\

.t"

t

scrisoare de inceput I pag. 1Sfantul Paisie de la Neamt:

, , lar tu , c6nd te rogi , in t rd in cdmara ta. . . "

edi tor ia l I pag.3Cuvdntu l rugic iuni i ,de Virgil iu Gheorghe

pr iznui r i I pag.7Par inte le Dani i l

- mucenicul Rugulu i Apr ins

gcoala pdrinli lor I pag. 11Cum sd-l motivdm pe copilul nostru

sd invete mai bine?,de ps iholog l r ina Constant inescu

pag. l6Despre relali i le dinainte de casdtorie (Vl),

de prof. psiholog Nina Krighina

cauzele boli lor I pag. 18Intoxicatia cu mercur (l),

de dr . Luana Dumit ru

rizboiul nevizut I pag.23Arta de a nu fi un parinte,,cool" (l l),

de Al ina Mir icd

cu noi este Dumnezeu I pag.28Preot mis ionar pe tarmur i le Oceanulu i Arct ic ( l l )

. pag.32

,,Nagterea nu este o boala!" (l)Povestea veniri i pe lume

a celu i de-a l optu lea copi ld in fami l ia Caosal i

pag.37 | aloptulea veacColonizarea culturald a Rom6niei (l),de loan Bucur

pag.41Viitorul cirl i i in era Internetului: Cum ne diminueazdInternetul dorin{a ii putinta de a mai citi

pag.45 | convertir iPdrintele lond de la Oaga - de la catedraUniversitdti i, monah in pustie

p a g . 5 1 l m i n u n iMinuni ale Sf6ntului Nectarie povestite de cit itori

pag.58 | cuv6ntu l duhovniculu i,,Neincetat va rugati!"Pirintele loan Larion de la Sihdstria Rariuluidesore leroschimonahul Dani i l Tudor

pag.65 | in terv iu.,Predica fdrd trdire nu-i dec6t o trdncdnealS!"De ce renuntd la muzicd Cedry2k

pag.70 l teologicaSf6ntul Siluan Athonitul:Despre lupta cu 96ndurile

pag.72l actualit i l i

pag,76lprov i ta

,,Aveam 14 ani, eram cu capul in nori..."

pag.78lmir tur i iDoui in imi

pag.79 | concursuri

Revista apare cu binecuvAntarea

iPS Pi-en, Arhiepiscop al Sucevei gi Ridiugilor

SCRISOARE DE iNCEPUT

Sf*ntul Paisie de !a Neannt

fe rogi,fa ta . . lrM.tei 6:6

AIa ajr-ns pina la mine ca unn djn sanul mona-

hal indraznesc si huleasci dumnezeiasca, pwurea_po_menia gi de-Dumnezeu_frcua Rugiciune a lui Iisus,lucrati in chip sfinEit cu mintea in inimi- De acee4deplangand o asdel de cugerare rea a acesrora, m_amhotirAt - desi acest lucru inuece mintea mea neDutin_cioasi ;i slabele mele pureri _ chemand inu_ajutor pePreadulcele meu Iisrx, sa scriu ceva despre dumnezeiasca Rugicir-rre a minEii, pentru o incredinpre are, ne_dinLiA si firi indoiala in privinp ei.

Fiind praf si cenusi, plec genunchii cei degind ai inimii mele inaintea maregiei slavei Talecelei dumnezeiesri si Te rog pe Tine, int.ll_rot_dulcele meu Iisuse, lumineazi mintea mea ceaintunecati si cugetul, si diruieste harul Tau ti_cilosului meu suflet, ca aceasta osteneali a measi fie spre slava preasfbntului Tiu Nume si sprefolosul acelora care vo! prin sfingita lu.r"r.

"Rugiciunii mingii, si se lipeasci cu mintea deTine, Dumnezeul nosrru, si si Te poarte pe Tine,Mirgiritarul cel Iiri de preE, neincerar in sufetulsi inima lor, gi rpr. indreptarea acelora care, dinnecunostinga lor cea firi de margini, au indriznitsi huleasci aceasti dumnezeiasci Iucrarei

Prin aceasta iucrare a mingii din sfinEitaRugiciune, mulgi dintre purtitorii_de_DumnezeuParingii nosui, aprinz6ndu-se de focul serafimic aldragostei citre Dumnezeu;i, dupi Dumnezeu, ci-tre aproapele, au devenit cei mai statornici paznjciai poruncilor lui Dumnezeu _ gi. curiEindu-s,i sufle_tele si inimile de toate picatele omului celui vechi.s-au invrednicir si fie vase alese ale Sftnrului Duh-Umplandu-se de felurite daruri dumnezeiesti aleLui, ei, dupi viafa lor, au fost niste lumini.tori girtalpide foc pentru lumea intreagi gi, ficand.r..ru_i.*.

minuni, cu lucrul si cu cuvAntul au adus la mAntuirco muJEime nenumirati de suflete omenesti.

Sf6ntul paisie de la Neamt (f lj )

indurerarea suferului si cu zivorArea ugilor gandu-

lui. Si aduce spre mirturie despre aceasta rugiciune

din dumnezeiasca Scriptula pe vazitorul-de-Dum-

nezeu Moise, care, indurerat, s-a rugat frri de glas, si

durerea lui era auziti, de aceea ii si zice Dumnezeu:

,,Da ce snigi cdne Mine?"t'ti( rr:rs. Si Ara, iarisi, a im-

plinit tot ce a vrut, iar glasul ei nu se auzea, pentru ci

striga inirna ei I rtrsi r:r(Lr'r. Iar Abel, nu ricAnd, ci chiar

murind, se ruga si sAngele lui slobozea glas mai tare

decit glasul unei trimbige Frcrrc'1.r0. Suspini si tu la fel

cu Moise Sflntul, nu te opresc! SII;ie{, dupi cum

a spus Prorocul, inima ta, iar nu vegmintele! Din

irdinc strigi pe Dumr.rezeu: ,,dintru addncuri", zice,

,,/1m striglt catre Tine, Doamne" Psrlrn 1l():l - de jos, din

inimi, scoate-1i glasuil Fi rugiciunea ta o taini!

Prin aceasta lucrare, El v-ar fi aprins cu ha-

rul Siu cel dumnezeiesc printr-o dragoste ne-

graita, asa ci ;i voi agi fi strigat impreuni. cu

Apostolul: ,,Cine ne ua despdrTi pe noi de dra-

gosted lui Hristos2"I\-"''i 8:r5. De aceea, mare este

slava sfingitei ;i dumnezeiestii Rugaciuni a min-

qi i , a cirei margine si culme (adici inceputul si

SCRISOARE DE iNCEPUT

desivirsirea) sunt date de Dumnezeu omului in

in imi : de aco lo . dec i . i s i a re ea inceputu l .

insi ea si-a casrigat o slavi neasemanar mai mare

cind cea mai sflnd decit togi sfingii, cea mai cin-

stiti decit heruvimii si mai sliviti flri de asemi-

nare decit serafimii, Preasllnta Fecioari de-Dumne-

zeu-Niscitoare, petrecAnd in S{lnta Sfintelor prin

Rugiciunea mintii, s-a suit la cea mai mare inalgi-

mea vederii-lui-Dumnezeu si s-a invrednicit si fie

licas desfitat pentru Cel neincipur de inueaga flp-

turi, pentru Cuvintul lui Dumnezeu, care S-a si-

lisluit ipostatic in ea si din ea, pentru mintuirea oa-

menilor, s-a niscut mai presus de fire - dupi cum

spune Pirintele nostru Grigorie Palama, in cuvALntul

la Intrarea in Biserici a Preasfinrei noasffe de-Dum-

nezeu-Niscitoare si pururea Fecioare Maria.

El zice ci Preasftnta Fecioari de-Dumnezeu-Nis-

citoare, perrecind in Sffnta Sfinrelor si ingelegand cu

desiv\ire din Sfrnta Scripttui despre pierzarea nea-

mului omenesc prin neascultare, si umplAndu-se de cea

mai mare mili, a h.nt asupra sa Rugacir-rnea mingii citre

Dumnezeu, penrru o c.it mai grabnici iertare si mAn-

nLire a neamului omenesc. \4 pr.rn inainte aici chiar cu-

vintele acqsmi S{lnt Grigorie, vrednice de o minte inge-

reascr: ,,Auzind si vizand acestea, dumnezeiasca tinira

Fecioari a primit pirerea de du pentru neamu.l intreg;i

c.iuta vindecarea si leacul care ar fi pe potriva acesrei su-

feringe; in auand, ea s-a gandit si se intoarci cu mintea

spre Dumnezeu si a lasat asupra Sa aceasti nrgiciune

pentru noi, ca si-L sileasci pe Crl ce nu poate fi silit gi

mai degrabi si-L atragi spre noi, pentru c-a El insusi si

nimiceasci blestemul cel din mijloc, sI opreasc.i focul

care desrrami paj\tea sufleului si si uneasci cu Sine

zidirea, timiduind cele neputincioase'.

Deci cine, vizind acestea, nu se va aprinde cu

rnvna lui Dumnezeu spre o neincerati lucrare a

Rupciunii, ca prin ea mereu si lini in suflet si in

inimi pe intru-tot-dulcele Iisus, pomenind in sine

neincetar Numele Lui cel scump si, prin aceasta, sa se

inllacareze spre dragostea Lui cea negraitl? I

Din,,Meditalii dapre Rugdciunea inimii"(Ed. Anastasia, 1997)

SfAntul Grigorie Palama (t 14 noiembrie)

Pr. Mihai Cioarbi -,,Dragoste de mam5"(locul I la concursul foto al luni i noiembrie).

Cuvintul rugeciuniiSuntem cufundatri intr-un nor de vorbe.

Unii pAna la mijloc, algii pAna la umeri, algii

cu totul, cu toati viala lor. Cuvinte lipsite de

rost ;i de greutate, cuvintele lumii acesteia. Le

zicem informayii, dar cele mai multe sunt cel

mult nimicuri, daci nu birfe sau chiar cuvinte

de batjocuri; cuvinte de slavi desarti sau las-

cive, precum trupurile lmbibate cu placeri, ori

cuvinte mAnjite in noroiul patimilor de ocara.-\a de puternic s-au intoxicat mingile mul-

tora cu vorbele ucigitoare de sufet, ci nu mai pot

trai llri ele, precum droganrl care trebuie sa-gi ia

doza pentru a se linigti... fudel se explic.i de ce

aproape trei milioane de romini nu-si pot incepe

sau sftrsi ziua daci nu-si arunci ochii peste ziare

ca Liberatea, Clich sau Cancan, iar viaga noastra, a

tuflirora, ajunge si 6e din ce in ce mai grea. Cici

vorbele spurcate sunt epidemice. Se impra;de din

om in om. k avzi chiar fbra si vrei. l-a serviciu, in

autobuz sau pe scra blocului, ne cotropesc chiar

si pe noi, cei care vrem sa ne flnem departe de ele.

$i asGl se explici dq cr viaga noasui devine tot

mai grea. Cernui, divortLui, boli psihice gi zeci de

mii de copii care triiesc ftri piringi - drame ce le

depis,esc pe cele din fiIme, filmele din care proba-

bil ca s-au gi inspirat. FocuJ patimilor arde sufletele

precum fienrl in {iunale, pina se topeste orice urmi

de rezistenfi. psihici - gi omul cade in deznidejde.

Se nezqte singur;i disperat, batjocorit de dorinple

tmpului care s-au apriru atAt de mult c5, mistuit li-

untric, omul nu mai vede cum ar putea si le stingi-Peste toate tronazA duhul desfrinirii, dar gi

al slavei degarte, al mandriei. Ai wea si ai dem-nitatea a, sa 6i o persoani apreciata, si fii gi ru

cineva, apa cum te-a niscut malna ta sau culn

te-a zidit Bunul Dumnezru, dar cigi iEi mai dau

seama ci nu poti fi cu adevirat respectat 9i iu-

bit daci nu te-ai respecrar tu insugi, daca nu i-ai

respectat si iubit in chip crrar pe ceilalgi - gi in

primul rand pe Dumnez€u. Cici toati drama

aceasta infernala a lumii in care triim. care in-

ghite pe tot mai mulgi dintre cei apropiagi, se da-

toreazi fapnrlui ci n-am pizit CuvAnnrl, ci n-am

iubit Cuvinnrl, pizindu-ne curigenia ingelesuri-

lor care ne animi mintea. sufetul si viata.

Batalia omului modernJucindu-ne cu cuvintele, ne-am jucat chiar cu

propria noastri viap. le-am lisat si ne mAng6ie

lasciv auzul si le-am infiat. insi, in felul acesta, ftri

sI ne dim seama, prin attz gi viz, ne-am insuii-

nat tot mai mult de tabira de cuvinte;i ingelCIuri

de-viagidititoare ale CuvAnnrlui lui Dumnezeu,

gi ne-am pierdut in mulgimea vorbelor lumqti

murdi.rite si imbolnivite de picar Aceasta este,

de fapt, bitilia omului modern. Daci biruiqte,

pacea sufedui gi linigtea minfli va c6;tiga, iar de

pierde, in iadul disperirii se cufirndi...

in ce consti. aceasti bitilie? Sali pdre;ti min-

tea ca pe o cetate. Inanricii sunt, in general, carn ce

se citeste sau se aude in programele de gtiri ori de

divenisment. la televizor. in ziarele de scandal sau

pe Internet. Par inofensive cuvintele de rAs sau de

ocari, precum glumele deocheate spme de cole-

gii de serviciu - dar dincolo de ele se afi iadul

despre care am vorbit, iar cei care l-au triit stiu la

ce ne referim acum. Acesta ar fi primul pas!

Nu este chiar atAt de greu si te lipsegti de

,,binefacerile" mediatice, daci \i iubegti cu ade-

virat viaga si constientizezi moartea care inundi

EDITORIAL

prin mass-media viaga omului modern. Cei carenu ingeleg aceasta, iertagi-mi, dar, orice ar face,bat pasul pe loc gi nu stim cum vor purea vreo-dati si-L cunoasci pe Dumnezeu...

Si presupunem insi. ci micar asaltul acestadin exterior a fost cAt de cit respins. RimAnelupta cu dugmanii din liuntrul mingii, care aupatruns cXndva ca prieteni, iar acum isi araticolgii 9i armele. Se intruchipeazi in tot felul dedoringe si astepti.ri, planuri, griji, frustriri ori,pur si simplu, scenarii ale unui eros romanticsau al unor imbogigiri si realizS.ri mai mari.

Un prieten imi spunea: ,,Totul a inceput dela un gind care m-a cucerit incet-incet, maiintii pe mine, si mai apoi pe sofia mea. La in-ceput era doar doringa fireasca de a ne face ocasi in afara orasului. Visam gi fhceam planuri.Tot mai adaugam ceva la proiect, care deveniseparci" o obsesie. Aveam senzalia ci nu putemfi fericigi pina nu ne vom construi aceasri casi- care, desigur, depigea cu totul nevoile si po-sibilitiqile noastre. Ne-am imprumutat si aminceput. Griji, alergituri si mult stres. Ne-ampierdut linistea gi ne-am adAncit in datorii.Casa nu am reusir si. o terminim, in condiflilein care nici ratele din banci nu mai puteam sale plitim. Am inceput si. ne certam, a;a ci. amajuns in pragul divorplui, desi totul inainte deacest gind era atat de frumos..."

Crva asemanator mi-a mamrisit o buna prie-teni, pe care nu o mai vizusem de aproape zece ani:

,,$tii, inainte si mi. cjsatoresc, nu de pu;ine ori amvisat cum va arata birbaul care sa ma faci fericiti -

rweriile obignuite ale omului care viserza cu ochiidesch\i, ale multora dhtre adolescentele de astizi,cred eu. it-rt.-o .roapte ins4.mi s-a intimplat sa vi-sez cilafoane puternic gi ciudat. Vedeam ca aieveaun birbat care stitea pe o banca si astepa cu ne-rabdare pe cinwa. M-am apropiat de el, Ei mi-amdat seama cumva ci pe mine ma astepa de Fapr.Ei bine, a doua zi, mergAnd prin Parcul Liberagiidin Bucurqti, l-am intAlnir chiar pe barbanrl dinvis - sau a;a mi se parea mie - care parci qtepa

pe cinwa. M-am dus citre el gi am intrat in vorba-

Foane repede am ajuns si triim impreuna, eu fiind

convirua ca este birbanrl visurilor mele. Am alut

gi un copil cu el, dqi patinFr mei nu au fost dintruinceput de acord cu alegerea mea. N-au trecut nici

doi ani ;i viala mea s-a tmnsformat intr-ur perpe-

nru calvar. Numai eu lucram, in timp ce el stitea

pe Internet, modvind ci nu gisqte de lucru. L-am

suqprins de multe ori consumAnd pomogafie. Eu,

inci orbita, acc€pam acest lucru. Zcnm cil iu-

besc;i ci e tatal copilului meu. Dar el se salbaticeatot mai mult, pe zi ce uecea. Mi injun in toate felu-rile, mi umilea, ma batjocorea sufetqte gi trupqte,gi mi bitea cind vedea ci nu poate scoate rot ce voia

de Ia mine. Nu mi-am i".hip"it ci cinwa ar putea

supona atAtea suferinge, cite am indurat eu in aniiin care am stat gu e1... $i cand mi gindesc ca tonrlnu a inceput decit de Ia n{te reverii, de la un vis ciu-dat pe care l-am considerat premonitoriul"...

Nici unul dintre cei doi prieteni ai nostri

nu au cunoscut mestesugul rizboiului liunric.

Dar, qi daci ar fi auzit de el, ar fi exclamat (cum

am mai auzit, de altfel): Ce prostizl Poate ci gi

unii dintre dumneavoastri, cititorii acestor ran-duri, credegi la fel, insi miza e prea mare pen-tru a nu incerca sa va impirti;im toate acestea.Un psihiatru din Grecia zicea, in urmi cu ciEiva

ani, c5, cei cdre nu;tiu sa lupte dultouniceste se uortrezi ca uiaya le-afost distntsa, ca sunt cu neruii sicu psihicul k pamint, in pragul nebuniei.

Desigur, un editorial nu e locul in care sa dez-volli tema rizboiului nevizut, despre care s-auscris o mulgime de tratate. Cele mai cunoscuteau fost cuprinse in coleqia numita Filocalia,

care nu e cititi mai de nimeni, cu toate c5. artrebui studiati in fiecare scoali superioari. ..

Noi ne vom mulgumi si subliniem doarunul dintre aspectele rizboiului mingii. Pentru

ci mintea noastrS. e foarte slabi gi usor de in-selat (precum copilul mic care se ia dupa stra-inul carel amigeste cu niste bomboane colo-rate), ea trebuie si se gini cAt mai aproape dePirintele ei, Care este insusi Dumnezeu. Adica,

si-I intindem permanent mi.na pentru a ne fineaproape de El gi, orice am face, si ciutim per-

manellt cu privirea citre El, ca si nu ne inde-

plrtlm prea rnult, pierzAndu-ne in mullime.

A-l intinde mAna inseamni a incerca

sa lucram cAt mai mult potrivit poruncilor

Evangheliei, pentru ca atunci Dumnezeu insusi

ne Fne de mina si lucreaza prin noi. Iar pri-

virea agintita catre EI inseamni si ne trimitem

cAt mai des gAndul la Hristos, ca sa-i pomenim

Numele in goapta sau in gind: Doamne, Iisuse

Hristoase, miluieye-ma pe mine, pacatosul! - satt

micar Doamne lisuse, miluie;te-md! - sau lisuse

Hristoase, nu md trece cu uederea!

Orice cuvfurt que-L pomeneste pe Dumnezeu

inseamni indrcptruea privirii sufetului nostru c.i-

tre Domnul. fua ne asigr-rram ca Domnul insrqi

este cu noi gi nu ne va lisa sa alunccim in capcana

Foto: Andrei Cernitescu

EDITORIAL

gAndurilor lumesd, avorbelor qre ne pot distmge

viala si ne pot cufi.rnda in iadul deznidejdii.

$i mai este o aini a mestesugului rizboiului

duhorrricesc, pe care ne-au lisat-o Sfingii gi dorim

si noi si.v-o impina;im acum. Rugiciunea noa$ri

nu va lucra, iar viaga si suflenrl nostru nu vor fi in

siguranga adta dmp c t nu iffktm, cAt gindim niu

despre cinwa anume, cAt nu-i iubim pe togi oame-

nii. Aceasta ii pl"ce foane mult lui Hristos: si sufe-

rim pentm ceilalgi care ne inconjoara, din familie,

din comuniatea sau neamul in care traim - si ne

rugam pentru lumea intreagi. Cu cAt cercul com-

pitimirii noasffe este mai larg; cu arAt vom simgi

mai mult mangiierea Sllntului Duh si cu atitvom

fi mai fericigi! Poate ci sr.rntem depane de o aseme-

nea misura, dar, daca nevom lupasi ne indreptim

in aceasti direcgie, nu este depane izbanda.

Neamul nostru, ce trece asdzi prin grele in-

cercS.ri - copii lipsigi de paringi, tineri instriinali

de adevat hmilii dezbinate - tofi au mare nevoie

cle rugaciunile noastre, de constientizarea cu du-

rere a incleplrtarii lumii noastre de Dumnezeu.

Fira aceasti rugaciune de impreuna-patimire

pentru onrul de linga noi si pentru lumea in-

treaga, se pare ci ne vom scufunda tot mai mult,

pentru a disparea ca nearn cresdn de pe pimant.

Aceasta este, bunioari, calea noastri citre

eliberarea din toate ingelirile vrijmasului, asi-

gurarea ci nu vom gusta inci de-aici iadul arde-

rii liuntrice a focului patimilor. E adevirat, in

multe privinge, lumea moderni. se aseamind tot

mai mult cu Sodoma qi Gomora - un adevirat

iad al tuturor stirilor pitimase. Dar daci noi,

dupi cuvintul lui Hristos descoperit la incepu-

tul acestui veac Sfb,ntului Siluan Athonitul, vom

line mintea noasrrl in iadul acesta - con$den-

tizind starea cizutia lumii, dar cu nidejdea la

Domnul -, avem si c\tigim insutit: acum, tn

uremet ace/tstll, de prigoniri - case ;i fapi ;i surori

gi mame ;i copii si Tarine, iar in ueacul ce ua sa

uina: uiapd ,ttnlt;tt1'ttcLt to:\t). 1

Virgi l iu Gheorghe

PRAZNUIRI

Perintele Daniilmucenicul Rugului Aprins

Lumina d in lumina, ,Rugulu i Apr ins" de la Mandst i rea Ant im, par in tereDanii lTudor a r imas legat cu deosebire in congti inla rom6neascd denumele acestei mi5cari duhovnice5ti unice in felulei, a l cdrei in i t iator a fost .Drumul de la intuneric la lumind n-a fost delocneted pentru Alexandru Teodorescu (numelecivil al Parintelui), om cu o personalitateputernicd, o fire ndvalnica gi o inteligenlazdrobitoare. Ofiler de marind, combatantpe frontul de Est, profesor de liceu gi poet,a devenit, in anii 1930, fondatorula douareviste (,,Floarea de foc" gi,,Credin!a")in care a polemizat necruldtor cuextremismele politice ale epocii,fapt ce a constituit mai tArziuuna din,,dovezile" principaleale,,uneltir i i" sale im potrivaregimului comunist.

Doua exper ienqc- l imi ta l -auconvertit definiriv la Ortodoxie:o cil irrorie la Sfinrul MunteA thos (undc p l cc , r se ca tu r i s rneincrczaror si s-:r ir-rtors pe-lerin smerit, ir.r igi:rr ir.r ,rrrinele

Rugiciunii inirnii) gi mi-nunea supraviequi r i i sa le inurma prirbusiri i cu avionulpersorral cle lar o inalgirne deI .000 de rnerri.

Corrvcrt ircl i -e fosr. ce si

firea, nirvalnica si extrema: ir.r

,,Dumnezeu dragoste este". (l loan 4:8)

1946 a intrat in obstea MS.ni.stirii Antim, undes-a ci.lugirit cu numele de Agaton. Au urmaranii cei mai rodnici ai lucri.rii sale duhovnicesri,in care a impletit practica rugaciunii isihaste cuinvi.gitura patristica despre lucrarea ei, expusila intAlnirile siptimanale ale ,,Rugului Aprins"din biblioteca Manlstirii Antim.

Intrat deja in atengia Securitigii, se mutiin 1949 la Manastirea Crasna din Gorj. Un anmai tirziu este aresrar, sub pretextul unor ilega-Iitiqi comise pe front, gi trimis laJilava. Eliberatdupi doi ani, intra in Ministirea Neam;, undeprimeste schima mare cu numele de Daniil,apoi se retrage la Schitul Rariu - unde inigiazi,in taina, o ,,gcoali" de formare duhovniceasci.a cXtorva tineri, cu menirea de a reinvia duhulSfhntului Paisie Velicikovski in fara noasrr;..

Arestat din nou in 1958, cu intregul lot dela ,,Rugul Aprins", este condamnat Ia 25 deani de temniga grea penrru ,,uneltire contra or-dinii sociale" gi l5 ani de temnigi grea penrru

,.activirate intensa contra clasei muncitoare".

Incarcerat la Aiud, refuzS. si faci si cel maimic compromis cu ideologia comunista.

,,incapigAnarea" i-a fost pedepsiti cu izola-rea intr-o celuli separata. Aici, dupl mlrtu-ria unui fost deginut politic, i s-a dat hArtie gicerneali si-qi scrie ,,autodemascarea". in loc deaceasta, Pirintele Daniil a ficut un rechizitoriu

detaliat la adresa concepgiei si guvernS,rii co-muniste. O luni de zile a scris fhri oprire, astep-tind sa fie chemat la ancheti. intr-o dimineagis-a zvonit insa in tot Aiudul ca a fost gisit mortin celuli. Cavza reali. a morlii nu a fost, bine-ingeles, pomeniti.; in certificatul de deces aparedoar ,,hemoragie cerebrala',lara a fi mengionat

si modul in care a fost declansati aceasti hemo-ragie. Ti'upul siu a fost aruncat in RApa Robilor- groapa comuni a noilor mucenici romAni.

Prin moanea sa muceniceasca, Pirintele Daniil

a dobAndit mare indrazneala la Dumnezeu, iar

limpezimile duhului siu adAnc strivazator diinu-iesc in Imnele-Acatist de o frumusege nepiman-teascd, pe care le-a urzit din rugaciune gi har.

PRAZNUIRI

3 *, r \rcz,*Z *, * zr'*Ze? & * Z a ffi ar a'"* :

Despre rugiciune gi dragosteIntAia gi unica pomnci pe carc ne-a dat-o

Iisus, singura a carei indeplinire poate si ne aduca

prietenia Lui e aceasta: ,,Sa iubesti pe Domnul

Dumnezeul tau din toati inima a gi din tot sufe-

nrl tiu gi din toati puterea tr si din rot cugenrl tiu'.

intru clt ai ciutat, in chip cinstit, de mai multe

ori, aceasti drirgoste inalti, cu o incredere indraz-

neaga, la poarta inimii, impirateisa inima?...

Dar foarte adesea se intimpli crestinului

sa aiba sentimentul ca el nu e ascultat si chiar

respins in chip tainic. Totusi, e imposibil ca

Dumnezeu si ne insele - ;i iati ce e scris in

Evanghelie: ,,Si care tati dintre voi, daci ii va

cere fiul piine, oare, ii va da piatri? Sau daci ii

va cere peste, oare ii va da, in loc de pegte, garpe?

Deci daca voi, rai fiind, stili sa dagi fiilor vogtri

daruri bune, cu cAt mai mult Thtil vostm Cel

din ceruri va da Duh Sfhnt celor care il cer de la- r ' , , ? .h,ll . t i va da Duhtrl Sfanr. adici dragostea Sa.

Faga de o astfel de flgaduinqa, ar fi nelegiuit

si credem ci Dumr.rezeu nu are nici atAta inima

ca unul dintre noi! Oricit de mizerabil ar fi ur-r

om, e cu neputinli ca Dumnezeu sa nu-i dea

dragostea Sa, daca el o cere si se socoteste legat

de calitatea sa de copil al lui Dumnezeu.

Mulgi au inceput intr-o zi sa se roage cu toati

voinqa, cu violenqa, uneori cu eroism. Au inceput

si caute Faqa lui Dumnezeu, pentru ca departe

de acemra Prezenqi via;a li s-a pirut intunecaca,

rece, de prisos, nepreguind de a mai fi traita. $idacr Ii s-a parut ca L-ar fi intA.lnit pe Dumnezeu,

faqa cltre Fagi, chiar in bezria nopgii, dar in chipreal - de l,-ar fi intilnit, pe El, o singura data, osingura mica oara, viaga aceasta a lor s-ar afla ras-

turn:rta din intregul ei, inviat:i si indumnezeita.

CXnd un cablu electric e incarcat cu un po-

tential foarte inalt, e de ajuns doar si-l atingica sa cazi fulgerat. Dumnezeu e o natura in asachip mai puternica decAt fulgerul, o fiinga agade re:rctiva si cletunitoare. incAt ar fi de aiuns de

a-L atinge numai o durati de o clipi: sufletul

nostru s-ar topi de dragoste in atingere cu vatra

uriasi si arzitoare a iubirii. Nu e cu putingi de aconcepe ca aceasti atingere sa fie neputincioasa

a reinnoi o existengi si a transfigura un sufler.

Dar, de cele mai multe ori, dupi lungi efomui,

totusi nimic nu se produce. Suflenrl dmane cufun-

dat in aceeasi lemrgie suprananmli si, cind com-

pari amplitudinea efornuilor sale cu mediocriatea

dragostei pe care o simte, i se pare ca a fost inselat

si ca Dumnezeu nu si-a ginut {igaduinga fagi de el.

Cade din nou in el insr-rsi, cu toata greutatea dez-

amagirii. Se abate de la Dumnezeu, pentru ci i s€

pare ca Dumnezeu n-a voit si incLine spre el.

Adevirul e ci a lipsit esenlialul. O foaie sub-gire, izolarti e de ajuns ca sa impiedice un con-

tact electric. Suflenrl a creLut cA face muh ca s5, se

apropie de Dumnezeu. in realitate, torusi, pururi

a existat intre el si Dumnezeu un obstacol, poate

foarte subgire, poate aproape de nesimgit, nebi-

nuit, dar care a pistrat izolarea sufenrlui faga de

Dumnezeu. Contacnrl nu a avut loc. E tot asa

cum arn fi llcut o uria;a instalagie electrica, firi astabili prima prizr a curennrlui care trebuie si ne

lege de sursa de energie si care trebuie sa puna co-

nrl in miscare, si lumineze toate lampile, sa incal-

zeasci toate radiatoarele. CAte viegi sunt, que par

sa fie cele mai crestine si care se aseamani cu astfel

de instalagii luxoase gi pline de aminungime, darin care curentul dragostei de Dumnezeu nu trece

niciodata sau cu o siricie totali...

De nu am avea decit o mica lumina, dar

de este cu adevarat apr insa. pentru aceasra

sufetul nostru ramine pururea in contact cusursa oricirei lumini.

Aceasti luare de contact, condil i i le saleprofunde 9i felul in care se poate realiza, suntmai intAi necesare in rugiciune.

Un profesor de chimie zice mai intai de orice

o<perienqa: si purem doi corpi in prezenga - de

pilda, apa tare si cupru. E acersa o formula rinrala

Ia chimisti, prin care ei igi incep totdear-rna experi-mentele lo4 asa cum cele mai multe din mgiciunile

din cartea de mgiciuni incep mtdeauna printr-o formuli aseminitoare si ne agezim in faEa luiDumnezeu. Amandoui alocugiunile au acelasj in-geles: si ingelegem pe cea de-a doua din cea dintAi.

Cind spunem ,,si ne atefilr' in fap lui

Dumnezeu', de cele mai multe ori noi nu facem

nimic. Hsim pe Dumnezeu acolo unde El se afl

gi noi nu iqim din sarea noastri", ca si facem ceva cag-L indlnim. in aceste condigiuni, putem si fim si-

guri ci nusevaproduce nimic, in nici un chip - nici

o reacgiune nu va avea loc intre suflet ;i Dumnezeu.

Prima mndigie esenfiali 3 sg;6iunii e deci de ane pune in prezenga lui Dumnezeu, de a sta in fagalui Dumnezeu. Ca si te atez in fap lui Dumnezeu

sau in legaturi cu El, uebuie ri-fi d^i seama despre

ceea ce este Dumnezeu gi despre chipul in care il

putem intAlni cu adwirat. Dumnezeu nu e frpnui,o creaturi, pentru ci dimpouiva El a creat tonrl. El

e in afari;i deplin in afara cercului creagiunii. Vom

putea si suabatem universul intreg gi nu vom in-

tAlni Fala lui Dumnezeu. El e infinlt deasupra rutu-ror acestora- Nu-L vom putea nici atinge, nici mi-

sura, nici ajunge ap cum noi imbdgigam o ftpnri

Tiebuie sa trecem dincolo.

Atit cAt suntem de ocupagi sau preocupagi deo creaturi, oricare ar 6, nu Dumnezeu ne ocupa.

Si luam cuvintele in inlelesul cel mai concret.

Cind zic ci. Dumnezeu trebuie s5. ne ocupe, e totasa curn ai zice ,,si. ocupi un teritoriu sau o casi'.Ar fi idealul rugaciunii ca Dumnszeu si. ne ocupeasa cum ocupi cineva cortul siu. Contactul cu Elar fi la maximum si, ca si spunem asa, din toate

pi4ile. fu fi o locuire in noi a lui Dumnszeu.

Dumnezeu e dragoste.

Prin Hristos s-a descoperit lumii putingaadevi.ratei legaturi cu Dumnezeu, care esteo intimitate de dragoste. Domnul, dragosreaaceasta a lui Dumnezeu ce s-a diruit ea insagi

noui, ne cheami pururea la legitura dragostei.Domnul Hristos, prin chiar fiinja Sa, ne in-

vagi ca prin dragoste si rispundem la dragoste- ;i ne descoperi astfel insusirea adAnci si mai

mult decit suprafireascS. a dragostei.

PRAZNUIRI

Adeuarata dragzste e pururea dumnezeiascd.

$i tot inelul acesta nesflrsit al dulcelui jug

al dragostei, Domnul ni-l descoperi in cruceacu doui diruiri de sine, cea citre Fiinga luiDumnezeu si cea c5.tre fiinga a tot aproapelui.

Sfhnta porunci. a dragostei are aceasti in-doiti infrgigare. Ne dlm seama daci dragosteacare ne insuflegeste este adevirata si vine de laDumnezeu dupi acest semn: ne impinge la di-ruire de sine pentru aproapele si la rugi.ciune.

