raport de practica - s.c. petrom s.a

Raport de Practica - S.C. Petrom S.A.

1

Management - Raport de practic

Motivaie i explicaii

Motivele pentru care am ales s efectuiez stagiul de practic la firma SC Petrom SA sunt:

nsi activitatea firmei Petrom m-a intrigat s aleg aceast organizaie;

Mediatizarea prelurii de ctre grupul OMV m-a determinat s vreau s cunosc societatea;

Activitatea de publicitate realizat n mass-media m-a fcut s vizitez site-ul lor (www.petrom.ro), de altfel unul din cele mai complete i complexe site-uri a firmelor din domeniu;

Eu nsmi folosesc produsele firmei (alimentez automobilul la benzinriile Petrom).Stagiul de practic s-a desfurat n condiii foarte bune. Angajaii de la departamentul Finane Contabilitate au fost foarte amabili, oferindu-mi ajutorul de care aveam atta nevoie.

Vreau s menionez c politica firmei, ns, nu a permis scoaterea de informaii confideniale, lucru care mi-a ngreunat puin sarcinile.

Toi managerii firmei au studii superioare. Ei s-au adaptat pe parcurs la noile cerine economice i legislative.

Periodic se organizeaz stagii de instruire pentru toi angajaii, dar mai ales pentru manageri. Conferinele i cursurile sunt susinute de personaliti de seam din domeniu. Astfel sunt pui n tem cu noutile teoretice i practice de pe pia.

CAP1.PREZENTAREA ORGANIZATIEI

SECTORUL DE ACTIVIATES.C. PETROM S.A. este cea mai mare companie petrolier din Romnia, cu vnzri de peste 2 miliarde de Euro n 2003 i cu 50.000 de angajai, ntr-o ar n care tradiia petrolier de explorare i producie exist de mai bine de 140 de ani. Petrom desfoar activiti n sectoarele Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, ca i Vnzri i Marketing.

Petrom a luat fiin prin Ordonana de Urgen nr. 49/15.09.1997 a Guvernului Romniei, aprobat prin Legea nr. 70/1998 i a nceput s opereze din punct de vedere comercial la data de 01.11.1997.

Compania ntreine activiti pe plan internaional n Ungaria, Moldova, Kazahstan i Iran i va demara operaiuni n Bulgaria, Serbia i Muntenegru. Petrom deine rezerve de petrol i gaze naturale de aproximativ 1 miliard de barili, o producie zilnic de 220.000 barili, o capacitate de rafinare de 8 mil. tone i peste 600 de staii de distribuie.

n iulie 2004 OMV a semnat un contract prin care achiziioneaz 51% din Petrom, cea mai mare companie de petrol i gaze din Romnia. OMV activeaz n domeniile Rafinare i Marketing, Explorare i Producie, Distribuie gaze precum i Produse Chimice n 27 de ri pe cinci continente. Statul romn deine 40,74% din aciunile Petrom, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare 2,03%, iar 6,23% aparin acionarilor minoritari.

Capacitatea total de rafinare, comercializare i petrochimie a grupului OMV va crete de la 8 la 26,4 milioane tone pe an. OMV deine o reea de staii de distribuie ce nsumeaz 1.784 benzinrii. Astfel, cota de pia a Petrom i OMV din regiunea Dunrii va crete pn la 18%.

Misiunea.Petrom descoper i dezvolt resursele petroliere, le rafineaz i transport produsele petroliere obtinue pentru a oferi produse i servicii de calitate clienilor si care rspltesc firma sporindu-i vnzrile i profitul. Petrom administreaz afacerea cu responsabilitate pentru a obtine profit, n echilibru cu dezvoltarea firmei pe termen lung, spre ctigul acionarilor proprii, asumndu-i responsabilitile pe care le are fa de comunitate i de mediu.

Obiectul de activitate l constituie explorarea, producia i comercializarea produselor petrochimice i complementare, precum i de prestri servicii: splare auto, servicii ap-aer-aspiraie auto, schimb ulei, activiti de alimentaie public (fast food, bar, restaurant), activiti turistice (hotel, motel). ISTORIC

Figura nr. 1 Istoricul firmei Petrom

OBIECTUL ACTIVITATII-DIN STATUTPrin previziune se urmrete elaborarea unor orientri privind desfurarea activitilor viitoare i stabilirea misiunii, a obiectivelor, a mijloacelor necesare i a strategiilor firmei Petrom.Dezvoltarea sectorului de activitate este influenat de: factorii economici (inflaie, omaj, rata dobnzii), factorii sociali (trendul populaiei, condiii de trai), factorii culturali (obinuina, sigurana, nevoi), factorii politici (sisteme politice, taxe, alegeri), resurse (materiale, fora de munc, investitori), guvern (legi, reglementri, contracte) i de alte ntreprinderi (concurena, preuri).

Activitatea de cercetare-dezvoltare are ca obiective introducerea celor mai noi descoperiri n ceea ce privete tehonogiile de fabricaie, modernizarea tehnologiilor existente, a produselor i serviciilor companiei, determinnd pe aceast cale o cretere a eficienei de ansamblu a organizaiei.Activitatea de explorare i producie se desfaoar n centrul de cercetare i proiectare explorare geologica (CCPG) i institutul de cercetare i proiectare tegnologic (ICPT) i vizeaz descoperirea de resurse i rezerve de petrol, respectiv sporirea rezervelor de petrol din zcminte.

CCPG Bucureti dezvolt cercetri subordonate:

cunoaterii i modelrii bazinelor sedimentare;

elaborrii de metodologii noi de investigare, interpretare i explorare;

evalurii potenialului de hidrocarburi al diveselor perimetre de explorare;

fundamentrii i proiectrii lucrrilor de explorare n perimetre etc. ICPT Cmpina dezvolt cercetri subordonate:

cunoaterii, modelrii i dezvoltrii exploatrii zcmintelor de petrol;

elaborrii strategiei optime de exploatare menit a maximiza rezervele i producia de petrol, respectiv de a minimiza costurile de producie i dezvoltare;

extinderii aplicabilitii injeciei de ap i a proceselor de cretere a recuperrii din categoria EOR, ndeosebi cele de combustie subteran i injecie de abur;

imbuntirii tehnologiilor de control nisip, stimularea afluxului din formaie, blocrii surselor de ap etc, tehnologii menite a mbunti condiia sondelor, a extinde durata de via a acestora;

sinteza i producerea de ageni chimici utilizai n tratarea fluidelor, stimularea formaiunilor productive i controlul nisipului, protecia coroziunii, remedierea solurilor infestate etc;

formulrii de tehnologii, echipamente i produi destinai proceselor de tratare i procesare a ieiului i a gazelor produse, respectiv pregtirii fluidelor injectate etc.INCERP Ploieti elaboreaz studii n cadrul Conveniei ncheiate cu Petrom, studii cu fonduri proprii pentru beneficiari din afara Petrom i studii n cadrul contractului cu Agenia Naional pentru tiin, Tehnologie i Inovare.Capitolul 3. Structura organizatoric a firmeiSC Petrom SA mbin tipul de stuctur organizatoric geografic cu cel comportamental. Acestea sunt orientate spre responsabilitatea personal i participare n adoptarea deciziilor, innd s stimuleze creativitatea managerilor din teritoriu, n concordan cu politicile i obiectivele strategice ale firmei.

A organiza activitatea unai firme nseamn, nainte de toate, a realiza o diviziune a muncii, att pe vertical ct i pe orizontal, apoi stabilirea cadrului organizatoric optim care s permit desfurarea activitii acesteia n condiii de eficien i profitabilitate.

Fiind organizata ca o societate integrata pe verticala, care isi desfasoara activitatea in domeniul industriei petroliere, Petrom are in componenta sa pe langa sucursalele de explorare si exploatare a zacamintelor de hidrocarburi ale fostei Regii Autonome a Petrolului, pe structura careia s-a constituit, sucursale de prelucrare a titeiului, o sucursala pentru transportul produselor petroliere, sucursale de distributie ale acestor produse, atat en-gros, cat si en-detail, sucursale de servicii, precum si sucursale de cercetare.

SC Petrom SA urmrete tipul de structur coportamental a firmei

Activitatea Petrom este organizat n trei segmente:

Explorare i Producie;

Rafinare i Petrochimie

Marketing

Aceste segmente sunt divizate n sucursale care nu au personalitate juridic. Conform ultimei structuri organizatorice, Petrom este organizat n 64 de sucursale, 63 localizate n Romnia i una n Kazahstan.Organizarea SC Petrom SA Bucureti este urmatoarea:

Componena PetromDenumire

10 sucursale on shore (de uscat) de explorare a zcmintelor de hidrocarburi i extracie a acestor produse (iei, gaze naturale, etan, bioxid de carbon, gazolin, propan), care la rndul lor au n subordine un numr de 24 de schele petroliere

PETROM Ploieti cu schelele: Boldeti, Bicoi, Berca;

PETROM Videle cu schelele: Videle, Roata, Poeni, Bolintin;

PETROM Brila;

PETROM Timioara cu schelele: Timioara, Arad;

PETROM Piteti cu schelele: Piteti, Ciureti, Drgani;

PETROM Suplac cu schelele: Suplac, Marghita;

PETROM Moineti cu schelele: Moineti, Modrzu, Zeme;

PETROM Craiova cu schelele: Craiova, Stoina i Combinatul Petrochimic Doljchim;

PETROM Trgu-Jiu cu schelele: Ticleni, Turburea;

PETROM Trgovite cu schelele: Trgovite, Moreni, Geti.

