cum iti sunt gandurile asa iti este si viata-staretul tadei de la a vitovnita

of 57 /57
Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata – Staretul Tadei de la manastirea Vitovnita Editura Predania, Bucuresti 2005 "NU MAI LUA ASUPRA TA PESTE MASURA GRIJILE LUMII ACESTEIA, CI PAZESTE-TI PACEA SI TRAIESTE CU DUMNEZEU. LASA LUCRURILE IN VOIA LOR." "Toate grijile si problemele le punea inaintea Domnului si numai Lui i se plangea. Asa a capatat pacea si harul" "Suferim pentru ca gandurile si dorintele noastre sunt rele. Noi insine le-am pricinuit, caci poporul nostru nu are pocainta." " Si tocmai aceste ganduri si dorinte rele au nimicit intelegerea si

Author: estancescu

Post on 26-Jun-2015

402 views

Category:

Documents


11 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata Staretul Tadei de la manastirea Vitovnita Editura Predania, Bucuresti 2005

"NU MAI LUA ASUPRA TA PESTE MASURA GRIJILE LUMII ACESTEIA, CI PAZESTETI PACEA SI TRAIESTE CU DUMNEZEU. LASA LUCRURILE IN VOIA LOR." "Toate grijile si problemele le punea inaintea Domnului si numai Lui i se plangea. Asa a capatat pacea si harul" "Suferim pentru ca gandurile si dorintele noastre sunt rele. Noi insine leam pricinuit, caci poporul nostru nu are pocainta." " Si tocmai aceste ganduri si dorinte rele au nimicit intelegerea si pacea, pur si simplu le-au naruit si au dat roade grele si rele. Noi insine suntem vinovati pentru toate acestea. Adunam roadele gandurilor si dorintelor noastre."

"Trebuie sa ne intoarcem cu inima spre Dumnezeu si sa cerem pace de la Domnul , sa ne dea putere sa fim buni. Pentru binele nostru, sa avem ganduri si dorinte bune. Noi nu facem asta si de aceea suferim." "Dumnezeu este in noi, si pentru ca El este dragoste NU va tulbura VOIA NOASTRA sloboda. Tinem in noi mult rau si la un moment dat acesta iese la iveala: si in familie, si la locul de munca, si in societate. In cele din urma, totul se sfarseste in suferinte grozave. Iata, priviti icotro am pornit... ! " "Si raul nu este numai in noi, ci in intreaga lume. Dar mai cu seama in noi, caci suntem totusi alesi de Domnul, suntem crestini." "Putem face tot ce vrem, dar liniste nu vom avea. Trasatura caracteristica a fiecaruia este temelia trecerii in vesnicie. Daca suntem linistiti si pasnici vom intra in randul sfintilor si ingerilor. Asupra lor Domnul a revarsat darul harului Sau, si in Sufletele lor nu-si afla loc insusiri din

lumea aceasta. Omul poate sa ii ocarasca neincetat, ei nu se vatama. Ii poate lovi, ei nu se manie, caci sufletul lor este calauzit de Duhul Sfant. "...Trebuie sa te linistesti. Nu mai lua peste masura asupra ta grijile lumii acesteia, ci pazeste-ti pacea si vietuieste cu Dumnezeu. Sa le lasam pe toate in grija lui Domnului." Cum sa ne rugam lui Dumnezeu? "Cuvintele rugaciunii trebuie rostite avand credinta ca Domnul va priveste si va asculta. Iar daca in timpul rugaciunii se iveste ceva in inima, "prindeti-l",si va tineti de rugaciune- "stati" in ea. " Daca am vazut ca nici parintii, nici rudele, nici prietenii, nici restul lumii numi ofereau nimic altceva decat rani, durere si ocari, m-am hotarat sa nu mai traiesc pentru lumea aceasta, ci acele putine zile care mi-au mai ramas pana la moarte sa i le inchin Domnului( era bolnav-doctorii i-au dat maxim 5 ani de viata, si prin randuiala lui Dumnezeu, parintele staret a trait multi ani de atunci ). Am vazut ca nu am pe lume pe

nimeni cu adevarat al meu, fara numai pe DUMNEZEU." "Cel mai insemnat lucru in viata duhovniceasca, este, cred, paza pacii inimii. Sa nu va tulburati cu nici un chip. In inima trebuie sa domneasca pacea, linistea, tacerea, linistirea. Valmasagul gandurilor este starea duhurilor cazute(dracii, duhurile care au cazut de la Dumnezeu). Mintea noastra dara, se cere sa fie adunata, unita, atenta. Numai in mintea unita se poate salaslui Dumnezeu Cel Unul." "Uneori ma intrebam in cuget: Ce vrei? Ti-e foame? Ti-e sete? Esti gol, descult, bolnav? Dumnezeu ne-a dat totul, ce mai vrei? Si totusi , sufletul meu era mahnit si cauta ceva care sa-l mangaie, dar nu era nimeni care sa-i aduca alinare. Am mers la unii duhovnici, am cautat sfat , dar nici asta nu mi-a folosit. A fost asa pana cand am citit "Calea mantuirii" de Sf.Teofan Zavoratul si Domnul a ajutat. Cand nu este nici un om care sa ne mangaie, atunci Domnul vine sa aduca bucurie in suflet si printr-o carte."

"Pe EL trebuie sa-L avem in cuget cand ne trezim, cand ne culcam, la munca, la masa, sau cand ne plimbam. DOMNUL este pretutindeni si in toate. " "Pasul cel dintai catre partasia cu Dumnezeu este deplina incredintare de sine in mainile lui Dumnezeu. Apoi, Dumnezeu este Cela ce lucreaza , si NU omul." "Partasia cu Dumnezeu inseamna: Dumnezeu sa se salasluiasca in noi; cu El sa se invesmanteze sufletul nostru si El sa ne calauzeasca cugetul, voia si simtirile. Atunci, noi suntem , de buna voie, arma in mainile Sale -El ne va misca gandurile, dorintele, simtamintele, in cuvintele si lucrarea noastra." "In purtarea cu oamenii trebuie sa fim buni, blanzi,ingaduitori." "Omul care poarta in sine Imparatia lui Dumnezeu raspandeste in jur ganduri sfinte, ganduri dumnezeiesti. Imparatia lui Dumnezeu faureste in noi atmosfera Imparatiei Cerurilor, spre deosebire de atmosfera de iad a cugetului, pe care o