Rugiciunea este dragostea noastri pentruDumnezeu. Inima noastri penrru inima Lui.

De aceea, pururea rugiciunea e triirea

unui paradox total. E fapta cea mai personali

gi in acelagi timp cea mai striini, mai straniea noastri. Rugiciunea este o insingurare, darin acela;i dmp o universalizare a omului.

Rugiciunea e darul dragostei lui Dumnezeuajuns si ardi inima omului. Sub revirsirile

dragostei, in rugiciune;i odati cu rugiciunea,

invlgitura de taini ne rodeste si omului i se

pun intrebirile cele mari gi fundamentale, casa rivneasca marile rispunsuri.

,Aqa rugiciunea ajunge si ne hrineasci ca opiine a vielii, sa fie viaga noastra rcaJizatiin duh.

Rugiciunea - ca o lagnire dintr-un arc ne-

inchipuit, ca un jipi.r de sageati azvArliti incer. Rugi.ciunea ca o chemare a chemirilor:

De Tine tnseteazd sufletul;i trupul meu, dupd

Tine tinjepte, ca un pamknt pustiu, sec si jhrd

de apa, ca sa uad puterea Th / slaua Th.Firi indoiali nu existi cre$tin care sa nu

fi avut odati in via;i doringa de a iubi pe

Dumnezeu din toati inima si pini la punc-tul de a nu mai fi despirgit de El. f

(Din Ieroschimonahul Daniil de laRarau - Sandu Tudor ,,Caiete, Dumnezeu-

Dragoste", Ed. Christiana, 2003)

Material realizat de obgteaMinistirii DiaconeEti

Cumsi-l motivimpecopilul nostrusiinvefe mai bine?

De atdtea oriint6lnim cazuri de copii inteligenli, cu poten{ial ridicat, carenu reu5esc si se descurce la gcoala pe misura capacitatii lor. Cu toate ciar putea fi printre primii, ei aduc acasd rezultate mediocre gi nu fac efortulsd dea tot ce pot mai bun. La randul lor, pdrintii incep sd se ingrijorezein fala carnetului de note, inchipuindu-gi tot ce poate fi mai riu in viitorpentru copilul lor, aga cd incep s5-l certe pentru lenea, iresponsabilitateagi l ipsa lui de motival ie. Desigur, nu putem rdm6ne nepasatorivazdnddezinteresul copi lului gi modul in care igi r is ipegte potentialul . . .

1 2

inci de la vArste mici, motivaqia este una

din cheile reqitei. Copiii motivali au rezul-

tate mai bune la gcoala - si asta nu neapi.rat

pentru cd ar fi mai inteligengi decAt algii, ci

pentru ci muncesc mai mult, cu mai multapasiune, incerci.nd si ofere tot ce au mai bun.

Un copil motivat are o atirudine pozitivi fali

de invigaturi, nu se di in lituri in faga greurigi-lor, chiar dimpouivi - gi duce intotdeauna la bun-sffrrsit ceea ce a inceput. C.opiluJ lipsit de motivalie

insi alege permanent sarcinile mai usoare, care nucer un efort prea mare, renungi cind di de greu gi,in general, lasi lucrurile neterminate. Este apatic si

dezinteresat fali de acdvitatea intelecnrali, gi nu-mai impins de la spate se apuci de invagat.

Piringii, in mare parte, se simt responsabili

pentru succesul copiilor lor in viagi, dar realitatea

Pdrintele trebuie s5-i dea copiluluiaripi pentru zbor...

SCOALA PARTNTTLOR

este ci., pAni la urmi, copilul insugi poarti o bunipane din rispunderea propriilor decizii. Fiindcitriim cu impresia ca reusitele copiilor depind inintregime de noi, ciutim tot felul de metode dea-i controla, crezindasdel ci-i sdmulim; din pi-cate insi, nu vom reuqi decAt si-i facem si ni seopuni cu o tot mai mare inddrjire.

Adevarul este ci unii copii sunt din fire maideterminagi si mai harnici decnt al1ii. Un copilIenes, lipsit de motivagie, cu roare ci nu-i lipsit

de inteligenla, igi poate aduce biegii piringi la dis-pera-re. Necazurile incep c6nd pirintele reactio-neazi nu Ia Iipsa de motivagie in sine, ci cand isivarsa mAnia pe copil si il pedepsegte, incercind,

chipurile, sil aduci pe caiea cea buni. Cu toateci asemenea metode pot da rezultate pe rermenscurt, ele riul vor ajuta pe copil si fie mai mo-tivat decit inainte. Pirintele trebuie si desco-pere resorrul intern care si puni in migcate dz ksine determinarea copilului de a invala, descope-rindu-i capaciti;ile gi dandu-i aripi pentru zbor.

Iati asadar citeva cai pe care Ie puteli urma

pentru a ajuta copilul si devini mai motivat:f. intrelineli o atitudine pozitivi fagi

de qcoali si de invilituri.

Cand vorbigi despre gcoali, avegi griji si nu

discutagi doar despre ceea ce copilul face bine sau

riu la ore, si nu-l inuebagi doar despre romAni.

sau matematici. Aflagi czre sunt orele lui prefe-rate si intrebagi-l mai multe d espre ceea ce ii plare kyoali. S-ar putea asfel sa vi spuni;i despre even-

rualele frmtriri sau greudgi pe care simte ci le in-

tAmpini. Vorb4i in mod poz'ttiv, chiar ennziast

despre gcoali gi folosili un ron deschis, incurajator.2. Stabilili obiective inalte, dar realiste.

Obiectivele sunt calea prin care planurilenoasrre pot deveni realitate. Si nu vi temegi

sa avegi agteptiri ridicate de la copil, dar intot-

deauna si le corelagi cu capacitatea lui intelec-

tuali, fiind obiectivi atit in ce priveste punctelelui forte, cit gi in privinga punctelor lui slabe.

Stagi de vorbi cu copilul ;i afagi materiile la

care se consideri. el bun, cAt si cele la care nu se

,cr

I

SCOALA PARTNTTLOR

descurc.i; apoi spunegi-i si pirerea voastri. Acolounde suntegi de acord cu el in ceea ce priveste unuldin punctele sale tari (de exemplu, el crede ca ebun la matematici, iar parintele crede la fel), pu-teqi sa vi fixagi petfomanpa caobiectiv. Acolo undecadegi de acord ca intAmpini dificultigi, obiecti-vele si nu mai fie a;a de ridicate; totu;i, trebuiesi-i puneli in vedere ci si la acestea va a;tepraEi dela el si depuni maximum de efon. Dqi suntem

preocupali de rezultate, sa nu uitim si apreciem simuncr pe ctre o depune pe pa-rcurs.

Odati fixate standardele, e bine si facegiun mic plan care sa reflecte pagii in care vorputea fi indeplinite:

- Scriepi obiectiuele pe birtie. Studlile aratica, de obicei, obiectivele scrise sunr atinsemai rapid decAt cele care sunr doar verbali-zate, deoarece le vedem ;i ne reamintim me-reu unde trebuie sa ajungem. De aceea, scri-e1i impreuna cu copilul obiectivele stabil ite 9iafisagi-le la vedere, asfel incAt si putegi dis-cuta adesea pe marginea lor.

- Obiectiuele trebuie sa fe concrete ;i m,i-surabile. in loc de ,,Andreea rebuie si invegemai bine la matematici', vom scrie: ,,Andreeatrebuie sa ia nota 10 la urmi.torul test" si vomdetalia ce anume este nevoie si faca penrruasta: a) va lucra zilnic suplimentar c6.re zeceexercilii si probleme; b) va rezolva siptamA-nal acasa un test de verificare a cunoftintelor.

3. Risplitili micile reusite 9i alintili-viochii pe viitorul apropiat.

Copiii, cu ci.t sunt mai mici, cu atAr sunt maiIipsigi de percepgia consecingelor pe care le au fap-tele lor pe termen lung. De aceea, musrriri cumar fi ,,Nu vrei si faci si tu o faculrate?" sau ,,Vrei siajungi Ia maturat strada?" nu au nici o relevangapentru ei. in loc si-i facegi copilului morala des-pre ce se poate intd.mpla peste ani, incercagi si vibucurali de miciie lui succese de zi cu zi: a luato noti mai mare la matematici sau scrie cu maipugine greseli de ortografie. Nu ii spunegi ca totn-a {icut suficient, ci apreciagi-l fiindce a {bcut

1 3

un pas inainte. O alti. strategie este sal intrebalicum se simte dupi o reusiti - astfel, fbcAndulconstient de aceste mici bucurii, ii vegi oferi omotivagie intrinseci., iar copilul nu va mai trebuiimpins de la spate ca si-si atingi scopurile pro-puse, caci o va face singur, cu entuziasm.

4. Dezvoltagi-i independenla, fX.ri. a re-

nunta si-l supravegheali.

Desi trebuie si. vi interesafi mereu de pro-

gresele copilului, nu este indicat si stagi mereulAnga el ca si-si faci temele sau si-i verificagi inmod obsesiv notele gi rezultatele la teste. Pentrua fi motivat, este important ca el si-;i cA;tigetreptat independenga. Stabiligi ca, daca notele

sunt proaste, atunci va fi nevoit si srea cu voi

cind iqi face temele - iar, daci notele cresc, va

putea si si le faci singur, fr.ra supraveghere. Pe

scurt, daci doieste si obgina independenqi, vatrebui sa arate ci merita s-o primeasci..

Cu toate acestea, chiar si atunci cAnd re-zultatele ;colare sunt bune, verificali-l cel pu-gin o dati pe siptamina (eventual mergefi la

scoali pentru a vorbi cu invilatoarea sau cu

diriginta), ;i discutagi cu el pentru a afr.a cemerge bine si unde intAmpina dificultigi.

5. Stabilili un program si 1ine1i-vi de el.

Respectarea unui program zilnic reduce

stresul si timpul pierdut. Punegi pe hArtie

orele de trezire, culcare, masi., scoal5., teme,joaca, treburi casnice, si avegi grija ca toatalumea din casi si respecte programul stabilit.Acest program si fie echilibrat: timpul de stu-diu si se imbine firesc cu timpul de joaca ;icu activite(ile din familie. Realizali-l in aga felincAt copilul si-l urmeze ftri aminarea sarci-n i lor sau lungi rea lor pesre masura.

De exemplu: de la ora 3la ora 5 fixagi tim-pul pentru teme, iar de Ia ora 5 la ora 6 tim-pul pentru joaci. Daci temele nu sunt gara Iatimp, finalizarea lor va consuma din timpul dejoaca. Vegi fi surprinsi cAt de rapid vor fi rezol-

vate temelel incercagi sa evitali vizionarea TV

;i timpul petrecut cu jocuri pe calculator, cel

l1Ii

putin in timpul zilelor de scoali, inlocuindu-le

cu alte activitagi ln care copilul sa fie implicatactiu. EliminAnd timpul pierdut cu lucruri ne-folositoare, vor rimAne suficiente ore atat pen-tru studiu, cAt si pentru relaxare si odihni.

6. Recompensele

Evitagi recompensele exagerate - in bani saujucarii - ori de cite ori copilul ia o nota bunisau isi face temele corect. in timp, acest lucru vadeveni costisitor si obositor - si, mai mult, isi va

pierde eficienga. Veli avea un copil rislilat, careva munci dintr-o motivatie incorectd.

Totu;i, uneori putem folosi recompensele

materiale: atunci cAnd dorim si rdsplatim unefort suslinut. De exemplu, daca dupi cAreva

siptamini de munca, rezultatele sale scolarearat5. cu mult mai bine, sau a cAstigat loculintAi Ia un concurs, purefi si-i cumparali unIucru pe care si-l doreste de mult, sau poaresa-i dagi o mici sumi de bani pe care s-o chel-tuiasci cum doresre. Atunci cXnd ii oferigirasplata, nu uitagi si-i spunegi si ci-i aprecialimunca si ci acesta este motivul pentru careali vrut si-i diruigi ceva special.

in celelalte cazuri, recompensele pot luaforma timpului petrecut tnfamilie, fbcAnd im-preuni fel de fel de activitigi relaxante: joaci,

plimbare, gitind ceva dulce etc. Mai ales in

cazul familiilor extrem de ocupate, timpulimpreuni poate reprezenta o rlsplati foartevaloroasi. si mult-doriti de copil!

Pentru a obflne rezulate bune in motiva-rea copilului, incercagi si vi. distangali un pic

de el gi sa-l vedegi ca pe o persoana, cu propri-ile sale doringe si interese. Astfel, vegi fi capabilisa-l ajutali in primul rAnd si se ingeleaga mai

bine pe sine, gi vegi afa ce-l motiveazi. si ce nu.

Ca pirinte, este foarte important siJ facegi pecopil si ingeleaga cine este, ce este important

pentru el si cum anume poate implini ceea ceisi doreste - s i nu safaceyi asta uoi in locul lui. I

SCOALA PARTNTTLOR

intrebiri de la cititori:

Copilul meu nu citegte!Bdiatul nzstru este in clasa a doua. Are re-

zubate bune la scoala, tztufi este ceua ce nu nemulpume;te: nu ti place deloc sa citeascd tn plus

fapa de ce i se cere la ;coald. imi amintesc cuc,ita placere imprumutam noi caryi de la blbll-otecd atunci cind eram mici, fari a ne obliganimeni... Am urea tare muh sa-l uedem citind.Ce sd facem? Mai ales cd nu urem nici sd sesimtd cumua impins de la spate. . (A. P.)

Majoritatea plringilor gi-ar dori si-;i vadi

copiii citind ceva mai mult decAt manualelesi temele pentru acas5., ingrijorAndu-se c6"ndvid ci acestia nu au nici o atraclie citre lec-

tura. Cititul are un rol fundamental in ca-

drul tehnicilor de activitate intelecruali, fiind

principala modalitate prin care omul intri inzona cunoasterii. Menirea cirgii nu este nu-mai aceea de a informa, de a lirgi orizontulde cunostinge, ci si aceea de a stimuk g,Lndi-rea, imaginapia ;i afecriuitatea.

inainte de a cauta metode prin care sidezvoltali plicerea copilului de a citi, tre-

buie si aflagi de cs nu este un cititor pasionat.Motivele pot f i diverse:

- copilul nu citeste inci foarte bine si deaceea gisqte aceasd activitate ca fiind una dificili

si stresanti, simgind chiar aversiune fagi de lecuri;- copilul nu a gisit inci lecnra potrivitl poate

ii plac ci4ile cu piralr, nu povestile cu Fit-Frumos,

sau preferi non-fiqiunea in locul ficgiunii;- copilul ia exemplu de la adulgii din jur.

I-agi transmis cumva (chiar fXri a o exprima

explicit) ideea ci vedegi in citit ceva plictisitor?De exemplu, daci preferagi seara si. vi uitagi la

TV, in loc si citiEi o carte, atunci nu trebuie si

va surprindi faptul ci cel mic face la fel.

Odati identificati problema, putegi aplica

si solulia potriviti!Psiholog lrina Constantinescu

l . Primul pas ar f i acela de a ajuta copi-lul sa asocieze ciritul cu sentimentul de bine,de placut. De exemplu, se re cuibi.resti zil-

nic in braqele parintelui, care isi face timp sa-gi citeasca ceva - iati un mod minunar de aprinde dragoste pentru cirqil De aceea, incidin fragedi copilarie, creagi zilnic momenre

plicute in care sa citigi impreuni o carre. Lainceput, parintele ii va citi celui mic - dar,clnd acesta va merge la scoali, rolurile se potinversal Invitagi copilul si. vi citeasci puginseara din cartea lui preferati, sau organizagiseri de lectura in familie, cAnd fiecare poateciti pe rAnd celorlall i . PuteEi alege impreuna

cargile pentru acesre seri speciale - poate din-tre cele care v-au incAntat si dumneavoastri

copiliria, astfel incAt vefi putea impartasi cucopilul amintiri despre cartea respectivi. sidespre modul in care v-a impresionat cAnderafi mic. Copii i sunt deosebit de sensibil i laaminciri le din copilarie ale pirinqilor lor!

2. Daca aveli un scolar care nu se descurci

bine la citit, este bine sa nu facegi presiuni asu,pra lui; nu-l criticali, nu-l descurajagi, nuJ for-

lagi sa citeasca. Verificagi mai intii daca cel micnu are cumva o tulburare a scrisului/cititului,cum ar fi dislexia. Daca nu existi. o astfel de pro-blema, inarmagi-vi cu mulri ribdare ;i ciuragisi exersaqi zilnic cu el, citind cAte o pagina, in-curajlndu-l si apreciindu-l pe masura ce faceprogrese. Nu-l gribigi si nu-l bruscagi, deoarece

fecare copil are propriul ritm in inuaparea citi-tului. Important este ca impresia lui si riminipermanent pozitivi fagi de citir, si vada in cargiceva interesant, palpitant, pentru care si meritesi renunge si la desenul animar preferat!

3. Ciutagi car l i de f icEiune - sau de non-ficgiune - cu subiecte care-l pasioneazi. pe co-pil, cum ar fi animalele sau poate un anumesport. Mergeqi impreuni la l ibrarie sau la bi-blioteca si cautagi cargile care-l atrag.

4. Creagiincasaoatmosferiincarelecturasi

fie la mare preq! De asemenea. esre importanr

si limitagi accesul la mass-media. in locul te-levizorului sau al calculatorului, punegi in ca-mera copilului o mici biblioteci, in care sa-si

pastreze carli le lui preferate si amenajagi-i uncolg special pentru lectura, cum ar fi un fotoliuconfortabil, incircat cu perne - sau, poate, unmic cort, in care copilul se poate ascunde pen-tru a-si cit i cirgile cu.. . indienil

5. O alti idee care sa-i deschidi pofta de ci-tit ar fi realizarea unui grafic de lecturi. Ajutagicopilul si-si noteze pe o foaie, pusi lavedere, cesi cit a citit pe zi. Putegi si stabiligi impreuni unnumir de pagini de lecturi pezi, iar la s{lrsit deluni si-i oferigi o mici risplata: de exemplu, oiesire la o libririe, unde si-gi cumpere cirlile saurevistele pe care gi le doreste.

Pe scurt, figi ingelepgi si incercagi sa nutransformaEi totul intro lupta! Copii i pot f ifoarte incapaginagi ;i, odata ce se simt forgagi,

cu atet mai mult se vor impotrivi... (I.C.) f

{f

Despre relafiile dinaintede cisdtorie (Vl)

Contirturin ctruinht/ Maicii JVlrtr ctt tl/titrtt parte, in care ne suntprezentnte elementele ce potirfhrcny't in tnod pozititt srtrt negatiu rettsita wtei cisatorii. De asentene(l, este subliniat sifaptu/ cipregtitirca ?eutrt/ uirta rlc.ftmi/ic trcbrrie si iuceapi cu mu/ti urcmc inainte u doi tincri si se ur-rtortscri si, ntrti t/cs, cri P(ntnt a pQi ,,cu drepttt/" intr-o cisnicie, iuem neuoie de binecuuintarcaparittpilor si, ttt otit rnti rnult, dc binecuuirttutrert /ui l)umnezen...

Clind doi tiltcri se prcgrircsc sa se cirsrttoreascir,raportrrrea lor la ',,irrga cle flrnilic poare fi inca dcla itrccput asezarrr pc b:rze eresite saLr, dimpo-trivir, pc ltunchrrer.rte soliclc. Asrfel, clintre f,rcto-rii cle ri.sc ale crir'or urmiri pot fi dureroase intr-oviitoarc ciisnicic. prirntrl ar 6 idealizarea. Si mrr

refbr atit la ide:rlizare in general, cat si in viaga defamilie. Cind ntr vezi realist siruagia, construiesricastcle de nisip ;i rezulta decepgii.

Al doilea esre tratarea superficiali a cisito-riei. Cei doi se gindesc: ,,Hai sa ne cisirtorim, iartJacri rrprrr ploblcrne - asrrr c, nrr-i ninric, purem

Foto: Pr. lul ian Nistea

SCOALA PARTNTTLOR

sa ne despargim!". Pentru ei nu este imponantii seriozitatea in cisitorie - numai ci din relagia lor

vor apirea copiii, care vor suferi cel mai mult...

Al treilea factor de risc este unul dintre cele

mai dificile ;i mai serioase, si a fost discutat

pe larg mai inainte. Mi refer la cisitoria for-

fati, atunci cAnd ea rimAne insircinati. Am

vizut anterior ci problemele se nasc din faptul

ci pirerea ei despre cisitorie diferi de a lui. in

acest punct e necesar si se ajungi Ia o ingele-

gere, la un compromis, altfel familia nu rezisti.

Situagia depinde mult de femeie, de cum pune

problema, cici este nevoie si fie diplomati...

Un alt factor de risc, la fel de imponant, il re-

prezinta diveryenla de pileri in ceea ce privqte

organizarea timpului liber. Bte important, deoa-

rece birbanrl vrea si-si petreacl timpul asa ctun s-a

obignuit cu prietenii, la fotbal, la o bere. . . Ea, evi-

dent, are o pirere total opusa: ,*Acum suntem o

familie, rebuie sa ne petrecem timpul impreunil".

Cei doi trebuie sa ajunga la un consens, mai ales ca

situagia in sine nu este o ragedie, dar trebuie gasita

o solugie gi problema si fie soluEionati la timp.

De asemenea, existi si anumigi factori care

pot ajuta o casatorie. Primul este atunci cind cei

doi iau in serios cisitoria. Apoi, un alt element

semnificativ, €re poate scuti familia de viitoarele

probleme este indemAnarea in treburile casnice

sau buna-gospodirire. Copilul mebuie pregirit

de mic pentru viaga de familie ce va urma, ast-

fel incXt si invege si-si asume responsabilitigile, sa

capete deprinderea de a fi gospodar etc.

Un alt factor esengia.l - czre poate fi, in acelasi

timp, gi un indicator pentru reusira unei viitoare

cisnicii - il reprezinti binecrrvAnarca piri4ilor.

in cazul familiilor credincioase, se di binecuvAn-

ta-rea crestina, cu icoana (k nadryh nrd - n.n.).

in .arul in care familia nu este credincioasa, este

nevoie de acordul piringilor. Dar daci paringir nu

sunt de acord cu casitoria, trebuie si fim foarte

atengi, pentru ci acolo trebuie sa fie un motiv se-

rios. $i asta penffu ci piringii privesc viap de fa-

milie in mod realist, si vi cunosc si caracterul, prin

urmare sunt in misuri si gtie daci vi potrivigi sau

nu cu cel pe care l-agi ales. &"d*,momennrl cel

mai imponant e primirea acordului din partea pi-

ringilor. Toate srudiile ftcute aratl ci. incuviingarea

plringilor e momennrl-cheie al incheierii unei ci.-

sitorii. Si nu uitali ci parerea parinlilor este deci-

sivi, si nu-i un lucru care sa nu fie luat in seam5..

Fragment din seria de emisiuni radio

,, Ps i h o logia re lay i i lo r co nj uga le "

Traducere de Lucia Popa

,,Din Sgriptur; reiese clar cd o relatietrupeasci uneSte doud vieti intr-unasingur5, deci a te angaja in acest felde relatie cu o singurd persoand estemai putin periculos decdt a avea maimulti parteneri. Pentru c5, daci,,teculci cu tot satul ' i devi i un singur trupcu mai multe persoane - ti atunci tedez-integrezi, iti pierzi integritatea. Ebine sd explicdm fecioria ca integritate,aga cum o exprim; cuvintele care iicorespund in rusd gi greacS, si care s-artraduce prin intreagd-cugetare.

Biserica prive5te cdsitoria nu doarca pe un angajament omenesc, ci oconsider; o Taind -o unire a soti lorfdcutd de insugi Dumnezeu. Agadar,nici un cuplu de t ineri n-ar trebui sise joace cu vietile lor gi si creadi cdse pot descurca fdrd Dumnezeu - gi,mult mai importqnt, nu au dreptul s;- llipseascd pe copil de binecuvdntareade a-gi incepe viata din pir int iincununatide harul lui Dumnezeu."

Maica Magdalena de la Essex

1 7

,#,K

ry

Ei;-$e

Picituri de mercur asociate cu cinabru (rogu) 9i calcedon (alb).

lntoxicalia cu mercur (l),,Uneori oamenii se impiedicd de adevdr dar cei mai multri se ridicd Si pleacd

grabitri mai departe de parcd nimic nu s-arfi tntdmplat" (Sir Wnston Churchill).

Mercurul, cel mai toxic metal de pe Pimant- intrecut doar de uraniu, care esre radioactiv -

reprezinti o ameningare reala la adresa sinitigiipopulafei. O ameninEare despre care mass-me-dia nu vorbqte prea mult, cu excepgia unor vagisi sporadice recomandiri de a evita consumul ex-cesiv de peste oceanic, precum si spargerea ter-mometrelor si-a limpilor fuorescente. Dar celemai importante surse'de intoxicare (amalgamul

dentar, vaccinurile, industria gi agricultura mo-derni) sunt trecute sub ticere, penrru a nu sub-mina interesele financiare afate in joc. VS pro-pun o scurti incursiune in istorie, pentru avedeacum au infruntat generagiile ffecute aceasti. pro-blemi gi ce putem inviga din experiengele lor...

Pufini chimie gi geologie

Mercurul, avAnd simbolul chimic Hg(Hydrarryros, in Ib. greaci ,,argint lichid") esteun metal lichid la presiunea si temperatura ca-merei, care se poate usor vaporiza. Este un ele-ment foarte rar in scoarga PimAntului, dar pen-tru ci nu formeazl. combinalii cu elementelecare constituie cea rnai mare parte a scoargei,minereurile de mercur pot fi extrem de concen-trate. Ele apar de obicei in apropierea izvoare-lor fierbingi si a regiunilor vulcanice. Cinabrul(HgS) este cel mai comun minereu. Mercurulse extrage incilzind cinabrului prin intermediulunui curent de aer si condensarea vaporilor.

CAUZELE BOLILOR

Ecuagia chimici este 11gS + O, ---+ Hg + SO,China este lider mondial in producgia mercuru-Iui, urmati de Kirghizstan. AIte giri unde se gi-sesc ziciminte naturale de cinabru sunt Spania,

Germania, Italia, Serbia, Ucraina, S.U.A. (sta-

tele California gi Arkansas), Alaska, Peru.

in AntichitateMercurul a fost cunoscur de chinezi si

indieni, f i ind gasit si in morminte egiptenevechi de peste 3.500 de ani. inci de pe atuncise stia ca muncitori i expusi la vaporii toxiciai mercurului dezvoltau tremuraturi, orbire,surditate si, in cele din urmi, mureau.

Mai tirziu, atit Imperiul Roman cit gi

colonistii spanioli din America Centrala si deSud au folosit condamnagii, sclavii ; i popu-lalia indigena pentru a exrrage mercurul dinminele de cinabru - cu pregul imbolniviri i

grave a acestora si al morgii lor premature.Shi Huangdhi, primul imparat al Chinei,

si-a construit un imens mausoleu subteran insecolul al III-lea i.d.Hr., inconjurat de o cele-bra ,,armati de teracota" (descoperiti in 1974),avAnd numeroase palate, turnuri, sculpturi, in-tretiiate de riuri ;i laruri pline cu merrur. Mulgidintre cei 700.000 de lucrirori care au muncitla realizarea acestui proiect si-au pierdut viaga inurma intoxicagiei cu mercur. iar supravieEuiroriiau fost executagi pentru a nu dezvalui secretelebogaqiilor de acolo. insusi impiratul Chinei amurit intoxicat de pastilele cu mercur pe care luapentru a obgine,,nemurirea". Pana in zilele noas-tre, respectiva zona a ri-mas prea toxici pentru afi explorata in intregime de arheologi...

Epoca medievali giRenagtereaAlchimisti i sunt cei care au ci-

utat secretu l nemur i r i i s i , ,p iat rafilosofali", sperAnd si rransforme

1 9

metalele inferioare in metale pregioase, pre-cum aurul si argintul. Ei au fost fascinagi deproprietilile mercurului pe care l-au folositin experimentele lor si adesea s-au intoxicatcu el. Lui Isaac Newton, celebrul fizician sitotodati alchimist (1642-1727), i s-au anali-zat recent cAteva fire de par in care s-au gasitcantitiEi foarte mari de mercur.

Expuneri ocupationaleMedicul renascentist Paracelsus a descris

in 1550 cum erau afectaqi lucratori i din mi-nele de cinabru din centrul Europei.

it-t 1713, medicul italian BernardinoRamazzini, impresionat de suferinga mineribrdin minele de cinabru, a aurarilor (care foloseauun amalgam de aur si mercur) si a lucrdtorihrdin industria oglinzilor, a fondat pentru primaoari. o disciplini numiti ,,medicina ocupagio-nali'. EI spunea: ,,Pugini dintre acesti lucratoriajung la batrAnele, dar si atunci c6.nd nu mor detineri, sanitatea le este arAt de zdruncinatl inci.tse roagi si moari. mai repede. (...) Cei ce facoglinzi se imbolnavesc de astm gi de paralizii...oglinzile fi.urite de ei Ie reflecti in permanengi,

Explozia cazurilor de autism a fost legati deadoptarea unui program intensiv de vaccinare,

prin care copii i erau expugi unei cantit it i mult maimari de mercur dec6t in trecut.

20 CAUZELE BOLILOR

boli fizice si psihice. Era folosit ca purgariv,

dezinfectant, cicatrizant, medicament pen-

tru sifilis... Iata cAteva din victimele celebre

ale intoxicaliei cu mercur, care fie au mu-rit din aceasti cauzi' fie au suferit grav dincauza tratamentelor inadecvate: VolfgangAmadeus Mozarg Johann Sebastian Bach,

Nicolo Paganini, Franz Schubert, Robert

Schumann, si, bineinjeles, Mihai Eminescu.

AcrodiniaAcrodinia (boak,,extremitdpilor dureroase"

sau ,,boala r0z" - pink diseas) a fost descrisi

pentru prima oari la sfirgitul secolului al XIX-

lea in S.U.A., Marea Britanie gi Australia. Ea

afecta in special copiii mici, cu vArste cu-

prinse inne 6 Iuni gi 5 ani. Simptomele seinstalau progresiv: copii deveneau ticuli, re-

trasi, uneori molegigi iar alteori hiperactivi,

iritabili, av6.nd tendinga de a plinge u9or. Nu

suportau lumina, transpirau excesiv, prezen-

tau hipotonie (slibiciune musculari), insom-

nie, regresia vorbirii, comportamente repeti-

tive. Virful nasului ;i al degetelor mi.inilor si

picioarelor se colora in roz 9i le apireau di-verse erup;ii pe piele. MAinile si picioarele

deveneau dureroase, reci, vinete, prurigi-

noase, provocindu-i pe copii si;i le scarpine

in continuu. Se infamau gi

se ulcerau gingii le. Se in-

stala hipertensiunea ;i ta-

hicardia (bitii foarte frec-

vente ale inimii). Puteau si

mai apar5. unele tulburiri

digestive (lipsa poftei de

mincare, vi.rsiturile, dia-reea, constipagia) gi infecgii

respiratorii frecvente. 1 0olo

Plombele cu amalgam sunt o

::[ifl#.':nti de i ntoxi-

propria suferinli, ftcandu-i si.-si blesteme me-

seria pe care gi-au ales-o".

in secolele al XVIII-lea qi al XIX-lea,

compugi ai mercurului erau folosigi de citre

p,ildrieri pentru trararea blinurilor din care

confeclionau paliriile de fetru. Pilirierii de-veniseri cunoscu[i pentru dezechilibrul psi-hic de care sufereau, prezentand perioade de

agitagie gi iritabilitate exrremi, ce ahernau

cu perioade de timiditate gi introversiune.

lga s-a niscut expresia ,,nebun ca un pili-

rier", care l-a inspirat pe Lewis Caroll in cre-

area celebrului personaj din ,rA.lice in gara

minunilor"! Dar pilirierii mai prezentau gi

alte simptome, precum: inrogirea obrajilor

gi a degetelor de la mAini 9i de la picioare,

transpiragii accentuate, singeriri ale gingiilor,

pierderea auzului, ciderea pirului 9i a dingi-lor, tremuri.turi, nervozitate, insomnie, tul-

buriri de memorie, confuzie, amegeli si lipsa

coordonirii motorii. . .

Revolufia industrialiin perioada Revolugiei industriale, medi-

cii au ajuns si practice o medicini ,,eroicd',bazaa pe metode agresive, precum lasarea de

sAnge, aplicarea de lipitori etc. Mercurul a de-venit remediul preferat pentru o mulgime de

CAUZELE BOLILOR

din copiii afectagi decedau. Restul se recupe-rau in mare misuri, insi adesea rimi.neau

toate viafa cu anumite tulburiri neuropsihice(deficienge de relalionare, incoordonare mo-torie, l ipsa orientiri i in spagiu etc.).

Abia Ia inceputul anilor 1950 un medicamerican, Dr. Joseph W'aranky, a demonsrratci acrodinia era produsi de intoxicagia cu ca-

lomel (clorura de mercur), introdus in compo-zigia pudrelor de dinpi penrru copii. Calomelulintra si in compozigia unor logiuni si unguente

cicatrizante, cit ;i a medicamentelor impotriva

parazigilor. Degi primele avertismenre in pri-vinga efectelor sale nocive au fost lansare inci

din anii 1870, a trebuir sa treaci mai bine de80 de ani pAni si se interzici folosirea mercu-rului in medicamentele si produsele desrinatecopii lor. Cu careva excepgii...

in secolulalXX-lea

TiomersalulTiomersalul (cunoscut si ca timerosal sau

mertiolat de sodiu) este un compus organo-mercurial cu proprietigi antiseptice gi anti-fungice, care a fost introdus in diverse prepa-rate medicamentoase inci din prima jumatate

a secolului al XX-lea - in vaccinuri, seruri cuimunoglobul ine, serur i ant iveninoase. pro-duse de uz oftalmic gi vopseluri penrru ra-tuaje. Tiomersalul elibereazi. in organismetil-mercur, un compus extrem de toxic inspecial penrru sistemul nervos, cu o afinitatedeosebiti p€ntru anumite zone ale creieru-lui uman - ,,intimplitor", aceleasi zone caresunt afectate in autism!'De altfel, multe dinsimptomele autismului se suprapun cu celeale acrodiniei, o boali declarati ,,inexistenti'in t impur i le noasrre. in ani i 1990, exploz iacazurilor de autism a fost legati de unii cer-cetitori de adoptarea unui program intensiv

de vaccinare, datoriti caruia copii erau expusi

unei cantiti.gi mult mai mari de mercur decAtin rrecut, de la o vArsti foarte fragedi. S-auformat asocialii de piringi si cercetitori care

au militat pentru scoaterea Tiomersalului dinvaccinuri si inliturarea caracterului,,obliga-

toriu" al vaccinirii copiilor.Desi autoritS.lile au negat orice rol cauzator

al tiomersalului in aparigia autismului, penrru

a nu risca si rimina cu vaccinurile nevAndute,

marile firmele farmaceutice au eliminat in pre-

zent tiomersalul din majoritatea vaccinurilor

pediatricefolosite in Eurzpd / S.U.A.Totusi, eleste inci prezent in anumite vaccinuri pentru

adulli, in vaccinul antigripal sezonier, inclusiv

cel pediatric, in vaccinul contra gripei HlNl,

in vaccinurile anti HPV siin uaccinurile special

destinate Sdrilor lumii a treia.

