raport de expertiză - sdtrsdtr.ro/upload/rapoarte si analize/potential energetic... ·...

Domeniul 11. Potențial energetic pg. 1/14

Proiect:

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări

cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de

planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post

2013”

Beneficiar:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Raport de expertiză

Domeniul 11. Potențial energetic

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului

“Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”


I. Relevanța temei pentru demersul de elaborare a viitoarei Strategii de Dezvoltare Teritorială

a României.

Pe fondul creșterii cererii de energie la nivel european și mondial, România beneficiază

de mari oportunități de dezvoltare a sectorului energetic întrucât acesta dispune de mari

resurse, de expertiză confirmată de o prestigioasă tradiţie. Valorificarea potențialuli energetic

poate constitui pe viitor un motor al creșterii economice a României.

II. Context

Țările membre ale Uniunii Europene au un grad ridicat de dependență energetică

importând în prezent 76,6 % din cererea de petrol, 53 % din cererea de gaz şi 35,4 % din

cererea de cărbune. Pentru următorii ani se estimează o creștere a dependenței de energie

din import. La acest capitol, România se situează pe ultimele locuri cu o dependență de numai

23%.( 18 % din cererea de cărbune, 57% din cererea de țiței, 22% din gazele naturale).

Tabelul 1: Gradul de independență energetică a României

Sursa: INS

UM: Procente

Ani

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Total 72 71.8

73 70 69.8

69 70.3

75.9

77.3

73.7

75.8

72.2

71.8

71.4

68.7

69.7

72.6

81.7

78.8

77

Cărbune (inclusiv cocs)

68.7

74.8

75.7

72.7

75.1

67.8

64.4

69 74.9

76.4

69.4

68.7

67.5

66.3

67.9

68.1

72.7

86.5

85.4

81.8

Titei 51.3

47.3

45.2

43.7

48.6

51.4

51.8

59.4

57 52.2

48.5

52 43.4

37.8

35.9

35.4

35.5

39.2

41.5

42.8

Gaze naturale

82.9

82 79.9

75.1

70.9

74.7

74.8

81.5

80.2

81.8

77.9

68.7

74.1

69 65.7

70.6

72 84.2

79.9

78




Consumul energetic final al României a fost de 22.750 mii tep. în anul 2011, cifră

comparabilă cu cea din anul 2000. Cu toate că în perioada 2000-2008 s-au înregistrat creșteri

ale cererii, pe fondul crizei economice, valorile au scăzut. Reducerea consumului industrial a

fost principalul factor care a determinat această evoluție.

Graficul 1: Consumul final de energie pe sectoare Sursa: INS (vezi anexa 1)

În ceea ce privește ponderea sectoarelor în consumul de energie, consumul populației

este cel mai ridicat (35%), urmat de industrie (31%) și transporturi (23%). Comparativ cu

statele Uniunii Europene, ponderea consumului populației și a industriei este mai ridicată, în

timp ce transporturile și celelalte ramuri ale economiei au un consum mai mic din total.

Tabelul 2: Ponderea sectoarelor în consumul final de energie în anul 2011 România Uniunea Europeană

Agricultură și silvicultură 2% 2%

Alte ramuri ale economiei 9% 14%

Consumul populației 35% 25%

Industrie (inclusiv construcții) 31% 26%

Transporturi 23% 33%

Sursa: INS și Comisia Europeană

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Mii

tep

Anul

Consumul final de energie pe sectoare

Agricultura si silvicultura

Alte ramuri ale economiei

Consumul populatiei

Industrie (inclusiv constructii)

Transporturi




În funcție de tipul de combustibil utilizat, în consumul intern brut de energie s-a bazat

în cea mai mare parte pe gaze naturale (31%), țiței și produse petroliere (25%) și

combustibili solizi (22%). Energia regenerabilă a reprezentat 14% din consum. În ultimii 20

de ani se remarcă o tendință de scădere a ponderii gazelor și petrolului pe fondul creșterii

ponderii furnizate de energia regenerabilă și cea nucleară.

Promovarea energiilor regenerabile este unul dintre obiectivele principale ale politicii

energetice europene, astfel că este de așteptat ca tendința de creștere a ponderii de

resurse regenerabile să se păstreze și în următorii ani pe fondul dezvoltării proiectelor de

energie regenerabilă eoliană, solară, microhidro.

Graficul 2: Ponderea tipurilor de combustibili în consumul intern brut de energie al României

Sursa: Eurostat

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Ponderea tipurilor de combustibili în consumul intern brut de energie al României

Combustibili solizi

Petrol

Gaze

Energie nucleară

Energie regenerabilă




Comparativ cu media țărilor europene, România utilizează în mai mare măsură

combustibili solizi, gaze naturale și energie regenerabilă și într-o măsură mai mică petrol și

energie nucleară.

Tabelul 3: Ponderea tipurilor de combustibili în consumul final de energie în anul 2011

Tip combustibil România Uniunea

Europeană

Combustibili solizi 22% 17%

Petrol 25% 35%

Gaze 31% 23%

Energie nucleară 8% 14%

Energie regenerabilă 14% 10% Sursa: Eurostat

În anul 2011 un număr de 102 localități din România erau racordate la rețeaua de distribuție a energiei termice, cu 52% mai puține decât în urmă cu 10 ani. Au fost livrate 12.343 mii gigacalorii, iar regiunile cu cel mai mare consum energetic au fost: Municipiul București și județele Timiș, Constanța, Bihor, Prahova, Dolj. Județele Satu Mare, Ialomița și Bistrița Năsăud nu sunt racordate la rețeaua de distribuție a energiei termice, iar județe cu un consum modest sunt Alba, Covasna și Vaslui.

Graficul 3: Numărul localităților racordate la rețeaua de distribuție a energiei termice Sursa: INS

0

50

100

150

200

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Nu

măr

de

loca

lităț

i

Anul

Numărul localităților racordate la rețeaua de distribuție a energiei termice

Rural

Urban




În ceea ce privește accesul la gaze naturale, aproximativ trei sferturi dintre localitățile

urbane și o cincime dintre cele rurale erau racordate la rețeaua de distribuție a gazului

natural în 2011, cu 11% mai mult comparative cu anul 2002. În anul 2011 au fost livrate

2.965 milioane metri cubi, zonele cu cel mai mare consum fiind Municipiul București și

județele Cluj, Brașov, Mureș, Prahova și Ilfov. Un consum redus de gaze natural s-a

înregistrat în județele Mehedinți, Giurgiu și Tulcea.

Graficul 4: Numărul localităților racordate la rețeaua de distribuție a gazului

Sursa: INS

În toata țara, cu exepția Bucureștiului, lungimea conductelor de gaz a crescut. În unele

județe, precum Constanța, Giurgiu și Teleorman, extinderea rețelei de conducte, măsurată

de-a lungul perioadei 2002-2011, a înregistrat o rată de creștere mult mai mare decât media

națională de creștere (Anexa Lungimea conductelor de gaz- Kilometri, INS 2011, Diferente

fata de 2002). În același timp, în aceste localități a crescut volumul gazelor distribuite

comparativ cu anul 2002. În schimb, în aceeași perioadă, distribuția de energie termică a

înregistrat scăderi semnificative în majoritatea județelor (Anexa Energie termica, gigacalorii,

INS 2011 Diferente fata de 2002). Această scădere se datorează fie debranșărilor de la

rețeaua de distribuție, fie reducerii consumului datorită eficientizării serviciilor și

consumului. Cele mai importante scăderi au fost în Alba, Covasna, Neamț, Sibiu și Vaslui. De

0

100

200

300

400

500

600

700

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Nu

măr

de

loca

lităț

i

Anul

Numărul localităților racordate la rețeaua de distribuție a gazului

Rural

Urban




remarcat poziția atipică a județelor Tulcea, Botoșani și Giurgiu, sigurele județe unde

distribuția de energie termică a crescut față de anul 2002.

III. Potențialul energetic

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

primară: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important

potenţial valorificabil de resurse regenerabile.

Dintre resursele naţionale de energie primară lignitul este cel care poate asigura o parte a

necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următoarele 2 – 4 decenii.

În ceea ce privește exploatarea huilei, restrângerea arealelor de exploatare şi închiderea

minelor neperformante a făcut ca numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilă

să se mai găsească în perimetrele aflate în concesiunea CNH-SA. Uniunea Europeană permite

continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest fapt de

aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi.

Tabelul 4: Situația resurselor naționale de energie primară

Sursa: Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020 actualizată pentru

perioada 2011 – 2020

La nivelul actual de producție, resursele de petrol și gaze naturale exploatate în

prezent ar urma să mai ajungă pentru aproximativ 20 de ani. Continuarea susținerii




sectorului energetic din exploatările petroliere depinde de descoperirea de noi resurse

interne exploatabile.

Un rol important în politica energetică viitoare a României îl va avea evoluția

exploatării gazelor de șist. România este a treia ţară din Europa în ceea ce priveşte resursele

de gaze de şist. La consumul actual, gazul neconveţional din subsolul ţării noastre ar acoperi

consumul intern pentru 150 de ani. Conform Agenţiei Americane pentru Energie România ar

dispune de 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze neconvenţionale, faţă de 4.200 de

miliarde ale Poloniei şi 3.900 de miliarde ale Franţei. Prin comparație cu resursele

convenționale, depozitele neconvenţionale sunt cantonate în roci compacte, au conținuturi

mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă și sunt dispersate pe o suprafață

considerabilă, fiind plasate la adâncimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zăcămintelor

convenționale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconvenționale necesită

lucrări suplimentare speciale, în primul rând fracturarea rocilor pentru a le crește

permeabilitatea, dar și injectarea unor cantități însemnate de fluide de fracturare pentru a

forța gazele să se elibereze din roci și pentru a le dirija către suprafață.

Potențialul energetic regenerabil al României este de asemenea bun, însă potenţialul

utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienţei

economice şi a restricţiilor de mediu.

Potrivit ultimelor evaluări, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României

este de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2009 puterea instalată în centrale

hidroelectrice era de 6.450 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la

17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenţialului tehnic amenajabil este în

prezent de 54%.

Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei

electrice în unităţi ce utilizează surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente

utilizării combustibililor fosili şi nucleari. Stimularea utilizării acestor surse şi atragerea

investiţiilor în unităţi energetice ce utilizează surse regenerabile se realizează prin

mecanisme de susţinere, în conformitate cu practica europeană, mecanisme ce duc şi la

creşterea preţului energiei electrice la consumatorul final.




Tabelul 5: Potențialul național al surselor regenerabile din România

Potențialul României în ceea ce privește producerea de energie eoliană este considerat cel

mai mare din sud-estul Europei. Moldova și Dobrogea sunt considerate cele mai propice

regiuni pentru amplasarea centralelor eoliene.Potențialul eolian din România este estimat la

cca 14.000 MW capacitate instalată. Pana la sfarsitul anului 2012 capacitatea cumulată de

energie eoliană a României a atins 1905 MW. Pentru 2013 se prognozează instalarea a

aproximativ 617 MW suplimentari, estimându-se că România va reuși să asigure din energia

eoliană 8% din totalul consumului de energie electică a țării.

În ceea ce privește potențialul energetic solar, aproximativ jumătate din suprafața

totală a țării, zona sudică, are un nivel al radiației similar cu cel pe care îl regăsim în țări

precum Spania, Italia și Grecia, țări cu tradiție în dezvoltarea tehnologiei solare. La finalul

anului 2012 capacitatea cumulata fotovoltaică instalată în România a fost de 29 MW, însă se

așteaptă să ajungă la câteva sute de MW la sfârșitul anului 2013.

IV. Concluzii

La nivel mondial, sectorul energetic este într-un proces de transformare ce

presupune

creşterea atenţiei acordate resurselor regenerabile de energie și îmbunătăţirea eficienței

energetice. Totodată, se reevaluează oportunitatea închiderii unor centrale nucleare într-o

serie de ţări care şi-au propus încetarea producerii de energie electrică în astfel de centrale.

În acest context, România are oportunitatea de a-și valorifica resursele regenerabile de care




dispune în special prin atragerea de investitori străini pentru demararea unor proiecte de

anvergură.

V. Surse relevante

Institutul Naţional de Statistică, „Baza de date TEMPO - serii de timp”

Ministerul Economiei: „Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011 – 2035”

Romanian Renewable Energy Association, http://www.rorea.ro

USL: „Strategia energetică a României - Energia, motor al creșteriieconomice, Romania,

pol energetic regional”

http://www.rorea.ro/




Lungimea conductelor de gaz- Kilometri, INS 2011 Diferente fata de 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA 1% 2% 4% 5% 5% 7% 14% 16% 17% ARAD -3% 33% 45% 49% 75% 76% 85% 94% 113% ARGES 5% 9% 16% 21% 37% 42% 54% 60% 78% BACAU 3% 7% 12% 9% 12% 23% 25% 26% 31% BIHOR 15% 52% 92% 120% 143% 174% 189% 207% 230% BISTRITA-NASAUD 9% 14% 17% 17% 21% 27% 35% 44% 46% BOTOSANI -13% -8% -3% 5% 14% 17% 20% 25% 26% BRAILA 4% 13% 27% 25% 33% 33% 39% 42% 66% BRASOV 2% 6% 4% 18% 22% 22% 24% 27% 24% BUZAU 2% 3% 30% 32% 48% 51% 52% 51% 57% CALARASI 67% 82% 97% 101% 186% 221% 283% 317% 374% CARAS-SEVERIN 0% 6% 2% 21% 17% 7% 8% 8% 9% CLUJ 3% 5% 6% 10% 12% 13% 42% 46% 49% CONSTANTA 50% 88% 152% 264% 388% 453% 538% 581% 605% COVASNA 9% 14% 15% 17% 18% 18% 19% 17% 21% DAMBOVITA 4% 13% 26% 36% 41% 61% 65% 73% 89% DOLJ 6% 11% 13% 25% 30% 33% 35% 44% 40% GALATI 9% 19% 43% 43% 44% 61% 69% 85% 105% GIURGIU 4% 37% 306% 307% 420% 415% 469% 559% 623% GORJ 4% 11% 23% 22% 25% 26% 26% 38% 37% HARGHITA 0% 11% 19% 22% 40% 44% 45% 50% 56% HUNEDOARA -14% -9% -6% 0% 3% -1% 0% 1% 6% IALOMITA 22% 28% 95% 134% 186% 188% 208% 215% 216% IASI 5% 18% 22% 29% 45% 58% 60% 61% 68% ILFOV -37% -2% 12% 45% 74% 107% 123% 166% 166% MARAMURES 2% 5% 8% 10% 14% 16% 18% 21% 18% MEHEDINTI

MUNICIPIUL BUCURESTI -26% -23% -23% -22% -21% -21% -20% -14% -20% MURES 5% 8% 19% 13% 13% 15% 15% 17% 18% NEAMT 10% 8% 3% 9% 20% 30% 36% 45% 49% OLT 2% 11% 18% 49% 49% 50% 51% 55% 69% PRAHOVA 5% 18% 22% 24% 25% 28% 30% 31% 38% SALAJ 2% 7% 10% 10% 56% 72% 67% 81% 82% SATU MARE 5% 27% 32% 45% 52% 66% 85% 99% 107% SIBIU 3% 7% 6% 16% 15% 16% 18% 19% 22% SUCEAVA 18% 53% 72% 84% 84% 88% 92% 112% 108% TELEORMAN 0% 0% 3630% 5640% 7275% 8285% 8470% 12260% 12050% TIMIS 3% 26% 28% 42% 87% 91% 95% 77% 90% TULCEA 0% 3% 48% 229% 137% 195% 217% 226% 230% VALCEA 2% 4% 6% 13% 15% 17% 32% 72% 85% VASLUI 8% 18% 51% 58% 70% 97% 98% 115% 124% VRANCEA 2% 39% 42% 46% 53% 69% 72% 75% 57% Medie 5% 16% 123% 186% 241% 275% 290% 394% 397%




Gaze natural distribuit/ metri cubi- INS 2011 Diferente fata de 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA 0% -16% -6% -17% -20% -8% -22% -23% -20% ARAD 28% -13% -5% -16% -24% -25% -19% -19% -11% ARGES 19% 19% 22% 20% 9% 15% 30% 37% 42% BACAU 68% -43% -41% -42% -44% -42% -43% -36% -36% BIHOR 21% 375% 62% 42% 32% 45% 47% 51% 67% BISTRITA-NASAUD -4% -36% -29% -30% -37% -29% -38% -37% -36% BOTOSANI 27% -32% -28% -29% -30% -21% -24% -16% -19% BRAILA 16% 4% 14% 15% 6% 11% 21% 34% 44% BRASOV 10% 10% 14% 6% -7% 11% 15% 3% 10% BUZAU 21% 153% 27% 18% 24% 69% 18% 7% 27% CALARASI 35% 64% 51% 38% 60% 67% 73% 68% 84% CARAS-SEVERIN 29% 15% 34% 21% 12% 17% 14% 16% 18% CLUJ 5% -43% -38% -41% -46% -40% -42% -38% -35% CONSTANTA 67% 105% 168% 318% 302% 421% 487% 602% 740% COVASNA 23% 38% 33% 22% 6% 14% 4% 5% 4% DAMBOVITA 9% 10% 13% 9% 0% 10% 11% 34% 18% DOLJ 10% 3% 7% -1% -9% 1% -2% 1% 5% GALATI 10% -5% -2% -2% -16% -19% -9% -1% 7% GIURGIU*

1917% 31083% 43450% 47983% 51100% 65967% 79083% 84567%

GORJ -21% -9% -12% -19% -27% -21% -23% -22% -25% HARGHITA 4% -52% -53% -63% -50% -53% -56% -48% -55% HUNEDOARA 14% 6% 21% 20% 8% 26% 18% 20% 33% IALOMITA 58% 97% 89% 82% 79% 94% 80% 105% 122% IASI 57% -43% -35% -35% -38% -31% -33% -23% -20% ILFOV -33% -21% 12% 44% 56% 70% 86% 151% 176% MARAMURES 1% -3% -1% -9% -17% -12% -18% -18% -14% MEHEDINTI* 3380% 6920% 8420% MUNICIPIUL BUCURESTI 11% 2% 4% -3% -4% -4% -6% -3% 0% MURES 5% -28% -23% -27% -37% -31% -37% -36% -27% NEAMT 13% -58% -53% -55% -57% -55% -57% -47% -52% OLT 11% 7% 11% 3% 0% 16% 18% 53% 28% PRAHOVA 5% -5% -3% -8% -17% -11% -10% -10% -11% SALAJ 21% 15% 25% 15% 9% 22% 14% 17% 17% SATU MARE -8% -7% -2% -14% -20% -15% -19% -18% -17% SIBIU -6% -24% -20% -27% -33% -29% -35% -35% -31% SUCEAVA -1% -2% 7% 2% 3% 7% 11% 23% 30% TELEORMAN*

87% 151% 256% 384% 515% 659%

TIMIS 35% 17% 33% 21% 18% 27% 27% 31% 46% TULCEA 27% 31% 52% 161% 106% 213% 314% 415% 565% VALCEA 13% 6% 1% -2% 11% -23% -11% -6% 64% VASLUI 55% -16% -5% -5% -5% 3% -4% 4% 12% VRANCEA 27% 29% 31% 37% 10% 31% 24% 34% 44% Medie 17% 14% 10% 12% 6% 18% 21% 33% 46%




*Acolo unde nu au existat date in anul 2002 s-a folosit cel mai apropiat an de referință

Energie termica, gigacalori distribuitei, INS 2011 Diferente fata de 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA -36% -70% -81% -90% -95% -97% -98% -99% -99% ARAD 0% 1% -14% -20% -30% -23% 22% -27% -27% ARGES 30% 17% 23% -3% -32% -32% -38% -42% -51% BACAU -7% -26% -37% -53% -57% -51% -65% -66% -75% BIHOR 30% 61% 115% 57% -2% -3% -27% 5% -21% BISTRITA-NASAUD -43% -65% -79% -83% -96%

BOTOSANI 132% 208% 172% 133% 57% 50% 38% 34% 19% BRAILA -23% -33% -36% -42% -52% -59% -63% -69% -76% BRASOV -7% -7% -49% -59% -65% -71% -78% -83% -70% BUZAU -9% -22% -28% -36% -44% -46% -30% -47% -52% CALARASI -24% -24% -34% -22% -28% -27% -28% -33% -35% CARAS-SEVERIN -22% -56% -63% -60% -67% -69% -74% -78% -81% CLUJ -6% -27% -21% -28% -35% -36% -43% -46% -65% CONSTANTA 5% 0% 7% 2% -11% -8% -5% -9% -10% COVASNA -5% -76% -91% -96% -96% -95% -96% -97% -96% DAMBOVITA -10% -23% -33% -45% -46% -55% -63% -69% -75% DOLJ -2% 0% -7% -20% -34% -33% -34% -36% -39% GALATI 7% -6% -6% -18% -32% -36% -38% -42% -44% GIURGIU -92% 125% 112% 90% 83% 64% 54% 64% 30% GORJ -27% -49% -55% -62% -64% -66% -67% -67% -69% HARGHITA -4% -17% -19% -32% -41% -39% -48% -47% -51% HUNEDOARA -9% -30% -36% -49% -58% -65% -63% -69% -73% IALOMITA -50% -78% -92% -96% -99% IASI 2% -13% -9% -30% -46% -47% -41% -56% -58% ILFOV -3% -69% -91% -79% -96% -96% -96% -96% -81% MARAMURES -16% -22% -24% -29% -35% -23% -54% -78% -80% MEHEDINTI -2% 7% 4% -17% -10% -19% -15% -14% -5% MUNICIPIUL BUCURESTI -4% -16% -14% -22% -29% -32% -34% -34% -33% MURES -14% -21% -32% -38% -49% -49% -54% -69% -88% NEAMT -25% -39% -61% -69% -82% -81% -82% -85% -90% OLT 1% 53% 75% 49% 26% -3% -14% -34% -67% PRAHOVA -7% -6% -22% -3% -25% -24% -23% -21% -17% SALAJ -39% -29% -43% -47% -41% -39% -59% -58% -43% SATU MARE -84% -97% -99% SIBIU -45% -72% -85% -93% -95% -88% -97% -98% -97% SUCEAVA -9% -13% -18% -22% -29% -30% -36% -34% -39% TELEORMAN -22% 14% -7% 1% 10% -9% -9% -6% -66% TIMIS 17% 5% 5% -3% -12% -9% -18% -21% -4% TULCEA 14% -6% 26% 99% 90% 96% 93% 89% 103% VALCEA -6% -11% -10% -10% -14% -11% -10% -5% 0%




VASLUI -61% -28% -42% -59% -73% -82% -83% -89% -93% VRANCEA -8% -25% -33% -45% -50% -54% -58% -61% -66% Medie -12% -14% -20% -26% -37% -36% -39% -43% -48%

raport de expertiză - sdtrsdtr.ro/upload/rapoarte si analize/potential energetic... ·...

Documents