |

V3. Consideraţi că organizarea unor spaţii pentru plimbare, relaxare în spaţiul existent dinCetate, de genul celor de mai sus, ar putea fi atractivă... ?

Da Nu Dacă Da, ne puteţi spune şi care ar fi cel mai atractiv1.Pentru un turist din România 85.3 5.82.Pentru un turist din străinătate 82.1 8.3

V4. Care din următoarele amenajări de clădiri în scop turistic v-ar atrage în spaţiul istoric alCetăţii ?

Da Nu1.Amenajarea unui turn (cu specific medieval) care să permită o imagine deansamblu a Cetăţii

77.7 13.6

2. Amenajarea unui han în care arhitectura, mobilierul şi vestimentaţia celorcare servesc să aibă specific medieval

75.3 14.6

3. Amenajarea de terase (ceainării), spaţii comerciale sau pentru expoziţii caresă respecte arhitectura medievală

68.3 21.1

4.Amenjarea unui amfiteatru în aer liber după modelul celor romane pentruspectacole de teatru, muzică, simpozioane, etc.

78.1 13.4

5.Amenjarea unui parc de distracţii pentru copii sub forma Cetăţii în miniatură 70.7 18.3

6.Altceva. Ce?

V5. Amenajarea unor clădiri sub formele de mai sus, ar putea fi atractivă...?Da Nu Dacă Da, ne puteţi spune şi care ar fi cea mai atractivă

1.Pentru un turist din România 83.5 5.02.Pentru un turist din străinătate 81.4 6.0

V6. Care din următoarele evenimente organizate în aer liber în ambianţa şi pe teritoriul Cetăţiiv-ar atrage ?

Da Nu1.Spectacole de muzică (ce gen? 1............................2......................) 73.1 13.82.Spectacole de dans (ce gen? 1..............................2.....................................) 60.9 23.43.Expoziţii de pictură 64.4 22.84.Expoziţii de sculptură 65.3 23.95.Recitaluri (recitare) de poezie 48.8 39.66.Spectacole de teatru cu actori profesionişti 75.9 14.97.Spectacole de teatru cu actori amatori, eventual elevi sau studenţi 68.5 20.68.Spectacole de artă medievală 76.8 13.99.Organizarea unui carnaval cu costume de epocă 82.5 8.510.Concursuri pentru copii îmbinând probe sportive şi de cunoştinţe istoricelegate de Cetate

71.8 18.8

11.Proiectarea unor (secvenţe de) filme cu subiect istoric având legătură cuCetatea

71.6 18.6

12.Târguri de artă populară 74.1 17.013.Târguri de vin cu degustare 58.8 29.214.Târg de flori 66.7 23.515.Concurs / demonstraţie de tir cu arcul, arbaleta (eventual cu imitaţii ale unorarme de epocă)

62.1 27.2

16.Punerea în scenă a unor momente istorice petrecute în Cetate 76.0 14.317.Vizitarea Cetăţii într-un cadru care să reconstituie atmosfera veche istorică 83.6 7.8

vi |

(cai, trăsură, costume istorice)18.Vizitarea Cetăţii într-un trenuleţ electric 55.3 34.219.Organizarea unui concurs de grafică având ca temă monumentele din Cetate 53.4 35.220.Organizarea unui revelion în aer liber în perimetrul Cetăţii 58.6 31.621.Demonstraţii de lupte între cavalerii medievali 67.3 22.122.Întâlniri cu veterani de război, eventual realizarea unui Muzeu al veteranilor 58.8 30.323.O grădină zoologică 52.2 38.624.Parc botanic 68.8 22.6

V7. Organizarea unor evenimente în aer liber, de genul celor de mai sus, în ambianţa şi peteritoriul Cetăţii, ar putea fi atractivă...?

Da Nu Dacă Da, ne puteţi spune şi care ar fi cel mai atractiv1.Pentru un turist din România 86.8 4.32.Pentru un turist din străinătate 84.8 5.2

V8. Care din următoarele lucruri ar creşte interesul dumneavoastră pentru evenimenteleorganizate în aer liber ?

Da Nu1.Utilizarea, pe timp de noapte, a proiectoarelor pentru a pune în valoaremonumentele istorice

75.7 14.4

2.Utilizarea, pe timp de noapte, a unor jocuri de lumină şi culoare care sădinamizeze atmosfera

54.1 34.5

3.Proiectarea pe panouri sau pe zidurile Cetăţii a unor imagini, scene legate despecificul evenimentului care are loc

69.3 20.8

4.Prezenţa, în cadrul evenimentului, a unor persoane în costume de epocă 75.8 14.1

5.Prezenţa, în timpul evenimentului, a unor obiecte specifice evului mediu(trăsuri, caleşti, arme, armuri, etc.)