raspandeste in jur omul ce poarta in inima sa iadul." "In cel lipsit de ascultare nu se va salaslui Imparatia lui Dumnezeu, caci acesta va voi intotdeauna sa faca voia lui si nu voia lui Dumnezeu." "Sufletul care a cazut in cercul valmasagului gandurilor, in atmosfera iadului, sau care doar s-a atins de ea, incearca chinuri dracesti. De pilda, citim ziarele sau ne plimbam pe strazi si apoi, dintr-odata, simtim ca s-a tulburat ceva in launtrul , in sufletul nostru, simtim un gol, o mahnire. Aceasta se intampla din pricina ca , citind diferite lucruri, am pierdut concentrarea, mintea unita, ne-am imprastiat, si atmosfera iadului ' se pogoara' asupra noastra." " Daca veti pune mana pe inima si veti fi sinceri cu voi insiva, veti intelege ca sunteti mai mici decat multe fapturi. Luati aminte la albina, cum zoreste si trudeste. Se daruieste fara crutare si fara oprelisti. Albina traieste, cu totul, o luna si o jumatate de zi, si adesea piere muncind, pe camp, si nu se mai intoarce la stupul

ei. Si cat se gandeste omul la sine si cat isi plange de mila. Sau priviti furnica, cum nu osteneste sa poarte neincetat ceva. Iar atunci cand ii cade sarcina, o ridica si isi continua munca cu rabdare. Iar noi, daca nu apucam imediat ceva de luat in maini, ne luam degraba mainile de pe acel lucru." " Cei ce nu sunt credinciosi doresc sa ajunga la desavarsire in cele materiale ale vietii." "Intreaga viata m-a chinuit gandul: Care este rostul vietii? , m-am intrebat unde duce aceasta viata. Sa fie oare spre bogatia materiala pe care omul se trudeste atat sa o agoniseasca, sa manance si sa bea, oare asta sa fie totul? Slava lui Dumnezeu, in viata Sfantului Serafim de Sarov, sfantul ne lamureste ca telul vietii este intoarcerea in bratele Tatalui nostru Ceresc, ca noi oamenii, aici pe pamant, calauziti de Duhul Sfant, sa fim asemenea ingerilor din ceruri." " Inima noastra tanjeste dupa Dumnezeu, dar prin ganduri ne impotrivim Lui. Satana crede si se cutremura, dar se

impotriveste. Asemenea si necredinciosul: nu este necredincios , ci potrivnic. Asadar, inima noastra tinde spre Dumnezeu, dar noi ne impotrivim Lui. Impotrivirea noastra nu-L va vatama pe Dumnezeu, caci El este Atotputernic, ci pe noi insine ne va vatama." "Gandurile, starea launtrica, dorintele ne conduc viata. Precum ne sunt gandurile cu care ne indeletnicim, asa ne este si viata. Daca avem ganduri de pace, liniste, dragoste deplina, bunatate, virtute, curatie, atunci si in noi va fi pace, caci toate gandurile de pace aduc pace launtrica, ce razbate din noi, caci gandurile ne sunt pline de pace, liniste, dragoste desavarsita si bunatate. Daca purtam in noi ganduri rele, diavolesti, atunci se nimiceste si pacea noastra launtrica. Sfintii Parinti spun despre ganduri: 'Orice gand care naruieste pacea si gandurile ce nu ne dau pace, acestea toate sunt de la diavol si trebuie sa le respingem si sa nu le primim.' Trebuie sa ne ostenim pentru binele nostru, ca sa se intareasca in noi pacea, bucuria, dragostea dumnezeiasca."

" Din gandurile noastre izvoraste bine sau rau, pace sau dezbinare in familie, iar cei credinciosi vor intotdeauna sa fie buni si plini de pace. Ei se ostenesc pentru asta , dar grijile pamantesti adeseori il impovareaza pe om. Domnul a luat asupra Sa toate grijile noastre, caci noi NU ne putem ajuta singuri, ci numai incalcim lucrurile. Avem trebuinta sa ne pocaim si sa ne schimbam viata." "Pocainta nu inseamna numai sa mergi la preot, ci e nevoie sa ne curatim sufletul de acele ganduri si de depresia in care am cazut din pricina drumului intortocheat al vietii. Pocainta inseamna innoirea vietii, tintirea sau ravna spre binele desavarsit, lepadarea de partile releale vietii. Prin cugetele si dorintele noastre ne compicam viata. Pana acum nu am stiut asta, iar acum inteleg ca sunt vinovat pentru toate." " Va veni Domnul si la noi, numai ca trebuie sa ne rugam Domnului din inima sa ne ajute, caci ne-am racit foarte mult. Credinta noastra trebuie sa creasca. Ea creste treptat si se face puternica si mai puternica. Daca ne rugam din inima,

Dumnezeu ne implineste rugaciunea, caci El este Dumnezeul nostru al tuturor, Parintele nostru, si de aceea trebuie sa sporim in rugaciune." " Avem prea putina credinta si incredere in Domnul. Cand vom avea atata incredere in El cat avem in prietenii nostri, atunci cand ii rugam sa faca ceva pentru noi- cand vom avea atata incredere, nici noi, nici tara noastra nu va mai suferi atat." "Omule sa nu dai pacea ta launtrica pentru nimic in lume. Impaca-te cu tine insuti, si atunci se vor impaca si cerurile si pamantul cu tine." " Fara Domnul nici pe noi nu ne putem iubi. Multi cad in deznadejde si se ridica impotriva vietii lor, curmandu-si viata, caci fara Domnul nu ne putem iubi nici pe noi insine, cu atat mai putin pe semenii sau pe vrajmasii nostri..Prin El putem toate, caci El este puterea si viata noastra." " Trebuie sa fim pasnici. Este mai bine sa induri vatamare decat sa aduci. Daca

vom rabda ocara, Domnul ne va da putere si pace. Daca nu vom rabda ocara, constiinta nu ne va da pace. Constiinta este judecata dumnezeiasca." "Noi putem face orice dar nu vom avea nici pace , nici liniste. Noi tulburam pacea. Domnul ne lasa cu gandurile noastre-iata suferinta noastra." Viata aici pe pamant este o lupta a trupului si a mintii. Razboiul este mai intai al gandurilor, iar cand nu mai putem lupta cu gandurile, atunci ne razboim intre noi. Si tie iti doresc, suflete, asa sa te rogi Lui, Domnului, sa te invredniceasca sa-L iubesti atat de puternic precum lL iubesc Presfanta Maica, ingerii si sfintii. Atunci vei simti pace si liniste in inima, caci iti vei inchina inima Aceluia Care este fara de sfarsit, Care isi poate imparti iubirea fara de hotar, pacea Sa nesfarsita. Sfintii Parinti spun:Seamana dragoste si dragoste vei secera. Seamana pace si pace vei culege. Este cu neputinta sa dobandim pacea daca suntem plini de pizma si rautate. Daca nu te vei slobozi de

