r.a.a. tertiu
DESCRIPTION
RAATRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”
FOCŞANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALISTFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR,
Dr. Neagu Cernat Luminita
As. Vâlcu Mihaela
ABSOLVENT,
Terţiu Valentina
FOCŞANI
2015
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,HIPPOCRATE”
FOCŞANI
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALISTFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
Îngrijirea pacientului cu
Reumatism articular acut
COORDONATOR,
Dr. Neagu Cernat Luminita
As. Vâlcu Mihaela
ABSOLVENT,
Terţiu Valentina
FOCSANI
2015
2
ARGUMENT
Suferinta, fie ea fizica sau morala, este o parte integranta din existenta terestra. Si nu e om
care sa fi fost scutit de ea…Se pare ca intr-o anumita masura macar, ea ne ajuta sa evoluam. Dar
daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp, ea ne leaga aripile. Si atunci trebuie sa cautam
sa iesim din impas.
Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simplu…Ne-am intrebat vreodata de ce apare?
Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este “ o nenorocire care ne loveste din senin”.
Poate ca este un semn, o lectie de viata sau o incercare menita sa ne calauzeasca spiritual, chiar cu
pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei
reumatismului articular acut.
3
CUPRINS
CAP I. GENERALITATI-----------------------------------------------------------------------------------6
CAP II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR---------------------------7
2.1.Rolul oaselor in organism---------------------------------------------------------------------7
2.2. Morfologia oaselor ----------------------------------------------------------------------------8
2.3. Osteogeneza ------------------------------------------------------------------------------------9
2.4. Aspecte generale privend sistemul articular-----------------------------------------------10
2.5 Fiziologia sistemului osos--------------------------------------------------------------------11
CAP. III REUMATISMUL ARTICULAR ACUT----------------------------------------------------12
3.1 Definitie -----------------------------------------------------------------------------------------12
3.2. Etiologie ---------------------------------------------------------------------------------------12
3.3 Fiziopatologie ----------------------------------------------------------------------------------13
3.4. Tablou clinic -----------------------------------------------------------------------------------15
3.5 Forme clinice -----------------------------------------------------------------------------------17
3.6 Diagnostic pozitiv -----------------------------------------------------------------------------18
3.7 Explorari paraclinice -------------------------------------------------------------------------19
3.8. Diagnostic diferential -------------------------------------------------------------------------20
3.9 Complicatii -------------------------------------------------------------------------------------20
3.10 Tratament--------------------------------------------------------------------------------------21
3.10.1 Tratament proficalctic---------------------------------------------------------------------21
3.10.2.Tratament igieno-dietetic -----------------------------------------------------------------21
3.10.2. Tratament medicamentos-----------------------------------------------------------------22
3.11 Evolutie si prognostic------------------------------------------------------------------------22
CAP. IV ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM
ARTICULAR ACUT ---------------------------------------------------------------------------------------24
CAP V. PLANURI DE INGRIJIRE ----------------------------------------------------------------------25
5.1 CAZUL Î-------------------------------------------------------------------------------------------25
5.2 CAZUL II -----------------------------------------------------------------------------------------39
5.3 CAZUL III ----------------------------------------------------------------------------------------54
4
CAP. VI ANEX ---------------------------------------------------------------------------------------------67
ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringia -----------------------------------------------------67
ANEXA 2: Electrocardiograma------------------------------------------------------------------69
ANEXA 3: Administrarea cortizonului --------------------------------------------------------70
BIBLIOGRAFIE--------------------------------------------------------------------------------------------75
5
CAP I.
GENERALITATI
Reumatismul articular acuta este o boala sistemica ce debuteaza la aproximativ trei
saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare. Boala afecteaza in general
copii intre varstele de 5-15 ani, fiind mai rar intalnit la adulti.
Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt
prompt si corect tratate cu antibiotic. Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace.
(ex. Africa, estul si sudul Asiei).
Reumatismul articular acut apare dupa o infectie de regula faringiana cu streptococ beta-
hemolitic de grup A. Streptococul beta-hemnolitic este un microorganism cu capacitate de a induce
hemoliza completa – liza globulelor rosii in mediile de cultura.
Modul exact prin care streptococul duce la paritia bolii nu este cunoscut. Insa nu toti
pacientii care fac faringita cu streptococ beta-hemolitic de grup A dezolva reumatism articular acut.
Factorii de risc din mediu sunt supraaglomerarile, colectivitatile de copii si adulti tineri,
conditiile de igiena precara, saracia. Varsta este si ea un factor de risc - boala fiind rar diagnosticata
sub 3 ani si la adulti peste 35 de ani.
Studiile epidemiologice arata o scadere importanta a incidentei bolii manifestata chiar
anterior de introducerea sulfamidelor si a penicilinelor in practica medicala, atribuita in special,
imbunatatirii generale a conditiilor de viata, accesibilitatii mai bune la asistenta medicala,
modificarii susceptibilitatii la boala a indivizilor si scaderii frecventei tulpinilor de streptococ grup
A reumatogenic implicat in etiologia bolii.
Totodata, tratamentul profilactic corect al infectiilor faringo-amigdaliene cu penicilina la
copil este un alt factor important in scaderea incidentei bolii.
Virful incidentei atacului initial al bolii este la copilul scolar (5-10 ani) si adolescent (12-18
ani), fiind frecvent legat de antecedentele de faringo-amigdalita streptococica si unde atacurile sint
mai probabil recurente ale bolii reumatice legate de infectii faringo-amigdaliene subclinice.
CAP II
6
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
Aparatul locomotor este constituit din sistemele care participa, pe de o parte, la sustinerea
corpului, iar pe de alta parte la locomotie, sau la deplasarea diferitelor segmente ale acestuia.
Ambele asigura susţinerea corpului si posibilitatea de deplasare.
Sistemul osos reprezintă totalitatea oaselor din corp. Datorita compozitiei chimice si
arhitecturii substantei osoase, oasele au proprietatea de a rezista la:
- presiune;
- tractiune;
- torsiune.
Dupa forma lor, oasele se clasifica in:
Forma oaselor Exemple
1. Oase lungi – predomina lungimea Femur, tibie, fibula, humerus, radius, ulna
2. Oase late – predomina latimea si inaltimea Coxal, omoplat, parietal frontal, occipital,
stern
3.Oase scurte – cele trei dimensiuni sunt
aproximativ egale
Carpiene, tarsiene
4. Oase neregulate Vertebre, sfenoid, etmoid, mandibula
5.Oase pneumatice – contin cavitati cu aer Frontal, maxilar, etmoid,sfenoid
2.1.Rolul oaselor in organism
Oasele au urmatoarele roluri in organism:
1. Determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele ,asigura suportul partilor moi;
2. Participa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe (cutia craniana, canalul vertebral,
cutia toracica, bazinul);
3. Sint organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca puncte de
insertie pentru muschi;
4. Maduva rosie (din epifizele oaselor lungi, din oasele late si scurte ) are rol in hematopoieza;
5. Reprezinta un depozit de substante fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie
(sarcina).
2.2. Morfologia oaselor
7
Forma oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in organism. Ele sunt de trei
categorii:
oase lungi;
oase late;
oase scurte.
In canalul medular si areolele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor, care se prezinta sub
trei varietati:
1. Maduva rosie sau hematopoietica care se gaseste in majoritatea oaselor fatului si in oasele scurte
si late ale adultului. Are rol in formarea globulelor sangelui. In perioada de dezvoltare a osului,
maduva rosie participa la procesul de osteogeneza, prin osteoblastii si osteoclastii diferentiati din
celulele conjunctive medulare. In fracturi intervine in formarea calusului.
2. Maduva galbena se afla in toate oasele adultului, cu exceptia oaselor late si scurte. Se
caracterizeaza prin continutul de celule adipoase, care ii dau culoarea galbena. Este un depozit de
grasimi al organismului.
3. Maduva cenusie se gaseste in oasele virstnicului. Este formata preponderent din tesut conjunctiv
si are rol de umplutura.
Maduva oaselor alcatuieste impreuna cu osul un intreg morfofunctional, avind aceeasi
inervatie si vascularizatie.
Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste osul, cu exceptia suprafetelor
articulare. Este bogat inervat si vascularizat. Prin stratul intern periostul participa la formarea osului,
celulele sale transformindu-se in osteoblasti atat in perioada de dezvoltare a osului, cit si in caz de
fracturi, cind formeaza calusul.
8
Vascularizatia osului este realizata de catre artere si vene.
2.3. Osteogeneza
Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza. Formarea scheletului osos,
caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al embrionului si fatului, presupune un lung proces
care se incheie in jurul varstei de 25 ani.
Osteogeneza este de doua tipuri:
1. Osificarea de membrana sau desmala, prin care, in modelul conjunctiv al osului, apar
puncte de osificare care se intind in pata de ulei.Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si
secreta oseina. Prin impregnare cu saruri de calciu, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza
osul primar. In faza urmatoare, acesta va fi modelat prin procese de distrugere si remaniere osoasa
sub actiunea osteoclastelor si a fosfatazei acide, formandu-se osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei; prin osificare de
membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul dupa fracturi.
2. Osificarea de cartilaj sau encondrala, prin care celulele cartilaginoase se hipertrofiaza si
degenereaza. Substanta fundamentala a cartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu
calciu. In faza urmatoare, din membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului
( pericondru ) pleaca muguri conjunctivo-vasculari spre celulele cartilaginoase distruse si incepe
procesul de osteogeneza. Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se
impregneaza cu saruri de calciu si formeaza osul primar. In oasele lungi, mugurii conjunctivo –
vasculari formeaza canalul medular. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub
actiunea osteoclastelor si se formeaza osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic majoritatii oaselor corpului si totodata se face si
cresterea in lungime a osului ( la nivelul cartilajelor de crestere diafizo-epifizare).
Osteogeneza este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos.
2.4. Aspecte generale privend sistemul articular
Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase, fiind sediul miscarilor.
Forma si structura articulatiilor este adaptata rolului pe care il indeplinesc in organism.
Astfel, ele indeplinesc urmatoarele roluri:
- participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului;
- prezinta rezistenta la presiune si tractiune.
Exista doua mari tipuri de articulatii:
9
- sinartroze sau articulatii fixe sau cu mobilitate redusa;
- diartroze sau articulatii mobile.
Sinartrozele sunt articulatii fixe, imobile si nu poseda cavitate articulara. In acest tip de
articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului care se interpune intre cele doua
oase care se articuleaza, distingem sindesmoze, sincondroze, sinostoze.
Diartrozele sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate si se impart in
amfiartroze (articulatii semimobile) si artrodii (articulatii mobile).
10
2.5 Fiziologia sistemului osos
Oasele sunt piese rigide, componente ale scheletului. Ele indeplinesc mai multe roluri
functionale:
1. Rol de parghii ale aparatului locomotor. Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si
locomotia corpului.
2. Rol de protectie a unor organe vitale:
cutia craniana pentru creier;
canalul rahidian pentru maduva spinarii;
cutia toracica pentru inima si plamani;
bazinul osos pentru organele pelvine;
3. Rol antitoxic – oasele mentin anumite substante toxice;
4. Rol de sediu principal al organelor hematopoietice;
5. Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor.
11
CAP. III
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT
3.1 Definitie
Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie acuta, nesupurativa, multisistemica,
secundara unei infectii inalte de tract respirator (adesea faringiana) determinata de streptococul din
grupa A, -hemolitic, care survine cu 1 – 3 saptamani inaintea aparitiei manifestarilor clinice din
reumatismul articular acut (RAA).
La bolnavii cu reumatism articular acut exista tendinta de atacuri (pusee) reumatismale
recurente, dupa orice infectie cu streptococul -hemolitic.
Reumatismul articular acut este o boala potential severa din cauza sechelelor valvulare si
miocardice definitive.
3.2. Etiologie
Se considera ca streptococul -hemolitic grup A este agentul etiologic al reumatismului
articular acut, boala fiind una dintre putinele entitati reumatice in care factorul etiologic infectios a
fost stabilit si documentat clinic.
Studiile epidemiologice au stabilit o relatie secventiala intre epidemiile de faringo-amigdalita
cu streptococ -hemolitic grup A si inducerea reumatismului articular acut, aratandu-se clar ca,
celelalte localizari ale infectiei streptococice, cum este cea dermica, nu sint implicate in inducerea
bolii.