82.3 9.3

6. Altceva. Ce?

V9. Care activităţi comerciale ar fi atractive pentru dv. dacă se vor realiza în spaţiul Cetăţii?

Da Nu

1.Vânzarea de pliante, CD-uri care prezintă specificul Cetăţii, muzeeleexistente, programul evenimentelor organizate

64.7 25.6

2.Vânzarea unor obiecte care le imită pe cele de epocă: - costumaţie (eventualpentru carnaval), arme, bijuterii, vase

71.8 17.7

3.Vânzarea unor suveniruri: monede cu imagini istorice, machete ale cetăţii,bisericilor (eventual obiecte cu utilitate: pixuri, agende, truse de birou cuimagini sau forme ale obiectivelor turistice din Cetate)

79.8 11.8

4.Oferirea de mâncăruri şi băuturi tradiţionale într-un cadru care respectăspecificul medieval

71.7 19.2

5.Vânzarea de jucării care imită obiectele de epocă 50.3 38.9

vii |

6.Oferirea spre închiriere de: biciclete, role, camere foto, video, tricicletepentru cei mici, etc.

47.3 40.0

7.Oferirea spre închiriere a unor sisteme audio (multilingve) de prezentareitinerantă a Cetăţii

56.6 32.1

8.Altceva. Ce?

V10. Dezvoltarea comerţului în Cetatea istorică apreciaţi că ar fi atractivă pentru...?

Da Nu Dacă Da, ne puteţi spune şi care ar fi cea mai atractivă1.Pentru un turist din România 75.8 14.62.Pentru un turist din străinătate 76 13.7

V11. Care evenimente organizate în spaţiile din Cetate (în săli) ar fi atractive pentru dv.?Da Nu Da Nu

1.Expoziţii de pictură medievală 66.6 2 1 .5

10.Lansare de carte cu subiectistoric

5 6 .2

31.9

2.Expoziţii de obiecte de artă medievală(vase, bijuterii, etc.)

78.4 1 1 .8

11.Concert de muzică clasică 6 1 .4

27.7

3.Expoziţii de arme, armuri 73.4 1 6 .5

12.Concert de colinzi 7 9 .0

11.4

4.Expoziţie de vestimentaţie medievală 78 1 1 .8

13.Expoziţii ale unor pictoricontemporani

5 9 .3

28.3

5.Expoziţie de icoane pe sticlă 71.9 1 7 .9

14.Concert de muzică folk 6 0 .8

28.4

6.Expoziţii de carte veche 63.8 2 5 .9

15.Cinematecă –filme de artăromâneşti

6 3 .2

24.4

7.Simpozioane pe teme legate de istoriaCetăţii

60.1 2 9 .8

16.Cinematecă –filme de artă străine 5 3 .2

32.8

8.Simpozion pe teme legate de CastrulRoman

57.4 3 2 .3

17.Concursuri de interpretaremuzicală

5 9 .9

28.3

9.Cinematecă – proiecţii de filme cusubiect legat de Cetate

69.6 2 0 .9

18.Altceva. Ce?

PROMOVARE TURISTICĂ

P1. Care sunt ziarele, posturile de radio şi televiziune şi tipul de pagini Internet pe care leurmăriţi celmai mult (în ordine) ?

1. 2. 3.1. Ziare Unirea 42% Unirea 10% Unirea 5%2. Posturi TV. Pro Tv 30% Pro Tv 15% Antena 1, Prima TV 6%3. Posturi radio Radio 21 22% Radio 21 10% Reatregirea 5,2%4. Tip pagini internet a. divertisment b.informaţii generale c.informaţii de specialitate

P2. Care credeţi că este, actualmente, calitatea publicităţii, reclamei care se face...?A. Pentru locuitorii

municipiului Alba IuliaB.Pentru turiştii din

RomâniaC. Pentru turiştii din

străinătateF.

slabă Slabă Bună F.Bună

Nuştiu

F.slabă Slabă Bună F.

BunăNuştiu

F.slabă

Slabă Bună F.

BunăNuştiu

viii |

1.Cetăţii, în ansamblul ei 16.1 42.2 32.8 2.7 4.1 18.6 42.5 22.7 2.2 9.6 31.9 13.0 1.9 1.9 18.9

2. Monumentelor istoriceexistente în Cetate 12.4 41.4 33.8 4.4 4.9 16.0 40.0 25.0 2.3 11.1 29.2 28.3 15.1 2.3 19.1

3. Evenimentelor în aer liberorganizate în Cetate 9.8 32.1 42.3 9.0 3.7 15.1 38.0 25.3 3.9 11.9 29.3 26.7 14.3 2.2 21.3

4.Evenimentelor organizateîn spaţiile (săli) din Cetate 11.2 37.9 35.3 4.4 7.5 19.0 36.3 21.8 2.9 13.9 30.0 26.4 13.9 0.8 23.1

P3. Actualmente,dumneavoastră de unde deţineţi informaţii despre...?