aceasta insusire diavoleasca, atunci cum vei intra in vesnicie? Numai Domnul ne poate schimba. Duhul se contopeste cu gandurile. Dupa cum ne este trasatura caracteristica aici, asa vom trece si in vesnicie. Iata, vezi, acum mancam mancare otravita. Cu toti suntem otraviti. De la piata nu mai ai ce sa cumperi. Toate sunt frumoase, dar nu indraznesti sa le cumperi. La sfarsitul veacului trecut, un staret spunea: Va veni vremea cand oamenii vor produce multe roade ale pamantului, dar nu vor indrazni sa le manance. Iata a venit vremea. Va intrebati cum? Hrana ne este otravita. Si cea trupeasca si cea duhovniceasca. Sunt otraviti si copiii si batranii. Oamenii cred ca vor trai vesnic aici. Dar viata este scurta. Noi tratam apa cu clor, dar ea ramane otravita. Nu-i de nici un folos. Bacteriile si bacilii le indepartam usor, dar nu si otravurile. O filtrezi cat vrei, o curati, o fierbifa-i ce vrei, otrava este pretutindeni in jurul noastru. Si cand nu va mai fi apa de baut, se va stinge si viata.

Nivelul radiatiei este ridicat, iar izvoarele din munte otravite. Otravite sunt si ploile, care parjolesc pamantul. Pamantul este otravit, ne-am otravit noi insine... Casnicia nu este o viata frumoasa, dulce... Ba e cat se poate de amara ! Abia dupa aceea vezi ca nu esti liber, ci ca esti legat- si inca cat de legat. Esti inhamat la caruta si trebuie sa tragi, caci te bat. Copiii cer. Trebuie sa tragi- vrei, nu vrei. Iar cand erai liber, gandeai altfel...Iar acum trebuie sa te ingrijesti nu numai de tine, ci de multi. Este vreun leac pentru noi, cei cazuti si bolnavi? Si inca cum ! Sa ascultati. Sa va smeriti si sa ascultati. Cel ce este smerit si bland, acela si asculta. Cine asculta de altii se foloseste degraba. Cel care asculta, acela este smerit. Si indata ce ne impotrivim, vei observa cum vrajmasul iti conduce viata. Noi, aici pe pamant, implinim un canon de pocainta. Sa nu va mirati ca neincetat aveti cate un necaz. Noi, toti, pacatuim necontenit-alunecam si cadem.

Cadem, de fapt, in cursele diavolului. Sfintii intaresc neincetat: important este numai ca omul sa se ridice din nou si sa o ia de la capat pe calea catre Dumnezeu. Chiar de am cadea de o suta de ori pe zi, nu purtati de grija, ci doar sa va ridicati si sa mergeti mai departe, fara sa priviti inapoi. Ce a fost, a fost si a trecut. Voi doar sa mergeti inainte si sa va rugati Domnului, pentru ajutor. Nu prin faptul ca ne plangem intr-una de ceva IL suparam pe Dumnezeu. IL suparam atunci cand pacatuim, nu atunci cand ne intoarcem catre El ca spre ruda noastra cea mai apropiata. Domnului Ii este placut sa IL chemam neincetat si ne ravarsam preaplinul inimii inaintea Sa. Vedeti, cand sufletul se smereste, cand se supune voii lui Dumnezeu, duhurile rele nu mai au putere asupra luicaci se afla sub ocrotirea harului Duhului Sfant, este acoperit de focul dumnezeiesc. RUGACIUNE : Trebuie sa ne intoarcem cu mintea si cu inima catre Domnul: Doamne,iata, n-am tarie, nu m-am invatat dintru tinereti,

invechitu-m-am in zile intru cele rele, raul a imbatranit impreuna cu mine, iar acum am trebuinta de multa osteneala ca s-o lepad de la mine si s-o smulg din radacina. Dar Tu puternic si tare esti, invata-ma sa fiu nevinovat, simplu, bland si smerit. Rasplateste-ma cu darurile Tale dumnezeiesti, asa cum rasplatesti pe ingerii si sfintii Tai. Si asa, neincetat, in simplitatea inimii si cu ale noastre cuvinte, fiecare suflet sa cada inaintea Domnului-pe langa pravila ce o avem si care ne este trebuincioasa ( caci de nu avem pravila, atunci cel necurat ne va da o alta pravila, alte ganduri). Asadar, rugaciunea ne este de trebuinta-oricat de scurta ar fi ea, sa ne ridicam pe loc din pat, din somn, si de indata sa-I multumim lui Dumnezeu pentru ca S-a milostivit a ne trece cu bine peste inca o noapte. Cand vine seara, sa multumim pentru toate, caci Domnul este Datator de viata, Care (pe toate) le da. Asa ne aratam dragostea fata de El si, pentru aceasta, ne va alipi Luisi. Inima este totdeauna rece cand este imprastiata. Numai cand se aduna

gandurile, puterile si dragostea, cand se aduna in inima, abia atunci incepe inima sa se aprinda. Nu se cade sa cugetam nimic vatamator in inima noastra, caci si cel mai mic gand vatamator ne tulbura pacea. Starea noastra launtrica se inrautateste, si felul nostru de a fi fata de semeni se inaspreste. Caci si cel mai marunt gand ce nu este intemeiat pe iubire nimiceste pacea. Chiar si cel mai neinsemnat gand pe care-l ai naruieste tot ce este bine daca nu se intemeiaza pe iubire. De cum se naste in noi un gand ce nu isi are temelia in dragoste, sa stim ca am primit inraurirea duhurilor rele. Primind gandul cel rau, il primim in trupul nostru pe insusi vrajmasul. Duhurile sunt nevazute, dar noi le dam trup, spre a se face vazute. Furtuna gandurilor si tulburarea de dupa spovedanie si dupa raspunsurile date duhovnicului inseamna ca ucenicul sa mandrit, ca se razboieste in cuget cu duhovnicul lui, ca si-a pus nadejdea in