12
Datele acumulate in cursul acestor studii au aratat ca incidenta bolii este scazuta in
colectivitatile in care infectia streptococica faringo-amigdaliana a fost controlata prin chimioterapie ,
considerandu-se astfel, ca, cea mai convingatoare dovada a relatiei cauzale intre faringo-amigdalita
cu streptococ -hemolitic grup A si reumatismul articular acut este prevenirea atacului initial al bolii
prin penicilinoterapie prompta si a recurentelor sale, prin chimioprofilaxie corecta a infectiilor
faringo-amigdaliene streptococice.
Ulterior, aceasta relatie cauzala sustinuta pe criterii epidemiologice a fost documentata si
prin dovezi imunologice bazate pe existenta, atat in cursul atacului initial cat si al recurentelor bolii,
a unui raspuns imun la antigene streptococice evidentiat prin anticorpi antistreptococici, cum sint
anticorpii antistreptolizina O (ASLO).
In totalitate se considera ca dovada care a stabilit streptococul -hemolitic ca agent etiologic
al reumatismului articular acut este indirecta, datorita incapacitatii de cultivare a germenului din
leziunea tisulara si a inexistentei unui model experimental satisfacator de boala.
3.3 Fiziopatologie
Desi este cunoscut ca infectia faringo-amigdaliana cu streptococ -hemolitic grup A poate
induce reumatismul articular acut, mecanismul exact de comutare a celor doua evenimente ramane
incomplet definit, avansandu-se mai multe teorii pentru explicarea producerii leziunilor inflamatorii
caracteristice bolii la nivelul articulatiilor, inimii si sistemului nervos central.
Cea mai atractiva teorie in patogeneza reumatismului articular acut, care defineste entitatea
ca o boala autoimuna, se bazeaza pe conceptul „mimetismului molecular”, considerand ca exista
similitudini structurale intre anumite componente ale peretelui celular al streptococului -hemolitic
grup A si antigene tisulare umane din inima, capsula articulara si neuroni.
Mecanismul prin care mimetismul molecular induce reumatismul articular acut nu este clar
inteles, dar cea mai plauzibila explicatie a acestui proces este reactivitatea incrucisata sau cross-
reactivitatea ce angajeaza in principal imunitatea umorala. Astfel, anticorpii antistreptococici, care
apar ca o consecinta a infectiei streptococice, reactioneaza incrucisat cu diverse antigene tisulare
umane autologe, inducind inflamatia.
Argumentele in favoarea acestei teorii sunt sustinute de urmatoarele:
- existenta unei perioade de latenta (2-4 saptamani) intre infectia streptococica faringo-amigdaliana
si debutul reumatismului articular acut absolut necesar formarii anticorpilor antistreptococici;
13
- detectare de anticorpi anticardiaci, predominant antipolizaharide specifice de grup la 80 % dintre
bolnavi in faza acuta de boala si scaderea nivelului lor prin tehnici chirurgicale corective ale
aparatului valvular;
- lipsa evidentierii germenului sau a produsilor lui extracelulari la nivelul leziunilor tisulare;
- identificare prin imunofluorescenta a depozitelor focale de Ig G si complement in inima bolnavilor
decedati ca urmare a formelor severe de boala.
Dezvoltarea reumatismului articular acut presupune si existenta unei susceptibilitati genetice
la boala bazata pe cresterea incidentei familiale a bolii, pe discrepanta dintre frecventa crescuta a
infectiei streptococice si incidenta scazuta a bolii si pe tendinta indivizilor afectati de a prezenta o
rata variabila a recurentelor bolii.
Studiile efectuate nu au demonstrat nici o asociere semnificativa statistica cu antigene de
histocompatibilitate (HLA) de clasa I; au fost identificate doar unele asocieri cu antigene de
histocompatibilitate (HLA) de clasa a II-a.
Se considera ca leziunile anatomopatologice din reumatismul articular acut au o dezvoltare
secventiala, recunoscind in evolutia lor urmatoarele trei faze:
1. Faza exudativ degenerativa caracterizeaza stadiul precoce al bolii si prezinta doua etape
evolutive:
- etapa mucoida implica in special substanta fundamentala a tesutului conjunctiv care se modifica
prin acumulare de mucopolizaharide acide, glicoproteine neutre si colagen solubil cu alterarea
elasticitatii si soliditatii sale;
- etapa fibrinoida se caracterizeaza prin aparitia fibrinoidului dezvoltat secundar alterarii structurale
a fibrelor de colagen ale tesutului conjunctiv, prin precipitarea locala a proteinelor plasmatice
redistribuite interstitial datorita tulburarilor barierei vasculo-endoteliale de la nivelul tesutului lezat.
2. Faza granulomatoasa caracterizeaza stadiul intermediar al bolii si prezinta ca leziune specifica
granulomul reumatismal care este o formatiune rotunda sau ovala, de dimensiuni submiliare (500-
1000 ), format dintr-o zona centrala, alcatuita dintr-o masa omogena si acidofila rezultata din
degenerarea fibrinoida a fibrelor de colagen, in jurul careia sint grupate celulele Aschoff. Acestea
au origine discutabila (fibroblastica, histiocitara, miofibrilara), de forma alungita, cu aspect gigantic,
cu unul sau mai multi nuclei veziculari, cu citoplasma bazofila, semanand mai mult cu celula
giganta hodgkiniana decit cu cea epiteloida tuberculoasa.
Celula Anicikov este intalnita adesea in numar mare in granulomul reumatismal cu localizare
miocardica, fiind o celula de origine histiocitara cu nucleu longitudinal si cromatina dispusa in bara
in centrul nucleului, de la ea plecand radiar fibrile spre periferia celulei.
14
La periferia granulomului reumatismal se afla o coroana de limfocite si plasmocite dispuse
in „palisada”. Celulele granulomului reumatismal sunt in cea mai mare parte, rezultatul proliferarii
locale si numai o mica parte dintre ele sunt expresia reactiei exudative.
3. Faza sclerotica caracterizeaza stadiul tardiv al bolii, urmand de obicei fazei granulomatoase, dar
putandu-se instala dupa oricare faza.
Scleroza cicaticiala are un continut crescut de fibre de colagen si, in evolutia ei, se poate
organiza prin calcificare; fiind un proces mocnit, ea este considerata ca un focar cu potential
evolutiv.
Leziunile anatomopatologice descrise se localizeaza preferential la nivelul cordului,
implicand toate straturile (pericard, miocard, endocard) si sistemul excitoconductor al inimii;
localizarea endocardica, in special pe valva mitrala, este cea mai frecvent intalnita, ea fiind
responsabila de consecintele tardive si grave ale bolii.
Alaturi de leziunile cardiace, boala prezinta o serie de leziuni extracardiace (articulare,
cutanate, nervoase, vasculare, pleuro-pulmonare etc.), responsabile de caracterul ei sistemic.
3.4. Tablou clinic
Manifestarile clinice ale bolii survin dupa o perioada de latenta de 2–4 saptamini de la
faringo-amigdalita cu streptococ -hemolitic grup A, el prezentand mari variatii in functie de teren,
varsta, genotip etc.
Perioada de latenta se poate scurta in cazul repetarii anginei sau a interventiei in perioada
postanginoasa a unui factor nespecifc ( frig, efort fizic etc. ).
Debutul aparent al bolii, este, de obicei, brusc, acut, cu stare febrila si artralgii intense si
numai rareori este insiduos, subacut. Exista mai multe forme de debut a bolii manifestate prin:
poliartrita febrila, simptome cardiace, coree, manifestari abdominale, febra de origine neprecizata,
noduli subcutanati sau eritem al pielii.
Artrita se intilneste la 75 % dintr bolnavi, atat in cursul atacului initial, cit si in timpul
recurentelor bolii. Ea afecteaza in mod obisnuit cateva articulatii mari (genunchi, glezne, umeri
etc. ) intr-o succesiune rapida, fiecare dintre ele fiind implicata pe o perioada scurta de timp (1-5
zile); astfel rezulta tabloul tipic de poliartrita migratorie si asimetrica, asociata cu semnele si
simptomele unei boli acute febrile.
15
Articulatiile afectate sunt tumefiate, calde, rosii si extrem de dureroase la mobilizare. Durata
poliartritei este in mod obisnuit de 2 – 3 saptamini, vindecarea facindu-se complet si fara sechele.
Spre eosebire de copil, la adult, artrita poate avea o durata mai lunga, adesea capatand caracter
aditiv ce sugereaza o alta entitatea reumatica.
Cardita apare la 40 – 90 % dintre pacienti in cursul atacului initial al reumatismului articular
acut, reprezentand cea mai importanta manifestare clinica a bolii. Ea se manifesta prin semne si
simptome caracteristice pentru endocardita reumatica ( alterarea zgomotelor cardiace, aparitia de
sufluri orificiale noi si modificarea caracterelor celor preexistente ), pentru miocardita reumatica
(palpitatii, precordalgii, dispnee, asurzirea zgomotului I, galop protodiastolic ) sau pentru pericardita
reumatica (durere precordiala de tip pericardic, frecatura pericardica, lichid pericardic ). Astfel,
cardita reumatica este de cele mai multe ori o pancardita.
Coreea este o manifestare rara a bolii, survenind la 15 % dintre bolnavi si se manifesta in
special la copii. Ea apare tardiv, la aproximativ 2-6 luni de la infectia streptococica, astfel incat este
posibil ca in momentul coreei testele de inflamatie si titrurile de anticorpi antistreptococici sa fie
normale. Coreea poate apare ca singura expresie clinica a bolii – coree pura – sau se poate asocia cu
alte manifestari clinice; de exemplu, coreea se asociaza cu cardita, survenind cand semnele carditei
incep sa se retraga.
16
Manifestarile caracteristice constau in tulburari de coordonare exprimate prin miscari
involuntare ale membrelor si muschilor fetei, tulburari de scris.
Nodulii subcutanati sunt rotunzi, fermi, nedurerosi, cu dimensiuni ce variaza de la 0,5 cm la
2 cm, localizati pe suprafetele osoase proeminente (coate, scapule, occiput). Ei pot exista pentru o
perioada de 1 – 3 saptamani.
Nodulii subcutanati nu sunt patognomonici pentru reumatismul articular acut, ei putand
apare cu caractere clinice usor diferite, dar cu histologie identica si in alte boli ale tesutului
conjunctiv.
Eritemul marginat apare rar in cursul reumatismului articular acut ( 1-2 %), si se prezinta ca
o eruptie cutanata formata din macule eritematoase si neregulate, cu margini serpiginoase, cu centrul
palid si periferia mai rosie, localizate pe trunchi si extremitatile proximale cu respectarea fetei.
Eritemul marginat este caracteristic unui episod acut de boala, el fiind adesea asociat cu
cardita si numai in rare cazuri el este observat tardiv, cand alte semne clinice au disparut. Ca si
nodulii reumatoizi si eritemul marginat nu este patognomonic pentru reumatismul articular acut.
3.5 Forme clinice
Exista multiple forme clinice care caracterizeaza diversitatea de prezentare a bolii dominata
fie de starea febrila prelungita, de manifestari articulare sau forme abarticulare in care riscul
afectarii cardiace este crescut. Varsta pacientului este, de asemenea, un parametru important care
conditioneaza evolutia bolii, forma clasica cardioarticulara intalnindu-se intre 5-15 ani.
Reumatismul articular acut la copil este deosebit de cel al adultului, el prezentand urmatoarele
caractere:
- artralgiile desi prezente la 95% din pacienti sunt fugace si discrete;
- cardita este o regula la copil, astfel incat orice insuficienta cardiaca survenita la un copil
anterior sanatos trebuie suspectata a fi de origine reumatica;
- coreea succede, de regula, atacul cardioarticular, rareori fiind solitara;
- manifestarile cutanate sub forma nodulilor subcutanati si a eritemului marginat sunt
frecvente;
- manifestarile digestive pot mima apendicita si sunt prezente atat in perioada de debut cat si
in cea de stare.
Reumatismul articular la adult prezinta urmatoarele caractere:
- atacul reumatic este precedat in peste 60% din cazuri de o infectie a cailor respiratorii
superioare;
17
- artralgiile se asociaza deseori cu tumefactiile articulare si apar de obicei la membrele
inferioare cu incidenta de 85%, putand fi mai putin migratorii;
- cardita se poate constitui in timpul atacului initial sau este deja constituita la debutul bolii;
- manifestarile cutanate sunt foarte rare;
- coreea apare extrem de rar.