Amalgamuldentar,,Plombele argintii", din amalgam, au fost

folosite pentru prima oari. in Paris in jurul

anului 1820, dar au fost rapid abandonate,

deoarece amestecul moale de mercur 9i argint

se expansiona prea mult dupi uscare, creAndfisuri dureroase in dingi. Din picate, peste nu-

mai cAgiva ani, in 1833, doi oportunigti dinAnglia, fragii Crawcour, au introdus plombele

cu amalgam in America. Ei erau niste aface-rigti firi scrupule, fiind in scurt;" vreme con-

siderali o ameningare la adresa stomatologiloramericani. Acqtia au denungat amalgamul ca

fiind un material inferior, capabil si provoace

afecgiuni ale gingii lor, intoxicagie cu mercur si

fracturarea dingilor. Fralii Crawcour au fost in

cele din urma expulzagi din Statele Unite.

Ulterior, mai multe asociagii stomatologiceamericane au interzis folosirea amalgamului,

ba chiar, in 1848, cAgiva dentisti au fost eli-

minagi din profesie pentru malpraxis deoarecefolosisera amalgamul. insd la sfrrgitul secolu-lui al XIX-lea, algi dentiqti americani au fb-

cut experimente pentru a imbunitagi formula

2 1

I

amalgamului si au observat ci daci adaugi sta-

niu la amestec, acesta nu se mai expansioneazi

prea mult;i nu mai fracrureazd. dingii. De data

aceasta, folosirea amalgamului a fost aprobata,

ignorAndu-se toxicitatea mercurului din com-

pozilia sa. Din America, folosirea amalgamu-

lui s-a rispindit rapid in toati lumea...

Poluarea cu mercula mediului inconjuritor

Boala MinamataLa inceputul anilor 1950, in micul ori-

sel de pescari de pe malul Golfului Minamata

din Japonia o ingrozitoare boali a afectat o

mare parte din populagie. Ea se manifesta

prin misciri dezordonate ale membrelor, in-

greunarea vorbirii, tulburari de auz si de ve-

dere, convulsii, coma si moarte.

Deqi inigial s-a crezut ci este de naturi in-

fecgioasi, mai multe indicii au sugerat natura

toxici a bolii. Erau afectagi nu doar oame-

nii, ci ;i animalele domestice - precum pi-

sicile, care {lceau convulsii si se aruncau in

mare. Dupi trei ani de investigagii, s-a iden-

tificat toxina cauzatoare: metil-mercurul de-

versat in apele golfului de uzina chimici

Chisso Corporation! Mercurul din deseuri

se concentra in organismul pegtilor din zona

respectivi, care erau apoi consumagi de po-

pulagia locali. Guvernul a dat o lege pentru

despagubirea familiilor victimelor, iar uzina

Chisso a instalat un sistem de purificare a

apei, pretinzAnd ci scurgerile de mercur auincetat. in realitate insi, sistemul nou-insta-

lat de purificare a apei nu era efcient in fbra-rea metil-mercurului, ;i deuersarea a continuat

incd I0 ani (de1i in cantitate ceua mdi redusa).

Parca special pentru a o ascunde, prefec-

turile din zona respectiva au inigiat in anii ur-

mitori un program de supraveghere, prin care

CAUZELE BOLILOR

oamenii erau testafi pentru prezenla mercuru-

lui in firele de pir. Studiile au aritat in conti-

nuare niveluri extrem de mari de mercur, insi

autoritagile nu au ficut nimic in urma acestei

constatiri. Mai mult, nu s-au publicat rezulta-

tele srudii lor si nici macar nu s-au comunicat

oamenilor rezultatele individuale ale analize-

lor, degi acegtia solicitau acest lucru.

in acest timp, o noui,,epidemie", de data

aceasta in rAndul nou-nisculilor, a apirut in

zona Minamata: paralizia cerebrala gi alte boli

neurologice congenitale. Simptomele erau

foarte asemini.toare cu ale adulgilor suferind

de ,,boala Minamata', dar pirea imposibil ca

boala si fi fost dati tot de metil-mercur, deoa-

rece mamele copiilor nu erau afectate, iar co-

piii nu firseseri hrlniqi cu peste. La vremea re-

spectivi se considera ci placenta este o barieri.

eficienta de protecgie a fhtului de toxinele din

organismul mamei - lucru adevarat in privinga

majoritagii substan;elor, dar nu si a metil-mer-

curului... Metil-mercurul este un compus or-

ganic al mercurului, extrem de neurotoxic,

care igi poate exercita acgiunile devastatoare

chiar gi cind se afli in cantitigi foarte mici.

Fapi de metil-mercur, pkcenta are un comPor-

tament exact zpus decitfapa de ahe toxine: ll ex-

trage din organismul mamei si il concentreaza in

organismul fitului... incele din urmi., deversa-

rea mercurului in Minamata s-a oprit in anul

1968, dupi ce a fhcut mii de victime.

Un incident aseminitor a alut loc tot in

Japonia in anii 1960, in zona Niigata, pe malul

RAului Agano, unde s-a produs poluarea rAului

cu metil-mercur de citre o alti uzini indwtriali.

in numerele viitbare vom examina mai in-

deaproape principalele surse de expunere la

mercur in vremea noastri, simptomele intoxi-

caliei gi metodele de prevenire si tratament. I

Dr. Luana Dumitru

!

,l

t

. t

\t k r *

Arta de a nu fium parinte,,c0cll'(ll)Promiteam intr-un articol anterior si discutim despre celelalte cauzecare stau la baza optiunii de a incepe viata sexuald inainte de cdsdtorie.Fdceam atunci referire la adolescenla in expansiune, presiunea prietenilor,permisivitatea societiti i, mass-media, curiozitatea - cu alte cuvinte,toti acei factori cu care trebuie sd se confrunte un pirinte care seincipdt6neazd si nu fie,,cool'i Caci refuzul de a valida sexul premaritalte transformd, in mod sigur, intr-un,,comunist ingust la minte"care,,nupricepe cum merge treaba' i insd, inainte de a ne et icheta propri i i copi ica derbedei gi desfrdnati, bine ar fi si facem minimum de efort pentru ainlelege cauzele care stau la baza deciziei lor de a-giincepe viala sexualSinainte de cisdtorie. Doar identific6nd cu exactitate cauzele vom reugi sigdsim o solul ie ef icienta in l imitarea acestuifenomen.

Foto: Livia Mihu!,,,Ochi de copil"

Adolescenla prelun gitiA;a cum spuneam, adolescengii nostri sunt

mai devreme pregitigi si isi inceapi viaga sexu-ald, deoarece se dezvolti hormonal mai repededecit cei dinaintea lor'. Cu toate acesrea, emoli-onal se maturizeazd. mult mai tArziu decAt aces-

iar o asemenea lipsi de concordangi intrematurizarea hormonall precoce si cea emogio-nali. tArzie produce o puternici presiune asupralor cind vine vorba de inceperea vielii sexua-le.

Pe de alta parre, concomitenr cu fo4area de-bunrlui timpuriu al adolescenlei se inregistreaza;io prelungire a acesreia, deseori mult peste tretzrcide ani. Din ragiuni pecuniare, tinerii aleg si se ca-si.toreasci din ce in ce mai tArziu. Prioritagile lorse schimba cu fiecare generagie. Tleptat, inteme-ierea unei familii este declasata de obginerea unuijob bun, achizigionarea unui apartament, a uneic:se sau a unei masini de ultima generagie. De cu-rand, pani si vacanlele exotice par si devini maiimponante decAt casatoria si nasterea de prunci.

$i, de multe ori, cei care ii incurajeazi mai multpe tineri in aceasta mentalitate sunt paringii iryigi.ConstrAngi de realitatea economici tot mai se-veri, de lipsa oportr-rnitililor de angajare, de pre-

Eurile proprietagilor imobiliare tot mai ridicate, nesacrificim copiii pe altaml capitalismului. Acelasi

RAZBOIUL NEVAZUT

capitalism care ne hrineste 6u rnsnreliratea com-petigiei in toate. futfel, pe principiul,,da de ce nu-mai copilul lui Popescu sa vadi Caraibele?", ne in-curajim fiii gi fiicele si alerga lucrurile lipsite desubstanp in defavoarea viegii de familist.

Disanga mare intre atingerea manrritigii sexu-ale si momennrl in care devine posibili manifes-tarea acesteia in cadrul relaEiei maritale cregre pre-siunea (si ata greu de suponat!) in ceea ce prive;teincepereaviegii intime. Cu doar cdteva genera$i inurmi, aceasti distanli insemna maxim trei-patruani; astizi inseamna douizeci de ani, daci nu maimult. .A.;adar, in timp ce narura impinge adoles-cenga intr-o direqie, voinga umani rrage de ea indireqia opusi, rezultad fiind prelungirea perioa-dei in care doringa sexuala este cea mai puternici.O doringi sexuali accentuati de mass-media, deeducagia sexuali care le arati tinerilor cum fimc-gioneaza corpul lor, nu si cum il pot conuola, dar

9i de povestirile colegilor si prietenilor din ace-la;i grup de virsti. Abstinenga sexuali dwine, in

aceasta perioadi, un deziderat tot mai nerealisr.

Fresiunea priefeelif *rExisti mirturisiri ale adolescenliloP care

atesti faptul ca presiunea prietenilor din aceea;i

generaEie cu ei este unul dintre primele doua mo-tive care ii determini si-gi inceapi viaga sexualiinainte de cisatorie. Vrginitatea nu este vizutica o virtute, ci ca o slibiciune. De multe ori, refu-zul de a avea relagii sexuale premaritale esre inter-pretat de ceilalgi adolescengi ca fiind un semn dehomosexualitate. Prin urmare, acceptarea ince-

perii viegii sexuale are ca motivagie ascunsi nevoiade a dovedi ca acest gen de acuzalii sunt nefon-

date. Totodata, etichetdrea drept,,incuiat",,,cilu-girigi', ,,ciudat" ii scoate pe adolescenlii respec-

tivi in afara grupurilor, gest pe care ei il resimt cape o tragedie. Faptul ci aceastl nevoie intrinsec.i

a adolescengilor de-a apa4ine unui grup este orealitate au dovedit-o si o dovedesc in mod con-stant toate cercetarile in domeniul sociologiei.

RAZBOIUL NEVAZUT

Acum trei sute de ani, filosoful Baruch

Spinoza ,,descoperea' cu uimire c5. ,,omul este

un animal social", fapt confirmat de psiholo-

gia moderna, care a demonstrat ci atitudinile

si comportamentele celorlalgi oameni infuen-geazi propriile noastre decizii gi interpretiri. Oeventuali cercetare a Sfintelor Scripturi i-ar fi

scutit de ani de munca asidua pentru a dovedi

caracterul social al ,,animalului-om": ,,Si a zis

Domnul Dumnezeu: Nu este bine si fie omul

singur; si-i facem ajutor pe potriva lui" Facere

2'r8. Prin urmare, oamenii, fiinle create printr-

o lucrare de comuniune iubitoare a celor rreiPersoane ale Sfintei Tieimi, sunt chemagi spre

o exisrenli in comuniune si in iubire, in 6aza

cireia se manifesta ca fiinle sociale. Ei caut5. siformeze grupuri bazate pe aspiralii, convingeri

si preocupi.ri comune, dupi modelul arhetipal

il grupr:lui familia. Astfel, grupurile pe care oa-menii le formeazasunt similare familiei, comu-

nitigii sociale, comunitigii duhovniceqti, biseri-

cii sau comunitigilor extinse - neamul.

Specialigtii3 vorbesc despre tipologii ale gru-

purilor, in funcgie de diferite criterii: grupuri pri-mare (familia) sau secundare (elevii care frecven-

teazi aceeasi institugie de invalamant); grupuri

de apartenenli sau de referingi; in ultima vreme,

de pilda, presa a identificat un nou tip de grup, 9ianume grupul de presiune, care este propulsat deanumite interese mai mult sau mai pugin morale.

De cele mai multe ori, grupurile se supun unorreguli sau standarde care poara numele de normc

gi care aqioneazi in toate domeniile viedi lor de la

stilul vestimentar la gusnrl muzical, componamen-

nrl de curtare ;i viziunea asupra mo4ii. Procedeul

de formare a acestor norme a fost supr.u unor in-

vatigagii ;tiingfice cre aveau menirea de a-l iden-

dfica gi releva- in aces't sens au fost organizate maimulte experimente (1936 - efecrul autocinetic al

luminji4, 1956 - cercetirile lui S. E. Asch5), prin

care se urmirea dovedirea fapnrlui ci, sub presiunea

grupul"i, omul are tendinga de a-;i apropria opi-nia grupului, fie ea eronati, fu;i o, in situagii de

incenitudine, omul are tendinp de a crea o depen-denga faga de celalalt, de opinia aceluia- Aceasti de-

pendengi se manifesti, conform cercetirilor ftcute,

gi in absenga grupului, dar gi atunci dnd opinia gru-pului este wident eronati-

in cazul adolescengilor, alegerea unui anumit

gnrp in defavoarea alnria depinde de cum este eva-luat acesa, preferate fiind grupurile mai putemice- adici acele grupuri care le conferi un sentimentmai mare de sigurangi Ot, g.,rpul primar (famfia)

fiind in declin datoria politicilor sociale care vizeazidistnrgerea sa, tinerii se orienteazi in afara acania.

Doui culturisub acelaSiacoperigConflictul .dintre generagii (celebml, de

acum, generation gap) are, la rindul siu, o nouidimensiune. Pani in anii 1960 (cu alte cuvinte,pani la debutul ,,revolugiei sexuale" ca fenomen

de masa), acesta se concretiza sub forma unuimod de contestare a vechiului de citre nou.Adolescengii contestau regulile impuse de familiile lor, dar aceste reguli aveau sprijinul societigii,in ansamblul sau. Familia ;i sociaatea fireau fiontcomun in apirarea uabribr morab cre;tine, indife-rent cd erau entitdpi cre{ine snu nu. Existau legi in

acest sens. Iar adolescennrl, daci sfida regulile gilegile, avea constiinga faptului ci gregegte. Dupice perioada de rebeliune se incheia, revenea laaceea;i structuri morali ca pirinlii gi bunicii sii.

Revolulia sexuali6, insa, a adus cu sine inprimul rind o morala relatiud. Nu mai este

condamnabil nimic la modul absolut. Totul este

relativ. Totul se modifici de la situajie la alta. $i,cum tu egti cel care igi cunoatte cel mai bine si-

tualia, doar tu egti singurul care pogi decide mo-

ralitatea propriilor fapte. Cu alte cuvinte, triim

o subiectivizare $i o relativizare maximl a mo-

ralei, eliberati de tutela oricirei instanle supe-

rioare - cum ar fi, de pildi, familia sau Biserica.

O astfel de relativizare intr-o societate a sa-

tisfacyiei imediate, in care mAncim la McDrive,

stribatem trei sute de ani de istorie intr-o serie

televizata de o saptimAni sau cuprindem reali-

tatea unei zile in treizeci de minute de gtiri, este

cel pulin primejdioasi. Cum putem avea pre-

tenlia ca tinerii nogtri, care sunt lipsigi de tot

mai multe responsabilitigi in numele unui trai

cAt mai comod (filme care ii scutesc de citit, cal-

culatoare care ii scutesc de a ragiona, promotori

ai ,,dreptului de a alege avonul" care ii scuteste

RAZBOIUL NEVAZUT

de responsabilitigi), si a;tepte douizeci de ani

pentru a rispunde unei doringe imperioase?

Pentru a reduce aceasti diferengi culturali

dintre noi gi fiii 9i fiicele noasue, trebuie, in pri-

mul rind, si fim congtiengi de ea atAt noi, cXt gi

copiii nogtri. ,,Daci avem de gend si modelim

noi concepgia copiilor nogtri despre sexualitate, 9inu cultura necrestini, trebuie si. incepem aceasti

educagie inainte ca valorile sociale si le afecteze

modul in care percep lumea inconjuritoare".T

0 mass-media super-erotizati1qa cum agi avut ocazia si. citigi gi in alte

articole ale revistei, mass-media are o infuengi

majori asupra fiingei umane. Este evident ci ea

modeleazi percepgia umanl despre lume, dar

gi modul in care ne manifesti.m ca fiinge soci-

ale, dupi principiul programatorilor de com-

putere: ,,Garbage in, garbage out!" - cu alte cu-

vinte, ceea ce a;ezi in mintea si in inima ta este

ceea ce va iegi la iveali in comportamentul tiu.

in prerent, ceea ce ag:zlur,;, in mintea gi in

inima noastri este, de cele mai multe ori, infor-

maFe mediatizati. Filmele pe care adolescengii le

urmiresc promoveazi, intr-un procent coplqitor,

r.l4uL extraconjugale, idilele de scurti duraa, iar

nu viala de familie, care de multe ori este prezen-

ati in culori sumbre: adulter, violenga conjrrgali,

instriinarea sogilor, divo4 - aspecte care nu fac alt-

ceva decAt si confirme pozilia tinerilor hS, de cir

sitorie. Versurile hiturilor de top sunt deseori din-

colo de limita firescuiui, iar interpregii cu satut de

idoli promoveazi modele comporamenule indo-

ielnice8. Redamele, prin tehnica de realizare, exciti

cu precidere centrul nervos aI sexualitigiie, o<acer-

band, in mod anificial" nwoia de ser<. Revistele, in

acela;i ton, promoveazi concepgii de genul: ,,sexulte face si te simli bine gi este foarte sinitos, asa

ci fr-l cat de des pogi"; ,,atit timp cit te protejui

de BTS (bolile cu transmitere sexuali) 9i o faci

cu cel pe care il iubqti, nu-i nici o problemi, e

alegerea ta"; ,,nu existl consecinge negative ale

RAZBoIUL NEVAZUT

sexului premarital, atat timp cAt folosesti pre-zervativul" (si ingelegem ci singurele urmirinedorite ale sexului sunt BTS ;i copiii?!). Si nu

uitim ci toate revistele pentru adolescengi au orubrici dedicati consilierii pe reme legate de re-

lagia intimi! Doar ci. aceste rubrici, in mod in-

variabil, nu fac altceva decAt si recomande di-ferite modaliti;i prin care si facem actul sexualcAt mai pllcut, iar prima experienli in acesr senscit mai de neuitat. Nici una dintre aceste publi-

cagii nu abordeazA problnna responsabllltapli mo-

rab pe care o implici. inceperea viegii sexuale...

Te iubesc daci. . .Unul dintre principalele motive care stau la

6aza dec\ziei tinerilor de a-gi incepe viaga sexu-ali inainte de cisitorie este concepgia, de acum

generalizatS,, ca iubirea trebuie si aibi o dovadimateria.li: ,,Daca ma iubegti, vei accepta si hci

dragoste cu mine!" - derivat din ,,Daci mi iu-

begd, vei fi ascultitorl" sau din tot atit de banalul

,,Daca ma superi, nu te mai iubesc!".

Copiii invaga de mici cA dragwtea se demon-streazdfaptic si ci. este intotdeauna condipionata.

Piringii, din doringa de a-i gine pe cei mici subcontrol, le condigioneazi" comportamentul cu iu-

birea pirinteasci. futfel, ei vor ajunge nigte ado-lescengi convingi ci iubirea in primul rind trebuie

dovediti, iar in al doilea rand ci. trebuie meritati- in loc si gtie ca iubirea nu trebuie sdfe condipio-nata dz nimic, dupi modelul dumnez€iesc.

Asadar. f ie ca apare ca urmare a presiu-nii venite din partea colegilor, fie ca urmarea curiozitiqii, fie ca un act de revolti. menitsi atragi atenlia reall. a piringilor (nu cea cumanifestare materiala de pini acum - cado-urile care si compenseze lipsa piringilor), 6e

din cauza unei ingelegeri defectuoase a rea-litigii biologice sau relagionale, manifestareasexualitilii in afara cisitoriei devine treprarun fenomen, Asa cum am vizut, acest feno-men are nisre cauze perfect explicabile care,

Sf6nta Mare Muceniti Ecaterina, ocrotitoare giizbivitoare a tinerilor (t 25 noiembrie)

odati elucidate, oferi solugiile necesare limi-tirii acestei realitigi. Dar despre acestea intr-un articol viitor. I

Alina Mirici

I Josh Mcl)owel, How 1b Help Yrur Childrcn Say No (Word Publish-ing , Da l las , t986) , p 19r lbidem, p 22r Septimiu Chelcca, Psihosociologie (Polirom, Iasi,2010), p 187a Sherif M, ,The psychology of social norms (Harper &Brorhers, NewYork, 1936), p 845 Arh S E , Sudie of indepeldene md onfbrmiry i A minoriry ofone againsra urrminrorrs majority (Psychologicd mrnognphs, nr 70(9), 195Q, p.676\vilh"lnr Reich, Sex-l,ol (Rendonr House, NervYork, 1928-1934), p 2917

Josh McDowel, op cit , p 24n Vezi seria de articole Lady Gaga in Rominia Nu doar muzici din nr42-43 ale rcvistei rroasrre')

Virgil iu Gheorghe, F,feccele rcleviziunii aspra minrii umane (EdProdormos, Bucuregri,2006), p 289

27

Pirintele Leonid impreuni cu mama sa.

Preot misionarpefirmurile Oceanului Arctic (ll)* via{a unui cregtin in Ciukotka

Cont inuam cu par tea a doua d in ined i tu l a r t ico l - ju rna l a l Pdr in te lu iLeonid Japok, s lu j i tor a l ce le i mai indepi r ta te eparh i i d in Ext remulOr ient rusesc, mdrg in i td de Oceanul inghelat de Nord 5 i locu i t i det r ibur i le pag6ne a l c iukc i lor - un adevdrat , ,capdt de lume".

Singurul preot in patru raioane

...Astfel, am inceput si calitoresc prin

Ciukotka. Era vara anului 2002. Distangele

erau uriase, iar transpcirtul se realiza doar pe

cale aeriana. Lavrentia, Providenie, Egvekinot,

Capul Schmidt gi alte cXteva a;eziri. in fiecare

centru de raion am intilnit cite o comunitate

si premizele inchinirii la Dumnezeu.

in Providenie, biserica fi.mcgioneazi intr-o

fosa farmacie. in Egvekinot, slujbele se gin intr-un

mod mai ,,secular", intr-un apaftament de douiqunere, reamenajat. Sunt primit cu calduri: acolo,

pentru onodogi, preotul este un oaspete rar gi

pre$os. De obicei, in primele zile, vin mul$ oa-

meni si se spovedeasca, sL se impartiseasca sau si

se botez€. imi cer si le sfingesc apanamentele, sau

ma invita la gcoali ori la spital. insi dupi trei zile

nu mai sunt atXt de activi, tot mai puEini vin la bi-

serici. inci weo trei zile ;i pricepi ca nevoile religi-

oase ale a;ezirii au fost implinite pentru urmitoa-

rele luni, asa ci e timpul sa pleci acasa.

CU NOI ESTE DUMNEZEU

at

E bine sa vii in asemenea parohii; oamenii teintAmpini, te gizduiesc, te hrinesc si re insofesc.Pogi chiar aduna bani penrru bilete. Daci folo-sesti zborurile programate, fiecare calitorie costi.cel pugin 10.000 de ruble. Iar daca vremEa e urAtisi zborurile se anuleazi, pofi atrepra o siptimani-doua inr-un relativ confort psihologic. Pogi si slu-jqti, si citesti ci4i, si te plimbi prin imprejurimi...or fi pugini oamenii din parohie, dar sunt ono-docsi cu togii, a;a incnt esti iubit si respecat.

Cu tonrl aldel stau lucrurile in a;ezirile pag"".ale ciukoEilor. Sunt pugini rusi aici, sau deloc. inprimele ziJe, mergi pur si simplu prin sat, si togioamenii se holbeazi la tine si rc fiarcaui. ca pe unextrateresrru - a venit un popil Copiii ciukogi tefixeaza cu privirea lor miratS. si te intreaba: ,,Cineesti? Dumnezeu? Dd de ce porEi fira?", adulgibegi se agaga de tine pe strada, isi fac cruce anapoda(de la stinga la dreapa) si intreaba cu limba im-pleticita: ,,$tigi... pai... da cum e la voi in Biseric.i?Oamenii se boteazi.... sau c€un a;a ceva?".

Cand vii prima data intr-un asemenea sar, rre-buie sa-gi gisegti o gazdi printre striini; acestia teprimesc la rugamintea cuiva cunoscut si, de re-guli., sunt stingherigi in prezenta ra. Prin sat incepesi umble vorba si devii subiecul unor largi spe-culagii. Se contrazic daci egti preor sau nu, dacaar trebui sa vorbeasca cu dne sau nu... in sftrsit,dupi o zi sau dou5., oamenii incep si vini Ia tine.igi adreseazi intrebiri serioase, mai afli cite cevadespre ei, sfingesti prima locuingi si le explici de cee nevoie sa faci. asta, ce fel de rugi.ciuni sunt acelea

;i Cine e Dumnezeul caruia re rogi.Togi ciukogii ingeleg ci Dumnezeu ne ap5.ra

de forlele raului. Nimeni din tundri nu se indo-ieste de existenga duhurilor. Nimeni, de obicei,nu pune sub semnul indoielii faptul ci existaun singur Dumnezeu gi ci Lui trebuie sa-I ceariajutorul. isi aduc de bunavoie copiii si fie bo-teza(i, chiar daci adulgii arareori solicira aceastaThini. CAnd vid ci nu sunt pregatiqi sI devinicrestini si ca viaga lor nu se va schimba, nici eunu caut sa-i botez. Principala mea sarcini aici

este si-i fac pe oameni si se obisnuiasci cumine, si.-i conving ci nu am venit sa le stric tra-digiile si felul de viagi, si ca nu ii voi forga cu ni-mic. E foarte important ca oarnenii sa fie pregi-tigi si te asculte, si nu-gi fie impotriva.

De obicei, inainte de plecare, slujesc SfrntaLiturghie, adesea intr-o cameri a Ciminului lo-cal. ii impartisesc pe copii ;i pe acei adulgi carearat;" un interes adAnc. Nu ma uit la ceas in tim,pul slujbelor. Apostolul gi Evanghelia le citesc inlimba rusi, ci.ci slavona bisericeasci le esre cu ro-tul stri.ina. Rugii, chiar gi cind sunt indepanagi deBiserici, arara respecr limbii de cu1t, o considerisfbnti, lisata din mosi-stri.mosi - o parre pufiningeleasa, dar importanti. a culturii lor. Ciukogii,insi., pur si simplu nu o inleleg si nu o prepiesc.

E cu neputinga si slujqri o priveghere de oatinoaptea intr-un asemenea sat. Se por face doat 72,Deum-ui gi scune panihide; resnrl ngaciunilor tre-buie spuse in cuvinte simple. E foane dificil si lucreziin asemenea locui. E dificil penmr ca ;abloaneleobisnuite de comportare ale unui preor nu se porri-vesc aici. Eram pregatit sa le ofer ceea ce au nevoiecei mai mulEi: slujbe, spovdanii, discuFi asupftrprcblemelor. Numai ci tocmai aceste lucruri ii preocupacel mai puFn. Aici este nevoie de o demonsuagie acredingei, in toati prolinzimea si simplitatea ei, in cu-vinte clare 9i cu fapte concrerc. Nu rimane nici unfolos din calatoriile misionare, din botezuri gi predic;daci dupi aceasa pleci gi la;i tonrl in nedumerire.

Semingele credinjei vor incolgi si vor rodi cuadevarat numai intr-o comunitate ortodoxa, iarcomuniunea se va forma numai daca exista cinevacare sa-i poad uni pe roqi acesri oameni. Aici. pre-onr.l mebuie sa mearga in toate plrgile teritoriuluicanonic, incAt poate ajunge in fiecare sat de douiori pe an, in cele mai Fericite cazuri. A;a ca md in-doiesc ca preonrl poate 6 acea persoana...

Cu cAt acumulam mai multi experiengi inaceste cilatorii, cu atAt mi smeream mai mult.Uneori mi intAlneam cu to[ localnicii si bore-zam vreo 60 de persoane. Alteori, o mulgime deoameni venea la slujbe, sau mergeam la;coali si

le vorbeam elevilor gi profesorilor despre multe,

fapt care mi fh.cea si. mi simt bine. imi {iceam

,,intreg programul" si plecam mulgumit. Dar

peste gase luni, cind revenearn in acel sat, totulpirea si fi fost in zadar. Singurul lucru bun eraci" mi salutau ca pe o persoani cunoscuti.

Apoi am ingeles ci., daca oamenilor nu le

pasi, nu voi avea nici o reusiti. ,,Munca" de ca-litate nu e suficienti - trebuie s5. triieqti aici, elocul unde se cere neuoin{a. Locul unde poti in-

Eelege cu adevirat, cu inima si nu cu minrea,

cuvintele lui Hristos: ,,Firi Mine nu puregi face

nimic" Ioil r5:5. Daci obfli vreun rezultat bun, seintAmpli de obicei printr-o minune si prea pu-gin datoritl implicirii personale a preotului.

Un exemplu uimitor al celorspuse de maisusUn exemplu uimitor pentru cele pome-

nite mai sus este modul in care s-a inteme-

iat comunitatea ortodoxi din satul Enmelen.

Cred ci este singurul sat in care o comuni-

tate si.teasci formara din ciukogi nu s-a des-trimat dupi ce a fost creati. E inci zdravind.,in ciuda unei izoliri aproape complete.

Zoia Mihailovna Oreskina, patroana singu-

rului magazin din Enmelen, a pierdut 300.000de ruble. incasirile pe o luni au dispS.rut pur sisimplu pe cAnd calitorea cu autobuzul, in mij-locul tundrei. Se indrepta spre zona centrali,

spre Providenia. O intAmplare incredibili...

Unde ar fi putut si dispari banii in tundri?

Nimeni nu a crezut-o, aga ci a fost acuzati de

deturnare de fonduri gi s-a pornit o ancheta. in

culmea disperirii, feme-ia - o pagAni convinsi,

cireia nu i-a pisat niciodati de crestinism - avenit Ia biserici. A6a am cunoscut-o.

Ce se putea face? Am aprins lumAnS.ri,

am fhcut un Te-Deum, apoi ne-am rugat cu

propriile cuvinte. in ziua urmitoare, banii aufost gisili. S-a dovedit ci i-a furat un baiat de

opt ani, care era in acelasi autobuz. Nimeni

CU NOI ESTE DUMNEZEU

nu l-a binuit. Dupa aceasti intAmplare, Zoia

s-a botezat gi a plecat acas5. fericiti. Doui luni

mai tArziu, cAnd m-am intors in Providenia,

m-a sunat sI mi invite in Enmelen.

Acesta e un sat tipic de ba;tinasj, cu weo 400

de oameni, .ase micufe, cu sobe, cirbLrne impor-

tat, sinii trase de ciini... Unii vorbesc nxa alF

ciukotS- Acasi la Znia mi qtepa o surprizi- in

locuinga sa am gisit o cameri de rugiciune, in care

se afau vreo zece localnici, venigi aici cu un scopanrune: voiau si mi asculte. Iati cum o scAnteie acredingei onodoxe s-a aprins in acest loc uimiror si,cu mila lui Dumnezeu, nu s-a stins.

in Enmelen exista deja o comunitate de pen-ticostali, astfel incAt aproape toli oamenii c:re au

inceput si vini la Zoia fuseser5.Ia slujbele protes-tante micar o dati; unii le frecventaseri vreme

indelungati. Cei din parohia noastri au impru-

mutat cu succes cAtwa elemente de la protes-tangi. Femeile citeau acatiste si canoane din car-

tea de ruglciuni, Bibliaqivieplz SfnTilnr, serveau

ceai. De asemenea, se rugau pentru anumite tre-

buinge atunci cAnd giseau rugiciunile potrivitein slavoni, sau cu propriile lor cuvinte. De fiecare

dati cind mi duceam acolo, slujeam Liturghia 9itoli se spovedeau si se impirtiseau. la Vecernii,

togi cei prezengi citeau cu voce tare micar cite

o rugiciune. la slujbele de Duminici, camiruga

din casa Tniei era neincipS.toare. Adulgii se strdn-

geau in jurul unei mese mici ce servea drept al-

tar, iar copiii se jucau in spate, pe canapea si, din

c.6nd in cAnd, plangeau si fi.ceau mofturi. CAinii- omniprezengi - incercau si ajungi in mijloc,

litrAnd cu indignare si muscind picioarele care

nu le dideau voie s5. inainteze. Toate acestea erau

atit de neobisnuite, dar inima mi s-a bucurat atAt

de mult! Nu-mi gasesc cuvintele pentru a spunecdt m-au mAngAiat cele traite!

Mai ales Ia inceput, am incercat si ajung in

Enmelen cit mai des posibil, micar de patruori pe an. Fiecare cilitorie dura de Ia trei la

gase siptimAni. Cea mai mare parte a acestui

timp il petreceam in Providenia, agteptind un

I

;,e . elicopter sau vreo curs5. nalionali care si ajungi

' unde aveam nevoie. Poposeam mereu;i in alte

orase din zoni (Ciaplino, Nunligran, Sireniki),

dar nimic nu se compara cu Enmelen.

La inceputul anilor 1990, in raionul

Providenia au activat misionari protestanfi si

harismatici. in fiecare asezare, acettia gi-au for-

mat comunitigi cu mult timp inaintea ortodoc-

silor. Ceea ce pentru noi a fost o minune, pen-

tru ei era un fapt obisnuit. Primii predicatori nu

si-au format comunitilile in satele mici, gi-au

ales doar candidali locali potrivigi gi au trimis

zeci de astfel de persoane la instructaj in centrelelor crestine (situate, de obicei, in Alaska inveci-

nata). in consecingi, una din zece persoane re-

usea si se intoarci. in satul natal gi si intemeieze

acolo o comunitate trainici. Desigur, a fost mai

usor pentru misionarii harismatici decAt pen-

tru ortodocsi. Aceasti denominalie pare si fie

creati anume pentru ciukcoli, intrucAt se po-

triveste cu arhetipurile constiinlei lor religioase,

inridicinati in samanism. Cred ca ar trebui si

adoptim ceea ce este mai bun din experienga lor

organizagionali, ba chiar mai mult, atunci cAndinsi.si viaga ne spune ca este corect.