duhovnic ca intr-un om. Domnul a vazut asta si a ingaduit ispitei sa vina. Cand sufletul nu are mangaiere de la nimeni pe pamant, atunci Insusi Domnul ii da mangaiere-cand ii este cel mai greu, cand nu mai are mangaiere nici de la oameni, nici de la cele inconjuratoare, cand sufletul se simte alungat si dispretuit. Ce este postul? Postul nu dainuie atat in infranarea de la mancare, cat in infranare de la ganduri necurate-sa postim de ganduri. !!! Este nevoie sa invatam a ne odihni cugetul. Cand suntem impovarati, trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu, sa-I incredintam Domnului toate grijile noastre si ale semenilor nostri. Toate problemele mele si problemele tuturor semenilor mei, care sunt mahniti pentru ceva, pentru slabiciunile lor, eu pe toate le incredintez Domnului si Preacuratei Maicii Preasfintesa le dezlege. Iar Domnul si Maica Preasfanta le dezleaga.

!!! Cand aproapele nostru ni se plange din pricina neputintelor sale, noi luam parte la ele-dar daca nu stim sa ne linistim(iar aceasta inseamna sa-I incredintam Domnului neputintele si slabiciunile noastre si ale aproapelui nostru), atunci purtam aceasta mare povara si sistemul nostru nervos nu mai poate rabda, nu putem sa ne mai suportam nici pe noi, nici pe semenii nostri. Atunci, in chip firesc, si in societate, si la locul de munca, si in familie si pretutindeni-viata devine chinuitoare. Nervii ne sunt incordati paste masura, iar noi nu suntem deprinsi sa ne linistim( sufleteste). Aceasta inseamna ca trebuie sa ne odihnim cugetul. Cand gandurile noastre se linistesc, si trupul se odihneste. Cand gresim fata de aproapele, nu gresim fata de o fiinta omeneasca, ci gresim personal fata de Dumnezeu. Caci Dumnezeu locuieste tainic in fiecare suflet, si pretutindenea odihneste. Iar felul in care ne purtam cu aproapele este felul in care ne purtam cu Dumnezeu( Si care ne este atitudinea fata de aproapele,

aceea ne este Dumnezeu).

si

atitudinea

fata

de

Copilul trebuie crescut, invatat in ascultare mai cu seama pana la cinci ani, caci pana atunci i se formeaza caracterul. Trasaturile de caracter dobandite pana atunci raman apoi pentru toata viata. Parintii spun: Asa trebuie sa fie, se cuvine sa stai aici, iar copilul nu vrea, copilul nu poate sa stea cuminte pentru ca este in crestere si este in permanenta miscare, neincetat. Iar cand copilul greseste cu ceva, mama si tatal lui de obicei il bat. Dar bataia nu este un mijloc prin care copilul sa fie invatat sa fie ascultator. Poate, uneori, este nevoie si de ea, dar sa fie intotdeauna din iubire si copilul sa simta dragoste, sa simta ca nu esti manios, caci, daca vreodata vrei sa povatuiesti pe cineva cu manie, nimic nu vei castiga. Te vei vatama si tu, si el. Daca vrei sa aduci pe cineva pe calea cea dreapta, sa il conduci, sa il povatuiesti, iar el nu vrea sa primeasca de indata sfatul tau, trebuie mai intai tu insuti sa te smeresti si, cu dragoste desavarsita fata de el, sa ii arati care este parerea ta- si el

o va primi atunci, caci este de la inima la inima.Cand vrei, cu orice pret, ca lucrurile sa fie asa cum crezi tu, atunci nu iese nimic. !!! Gandurile tale sunt impovarate pentru ca ai primit gandurile semenilor tai . Iar tu, roaga-te lui Dumnezeu sa te despovareze: Doamne ia de la mine povara asta ! Acestea sunt gandurile lor, este urzeala lor- iar tu ai avut cu totul alt gand. Ei, insa, au un altul, astfel incat s-au napustit asupra ta( cu gandurile), si tu teai legat de indata in planul acesta al lor de atac si suferi, vezi. Iar daca ai rupe legatura cu aceasta navala a lor, ai avea pace.

ACATISTUL CUVIOSULUI PRINTELUI NOSTRU TADEI DE LA MNSTIREA VITOVNIA Troparul, glas 1: n Vitovnia vieuitor, nger n trup i de minuni lucrtor te-ai artat, de Dumnezeu purttorule, Printele nostru

Tadei, cu postul, cu privegherile, cu rugciunea i cu rbdarea, daruri cereti ai primit, pe cei trupete i sufletete bolnavi a tmdui, carii alearga la tine cu credin. Slav Celui Ce te-a proslvit pe tine, slava Celui ce i-a dat ie putere, slva Celui Ce prin tine, cel surghiunit, drag nou tuturor, vindecare pctoilor druite. Condac 1 Ales bineplcut al mpratului slavei Hristos, nger pmntesc i om ceresc, mare Stare duhovnicesc, printe Tadei, nvtor i laud poporului srb, din inim cntare de laud i aducem; i ca cela ce ai ndrzneal ctre Domnul, roag-te pentru noi toi, fii ti, care cu umilin cntm ie: Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Icos 1 ngereasc vieuire avnd, Printe, toat frumuseea i desftarea i stricciunea cea degrab trectoare a

acestei lumi ai lepdat, i spre nevoitorii rui paii i-ai ndreptat, ca s te ndrume pe calea mntuirii, cea adevrat; i pentru truda ta cea mare n viaa monahiceasc, inim smerit i plin de adncime au druit ie Domnul; iar noi, nevoinele tale slvind, cu osrdie i cntm unele ca acestea: Bucur-te, c de la naterea ta n trg, de Domnul, mpratul Slavei, te-a ales ! Bucur-te, c din pruncie pe Domnul cu osrdie ai iubit ! Bucurte, c din tineree spre scrierile Sfinilor Prini mare osrdie ai avut ! Bucur-te, c de acetia nelepit fiind, bucurie i mngiere de la Domnul ai cerut ! Bucur-te, cci ca un cerb nsetat, la izvoarele harului ai alergat ! Bucur-te, c Pronia lui Dumnezeu pentru mntuirea sufletului tu ai cutat ! Bucur-te, c de graiurile lui Dumnezeu,ca de un dulce lapte, pururea te-ai desftat ! Bucur-te, c de bogiile vremelnice ale lumii acesteia pentru totdeauna te-ai lepdat ! Bucur-te, c venica comoar cereasc nencetat cu nflcrare ai dorit !

