potential turistic

Strategia de dezvoltare a turismului transfrontalier Iaşi-Republica Moldova

I. Analiza situaţiei existente

1. Profilul judeţului Iaşi1.1 Date fizico-geografice1.2 Caracteristici generale ale economiei1.3 Domeniul social1.4 Starea mediului1.5 Resurse turistice2. Profilul Republicii Moldova2.1 Date fizico-geografice2.2 Caracteristici generale ale economiei2.3 Domeniul social2.4 Starea mediului2.5 Resurse turistice3. Analiza SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova4. Rezultatele Studiului asupra potenţialului turistic în zona transfrontalieră Municipiul Iaşi-Republica Moldova4.1 Direcţii de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră Iaşi-Republica Moldova4.2 Premise şi condiţii ale dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Iaşi-Republica Moldova

II. Strategia de dezvoltare a turismului transfrontalier: Iaşi-Republica Moldova

1

1. Viziune2. Obiective3. Direcţii strategice ce dezvoltare4. Fişe de proiecte5. Resurse financiare pentru turism

III. Plan de acţiuni

I. Analiza situaţiei existente

1. Profilul judeţului Iaşi

1.1 Date fizico-geografice

Judeţul Iaşi este situat în regiunea de Nord-Est a României, la graniţa de est a Uniunii Europene.

Municipiul Iaşi, reşedinţă de judeţ, punct de interes regional 160 km, faţă de oraşul Chişinău;

2

410 km faţă de Bucureşti; 460 km, faţă de Constanţa.

Suprafaţa totală a judeţului Iaşi: 5467Km²;Suprafaţa totală a Municipiului Iaşi: 9470 ha.

AccesibilitateAeroport internaţional (distanţa în km) – 8 km din centrul oraşului IaşiGara – în imediata apropiere a centrului oraşului IaşiDrumuri principale: E58, E583, DN 24 şi DN 28.

Populaţia judeţului Iaşi

În 2006, populaţia totală a judeţului Iaşi a înregistrat o valoare cu 1% mai mare decât în 1990 şi cu 2% mai mică decât în 2001.

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi

Anul Total Urban Rural Locuitori/km2

1990 815142 410523 404619 148,91995 818345 415581 402764 149,52000 836751 417354 419397 152,82001 842126 420237 421889 153,82002 805330 372158 433172 147,12003 816003 381624 434379 1492004 821621 386072 435549 1502005 813943 376155 437788 148,62006 824083 394696 429387 148

3

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi până în anul 2006

410523 415581 417354 420237 372158 381624 386072 376155 394696

404619 402764 419397 421889433172 434379 435549 437788 429387

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

pers

oane Rural

Urban

Procentul de populaţie urbană din totalul populaţiei judeţului Iaşi era în 1990 de 50,3%. Această pondere a scăzut, ajungând în perioada 2000-2005 la valori ce depăşeau cu puţin 46%. În 2006 se observă o creştere a procentului locuitorilor din localităţile urbane din totalul populaţiei judeţului Iaşi, valoarea acestuia fiind de 47,8%.Populaţia municipiului Iaşi în luna iunie 2008 (conform datelor furnizate de către Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi) este: 306.561 locuitori.

Durata medie de viaţă în judeţul Iaşi

Perioada Ambele sexe Masculin Feminin

4

1995-1997 68,44 64,93 72,21998-2000 70,93 67,63 74,391999-2001 71,33 68,02 74,782000-2002 71,4 67,83 75,122001-2003 70,97 67,25 74,912002-2004 71,16 67,6 74,922003-2005 71,88 68,26 75,7

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi, 2006

50

55

60

65

70

75

80an

i

1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004 2003-2005

Durata medie de viaţă în judeţul Iaşi

Masculin

Feminin

Durata medie de viaţă a crescut în judeţul Iaşi, în perioada 1995-2005 cu 3,44 ani. Chiar dacă s-a modificat faţă de 1995 cu 3,33 ani, durata medie de viaţă la bărbaţi era în anul 2005 cu 7,44 ani mai mică decât la femei.

Clima

5

Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanţă mai excesivă în zona colinară şi mai moderată în zona de podiş, caracterizat prin diferenţieri ale elementelor climatologice atât în timp cât şi în spaţiu.Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° şi 10° C în câmpia colinară şi între 8° şi 9° C în podiş, având un maxim mediu în luna iulie între 21 ° şi 22° în câmpie şi sub 21 ° C în podiş, şi un minim mediu în luna ianuarie situat între -3° şi -4° C în câmpie şi în jur de -3° în podiş. Valorile termice absolute au înregistrat la laşi un maxim de +40° C şi un minim de -35° C, acestea având însă un caracter accidental.Amplitudinile termice anuale de 24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C în podiş arată caracterul continental al climatului.O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este îngheţul, primul producându-se în medie toamna în luna octombrie, iar ultimul primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai.

Relieful

Privit în ansamblu se prezintă în partea de nord sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100+150 m, ce corespunde subunităţii geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui, şi sub forma unor dealuri şi platouri cu altitudini medii de 300+350 m în sud, ce corespunde Podişului Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unităţi îl constituie Coasta laşului - o denivelare de peste 200 m, având la sud de laşi o largă retragere.Altitudinile maxime depăşesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva puncte izolate la nord şi nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) şi 400 m în zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul Podişu - 415 m).Altitudinile minime ating 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 30+31 m în lunca Prutului.Fragmentarea orizontală a reliefului are valori cuprinse între 700 şi 900, energia medie este cuprinsă între 50+70 m în câmpia colinară şi 150+200 m în podiş, iar geodeclivitatea variază de la 3+5° la 15+20° şi chiar mai mult.Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale şi de acumulare.Relieful structural este generat în principal de alcătuirea şi structura geologică, fiind reprezentat prin platouri structurale şi cueste.Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale şi versanţi.Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci şi terase.

6

Vegetaţia

Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în sud şi zonei de silvostepă în nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice.

Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.

Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic.

FaunaElementele faunistice ale judeţului laşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei - stepei şi luncilor, precum şi o faună acvatică.

Hidrografia

Apele subterane din teritoriul periuban sunt de două categorii: captive (de adâncime) şi libere.Apele minerale de la Nicolina, cu importante calităţi terapeutice, au favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina.Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în depozitele secţionate de văi şi sub influenţa precipitaţiilor. Ele pot fi grupate în următoarele unităţi hidrogeologice:

Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale sub forma a două strate acvifere: unul principal cantonat în nisipurile şi pietrişurile din bază şi unul secundar,lenticular şi discontinuu, cantonat în depozitele de la suprafaţă. Sunt ape dure, bogate în săruri solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor secundare conţin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse şi variabile, în cea mai mare parte necorespunzător calitativ.

Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase. în trecut au fost folosite şi pentru alimentarea parţială a oraşului laşi, în prezent funcţionând doar captarea Ciric-Aroneanu.

7

Ape subterane de interferenţă şi versanţi, cantonate în depozitele deluvio-coluviale şi eluviale cuaternare, sau în intercalaţiile lenticulare sarmaţiene. Au debite reduse şi variaţii mari pe verticală, sunt bogate în săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Unele din aceste ape care spală argile şi marne sarmaţiene bogate în săruri, dau ape minerale cu compoziţii chimice variate şi mineralizări de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Grădina Botanică laşi, Breazu, Victoria, Tomeşti, Bârnova. Exploatate ca ape de masă, prin îmbogăţire cu CO2, sunt două izvoare din Grădina Botanică.

Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin râuri şi lacuri.Râul Prut are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona localităţii Chipereşti.La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui.Râului Bârlad este afluent al râului Siret.Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât şi de la un an la altul. Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui şi Jijia, celelalte râuri - Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş) având un caracter temporar sau semipermanent.

Sursa: PATZMI (Planul de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Iaşi)

1.2 Caracteristici generale ale economiei

Conturi naţionale

Produsul Intern Brut al judeţului Iaşi era în 2004 cu 761,36 milioane euro mai mare decât în 1999 şi cu 183,56 milioane mai mare decât în 2003.

8

Evoluţia valorică a PIB pentru judeţul Iaşi se află pe un trend ascendent, cu procente de creştere mari. Ca excepţie, în anul 2005, creşterea reală a PIB în judeţul Iaşi a fost de doar 0,6%, dar un an mai târziu, în 2006, acest procent a fost de 5,2%.

Evoluţia PIB al judeţului Iaşi în perioada 1998 – 2004

1999 2000 2001 2002 2003 2004Mld lei 17176,4 24693,5 36057,9 45125,8 61283,7 73580,3

Mil euro

1054,051237,41 1385,41 1443,78 1631,80 1815,36

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia PIB al judeţului Iaşi în perioada 1999-2004

1000

1100

1200

1300

1400

1500

1600

1700

1800

1900

1999 2000 2001 2002 2003 2004

mil

euro

Modificarea procentuală reală a PIB în judeţul Iaşi în anii 2005 şi 2006. Previziuni pentru perioada 2007-2010.

2005 2006 2007 2008 2009 2010

9

0,6% 5,2% 6,6% 6,1% 5,9% 5,8%

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Dinamica PIB al judeţului Iaşi în perioada 2005-2010 (previziuni)

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

7,00%

2005 2006 2007 2008 2009 2010

valori istoricevalori previzionate

Pentru anul 2007 a fost prevăzută cea mai mare creştere anuală reală a PIB în judeţul Iaşi (6,6%) din perioada 2005 – 2010. Până la sfârşitul acestui interval, creşterile reale anuale vor suferi mici scăderi, pentru anul 2010 creşterea reală preconizată fiind de 5,8%.

PIB/locuitor în judeţul Iaşi în anii 2005 şi 2006. Previziuni pentru perioada 2007-2010

2005 2006 2007 2008 2009 2010lei 102065001,58 11.717,81 13.299,37 14.936,79 16.681,28 18.474,56eur 2816,80 3.324,20 3.946,40 4.553,90 5.132,70 5.773,30

10

o


Evoluţia preconizată a PIB/locuitor în judeţul Iaşi în perioada 2005-2010

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

2005 2006 2007 2008 2009 2010eu

rovalori istoricevalori previzionate

PIB/locuitor în judeţul Iaşi a fost, în anul 2006, de 3324 euro, mai mult cu 18% decât în 2005. Pentru perioada 2007-2010, valorile PIB/locuitor în judeţul Iaşi descriu e evoluţie crescătoare, diferenţa pozitivă previzionată pentru 2010, faţă de 2006, fiind de 2449.1 euro, reprezentând o creştere cu 73,6% faţă de 2006.

Activităţi şi servicii

Nr. crt.

Activităţi - servicii Dotări

11

1 Turism

- 9 hoteluri cu o capacitate de 1501 locuri de cazare;

- 2 moteluri cu o capacitate de 122 locuri de cazare

2 Construcţii - 291 societăţi3 Comerţ cu ridicata - 2139 societăţi4 Comerţ cu amănuntul - 6128 societăţi5 Transport de călători şi

mărfuri- 167 societăţi

6 Poştă şi telecomunicaţii - 69 unităţi7 Financiar- bancare - 32 unităţi8 Tranzacţii imobiliare - 13 societăţi9 Utilizarea echipamentelor de

calcul- 56 societăţi

10 Cercetare - dezvoltare - 52 societăţi

Alte servicii: activităţi juridice, activităţi de contabilitate şi revizie contabilă, consultanţe şi activităţi de consultare a pieţei, prospectare geologică şi cartografiere, testări şi analize tehnice, etc. - 385 societăţi.

Cifra de afaceri, investiţiile brute, personalul unităţilor locale active din judeţul Iaşi pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005:

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1)

Cifra de afaceri-milioane lei

(RON)preţuri curente

Investiţii brute

-milioane lei (RON)preţuri curente Personal1

Industrie 2969 275 48303

1 Numărul mediu de persoane ocupate

12

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 732 165 5385Construcţii 900 107 14592Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

5262 385 29908

Hoteluri şi restaurante 148 34 3246Transport, depozitare şi comunicaţii 507 190 11818Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 451 264 10822

Învăţământ 5 2 299Sănătate şi asistenţă socială2 19 4 675Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 122 8 2885

Total 11115 1434 127933

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi, 2006

2 Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

13

Distribuţia Cifrei de Afaceri a întreprinderilor din judeţul Iaşi pe domenii de activitate, în

anul 2005

Comerţ…47,3%

Industrie26,7%

Transport, depozitare şi comunicaţii

4,6%

Construcţii8,1%

Alte activităţi…

7,9%Hoteluri şi

restaurante1,3%

Tranzacţii imobiliare...4,1%

Industria generează 26,7% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor ieşene deşi este domeniul de activitate în care sunt înregistraţi doar 12,3% din agenţii economici ai judeţului Iaşi. O situaţie asemănătoare o prezintă sectorul construcţiilor unde activează doar 5,7% din întreprinderile ieşene dar care formează 8,1% din totalul cifrei de afaceri ce revine unităţilor economice din judeţul Iaşi.

Forţa de muncă

În perioada 2002-2004 populaţia ocupată a judeţului Iaşi a înregistrat scăderi accentuate faţă de anul anterior. În 2005 s-a înregistrat pentru prima dată după anul 2000 o creştere cu 5,9 mii persoane (2%) a populaţiei ocupate din judeţul Iaşi. Faţă de 1992 însă, populaţia Iaşului în 2005 era cu 47,8 mii persoane mai mică decât în 1992.

Populaţia ocupată civilă a judeţului Iaşi pe activităţi economice, la sfârşitul anului- mii persoane –

14

AnulTotal

economie

Agricultură,vânătoare şisilvicultură Industrie Construcţii Comerţ Învăţământ

Transport, depozitare

şi comunicaţii

Tranzacţii imobiliare

şi alte servicii

Sănătate şi

asistenţă socială

Celelalte activităţi

economice

1992 344,2 130,3 98,3 14,4 18,5 22 18,6 13,7 12,6 15,8

1995 342,6 125 79,7 14,6 44,1 23,1 18,4 9 14,3 14,4

2000 318 136,7 65,8 12,9 28,3 21,7 12,7 8,5 16,7 14,7

2001 316,2 134,7 64,4 12,9 28,5 21,8 12,5 9,7 17,1 14,6

2002 302,8 115,4 71,2 13,3 27,8 21,3 12,3 9,5 17,8 14,2

2003 298,2 110 67,2 14,4 28,7 21,3 11,8 11,2 18,3 15,3

2004 290,5 100,7 61,3 13,2 29,9 22,6 11,4 13,2 19,2 19

2005 296,4 102,5 55,8 17,7 32,9 22,7 12 12,5 18,9 21,4


Evoluţia populaţiei ocupate în judeţul Iaşi

280

290

300

310

320

330

340

350

1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005

mii

pers

oane

15

Cea mai mare pondere din populaţia ocupată a judeţului Iaşi activa, în 2005, în agricultură şi silvicultură (35%), 19% era ocupată în industrie, 9% în construcţii şi 4% în tranzacţii imobiliare.

Distribuţia populaţiei ocupate din judeţul Iaşi pe categorii de activitate, în anul 2005

Com erţ11%

Învăţământ8%

Celelalte activităţi econom ice

7%Sănătate ş i as is tenţă socială

6%Tranzacţii im obiliare

ş i alte servicii4%

Transport, depozitare ş i comunicaţii

4%

Construcţii6%

Industrie19%

Agricultură, vânătoare ş i s ilvicultură

35%

Numărul mediu de salariaţi din judeţului Iaşi pe activităţi economice

AnulTotal

economie

Agricultură,vânătoare şisilvicultură Industrie Construcţii Comerţ

Transport, depozitare

şi comunicaţii

Tranzacţii imobiliare

şi alte servicii Învăţământ

Sănătate şi

asistenţă socială

Celelalte activităţi

economice1991 236377 19493 107872 15067 14810 19315 8006 21833 12348 662231995 209595 19050 74405 13142 33853 16434 3854 22083 14204 648322000 166431 6998 61928 11137 22149 11122 5056 20806 14653 2034242001 167738 7640 61164 11188 23243 11226 5823 20925 14036 493942002 159514 5304 62853 10425 19817 10546 5759 19245 14448 40970

16

2003 159247 4606 59351 11362 19576 10310 6205 20466 15184 1043152004 147620 4511 50990 9117 20029 8739 7391 19448 14779 371462005 153242 5040 47232 11862 23000 9496 7548 18946 15837 42335


Numărul mediu de salariaţi din judeţul Iaşi a urmărit în perioada 1991-2005 o evoluţie asemănătoare cu cea a populaţiei ocupate a judeţului. În 2005, numărul total de angajaţi era cu 35% mai mic decât în 1991, dar înregistra o uşoară creştere (cu 3,8%) faţă de 2004.

Şomerii înregistraţi şi rata şomajului în judeţul Iaşi

AnulŞomeri înregistraţi Rata

şomajuluiTotal Femei Bărbaţi1991 15293 8477 6816 41995 49939 21690 28249 12,72000 38993 17795 21198 10,92001 32949 15612 17337 9,42002 32506 16244 16262 9,72003 31294 11506 19788 9,52004 22289 7679 14610 7,12005 23117 7995 15122 7,2


Rata şomajului prognozată pentru judeţul Iaşi

17

Anul 2006 2007 2008 2009 2010Rata şomajului

6,30 6,30 5,10 6,10 6,00


Evoluţia ratei şomajului în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006. Prognoza pentru perioada 2007-2010

10,9

9,49,7 9,5

7,1 7,2

6,3 6,3

5,1

6,1 6

4

5

6

7

8

9

10

11

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010valori istoricevalori previzionate

Rata şomajului în judeţul Iaşi a înregistrat scăderi importante în perioada 2000-2006. Diferenţa dintre valorile acestei rate înregistrate la limitele acestei perioade este de -4,6%. În 2008 rata şomajului va înregistra cel mai mic nivel de după 1990. După 2009, se preconizează că rata şomajului se va situa în jurul valorii de 6%.

18

Venituri medii din salarii

După anul 2003, venitul salarial net lunar din judeţul Iaşi a înregistrat mari creşteri, diferenţele anuale fiind de ordinul zecilor de euro, faţă de perioada 2000-2003 când sporul anual al salariului mediu lunar a fost, în medie, de 7,8 euro.

În 2005, venitul salarial mediu a fost cu 100 de euro mai mare decât în 2000, creşterea raportată fiind de 208,3%. În 2006, salariul mediu lunar în judeţul Iaşi a reprezentat 245,4% din valoarea înregistrată în 2000, creşterea valorică fiind de 135 de euro.

Venitul salarial mediu net lunar în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006 şi prognoza până în 2010

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Lei 1858332 2684295 3381814 4384017 5712000 7030000 805,64 945,01 1074,48 1201,27 1298,57Euro 93,12 103,14 108,20 116,73 140,93 194,01 228,55 280,42 327,59 369,62 405,80

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; Comisia Naţională de Prognoză

19

Evoluţia salariului mediu net lunar în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006 şi prognoza pentru perioada 2007-2010

70

120

170

220

270

320

370

420

470

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

euro

valori istoricevalori previzionate

Pentru perioada 2007-2010 se prevede continuarea creşterii accentuate a salariului mediu lunar la nivelul judeţului Iaşi, cea mai mare diferenţă anuală aşteptându-se în 2007 (aproximativ 52 euro). Valoarea medie cu care se presupune că va creşte venitul mediu în 2007 este de 44,3 euro.

În 2010 se preconizează că venitul mediu lunar în judeţul Iaşi va fi de 405,8 euro, ceea ce ar reprezenta o creştere cu 77,5% (177,2 euro) faţă de 2006 şi cu 335,7% (312,7 euro) faţă de 2000.

Investiţii majore în Municipiul IaşiPrincipalele investiţii în Iaşi structurate pe cele mai semnificative ramuri economice:

1. Comerţ:

20

Era Shopping Center - circa 100 milioane Euro au fost investite de către firma grecească Omilos Group într-unul din cele mai importante proiecte din judetul Iaşi. Complexul ce se ridică la iesirea din Păcurari, între SC Antibiotice SA şi Metro, pe o suprafaţă de 37 hectare de teren, cuprinde 7 supermarketuri, precum Carrefour, Siemens, NESS Tehnologies, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Metro, Coca Cola, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare, 170 de magazine mai mici;

Reţeaua de retail Selgros Cash&Carry a investit aproximativ 15 milioane euro într-un nou magazin la Iaşi; Kaufland, reţeaua germană de magazine de tip discount, a investit aproximativ 22 milioane de euro în cele 3 hipermarket-uri

inaugurate la Iaşi. Iulius Mall – investiţie a Iulius Group SRL. Cu cei 19.532 mp ai săi, clădirea are o arhitectură ultramodernă. Cele 156 de magazine

sunt dispuse pe 10.845 mp, iar parcarea proprie a mall-ului este de 12.000 mp. Inestiţia pentru acest obiectiv s-a ridicat la 6 mil. USD, valoare an 2000.