1 sucursala off shore (n platoul continental al Mrii Negre) de explorare a zcmintelor de hidrocarburi i extracie a acestor produse PETROMAR Constana;

2 sucursale de procesare a ieiului i gazelor naturale ARPECHIM Piteti,

PETROBRAZI Ploieti;

41 de sucursale de comercializare a proceselor petroliere, care au n subordine 690 benzinrii i 140 de depozite pentru produse petroliere 40 PECO Judeene,

COMPETROL Bucureti.

1 sucursal de cercetare in domeniul petrolier Institutul de Cercetri i Proiectri Tehnologice Cmpina,

Centrul de Cercetri i Proiectri n domeniul Explorrii Petroliere Bucureti,

INCERP Ploieti;

1 sucursal de IT&C PETROSOFT Bucureti;

1 sucursal de aprovizionare Baza de Aprovizionare Floreti

1 sucursal de operaiuni spec. Baza de Operaiuni Speciale la Sonde Cmpina;

1 sucursal de servicii mecano-energetice i de transport PETROREP Moineti

1 sucursal de transport produse petroliere (produse albe) TRANSPECO Bucureti

Tabelul nr. 1 Organizarea SC Petrom SA

Societatea desfasoara o vasta activitate internationala prin Departamentul PETROM International. Astfel, sunt deschise sucursale in Ungaria, Republica Moldova, Iugoslavia, 10 reprezentante, filiale si sucursale in tari precum: Kazakhstan, India, Iran etc.Republica Moldova

Dupa infiintarea in 1998 a unei reprezentante in Republica Moldova, in 2002 s-a constituit ICS Petrom Moldova SA ca filiala detinuta in totalitate de catre Petrom cu scopul de a stimula distributia si vanzarea de produse petroliere ale companiei pe piata locala.

Structura pietei produselor petroliere n Republica Moldova in ceea ce priveste agentii economici care activeaza in acest domeniu, s-a schimbat odata cu actiunile energice din partea SNP Petrom. Datorita extinderii in intreg teritoriul Republicii Moldova si mentinerii unei bune activitati pe piata petroliera, ce tinde catre pozitia de lider, datorita produselor noi propuse si calitatii acestora, politicii de marketing adaptabile si promovarii produsului pe piata.

Ungaria In 1998 Petrom a infiintat o filiala in Ungaria, Petrom Hungaria SRL., cu scopul de a dezvolta o retea de distributie in Ungaria. Petrom a deschis 2 benzinarii, una in Bekescsaba, la aprox. 25 km de granita cu Romania, si alta in Nagylak, cu cheltuieli de investitii de cca. 5 mil USD. Incepand cu martie 2002 este deschis un depozit in Telekgerendas. Cifra de afaceri a societatii a fost in 2003 de 19.045.716 USD.De la inceputul activitatii de comercializare a produselor petroliere, cu amanuntul si cu ridicata, PETROM Hungaria Kft., are doi furnizori: MOL si ARPECHIM Pitesti.

In anul 2003, comercializarea produselor petroliere importate din tara a contribuit in proportie de 97 % la realizarea veniturilor.

Confederatia Serbia & Montenegru

In iulie 1999, consiliul de Administratie al Petrom a aprobat infiintarea filialei Petrom YU Ltd. in Vrsac. Petrom este unic actionar al acesteia. Activitatea comerciala este estimata sa inceapa la inceputul 2003.

In cursul anului 2003, s-au depus la primariile si directiile de urbanism, pe teritoriul carora se gasesc locatiile pentru statii, documentatiile in vederea obtinerii de avize. De asemenea, s-au depus documentatiile la Ministerul Transportului - Directia de Drumuri, in vederea aprobarii darii in folosinta gratuita (in medie 2000 mp. pentru fiecare locatie) a terenurilor cuprinse intre autostrazi si locatii, pentru benzile de accelerare si decelerare.Organigrama SC Petrom SA

Organigrama reprezint redarea schematic (grafic) n toate detaliile a organizrii, a subordonrii i a legturilor dintre compartimente din cadrul unei ntreprinderi sau al unei instituii.

Organigrama SC Petrom SA este prezentat n Anexa nr. 1.

Capitolul 4. Personalul i managerii

Petrom a continuat i n 2004 aplicarea politicii n domeniul resurselor umane. Numrul de personal nregistrat la sfritul lui 2004 respecta cifrele estimate n programul de restructurare pentru aceast perioad i este unul dintre obiectivele clar definite n strategia Petrom.

Ca urmare a modificilor survenite n legislaia muncii i n vederea reglementrii unor probleme rezultate n urma acestora au fost modificate i completate anumite articole ale Contractului Colectiv de Munc prin negocieri purtate ntre reprezentanii Petrom i cei ai FSLI Petrom.

Figura nr. 2 Evoluia personalului pe sectoare de activitate, 2002-2004

Numrul de angajai din cadrul activitii de explorare i producie a sczut, fa de anul 2003 cu 19%, aceasta reprezent]nd 93% din reducerea net[ de personal aferent[ anului 2004. Aceast[ reducere s-a datorat `n principal externaliz[rii activit[\ilor de `ntre\inere i repara\ii `n 7 sucursale din segmentul E&P (5.661 de salaria\i).

Sc[derea num[rului de angaja\i din segmentul Marketing cu 3%, `n compara\ie cu 2003, se datoreaz[ at]t transferului parcului auto existent `n sucursalele Peco c[tre Transpeco, o sucursal[ specializat[ `n activitatea de transport, c]t i plec[rii unor angaja\i din cadrul companiei.

Invatamant si pregatire profesionala

Majoritatea angaja\ilor companiei au absolvit coala general[ ca nivel maxim de preg[tire (73%). ~n 2004, absolven\ii de universitate au reprezentat 15% din angaja\ii companiei, `n timp ce absolven\ii cu studii medii 12%.

Programul de restructurare a modificat structura angaja\ilor `n func\ie de nivelul de educa\ie, `n special `n ceea ce privete categoria absolven\ilor de scoal[ general[ care a `nregistrat o sc[dere de 5.4% `n 2004, `n special din cauza externaliz[rii activit[\ilor auxiliare (`ntre\inere, repara\ii i transport). Externalizarea a condus, de asemenea, i la modificarea structurii personalului pe categorii profesionale determin]nd o reducere semnificativ[ a num[rului de muncitori.

VarstaStructura personalului `n func\ie de v]rst[ s-a schimbat `n decursul ultimilor ani, `n special `n ceea ce privete personalul cu v]rste peste 50 de ani. V]rsta medie a angaja\ilor companiei s-a men\inut `n jurul v]rstei de 37 ani cu toate c[ num[rul de angaja\i a sc[zut continuu `n ultimii 3 ani.

Unul dintre obiectivele majore este finalizarea negocierii Contractului Colectiv de Munc[, a planului social i dezvoltarea structurilor pentru asisten\a de plasament.

Prin urmare, introducerea unui nou sistem salarial pentru management, dezvoltarea unei organiz[ri a instruirilor i a unei filosofii moderne privind resursele umane, modificarea contractelor de munc[ dup[ standardele vestice i dezvoltarea unor programe de lucru sunt, de asemenea, considerate priorit[\i.Pregatirea personalului

Pregatirea profesionala a angajatilor se realizeaza fie in cadrul companiei, fie in colaborare cu institutii educationale de profil de stat (licee de Petrol si Gaze, Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti), sau in cazul angajatiilor administrativi de diverse institutii particulare.

Figura nr. 3 Evoluia cursurilor de pregtire profesional ntre 2001 - 2004

Diagrama pentru 2004 arata ca 6.752 angajati au beneficiat de pregatire - 11,9% din forta de munca - in comparatie cu 2003 cand numarul acestora era de 9,07 % din total.

Sanatate Sanatatea angajatilor reprezinta o preocupare constanta a companiei, in acest sens aceasta infiintand o retea cuprinzatoare de cabinete medicale pe teritoriul intregii tari. Petrom are un spital la Videle, 36 de dispensare si cabinete de specialitate. In cadrul acestor puncte medicale lucreaza un personal cu o pregatire profesionala adecvata si cu o experienta bogata in domeniu.

Pentru a proteja sanatatea angajatilor sai si a preveni imbolnavirea acestora, Petrom are o politica prin care cere personalului sau sa efectueze periodic controale si analize ale sangelui. Angajatii care lucreaza in medii mai poluante, in special in rafinarii, este supus unui numar mai mare de controale anuale, urmarindu-se astfel prevenirea unor imbolnaviri acute care sa afecteze permanent starea de sanatate a salariatilor.

Petrom urmareste sa se alinieze la standardele internationale de Sanatate, Sigurata muncii si Protectia Mediului pentru a asigura astfel o viata sanatoasa angajatilor si comunitatii.Siguranta muncii

Unul din principalele obiective ale companiei este siguranta angajatiilor sai si a comunitatii in care aceasta isi desfasoara activitatea. Petrom incearca sa creeze un mediu sigur de munca si in acest scop au fost introduse o serie de cursuri prin care angajatii sunt informatii despre riscurile din activitatea desfasurata si cum pot sa le reduca sau chiar sa le inlature.