Bucur-te, c voii lui Dumnezeu inima ta cu dsvrire ai supus ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 2 Doririle cele bune ale inimii tale vznd, cnd doctorii, n tineree, ziceau c nu mai mult de cinci ani vei tri, de Dumnezeu purttorule Printe Tadei, de moarte sigur te-a vindecat Hristos, dar au dat ie calea cea strmt i necjit a mntuirii; iar tu, vznd c te-ai tmduit, nc aptezeci de ani ai proslvit pe Dumnezeu, Doctorul cel fr de argini, cntndu-I: Aliluia ! Icos 2 Avnd cugetul de Dumnezeu luminat, la ptimirea i nviere lui Hristos ai cugetat, de Dumnezeu purttorule, pn ce Hristos inima ta cu harul Duhului Sfnt a umplut, iar tu calea de Dumnezeu gtit ie spre mntuire, nencetat cu rugciune i trud ai urmat. Ci noi, minunndu-ne, unele ca acestea cntm ie:

Bucur-te, c numai n Dumnezeu, Purttorul de grij, ndejdea toat i-ai pus ! Bucur-te, cci cu smerenie plinirea voii Sale ntregi nencetat ai cutat ! Bucur-te, c numai lui Hristos Mntuitorul a fi bineplcut nencetat ai dorit ! Bucur-te, c ntrega fiin Unuia Dumnezeu a sliji i-ai nchinat ! Bucur-te, dreptar al credinei Ortodoxe i chip al blndeei i smereniei! Bucur-te, c prin smerenie i rugciune toate mrejele diavolului ai rupt! Bucur-te, c din copilrie Rugciunea lui Iisus nencetat ai svrit ! Bucur-te, c prin nsetarea de Dumnezeu, inim curat i nestriccioas ai dobndit ! Bucur-te, c Domnul nsui i S-a nfiat, i sfat i mngiere ie a druit ! Bucur-te, c fiecare ncercare i ispit, cu brbie spre mntuire ai rbdat! Bucur-te, vie dulce a pmntului srbesc, Serbiei cele Cereti adugat ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor!

Condac 3 Cu puterea credinei i cu smerit credin, viaa evanghelic a dobndi te-ai trudit, Cuvioase Tadei, dup pilda preacuvioilor Prini din vremurile de demult; pentru aceasta Domnul adeseori te cerceta, i ndreptare pe calea mntuirii ddea ie. Iar tu, cu naterea din nou n Duhul Sfnt mbrcndu-te, mulumire ai adus Domnului Slavei, cntndu-i: Aliluia! Icos 3 Bucur-te, c din tineree dulceaa rugciunii de la Domnul ai dobndit ! Bucur-te, c credin tare n Hristos din tineree ai vdit ! Bucur-te, c pentru aceasta harul Sfntului Duh nencetat n tine s-a slluit ! Bucur-te, c prin harul acesta muli bolnavi i ndrcii ai tmduit ! Bucur-te, c multe ceasuri ale nopii n rugciune i n slujbe ai petrecut ! Bucur-te, c Sfnta Liturghie zi de zi svrind, harul lui Dumnezeu n tine se nnoia !

Bucur-te, c cu astfel de nevoine, de multe descoperiri i de mult mngiere te-ai nvrednicit ! Bucur-te, cele ce eti de mpratul Slavei iubit, i cu mari daruri de Dnsul druit ! Bucur-te, c plin fiind de har i mngiere, din acestea i altora cu drnicie ai mprit ! Bucur-te, c pe muli pctoi de la calea cea rtcit la Domnul ai ntors ! Bucur-te, c n mijlocul slavei lumeti, rod nsutit Domnului ai adus ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 4 Viforul mniei i pizmei celui nedrept asupra ta a ridicat de oameni ucigaul diavol, care din vechime caut s piard pe cel drept, Sfinte Printe Tadei, gonindu-ne din loc n loc, mrturisitorule, i n tot chipul gura cea binevestitoare si nchid cutnd, dar Domnul pretutindeni a ajutat ie, din toate necazurile pe tine izbvind, c totdeauna

I-ai adus mulumire i pe sinei Lui ai ncredinat, nencetat cntndu-I: Aliluia ! Icos 4 Mulime de norod auzind de pilda ta, fericite Printe, de viaa ta cea ngereasc, de mngierile i tmdirile care se revrsau din tine, de pretutindeni la tine alergau sraci i bogai, monahi i din cei iscusii n viaa duhovniceasc, i dobndind de la tine mngiere, ndrumare i vindecare, cnt unele ca acestea: Bucur-te, tmduitorule milostiv i fr de argini al tuturor celor ce alearg la tine ! Bucur-te, rvnitorule propovduitor al smereniei, al blndeii i al pcii ! Bucur-te, al neamului i rii srbilor crin nevetejit, care rspndeti mireasma sfineniei ! Bucur-te, c tuturor ajui, jugul cel bun al lui Hristos cu bucurie i pace a purta ! Bucur-te, c, prin rugciune, mintea i inima ta n Hristos Mantuitorul ai ntrit!

Bucur-te, de Dumnezeu nelepitepzitor i nvtor al curiei sufleteti i trupeti ! Bucur-te, c prin smerenie, rugciune i rbdare pe nlimile neptimirii te-ai suit ! Bucur-te, osrdnic i nelept binevestitor al nvturii Sfinilor Prini ! Bucur-te, c, cu nevoinele, Sfinilor Prini totdeauna urmtor i rvnitor te-ai fcut ! Bucur-te, n ale poporului necazuri i chinuri milostiv mngietor i mpreunptimitor ! Bucur-te, c sufletul tu pentru norodul cel greu ncercat gata ai fost totdeauna s-l pui ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 5 Stea prealuminoas ctre Dumnezeu cluzitoare, n lucrurile cele dumnezeieti nelept te-ai artat, Printe Tadei, pe cerul Bisericii Ortodoxe Srbe, c pe muli care rtceau n desfrnare pe marea acestei viei pline de patimi, prin

cuvntul dumnezeietii nelepciuni, dat ie de Dumnezeu, i prin har ai luminat, i din ntunericul necazurilor i negura mhnirii scondu-i, pe calea mantuirii, smereniei i buntii i-ai povuit, lui Dumnezeu din inim cntnd: Aliluia! Icos 5 Vznd norodul, sfinte Printe, c vas ales eti, plin de dragoste i buntate, milosrdnic celor srmani i neputincioi, din toate prile la tine alergau, umplnd vile munilor Homolie, jelindu-se ie i rugndu-se, i inaintea ta plngnd, cu o inim i un cuget griau ie unele ca acestea: Bucur-te, c ardere de tot pentru norodul lui Dumnezeu te-ai adus ! Bucur-te, slujitor bun i credincios al Stpnului ceresc Hristos ! Bucur-te, lumintorule al celor npstuii, de necredin mpresurai ! Bucur-te, rugtorule al nostru, care nu ne ruinezi naintea Domnului Dumnezeu ! Bucur-te, c prin nvtur, pe toi ai ti ai hrnit i nclzit !