Moldova Mall – Investiţia, are 20.000 mp, 100 firme expozante şi o valoare de 10 mil. Euro.

2. Industrie:

Lafarge Agregate Betoane a inaugurat la Iaşi, în 2007, o nouă staţie de betoane, automatizată, cu sistem de desprăfuire, dotată cu un reciclator conform cu standardele europene şi cu o capacitate de producţie de 100 de metri cubi/oră. Noua staţie reprezintă o investiţie de 2 milioane de euro;

Mittal Steel Iaşi a investit 1,1 milioane de dolari în 2006 în instalaţii noi de lăcuire pentru partea de finisare a liniei Mannesman. Instalaţia a fost produsă în Coreea şi a fost dată în folosinţă anul acesta.

3. Imobiliare:

Proiectul imobiliar Green Park, iniţiat de Future Group, cu acţionari din Israel, presupune o investiţie de peste 120 milioane Euro. Acesta deja este în construcţie în zona Tătărasi-Veneţia şi cuprinde un ansamblu rezidenţial de 14 blocuri, extinse pe aproximativ 50.000 de metri pătraţi şi un centru comercial în imediata apropiere.

Copou Bellevue şi Dream Village vor mai aduce 100 milioane Euro. Cea mai mare parte a banilor, 80 milioane Euro, vor veni din partea firmei ENG Internaţional ce dezvoltă proiectul imobiliar Dream Village şi presupune ridicarea unui ansamblu de 14 blocuri.

21

Ultimii din seria celor mai mari investiţii imobiliare sunt cei de la Baron Development, cu o valoare estimată a investiţiilor de 20 milioane de Euro ce au pus bazele complexului Copou Bellevue, unde vor fi ridicate încă 160 departamente. Firma Shiran Construcţii plănuieste să ridice un imobil de opt etaje în Nicolina şi unul de 19 etaje în Copou, alături de un complex de 460 de apartamente. Compania este membră a grupului israelian NKG.

Rezultat al asocierii dintre Iulius Group şi CL Iaşi, cel mai mediatizat proiect de anvergură, Ansamblul Palas este unicat în România, fiind de o complexitate remarcabilă.Acest proiect se axează pe conceptul de “life style”, integrând funcţional într-o structură unică în România spaţii de agrement şi recreere, oglinzi de apă, spaţii pentru activităţi sportive (terenuri de tenis, patinoar artificial, pistă pentru role, skateboard, piscină), spaţii pentru activităţi culturale (amfiteatru în aer liber, spaţiu expoziţional, galerii de artă), locuinţe colective, spaţii utilitare (pasaje pietonale acoperite, spaţii plantate, scuaruri, parcaje la sol şi subterane), dar şi spaţii destinate activităţilor economice (birouri, spaţii pentru comerţ, hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.). Din cele 12 hectare ale ansamblului, 37 la sută reprezintă spaţii verzi, 31 la sută suprafaţă construită, iar restul de 32 la sută circulaţia pietonală şi alte funcţiuni. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 200 mil. Euro.

4. Alte domenii – Servicii ITCea de-a noua firmă de soft din lume, ca cifra de afaceri, Embarcadero Tehnologies, va investi la Iaşi, în următorii 2 ani, 3 milioane de dolari, pentru a crea cel mai mare centru de dezvoltare software din lume al companiei americane.

1.3 Domeniul social

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensamântului din 2002: români: 98% romi: 1,2% alte naţionalităţi: 0,8%

JUDEŢUL/MUNICIPIUL totalromân

imaghiar

i

rromi ţigan

i

ucranieni

germani

ruşi turcitătar

isârb

islovaci

22

JUDEŢ 816910 800997 310 9624 75 181 3586

53 7 7 4

MUNICIPIUL IAŞI 320888

316094 260 1898 64 166 433 46 6 4 3

Populaţia după religie, potrivit recensamântului din 2002:

ortodocsi: 92,8% romano-catolici: 4,7% alte religii: 2,5%

JUDEŢULMUNICIPIUL total ortodoxă

romano -catolic

ă

greco -catolică

reformantă

evanghelică de

confesiune augustană

evanghelică lutherană sinodo-

presbiter ian ă

unitariană

JUDEŢ 81691 756028 40396 393 101 40 34 15MUNICIPIUL 32088 303640 9655 323 89 36 34 15

JUDEŢULMUNICIPI UL

armeanacreştină

de rit vechi

baptistă penticostalăadventistă de ziua a

şaptea

creştină după

evanghelieevanghelică

JUDEŢ 8 4410 995 3738 2410 4329 326

MUNICIPIUL IAŞI 8 630 639 1019 573 1701 258

JUDEŢUL/MUNICIPI U L musulmană mozaică alte religiifără

religieateu nedeclarată

JUDEŢ 659 417 2070 102 231 208MUNICIPIUL IAŞI 635 402 776 84 211 160


23

Rata şomajului în judeţul Iaşi este de 5,3 % (16.423 şomeri), la nivelul lunii martie 2008.

1.4 Starea mediului

Calitatea aerului

Activitatea de supraveghere a aerului la nivelul judeţului, respectiv Municipiului laşi se realizează prin staţii de monitorizare a calităţii aerului. Se constată că cele mai mari cantităţi sunt emisile de dioxid de carbon, urmate de oxidul de carbon, oxizii de azot, compuşii organici volatili fără metan şi metanul.Principalele surse sunt reprezentate prin obiective mari cu procese de ardere, ale căror emisii au depăşit normele de limitare pentru pulberi, oxid de carbon şi uneori oxizi de sulf.Odată pătrunse în atmosferă, substanţele poluante sunt supuse unor procese complexe fizico-chimice şi mecanice, astfel încât concentraţiile lor la nivelul solului (imisiile) scad mai mult sau mai puţin, determinând nivelul de poluare şi calitatea aerului.Poluarea şi calitatea aerului în municipiul laşi sunt urmărite prin măsurători zilnice şi momentane pentru principalele gaze (SO2, NO2, CO, NH3) şi lunar pentru pulberi sedimentabile, de către Agenţia de Protecţie a Mediului şi Direcţia de Sănătate Publică, printr-o reţea de supraveghere amplasată în zona de influenţă a unor surse potenţiale poluatoare din municipiul laşi în principal, dar şi în celelalte localităţi.Măsurătorile efectuate în perioada 2001 - 2004 la laşi pentru SO2, NO2, NH3 evidenţiază următoarele:

Valorile medii anuale se situează mult sub concentraţiile maxime admisibile (CMA) stabilite prin STAS 12574/87 (tabel):

Indicator 2001 2002 2003 2004NO2 0.09 0,042 0,0004 0,34SO2 0.28 0.149 0.28 0.12CO 3.64 1.92 1.105 5.73

24

NH3 0,06 0,018 0,17 0,003

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică

Datele evidenţiază următoarele: dioxidul de azot (NO2) şi monoxidul de carbon (CO) înregistrează o tendinţă de scădere până în anul 2003 şi o creştere în

2004; dioxidul de sulf (SO2) înregistrează variaţii uşoare, evoluând între valorile 0,12 - 0,28; amoniacul (NH3) evoluează aproximativ în jurul valorii de 0,034 - 0,035, cu uşoare variaţii până în 1999 şi o creştere în anul

2000.Menţionăm faptul că STAS 12574/1987 nu specifică CMA anual pentru NH3.

Calitatea apelor - apele de suprafaţă

Apele de suprafaţă din teritoriul analizat formate din râuri şi lacuri, reprezintă emisarii tuturor deversărilor de ape uzate, epurate sau neepurate.Cele mai mari cantităţi de ape uzate sunt evacuate de Gospodăria comunală din laşi care preia prin reţelele de canalizare şi deversează prin staţiile de epurare orăşeneşti direct în emisar peste 90% din volumul total de ape restituite.Deversări directe în cursurile de apă mai mult sau mai puţin epurate mai efectuează unele unităţi economice.Ponderea cea mai mare o au indicatorii de mineralizare (reziduuri fix), după care urmează substanţele organice (CBO5, CCOMn), suspensiile, substanţele extractibile, detergenţi, ş.a.Trebuie menţionat faptul că majoritatea obiectivelor industriale sunt racordate la canalizările orăşeneşti, astfel încât apele uzate emise de acestea se regăsesc în efluenţii evacuaţi de localităţile respective prin unităţile de apă - canal.Staţia de epurare laşi, deşi a dispus de investiţii pentru modernizare, nu asigură epurarea întregului efluent de apă uzată, la parametrii de calitate impuşi.

25

În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de suprafaţă mai pot fi menţionate ca surse cu caracter temporar - accidental scurgerile de ape meteorice ce spală şi antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale şi a dejecţiilor zootehnice, sau din zonele agricole proaspăt tratate cu substanţe chimice fertilizante şi contra dăunătorilor.

Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.

Poluarea solurilor

Principalele cauze care contribuie direct sau indirect, la poluarea solurilor sunt reprezentate de următoarele activităţi umane: depunerea şi deversarea de sol a unor reziduri solide şi lichide; administrarea de substanţe chimice pentru fertilizare sau pentru combaterea dăunătorilor; poluarea aerului cu gaze toxice şi pulberi.

1. Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate, constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus provocând - în cazul evacuării şi depozitării

26

necontrolate - poluarea aerului şi apei şi creând totodată probleme legate de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor şi altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice.

2. Substanţele chimice utilizate în agricultură sub formă de îngrăşăminte şi pesticide constituie de asemenea o cauză importantă de poluare a solurilor, mai ales în cazul când aceste substanţe nu au fost administrate şi manipulate corespunzător. Deşi în ultimii ani chimizarea suprafeţelor agricole s-a redus semnificativ ca urmare a creşterii preţurilor atât la substanţe cât şi la servicii, solurile judeţului sunt în continuare afectate datorită remanentei acestor substanţe. Analizele efectuate pentru diferite tipuri de sol şi folosinţe agricole au evidenţiat următoarele:

pesticidele organoclorurate sunt prezente în concentraţii variabile: în vii şi livezi izomerii HCH, iar pe terenurile cultivate, metaloliţii DDT, dar în toate probele concentraţiile sunt sub pragul de alertă;

îngrăşămintele azotoase, respectiv concentraţii mai ridicate de nitraţi la solurile arabile decât la solurile înţelenite (păşuni), atât în cazul cernoziomurilor (cu unele excepţii), cât şi în cazul solurilor aluviale;

distribuţie neuniformă a substanţelor chimice şi frecvent pe terenuri în pantă, ceea ce a favorizat antrenarea lor de către apele meteorice în zonele joase.

3. Poluarea aerului cu pulberi şi gaze reprezintă o altă cauză de impurificare a solurilor în mod indirect, prin depunerea pulberilor şi gazelor eliminate iniţial în atmosferă şi prin ploile acide rezultate în urma combinării apei din precipitaţii cu gazele din aer (NO2, SO2).Concentraţii mai ridicate de metale grele au rezultat şi din analizele efectuate în lungul DN 28, zonă de impact a solurilor cu gazele eliminate de autovehicule, ceea ce demonstrează că şi sursele mobile de impurificare a aerului cu gaze, constituie totodată şi surse de poluare a solurilor.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor

27

Ca o tendinţă a evoluţiei generării deşeurilor, în ultimii ani s-a observat că indicele gravimetric a scăzut cu cea. 0.77 Kg/locuitor/zi, iar indicele volumetric a scăzut cu cea. 1.3 m3/locuitor/an.Sistemul de colectare constă în:

Colectarea ermetică cu ajutorul autogunoierelor compactoare de diferite capacităţi; Colectarea prin schimb de recipienţi cu ajutorul autocontainerelor.

Colectarea deşeurilor se face în: containere 4 mc - 897 buc. eurocontainere - 1.364 buc. pubele 80 I (tablă), 120 I, 240 1-518 buc.

SALUBRIS colectează şi transportă, la solicitarea beneficiarilor şi alte tipuri de deşeuri (deşeuri din demolări, deşeuri rezultate din curăţarea copacilor, etc). Preluarea deşeurilor se face pe baza unor grafice stabilite pentru fiecare maşină în parte, stradă, cartier, după cum urmează:

containerele se ridică o dată pe zi iarna şi de două ori (sau decâte ori este necesar) vara, şapte zile pe săptămână; eurocontainerele se ridică de două ori pe zi, şapte zile pe săptămână, indiferent de anotimp; pubelele şi europubelele sunt integrate în programul clopot, de unde se colectează o dată pe săptămână.

Pentru dezinfectarea recipienţilor de colectare, a platformelor de depozitare temporară şi a platformelor pentru containere este folosit var calcaros în concentraţie de 10%, în medie cea. 15 kg/zi.


Deşeuri industriale şi de tip menajer de la agenţii economici

Aceste deşeuri se depozitează necontrolat pe platforme de depozitare din incintă sau în vecinătate, care aparţin agenţilor economici.Municipiul laşi nu dispune de un depozit amenajat pentru depozitarea controlată a deşeurilor periculoase, depozitul din Tătăraşi al S.C. TEPRO S.A. fiind impropriu şi nu neconform cu cerinţele. Deşeuri toxice se depozitează de către S.C. TEROM S.A. şi S.C. TEHNOTON S.A. într-un depozit subteran închis, care nu este operaţional.

28

Unităţile industriale care depozitează deşeuri periculoase sunt: S.C. HV IAŞI; S.C. VINIA.

1.5 Resurse turistice

1.5.1 Zone şi situri naturale protejate

Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean laşi, au fost identificate, inventariate şi delimitate, arii şi situri naturale din judeţul laşi. De asemenea, au fost inventariate speciile de plante şi animale ocrotite (vulnerabile şi periclitate).Prin P.A.T.N - secţiunea lll-a şi Legea 5/2000 au fost stabilite zonele naturale de importanţă naţională, fiind selecţionate din cadrul inventarului judeţean menţionat, acele valori considerate patrimoniu naţional.

Nr. crt.

Denumirea obiectivului protejat (Rezervaţii şi

monumente ale naturii)

Localizare (comună, oraş)

Suprafaţa (ha)

1 Pădurea Uricani corn. Miroslava 68,00

2 Pădurea Poieni - Cărbunăriei corn. Schitu Duca 9.20

3 Pădurea Dancu - laşi municipiul laşi 10,80

4 Fâneţele seculare Valea lui David corn. Miroslava 46,36

5 Locul fosilifer Dealul Repedea corn. Bârnova 5,80

6 Balta Teiva - Vişina corn. Popricani 6,90

29

7 Râul Prut

corn. Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria,Golăeşti, Juţora,

Prisăcani, Grozeşti, Gorban

4.316,00

8 Acumularea Chiriţa municipiul laşi 78,00

9 Făgetul secular Humosu Comuna Sireţel 73,30

10 Pădurea Roşcani Comuna Trifeşti 34,60

11 Pădurea Cotnari - Cătălina Comuna Cotnari 7,60

12 Bohotin - Pietrosu Comuna Răducăneni 0,91

13 Poiana cu Schit Comuna Grajduri 9,50

14 Pietrosu Comuna Dobrovăţ 83

15 Pădurea Frumuşica Comuna Mădârjac 97,30

16 Pădurea Tătăruşi Comuna Tătăruşi 49,90

17 Pădurea Icuşeni Comuna Victoria 11,60

18 Lunca Mirceşti (Vasile Alecsandri) Comuna Mirceşti 26,30

19 Punctul fosilifer Băiceni Comuna Cucuteni 3,23

20 Sărăturile din Valea Ilenei Comuna Dumeşti 5,9021 Pruteţul Bălălău Comuna Probota 24,89

22 Cotul Bran pe râul Prut Comuna Golăieşti 10

23 Cotul Sălăgeni Comuna Grozeşti 5,81

24 Acumularea Pârcovaci Oraş Hârlău 50

30

1.5.2 Zone şi situri construite protejate

Judeţul laşi se caracterizează printr-o densitate deosebită a valorilor de patrimoniu construit de importanţă naţională, conform listei cu monumente istorice, de arhitectură, arheologice memoriale.Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III - B - stabileşte pentru judeţul laşi următoarele valori de patrimoniu cultural de interes naţional (cu valoare naţională excepţională):

A. Monumente şi ansambluri de arhitectură

a) Ansambluri curţi domneşti ruinate:

Vestigiile curţii Domneşti – laşi

b) Castele, conace, palate

Palatul Cantacuzino-Paşcanu – PaşcaniPalatul Alexandru Ioan Cuza – RuginoasaAnsamblul Biserica Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino- Deleanu, zidul de incintă - Deleni

c) Clădiri civile urbane:

Casa Dosoftei (Muzeului Literaturii Române) Casa Başotă Casa BalşPalatul Rosetti – Roznovanu (sediul Primăriei Municipiului Iaşi)

31

Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza (Ruginoasa)Teatrul NaţionalPalatul Culturii

d) Biserici din lemn

Biserica Cuvioasa Paraschiva – MirosloveştiBiserica Sfântul Ghoerghe – sat Păuşeşti, comuna Dumeşti

e) Biserici şi ansambluri mănăstireşti:

Biserica domnească Sfântul NicolaeBiserica Mănăstirească GoliaBiserica Trei Ierarhi Biserica Sfântul SavaBiserica BarnovschiAnsamblul Mănăstirii Galata Ansamblul Mănăstirii Cetăţuia Ansamblul Mănăstirii Frumoasa Ansamblul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Catedrala Întâmpinarea Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile administrative.Ansamblul Mănăstirii BârnovaBiserica fostului Schit HlinceaBiserica Sfântul SpiridonSinagoga Mare

B. Monumente şi situri arheologice

32

a) Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice:

Ansamblul de vestigii medievale din vatra oraşului laşi

b) Aşezări neolitice şi eneolitice

Aşezare eponimă a culturii Cucuteni ( în punctul „Dâmbu Morii”) – sat Băiceni, comuna Cucuteni

Aşezare – cultura Cucuteni (în punctul „La Silişte”) – sat Hăbăşeşti, comuna Strunga

c) Fortificaţii dacice

Cetate traco-getică (în punctl „Dealul Cătălina”) – Cotnari

d) Necropole şi zone sacre – epoca fierului

Zona de tumuli funerari; mormânt - Cucuteni

1.5.3 Alte obiective de interes turistic:

a) Biserici şi mănăstiri

Biserica armenească Catedrala CatolicăBiserica BărboiBiserica AroneanuMănăstirea Miclăuşeni

33

Mănăstirea DobrovăţMănăstirea HadâmbuMănăstirea HlinceaBiserica rotundă din Leţcani

b) Muzee

Casa Pogor (Muzeul Literaturii Române)Muzeul Mihai EminescuMuzeul UniriMuzeul de istorie naturalăMuzeul TeatruluiMuzeul Poni-CernătescuMuzeul Aurora NaforniţăMuzeul Viei şi Vinului de la Hârlău

c) Case memoriale

Bojdeuca Ion CreangăCasa memorială Otilia CazimirCasa memorială Mihail SadoveanuCasa memorială George TopârceanuCasa memorială Nicu GaneCasa memorială Mihai CodreanuCasa NegruzziCasa Delavrancea, sat Goeşti, com Lungani

34

Casa memorială a poetului Vasile Alecsandri, comuna MirceştiCasa memorială Garabet Ibrăileanu, Târgu Frumos

d) Parcuri, grădini şi zone de agrement

Grădina BotanicăParcul CopouParcul ExpoziţieiParcul Teatrul NaţionalZona de agrement CiricZona de agrement Pădurea Breazu

e) Monumente

Statuia lui Stefan Cel MareStatuia lui Vasile AlecsandriAlexandru Ioan CuzaMihai EminescuGrupul statuar al voievozilorCrucea lui Ferencz

f) Diverse

Universitatea „Al.I.Cuza”Biblioteca Central-Universitară „Mihai Eminescu”Filarmonica Moldova IaşiColegiul Naţional Iaşi

35

http://www.turism-iasi.ro/index.php?id=74






Liceul Costache NegruzziUniversitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa”Teatrul „Luceafărul”

Structuri de primire turistică

2000 2001 2002 2003 2004 2005Total 49 51 58 60 63 68Hoteluri 13 13 15 15 16 16Hosteluri N/A N/A 2 2 2 3Hanuri şi moteluri 3 2 2 3 3 3Cabane turistice 2 2 2 2 2 2Campinguri şi unităţi de tip căsuţă 7 7 7 7 7 7Vile turistice şi bungalouri 8 8 13 13 13 14Tabere de elevi şi preşcolari 6 6 6 6 6 6Pensiuni urbane N/A N/A 3 3 4 7Pensiuni rurale N/A N/A 6 7 9 9Popasuri turistice 2 2 2 2 1 1

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2006

Cea mai întâlnită structură de primire turistică este hotelul cu un număr de 16 unităţi în judeţul Iaşi, urmat de vile turistice şi bungalouri – 14 şi pensiuni rurale 9.

Capacitate de cazare turistică

36

2000 2001 2002 2003 2004 2005Total 2917 3198 3406 3325 29996 3428Hoteluri 1387 1658 1778 1692 1381 1720Hosteluri N/A N/A 33 33 33 49Hanuri şi moteluri 107 75 75 95 95 95Cabane turistice 53 53 53 53 49 49Campinguri şi unităţi de tip căsuţă 252 280 280 280 280 280Vile turistice şi bungalouri 135 120 134 134 134 182Tabere de elevi şi preşcolari 781 777 781 757 757 757Pensiuni urbane N/A N/A 67 67 93 109Pensiuni rurale N/A N/A 110 119 162 175Popasuri turistice N/A N/A 95 95 12 12

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2006

Cele mai multe locuri de cazare din judeţul Iaşi se întâlnesc în unităţile de cazare turistică de tip hotel, 1720 locuri în 2005, urmate de taberele de elevi şi preşcolari 757 locuri.

2. Profilul Republicii Moldova

2.1 Date fizico-geografice

Teritoriul şi poziţia geografică

37

Învecinată la vest cu România, iar la nord, est şi sud – cu Ucraina, Republica Moldova este poziţionată în apropiere de centrul geografic al continentului, meridianul central al Europei traversînd teritoriul republicii în apropiere de capitală – municipiul Chişinău. Republica Moldova are o suprafaţă de 33700 km2, doar un pic mai mare decît cea a Belgiei. Poziţia geografică a Republicii Moldova e marcată de localizarea în sud-vestul Câmpiei Europei de Est, în apropiere de munţii Carpaţi şi de Marea Neagră, care au un impact semnificativ asupra cadrului natural. Sub raport economico-geografic teritoriul este traversat de câteva căi de transport internaţionale, având o poziţie de tranzit între Europa de Est, Europa Centrală şi Europa de Sud. Vecinătatea cu Uniunea Europeană şi cu blocul NATO, prin graniţa cu România, favorizează extinderea relaţiilor cu statele membre ale acestor organizaţii.

Populaţia

Populat din vremuri preistorice, acest teritoriu a avut întotdeauna o reţea deasă de aşezări umane. Evoluţia numerică a populaţiei s-a caracterizat, în decursul istoriei, printr-o tendinţă generală de creştere, marcată însă de o instabilitate a indicatorilor demografici. Cauzele acesteia au fost războaiele, schimbarea frecventă a statutului şi a sistemului politic al regiunii, ocupaţia străină, migraţia populaţiei ş. a. În anul 1991 Republica Moldova înregistra cel mai mare număr de locuitori – 4,366 mln. Ulterior, din cauza scăderii sporului natural şi a migraţiei externe, la începutul anului 2007, populaţia totală a republicii a fost de 4 milioane de oameni. Densitatea populaţiei în R.Moldova depăşeşte de aproape 2 ori densitatea medie a populaţiei în Europa şi de circa 3 ori media mondială. Sub raportul structurii etnice a populaţiei, peste 2/3 constituie românii moldoveni, iar sub 1/3 – minorităţile naţionale: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari ş.a. Majoritatea absolută a populaţiei (peste 98%) este de religie creştină ortodoxă. O adevărată comoară spirituală sunt zecile de mănăstiri ortodoxe, înşirate ca nişte lumânări în acest spaţiu zbuciumat.Populaţia este concentrată preponderent în mediul rural, doar 43% trăind în mediul urban. Doar 4 oraşe, cu statut de municipiu, au peste 100 mii de locuitori - Chişinău, Tiraspol, Bălţi şi Tighina. Capitala Republicii Moldova, municipiul Chişinău, are 780 mii locuitori.

Cadrul natural

Dumnezeu a fost generos cu natura Moldovei, dăruindu-i un pământ bogat, acoperit de o frumuseţe de paradis. În pofida unor dimensiuni mici, teritoriul se remarcă prin eterogenitate şi originalitate. Succesiuni de câmpii fragmentate de lanţuri de dealuri cu versanţi abrupţi, urmate de coline, dealuri şi văi abrupte sau domole, traversate de numeroase râuri şerpuite, acoperite de păduri

38

seculare şi stepe mănoase, intercalate cu aşezări umane şi terenuri agricole, imprimă teritoriului un colorit original şi pitoresc. Relieful este relativ tânăr, aspectul actual fiind conturat, în linii mari, în Neogen, după retragerea mărilor Badeniană şi Sarmaţiană, modelarea suprafeţei terestre continuând şi ulterior. Aici, după cum afirmă scriitorul Mihail Sadoveanu, „... dealurile şi văile se urmează ca valurile încremenite ale străvechiului ocean sarmatic”.Relieful şi clima favorabile, prezenţa resurselor de apă, a solurilor fertile şi a vegetaţiei bogate, creează condiţii prielnice pentru traiul şi activitatea omului. Drept urmare, teritoriul are un grad înalt de antropizare, fiind intens valorificat, în special în agricultură, cu plantaţii viticole, livezi, cereale, culturi tehnice, legumicole şi altele. Natura spontană s-a păstrat doar pe arii restrânse, unele dintre care sunt luate sub protecţie.Partea de nord-vest a republicii e brăzdată de multe râuri şi râuleţe, care şi-au sculptat albia în lanţurile recifale, dând naştere unor masive calcaroase numite stânci sau toltre. Calcarele reprezintă depozite marine recifale, care s-au ridicat ca urmare a proceselor de înălţare a Munţilor Carpaţi, fiind modelate timp de milioane de ani de ape, vânt şi alţi agenţi exogeni. Râurile care le străbat şi-au săpat văi adânci, cu albii foarte meandrate. Toltrele au altitudini de aproximativ 100 m, versanţi abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri, sunt foarte spectaculoşi, generând peisaje pitoreşti, atractive pentru turişti.

Clima

Clima R.Moldova este temperat-continentală, formarea căreia este determinată de poziţia geografică a teritoriului la o distanţă aproximativ egală între ecuator şi Polul Nord şi de îndepărtarea de ocean. Clima se caracterizează prin ierni relativ blânde, scurte şi cu puţină zăpadă, şi veri călduroase, de lungă durată şi cu umiditate redusă. Caracterul moderat al climei este cauzat de localizarea în regiunea de interferenţă a maselor de aer atlantice din vest, temperat-continentale din est şi a celor tropicale din sud.

Apele

Republica Moldova are o reţea hidrografică bine dezvoltată, reprezentată de 3739 de râuri şi râuleţe, 57 de lacuri naturale şi peste 3 mii de lacuri antropice. Râurile cele mai mari care traversează teritoriul sunt Nistrul, cu o lungime totală de 1352 km, din care 670 km în limitele republicii şi Prutul, cu o lungime totală de 967 km, din care 695 km în limitele republicii. Râurile aparţin bazinului Mării Negre, apele fiind colectate

39

de fluviul Nistru, râul Prut (care se varsă în Dunăre), limanurile dunărene şi limanurile Mării Negre. Pe un sector de un km R.Moldova are ieşire la fluviul Dunărea, care oferă oportunităţi de cooperare economică cu ţările dunărene.Pe teritoriul republicii sunt puţine lacuri naturale, majoritatea fiind situate în luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Foltane şi altele) şi Nistru (Nistrul Vechi). În schimb, sunt numeroase lacuri antropice - un element indispensabil peisajelor din Moldova sunt cele peste 3 mii de iazuri, înşirate ca mărgăritarele de-a lungul văilor. Un adevărat dar al naturii sunt numeroasele izvoare cu ape cristaline, plăcute la gust şi având deseori calităţi curative. Conform datinii străbune, izvoarele şi fântânile sunt nu doar o sursă de apă, ci şi un loc sacru, care trebuie bine amenajat, curăţat, venerat. Apele subterane de profunzime uneori sunt mineralizate, având calităţi terapeutice. Cele mai importante ape minerale de acest tip se află la Cahul, Varniţa, Gura Căinarului, Hârjauca, Soroca, Camenca, Ungheni.

Vegetaţia, lumea animală şi solurile

Teritoriul R.Moldova este situat la interferenţa a 3 zone biogeografice: central-europeană, cu păduri de foioase, eurasiatică, cu sectoare de stepă şi silvostepă şi mediteraneană, cu sectoare de stepă şi silvostepă xerofită. Deşi suprafaţa teritoriului este mică, se atestă o diversitate biologică impresionantă. Flora include 5513 specii de plante, dintre care plante superioare - 1989 de specii, iar plante inferioare – 3524 de specii. Lumea animală este reprezentată de aproximativ 15 mii de specii, dintre care 461 de specii de vertebrate şi circa 14500 de specii de nevertebrate.Sub raport biogeografic se deosebesc două zone: de silvostepă şi de stepă. Pădurile, ocupând 10% din teritoriu, sunt reprezentate aproape exclusiv de esenţe de foioase, în special de stejar şi gorun, în asociaţie cu salcâmul, frasinul, carpenul, fagul şi altele. Vegetaţia de pădure din stejar pufos, este prezentă, sub formă de insuliţe, pe unele culmi mai înalte ale dealurilor din sudul teritoriului, îndeosebi pe Colinele Tigheciului. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, cunoscute sub numele de zăvoaie. Animalele caracteristice ecosistemelor forestiere sunt: căpriorul, mistreţul, vulpea, bursucul, veveriţa, jderul-de-pădure, pisica sălbatică, diverse păsări (acvila, gangurul, coţofana, pupăza, privighetoarea, mierla ş.a). În ultima jumătate de secol au fost reintroduse sau aclimatizate cerbul comun, cerbul-cu-pete, maralul-de-Ascania, fazanul ş.a., care populează ariile naturale protejate din Podişul Codrilor şi din cursul inferior al fluviului Nistru.Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din sudul teritoriului (cu excepţia Colinelor Tigheciului), numită Stepa Bugeacului şi un areal restrâns din partea de nord, care cuprinde Câmpia Cuboltei şi Dealurile Ciulucurilor, numită Stepa Bălţilor. Comunităţile de stepă sunt de

40

tipul celor pontice, cu predominarea negarei, a păiuşului, cu diverse ierburi şi arbuşti xerofili (măceş, porumbar ş.a.). În prezent, sectoarele de stepă sunt, în mare parte, valorificate în agricultură, iar vegetaţia tipică de stepă, s-a păstrat numai pe sectoarele mici ale versanţilor mai înclinaţi. Lumea animală a ecosistemelor de stepă este reprezentată de rozătoare (şoarecele-de-câmp, hârciogul, iepurele, popândăul ş.a.), păsări (ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, foarte rar dropia ş.a.), reptile (şarpele-lui-Esculap, şarpele-cu-abdomen-galben, şopârle ş.a.) etc. În ecosistemele acvatice se întâlnesc mai multe specii de păsări: gâsca şi raţa sălbatică, bâtlanul, barza, lebăda, pelicanul ş.a. În râuri şi lacuri se întâlnesc peste 80 de specii şi subspecii de peşti: crapul, somnul, linul, cega, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica, babuşca, obleţul, bibanul ş.a. Solurile reprezintă bogăţia naturală principală a R.Moldova. Cadrul natural neomogen a condiţionat formarea unui înveliş de sol complex şi variabil. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile, care ocupă aproximativ 70% din suprafaţa totală a solurilor, această fiind cea mai înaltă pondere a acestor soluri din suprafaţa totală a unui stat în lume. Cernoziomurile s-au format sub vegetaţia de stepă, se deosebesc prin fertilitate înaltă, pretabilitate pentru majoritatea culturilor agricole şi sunt valorificate pe larg în agricultură. Republica Moldova se remarcă prin faptul, că are un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului (75% din suprafaţa totală), situându-se la acest indicator pe locul I în Europa (media europeană fiind de 47%).

2.2 Caracteristici generale ale economiei

Economia R.Moldova se distinge printr-un nivel mediu de dezvoltare, fiind marcată de perioada de tranziţie de la sistemul centralizat-planificat de tip sovietic la sistemul economiei de piaţă. În mod tradiţional, economia acestui teritoriu a avut o specializare îngustă, preponderent în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, cărora le revin 40-50% din populaţia ocupată şi producţia totală, precum şi circa 2/3 din volumul exportului. Sectorul agroindustrial este specializat îndeosebi în următoarele ramuri: viticultura şi industria vinicolă, pomicultura, legumicultura şi industria conservelor, cultura cerealelor, a florii-soarelui, a sfeclei de zahăr, a tutunului şi industriile de prelucrare a acestora ş.a. O activitate tradiţională este creşterea animalelor, îndeosebi a bovinelor, ovinelor, porcinelor şi păsărilor. Tradiţii milenare au viticultura şi vinificaţia, de parcă acest spaţiu este special conceput pentru viţa-de-vie. Plantaţiile viticole sunt o emblemă a peisajelor autohtone, având în preajmă fabrici vinicole şi crame. Celebre au devenit labirinturile vinicole subterane în calcare de la Mileştii Mici şi Cricova

41

(ambele în apropiere de Chişinău), care au zeci de kilometri în lungime, cu străzi având denumiri sugestive: Cabernet, Merlot, Fetească, Pinot ş.a., în care se păstrează milioane de litri de vin. Recent subsolurile vinicole de la Mileştii Mici au fost introduse în Guiness book, fiind cele mai mari din lume. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt ţările Uniunii Europene (România, Italia, Germania, Polonia ş.a.), precum şi Rusia, Ucraina, Belarus, Turcia, SUA. În aceste ţări se exportă produse agroalimentare, ţesături, confecţii, covoare şi altele şi se importă maşini şi utilaje, combustibili, energie electrică, produse chimice ş.a.Premise favorabile pentru dezvoltare are turismul, în special cel rural şi ecologic. Potenţialul turistic este reprezentat de peisaje pitoreşti, monumente ale naturii, ape minerale curative, obiective arheologice, istorice, culturale, economice, precum şi de patrimoniul etnografic, folcloric, gastronomic etc.

2.3 Domeniul social

Situaţia demografică (2007)

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 a constituit 3572,7 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,3%) – populaţia urbană şi 2096,6 mii (58,7%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% –femei şi 48,1% – bărbaţi.Structura populaţiei pe vârste poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). Comparativ cu 1 ianuarie 2000, în 2008 se remarcă reducerea ponderii acestei grupe de vârstă de la 23,8% la 17,6% (-238,0 mii persoane) şi creşterea ponderii populaţiei vîrstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,3% (+27,3 mii persoane). Numărul născuţilor-vii în anul 2007 a fost de 37973, majorându-se cu 386 copii faţă de anul 2006, rata natalităţii constituind 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori.Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în localităţile urbane, fiind, respectiv, 11,6‰ şi 9,3‰.Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 81,8% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

42

Al doilea component al mişcării naturale a populaţiei este mortalitatea.În anul 2007 au decedat 43050 persoane, cu 87 persoane mai puţin comparative cu anul precedent, rata fiind de 12,0 decedaţi la 1000 locuitori (nivelul anului 2006).Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,4 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 13,9. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui process mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă că cele mai multe decese (56,2%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (12,7%), bolile aparatului digestiv (9,9%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,5%), bolile aparatului respirator (6,0%).

În 2007 s-au încheiat 29,2 mii căsătorii, cu 7,7 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 8,2 căsătorii la 1000 locuitori. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească a fost în 2007 de 13,9 mii, cu 10,6% mai mult faţă de anul 2006, revenind în medie 3,9 divorţuri la 1000 locuitori.

Migraţiunea populaţiei

Conform datelor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 7172 persoane. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 695 persoane, Germania - 253, Israel – 140. Astfel cota celor plecaţi în aceste trei ţări, ca şi mai înainte, constituie peste 90 la sută din totalul persoanelor plecate peste hotarele fostei U.R.S.S. Din ţările CSI cele mai active legături migraţionale se menţin cu Rusia şi Ucraina (corespunzător 3110 şi 2663 emigranţi). În anul 2007 în ţară s-au repatriat 1763 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 45,5%, ruşi – 17,8%, ucraineni – 20,3%, găgăuzi şi evrei câte – 4,5%, alte naţionalităţi – (7,4%). Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 52,4% şi 26,6%.

Minimul de existenţă în trimestrul II 2008

43

Mărimea minimului de existenţă în trimestrul II 2008 a constituit în medie pe o persoană 1341,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul I 2008 cu 2,0%. În mediul urban minimul de existenţă a constituit 1437,7 lei, faţă de 1274,6 lei în mediul rural, înregistrînd astfel un decalaj în mărime de 163,1 lei (12,8%), datorită structurii diferite a cheltuielilor de consum şi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. Astfel în mediul urban coşul nealimentar constituie în medie 34,0% din minimul de existenţă, iar în rural – 21,3% (în medie pe ţară acest indicator reprezintă 28,4%).

Pe categorii de populaţie valoarea maximă a minimului de existenţă a fost înregistrată pentru populaţia aptă de muncă, în special bărbaţi – 1508,5 lei. Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 1228,6 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 474,1 lei pentru un copil în vârstă de pînă la 1 an şi până la 1359,5 lei pentru un copil în vârstă de 7-16 ani. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 85,7% din valoarea medie pe total şi reprezintă respectiv 1149,9 lei.Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, veniturile disponibile medii lunare pe o persoană în trimestrul II 2008 au constituit 1215,2 lei, înregistrând un ritm de creştere de 20,9% faţă de trimestrul II anul 2007. Totodată, în termeni reali (cu ajustarea la Indicele Preţurilor de Consum) acest indicator a marcat o majorare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în mărime de 4%. Veniturile disponibile ale populaţiei în trimestrul II 2008 au acoperit valoarea medie a minimului de existenţă în proporţie de 90,6%.

Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2008 a constituit 643,7 lei, sau cu 20,8 % mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 56,0%.Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit în trimestrul II 2008 - 2583,4 lei, sau cu 24,9% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, făcînd astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă de 1,8 ori.

Remunerarea salariaţilor în ianuarie-septembrie 2008

În perioada ianuarie-septembrie 2008 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2457,9 lei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 25%. Salariul real în aceeaşi perioadă de timp a crescut cu 9,2%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1902,1 lei, în sectorul real al economiei – 2746,8 lei. În luna septembrie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2494,4 lei. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, salariul mediu lunar a crescut cu 17%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1864,5 lei şi s-a mărit cu 10 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat

44

2816,4 lei şi a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Forţa de muncă

În trimestrul II 2008 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit peste 1399 mii persoane, cu 178 mii persoane mai mult faţă de trimestrul anterior. Ponderea populaţiei rurale a fost mai mare faţă de cea a populaţiei urbane (56,6% şi, respectiv 43,4%).Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 47,5%, păstrând nivelul trimestrului respectiv al anului 2007 şi atingând valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 50,6%, în comparaţie cu rata pentru femei – 43,5%. Populaţia ocupată a constituit circa 1357 mii persoane, cu 203 mii persoane mai mult faţă de trimestrul I 2008. Repartiţia pe sexe relevă că ponderea bărbaţilor a fost practic egală cu cea a femeilor. Mediului rural i-au revenit 57,3% şi celui urban – 42,7%. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 46,1%, înregistrând o creştere cu 6,7 p.p. faţă de trimestrul respectiv al anului precedent. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (48,9%) în comparaţie cu femeile – 43,5%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut aceeaşi valoare, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural - de 46%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 51,8%, a populaţiei de vârstă de 15-64 ani - 51,1% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,4%.În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că 34,2% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol, din ei 43,8% au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de circa 892 mii (+ 51 mii faţă de tr.II 2007). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,6% şi în construcţii, respectiv, 6,6%. În sectorul serviciilor au activat 46,6% din totalul persoanelor ocupate, depăşind cota tr.II 2007 (+1,4 p.p.). Conform repartizării după forme de proprietate 71,8% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată, 24,6% - cu cea publică, şi, 3,6% - în unităţi cu forme de proprietate mixtă ( publică şi privată) şi cu participarea capitalului străin.Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că numărul salariaţilor constituie 65,3% din total. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de circa 43 mii, fiind cu 15 mii mai mic faţă de tr.II 2007. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 56,2%, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,7%.

45

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3%, fiind mai joasă faţă de trimestrul II a. 2007 (4,2%). S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi – 3,4% şi la femei – 2,7%; în mediul urban – 4,5%, faţă de mediul rural – 1,9%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 7%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 5%.Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 52,5% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, menţinându-se la nivelul trimestrului respectiv al anului 2007. Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoane descurajate de a-şi găsi loc de lucru dorit au fost înregistrate circa 13 mii. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 253 mii persoane. Circa două treimi din cei declaraţi plecaţi au fost bărbaţi. Persoanelor plecate peste hotare din localităţile rurale le-a revenit circa 70% din total. Din totalul persoanelor inactive, 60 mii persoane, care fusese anterior declarate plecate la lucru peste hotare, la momentul interviului se aflau acasă.Raportul de dependenţă economică, exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 16330/00.

(Sursa:Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova)2.4 Starea mediului

Protecţia mediului este o prioritate naţională în prezent, rezultată din necesitatea diminuării impactului uman negativ asupra naturii. Republica Moldova are o densitate mare a populaţiei, un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului, o pondere mică a suprafeţei peisajelor naturale. De asemenea, majoritatea speciilor de plante şi de animale se află la extremităţile arealelor de răspândire, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea lor. De aceea se impune promovarea unei politici active de protecţie a mediului natural.Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului se realizează prin optimizarea cadrului legislativ, racordarea acestuia la standardele internaţionale, promovarea unor acţiuni educative, de cercetare ş.a. În acest scop au fost editate două ediţii ale Cărţii Roşii (1978 şi 2001), ultima incluzând 126 de specii de plante şi 116 specii de animale. Un rol important în protecţia patrimoniului natural revine ariilor naturale protejate de stat. Ponderea acestora în totalul teritoriului este de 4,5%, valoare considerabil mai mică comparativ cu majoritatea statelor europene, media ţărilor din Europa de Vest fiind de 15%. Au fost

46

delimitate 12 categorii de arii protejate, dintre care mai importante sunt 5 rezervaţii ştiinţifice (Codri, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească, Iagorlâc şi Prutul de Jos), 63 de rezervaţii naturale, 41 de rezervaţii peisagistice, 3 zone umede, numeroase monumente ale naturii (geologice, paleontologice, hidrologice, botanice) şi altele. Protecţia naturii este parte integrantă a culturii naţionale, cu vechi tradiţii, manifestate prin acţiuni de îngrijire a izvoarelor, fântânilor, pădurilor. Strămoşii noştri au practicat cultul apelor, fiind divinizate unele râuri, izvoare. Acest cult s-a imprimat şi tradiţiilor creştine, păstrate până în prezent, de curăţare a izvoarelor şi fântânilor, cu prilejul sărbătorii Rusaliilor, a Duminicii Mari şi a altora. O activitate de amploare în ultima perioadă este sărbătoarea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, organizată sistematic primăvara, în cadrul căreia se plantează arbori şi arbuşti în toate localităţile republicii.Politicile şi strategiile statului în domeniul protecţiei mediului, a utilizării durabile a resurselor naturale şi a conservării biodiversităţii, sunt promovate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Această autoritate centrală de stat a devenit minister în anul 1998 şi are ca subdiviziuni Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia de Stat pentru Geologie „AGeoM”, Serviciul Piscicol, Institutul de Ecologie şi Geografie şi altele. În acest domeniu activează şi alte organizaţii de stat (Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”), instituţii ştiinţifice şi universitare, organizaţii neguvernamentale şi altele.După anul 1991 au fost constituite numeroase ONG de mediu, care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, regional şi naţional. Acestea au o contribuţie esenţială în informarea populaţiei şi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor de mediu, în mobilizarea publicului în acţiuni de protecţie a naturii (în primul rând a ariilor naturale protejate de stat), în educaţia ecologică, în organizarea expediţiilor ecologice etc., creând o atitudine civică a comunităţilor faţă de problemelor mediului. De 18 ani se editează neîntrerupt revista naţională NATURA, care popularizează şi promovează valorile patrimoniului natural şi cultural, furnizează informaţie de mediu şi cultivă populaţiei şi, mai ales, generaţiei tinere dragostea faţă de natură şi responsabilitatea civică faţă de calitatea mediului înconjurător. Cea mai influentă organizaţie neguvernamentală de mediu este Mişcarea Ecologistă din Moldova, care realizează un spectru larg de activităţi în domeniu şi are ca obiectiv major formarea sentimentului de responsabilitate a generaţiilor actuale faţă de patrimoniul natural şi cel spiritual naţional. Obiective similare promovează şi alte ONG de mediu, precum şi unele organizaţii şi asociaţii profesionale din domeniul ştiinţelor naturii. Republica Moldova a aderat la câteva acorduri internaţionale şi regionale de mediu, dintre care cele mai importante sunt:

Convenţia privind diversitatea biologică (RIO), în anul 1995;

47

Convenţia privind protecţia stratului de ozon (VIENA), în anul 1996; Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (RAMSAR), în anul 1999; Convenţia cu privire la protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (PARIS), în anul 2002; Convenţia – Cadru privind schimbările climatice (NEW YORK), în anul 1995, cu Protocolul de la KYOTO, în anul 2003 şi altele.

Republica Moldova a participat activ la Conferinţele ministeriale (Aarhus, 1998) şi a cincea (Kiev, 2003) sub genericul „Un mediu pentru Europa” şi la alte acţiuni internaţionale în acest domeniu.Actualmente priorităţile principale în domeniul protecţiei mediului sunt armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, implementarea convenţiilor, a acordurilor şi a altor documente internaţionale de mediu la care Republica Moldova este parte, asigurarea securităţii ecologice şi biologice a populaţiei, stimularea participării publicului la luarea deciziilor, asigurarea accesului la informaţie, susţinerea sectorului neguvernamental etc., în vederea asigurării unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi cele viitoare.

2.5 Resurse turistice

I. Arealul Codrilor

Cuprinde Podişul Moldovei Centrale, respectiv Codru, zona cea mai pitorească a râului Răut şi rezervaţia peisagistică „Orheiul-Vechi". Este cea mai reprezentativă regiune, iar potenţialul turistic se concentrează în patru subareale distincte prin specificul resurselor: Orhei, Teleneşti, Călăraşi, Hânceşti.

Complexul natural-cultural Orheiul-Vechi. Răutul (286 km), cel mai mare afluent al Nistrului, este al treilea ca lungime în spaţiul între Nistru şi Prut. În Ţinutul Orheiului, în apropierea satelor Păhărniceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Trebujeni, Butuceni, Morovaia, Măşcăuţi, defileul râului este aproape sălbatic. Cu maluri abrupte, grote şi peşteri în carst, stânci calcaroase cu forme bizare, Răutul formează configuraţii geografice unice. Zona respectivă are condiţii ideale pentru practicarea turismului rural şi ecologic. Istoria spune că acum 2-3 mii ani Răutul era navigabil până la cetatea medievală Orheiul-Vechi şi chiar până la Bălţi, fapt confirmat de inscripţiile lapidare de la mănăstirile rupestre săpate în malul abrupt al defileului. Reîntoarcerea treptată la echilibru a ecosistemului oferă şanse reale ca Răutul să devină o arteră turistică europeană. La 40 km

48

spre nord de Chişinău, la Orheiul Vechi, se întinde măreaţa împărăţie a trecutului geologic şi istoric. Cu o vechime de milenii, aici se află mai multe vetre de civilizaţie dacică, rămăşiţele cetăţii Şehr-al-Djedid, ridicate de Hoarda de Aur în sec. XIV, mănăstirile rupestre din Evul Mediu, peşterile săpate în stâncă, biserica cu hramul „Sfânta Maria” construită în sec. XIX, o cetate dacică, ruinele unei băi publice tătăreşti – toate încadrând satele Trebujeni şi Butuceni şi formînd minunea cu numele Orheiul Vechi. Fiecare dintre ele vine dintr-un alt timp, cu o altă poveste şi cu o altă arhitectură peisagistică.

II – III. Arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior Arealul cuprinde bazinul de mijloc şi inferior al Nistrului şi dispune de resurse naturale valoroase. În acest spaţiu de la Naslavcea până la Palanca, pe o distanţă de circa 700 km se află multe rezervaţii peisagistice, monumente ale naturii şi culturii, situri arheologice, complexe monastice, locaităţi etnografice, mănăstiri rupestre, cetăţile medievale moldoveneşti de pe Nistru. Cetatea Hotin, prima atestare din sec.X. Reconstruită în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dar fortificată şi finisată în forma actuală de către Ştefan cel Mare.Cetatea Soroca, începută de Alexandru cel Bun, reconstruită de Ştefan cel Mare şi adusă în forma actuală de Petru Rareş în anii 1543-1545.Cetatea Tighina, prima atestare ca loc fortificat la vadul Nistrului este de pe vremea lui Alexandru cel Bun, la 1408. Se înalţă ca cetate pe timpul lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.Cetatea Albă, prima atestare este încă din sec.YI de până la Hristos. Este înălţată la 1421 de Alexandru cel Bun, apoi extinsă şi fortificată în anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare.Rezervaţiile peisagistice „22 de vaduri” de la Naslavcea, Ocniţa; „Călărăşăuca”, Donduşeni; „Rudi-Arioneşti”, „Holoşniţa”, „Cosăuţi”, „Trifăuţi”, Soroca; „Nemirăuca”, „Napadova”, „Japca-Bursuc”, Floreşti; „Climăuţii de Jos-Raşcov-Socola”, Şoldăneşti; „Saharna”, „Ţipova”, Rezina etc.

IV. Arealul „Toltrele Prutului”

49

Cuprinde partea de nord-vest din bazinul Prutului, respectiv „Toltrele Prutului" şi dispune de un potenţial ecoturistic deosebit cuprins pe segmentul Criva - Ungheni, inclusiv obiective cultural-istorice din cele mai îndepărtate evuri.Distanţa-peste 200 de km. În această zonă Prutul penetrează unul dintre cele mai mari zăcăminte de gips din Europa şi barajul coralier fosil de vârstă sarmaţiană. În stratul de gips se află unele dintre cele mai mari sisteme carstice de pe planetă, cum sânt, peşterile “Optimisticescaia”, “Oziornaia “ în Ucraina şi “Emil Racoviţă” în R. Moldova, care au niste volume impunătoare. De exemplu, toate peşterile bucovinene în ansamblu ating un volum de1.468.000m3, iar peştera “E. Racoviţă “ are un volum de 712.000m3, sau circa jumătate din volumele carstice din zonă.

Valea Prutului de Mijloc este un teritoriu cu cea mai mare densitate de peisaje inedite. Aici se află peste 40 la sută din toate monumentele naturale şi antropice din R.Moldova, aici natura a creat un ansamblu unic de monumente de la cele geologice, paleontologice şi până la cele floristice şi faunistice. Combinaţiile originale dintre piatră şi apă, vegetaţie şi animale, pământ şi aer au dat naştere unui peisaj cu o valoare de unicat. În această zonă sunt incluse în categoria de arii protejate: Peştera „ Emil Racoviţă”, complexele naturale “Caracuşenii Vechi – Corjeuţi”, “Gordineşti-Buzdujeni-Brânzeni”, “Feteşti-Burlăneşti”, “Druţă-Horodişte”, „Cheile Buteşti “, Defileurile Duruitoarea şi Văratec, Reciful Proscureni, “Suta de Movile” de la Branişte, Râşcani. În anul 1993 a fost creată rezervaţia „Pădurea Domnească”. Pădurile de stejar secular din Lunca Prutului se mai păstrează şi astăzi în rezervaţia „Pădurea Domnească”. “Ţara Bîtlanilor” e o colonie unicat cu peste 1000 de exemplare de egrete ce cuibăresc pe arborii din luncă. Miscarea Ecologistă din Moldova împreună cu revista naţională NATURA au propus acum 18 ani crearea unui Parc Naţional Transfrontalier în Valea Prutului de Mijloc, în care să fie incluse şi monumentele naturale şi antropice din judeţele Botoşani şi Iaşi.

V. Arealul Tigheciului

Cuprinde Dealurile Tigheciului şi o parte din câmpia înaltă: zone peisagistice, lacuri cu vegetaţie de stufăriş, ape minerale şi termale (Cahul), fond piscicol şi de vînătoare, podgorii renumite (Cahul, Ciumai, Iargara, Leova), rezervaţii ştiinţifice; obiective cultural-istorice, catedrală (Cahul), vestigii romane (Valul lui Traian), muzee. Rezervaţia „Prutul de Mijloc”Un loc de mare atractivitate turistică este rezervaţia „Prutul de Jos” clasificată în prezent ca rezervaţie ştiinţifică. Are o suprafaţă relativ mică – 1961 ha, incluzând lacul Beleu, porţiuni de pădure de luncă, desişuri de trestie şi papură şi ecosisteme acvatice: 12 gârle ale râului

50

în porţiunea satului Slobozia Mare. Rezervaţia are suprafeţe terestre, bălţi şi oglinzi de ape – delta Prutului, şi un loc pitoresc cu terase abrupte lângă luncă.

Arealele nominalizate întrunesc majoritatea criteriilor care determină potenţialul turistic al unei sau altei regiuni. Prin caracteristicile naturale şi antropice cele 5 areale oferă şanse mari de dezvoltare şi practicare a turismului durabil. În aceste spaţii sunt concentrate cele mai importante valori ale patrimoniului natural şi antropic din R. Moldova, aici îşi au vatra seculară sute de localităţi rurale, care la rândul lor pot fi omologate, în funcţie de specific, în categoria tipurilor de sate turistice.Zonele identificate oferă şanse reale pentru lansarea şi dezvoltarea turismului rural, ecologic şi cultural atât în plan intern cât şi extern. Zonele evidenţiate pot fi extinse şi cuprinde noi spaţii rurale şi teritorii din Fondul ariilor naturale protejate de stat, pot fi grupate şi regrupate în funcţia de itinerarele turistice, de managementul, oferta şi cererea turistică. Atenţionăm asupra faptului că zonele nominalizate întrunesc deopotrivă criterii ale patrimoniului turistic natural şi antropic. Cât priveşte evaluarea patrimoniului antropic, constatăm: R. Moldova dispune de importante creaţii ale civilizaţiei rurale ca rezultat al vieţuirii de peste 2 milenii a poporului nostru în acest spaţiu geografic. Am putea evidenţia prin valoarea şi atractivitatea lor:1. Monumentele istorice, de artă şi arhitectură, de o mare varietate, din diferite epoci istorice, dintre care între cele mai reprezentative:

mănăstirile rupestre din bazinul Nistrului (sunt identificate 42 de locuri, dintre care 6 sunt accesibile - au valoare de unicat în Europa);

bisericile din lemn, sunt puţine la număr şi prind epoci de după Evul Mediu până în sec. XVIII; cetăţile moldoveneşti de pe Nistru – Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Albă complexele monastice (33, 24 complexe mănăstireşti, 6 rupestre, 3 schituri) castele şi conace înconjurate de parcuri (Ţaul, Redii Vechi, Mândâc, Ivancea etc.) reţeaua de muzee şi case memoriale arta şi tradiţia populară.

2. Vestigiile arheologice – au fost descoperite în R. Moldova peste 8000 de obiective arheologice, suntem poate cea mai bogată zonă arheologică din Europa.

51

În concluzie, putem afirma, că avem un potenţial turistic ecologic bogat, dar care actualmente nu este valorificat. Valorificarea lui în mod gradual, eşalonat, respectând rigorile ecologice, este legată de foarte mulţi factori, principalul rămânând necesitatea de a fi o societate deschisă, democratică, cu o economie de piaţă, în care economia funcţionează pentru a dezvolta o infrastructură pe potriva cererii turistice, pe de altă parte furnizează bani pentru protecţia mediului înconjurător, pentru diferite categorii de cetăţeni, care îşi pot rezerva finanţe şi pentru odihnă, recreare şi agrement.

3. Analiza SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova

Pornind de la rezultatele Studiului asupra potenţialului turistic în zona transfrontalieră Municipiul Iaşi-Republica Moldova şi de la concluziile workshopului “Turismul transfrontalier. Direcţii strategice de dezvoltare” desfăşurat la Iaşi în perioada 21-22 februarie 2008, a fost identificată următoarea structură a analizei SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova.

Puncte tari

1. Patrimoniul turistic variat si de aici, multiplele forme de turism ce pot fi practicate, atât în Iaşi, cât şi în Republica Moldova (turism religios, turism cultural, turism de congrese si reuniuni, turism de tranzit, turism balnear, turism rural, turism ecologic, turism vitivinicol, turism pentru shopping)

2. Turismul ecumenic si de pelerinaj (Iaşi – peste 100 de biserici, cel mai mare pelerinaj ortodox din România, la moaştele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei; Republica Moldova – mănăstiri şi biserici de însemnătate istorică: Căpriana, Hâncu, Japca, Rudi, Saharna etc.) atrage sute de mii de turişti în fiecare an.

3. Turismul cultural (numeroase monumente naţionale, mănăstiri, catedrale şi biserici, multe dintre ele vechi de câteva secole, muzee,

52

case memoriale, vestigii istorice: Curtea Domnească de la Hârlău, Curtea Domnească de la Cotnari, vestigiile curţii domneşti din Iaşi, Cucuteni, număr ridicat de manifestări culturale etc.) prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini.

4. Păstrarea şi valorificarea tradiţiilor

Evenimente culturale cu periodicitate anuală: Cucuteni 5000 (târg de ceramică), Festivalul Cătălina, Festivalul Internaţional de Artă Tradiţională, Ouă Încondeiate, Târgul Meşterilor Populari, Sub semnul “Mărţişorului” – Iaşi, Festivalul Vinului de la Chişinău

M eşteşuguri , în trecut bine reprezentate, se păstrează mai ales în zonele rurale: cioplit în lemn/prelucrarea lemnului (Tansa, Hârlău, Sticlăria – comuna Scobinţi, Iaşi – Iaşi; Nisiporeni, Chişinău – Republica

Moldova) cioplit în piatră (Soroca – Republica Moldova) ceramică (Chişinău – Republica Moldova) împletitul din lozie (Soroca – Republica Moldova) împletitul din fibre vegetale (Zolonteni – Republica Moldova) confecţionarea instrumentelor muzicale (Chişinău, Călăraşi – Republica Moldova) industrie casnică: ţesutul covoarelor, broderia vestimentaţiei, croşetat (Valea Oilor – comuna Bălţaţi – Iaşi; Clisova, Gordineştii

Noi – Republica Moldova) olărit (Schitu Stavnic - comuna Voineşti, Pârcovaci, Poiana - comuna Deleni, Valea Lupului - comuna Rediu – Iaşi) împletituri din papură, nuiele şi sfoară (Comarna, Heci – comuna Lespezi, Pârliţi – comuna Holboca, Iaşi – Iaşi) pictură naivă (Bălţaţi, Glodenii Gândului – comuna Ţibana, Iaşi – Iaşi) măşti (Hârlău, Iaşi, Popeşti, Cucuteni, Ruginoasa – Iaşi) prelucrarea fierului (Săcărăşti – comuna Cucuteni – Iaşi)

6. Baze de tratement (Strunga, Nicolina - Iaşi, sanatorii şi staţiuni balneoclimaterice – “Nufarul Alb”, Cahul; “Codru”, Ungheni, Hârjăuca; “Bucuria-Sind”, “Nistru’’, Vadul lui Vodă, staţiuni de odihnă şi recreere – “Victoria”, Soroca; “Albinuţa”, Ungheni; “Codru”, Ungheni, Bahmut; “Dumbrava Albă”, Bălţi; peste 47 de izvoare cu ape minerale curative – Republica Moldova)

53

7. Ecosistem, rezervaţii naturale (Rezervaţia paleontologică Repedea, Pădurea Uricani, Pădurea Dealu Mare, Valea lui David – Iaşi, Toltrele Prutului, Suta de Movile, Padurea Domnească, Parcul Ţaul, Peştera “Emil Racoviţă”, Rezervaţia “Codrii”, Rezervaţia “Plaiul Fagului”, Rezervaţia “Orheiul Vechi”– Republica Moldova)

8. Manifestări unice (Cucuteni 5000, Festivalul Muzicii Mecanice – Iaşi, Sărbătoarea Vinului – Republica Moldova)

9. Turism vitivinicol cu potenţial major de dezvoltare (Bucium, Hârlău, Cotnari – Iaşi, vinoteci, caverne, oraşe subterane: Mileştii Mici, Cricova, Cojuşna, 142 de fabrici de vinuri, dintre care 21 dispun de experienţă în primirea vizitatorilor, expoziţii internaţionale şi săli de degustare – Republica Moldova).

10. Aeroporturi internaţionale - Iaşi, Chişinău

11. Căi rutiere de comunicaţie incluse în reţeaua europeană de transport: E58, E583 – Iaşi, E58, E577, E581, E583 – Republica Moldova.

12. Reţeaua feroviară În Republica Moldova, transportul feroviar este asigurat preponderent prin Staţia de cale ferată Chişinău, cu curse directe şi de tranzit spre/din principalele oraşe din Federaţia Rusă (Moscova, St.-Peterburg, Saratov), Ucraina (Kiev, Odessa, Ivano-Frankovsk, Simferopol, Reni), Bielarus (Minsk), România (Bucureşti, Constanţa) şi Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas). Conexiunile cu Moscova, Bucureşti, Odesa şi Reni sunt asigurate prin rute zilnice.

13. Prezenţa la Iaşi a unui Centru de Informare Turistică (Piaţa Unirii nr. 12) şi a unui Birou de Turism Transfrontalier cu sediul în acceaşi locaţie. Turiştii ajunşi la Iaşi pot obţine informaţii de natură turistică şi despre Republica Moldova. Statistica Centrului de Informare Turistică dezvăluie o infomaţie importantă: în proporţie de peste 80%, turiştii străini care vizitează Iaşul îşi planifica o vizită în Republica Moldova, ghidurile turistice pe care le au la îndemână (de cele mai multe ori cele editate de Lonely Planet) prezentând cele două ţări în cadrul aceluiaşi material.

14. Spaţii de cazare suficiente de categoria 3 şi 4 stele

54

15. Număr mare de agenţii de turism şi touroperatori

16. Resurse de apă, de suprafaţă şi subterane, satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ

17. Existenţa unor proiecte de turism ecologic şi protecţia mediului – atât la nivelul autorităţilor descentralizate, cât şi la nivelul ONG-urilor de mediu

18. Resurse umane: existenţa facultăţilor de turism, ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care desfăşoară activităţi în domeniul turismului, preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector de activitate

Puncte slabe

1. Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic (lipsa elementelor de semnalizare turistică; obiective unice nu sunt incluse în circuitul turistic; prezentarea exponatelor muzeelor are adesea un caracter demodat, dezavantajând interacţiunea cu potenţialii vizitatori; lipsesc cataloagele exponatelor în limbile de circulaţie internaţională; adesea ghidajul depinde de disponibilitatea ghizilor şi de cunoaşterea de către aceştia a limbilor de circulaţie internaţională; puţine muzee dispun de magazine de comercializare a suvenirurilor)

2. Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria turistică

3. Resurse umane (lipsa centrelor de instruire-consiliere a persoanelor interesate să desfăşoare activităţi în domeniul turismului, pondere ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are posibilitate materială de a dezvolta o activitate în domeniul turismului, slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere, în special în mediul rural, cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia)

55

4. Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domaniul turismului (slaba cooperare între agenţiile de turism şi turoperatorii internaţionali, insuficienta colaborare între operatorii din turism şi administraţiile publice locale, slaba cooperare între autorităţile din turism, insuficienta colaborare între universitate – facultatăţi cu profil turistic şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului, lipsa de comunicare între mass-media de la Chişinău şi cea de la Iaşi)

5. Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (la Iaşi există un singur centru de informare, în Republica Moldova, niciunul; lipsesc materialele de promovare de tipul hărţilor, broşurilor etc. oferite gratuit în unităţile de cazare; slaba promovare a activităţilor muzeelor în şcoli şi prin intermediul presei; lipsesc prezentările turistice în limbi străine (exemplu: poveştile lui Creangă – Bojdeuca); obiective turistice unice nu sunt incluse în circuitul turistic; agenţiile de turism nu investesc în mass-media pentru promovare; există foarte puţine oferte interne - în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova promovate de agenţiile de turism; lipsesc emisiuni comune radio, TV şi materiale comune de promovare a zonei Republica Moldova - Iaşi; lipsesc ghiduri culturale/calendare ale evenimentelor din care turistul să se poată informa în legătură cu activităţile şi evenimentele ce au loc pe durata sejurului său, lipsesc sau sunt insuficiente panourile informaţionale şi indicatoarele către obiectivele turistice)

6. Formarea prin educaţie (slabă comunicare cu şcoala, presa, agenţiile de turism)

7. Lipsă fondurlor pentru investiţii in turism

8. Infrastructură deficitară

infrastructura rutieră se află de cele mai multe ori sub standardele minime acceptate; infrastructură de sănatate şi educaţie insuficient modernizată; infrastructură turistică slab dezvoltată – lipsesc unităţile de cazare gen youth hostel şi pensiuni cu tarife mici, structurile de cazare

care percep tarife reduse (hoteluri de 1 şi 2 stele) nu corespund standardelor internaţionale, număr redus al structurilor de cazare în mediul rural, lipsesc magazinele de suveniruri şi alte articole de specialitate pentru turişti, există zone de agrement neamenajate, infrastructură slab dezvoltată pentru turismul de afaceri, parcări insuficiente pentru autocare, infrastructură slab

56

dezvoltată în ceea ce priveşte sporturile extreme, sporturile de apă, lipsa reţelei publice de transport spre zonele turistice, indicatoarele rutiere nu sunt întreţinute corespunzător şi nu sunt plasate pe întreaga reţea de drumuri, gările şi autogările nu este dotate cu utilaje moderne pentru pasageri, staţiile auto nu difuzează informaţie explicită cu privire la rute/orar, parcul de trenuri este adeseori învechit şi nu corespunde cerinţelor internaţionale, transportul naval (fluvial) nu este valorificat în măsură deplină.

9. Măsuri insuficiente pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale, cele mai multe aflându-se în stare de degradare

10. Ofertă de agrement insuficientă (lipsesc echipamentele de recreere şi de practicare a sporturilor accesibile turiştilor; absenţa unor parcuri tematice)

11. Componenta gastronomică (majoritatea restaurantelor prezintă doar un meniu în limba română, mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale, timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi pânăla servire este adesea prea mare)

12. Restricţiile privind accesul cetăţenilor moldoveni pe teritoriul românesc (cetăţenii din Republica Moldova pot călători în România astfel:cetăţenii Republicii Moldova, posesori de viza Schenghen au nevoie de viza pentru a intra în România sau pentru a tranzita teritoriul românesc; cetăţenii Republicii Moldova care vin în vacanţă în România şi deţin voucher, pot obţine viza numai de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate)

13. Investiţii reduse în turismul piscicol, deşi există potenţial turistic în această direcţie

14. Durata medie a şederii este redusă (2 zile)

15. Absenţa unor ghiduri cu abordare transfrontalieră

16. Inexistenţa unei oferte turistice complementare turismului de afaceri/tranzit

57

17. Deficienţe ale controlului de frontieră, Republica Moldova - procedurile vamale durează mult din cauza lipsei coridoarelor roşii şi verzi, sistemul de colectare a taxelor şi plăţilor de frontieră este birocratic, neunificat şi prezintă incomodităţi, în mod special pentru punctele de trecere auto a frontierei, comportamentul neprietenos al personalului creează o impresie negativă.

Oportunităţi

1. Dezvoltarea Iaşului şi a Chişinăului ca centre de afaceri şi de investiţii oferă premiza dezvoltării turismului în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova, cu precădere a turismului de afaceri, dar şi a celorlalte forme de turism

2. Posibilitatea exploatării parcurilor naturale şi a zonelor protejate ca resurse turistice, protejând în acleaşi timp, mediul (ecoturism)

3. Iaşi şi Chişinău – centre academic-cultrale şi medicale în regiunea Moldova (România) – Republica Moldova, argument pentru dezvoltarea turismului cultural-academic, precum şi a aşa-numitului med-turism (turism medical, stomatologic, estetic), una din tendinţele actuale pentru care Iaşul şi Chişinăul ar putea deveni destinaţii favorite.

4. Aeroportul (atât cel din Iaşi, cât şi cel din Chişinău) cu tot mai multe destinaţii internaţionale; modernizarea aeroporturilor

5. Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (turismul ştiinţific, med-turismul)

6. Restaurarea monumentelor istorice: Mănăstirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană - Iaşi Palatul Culturii, Mănăstirea Golia, Teatrul Naţional,

7. Modernizarea, extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier

8. Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a pieţei e-bussiness

58

9. Posibilitatea de a atrage turişti în regiune în roate anotimpurile

10. Existenţa unor instrumente de sprijin financiar active, din partea UninuniiEuropene şi a altor organisme

11. Creşterea traficului turistic spre Europe Centrală şi de Vest şi solicitarea din ce în ce mai mult a tipurilor de turism bazate pe natură şi peisaje nealterate

12. Parteneriate numeroase şi active dintre instituţii şi oameni de afaceri din regiunea de graniţă Iaşi-Republica Moldova

13. Tendinţă de creştere a cererii privind turismul etnografic

14. Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice şi de soft, dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de comunicaţii

15. Proceduri simplificate pentru trecerea frontierei pentru cetăţenii UE

16. Păstrarea legăturilor cu diaspora (evrei, germani)

17. Organizarea unui Parc Naţional Transfrontalier în bazinul Prutului cu includerea celor mai reprezentative monumente ale naturii şi arii protejate.

Ameninţări

1. Condiţiile meteo nefavorabile – veri reci şi ploioase, ierni geroase cu precipitaţii abundente

59

2. Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială

3. Neîntreţinerea obiectivelor turistice conduce la degradarea lor în mod continuu

4.Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii rehabilitate, modernizate sau construite, datorită posibilitţilor materiale şi financiare reduse

5. Blocaje financiare

6.Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate către alte ţări care oferă un salariu motivant, precum şi fluctuaţia personalului din domeniul turismului

7. Creşterea în însemnătate a altor destinaţii turistice care oferă prodse similare; competiţia deosebită ce se manifestă pe piaţa turistică a destinaţiilor europene

8. Scepticismul turiştilor străini în privinţa României şi a Republicii Moldova

9. Terorismul internaţional şi situaţia de criză economică la nivel mondial

10. Poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia omului în natură

11. Riscul mare de pierdere a unei bune părţi din tradiţii

12. Pierderea în timp a modelului religios

13. Lipsa de interes a investitorilor strategici in domeniul turistic

60

14. Număr redus de specialişti restauratori

15. Dificultăţi legislative şi birocratice

4. Rezultatele Studiului asupra potenţialului turistic în zona transfrontalieră Municipiul Iaşi - Republica Moldova

4.1 Direcţii de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră Iaşi - Republica Moldova

În perioada ex-URSS raioanele de frontieră ale Moldovei, ca şi judeţele frontaliere ale României, au fost defavorizate în planurile de extindere a infrastructurii, amplasării marilor complexe industriale şi dezvoltării oraşelor mari. E un avantaj în plan ecologic si orice dezvoltare a infrastructurii ar trebui să se facă conform principiilor dezvoltării durabile, fără a afecta ecosistemele bine conservate.

Republica Moldova a beneficiat de cooperare multilaterală privilegiată la frontiera moldo-română pe parcursul anilor 1990 – 2006. Însă aderarea la UE a României impune noi rigori privind circulaţia persoanelor. Procedurilor de trecere a frontierei Republicii Moldova pentru cetăţenii UE, SUA, au fost simplificate, acţiune care a fost menită să demonstreze deschiderea ţării pentru circuitele turistice internaţionale. Acest lucru a mobilizat în primul rând un număr important de vizitatori la diverse evenimente culturale, cum ar fi Festivalul Vinului ş.a.

Însă trebuie remarcat faptul că industria turistică concentrată în raioanele de frontieră ale Republicii Moldova nu este pregătită pentru absorbirea şi menţinerea unui număr sporit de turişti la preţuri competitive.

61

Principalele probleme ale sectorului turistic în regiunea frontalieră sunt determinate de lipsa unei structuri spaţiale a sistemului turistic. Totodată prevederile din cadrul Acordurilor de constituire a Euroregiunilor pentru dezvoltarea turismului transfrontalier sunt declarative. În regiunea frontalieră, real, nu există industria turistică, iar micile unităţi depăşite de timp au o capacitate slabă de a menţine vizitatorii şi oferă servicii de cazare neadaptate exigenţelor pieţei turistice.

Toate tipurile de programe oferite în regiune întâmpină o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene, destinaţiile concurente oferind o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti, oferta din regiune fiind relativ limitată, restrânsă la câteva nişe, iar în cadrul acestora, doar la câteva hoteluri, serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente din vecinătate, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru.

Principalele cauze care au contribuit la declinul turismului regional au fost lipsa fondurilor de investiţii destinate dezvoltării şi reabilitării infrastructurii generale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicarea unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţa unor facilităţi în domeniul creditelor bancare. Reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reformă economică au fost făcute încă de la începutul anilor 90, însă durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp.

Existenţa în faza de studiu a unor proiecte de investiţii pentru realizarea de noi hoteluri, adoptarea de noi acte normative care reglementează desfăşurarea şi controlul activităţilor turistice, sunt elementele care impulsionează dezvoltarea turismului în zonă.

Dintre elementele de marketing şi promovare se poate observa o ofertă turistică promovată de mai mulţi ani de revista naţională NATURA şi pe internet în creştere în ultimii ani, a crescut numărul publicaţiilor promoţionale, s-a dezvoltat publicitatea audio-vizuală turistică precum şi publicitatea din media turistică din întreaga lume.

Iaşi

După cum arată durata medie a sejururilor petrecute de turişti în unităţile de cazare ieşene (între 2.09 şi 2.13 nopţi), poziţia oraşului favorizează deocamdată dezvoltarea unui turism de tranzit, între sudul României (Delta Dunării, Marea Neagră), pe de o parte, şi

62

mănăstirile din Bucovina şi zona carpatică, pe de altă parte. Formele de turism care tind să se dezvolte din ce în ce mai mult în ultimii ani sunt turismul de afaceri (incluzând trainingul profesional, expoziţiile şi târgurile comerciale), de conferinţă (stimulat de prezenţa spaţiilor adecvate, de prezenţa unor universităţi de prestigiu şi de imaginea favorabilă a oraşului) şi turismul religios.

Între 2000 şi 2005 se constată o îmbunătăţire semnificativă a bazei de cazare existente, atât sub aspect cantitativ (capacitatea de cazare creşte cu 38,77% faţă de 2000) cât mai ales calitativ (diversificarea serviciilor oferite şi a formelor de cazare, construirea unui hotel de cinci stele, renovarea şi modernizarea celor vechi; o îmbunătăţire treptată a promovării unităţilor existente prin internet), concurenţa între acestea stimulând diversitatea şi flexibilitatea ofertei turistice. Ceea ce lasă încă de dorit în Iaşi sunt baza de divertisment, care trebuie extinsă şi diversificată şi care, alăturată unor echipamente ultramoderne pentru conferinţe, ar putea stimula o specializare a oraşului în cadrul circuitelor turistice naţionale.

În ceea ce priveşte aspectele negative legate de turismul ieşean mai trebuie menţionat gradul insuficient de valorificare şi promovare a oraşului şi a împrejurimilor acestuia. Oferta turistică actuală este încă limitată şi slab diversificată, lăsând o mare parte din potenţialul local încă neexploatat, la fel şi o bună parte din baza de cazare existentă (indicele mediu de utilizare fiind de 40,4% în anul 2005). Poziţia marginală a Iaşilor în raport cu orientarea vestică a principalelor fluxuri economice şi demografice coincide şi cu atitudine pasivă a agenţilor turistici locali, concretizată în gradul foarte redus de promovare a potenţialului local şi chiar în conceperea unor oferte turistice diversificate şi profitabile (majoritatea veniturilor provenind din comisioanele de la vânzarea pachetelor turistice oferite de alte agenţii din ţară).

Imaginea de marcă a oraşului şi potenţialul uman local pot fi aşadar valorificate în dezvoltarea unor formule de turism cu productivitate economică superioară şi cu o durată mai mare a sejurului: turismul de conferinţă, combinat cu cel cultural şi de agrement. În acest sens trebuie avute în vedere o serie de obiective rapid accesibile şi care pot fi incluse într-o ofertă turistică mai atractivă: rezervaţia paleontologică Repedea, traseele marcate pentru drumeţie dintre localităţile Bârnova şi Păun, lacurile din jurul Iaşilor, baza sportivă nautică Dorobanţi, pista de schi din dealul Copou, lăcaşuri de cult cu valoare istorică sau locuri de pelerinaj local (Dobrovăţ, Hadâmbu, Aroneanu, Bârnova), vestigiile istorice de la Cucuteni, podgoriile Bucium şi Cotnari, zonele de pescuit de la Vlădeni, etc.

Principalele tendinţe de dezvoltare a turismului în Municipiul Iaşi:

63

Regiunea municipiului Iaşi este cunoscută în România şi în Europa pentru oportunităţile sale variate în domeniul turismului, cum ar fi turismul cultural, turismul religios, ecoturismul;

Evenimentele, cum ar fi pelerinajul de la sărbătoarea Sf. Parascheva, săptămâna anuală a modei, târgul de carte, festivalul meşteşugurilor atrag un număr mare de turişti în oraş;

Turismul de afaceri se va dezvolta din ce în ce mai mult în viitor, conferinţele, congresele, schimbul şi cercetarea academică beneficiind de un număr din ce în ce mai mare de spaţii în care să îşi organizeze manifestările, unităţile de cazare realizând de asemenea eforturi să se adapteze la noile norme impuse de UE după aderare;

Turismul medical şi wellness beneficiază de o infrastructură modernă deţinută în principal de mediul privat. În instituţiile publice lucrurile sunt pe cale să se îmbunătăţească. Un mare dezavantaj este lipsa facilităţilor medicale din cadrul unităţilor de cazare, precum şi o slabă promovare a ofertei medicale a oraşului.

Turismul etnic prinde din ce în ce mai mult contur, Israelul fiind principala sursă de vizitatori.

Republica Moldova

În situaţia deficitului de timp liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este relativ redusă. În acest sens, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru turiştii autohtoni. Turismul intern în Republica Moldova este subapreciat comparativ cu turismul internaţional, mai bine conturat şi organizat, în ceea ce priveşte numărul de călătorii, sejururi şi valoarea totală a cheltuielilor suportate (conform statisticilor oficiale internaţionale, ponderea vizitatorilor interni devansează, cel puţin dublu, pe cea a vizitatorilor internaţionali). De asemenea turismul intern este mai puţin supus fluctuaţiilor economice şi politice internaţionale şi este specific cererii turistice de masă, o caracteristică generală a secolului curent.

În Republica Moldova turismul intern se află la începutul afirmării sale ca sector al economiei naţionale. Perioada actuală se caracterizează prin tendinţa de creştere a numărului de plecări raportat la numărul de sosiri ale vizitatorilor în ţară. Analiza circulaţiei turiştilor şi excursioniştilor participanţi la acţiuni turistice interne denotă o creştere accentuată a ritmului mediu cu aproximativ 37% în perioada anilor 1999-2007.

64

Cu toate acestea există o serie de deficienţe şi constrângeri care creează impedimente în dezvoltarea turismului intern cum ar fi: lipsa diversificării ofertei turistice; promovarea insuficientă a obiectivelor culturale; semnalizarea insuficentă a obiectivelor turistice (indicatoare turistice, panouri stradale etc.); calitatea relativ scăzută a serviciilor turistice; migraţia unei importante părţi a cererii turistice spre destinaţii turistice externe.

Republica Moldova a moştenit din perioada sovietică un sistem centralizat de gestionare a fluxurilor turistice în special susţinute prin programe sociale, o administraţie neperformantă de coordonare a domeniului turistic, o bază materială depăşită moral şi fizic, o zonare necompetitivă a destinaţiilor turistice, etc. Criza economică ce a urmat după destrămarea URSS a adăugat un şir de probleme de ordin social: rată înaltă a şomajului, scăderea potenţialului de cumpărare a populaţiei, migraţia forţei de muncă, acces redus la programe sociale de susţinere a persoanelor aflate la odihnă ş.a. Iar perioada îndelungată de tranziţie la economia de piaţă a generat: ruinarea încrederii faţă de autorităţile publice, o perioadă mare de timp sectorul turistic în general nu a fost coordonat de autorităţile naţionale, transformarea agenţilor de turism în canale de racolare şi orientare a forţei de muncă autohtonă pentru diferite ocupaţii spre pieţele externe, distorsionarea pieţii turistice, un cadru normativ-juridic greoi şi uşor de interpretat, abuzuri ale autorităţilor publice, slaba pregătire a managerilor în marketing turistic şi personalului în meserii de bază, competiţia dură pentru plasarea investiţiilor, degradarea obiectelor de interes turistic, etc. Toate aceste au adus la situaţia în care dezvoltarea sectorului turistic necesită relansare generală, renovarea bazei materiale, dezvoltarea capacităţilor profesionale la fiecare nivel a managementului unităţilor turistice, dezvoltarea teritorială a turismului, aplicarea unor instrumente eficiente şi competitive de atragere a investiţiilor în industria turistică, etc.

Cu toate acestea, Republica Moldova are o serie de avantaje comparative care pot impulsiona dezvoltarea industriei turistice: costul scăzut al forţei de muncă, costul scăzut al terenurilor, existenţa de resurse turistice cu valoare naţională şi regională, importante segmente de piaţă nu sunt acoperite cu o ofertă de calitate, oferta turistică nu este suficient de diversificată, în ciuda unor dificultăţi legislative şi birocratice, există un sprijin instituţional real al autorităţilor publice centrale, opţiune fermă pentru atragerea şi dezvoltarea investiţiilor în turism, promovarea la nivel naţional a unui sistem clar de calitate a serviciilor şi clasificare a unităţilor de cazare şi alimentare a turiştilor; iniţierea unui concept de dezvoltare a zonelor turistice naţionale, populaţie ospitalieră şi cunoscătoare a limbilor de circulaţie internaţională.

65

Republica Moldova are un variat potenţial natural şi cultural concentrat cu precădere în mediul rural, dar care se găseşte într-o stare avansată de izolare de circuitul economic, iar turismul rural şi ecologic este capabil să le facă funcţionale pe piaţă

Patrimoniul natural, valoros în plan european, se găseşte în faza de conservare şi în mare parte nu este implicat în traseele turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare insuficiente de la buget necesare procesului de protecţie, conservare şi cercetare a naturii. Industria turistică din Republica Moldova se găseşte în faza sa de relansare după o profundă criză şi nu este pregătită pentru valorificarea resurselor turistice, iar antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri importante de turişti.

Dezvoltarea turismului în spaţiile rurale este o alternativă bună pentru gospodăriile ţărăneşti, care paralel cu practicile agricole pot deservi un număr însemnat de turişti în agropensiuni sau la ferme reprezentative.

Principalele tendinţe de dezvoltare a turismului în Republica Moldova : Municipiul Chişinău este şi va rămâne principala destinaţie turistică a ţării un timp îndelungat; Se preconizează o creştere a numărului de turişti de circa 6-8% anual; Creşterea numărului de turişti pe cont propriu şi a persoanelor care doresc odihnă spre deosebire de turismul de afaceri; Implementarea standardelor internaţionale de calitate în structurile de cazare; Predominarea turismului emiţător faţă de cel receptor; Grad scăzut de diversificare a ofertei turistice municipale; Evoluţia lentă şi declarativă a cadrului juridic din turism; Interesul scăzut al investitorilor pentru turismul rural şi ecologic.

4.2 Premise şi condiţii ale dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Iaşi - Republica Moldova

66

Principalele condiţii pentru dezvoltarea turismului în zona transfrontalieră: Circulaţia liberă, fără vize, în baza unui acord bilateral România – Republica Moldova; Circulaţia liberă a serviciilor turistice şi a forţei de muncă implicată în turismul transfrontalier; Crearea unui spaţiu transfrontalier cu un set de avantaje protejate prin lege pe o perioadă de 10 ani pentru investitorii în

infrastructura turistică; Sprijin pentru investiţiile în infrastructura turistică şi în zonele turistice atractive; Dezvoltarea resurselor umane în acest domeniu; Iniţiative de promovare pentru atragerea turiştilor străini; Sprijinirea iniţiativelor public – privat, concesionarea pentru reabilitare a anumitor clădiri cu importanţă istorică; Încurajarea angajaţilor din industria turistică de a urma cursuri de calificare în domeniu pentru a putea lucra la standarde

internaţionale; O mai intensă promovare a destinaţiilor turistice în mass-media şi internet; Crearea unor programe comune de promovare a patrimoniului turistic transfrontalier destinate, în primul rând, cetăţenilor de pe

ambele maluri ale Prutului, din RM şi România; Îmbunătăţirea organizării turismului, promovând site-urile cu evenimentele ce se desfăşoară în zonă, având ca scop final

prelungirea sejurului turiştilor în unităţile de cazare; Îmbunătăţirea promovării pe plan naţional şi internaţional; Stimularea de activităţi de îmbunătăţire a dezvoltării produselor turistice; Contracararea ofertei turistice a ţărilor precum Grecia şi Turcia prin preţuri atractive şi servire impecabilă; Creşterea încasărilor din turism de la nivelul mediu actual de 9 dolari / locuitor la valori comparabile cu ţări ca Ungaria 155 dolari

/ locuitor sau Polonia 151 dolari / locuitor; Eliminarea totală a muncii la negru din unităţile de cazare turistică, o practică destul de întâlnită şi în cadrul unităţilor de primire

respectabile; Realizarea unei strategii de dezvoltare a turismului în ambele părţi ale graniţei este una din principalele aşteptări ale

administratorilor din unităţile de primire; Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, la momentul actual inadecvată turismului internaţional;

67

Desfăşurarea unui număr mai mare de evenimente locale sau naţionale care să fie promovate în ofertele turistice poate constitui o pârghie importantă la dispoziţia administraţiei locale pentru stimularea numărului de sosiri în sezoanele anului cu procente mai mici de ocupare a facilităţilor de cazare;

Localnicii informaţi corect şi complet asupra ofertei turistice pot acţiona apoi ca ambasadori atât pe plan local cât şi internaţional.

Principalele produse turistice care pot fi dezvoltate în Iaşi: Turismul de afaceri favorizat de integrarea în Uniunea Europeană şi piaţa foarte mare de desfacere pe care o constituie Iaşul; Turismul etnic este încă la început de drum dar se preconizează a deveni, în condiţiile potrivite, o importantă sursă de turişti

străini; Turismul ecleziastic este insuficient organizat, multe din bisericile cu însemnătate istorică din municipiu nefiind incluse în circuitul

pelerinilor care sosesc anual la moaştele Sfintei Parascheva; Turismul cultural poate dobândi o importanţă deosebită, dat fiind numărul mare de muzee şi case memoriale ale unor persoane

însemnate din istoria României; Turismul pentru shopping, a cunoscut o creştere în ultima perioadă creştere determinată în principal de numărul mare de

hipermaket-uri care şi-au deschis porţile în Iaşi. În următoarea perioadă este anunţată deschiderea unui alt număr de magazine şi un mall fapt care nu va duce decât la creşterea numărului de turişti.

Principalele produse turistice care pot fi dezvoltate în Republica Moldova: Turismul rural şi ecologic bazat pe peisajele pitoreşti din Moldova, istoria acestei ţări, datini şi tradiţii locale, şi modul de viaţă rural

din multe locaţii; Circuite naţionale. Moldova este o ţară mică cu o distanţă de doar 450 km între punctele de nord şi sud, în timp ce de la est la vest

sunt în jur de 150 km. Prin urmare, vizitatorii au oportunitatea de a explora ţara într-un timp destul de scurt; Circuite ale vinului, bazate pe bogata comoară naţională şi o bine dezvoltată industrie de producţie a vinului. Rute bine stabilite

care pornesc din Chişinău oferă oportunităţi pentru degustarea vinurilor de foarte bună calitate locale, cum ar fi Rara Neagră, Fetească, Plăvai etc., precum şi varietăţi europene cum ar fi Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, Merlot şi Aligote. Moldova dispune de cele mai cunoscute pivniţe cum ar fi: Cricova, Purcari, Ciumai, Româneşti, Cojusn, Mileştii Mici, etc.;

68

Turism de afaceri favorizat de poziţionarea geografică, ospitalitatea tradiţională şi preţurile relativ mici sunt precondiţii excelente pentru dezvoltarea unui astfel de produs.

II. Strategia de dezvoltare a turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova

1. Viziune

În elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova s-a plecat de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creşteri economice şi sociale prevăzute în Strategia Regională Nord Est 2007-2013, Strategia de dezvoltare a judeţului Iaşi 2007-2013, Strategia de dezvoltare economico-socială durabilă a Municipiului Iaşi ORIZONT 2020, dar şi în Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015. Conceptul de dezvoltare durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea/reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o

69

dezvoltare armonioasă care să satisfacă cerinţele actuale dar şi pe cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi.Viziunea Strategiei de dezvoltare a turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova: Dezvoltarea durabilă a turismului în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova prin valorificarea potenţialului turistic, natural şi antropic, al regiunii, cooperarea eficientă a operatorilor turistici, precum şi activităţi comune de marketing.Elemente determinante ale viziunii:

Dezvoltarea turismului într-o manieră durabilă; Dezvoltarea turismului într-un mod integrat şi echilibrat, astfel încât să aducă beneficii culturale şi socio-economice şi ecologice

considerabile regiunii şi comunităţii ei; Integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica şi în modelele generale de dezvoltare ale celor două ţări, incluzând

turismul în calitate de catalizator pentru alte sectoare ale economiei; Turismul să-şi asume întreaga responsabilitate pentru integritatea obiectivelor turistice şi a mediului înconjurător în care se află

patrimoniul turistic; Importanţă dezvoltării turismului ca generator de noi locuri de muncă pentru economia regiunii.

2. Obiective

Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca factor esenţial pentru dezvoltarea economică a regiunii şi implicit pentru creşterea standardului de viaţă al populaţiei din zona transfrontalieră.

Obiectivele specifice sunt: Creşterea numărului de turişti care vizitează zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova; Creşterea duratei medii a sejurului; Păstrarea integrităţii mediului înconjurător valorificat în scopuri turistice; Atragerea investitorilor autohtoni şi străini, publici şi privaţi, în domeniul turismului.

70

3. Direcţii strategice de dezvoltare

Atingerea obiectivelor strategice menţionate va fi asigurată prin următoarele direcţii strategice de dezvoltare:

1. Diversificarea şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice

2. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice

3. Promovarea zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca destinaţie turistică

4. Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice, mediului academic, societăţii civile, mass-media şi sectorului privat

5. Dezvoltarea resurselor umane care activează în domeniul turismului

4. Fişe de proiecte

1. Diversificarea şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice

Proiect 1.1 Dezvoltarea şi promovarea de circuite turistice transfrontaliere

Scopul proiectului Scăderea sezonalităţii turismuluiAtragerea grupurilor de turişti din afara regiunii transfrontaliere Iaşi – Republica Moldova

71

Motivaţia Partea de analiză a situaţiei existente a prezentei strategii a arătat prezenţa în zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova a numeroase obiective de interes turistic, culturale, spirituale, ecologice şi istorice. Datorită istoriei comune este recomandată realizarea dezvoltării economice axate pe acest avantaj: organizarea de evenimente şi programe bazate pe tradiţii comune, trasee istorice, culturale comune.

Obiectivele proiectului Crearea şi promovarea următoarelor trasee turistice: Drumul Vinului (Hârlău, Cotnari, Bucium,

Nisporeni, Cojuşna Cricova, Mileştii Mici, Cahul)

Pe urmele lui Ştefan cel Mare (Hârlău, Cotnari, Iaşi, Dobrovăţ, Soroca, Lipnic, Cobâlea, Ţipova, Orhei, Chişinău, Tighina)

Spiritualitate – biserici şi mănăstiri (Hadâmbu, Dobrovăţ, Iaşi, Bârnova, Mănăstirea Hâncu, Mănăstirea Căpriana, Chişinău, Căuşeni, Rudi, Dobruşa, Cosăuţi, Călărăşăuca, Lunga, Chiţcani, Cuşălăuca, Saharna, Ţâpova, Mănăstirea Japca)

Natură (Pădurea Breazu, Pădurea şi platoul Repedea, Pădurea Cetăţuia-Hlincea, Pădurea Parc Ciric, Pădurea Galata-Miroslava - Iaşi, Toltrele Prutului, Suta de Movile, Pădurea Domnească, Parcul Ţaul, Peştera “Emil

72

Racoviţă”, Rezervaţia “Codrii”, Rezervaţia “Plaiul Fagului”, Rezervaţia “Prutul de Jos”, Feteşti, Brânzeni, Corjăuţi, Napadava, Vadul Raşcov, Rezervaţia “Orheiul Vechi” – Republica Moldova)

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier, Mişcarea Ecologistă din Moldova, administraţii locale din judeţul Iaşi şi din Republica Moldova, agenţii de turism din Iaşi şi din Republica Moldova

Rezultate Obiective turistice promovate în broşurile şi ghidurile turistice oferite de Centrul de Informare Turistică Iaşi şi Biroul de Turism Transfrontalier şi în ofertele turistice ale agenţiilor de turism din Iaşi şi din Republica MoldovaDiversificarea ofertelor turistice ale agenţiilor de turism din Iaşi şi Republica MoldovaScăderea sezonalităţiiCreşterea numărului de turişti care vizitează zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova

Proiect 1.2 Dezvoltarea de oferte turistice bazate pe valorificarea tradiţiilor din regiune


Motivaţia Regiunea transfrontalieră este bogată în obiceiuri şi

73

tradiţii, evenimente culturale tradiţionale, arhitectură, port popular şi meşteşuguri tradiţionale. Există zone în care tradiţiile autentice se mai păstrează şi pot constitui o atracţie turistică deosebită.

Obiectivele proiectului Includerea în ofertele turistice ale agenţiilor de turism din Iaşi şi Republica Moldova a următoarelor evenimente culturale:

Târgul Naţional de Ceramică Tradiţională CUCUTENI 5000, manifestare expoziţională ce reuneşte în fiecare an peste 60 de familii de meşteri olari din 23 de centre de ceramică ale ţării precum şi reprezentanţi ai unor importante centre de olărie din Basarabia.

Festivalul Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret "Cătălina"

Festivalul Internaţional de Artă Tradiţională Având ca temă dialogul între culturi, manifestarea, singura de acest gen din România, constă în expunere, vânzarea obiectelor tradiţionale şi ateliere demonstrative, gama de produse prezentate fiind ceramica, ouă încondeiate, ţesături, obiecte de mic mobilier, bijuterii, instrumente muzicale,etc.

Târgul Meşterilor Populari La această sărbătoare a tradiţiilor participă meşteri

74

populari din întreaga ţară, precum şi din Republica Moldova, ilustrează domenii precum: prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului, industrie casnică, împletituri, cojocărit, olărit, măşti, ouă încondeiate, icoane pe lemn.

Festivalul Vinului – Chişinău În Republica Moldova a fost instituită Sărbătoarea Naţională a Vinului (în fiecare a doua duminică a lunii octombrie).

Promovarea meşteşugurilor din zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova.si pe sticla,

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier, Mişcarea Ecologistă din Moldova, administraţii locale din judeţul Iaşi şi din Republica Moldova, agenţii de turism din Iaşi şi din Republica Moldova, asociaţii ale meşterilor populari din Iaşi şi Republica Moldova

Rezultate Evenimente culturale promovate în broşurile şi ghidurile turistice oferite de Centrul de Informare Turistică Iaşi şi Biroul de Turism Transfrontalier şi în ofertele turistice ale agenţiilor de turism din Iaşi şi din Republica MoldovaMeşteri populari din Iaşi şi Republica Moldova a căror activitate şi produse vor fi promovateDiversificarea ofertelor turistice ale agenţiilor de turism din Iaşi şi Republica Moldova

75

Scăderea sezonalităţiiCreşterea numărului de turişti care vizitează zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova

Proiect 1.3 Elaborarea unor produse turistice comune în domeniul turismului rural


Motivaţia Una din formele de turism preferate în special de turiştii străini este turismul rural. Motivaţia practicării acestui tip de turism este reprezentată de dorinţa de întoarcere la natură, la viaţa şi obiceiurile tradiţionale. Arta populară, religia şi obiceiurile creştine nealterate, posibilitatea de a se afla în mijlocul evenimentelor specifice locului, chiar si terapia muncii fizice, sunt în egală măsură puncte de atracţie. Zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova întruneşte condiţii pentru desfăşurarea acestei forme de turism, aşezările rurale păstrând încă datinile şi obiceiurile străvechi.

Obiectivele proiectului Crearea de trasee turistice transfrontaliere în zone ca deţin obiective de interes turistic şi în care poate fi practicat turismul rural (Iaşi: Bârnova – Mănăstirea Bârnova, Hadâmbu, Cepleniţa – peisaje naturale de o rară frumuseţe, Conacul lui Nestor Ureche,

76

construit la sfârşitul secolului al XVI-lea, Dobrovăţ – ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Dobrovăţ, cadru natural deosebit, Cotnari, Mirceşti – Casa memorială “Vasile Alecsandri”, Ruginoasa – palatul lui Cuza, Deleni – bogate tradiţii de cultură populară, zonă etnografică deosebită, centru de ceramică neagră lustruită, rezervaţia Humosu cu cel mai estic codru secular de pe teritoriul ţării, Miclăuşeni – castelul construit de Gheorghe Sturza, Mănăstirea Miclăuşeni, popasul turistic “Trei iazuri”; Republica Moldova - Vadul lui Vodă, Holercani, Costeşti, Găgăuzia, Taraclia, Butuceni, Trebujeni, Brăneşti, Lalova, Râşcani, Edineţ, Soroca, Leova, Cantemir, Cahul – Republica Moldova). Pachetele turistice trebuie alcătuite astfel încât să cuprindă zone geografice întinse, dar şi aşezări cu profil individual şi cu tradiţii unice.

Integrarea localităţilor ale căror evenimente rurale, specific gastronomic etc. pot fi atractive pentru vizitatori, în oferta turistică a regiunii transfrontaliere Iaşi – Republica Moldova

Parteneri Administraţii locale, ANTREC România, ANTREC Republica Moldova, agenţii de turism din Iaşi şi

77

Republica MoldovaRezultate Pensiuni agroturistice promovate prin intermediul

ofertelor agenţiilor de turism Creşterea numărului de turişti care vizitează regiunea transfrontalieră Iaşi – Republica MoldovaCreşterea duratei medii a sejuruluiSurse de venituri alternative pentru populaţia rurală

Proiect 1.4 Dezvoltarea de produse turistice comune în domeniul turismului activ

Scopul proiectului Creşterea numărului de turişti care vizitează zona de graniţă Iaşi – Republica MoldovaCreşterea duratei medii a sejurului

Motivaţia Creşterea cererii pentru turismul activ şi potenţialul natural ridicat al zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova justifică demararea dezvoltării unor produse turistice specifice acestui sector al turismului. Datorită costurilor reduse şi accesibilităţii pentru majoritatea categoriilor de turişti, turismul cu bicicleta poate fi un element important de dezvoltare în zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova.

Obiectivele proiectului Turismul cu bicicleta – organizarea de tururi cicliste, în special pe ariile naturale care pot fi vizitate în siguranţă (Iaşi, Bârnova, Rezervaţia Codru, Rezervaţia Plaiul Fagului, Rezervaţia Pădurea Domnească, Arealul Tigheci).

Turism pentru echitaţie – crearea unor centre

78

de echitaţie şi dezvoltarea celor existente deja Turism pentru sporturi extreme - rafting şi canoeing, schi nautic, hidroscuter (baza nautică Ezăreni, baza nautică de la Dobrovăţ, singura din Moldova şi a doua din ţară după cea de la Snagov); delta-plan şi parapantă; rolling şi skateboard)

Parteneri Administraţii locale, Mişcarea Ecologistă din Moldova, ONG-uri care promovează turismul activ, unităţi de cazare, agenţii de turism care să promoveze noile produse turistice

Rezultate Tururi cicliste createCentre de echitaţie create sau dezvoltateLocaţii de practicare a sportului extrem promovateTurişti care practică turismul activ

Proiect 1.5 Dezvoltarea de produse turistice complementare – turismul de stimulare (incentiv)

Scopul proiectului Diversificarea şi creşterea atractivităţii ofertei turistice în zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia Cererea pentru călătoriile de tip stimulent a cunoscut o creştere importantă în ultimii ani. Zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova are locaţii în care poate fi dezvoltat turismul pentru firmele care plătesc angajaţilor sejururi pe parcursul cărora se realizează simultan recreerea şi formarea

79

profesională. Obiectivele proiectului Crearea şi promovarea programelor de recreere şi

formare profesională: Team-building Training outdoor Training indoor

Turismul rural poate fi o alternativă interesantă pentru programele de team-building, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane, deoarece oferă o gamă largă de distracţii: focul de tabără, grătarul în aer liber, practicarea diverselor sporturi, excursii şi drumeţii.

Parteneri Administraţii locale, unităţi de cazare cu infrastructură corespunzătoare, agenţii de turism şi firme organizatoare de evenimente

Rezultate Manifestări/programe organizate pentru angajaţi ai diverselor firme dispuse să plătească pentru astfel de sejururiCălătorii în scop incentiv organizateCreşterea numărului de turişti nu numai în weekend sau în concediuCreşterea duratei medii a sejuruluiAgenţii de turism şi firme organizatoare de evenimente care îşi diversifică oferta

Proiect 1.6 Organizarea unui Parc Naţional Transfrontalier

80

în bazinul Prutului cu includerea celor mai reprezentative monumente ale naturii şi arii protejate

Scopul proiectului Protejarea şi valorificarea unui patrimoniu natural şi cultural comun

Motivaţia În Valea Prutului de Mijloc se află un foarte bogat patrimoniu natural şi cultural care nu este cunoscut şi în multe zone degradează în urma unor activităţi umane sporadice sau tradiţionale. Identificarea unui spaţiu comun bogat în monumente şi arii protejate, conferirea unui statut legal de Parc Naţional acestui spaţiu, asigurarea unui management integrat bazat pe principiile dezvoltării durabile ar deschide mai multe oportunităţi de protejare şi valorificare a patrimoniului existent.

Obiectivele proiectului Identificarea arealelor reprezentative de pe ambele maluri ale Prutului care ar putea fi incluse într-un Parc Naţional;

Crearea unei baze de date comune despre valorile, comunităţile, tradiţiile, ocupaţiile din arealele identificate;

Elaborarea proiectului de statut al Parcului Naţional Transfrontalier;

Elaborarea Planului de Management integrat al spaţiului comun al Parcului Naţional.

Parteneri Autorităţile Centrale de Mediu din România şi Republica Moldova, instituţii de profil, Mişcarea

81

Ecologistă din Moldova, ONG-uri de pe ambele maluri ale Prutului

Rezultate Protejarea unui valoros patrimoniu comunCreşterea interesului faţă de un spaţiu reprezentativ, protejat şi valorificat în scopuri educative şi recreativeIncluderea Parcului Naţional în reţeaua europeană a Parcurilor Naţionale, ceea ce ar atrage fonduri şi investiţii specifice, dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale şi crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea unor reţele de turism ecologic şi durabil

2. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice

Proiect 2.1 Montarea unor indicatoare către principalele obiective turistice din regiune

Scopul proiectului Facilitarea accesului către obiectivele de interes turistic

Motivaţia Informaţia cu privire la amplasarea atracţiilor turstice constituie o primă cerină a vizitatorilor. Lipsa sau accesul limitat la informaţie pot determina decizia de a renunţa la vizită.

Obiectivele proiectului Executarea mai multor tipuri de panouri: panouri de tip UNIPOL, panouri de tablă la sol, citylighturi, indicatoare de orientare turistică, plăcuţe stradale.

82

Se va acorda o atenţie deosebită informaţiilor ce vor fi oferite şi limbilor în care vor fi furnizate, esteticii panourilor, normelor grafice şi materialelor ce vor fi utilizate pentru realizarea lor.

Parteneri Administraţii locale, administratori ai obiectivelor de interes turistic

Rezultate Turişti informaţiNumărul indicatoarelor

Proiect 2.3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii aferente turismului pentru afaceri şi congrese

Scopul proiectului Scăderea sezonalităţiiAtragerea grupurilor de turişti din afara regiunii de graniţă Iaşi – Republica MoldovaAtragerea investitorilor în zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia Turismul de afaceri este un domeniu dinamic la nivelul întregii lumi. În ultimii ani circulaţia turistică modială are din ce în ce mai des drept motivaţie deplasarea individuală sau de grup în scopul participării la congrese internaţionale, expoziţii şi târguri specializate, forumuri de afaceri etc. Numărul filialelor firmelor multinaţionale în regiunea Moldovei a cunoscut o creştere considerabilă în ultimii ani. Devine astfel importantă

Proiect 2.2 Crearea de sisteme de servicii complexe în staţiunile balneoclimaterice

Scopul proiectului 2.2 Creşterea duratei medii a sejuruluiSatisfacerea nevoilor de recrere ale turiştilorCreşterea numărului de turişti, inclusiv al celor din afara zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat amploare în ultimii ani, mai ales ca urmare a creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din punct de vedere economic, turismul curativ poate constitui un element important pentru creşterea economică a regiunii transfrontaliere, ţinând cont de faptul ca timpul de şedere, dar şi cantitatea serviciilor sunt peste media generală.Pachetele turistice în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova, promovate pe plan intern şi internaţional, nu au incluse programe ce ţin de turismul curativ. Pe de altă parte, numai prezenţa apelor minerale nu poate satisface pe deplin nevoile turiştilor. O scurtă analiză a nivelului de dotare cu servicii complexe (saună, tratament, piscină, agrement, sport, excursii opţionale în zonă, fitness etc.) demonstrează că toate aceste cerinţe nu sunt satisfăcute pentru toată gama de turişti.Se impune astfel dezvoltarea complexă a turismului curativ.

Obiectivele proiectului dezvoltarea resurselor existente: saună, sală de forţă, aerobic în staţiunile: Strunga, Nicolina - Iaşi, “Nufarul Alb”, Cahul; “Codru”, Ungheni, Hârjăuca; “Bucuria-Sind”, “Nistru’’, Vadul lui Vodă,– “Victoria”, Soroca; “Albinuţa”, Ungheni; “Codru”, Ungheni, Bahmut; “Dumbrava Albă”, Bălţi – Republica Moldova

modernizarea locurilor de cazare existente crearea de noi hoteluri de categorie

83

comunicarea între organizaţii şi implicit, vizitele personale, organizarea de expoziţii şi târguri.Pe termen lung, calitatea locaţiilor, a serviciilor şi a resurselor umane ce contribuie la reuşita fiecărui eveniment vor putea genera revenirea participanţilor în destinaţia respectivă, atât ca turişti, cât şi ca oameni de afaceri şi poate chiar ca investitori pe piaţa regională.Organizarea profesionistă de reuniuni produce efecte reale şi benefice atât pentru imaginea regiunii de graniţă, cât şi pentru agenţii economici locali implicaţi în procesul de organizare a evenimentelor.

Obiectivele proiectului Asigurarea infrastructurii necesare pentru întâlnirile de afaceri

Crearea de noi locaţii necesare organizării de expoziţii şi târguri de calitate superioară, precum şi dezvoltarea resurselor existente în oraşele Iaşi şi Chişinău

Crearea de locaţii potrivite pentru organizarea de congrese

Parteneri Camera de Comerţ şi industrie Iaşi, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, administraţii locale, agenţi economici ce au ca obiect de activitate organizarea de expoziiţii şi târguri, instituţiile de învăţământ superior din regiunea de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Rezultate Locaţii potrivite pentru organizarea întâlnirilor de

84

afaceriÎmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură necesare organizării de congreseÎntâlniri organizate de firme multinaţionaleTârguri şi expoziţii organizateCreştere numărului participanţilor la congrese şi a numărului de congrese organizateGrad sporit de ocupare şi utilizare a infrastructurii de reuniuni şi cazareCapital de imagineZona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova promovata şi ca destinaţie turistică.

Proiect 2.4 Ecoturism – Turismul de drumeţieScopul proiectului Armonizarea turismului de drumeţie cu conservarea

şi protejarea patrimoniului natural Conştientizarea respectului pentru natură de către turişti şi comunităţile locale

Motivaţia Răspândirea stilului de viaţă naturist va face ca ecoturismul să fie un element important în dezvoltarea turistică a zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova. În plus, tinerii sunt din ce în ce mai interesaţi de ecoturism datorită valenţelor educative şi mai ales costurilor scăzute ale acestuia.

Obiectivele proiectului Crearea infrastructurii specifice turismului de drumeţie (amenajarea de poteci educative, crearea centrelor de educaţie, publicare a materialelor

85

educative şi de popularizare)Parteneri Administraţii locale, agenţi economici, organizaţii

neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservare a naturii, instituţii de învâţământ

Rezultate Numărul centrelor de vizitatoriNumărul potecilor Conservarea mediului natural

3. Promovarea zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca destinaţie turistică

Proiect 3.5 Crearea unor puncte de informare turistică/infodesk-uri în zone de maxim tranzit (autogări, gări şi aeroporturi – Iaşi şi Chişinău)

Scopul proiectului Promovarea turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica MoldovaFacilitarea accesului la informaţia de natură turistică

Motivaţia Punctele de informare turistică constituie un instrument important în promovarea oricărei

Proiect 2.5 Introducerea standardelor europene de calitate în privinţa dotărilor existente în imediata apropiere a obiectivelor

Scopul proiectului Creşterea calităţii serviciilor turisticeMotivaţia În multe cazuri, doar simpla prezenţa a obiectivelor

turistice nu este suficientă pentru a motiva turistul să le viziteze. Lipsa unui loc de parcare în imediata vecinătate a unui punct de interes turistic, spre exemplu, îl poate determina pe consumatorul de turism să renunţe la vizitarea acestuia.

Obiectivele proiectului Atingerea standardelor europene de calitate în privinţa dotărilor din imediata vecinătate a obiectivelor de interes turistic: parcări zone de popas alimentare cu apă puncte de colectare a deşeurilor puncte de prim ajutor

Parteneri Administraţii publice, agenţi economiciRezultate Creşterea numărului de turişti

Creşterea confortulului turiştilorNumărul obiectivelor turistice la standarde de calitate europene

Proiect 3.1 Dezvoltarea unei baze de date comune privind potenţialul turistic transfrontalier

Scopul proiectului Promovarea şi dezvoltarea sectorului turistic al regiunii de frontieră Iaşi - Republica Moldova

Motivaţia Pentru buna funcţionare a Biroului de Turism Transfrontalier şi pentru a veni în sprijinul turiştilor cu orice tip de informaţie, este necesară întocmirea unei baze de date comune zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova.Baza de date va fi actualizată în permanenţă şi de asemenea va fi modificată în funcţie de cerinţele turiştilor.

Obiectivele proiectului Realizarea unei baze de date, ce va cuprinde toate informaţiile de natură turistică aferente regiunii Iaşi – Republica Moldova. Va fi urmarită aceeasi structură:

căi de acces la destinaţie: tren/autobuz/avion şi programele lor;

obiective turistice: locaţie, program de vizitare, taxă de vizitare acolo unde este cazul, stare actuală a obiectivului turistic – vizitabil/în renovare etc. Pentru fiecare obiectiv turistic va fi realizată, de asemenea, o fişă a monumentului care va conţine şi un scurt istoric şi fotografii ale obiectivului turistic;

unităţi de cazare la destinaţie: locaţie, tip camere, facilităţi oferite, tarife;

restaurante: locaţie, tip restaurant; parcurişi zone de agrement; discoteci, puburi, cluburi; farmacii non-stop; sedii centrale ale principalelor bănci; locuri de muncă în turism.

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier, Mişcarea Ecologistă din Moldova

Proiect 3.2 Realizarea unui portal al turismului transfrontalier

Scopul proiectului Facilitarea accesului la informaţia turistică privind zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia Prin facilitarea de a transmite imagini şi informaţii în timp real, internetul reprezintă la ora actuală cea mai utilizată modalitate de informare, comunicare, rezervare şi achiziţionare a serviciilor pe plan mondial. Promovarea activităţilor turistice prin intermediul internetului înlătură bariera distanţelor între consumatorii de produse turistice, producătorii şi distribuitorii acestuia.

Obiectivele proiectului Baza de date comună ce va fi realizată prin intermediul Biroului de Turism Transfrontalier Iaşi şi cu ajutorul Mişcării Ecologiste din Moldova, va sta la baza creării portalului turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova. Portalul va conţine informaţii de natură turistică (obiective turistice de vizitat, calendare ale evenimentelor, date de contact ale structurilor de primire turistică şi ale agenţiilor de turism, hărţi electronice) şi nu numai (telefoane utile, date de contact ale principalelor bănci, adrese ale internet-cafe-urilor etc).

Parteneri Administraţii locale, ONG-uri din domeniul turismului, agenţi economici activând în câmpul turismului.

Rezultate Portal al turismului transfrontalierTurişti informaţiCreşterea numărului de turişti

Proiect 3.3 Crearea unui brand regional (Beautiful Moldova)

Scopul proiectului Obţinerea unei identităţi univoce şi recunoscute pe plan internaţional

Motivaţia Brandingul adecvat al zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova poate fi un factor esenţial în garantarea dezvoltării economice şi sociale.O marcă puternică poate să creeze o viziune comună pentru viitorul comunităţii unei regiuni şi poate să facă regiunea mai atrăgătoare.

Obiectivele proiectului atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori în regiunea de graniţă Iaşi – Republica Moldova

schimbarea percepţiei asupra zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier, Mişcarea Ecologistă din Moldova, administraţii locale, agenţi economici din domeniul turismului

Rezultate O marcă univocă şi transparentă pentru zona de graniţă Iaşi – Republica MoldovaRecunoaştere pe plan naţional şi internaţionalCreşterea forţei de atracţie a regiuniiCreşterea numărului de turişti

Proiect 3.4 Crearea unui Birou de Turism Transfrontalier la Chişinău

Scopul proiectului Promovarea turismului transfrontalier în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia Prin crearea Biroului de Turism Transfrontalier Chişinău se creează oportunităţi pentru ambele comunităţi de a promova sectorul turistic în dezvoltare al regiunii şi de a atrage o mai largă participare în vederea înnoirii interesului pentru valorile culturale, istorice şi naturale comune.

Obiectivele proiectului facilitarea accesului la informaţia turistică în Republica Moldova, unui număr cât mai mare de turişti

promovarea turistică a zonei de graniţă Iaşi-Republica Moldova

Funcţiile Biroului de Turism Transfrontalier Chişinău vor fi aceleaşi îndeplinite şi de cel de la Iaşi: informarea, acordarea de sprijin în găsirea locurilor de cazare, promovarea şi vânzarea de programe, organizarea de evenimente, vânzarea produselor turistice sau a suvenirurilor etc.

Parteneri Administraţii locale Iaşi şi Chişinău, Biroul de Turism Transfrontalier Iaşi – exemplu de bună prcatică

Rezultate Biroul de Turism TransfrontalierNumărul turiştilor informaţi în legătură cu zona transfrontalieră Iaşi - Chişinău

86

destinaţii turistice. Obiectivele proiectului Informarea turiştilor în legătură cu:

structuri de cazare în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

oferta gastronomică a regiunii evenimente culturale şi sociale transport public obiective turistice oferte de agrement şi de petrecere a timpului

liber.Aplicaţia va fi concepută în aşa fel încât să atragă turistul, va fi bilingvă (română şi engleză).

Parteneri Administraţii locale – Iaşi şi ChişinăuRezultate Numărul infodesk-urilor achiziţionate şi amplasate

în autogări, gări şi cele două aeroporturiNumărul de turişti care accesează informţiile oferite de infodesk-uriCreşterea numărului de turiştiZona de graniţă Iaşi – Republica Moldova promovată

Proiect 3.6 Organizarea unei Burse Regionale de TurismScopul proiectului Stimularea cererii de produse turistice în zona de

graniţă Iaşi – Republica MoldovaMotivaţia Bursa Regională de Turism constituie o metodă de a

aduce produsul turistic din zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova în atenţia cumpărătorilor potenţiali.

Obiectivele proiectului Promovarea locaţiilor de interes turistic din zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Stabilirea unor contacte pentru eventuale participări cu standuri comune la târguri naţionale şi internaţionale de turism

Parteneri Administraţii locale, structrui de primire turistică şi agenţii de turism din zona de granţă Iaşi – Republica Moldova

Rezultate Numărul participanţilor cu standuri la Bursa Regională de TurismNumărul vizitatorilor Numărul pachetelor turistice vândute în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Proiect 3.7 Participarea cu standuri comune la târguri de turism şi expoziţii naţionale şi internaţionale

Scopul proiectului Stimularea cererii de produse turistice în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

Motivaţia 80% din turiştii străini care vizitează Iaşul şi apelează la serviciile Centrului de Informare Turistică sunt interesaţi şi de posibilitatea de a vizita Republica Moldova. Ghidurile pe care aceşti turişti le au la îndemână prezintă cele două ţări în cadrul aceluiaşi material. Aceasta denotă că România şi Republica Moldova şi implicit zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova sunt deja percepute la nivel internaţional ca destinaţii turistice nu distincte, ci având trăsături comune.

Obiectivele proiectului Promovarea zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca destinaţie turistică

Parteneri Administraţii locale, structrui de primire turistică şi agenţii de turism din zona de granţă Iaşi – Republica Moldova, autorităţi centrale în domeniul turismului

Rezultate Numărul de participări la târguri naţionale şi internaţionale de turismNumărul vizitatorilor standului comun al zonei de graniţă Iaşi – Republica MoldovaNumărul pachetelor turistice vândute în zona de graniţă Iaşi – Republica MoldovaNumărul contactelor stabilite

87

4. Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice, mediului academic, societăţii civile, mass-media şi sectorului privat

Proiect 4.1 Crearea unui ConsorţiuScopul proiectului Dezvoltarea canalelor de comunicare între

autorităţile locale, reprezentanţii sectorului turistic instituţiile de educaţie şi din zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova.

Motivaţia Dezvoltarea turistică a zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova nu se poate realiza fără existenţa unui sistem unitar de abordare a problemelor. Aceasta este şi o cerinţă a Uniunii Europene pentru acordarea de suport financiar. Se impune astfel îmbunătăţirea colaborăii organismelor ce pot avea roluri decisvie în dezvoltarea domeniului turismului.

Obiectivele proiectului colaborarea eficientă între administratorii obiectivelor turistice şi autorităţile locale pentru instalarea indicatoarelor, facilitarea accesului către obiectivul turistic, amenajarea suprafeţelor de parcare şi a structurilor de primire a vizitatorilor

impulsionarea agenţiilor de turism din Iaşi

Proiect 3.8 Realizarea de materiale de promovare tipărite în diferite limbi de circulaţie internaţională

Scopul proiectului Promovarea zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca destinaţie turisticăFacilitarea accesului la informaţia turistică privind zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova unui număr cârt mai mare de turişti străini

Motivaţia Materialele de promovare tipărite constituie suportul informativ pentru promovarea regiunii Iaşi – Republica Moldova.

Obiectivele proiectului Conştientizarea în rândul turiştilor, prin intermediul materialelor de promovare (care vor conţine detalii referitoare la obiectivele de interes turistic din regiune), asupra zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova ca destinaţie turistică.Materialele informative vor fi distribuite gratuit în cadrul Centrului de Informare Turistică Iaşi, Biroului de Turism Transfrontalier Iaşi, reţelelor de hoteluri, restaurante şi agenţii de turism din zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova.

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier, alte administraţii locale, Mişcarea Ecologistă din republica Moldova, agenţi economici din domeniul turismului

Rezultate Numărul hărţilor, broşurilor, pliantelor, ghidurilor turistice, flyerelor realizateNumărul turiştilor care vor intra în posesia materialelor de promovare tipăriteNumărul obiectivelor de interes turistic promovate în cadrul materialelor

88

şi Chişinău în crearea şi promovarea pachetelor turistice cu destinaţia “Regiunea de graniţă Iaşi – Republica Moldova”

promovarea produselor turistice transfrontaliere în sistemul învăţământului turistic (Facultatea de Geografie, specializarea Turism, FEAA, specializarea Turism – Iaşi, )

antrenarea mass-media în promovarea potenţialului turistic transfrontalier, natural şi antropic (ex. Revista Natura – Republica Moldova)

colaborare eficientă între autorităţile locale şi reprezentanţi ai gărilor, autogărilor şi aeroporturilor din Iaşi şi Chişinău în vederea instituirii unor panouri cu informaţii explicite şi actualizate referitoare la orarul circulaţiei mijloacelor de transport şi editării în mai multe limbi a acestor orare

impulsionarea unităţilor de alimentaţie publică în crearea meniurilor turistice şi editarea meniurilor în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională

introducerea în planurile de învâţământ la nivel preuniversitar (eventual ca materie

89

opţională), a unei discipline consacrate turismului în scopul conştientizării importanţei şi beneficiilor turismului

susţinerea unor programe educative şi de promovare a drumeţiei (organizarea de tabere ecoturistice)

Parteneri Administraţii publice locale, Mişcarea Ecologistă din Moldova şi alte ONG-uri activând în domeniul turismului, agenţii de turism din Iaşi şi Republica Moldova, structuri de primire turistică din Iaşi şi Republica Moldova, unităţi de învâţământ cu profil turistic din Iaşi şi Republica Moldova, unităţi de învăţământ preuniversitar din Iaşi şi Republica Moldova, muzee, case memoriale, unităţi de alimentaţie publică, mass-media

Rezultate Consorţiul creatÎntâlnirile organizate între membrii consorţiuluiNumărul proiectelor realizate în colaborare

Proiect 4.2 Campanii de informare şi de ecologizare a arealelor turistice

Scopul proiectului Conştientizarea populaţiei şi a autorităţilor publice locale cu privire la necesitatea menţinerii calităţii valorilor naturale din zonă, la respectarea legislaţiei de mediu.

Motivaţia Întrucât pilonul central al strategiei de dezvoltare

90

turistică este constituit diin monumentele de arhitectură, istorice şi cadrul natural al regiunii transfrontaliere Iaşi – Republica Moldova, se impune desfăşurarea unor acţiuni care privesc ecologizarea şi conservarea monumentelor istorice şi al arealelor naturale.

Obiectivele proiectului Organizarea şi desfăşurarea de întâlniri între autorităţi locale, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul ecologic, populaţia din zona de frontieră Iaşi – Republica Moldova, elevi şi profesori. La aceste întâlniri populaţia va fi informatã despre importanţa surselor de apă, a patrimoniului natural şi cultural-istoric al rezervaţiei, despre respectarea legislaţiei de mediu, care asigură protejarea şi conservarea acestor valori, dezvoltarea turismului rural şi ecologic în această regiune.

Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în favoarea conservării naturii, împăduririi, pentru protecţia atmosferei, solurilor şi apelor, reducerii deşeurilor şi depozitarea lor conform standardelor ecosanitare, curăţirii izvoarelor şi fântânilor, ocrotirii faunei şi florei, biodiversităţii, monumentelor naturii, de istorie, cultură, arhitectură, paleontologie, arheologie.

Organizarea de expediţii ecologice în zona de

91

graniţă Iaşi – Republoca MoldovaParteneri Administraţii locale, ONG-uri, administratori ai

obiectivelor turistice, unităţi de învăţământRezultate Conştientizarea populaţiei locale şi în special a

tinerei generaţii cu privire la conceptele de dezvoltare comunitară durabilă. Comunităţile rurale conştiente că patrimoniul natural local este nu numai o sursă de beneficiu durabil dar şi o sursă de sănătate pentru populaţie.Asigurarea accesului la informaţia despre prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de mediu şi resurselor naturale, în contextul dezvoltãrii durabile a comunităţii şi asigurarea securităţii ecologice a populaţiei.Numărul întâlnirilor organizateNumărul expediţiilor organizateUmărul acţiunilor în favoarea conservării naturiiNumărul persoanelor informate

5. Dezvoltarea resurselor umane care activează în domeniul turismului

Proiect 5.1 Crearea unui centru de instruire acreditat la IaşiScopul proiectului Creşterea calităţii serviciilor turistice

92

Motivaţia Industria turismului depinde într-o proporţie uriaşă de factorul uman. Întrucât turismul este o industrie relativ nouă în România şi Republica Moldova, este adeseori caracterizat de o lipsă a profesionalismului celor angajaţi în acest domeniu. Prin specialiştii pe care îi va forma în domeniul turismului transfrontalier, centrul de instruire acreditat ce va fi înfiinţat va conduce la dezvoltarea serviciilor turistice în regiunea de frontieră România-Republica Moldova şi implicit la dezvoltarea economico-socială durabilă în această zonă.

Obiectivele proiectului Dezvoltarea programelor de formare managerială (management turistic, marketing turistic, management financiar, management hotelier etc.), specializare (ghid de turism) şi calificare (administrator pensiune turistică, agent turism-ghid, tehnician de hotelărie etc.)

Dezvoltarea de programe de instruire pentru personalul din muzee şi ghizi turistici

Cursuri de training de scurtă durată pentru personalul de “primă linie” în relaţiile cu clienţii

Facilitarea accesului pe piaţa muncii persoanelor cu pregătire în domeniul turismului

Parteneri Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare TuristicăRezultate Centru acreditat de pregătire în turism

93

Numărul participanţilor la cursurile oferite de centrul acreditatNumărul acreditărilorNumărul persoanelor angajate în domeniul turismului după finalizarea cursurilor de perfecţionare

Proiect 5.2 Sprijin pentru calificarea/reconversia profesională a populaţiei din mediul rural în vederea dobândirii de competenţe specifice sectorului turistic

Scopul proiectului Creşterea calităţii serviciilor turistice în mediul ruralAtragerea unui număr cât mai mare de turişti străini

Motivaţia Dezvoltarea turismului rural poate asigura venituri alternative pentru populaţia rurală, mai ales în localităţile în care economia se bazează în primul rând pe agricultură. Pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, posibilitatea promovării tradiţiilor, pot contribui la integrarea localităţilor rurale în oferta turistică a regiunii transfrontaliere Iaşi – Republica Moldova. Toate acestea nu se pot îndeplini fără personal calificat în turism.

Obiectivele proiectului Conştientizarea în rândul populaţiei din mediul rural asupra necesităţii dezvoltării turismului rural şi avantajelor acestuia pentru

94

zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova Programe calificare/reconversie profesională a

populaţiei din mediul ruralParteneri Administraţii locale; instituţii de învăţământRezultate Numărul persoanelor care vor beneficia de sprijin

5. Resurse financiare pentru turism

5.1. Surse de finanţare care pot fi accesate în România pentru proiecte ce vizează domeniul turismului

A. Planul Operaţional Regional

Axa prioritară 5

Această axă prioritară vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă.

Măsura 5.1. – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;

95

POR va finanţa activităţi privind restaurarea/ conservarea patrimoniului modial UNESCO – localizat atât în zone urbane, cât şi rurale, patrimoniului cultural naţional grupa A– localizat atât în zone urbane, cât şi rurale şi patrimoniu cultural local grupa B – localizat în zone urbane; PNDR va finanţa patrimoniul cultural local grupa B – localizat în zone rurale

Măsura 5.2. – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice.

POR va finanţa proiecte privind staţiunile din mediul urban şi pe cele care depăşesc 1.500.000 euro localizate în staţiuni rurale, precum staţiunilor balneare şi balneo-climaterice, localizate atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. PNDR va finanţa proiecte care nu depăşesc 1.500.000 euro şi sunt localizate în staţiuni rurale, cu excepţia staţiunilor balneare.

IMM-uriPOR va finanţa toate categoriile de IMM-uri din domeniul turismului, cu excepţia microîntreprinderilor care implementează proiecte ce nu depăşesc 1.500.000 euro localizate în staţiuni din mediul rural, cu excepţia celor situate în staţiuni balneare şi balneo-climaterice. Acestea se vor finanţa prin intermediul PNDR.

Activităţile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa ţinând cont de principiile dezvoltării durabile pentru a reduce şi a minimaliza impactul asupra mediului, în complementaritate cu activităţile din Programul Operaţional „Mediu”.

Măsura 5.3. - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

B. Programul Operaţional Sectorial „Mediu”

Măsura: Reabilitarea siturilor istorice contaminateVor fi finanţate proiecte ce vizează realizarea de indicatoare pentru trasee şi obiective turistice, precum şi realizarea de căi de acces către obiective turistice.

96

C. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economie şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.Beneficiari eligibili:

comunele prin reprezentanţii lor; autorităţile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară; ONG-uri, aşezări culturale şi instituţii de cultură.

D. Alte surse de finanţare

Pe lângă sursele de finanţare menţionate mai sus, administraţiile locale pot aloca pentru anumite proiecte ce vizează dezvoltarea turismului, sume aferente din bugetul local. Agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul turismului, pot să-şi extindă activităţile utilizând atât surse externe cât şi surse proprii.

Pentru proiecte ce vizează proiecte cu impact transfrontalier, poate fi accesat Programul de Vecinătate tripartit România – Republica Moldova – Ucraina.

97

III. Plan de acţiuni

98

Direcţie strategică de dezvoltare

Proiect Termen de realizare

Responsabil Posibile surse de finanţare

Rezultate

1. Diversificarea

şi creşterea calităţii

produselor şi serviciilor turistice

1.1 Diversificarea şi promovarea de circuite turistice transfrontaliere

2008-2009 Biroul de Turism Transfrontalier al Primăriei Iaşi;Mişcarea Ecologistă din Moldova;Administraţii locale din judeţul Iaşi şi Republica Moldova;Agenţii de turism

Bugete locale;Fonduri UE – PHARE CBC;Bugete ale agenţiilor de turism

Obiective turistice promovate;Oferte diversificate ale agenţiilor de turism;Scăderea sezonalităţii;Creşterea numărukui de turişti

1.2 Dezvoltarea de oferte turistice bazate pe valorificarea tradiţiilor din regiune

2009-2010 Biroul de Turism Transfrontalier al Primăriei Iaşi;Mişcarea Ecologistă din Moldova;Administraţii locale din judeţul Iaşi şi Republica Moldova;Agenţii de turism;Asociaţii ale meşterilor populari

Bugete locale;Bugete proprii ale organizaţiilor implicate

Evenimente culturale promovate;Meşteri populari a căror activitate va fi promovată;Oferte diversificate ale agenţiilor de turism;Scăderea sezonalităţii;Creşterea numărukui de turişti

99

1.3 Elaborarea unor produse turistice comune în domeniul turismului rural

2009-2010 Administraţii locale;ANTREC România, ANTREC Republica Moldova;Agenţii de turism din Iaşi şi Republica Moldova

Bugete locale;Bugete proprii ale organizaţiilor implicate;Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economie şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Pensiuni agroturistice promovate;Creşterea numărului de turişti;Creşterea duratei medii a sejurului;Surse de venituri alternative pentru populaţia rurală

1.4 Dezvoltarea de produse turistice comune în domeniul turismului activ

2009-2013 Administraţii locale;Mişcarea Ecologistă din Moldova; ONG-uri care promovează turismul activ;

Bugete locale;Bugete proprii ale organizaţiilor implicate

Tururi cicliste create;Centre de echitaţie create sau dezvoltate;Locaţii de practicare a sportului extrem promovate;Turişti care practică

100

unităţi de cazare; Agenţii de turism care să promoveze noile produse turistice

turismul activ

1.5 Dezvoltarea de produse turistice complementare – turismul de stimulare (incentiv)

2009 Administraţii locale;Unităţi de cazare cu infrastructură corespunzătoare;Agenţii de turism;Firme organizatoare de evenimente

Bugete proprii ale organizaţiilor implicate

Manifestări/programe organizate pentru angajaţi ai diverselor firme dispuse să plătească pentru astfel de sejururi;Călătorii în scop incentiv organizate;Creşterea numărului de turişti nu numai în weekend sau în concediu;Creşterea duratei medii a sejurului;Agenţii de turism şi firme organizatoare de evenimente care îşi diversifică oferta

101

1.6 Organizarea unui Parc Naţional Transfrontalier în bazinul Prutului cu includerea celor mai reprezentative monumente ale naturii şi arii protejate

2009-2013 Autorităţile Centrale de Mediu din România şi Republica Moldova;Instituţii de profil, Mişcarea Ecologistă din Moldova;ONG-uri de pe ambele maluri ale Prutului

Bugete locale;Fonduri UE – POR (axa 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice), Programul Operaţional Sectorial Mediu (Măsura: Reabilitarea siturilor istorice contaminate) – pentru partea română a zonei;Banca Mondiala prin Fondul Global de Mediu

Protejarea unui valoros patrimoniu comun;Creşterea interesului faţă de un spaţiu reprezentativ, protejat şi valorificat în scopuri educative şi recreative;Includerea Parcului Naţional în reţeaua europeană a Parcurilor Naţionale, ceea ce ar atrage fonduri şi investiţii specifice, dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale şi crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea unor reţele de turism ecologic şi durabil

102

2. Îmbunătăţirea infrastructurii

turistice

2.1 Montarea unor indicatoare către principalele obiective turistice din regiune

2009-2010 Administraţii locale;Administratori ai obiectivelor de interes turistic

Bugete locale;Fonduri UE – PHARE CBC;Bugete proprii

Turişti informaţi;Numărul indicatoarelor

2.2 Crearea de sisteme de servicii complexe în staţiunile balneoclimaterice

2009-2014 Administraţii locale;Agenţi economici;Unităţile de cazare ce pot asigura servicii de calitate

Bugete locale;Fonduri UE – POR (axa 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice), – pentru partea română a zonei;Banca Mondială prin Fondul Global de Mediu

Staţiuni balneoclimaterice care oferă şi alte posibilitţi de petrecere a timpului liber;Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite;Creşterea numărului de turişti care apelează la serviciile staţiunilor balneoclimaterice;Creşterea duratei medii a sejurului

103

2.3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii aferente turismului pentru afaceri şi congrese

2009-2013 Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi; Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova;Administraţii locale;Agenţi economici ce au ca obiect de activitate organizarea de expoziiţii şi târguri;Instituţiile de învăţământ superior

Bugete proprii ale organizaţiilor implicate

Locaţii potrivite pentru organizarea întâlnirilor de afaceri;Îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură necesare organizării de congrese;Întâlniri organizate de firme multinaţionale;Târguri şi expoziţii organizate;Creştere numărului participanţilor la congrese şi a numărului de congrese organizate;Grad sporit de ocupare şi utilizare a infrastructurii de reuniuni şi cazare;Capital de imagine;Zona transfrontalieră Iaşi – Republica Moldova promovata şi ca destinaţie turistică.

104

2.4 Ecoturism – Turismul de drumeţie

2009-2011 Administraţii locale;Agenţi economici;Organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservare a naturii;Instituţii de învâţământ

Bugete locale;Bugete proprii ale organizaţiilor implicate;Fonduri UE – POR (axa 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea serviciilor turistice), – pentru partea română a zonei;Banca Mondială prin Fondul Global de Mediu

Numărul centrelor de vizitatori;Numărul potecilor; Conservarea mediului natural

2.5 Introducerea standardelor europene de calitate în privinţa dotărilor existente în imediata apropiere a

2009-2013 Administraţii publice;Agenţi economici

Bugete locale;Bugete proprii ale organizaţiilor implicate;

Creşterea numărului de turişti;Creşterea confortulului turiştilor;

105

obiectivelor Numărul obiectivelor turistice la standarde de calitate europene

3. Promovarea zonei de

graniţă Iaşi – Republica

Moldova ca destinaţie turistică

3.1 Dezvoltarea unei baze de date comune privind potenţialul turistic transfrontalier

2008-2009 Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier;Mişcarea Ecologistă din Moldova

Bugete locale;Fonduri UE – PHARE CBC

Baza de date;Turişti informaţi

3.2 Realizarea unui portal al turismului transfrontalier

2008-2009 Administraţii locale;ONG-uri din domeniul turismului;Agenţi economici activând în câmpul turismului


Portal al turismului transfrontalierTurişti informaţiCreşterea numărului de turişti

3.3 Crearea unui brand regional (Beautiful Moldova)

2008-2009 Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier;Mişcarea Ecologistă din Moldova,


O marcă univocă şi transparentă pentru zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova;Recunoaştere pe plan naţional şi internaţional;Creşterea forţei de

106

administraţii locale, agenţi economici din domeniul turismului

atracţie a regiunii;Creşterea numărului de turişti

3.4 Crearea unui Birou de Turism Transfrontalier la Chişinău

2009 Administraţii locale Iaşi şi Chişinău;Biroul de Turism Transfrontalier Iaşi – exemplu de bună prcatică

Buget local;Bugete ale agenţilor economici activând în domeniul turismului, din Chişinău şi întreaga Republică Moldova

Biroul de Turism Transfrontalier;Numărul turiştilor informaţi în legătură cu zona transfrontalieră Iaşi - Chişinău

3.5 Crearea unor puncte de informare turistică/infodeskuri în zone de maxim tranzit (autogări, gări şi aeroporturi)

2009-2010 Administraţii locale – Iaşi şi Chişinău

Bugete locale;Fonduri UE – POR, Măsura 5.3. - Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca

Numărul infodesk-urilor achiziţionate şi amplasate în autogări, gări şi cele două aeroporturi;Numărul de turişti care accesează informţiile oferite de infodesk-uri;Creşterea numărului de turişti;Zona de graniţă Iaşi –

107

destinaţie turistică – pentru partea română;

Republica Moldova promovată

3.6 Organizarea unei Burse Regionale de Turism (Iaşi, Chişinău)

2009 Administraţii locale;Structrui de primire turistică şi agenţii de turism din zona de granţă Iaşi – Republica Moldova


Numărul participanţilor cu standuri la Bursa Regională de Turism;Numărul vizitatorilor; Numărul pachetelor turistice vândute în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova

3.7 Participarea cu standuri comune la târguri de turism şi expoziţii naţionale şi internaţionale

Începând cu 2009

Administraţii locale;Structrui de primire turistică şi agenţii de turism din zona de granţă Iaşi – Republica Moldova, autorităţi centrale în domeniul turismului

Bugete locale;Bugete ale organizaţiilor implicate

Numărul de participări la târguri naţionale şi internaţionale de turism;Numărul vizitatorilor standului comun al zonei de graniţă Iaşi – Republica Moldova;Numărul pachetelor turistice vândute în zona de graniţă Iaşi – Republica Moldova;Numărul contactelor

108

stabilite

3.8 Realizarea de materiale de promovare tipărite în diferite limbi de circulaţie internaţională

2008-2009 Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică şi Biroul de Turism Transfrontalier;Alte administraţii locale;Mişcarea Ecologistă din Republica Moldova;Agenţi economici din domeniul turismului


Numărul hărţilor, broşurilor, pliantelor, ghidurilor turistice, flyerelor realizate;Numărul turiştilor care vor intra în posesia materialelor de promovare tipărite;Numărul obiectivelor de interes turistic promovate în cadrul materialelor

4. Dezvoltarea parteneriatului

civic, cu participarea

efectivă a autorităţilor

publice, mediului academic,

4.1 Crearea unui Consorţiu

2008-2009 Administraţii publice locale; Mişcarea Ecologistă din Moldova şi alte ONG-uri activând în domeniul turismului;Agenţii de turism din Iaşi şi


Consorţiul creat;Întâlnirile organizate între membrii consorţiului;Numărul proiectelor realizate în colaborare

109

societăţii civile, mass-

media şi sectorului

privat

Republica Moldova;Structuri de primire turistică din Iaşi şi Republica Moldova,;Unităţi de învăţământ cu profil turistic din Iaşi şi Republica Moldova;Unităţi de învăţământ preuniversitar din Iaşi şi Republica Moldova;Muzee, case memoriale, unităţi de alimentaţie publică, mass-media

110

4.2 Campanii de informare şi de ecologizare a arealelor turistice

2009-2011 Administraţii locale;ONG-uri;Administratori ai obiectivelor turistice;Unităţi de învăţământ

Conştientizarea populaţiei locale şi în special a tinerei generaţii cu privire la conceptele de dezvoltare comunitară durabilă;Comunităţile rurale conştiente că patrimoniul natural local este nu numai o sursă de beneficiu durabil dar şi o sursă de sănătate pentru populaţie;Asigurarea accesului la informaţia despre prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de mediu şi resurselor naturale, în contextul dezvoltãrii durabile a comunităţii şi asigurarea securităţii ecologice a

111

populaţiei;Numărul întâlnirilor organizate;Numărul expediţiilor organizate;Umărul acţiunilor în favoarea conservării naturii;Numărul persoanelor informate

5. Dezvoltarea resurselor

umane care activează în domeniul turismului

5.1 Crearea unui centru de instruire acreditat la Iaşi

2008-2009 Primăria Iaşi prin Biroul de Promovare Turistică


Centru acreditat de pregătire în turism;Numărul participanţilor la cursurile oferite de centrul acreditat;Numărul acreditărilor;Numărul persoanelor angajate în domeniul turismului după finalizarea cursurilor de perfecţionare

5.2 Sprijin pentru calificarea/reconversia profesională a populaţiei din mediul rural în vederea dobândirii de

Începând cu 2009

Administraţii locale;Instituţii de învăţământ


Numărul persoanelor care vor beneficia de sprijin

112

competenţe specifice sectorului turistic

DIRECŢII DE DEZVOLTARE1. organizarea unor evenimente comune2. itinerarii cultural-spirituale (pe urmele unor personalităţi )3. coordonarea evenimentelor culturale/stradale cu perioadele în care Iaşul şi Chişinăul sunt aglomerate (exemplu: perioada

înscrierilor la facultate; zilele Iaşului şi ale Chişinăului)4. turism nostalgic (evrei – Iaşi, germani – Republica Moldova; oferte turistice adaptate. Cucuteni-Schmidt)

BIBLIOGRAFIE1.STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI ÎN R.MOLDOVA 2003-20152.ALECU RENIŢĂ, VITALIE SOCHIRCĂ, CONSTANTIN MIHĂILESCU MOLDOVA—SPAŢIU EUROPEAN. COLECŢIA NATURA. CHIŞINĂU, 20073.ALECU RENIŢĂ, VALERIU RUSU ABC-UL TURISMULUI RURAL, ECOLOGIC ŞI CULTURAL. COLECŢIA NATURA. CHIŞINĂU, 20024.ALECU RENIŢĂ, VALERIU ŢARIGRADSCHI, IOANA BOBÂNĂ VALEA PRUTULUI DE MIJLOC. COLECŢIA NATURA. MONOGRAFIE. CHIŞINĂU, 20045.ALECU RENIŢĂ ORHEIUL TURISTIC COLECŢIA NATURA. CHIŞINĂU, 20046.SERAFIM FLOREA POTENŢIALUL TURISTIC AL R.MOLDOVA. CHIŞINĂU, 2005

113

7.MOLDOVA PITOREASCĂ COLECŢIA NATURA. CHIŞINĂU, 1998 8.ALMANAHUL PRUTULUI ŞI DUNĂRII COLECŢIA NATURA. CHIŞINĂU, 2005

114

potential turistic

Documents