3.6 Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv al bolii se stabileste pe baza criteriilor Jones (revizuite). Prezenta a doua
criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore indica o probabilitate crescuta de reumatism
articular acut cu conditia documentarii infectiei streptococice.
Manifestarile majore includ:
- cardita;
- poliartrita;
- coreea;
- eritemul marginat;
- nodulii subcutanati.
Manifestarile minore includ:
- semne clinice (febra 38 –390C, artralgii, puseu reumatismal in antecedente);
- probe de laborator (VSH, prot. C react. crescute);
- intervalul PR alungit pe EKG.
Dovada unei infectii streptococice (grup A -hemolitic) in antecedentele recente presupune
scarlatina, culturile faringiene pozitive pentru SGA sau testul rapid de determinare a antigenelor
streptococice pozitiv sau un titru mare ori in crestere de anticorpi antistreptococici (ASLO,
antihialuronidaza sau antidezoxiribonucleaza).
Diagnosticul pozitiv intr-un puseu acut de reumatism articular acut necesita existenta a
minimum doua criterii majore sau a unui criteriu major si doua minore, asociate cu dovada unei
infectii streptococice recente.
Exceptie de la criteriile Jones fac urmatoarele trei situatii in care nu vor fi respectate regulile
mentionate mai sus:
18
- coreea poate fi singura manifestare intr-un puseu acut reumatismal;
- cardita asimptomatica (silentioasa) poate fi singura manifestare a bolii in cazuri care ajung in
atentia medicului dupa citeva luni de la debutul unui RAA;
- exista situatii in care bolnavii cu recurente reumatismale nu indeplinesc criteriile Jones. Este
adesea dificil diagnosticul de cardita acuta in contextul unei recurente la un bolnav care are deja
boala de cord reumatismala, in absenta afectarii valvulare sau a pericarditei. In aceste cazuri se
poate pune diagnosticul prezumtiv de recurenta reumatismala in prezenta unui singur semn major
sau a mai multor semne minore.
De exemplu, bolnav cunocut deja cu istoric de reumatism articular acut sau cu boala de cord
documentata, la care exista dovada unei infectii streptococice cu SGA.
3.7 Explorari paraclinice
Investigatiile de laborator utilizate in diagnosticul reumatismului articular acut au drept scop
evaluarea raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv, documentarea infectiei recente cu
streptococ -hemolitic grup A si stabilirea starii functionale a cordului.
Evaluarea raspunsului inflamator al tesutului conjunctiv se face prin masurarea reactantilor
fazei acute a inflamatiei ( VSH, fibrinogen, proteina C reactiva, 2-globuline etc.), care, obligatoriu
au valori crescute atit in cursul atacului initial al bolii, cit si in timpul recurentelor.
Documentarea infectiei recente cu streptococ -hemolitic grup A se realizeaza printr-o serie
de investigatii care nu sint specifice pentru reumatismul articular acut, deoarece ele sint pozitive la
toti pacientii care au suferit o agresiune streptococica. Aceste investigatii sint reprezentate de :
1. Prezenta streptococului -hemolitic grup A in exudatul faringian al pacientilor cu reumatism
articular acut este rar intilnita, deoarece intensitatea infectiei streptococice in momentul debutului
bolii este mult scazuta secundar tratamentului antibiotic aplicat in etapa anginei premonitorii;
2. Determinrea anticorpilor antistreptococici are cea mai mare importanta in documentarea
agresiunii streptococice. Dintre acestia cei mai importanti in practica medicala sint:
anticorpii antistreptolizina 0 (ASLO) cresc peste valoarea normala a titrului lor ( 1/100 –
1/200 ) in primele doua luni de boala, fara a se normaliza nici dupa 6 luni de evolutie a bolii;
anticorpii antistreptokinaza (ASK) cresc peste valoarea normala a titrului lor de la debutul
atacului acut de boala, evoluind ascendent in primele doua luni de boala, fara a se normaliza
nici dupa sase luni de evolutie a bolii;
anticorpii antihialuronodaza (AH) cresc mai tardiv decit cei enumerati anterior si raman
crescuti o perioada lunga de timp.
19
Se considera ca sensibilitatea diferitelor teste paraclinice de detectare a anticorpilor
antistreptococici creste cand determinarea lor se utilizeaza asociat; astfel, acesti anticorpi
antistreptococici pot fi studiati concomitent printr-un test de aglutinare (Streptozim) cu mare putere
diagnostica, dar mai putin accesibil in practica.
Stabilirea starii functionale a cordului prin utilizarea variatelor investigatii paraclinice
( radiografie cord – pulmon, EKG, fonocardiograma, ecocardiograma ) este absolut obligatorie atit
in cursul atacului acut, cit si al recurentelor bolii.
3.8. Diagnostic diferential
Reumatismul articular acut necesita diagnostic diferential cu alte afectiuni reumatice si
nereumatice, in special cind predomina semnele si simptomele generale sau cind manifestarile
clinice sint localizate la un singur organ sau sistem.
Endocardita bacteriana subacuta este o problema spinoasa de diagnostic diferential, in
special la pacientii tineri cu valvulopatie febrila, dificultatea fiind de a stabili daca febra este
produsa prin activare reumatica sau prin grefa bacteriana.
Poliartrita reumatoida se deosebeste de poliartrita din reumatismul articular acut prin
localizare la articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, cu afectare simetrica si persistenta, in timp
ducind la deformari articulare care nu apar niciodata in reumatismul articular acut.
Artrita reactiva, in special cea produsa de Yersinia enterocolitica, poate simula la debut
reumatismul articular acut, prezentand manifestari comune celor doua entitati: poliartrita,
miopericardita.
Antecedente de diaree care preced artrita, prezenta manifestarilor oculare, persistenta
artropatiei si evolutia prelungita orienteaza diagnosticul catre artrita reactiva.
Lupusul eritematos sistemic, prin prezenta poliartritei neerozive, pune probleme de
diagnostic diferential cu reumatismul articular acut, dar aparitia manifestarilor extraarticulare
(rashul malar, alopecia, fotosensibilitatea, nefrita) si prezenta de anticorpi antinucleari transeaza
diagnosticul.
20
3.9 Complicatii
Afectarea cardiaca influenteaza semnificativ prognosticul pe termen lung. Pot apare leziuni
ireversibile ale valvelor cardiace (mai ales cele de pe partea stanga a inimii – valva mitrala si mai
putin cea aortica) cu stenoza (ingustare, cu limitarea fluxului de sange) sau regurgitare (inchidere
proasta a valvei care lasa ca o parte din sange sa se scurga in directia gresita). Consecintele in timp
ale proastei functionari a valvei mitrale sunt dilatarea (marirea) atriului stang, cu aparitia fibrilatiei
atriale (ritm neregulat, haotic al inimii) si in final insuficienta cardiaca.
3.10 Tratament
3.10.1 Tratament proficalctic
Tratamentul profilactic include profilaxia primara a atacului acut initial de boala si
profelaxia secundara a recurentelor la vechii reumatici. O protectie profilactica mai deosebita
necesita cei care au prezentat recent un atac acut de reumetisc\m articular acut, bolnavii cu cardita
reumatismala, cei ce traiesc intr-un mediu cu risc crescut de infectie streptococica, precum si cei cu
o susceptibilitate individuala mai mare la reumatism articular acut.
Profilaxia primara consta in tratarea prompta si corecta a infectiilor faringoamigdaliene cu o
singura doza de Moldamin i.m.- 600.000 U.I pentru copii si 1.200.000 U.I. pentru adulti. O
alternativa o constituie administrarea de Penicilina V oral 800.000 U.I. de doua ori pe zi sau
Penicilina G i.m. 1.200.000 U.I./zi in doze fractionate timp de 10 zile.
In profilaxia secundara se foloseste benzatinpenicilina 1.200.000U.I. la 4 saptamani sau, in caz de
alergie la penicilina, Eritromicina (1g/zi) sau Sulfadiazina (0,5-1 g/zi). Durata profilaxiei secundare
depinde de forma clinica de boala. La bolnavii fara cardita sau cu forme usoare de cardita, terapia
antistreptococica amintita se face cel putin 5 ani de la ultimul puseu de boala sau pana la varsta de
25 de ani. Pacientii cu valvulopatii reumatice necesita o profilaxie secundara toata viata sau pana
cand riscul recurentelor este definitiv redus; la acesti bolnavi va trebui sa se faca si profilaxia
endocarditelor bacteriene cu ocazia interventiilor chirurgicale sau stomatologice.
3.10.2.Tratament igieno-dietetic
Repausul este obligatoriu in perioada de activitate a reumetismului articular acut.
Imobilizarea la pat dureaza 7-10 zile chiar in formele usoare. In timpul poliartritei bolnavul este
imobilizat de dureri; dupa ce artralgiile trec, tinde sa paraseasca repaosul, in special copii. Acesta va
fi insa mentinut atata timp cat temperatura si valorile VSH sunt crescute. Dupa un interval de circa
21
10 zile, in functie de evolutie, se permit miscari in pat. In caz de cardita, repaosul va fi respectat cu
strictete.
Reluarea miscarilor se va face progresiv, intr-un ritm variabil de la caz la caz, in functie de
starea cardiaca si umorala, bolnavul raminind insa, in orice caz, mult sub limita regimului normal de
miscare, cel putin o luna dupa externare.
Este preferabil ca reumaticii sa aiba saloane separate, pentru a nu veni in contact cu alte
afectiuni si mai ales cu purtatori de streptococ. Personalul medical va fi supravegheat bacteriologic
si, la nevoie, va fi supus tratamentului antibiotic sau asanarii focale (amigdaliene, nazale).
Saloanele trebuie sa fie spatioase, aerisite, cu temperatura potrivita (cca. 200C); cu cat
paturile sunt mai putine, cu atat este mai mic pericolul contaminarii cu noi surse de streptococ. In
cazul in care in salon apare o infectie a cailor respiratorii superioare, cazul respectiv va fi izolat.
Dieta trebuie sa mentina troficitatea normala, de aceea va fi conforma cu greutatea si virsta
bolnavului. La un tinar sau un adult recomandam sa consume 0,5-1 g de proteine (de preferat
lactate), 1-1,5 g grasimi si 2-3 g de glucide /kg corp. La copii, cantitatea de proteine va fi marita
pentru implinirea nevoilor plastice, la 2-3 g /kg corp. La copii si tineri se va creste aportul de
grasimi (unt, oua mai ales) in dauna hidrocarbonatelor.
Talalaev si Levin au demonstrat experimental ca glucidele maresc reactivitatea alergica.
Aportul de lichide trebuie sa depaseasca excretia urinara in perioada febrila, cand au loc
pierderi importante prin perspiratie si sa echilibreze ingestia in perioada afebrila.
Sarea se interzice in perioada acuta (afara de cazul transpiratiilor abundente) din cauza
actiunii proflogistice si a retentiei sale in tesuturi, marita si mai mult de medicatia antireumatica
(corticoizi, fenilbutazona).
Regimul va fi bogat in vitamine, in special vitamina A (in reumatismul articular acut nivelul
seric al vitaminei A scade), vitamina C (potential oxidoreducator, diminueaza permeabilitatea
capilara si favorizeaza corticoidogeneza) si complexul B, ca si ioni de potasiu (mareste diastola, are
actiune diuretica si inlocuieste pierderea de potasiu secundara corticoterapiei).
Se vor administra sucuri de fructe si legume, salate verzi, cruditati, fructe.
3.10.2. Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos presupune:
a) terapia antiinfectioasa (antimicrobiana) de eradicare a infectiei streptococice se realizeaza
cu Penicilina G 1.200.000 – 1.600.000 U.I./zi i.m. timp de 10 zile, dupa care se incepe profilaxia ce
va continua cel putin 5 ani de la ultimul puseu acut de reumatism articular acut;
22
b) tratamentul antiinflamator se va face cu corticoizi sau aspirina. Prednisonul in doza de
atac se va administra cite 2 mg/kg corp /zi fara a se depasi 60-70 mg/zi , timp de 2-3 saptamini, dupa
care se scade progresiv. Cind se ajunge la 1 mg/kg se asociaza aspirina. Aspirina se poate utiliza in
functie de forma de boala si ca monomedicatie in doza de 80-100 mg/zi la copilul sub 25 kg si 60-80
mg/zi la cel ce depaseste 25 kg, fara a se depasi 3,9 g/zi indiferent de greutate.