Bucur-te, c muli fii lui Hristos n Duhul Sfnt ai nscut ! Bucur-te, c pe muli din cei slabi n credin, n Dumnezeu cu putere ai ntrit! Bucur-te, c rugciune curat ca un foc arztor ai nlat ! Bucur-te, c minile de multe ori pentru norodul cel necjit i-ai ridicat ! Bucur-te, c totdeauna te-ai rugat, Mntuiete, Doamne norodul Tu, i binecuvinteaz motenirea Ta ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 6 Mare propovduitor al pocinei i pzitor al smereniei, fericite Printe Tadei, bunul Dumnezeu te-a artat, ca s proslveti preadulcele Nume al lui Hristos, cci ca un nger pe pmnt i Heruvim n trup te-ai artat , i viaa ta linitit ca o raz a Soarelui Dreptii prealuminos a strlucit. Pentru aceea, adesea te-ai rugat: Doamne, druiete-ne pocin i smerenie, pace i linite, ca nencetat cu bucurie s cntm ie: Aliluia!

Icos 6 Ca un Soare puternic n dimineaa pocinei srbeti ai stlucit, mare Stare, c pe toi cei ce veneau la tine cu lumina Adevrului i-ai luminat, pe cei mpovrai cu multe necazuri ai mangiat, pe cei inui de pcate ai curit i pe calea cea dreapt i-ai ndrumat, neputine i boli ai tmduit, i pentru norodul ntreg lui Dumnezeu te-ai rugat. Pentru aceasta ie, doctorul, nvtorul i rugtorul nostru, i cntm aa: Bucur-te, mare izvor de lumin, care luminezi ntreg pmntul srbesc ! Bucur-te, c atotnelepciunea i iubirea lui Dumnezeu cu totul te-au umplut ! Bucur-te, c astzi cuvintele i nvturile tale despre tine cu credincioie mrturisesc ! Bucur-te, c n necazuri i nevoi spre ajutorul norodului totdeauna grabnic ai alergat ! Bucur-te, c minciuna ai vdit i credina cea sfnt ai ntrit ! Bucur-te, c detciunea i slava deart pentru totdeauna ai lepdat !

Bucur-te, c venica patrie cereasc din toat inima fierbinte ai dorit ! Bucur-te, neobosite minunat mpreun-gritor, i minunate nvtorule al tuturor ! Bucur-te, c pentru ale oamenilor cderi n pcat, deplina iertare de la Hristos ai dobndit ! Bucur-te, vistierie sfnt i de pre a darurilor Duhului Sfnt ! Bucur-te, podoab sfnt i nepreuit a sfintei mnstiri Vitovnia ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 7 Cu adevrat puterea lui Dumnezeu pretutindeni te-a ocrotit, cuvioase Printe Tadei, cci atunci cnd germanii n temnie te-au muncit, i de multe ori la moarte te-au osndit, atotputenicul mprat Dumnezeu n temni pe ngerul su a trimis, care te-a mngiat, de la moarte te-a izbvit i slvite lucruri a prorocit ie, c n viitor srbilor mngiere va s dai; i acestea cu mulumit ndurnd, lui Dumnezeu ai cntat: Aliluia !

Icos 7 Dorind Domnul Hristos ca prin tine s arate milosrdia Sa cea negrit ctre oameni, Cuvioase, prin grozave ispite pe cile spinoase ale lumii acesteia, nvnd i ntrind, te-a cluzit, c nu a fost ntrebare la care s nu fi putut rspuns desvrit s dai. Pentru aceea norodul, chinurile crucii tale, i ale tale nvturi preanelepte auzind, unele ca acestea a cntat ie: Bucur-te, c n blndee i smerenie lui Hristos Dumnezeu urmtor te-ai fcut! Bucur-te c, prin nerutatea ta, duhurile rutii ai biruit! Bucur-te, c prin cuvintele de nvtur pline de har, pe muli din cei czui ai ridicat ! Bucur-te, c de amagirea vrajmaului pe cretinii binecinstitori ai izbvit ! Bucur-te, c pe muli din cei desfrnai pe calea evlaviei ai ndreptat ! Bucur-te, al iubirii freti neobosite ziditor, al pcii i linitii sufleteti credincios ostenitor !

Bucur-te, al celor credincioi i puternici, n necazuri i nevoi pe calea vieii mpreun-cltor ! Bucur-te, prin pocin ctre bunul Dumnezeu, al iubirii dumnezeieti binevestitor ! Bucur-te cci, cu leacul nvturilor tale, multe ale noastre rnile ai tmduit ! Bucur-te, al mirenilor nelept nvtor i mare Avv al monahilor ! Bucur-te, puternic i slvit ocrmuitor al otirii binecredincioase a lui Hristos ! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 8 Strin i nemernic ai fost n lumea pmnteasc, Printele nostru Tadei, care cetatea cea cereasc ai cutat, i poverile i necazurile celor deaproape ai ti ai purtat, cei ce au alergat la tine, i ca un strin n aceast vale a plngerii cltorind, care se cheam Pmnt, prigonit de prieteni i de vrjmai fiind, de diavol i de oameni, de cei bolind de pizm i mndrie, prin lume ai rtcit,

neavnd unde s-i pleci capul, cntnd lui Dumnezeu totdeauna: Aliluia! Icos 8 Cu toat rvna lucrtor al viei Domnului ai fost, Printele nostru cel pribeag, c plin de dragoste dumnezeiasc i de smerenie fiind, multe patimi asupra ta ai luat, iar noi, fiii ti nenumrai, i cu sarcinile noastre te-am mpovrat, unii cntri de mulumire cntndu-i, alii cu lemne i pietre n tine aruncnd, izgonindu-te din cetate n cetate, mucenice; pentru aceasta, ascult-ne,pe fiii ti cei credincioi, care cntm ie unele ca acestea: Bucur-te, c pe nedrept prigonit fiind, iertnd, cu brbie smerenia i dragostea ai pzit! Bucur-te, cel ce toate greutile i ptimirile crucii, pn n sfrit cu brbie ai rabdat ! Bucur-te, c prsind bunurile cele lumeti, srcia n Hristos ai iubit! Bucur-te, cci ca un printe iubitor e fii, cu toi mpreun plngnd, pmntul ai udat !