In 2003, compania a inregistrat 74 accidente de munca. Numarul total de accidente a scazut semnificativ (cu 30%) in 2003 in comparatie cu 2002, ceaa ce reprezinta un aspect favorabil al companiei, aratand preocuparea acesteia pentru siguranta salariatiilor sai.

Protectia mediului

In 2003 a continuat implementarea programului de investitii privind protectia mediului.Petrom a investit in toate domeniile de activitate.

Managerii

Managerii, ca persoane investite cu autoritate i responsabilitate decizional privind folosirea eficient a principalelor resurse ale firmei (oameni, maini i instalaii, materiale, bani i timp) sunt situai pe diferite niveluri ale piramidei ierarhice.Managerii de la nivelul filialelor, cat i cei de la nivel central urmresc urmtoarele categorii de responsabiliti:

s orienteze firma SC Petrom SA n conformitate cu misiunea i obiectivele stabilite;

s lucreze eficient cu oamenii i s creeze un climat favorabil;

s direcioneze activitatea n funcie de cerinele pieei.

Consiliul de Administra\ie este responsabil pentru conducerea companiei i a afilia\ilor acesteia i pentru supravegherea conducerii curente realizate de Comitetul Director. P]n[ la 14 decembrie 2004, c]nd 51% din capitalul social al companiei a fost achizi\ionat de OMV, structura Consiliului de Administra\ie a fost urm[toarea: Gheorghe Constantinescu Preedinte, Director General Petrom Adrian Radu - Membru, Secretar General Adjunct Ministerul Economiei i Comer\ului Marian Aretu - Membru, Director General Ministerul Economiei i Comer\ului Mihai Albulescu - Membru, Profesor Universitatea de Petrol i Gaze Maria Iuliana Stratulat Membru, Preedinte Agen\ia Na\ional[ a Resurselor Minerale Nicolae Radu Chiurtu - Membru, Director Adjunct - Ministerul Economiei i Comer\ului Dick Van Den Broek Membru, Observator BERD

Comitetul Executiv administreaz[ activitatea curent[ a companiei i supervizeaz[ administrarea Companiilor Grupului, `n conformitate cu legea, cu documentele de `nfiin\are ale companiei (Actul constitutiv), cu instruc\iunile interne I Regulamentele Interne i cu rezolu\iile Consiliului de Administra\ie. P]n[ `n luna decembrie 2004 Comitetul Executiv a avut urm[toarea structur[: Gheorghe Constantinescu - Director General al Petrom, Preedinte al Comitetului Executiv Florin Ciocanelea - Director General, Departamentul Petrom Interna\ional Florin Mocanescu - Director General, Departamentul de Produc\ie |i\ei i Gaze Marius Velescu - Director General, Direc\ia Explorare Florian Constantinescu - Director General, Direc\ia Rafinare Florica Nedelcu* - Director General, Departamentul Comercial Ion Bohalteanu - Director General, Departamentul Economic Gheorghe Supeala - Director, Direc\ia Strategie, Planificare, Dezvoltare Marian Tudoroiu - Director, Direc\ia Resurse Umane

Capitolul 5. Cultura organizaional

Petrom are o cultur managerial proprie, specific prin propria istorie, modul de abordare a problemelor i prin practicile de conducere a activitilor. Cultura organizaional reflect mix-ul personalitilor i al stilurilor de conducere, ea punndu-i amprenta asupra modului n care vor fi realizate lucrurile, se vor efectua schimbrile, se va manifesta personalitatea organizaional i climatul psiho-social.

Cultura organizaional sau ideologia firmei, reflect gndirea managerilor de la SC Petrom SA, standardele etice, setul de politici manageriale, tradiiile, atitudinile, ntmplrile i evenimentele prin care a trecut firma.

Figura nr. 4 Sfera de cuprindere a culturii organizaionale n cadrul firmei Petrom

Sfera de activitate a SC Petrom SA cuprinde: tipurile de produse pe care le comercializeaz (petroloiere, chimice organice i anorganice, macromoleculare, din producie proprie), serviciile (spalare auto, servicii apa-aer-aspiratie auto, schimb ulei, activitati de alimentatie publica (fast food, bar, restaurant) activitati (hotel, motel), pieele de desfacere din Republica Moldova, Ungaria, Serbia Muntenegru.

Stilul de management adoptat de Petrom este orientat spre responsabilitate personal i participare n adoptarea deciziilor i ine s stimuleze creativitatea managerilor din teritoriu, n concordan cu politicile i obiectivele strategice ale firmei.

Calitatea e principiul de baz pe care Petrom se bazeaz pentru a crete satisfacia clienilor. Imaginea firmei, de asemenea, nu e ntmpltoare. Acestea dou sunt rezultatul unei intense i struitoare munci pe care angajaii o depun. Cum fiecare dintre noi privete calitatea ca pe un mod de via, firma consider c orice munc ce merit a fi fcut trebuie fcut bine de la nceput. Teoria Managementului Total al Calitii are caracteristicile unei noi tehnologii informaionale i are n vedere rolul central al crerii i alocrii cunotinelor n crearea valorii.Managerii ncearc s efectueze o ct mai corect evaluare a fiecrei situaii. Acesta este motivul pentru care criteriile de selecie a managerilor au fost: flexibilitate, deschidere, s tie s pun mai multe ntrebri, s solicite informaii de la specialiti, s ncurajeze subordaonaii s participe la dezvoltarea alternativelor i la propunerea de soluii, orientarea spre gsirea unor soluii de consens.

Simbolul este un obiect, o reprezentare grafic ori cromatic, act, eveniment etc., cu o anumit semnificaie pentru firm i pentru ceilali. Simbolul SC Petrom SA este lupul, aminal feroce, plin de energie, pregtit de natur s fac fa provocrilor.

Figura nr. 5 Sigla Petrom

Capitolul 6. Sistemul informaional i informatizarea acestuia

Sistemul informaional este definit ca reprezentnd totalitatea metodelor, procedeelor i mijloacelor utilizate n culegerea, stocarea, prelucrarea, analiza i transmisia datelor pentru fundamentarea i urmrirea deciziilor la toate nivelurile unei entiti economico-sociale.

OrganizareIn cadrul S.C. Petrom SA, activitatea de informatica si comunicatii se desfasoara prin:

Sucursala Petrosoft Bucuresti, care este specializata in IT&C avand ca activitati principale urmatoarele:

proiectarea, dezvoltarea, integrarea, personalizarea si implementarea produselor informatice,

mentenanta si asistenta tehnica pentru produsele proprii sau preluate;

operarea retelei independente de telecomunicatii (WAN) si gestionarea retelei de calculatoare a Petrom, furnizarea de servicii specifice (e-mail, ftp, web) pentru toate sucursalele si sediul central;

instalarea, depanarea si executarea up-gradului echipamentelor din dotarea proprie si a sediului Petrom;

elaborarea studiilor si proiectelor privind utilizarea tehnicii de calcul, dotarea corespunzatoare a sucursalelor, pregatirea personalului din informatica si a personalului utilizator.

Centrul de calcul al Arpechim Pitesti si Directia de specialisti din cadrul Petrobrazi, cu atributii doar in cadrul unitatii respective.

Servicii proprii de informatica in toate celelalte sucursale, cu atributii in gestionarea, administrarea retelelor locale si asistenta tehnica pentru utilizatorii finali.

ResurseResursele de care dispune activitatea de IT&C sunt date de personal si echipamente tehnice. Sub aspectul personalului, in aceasta activitate sunt implicati 325 de specialisti cu studii superioare care vegheaza asupra bunei functionari atat a echipamentelor privite individual, cat si a retelei intranet din cadrul S.C. Petrom. Dotarea tehnica a companiei din punct de vedere al IT-ului cuprinde urmatoarele echipamente:

175 de servere (Bull Express 5800; IBM - AS400; SUN; COMPAQ etc);

2450 de calculatoare PC (statii de lucru);

1270 imprimante, scanere, digitizoare, alte periferice;

125 de routere, 200 de modemuri, bridge-uri, hub-uri si alte echipamente necesare conectarii calculatoarelor in retea.

Tinand cont de numarul total de personal de la 31 decembrie 2004 era de 56.694 angajati, se poate calcula numarul de persoane care revin la 1 calculator, indicator egal cu aproximativ 25 de persoane la 1 calculator. Numarul de persoane care revin la un calculator este foarte mare, insa trebuie sa se tina seama de faptul ca 70% din angajati fac parte din categoria muncitori si lucreaza pe teren.Aplicatii informaticeIn activitatea desfasurata, Petrom foloseste o serie de programe informatice necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii zilnice a companiei. Aceste aplicatii informatice vizeaza urmatoarele domenii:

Productie titei si gaze;

Rafinare titei;

Transport si distributie produse petroliere;

Forajul sondelor;

Geologie;

Mecano-energetic - transporturi;

Financiar-contabilitate-costuri;

Resurse umane si salarizare;

Prognoza, planificare, urmarire indicatori specifici;

Aprovizionare, desfacere, stocuri.

In prezent este in derulare un proiect al carui obiectiv este informarea si centralizarea mai usoara a datelor de la toate ramificatiile companiei pentru a putea realiza diferite analize care sa redea situatia reala a companiei. Toate aceste analize reprezinta puncte de plecare in luarea deciziilor la nivelul managementului de nivel superior si nu numai, care se vor concretiza intr-o crestere a eficientei intregii activitati. Proiectul prevede implementarea unui Sistem Informational de Management realizat in tehnologie OLAP, folosind pentru dezvoltare si pentru depozitarea datelor instrumentele ORACLE din clasa Oracle Express. Aplicatia este conceputa pe principiul tabloului de bord si permite monitorizarea si analiza indicatorilor privind activitatea din:

explorare extractie;

distributie;

transport;

rafinare;

petrochimie.

Capitolul 7. Activitatea organizaieiPe langa lucrarile de cercetare, se efectueaza si activitatea de microproductie pe baza tehnologiilor proprii pentru produse ca: ceruri industriale cu diverse utilizari, diluanti pentru vopsele, site moleculare, uleiuri de vid, lichid antigel, etc. De asemenea, s-au efectuat si diverse prestari de servicii constand in analiza produselor petroliere in sistem Petrom si la terti.

Investiii

Domeniul de activitate20032002

Mil USD%Mil USD%

Explorare si Productie (E&P)3548,63848,7

Rafinare si Petrochimice (R&C)2534,71823,1

Distributie si Marketing (D&M)1216,72228,2

TOTAL7210078100

Tabelul nr. 2 Structura investitiilor in 2003

In E&P principalele investitii au privit prevenirea poluarii apei, aerului si solului si serie de masuri adiacente care au urmarit imbunatatirea calitatii viatii si a mediului inconjurator: dezafectarea echipamentelor vechi, modernizarea parcurilor de separare, amenajarea batalelor pentru depozitarea reziduurilor petroliere.In sectorul de rafinare, cheltuielile de investitii privesc reducerea emisiilor de gaze si sistemele de purificare a apei reziduale.In sistemul de distributie principala preocupare se indreapta asupra modernizarii facilitatilor de distributie pentru alinierea la standardelor UE.In 2003, Petrom a organizat prin intermediul sucursalei sale ICPT Campina, doua programe de pregatire privind raspunsul de urgenta in cazul poluarii cu titei si cu apa de zacamant si evaluarea emisiilor datorate activitatii petroliere, in conformitate cu standardele romane si ale UE.

Rela\ia cu Investitorii

Ac\iuni

Tranzac\ionarea ac\iunilor Petrom la Bursa de Valori Bucureti a debutat `n ziua de 3 septembrie 2001, marc]nd un moment important din istoria companiei. Volumul tranzac\iilor i valoarea acestora au crescut considerabil datorit[ num[rului mare de investitori dornici s[ aib[ `n portofoliu ac\iuni Petrom.

~n afar[ de creterea acumulat[ semnificativ[ (1047%) a Bursei de Valori Bucureti `n ultimii 6 ani, cei trei indici bursieri au atins de mai multe ori maximul istoric `n 2004, influen\a\i puternic de creterea economic[ din Rom]nia.

~n 2004 ac\iunile Petrom au fost tranzac\ionate la Bursa de Schimb Bucureti cu un pre\ al ac\iunii cresc]nd cu 221% `ntre ianuarie i decembrie 2004.

~n total, `n cursul anului 2004 s-au efectuat 71.831 de tranzac\ii, prin care 1.471.065.005 ac\iuni i-au schimbat de\in[torul. Valoarea total[ a tranzac\iilor a fost de 3.556 mld. lei, ceea ce conduce la un pre\ mediu de 2.418 lei/ac\iune.

~n 2004, Petrom a de\inut 15.52% din valoarea total[ a tranzac\iilor desf[urate la Bursa de Valori Bucureti.

La 24 decembrie 2004, Petrom de\inea 54,45% din capitalizarea bursier[ total[. Pe 23 iulie 2004 MEC i OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizi\iona 51% dintre ac\iunile Petrom, printr-o combina\ie de cump[rare direct[ a 33,34% dintre ac\iuni (669 mil. de Eur) i o cretere simultan[ de capital `n Petrom (831 mil. de Eur). La 7 decembrie 2004 OMV a pl[tit 1,5 mld. de Eur pentru 51% din capitalul social al Petrom `ntr-un cont Escrow I pe 14 decembrie 2004 a avut loc finalizarea privatiz[rii. Prin urmare, capitalul socal al Petrom la 31 decembrie 2004 a crescut la 56.000.506.078 mii lei, cu o valoare nominal[ de 1.000 lei pe ac\iune. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de `mprumut `ncheiat cu Petrom `n 2002, `n 2,03% din capitalul social al Companiei.

Figura nr. 6 Structura acionarilor dup privatizare

S.C. Petrom SA exploateaza 300 de zacaminte comerciale de petrol, dintre care 107 sunt zacaminte titei, 148 zacaminte de titei si gaze libere, 45 zacaminte de gaze libere, la care se adauga 2 zacaminte de CO2. Procesele de recuperare a titeiului sunt aplicate pentru 75 zacaminte, asigurand 23,3.% din productia totala. Rata de recuperare estimata, obtinuta prin aplicarea acestor tehnici este de 29,6%, in comparatie cu valoarea actuala de 26,7%.Productia in anul 2003 a fost de 5,650 milioane tone titei si 6,129 miliarde Stmc gaze naturale.

Aproximativ 22% din productia totala de gaze naturale provine din zacaminte de titei si gaze asociate, iar restul de 78% din zacaminte de gaze libere. Productia primara este in principal rezultatul operatiuniilor de pompare. Recuperarea secundara se realizeaza prin injectie cu apa, combustie subterana si injectie cu abur. Preponderenta diferitelor metode de recuperare se prezinta dupa cum urmeaza: metode primare (76,7%), injectie cu apa (15,5%) si metode termale (7,8%), procente similare cu cele ale anului trecut.Prelucrare

In calitate de detinator al rafinariilor Arpechim si Petrobrazi, Petrom este cel mai mare operator de rafinare din Romania, avand 35% din capacitatea totala de rafinare. Cele doua rafinarii au o capacitate de operare de 8 mil tone. Principala preocupare a companiei in aceast domeniu este aceea de a creste eficienta prin programe de modernizare si retehnologizare, de a mentine gradul de utilizare al capacitatii si de a reduce consumul de energie prin imbunatatiri tehnologice si prin construirea propriei uzine de co-generare

Petrom s-a angajat sa imbunatateasca calitatea intregii productii de produse petroliere, in conformitate cu HG nr. 732/2001 (privind calitatea benzinei si motorinei), emisa ca urmare a Directivei nr. 98/70/EEC a Uniunii Europene si cu HG nr. 1336/2000 (privind continutul de sulf al motorinei), emisa in conformitate cu Directiva UE nr. 93/12/EEC. Mixul de produse arata o imbunatatire a calitatii in directia cresterii ponderii produselor premium cerute de pietele internationale si de cea interna. Astfel daca in 2001, aproximativ 25% din productia de benzina si motorina a rafinariei Arpechim a fost in conformitate cu cerintele UE, aceasta a crescut la 53% in 2003. In mod similar, in 2001, aproximativ 12,2% din benzina si motorina realizate la Petrobrazi au satisfacut cerintele UE, in 2003 ponderea acestora crescand la 52,2%.Distribuia

Pe site-ul firmei, n sectiunea de distributie putei localiza statiile si depozitele Petrom impreuna cu detaliile amanuntite precum si pozitionarea geografica a acestora. In partea de cautare rapida puteti gasi statile si depozitele de pe teritoriul oricarui judet care comercializeaza produsul sau serviciul (punctual) cautat de dumneavoastra.

Figura nr. 7 Punctele de distribuie a Petrom la nivel naional

Figura nr. 8 Punctele de distribuie a Petrom la nivelul judeului Iai

Mai multe detalii privind punctele de distribuie la nivelul judeului Iai se afl n Anexa nr. 2.

Capitolul 8. Poziia concurenial a organizaiei

Concurena monopolistic caracterizeaz piaa firmei Petrom. Concurena monopolistic se definete prin existena mai multor productori, care dein ns o pondere mai mic pe pia, diferenierea produselor, inexistena unor restricii la intrarea n ramur a altor firme i un anume control al preurilor.Principalii concureni sunt: S.C. PETROTEL - LUKOIL S.A. i MOL Romania Petroleum Products.

Compania ofera mai mult decat produse de calitate clientilor sai, gama de servicii pe care partenerii nostri se pot baza fiind una completa si complexa. Angajaii firmei stau la dispozitia clientilor cu consultanta tehnica si comerciala, cat si cu servicii post-vanzare, solicitate si apreciate de clientii nostri cei mai exigenti.Petrom este o companie care ofera clientilor sai produse si servicii de cea mai buna calitate. Firma ncerca in permanenta sa fie la inaltimea asteptarilor partenerilor, i de aceea, sta la dispozitie cu orice informatii despre produsele si serviciile proprii si astepta cu interes orice opinie si sugestie care o va ajuta sa-i imbunatateasc activitatea dedicata.Livrarea produselor petroliere (carburanti, lubrifianti, produse petroliere pentru uzul casnic) si a produselor complementere catre consumatori, persoane fizice sau juridice se realizeaza de catre Societatea Naional a Petrolului PETROM S.A. prin statii i depozite Petrom.S.N.P. Petrom S.A.- Departamentul Comercial, prin sucursalele de distributie PECO din tara, are sarcina de a-si organiza reteaua de statii de distributie care sa corespunda exigentelor consumatorilor.Statiile de distributie Petrom sunt amplasate pe ntreg teritoriul Romniei, n municipii, orase si alte localitati, pe artere de circulatie rutiera, drumuri nationale, autostrazi, sosele europene si n statiuni balneoclimaterice, ele sunt arondate teritorial sucursalelor de distributie PECO din fiecare judet si din municipiul Bucuresti, respectiv sectiilor comerciale, componente ale acestora.Statiile de distributie Petrom sunt subunitati de desfacere cu amanuntul a produselor petroliere si complementare, precum si de prestari servicii: spalare auto, servicii apa-aer-aspiratie auto, schimb ulei, activitati de alimentatie publica (fast food, bar, restaurant), activitati turistice (hotel, motel).

Prezentul catalog de produse a fost elaborat de Departamentul Comercial cu sprijinul nemijlocit al Departamentului Prelucrare Titei din cadrul S.C. Petrom S.A. si al sucursalelor Arpechim, Petrobrazi, Competrol, Doljchim, INCERP-Cercetare si PECO-Brasov.Portofoliul cuprinde informatii generale privind produsele; fabricate in cadrul sucursalelor S.C. Petrom S.A. si este structurat pe urmatoarele categorii:

1. produse petroliere

2. produse chimice organice de baza;

3. produse macromoleculare;

4. produse chimice anorganice de baza;

5. diverse produse;

6. produse realizate prin activitatea de microproductie.

Benzine

Benzina alimenteaza motoarele cu aprindere prin scanteie. In afara de autoturisme (consumatorii principali) cu aceste motoare mai pot functiona si diferite alte tipuri de masini sau utilaje (barci cu motor, motociclete, masini de tuns iarba etc). Calitatea benzinelor are in vedere mai ales cifra octanica, volatilitatea, respectiv curba de distilare, si stabilitatea chimica.

Motorina

Combustibil utilizat pentru autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin compresie.

GPL

Unul dintre produsele oferite de Petrom pentru piata romaneasca este Autogazul ECO + la un nivel al calitatii similar cu produsele Petrom binecunoscute. Autogazul, ca si carburant, conform standardelor in vigoare este un amestec de butan si propan. Proportiile in care fiecare componenta participa in amestec sunt in functie de temperatura exterioara si de performantele ce se urmaresc in ceea ce priveste pornirea la rece.

De ce este nevoie de noi tipuri de carburanti?Pe masura ce industria constructoare de autovehicule se dezvolta iar prevederile privind protectia mediului sunt tot mai stricte, Petrom si-a adaptat tehnologiile la noile cerinte, care corespund atat caracteristicilor superioare ale celor mai moderne motoare cat si celor mai stricte prevederi de protectia mediului.

Petrom pe piaa internaional

Figura nr. 9 Activitatea internaional

E&P In incercarea de a diversifica acitvitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor, Petrom a achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei. Petrom manifesta un interes special pentru 6 zacaminte de petrol si gaze situate in Kazakhstan si anume perimetrul Jusali, si zacamintele Tasbulat, Turkmenoy, Aktas, Sinelnikovskoe si Komsomolskoe.Jusali In 1998 Petrom Kazakhstan a obtinut licenta de explorare si productie pentru zacamantul de hidrocarburi Jusali. In 2003 investitia a fost de 5,94 mil USD.

Tasbulat, Turkmenoy si AktasPetrom detine licente pentru zacamintele Tasbulat, Turkemenoy si Aktas prin intermediul Tasbulat Oil Corporation. In 2003, investitia estimata a fost de 25,1 mil USD.SinelnikovskoePetrom desfasoara prin intermediul companiei Oztiurk Munai activitati de explorare si productie in perimetrul Sinelnikovskoe. In 2003 investitia realizata s-a ridicat la 9,6 mil USD.

KomsomolskoeIn martie 2003, Petrom a achizitionat 95% din actiunile companiei Kom-Munai din Kazakhstan, impreuna cu licenta de dezvoltare si productie a zacamantului petrolier Komsomolskoe.In 2003, investitia realizata s-a ridicat la 9 mil USD.Tanzania

Petrom de\ine o cot[ de participare de 30% `n licen\[ pentru z[c[m]ntul offshore Nyuni, `n Tanzania. ~n 2004, forajul sondei Nyuni 1, ini\iat `n anul precedent 2003, a fost continuat. Forajul a fost terminat `n martie i probele de produc\ie au fost finalizate `n mai cu rezultate nesemnificative.

Distributia internationalaUnul din obiectivele Petrom este crearea unei pozitii puternice pe pietele de distributie din tarile vecine. Astfel, Petrom a continuat in 2003 procesul de consolidare a pozitiei companiei pe piata din Republica Modova si Ungaria, in timp ce in Confederatia Serbia si Muntenegru a pus bazele unei dezvoltari viitoare.Participaii interne i internaionale

Figura nr. 10 Participaiile Petrom pe plan intern i internaional

Capitolul 9. Piaa i vnzrilePetrom extrage anual circa 6 milioane tone de titei, aproximativ 6,1 miliarde m3 de gaze naturale si produce in jur de 96000 tone de gazolina si 47000 tone de etan. Prelucreaza anual 8 milioane tone titei, precum si 700 milioane m3 de gaze realizand produse de rafinare si petrochimie. Totodata, Petrom, comecializeaza prin cele 683 benzinarii dispuse intr-o retea nationala proprie, 1.680.000 tone de carburanti si aproximativ 2.000 de tipuri de produse complementare (alimente si bauturi alcoolice si nealcoolice, piese, accesorii si cosmetice auto, papetarie, jucarii, presa etc.), iar direct din rafinariile sau depozitele sale, catre distribuitorii privati inca aproximativ 800.000 tone. Printre alte produse petroliere comercializate anual de PETROM cele mai importante sunt : pacura 900.000 tone, CLU 220.000 tone, GPL 130.000 tone, etilena 170.000 tone, polietilena 90.000 tone, acrilonotril 80.000 tone, amoniac 62.000 tone, uree 50.000 tone, metanol 72.000 tone etc.

Vanzari de titei

Petrom este principalul produc[tor de \i\ei din \ar[, chiar dac[ nu este singura companie implicat[ `n activit[\i de explorare `n Rom]nia.S.C. Petrom SA asigura in parte nevoile de procesare a celor doua rafinarii proprii si ale altor rafinarii interne (Darmanesti, Rompetrol Vega, Astra, Steaua Romana, Petrolsub, Rafo-Onesti, Rompetrol Petromidia etc.). Majoritatea veniturilor din E&P provin din v]nz[rile de \i\ei, urmate de v]nz[rile de gaze naturale, gazolin[ i CO2. V]nz[rile de \i\ei efectuate de Petrom sunt `n mare parte reprezentate de v]nz[ri c[tre rafin[riile proprii, Arpechim I Petrobrazi, `n vederea proces[rii.

V]nz[rile totale au fost `n 2004 de 5,48 mil. de tone, `nregistr]nd o sc[dere de 3%, `n compara\ie cu 2003, determinat[ de produc\ia de \i\ei mai sc[zut[ `n 2004.

Figura nr. 11 Vnzri de iei

Figura nr. 11 Vnzri de iei terilor

Vanzari de gaze naturalePetrom comercializeaza gaze naturale atat en gros (catre companiile de distributie) cat si direct utilizatorilor (platind tarifele asociate in sistem). Petrom are de asemenea clienti captivi importanti, incluzand fabrica de ingrasaminte Doljchim. ~n 2004, Petrom a v]ndut o cantitate de 5,44 mil. Stmc de gaze naturale. Gazele produse de Petrom sunt v]ndute `n sistem c[tre rafin[riile proprii i Combinatul Chimic Doljchim. ~n afara sistemului, gazele sunt furnizate at]t consumatorilor industriali c]t i consumatorilor en gros. V]nz[rile de gaze naturale au crescut cu circa 1% fa\[ de 2003, datorit[ produc\iei mai mari din 2004.

Figura nr. 11 Vnzri degaze naturale

Reteaua de distributiePetrom detine in Romania o retea de distributie extinsa, deservind atat clienti cu amanuntul cat si en gros prin intermediul a 41 de sucursale de distributie care inglobeaza statiile de distributie Peco in fiecare judet al tarii cat si Competrol in Bucuresti.Aproape jumatate din statiile de distributie ale Petromului au fost modernizate si reconditionate recent. Data fiind pozitia bine stabilita a S.C. Petrom, compania are acces la locatii avantajoase pentru amplasarea statiilor de distributie cu amanuntul, factor ce actioneaza ca bariera in calea dezvoltarii competitorilor.Nr. statii de distributie2000200120022003

Romania633672690700

modernizate

noi91

20143

29191

3726

3

International 443556

Tabelul nr. 3 Structura staiilor de distribuie

Harta prezinta statiile de distributie si depozitele in 2003, distribuite pe zone geografice.

Figura nr. 11 Vnzri de gaze naturale

Transport

Pentru transportul titeiului intern si importat catre rafinarii S.C. Petrom SA foloseste reteaua de distributie Conpet, compania nationala de transport a titeiului.Transportul de gaze naturale este efectuat in principal prin reteaua de distributie a Transgaz, in timp ce distributia locala este realizata prin Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, doua din fostele companii care alcatuiau Romgaz RA.Transportul de produse petroliere de la rafinarie catre consumatorul final este efectuat prin conducte (Petrotrans Ploiesti), pe cale ferata (cisterne detinute de Petrotrans sau Petrom), si cu cisterne auto (propria sucursala, Transpeco Bucuresti).

Figura nr. 12 Transportul produselor petroliere n 2003

Pre\ul \i\eiul din produc\ia intern[ este corelat, `ncep]nd cu anul 2001, cu pre\urile de pe pia\a interna\ional[ pentru ti\eiul Brent. Av]nd `n vedere calitatea superioar[ a \i\eiului Brent fa\[ de \i\eiul obinuit produs de Petrom, se fac ajust[ri pentru aceast[ diferen\[ de calitate, `n vederea ob\inerii pre\ului franco-schela. Cu toate acestea, pre\ul de v]nzare a \i\eiului urmeaz[, `n general, cota\ia Brent.

Pre\uri Gaze naturale

Rom]nia distinge `ntre dou[ pie\e diferite de gaze pia\a reglementat[ (consumatorii captivi) i pia\a consumatorilor eligibili. Pre\urile pentru consumatorii captivi sunt reglementate de autoritatea competent[, `n timp ce pre\urile pe pia\a clien\ilor eligibili sunt negociate. ~n 2004 pia\a consumatorilor eligibili a reprezentat cca. 40% din pia\a rom]neasc[ de gaze. ~n 2005, 50% din pia\a de gaze va fi liberalizat[. Liberalizarea complet[ a pie\ei este estimat[ pentru data intr[rii Rom]niei `n UE.

Petrom furnizeaz[ gaze naturale at]t pie\ei consumatorilor eligibili c]t i consumatorilor captivi. ~n consecin\[, pre\urile la gaze naturale practicate de Petrom reflect[ pe de o parte influen\a reglement[rii, i, pe de alt[ parte, situa\ia competi\iei de pe pia\[.Conducerea se concentreaz[ pe `mbun[t[\irea structurii costurilor, creterea productivit[\ii i aducerea celor trei sectoare de baz[ la standardele de productivitate/eficien\[ interna\ional[ ale industriei petroliere.

Cheltuielile de explorare de 100 mil. de Eur pe an efectuate `n vederea achizi\iei de profile seismice 3D i alte tehnologii performante vor `mbun[t[\i semnificativ poten\ialul rezervelor.

Astfel, investi\iile de 800 mil. Eur `n 2005 2007 conduc activele din E&P c[tre un nou prag de profitabilitate, `n timp ce continuarea activit[\ilor de explorare i dezvoltare `n regiunea M[rii Caspice vor determina volume de produc\ie adi\ionale importante, dup[ 2010.

Capitolul 10. Situaia economico-financiar a firmei

Petrom este cea mai mare companie de iei i gaze naturale din Romnia, desfurnd operaiuni n sectoarele de Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, ca i Vnzri i Marketing. Petrom are rezerve estimate, de iei i gaze de 1 miliard boe, o capacitate de rafinare de 8 milioane tone i deine 600 de benzinrii. n 2004 veniturile din vnzri ale Petrom s-au ridicat la 2.143 milioane EURO, iar EBITDA a fost de 28 milioane EURO. Analiza financiar

Figura nr. 13 Indicatori financiari

Rezultatul reportat din retratrile anilor anteriori

Situaiile financiare pentru anul 2004 sunt elaborate n conformitate cu cerinele Standardelor Romneti de Contabilitate (RAS). Datorit diferenelor dintre Standardele de Contabilitate Romneti i cele Internaionale (IFRS), situaiile financiare nu sunt n totalitate n concordan cu cerinele acestora din urm.

Spre sfritul anului 2004, conducerea companiei a revizuit aplicarea standardelor contabile cu privire la deprecierea activelor fixe, beneficiile pentru pensionare i contabilitatea stocurilor, avnd n vedere schimbrile cu care se va confrunta compania n perspectiva pieei aflate ntr-o continu schimbare. n plus, conducerea a evaluat implicaiile aspectelor semnificative aduse n atenie cu privire la situaiile financiare din anul anterior. n consecin, managementul a cuantificat ajustrile necesare pentru a reflecta aplicarea unor standarde contabile.

Conducerea companiei a decis c retratarea situaiilor financiare n vederea asigurrii comparabilitii nu este oportun datorit costurilor suplimentare nejustificate i ntrzierii provocate procesului de raportare financiar Ca urmare, retratrile aferente anului 2003 au fost nregistrate n rezultatul reportat.

La sfritul anului 2004, compania a constituit suplimentar o serie de provizioane - pentru mediu, cu privire la obligaiile companiei fa de salariaii care urmeaz a se pensiona n conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Munc, pentru deprecierea activelor fixe i pentru stocuri n vederea alinierii la Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Aplicarea acestor standarde va fi obligatorie ncepnd cu anul 2006, dar vor utiliza anii 2004 i 2005 ca baz pentru aplicarea lor. Pregtirea situaiilor financiare pentru anul 2004 a fost realizat n conformitate cu prevederile OMF 94/2001.

Compania a angajat evaluatori independeni (Smith&Hodgkinson, Colliers International, E&Y Actuarial) pentru a determina sumele posibil de recuperat ale centrelor de profit, datoriile fa de angajai, recalculnd costul real al stocurilor de nchidere i ajustnd retrospectiv activele i datoriile.

Impactul asupra Rezultatului Reportat la 2003 este prezentat n figura de mai jos:

Figura nr. 14 Impactul asupra rezultatului reportat

Contul de Profit i Pierdere

Situaiile financiare ale Petrom la sfritul anului 2004 prezint o pierdere din exploatare de 5.812 mld. de lei, o pierdere nainte de taxare de 8.240 mld. de lei, n timp ce pierderea net din activitatea desfurat se ridic la 9.737 mld. lei.

Compania a nregistrat o pierdere net dup taxare de 9.737 mld. de lei (246 mil. de Euro), ca urmare a evalurii corecte i a nregistrrii efectelor datoriilor de mediu n valoare de 2.850 mld. de lei (72 mil. de Euro) i a celor cu litigiile n valoare de 839 mld. de lei (21 mil. de Euro), precum i a provizioanelor pentru active curente n valoare de 3.551 mld. de lei (90 mil. de Euro). n plus, compania a nregistrat pierderile rezultate din lips de stocuri pstrate la teri, inclusiv acciz i TVA, n valoare de 1.212 mld. de lei (30 mil. de Euro).

Figura nr. 15 Indicatori financiari din exploatare

n ciuda unui profit negativ nainte de taxare, Petrom s-a gsit n poziia de a plti taxe datorit cheltuielilor nedeductibile semnificative, n cadrul crora provizioanele dein ponderea principal.

Cifra de afaceri i alte venituri din exploatare au crescut n 2004 cu circa 22% fa de 2003, n principal datorit creterii vnzrilor segmentului de rafinare i petrochimie.

Cheltuielile totale au crescut cu 42%, n principal datorit cheltuielilor de exploatare care au reprezentat 94% din total. Restul de 6% a fost reprezentat de cheltuielile financiare. Creterea cu 38% a cheltuielilor de exploatare reflect impactul modificrilor politicilor i metodologiilor menionate mai sus.

Aprecierea monedei locale, leul, a determinat o cretere semnificativ a altor cheltuieli financiare, care au reprezentat 85% din totalul cheltuielilor financiare. n comparaie cu 2003, cheltuielile determinate de diferena de curs valutar (incluse n alte cheltuieli financiare) au crescut de aproximativ 4 ori.

Cheltuielile cu personalul au sczut cu 1,3% ca urmare a procesului de restructurare desfurat de companie. Alte chetuieli de exploatare include:

(a) Cheltuieli cu serviciile prestate de teri (mai mari cu 41% n 2004, influena principal fiind din segmentul de E&P),(b) Alte impozite i taxe (o cretere de 9%)

(c) alte cheltuieli de exploatare (de exemplu donaii i active cedate).Ultima categorie reflect, n principal n 2003, valoarea produselor transferate ntre segmentele Petrom iei, gaze, produse petroliere). n 2004, aceste cheltuieli au fost reclasificate n conturile de materii prime i mrfuri.

Figura nr. 16 Venituri din exploatare

EBIT

Dup ce a nregistrat o valoare pozitiv n 2003 (4.579 mld. de lei), EBIT-ul a devenit negativ n 2004 (5.812 mld. de lei), n special datorit reducerii EBIT-ului generat de segmentul de E&P.

Figura nr. 17 Segmentul de activitate pentru EBIT

Veniturile din segmentul de Explorare i Producie au sczut cu 2,1%, reflectnd reducerea cantitii de iei vndute terilor n 2004 fa de 2003. Cheltuielile de exploatare au crescut cu 172%, n special datorit creterii cheltuielilor cu serviciile prestate de teri (43%), combinat cu un nivel mai ridicat al cotei geologice datorit utilizrii integrale (cu 120%). Cheltuielile cu serviciile prestate de teri au crescut ca urmare a etapei a doua a procesului de restructurare din segmentul E&P, adic externalizarea activitii de reparaii capitale n unele sucursale E&P. Creterea cotei geologice se datoreaz cantitilor mai mari de iei transferate ctre sucursalele Petrom, determinnd venituri mai mari - care au stat la baza calculului cotei - i posibilitatea utilizrii totale de ctre companie.

n segmentul de Marketing, EBIT-ul a nregistrat valori negative datorit creterii mai rapide a cheltuielilor fa de venituri. Veniturile din segmentul de Marketing au crescut cu circa 10,5% n principal datorit veniturilor din vnzarea mrfurilor, n timp ce cheltuielile au crescut cu 13,5% datorit cheltuielilor mai mari privind mrfurile i amortizarea.

Veniturile din segmentul de rafinare i petrochimice au crescut cu 40,4% datorit unei creteri semnificative a vnzrilor de produse (cu 40,5%), n timp ce cheltuielile au crescut cu 39,5%, genernd totui un EBIT negativ.

Active i Pasive

Activele totale au crescut cu 33%, ca urmare a creterii activelor financiare i a unei creteri semnificative a numerarului de la 3.992 mld. de lei la 41.176 mld. de lei, datorat creterii de capital realizat de OMV, noul acionar majoritar al Petrom.

n 2004, datoriile totale au crescut cu 60% fa de 2003, n principal ca urmare a creterii semnificative a provizioanelor cu 39.434 mld. de lei.

Datoriile curente au sczut n principal ca urmare a unei reduceri semnificative a altor datorii, inclusiv a datoriilor fiscale i cu asigurrile sociale (cu 63%), rezultat al Ordonanei de Guvern nr. 15/2004 privind anularea datoriilor Petrom ctre bugetul statului (9.525 mld. de lei) i, de asemenea, datorit scderii valorii conturilor de furnizori de la 7.001 mld. de lei la 4.443 mld. de lei (n partea a doua a anului s-a urmrit o reducere a perioadei de plat).

n 2004, datoriile ce trebuie pltite pe o perioad mai mare de un an au `nregistrat o valoare de 5.304 mld. de lei, reprezentnd o scdere de 30% fa de valoarea din 2003 de 7,529 mld. de lei. Cauzele principale ale acestei scderi au fost: conversia mprumutului BERD n aciuni (73 mil. de USD), aprecierea leului fa de dolar i euro, precum i plata n avans a mprumutului BERD (29,2 mil. de USD).

Capitalurile proprii au crescut cu 19% de la 78,819 mld. de lei n 2003, la 93.921 mld. de lei n 2004 datorit creterii capitalului social ca urmare a procesului de privatizare (de la 37.735 mld. de lei la 56.001 mld. de lei).

Figura nr. 18 Structura activelor

Rate financiare

Figura nr. 19 Rata financiar

Toate ratele de profitabilitate au nregistrat valori negative n 2004, ca urmare a unui profit net negativ rezultat n urma evalurii i nregistrrii corespunztoare a provizioanelor.

Datoria net a companiei a nregistrat o valoare negativ n 2004 fa de 2003, din cauza depiri numerarului a valorii datoriilor pe termen lung i pe termen scurt ale companiei, genernd o rat negativ a ndatorrii.

Indicatorii de lichiditate au nregistrat valori ridicate n 2004 fa de 2003, datorit unui numerar foarte mare rezultat din creterea de capital determinat de procesul de privatizare.

Flux de Numerar

Fluxurile de numerar ale companiei au nregistrat o mbuntire semnificativ fa de anul anterior (de la -1.865 mld. de lei la 37.184 mld. de lei), reflectnd intrarea de numerar rezultat n urma creterii de capital de la sfritul anului 2004.

Fluxul de numerar din activitile de exploatare a fost cu 47% mai mare, n timp ce fluxul de numerar din activitatea de investiii a sczut cu 16%.Fluxul de numerar net din activitile de exploatare a crescut cu 5.290 mld. de lei, ca urmare att a ajustrilor non-cash, ct i a modificrilor n capitalul de lucru.

Cota geologic a crescut de la 5.324 mld. de lei la 11.680 mld. de lei (ca urmare a unei cantiti mai mari de iei livrat n sistem), n timp ce provizioanele au influenat fluxul de numerar att favorabil ct i nefavorabil. Ajustrile favorabile a fost determinate de provizioanele pentru dezafectare, precum i de provizioanele pentru activele curente i pentru riscuri i cheltuieli, n timp ce ajustrile care au determinat reducerea fluxului de numerar au fost cele privind provizioanele pentru deprecierea investiiilor financiare deinute ca active curente i pentru provizioanele i alte elemente nemonetare aferente capitalurilor proprii.

Modificrile capitalului de lucru au influenat negativ fluxul de numerar cu 2.102 mld. de lei. Fluxul de numerar din activitile de investiii a fost alocat, n principal, pentru proiectele de investiii incluse n bugetul companiei pentru 2004. Diferenele dintre cifrele raportate pentru investiii i achiziiile de active fixe rezult din plile n avans i materialele achiziionate pentru aceste proiecte.

Figura nr. 20 Structura fluxului de numerar

Capitolul 11. Bugetul de venituri i cheltuieli

Bugetul este un tablou evaluativ i comparativ al veniturilor de mplinit i a cheltuielilor de efectuat, este un stat de prevedere al veniturilor i cheltuielilor pe o perioad determinat.

Bugetul permite evidenierea exact a soldurilor dintre venituri i cheltuieli, eliminnd dublele nregistrri i micrile de fonduri.

Acionarii hotrsc, cu majoritate de voturi, rectificarea Bugetului de Venituri i Cheltuieli pe anul 2004 cu urmtorii indicatori principali:

Cifra de Afaceri : 87.147.361 mil. lei

Venituri Totale : 94.610.390 mil. lei

Cheltuieli Totale : 90.316.482 mil. lei

Rezultat Brut : 4.293.908 mil. lei

Fond de salarii: 8.913.074 mil. lei

Numr mediu de salariai: 53.315 salariati.Rezultatele financiare pentru T1/2005 evideniaz o performan ridicat. Profitul net crete la 2,831 mld lei (76 milioane Euro) pe fondul unei piee puternice; Creterea semnificativ a EBIT-ului la 5,076 mld lei (137 milioane Euro).Petrom, cel mai mare productor de iei i gaze din Europa de Sud-Est a nregistrat rezultate foarte bune n primul trimestru al anului 2005, primele rezultate trimestriale prezentate dup ncheierea procesului de privatizare n 2004. Profitul net n primul trimestru al anului 2005 a atins 2.831 mld lei (76 milioane Euro). Profitul inainte de dobnzi i impozit pe profit (EBIT) a nregistrat o cretere semnificativ n primul trimestru al anului 2005, la nivelul de 5.076 mld lei (137 milioane Euro). Ca rezultat al creterii preurilor, vnzrile totale au crescut cu 10% n primul trimestru al anului 2005 pn la valoarea de 20.242 mld lei (546 milioane Euro). Premisele acestor rezultate sunt n principal preurile mai ridicate la iei i ca urmare preurile mai mari ale produselor, schimbrile n contabilitate n ceea ce privete nregistrarea cotei geologice, precum i o mbuntire a eficienei i administrrii costurilor n relaiile de afaceri.

Rezultatele financiare pozitive ale Petrom n primul trimestru al anului 2005 reflect aplicarea unor noi strategii manageriale i a programelor de investiii susinute, destinate asigurrii creterii profitabile a companiei. Avem obiective bine definite pe care ne-am angajat s le ndeplinim. Continuarea demersului ntreprins, ca i restructurrile suplimentare vor face din Petrom o companie mai puternic i i vor consolida poziia de lider n Europa de Sud-Est, a declarat Gheorghe Constantinescu, Directorul General Executiv al Petrom.

Figura nr. 21 Rezultate trimestriale

EBIT-ul primului trimestru al anului 2005 (T1/05) a fost de 5.076 mld lei (137 milioane Euro).

Explorarea si Productia (E&P) a beneficiat de preurile mai ridicate ale ieiului i gazelor naturale, care au compensat reducerea cantitilor vndute n comparaie cu aceeai perioad a anului anterior.

n segmentul de Rafinare, datorit unei cantiti mai reduse de iei procesat, rata de utilizare a fost de 75% fa de 79% n 2004.

Cifra de afaceri a crescut cu 10% n primul trimestru al anului 2005, la 20.242 mld lei (546 milioane Euro), ca urmare a creterii preurilor.

Profitul net a fost 2,831 mld lei (76 milioane Euro), crescnd n principal ca urmare a creterii veniturilor din exploatare din segmentele de E&P i Marketing ct i datorit preurilor mai ridicate la iei i gaze naturale i a aplicrii diferite a cotei geologice dup cum se menioneaz n seciunea Rezultate Financiare.

De la nceputul anului au fost luate o serie de iniiative strategice:

! Definirea Viziunii Petrom pentru 2008;

! Aprobarea i comunicarea noilor Instruciuni de lucru n cadrul tuturor sucursalelor din Petrom;

! Modificarea politicii preurilor de vnzare cu amnuntul, prin ajustarea periodic a acestora n funcie de cotaiile internaionale.

! Modificarea structurii organizatorice a companiei prin definirea a 3 regiuni principale n segmentul de E&P i a 7 regiuni n segmentul de Marketing cu o delimitare clar ntre responsabilitile sediului central i cele ale segmentelor de activitate.

Mediul economic Dolarul US (USD) s-a depreciat n T1/05 n comparaie cu aceeai perioada din 2004. Rata de schimb medie USD/ROL a sczut n T1/05 cu 14,61% fa de T1/04, de la 32.430 lei/USD la 28.297 lei/USD. Euro a nregistrat aceeai tendin, la un ritm mai sczut, cursul mediu de schimb reducndu-se n T1/05 cu 9.38% fa de T1/04, de la 40.574 lei/Euro la 37.094 lei/Euro.

Segmente de activitate: Explorare i Producie (E&P)

Figura nr. 22 Segmente de activitate

Investiiile E&P s-au ridicat la 1,020 mld lei (27 milioane Euro), din care 62% au reprezentat foraj de explorare i producie. Au fost forate 5 sonde de explorare i 31 de sonde de producie, i au fost modernizate 35 parcuri de separare i depozite, precum i 10 reele de distribuie a gazelor naturale. n comparaie cu T1/04, investiiile din segmentul de E&P au sczut cu 29%.

Producia total de iei i gaze naturale s-a redus cu 3% datorit declinului natural i programului de ntreinere a echipamentelor activitii de gaze naturale determinnd o scdere de 6% a produciei de gaze naturale fa de T1/04. Reducerea a fost contrabalansat parial de o uoar cretere a produciei de iei (cu 0,4%) de la 9.462 mii barili echivalent la 9.501 mii barili echivalent ca urmare a sprii a 31 de sonde noi.

Vnzrile de produse petrochimice au crescut n primul trimestru al anului 2005 cu 2%, de la 138 mii tone n T1/04 la 141 mii tone n T1/05. Creterea semnificativ a preurilor aliniate la cele de pe piaa Vest-European i piaa puternic au condus la marje mai mari pentru produsele petrochimice.

Cantitatea de iei procesat de cele dou rafinrii, Arpechim i Petrobrazi, s-a ridicat la 1.497 mii tone, cu 6% mai mic dect cantitatea procesat n T1/04, n principal datorit scderii importului de iei de la 375 mii tone n T1/04 la 295 mii tone n T1/05. Acest lucru a influentat negativ capacitatea de utilizare, care s-a redus de la 79% n T1/04 la 75% n T1/05.

Investiiile n segmentul de rafinare din primul trimestru al anului 2005 s-au ridicat la 1.118 mld lei (30 milioane Euro), cu 176% mai mari dect cele din T1/04. Creterea a fost determinat de proiectele iniiate n anii precedeni i finanate din mprumutul BERD, care se gsesc n ultimul stadiu de finalizare. Investiiile vizeaz mbuntirea calittii produselor i a proteciei mediului n vederea alinierii la standardele UE. Cellalt motiv principal pentru aceast cretere inregistrat n primul trimestru al anului 2005 a fost raportarea plilor n avans ca investiii, pli ce constituie o sum semnificativ n special n rafinare. Principalele investiii au vizat o nou instalaie de hidrogen, recuperarea energiei termale rezultate prin arderea gazelor CAN la Arpechim i modernizarea instalaiei de cracare catalitic i modernizarea skidului de cale ferat pentru produse petroliere la Petrobrazi.

Marketing

Figura nr. 23 Activitatea de marketing

Vnzrile totale au sczut cu 8%, datorit reducerii att a vnzrilor pe piaa intern, ct i a exporturilor. Vnzrile la export au sczut cu 12% de la 494 mii tone n T1/04 la 433 mii tone n T1/05, n timp ce vnzrile pe piaa intern au nregistrat o scdere mai redus de doar 2,6% (T1/04: 432 mii tone versus T1/05: 420 mii tone).

Investiiile s-au ridicat la 295 mld lei (8 milioane Euro) crescnd cu 37% fa de T1/04. Acestea au vizat n principal modernizarea i construcia de staii de distribuie i depozite.

ncepnd cu primul trimestru al anului 2005, politica de preuri s-a modificat. Dac ainte sucursalele Petrom primeau un pre de referin stabilit la nivelul sediului central pe care l puteau ajusta cu +/- 5%, n funcie de condiiile de pe pia, ncepnd cu 2005, preurile sunt stabilite la nivel central periodic i trebuie utilizate ntocmai. Ajustrile sptmnale se realizeaz pe baza cotaiilor internaionale ale produselor.

ncepnd cu 2005, toate vnzrile att din rafinrii, ct i din marketing sunt raportate de ctre segmentul de Marketing.

Personal

n T1/05 numrul de angajai a sczut cu 12% fa de T1/04, datorit externalizrii activitilor de intervenii, teste de producie i reparaii capitale n trimestrul al doilea al anului 2004, mpreun cu personalul aferent.

La 31 martie 2005, numrul de angajai a fost mai mic cu 0,6% fa de sfritul anului 2004, datorit fluctuaiei naturale a personalului.

Evolutia Bursei: Ianuarie Martie 2005

n primul trimestru al anului 2005, Bursa de Valori Bucureti a avut o evoluie spectaculoas. La nceputul anului, preul aciunilor Petrom a crescut semnificativ.

Pe 24 februarie 2005, preul a atins maximul istoric de 5.300 lei/aciune. Ctre sfritul trimestrului preul tuturor aciunilor cotate la burs a nceput s scad, aciunile Petrom urmnd acelai trend, ajungnd la un pre de circa 3.500 lei/aciune.

Capitolul 12. Sintez i concluzii

Petrom S.A.

Petrom S.A. - cea mai mare companie din Romnia

O companie integrat de petrol i gaze

Cel mai mare productor de petrol i gaze naturale din Europa Central

Activiti de explorare i producie pe plan internaional

1998: extindere a activitilor de explorare i producie n Kazahstan

Dou rafinrii, o fabric de ngrminte chimice, o reea de 600 de staii de distribuie

Vnzri totale: 2,02 miliarde Euro

EBIT (venituri nainte de doband i taxe): 280 milioane Euro

50.000 de angajaiPetrom este o companie care ofer clienilor si produse i servicii de cea mai bun calitate. Firma ncerc n permanen s fie la nlimea ateptrilor partenerilor, de aceea st la dispoziie cu orice informaii despre produsele i serviciile proprii i atept cu interes orice opinie i sugestie care o va ajuta s-i mbunteasc activitatea dedicat.SC Petrom SA sprijin printr-un angajament hotrt cauza proteciei mediului ambiant. Prin procesele sale tehnologice, produsele i serviciile sale, Petrom garanteaz o abordare modern, dintr-o perspectiv ce depaete cadrul legislativ actual n privina asigurrii proteciei aerului, apelor i solului. Firma i asum n mod susinut rolul de membru activ al societii, prin sprijinirea unor activiti legate de cultur, sport, educaie i mai ales sntate.

Feedback-ul sau controlul realizrilor n sens invers poate da indivizilor informaii despre natura erorilor, despre modul cum pot fi corectate i cum se poate motiva nalta performan.

Lucrurile meg bine cnd managerul care lucreaz cu oamenii: stabilete precis i clar obiectivele; comunic obiectivul utiliznd mijloace pe nelesul tuturor; stabilete un program de lucru conform performanelor dorite; antreneaz oamenii pentru realizarea proiectului; este un exemplu pentru ceilali; rspltete corespunztor ndeplinirea obiectivelor.Propria imagine

Atitudinea fa de grupurile externe

Atitudinea fa de salariai

Atitudinea fa de consumatori

Atitudinea fa de competiie

Atitudinea fa de risc

Comportamentul etic

Stilul de management

Managementul

Sfera de activitate ( tipuri de produse, servicii, piee)

Cultura organizaional

http://www.petrom.ro/romana/organizare.htm

http://www.petrom.ro/romana/despre_noi.htm

http://www.petrom.ro/romana/cercetare.htm

Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A. Management vol. 1, Editura Sedcom Libris, Iai, 2001, p. 29

http://www.petrom.ro/romana/organizare.htm

Academia Romn - DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998, p. 727

Arhiva personal Petrom Iai

http://www.petrom.ro/romana/personal.htm



prelucrare dup Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A. Management vol. 1, Editura Sedcom Libris, Iai, 2001

Fotache, D. Groupware, Editura Polirom, Iai, 2002, p. 86


http://www.petrom.ro/romana/petrom_ro.htm

Airinei, D., coord. Introducere n informatic economic, Editura Sedcom Libris, Iai, 1999, p. 33

Programul reprezint un ansamblu de instruciuni care realizeaz o anumit sarcin. (Airinei, D., coord. Introducere n informatic economic, Editura Sedcom Libris, Iai, 1999, p. 70)

Proiectul este un grup de programe gestionate dup o anumit regul astfel nct s se obin avantaje mai mari dect dac s-ar realiza prin tratarea lor separat (Oprea, D. Managementul proiectelor, Editura Sedcom Libris, Iai, 2001, p. 12)

http://www.petrom.ro/romana/mediu.htm

http://www.petrom.ro/romana/activitati.htm

http://www.petrom.ro/romana/prelucrare.htm

http://expressnt.petrom.ro/statii.htm

http://expressnt.petrom.ro/detalii.asp?id=30&st=5

Ignat, I. .a. Economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1998, p. 267

http://expressnt.petrom.ro/distributie.htm

http://www.petrom.ro/romana/produse.htm

Portofoliul de produse al unei firme este format din ansamblul activitilor i produselor care constotiue oferta acesteia. (Maxim, E. Marketing, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iai, 2004, p. 171)

vezi Anexa nr. 3

http://expressnt.petrom.ro/statii.htm

http://www.petrom.ro/romana/international.htm

http://www.petrom.ro/romana/investitori.htm

http://www.petrom.ro/romana/cercetare.htm

http://www.petrom.ro/romana/dis_com.htm














Filip, G.,coord. Finane, Editura Sedcom Libris, Iai, 2001, p. 107

Vcrel, I., coord. Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, p.586

HYPERLINK "http://www.petrom.ro/romana/Rezultate" http://www.petrom.ro/romana/Rezultate Trimestriale.pdf




http://www.petrom.ro/romana/despre_noi.htm


raport de practica - s.c. petrom s.a

Documents