Sunt multe lucruri despre care as dori sivi vorbesc. Despre grupurile misionare de stu-

dengi gi preoqi de la Academia Duhovniceasca

din Moscova si de cAnti.reli bisericesti, care au

venit trei ani la rAnd in asezimintele noastre.

Despre concertele Ior sau locurile pe care le-au

vizitat. Despre modul in care s-a dezvoltat pa-rohia noastri din Lavrentia, dupi realizarea ui-mitoare a primului si singurului pelerinaj dinistoria eparhiei noastre, la crucea de la Capul

Dejnevar. Despre singurul donator care a aju-

tat parohia noastri in togi ace;ti ani, fundagiafilantropici elveliani ,,Credinla in lumea a

doua'. Dar, daci. voi povesti despre toate aces-tea, il voi obosi pe cititor. De aceea, inchei cu

un glnd care nu este nou, dar este scump su-

fletului meu: in viala reali, lucrarea misionari

in linuturi indepirtate se reduce la un singur

lucru important: sd suprauie(uie{i tu insupi ca

un ltdeultwt crestin. Si nu cazi, sa nu dai ina-

poi, si nu stingi sclnteia credingei gi, pur gi

s implu, sa nu a jungi a lcool ic . Domnul insusi

va adiuga har, plinind neputinlele noastre. :}'

Pirintele Leonid JapokTraducere de loana Onofrei

Material publicat in original pe tutuu).noga-art. com

I in 1648, vcsrinLl marinar rus Semion Ivanovici Dejneva a descoper it aceasti

rreciroare inrrc Asia ;i America In cinsrea acestei rcaliz-iri, in acest loc s a

inillat mai rAziu o cruce, alarurr cle un bust al exploratorului (n red )

Miriam Capsali , la numai o sipt im5ni de la nagtere.

,rNa$tereanu esteo boaHl" (l)F*westeawemari* p* le.eme a*eluude-al optulea ccpil din familia Capsali

Venirea pe lume a unui copil este pregdtitd cu cea mai mare grijd deviitorii parinti:vor si beneficieze de aparatura cea mai performantd, despitalul cel mai renumit 5i , desigur, de medicul cel mai bun. De aceea,pentru mulfi poatq pdrea curatd nebunie sa hotardgti ca nagterea sdaibd loc acasd, sub asistenla unei moase - gi asta in zi lele'noastre, in pl incentru al Capitalei , in casa unui cunoscut jurnal ist: lul ian Capsal i . insd celeintdmplate au fost mai insol i te de-atdt:cleopatra a ndscut acasi mogit ide sotul ei ! Dumnezeu le-a purtat de gri ja gi astfel au mai dobandit unprunc, frumos gi sindtos, al optulea in famil ia lor: Mir iam.

CU NOI ESTE DUMNEZEU

- Cum api qjuns sa lua{i dzcizia aceasA, ca tw{te-rea sa aiba bc k uoi acasa, asistapt doar dz-o modstl?

Iulian Capsali: N-a fost o decizie pe cares-o fi iuat de la bun inceput. Tiebuia s5, nastem

la Polizu, dar maternitatea a fost inchisa pen-tru o perioada... $i, din pas in pas, am ajunsaici. intAi am vorbit cu o moagl, de altfel foarte

cunoscuti, care a fost insi reticenti - ne-a spusci ea nu asista o naftere acasi. Dumnezeu a

vrut si afu apoi de o moasi, despre care mi-a

vorbit o prieteni. Am sunat-o si ea a fost foarte

deschisi. O cheama Irina Popescu, e o tAnaraextraordinara, care a fXcut o facultate de moase(exista asa ceva, nu stiam inigial!). Imediat cumam sunat-o a venit si ne cunoasci, sa stam devorbi, si vada condiqii le din casi...

Cleopatra Capsali: A fost foarte driguga,ne-a vorbit despre ce inseamna sa nasti acasicu moasi. Inigial, eu nu eram chiar atA.t de l i-nistita, pentru ci aveam impresia ci ,,moaga'este acea asistenti. din spital care sti pe linga

medicul ginecolog atunci cAnd nasti. Or, nu

prea aveam incredere in asa ceva; dar, dupace-am vorbit cu Irina, mi-am dat seama camoasa este mult mai mult decAt o simpli asis-tenta. Din faptul ci fhcuse aceasta facultate

de trei ani, din felul in care aborda problema,mi-am dat seama ci este foarte competenta,

ca stie ce are de fhcut. in plus, urma ideileunui ginecolog francez, Michel Odent, carevedea nasterea ca pe ceva normal. De fapt,chiar deviza ei este: ,,Na;te cum simgi!".

AscultAnd-o, mi-am dat seama ci-mi placroate lucrurile astea: sa nagti acasi, in condigiiobisnuite, flri stres, fbri nici un fel de inter-venlie, sa te porqi firesc, si pogi face ce vrei,cand vrei. Mi-a mai spus ca nasterea nu 6re oboala, ci un lucru normal. Stai la tine acasi si,cind iqi vine sa nasti, nasti! Nasterea nu tre-buie sa devini. un factor de stres.

Pe mine, fapnrl ci trebuia si ma duc la spital mistresa goaznic. in primul r6nd nu gtiam daca voiajunge la timp, din caltta traficului, si nu stiam nici

33

daca voi gisi ingelegere acolo unde mi. voi duce -

pentru ci, anrnci cind nu ai medicul tau, qti plim-

bat de la unul Ia alnrl, te controleaza togi ruidengii gi,pAna la urmi, nu se uia nimeni la tine daci nu bagiin buzturare in stAnga gi in dreapa. N-ai nici un feldestatut. Nu maivorbesc de mizeriadin spitale, defapd ci nu poli sa te duci la o toaleti, de bagajulpe c:ue uebuia sil fac - care, in fiecare zi, deveneadin ce in ce mai mare, penrru ci in spital nu erau

de nici unele. Mi mai ingrijora gi ci lisam acasi ogrimadi de copii, iar soprl meu urma si bara toareziua drumurile pana la spiml. Ajunsesem din ce ince mai stresata - dar nu de nasterea in sine, ci de

,,ambalajul" asta al spitalului. . .Apoi, stAnd de vorba cu moasa, dupa tot ce

mi-a povestit, incepind cu teoria ,,Nagre cumsimgi!" - dintr-odati am simgit ci am scipat

de tot stresul! Am avut incredere in ea. Mai erasi experienqa mea, cu atatea nasteri dinainte...

,,Nagte cum sim[i!"- Teoria acedsta de care amintea[i, ,,Na1te

cum sim{i", este o teorie noud?

Iulian: Este, de fapt, o redescoperire a tra-diliei gi a naturalului - nu e nimic special.Deosebit este faptul ci acel medic de exceplie,

Michel Odent, a adus argumente stiingifice infavoarea nagterii naturale, a dovedit ci este maisinitoasi pentru mam5. si pentru copil.

Pe wemuri, bunicile noasffe na;teau acasi firiprobleme. Bunica mea a niscut la rXndul ei sase co-pii, wident ca acasa. Acum, si daci mergi la o dinicl

privati, unde platqti foarte mult, sistemul excesiv

de medicalizare a nasterii dmane acela;i, firi nici opanicrpare afeoian din pa-rrea personalului. Ei par-ticipi la un an medical nw la o na{tere - gi se com-porti ca atare si cu mama, dar mai ales cu copilul.

Copilul este luat imediar de langa mami si i setaie cordonul ombilical, lucru care am ingeles cinu este firesc. Copilul este bine sa mai stea puginlegat de cordonul ombilical, prin care isi rrage nunumai singe, dar si anumite substange care ii sunt

propice. E bine si mai stea legat vreo zece minute,

pentru ci sunt n\te celule speciale care trebuie si

ajunga la el - si atunci copilul trebuie pus pe piep-

tul mamei, cu cordonul ombilical netiiat, si simti

caldura ei si sa stea in asa-numigii ,,germeni ma-

terni". El i9i extrage, prin mama, posibilitatea de a

supraviegui, cu o mai ma-re putere decit un copil

care imediat este luat, i se aie cordonul si e dus

intr-o cameri cu algi zeci de copii!

Sistemul actual de nagteri 9i maternitiEile

de acum sunt frcute dupa un concept tribu-

tar doringei Statului de a controla nasterea -

cu specificitatea comunistS., unde totul era sub

un control absolut. Din picate, medicii gine-

cologi care au crescut gi-au invlgat in acea pe-

rioadi au rimas cu acest tip de raportare, de

control asupra nagterii. Niciodati, in mod nor-

mal, la nastere mama nu sri culcati pe spate,

asa cum sti pe o masi de control ginecologic!Mama se ajuta de gravitagie, sti in general pe

vine - asta ar fi pozilia natural5. a nagterii - iar

lucrul acesta nu se intA"mpla in nici un spital!

Cleo: futa pentru ci mamele sunt privite

ca fiind ceva ,,secundar"; in maternitigi, docto-

rul este ,,actorul principal", impreuna cu asis-

tentele. Mamele nu sunt decit un ..numar de

CU NOI ESTE DUMNEZEU

ordine", intri pe ,,bandi rulanti' - gi... gata!Nu conteazS. ce se intAmpli acolo, nu conteazi

daci una naste ugor, iar alta chiar are probleme.

Toate sunt anesteziate, e ca o fabrici...- Aceast,i na{tere a{i udzut-o ca pe o experi-

en(d ielita din comun?

Iulian: Faptul ci am asistat la nastere

nu mi-a creat impresia ca am fhcut un act

cu totul si cu totul deosebit. A fost voia lui

Dumnezeu. Pentru mine, asta a fost l im-

pede de la inceput; am realizat ulterior ci

Dumnezeu mi pregitise pentru asta... De

exemplu, moasa, Irina, i i povestea sofieimele ca se pot intAmpla lucruri care sunt

gestionabile, cum ar fi cordonul ombilical

in jurul gitului copilului. Eu eram lAngi

ele, dar cu alti treabl (scriam ceva) - si, cu

toate astga, am fost atent la ce vorbeau. Iar

lucrul acesta m-a ajutat in momentul nag-

ter i i . pentru ca Mir iam s-a n iscut cu cor-

donul ombilical in jurul gAtului si am stiut

sa fac faga situagiei! Daci nu ascultam ce

spunea Irina, n-as fi stiut ce-i de ficut, iar

copilul ar f i fost in pericol...

De asta spun ca n-am frcut noi un act de ero-

ism, ci pur;i simplu Dumnez€u a vrut sL ni se in-

timple asa;i si ne di.m seama ci, de fapt, si na;ti

acasi este normnli-

atea.Sina;ti la spi-

al, da, desigur - in

cazuri speciale, c.dnd

marna are diabet,

hipenensiune sau

ald boali gravi, dar

lucrurile astea se stiu

deja dinaintea na;-

terii... $i, dupi ce

am anungat pe net

curn a narcut so-

fla mea, am primit

foarte multe mesaje

de feliciare de la cu-

noscuF, Pnnffe care

2 octombrie 2O12,la trei ore de la nagtere.

si nigte prieteni din

afara girii, crre ne-au

spus ci acolo na;te-

rea acasi, cu moasi,

este ceva absolut nor-

mal. Un prieten din

Suedia mi-a spus

ci sogia lui a nlscut

acasi cu doui tinere

moase, iar o prietena

din Statele Unite mi-a

scris ci toate femeile

din parohia ei nasc

acasi, cu moasi. Au fost insi gi opinii contra, mult

mai puline decit mi a;teptam, mai ales din panea

celor care idolatr'urazAgtiinga care;i-au frcut din

ea un fetig...

,,Ne-am lugat la MaicaDomnului gi la tofi Sfintii..J'- Ce a insemnat legatura cu Dumnezeu in

acedstd experien{a?

Cleo: in primul trimestru de sarcina aln avut

mari probleme gi am fost nevoiti sa stau in pat.

Attrnci, parintele duhovnic mi-a spus cA am ocaia

si ma rog cit pot de mult - pentru ci eu nu prea

aveam timp pentru rugiciune, in timpul zilei, mai

ales. Acatiste si paraclise, ce vreau, sI citesc - insa

permanent sa spun Rugiciunea inimii. Mi-a spus

si iau cea mai lunga metanie din casa gi sa spun tot

timpul Rugiciunea, cAt de mult pot. Am simgit cI

mi-a folosit mult, mai ales ca o llceam cu mAna pe

bunica: mangAiam mpilul, pe careJ sim1eam...

Iulian: Relagia cu Dumnezeu nu trebuie

sa fie numai in momentul nasterii. Mama tre-

buie sl fie pregititl prin spovedanie, prin im-

partasanie... S-au rugat foarte mulgi prieteni

penrru noi , preogi , s-a rugat s i comuni tarea. . .

Ne-am simgit permanent in mijlocul acestor

rugaciuni - si lucrul acesta a contat enorm.

Am avut si un moment foarte delicat, cAnd

placenta nu mai iesea, iar cei de la Salvare au

klul ian Capsali:,,Maica Domnului a fost cu noi..."

zis ci neapirat trebuie s-o duci pe Cleo la spi-

tal. Noi chemasem Salvarea ca sa-i taie cordo-

nul ombilical, iar ei voiau si ia mama de-acasi

si s-o duci la qpital! Atunci am zis: ,,Gata, rolul

vostru s-a incheiat aici, vi mullumescl".

Cleo: Evident ca ei spun: ,Acasi n-ai niscut

intr-un mediu steril", gi copilul este dus la spi-

tal si injectat cu antibiotice - ceea ce mi se pare

absolut stupid, pentru ci dacl intervii cu anti-

biotice asupra unui copil atet de mic ii slibegti

sistemul imunitar. in plus, se gtie ci sunt foarte

multe spitale si maternitigi inchise tocmai din

cauza streptococilor. Toate Iucrurile acestea duc

la tratarea na;terii ca pe-un proces patologic...

Iulian: Eu nu vreau acum sa fac o pledoarie

pentru cr nasterea sa fie neasistati, mai ales ci am

prieteni medici qi am un mare respect pentru cei

ctre au acest mare dar de la Dumnezeu. Nu sunt

impotriva acnrlui medical atLurci cAnd este cazul- dar, repet, nasterea nu este o boali, este un act

fiziologic, care trebuie si se intlmple in condilii

normale, llra interuengie. in spiule, de exemplu,

pentm a se grabi procesul, se introduc hormoni

artificiali. Tot felul de proceduri care nu-gi au nici

un rost intr-o nastere normali. Nu gtiu de ce hor-

monii naturali ai mamei trebuie si fie inlocuitri

cu oxitocina sinteticil?... Mie mi se pare un lucru

care nu poate fi explicat decit prin fapnrl ci na;te-

rile trebuie safre rapitlz. Tonrl e gandit in termeni

de eficientizare, ftri si stim exact care este efecnrl

acestor intervengii asupra marnei si a copilului.

Imaginagi-vi ci lrina, moata, a dormit pe ca-napea cu Cleo cu doui seri inainte, cdnd a alutmai multe contracgii gi a crezut ci naste. Ne-a

spus ca ea nu crede ca o sa se intimple in searaaceea, dar a stat cu Cleo ca si. se simta in sigu-rangi. A;a ceva ar fi de neimaginat intr-un spital!

- Si placenta, cum a iesit pina la urma?

Iulian: Am pus mAna pe un mir de la

Sfrntul Munte, am insemnat-o pe burtici cuSfrnta Cruce si i-am rugat pe Maica Domnului

gi pe togi Sfingii ca placenta si iasi - si placenta aiegit foarte bine! in spital, in acesr moment, me-

dicul nu ar mai fi avut ribdare si ar fi intervenitmecanic ca si scoatl placenta. Este o intervengie

dezagreabili, in cel mai bun caz!...

De fapt, in aproape toate nasrerile normale,

medicii intervin si prin faptul ci foarte mulgi taiezona perineali din start, chiar daci nu e nece-sar, penffu ca asa-i mai simplu penffu ei (copilul

iese mai usor), dar penfiu mami, este mai dificil,

pentru ci tiietura trebuie cusuri, iar zona e sen-sibili.... Ulterior am citit ci, si daci se rupe puginla nastere zona perineala, acele rupturi se vindecamai ugor gi zona se poate reface frri nici un fel deprobleme, frLri intervengia medicului.

Cleo: $i mai e ceva: copilul luat de la mamaeste hrinit artificial, ceea ce este o aberapie! Copilulnostru, de data asta, a fost flnut pe bunica mea siel s-a dus singur, printr-un reflex nanrral, si a suptdin sAn la mai pugin de-o jumitate de ori de lanastere - lucru pe c:re n-o si-l vadi nimeni, nici-

odat5., inr-un spiml de srar, ci doar in acele clinici

unde existi acest concept de ,,nastere cu blXndege".Iulian: Solia mea era cu copilul in braje

dupi foarte pufin timp de la nastere si se plimbaprin casi, vorbea la telefon... Tod era normal.

- Dar cum a decurs nasterea, efectiu?

Cleo: S-a indmplat tonrl foane repede, penrruca Ia prima ori a diminegii s-a rupt apa, in somn, siaproape instantaneu au inceput contracEiile acelea

uriase de nagtere, din doui in doui minute. Nu

CU NOI ESTE DUMNEZEU

mi mai puteam migca. in primifazA, nu ne-arndat seama ce trebuie sa facem: moa;a nu era, si-am chemat Salvarea - ne-arn zis: ,,Daci nu estemoa;a, aga a fost si fie, o si mergem la spital!".Dar, in panica aceea de cAtwa minure, pAni amvorbit cu moa;a la telefon, mi-am dat seama cinu mai pot si mi mryc gi nu voi reusi si mi urcin Salvare. Apoi moa;a ne-a linigtit gi ne-a zis si neapucim de treabil Dupi ce m-am linigtit, am a+-onat. $i moasi a fost, pini la urmi, Iulian...

- Cum afost?

Iulian: Pi.i, te intireste Dumnezeu in mo-mentele alea, nu ai incotro! A fost bine, dinpunctul meu de vedere a fost o nastere per-fecti l Maica Domnului a fost cu noi...

Copilul, cand a iesit, cu cipgoml inu-o parte,aproape ci imi arata cordonul ombfical din juml

Son"i - gi l-am tras peste cap. Iar copilul a purursi iasi, un pic ajuat gi de mine; am flnut pugin, casi nu fie o exprrlzis foane rapida. Asta o auzisemtot in discutiile dintre Irina si Cleo.

Cleo: Multi lume m-a intrebat daci am arutcopiii acasi in acel moment, 9i daci nu s-au socltsi. asiste la nastere!Am avr.rt doi dintre copii acasi,gemenii de 14 ani, si nu, nu s-au socrt. Probabilintrebarea asta vine din faptul ci. lumea se gAn-degte la ceea ce se indmpli in spital - urlete, ge-mete - dar n-a fost a;a: copiii ne-au fost chiar deajutor. E adevirat ci nu i-am lSsat si intre atunciin cameri' Sogul meu i-a trimis afari 9i a inchisuga, dar din cand in c6nd le striga: ,,.{du-mi unprosop, adu-mi un mop!". Fata era pregititi, sti-tea langi ugi gi ne aducea absolut tot ce trebuia,

dar nu s-a socat cAtugi de pugin! Biiatul a fost laniste cumpirituri, in apropiere... Stiau ci. nasc sici. nu aveau de ce si Ie fie teami. Au participat 9ine-au ajutat cAt de rnult s-a putut. I

(ua urma)

Material realizat de Raluca Tiniseanu

Fotografii de Ana Capsali

,&miwtrF| t. ,\ti:,

Colonizarea culturali a Romdniei (l):

siluirea limbiiAm vdzut in numdrul trecut cum a fost pusd la coll gi,,disciplinatd" Biserica decdtre elita modernizatoare a RomAnieiin secolul al XIX-lea 5iinceputul secolului alXX-lea. Ardtam acolo cd fenomenul de marginalizare Sitransformare a Ortodoxieiintr-o,,religie toleratd"- anume, secularizarea - nu s-a redus la confiscareaproprietati lor, lucru indeajuns de grav in sine, ci gi la confiscarea invd{dm6ntuluibisericesc, la ingradirea gi occidentalizarea unor mijloace de exprimare religioasd(picturd, cAntare), la restrictionarea accesului la monahism etc.

Prin urmare, secularizareia a fost, de fapt, g6nditi ca o aplicare a unuiintregmecanism de colonizare culturalal a rom6nilor - menitd, pe de o parte, dezraddcindriideprinderilor, concepliilor gi chiar a limbajului,,vechi'j specifice unui popor agricol,rdsaritean gi ortodox, gi, pe de alta, inlocuirii tuturor acestora cu deprinderi, conceplii5i-un limbaj nou,,,modern'f care sd corespundd unei na{iuni a5a cum o concepeauelitele modernizatoare ale Rom6niei.

Spre exemplu, un lucru despre care se vor-

beste foarte pulin este chiar impactul pe care l-a

avut aceaste ,,modernizare" asupra limbii roma-

nesti. Limba, element esenfial al oricirei culruri,este totodati un domeniu strategic pentru in-

gineriile sociale moderne. Nu degeaba GeorgeOrwell, in romanul siu ,,1984", imagina pro-cesul neintrerupt de inventare si impunere a

,,nou-vorbei" - prin cue puterea totalitari sta-

bilea discrelionar semnificagiile cuvintelor camijloc de control al gAndurilor individului.

Cine stdpineste semnifcapiile cuuintelor stdpi-

ne;te, intr-o bund masurd, ;i minyile oamenilorin cazul nostru, modificirile nu s-au produs, peatunci, intr-atXt de violent. Dar ofensiva a exis-

tat si ea a reusit si mutileze, intr-o anume mi-

suri, Iimba si gindirea romAneasca. Cine vrea siaibi o imagine plastica a acestui proces nu are

decAt si ia un text literar din perioada pagoptisri

gi si-l compare cu un text din perioada istorici

anterioari, sau cu unul folosit in cirgile biseri-cesri vechi. Limbajul textelor pagopriste este ti-pitor, strident, franguzit, cu exageriri de care

au flcut haz si boierii mai moderagi (a se vedea

Vasile Alecsandri, in a sa ,,Coana Chiriga') - nezgArie urechea si frapeazA prin aerul siu de pro-

dus artificial, rapid expirat. Nu are farmec, ci,

dimpotriva, este pur gi simplu caraghios. Limba

pa;optbdlor a expirat rapid pentru ci era arti-

ficiali - si creatori ca Eminescu sau Caragiale

au stigmatizat aceasti orientare culturali. pe care

un clasic o numea, sugestiv, ,,begie de cuvinte".

,,BeEia de cuvinte' - termen extrem de rele-vant, c;.ci semnifica nu doar o babilonie a terrne-

nilor gi a ,,creaEiilor" literare de imitagie facila, ci o

confi.zie concepnrali, o gaunogenie liuntrici gi o

pierdere a sensurilor culrurale proprii. Nu ne refe-rim aici doar la problema creagiilor literare proaste,

ci la o problema mult mai adinci, ce gine de pier-

derea idtntitapii dnrab organice - fara de czre per-

soana devine un chimval rasunator si gol, lipsit de

discernimant gi prada modelor intelecnnle, ba, mai

grav, mecrnismelor de putere gi dominare ale unor

AL OPTULEA VEAC

elite machiavelice. Diveryi cercetitori au conside-rat ci limba (in genere, nu doar cea romAni) este o

structrxi culrurali care implinqte frmqia urt.tt cod

purt'inr de semntfcapii: prin stipAnirea limbajului gifolosirea lui, oamenii \i comwrici mesaje pe carele codifici 9i le decodifici in fi.rnqie de inlelesurile

pe care le mogrcnesc si transmit mai depane. O nrl-

burare, o intervenfie brutali in strucnua Lngvisrici

a unui popor schimbi sau modifici modelul cr"rl-

turuI al acestuia- i.r "cest

sens, o alti formuli cele-

brl lansati de Titu Maiorescu - ,,forma ftri fond',

prin care desemna procesul de imialie superficiali

gi gribid a civilizagiei orcidentale de caue elitele ro-

manes,ti - poate avea o adAncime mu mare: formalinguisticd a noii Ront^ilnii, a,,Ronuiniei modernz", era

o forna; artifrcialt care gawa un model ailtural k

felde artifctal;i gaurws ;L prin consecinyrr, pmonali-

dip lipsite de consittenli. Crlebnrl RiciVennriano,

Mircea Vulcinescu a identificat, prin intermediulcuvintelor,,,fata proprie a poporului, lSsati deDumnezeu, chipul lui de a vedea lumea gi de a ordsfr6nge pentru altii".

AL OPTULEA VEAC

preliosul caraghios al lui Caragiale din ,,O noapre

fumrnoasd' (1878), nu este doar un simplu perso-naj dramaturgic, ci reprezinti un tipar culnralpen-tru dnerim€a \Temii sale.

Acest lucru a fost sesizat de acela;i Dostoievski-la care facem din nou trimitere datoriti similariti-gii proceselor culturale de modemizare prin care autrecut popoarele roman 9i nu in secolul al )OGea.Asdel, reGrindu-se la moda rusilor din inalta socie-tate de-a vorbi in lianceza, scriitoru.l remarca fapnrlca rezulaul lingvistic era un fel de jargon, o l;mbamodta,,care nu-i naturali, ci construiti, o limbifanmstici si dementi, tocmai pentru c.i. e luata cuatAa inddrjire drept autentici - intr-un cuvAnt, olimbi care nu-i deloc frarrceza, intrucnt nqii (ca dealdel, orice persoane de alta nagionalitate) doar in-vaga un jargon striin, prefabricat si, poate, cel mult,impeninenp defiuer aflazri, urmadprobabil si deideile de acelagi tip'. Conclwia? Cei care procedazAasdel ,,singui isi condamna bietele capete la trisnrldestin de a nu avea toaa viaga nici o idee proprie",iar intelecnralii din aceeasi categorie devin ,,crvadezridS.cinat, firi temei si frra principii, mediocriinternaEionali purtaEi de toate vAnnuile Europei".

Diagnosticul lui Dostoievski se aplici integralsi in cazul rominesc. Fandoseala piturilor,,sub-

1iri" ale popoarelor rasarirene a cosrar scump.saracind nu doar bagajul colectiv culural, dargi discernimAntui personal. Un fenomen care adus la o instriinare a noastri: o instrainare d.e noiin;ine ;i unii dt alyii, o instrainare intre parin[i /copii, inne elita ;i popor inne sineb pe care-l af;ampub lic ;i intimitatea noartra steatpa.

in schimb, este suficient si deschidem Bibliade la 1688 pentru a descoperi acolo o limbi auten-tici, ce poana o pecete de tainica viagi. Se simte cinu era o limba a c.ancelariilor sau a modelor cul-turale, nici a unui numar restrAns de cinurari,ci era limba vie a unui popor viu. F,ste o limbiplini de gust si mireasmi, o limbi care deschideorizonturi si semnificagii, spre deosebire de ,,pasi-reasca' fadi a limbii pasoptisre, atAt de reductiva,cu semnificrlii valabile doar pentru acel timp si

doar prin identificarea imprumunuilor din fran-cezi. Nu este deloc lipsit de imponangi nici fapnrlci Mihail Eminescu, de pildi - ata cum a atitatAcademicianul Virgil Candea- se inspira in prelu-area unor termeni lingvistici din vechile traduceriin romAni ale Sfrnnrlui Nicodim Aghiorinrl, dela 1819. Poenrl cauta o limbi romAna care sa aibavAna autenticitilii gi gasise drept sursi de inspiragieinclusiv aceste manuscrise patristice.

Mircea Vulcinescu a fost primul care a sesizatfapnrl ci structlua lingvistici sau, mai simplu spus,limba unui neam este ebmentul-cheie al tiparului sAuculnral. Astfel, prinu-o investigare a semnificagiilorlimba.iului romdnesg el a reconsrruit,,dimensiunearomineasci a existengei" - adicl viziunea asupra lu-mii pe care o avea poporul romAn, cea care-i ghi-deazi aqiunile, alegerile, arinrdinile in faga viefli gi amo4ii. Nu este.vorba aici despre o viziune similari

celor propuse de filosofi sau de lirerai, ci de un modintim inridicinat in adincul suflenrlui, deseori firasi aiba o exprimare explicira, dar intotdeauna pre-zent, fie si in mod inconstient, in omul romAnesc.

De aceea, indepinandu-ne de propriul tipar cul-nral, adoptind modele striine, Ia$ndu-ne colonizagicrntural, suntem condamnali ori unei superfciali-tagi anoste 9i sterile (redusj la reproducerea stereotipaa unor formule de imprumut), ori urui permanentconflict interior inue ceea ce am fost invaga! 9i ceeace, in adincul suflenrlui nosuu, simdm gi nazuim.Demersul acesrui filosof si manir crqtin avea tocmairosd de a gisi impicarea cu propria noastra dimen-siune launuica, cea autentica, de a identfica, p.in i"-termediul limbajului, al cuvintelor, ,,faga proprie a po-porului, lasaa de Dumnezeu, chipul lui de a vedealumea gi de a o risfi'ange penru allii".

...Un chip, din picate, adumbrit si cio-bit de colonizarea culnrrala prin care arn rrecur.Fragmentarea limbii a colrespuru fagmentdrii cubu-rab a poporuluz. Cum rema-rcurl mai sus, un fe-nomen de instrainare de noi insine s-a insintnt inliuntnrl nosru - si nu ne-a mai pdrasit de douaveacuri, de cand raticim prin istorie ca nigte bez-metici, cuprinsi, parci, de-o begie provenita din

i

Pdrintele Rafail (Noica):,,Criza noastri in Biserici este cinu maivorbim sensul cuvintelor Pirintilor no5tri in Duh'i

adi.parea la tot felul de izvoare culturale apusene

stitute. Asa se face ca nu mai suntem formagi intr-

o culturi organica, vie 9i intreaga, ci intr-o iltura

moztzicak, eclectici, compusa din numeroase in-fluenge, ce ne face si ne simgim parca neintregi,

incomplef, neterminaqi, intr-o postura de osAn-

digi ai istoriei: cu standardul culturii ,,superioare"occidenta.le atirnand deasupra ochilor si pringi in

acela;i timp, ca intr-o capcana, in ceea ce unii con-

sideri, spre nenorocirea lor, a fi un fel de mocirlirespingatoare, amorft. Ce sa mai spunem despre

genera[iile acnrale, la care abia mai ajunge clte-unfiricel de mireasmi din cultura acestei lumi vechi,

prin tamiia care mai ajunge, uneori, strecurAndu-

se, afara din biserici in lumea atfu de nebuni, si ba-

bilonica in care triim astazi?

in zilele noastre, Pirintele Rafail Noica a remar-

cat eftctele modernizarilor qi schimbarilor succesive

ce au despuiat, pe alocuri, cuvintele de semnificaEi-

ile lor profunde, raponAndu-se critic la babilonia desensuri pe c€ue o acordi.m cuvintelor duhovnicesti:

..Criza noastra in Biserica este ci nu mai vorbim

AL OPTULEA VEAC

sensul orvintelor Piringilor nogui in Duh. ToatiuFilocalicar, (calnra Sfnpilnr Pannpi - n.n) este pen-

tru noi o carte inchisa!... Cuvintele le ingelegem -

dar sensul este alnrl. Noi astizi suntem in acea stare

de vavilonie, de amestec, nu de limbi, ci de senstui

ale cuvintelor, in care suntem dezbisericigi. Ne dez-

bisericim, ne invitregim de Dumnezeul nosml, ne

invitregim de noi, de fuea noastri, intram inu-un

divo4 cu noi insine - gi ista este, poate, izvonrl esen-gial al sfAgierii omului postmodern'.

Si recuperim o limbi veche, o culruri veche,

care, inffe timp, au fost supme proceselor de mo-

dernizare este greu, daci nu imposibil. Problema

nu este insa atAt una culrurali, cit duhovniceasci.

Limba este legati strAns de viaja noastri, intrucXt

viaga cuvintelot duhul lot este legat strdns de tra-

irile noastre duhovnicesti in limba romAneasci.

&"d"., singura noastra gansi este si ne imbogi-gim viaga in Hristos-CuvAnn-rl. Cici nu intAmpli-

tor Fiului lui Dumnezeu i se spune gi ,,CuvAnnrl",El insu;i fiind Cel catre care duc roate ragiunile;i

cuvintele lumii noastre, atunci c.ind se realizazA

potrivit sensului ce le-a fost dat de Zditoml.

Cuvintele sunt ca gi frntAnile. Cu cAt scoatem

mai mult din adancul lor, cu atat ele se improspa-

teazl gi Ii se imbogageste sensul. Si ciuti.m a resta-

ura prin tr5.ire sensul profund, simbolic, duhov-

nicesc al cuvintelot cici prin ele ne exprimi-m

taina sufetului, prin ele descoperim taina celui-

lalt gi ne imbogagim in dragostea fagi de oarneni,

prin ele atingem sensul suprem al cuvXntului -

acela de a vorbi si comunica cu Dumnezeu. I

loan Bucur

I Folosinr cuviinrul ..rz/tazi ',

in lccst ar ricol. in sensul siru cel rnai lrg cu purinti:

viz-iune desprc via i, obicriuri, rradidi, arirudini, comlmnmrenrc, pmcrici smiale- rot ceer tt tlcprindc un urr cuc fact pine dinrro comunirare mumc Nu il

fblosim, rgrclq in senstd restnins de cullrni litereni, spiriuli erc

: De alrfcl, chiar

-l-im Maiorescu vorbesrc despre ,,neadevir in aspiriri,

nerdevir in politicir, ncrclcvirr il poezie, neadevir pini in gramatici,

neadevirr in toarc f i r r melc de manifbsrare a spir i rului publ ic" Falsiratea era,

r;rdar, atir dc cxtinsi incir rficrr pinri ;i strucrura filokrgici a limbii Jude-r.rr . r cr,r v,r l . r [ , i ] , r i perr r rr r . t . r ro ' . r r , , l i i l . . i nr i nre r lc a rver invr rr tor i ' i te ' r i .

lnr f icut;col i pr in srre, s i inr inte dc r area profesori capabi l i , am deschis

qimnazi i 1i universir . : rr i s i anr lals i f icat insrrucr iunea publ ic i ' Concluzia

rcesrei st i rr i de fapr, in carc ibrrnelc sunt dcspir l i re t lc f i rnd esrc drast ic ir :

..]lsre mai bine sir nu lacem o scoali cicloc, dccir si laccm o scoalir rea'

Mitorul cdrfii in era lnternetuluieasa n* dim',nueazil Internetul dorinla gi putinfa de a mai citi

Dintre toate medii le informafionale, cartea a rezistat probabi l cel maibine influenlei Internetului. Este adevdrat cd editorii de carte au suferitpierderi destul de insemnate in cifrele lor de afaceri odatd cu trecereapagini i t ipari te pe ecranul computerului, insd forma propriu-zisa a carl i inu s-a schimbat prea mult.

,,O secvengi lungi de pagini tipirite, adu-nate intre doui copergi tari - cartea s-a do-vedit o tehnologie remarcabil de robusti, ri-mXnAnd folositoare si populari timp de pestejumitate de mileniu", observa intr-o cartedespre fenomenul Internet si efectele saleanalistul media Nicholas Carr.

,,Nu este greu sa inEelegem", continua ace-lasi autor, ,,de ce ca4ilor le ia mai mult timppini sa faca saltul in era digitale. (...) Carteaisi pastreazi mai multe avantaje competitivefaga de computer. Pogi lua o carre pe plaji, fhrasa te temi (ca la computer) sa nu intre nisipprintre componentele sale. Pogi s-o iei in pat,fira si stai cu frici si nu cada pe jos daci seintAmpli si alipegti. Pogi si versi cafea pe ea.Pogi sa stai pe ea. Pogi s-o pui cu faga in jos pemasa, deschisa la pagina la care te-ai oprit dincitit, iar ci.nd o iei din nou dupi citeva zile,va

fi exact asa cum o lisasegi. Nu trebuie si te in-grrjorezi niciodati. ca trebuie s5. incarci carteala prizi sau ci. i se termini bateria'.

,,De asemenea', continui Carr, subliniindun avantaj foarre important al cirgii tiparite fajide cartea on/ine, ,,experien;a cititului tinde sI fiemai buna in cazul cirgii tipirite. Cuvintele im-primate pe o paginl in cerneali" neagra sunt maiusor de citit deci.t cuvintele formate din pixelipe un ecran iluminat din spate. Pogi si citesdo duzini. sau o sut5. de pagini tipS.rite, fbri si-

Ei oboseasci ochii ca atunci cAnd citegti chiar sinumai un scurt fragment online. Parcurgereaunei cirgi este mai simpla ;i, dupi cum spunprogramatorii de sofiware, mai intuitiva. Po;irisfoi mult mai repede si mai usor paginile ti-parite, decnt paginile virtuale. $i pogi face no-tige pe margine, sau pogi sublinia pasajele care teimpresioneaza sau care te inspiri. Pogi chiar si-i

;

II

I

I

ceri autorului unei cirgi si-gi dea un autografpe

pagina de titlu. CAnd ai terminat-o, o pofi fo-

losi ca si umpli un spaliu liber din raft - sau i-o

poli imprumuta unui prieten".r

in pofida tuturor acestor avantaje, nici car-

tea nu a fost ocoliti de revolulia stArniti de me-

diile informagionale digitale. Scriitorul Steven

Johnson remarca faptul ci ,,migrarea cirgii pe

rilinul digital nu va insemna simpla inlocuire

a cernelii cu pixelii, ci dupi toate probabilitijile

va schimba profund felul in care citim, scriem si

comercializim cirgile. (...) Mi tem ci una din-

tre marile bucurii pe care ni Ie produce citirea

ciqilor - cufundarea totali intr-o alti lume sau

in lumea ideilor autorului - va fi compromisi.

Cu tolii vom citi ci4ile, poate, in felul in care

am inceput si citim ziarele si revistele: cite un

pic de aici, cite un pic de dincolo".2

ConfirmAnd parca aceste temeri,

Christine Rosen de la Centrul de Politici

Etice gi Publice din \Washington D.C. igi

povestea propria sa experiengi de lectura pe

Internet a romanului ,,Nicholas Nickleby'' al

lui Dickens: ,,Degi la inceput eram usor dez-

orientati, am reugit repede si ajustez ecranul

si sa stapinesc butoanele de smoll gi de page-

turn. Cu toate astea, imi fugeau ochii incoace

si incolo pe text, asa cum mi se intAmpli cind

vreau si. citesc mai mult timp direct de pe

ecranul computerului. Motive care sa-mi dis-

traga atengia apSreau cu duiumul. Am ci.utat<Dickens, pe'Sfikipedia, apoi am sarit direct

prin vizuina de iepure a Internetului (aluzie

Ia uizuina de iepure din ,,Peripeyiile Alisei in

fara Minunilor" de Lewis Carroll - n.n.), ur-

mind un link despre o povestire scufta a lui

Dickens, nMugby Junctionr. Douazeci de

minute mai tirziu, inci nu mi intorsesem la

lectura mea online din uNicklebyr".l

De o experienli extrem de aseminitoare

a avut parte si istoricul David Bell cAnd a

incercat si. citeasci pe ecranul computerului

noua carte in format electronic ..Geneza

AL OPTULEA VEAC

Vook (video-book) - cartea in format electronic cecontine secvente video inserate in paginile virtuale.

propagandei napoleoniene". Bell povesteste:

,,CAteva clicuri gi textul imi apare pe ecranul

computerului. incep si citesc, dar, desi cartea

e bine scrisa gi instructivL, gisesc ca mi-e

deosebit de greu si mi concenrez. Risfoiesc

in sus si in jos, caut cuvinte-cheie gi mi

intrerup chiar mai des decit de obicei ca

sa-mi umplu din nou ceasca de cafea, si-mi

verific e-mail-ul, sa vid noutalile de pe glob,

si-mi rearaniez fisele din sertarul biroului

meu... in cele din urmi, reusesc si termin de

parcurs cartea gi-mi pare bine ca am citit-o.

insd o siptimAni mai tArziu imi vine extrem

de greu sa-mi mai amintesc ce am c i t i t " .a

Explicagia ar fi c5., atunci cAnd o carte ti-

piriti - indiferent daci este o carte recent

publicati despre viaga unui sfint contem-

poran, daca este o carte din secolul al Vl-lea

precum ,,Scara" Sfhntului Ioan ScS.rarul sau

daci este o carte laici - e transferati pe un

dispozitiv electronic conectat Ia Internet, ea

Bear ing ; H/ i tness

Want to keep it sintple? Check out the "Read" uietu by clickingbutton in the "Charge \lieus" secfion in the upper nght comet

AL OPTULEA VEAC

And there was in me sonre din certaintv that bv these visionsalone I would be fatally changed

Bul the very room was losing its substance as if a soundlesslvind of terrmcforcelvere blorr'/tng rt apart Thevtsron had alreadybegun

We r,vere ridrng horseback lhrough a foresl, he and I And thetrees \^/ere so high and so thick that scarcely any sun at all brokethrough t0 the tragrant, leaf-strelvn gr0und

Yet we had no time to l inger in this maglcal place We hadcome to the fresh-ti l led earth that surrounded a yil lage Isomeho\r/ knevd was called Knorwood. lvtth its gabled roofs andits liny, crooked streets t /e sa,!v the nronastery of Knorwoodand the lf i le church with the bell chiming vespers under thelowering sky A great. bustl ing l ife resided in Knonvood, athDUSand voices rising In common prayer

Far beyond on the rise above the loresl, stood the roundtolver ol a truly ancient castle, and to that rurned cffslle--no morethan a shell of itself anymore--as darKness lell in earnest werode Through its empty chambers we roamed impetuouschildren the horses and theroad quiteforgotten andtothe lordof the castle a gaunt and rvhite-skrnned creature standrng

se transformi in ceva foarte aseminitor cu

w website. ,,Cuvintele cirlii sunt inviluite

de toate sursele de distragere pe care le fur-

nizeazl, un computer conectat la regea. (...)

Liniaritatea carEii t iplrite se risipeste, ; i la fel

si atenlia calmi pe care aceasta i-o incurajeazi

cit itorului"i - nota Nicholas Carr.

Se preconizeazl, c5, schimbarea modului

de a citi va aduce schimbiri si in stilul de a

scrie, f i indca autorii si editori i se adapteazi

la noile obiceiuri si asteptari ale cititorilor. O

parte dintre acesre schimbi.ri vor fi drama-

tice. Una dintre marile edituri din America,

Simon 6 Schuster, a inceput deja sa publice

romane in formar electronic conginA.nd sec-

venge video inserate in paginile virtuale ale

acestora. Acest tip hibrid este cunoscut sub

numele de uooh (de la uideo sl book). $i alte

companii au in plan experimente multimedia

asemanatoare. ,,Toati lumea se gindeste la

cel mai bun mod de a pune impreuna cirEile

si informalia in secolul 21", spune directo-

rul executiv de la Simon 6 Schuster, JudithCurr, explicAnd motivul creirii genului uook.

,,De acum", a adiugat ea, ,,nu mai merge si ai

doar text cu desflsurare liniari'.6

Mulgi analiqti consideri ci este doar o

chestiune de timp pina cAnd funcliunile

reEelelor de socializare vor fi incorporate in

cargile digitale, transformind cititul intr-un

fel de ,,sport de echipi'. Vom sta Ia chat gi

ne vom transfera intre noi note virtuale, in

timp ce vom ciri rcxte online. ,, in curAnd",

afirma Ben Vershbow de la Institutul pen-

tru Viitorul Ci4ii, ce face parte din Centrul

Annenberg pentru Comunicare de la U.S.C.(Universitatea Californiei de Sud),,,cirgile

vor cuprinde in ele discugii, at6.r chat liue, cdt

si schimburi asincrone prin comentarii; i ad-

notiri ale tuturor. Veli putea vedea cine mai

citeste acea carte in acelasi moment si vegi pu-

tea deschide un dialog cu acegtia'.7

Se preconizeaza a;adar ca Interneul va ffans-

forma toate mediile informalionale in medii in

care oricine poate scrie sau modifica conginutul.

Aceasti tendingi va avea, in mod inevitabil, un

efect cu bitaie lungi asupra stilurilor de a citi gi de a

scrie - deci gi asupra Iimbajului lnsui. Privind din

perspectivi. istorica, in antichitate scrisul se practica

de catre scribi, iar textele scrise erau citite cu voce

tare. CitinLl in gand era. in cea mai ma-re pa-rte. ne-

cunoscut si nepracticat in antichitate. intr-un pasaj

celebru din ,,Confesiunile' sale, Fericirul Augustin

descria surpriza pe cre a avut-o cind, in jurul

anului 380 d. Hr., l-a vizut pe Sfrnnrl Ambrozie,

episcopul Milanului, citind in gand. ,,Cand citea,

ochii sii alunecau pe deasupra paginilor, iar duhul

siu scurta inEelesul rAndurilor, in weme ce glasul

gi limba sa se odihneau', nota Fericinrl Augr.rstin.

,Adesea, cAnd eram;i eu prin preqmi, (...) il ve-

deam cum citegte in ticere - ;i niciodati in alt fel".

Nedumerit de un asemenea obicei de lecnrra ce i

se parea neobignuit, Fericitul Augustin se intreba

daci nu cumva Sfrntul Ambrozie ..avea nwoie

43

si-gi cruEe vocsr, care dgr-qea cu usurin;a'.S Dupa

cum scrie Nicholas Carr: ,,Cand forma ca4ii s-a

schimbat pentm a favo|ua citinrl in gAnd (in lo-

cul celui cu voce tare), unul dintre rezultatele celemai imponante ale acestui fapt I-a constituit dez-voltarea scrisului pmoral. Autorii, putAnd presu-

pune acum ca un cititor atent, profi.rnd implicat in

lecuri. atAt intelecnral, cit si emoEional., ua ajunge

pAnd k srtryrt;i b ua mulpuml, au trecut repede

dincolo de limitele conversaliilor obignuite gi au

inceput sa exploreze o bogigie de forme literare,

dintre care multe nu puteau exisa decAt pe foaie.

Noua libenate a scriitonrlui a condus, dupi cum

s-a vizut, la o adevarata explozie de experimentari

ca-re au imbogagit vocabularul, au largit fiontierele

sintaxei 9i, in general, au crescut fexibilitatea gi ex-

presivitatea limbajului. Acum, c.ind contexd ci-

tirii se schimba din nou, de la pagina scrisi de un

singur autor la ecranul pe care scrie toati lumea,

autorii se vor adapta inci o data. (...) P. masuri

ce preocupirile sociale vor ajunge sa le depa;easci

pe cele literare, scriitorii vor fi nwoigi s5. renunEe Ia

vimrozitagi si experimentari, in favoarea unui stil

simplist 9i accesibil flltLuor. Scrisul va deveni doar

un mijloc de a inregistra vorbiria".e

Toate acestea vor diminua stradania de a

tinde citre perfecliune, cAt si rigoarea artistica gi

morali pe care o presupune aceasta. ,,Ca exem-

plu', scrie acelagi N. Carq ,,sa aruncim doar o

privire pe istoria corespondengei dintre oameni.

O scrisoare persona-li scrisi, de pildi, in secolul

al nouisprezecelea, are foarte pugine asemaniri

cu un e-mail personal sau cu un SMS scris azi.

Complacerea noastri in plicerile colocvialitigii

si ale imediatului ne-a dus la o diminuare a ex-

presivitigii ;i a exprimarii elocvente. (...) Pregul

pe care il vom plati va fi o continui reducere,

daca nu chiar, in final, o rupturi completi a le-

giturii profunde ce se stabileste intre scriitor si

cititor".10 (CAt de important este acest aspect in

cazul in care citim o carte scrisi de un Sfhnt!

Sa ne gAndim o clipi si la cit de mult pierdem

renungAnd la comunicarea cu acel SfAnt prin

AL OPTULEA VEAC

intermediul citirii cuvinrului siu!) ,,Practica ci-

tirii atente gi profunde, care a inceput si fie po-

pulari odati cu invengia lui Gutenberg (...), va

fi din ce in ce mai rari si, dupi toate probabi-

litigile, va rimAne aribuul doar al unei mici

elite"l r, preconizeazd,acelasi N. Carr.

Aceasti tendingi de a citi tot mai pufin,

generalizati. in societatea de astizi, a inceput

la noi in lari in special dupi 1990, de cAnd

televiziunea ne bombardeazd. cu o avalanga de

programe, mesaje de tot felul, show-uri gi ptt-

blicitate; de asemenea, ritmul tot mai alert in

care ne ducem viaga a contribuit gi el semnifi-

cativ Ia pierderea gustului pentru citirea ci.rgii

bune si de folos duhovnicesc.

De.ja sunt doui decenii de c6nd in RomAnia

se remarci. aceste tendinge. insi pani de cAgiva ani

incoace, perioadi coinciz.And cu prohGrarea sci,-

pati de sub control a Internenrlui, nu a mai existat

niciodati ceva cre sI ne distragi si si ne distruga

atentia, concenffarea, citinrl ;i rugciunea intr-un

mod atAt de puternic si de insistent precum folo-

sirea in chip riu a acesrui mediu informagional -

Internenrl -, cu efecte atAt de devastatoare in spe-

cial asupra copiilor nqtri, dar;i a intregii societigi.

Sa ne trezim, pAni nu e prea tirziu! I

Lect. univ. dr. Andrei Drigulinescu

I Nicholas Carr' lhe Shallorvs (Arlanric Books, 2010), pp 99-10{)I Sro,en Johnso,r, How the E-Book Will Change the'Wav Ve Rerd end\?rire (Vall Streer Journal, 20 april ie 2009)lChr isti nc Rosen, I 'cople of thc Scrren (New Arlen ris, 20013)

"t)rvid A Bell, Ihe Bookless Future: \Mrrr rhe lntctncr ls Doing roScholarship (New I{epublic, 2 mri 2005)'N icho las ( lau , op , c i r , p 104.('

Moroko Rich, Curling Up with Hvbrid Books, Videos lncluded (Ncrv

Yorl< Times. 30 septembric 2009),

Andrew Richard Albanese, Q&A: 'Ihc

Social Lifc oi Books (Librrry

Journal, I5 rnai 2006)' ' S f : in tu l Augusr in , Con les iun i (Ed i ru ra Nenr i ra .2010) , p 177')

Nicholas (larr, op cir , p 107

" 'N icho lm Car r , op c i r , p 108

" Nicholm Cerr. op cir , p, 108

R : . r - '

Bine-ati venit la Minist irea Oaga!

W&rintele lsnb ds la Oa;a - de la catedra Universit;tii,{ffi*me*i in perstie

Parintele lona ( in lume loan Patrulescu) era unul dintre cei mai aprecial i5i iubi! i profesori ai Universita! i i din Bucuregti gi , maiapoi, ai UniversitS! i ide Vest din Timigoara, unde a predat greaca clasici gi elenistica. De cdlivaani s-a cSlugari t la Manastirea Oaga, traind retras in singuri tate, intr-ochi l ioara pe malul lacului Oaga.Cdnd nu petrece in rugdciune, traduce din NoulTestament in colaborare cucativa monahi de la Mandstirea Vatopedi, dupd un strdvechi codice bizantinpdstrat in SfAntul Munte. Fiindca iube5te foarte mult revista,,Familiaortodoxd'|a acceptat sd ne depene gi noud cAteva din amintirile sale de pevremea cdnd era ateu convins.. .

- Pdrinte loni, cum L-api cunoscutpe Hristos?- E o intrebare gi mica, gi mare. E mici daci

ii dai un rispuns in doui vorbe, e mare daci in-

cerci si o adAncesti. Cred ci rispunsul cel mai

adevirat ar fi ,,Hristos m-a cunoscut pe mine".

Cred ci Cel care m-a cunoscut a fost Hristos,

Care mi-a iegit in intimpinare si m-a luat de

mAni in timp ce eu fugeam de Hristos...

M-am niscut intr-un sat unde Hristos era

prezent in toate actele 9i faptele, gesturile si vor-

bele oamenilor. Am avut acest privilegiu, tot de

la Dumnezeu, si mi nasc intr-un sat unde nu

era curent electric, nu era radio, nu era televizor,

nu era nici micar un miligian sef de post, un fel-

cer sau un doctora; - nu era nimic! Thiiam ca in

epoca de piatri. Cu carul cu boi. Cineva ar zice

ci ista e primitivism. E q zice c5. eram ca in

Mioripa,,,pe-o guri de rai"...

Ei, si niscAndu-mi intr-un astfel de spagiu,

evident ca toata lumea ;tia ce e picatul, ce e

virtutea, gtia de biserici, ce spunea preotul.

Omoram o gAzi,imi spunea bunica: ,,Fie iertati!

De ce i-ai luat viaga, poEi si i-o mai dai inapoi?".

Mi uitam la gAza moarti si mi intrebam:

,,Cum si i-o mai dau inapoi?". Sau, la multe

alte nizdrlvinii pe care le fh.ceam, imi spunea:

,;A.ia nu e bine, mumi, e picat!". Nu stiam de

ce, nu-mi explica. Dar asa am crescut, in aceasti

forma mentis a tradigiei noastre, a ethosului

tradigional romS.nesc - pe care acum nu-l mai

vad, chiar daci vid costumele naEionale...- Topi oamenii ueneau la bisericd atunci?- Nu togi veneau. Eu m-am nascut in 1954

- numai ce murise Stalin, birbagii erau dela

absorbigi de propaganda comunisti.: satul era

la vreo cincisprezece kilometri de Drobeta-

Ti-rrnu Severin, lAngi Porgile de Fier, si togi erau

absorbili de industrializarea care a fost atunci.

Cei care sunt mai in virsti stiu, era o sforgare

grozavll Acum vedem mormanele de fier vechi

de atunci... $i oamenii erau Iuagi din agezarea

lor tradigionala - evident, birbagii; femeile aur5.mas inci., in inerqia tradigiei. Chiar ;i acum

Pdrintele loni:,,Nu eu L-am ciutat pe Hristos, ciHristos a fost Cel care a avut initiativa."

bitrinele mai fn tradigia, dar barbalii care au

plecat din sat gi au lucrat in orase au preluat vi-

ciile ora;ului - nu virtugile ,,urbanitagii", ci pi-

catele: ateismul, lacomia, nesi.turarea ;i multe

altele, picate pe care le-au adus inapoi in sat.

Iar acum satul a dispirut din cauza asra...

,,Atunci mi-am dat seamaci am fost in minciuni"Si, bineingeles ci eu, la7 ani, de ce si fiu li-

sat la gara, la ,,coada vacii"? Am fost luat si mi

,,civilizez" si am fost dat la o gcoala din Turnu

Severin, care odata cu mine si-a si inceput exis-

tenga. $i echipa de profesori era noui, in sen-

sul ci era innoitl in duhul comunismului.

Atunci, sigtu, eram foane mAndru cand la 9 ani

am fost llcut pionier, am depus jurimALnt, era foane

t :

CONVERTIRI

mandru ca apaream la panoul de onoare al gcolii -

am si acum poza cu cravati. de pionier. Si incecin-

cet, acolo discret gi se spunea ca credinla, Dumngzeu

nu existi, sunt n$te superstigii bibqti. C-opilul dinmine incet-incet a fost mutilat, si tot ce acumula-

sem s-a inchis undwa in adancul sufenrlui. . .

A urmat liceul militar, Ia 14-15 ani, care

a agravat si mai mult distanga. A urmat $coalaMilitara, care a agravat-o si mai mult - gi am

ajuns Ia 25 de ani, cand am inceput sa inleleg!

Atunci mi-am dat seama ci am fost in minciuni- dar care e adevirul? A; zice ci eram postmo-

dern de atunci, in sensul ci eram impotriva co-munismului, erarn un razvritit, dar n-aveam gi

un program pozitiv cu c:re sa inlocuiesc rizvra-

tirea: era razvradre pura. De fapt, atunci incepu-

seri Beatbs-ii, Elvis Presley - acestia erau in vog5.,

;i era la ei un duh de razvritire. Si eu aveam orazvritire, dar nu stiam penffu ce. Pur si sim-

plu eram intr-o suferinli. Si ziceam: .. incotro s-oiau?". tecutul de la qari imi era anulat de pro-

paganda comunista, iar viitorul comunist ajun-

sesem si ingeleg ci era o caricaturi, o minciuni.- Dar aueayi idealuri?- Sigur ci aveam, ca orice om. Pus in cuvinte

(atunci nu-i puteam spune a;a), idealul era sfin-genia - idealul oricirui om. in suflet se si.dise to-

tusi samA.nla valorilor tradigionale: sa fii cinstit,

si nu minfl, si nu furi - tot Decalogul, plus po-runcile Bisericii. Culmea, intr-o lume de ,,anal-fabe1i", Decalogul si Poruncile firnqionau de la

sine - nu ca aveam catehismul pe masi sau cale invagam cum le invagam acum! Dumnezeu

era prezent, era pe primul loc in viaga omului.

Bitranii il aveau pe Dumnezeu in fagi.

Vb dau un exemplu, din mii pe care le stiu:

maici-mea avea vreo 14'15 u't| si venise ziua deSftntul Ilie. Si s-a dus pe islaz cu vitele. $i eu 1l-cearn asa cind eram mic. $i de Shntul Ilie stiau cinu e bine sa lucreze. Atitl Nu stiau cine e Sftnnrl,

ce-a {lcut, nu citeau Biblia, cum se recomandi.

acum. $i una dintre fete a zis: ,,Ce daca e SftnruIlie?", gi a venit cu lucrul de mana. Celelalte s-au

mirat. Islazul este o cAmpie cit vezi cu ochii. $iacolo, la margine, era un stejar mare, izolat de res-

nrl padurii. $i fetele stiteau acolo, pe un lemn ci-

zut, ia-r ea lucra . Era o zi frra nori, torida, ;i nimeni

nu stie cum s-a intAmplat... Maica-mea povesteste:

,,N-am vizut, n-am auzit, a venit asa un nor - gi

exact stejaml sub care eram noi l-a trasnit!". Dar

nu c.i l-a trisnit, l-a smuls din ridicini, l-a trin-

tit jos, iar fetele au fost aruncate pur si simplu, Ia

ci.giva metri depanare. Dupi un timp si-au reve-

nit, iar pe cea ca.re era cu lucrul in mani au gisit-o- si-acum mi cutremur la gandul istal - cu mAi-nile infipte in pimAnt. ,,Nu pot sa ingeleg cum i seinfipsesera mAinile in pimantul ila tare, de iulid',

spunea marna. Si-au luat-o ca moarti. Au dus-o

acasi, l-au chemat pe preot sa faci rugaciuni. Era

in comi si si-a revenit dupi doui-trei zile. Pii, teintreb - ci tor sanrl afal - mai indraznea cinevain urmitorul secol si mai puni mAna pe un ac?...

Deci il aveai pe Dumnezeu inainte, si

Dumnezeu te ocrotsl. Ca sa nu mai spun ci sa-

nrl (Jidqtiga se numeqte) a fost sat manistiresc. A

fost dat Cuviosului Nicodim, care a inceput cuManastirea Vodiga. Sanrl, obiceiurile, cunoasterea

legilor dumnezeiegti le-a invagat de la ministire.

Era o frumusege si le gtii - dar nu asa, din carte,

ci nu ai curn; eu degeaba vi le povestesc. Tiebuie

si traieqti in ele si anrnci ele te formeaza, te zidesc.

De-aia spun ci nu eu L-am ciutat pe

Hristos (formula asta mi se pare de-a drep-

tul sectaral), ci Hristos a fost Cel care a avutiniqiativa. CAnd? in primul rind, a fost ale-

gerea botezului, nu eu. Sectarii zic ci nu

efti constient la botez. Eu zic ,,mulgam lui

Dumnezeu", ca n ic i acum nu sunt const i -

ent! Mullumesc ci sunt ortodox ;i ca parin-

1ii mei au fhcut alegerea cea mai buna pen-

tru mine, ; i bunicii si strimosii mei. CAndsunt eu congrient?l Ce, vArsta igi di consti-

enli? Eu, cAnd am devenit cAt de cAt con$ti-

ent, mi-am dat seama ci Dumnezeu, prin

toate imprejuriri le acelea, mi-a iesit in cale.Mi-a batut la u;a ;i m-a scos din adinc.

47

48

,,Chiar crezi in Dumneze u?,,!'Odati plecat din sat, la 6-7 ani, sigur ca

,,ochelarii" mi s-au schimbat - adica am pri-mit lentile de contact ,,rosii": preogii erau dis-credi taEi , erau u l t imi i oameni .

A; putea sa vi povestesc ce a insemnat pen-tru mine, cAnd eram in verva ateismului, intAlni-

rea cu un elev de seminar. Acest elev este acum

preot, se nurneste Alexandru Stanciulescu, dinBirda. Era cu vreo doi ani mai mare decAt mine.Eu aveam vreo 16-17 ani, si se {icea hram deTaierea Capului SfAntului Ioan Botezatorul, pe29 august. Si eu, cum se nimerea in vacanga, gi fi-

indci de mic copil mi ducea bunica, mergeam si

dormeam noaptea acolo, pe pietre - asa ci atuncim-am dus gi eu asa, de nostalgie! Bineingeles ca seadunau mulgi tineri pe acolo, biief 9i fete, iar la

vArsta aia te mai uitai dupi fete, te cunosteai, igimai aduceai aminte - eu, fiind plecat, in vacangama intilneam cu prietenii din sat. Slujba nu ma

interesa. stiteam pe la margine.

$i vid acolo ca erau doi-trei calugari batrAni,

cu birbile albe, gi vid acolo si-un tinerel. Si imizic: ,*Asta arat5. bine, e un om inteligent. Ce ca-uta asra acolo?". Si-a;a m-a impresionat ginura

Iui, seriozitatea lui, evlavia lui, incir dupi ce s-aterminat slujba m-am dus la el. L-am luat camin felul urmitor, dar asa, batjocoritor, ironic:

- imi pari un om educat si esti aproape de-ovA.rsti cu mine... Chiar crezi in Dumnezeu?

- Da.- Pii, cum e cu putingi?! Hai si zic ca pe mog-

negii iia ii inleleg, ca sunt analfabeli, dar tu?1...Era ora l-2 dupimasi. PAna la miezul nopgii

arn stat de vorbi! Eu, sa-i spun ci habar n-are pece lume tri.ieste - ce sriam eu, din propagandi...El mi-a rispuns la toate intrebirile, cu un calm;icu o blAndege impecabili. Nu era tulburat deloc.Ne-am despirgit, evident, in coadi de pegte.

Am plecat la liceu, dar mi-a rimas in cap disor-

;ia. De ce? Eu il aacam pe el cu echipamenrul meu

;tiinffic, erzurr un tip Foane curios si citeam revisre,

eram in prui cu toate - si el imi didea citate din

CONVERTIRI

Sfindi Pirinfi, gtia un pic de greac.i, un pic de la-

tina. Eu mi simgeam in oliaid cu greaca gi ladna, iar

el era descumpinit ca gtiam chimie, fizica, descope-riri. $i am continuat corespondenga, ca si limurimlucrurile - arn gi acr.rm scrisorile! Am corespondataproape un an de zle.I-a,un moment dat nu mi-amai scris nici un rand. $i s-a terminat.

Imagineaza-gi ci au trecut zece ani si mai

bine; eu plecasem din armata, intrasem la

Bucuresti la Facultatea de limbi clasice - dejaimi mai revenisem pugin, il cunoscusem pePirintele Galeriu si mi. duceam la biserici..Eram la Biblioteca Academiei, citeam un rextdin Sfin1ii Pirinli - imi fhceam anrrenamen-tul pentru limba greaci.. Si pe cine vid acolo?Pe prietenul meu, ca sa zic agal Si el a rimas

gocat, gi eu... I-am povesrir ci am plecat dinarmati, ce si cum. A ramas foarte mirat. Si-adat seama ci pozigia mea faga de Biserici 9i deDumnezeu se schimbase. Am Einut legitura,

dar nu mai aveam acum pozijii divergente.Dupa 1990, imi spune maici-mea: ,Xeziiau

apirut in ziar. Popa de la Malova; Ei-a ftcut un arti-col uAl doilea Saulr"l - in care el povestea ce spuneu acum: curn m-a cunoscut Ei cAt de mare a fost

uimirea cind prigonitorul este acurn un mielusel,

din fiara ce eral El era popi dupi tipicul vechi -

popa camrrar, are ciqi scrise. A fost, cred, 9ef de

promo;ie, cred ca gi-a dat 9i doctoranrl, a fost in-vitat sa vina in ora; 9i el a preferat sa stea in sat. . .

- Deci cum a[i /tjuns in Bisericd?- Eu eram idealist. Mi fhcusem si mem-

bru de Partid inci din l iceu, pentru ci eramfoarte activist; eram militant, nu eram uncomunist de forma, eram militant ,,agre-siv", i i convingeam gi pe ceilalqi, eram se-cretar U.T.C. de lrupi, dideam recoman-

diri de intrare in Partid - si-au venit si

m-au chemat 9i pe mine. M-au chemat safiu membru de Partid si le-am spus ci eunu sunt pregitit si f iu membru de Partid,nu merit si f iu in Partid. Acum, cAnd mi

gAndesc, rosesc la cAt de prost puteam si

CONVERTIRI

fiu! Am refuzat sa fiu primit in

Partid pentru ca ma socoteam

nedemn de aga mireg ideal . . .

Auzisem de Marx, de faprul ci

noi credem in comunism si in va-

lorile lui, materialismul dialectic

9i a;a mai depane - si m-am apu-

cat sa-i citesc operele. Eu eram un

elev parlir in clasa a X-a, citeam

,,Manifesnrl Panidului Comunisr",

,,Originea familiei, a propriedgii

private si a stanrlui", eram cu bi-

bliografia grozav de pu la punct 9i,wident, imi ftcusem un ideal foarte

inalt, pornind de la,,sfingii piringi"

ai comr-rnismului. Si, atr-rnci. eu nu

ma socoteam demn. Aveam povgti

din astea, cu ,,mucenici" ai comu-

nismului... fun fost in vizita cu

gcoala la Doftana, dm acolo si le

vid cinr;ele. Aceste filtre satanice

m-au dus la culmea idealismului.

in sufletul meu era o mis-

tici neagri, satanici - cum sunt

acum cei care se fac satanisti: oa-

meni care au un suflet mistic, qi sunt deviagi

de la calea spre Adevar gi ajung la un misti-

cism negru, intunecat. Diavolul vine in chip

de . . inger de Iumini ' , s i tu a i n i ; te exper ienge

de mare intensitate. Nu intimplitor oame-

nii se drogheazi, sau stau in discoteci si 1o-plie acolo pina nu mai pot - pentru ca ei auniste trairi pe care noi, oamenii de rAnd, nu

Ie avem. Diavolul Ie oferi niste extaze iesite

din comun gi ei nu au cum si.-si dea seama

ce Ii se intAmpli. Asa si eu: nu mi-am dat

seama pina cAnd am avue asdel de intilniri!

Parintele Stinciulescu a fost unul dintre ei.Pini la urma, la l8 ani m-am fhcut mem-

bru de Partid, dar la 2l de ani am notat (cici

aveam obiceiul sa mai imi notez gAndurile pe

un jurnal) si m-am bucurat mai tArziu, cAnd

am revizut: ..Aici totul e minciuna'. Deci

deja la 2l de ani mi-am dat seama ci sunt in-

conjurat de minciuni!- Dar cum u-ati dat seama?- Nu e complicat. Eu, cu idealismul meu,

fiind fhcut membru de Partid, intrAnd in

Adunarea de Partid si cunoscAnd stafful, m5.

agteptam ca func;ia si fie corespunzitoare

,,harului". Iar neprihinirea mea de novice siidealismul s-au intAlnit cu niste snapani, es-

croci, borfasi de rind, care de fapt erau niste

analfabeqi - ni;te tici logi, care nu aveau ni-

mic din idealismul pe care il implica erois-

mul comunist i lor de la inceput . $ i -atunciam fost gocat, gi-am plecat chiar in momen-

tul in care imi ficuseri dosar penrru ,,$tefanGheorghiu" - adica atunci cAnd trebuia si" in-

tru in ..clerul" comunist.

49

Intrarea in biserici a Maicii Domnului (t 21 noiembrie)

li

I

,,De ce mincinogii agtiase lupti cu Biserica?"Si am plecat! M-am dus la Bucuresti. Cum

am ajuns la Bucuresti? A fost in 1977 tn cu-

tremur grozav - si noi, Armata, atunci trebuia

si scoatem din impas oamenii. Eu am fost din-

tre cei mobilizali sa merg cu soldagii pe teren,

si degajim Bucurestiul si sil reconstruim.

Erau soldagi specializali. Am lucrat un an dezile cu soldagii la asta. $i in anul ista, pentru cinu imi plicea sa stau cu soldagii pe santier, ri-

mAnAnd un spirit cercetitor, ma duceam la bi-

blioteci., unde stiteam la citit toati ziua. Acolo

mi s-au mai limpezit lucrurile.

in mo-.ntul in care eu am plecat din

Armati, m-am intrebat: ,,Unde mi duc?". Cu

Scoala Militari eram echivalent de subinginer,

mecanic, gofer. $i am vrut sa mi pregitesc sI

dau la Facultate. Dar, intre timp, trebuia si tri-

iesc! Aga ci. m-am angajat ca muncitor necalifi-

cat 9i, intre timp, am invigat penrru Facultate.

Am venit in Bucuresti cu gindul si caur

Adevirul. Da, dar unde?... $i si vezi ce logica

simpli, dar eficienta, am avut: ,,Daci igtia

sunt mincinogi . c ine l i se opune? in c ine

trag ei cel mai mult?". in Biserici. ,,De ce

mincinosii astia se lupta cu Biserica?". Evident

ca aici funcgiona si substratul copiliriei. Tot

ce incercaseri comuniqtii sa-mi inoculeze -

daci i-am prins cu mAla in sac, inseamnS. ci

tot ce-mi spuseseri ei acolo erau minciuni.

Intre timp, cu noi erau mai mulgi soldagi

baptigti si mi-au dat o Biblie; am citit-o re-

pede, dar nu am ingeles nimic. M-au invitat

la ei, pentru ci. fice,au gcoali biblici. ,,Fra1ii"mi socoteau prieten. igi dai seama, sa prinzi

un ,,peste" din ista, un ofiger, era ceva! $i, maiales, erau niste fete driguge - eu, pe vremea

aia, eram destul de sensibil la frumusegea Fe-

telor si mi. cam indrigostisem de o fati... Sifata mi-a zis ca trebuie si mi botez. Eu i-am zis

ca sunt botezat, ci mi cheama Ioan! Si-atunci

CONVERTIRI

am mers la biblioteca si am luat ceva despreThinele Bisericii, si-am citit si mi-a ri.mas in

cap un lucru: ,,Botezul nu se repeti'. M-am

dus gi le-am spus cum e cu Botezul gi ci eusunt crestin ortodox. 1qa ci ei m-au ajutat si

,,congtientizez" ci, desi sunt crestin, sunt ,,cres-tin cu probleme", ,,avariat". Apoi, vizind ci

nu mi botez, s-a ricit totul - ;i nu m-am mai

dus la ei, degi eram la un pas. $i am scipat!

Nu mi duceam atunci nici la biserici (fi-

ind ofiger, nu puteai si te duci!), dar citeam.Dupi un an de zile, s-a terminat - si am zis si

mi duc Ia Bucuresti, dupi ce am iesit din ar-

mati. M-am angajat la,,Danubiana" ;i un an

de zile am zis ca mi pregatesc pentru facul-

tate, dar, in momentul in care m-am angajat,

mi-am propus si citesc despre Biserici.

Primul drum pe care l-am fhcut - era o zi

de vari - a fost Ia Minastirea Antim. Era pus-

tiu. Am vizut o doamna si i-am zis ci" vreau

si vorbesc cu cine era mai-mare acolo. M-am

inti lnit cu Parintele Director, m-am prezen-

tat, i-am spus ci sunt ofiger trecut in rezerva gi

ci vreau si cunosc mai multe despre Biserici,

ce invagi. Biserica - pentru c5. eu am fost in

confuzie pini. acum. ,,Mi putegi primi aici?".

La care Pirintele, incurcat (pentru ca eram

,,cu tinicheaua de coadi', eram urmirit - ce

s-ar fi intAmplat cu ei daci primeau unul ca

mine?), zice: ,,$tigi, asta nu e biserici publica,

e pentru teologi". Dar eu am insistat. Si zice:

,,Avegi nevoie de recomandarea unui duhov-nic". ,,$i cum s-o obgin?" - pe mine mi inte-

resa tehnic. Pirintele nu gtia ce si rispunda.

Eu am dat si plec atunci, m-am supirat in

sinea mea, eram nervos... Si Pirintele zice:

,,Cred ci ;tiu pe cineva care vI poate ajuta"- si mi-a dat numarul Pirintelui Galeriu, si

m-am dus si-l caut. I

(ua urma)

A consemnat Raluca Tiniseanu

,,Adormirea Cuviosului Nectarie" - fresci de la bisericamdnist ir i i din Eghina a SfAntului Nectarie

Minuni ale Sf6ntului Nectariepovestite de cititoriSfint i i sunt chezagi ai viel i i ce va si f ie 5i martori ai Dumnezeului celViu.Prin bogSlia de minuni sdvArSite, din care vd impartagim cAteva in cele ceurmeazd, Sfantul Nectarie, un sf6nt contemporan noud (ale cirui moagtene-au cercetat tara la sfar5it de octombrie), ne da la rdndu-i o mdrturiede capatAi in aceste zi le grele: ca pana gi cea mai micd incl inal ie a inimiinoastre inspre rugiciune e pretuit i de Domnul nostru, Care ne al inddegraba cu harul Sdu celtdmdduitor. (R.H.)

Vindecarea unei mame cu optcopiigia uneia din fiicele eiAm fost la manastire de la vArsta de I I ani

pini la 22 ani, cAnd, prin decretul dat de co-

munisti, vieguitorii de pini la 40 de ani erau

dagi afara din manastiri. in acest decret am

intrat si eu. Nu am fost cilugariga, nici raso-fori - am fost numai sora de manastire.

Am plecat acas5., insa fratele meu se cisi-

torise. avea patru copii si am fost nevoita sa

plec in alti parte. Viala mi-a fost foarte grea.Ma gAndeam ci inioarcerea in mi.nistire nu

va mai fi posibila pentru mine, din pricina fe-lului in care lumea era educati de comuniqti.

Parci nu mai simgeai ci triiesti prinrre oa-

meni, ci printre animale - ci.ci omul devenise

un urmas al maimugei, nu urmas al lui Adam,

primul om flcut de Dumnezeu ,,dupi chipul

Si aSeminafea Sa" . l Facere l : l ( , .

MINUNI

I-a 28 de ani m-am cisitorit si Dumnezeu

mi-a dat opt copii, gi tot Dumnezeu le-a punat de

griji, pentru ci i-a ajuat si invege gi si fie cumingi.

Nu zic ci n-au fost 9i unele esecuri si incerciri prinsuferinge, dar Dumnezeu a avut griji si ne certela momentul potrivit, ca si nu uitam de EI sau,

in unele cazuri, chiar sd ne aducem aminte de El.

,,Dumnezeul nostru, in cer si pe pimAnt,

toate cAte a vrut a ficut!".

Noi gtim ci Dumnezeu lucreazi prinSfingii Sii si de aceea doresc si.-i mulgumesc

SfAntului Nectarie, povestind minunile pecare le-a flcut SfAntul in familia noastr5..

in anul 2009, din cauza stresului si a obose-

lii, am arut amegeli gi dureri groaznicr de cap,incAt nu mi puteam deplasa singura. Am ajuns

la Urgengi $i, dupi o primi intervenlie, m-au tri-

mis Ia Neurologie, unde am fost consultati si am

orimit un tratarnent c:ue a durat cam doua luni sijtr-it"t.. in timp ce luam tratarnentul, fata mea,

Aurora, mi-a adus ulei de la Sfrnnrl Nectarie gimi-a zis si mi ung pe frunte. Dar eu gAndeamci trebuie si fii un om bineplicut lui Dumnezeu

pentru cr acest ulei sfingit sa te ajute, a;a ca nu di-

deam zilnic, ci din cind in cind, mai mult de ru-

sinea fiicei mele, pentru ca insista mult. Citisem

;i eu minunile Sftntului, unde se spunea ca unei

femei i-a adus fiica ei ulei de la Sftntul Nectarie qi

ungdndu-se, s-a vindecat. Oricum, la insistenlele

fiicei mele, am inceput si dau zilnic cu ulei de la

Sland;i si ma rog, aducindu-mi aminte de cu-vintele MAntuitorului, Care zice: ,,N-am venit si

chem pe cei drepgi, ci pe cei picitogi Ia mAntuire"cf Marcu2:r7.

$i, in trei siptimAni, insistAnd si mi

ung cu ulei gi si mi. rog, m-am vindecat.

,,Mare esti Doamne ;i minunate sunt lu-

crurile tale gi nici un cuvA.nt nu este de ajuns

spre lauda minunilor Thle!".

De asemenea, fata mea, Marilena, avea ec-

zemi., care nu gi-a gisit leacul decnt atunci cAnd

s-a uns cu ulei de la S{hntul Nectarie. Ob$nuia

si. se duc.i la slujbi, la biserica unde sunt moastele

SfAntului Nectarie si, dupa ce se miruia, flri si-gi

Sf6ntul Nectarie (t 9 noiembrie)

MINUNI

'dea seama, dadea cu mAna la frunte, apoi didea

pe miini, unde avea eczema - si a observat ci,acolo unde a.iunsese uleiul sfingit, se vindecase.

Daci a vizut o asemenea minune, a inceput simai ia ulei de la Sflntul Nectarie si, ungAndu-seinsistent, in doua saptamani s-a vindecat.

,,Minunat este Dumnezeu intru Sfingii Sai!"Aceasti eczema era a;a de bine ,,instalaa', ca nu

s-ar fi putut vindeca niciodati. Spun asta deoarece

ea folosise multa weme tot felul de doctorii si nu seobservase nici cea mai mici imbunitigire. Numai

S{and Nectarie a vindecat ce era de vindecat. incele din urma faa mea a zis: ,,Sftntul Nectarie a

ficut o minune cu mine. O sal rog ca;i de aorm

inainte si fie cu mine, in toate incercirile mele!".

,,Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul

nostru?Tir esti Dumnezeu, Carele faci minunil".

il rugam pe Sfintul Nectarie si. ne ierte

ci. am ami.nat atalia ani sa facem cunoscuteminunile pe care le-a ftcut cu noi. Iarti-ne,

Sfinte Nectarie, te rugim si si. nu fii suparat

pe noi ci n-am fost recunoscitori la timp.Ap cum am mai spus, Dumnezeu ne-a dat alte

incercari pentru ca si ne aduc€m aminte de El;i deSfinqii Sii, czre sunt alinui de noi in toate incerca-rile viegii noastre. ,,Dumnezeu Stipanitor, Domn al

pacii, imparat al veacului ce va sa fie!" Amin. I

loana Diculescu (Caracal)

,,Copilul meu a inceputsi doarmi noaptea"Fari a avea prerenlia unui talent deosebir

Ia scris, simt nevoia si. mirturisesc una dintreminunile Preasfintei Nascitoare-de-DumnezeuFecioare si a S{lntului Nectarie, cu nidejdea caar putea fi de folos si altor mamici care au ace-leasi probleme cu bebelusii lor cum am avut eu.

Am un baieqel de 5 luni si iumitate. DecAnd s-a niscut si pina acum, copilul meu aavut probleme cu somnul: ziua dormea doarla mine in brage, iar noaptea, desi dormea la el

in patug, se trezea din ora in ora, sau Ia o ori sijumitate, plAngAnd mult;i adormind din nou

abia dupa multi vreme. Ziua, daci. reuseam

sil asez in pitug gata adormit, mai dormea10-15 minute si se trezea din nou, plAngAnd.

Cei care avegi copii stigi ce inseamni atirea noplinedormite, lafelil dupiz., frri o clipa de pauza. . .Am sperat ca dupi Botez si se mai linigteasci- si asa

a fosc a pl6ns semnificativ mai pupn, dar de dormittot nu dormea. Adunate la un loc, ziuadormea ma-im2-3 ore, iar noaptea 7-B ore. Sora mea (care estein gari) a dat multe pomelnice pe la biserici ;i mi-nistiri, ;i lucnuile se imbunitfteau o l.reme, apoiiar revenea la nedormit si la plans. intr-o buni zi.un preot mi-a transmis prin sora mea ci ar uebui

sa citesc Acatisul Buneivestiri si Acatisnrl SffntuluiNectarie. in plus, in fiecare Duminica mergem labiserici, iar biiegelul meu primeste Dumnez€iasca

impirta;anie, caci Dumnezeu a r€nduit sa fie o bi-seric.5, ortodoxi romAneasci in zoni.

Am inceput si. citesc aceste Acatiste si, cu-rAnd, s-a intAmplat minunea: copilul meu ainceput si doarma noaprea chiar si cAte 5 orelegate, iar zita a inceput si. doarma mai multde jumitate de ora singur in pitug. Acum,

dupa trei siptlmini de citir rugiciunile,

Michael, biiegelul meu, doarme ziua singurin pitug si cAte 3 ore, adoarme singur in pi-

tul fhra si il legin, seara adoarme la 19:30

gi pini dimineala la 6:30 se trezeste doar dedoui ori, ca si. minAnce.

Este o minune, si ma simt nevrednica demila lui Dumnezeu!

Mimicilor, daca avegi probleme cu co-

piii vostri, avegi incredere gi rugagi-vi.

Sfintului Nectarie, Preasfintei Niscitoare-

de-Dumnezeu si SfAntulu.i Stelian.Mulgumesc, PreasfAnta Niscitoare-de-

Dumnezeu! Mullumesc, Sfinte Nectarie, fl-

citorule-de-minuni! I

Diana Schobel(Baden W[irtemberg, Germania)

,,$tiu ci rugiciunilene sunt ascultate..."Sunt o fideli cititoare a revistei ,,Familia

Ortodoxi', dar gi o nevrednici beneficiarS a unornumeroase gi mari minuni, pe qre as vrea si leimpirta;esc tuturor celor care au ,,urechi de au-zit" 9i,,inimi de crezui'. Vh.voi povesti o minune

a SfAnrului Nectarie. Cine nu aauirt de SlhntulNecurie Thumaturgul, vindecitorul de cancer,

de boli grave, de boli sufetegti gi trupegti?Am descoperit ci sufir cu tiroida in urma

unui control, dupi ce aproape un an de zile numai aveam menstra lunari, luasem foarte multin greutate, avearn atacuri de panici, palpitagii gimulte alte simptome. Doamna doctor a hodrAt

si fac o ecografie pelviani., ca si vedem in ce staresunt ovarele, deoarece aveam dureri foarte mari.futfel a descoperit o formagiune (ce nu era chist)

;i m-a programat si fac o tomografie. Apoi s-ahotirit si mai fac o ecografie gi m-a programarpeste trei siptimAni, clinica fiind una particularS.si de renume. i.r tot

"..st timp am citit Acatisnrl

Sftntului Nectarie - dar nu in fiecare zi, ci asa,la citeva zile... Eram cumva intr-o stare de socgi parci nu-mi venea sa cred ce mi se indmpli.

A venit ziua ecografiei. Mi-era foane fiici,mi. rugam, mi-era teami de rezultat. .. Am intrat

M INUNI

speriat5. in cameri, m-am asezat pe pat. Doamna

doctor a inceput cu ovarele - dar nu mai aveamnimic, nimicl fuitau normal, nu prezentau nici

o schimbare. Am dat slava Domnului, Maicugei

Domnului si Sftntului Nectarie!

Multe minuni a fb.cut Bunul Dumnezeu cunoi, mi-a; dori sa ii pot mulgumi cum se cu-vine Domnului, mi-a; dori ca viegile noastre safie spre slava ;i mi.rirea Lui, pentru ci El este

,,Dumnezeu adevirat din Dumnezeu adevi.rat",El este salvarea noastre, nidejdea, speranla, ae-rul nostru, apa noastri, EI este viaga noastri.

$tiu ci rugiciunile ne sunt ascultate, ne sunrauzite gi, la vremea potriviti, Dumnezeu le va im-

plini, iar daca nu ne sunr implinite, inseamni. c5.acel lucru nu este bun pentru mAntuirea noastri..

Sunt un nimig dar L-am simgit pe Dumnezeulang mine in fiecare dipa la fiecare pas, in necazin bucurie, in nidejde, in deznldejde, a fost cu minela examene, a fost in toate dipele viEii... Simt in

permanengi ajutoml Bunului Dumnezeu, simt ci

este in permanengi lAngi noi, gtiu ca este langi noi.Si nu incetim niciodati si credem, s5.

nidijduim si, mai presus de roate, sI iubim.

Ajuti-ne, Doamne, si facem mereu voiaTh! I

Maria (Pitegti)

; ,,Nimic nu este cu neputinficelor ce cred cu tdrie!"Suntem Daniela gi Lucian Bilauschi, parin-

qii lui Andrei, un inger in virsti de 4 ani, care,din picate, a suferit in aceasti scurti perioada dinviaga lui mai mult decit majoritatea dintre noi

intr-o viaga intreaga. Numai Bunul Dumnezeu

ne-a ajutat pina acum: Hristos, Maica Domnului

;i togi Sfingii care sunt grabnic-ajutatori gi mijlo-

citori ai rugaciunilor noastre.

Andrei a apirut in viala noastra in 8octombrie 2008 9i, pAna la vArsta de 3 ani, erasi-l pierdem de opt ori: a avut doua intervengii

chirurgicale dificile (la 6 zile gi la 4 luni), a flcut

septicemie de opt ori si de zeci de ori a fhcutacidoza severi - dar Dumnezeu ne-a ajutat satrecem peste aceste momente dificile (l-am

botezat la 8 zile, in terapie intensivi). ,,Ori agifost voi prea ghinionisti si aveli un copil cu

probleme, ori e el prea norocos ca a scipat deatarea ori de la moarte , ne-a sDus cineva...

inca de la na;tere au aparur complicali i , la ca-teva ore suferind o crizi.de apnee cu cianozi. inurmatoarele zile, starea lui s-a agravat vizibil, pu-iul nostru incepand si aibi febra, varsaturi si ostare generali proasti, situagie ce impunea efec-tuarea mai multor investigagii la un spital dinBucuresti. Pe Salvare intrase in comi si voma ma-terii fecale. Am ajuns cu el la Spitalul Clinic deUrgenla pentru Copii,,Grigore Alexandrescu",

prin transfer de la maternitatea din RimnicuSarat, in 14 octombrie 2008 - zi ctt o mare in-semnitate pentru togi crestinii ortodoqi...

Dupa mai multe investigagii, un lucru

era sigur: Andrei avea sepricemie si abdomenmeteorizat, care necesita intervengie chirurgi-cali. in cel mai scurt t imp posibil. Nu ni s-audat sanse ca o si supravieguiasca, dar a tre-cut peste o operalie de peritoniti care a du-rat 2 ore si 15 minute, operagie extrem de di-f ici la gi complicata si la oamenii maturi, cuatit mai mult la un nou-ni.scut de numai 6

M I N U N I 5 5

Andrei Bilauschi, copilul care a suferit in 4 ani mai multdecit majoritatea dintre noi intr-o viafi intreagi.

zilel Au fost ;anse de 5% si supravieguiasci,dar Bunul Dumnezeu si Sfinta CuvioasaParascheva au avut griji de el si a trecut cubine peste acest moment foarte greul

Am fost externali; stiream 2-3 siptimini

acasi, apoi frcea otite, laringite, enterocolire sidiferite alte afecgiuni insogite de stiri febrile, giiar plecam la capitali (eram deja ,,de-ai casei")...La 4 luni a fost operat si la ureche de otomasto-idita, urmind apoi vreo cinci t impanoromii...

in decursul acestor internari multiple, medi-

cii i-au ftcut numeroase analize. fbri insa a Duteatrage o concluzie clara. in cele din urmi, ne-ausugerat si incepem si contactim clinici din srai-nitate, deoarece Andrei ajunsese iar in terapie in-

tensivi., cu o zi inainte de inaJgarea Domnului.

Am contactat clinici din toati. lumea, ce-rAndule si. ne primeasci cu Andrei si-i facem

analize complete gi si ni se puni un diagnostic.Ne-a raspuns o clinica din Elvegia, care, in urmaanalizelor, a confirmat un diagnostic de neutro-penie congenitala seuera -insi erau vreo l9 tipuride neutropenii si trebuia si. descoperim exactcare dp este. A urmat perioada concediilor:clnd cei din Elvegia, cAnd cei din RomAnia...PAna pe 3 august (in apropierea sarbatorii

Schimbirii-la-fatri a Domnului), cAnd iar amajuns la spita,l, de data aceasta in starea cea mai

gravi. Pini atunci aveam timp si ajungem laBucuresti cu masina noastri, de data asta a tre-buit sa pleclm cu Salvarea (o Salvare ftri me-dic, pentru ci medicul de pe Salvare a spus ci,daci va pleca impreuni cu noi la Bucuresti, o sirimAna intreg judegul fhri medic pe Salvare!).

L-au stabilizat Ia Bucurqti, dar dupi 12 zle a Fa-cut iar acidozi severl, asGl ci. am ajuns din nou interapie intensivS. intr-o stare atAt de grava incAt iarnu ne dideau sanse. Era in comi... CAnd i-am vor-bit Ia ureche, a deschis ochii gi si-a intors capul spremine. Zmbeau si asistentele;i doctorilele c6nd auvizut caAndrei m-a recunoscut! A cizut apoi iar incomi gi peste 30 de minute si-a rwenir, fiind numaicu ochii dupa mine gi strigand ,,ba-bd'... in acelmoment, tot personalul medical a inceput si rAda,si a spus: ,*A scapat gi de data astal" .

Ultima fotografie inainteamutiri i la Cer a Sf6ntului Nectarie.

M INUNI

in spital am cunoscut qi cazuri care n-ausupravieguit...

Se pare ca pentru noi Dumnezeu. a rez.ervatceva... De cind s-a niscut Andrei, am ar,rrt partede nenumirate minuni -;i, dupi cum afi obser-vat, momentele cind viaga lui Andrei atArna deun firicel de aga au avut loc in preajma unor marisirbitori crestine, si in fiecare zi le mulgumim luiDumnezeu si Maicii Domnului ci ne-au ascul-tat rugiciunile, dar si tuturor Sfingilor si Sfintelordin calendar ci au mijlocit aceste rugi.ciuni. insiceea ce ni s-a intimplat la sllrgitul lunii mai 201 1a fosr cu adevarat o ma-re minune...

Degi a fi.cut de opt ori sepricemie, znci deacidozn, degi pani atunci ne spuseseri de opt orica nu o si trliasca pani dimineagi - si de fiecaredati bunul' Dumnezeu ne-a ascultat rugaciunilesi isi revenea, in 29 mai 2011 mi-a fost foartefrica, pentru ci incepusem si eu si cred ci o salpierdem. in Duminica aceea, dupi ce l-au denu-dat in chirurgie, I-au luat in A.TI. (Anestezie-

Grapie Intensiva). Pe la ora 12:30, m-au chematsa-mi spuni.: ,,Conform analizelor, e mord"...

A fost groaznic... Bantuiam prin curtea spita-lului, singuri, si ma rugam si fie salvat. Seara a so-sit gi soprl impreuni cu marna mea - dar ce folos,ci eu nu puteam sal strAng in brage pe Andrei...Desi abia a implinit 4 ani, arn srar internafi doa-rnoi doi mai bine de doi ani, dac.i numar efectiv tr-lele de internare. Luni seara am ajuns la MinistireaBAldana si, cind eram in faga manistirii, ne-au su-nar din A.TI. si mi duc de urgengi pentru ci.Andrei lbctse blocaj hepatorenal si hemoragie di-gestivi. Cei din A.TI. te suni sa mergi si-i mai

prirzi ultimele momente (de;i ne mai spuseseri cinu o si triiasci, niciodata pani arunci nu ne maisunaserS", a fost prima dati - gi mi rog sa fi fost gisingura dati cand am primit un asdel de telefon!).k-am spus ci nu pot ajunge in acel momenr pen-uu ca nu sunt in cunea spialului, sunt la o mi-nistire si o sa mi duc in cel mai scurr timp posibil.

Desi sunaseri, am vrut neapirat si stau devorbi cu Pirintele Staret Vicentiu si am aflat

ryr.rurptoy

MINUNI

cI acea ministire a fost sfingiti chiar in data

in care s-a nlscut Andrei: 8 octombrie. Atunci

mi-am spus ci probabil trebuia si. ajung acolo.

Pirintele ne-a spus ci Andrei o si fie bine, si am

mare incredere in Dumnezeu si si mi rog din

suflet la icoana Maicii Domnului din minis-

tire. Un alt preot, Pirintele Lucian, care se roagi

pentru cei bolnavi, ne-a spus: ..Joi, de inalgare,

cum S-a inalgat Domnul nostru Iisus la Ceruri,

asa se va ridica gi Andrei din patul de boali'.

Am ajuns [a spital, m-au lisat si intru la el

9i Andrei si-a revenit din comi. I-am spus si fie

puternic: mami si cu tati au fost la o minastire;i

Parinfli de acolo se roagi penffu el. L-am inchi-

nat cu iconigele pe care i Ie dusesem... Nici nu

mai stiu ce i-am spus, dar cand am plecat, doc-

torilele mi-au spus ca rinichii lui au inceput si

funcgioneze 9i ci, daci n-o si primim nici un te-

lefon in noaptea aceea, o si fie bine!

Ceea ce ni s-a intAmplat in acea seari de-

pisea logica omeneasci, puterea noastri de in-

gelegere, insa speram din toata inima ca Bunul

Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, si

Maica Domnului si ne asculte rugiciunile si

si-l salveze pe puiul nostru scump gi drag!

Cuvintele nu pot exprima ceea ce am triit

atunci, ceea ce am simgit, dar exact in ziua de inalgare

ni l-au trecut peAndrei de peATI. pe Pediatrie.

Dupa ce ne-am externat, am fost 9i cu

Andrei la Manastirea Bildana: de atunci. dacl

il intrebi ce se face cAnd va 6 mare, spune

,,preot la 1ara". .. Urmim in continuare trata-

mentul si dieta specifice boli i lui, dar cu aju-

torul Iui Dumnezeu n-am mai fost internagi;

desi a fost racit, i-am flcut tratamentul acasi.

Nimic nu e intlmplator gi Dumnezeu

aranjeaza in asa fe l lucrur i le , ca to l ceea ce n i

se intAmpla si f ie spre Folosul nostru. Suntem

atit de prinsi in gasirea logicii acestei viegi,

incAt nu mai vedem ci in jurul nostru se in-

timpli atAtea minuni. Eu am crezur cu tirie

in rot ce-am trait in acea zi de 30 mai gi nu

mai incerc sa gasesc explicagii logice pentru

tot ceea ce ni se intAmpla, asa cum ne-a spus

si doamna doctor: ,,Crede - ; i nu cerceta!". . .

Dupi aceasti minune, am primit incredinga-

rea ca gi Sfrntul Nectarie a fost grabnic-mijlocitor

al rugaciunilor noastre. Eram internagi cu o otita

destul de urA.ta, ii curgea urechea de lreo doui sip-

tameni. Cinwa ne-a slituit si mergem cu Andrei

la Manistirea Radu Vodi, la moastele Sffnnrlui -

si, imediat ce-am fost cu Andrei acolo, de a doua

zi nu i-a mai curs urecheal in noapto ".eea

a- r.-

ugit sa citesc;i canea cu viaqa Sfrntului, pe qre am

imprumutat-o de la biserica din cunea Spitalului

,,Grigore Alexandrescu'. Am terminat lecnrra ei

undeva in juml orei 3 noaptea; iar dimineaga, cAnd

doamna doctor a venit la v'ntti, ne-a spus ci ne

vom externa! Aveam emofii ci poate nu apuc s-o

citesc, dar Sfrnnrl a ftcut in a;a fel ca si o pot citi -

si i-a vindecat gi urebhea lui Andrei.

De multe ori ma gAndesc ca nu suntemvred-

nici de mila, bunltatea si iubirea lui Dumnezeu,

si ma rog in fiecare seari ca Bunul Dumnezeu

si ne dea ajutor in Iupta duhovniceasci, tirie in

credingi, nidijduire si dragoste. Ribdarea gi cre-

din;a sunt cele doua lucruri pe cre, daca le ai,

poli fi convins ci ,,nimic nu este cu neputinli.

celor ce cred cu tirie ci Ficitorul cerului gi al pi-

mAntului degraba plinegte rugaciunile lor". FirI

ajutorul lui Dumnezeu, nimic nu este cu putinti!

TiecAnd prin tot ceea ce Dumnezeu a orAn-

duit sa ni se intimple (sunt convinsl ca El le-a

dat pentru mAntuirea noastri), au fost nenumi-

rate momentele de disperare si de neputinli, de

zbucium sufletesc, de ciutare a Lui - etape pe

care trebuia si le parcurgem pentru a capita un

dram de credinga, caci El poate face intr-adevar

minuni daci avem incredere deolini.

i1i mulgumim, Doamne, p.n,ru tot ajuto-

rul pe care ni l-ai dat pina acum! Slavi Jie,Preacuratei Maicii Thle ;i tuturor Sfingilor Tiil

Multi sinitate tuturorl I

Andrei, Daniela gi Lucian Bilauschi(RAmnicu Sirat)

57

CUVANTUL DUHOVNICULUI

,rNeincetat vi rugati!' I res' 5217Pirintele loan Larion de la Sihistria Rarduluidespreleroschimonahul Daniil Tudor

Parintele loan este starelul Manist ir i i Sihdstr ia Raraului. A intrat in ani i1950 ca frate in schitul Rardu, unde era stare[ leroschimonahul Dani i lTudor, al cdrui duh i l va cdl iuzitoat i viala. Dupa izgonirea din mdndstireprin Decretul din 1958, slujegte ca preot cel ibatar. Este intemnilat doi anila Ji lava gi Aiud. Dupi 1990 se intoarce in mandstire, reclSdind din temelie,material gi duhovnicegte, Sihastr ia Raraului.

- Parinte loan, api fost ucenicul StareyuluiDaniil de la Rarau. Pouestipi-ne care e primadmintire pe care-o aueli cu Parintele Daniil?

- Prima amintire. . . cAnd am mers prima datain minisdre la Rarau, cind ne-am intAlnit primadati. Nu gtiu daci pot si folosesc cuvAnrul ,,su-perb"... a fost ceva deosebit, care m-a impresi-onat foarte mult. Am vizut asa un bitrAn, cubarbi albi - cum sunt si eu acuma - inrr-o rwe-rendi de doc, cu o pAnzicioari in spate si foartemulta dragoste sufleteasci, multi mi.rinimie...M-a primit cu roati dragostea si mi-a dat primeleinstrucgiuni de convieguire in manasdre. Eu ve-nisem de la Alba-lulia, de la Ministirea S{lnnrlIoan Botezitorul; am stat acolo vreo sase luni,apoi m-am intors, am venit Ia Rariu. Mi-amadus aminte de mungii a;tia frumogi, de aerulista curat si de viaga duhovniceasci. din pa4ile as-tea. Pirintele Daniil .Tudor era foarte vesrit campeste tot, si asta m-a atras si-am venit.

Cind am ajuns, am vizut rineri, togi cu me-taniile in mXna, togi ziceau: ,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mi

pe mine, picitosul". Foarte seriosi, smerigi siplini de dragoste! Si am intrat gi eu in ceata lor.Ciutam sa mi. adaptez la condigiile duhovniceqti

ce se puneau in Schitul Rari.u. IeroschimonahulDaniil era prezent la slujbe, la cuvAnt... La sala demese se citea dintr-o carte si el fr.cea comentarii,vorbea despre viegile Sfingilor, de ribdare, de vir-tugi duhovnicqti. Tot timpul era cuvAnt duhov-nicesc. $i m-a impresionat foarte mult cAnd amauzit, si-am si vazut, si-am si implinit ascultarea- cre era de o jumatate de ori munca, jumitate

de ori. rugiciune. Fiecare avea cire-o triistuqipusi pe umeri de-a curmezisul si cAte-o carte: oriPateric, ori Prolog, ori Ceaslov, ori Psaltire... $i fi-ecare citea o jumitate de ori., apoi iar lucra jumi.-

tate de ori. impleteau munca cu rugaciunea, cumspun Piringii: ,,Muncigi gi vi rugagi" si cum ziceSfhnul Apostol Pavel, mai deosebit: ,,Rugagi-vineincetat" I li:s 5:r7. Ieroschimonahul Daniil astaurmirea permanent, si se faca rugiciune nein-trerupta, ceea ce l-a tulburar pe satana din iad 9i ainceput prigoana asupra lui, pana cand a ajuns ininchisoare si l-au schingiuit comunistii. Si a ajunsS{lnt, mare mucenic Daniil...

- Ce ne pute{i spune despre rinduiala dinmdnastire de sub starepia Parintelui Daniil?

- EI era singuml preot ;i frcea Linughia nu-mai sAmbita si Duminica. De fapr, arunci simanca - numai o dara in zi. in rest, era toata

randuiala ce se cer€ in orice m1nistire, incepand

de la Miezonoptica, Utrenie, Ceasuri, Acadste...

$i viaqa era duhovniceasci. Cand se intilneau fra-

rii, nrr vorbeau lucruri desarre. spuneau cecireau si

ei, ce gaseau prin viegile Sfingilor, prin Paterice, si

cautau sa se intareasca unul pe alnrl duhovnicqte.

Asta este un lucru foarte pozitiv. . . Masa era o dati

in zi lunea, miercurea si vinerea, fira ulei, iar in rest

de doua ori. Era respectat programul asta.- Cum ui-l amintiSi pe Parintele Daniil,

cum arata?- Avea un chip foarre Frumos. inchipuiqi-va

un om mai in vi.rsta, roscovan la faEi gi cu barbi

albi gi pirul alb, cu plete pe lingi cap. $i, aga

cum era el, sufetesc si duhovnicesc, permanent

avea expresia unei bucurii launtrice - o bucurie

care i se vedea in afara.

Starea sufleteasci a omului totdeauna se

refecta in alrara. Si Ortodoxia noastri arata civiata interioara se transpune in afari. Omul,

daca are credinqa si se roaga, se inchina, face

rnatirr-r i i, in ge nunch ea za, lacr ameaza, se bucuri.,

Pirintele loan:,,Cel cejudeci pe fratele siu nu poate siaibd rugiciune niciodati, pentru ci se face antihrisL

judeci in locul lui Dumnezeu pe altii - gi nu-i voiel'

lauda pe Dumnezeu - ceea ce in alte religii nu

exista. Celelalte a;a-zise religii nu sunt religii, nu

au nimic in comun cu Dumnezeu. Sunt niste

rizvritigi. Niste oameni cu un libertinaj abso-

Iut, nefolositor si mincinos. Ei spun ci-s credin-

ciosi si cauti cele din afari. Un rai bun, mAn-

care bune, distraclie, libertate, lipsi de osteneala- pentru ci Ortodoxia implici intotdeauna

viaga care duce in calea cea stramta, care duce

la Ceruri. Calea cea larga duce la rApa, la iad...- Cum era chilia Pdrintelui Daniil?- Chilia era simpli. Era masi, scaun, si plin de

cargi - si raft de cirgi, si pe masa ca4i, 9i peste tot

erau cirgi. Tot timpul scria, tot timpul citea, tot

timpul se ruga. Era omul care nu facreapauzi., era

neintrerupt in viaga duhovniteasci. Omul care

s-a convertit ca Sfhnnrl Apostol Pavel la credinga,

dintr-un om necredincios cum era - un fiu de

boiet care avea pamXnt mult, vreo 300 de hec-

tare, avea doui blocuri cu 72 etile in Bucuresti,

avea avion propriu... Un om care a studiat foarte

mult, avea o capacitate intelectuali imens5.. Nici

nu gasesc cuvinte ca sa pot exprima gi nici nu gtiuexact capacitatea lui reala, pentru ci era un omdeosebit - nu avea adversar in orice disculie, in

orice fel de convorbire, in orice manifestare reli-

gioasi... Nu avea atuncea Patriarhia atAtea ci4i

cite avea Daniil Tirdor: vreo 6.000 de volume- am xrrzil, nu le-a numirat nimeni. Avea si inBucuresti, avea;i Ia CAmpulung, avea si la mi-

nistire, el stie pe unde mai avea ci4i date ca oa-menii si se foloseasci. Cunosrea vreo cinci limbi

striine si citea toate c54ile, si era omul care se

ocupa pentru cinstea gi lauda lui Dumnezeu,

permanent. Acesta era singurul lui scop...

timitea Partidul Comunist asa-zisi oa-meni de culruri si il combati. $i, a;a cum

veneau ei la minS.stire, plecau schimbagilDiscugiile porneau social, politic, si religios,

gi dogmatic, dar ;i nalional - gi pe togi ii

Ministirea Sihistria Rariului.

CUVANTUL DUHOVNICULUI

convertea. Pe togil Nici unul nu s-a dus cuma venit. Ceea ce i-a enervat pe comunisti, sil-au arestat si l-au condamnat vreo douizecide ani, {bri motiv penal. $i a f}cut pugcirie,gi la Aiud si-a sfArsit viala lui pi.mAnteascS. sia ajuns in Ceruri - pentru ci a fost cel mai

persecutar dintre togi deginugii. . .

Era omul care n-a cedat absolut nimic inceea ce privegte credinga. Comunistii aveaurendinga asta in inchisori, mai ales la deginu-

;ii politici, si ii depirteze de Dumnezeu si decredingi. PS.rintele Daniil nu a acceprar ni-ciodata lucrul acesta, si a fost foarte dur inrispunsuri si peste tot, ceea ce i-a atras uragi dusminia fagi de el. in fiecare zi scria deel ci a luat bitaie. Si, cAnd a venir Decretul

pentru eliberarea deginugilor politici, atuncil-au omor6.t. Asa a spus acolo comandantul:

,,Daniil Tudor nu trebuie si scape, trebuiesi-l omorAm!". I-au scos dingii de viu din guri,l-au bitut pAni l-au lisat jos la pimint - a;aam auzit, c5. i-ar fi bigat un par in cap 9i, duplaceea, Dumnezeu stie ce au frcut cu e1... La

groapa comuni, sfinte moaste...

A mers la Sfintul Muntein pantaloniscurfiDespre viala lui nu prea stitea de vorbi

cu nimeni, pentru ca el citea in continuu si seruga neincetat. Cind mergeam la masd, noimincam, iar el asculta cuvintul ce se citea Ia

masi ;i dupi aceea tAlcuia. El mAnca numai

simbita si Duminica, o dari in zi. Nici nu se

stie ce manca si cu ce tri ia...

Cind a fost converdrea lui, s-a dus la Sffnnrl

Munte Athos - dar r mers acolo ca turist, ir p*-taloni scurgi, blrbierit, cu un rucsac in spate, cum

erau pe atuncea oamenii que erau libertini si caren-aveau nici un fel de gandire duhor.niceasci. $i,ajungand acolo, ca unul care era foane snrdios gi-l

atraga. Iiteranrra 9i cultura, a inceput si. citeasci

ca4i, participand regulat Ia toate slujbele. $i s-a

CUVANTUL DUHOVNICULUI

convertit... CAnd a plecat de acolo, a plecat cu

Rugiciunea inimii deja primiti de la Dumnezeu

in dar. $i cu barba. A statvreo opt luni...

$i, cand a venit in Bucuresti, in socieatea lui

de eliti unde conviegui4 rideau de el toji, ziceau:

,,SanduTirdor a innebunit, qi-a Iisat barbi!". Barba

gi-a lisat-o ci intr-o noapte s-a hotirit! Stitea Ia

slujba de priveghere de toati noaptea gi vede ci

vine un schimnic batrXn la el, care se rezema intr-o

cArji schimniceasci. A vrut sa-i ziia ceva gi s-a in-

tors inapoi, a stat ce-a stat, iar a venit, iar a vrut si

spuni ceva, dar nu indriznea si vorbeasci - pen-

tru ca el deja era cunoscut ca om deosebit gi cult.

$i, cand a venit a treia oara, Daniil i-a zis: ,,ParinteEvloghie, vii a treia oari! Daca vrei si spui ceva,

spune, nu te mai duce inapoi!", iar Parintele ii zice:

,,Domnu Sandu Ti-rdor, de ce dai barba la gunoi?

Chipul lui Hristos, de ceJ dai la gunoi?". . . Atunci

el a stat toati noaptea si s-a gAndit Ia cuvintele astea

gi la alte gandiri duhovnicqti, si nu s-a mai birbie-

rit. Avea un chip frumos, dar;i impunitor...

Stau acuma gi mi gandesc cum se birbieresc

oamenii, ftre nici un fel de socoteali... $i gtigi de

ce? Pentru ci omu.l este creat de Dumnezeu dupi

chipul Sau si aseminare. Chipul lui Iisus Hristos

il stim cu tolii - purta barba Mantuitorul Iisus

Hristos, si plete. Oamenii se birbieresc acum,

inainte nu se bi.rbiereau. SfinEii Apostoli, si pro-

rocii, ;i impiralii, gi regii, si toli voievozii, toji

aveau barba. Dumnezeu ne-a creat dupi Chipul

Sau gi aseminare, si Dumnezeu, Care repre-

zinta desavXrgirea desivirsirilor si ne-a creat dupa

Chipul Sau, ne-a creat pentru Sine insusi, ca sa

ne faci parta;i Raiului, fericirii ceregti - pe care

noi trebuie in viaga aceasta s-o dobAndim, prin

iubire gi prin ascultare 9i prin supunere 9i prin

dragoste fagi de Dumnezeu si prin lucrarea po-

runcilor Lui. ,,Cine Ma iubeste implinqte po-

runcile Mele" d r(rr"o'", q" zice Mintuitorul.

Or, acum oamenii se modifici, femeile

se vopsesc, isi smulg pi.rul, se ung cu un-

sor i - s i asta esre foarre rau, ca i l l ign impe Creator. Iar Sfinrul Ioan Guri-de-Aur

spune aga: ,,Cel ce se impodobegte se leapada

de chipul lui Hristos, ca;i cum ar vorbi si ar

spune: uDoamne, nu mai vreau si port chi-

pul Tiu,...". Ce inseamnl vorba asta? Dar

nici nu-l porgi, pentru ci te-ai modificat, nu

mai esti cum erai, esti ca o masci.: daca ai

pirul negru, il faci galben; daci-i galben, il

faci negru. Buzele gi Ie faci rosii, parci ar

6 sAngele in gura. Unghii le, la fel. Ji-e gi

greagi si te uigi la astfel de chipuri, care s-au

lepidat de Chipul lui Hristos... $i Sfintul

Ioan Guri-de-Aur spune ci zic acestia:

,,Doamne, nu mai vreau si port chipul Tiu,

nu mai vreau si fac voia Ta, nu mai vreau

si mi supun fie, nu mai vreau sa ascult de

Tine, deci ma lepid de Tine, de impir i l ia

Ta". E lepadare de Hristos, pur si simplul

Dumnezeu' ne-a creat pentru fericirea

Raiului, pentru Ceruri, gi noi ne lepidim de

Dansul - dar pentru ce?l igi baga ni;te sarme

in ureche, pun niste table pe degete, se vop-

sesc, smulg sprAncenele... parca n-ar f i oa-

meni. i;i schimbi cu totul infhgisarea. Cum

ne va mai cunoaste Dumnezeu ci. sunt chipul

9i fhpturile Sale, daci purtim alt chip?...

,,Pirintele Daniilera ferm pentrucedinfa cre$tini oftodoxi"Acuma este lucrul asta satanic, care cauta si

arnestece lumina cu intunericul, dreapta credinga

onodoxi cu ereziile - ei socotesc d. fiecare ereie

este o Biserici, sau un segment al Bisericii. Nu-i

adevlratl Asta este rS.utatea cea mare, pentnr ca nu

se mai propovaduiegte dreapta credingi, ci credinga

ci tot omul, in ce religie este, daci crede, se min-

tuieste - si nu-i adevarat! Sffntul Apostol Pavel

spune clar gi precis: un singur Dumnezrtt -Care a

creat lumea, nu mai rnul{- o singard credinp,i / un

singtr botez cl. I-riscni 4:5, iar celelalte sunt de la draci

gi de la oameni, care s-au ftcut fie din inselare, fie

din mAndrie, 6e din profituri materiale, fie de Ia

satana... Papa, bunioari, socoteste ca-i vicarul lui

6 1

Hristos, c.i e Dumnezeu, dar Papa nu s-a risdgnitpentru catolici cum S-a ristignit Capul Bisericiinoastre Iisus Hristos penrru crestinii onodoqi!...

Parintele Daniil era ferm pentru credingacrestini ortodoxi. $i, degi era fiu al SihastrieiNeamEului - acolo s-a si educat, acolo a stat siin pustie, la RApa lui Coroi, vreo rrei ani de zile,mAncind o data in siptimAna ciuperci sau cartoficruzi - a introdus din randuiala de la MunteleAthos. A venit dupa aceea la Minisdrea Slatinasi a ficut aceeasi randuiali. De la Slatina au plecatvreo 30 de calugiri la Putna si au pus randuialasi acolo - tot aceeasi. $i de-aici la Schit, la Rariu.

Si era foarte drastic in ceea ce priveste ne-curagia sufeteascS. si trupeasci a vieguitorilor.Spovedania era obligatorie o data in sipta-mAni - si de cAte ori era nevoie, si in fiecarezi. Thebuia si avem o hArtie, un carnegel si sine scriem in fiecare zi pacatele, apoi mergeai siimediat igi fhcea dezlegare. Fi.cea o spovedaniedeosebita, era omul care te vedea si stia ce aiin tine, nu puteai si ocolesti. Stia ce gindegti.

Era un om deosebit. Aici este putereaRuglciunii gi harul Ortodoxiei. $i se fac siminuni. Am avut meningiti cronici treizecide ani qi m-am ridicat fhri doctor...

- Ne-ayi pouestit conuertirea Pirintelui Daniil...Dar cum s-a hotarit si intre in uiapa monahaln?

- El ftgiduise si mearga la mi"nastire, dar,pentru ci avea o fati si-un fecior studengi, s-agindit sa-si mirite intAi fata, si feciorul sa rer-mine facultatea - si dupi aceea si. meargi el lamanastire. Dar i-a luat foc avionul, la 2.000metri inilgime, si a cizut jos, bucili. Si in clipaaceea, cind se prlbusea, a spus: ,,Doamne, daciscap, plec la manistire!". A cazut de la 2.000 demetri inalqime, nici nu stie cum a flcut conracrcu pi.mdntul, nici nu avea parasute, nu avea ni-mica - avionul s-a fhcut praf, iar el n-a avut ni-mic! S-a ridicat si a plecat direct la ManistireaAntim. Nu s-a mai dus nici pe acasi, nimic!Si a stat in clopornigi la Manistirea Antimgapte ani, frate neimbrS.cat, si i-a invigat pe rofi

CUVANTUL DUHOVNICULUI

Rugiciunea lui Iisus. A fost de o smerenie rotalisi de un devotamenr religios neintd.lnit.

- Cum a fost arestarea Parintelui Daniil ;iuiapa sa in tnchisoare?

- Asta mai pulin stiu... S-a nimerit cAnd afost de l-au arestat ci. eu nu eram in ministire.Au venit securistii si au inconjurat minastirea,l-au legat si l-au dus, l-au aresrat - si l-au iu-decat. Stiu atAta doar: ci l-au intrebat de ce astrAns atilia tineri in Mungii Rarau qi nu i-a la-sat si lucreze in fabrica. Ieroschimonahul Daniila rispuns: ,,I-am adunat ca si-i invi.g sa zici:Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluielte-md pe mine, pdcatosul'. ,,Stai jos", i-azis judecitorul, si Ia condamnare i-a dat doua-zeci de ani de inchisoare, ftra dosar penal. El afost invinuit intotdeauna c5. e legionar. Asta erainsa o minciuna. O grozavi minciuna, {icutade comunistii care urau credinga, si pe oameniicredinciosi ii socoteau ci erau legionari!

Era si o prigoana pe timpullui Gheorghiu-Dej, pe timpul lui Ceausescu - daci mergeai laminastire te oprea poligia, te legitima, re ame-ninga, iEi fbcea control la bagaje, parca ai fi duscine stie ce. Numai ca si te opreasci! Apoi a fostDecretul din 1959 prin care i-au dezbracat dehaina monahali pe calugiri, i-au tuns, i-au bi.r-bierit - a fost prigoanl, prigoana comunistl:ateismul impotriva credinqei lui Hristos...

Nici acum nu-i departe prigoana. Si acumavorbesc impotriva icoanelor, impotriva cresti-nilor, impotriva manastirilor... Publici tot ceeace este riu, dar nu publici ceea ce fac sectariiriu, sau ceea ce fac comunistii rau, ci au omo-rit oameni, si i-au batjocorir gi i-au schingiuitsi i-au torturat in tot felul - asta nu publica ni-meni, nimica. Nu publica ca ereticii sunt con-tra lui Dumnezeu si contra giri i noastre...

- Parintele Daniil auea o uiziune d.esore uiito-rul Rom,iniei?

- EI nu era un om politic, era cu credinga,atita. A fost director general al ziarului Credinya- gi Credinpa nu pureau s-o poarre comunistiil

, ,Doamne l isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi pe mine, pdcitosul".

tn tm! !

(um se dobindesteRugdciunea- Pirintc, ce este rugaciunea?- Pai, eu clacr nu sunt triitor al ngaciLurii,

curr por si vorbesc despre ngiciture?... Vorbirer

cu Dumnenr, intn-r credinqa gi multi umilinpr, cr

;i cum 4 str cle vor-ba cu cineva - a^sa vorbe;ti cu

Dumnezeu dru or clpul ple<at ,,Inin-ra inlianrr;i

srnerita, Drulngzeu nu o va ur$isi" l''l-;o r-. $i s.r fie

minrea curatrr, s:i fie lipsia de giji pamanrqti. Dacr

avem minrea in dtri parte, ntr-i bine: ,,Toara gija

cea luneasca sa o lepadam" :r;a se dna la Sflnta

Linughie. Sa nu ne mai gandim la cele pimanta;i, ci

la cele Crrqti. Daca ob$ntLim mintea si urce si sa se

menlini Sr-s, la Dumnezeu, stie r:r Dumnueu per-

miurent ne vede, permanel)t nc stie...- Pirinte/e Daniil er(t un practicant a/

Rugaciunii lui lisus?- Da.- ii inuaya si pe ucenicii lui sd facn

Rtgaciunea inimii?- Bineingeles, dar una este a invaga ;i alta

sa gcii l Dupa vrednicia fiecarr-ria. ..

- Cum se dobindelte Rugaciunea inimii?- Cel ce o are, acela sde. Sunt multe pireri, de

la divergi duhovnici, dar ceea ce este sigur e ci can-titatea face calitatea. in special matanii, inchini-

ciuni - gi a;a, stind in picioare, stlnd pe scaun, facirugicir-rni si mai zici ,,Doamne Iisuse Hristoase...",

mai faci o treabi, irci ian ,,Doamne IisuseHristoase..." Ca la Muntele Athos, c6nd vine unfrate, spune cu voce tate, in continuu: ,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnueu, miluiqte-ml

pe mine, pacatosul". Zici atita, pani cAnd se faceecou! Obisnuinla e a doua naturi: intri in minte,

in suflenJ monahului - gi atunci inima incepe sapulseze si ea Rugiciunea. Dar trebuie insistenga,mu.lta smerenie si si nu judeci pe nimeni, sI fii alb

ca'\pada, curat ca neaua. Cel cejudeci pe {iatele

siu nu poate sa aibi Rugiciune niciodati, penrruci se face antihrist, judeci in locul lui Dumnezeu

pe algii - gi nu-i voie.- Credeyi cd toata lumea poate sa aibi

Rug,iciunea inimii?- Toati lumea - si mirenii, si cei ci.sltorifl,

cind se roaga cu inima, din inimi, si se roaga

neincetat la Dumnezeu. Sfhntul Apostol Pavel

spune clar: ,,Neincetat vi rugagi" I ris 5:r7. \r't

o spune doar Apostolilor, spune la toati lu-

mea. Rugiciunea e un dar al lui Dumnezeu

pe care-l di celor rAvnitori gi ostenitori - si

smerigi, bineingeles. Omul, daci nu are sme-renie, nu are nici o rugiciune. Sau, daci-l ju-

deca pe altul, nu-i nici un fel de rugaciune.

Ca si dobXndesti rugiciune trebuie sa fii un

om curat, ca un inger.- Un Parinte spunea cd a auut Rugaciunea

inimii, dar a pierdut-o. Cum e posibil?- E posibil, prin neglijengi. Prin anumite in-

deletniciri pamAntesti mai mult decAt trebuie.Si, daci omul isi pierde cumva atengia in diferiteimprejurari, se mai pierde... cum pierde masina

direcgia. Merge intr-o parte, daci nu esti arenr

permanent. Tiebuie atenfie in permanenga.Cui dobindegte Rugaciunea, inima i se roaga

singuri. $i dup; ce e pierduti Rugiciunea,

CUVANTUL DUHOVNICULUI

mai greu revine, foarte greu se redobAndeste.

Insistengi., rug5.ciune, smerenie foarte multi..

,,Cela ce vrea si vini la Mine sa se lepede

de sine, si-gi ia crucea" - crucea necazurilor gi

a suferingelor si a greutigilor - ,,si.-si ia cru-cea sa si si-mi urmeze Mie" Marcu 8:34. Ficindmilostenii, rugaciune (;i MAntuitorul seruga, si ne-a invigat si pe noi si. ne rugim)

si mintea la Dumnezeu mereu. Ci, dupi cein om incepe sa rodeasci Rugaciunea, in-cepe atunci si simti o dulcea$ negriiti ininimi. Dupi aceea, mintea nu mai fuge. $i,de Ia un timp, cind vrea Dumnezeu, min-tea singuri zice: ,,Doamne Iisuse Hristoase,

Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mi pe mine,

picitosul". Asta e Rugiciunea inimii. Omuldoarme, dar inima se roag5. c[ C cinr 5'2. lJndese duce, inima se roagi in continuu. Acei oa-meni sunt vizitori cu duhul, au darul proro-ciei, sunt flcitori-de-minuni - oameni caresunt Sfinti aici, inci de pe pimint...

- Ce inseamnd cuuintele Mintuitorului:

,,Foc am uenit sd drunc pe pamint si cit as urea

s,i fe aprins" Lutt t2:4e2

- Focul dragostei, focul dragostei deHristos, focul dragostei de aproapele - impli-

nirea poruncilor: ,,Si-L iubegti pe Dumnezeu

din toat5. inima, si pe aproapele ca pe tine in-

su[i" ' f Mat 22:37':]9.

,,...Si cAt as vrea si-l vid aprins": si se iu-beasci om pe om, si fie gata de jertfh unulpentru celllalt - gti focul doringei de a urca la

Ceruri. Pentru asta am fost creagi. Petrece Iisus

Hristos in tine si tu in El, El in inima ta si tu in

inima Lui. De ce zice Mi.ntuitorul: ,,Neinceratvi rugagi"? Ne-a fhcut pentru EI insugi... r

A consemnat Cezar Machidon

- Cine e Cedry2k?- Un personaj pe czre l-am creat ca si mi

adaptez ceringelor anilor 2000 si totodata un ras-

puns la presiunile sociale pe care le-am simgit in

cadrul copiliriei si adolescengei. Este un rebel, un

neingeles, a fost;i nihilist la un moment dat...

PAni m-am trezit ca gi "lt"

p. baricade

Lrolat aiureain rizboaie modeme mascate

Unde oameni dispu,gi laorice pentru nimic

M-au transformat rapid

din Stelici'n Cedrv2k.

- Un nihilist care a ajuns totu;i la

Dumnezeu... Ce-au zis cei care te cunotteau

cind au uazut intoarcerea ta la credinyd?- Evident ci fiecare a vizut in mod diferit

schimbarea mea. Unii se bucuri pentru mine si

m5, incuraleazA constant; algii, dimpotrivS., sunt

dezamigigi, mi considera un habotnic, un in-

doctrinat. Bineingeles, tema credingei este una

extrem de sensibili - mai ales astizi, cAnd foarte

mulli renunli Ia religia lor, din diverse motive.

in societatea moderni, tinerii manifesti o teama

constante fagi de Biserici - normal, cineua a avut

grija de asta... Oricum, nu mi-am propus si ii

mulEumesc pe oameni, asta e rolul politicienilor.

Acum lasi-mi daci vezi

ci mi-am gisit drumul,

CAnd ftceam pe nebunul

nu mai mirAia$ nici unul.

- Cum ai ajuns sa-L caupi pe Dumnezeu?- Din dorinla de a fi fericit. Am rezonat din-

totdeauna cu realitigile cregtine... Dar ceea ce

m-a impins si-L caut pe Dumnezeu vine, in

mare parte, din egecul gtiingei (psihologie, filoso-

fie, sociologie) de a-mi explica mersul vielii, in

general - si rostul nostru, natura umani, in mod

special. Cautarea in sine presupun ci. gine de na-

tura mea. Niciodati nu m-a interesat nimic mai

mult decAt Adevarul ascuns in soatele realititilor

INTERVIU

materiale. Descoperirea lui Dumnezeu

deruleazi - Ia sftrgit tragem linia...- Ce inseamnd sa fi cregin?- ,,Sa iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu

din toati inima ta si din tot sufletul tiu gi din

toati puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe

aproapele ti.u ca pe tine insuli"- Crezi ca muzica rap e o cltle de a-L martu-

risi pe Dumnezeu?- Si asta e o chestiune delicati... Nu, nu

consider. Tobele, ritmul, chiar ;i armoniile

duc Ia un alt soi de ,,begie a mingii". Mi-e

imposibil sI cred ci Duhul SfAnt poate veni

in astfel de situa1ii... Muzica rap e rebeliune,

nu are nimic in comun cu pacea inimii. in

plus, si nu uitim ci predica fhri triire nu-i

decAt o trincS.neala. Este motivul pentru care

in noiembrie scot ultimul material solo sem-

nat ,,Cedry2k", si renung la muzic5..

Cedry2k,,imi pare rdu pentru tolicei care aleg plicerea in locul Fericirii..."

INTERVIL

i Ce auzi sunt ultimele fpete ale instinctuluiCe crede doar in sine

si in strilucirea argintuluiCe n-auzi suntultimelesoapte aleconstiinleiCe crede in harul primit in urma pociin1ei...

- De ce ai ales Ortodoxia?- Adica de ce mi-am ales identitatea sDiri-

tuale s i nal ionala? Nu am ales n imic. Am fosra les, s lava Domnulu i ! Asra e neamul meu: ro-mini crestini ortodocsi. N-am gasit nici ma-car un motiv logic, sau de alti natura, care sama faci sa mi dezic de ei.

- Tbtu;i, uedem ca rominii suferi de o lipsa aidentitapii napionale. Ce inseamna sa fi romin?

- RomAn inseamni si cunosti l imba ro-mAna, si studiezi istoria RomAniei (gi nu mirefer la aia din manualel) si, bineingeles, saparticipi la conservarea si promovarea valori-lor romAnesti si-a drepturilor nagionale.

Care e sistemul tiu valoric

CA.nd cineva

ascunde cu griji adevS.rul istoric?...

- Ce sfat ai pentru tinerii romini?- Sa caute Adevarul din soatele realitatii.

The' si-i respectim regulile cu stricte{e,Si $nem pustii departe de treburile

ce ne-au mAncat noui din tinerege,Si si.-nvege despre frumuseleSi greseli vechi scrise cu singe pe perete,Ca nu cumva s5. le repete...

- Ce parere ai dzspre dzntgrarea clnst/tntd careseface in mass-media la adraa Bisericii Ortodoxe?

- Presa e folosira din plin in atacurile im-potriva Ortodoxiei, bazAndu-se pe lipsa deeducaqie (in special duhovniceasci) a oameni-Ior, pentru a le fura, incet-incet, Biserica. Amlucrat in presa - cei mai mulgi jurnali$ri sunrFascinaqi de lumea polirica, aspira la ea si, mai

grav, au legituri cu ea. Poate presa o fi a cinceaputere in stat, dar momentan e aserviti.

E ultimul ceas al supremafiei minciuniiSi apoivom iesi dinlabirintul strici.ciuniiCi nu putem sta-n genunchi

doar c-asa vor unii,Dar vom sta-n genunchi

pentru-mplinirea rugiciunii. . .

- Cum ne putem feri de in;eldrile lumii?- Numai respecrXnd CuvAntul lui Dumnezeu,

Sfrnta Scriptura.

Si-artrc'sine l5sfun ghida$ de Sfinfi PirinliDarnemingim ipocrili,

de-aia ne simgim istovigi,

$ilovili, si ririig gigoliF, gi gotrig,De-atAta slav5. dqarti ti dmgoste de-argin1i.

- Prin intermediul mass-media ;i al teleui-zorului in special, se duce o lupt,i foarte maretmpotriua tinerilor, Se incearca tot mai muh im-pragierea ! depersonalizarea minpilor tinere. . .

- Nu mi se pare ci e o lupti dusi numai impo-triva tinerilor- dar, intr-adevar, ei sunt cei mai afectagide torentele de informaqii complicate si contradicterii, pentru ca nu gtiu si disceami, tind si amestece Iu-cmrile, cei mai mulli cad repede intr-o oaremi. sau incealalta-.. Cred ci, atAta timp cAt nimeni nu poate de-fini o<act ce este ,,bunul-simt'', elemennrl aengial inorice relagie inter-umani, apropierea de Dumnezeueste singura solufe pentru insus,irea unor valori ade-varate. Oricum, uebuia si ne aqtepam la asa - pro-fegiile zic claLr. e wemea cemerii...

E despre mizerii din televizor,Spalarea pe creier gi manipularea reclame-

lor in interesul lor

Psihic copiii mor asasinaliAdormind infesta;i

de TV-ul lor mic din dormitor.Nu-i,,Lumea copii lor"...

,,$i in cer va fi mai multi bucurie pentruun picitos care se pocdiegte, dec6tpentru noudzeci gi noui de drepti, caren-au nevoie de pociinti." (Luca 15:7)

- Rezultatele la examenele napionale din scolile

romAnesti sunt tot mai slabe tn ultimii ani, iar

atta arata, euident, 0 scidere a niuelului educapiei.

Cine este responsabil pentru aceastlt situapie?- Am avut nesansa de a cunoaste, in 16 ani

de scoali, profesori foarte buni si algii foarte

slabi. Totugi, nu consider ci de vini sunt ca-

drele didactice. Cred ca piringii si capitalis-

mul poarti. principala vini. pentru distruge-rea educagiei. Copiii au imitat dintotdeauna

comportamentul adulgilor - deci, cumva, evina ,,modelelor". Nu gtiu Ia ce ne-am fi as-teptat cind s-au deschis ,,magazinele de vise"- la cresterea numirului de olimpici?!

$i, renunlim la cruce

Si, ne-ndopim cu rinced

Si, ne-adipim cu sAnge

Si, ne-amirim cu dulce.

INTERVIU

- Daca tot ai pomenit de modele... rezi cd

mai au tinerii de astazi modele?- Da, au... Dar nu ;tiu daci ista e un aspect

pozitiv... Reperele lor sunt mai degrabi super-eroi

care fac bii de singe decit oameni care au con-

struit cwa concret in societate, Togi pustii il iu-

bacpeJay-Z, dar habar nu au cine a fost Petrache

Poenaru sau Nicolae Paulescu... Oamenii luagi

drept modele sunt, de obicei, cei care au rer-qit din

puncr de vedere material sau cei cre au ajuns fai-mosi. Din cite vid eu, czun astea sunt criteriile...

- Dar ,,Sfnpii tnchisorilor" ar putea f unmodel pentru tinerii acestei pdri?

- Ar fi extraordinar si fie asa, dar nu sunt

convins ci tinerii sunt atat de recunoscS.tori

fagi de acesti Oameni care s-au opus sclaviei.

Ca si ajungi si con;tientizezi sacrificiul acestormartiri, trebuie in primul rAnd cercetare. insi

media, cum spuneam, nu are nici un interes

in promovarea lor, iar tAnirul va fi mai atras

de succesul (vizibil) al lui Lil \(/ayne, decAt de

puritatea (invizibili) a lui Valeriu Gafencu...

Lene-n vene-n gene,

temeri moderne de semeni, probleme,

Vedem semne, dar pesemne

vrem si credem ci-i devreme.

- $i modelul tdu care este?- Iisus Hristos.- Cum te-a influenlatfamilia tn uiapa?- in cel mai favorabil mod: am fosr bine-

cuvAntat si triiesc intr-o familie congtienti gi

uniti, o familie cregtina clasici, al cirei mo-

del incepea si dispari dejala periferia socie-

ti; i i in anii 1980. Ai mei sunt niEte oameni

simpli, dar foarte tari, gi in mod sigur au avur

cea mai puternici infuengi asupra mea. Am

con$tientizat asta inci de mic, cind ma ui-

tam in jur gi vedeam extrem de multe cazuri

de familii destri.mate, multe drame ale ciror

efecte aveam si le vid mai tArziu. Eu am fost

binecuvAntat, slavi Domnuluil

erry

INTERVIU

' - Care crezi ca sunt principalele pericole care

ameninpa familia restina de azi?- Sunt tot mai mul te: in pr imul rAnd

avortu l , acest genocid cont inuu, mi se pare

de neconceput. Am vizut ca lumea priveste

asta cu lejeritate, dar sute de mii de avorturi

pe an au transformat Romenia intr-un

abator uman. De asemenea, casatorii le

dintre homosexuali mi se par foarte nocive

la adresa institugiei familiei, precum gi

toleranqa faqa de pedofil ie sau incest. Toate

aceste aspecte imi denoti un atac deliberat

s i v i ru lent asupra fami l ie i cre; t ine. Mai

cred si ca, dintre toate aspectele ,,evolugiei"sociale, aceasta este cea mai gravi.

N-.q fi anti-sistem, dar nu pot fi pentru

Stinga sau dreapta

pentru ci Dumnezeu e-n centru.

- Peste tot in lume, la orice niuel social, se

urmdre;te creltrelt haosului. Crezi ca acest lucru

este premeditat? Cine are de ciltigat din asta?- Bineingeles ci este premeditat: de la cor-

poraqii care incurajeaza pe toate caile consu-

mul - consum care, se stie, duce la disparilia

spiritualitalii - pini la politicieni, care creeazd.

panica si haos pentru a obgine mai multi pu-

tere din partea populagiei. Cine nu crede in

Adevarul lui Dumnezeu se va speria tot timpul

de realitaqile lumesti. Frica e absen{a dragostei.

E ultimul ceas

in care poli si-fi dai seama

Ci nu psihiatrul,

ci dragostea-nvinge teama...

- Dragostea a ajuns sd se confunde tot mai

muh cu sexualitatea...- Eu nu cred ca face cineva astfel de con-

fuzii. Cred ci mulgi, 9i t ineri, gi adulEi, igi as-

cund picatul doringei carnale dupa concep-

tul de dragoste. in primul rind trebuie si

ingeleagi sacrificiul suprem al Mintuitorului

pentru a fi cu adevirat motivaEi sa descopere

dragostea adevarata. imi pare rau pentru togi

cei care aleg plicerea in locul Fericirii - ma

doare pentru ci si eu am f}cut aceasti gre-qeali qi i i cunosc consecingele.

Da', pentru mine-n sfirgit,

e clar ca lacrima.

Ci nu-i luminat un sufet

care pistreazi patima.

- Ce este fericirea?- fu numi-o aflarea imparagiei lui Dumnezeu.- Cum defne;ti singuratatea?- Lipsa lui Dumnezeu.- Care este scopul uiepii ue;tine?- Mi"ntuirea sufletului. Fericirea de care

ma intrebai mai devreme.- Ce cdryi recomanzi tinerilor de astazi?- in primul rAnd NoulTestament, Psalmii

si Patericul, dar si orice alte cirli scrise de

Sfinlii Paringi. Fiecare isi stie cel mai bine

propriile patimi si slabiciuni, aga ca va gasiin aceste lecturi adevirate medicamente pen-

tru ele. Desigur cI triirea e totul - si fim mai

buni, in primul rAndl

Eram marele nemullumit,

huzurind prin Lacteea

Abiaintors acasi, laThti-am prins ideea

Ci iubirea e culmea,

Cheia la riticirile mele

Ei foametea din lumea a treia.

De aceea las atitudine duri.

Mindrie gi furie de guri

si scapi de procuraturi.

Plus ci procedura nu spali picatele.

Iarti-1i deci fratele!

Iubegte-gi aproapele 9i natura!

Respecti Scriptura!

A consemnat Cezar Machidon

T

TEOLOGICA

Despre lupta cu gandurileRedim, in cele ce urmeazd, o insemnare pdstrata de Parintele Sofronie Saharovdupa o convorbire a Cuviosului Siluan Athonitul purtata cu un monah care ilcercetase; convorbirea a avut loc in prezenta sa, pe data de 31 martie 1932.insemnarea are o importan!5 deosebitd deoarece ldmuregte un aspect decapdtaial nevoinleidreptslavitoare, dar prea adesea trecut cu vederea:pizireamintii curati de intindciunea energiilor demonice, in taina Rugdciunii. (R.H.)

Staregul Siluan spunea ci. in experienga

Sfingilor Piringi se pot vedea felurite mijloace

de a lupta cu gAndul, dar cel mai bun esreacela de a nu intra defel in dialog cu el.

Mintea care a intrat in dialog cu gandul intim-

pina neintrerupta dezvoltare a lui si, atrasi de di-dog, este smulsa de la pomenirea lui Dumnezeu- ceea ce qi este Eelul diavolilor, care, intr-un fel saualtul, vor ritici gandul smuls de Ia Dumnezeu, iardin dialogul cu gandul mintea nu va iesi curati. . .

hrsmicuJ $tefan, care hranise din m6na sa un le-

opard, din obiceiu.l de a,,conuazice" gandurile a in-

tat in lupti cu ele inaintea s{lryinrlui si.u, si asdel s-aaflat in stare de lupta cu dracli (Scara Cuu 7, 50).

Cuviosul Marcu al Thrakiei, din pricina

faptului ci inaintea iesirii sale si-a mAngiiat

sufletul amintindu-si de trudele sale, a fost gi-

nut in vazduh un ceas; iar acest ,,un ceas" in-

seamni. ca se primejduia asa sa gi rimAni...Algi Piringi au fost mai ingelepgi in lupta

duhovniceasca.

Cuviosul Macarie cel Mare, trec6nd prin in-

tinderile vizduhului, nu inceta sa se smereasc.i, iarcind dracii, de-acum de departe, i-au srrigat ci le-ascipat, el a raspuns ci inci nu scipase. A raspuns

asdelfiindce se obisnuise a-gi gine mintea in iad, giprin aceasta cu adevirat a scapat de draci.

Cuviosul Pimen cel Mare, deprins fiind printr-o indelungati cerqre a luptei cu dracii, gtiind ci

cel mai primejdios si puternic "tq-q

este mnn-

dria, toati. viala s-a trudit si-si agoniseasci smere-nia, gi de aceea spunea ucenicilor sai: ,,Crede1i-mi,fiilor, unde este satana, acolo si eu voi fi"; insi gti-ind in adancul sufetului cnt de bun;i milostiv esteDomnul, nadajduia cu tirie ci El il va mAnnri.

Asf,el, asesmeri esrc cel mai bun mijlocde apis-tra mintea cund de gandul pitimas. Tonrsj mullinevoitori nu ingeleg aceasa;i nu pot gandi asGl, cideznidajduiac, nefiind in stare a-si gine mintea in iadgi, in acela;i timp, a nidijdui in mila lui Dumnzeu.

Firi. a intra defel in dialog cu gAndul, tre-buie cu toati mintea gi cu toati puterea sa te

alipegti de Dumnezeu si sa zici: ,,Doamne, pi-

citos sunt si nevrednic de milaTh, darTu, pen-tru singura milosirdia Th, mAntuieste-mi. . .".

Sufenrl, adesea pentru un singur gand de in-

doiali in milosArdia lui Dumnezeu - ..Oare nu

cumva Domnul nu mi va ierta..." - pierde mult.

Deznadejdea este insa mai rea decAt toate, estehula impotriva lui Dumnezeu, ca si dnd El nu ar

fi in putere a mAntui, sau curn ci misua picate-Ior noastre ar putezr covdryi misura milosdrdiei lui

Dumnezeu... El picatele inuegii lumi le-a luat ininuegime asupra Sa... Daca o mami iard toate

copilului siu, fiindci este neingelegitor, cu ci.t mai

mult va iera Domnul daci ne smerim ;i ne ciim. . .

Lupta duhor.niceasca se aseamini intr-o mare

misuri rizboiului obisnuit in aceasti luoti a

TEOLOGICA

'noasrri trebuie sa ai gi birbigie. Duhovniceasca

birbifle se afli in nidejdea cea tare in mila lui

Dumnezeu. Nevoitonrl or barbigie, chiar de va ci-

dea in picat, sau va cidea in ingelare 9i se va abate

de la calea cea buna, sau chiar de va aduce inchini-

ciune weunui drac, nu se va pierde, ci indad, cu de-

plini nidejde, se intoarce ciue Dumnezeu cu po-

ciingi, gi asdel biruiqte pewijma;i; dar suflenrl ftri

bnrb4ie se nrlburi, deznidijduiate, gi asfel cade. . .

C6.nd cineva se abate de Ia calea cea buna gi

cade in inselare, trebuie neapirat, mai'nainte

de toate, si aduci pociingi inaintea duhovni-

cului, povestindu-i toate. Dupi o astfel de spo-

vedanie, lucrarea ingelirii slibegte, chiar daci

nu indati, dar va urma 9i deplina indreptare.

Mul;i se poticnesc, dar, din picate, nu

mulgi se indreapti.

Mulgi la inceput primesc har, dar foarte

pugini revin la el dupi ce l-au pierdut.

Monahul a intrebat:- De ce Bitranul pe careJ intrebase Cuviosul

Pimen cel Mare i-a spus si lase gandul si pa-

trundi in inimi., si de-abia dupa aceea si se lupte

cu el, iar celuilalt frate mai pugin cercat i-a spus

dimpotrivi, si taie gAndul dintru bun inceput?

Starelul Siluan a rispuns:- Din sfat se videgte ci unii Pi.ringi aveau

acel mijloc de lupta duhovniceasca, adici. sa lase

Ia inceput gAndul in inimi, gi de-abia apoi si se

lupte cu el. Dar aci sunt cu putinta doua stiri:

Una, cA.nd omul nu stie a-si pizi mintea,

iar atunci gAndurile patrund in inimi, gi de-

abia dupa aceea incepe lupta cu ele. Este un

fel de joc in care poli gi si pierzi.

C-"ealald, cind monahul nu din nepu-

dnp r", ci constient, lasa galdul S pI-

trunda in inima, spre a-i observa toaa

lucrarea; dar qi acest mijloc nu te

lasi tonqi si peneci in vedenie,

ci deci mai bine si nu lasi

nicicum Strdul, ci si te

rogi cu mintea curata

Iar fratele necercat, pe care Biaanul l-a sfituit sa taie

gandul diffru bun inceput gi si nu intre nicidecum

cuel in dialog aprimit acel sfat fiindcieraslab;i nu

se putea impotrivi gandului patima;; dar in ciuda sfr-

fliui Bitranului, el tot nu putea inci dJ stipanearci

curn se cuvine, iar prin porunca BauAnului de-abia

a inceput a se inviga anwoioasa gtiingi - lupa cu

g':trdul. Deci Cuviosul Pimen era mai purernic gi

mai cercat in lupa duhovniceasci decAt celilalt

frate; dar, tonrsi, este mai bine intotdeauna sa-1i

pistrezi mintea curati de tot gAndul, si din toati

puterea sufenrlui si te rogi, pentru ci mintea care

se roagi curat se lumineazi de caue Domnul.- Cum este cu putin;i si-gi pistrezi min-

tea curati?, a intrebat monahul.- Sfingii Plringi ne-au lasat invalanua despre ru-

giciunea minlii in inimi; prin ea se pize;te mintea-

Iar eu nu vid alticale care si dea o mai buni pu-

tinji de a pizi pomncile lui Dumnezeu. I

Din Arhimandritul Sofronie -

,, Cuviosul Siluan Athonitul "

(Editura Reintregirea, 2009)Traducere din limba rusd de

Ieromonah Rafail (Noica)

ACTUALITATI

I PS llarion (Alfeiev): Civilizafiaeuropeani - de la Edictulde laMilano la cregtinofobiePe data de 2 octombrie 2012, Mitropolitul nu

alWenei, Ilarion (Alfrnr), a pinut un rurAnt k der-

utre am spicuit cdteuafagmente esenpiab.Lumea cre;tina se apropie de o dati remar_

cabili, si anume aniversarea a 1700 de ani de lapromulgarea Edictului de la Milano, inrrar inistoria lumii drept cel mai important documentjuridic care separi doui epoci _ cea a RomeipagAne si cea a Europei cregtine. in urmi cu1675 de ani a murit iniliatorul acestui docu_

cel Mare, trebuie si ne aducem aminte de acelcvremuri de persecugie prin care Biserica luiHristos a trecut inainte si le fi fost acordati ce_tagenilor romani libertatea religioasi.

sinagogi si in temnige, ducindu_va la imparagigi la dregitori, pentru numele 1tr4.u" r-,.",,,r,.(...) I isus Hristos le-a infigigat Apostoli lorSii morivele care sfau la baza acestei atitu_dini, prin cuvintele: ,,Daci agi fi din lume,lumea ar iubi ce este al siu; dar pentru ci nusuntegi din lume, ci Eu v_am ales pe voi dinlume, de aceea lumea vi uriste" Ioan^15:19.

(...) intr-adevir, crestinismul a devenit,,penrru iudei, sminteala; pentru neamuri,nebUnie , , 1 Cor in rcnr t :23

Opinia publicd erd dcum deja pregiititi ;isingurul lucru care stdtea in calea persecutieiin masti consta in uoinsa c/asei politice. Era ne_voie de-o scanteie care sa aprinda explozibi_lul format din zvonuri, srereoripuri gi id.il.care srireau la bazapercepgiei cresrinismului.$i aceasta scinteie, in sensu/ cel mai propriu alcuuintului, a fost oferitd de incendiil izbucnitla Roma - dupn unele douezi a/e contemDorani_lor prouocat chiar de imparatul JVero. Zvonurlleprivitoare la complicitatea lui in acesr dezastruau inceput si circule si pentru a le tempera,Impararul i-a acuzar pe cresrini de incendlere.

(...) Persecugiile uneori se potoleau, alteoriluau amploare. Sub impdraruJ DiocleEian ;i suc_cesorii lui, persecugiile impotriva cresrinilor s_autransformar in ulrima izbucnire a lmperiului sprepiganism. P/uralismul rcligios al Romej s_a doue_dlt a f incompatibil cu cetdpenii ,,ngizi', pi ,,into_branpi" ce cdutau Adzudrut absolutl pentru inca

1 da1i, puternicul aparat de srar nu a reusit sa

faca faEi crestinilor neinarmap, care nu au opus

iPS llarion (Alfei"u),,,Suntffiugor renunli Europa de acum la identitatea ei crestin;,:

ACTUALTTATI

nici micar o rezistengi - lucru ce-a dus la schim-

biri radicale in Imperiu. Sffnul Constantin, cel

intocmai-cu-Apostolii, a fost acela care a inigiar

aceste schimbiri gi le-a pus in practica.

Istoricii gi teologii au fost in special preocu-

pagi de motiuul care l-a determinat p. i-p;t"nrl

Constantin cel Mare si. ia partea cregtinilor.

in mod evident la fel ca si tatal si.u, Constantie

Hloms, impirad Constandn a adopat inilial

o atiudine binevoitoare crqtinilor sub infuenga

mamei - Sftnta impirateasa cea intocmai-cu-

Apostolii, Elena. Dar care a fost factorul principal

care l-a determinat pe impirat si elaboreze ;i si

publice Fdidul de Ia Milano? (...) S-au consem-

nat, spre exemplu, nigte afirmagii sceptice ale isto-

ricului german Jacob Burckhardt, care-l descrie

pe imparanrl Constantin drept un politician in-

teligent gi pur-pragmatic, firi nici o motivalie re-

ligioasa. Ne este imposikl safm dz acord cu aceasta

cararterizare, deoarece in arcl moment nu aueaa cam

safe in Imperiu mai mult dz l0%o creytini -;i sd n

bazezi pe un segmrnt atdt fu ingust al popuLtpiei ar

f iruemrnt sa te aucnturezi intr-un ffiPeriment Po-litic extrem dz riscant, ca atit mai mult ru cit ris-

cal era real: nimmi din cadnil Senanlui sau din po-

pukTn romand nu sus{inea politica religioasa a lui

Constantin! Cu prilejul fativitigilor care ma.rcau

douizeci de ani de guvernare imperiali in Roma,

imparanrl nu a luat parte la rirualurile de sacrificii

fhcute cu ocazia sosirii sale la Roma, fapt care a ge-

nerat indignare in rAndul romanilor, gata si dege-

nereze intr-o rebeliune armata. (...)

Punctul de cotituri in perceplia religioasi a

impiratului asupra lumii a a\.ut loc in timpul

luptei sale cu uzurpatorul Maxenliu, inaintea ca-

reia Constantin a fost invigat de citre Dumnezeul

crestinilor cum si i;i biruiasci vtq-qul.

in anul 313, la Milano, a avut loc o in-

trevedere intre impiratul Constantin cel

Mare si Liciniu, in cadrul cireia a fost emis

Edictul de la Milan pe numele a doua perso-

nalitili auguste, adresat presedingilor provin-

ciilor. Textul acestuia a supravietuit istoriei in

cartea lui Lactanliu despre ,,Morgi gi prigoni-

tori" 9i in ,,Istoria Bisericii" a lui Eusebiu din

Cezareea. Edictul a condamnat actele anteri-

oare privind cregtinii. Spre deosebire de edic-

rul din 31 I al lui Galeriu, acesr documenr a

proclamat libertatea religioasi deplina a ceta-

genilor romani: ,,Niminui nu ar trebui si-i fie

tigiduiti oportunitatea de a trii religia creg-

tini, religia pe care el o consideri a fi cea mai

buna pentru el". Astfel, inchinarea pigini

si-a pierdut dominagia de jure.

(...) Amintindu-ne astazi de prepul mare

pktit de cre;tini Pentru aceasta libertate, sun-

tem m,4hnipi sa uedem cdt de u;or renun{d

Europa de acum la identitatea ei uestina.

Conceptul de ,,integrare europeani' a li.sat

la o parte componenta religioasi. in primul

rknd, orice referire la Dumnezeu ;i la ue;tinism

a fost eliminatd din proiectul de constitupie al

Uniunii Europene /, mai tirziu, din Tiatatul

de la Lisabona (care a inlocuit incd neratifcata

Constitupie). Prin urmare, intreaga bazi ide-

ologici a ,,integririi europene" a fost redusi

exclusiv la libertate, la democragie gi la statul

de drept - o paradigmi seculari incompati-

bili cu patrimoniul de civilizagie al Europei.

Secularizarea a facut ca majoritatea europeni-

lor sa inceteze a-;i corela uiepile cu Euanghelia,

pentru a trai in conformitate cu standardele

,,szcietdlii de consum". Mai mult decAr atit,

crestinismul a devenit un element strain in

viaga publici, lucru care s-a dezvoltat din ce

in ce mai mult in manifestiri reginofobe.

Din nefericire, viziunea seculari dominanti

asupra lumii exclude religia din spaliul public,

ace$ra fiind de-acum declarata o ,,chestiune pri-

vati'. Aceasta este un fel de-a spune ci acasa pogi

si faci tot ce vrei, poli si crezi cevrea sufenrl tiu- dar trebuie si cooperezi cu statul gi societatea

numai potrivit normelor stabilite, acelea;i pentru

togi. Aceasta abordare aparent corecta druine o adz-

udrata prouocare Penhu ffeyini atunci cind regu-

lib secukre incep sa contrazica fundamenteb eticii

73

creyine. Recunoaperea dz catre societatea serulara aunor lucruri ca auorturilc, rutanasia, casatorii[e saurekpiilz intre persoane de acela;i sex ii pune pe crel-

tini tntr-o categoie a prosui;ibr intruckt ei nu pot

f dz acord cu acestea ca nortnd dt uiapd.

Logtca sea.tkrismului modem ne aminteste de ceaapagini/ordin Roma: poyiwctezi tnceea ce-pi dore;sti,

dar e;ti obligat sa ail.rci jertrt rcilor,,nbran7d";i,,plu-

rali.sm". Credinga in Dumnezeu si deschiderea de-a

urma poruncilor Sale sunt descrise din ce in ce mai

mult ca ,,opinii private' - si a devenit pur si simpluindecent, demodat 9i arhaic si le proclami * glastare! A gune kcrurilor pe nutne (de frempl% auor-nlui - prunucidere, zutarwsiei --crinn;i suicid) ate

corxiderat arum un art de nlnanya incompatibil rupkmlitmul de opinii;i deckrat o ,,incabare a futp*-

ilor ;i liberdipilnr ceapnibr".

Observim tot mai mult in Eirile UniuniiEuropene discriminiri faga de cetalenii care-gi

exprima o pozigie cregtini. activa. Mai muh de-

cit atit, chiar ;i purtarea simbolurilor crestine,

cum ar f crucile de botez, este uazut dr anumipiangajatori drept o incalcare a,,cuburii corpora-

t^te". Existd voci care vorbesc despre necesira-

tea interzicerii sirbitorilor publice de Criciun,sub pretextul ci ele pot insulta oamenii de altereligii! O lupti similari impotriva prezen-

;ei simbolurilor crestine in gcoli a fost dusi

timp de mai mulli ani la Curtea Europeani"

a Drepturilor Omului, in cazul ,,Lautsi vs.Italia' - un exemolu viu al incercarii unei

ACTUALTTATI

singure persoane, sub pretextul incilcirii drep-

turilor sale, de a-si impune propria voinga asu-

pra a milioane de oameni. ,,Neutralitatea reli-

gioasi a societigii", construiti de susjinitorii

secularismului european, s-a transformat intr-

o ,,epurare de valori" a acestei societigi.

Cum se pot opune cregtinii unor astfel detendinge? in ce rezida puterea cre;tinismului?

Ea este determinata de credinpa crestinilor de

capacitatea lor de-a trdi in duhul Euangheliei,

de-a aduce Lumina Adeuarului dumnezeiesc

asupra oamenilor. Daci-gi pierd capacitatea

de a fi ,,sarea plmAntului", cregtinii devin ne-

putinciogi in a se opune diferitelor ideologii

prin afirmarea propriilor reguli de viaEi.

Conferinga de astizi isi propune sa reflec-

teze asupra cilitoriei de 1700 de ani a Bisericii

lui Hristos de la Edictul din Milano p|ni in zi-lele noastre - calitorie presi.rata cu multe eveni-

mente importante penffu cregini. Cel mai im-

portant aspect al acestei reflecgii este un rispuns

la intrebarea privind viitorul crestinismului, locul

gi rolul valorilor crestine in viaga societaEii, a fa-

miliei gi a individului". (prehare de pe mogat.ru)

(omisia Europeani fi nanfeaziavortul for[atEuropean Dignity Watch, o grupare non-

profit, a publicat un raport care arati ci cele

mai mari organiza;ii din lume ce promoveazi

avortul International Pknned

Parenthood Fednation si Marie Stopes

Intemational - sunt finanlate pen-

tru campaniile privind planificarea

Amiliali de Uniunea Europeand..

Conform. raportului, Marie StopesInternational a fost finangati, in ulti-

mii ani, cu sume importante din par-

tea U.E. futfel, intre 2005 9i 2010,

suma totali. incasata de aceasra orga-

nizatie a fost de peste 30 de milioane

de euro cu scopul de a aplica femeilor

' din Papua Noua Cuinee avoftul prin metoda

,,aspiragie vacuum". Cealalti organizagie (care re-

cent s-a aflat in mijlocul unui scandal mediatic in

S.U.A., fiind denunlati pentru sus[inerea pros-

titugiei gi pedofiliei!), a primit 1,7 milioane de

euro anual pentru a aplica in Bolivia, Guatemala

si Peru,,sisteme de contraceplie de urgengi', care

Provoaq avord prin medicamente.

AvAnd in vedere ca pretextul ipocrit al

f inangiri lor este combaterea sSriciei din lu-

mea a treia, ED\f cere eurocragilor s5. aloce

banii europeni ,,pentru garantarea hranei,

apei potabile, accesului la sinitate si la edu-

cagie copiilor afagi in dificultate, si nu si ln-

curajeze reducerea numi.rului lor".

International P knned Parenthood Fedrratio n

este cea mai mare organizagie internagionala ne-

guvernamentali care promoveaza gi ofera servicii

de avort, prezenti si in RomAnia prin Societatea

pentru Educayie Contraceptiud si Srnnla (SECS).

IPPF este, totodata, un finangator impormnt

al politicii chineze de control al populaEiei prin

auortul foryaL Marie Stopes International (MSI)

Face prozelitism pro-avort in gari ca Albania,

India, RomAnia, Africa de Sud qi Vietnam. Iata,

4adar, inca o probi a faptului ci. avortul este omizi importanti pe agenda instirugiilor trans-

nafionale si, in acest caz, pe agenda Uniunii

Europene, mai ales in ceea ce priveste gi.rile sirace

sau periferice. (adaptare dupd ziuanews.ro)

GARDASIt distruge in continu-are sinitatea fetelorDe curAnd, campania de promovare a

vaccinului Gardasil a fost reluati in mass-

media noasrri, pretextul fiind un nou studiucare ar demonstra siguranga acestuia. Studiulare insa defectul (neevidenliat in presi) ci efinanEat de Merch, adici exact de compania

producitoare a vaccinului - lucru care tre-

zeste o justif icati suspiciune cu privire la co-

rectitudinea cu care a fost efectuat.

in timp ce compania Merch attofinangeazi

studii favorabile, cazurile grave ale fetelor afecate

de vaccinul Gardasil continui si se inmulgeasci.

Unul din cele mai recente asdel de cazuri este cel

al unei fete din Ausralia care gi-a vizut nimicita

feminitatea, fiindu-i afectate iremediabil ovarele(menopauza prematura). Doui componente ale

vaccinului par sa fie responsabile pentru aceste

grave efecte negative: polysorbat 80 gi L-histidina.

Polysorbat 80 este indicat drept principaJi cauz\,

care diuneaza organelor reproductive feminine

in cel pulin un studiu cunoscut, lx L-histidina

are un risc similar. Polysorbat B0 poate produce,

de asemenea, goc anafilactic.

Evident ci studiile care ridici. astfel de pro-

bleme sunt, din picate, complet ocultate in

mass-media autohtona. Asta pentru ci compa-

nia Merch nu finangeazi doar srudiile din labo-

ratoare... (adaptare dupd gaia-heahh.com). I

Grupaj realizat de loan Bucur

Poate cd pricina cea mai insemnati a avorturilor ce cople5esc astdziRom6nia este una duhovniceascd: neasumarea de sine gi necredin{a in milalui Dumnezeu, Care poate intoarce inspre bine chiar gi o cddere. Despreaceasta ne incredinleazd Cristina, o adolescenta ajunsd... mamd. (R.H.)

r ; ! ,#

Totul a inceput intr-o zi de noiembrie. Mama

mea plecase in ltalia, tata era mon, mi simgeam sin-

guri, desi fusesem lisati in grija na;ilor mei. Aveam

14 ani, eram cu capul iq nori, iar cind l-am intAlnit

pe el am crezut ci am gisit iubirea. . .

imi plicea mult cum arita, insi, dupi ciwa timp,

am inceput d observ cXte ceva nepotrivit in comporta-

mennrl siu. indrigostiti pini peste cap, mi-am alunpt

indoielile, convingandu-mi tot mai mult ci el era,,ale-

sul". Se schimbase mult de cAnd era cu mine, nu mai

iqea da cu biiegii si, intr-un moment de iraponsabili-

ate, am cedar Crezind ci mie nu mi se poate intXmpla,

am lisat tonrl "pe mana destinului". [a inceput, relagia

noastri a fost lapte si miere, insi, nu peste mult timp, a

intervenit gelozia, au urmat cemrri pesre cemrri, ne-am

mai acordat mereu cnte o gansa, insi in zadar. Mama gi

sora mea aflaseri despre noi, nu erau de acord cu relagia

noastri - gi, pAni la urma ne-am despi4it.

Am observat ci ceva nu e in reguli cu mine, insi.

am pus tod pe seama stresului gi-a frigului. Nici

n-am bigat de seami cum fteceau lunile. intre timp,

marna meavenise acasi, iar intr-un week-endlaDorna

imi gisisem un nou prieten. Nu mi ingrisasem, nu

aveam pofte, nu avqun gre[uri, nimic care si indice ci

PROVITA

eram insircinati - numai intArzierea ciclului. intr-o

zi, la sugestia unei colege, am plecat de la gcoali;i am

ficut un test de sarcini. Astfel, am afat ci eram insir-

cinati - dupi mine, cam in luna a cincea...

Avon nu mai puteam sifac, asa ci am ascurs sarcina

cit am punrt. De zis nu am zis la nimeni, in afiride colegi.

Exam in&agostid de noul meu prieten, mama si sora mea

erau de acon:l crr el; mi gandeam cu groazi a vor spune

dnd vor afla adevirul. Cu toate ci meritau toati increde-

rea mea imi era frici si le vortesc. Aveam qi momente in

care voiam d mi sinucid dar era ceva ce mi impidica-

M-am gindit numai, n-am inarcat niciodati si 6c cer"a-..

intr-o zi, pe cind aveam deja gapte luni si burta

mai crescuse pu[in, mama m-a intrebat daci. nu sunt

insircinati. - gi am recunoscut. Ca orice mami care

afi ci fiica ei de 14 ani este insircinati, a fost qocati

gi a reacgionat violent. M-a dus de urgenga la doctor

gi am frcut o ecografie, dar era prea tirziu pentru

avort. in aceeasizi, a afat gi prietenul meu rotul, dar

nu m-a pirisitl a spus ci impreuna vom trece pesre

asta, indiferent ce decizie voi lua in continuare.

Lunile treceau-eram la sfirsinrl dasei azecr4 colegii

mei mi rislllau ;i aveau griji de mine. Doamna ditigr.i

m-a sprijinit, mama a inceput s[ fie alinri de mine; mai

aveam pqin gi trebuia si nasc in momentele acelea, vo-

iam si-mi dau copilul spre adopgie, iar cand, pe 10 iunie,

am niscut o fetiEisinitoci;i fnrmoasi, nici micarn-am

vnrt s-o vid. Am stiruit in gAndul acesra- gi, dupi.o sip

dmani, m-am dus acasi firi copil.

Dar nu-mi puteun gisi niciorm lin$rca - mi gan-

deam intr-una la copil, remu;cirile pe care le simgeam

erau dureroase. Firi si-mi fi dat seama, inci de cind era

in buna mea dragostea de mami incepuse si infloreasci

din ce in cr mai mult. Cum puteam si fiu acum atit de

nemiloasi, atit de nesimlitoare fap de minunea care s-a

ndscut din mine?I... inainte de a trece printr-o asemenea

egerienga, judecam dnerele care dmAneau insircinate gi

nuli gineau copilul, dar probabil a trebuit si mi se intim-

ple gi mie ca si inEeleg ci nu e bine si juddm.

impreuni cu marna si cu sora mea arn hotir6.t

si Iuim fetiga acasi.. CAnd am luat-o pentru prima

oari in brage, arn avut o senzatie de fericire nespusi:

simgeam ci face pane din mine. Prietenul meu si-a

asumat rolul de tati imediat, iubqte fetip gi are gnji

de ea, iar mama mea este o bunici fericiti.

Aorm, dupa un an;i ppte luni de la nagtere, dupi o

zi oboitmre de tcoab, cind ajung ec"d, Simona mi in,

tAmpina, imi spune,rnami", mi imbrigigeazi gi vreasi mi

joc cu ea" Tiiiesc cel mai frumos sentimenc Sunt la sfiai-

ul dasei a douiqprcz.c-, -i qtopri bacalaureanrl, imi

doresc $ continui snrdiile - dar inainte de toate, dorac,

cu ajutorul lui Dumnzeu, si intemeiem o frmilie fericiti

ii mulgumesc lui Dumnezeu penrru comoara

pe care mi-a diruit-o, mamei qi surorii mele care

m-au ajutat mult, prietenului meu si pi.ringilor pri-

etenului meu, care n-au ezitat si fie alituri de mine

inci din prima clipi. Le mai mulEumesc doamnei

diriginte, care m-a ingeles si m-a ajutat la s,codi, gi

colegilor mei, care m-au incurajat intotdeauna. I

Cristina(Suceava)

(din*trfiinuni k na{:terc - Glryerc de rntunrii,"wI II, H. SftnpiiMartii Brirnweni,20l)

77

ffimus& &raix'nlMicugi, de-o gchioapa.

Cand au intrat in lin\tea neclintita a bisericii cu-

firndati in semiintuneric;i ai"a s-a luminat locul.

El - inainte - atotstiutor si birbat: patru

ani si opt luni, Nicolae. Ea, trei ani, Maria (nu

Mirioara, ci Maria, oricAt ar parea de serios!),

ca un future care zboari pretutindeni frri si se

teami de ceva, constient ci frumuselea lui nu

poate fi riniti fiindci e pllmada Celui maiThre.

Thdl - in faji - s-a inchinat cu evlavie gi

buna-rAnduiali. Apoi, biiatul: aceeasi seriozirare,

aceeasi responsabilitate, nimic strlin in purtarea

lui. $i, 4teptAndu-gi cuminte rAndul, flutura;ul

in rochi;a albastra ca cerul - ,,potir albastru si

adAnc" - parca abia dezlanguit din cocon, a ince-

put ritualul ei. Nu, nu copiat, ci al ei... O dati...,

de doua..., de trei: flrima de batic - albasuu gi

el - s-a aplecat odati cu fbrima sidefie de frunte,

in trei inchiniciuni, inaintea Celei care (parca)

si-a strAns mai tare Pruncul in brage si-a zimbit...

Un miros adinc, greu, de mir, s-a rispin-

dir o clipa in biserica luminata. De la icoane?

De Ia Sfintele moaste? De Ia...?

incremenili ca la citirea Sfintei Evanghelii,

Parintele, fetila mea si eu priveam, cu inimile si

ochii pline, pline. CAnd si-a intors privirea spre

noi, micula s-a deschis - proaspata ca un mugur

de primivari - intr-un zimbet ca un vesmAnt de

lumina. O clipi, o stri.fllgerare de vesnicie, si-au

iesit, lisAnd in urmi o unda de mister si regret.

Dar, din pridvorul bisericii, Nicolae s-a in-

tors. il vazuse pe Pirintele si uitase si ii ceari

binecuvintare! S-a intors si Maria. Nimeni, ni-

meni nu le spusese sa facl asta! I-a binecuvAntatPi.rintele, i-a strAns Ia piept ca pe doua comori

despre care ;tii ci sunt ale tuturor, cum sunt iz-

voarele de munte in calea drumelilor tdrzli...

M-am inclinat.

I-am cerut micugului voie si-i gin in pal-

mele mele mAna, cea cu care (nidijduiesc!) va

binecuvinta si el peste ani! I-am cerut;i ei mi-

nula: degetele de foare, sfielnice, s-au lipit de

buzele mele... Cu aceeasi evlavie le-am siru-

tat cu care, mai devreme, sirutasem Sfintele

icoane cutrerpurati gi fericiti. Si mi-am amin-

tit ce-au spus Sfingii Parinli: ,,Sa stam unii in

faga altora precum in fala unor vechi icoane".

Am simlit nevoia si le mulgumesc cS mi-au

iesit in cale, ci mi-au umplut clipa, desivir-

; ind-o... Si, f i indci unor copii ca ei nu le pogi

da bomboane, am alergat la pangar, speriata

si nu-i pierd: o icoani a Maicii Domnului,

impirateasa, sigur i-ar fi bucurat. Au primit-

o cu bucurie din mAinile Pirintelui, asa cum

m5. asteptam, seriosi 9i congtiengi, doui vechi

icoane risirite din coconul rugaciunii...

...I-am urmirit iesind pe poarta Ministirii:

intr-o strifulgerare de vesnicie, doui inimi

mari, inlinluite in inima Celui Puternic...

Siam inleles ci ei sunt armele cu care vom bi-

rui in lupta cu toate riutigile acestui veac! tr

Prezbitera Rodica Triistaru(Beiu, Teleorman)

in afara concursului 6

t

t

CONCURSURI 79

Concursurile lunii noiembrie

Dragiimei,

Gandind la cAnd vom fi din nou copii, din traiul meu banal gi gri un val deodata md rdpi5i md zvarli (nu ;tiu cum oare) drept in mireasmd gi-n culoare. Md uit in jur - e de mirare,deodatd nu mai sunt om mare: genunchii-s rupfi, cdrli des-cusute, calei gi corcodu;emulte, roboti din sarme din maidan l ipi l iatent cu,,Pelican' i harl i ingropatl-n st icle sparte(aidoma cum scria la carte), nuiele transformate-n spad5, tuneluri le din zdpadd, piramidon9i aspir inS, ciregele de la vecini, gotronur, coarda,,, lapte gros,,- t i i , tare mai era frumos!

$i Dumnezeu cu noiera, deqi de El nu se vorbea.

Acum, vorbim numai de El, chem6ndu-L tainic, 'ncetinel,.rugandu-L sa f im iar copii ,in cea neinserata 2i...

Anca Stanciu

Pentru concursul lunii decembrie, asteptim (pini in 20 noiembrie), si la foto-grafie, si la eseu - rrCu noi este Dumnezeu". in ianuarie, ,romul" este subiectulpentru fotografie, iar pentru eseu, cu bucurie, ,,Cum am gustat din vegnicie"...

ESEU

De asti data, ne-a fost cu neputinEi si facem un clasament penrru cAstigitoriiconcursului lunii noiembrie, ,rcand voi fi, din nou, copil,,. De ac.ea, am h-otiritsi oferim un premiu unic, la egalitate, pentru scrisorile cele mai gusrate: AureliaDumitru, I7 ani (Giurgiu), Meknia G. (Arad), Adek costea (oradea), prezbiteraRodica Trdistaru (Beiu, Teleorman), pr,f wcenpiu,pascalu (cotnxggp,), asist. uniu.AniryVuhan Grigoriu (Bucure;ti), Mcoke Streinu (Arad), t ono &ifrffile.Munte),prof luliana Berila (Brdila). .r*. 6; ,,i

CONCURSURI

FOTO

CAgtigitorii concursului lunii noiembrie,,,Dragoste de mamf':

PREMIUL I: Pdrintele Mihai Cinarba(Gomoa, a Bua;u) - fongrafu exe pub lirada k pg 3.

PREMIULAL II-LE 4\: C kudiu Pintea (Iasil.

PREMIUL AL LILIIAa Arn Buruc (Gakyi).

MENTIUNIz Maria Cidere (Timi;oara),Paula Ddnila (Piata Neamp), Cdtalin Rotaru(R4mnicu Sdrat), Carmen Selejean (Arad),Alice Bud (Focsani).

As o c iapia p entru Apdrarea

Familiei ;i Copilului a mai

editat colecgiile revistei,,Familia

Ortodoxi' pe anii 2009, 2010,

2011,2012 (Vol.I) precum si

colecgii de CD-uri supliment ale

rev is te i pe ani i 20 l l g i2012.

Ab. cu supl iment (D 1 an