Bucur-te, al smerenie i pocinei cu lacrimi osrdnic propovduitor! Bucur-te, cel ce eresurile de la turma ta ai deprtat ! Bucur-te, al pcatelor noastre cele ascunse, nelept i blnd nainte-vztor! Bucur-te, c pe cei nfometai de nemurire, cu pinea cea cereasc ne-ai hrnit! Bucur-te, c pentru norodul tu totdeauna te-ai rugat i ai suspinat ! Bucur-te, c n porfira pocinei i a smereniei nencetat ne-ai mbrcat! Bucur-te, c pentru aceasta cunun de venice nestemate de la mpratul slavei ai luat! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 9 Tuturor, n necazurile vieii i n griji, spre bucurie a ridicat Domnul mare pstor, pe Cuviosul Tadei, ca bolile noastre s vindece, duhurile rele s alunge din oameni, i mngiere i bucurie s dea, cu deadinsul la pocin chemnd, mpria lui Dumnezeu n

inimile oamenilor sdind i nvnd: Fiilor, pentru vrjmaii votri rugai-v, c acetia fraii notri sunt, viaa noastr, iar ai oamenilor vrjmai sunt dhurile cele de sub ceruri, i nencetat lui Dumnezeu cntai: Aliluia! Icos 9 Ritorii cei multgritori, nu tiu cum s tlcuiasc puterea poveelor, cuvintelor de mngiere i rugciunile tale, preafericite printe, c n slujba aproapelui punndu-te, tutror toate te-ai fcut: celor cu judecat sfetnic bun, celor ntristai mngietor,celor desfrnai blajin nvtor, celor bolnavi tmduitor, i sufletelor noastre puternic nvietor; pentru aceasta totdeauna aceast cntare de mulumire i laud ie cntm: Bucur-te, cel ce pe pmnt i n ceruri numai pe Hristos ai dorit! Bucur-te, cel ce cu buntatea, lui Hristos pe Golgota te-ai asemuit! Bucur-te, cci cu vreme i fr vreme, celor ce te cutau, n ntimpinare ai ieit! Bucur-te, c dezlegare, alinare i ajutor tuturor celor ce cereau ai druit!

Bucur-te, nour plin de rou cereasc, care cu har inimile noastre ai nmuiat! Bucur-te, fclie din mijlocul pmntului Serbiei, celor orbi sufletete neartat! Bucur-te, mare i treaz nevoitor, nici pace i nici linite ie ngduind! Bucur-te, c multe nopi ai petrecut, pentru norod plngnd i suspinnd! Bucur-te, cel ce eti pomenire de bucurie i veseliecelor de multe scrbe nvluii! Bucur-te, cci cu ridicarea minilor tale, cerurilor lui Dumnezeu eti deschiztor! Bucur-te, propovduitor ntocmai cu Apostolii, i srbilor mare nvtor! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 10 Izbvind pe cei ce caut mpria Cerurilor, pe cei prigonii de vrajmaul Bisericii, ai fost i cluz credincioilor, despre lumea cea de aici i cea de dincolo nvnd, Printe Tadei, pentru aceasta diavolul furtun a ridicat, i din vatra

printeasc te-a gonit, iar tu urcnd de pe crucea cea mic pe crucea cea mare, pentru prigonitori te-ai rugat: Doamne iart lor, c nu tiu ce fac; i astfel pe Golgota Baciki Palanka sufletul tu de mucenic lui Dumnezeu ai ncredinat, cntnd: Aliluia! Icos 10 Fcutu-te-ai mngiere i ocrotitor al bunei cinstiri, dumnezeiescule Pstor, c pn la moarte prigonit fiind, slav ai ctigat, patriei tale Printe bun sa fii, i cetate i ntrire fiilor ti, zid necltit mpotriva duhurilor rele, a pizmei i mndriei, rugnd pe Unul Iubitorul de oameni s druiasc pocin norodului celui rcit n credin; c la tine ndjduind, moatele tale din Bacika au mutat, n satul lui Dumnezeu i mnstirea Vitovnia au mutat, dimpreun cu psrile unele ca aceasta cntnd: Bucur-te, nestins lumin, care cu harul lui Dumnezeu te-ai aprins! Bucur-te, c prin adormirea ta, a vieii sfinenie ai artat! Bucur-te, c lui Hristos Sumnezeu rugndu-te, sufletul tu i-ai ncredinat!

Bucur-te, c cu a nemuririi cunun de slav, de Fctorul tuturor te-ai ncununat! Bucur-te, pe altarul srbesc, noua jetfa srbeasc aezat! Bucur-te, liman nou din Vitovnia, a srbilor mrire minunat! Bucur-te, c prorocetile tale cuvinte cu noi s-au plinit! Bucur-te, c picioarle tale n calea pctoilor i a necinstitorilor nu au pit! Bucur-te, a mult-chinuitului pmnt srbesc putere i cetate necltit! Bucur-te, a neamului tu srbesc mrire i podoab minunat! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 11 Rugciune nencetat ai nlat ctre Mntuitorul Hristos, rugtorule Tadei, cnd n chip de Arhiereu i S-a artat, cu dou epitrahile, i pe unul scond, pe tine l-a pus, zicnd:Pentru ce te rzboieti cnd nu ai ascultare? Aceasta este crucea pe care trebuie s pori. Acum iari, naintea scaunului Su stnd, roag-te

pentru noi, cei ce pe tine cinstim, ca fr de crtire, cu mulumit crucea s purtm, cntnd lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 11 Ca spre un mare lumintor al tuturor inuturilor srbeti i al rilor celor din Balcani, spre tine cutm, pentru noi rugtorule, c mreun cu netrupetile Puteri i cu Serbia cea Cereasc, acum naintea scaunului Preasfintei Treimi stai: Roag-te pentru noi, pctoii, ca cu deadinsul credina, pacea i bucuria s pzim, blndee i smerenie s dobndim, i iertarea pcatelor, sfrit cretinesc i rspuns bun la nfricoata Judecat a lui Hristos; c la tine ndjduind, unele ca acestea ie cntm: Bucur-te, i ajut nou, credina i canoanele Credinei Ortodoxe s pzim ! Bucur-te, c peste toate trile din Balcani cu iubirea ta ai strlucit! Bucur-te, c toate inuturile ortodoxe cu dragostea ta ai cuprins! Bucur-te, c de sfintele tale rugciuni duhurile rele tremur i se cutremur! Bucur-te, c multe chinuri i prigoniri fr de vin ai rbdat !