De la TV. De laRadio

Dinpanouri

publicitare

Din pliantepublicitare,

ghiduri

De peInternet

Din ziare,reviste

„Dinşcoală”

„De lacunoscuţi”

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU1.Cetate, în ansamblul ei 37.2 39.2 44.1 51.1 20.4 52.2 51.1 54.1

2.Monumentele istoriceexistente în Cetate 33.3 33.4 42.8 49.0 18.7 49.8 49.0 50.3

3.Evenimentele în aer liberorganizate în Cetate 38.3 49.7 37.7 39.7 14.8 51.2 21 59.4

4.Evenimentele organizate înspaţiile (sălile) din Cetate 31.9 47.0 34.5 40.2 14.8 50.8 22 57.4

P4. Cât de bine informat credeţi că sunteţi în ceea ce priveşte...?

Foartebine Bine Aşa şi

aşa Slab Foarteslab

1.Cetatea, în ansamblul ei 6.5 36.0 44.2 10.2 1.82.Monumentele istorice existente în Cetate 7.2 36.0 43.0 10.3 1.93.Evenimentelor în aer liber organizate în Cetate 7.4 29.4 42.4 15.9 2.84.Evenimentelor organizate în spaţiile (sălile) din Cetate 5.2 21.8 40.7 24.3 6.3

P5. În ce măsură aţi discutat cu alte persoane despre valorificarea şi promovarea Cetăţii ?

Foartemult Mult Aşa şi

aşa Puţin Deloc

1.Rude, cunoscuţi din România 4.8 15.1 26.8 28.4 23.52.Rude, cunoscuţi din străinătate 3.3 7.2 18.9 20.5 47.3

P7. Alegeţi vă rugăm 10 cuvinte care credeţi dv. că ar trebui să se regăsească într-o prezentarescurtă a Cetăţii adresată turiştilor (fie ei români sau străini) [încercuiţi cifra corespunzătoare]

1.Roman 2 7 .3

21.Muzeu 3 4 .2

41.Bastion 8.9 61.Afaceri 1.5 81.Spectacol 5.8

2.Român 4 1 .4

22.Ardeal 2 7 .7

42.Balon 0.6 62.Hotel 0.3 82.Târg 2.7

3.Ortodox 2 9 .2

23.Transilvania 3 0 .1

43.Avion 0.8 63.Pensiune 2.3 83.Popular 4.3

4.Catolic 9.3 24.Dracula 7.7 44.Turn 3.4 64.Sky 0.5 84.Sport 1.55.Unire 5 9 .

925.Reformat 2.0 45.Dac 8.7 65.Apuseni 7.3 85.Lac 0.5

6.Fortificaţie 4 4 .7

26.Şanţuri 2 4 .9

46.Înalt 1.6 66. Sibiu 1.8 86.Piaţă 1.7

ix |

7.Ziduri 3 3 .4

27.Fântână 1 3 .3

47.Mare 2.3 67.Cluj 1.6 87.Teatru 3.7

8.Palat 1 1 .4

28.Parc 7.4 48.Vechi 8.1 68.Aeroport 2.3 88.Sculptură 2.8

9.Vauban 21 29.Viu 2.5 49.Medieval 2 3 .3

6 9 . A v r a mIancu

7.3 89.Rock 1.1

10.Bibliotecă 21 30.Atractiv 9.3 50.Muzică 4.6 70.Armată 4.7 90.Joacă 1.111.Biserică 1 5 .

831.Formidabil 3.7 51.Festival 5.6 71.Steag 8.2 91.Bere 1.3

12.Catedrală 4 1 .6

32.Europa 6.3 52.Zoologic 1.8 72.Traseu 9.1 92.Artificii 5.3

13.Creştinătate 1 2 .8

33.România 2 1 .6

53.Cramă 5.6 73.Batalion 2.3 93.Parcare 1.5

14.Austriac 2.9 34.Horia 2 7 .6

54.Vin 3.8 74.Mister 2.1 94.Monument 1 5 .0

15.Maghiar 3.6 35.Cloşca 2 6 .3

55.Epocă 9.8 75.Panoramă 2.9 95.Castru 1 0 .3

16.Statuie 2 0 .3

36.Crişan 2 5 .3

56.Costum 3.8 76.Stil 1.9 96.Tenis 0.5

17.Tun 8.4 3 7 . M i h a iViteazul

4 4 .7

57.Arme 5.1 77.Cărţi 2.4 97.Restaurant 2.2

18.Cal 1 0 .2

38.Iancu de H. 7.8 58.Artă 7.1 78.Arheologic 9.2 98.Suvenir 3.9

19.Obelisc 3 1 .8

39.Goldiş 2.3 59.Simpozion 2.7 79.Istorie 1 4 .1

99.Zăpadă 1.8

20.Cavalerie 5.6 40.Maniu 2.3 60.Carnaval 3.3 80.Caleaşcă 2.8 100.Copii 2.2

P8. Ce vă atrage, în general, la o destinaţie (un obiectiv) turistic?Foarte

multMult Puţin Deloc Nu ştiu

1.Valoarea istorică 47.8 38.3 8.6 1.8 0.12.Misterul locului 35.8 37.4 17.7 4.3 1.43.Mărimea unor clădiri 19.3 32.4 33.8 9.0 1.14.Exponatele 32.8 43.8 14.8 2.4 0.15.Evenimente în aer liber 29.3 42.4 18.3 4.0 0.16.Calitatea serviciilor de cazare 40.8 34.7 13.9 3.0 3.07.Locuri de parcare numeroase 28.9 29.0 25.1 9.9 2.38.Preţul 40.4 29.0 19.3 4.3 2.49.Caracterul izolat, retras 18.3 29.2 33.1 9.5 4.810.Costume tradiţionale 35.8 38.3 16.8 2.7 2.011.Organizarea de evenimente neobişnuite 33.8 31.7 19.5 6.5 3.712.Parcuri de distracţii pentru copii 25.5 33.6 25.9 7.8 2.313.Vechimea clădirilor 36.8 39.8 15.3 3.0 1.1

x |

14.Spaţiul verde 49.0 37.7 7.9 1.4 0.815.Peisajul natural 54.2 36.5 4.3 1.0 0.616.Locuri de promenadă, plimbare 44.8 40.0 9.1 1.2 1.317.Fântâni arteziene 36.7 35.9 19.1 3.3 1.318.Lacuri 32.1 35.3 21.0 5.7 1.719.Râuri 31.9 33.8 21.7 5.8 1.820.Curăţenia locului 72.1 19.4 3.2 1.1 0.821.Interzicerea circulaţiei maşinilor în zona turistică 56.5 23.8 11.1 3.7 1.422.Servicii de tratament medical 33.9 35.3 19.5 4.8 1.823.Gară în apropiere 14.6 26.2 34.9 17.0 2.724.Aeroport în apropiere 14.9 16.9 31.4 27.0 4.625.Puncte numeroase de informare 33.5 42.4 14.4 3.3 1.526.Informaţii numeroase pe Internet 31.8 34.4 17.7 7.2 2.827.Ghizi bine pregătiţi 45.2 37.0 10.3 2.7 0.728.Broşuri numeroase 34.3 41.3 15.2 3.1 0.129.Târguri de artizanat 32.1 40.8 16.8 3.4 1.930.Magazine cu suveniruri 34.7 39.8 13.7 2.8 1.331.Altceva (ce?)....................................................

P9. Referitor la un loc, obiectiv turistic, dumneavoastră cum procedaţi de regulă ?1. Recomandaţi întotdeauna cu căldură cunoscuţilor dv. Locurile care v-au plăcut 64.52. Recomandaţi cu prudenţă, deoarece gusturile pot fi diferite 19.43. Mai degrabă le spuneţi unde să nu meargă 4.8

4. Nu faceţi aproape niciodată recomandări turistice cunoscuţilor 2.5

P10. În ce măsură, apreciaţi a fi necesare următoarele, în privinţa îmbunătăţirii promovăriiCetăţii ?

În maremăsură

În micămăsură

Deloc Nu ştiu

1.Un site pe Internet dedicat doar promovării turistice a Cetăţii 75.5 13.3 3.0 4.42. Publicitate, reclamă numeroasă în mass-media 75.9 16.3 1.6 2.23.Crearea unui mijloc de a vedea de sus Cetatea (balon, turn, etc.) 64.2 23.9 4.9 3.64.Un parteneriat public între Primărie, Consiliul Local şi alte instituţii 63.1 21.7 5.1 6.35.Un parteneriat public-privat 42.8 33.2 8.3 10.76.Simpozioane, conferinţe naţionale şi internaţionale 52.0 30.9 5.6 6.37.Puncte de informare cu orar zilnic 53.2 33.3 4.6 4.58.Bannere stradale de dimensiuni mari 46.1 32.8 9.0 6.89.Broşuri numeroase distribuite în ţară şi străinătate prin agenţii de turism 72.8 16.6 2.3 3.2

P11. Cine credeţi că ar trebui să urmărească („să supravegheze”) promovarea Cetăţii ? [se potîncercui mai multe răspunsuri] ?

INSTITUŢII LOCALE1. Primăria prin serviciile specializate 82.6 2. Consiliul Local Alba Iulia 56.83. Consiliul Judeţean Alba 48.34. Prefectura Judeţului Alba 45.7

SOCIETATEA CIVILĂ5. Un ONG constituit în vederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric 36.76. Un operator econimic/agenţie de turism 24.3

xi |

7. Un grup de personalităţi culturale din municipiu 26.18. Altcineva (cine?..............) 9. Nu stiu

P12. Ce parte din bugetul Local apreciaţi că ar trebui alocată dezvoltării obiectivelor turisticedin Cetate şi promovării lor ?

1. Cea mai mare parte din bugetul destinat dezvoltării oraşului 16.5

2. O parte importantă, alături de alte priorităţi 64.3

3. O mică parte, întrucât altele sunt priorităţile 10.24. Nu ştiu 4.5

P13. În ce măsură optaţi pentru următoarele direcţii de dezvoltare a Cetăţii Alba Iulia ?În maremăsură

În micămăsură

Deloc Nu ştiu

1.Ca zonă destinată vizitării monumentelor, exponatelor şi clădiriloristorice

82.8 11.1 0.8 1.7

2.Ca zonă de atracţie zilnică pentru turişti, prin organizarea deevenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală

74.5 18.7 2.0 1.4

3.Ca zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare, buticuri, etc.) 24.2 40.5 26.2 3.34.Ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale 50.2 32.7 6.1 5.35.Ca zonă în care să fie organizate evenimente de afaceri, turism deafaceri

26.9 32.1 17.8 5.8

6.Ca zonă cu numeroase birouri de tip notarial, imobiliar, etc. 12 23.8 53.0 4.77.Ca zonă în care să fie amplasată Primăria şi unele instituţii locale 18.6 22.8 45.3 6.58.Ca zonă în care să fie restricţionată circulaţia maşinilor 57.2 21.2 12.9 3.49.Ca zonă în care să fie realizate manifestări sportive 30.7 34.2 20.8 6.810.Altceva (ce anume?)

P14. Sunteţi de acord să fiţi consultat atunci când se iau decizii importante pe tema Cetăţii ?1. Da 52.42. Nu 46.5

DATE GENERALEE1. Sexul: 1. masculin 2. Feminin 42.3 57.7E2. Vârstă: 14 - 19 ani 20 - 29 30 - 39 40 - 49 50 – 59 60 şi peste 14.1 23.6 17.4 15.1 16.8 12.9 E3. Studii: 1. până la 8 clase 2. Până la 10 clase 3. liceu 4. Postliceala, st.Superioare 11.9 11.4 39.5 37.3

E4. Starea civilă: 1. Căsătorit 2. Necăsătorit 3. Divorţat 4. Văduv 5. Concubin 54.1 31.4 4.1 5.5 0.3E5. Locul de muncă: 1. În Cartierul Cetate 2. În afara Cartierului Cetate 3.Nu am loc de muncă 19.9 33.8 28.4

Anexa 2: Corelaţii statistice (coeficienţi Pearson) între obiectivele cultural-istorice din Cetate pe care cetăţeniimunicipiului le doresc a fi promovate

pref_9 pref_2 pref_5 pref_8 pref_10 pref_13 pref_14 pref_15 pref_7 pref_3 pref_4 pref_6 pref_11 pref_12pref_9 1 -.072(*) -0.029 .145(**) -0.032 -0.040 0.023 0.022 -.112(**) -.111(**) -.089(**) -0.032 -0.015 -.112(**)pref_2 -.072(*) 1 .181(**) -.127(**) 0.003 -0.030 -0.045 -0.025 -0.039 0.010 -.074(*) -0.031 -.068(*) -0.018pref_5 -0.029 .181(**) 1 -.126(**) -0.038 -.072(*) 0.045 -0.025 -0.021 -0.020 0.013 -0.031 -0.048 -0.026pref_8 .145(**) -.127(**) -.126(**) 1 0.046 -0.010 -0.042 -0.025 0.022 -.074(*) -.068(*) -.074(*) 0.007 -.093(**)pref_10 -0.032 0.003 -0.038 0.046 1 -0.042 -.084(**) -.074(*) -0.026 -0.044 -.069(*) -0.018 .084(**) .085(**)pref_13 -0.040 -0.030 -.072(*) -0.010 -0.042 1 .123(**) 0.041 -.073(*) -.070(*) -.066(*) 0.020 -0.020 0.039pref_14 0.023 -0.045 0.045 -0.042 -.084(**) .123(**) 1 .322(**) -.087(**) -.080(**) -.085(**) 0.027 0.010 -.113(**)pref_15 0.022 -0.025 -0.025 -0.025 -.074(*) 0.041 .322(**) 1 -.060(*) -0.028 0.001 0.010 -0.014 -0.042pref_7 -.112(**) -0.039 -0.021 0.022 -0.026 -.073(*) -.087(**) -.060(*) 1 -0.006 0.023 .082(**) 0.053 .091(**)pref_3 -.111(**) 0.010 -0.020 -.074(*) -0.044 -.070(*) -.080(**) -0.028 -0.006 1 .297(**) -0.005 0.014 0.003pref_4 -.089(**) -.074(*) 0.013 -.068(*) -.069(*) -.066(*) -.085(**) 0.001 0.023 .297(**) 1 -0.027 -0.024 -0.008pref_6 -0.032 -0.031 -0.031 -.074(*) -0.018 0.020 0.027 0.010 .082(**) -0.005 -0.027 1 -0.002 0.024pref_11 -0.015 -.068(*) -0.048 0.007 .084(**) -0.020 0.010 -0.014 0.053 0.014 -0.024 -0.002 1 .098(**)pref_12 -.112(**) -0.018 -0.026 -.093(**) .085(**) 0.039 -.113(**) -0.042 .091(**) 0.003 -0.008 0.024 .098(**) 1

Legendă:pref_2: aleg ca prioritate de promovare Catedrala Reîntregirii pref_3: aleg Universiatea „1 Decembrie 1918” (faţada)pref_4: aleg Universitatea „1 Decembrie 1918” (interior, exponate) pref_5: aleg Muzeul Unirii (interior)pref_6: aleg Muzeul Unirii (exterior, cu figuri istorice) pref_7: aleg Obeliscul „Horia, Cloşca şi Crişan”pref_8: aleg Zidurile Cetăţii Medievale (şanţuri) pref_9: aleg „Traseul celor trei fortificaţii”pref_10: aleg Porţile Cetăţii pref_11: aleg Monumentul Custozzapref_12: aleg Statuia lui Mihai Viteazul pref_13: aleg Catedrala romano-catolicăpref_14: aleg Biblioteca Bathyaneum pref_15: aleg Palatul Apor

**corelaţii semnificative statistic la nivelul de probabilitate de 99%*corelaţii semnificative statistic la nivelul de probabilitate de 95%

i

Anexa 3Ghid de interviu

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia realizează o cercetare în rândul locuitorilor şi instituţiiorreprezentative din Alba Iulia privind promovarea turistică a Cetăţii Alba Iulia. Rezultatele cercetării vor fiutilizate pentru fundamentarea unei strategii de promovare turistică a acestui important obiectiv istoricşi de patrimoniu. Considerând că instituţia pe care o reprezentaţi poate avea opinii pertinente în acestsens, vă rugă să ne răspundeţi la câteva întrebări. Vă asigurăm că informaţiile pe care ni le furnizaţi vorfi utilizate exclusiv cu scopul fundamentării strategiei de promovare turistică a Cetăţii.

1.Studiul realizat în lunile noiembrie-decembrie 2007 a arătat că în opinia locuitorilor municipiului,dintre obiectivele turistice ale oraşului, Cetatea istorică este cel mai important şi valoros produs. Înacest sens 85,6% dintre cele 1200 de persoane investigate apreciază ca este necesară o mai bunăpromovare a Cetăţii istorice şi a monumentelor de pe teritoriul ei. Dvs. sunteţi de acord cu această evaluare? Da, sunt de acord cu această evaluare. Cetatea a îndeplinit succesiv, sau în acelaşi timp rolul decentru: religios, politic, administrativ, cultural sau militar al Transilvaniei. Este nevoie de o maibună promovare. Care ar trebui să fie acţiunile majore necesare pentru o mai bună promovare a Cetăţii istorice şi

a monumentelor de pe teritoriul ei?Publicitate prin partenerii media locali, spoturi prezentate atât la radio cât şi la televiziunealocală. Site-ul care promovează Cetatea să fie actualizat. Punerea la dispozitia cetăţenilor,turistilor, vizitatorilor, materiale sub forma unor ilustrate, pliante, materiale multimedia – care săcuprindă imaginii, documentare, diferite evenimente. Lecţii de istorie, cu anumite categorii deelevi să se desfăşoare la obiectivele din interiorul Cetăţii, concursuri şcolare de genul ”Să necunoaştem, Să descoperim, Cetatea”, etc.

2. Cel mai reprezentativ obiectiv care trebuie promovat cu prioritate este „Traseul celor treifortificaţii”, consideră 33% dintre cetăţenii chestionaţi. Pe locurile doi, trei, patru ca obiective ce trebuiepromovate sunt menţionate Zidurile Cetăţii Medievale, Catedrala Reîntregirii şi Muzeul Unirii. Dintreobiectivele mai puţin vizitate din cauza unor restricţii, dar care totuşi sunt apreciate ca demne depromovare cu prioritate trebuie menţionată Biblioteca Batthyaneum. Detalii asupra acestor clasamentegăsim în harta de la pagina 6. Dumneavoastră sunteţi de acord cu acest clasament ? Sunt de acord cu promovarea „Traseului celor trei fortificaţii”, pentru că aceasta zonă a fost”scoasă din anonimat”, dar cu Zidurile Cetăţii Medievale (care nu sunt de fapt medievale cimoderne, doar în unele locuri înglobează elemente care provin de la o fortificaţie medievală ), nusunt de acord până în momentul în care au ce să ofere vizitatorului. Ma refer la câteva indicaţiiscrise, in situ, care să spună ceva despre ziduri, bastioane, blazoane, material de construcţie,imagini din timpul reabilitării, etc. Este foarte important de a valorifica zonele din interiorulfortificaţiilor, ceea ce precizaţi la ppt. 2, vizitatorul simte nevoia la un momet dat să se aşeze, să serelaxeze, chiar să consume ceva.

ii

Care din acţiunile de promovare menţionate ar sprijini obiectivele de dezvoltare a instituţiei dvs.şi care credeţi că nu sunt de interes sau chiar ar fi contrare ?

Consider că orice acţiune de promovare este binevenită. Nu găsesc nici o acţiune care nu ar fi deinteres pentru instituţia noastră. Ce alte acţiuni de promovare credeţi ar fi utile pentru a valorifica pe deplin potenţialul turistic

(şi nu numai) al instituţiei pe care o reprezentaţi ?Mă gândeam la proiecţii nocturne pe faţada turnului clopotniţă. Seara este momentul primbărilor,mai ales în parcul cu fântâna din faţa catedralei. Spoturi care să promoveze Cetatea, filmedocumentare, spoturi şi imagini cu evenimente care se desfăşoară în oraş, etc. 3. Direcţia strategică dorită de cetăţenii oraşului pentru Cetate este cea a dezvoltării de excepţie aturismului cultural şi istoric şi nu a dezvoltării obişnuite. 82,8% dintre cetăţeni optează pentrudezvoltarea ca „zonă destinată vizitării monumentelor, exponatelor şi clădirilor istorice”, 74,5% ca „zonăde atracţie zilnică pentru turişti, prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera deCetate medievală”, 50,2% ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale” şi doar24,2 % ca „zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare, buticuri, etc.)” şi 12% ca „zonă cunumeroase birouri...”. Dumneavoastră sunteţi de acord cu direcţia strategică propusă de cetăţenii chestionaţi? Sunt de acord cu o dezvoltare care să îmbine primele două variante, cred că se vor lua în vedere şispaţii unde vor rula diferite filme documentare realizate în Cetate, reconstituiri, imagini relevantecu referire la modul în care arăta Cetatea înainte de a fi reabilitată (paşii), etc. Dar cu modalităţile de realizare propuseModalităţile de realizare mi se par coerente, prioritatea este ceea ce se propune la ppt. 1. Care ar trebui să fie proiectele, acţiunile de realizat în spaţiul cultural istoric al Cetăţii care să

contribuie la materializarea acestor opţiuni?[vă rugăm să descrieţi]Pentru accesul în zona de şanţuri trebuie realizat ceea ce propuneţi d-voastră la ppt. 1, la care a-şiadăuga panouri explicative ale elementelor fortificaţiei. Apoi se vor derula acţiunile propuse la ppt. 2,3. Pe viitor, dacă vorbim de o Capitală a fortificaţiilor, s-ar putea demara un proiect, în care să fieimplicate oraşele care deţin astfel de fortificaţii, de tip Vauban, cu evenimente în care să prezinte pelângă partea de istorie a fortificaţiei arta, muzica, patrimoniul, film/foto, etc., specifice fiecăreiculturi. Aveţi şi alte idei / opţiuni privind direcţia strategică generală şi modalităţile de realizare? Dacă

DA, care sunt acestea?O parte din zonele interioare ale fortificaţiilor cred că ar trebui destinate realizării unor expoziţii deartă, cu/fără vânzare. Propun tabere de creaţie care să se desfăşoare în oraş, dar care să promovezeobiective din interiorul cetăţii. Filmele documentare le consider relevante. În aceste filme poate rulatoată istoria cetăţii. 4. Studiul asupra opţiunilor cetăţenilor a arătat că aceştia sunt în favoarea unui turism cultural-istoricmodern cu crearea de evenimente numeroase în ambianţa istorică şi prin amenajări de spaţii în stilmonumental care să atragă turişti de pe plan intern şi internaţional. Cele mai importante viziuni extrasedin opţiunile cetăţenilor sunt atmosfera medievală (cu caleşti, costume, dar cu evenimente muzicalecontemporane) şi amenajările istorice monumentale ale spaţiului Cetăţii (gen turn panoramic medieval,amfiteatru roman sau han medieval).

iii

Dumneavoastră sunteţi de acord cu astfel de opţiuni ? Sunt de acord cu o atmosferă medievală, dar şi spectacolele de sunet şi lumină nu a ar trebuineglijate. Ce probleme tehnice întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de idei?Nu văd.

5. Cetăţenii reclamă ca şi condiţii necesare pentru dezvoltarea turistică curăţenia spaţiului verde, alei şitrasee bine semnalizate, precum şi restricţionarea circulaţiei maşinilor în zonă. Dumneavoastră sunteţi de acord cu o astfel de condiţionare a dezvoltării turistice de

amenajarea unor alei, trasee şi de restricţionarea circulaţiei maşinilor? Sunt necesare realizarea unor alei, asta în situaţia în care se permite circulaţia maşinilor sau acaleştilor. Ce bariere tehnice sau alte bariere întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de idei?

Nu întrevăd nici o barieră, decât în situaţia în care s-ar restricţiona circulaţia maşinilor,nemulţumire din partea locuitorii care nu au alt acces decât prin zona Cetăţii. 6. Utilizarea noilor tehnologii informaţionale în valorizarea peisajului cetăţii şi în orientarea turiştilor(infochioşcuri, diaporame etc.) poate fi o măsură cheie a Strategiei de promovare turistică a Cetăţii.Infochioşcurile sunt un mijloc din ce în ce mai utilizat în orientarea turistică la faţa locului, pe planmondial şi chiar în unele destinaţii tursitice din România. În ceea ce priveşte obiectivul pe care îl reprezentaţi (sau obiectivele turistice a căror situaţie o

cunoaşteţi) sunteţi de acord cu utilizarea unor astfel de tehnologii informaţionale? Sunt de acord şi consider că sunt necesare, materialul vizual a căştigat teren, poate fi considerată ostrategie de promovare. Concret, puteţi să ne spuneţi în ce condiţii ar putea fi implementată la obiectivul turistic

(obiectivele turistice) o tehnologie informaţională care să crească atractivitatea elementelorturistice cele mai reprezentative?

Consider atât de necesar un birou de informare turistică care să promoveze atât obiectivele localecât şi cele din întreaga Eparhie (jud. Alba şi Mureş), mă refer la Schituri, Mănăstiri, bisericiMonument istoric. Condiţiile în care ar putea fi implementată o tehnologie informaţională suntcele de ordin fianciar. Nu cred că ar fi o problemă spaţiul şi factorii de decizie ar promovafavorabil o astfel de idee. 7. În urma studiului opţiunilor cetăţenilor şi pe baza investigării condiţiilor din teren echipa noastrăpropune 3 proiecte pentru reabilitarea şi valorficarea superioară a Centrului istoric al oraşului Alba Iulia(vedeţi Planşele 1-4 din documentul “concept.ppt”). Vă rog să le examinaţi. (Menţionăm că pentruprimul proiect există deja un studiu de fezabilitate realizat şi că lucrul la proiect este în stadiuavansat de proiectare în vederea finanţării prin POR) Dumneavoastră sunteţi de acord cu implementarea acestor proiecte? Sunt de acord cu implementarea acestor proiecte, consider necesar de a fi reabilitată şi pusă învaloare Cetatea de tip Vauban din Alba Iulia. În acest mod Cetatea şi obiectivele turistice dininterior vor fi conservate, va exista un interes turistic ridicat, va fi locul unde se vor consuma(probabil) multe evenimente culturale. Ce probleme tehnice sau alte bariere întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de

idei?

iv

Fiind vorba de valorificarea zonelor interioare a fortificaţiilor, amenajările cultural turistice aleacestor spaţii să fie de calitate. 8. Dacă îmi permiteţi am putea insista mai mult pe al treilea proiect, “Guvernanţa Cetăţii”. Vă dau şi unmaterial suplimentar conceput de noi (vedeţi document “Guvernanţă”) şi v-aş ruga ca după ce îlexaminaţi, peste un timp relativ scurt (2-3 zile), să ne transmiteţi observaţiile dvs. referitor la proiect şimai ales la probleme tehnice sau alte bariere în calea implementării lui. Observaţiile de detaliu ni leputeţi înmâna cum doriţi, în scris, prin e-mail sau în cadrul unui nou interviu pe care îl putem planificaacum.9.Dacă ar fi să vă spuneţi un punct de vedere concluziv asupra produsului turistic “Cetatea Alba Iulia”,incluzând toate obiectivele turistice majore: Care credeţi că sunt punctele lui tari?

Punerea în valoare a Cetăţii, atragerea turiştilor de pe plan naţional şi a turiştilor străini. Sunt evidente şi nişte puncte slabe ale acestui produs? Dumneavoastră vedeţi oportunităţi oferite de mediul extern care ar trebui valorificate?

Colaborări cu instituţii care sunt dispuse să-şi promoveze valorile în acest spaţiu. Înfrăţiri cu oraşe şischimburi de valori. Riscuri în valorificare produsului întrevedeţi?

Numărul de vizitatori să nu fie cel aşteptat. Biblioteca Batthyaneum să nu poată fi vizitată.

studiu calitativ.pdf

Documents