RAIULse ilobhnilegte AICI

Cum sd pdstlezi pacea 9ibucuria in Duhul SfAnt

traducere din limba sArbi

VALENTIN-PETRE LICA

edilie diortositd de

SLADIANAGURGU

fnes\[{lL-

https://www.libris.ro/raiul-se-dobandeste-aici-staretul-tadei-PRA978-606-8195-00-1--p13120973.html

PAGINA 6

PAGINA 26

PAGINA 54

PAGINA 66

PAGINA 74

PAGINA 102

PAGINA 178

PAGINA 2OO

PAGINA 210

PAGINA 216

PAGINA 224

CUPRINS

CAPITOLUL ISTARETUL TADEI-o VIATA, MULTE POVE9TT

CAPITOLUL IICUMSADEPRINDEMASCULTAREA

CAPITOLUL IIIPUTEREA cANpurur euN

CAPITOLUL IVsrevA LUr DUMNEZEUPENTRUTOATE!

CAPITOLULVpRrN cANpuRrLE NoASTRE,PRICINUIM ARMONIEseu NsonANpunrA iNtNrnnaca zrDrRE

CAPITOLUL VIsA-TINcTUNAMDOMNULUTFIECARE CT,TpA A VIETII NOASTRE

CAPITOLUL VIITREBUTE sA punrAv cRUCEAcARE NE usrs perA

CAPITOLUL VIIIDUMNEZEUNE VA IzsAvI

CAPITOLUL IXcuvr sA sr uANrumscAcRESTINUL lNvracur AL xx-LEA

CAPITOLUL X

sA Nn apuNAv cANpunrrs iNPACE SILINISTE/t

CAPITOLUL XIscunrA rsroRrsrRE DESPRE vIATASTARETULUI TADEI DE LAMANASTIREAVITOVNITA

CAPITOLUL

I STARETUL TADEItv- o VIATA,MULTE POVESTI

Venind dinspre Belgrad, pe autostrad5, inainte dePojareva! faci la dreapta, apoi de la Petrova! pe Mlava la

stdnga, pe coastX, o iei cdtre Homolie, spre Kucevo - atase ajunge la Melnila. Satul se afld la poalele unui dealmdrigor, cu casele imprdgtiate precum nigte oi cu scufiirogii, cdutind iarbi mai bund pe cdmpia blAnd6, pestecare privireardzbate pdnd la celilalt deal; pisdri;i noriplutesc, iar tunetele, pe vreme rea, se sfidesc.

in fala podului Melniler, o bucatd de f6;ie de asfaltcotegte gerpuitoare la dreapta, urcd gi coboard printrecase, trece dincolo de mijlocul satului gi capdtul drumuluilocaf 9i sfArgegte dintr-odati la poalele dealului cenugiude piatrd, chiar inspre pArAul lini;tit, domol 9i timid,ascuns printre copacii dimprejur. Cu adevdrat, ca un fld-ciu inddrdtnic de la sat, el strdbate mai departe, printrecrestele pietroase, dar fdrd.mantaua de asfalt'

Peste rdq la stdnga, se afli Mdndstirea Vitovnifa - cagi cum insugi Cel Preainalt, cu puterea mAinii Sale, inbun6.aqezare, ar fipogorAt tocmai aici, in fundul sufletu-lui v[ii Homolig una dintre mXndstirile Sfdntului Munte.Altminteri, cum ar fi intins in fafa mdnistirii drumul

I StaretulTADEIz I Mdnistireavitoonila

I oot.rt8 se dobinileste AlCl I Stare1ulTAont

9 i Mdndstirea Vitoanita

de pdmAnt rotu, sdrb5toresc, pe ldngd cArnp gi pe lAngXlivada de-abia sedite, tocmai pAni inaintea portilor?

CTITORIA CITAIULUI MILUTIN

Mergem la Pdrintele Arhimandrit Tadei. Nu-inici prima, nici ultima dat6., slavd Domnuluii Cel maimare duhovnic al Ortodoxiei - spun unii -, cel maimare theolog, monah duhovnicesc, ,xdzdtor cu duhul"...Origicum, o personalitate pe care n-o intdlnegti la totpasul. Personalitate nu dupd nume/ ci prin viefuire!

Ne temem: Va voi oare sd ne primeascd? Nu dacdvrea, ci dacX poate. Nu suntem nigte trecXtori curiogi,intAmpldtori. Se apropie praznicele: SfAntul Nicolae,Nasterea Domnului, Anul Nou, Boboteaza, Sfdntul loanBotezdtorul SfAntul Sava... Prilej dupd prilej, ca mdcarintr-o dimineafi sd nu fim prost dispugi, ca mdcar intr-ozi sdnu fim nervogi, ca mdcar o seard sd fim impreunS,in dragoste gi cu tofii laolalti. De aceea am plecat laVitovnifa de aceea gi mergem la Pdrinteie Tadei.

,,IATA OGRAZILE,IATA PORTILE PALATULUI,MA VOR PRIMI iU CUNTUA BISERICII,NECUNOSCUT..."

...scria vestitul poet gi pictor sArb Giura Iakgici lajumdtatea veacului trecut, in poezia Drumul spre Gorniak,pdgind nu departe de aici. Stdm 9i noi nehotdrAti inainteaporfilor ministirii. Ascultdm cu luare-aminte linigtea,

cercetdm cu privirea - totul este nemigcat. Nicio umbri,nicio adiere de vAnt. Trecem pe lAng6 primele cl5diri ale

mdnistirii, urcdm pe coastS, ugor, govdielnic. Prin intrareaingustd, dupd cAliva pagi, ajungem parcd la inimd, in falaBisericii Adormirii Maicii Domnului. in stAnga - una; indreapta - incd douX clddiri. Peste intreaga priveligte, ase-menea coroanei unui rege, domnegte crucea de pe stAncaapropiatd, inaintea c[reia omul simte nevoia sd cadd ingenunchi - cdci este singur gi mAndru!

Aici - spune tradilia - a fost odinioard o minX, inapropierea unei agezdri. Odatd cu apa, s-a dus totul' Apoi

au venit monahii sd se nevoiasci in pegterile pe care aPale-a ldsat in urm5, ca nigte rdni. Potrivit aceleiagi tradilii,biserica a fost ridicati de SfAntul Crai Milutin. intAia datdeste pomeniti in anul 1552. A fost pictatd in 1856, chiar invremea in care Giura Iakgici scria versurile amintite mai

sus. lnlduntrul bisericii, pe peretele de la miazdnoapte,cu prilejul unei restaurdri din veacul trecut, a fost desco-perit un inscris in slavond gi in armeand din anuL 1218,adus cine gtie de unde, cine gtie prin a cui trudd 9i dincare biseric6...

,,Pdrinte... Voi agtepta... Am timp..." Un tAndr simplu

face ocolul mesei de lemn de sub via pe care toamna a

desfrunzit-o demult. De cealaltd parte - o figurd firavd, cubarbd cdrunt5" lungd, invegmAntati cdlugdregte. Pdrintele

Tadei! TAndrul ii sdrutd mdna. Ne apropiem gi noi sd-i sX-rutdm mAna. E rece ca o zi noroasd de decembrie, delicatd

precum glasul carc rilzbate de sub batbl" De pe bancd,

bdgXm de seamd cd am fost vdzufi. Se vede un drum,un deal pietros - iar dincolo de el, pArAul Vitovnifa -,

o potece rogie Fi nedumerirea noastri inaintea porlilor.Toate, ca in palmd...

Pdrintele Tadei vorbegte in ritmul respiraliei sale - cuintreruperi, cAnd mai repede, cAnd mai domol. in goaptd.Scurteazd unele cuvinte. Este vidit cd face eforturi pentrua vorbi.

,JEI TRAI NUMAI CINCI ANI!-

S-a ndscut la Petrovaf, pe 19 octombrie 1914,gi de timpuriu a avut ,,chemare'n. Haina cdlugireascdparcd i-a fost meniti. N-a voit sd minAnce hrand deorigine animali. Nici la vArsta asta nu doregte oud sauvreun pahar cu lapte. MAncdrurile gdtite cu untdelemnnu-i plac. A incercat si le mdnAnce cu de-a sila. in zadar.Trupul nu voiegte. Iati cd se poate tr5i gi fdrd carne ;iuntdelemn! Chiar gi doctorii din ziua de astdzi spun cipostul prelungegte viala.in1932, acegtia i-au spus ci nuva supraviefui dincolo de anul1937.

S-a imbolndvit grav de plXmAni. Cei de-un leat cudAnsul se bucurau de tinerele, iar el se lupta pentru viaf6

- tuberculozd.Un consiliu de doctori s-a consultat cumsd-l ajute. A refuzat tratamentul. ,,Deci, cu ce putere sdo ducd, dacd nu m6nAnci catn&" Doctorii s-au supdrat:,,N-o sd ne inveli tu pe noi!" Unul dintre ei, o femeie, i-azisl. ,,Dac6 te supui, poate te vei insdndtogi. Altminteri,mai ai cel mult cinci ani de triit, nu mai mutrt!" ,,Bine.Cinci, cinci!" Mdndstirea il agtepta. Cel pufin, gtia cAt timpva petrece in ea. Si unde in alti parte ar fi putut sd steaatdlia ani? La MdnXstirea Milkovo de lAngd Svilainaf pe

I oor,r,,10 ) se dobdndeste AICI

Morava, il agteptau treizeci de rugi. Nu mAncau carne!La intrare, intAlnegte un frate: ,,Staretul este aici?" ,,Da!"

,,Pofi sh md duci la eI?" ,,H.aidet" Acesta, dimpreundcu ceila$i frati, amesteca cu picioarele tina cu pleava,dupd gopron. ,,Trebuie sd zidegti cAt este pace. Vrei sd fiimonah?" ,!reaLt!" ,,Ei bine, condu-lpe fratele sd ia gus-tarea de diminea!#i a spus stareful, ,,aratd-i si odaia sdse odihneasci. E sAmbdtd, diseard avem priveghere. Nueste obignutt..." Aga a inceput. A treia zi ardrnas pentrutotdeauna.

Prima ascultare a fost cea de paznic al viei. Iar apoiinci multe ascult6ri gi multe sdptdmAni, toatd viafa sld-vind pe Dumnezeu gi agteptAndu-;i sfArgitul. Din aceasti

pricind il gi preocupa cel mai mult viala. Ce este, undeduce, unde incepe gi unde se sfArgegte? Frafii din obgte ilajutau. A invifat limba rusd, in care - aldturi de greacXgi siriacd - sunt traduse toate lucrdrile Sfinlilor Pdrinli.S-a ostenit sd pitrundi simfirile, cugetdrile acestora,s6-gi insqeasci cuvintele de invdfdturd. pi a izbutit. IarcAnd Arhimandritul losif s-a mutat in vegnicie, rugii dela Mdndstirea Milkovo au plecat la Mindstirile Tumangi Kalenici. Tdnirul frate a luat calea spre MdndstireaGorniak, ctitoria Cneazului Lazilr, unde, in L935, s-a 9iinchinoviat.

StarcfulTADE[Mdndstirea Vitoonila111

,,cLoPorNITA SE CUTREMURA,CTOPOTUL SE LEAGAruA,

FI DIN nIsrRlcA sE AUDEnrArup nucAcIuNEA...-

fcoala a urmat-o la Mdndstirea Rakovila/ Pen-tru ca apoi, la dorinla Patriarhului Varnava, s6 petreacXdoudzecide ani in Eparhia Belgradului. Al Doilea RdzboiMondial l-a gdsit, de altfel,la Patriarhia din Peci.

A fost arestat intAia oard atunci cAnd incerca sd treacd

in Eparhia Banatuluil,la episcopul locului din acea vre-me - mai hdrziu Mitropolit alZagrebului -, Damaschin.Acolo era gi pAine din belgug. La Belgrad - aproape nimic'Doar pentru cd a trecut Dundrea noaptea, a fost arestat ingard gi predat Polifiei Speciale. A inceput interogatoriul:

,,i1 cunogti pe acesta, il cunogti pe acela..."

ORGANIZEAZAO CELULA COMUNISTA!

Un zAmbet se revarsi pe chipul starefului, si Soarelerisare din spatele lui, ca gi cum ar incerca sd rdzbatdprintre nori.

A doua oard a fost surghiunit in Petrovaful natal.A ajuns la Petrovat si a incercat sd oblind un permisde liberd trecere. A fost inchis fdrd a i se da explicafii gicondamnat la moarte! Peste drum de Primdrie, intr-oprdvdlie, s-a intAlnit cu un pandur de-al lui Nedici, carel-a intrebat pe ocolite dac5 este cineva in pidure gi ce seintAmpld acolo. Pdrintele a intrat dupi el pAnd in biroulprimarului, apoi a iegit gi au apdrut in ugi doi nemfi!

L-au inchis intr-o incdpere micd cu o sobd. Doi oa-meni puneau lemne pe foc gi se inc5lzeau. LAngd ei, cAte

un sac. Erau fdrani sdraci, venifi in zona Nigului, carecultivau tutun gi fdceau contrabandd cu el, vdnzAndu-lin Petrovaf - cdt sd cAgtige gi ei un bdnu!. I-au arestat siagteptau... LAngd zid se afla o lavifi ingustd.

,,Stdteam intins gi md gAndeam ci nu mai este scd-pare! Eram dezndddjduit. Dintr-odatd, s-a ivit inainteamea un tAnXr. Uniforma lui era ca din fresce. inalt, deo frumusele desivArgitd. Nu se afld pe pdmdnt unul caacesta. Avea o panglicd de aur pe umeri. Pe cap nu aveacoif, dar fruntea ii era acoperitd cu ceva. Deasupra, o panifrumoasd. in mAini finea un sul gi md privea. Limpedeca ziua: un inger, mAngAiere de la Domnul! fi-a desficutsulul pe care-l linea in mAini gi mi-a zis: ,.Privegte> - pesul era harta Serbiei -r

RAIULr-4 se dobilndg 'e AICI

M-am uitat sd vid dacd gi ceilalgi auzeauce-mi sPuneingerul. Atunci nu gtiam cd in lumea duhovniceascd sevorbegte prin gAnduri. GAndul lui imi gldsuia in minte.Apoi a dispirut. ptiam cd este o mdngAiere din Ceruri,dar tot credeam cd nu mai am mult de trXit. M-am ingelat.

Asta se petrecea in1943, prima 9i singura dati cAnd amvilzutin chip viu pe trimisul lui Dumnezeu. Mai tdtziuI-am vdzut numai in vis..."

Tot ceea ce este de la oameni este trecdtor, sPunepoporul. Numai Dumnezeu este vesnic - si vadd 9i sitdmiduiascd rdnile, si mAngAie, dar sd gi mustre. Pirintele

Tadei s-a ferit dinadins, in toate chipurile cu putinld, dest[re]ia la mdndstire. Nu este lucru lesne sd-i cXiduzegtipe oameni...

A INCEPUT iN,75...

,Irebsiasd fiu pus staref pentru a gasea oarX -de data asta la Pocainita - gi gtiam cd acolo voi avea marenecaz. - le spuneam eu -/ intr-o noapte, visez cd md aflu ina-

intea Domnului. Purta epitrahil, peste el un omofor,larg,

peste umeri, iar apoi incd un epitrahil. m-a intrebat, 9i a

continuat: .,Fiecare ascultare trebuie implinitd cu deplin6

dragoste, cu rAvnd gi cu credinciogie, neluAnd aminte la

pizrnagi la rdutatea care te inconjoard 9i te lovegte.> Apoim-a inchinat de trei ori, de Ia cap pAni la picioare. De trei

ori. A luat epitrahilul gi l-a pus peste mine: L-am rugat

deja de trei ori pe Vlddica sX md slobozeascd de aceastiindatorire. Nu mai am putere, omule! De-ag avea mXcarpufind pace!"

in curAnd, s-a auzit despre unele dintre viselePirintelui Tadei. Mai intdi printre monahi. Printre ei senumira gi episcopul de ast5zi al Herfegovinei, Athanasie(Ieftici), totodatd profesor la Facultatea de Theologie dinBelgrad. inainte de toate, acesta a cercetat de departedespre visele Pdrintelui Tadei, despre inainte-vedereaduhovniceascd a pdrintelui. I-a plicut ce aauzit. Apoi,l-achemat si vorbeascd cu el, si i se plAngi, sX caute sfat, sdschimbe gAnduri. Apoi, au inceputsd vind la el gi oameniide rAnd: Cu necazul de braf haidem la Pirintele Tadei!

,,PAnd in 1975, arnfost intru totul retras. Nu mergeamnicdieri, societatea nu md interesa - fie din pricina sdnd-tdfii, fie din pricina firii. La KArnievo - un sat dincolo deMorava - se afla cea mai puternici miscare a bogomoli-filor. Se deosebea mai cu seami fratele Draghi. Nu eraarhitect, dar a condus cu succes lucrdri de construire aunor biserici. in acea vreme, md aflam la Parohia VlagkiDol, aproape de Alexandrova!. A venit odatd sd md ducdla o adunare de-a 1or. Cum sd merg? Nu am iegit niciieri,nici nu gtiu sd md port cu oamenii. Ei au venit la mdnds-tire, dar n-am vrut sX merg cu ei. Au mai venit o datd, giapoi incd o datd. ..intrebafi-1pe Vlidica", am incercat eu sdscap - ,.Doar dacd blagoslovegte e1... Ce si fac er.1 cdlugir,printre mireni?" M-am ingelat: Vlddica a blagoslovif giastfel a inceput totul...

Din toate pdrfile! CuvAnt peste cuvAnf chin peste chirytrrate se a ezav peste sufletul Pirintelui Tadei. Oamenii

Starelul TADEIr-j I Mdndstirea Vitoanila

I ootttt6 se ilobhnilesfe AICI

au inceput sd vind Viorganizat,cu autocare! Necazul rn-lintreabd pe Pirintele Tadei de sdndtate, ci este egoist' trar

inima a inceput sd-i sldbeascd. in urmd cu tase ani, a avut

un atac de cord, apoi un altul. Dacd pe suflet se af15 o ran5"

chiar gi strdind de este, trupul pdtime9te.

,,Anul trecut, probabil din pricina tensiunii, arterele

mele erau impovdrate. Atacul de cord era gata- Nu m-am

speriat. Omul trebuie sd munceascd, s[ lucrezet ca inima

sd aibd sAnge indeajuns."

DE CE VIN OAMENII, DE FAPT?

,,Nici eu nu gtiu! Si-;i spuni rrecazul, poate, sd

schimbdm gdnduri. Multora le este maibine dupd aceea'

Iar eu trebuie sd vorbesc in fiecare zi. De olel sd-mi fie

pldmAnii, gi tot ar avea de suferit. Toate aceste necazuri

au inrAurire asuPra omului. Mi intreab[ de toate, iar eunu gtiu, nu md pricep sd md descurc cu oamenii..'

Pdnd anul trecut nici n-am simfit bdtrAnelea. Nici la

urcatul, nici la coborAtul scirilor. Acum mi-am pierdut

puterea, nu mai pot vorbi mult. Iar faptul cd viry se Parecd aga trebuie si fie... in ultimele doud luni, insi, ammari suferinle sufletegti. Nici in rdzboin-am pdtimit apa'

Trebuie, aqadar, si trec gi prin asta..."

DUMNEZEU R,A,SPUNDE, NU EU

Vin doui femei. ii sirutd mAna. Doresc

tii incepe sd vorbeascd, stAnd ghemuit, rezemat de zidulbisericii. N-ar vrea sd plece.

,,Suferinta? Este a gdndului, pricinuitd de gAnduri.Duhurile rdutdfii pricinuiesc tulburare intre frati. Astamd doare cel mai mult. Am avut felurili frali in aproapecincizeci de ani de stdrefie, dar aga nelinigte lduntricdintre frali n-am avut pAnd acum. Se vede cd sunt vremu-rile cele din urmd! Privegte ce fac duhurile cele de maidedesubt ale pdmAntului cu oamenii! in lumea toat5, nunumai la noi! Nici in casd n-ai pace..."

Tace. Respiri greu. Parci gi numai gAndurile il dor.CAndva, acum aproape opt ani, a venit un om cu ochii

in lacrimi. ,,Ce s-a intAmplat, care-fi este necazul?" Dindoi fii, unul-cdndva student strdlucit la medicini -nu s-amai dus de doi ani la cursuri. Nu mai are nicio firAmd devoinfi in el. Nu gtie incotro sd meargd, ce si faci. Pe copilil doare cel mai mult. ,,Nu te ingrijora!'i ii spune PdrinteleTadei. ,,Cere-i sd alerge in fiecare zipdndla colina Avala -mai cu seamiinzilele de lucru, cAnd nu este nimeni prinphdure. Este vldguit gi peste mdsurd de istovit din pricinainviliturii." ,,Se-laduc si vorbili cuel?" ,,Nu este nevoie!Vom vorbi cAnd voi veni la Belgrad." S-au intAlnit lAngiBiserica SfAntului Gheorghe, pe dealul Banovo. ,,Ce maiface fiul tdu?" ,,8 foarte bine! I-a trecut totul parcd luat cumAna!" ,,Nu avea oxigen indeajuns. Creierul nu putea sdlucreze. Era vldguit. Atunci, omul igi pierde gi voinla detr trdi." Mai apoi, acest S. a dorit sd scrie o carte. ,,Pofi sdo faci" i-am zis. Nu pot sd opresc pe nimeni sX facX astaclar am dreptul sd-|i cer ca numele meu gi al mdnistirii sdnu fie pomenit in aceastd carte. A gdsit, insd, o fotografie

I

I StarclulTADEIa7 I MdndstireaVitoonila

vorbeasci. Apoi se retrag. TAndrul de la inceputul poveg-