Bucur-te c, cu puterea lui Dumnezeu, de dou ori n Pocina de ucidere ai scpat! Bucur-te, c nc tritor pe pmnt fiind, norodul sfnt te-a chemat! Bucur-te, n zilele nfricoate ale marii prigoane, al Credinei nou lumintor! Bucur-te, al tuturor buntilor pmnteti i cereti milostivule dttor! Bucur-te, c acum naintea scaunului lui Dumnezeu stnd, te rogi pentru noi! Bucur-te, c buntatea mpratului Slavei, prin rugciunea ta ne acoper! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condac 12 Ca un izvor preplin de daruri ale harului Duhului Sfnt te-a artat Domnul, de Dumnezeu purttorule Printe Tadei,pentru aceea ie ne rugm: Roagte lui Dumnezeu, Biserica Sa s pzeazc de necredin i schism, norodul de pgntate i secte, pmntul srbesc de vrjmai i de nimicire, i s ne druiasc biruin asupra rului, roade mbelugate pmntului, iar nou, fiilor ti, pace i

bucurie, ca mpreun Dumnezeu:Aliluia! Icos 12

s

cntm

lui

Cntnd lui Dumnezeu, cel minunat bntru sfinii Lui, mrim pomenirea ta, Cuvioase Printe, c tu ca un sfnt vieuind pe pmnt, la locurile sfinte ai mers, la Ierusalim, la Sfntul Munte i la multe alte lcauri sfinte din Balcani, i cine va numra toate suspinele, lacrimile i rugciunile tale pentru mntuirea norodului, c glasul norodului glasul lui Dumnezeu este; pentru aceea cntm ie, sfntul lui Hristos, unele ca acestea: Bucur-te, trmbia cea de aur a buneivestiri, i clopotul aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu! Bucur-te, stea nou a dreptii, pe bolta cerului lui Dumnezeu! Bucur-te, al cuvioilor i al marilor Prini, acum tcut mpreun-prta! Bucur-te, naintea scaunului lui Hristos Dumnezeu, puternice mijlocitor! Bucur-te, c Nasctoarea de Dumnezeu n Hilandar i-a spus: ntoarcete, s dai srbilor mngiere!

Bucur-te, c din hrana duhovniceasc a mngierilor tale vom tri veacuri la rnd! Bucur-te, celor strini n valea plngerii, credincios i nertcit cluzitor! Bucur-te, c mormntul tu cu lacrimi udm, i crucea lui cu tnguire srutm! Bucur-te, mrire a neamului srbesc, a fiilor ti mngiere i ndejde! Bucur-te, ca i dup moarte cu tine s fim, i pe Dumnezeul slavei s proslvim! Bucur-te, Printe al Prinilor i frumusee a rii srbeti n veci! Bucur-te, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, de Dumnezeu nelepite, al credinei i evlaviei nvtor! Condacul 13 O, preacuvioase i de Dumnezeu purttorule printele nostru Tadei, primete acum aceast mic rugciune a noastr, nevrednicii fii ti, i nu ne lsa pe noi n nevoi i n necazuri; vino i ne mngie, vindec, nva i ajut pe noi, artndu-ne calea pocinei, asmereniei, a rbdrii i a pcii, ca prin tine pzii i mntuii fiind, mpria Cerurilor s

motenim, i mpreun cu ngerii, cu sfinii i cu tine, lui Dumnezeu Mntuitorul cntare de biruin s cntm: Aliluia ! (de 3 ori) Rugciune ctre Cuviosul Tadei de la Vitovnia O, mare Stare i bineplcutule al lui Dumnezeu, Cuvioase Tadei de la Vitovnia, dup harul care s-a dat ie de la mpratul Slavei, caut spre noi, pctoii i neputincioii, i pleac pe Domnul, ca ndelung-rbdtor i milostiv s fie nou, celor srmani i rcii n credin, ca s nu pomeneasc nedreptile i frdelegile noastre, ci s ne pzeasc pe noi i ara noastr, i poporul nostru, i pe cea iubitoare de Hristos oaste, i toate cetile i satele, de foamete, de pieire, de cutremur i de nvlirea vrjmailor; s aib mil de necazurile noastre, de puintatea cuvintelor noastre, ale celor toropii i slbii de pcate; s fac cu puterea Lui ca cei nebotezai s se boteze, cei botezai cu evlavie s vieuiasc, cei rtcii se se ntoarc la Mntuitorul de la

necredin i de la eresuri, cei mndri s se smereasc, cei nenfrnai s se nvee nfrnarea, iubitorii de argini s se fac milostivi, curvarii la curie s se ntoarc, cei robii drogurilor s lepede patima creia slujesc; ucigailor de prunci s dea pocin i pe toi cei slbii de pcat pocina s i nvee. Aa, milostive Printe al nostru, milostiv f nou pe Dumnezeu, ca s ne druiasc vreme de pocin, ca srbii s se ndumnezeiasc, s se uneasc i s se nmuleasc, i Domnul s umple ochii notri cu lacrimile pocinei mai nainte de a-i acoperi rna, ca mrturisii, pocii i mntuii fiind, fr tgad s slvim pe Dumnezeu Mntuitorul, Dumnezeul Prinilor notri, cu al Cruia ajutor prinii notri s-au preamrit, cci cu credincioie pe pmnt I-au slujit, i viaa lor pentru aproapele, poporul i ara lor i-au pus, ca mpreun cu ei i cu ajutorul tu, Printele nostru Tadei, totdeauna s slvim pe Tatl i pe Fiul i pe Sfntul Duh, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin.