potential turistic - valea bistritei

29
REFERAT Valea Bistritei

Upload: nastrut-laurentiu-cosmin

Post on 04-Jul-2015

610 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Potential Turistic - Valea Bistritei

REFERAT

Valea Bistritei

Anul III I.F.R.

Page 2: Potential Turistic - Valea Bistritei

Geografie-Turism

Planul referatului

1. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu2. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul

turismului si al activitatilor turistice3. Potentialul turistic natural

3.1 - potentialul tutistic al reliefului;3.2 - potentialul tutistic al climei;3.3 - potentialul tutistic al hidrografiei;3.4 - potentialul tutistic al vegetatiei si faunei;3.5 - rezervatii naturale.

4. Potentialul antropic4.1 Muzee;4.2 Biserici si manastiri;4.3 Case memoriale;4.4 Constructii cu valoare deosebita;4.5 Elemente etno-folclorice.

5. Valorificarea potentialului turistic5.1 Infrastructura turistica:

5.1.1 – baza de cazare;5.1.2 – baza de alimentatie5.1.3 – cai de acces;5.1.4 – baza de agrement.

5.2 Fluxurile de turisti ( Circulatia turistica )6. Tipuri si forme de turism7. Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice8. Concluzii9. Bibliografie

2

Page 3: Potential Turistic - Valea Bistritei

1. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu

Valea Bistritei este situata in cea mai mare parte, si cea mai interesanta din punct de vadere turistic, in Jud. Neamt pe care il strabate de la NV la SE pana la varsarea in Siret in Judetul Bacau.

Valea si Cheile Bistritei avandu-si izvoarele in Muntii Rodnei, aceasta nestemata a Carpatilor romanesti formeaza o vale cu adevarat pitoreasca. În cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai impresionant, atat prin ingustimea vaii (de la 150 m la 20 m), cat si prin adancimea vaii fata de muntii inconjuratori (de la 900 m la peste 1.100 m fata de Muntii Giumalau sau Rarau).

2. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul turismului si al activitatilor turistice

Pe Valea Bistritei intalnesti la distante relativ mici unele de altele o salba de manastiri, unele cu o vechime de peste jumatate de veac. Aici veneau sa-si gaseasca

3

Page 4: Potential Turistic - Valea Bistritei

linistea sufleteasca marii domnitori ai Moldovei si numai. Ele constituia si loc de pelerinaj pentru credinciosii de pe toate meleagurile cunoscute fiind vindecarile miraculoase prin credinta si rugaciune. Relevante sunt insemnarile facute in manastiri care atesta ample pelerinaje cu ocazia hramurilor din manastiri.

Cercetarile geografice s-au intensificat in sec. XX fiind descoperite numeroase situri arheologice, descoperiri de natura geologica care ulterior s-au transformat in rezervatii, etc.

In prezent exista o activitate turistica bine definita si cu o sezonalitate redusa datorita bogatiei patrimoniului turistic natural si antropic ce determina turistii sa vina pe Valea Bistritei in orice perioada din an.

3. Potentialul turistic natural

Zona strabatuta de acest rau este de o frumusete rara , multi spun ca e mai frumoaa decat Valea Oltului, si cred ca are si de ce sa fie. Bogatia elementelor naturale alterneaza cu cele antropice formand o zona de interes turistic deosebit.

3.1 Potentialul turistic al reliefului

Valea Bistritei desparte grupe de munti bine impadurite si are o latime variabila prezentand portiuni mai inguste une calea ferata se afla langa drumul national DN 15 dar si portiuni mai late ca case si chiar culturi. Dupa iesirea din munti valea se largeste mult si odata cu aceasta scade si atractivitatea zonei.

Relieful este variat si in mare parte accidentat, dispus in trepte de la vest la est, de la munti reprezentati de Stanisoara (de 1531m), Bistrita (de 1864m), Ceahlau (cu vf. Ocolasul Mare de 1907m )-“Olimpul Moldovei”, Tarcau, Hasmas, compartimentati prin vai longitudinale), la dealurile subcarpatice si pana in Lunca Siretului.

3.2 Clima

Clima are caracter cotinental, cu variatii mari in functie de treptele de relief, cu vanturi predominante din directia nord-vest si vest dar care are un caracter mai moderat in depresiuni si culoare. Strabatand valea este foarte usor sa intalnesti portiuni insorite alternand cu cele de ploaie sau ceata.

3.3 Potentialul turistic al hidrografiei

Raul Bistrita aduna mai multi afluenti din zona montana pe care o strabate ( Tarcau, Bicaz) iar pe cursul ei inferior au fost amenajate o salbe de lacuri de acumulare ce maresc frumusetea locurilor.

Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz, (la 35km de Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120m, un adevarat munte artificial.Cu o lungime de cca 35km, “ marea de sub Ceahlau”, constituie o atractiva zona de agrement.Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot inchiria salupe.

4

Page 5: Potential Turistic - Valea Bistritei

Alte lacuri pe care se poate practica pescuitul dar si inchiria salupe sau hidrobiciclete mai sunt: Pangarati, Vaduri.

3.4 Vegetatie si fauna

Vegetatia acestor locuri completeaza pitorescul reliefului, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. La altitudinile de 1500-1600 m incep tufarisurile de jneapan, ienupar pitic (Juniperus sibirica Loud.), ienupar (Juniperus communis Loud.), afin (Vaccinium myrtillus L.), merisor (Vaccimium vitis-idaea L.). In padurile de rasinoase predomina molidul (Picea abies L.Karst si Picea excelsa Link), dar mai apar si bradul (Abies alba Mill.), pinul (Pinus silvestris L.), zada (Larix decidua Mill.-var. polonica).

Fauna este asemanatoare celei intalnite in toti Carpatii romanesti, astfel aici se gasesc: ursul brun (Ursus arctos), cerbi si ciute (Cervus elaphus), capriori si caprioare (Capreolus capreolus), mistreti (Sus scrofa), rasi (Lynx lynx), vulpi (Canis vulpes), jderi (Martes martes), veverite (Sciurus vulgaris), lupi (Canis lupus) si iepuri (Lepus europaeus).

Lumea pasarilor este foarte variata, fiind reprezentata prin cococsul de munte (Tetrao urogallus) si de mesteacan (Lyrurus tetrix), corbul (Corvus corax), gainusa (Tetrastes bonasia), cinteza alpina (Montifringilla nivalis), gaita de munte (Nucifraga caryocatactes). Apele paraurilor mici din cele doua masive si apele raurilor Bistrita si Moldova reprezinta locuri favorabile pentru pastravul indigen (Salmo trutta fario), pastravul curcubeu (Salmo irideus), lipan (Thymallus tymallus), clean (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), boistean (Phoxinus phoxinus) si mai rar apare lostrita (Hucho hucho).

Padurea Gosmanu-rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante;

3.5 Rezervatii naturale

Piatra Teiului-rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune;

Rezervatii geologice-Cernegura, Pietricica, Cozla.Parcul Natural Ceahlau (7742 ha)Masivul Ceahlau-(la 40 km vest de Piatra Neamt}, cel mai circulat masiv

din Carpatii Orientali, denumit si “piatra nestemata a Moldovei”(D.Cantemir), “urias cu fruntea-n soare” (G.Cosbuc), “batranul rege al Carpatilor Moldovei” (Al.Vlahuta).Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si, desi are inaltimi moderate (Vf.Ocolasul Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la departari enorme.Forma lui, de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape, cheama irezistibil la drumetie.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei si cascade (Duruitoare, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stanca (interesant modelata de natura) exista cate o frumoasa legenda:

5

Page 6: Potential Turistic - Valea Bistritei

Dochia (fiica regelui dac Decabal care…), Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz ostean al domnitorului Alexandru cel Bun)

4.1 Muzee

Muzeul de Artă Piatra-NeamţDeţine bogate colecţii de pictură, grafică, sculptură şi tapiserie, semnate de

artişti români renumiţi: Lascăr Vorel, Aurel Băieşu, C.D. Stahi, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza, Aurelia Ghiaţă, Iulia Hălăucescu ş.a. Periodic, sălile muzeului găzduiesc expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi străinătate.

Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra-NeamţAu fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionând şi librăria

Humanitas. Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.

M U Z E E D E E T N O G R A F I E

Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul etc.).

Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei, din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

M U Z E E D E Ş T I I N Ţ E L E N A T U R I I

Muzeul de Ştiinţele Naturii Piatra-Neamţ

A luat fiinţă în anul 1960, în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca urmare a iniţiativei dr. Mihai Ciobanu. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume, dar şi exponate rarisime din geologia, flora şi fauna munţilor Neamţului (Ceahlăul, îndeosebi).

4.2 Biserici si manastiri

Valea Bistriţei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distanţe relativ mici se succed aşezăminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domneşti, alături de construcţii modeste, rod al unor strădanii de obşte, care nu copleşesc prin monumentalitate dar încântă prin simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al proporţiilor.

6

Page 7: Potential Turistic - Valea Bistritei

Manastirea Bistrita Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul acestei ţări, Mănăstirea Bistriţa ocupă un loc deosebit, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi viaţa spirituală a poporului nostru.

Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de peste şase veacuri la adăpostul culmilor împădurite care o înconjoară, înfruntând - ca toate lăcaşurile noastre de credinţă şi cultură - năpraznicele încercări ale istoriei.

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale.

Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător, înscriindu-se pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal independent. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi instituţional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Muşat - cu acordul voievodului - prin care acest lăcaş era pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ, stabilindu-se o conducere comună a acestor două aşezăminte, în persoana preotului chir Domentian:

Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele...

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin, zece "coloane de grâu" şi tot

7

Page 8: Potential Turistic - Valea Bistritei

atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii.

După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia.

La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:

Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile.

Mănăstirea Bisericani

Hramul: "Buna Vestire", sărbătorit la 23 aprilie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Urmând firul de asfalt al şoselei Piatra Neamţ - Bicaz (DN 15), întâlnim la doar circa 10 km de oraş un drum lateral cu un traseu sinuos care, la o altitudine de aproximativ 650 m, sfârşeşte în faţa complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo se mai păstrează amintirea şi o parte din construcţiile Mănăstirii Bisericani, una dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogăţie şi ca forţă spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa.

Iniţial, aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistriţa, într-un loc retras şi îndepărtat, mărginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii şi Grecului şi Varnava la nord. O veche tradiţie consemnează sosirea la Bistriţa a monahului Iosif care, după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reîntoarce în fruntea unui grup de anahoreţi ce-l însoţiseră în anii petrecuţi acolo. Dar nu după multă vreme, acest călugăr Iosif şi tovarăşii săi se retrag în munţi, adăpostindu-se în scorburi şi rugându-se într-o peşteră printre stânci.

8

Page 9: Potential Turistic - Valea Bistritei

Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistriţa nu trebuie căutată doar în dorinţa lor de a duce o existenţă cu totul izolată, ci şi în necesitatea de a respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la Sfintul Mormânt. Căci anahoreţii lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopţile de miercuri spre joi şi sâmbătă spre duminică, slujeau şi se rugau fără întrerupere făcând de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus "bisericoşi" sau "bisericani", denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe care ei au întemeiat-o după părăsirea Mănăstirii Bistriţa.

Pe la 1498, Iosif şi toţi ceilalţi închinători de la Bisericani au început să-şi ridice biserică, dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace, se osteneau fără prea mare spor. Abia în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare, călugării de la Bisericani reuşesc - cu ajutorul acestuia - să-şi ridice lăcaş trainic de piatră. Şi tot Ştefăniţă, terminând biserica, o înzestrează cu terenurile din jur, în ciuda protestelor pe care i le adresează obştea monahală de la Bistriţa. Cu aceasta, sihăstria Bisericanilor se transformă într-un schit a cărui biserică se afla pe propria sa moşie şi care va obţine deplină autonomie în raporturile sale cu Mănăstirea Bistriţa.

Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul veacului trecut, dar cercetările recente impun o serie de corecturi, adăugând multe alte decenii la vechimea aşezământului. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat aici încă din vremea lui Alexandru cel Bun, acesta făcând şi primele donaţii. Mai târziu, Ştefan cel Mare, Ştefăniţă Vodă, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu s-au înscris şi ei printre ctitorii-donatori, Ştefăniţă Vodă fiind acela care a ridicat prima biserică de zid.

Mănăstirea Buhalniţa

Hramul: "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", sărbătorit la 21 noiembrie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Trecând de Bicaz, şoseaua (DN 15) se desfăşoară dintr-o serpentină în alta şi, după ce urcă pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avântă spre Buhalniţa. Un roi de case acoperă terasa mai înaltă a Bistriţei şi coastele din jur, iar pe fundalul acestui decor mirific se profilează silueta zveltă şi strălucitor de albă a strămutatei biserici a fostei Mănăstirii Buhalniţa, având hramul "Intrarea în Biserică".

9

Page 10: Potential Turistic - Valea Bistritei

Pomenită vreme îndelungată sub numele de Mănăstirea Hangu, biserica de pe moşia cu acest nume este ctitorită de Miron Barnovschi Voievod aşa după cum el însuşi mărturiseşte în aşezământul din 25 martie 1627:

... Început-am a zidi şi am făcut biserica aceasta... care iaste în partea apusului depărtet şi întru deosebită pustie, în locul ce se cheamă Hangul. Şi această urmare şi facere am pus domnia mea a fi nerăşuită în veci întru a noastră din nou zidită mănăstire de mai sus numită Hangul.

Mănăstirea Durău

Hramul: "Buna Vestire", sărbătorit la 25 martie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

... Urcăm un tăpşan întunecat de brazi - scrie Alexandru Vlahuţă - şi ieşim în luminiş, în larga fâneaţă de la poalele Ceahlăului, la Schitul Durău. Toaca răsună limpede în pacea cuprinsului. Soarele scapătă spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind ca nişte glasuri pe sub pământ. Măreţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul - bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei.

Actuala biserică de la Durău s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. După aproape două secole maicile s-au risipit şi în locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durău menţionează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub

ascultarea "mănăstirii cea de piatră din vale". De altfel, când în 1830 egumenia Schitului Hangu este arendată protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea şi construirea unei noi biserici la Durău. Decăderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoită să le întreţină aşezarea monahală de la Durău.

În 1830, pe cheltuiala unor negustori înstăriţi din târgul Piatra, a început construcţia bisericii actuale, care se încheie în 1835, după cum ne informează inscripţia din pridvor:

Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, zidită în zilele preaînălţatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod, cu bagoslovirea Preasfinţitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioşiei sale părintelui Ghervasie şi a neguţătorilor dumnealor fraţi Gheorghe şi Ioan Prosie şi Vasile Iliovici - 1835.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul veacului următor s-au construit în jurul bisericii mai multe case călugăreşti, marea majoritate a acestora fiind demolate, după 1970, cu prilejul construirii Staţiunii climaterice

10

Page 11: Potential Turistic - Valea Bistritei

Durău. Ca şi Palatul Cnejilor, Durăul a constituit un preferat loc de întâlnire şi de popas pentru numeroase personalităţi ale vieţii politice, literare şi cultural-artistice. Mitropolitul Veniamin Costache, a cărui reşedinţă se mai păstrează şi astăzi, Emil Gârleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuţă zăboveau îndelung pe prispele caselor mănăstireşti sau pe potecile Ceahlăului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Băeşu, Mihail Sadoveanu erau oaspeţi obişnuiţi ai Durăului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist şi gazetar - şi-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacanţele, uzând de toată influenţa sa pentru înfrumuseţarea şi dezvoltarea mănăstirii.

Mănăstirea Pângăraţi

Hramul: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la 26 octombrie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Nu departe de Bisericani, urmând şoseaua Piatra Neamţ - Bicaz (DN15), un drum colateral urcă până în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se află un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă. Aici, la răsărit de Muntele Botoşanu, pe care constructorii l-au străpuns cu un tunel de aducţiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, se află Mănăstirea Pângăraţi, un aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei.

Istoricul Mănăstirii Pângăraţi este în multe privinţe asemănător cu cel al Bisericanilor. Şi aici, pe coasta dealului Păru, s-a constituit o veche sihăstrie a unor călugări veniţi de la Mănăstirea Bistriţa în timpul scurtei domnii a lui Iliaş Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, căruia i se atribuie constituirea acestei sihăstrii, s-a străduit - ca şi Iosif la Bisericani - să ridice o biserică de lemn după obiceiul deja împământenit. Şi va reuşi - conform tradiţiei - cu ajutorul lui Ştefan cel Mare, în primii ani de domnie ai acestuia, construind lăcaşul pe locul unde se află şi astăzi.

Se pare că în timpul expediţiei lui Mahomed II din vara anului 1476 şi obştea monahală de la Pângăraţi a trecut prin momente de grea încercare. Probabil că un podgheaz turcesc răzleţit după pradă în această parte a dat foc bisericii, iar călugării s-au ascuns în munţi, trecând apoi în Transilvania unde au rămas până la încetarea războiului. Nu se ştie dacă Ştefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat să fiinţeze din moment ce la 1560 Alexandru Lăpuşneanu ridică la Pângăraţi biserică de piatră.

Mănăstirea Tarcău

Hramul: "Duminica Tuturor Sfinţilor", sărbătorit la 26 iunie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

11

Page 12: Potential Turistic - Valea Bistritei

Pe valea Tarcăului, la mai mult de 15 km de confluenţa acestui râu cu Bistriţa, între localităţile Brateş şi Ardeluţa, o poiană deschisă la margine de pădure formează cadrul natural al Mănăstirii Tarcău.

Din Pomelnicul ctitorilor scris în limba română cu litere chirilice, aflăm că biserica s-a construit

... în zilele binecredinciosului marelui domn şi împărat a toată Rusia, Nicolae Pavlovici, cu bagoslovenia preasfinţitului arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei, Kiria Kir Veniamin, la anul 1833... de către ieroschimonahul Avramie şi alţi donatori.

Ctitorii şi alţii care le-au urmat, au înzestrat schitul cu loturi de pădure, fâneţe şi mori pe Tarcău, suficiente surse de venit pentru cei aproximativ 20 de călugări care vieţuiau aici. Ulterior, numărul călugărilor s-a mai redus şi Schitul Tarcău a trecut sub ascultarea Mănăstirii Bistriţa, de care a depins până în anul 1990 când a obţinut statut de mănăstire.

La aceste manastiri se adauga o lista intreaga de schituri si biserici la care vai aminti doar numele: Biserica Domnească

Biserica Dărmăneşti

Biserica "Sf. Neculai"

Schitul Draga (Cozla)

Biserica din Văleni

Schitul Doamna

Biserica din Sarata

Biserica din Vânători

4.3 Case memoriale

Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" Piatra-NeamţUnicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş,

funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. Reamenajate pe baza consemnărilor Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la început de secol XX.

12

Page 13: Potential Turistic - Valea Bistritei

4.4 Constructii cu valoare deosebita

Curtea Domneasca Piatra Neamt

Situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului, Curtea Domnească de la Piatra este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491, când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate "Zăneştii, Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa, mai jos de gura Cracăului / ... / care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra". Se pare că totuşi ea este anterioară acestei date, deoarece într-un act din 7 mai 1475, hotarul ocolului său este deja stabilit şi, ţinând cont că unul dintre satele ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468, putem considera că începuturile Curţii Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475.

Se poate presupune că iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare, după cum rezultă din cercetările arheologice întreprinse între anii 1954-1955, acestea realizându-se abia după 1480. Datorită faptului că din vechile edificii nu s-au mai păstrat decât puţine elemente, este greu de estimat alcătuirea constructivă a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din pivniţele casei domneşti (lângă clădirea Colegiului "Petru Rareş", unde de altfel s-a şi amenajat un punct muzeal) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. Săpăturile au scos la iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, cuprinzând o încăpere de acces, un coridor lung şi patru galerii. În pivniţă se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.

Încăperea, dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică din cărămidă şi comunica cu coridorul printr-o uşă prinsă în stâlpi de piatră cioplită. Coridorul (lung de 11 m) era şi el acoperit cu o boltă din cărămidă şi blocheţi de tuf calcaros, astăzi distrusă. Pivniţa este împărţită în travee prin patru arcade de piatră sprijinite pe stâlpi. Curtea şi-a îndeplinit funcţiile specifice până în secolul al XVII-lea apoi, treptat, rolul ei s-a diminuat.

4.5 Elemente etnofolclorice

Deşi acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal Judeţean, nu putem să nu menţionăm colecţia enofolclorică a lui Nicolae Popa din Târpeşti, cunoscut colecţionar pasionat dar şi creator de artă populară autentică.

Cetatea Bâtca Doamnei

La 4 km de centrul oraşului Piatra-Neamţ, spre apus, dincolo de Schitul şi cartierul Doamna, pe o prelungire nordică a muntelui eponim, se înalţă ca o strajă a lacului de acumulare construit prin amenajarea hidroelectrică a văii Bistriţei, Bâtca

13

Page 14: Potential Turistic - Valea Bistritei

Doamnei. Este o înălţime izolată (457 m.), smulsă din lanţul muntos, cu pante prăpăstioase spre apă, accesibilă doar dinspre sud, unde un drum modernizat înaintează până la poalele stâncoase. De aici, un drum improvizat urcă lin până pe creastă, unde s-au descoperit ruinele Cetăţii Dacice de pe Bâtca Doamnei, una dintre cele mai interesante şi mai comentate fortificaţii antice din Moldova.

Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către neobositul cărturar şi cercetător Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ, care în urma unor sumare investigaţii făcute în 1928, semnalează într-un context neolitic-cucutenian şi existenţa elementelor La Tene.

5. Valorificarea potentialului turistic

Zona prezinta un potential turistic urias dar care este insuficient exploatat deoarece ne aflam in plin proces de reabilitare a infrastructurii turistice.

5.1 , 5.2 Baza de cazare si alimentatie

Aceasta sa diversificat mult in ultimii ani prin construirea de noi pensiuni si moteluri impanzire relativ uniform pe cuprinsul Vaii Bistritei. In orasul Piatra Neamt se afla doua hoteluri mari de 2-3 stele dar si altele mai mici.

In Durau se afla urmatoarele unitati de cazare:Cabana Baraj

- categorie cabana trei stele - tarif 41 lei noi/persoana -durata 1 zi - tip camera dubla - masa fara masa

Cabana Izvorul Muntelui -categorie cabana doua stele -tarif 30 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masaHotel Bistrita -categorie hotel doua stele -tarif 28 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masaHotel Bradul -categorie hotel trei stele

-tarif 41 lei noi/persoana -durata 1 zi

14

Page 15: Potential Turistic - Valea Bistritei

-tip camera dubla -masa fara masaHotel Bradul 3* -categorie hotel trei stele -tarif 1.002 lei noi/camera -durata 3 nopti -tip camera dubla -masa pensiune completaHotel Brandusa -categorie hotel doua stele -tarif 34 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masaPreturile sunt valabile de la 1.01.2006 pana la 15.10.2006.Majoritatea pensiunilor se concentreaza in Ceahlau - Durau, Viisoara, Vaduri,

Farcasa, Piatra Neamt,. Cele mai multe pensiuni sunt clasificate la categoria 2M sau stele, ceea ce inseamna ca pot oferi conditii bune si foarte bune pentru majoritatea categoriilor de turisti: - camerele de inchiriat sunt de doua locuri si chiar daca au toaleta comuna cu gazda sau cu ceilalti turisti, aceasta are apa rece curenta si apa calda permanent; - turistii au in majoritatea pensiunilor acces la bucataria gazdei, putandu-si prepara singuri hrana in cazul in care opteaza pentru o astfel de varianta; - in cele mai multe dintre pensiuni se poate servi si masa, in una dintre cele trei variante: mic dejun (MD), demipensiune (DP), pensiune completa (PC); in pensiunile unde nu se poate servi masa, se pot da recomandari catre locurile apropiate, unde se poate face acest lucru; - in multe cazuri intrarea in pensiune poate fi comuna cu cea a gazdei; - majoritatea pensiunilor pot oferi locuri de parcare a autoturismelor proprii ale turistilor in curte; - unele pensiuni ofera mancaruri traditionale si alimente proaspete din gospodaria proprie. In cazul pensiunilor de 3 si 4M sau stele, diferentele in privinta confortului ar fi urmatoarele: - exista un grup sanitar comun pentru cel mult doua camere, insa majoritatea au grup sanitar propriu; - bucataria este numai a turistilor in cazul in care doresc sa-si prepare mancarea; - intrarea este separata de cea a gazdei; - intotdeauna exista curte si posibilitate de parcare; - pot fi cazuri in care se ofera o pensiune turistica independenta de cea a gazdei; - pensiunile tip vila au sauna, acces internet, piscina etc.

Cabane - Pe Ceahlau exista mai multe posibilitati de cazare. La baza muntelui, in Durau sau in Izvoru Muntelui, sau pe munte, la cabana Fantanele (pe traseele dinspre Durau) sau la cabana Dochia (la finalul oricarui traseu). Cabana Dochia este statia terminus a celor mai multi turisti. Ea poate gazdui turisti in camere de 2, 5, 12 sau chiar mai multe persoane.Confortul este cel obisnuit pentru o cabana de munte, singurele camere care au toaleta proprie sunt cele de 2 persoane de la parter. Nu departe de cabana Dochia se afla si un mic camping pentru amatorii de cort care pot campa pe platoul de la Piatra Lata. Pe traseul ce urca de la Durau spre Toaca se afla si cabana Fantanele, cu posibilitati de cazare destul de bune. Si evident.cea mai

15

Page 16: Potential Turistic - Valea Bistritei

confortabila solutie sunt hotelurile din Durau si casele particulare din Izvoru Muntelui. Tot in Izvoru Muntelui se afla si un camping si cabana Izvoru Muntelui.

5.1.3 Cai de acces

Drumurile ce strabat aceasta zona sunt in mare parte modernizate putandu-se ajunge cu masina cam peste tot iar cu trenul se poate ajunge chiar si cu Sageata Albastra pana in Bicaz. Drumul national DN 15 merge pana la Bicaz aproape paralel cu calea ferata iar de aici urmareste traseul lacului Izvorul Muntelui.

Dinspre Vatra Dornei drumul national DN 17 B urmareste intocmai cursul Bistritei pana la coada lacului unde se intersecteaza cu DN15 care se continua spre Borsec. De la Gheorghieni vine drumul national 12C pana in Bicaz, drum ce strabate Cheile Bicazului, iar dinspre Targu Neamt ajunge pana la intersectia cu DN 15 drumul national 15 B.

5.1.4 Baza de agrement

Bicaz - (la 28 km vest de Piatra Neamt), centru turistic situat într-o pozitie pitoreasca, la poalele Masivului Ceahlau (la 430 m altitudine). Poate fi denumit si "portul Bicaz", prin asezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui "marea Bicazului", de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporase, barci cu motor, salupe). Frumusetea locului si a muntelui se îmbina în chipul cel mai fericit cu clima montana creand un loc de maxima atractie turistica.

Masivul Ceahlău - Schiţa traseelor turistice.

16

Page 17: Potential Turistic - Valea Bistritei

Rafting

Se poate practica pe raul Bistrita în aval de Vatra Dornei cand apa este mare, sau in amonte. Gradul de dificultate este in general 2 dar poate urca pana la 3-4 in anumite zone dupa ploi semnificative. Cele mai dificile locuri sunt cheile Zugreni la 20 km în aval de Vatra Dornei, care acum nu se mai pot parcurge datorita unor fier betoane uitate de la constructiile din preajmă si Toancele la 35 km  în aval de Vatra Dornei. De cativa ani, datorita încalzirii planetare, pe raul Bistrita si-a facut aparitia o pereche de egrete

Parapanta

Vf.Ousoru, conic si usor de reperat, a fost gazda unei editii a Campionatului National de Deltaplanism. Se poate zbura indiferent de directia vantului iar aterizarea este facila datorita prisacilor lungi. Este foarte aproape de Vatra Dornei, accesul facandu-se din DN17: după Dorna Candrenilor se ia la dreapta pe un drum de tara, apoi se urca pana intr-o sa de unde mai avem 30 min. pana sus. De jos sunt 3-4 ore.In cazul in care sariti la dublu cu un parapantist profesionist acesta va va asigura

17

Page 18: Potential Turistic - Valea Bistritei

transportul pana in varf cu ATV-ul.Zborul depinde foarte mult de conditiile atmosferice. Cum vremea in zona este

foarte schimbatoare este bine să aveti mai multe variante pentru ziua de zbor.Daca vremea este frumoasa se poate zbura peste o ora intr-un peisaj de vis..

Alpinism

Schi

Sunt multe locuri unde se poate schia iarna în acesti munti. La Vatra Dornei si in Pasul Tihuta sunt lifturi iar la Durau, in Pasul Rotunda şi Calimani sunt ceva posibilitati daca nu va deranjeaza să urcati pe jos. Pe muntii Suhard, Caliman si Rodnei se poate practica schiul de tura iar in Caliman si Rodnei exista cateva culoare şi fete cu adevarat extreme.

Mountainbike

Exista o multitudine de trasee, de la cele mai usoare la adevarate ture de forta. O plimbare cat se poate de lejera şi de frumoasa de 2-3 ore este pe Drumul Tatarilor de langa Vatra Dornei, iar la intoarcere se poate petrece ceva timp pe aleile din parcul Runcu, facut de austro-ungari.O tura mult mai lunga, mai epuizanta si mai frumoasa impune urcarea în masivul Suhard, traversarea culmii somitale si coborare pe la turbaria de la Poiana Stampei. O alta varianta foarte frumoasa, de 2 zile, este traversarea masivului Caliman pe Drumul Maria Theresa, cu urcare pe la Toplita şi coborare pe vale Ilvei.Pentru amatorii de downhill, partia Dealul Negru care serpuie printre salasurile localnicilor pe sub telescaunul din V.Dornei, unul din cele mai lungi din tara, reprezinta o varianta frumoasa.

Off road

Masina de teren bine strunita poate merge pe oriunde este o vaga urma de caruta, prin hatisuri, rape sau valcele. Cum muntii din zona sunt foarte salbatici şi plini de asa ceva, se pot construi o multime de trasee. Un alt traseu traverseaza Mtii Bistritei din Valea Bistritei la Bilbor pe la manastirea Darmoxa. O alta varianta urca Mtii Caliman pe la Toplita si coboara pe valea Ilvei la Lunca Bradului.

ATV

ATV-ul sau Quad-ul este un vehicul mic de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6 roti sau cu senile. Se pot urca pante foarte abrupte si parcurge portiuni de teren deosebit de accidentate. ATV-ul reprezinta una dintre cele mai placute modalităti de a cunoaste o zona. Orice munte care are un platou este o destinatie pentru ATV. Cel care inchiriaza ATV-uri pune la dispozitie si un ghid.

18

Page 19: Potential Turistic - Valea Bistritei

Ture complexe de munte

Muntii din zona sunt plini de salbaticie si de locuri frumoase în acelasi timp, premize excelente pentru organizarea unor ture complexe tip Eco Challenge de mai multe zile. Acest gen de activitate este din ce in ce mai apreciat atat de pasionatii de aventura cat si de catre firmele de Team Building. Acestea urmaresc modul in care un grup se descurca cu rezerve limitate in anumite conditii, cum comunica membrii grupului pentru asigurarea supravietuirii, avand ca tel final dezvoltarea coeziunii grupului. Traseul in general uneste 2-3 puncte de interes deosebit, în zone foarte frumoase. Distantele se parcurg pe jos, cu ATV-ul sau cu jeep-ul iar noaptea se doarme in cort sau la stana. Intr-una din zile se traverseaza un rau sau un lac cu o pluta pe care trebuie sa o construiti iar mancarea este asigurata din ceea ce se pescuieste cu undite artizanale. In celelalte zile se fac alte activitati descrise: rafting, parapanta, catarare, etc. Gradul de aventura poate creste mai mult sau mai putin, la fel ca si gradul de discomfort, functie de ceea ce se doreste: team building sau tura de aventura.     

Alte activitati: snowmobil (iarna), canioning, dirt track, calarie, tir cu arcul, paintball, ture de munte de vara sau de iarna, pescuit, vanatoare, ture cu barca si sporturi nautice pe lacurile Izvorul Muntelui, Colibita, etc.

5.2 Fluxurile de turisti

Marea majoritate a turistilor ce viziteaza zona vin dinspre Bucuresti pe E85 si apoi de la Bacau pe DN15 cu autoturismele dar si cu autocare sau pe calea ferata. Se remarca in ultimii ani o pondere tot mai mare de turisti straini care de obicei vin prin Cheile Bicazului. Cei mai multi turisti vin aici vara si iarna.

6. Tipuri si forme de turism

Se poate afirma ca turismul de masa este absent in aceasta zona pitoreasca, cel mai dezvoltat fiind turismul alternativ care implica familia sau grupuri de prieteni si care prefera sa-si organizeze programe dupa gustul si puterea economica a fiecaruia. Se adauga turismul individual in week-end si mai ales drumetiile pe munte. In afara de week-end, recreere, in concedii se mai dezvolta forma de agroturism valorificata cu orice prilej, (mai ales in concedii vara si la sarbatorile de iarna,Paste) datorita a doi factori (servicii tot mai bune si cadrul natural deosebit) apoi turismul de “pelerinaj” la manastiri sau biserici prilejuite de diferite sarbatori, hramuri.

7. Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice

Primarul Gheorghe Ştefan speră ca în scurt timp localitatea să devină un concurent serios pentru staţiunea Poiana Braşov. Pe termen mediu, edilul-şef vrea să implementeze o serie de proiecte pe linie turistică. Din bani europeni, prin programul SAPARD, la Piatra Neamţ urmează să se amenajeze, pe muntele Cozla, o pîrtie de

19

Page 20: Potential Turistic - Valea Bistritei

schi, un minihotel şi un restaurant. "În felul acesta vom putea atrage şi cetăţeni din judeţele limitrofe. Apoi, cetăţenii străini, în special ruşi, care aleg Poiana Braşov pentru a-şi petrece sfîrşitul de săptămînă, ar putea să se oprească la Piatra Neamţ. Avem numeroase oferte din partea unor afacerişti care doresc să realizeze astfel de proiecte în Piatra Neamţ", ne-a spus dl Ştefan. D-sa doreşte să valorifice la maximum potenţialul turistic al municipiului: "Cu ocazia unui meci al echipei României, am văzut în Finlanda un turn, pe un vîrf de munte, pe care se afla o pălărie uriaşă, în care era un restaurant. Acea pălărie se învîrtea într-un ritm lent, făcînd o tură completă pe parcursul unei ore. Cei care luau masa în restaurant puteau astfel să urmărească întreaga privelişte a zonei. Putem face aşa ceva şi la Piatra Neamţ". Iar pentru ca serviciile să fie complete, cei doi munţi, Pietricica şi Cozla, vor fi legaţi de o telegondolă asemănătoare celei inaugurate pe litoral în vara acestui an: "Am contactat deja firma care a realizat telegondola de la Mamaia. Prin turism putem creşte nivelul de trai al pietrenilor. Şi Spania s-a dezvoltat astfel. Aceste proiecte trebuie să fie prioritare".

8. Concluzii

Valea Bistritei se constituie ca o zona de o frumusete fermecatoare unde odata ce ai ajuns iti doresti sa revii cat mai des posibil. Bineinteles mai sunt multe de facut pana va ajunge sa concureze cu Valea Prahovei, natura a oferit cadrul necesar dar mai trebuie lucrat la mijloacele de semnalizare rutiere si turistice, caile de acces modernizate ,servicii de o mai buna calitate si o mai mare diversitate a posibilitatilor de agrement.

Sa speram ca peste cativa ani “ trenurile zapezii” vor trece si pa Valea Bistritei.

Bibliografie

http://www.neamt.ro http://www.evenimentul.ro alte surse

20