Tratamentul in reumatismul articular acut se face dupa anumite scheme (corticoizii si
aspirina administrindu-se la 6 ore) timp de 8-12 saptamani in functie de forma de boala.
c) tratamentul coreei este simptomatic (boala retrocedeaza spontan in citeva saptamini sau
luni). Se utilizeaza fenobarbitalul, clorpromazina, majeptil, cloralhidrat, haloperidol, tranchilizante
minore, in unele cazuri prednison. Medicamentele sint stabilite in functie de caz, de medic.
Profilaxia cu penicilina se va face si in coreea fara alta asociere reumatica.
3.11 Evolutie si prognostic
Evolutia si prognosticul bolii depind de forma clinica a atacului initial. Astfel, formele fara
cardita se vindeca fara sechele, avind un prognostic bun; spre deosebire de ele, formele cu cardita
prezinta risc crescut al recurentelor responsabile de producerea valvulopatiilor reumatice.
Se considera ca riscul recurentelor este mai mare la copil si adultul tinar cit si in perioada urmatoare
atacului initial de boala.
In celelalte forme de reumatism articular acut retrocedarea fenomenelor se va face in 8-12
saptamani fara sechele (reumatismul articular acut este o boala autolimitata). De remarcat ca la
sfirsitul tratamentului poate apare asa-zisul „rebound” (reaparitie mai atenuata a unor simptome ale
bolii) ce se remite spontan.
Rata mare a recurentelor reumatismale dupa o infectie streptococica se mentine 5-10 ani
dupa infectia initiala.
Existenta unor cazuri noi de RAA la pacienti care au prezentat boala in antecedente, dar care
au fost etichetati ca vindecati, impune urmarire pe perioade lungi de timp, uneori de pana la 20 ani.
23
CAP. IV
ASISTENTA MEDICALA IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT
In ingrijirea pacientului cu reumatism articulat acut, asistenta medicala aplica urmatoarele
ingrijiri specifice:
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor si, in continuare 2-3 sapatamani, cu reluarea
treptata a mersului;
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:recoltarea sangelui pentru determinarea
analizelor de laborator;
- recoltarea exudatului faringian;
- efectuarea EKG, FKG;
- administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina G) efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic
respectand doza si ritmul de administrare;
- antiinflamator cu aspirina in formele usoare si cortizon in doze crescatoare pana la
normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei – dureri
epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie);
- asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi lactofainos, care se va
imbogatii treptat);
- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale;
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice – continuarea tratamentului prescris in dozele si
24
la orele stabilite de medic
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice prin policlinica teritoriala;
- asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice);
- internarea dupa caz a copiilor fost bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
CAP V.
PLANURI DE INGRIJIRE
5.1 CAZUL I
INTERVIUNumele bolnavului: C.D.
Varsta: 18 ani;
Sex: masculin
Domiciliul: urban;
Conditii de viata: locuieste impreuna cu parintii si cele doua surori mai mici intr-un apartament cu 3
camere in conditii igienice de viata.
Antecedente personale patologice: - bolile copilariei;
- apendicectomie la varsta de 12 ani;
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.
Grup sanguin: A+
G=65 kg
Î= 1,75 m
Functii vitale: P = 90 p/min.;
T.A. = 120/70 mmHg.
T= 38°C
Motivele internarii:
- febra moderata T=38°C
- astenie
- durere si tumefactie articulara fugace
- insomnie
25
Istoricul bolii : Din relatarile pacientului am aflat ca in urma cu 2 saptamani boala a debutat cu o
angina streptococica
Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMNETALE
1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
M.D.- R = 21 r/min;
- P = 90 p/min;
M.I - T.A. = 120/70 mmHg;
- extremitati normal colorate;
- torace normal conformat;
- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang;
2.Nevoia de a bea si a manca
M.I.- dentitie complete
- reflex de deglutitie prezent
- alimentatie normala
- IMC normal
3.Nevoia de a elimina
M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ
- scaul normal
- transpiratie normala
4.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura
M.I. – sistem osteo-articular aparent integru;
- sistem muscular normoton, normokinetic
M.D. – dureri articulare
- mobilitate redusa impusa de durere
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
M.D. - prezinta somn agitat, cu treziri repetate,
- numar redus de ore de somn (6 h)
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata
- se imbraca si se dezbraca singur
26
7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
M.D.- febra moderata T=380 C
- usoara hiperemie tegumentara
- nu prezinta transpiratie excesiva
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
M.I.- tegumente curate, fara leziuni
- isi efectueaza singur toaleta zilnica, cu regularitate.
9.Nevoia de a evita pericolele
M.D.- prezinta risc crescut pentru complicatii
- vulnerabilitate fata de pericole
- anxietate
- durere fugace la nivel articular
10.Nevoia de a comunica
M.I.- comunicare cu personalul de ingrijire
- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari)
- este orientat in timp si spatiu
- ROT prezenta
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingerii si valori, de a practica religia
M.I. – este de religie ortodox
- nu participa la slujbele religioase deoarece nu doreste
- poarta insemne religioase
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
M.I.- este elev in clasa a XII-a si se pregateste pentru bacalaureat si admiterea la facultate
13.Nevoia de a se recreea
M.I.- efectueaza plimbari scurte
- merge in club cu prietenii
- utilizeaza internetul
- este pasionat de fotografie
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
M.D.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera
27
NEVOI AFECTATE
1.Nevoia de a evita pericolele
Vulnerabilitate fata de pericole
Alterarea confortului manifestata prin durere
Risc de complicatii
2.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura
Imobilitate din cauza durerilor articulare
3.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Hipertermie manifestata prin febra moderata
T = 390 C
4.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie
P = 120 p /minut
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie din cauza durerilor manifestata prin ore somn agitat cu treziri repetate
6.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Deficit de cunostinte in legatura cu afectiunea de care sufera
28
PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi de ingrijire 13.02 .2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulerabilitate
fata de
pericole;
Alterarea
confortului
manifestata
prin durere;
Risc de
complicatii
imediate sau
tardive.
- pacientul sa
prezinte
ameliorarea
durerilor;
- pacientul sa
respecte repausul
la pat.
- asez pacientul in pozitie decubit dorsal si asigur
repausul la pat pana la disparitia durerilor
articulare;
- folosesc perne pentru suportul articulatiilor
dureroase;
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului.
-pentru prevenirea infectiilor nosocomiale si
complicatiilor imi iau toate masurile de asepsie si
antisepsie;
- la indicatia medicului recoltez probe de sange
pentru examene clinice si paraclinice:
- VSH, Fibrinogen, ASLO, CRP, Exudat faringian;
- conduc pacientul la efectuarea EKG;
- administrez tratamentul conform foii de
observatie:
- HHC F IV, 1f la 12 h;
- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;
- Ketonal f IV, 2 f la 12 h;
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 plic/zi;
- pacientul prezinta
dureri intense
accentuate la mers;
- VSH -60 mm/s
- CRP >6 mg/l
- ASLO – 300
ui/ml
-Fibrinogen – 400
mg%
- exudatul
faringian este
pozitiv cu
streptococ
betahemolitic
sensibil la
penicilina G.
29
Nevoia de
se misca si
de a avea o
buna
postura
Imobilitate Imobilitate
din cauza
durerilor
articulare
- pacientul sa aiba
o buna postura in
ortostatism;
-diminuarea
durerilor
articulare;
- reducerea
imobilitatii.
- incerc sa linistesc pacientul in timpul durerilor;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- ketonal 1 f x 2/zi;
- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;
- tramadol tb 1 la nevoie.
- durerile se
mentin;
- articulatia
genunchiului este
vulnerabila;
-pacientul are
nevoie de
sustinerea in
efectuarea
deplasarilor.
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
Hipertermie Hipertermie
manifestata
prin febra
moderata
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
temperaturii
- asigur condii optime in salon;
- aerisesc salonul;
-asigur repausul la pat in perioada febrila;
- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai
subtiri;
- masor temperatura si o notez in foaia de
observatie;
- la indicatia medicului administrez:
- algocalmin 1f;
- dezametazana 1f.
-
pacientul prezinta
febra moderata
T= 38.20
C.
Nevoia de a
respira si de
a avea o
buna
Circulatie
inadecvata
Circulatie
inadecvata
manifestata
prin tahicardie
- pacientul sa
prezinte un puls
in limite normale
- aerisesc salonul;
- umidific aerul din salon;
- fac exercitii de respiratie cu pacientul;
- la indicatia medicului administrez:
- pacientul respira
regulat;
T= 17 r/minut;
- pacientul prezinta
30
circulatie - metoprolol 50 mg ½ tb seara. in continuare
tahicardie;
P = 100 p/minut.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Insomnie Insomnie din
cauza
durerilor
manifestata
prin somn
agitat cu
treziri repetate
- pacientul sa
beneficieze de un
somn odihnitor
- creez un microclimat de liniste in salon;
- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este
benefic in evolutia bolii;
- asigur lenjerie de pat si de corp curata;
- asigur semiobscuritate pe durata somnului in
salon si am inlaturat sursele de zgomot;
La indicatia medicului administrez:
- tramadol 1tb seara;
- diazepam ½ tb seara.
- pacientul prezinta
insomnie din cauza
durerilor
articulare;
- datorita oboselii
pacientul atipeste
in cateva randuri.
Nevoia de a
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
Deficit de
cunostinte
Deficit de
cunostinte in
legatura cu
afectiunea de
care sufera
- pacientul sa
dobandeasca cat
mai multe
cunostinte despre
boala sa.
- vorbesc cu pacientul si il intreb daca cunoaste
cate ceva despre afectiunea de care sufera;
- ii pun la dispozitie material informativ (reviste,
carti);
- explic pe intelesul lui termenii medicali din
materialele informative.
- pacientul este
dornic sa se
documenteze, dar
din cauza durerilor
nu poate sa se
concentreze asupra
informatiei.
31
PLAN DE INGRIJIRE
A doua zi de ingrijire 14.02 .2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Dificultate in a
evita pericolele
Dificultate in
a evita
pericolele din
cauza
rigiditatii
articulatiei si
a durerii;
Risc de
complicatii si
de infectii
nosocomiale.
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
durerilor;
- pacientul sa fie
ferit de
complicatii si
infectii
nosocomiale.
- fac pregatirea fizica si psihica a pacientului;
- pozitionez pacientul intr-o pozitie antalgica si
asigur repausul la pat pana la diminuarea durerilor
articulare;
- folosesc perne pentru suportul articulatiei
dureroase;
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- imi iau toate masurile de asepsie si
antisepsie.pentru prevenirea infectiilor
nosocomiale si complicatiilor;
- la indicatia medicului administrez:
- HHC F IV, 1f la 12 h;
- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;
- Ketonal f IV, 1 f la 12 h;
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 p/zi.
- pacientul prezinta
ameliorarea
durerilor;
- pacientul nu
prezinta infectii
nosocomiale;
- pacientul nu
prezinta
complicatii.
Nevoia de
se misca si
de a avea o
Imobilitate Imobilitate
din cauza
rigiditatii
- pacientul sa aiba
o buna postura;
- reducerea
-vorbesc cu pacientul si ii spun ca durerile o sa se
calmeze;
- durerile au mai
scazut in
32
buna
postura
articulatiei rigiditatii
articulatiei.
- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- ketonal 1 f x 2/zi;
- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;
- tramadol tb 1 la nevoie.
intensitate;
- articulatia
genunchiului a
inceput sa fie mai
maleabila;
- pacientul se
deplaseaza mai
usor fata de ziua
precedenta dar
totusi are nevoie
de ajutor din partea
personalului
medical.
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
Hipertermie Hipertermie
manifestata
prin
sufebrilitate
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
temperaturii
- asigur condii optime in salon;
- aerisesc salonul;
-asigur repausul la pat in perioada febrila;
- invat pacientul sa se imbrace cu haine cat mai
subtiri;
- masor temperatura si o notez in foaia de
observatie;
- recomand pacientului sa consume lichide in
cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea
deshidratarii;
- schimb lenjeria de pat de cate ori este nevoie;
-
pacientul prezinta
subfebrilitate;
T= 37.20
C;
-
pacientul nu
prezinta
transpiratie
excesiva;
33
- la indicatia medicului administrez:
- algocalmin 1f;
- dexametazona 1f.
Nevoia de a
respira si de
a avea o
buna
circulatie
Circulatie
inadecvata
Circulatie
inadecvata
manifestata
prin tahicardie
- pacientul sa
prezinte functie
cardiaca in limite
normale
- aerisesc salonul;
- umidific aerul din salon;
- la indicatia medicului administrez:
- metoprolol 50 mg ½ tb seara;
- masor P si TA si le reprezint in foaia de
temperatura;
- asigur o hidratare adecvata pentru mentinerea
circulatiei;
- asigur regim hiposodat pentru evitarea aparitiei
edemelor.
- pacientul respira
regulat;
- P= 85 p/min;
- TA= 130/85
mmHg;
- pacientul nu
prezinta edeme.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Insomnie Insomnie din
cauza
durerilor
manifestata
prin ore somn
agitat cu
treziri repetate
- pacientul sa
beneficieze de un
somn odihnitor
- creez un microclimat de liniste in salon;
- vorbesc cu pacientul si ii spun ca somnul este
benefic in evolutia bolii;
- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte
de somn;
- asigur semiobscuritate pe durata somnului in
salon;
La indicatia medicului administrez:
- tramadol 1tb seara;
- diazepam ½ tb seara.
- pacientul a
prezentat un somn
mai linistit, cu mai
putine treziri;
- pacientul a
dormit 7 ore cu
intreruperi.
Nevoia de a Deficit de Deficit de - pacientul sa - ii pun la dispozitie material informativ (reviste, - pacientul este
34
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
cunostinte cunostinte in
legatura cu
afectiunea de
care sufera
dobandeasca cat
mai multe
cunostinte despre
boala sa.
carti);
- explic pe intelesul lui termenii medicali din
materialele informative;
- explic pacientului tehnicile ce le aplic;
- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii
sunt administrate.
dornic sa se
documenteze.
PLAN DE INGRIJIRE
A treia zi de ingrijire 15.02 .2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Dificultate in a
evita pericolele
Dificultate in
a evita
pericolele din
cauza
rigiditatii
articulatiei si
a durerii;
Risc de
complicatii si
de infectii
nosocomiale.
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
durerilor;
- pacientul sa fie
ferit de
complicatii si
infectii
nosocomiale.
- asigur repausul la pat in perioadele cu dureri
articulare;
- folosesc perne pentru suportul articulatiei
dureroase;
- asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- asigur masurile de asepsie si antisepsie pentru
prevenirea infectiilor nosocomiale si
complicatiilor;
- la indicatia medicului administrez:
- HHC F IV, 1f la 12 h;
- Penicilina G 400.000 u.i. fl IV, 1 fl la 6 h;
- Ketonal f IV, 1 f la 12 h;
- pacientul prezinta
dureri diminuate;
- pacientul nu
prezinta infectii
nosocomiale;
- pacientul nu
prezinta
complicatii.
35
- asiguram protectie digestiva cu eubiotic 1 cp/zi.
Nevoia de
se misca si
de a avea o
buna
postura
Imobilitate Dificultate de
a se mobiliza
din cauza
reumatismului
articular.
- pacientul sa aiba
o buna postura.
- sustin pacientul in efectuarea deplasarilor;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- ketonal 1 f x 2/zi;
- fastum gel aplicatii locale de 2-3 ori pe zi;
- tramadol tb 1 la nevoie;
- urmaresc pacientul daca se deplaseaza singur;
- recomand sustinerea articulatiei afectate cu
ajutorul pernelor.
- durerile au scazut
in intensitate;
- articulatia
genunchiului a
inceput sa fie mai
mmobila;
-pacientul se
deplaseaza mai
usor fata de ziua
precedenta dar
totusi are nevoie de
ajutor din partea
personalului
medical.
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
Hipertermie Hipertermie
manifestata
prin
sufebrilitate
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
temperaturii
- asigur condii optime in salon;
- aerisesc salonul;
- masor temperatura si o notez in foaia de
observatie;
- recomand pacientului sa consume lichide in
cantitate de cel putin 2 litri pe zi pentru prevenirea
deshidratarii;
- la indicatia medicului administrez:
- algocalmin 1f;
-
pacientul este
afebril;
T= 36.90
C;
-
pacientul nu
prezinta
transpiratie
36
- aplic comprese reci pe frunte. excesiva;
-
tegumente normal
colorate.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Insomnie Insomnie din
cauza
durerilor
manifestata
prin ore somn
agitat cu
treziri repetate
- pacientul sa
beneficieze de un
somn odihnitor
- creez un microclimat de liniste in salon;
- recomand pacientului sa bea un ceai cald inainte
de somn;
- asigur semiobscuritate pe durata somnului in
salon;
La indicatia medicului administrez:
- tramadol 1tb seara;
- diazepam ½ tb seara.
- pacientul a
dormit 9 ore cu
doua treziri in
cursul noptii;
- pacientul este
odihnit.
Nevoia de a
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
Deficit de
cunostinte
Deficit de
cunostinte in
legatura cu
afectiunea de
care sufera
- pacientul sa
dobandeasca cat
mai multe
cunostinte despre
boala sa.
- explic pacientului tehnicile ce le aplic;
- explic pacientului efectul medicamentelor ce ii
sunt administrate;
- fac educatia pacientului cu privire la regimul de
viata dupa externare;
- explic pacientului regimul alimentar de urmat
dupa externare si in timpul administrarii
antiinflamatoarelor;
- explic pacientului importanta prezentarii la
controale periodice.
- pacientul este
dornic sa se
documenteze
37
38
5.2 CAZUL II
INTERVIUNumele bolnavului : I.A.
Virsta : 13 ani;
Domiciliul : rural;
Conditii de viata : locuieste la tara impreuna cu familia, la casa cu toate conditiile.
Mama – 37 ani, casnica
Tata – 40 ani, mecanic auto
Antecedente personale fiziologice : nu a avut menarha;
Antecedente personale patologice: - bolile copilariei: rujeola, rubeola, varicela;
- afectiuni respiratorii netratate corect;
Antecedente heredo-colaterale: neaga Lues, TBC si alte afectiuni cronice in familie.
Functii vitale :
P = 140 b/min.;
R = 39 r/min.;
T.A. = 100/50 mmHg.
Motivele internarii : dureri intense, mari pe articulatia genunchiului drept, coapsa pana la genunchi,
deficit sever de mers.
Istoricul bolii : debut in urma cu 3 luni cu artralgii pe articulatia membrului inferior drept.
Examinata de medicul din localitate urmeaza tratament cu evolutie trenanta. De aproximativ o luna
durerile se intensifica pe genunchiul drept, afectind statica si mersul.
Examen local : mers schiopatat, antalgic, sprijin scurt pe membrul inferior drept; articulatia
genunchiului drept usor marita de volum.
Diagnostic de. Internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT cu prinderea articulatiei
genunchiului drept.
39
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMNETALE
1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
M.D.- R = 39 r/minut
- P = 140 p/min.
- tegumente normal colorate
- respiratie de tip costal superior
2.Nevoia de a bea si a manca
M.I.- dentitie complete
- reflex de deglutitie prezent
- se alimenteaza normal
3.Nevoia de a elimina
M.I.- eliminari fiziologice cantitativ si calitativ
4.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura
M.I. – sistem osteo-articular aparent integru;
- sistem muscular normoton, normokinetic
M.D. – dureri articulatie genunchi drept
- mobilitate redusa impusa de durere
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
M.D.- incapacitate in a dormi si a se odihni datorta durerilor articulare, anxietatii si mediului
spitalicesc
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata
- se imbraca si se dezbraca singura
7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
M.D.- febra ridicata T=390 C
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
M.I.- tegumente curate, fara leziuni
- isi efectueaza singur toaleta zilnica, cu regularitate.
9.Nevoia de a evita pericolele
M.D.- prezinta risc crescut pentru complicatii
- vulnerabilitate fata de pericole
- anxietate
40
10.Nevoia de a comunica
M.I.- comunicare ineficienta cu personalul de ingrijire si cu mama
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingerii si valori, de a practica religia
M.I.- merge la biserica cu mama
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
M.I.- este eleva
13.Nevoia de a se recreea
M.I.- efectueaza plimbari scurte
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
M.D.- cunostinte insuficiente despre boala sa
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a evita pericolele
Vulerabilitate fata de pericole
Durere articulara.
Risc de complicatii imediate sau tardive.
2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Dificultate in a-si mentine temperatura corpului in limite normale manifestata prin febra ridicata,
tegumente calde, transpiratii
3. Nevoia de a repira si a avea o buna circulatie
Dificulate in a respira si a avea o buna circulatie manifesta prin tahicardie
4. Nevoia de a comunica
Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin anxietate, neliniste, agitatie
5. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in a se misca si a avea o buna postura manifestata prin dureri articulare, imobilitate
temporara
6. Nevoia de a dormi si a se odihnii
Dificultate in a dormi si a se odihni manifestata prin insomnie, agitatie, somn intrerupt
7. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Dificultate de a invata cum sa-si pastreze sanatatea manifestata prin cunostinte insuficiente despre
boala sa.
41
PLAN DE INGRIJIRE
Prima zi de ingrijire 10.01 .2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulerabilitate
fata de
pericole;
Durere
articulara;
Risc de
complicatii
imediate sau
tardive.
- pacienta sa
beneficieze
de un mediu de
siguran-
ta fata de infectii;
- reducerea
durerilor
articulare;
- prevenirea
complicatiilor
imediate sau
tardive;
- prevenirea
infectiilor
nosocomiale.
- primesc pacienta impreuna cu mama in salon;
- creez un microclimat corespunzator;
- discut cu amabilitate si intelegere pentru a
colabora cu echipa de ingrijire;
- educ mama pentru respectarea regulilor din
unitatea sanitara si ii facilitez cunoasterea sectiei;
- recoltez conf. F.O. sange pentru examenele de
laborator:
VSH, ASLO, proteina C reactiva, HLG, exudat
faringian, sumar de urina si urocultura;
- administrez conf. F.O.:
- penicilina G 400.000 U.I. 1 fl la 8 h , i.m.;
- gentamicina 80 mg/2ml + 2ml SF, 2ml/8h.(40
mg);
- recuperez analizele, le comunic medicului, apoi le
atasez in F.O.;
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.
- pacienta este coo-
peranta.
- rezultate analize:
- HLG:
Ht-40,1%;
Hb-12,06 % ml;
- VSH-120 mm/h.
- ASLO >200 ui/ml
- CRP>6 mg/l
- Exudat faringian
pozitiv=streptococ
beta-hemolitic
sensibil la
penicilina
Sumar urina:
- aspect clar;
- densitate 1012;
- reactie acida;
- albumina urme
fine;
42
- glucoza absenta;
- sediment –
frecvente
leucocite, celule
epiteliale,
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
Dificultate in a-
si mentine
temperatura
corpului in
limite normale
Dificultate in
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
manifestata
prin febra
ridicata,
tegumente
calde,
transpiratii
- pacienta sa
prezinte
temperatura
corpului in limite
normale;
- pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic.
- reducerea
hipertermiei cit
mai aproape de
limitele normale,
fiziologice.
- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;
- educ mama sa solicite pacientei sa consume cat
mai multe lichide (ceai, lapte, sucuri);
- aplic comprese umede pentru diminuarea febrei;
- administrez conf. F.O.:
- 1 f de Algocalmin i.m.;
- 1 ml dexamethazona i.m.
ora 10:00
- pacienta este
linistita, febra s-a
mai diminuat.
T-38,50 C;
ora 12:00
T-38,40 C;
ora 14:00
T-380 C.
Nevoia de a
repira si a
avea o buna
circulatie
Dificultate in a
respira si a avea
o buna
circulatie
Dificulate in a
respira si a
avea o buna
circulatie
- asigurarea unui
ritm respirator
regulat.
- reducerea
- umidific aerul din incapere;
- aerisesc salonul;
- la indicatia medicului efectuez manevrele
vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o
- pacienta
prezinta
tahipnee;
- R= 39
43
manifesta prin
tahicardie
a tahicardiei.
- pacienta sa aiba
un ritm cardiac
normal
punga de gheata pe fata;
- administrez medicatia indicata de medic:
- propanolol 1/2tb/zi.
r/min;
-
tahicardia s-a mai
redus;
- P=128
p/min.
Nevoia de a
comunica
Dificultate in a
comunica
Comunicare
ineficienta la
nivel afectiv
manifestata
prin anxietate,
neliniste,
agitatie
- pacienta sa
colaboreze cu
echipa de
ingrijire;
- inlaturarea
anxietatii si
a starii de agitatie.
- discut cu mama pentru a vedea modul de viata
al copilului in familie.
- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce papusa
preferata;
- educ mama sa respecte regulile de igiena;
- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si
il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala si
ca totul va fi bine;
- ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon.
- copilul este in
continuare anxios,
agitat;
- nu discuta cu
ceilalti copii din
salon;
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in
a se misca si a
avea o buna
postura
manifestata
prin dureri
articulare,
imobilitate
- pacienta sa aiba
o buna postura.
-diminuarea
durerilor
articulare
- reducerea
imobilitatii
-educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta
are dureri;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- movalis 1 tb x 2/zi;
- diclofenac gel aplicatii locale de 2 ori pe zi;
- midocalm 1 tb x 2.
- durerile inca se
mentin dar nu mai
sunt asa violente;
- articulatia
genunchiului este
rigida in
continuare;
-pacienta are
44
temporara nevoie de
sustinerea mamei
in efectuarea
deplasarilor.
Nevoia de a
dormi si a se
odihnii
.
Dificultate in a
dormi si a se
odihni
Dificultate in
a dormi si a se
odihni
manifestata
prin insomnie,
agitatie, somn
intrerupt
- pacienta sa
prezinte un somn
calitativ si
cantitativ
- aerisesc salonul;
- sigur linistea in salon si pe hol;
- creez un microclimat de liniste;
- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o
administra copilului;
- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.
- pacienta este
agitata din cauza
durerilor;
- adoarme greoi;
- doarme 4-5 ore
pe noapte cu treziri
frecvente.
Nevoia de a
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de a
invata cum sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de
a invata cum
sa-si pastreze
sanatatea
manifestata
prin
cunostinte
insuficiente
depre boala
sa.
- pacienta sa aiba
cunostinte
suficiente
referitoare la
boala sa.
- explorez nivelul de cunostinte al mamei privind
boala, modul de manifestare, masurile curative si
de prevenire;
- educ mama cu privire la semnele incipiente de
manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie
urmat pentru recuperare;
- verific daca a inteles corect mesajul transmis;
- ofer brosuri si material informativ despre
afectiunea copilului;
- urmaresc dezvoltarea psihosomatica a copilului.
Pacienta prezinta
interes dar nu se
poate concentra
din cauza durerilor
45
A doua zi de ingrijire 11.01.2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulnerabilitate
fata de pericole
Dureri
articulare.
Risc de
complicatii si
infectii
nosocomiale
Pacienta sa fie
ferita de pericole
Diminuarea
durerilor
articulare
Prevenirea
complicatiilor
si a infectiilor
nosocomiale.
- creez un microclimat corespunzator in salon;
- ma asigur ca nu exista nimic contondent prin
salon cu care pacienta sa se accidenteze;
- discut cu amabilitate si intelegere pentru a
colabora cu echipa de ingrijire;
- aplic toate masurile de asepsie si antisepsie pentru
evitarea infectiilor nosocomiale;
- administrez conf. F.O.:
- penicilina G 400.000 U.I. 1 fl la 8 h , i.m.;
- gentamicina 80 mg/2ml + 2ml SF, 2ml/8h.(40
mg);
- diclofenac gel aplicatii locale de 3 ori/zi;
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale.
- pacienta este
ferita de pericole;
- pacienta nu
prezinta infectii
nosocomiale;
-durerile articulare
au scazu in
intensitate.
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
Dificultate in a-
si mentine
temperatura
Dificultate in
a-si mentine
temperatura
- pacienta sa
prezinte
temperatura
- sfatuiesc mama sa o imbrace cu haine cat mai
subtiri si lejere;
- educ mama sa ii dea cat mai multe lichide (ceai,
- aacienta este mai
linistita, febra s-a
mai diminuat;
46
corpului in
limite
normale
corpului in
limite normale
corpului in
limite
normale
manifestata
prin febra
moderata,
tegumente
calde,
transpiratii
corpului in limite
fiziologice;
- pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic;
- combaterea
febrei moderate.
lapte, sucuri);
- aplic comprese umede pentru diminuarea febrei;
- administrez conf. F.O.:
- 1.5 ml de Algocalmin i.m.;
- 1 ml dexamethazona i.m.
- transpiratiile nu
mai sunt asa de
abundente;
- cefaleea a scazut
in intenistate;
- ora 12:00
T= 38,10 C;
- ora 14:00
T= 37.90 C.
Nevoia de a
repira si a
avea o buna
circulatie
Dificultate in a
respira si a avea
o buna
circulatie
Dificulate in a
respira si a
avea o buna
circulatie
manifesta prin
tahicardie
- pacienta sa
repire normal;
- normalizarea
ritmului cardiac;
- umidific aerul din incapere;
- erisesc salonul;
- la indicatia medicului efectuez manevrele
vagale: pun pacientul sa tuseasca si ii plasez o
punga de gheata pe fata;
- administrez medicatia indicata de medic:
- propanolol 1/2tb/zi.
- pacienta
prezinta un ritm
respirator
accelerat;
- R= 33
r/min.
-
tahicardia s-a mai
redus;
P=115
p/min.
47
Nevoia de a
comunica
Dificultate in a
comunica
Comunicare
ineficienta
manifestata
prin anxietate,
neliniste,
agitatie
- pacienta sa
colaboreze cu
echipa de
ingrijire;
- inlaturarea
anxietatii si
a starii de agitatie.
- sfatuiesc mama sa vorbeasca cu ea si sa o
incurajeze, ca totul va fi bine;
- facilitez vizita familiei pentru a-i aduce o carte de
povesti;
- discut cu amabilitate cu copilul de fiecare data si
il incurajez sa aiba incredere in echipa medicala;
- ii fac cunostinta cu ceilalti copii din salon;
- conduc copilul la locul de joaca.
- in prezenta
mamei,
copilul este mai
linistit;
- pacienta incepe
sa coopereze cu
echipa de ingrijire;
- discuta cu ceilalti
copii din salon.
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in
a se misca si a
avea o buna
postura
manifestata
prin dureri
articulare,
imobilitate
temporara
- pacienta sa se
poata deplasa fara
ajutor;
-diminuarea
durerilor
articulare.
- sfatuiesc mama sa fie langa copil si sa il alinte in
timpul durerilor;
- sa insoteasca copilul la baie pentru efectuarea
necesitatilor fiziologice;
- sfatuiec mama sa faca plimbari scurte cu copilul
si sa il sustina;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- movalis 1 tb x 2/zi;
- diclofenac gel aplicatii locale de 2 ori pe zi;
- midocalm 1 tb x 2.
- in urma
tratamentului
pacienta se simte
mai bine;
- durerile au mai
scazut in
intensitate;
- articulatia
genunchiului este
semirigida in
continuare.
Nevoia de a Dificultate in a Dificultate in - pacienta sa aiba - aerisesc salonul; - pacienta este un
48
dormi si a se
odihnii
.
dormi si a se
odihni
a dormi si a se
odihni
manifestata
prin insomnie,
agitatie, facies
incercanat
un somn
fiziologic de 8
ore/noapte
- asigur linistea in salon si pe hol;
- creez un microclimat de liniste;
- sfatuiesc mama sa-i citesca o poveste;
- ii spune mamei sa ii dea o cana cu ceai;
- la indicatia medicului administrez Romergan
infantil sirop, o lingurita.
pic mai linistita;
- adoarme;
- doarme 6-7 ore
pe noapte cu mici
treziri.
Nevoia de a
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de a
invata cum sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de
a invata cum
sa-si pastreze
sanatatea
manifestata
prin
cunostinte
insuficiente
depre boala sa
- pacienta sa aiba
cunostinte
suficiente
referitoare la
boala sa.
- explorez nivelul de cunostinte al mamei privind
boala, modul de manifestare, masurile curative si
de prevenire;
- educ mama cu privire la semnele incipiente de
manifestare a afectiunii si tratamentul ce trebuie
urmat pentru recuperare;
- verific daca a inteles corect mesajul transmis;
- ofer brosuri si material informativ despre
afectiunea copilului;
- urmaresc dezvoltarea psihosomatica a copilului.
- pacienta este
interesata de
acumularea de
cunostinte noi si
chiar se apuca sa
citeasca cate ceva.
49
A treia zi de ingrijire 12.01.2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulnerabilitate
fata de
pericole;
Dureri
articulare;
Risc de infectii
si complicatii.
- pacienta sa fie
ferita de pericole,
de infectii si
complicatii;
- combaterea
durerilor
articulare;
- sa aiba un
confort fizic si
psihic placut.
- discut cu pacienta si cu mama si le spun sa stea in
salon la patul lor;
- fac pregatirea psihica a pacientei si ii spun ca
daca este bine astazi o sa se externeze;
- creez un microclimat corespunzator;
- o felicit ca a fost curajoasa si a coloborat cu
echipa de ingrijire;
- educ mama si pacienta pentru respectarea
regulilor din sectie si sa spele foarte bine pe maini,
de fiecare data cand pune mana pe cate ceva;
- administrez conf. F.O.:
- penicilina G 400.000 U.I. 1 fl la 8 h , i.m.;
- gentamicina 80 mg/2ml + 2ml SF, 2ml/8h.(40
mg).
- urmaresc si notez in F.O. functiile vitale: P.R.TA.
- pacienta prezinta o
stare de bine;
- pacienta nu
prezinta infectii sau
alte complicatii ale
bolii;
- durerile s-au redus
aproape de tot.
Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
Dificultate in a-
si mentine
temperatura
corpului in
Dificultate in
a-si mentine
temperatura
corpului in
- pacienta sa
prezinte
temperatura
corpului in limite
- asigur pacientei o imbracaminte curata si lejera;
- ii spun mamei sa ii dea copilului sa bea lichide;
- aplic comprese umede pentru diminuarea febrei;
- administrez conf. F.O.;
ora 10:00
- pacienta prezinta
o stare generala
buna;
50
limite
normale
limite normale limite
normale
manifestata
subfebrilitate
normale;
- pacienta sa fie
echilibrata
hidroelectrolitic.
- 1 f de Algocalmin i.m.;
- 1 ml dexamethazona i.m.
- temperatura
corpului este in
limite normale;
T=37,50 C;
ora 12:00:
T=36,40 C.
Nevoia de a
repira si a
avea o buna
circulatie
Dificultate in a
respira si a avea
o buna
circulatie
Dificulate in a
respira si a
avea o buna
circulatie
manifesta prin
tahicardie
- asigurarea unui
ritm respirator
regulat;
- reducerea
a tahicardiei;
- pacienta sa aiba
un ritm normal al
inimii.
- umidific aerul din incapere;
- erisesc salonul;
- la indicatia medicului administrez:
- propanolol 1/2tb/zi.
- pacienta
are un ritm
respirator bun
R= 18
r/minut
-
tahicardia s-a mai
redus
P=82
p/minut
Nevoia de a
comunica
Dificultate in a
comunica
Comunicare
ineficienta la
nivel afectiv
datorita
mediului
spitalicesc
manifestata
prin anxietate,
- pacienta sa
comunice cu
personalul
medical si cu
ceilati copii din
salon;
- reducerea
anxietatii si a
- discut cu mama si cu copilul pentru a vedea
modul de viata al copilului in familie si la scoala;
- o intreb ce ii place sa faca, cu ce vrea sa se joace;
- conduc copilul la locul de joaca sa interactioneze
cu ceilalti pacienti;
- facilitez vizita familiei pentru a-i face o bucurie;
- o angrenez in activitati cu ceilalti copii.
- pacienta are un
tonus ridicat;
-comunica cu
ceilalti copi si cu
personalul de
ingrijire;
- se simte bine la
locul de joaca;
51
neliniste,
agitatie
agitatiei.
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in
a se misca si a
avea o buna
postura
manifestata
prin dureri
articulare,
imobilitate
temporara
- pacienta sa aiba
o buna postura;
- diminuarea
durerilor
articulare;
- reducerea
imobilitatii.
- educ mama sa-si tina copilul in brate cind acesta
are dureri;
- aplic comprese calde local;
- la indicatia medicului administrez
antiinflamatoare:
- movalis 1 tb x 2/zi;
- diclofenac gel aplicatii locale de 2 ori pe zi;
- midocalm 1 tb x 2.
- pacienta are o
postura buna in
ortostatism;
- se deplaseaza
fara ajutor;
- durerile au
incetat;
Nevoia de a
dormi si a se
odihnii
.
Dificultate in a
dormi si a se
odihni
Dificultate in
a dormi si a se
odihni
manifestata
prin insomnie,
datorita
mediului
spitalicesc
- pacienta sa
prezinte un somn
calitativ si
cantitativ.
- aerisesc salonul;
- sigur linistea in salon si pe hol;
- creez un microclimat de liniste;
- deservesc mama cu o cana cu ceai pentru a o
administra copilului;
- administrez Romergan infantil sirop, o lingurita.
- pacienta se simte
in siguranta in
bratele mamei;
- mama ii citeste
povestea ei
preferata si
adoarme imediat;
- pacienta are un
somn profund de
aproape 9 ore fara
intreruperi,
trezindu-se foarte
vioaie si vesela.
52
Nevoia de a
invata cum
sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de a
invata cum sa-si
pastreze
sanatatea
Dificultate de
a invata cum
sa-si pastreze
sanatatea
manifestata
prin
cunostinte
insuficiente
depre boala sa
- pacienta sa aiba
cunostinte
suficiente
referitoare la
boala sa.
- explorez nivelul de cunostinte al mamei privind
boala, modul de manifestare, masurile curative si
de prevenire;
- explorez nivelul de cunostinte si al pacientei
observand ca impreuna cu mama s-a documentat in
privinta afectiunii de care sufera;
- le spun amandurora ca tratmentul trebuie
continuat si la domiciliu pentru recuperarea totala;
- verific daca a inteles corect mesajul transmis;
- ofer brosuri si material informativ despre
afectiunea copilului;
- urmaresc dezvoltarea psihosomatica a copilului.
- pacienta citeste si
a devenit foarte
interesata de
afectiunea de care
sufera;
- pacienta a
acumulat destule
cunostinte despre
boala sa
promitandu-mi ca
si le va imbogatii
acasa.
53
5.3 CAZUL III
INTERVIU
Numele bolnavului : J.G.
Virsta : 28 ani;
Sex: masculin;
Domiciliul : rural;
Conditii de viata : locuieste impreuna cu sotia la casa in conditii igienice ;
Beneficiaza de ajutor social;
Religia – catolica;
Inaltime – 169 cm;
Greutate- 70 kg;
Antecedente personale patologice: - nu a mai fost bolnav;
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta.
Grup sanguin: AII;
Conditii de viata si munca:
- fumator 15-20 tigarete/zi;
- consuma alcoool;
- munca fizica;
Functii vitale :
P = 80 p/min.;
T.A. = 125/65 mmHg.;
T= 38°C;
Motivele internarii :
- tumefactie, durere a articulatiilor gleznei si genunchiului stang,
- impotenta functionala a articulatiilor amintite,
- stare de sufebrilitate T=37.6°C,
- astenie,
- insomnie,
54
Istoricul bolii:
Pacientul neaga existenta altui puseu inflamator. Durerea a aparut brusc in timpul nnoptii astefel
incat s-a prezentat la spital necesitand internare de urgenta.
Diagnostic de internare: REUMATISM ARTICULAR ACUT
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMNETALE
1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
M.I - T.A. = 125/65 mmHg;
- P = 80 p/min.;
- R= 18 r/min;
- respiratie de tip costal inferior;
- nu tuseste, nu prezinta expectoratie;
- fumeaza 15-20 tigari/zi;
- extremitati normal colorate;
- torace normal conformat;
- soc apexian in spatiul 5 i.c. stang.
2.Nevoia de a bea si a manca
M.I.- dentitie complete;
- reflex de deglutitie prezent;
- se hidrateaza corespunzaror;
- IMC normal;
M.D. – prezinta inapetenta.
3.Nevoia de a elimina
M.I.- mictiuni fiziologice cantitativ si calitativ;
- scaul normal;
- transpiratie normala;
- nu prezinta expectoratie.
4.Nevoia de se misca si de a avea o buna postura
M.I. – sistem osteo-articular aparent integru;
- sistem muscular normoton, normokinetic;
M.D. – dureri la ninelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi;
55
- mobilitate redusa impusa de durere.
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
M.D.- prezinta somn agitat, cu treziri repetate;
- numar redus de ore de somn (5 h),
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
M.I.- tinuta adecvata mediului, curata;
- se imbraca si se dezbraca singur.
7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
M.D.- febra moderata T=37,60 C;
- usoara hiperemie tegumentara;
- nu prezinta transpiratie excesiva.
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
M.I.- tegumente curate, fara leziuni;
- isi efectueaza singur toaleta zilnica, cu regularitate.
9.Nevoia de a evita pericolele
M.D.- prezinta risc crescut pentru complicatii
- vulnerabilitate fata de pericole
- anxietate
- dureri articulare cu caracter migrator la nivelul articulatiilor genunchiului si gleznei stangi.
10.Nevoia de a comunica
M.I.- comunica cu personalul de ingrijire;
- nu poarta nici un fel de proteza (auditiva, ochelari);
- este orientat in timp si spatiu;
- ROT prezente.
11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingerii si valori, de a practica religia
M.I. – este de religie ortodox;
- rareori participa la slujbele religioase
- poarta insemne religioase
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
M.I.- este casnic;
- beneficiaza de ajutor social;
- este casatorit si nu are copii.
56
13.Nevoia de a se recreea
M.I – in timpul liber se intalneste cu prietenii la barul din sat;
- urmareste emisiuni sportive;
- este pasionat de pescuit.
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
M.I.- nu are informatii despre afectiunea de care sufera dar este dornic sa afle si se
documenteaza.
NEVOI AFECTATE
1. Nevoia de a evita peicolole
Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului inflamator
Dureri articulare cu caracter migrator
Risc de complicatii
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in a se misca si a avea o buna postura datorita durerii manifestata prin limitarea
miscarilor articulare si scaderea tonusului muscular
3. Nevoia de bea si a manca
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ datorita inapetentei si regimului hiposodat impus
4. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Hipertermie manifestata prin sufebrilitate si tegumente calde
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Dificultate in a dormi si a se odihni din cauza durerilor manifestata prin somn intrerupt, discomfort,
anxietate.
57
PLAN DE INGRIJIREPrima zi de ingrijire 04.03.2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulnerabilitate
fata de pericole
din cauza
procesului
inflamator;
Dureri
articulare cu
caracter
migrator;
Risc de
complicatii.
- reducerea
procesului
inflamtor pe
perioada
spitalizarii;
- prevenirea
complicatiilor;
- asigurarea
comfortului
fizic.
- amplasez pacientul intr-un salon curat, cu
umiditate scazuta, luminos;
- apreciez simptomele fizice ale pacientului,
acuzele, activitatile zilnice;
- apreziez localizarea si intensitatea durerii;
- oberv manifestarile non-verbale ale pacientului:
facies, pozitie, gemete, plans;
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila
cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea
escarelor;
- fac pregatirea fizica si psihica a pacientului;
- monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de
observatie;
- la indicatia medicului recoltez probe biologice
pentru laborator:
-VSH, CRP, Fibrinogen, ASLO, Leucocite,
- exudat faringian + antibiograma;
La indicatia medicului administrez:
- pacientul prezinta
durere la nivelul
articulatiei
genuchiului si
gleznei stangi;
Rezultatul
analizelor:
- VSH -87 mm/s;
- CRP >6 mg/l;
- Fibrinogen – 630
mg%;
- Leucocite – 8100
x 103 mm;
- ASLO- 400
ui/ml;
- exudat fariangian
= pozitiv,
streptococ beta
58
- penicilina G 1.000.000 u.i. 1 fl la 6 ore;
- predinson 2 tb la 6 h;
- indometacin 200 mg/zi in 3 prize;
- dupa 30 de minute evaluez eficienta
medicatiei si eventual prezenta unor
efecte adverse.
hemolitic;
Cf. Antibiogramei
streptococul beta
hemolitic este
sensibil la
penicilina;
- pacientul
tolereaza
medicatia.
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura datorita
durerii
manifestata prin
limitarea
miscarilor
articulare si
scaderea
tonusului
muscular
- pacientul sa-si
imbunatateasca
functia
articulara
- pacientul sa
aiba un tonus
muscular ridicat
- apreciez mobilitatea si afectarea musculaturii;
- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea
tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;
- educ pacientul sa foloseasca un baston pentru a
se deplasa;
La indicatia medicului administrez:
- diclofenac gel – aplicatii locale de 2-3
ori/zi;
- tador de 25 mg, 1 cp de 2 ori/zi;
- gimnastica recuperatoie la pat.
- pacientul prezinta
impotenta
functionala
tranzitorie datorita
durerii si
tumefactiei
articulatiei;
- pacientul prezinta
un tonus muscular
mediocru.
Nevoia de a
abea si a
amanca
Alimentatie
insuficienta
Alimentatie
insuficienta
cantitativ si
-respectarea
regimului
alimentar
- observ si apreciez apetitul si preferintele
pacientului;
- incurajez pacientul sa urmeze regimul hiposodat
- pacientul prezinta
apetit capricios;
- pacientul bea
59
calitativ datorita
inapetentei si
regimului
hiposodat impus
- pacientul sa
fie echilibrat
hidroelectrolitic
- pacientul sa nu
scada in
greutate
datorita administrarii de antiinflmatoare
steroidiene;
- cantaresc pacientul zilnic pe acelasi cantar;
- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
l/zi;
-fac bilantul ingesta- excreta;
- la indicatia medicului administrez PEV 1000
ml/24h:
- ser glucozat 500 ml fl II;
- calciu gluconic 10 ml 1 fiola;
Ritm 20 pic/min.
aproape 1 l de
lichide;
- pacientul isi
mentine greutatea;
G= 70 Kg;
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic.
Nevoia de
a-si metine
temperatura
corpului in
limite
normale
Hipertermie Hipertermie
manifestata prin
sufebrilitate si
tegumente calde
Pacientul sa
prezinte
tempertura
corpului in
limite normale
- aerisesc salonul;
- sfatuiesc pacientul sa se imbrace cat mai subtire;
- observ starea generala a pacientului, roseata,
tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;
- masor temperatura seara si dimineata si o trec in
foaia de observatie;
- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;
- la indicatia medicului administrez algocalmin 1
fiola.
- pacientul isi
mentine starea de
sufebrilitate;
T=37.7 0C;
- pacientul a
consumat lichide
in jur de 500 ml.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Dificultate in a
dormi si a se
odihnii
Dificultate in a
dormi si a se
odihni din
- pacientul sa
aiba un somn
calitativ si
- creez un mediu optim pentru odihnă;
- vorbesc cu ceilalţi bolnavi din salon să păstreze
liniştea;
- pacientul a
dormit 3-4 ore în
cursul nopţii;
60
cauza durerilor
manifestata prin
somn intrerupt
- discomfort
- anxietate
cantitativ
- pacientul sa nu
mai fie anxios
- ofer pacientului un ceai fierbinte înainte de
culcare;
- învăţ pacientul tehnici de relaxare ;
- explic pacientului necesitatea somnului;
- administrez conform F.O.:
Novocalmin tb I;
- urmăresc bolnavul în timpul somnului.
- pacientul prezintă
în continuare
durere;
- pacientul se
trezeşte cu redoare
matinală.
A doua zi de ingrijire 05.03.2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulnerabilitate
fata de pericole
din cauza
procesului
inflamator;
Dureri
articulare cu
caracter
migrator;
Risc de
complicatii.
- pacientul sa
fie ferit de
pericole;
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
durerii;
- pacientul sa nu
prezinte
complicatii.
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila
cu schimbarea pozitiei la 2 ore pentru prevenirea
escarelor;
- fac pregatirea fizica si psihica a pacientului;
- monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de
observatie;
- la indicatia medicului administrez:
- penicilina G 1.000.000 u.i. 1 fl la 6 ore;
- predinson 2 tb la 6 h;
- indometacin 200 mg/zi in 3 prize;
- dupa 30 de minute evaluez eficienta
medicatiei si eventual prezenta unor
- pacientul prezinta
durere la nivelul
articulatiei
genuchiului si
gleznei stangi;
- pacientul
tolereaza
medicatia.
61
efecte adverse.
- aplic comprese calde la nivelul articulatiilor
dureroase;
- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru
toate manevrele medicale pe care le aplic.
- informez pacientul ca trebuie sa isi spele mainile
inainte si dupa masa, folosirea toaletei si de cate ori
este nevoie;
- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime
temerile pentru inlaturarea anxietatii.
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura datorita
durerii
manifestata prin
limitarea
miscarilor
articulare si
scaderea
tonusului
muscular
- pacientul sa se
poata mobiliza.
- instruiesc pacientul in legatura cu folosirea
tehnicilor de relaxare si terapie a durerii;
- educ pacientul sa foloseasca un baston pentru a
se deplasa;
- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a
sprijini articulatiile afectate;
- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde
pentru calmarea durerii;
La indicatia medicului administrez:
- diclofenac gel – aplicatii locale de 2-3
ori/zi;
- tador de 25 mg, 1 cp de 2 ori/zi;
- gimnastica recuperatoie la pat;
- incurajez pacientul sa-si exprime temerile in
- pacientul prezinta
impotenta
functionala
tranzitorie datorita
durerii si
tumefactiei
articulatiei.
62
legatura cu limitarea miscarilor.
Nevoia de a
abea si a
amanca
Alimentatie
insuficienta
Alimentatie
insuficienta
cantitativ si
calitativ datorita
inapetentei si
regimului
hiposodat impus
- pacientul sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator.
- urmaresc daca pacientul respecta regimul
hiposodat impus de administrarea de
antiinflmatoare;
- cantaresc pacientul zilnic pe acelasi cantar;
- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
l/zi;
- la indicatia medicului administrez PEV 500
ml/24h
- ser glucozat 500 ml fl I;
- calciu gluconic 10 ml 1 fiola;
Ritm 20 pic/min.
- recomand pacientului sa consume alimente
bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;
- pacientul prezinta
apetit capricios;
- pacientul bea
aproape 1 l de
lichide;
- pacientul isi
mentine greutatea;
G= 70 Kg;
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic.
Nevoia de
a-si metine
temperatura
corpului in
limite
normale
Hipertermie Hipertermie
manifestata prin
sufebrilitate si
tegumente calde
- pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala in
limite normale.
- aerisesc salonul;
- observ starea generala a pacientului, roseata,
tumefactia, caldura la nivelul articulatiilor;
- masor temperatura si o notez in foaia de
observatie;
- sfatuiesc pacientul sa consume lichide;
- aplic comprese reci pe frunte pentru reducerea
temperaturii;
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este
- pacientul prezinta
temperatura
corporala in limite
normale;
T=36.8 0C;
- pacientul a
consumat lichide
in jur de 1200 ml.
63
nevoie.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Dificultate in a
dormi si a se
odihnii
Dificultate in a
dormi si a se
odihni din
cauza durerilor
manifestata prin
somn intrerupt
- discomfort
- anxietate
- pacientul sa
doarma
suficient si sa
fie odihnit.
- creez un mediu optim pentru odihnă;
- asigur semiobscuritate in salon;
- ofer pacientului un ceai fierbinte înainte de
culcare;
- explic pacientului necesitatea somnului;
- administrez conform F.O.:
Novocalmin tb I;
- urmăresc bolnavul în timpul somnului.
- pacientul a
dormit 6 ore în
cursul nopţii;
- pacientul prezintă
în continuare
durere;
- pacientul se
trezeşte cu redoare
matinală.
A treia zi de ingrijire 06.03.2015
Nevoia Problema de
dependenta
Diagnostic
nursing
Obiective Ingrijiri autonome si delegate Evaluare
Nevoia de a
evita
pericolele
Vulnerabilitate
fata de pericole
Vulnerabilitate
fata de pericole
din cauza
procesului
inflamator;
Dureri
articulare cu
caracter
migrator;
- pacientul sa
fie ferit de
pericole;
- pacientul sa
prezinte
diminuarea
durerii;
- pacientul sa nu
prezinte
- asez pacientul intr-o pozitie cat mai comfortabila;
- monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de
observatie;
- la indicatia medicului administrez:
- penicilina G 1.000.000 u.i. 1 fl la 6 ore;
- predinson 2 tb la 6 h;
- indometacin 200 mg/zi in 3 prize;
- aplic comprese calde la nivelul articulatiilor
- pacientul prezinta
durere la nivelul
articulatiei
genuchiului si
gleznei stangi;
- pacientul
tolereaza
medicatia.
64
Risc de
complicatii.
complicatii. dureroase;
- respect masurile de asepsie si antisepsie pentru
toate manevrele medicale pe care le aplic.
- comunic cu pacientul si il incurajez sa isi exprime
temerile pentru inlaturarea anxietatii.
Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura
Dificultate in a
se misca si a
avea o buna
postura datorita
durerii
manifestata prin
limitarea
miscarilor
articulare si
scaderea
tonusului
muscular
- pacientul sa se
poata mobiliza.
- educ pacientul sa foloseasca un baston pentru a
se deplasa;
- sfatuiesc pacientul sa foloseasca perne pentru a
sprijini articulatiile afectate;
- recomand pacientului sa foloseasca aplicatii calde
pentru calmarea durerii;
La indicatia medicului administrez:
- diclofenac gel – aplicatii locale de 2-3
ori/zi;
- tador de 25 mg, 1 cp de 2 ori/zi;
- gimnastica recuperatoie la pat;
- pacientul prezinta
impotenta
functionala
tranzitorie datorita
durerii si
tumefactiei
articulatiei.
Nevoia de a
abea si a
amanca
Alimentatie
insuficienta
Alimentatie
insuficienta
cantitativ si
calitativ datorita
inapetentei si
regimului
- pacientul sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator.
- urmaresc daca pacientul respecta regimul
hiposodat impus de administrarea de
antiinflmatoare;
- cantaresc pacientul zilnic pe acelasi cantar;
- sfatuiesc pacientul sa bea lichide (ceaiuri) 1.5-2
l/zi;
- pacientul prezinta
apetit;
- pacientul bea
aproape 1 l de
lichide;
- pacientul isi
65
hiposodat impus - la indicatia medicului administrez PEV 500
ml/24h
- ser glucozat 500 ml fl I;
- calciu gluconic 10 ml 1 fiola;
Ritm 20 pic/min.
- recomand pacientului sa consume alimente
bogate in fibre pentru prevenirea constipatiei;
mentine greutatea;
G= 70 Kg;
- pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic.
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Dificultate in a
dormi si a se
odihnii
Dificultate in a
dormi si a se
odihni din
cauza durerilor
manifestata prin
somn intrerupt
- discomfort
- anxietate
- pacientul sa
doarma
suficient si sa
fie odihnit.
- creez un mediu optim pentru odihnă;
- asigur semiobscuritate in salon;
- ofer pacientului un ceai fierbinte înainte de
culcare;
- explic pacientului necesitatea somnului;
- administrez conform F.O.:
Novocalmin tb I;
- urmăresc bolnavul în timpul somnului.
- pacientul este
mai odihnit;
- pacientul prezintă
în continuare
durere.
66
CAP. VI
ANEXE
ANEXA 1: Recoltarea exudatului faringian
Obiectivele procedurii
- Identificarea agentilor patogeni la purtatori sanatosi si bolnavi;
- Efectuarea antibiogramei;
Pregatirea materialelor
- Tava medicala/carucior;
- Spatula linguala sterila;
- Eprubeta cu tampon faringian steril;
- Mănusi de unica folosinta;
- Masca de protectie;
- 1-2 tăvite renale
Pregătirea pacientului
a) Psihica:
- Informati si explicati procedura pacientului/apartinătorului (daca este copil);
- Obtineti consimtamantul informat;
- Incurajati si sustineti pacientul.
b) Fizica:
- Atentionati pacientul sau apartinătorul sa nu inceapa nici un fel de tratament, sa nu manance, sa nu
bea apa, sa nu faca gargara, sa nu se spele pe dinti, sa nu-si instileze picaturi in nas in dimineaaa
recoltarii;
- Asezati pacientul pe scaun sau in pat in pozitie sezanda;
- Avertizati apartinatorul ca va trebui sa-si sustina copilul in brate pentru recoltare.
Efectuarea procedurii:
- Verificati daca pacientul a respectat recomandarile privind procedura;
- Spalaţi mainile cu apa si sapun;
- Imbrăcati manusi de unica folosinta;
- Folositi masca de protectie;
- Invitati pacientul sa deschida larg gura;
- Deschideti eprubeta; scoateti tamponul faringian;
67
- Apasati limba cu spatula linguală sterila;
- stergeti depozitul faringian si amigdalian (daca este cazul dezlipiti si o portiune din falsa
membrana);
- Retrageti tamponul faringian fara a atinge: dintii, limba, obrajii;
- Inchideti repede eprubeta cu dopul;
- Realizati un frotiu folosind alt tampon conform recomandarii medicului;
- Asezati pacientul in pozitie comoda.
Ingrijirea pacientului
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura.
Daca are senzatie de greta si voma nu mananca si nu bea imediat dupa recoltare
Reorganizarea locului de muncă
- Colectati deseurile in recipiente speciale;
- Spalati si curatati instrumentele folosite;
- Spalati mainile cu apa si sapun;
- Indepartati manusile/masca.
Notarea procedurii
- Notati procedura in dosarul/planul de ingrijire;
- Data si ora recoltarii;
- Notati reactia pacientului, aspectul local.
Pregătirea produsului pentru laborator
- Etichetati recipientul in care s-a facut recoltarea;
- Completati fisa de laborator;
- Transportati imediat produsul la laborator;
- Comunicati laboratorului daca pacientul a luat medicamente si care sunt acelea.
Evaluarea eficacităţii procedurii
Rezultate asteptate:
- Recoltarea s-a facut fara incidente;
- Produsul nu a fost suprainfectat;
Rezultate nedorite/ce faceti?
- Se pot obtine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltarii tamponul faringian se imbiba cu
saliva sau se ating dintii, limba;
- Repetati recoltarea folosind alt tampon;
- Pacientul poate prezenta senzatie de greata, voma prin atingerea luetei;
68
- Rugati pacientul sa inspire adanc si apoi sa stea nemiscat in timpul recoltarii
ANEXA 2: Electrocardiograma
Electrocardiograma – inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac.
Inregistrarea se face cu ajutorul unor aparate numite electrocardiografe. Legatura
dintre aparat si bolnav se face printr-un cablu, care, la extremitatea distala are electrozii (in
numar de 10) necesari pentru inregistrarea a 4 derivatii standard si unipolare si 6 precordiale
(V1-V6).
Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor,
transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unei diagrame numita
electrocardiograma. Inscrierea curbelor electrice se face pe hartie speciala care are imprimat
un sistem de coordonate. Pe orizontala este reprezentat timpul iar pe verticala amplitudinea
semnalelor bioelectrice.
In practica curenta se inregistreaza pe E.K.G. 12 derivatii (conduceri):
- 3 derivatii bipolare notate D1-D3;
- 3 derivatii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF;
- 6 derivatii precordiale notate V1-V6.
Pregatirea bolnavilui:
- pregatirea psihica;
- transportul in sala de inregistrare sau aducerea electrocardiografului pat pentru bolnavii care
nu se pot misca;
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor:
- se unge tegumentul cu o pasta speciala pentru electrozi;
- cei 10 electrozi se fixeaza pe bolnav in felul urmator:
- montarea electrozilor pe membre:
rosu = mana dreapta
galben = mana stanga
verde = picior stang
negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
V1 = spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
69
V2 = spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului;
V3 = intre V2 si V4;
V4 = spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara;
V5 = la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia
axilara anterioara stanga;
V6 = la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia
axilara mijlocie stanga.
Pregatirea aparatului si inregistrarea E.K.G.:
Aparatul va fi legat la priza de impamantare si se apasa pe butonul de pornire. Se
asteapta inregistrarea E.K.G., se apasa butonul de oprire, se indeparteaza electrozii de pe
pacient.
Notarea E.K.G.:
Asistenta medicala noteaza electrocardiograma: numele si prenumele bolnavului,
varsta, inaltimea, greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii.
Interpretare:
Interpretarea se face intotdeauna de catre medic.
ANEXA 3: Administrarea cortizonului
Definiţie
- Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau analogi de sinteză cu efect antiinflamator
marcat şi acţiuni importante asupra metabolismului glucoproteic.
Efecte
- Inhiba procesele inflamatorii, diminueaza formarea edemului local si mentin raspunsul vaselor la
catecolamine
- Au proprietati antialergice marcate
- Sunt eficace in toate tipurile de soc circulator
- Influenteaza constantele hemogramei
- Scad apararea organismului la infectii intarziind cicatrizarea
- Cresc secretia gastrica de HCl
- Stimuleaza sistemul nervos central creand o stare de bine dar pot declansa reactii psihotice
- Favorizeaza retentia de sare si apa
- Favorizeaza gliconeogeneza pe seama proteinelor
70
Indicaţii
- Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic
- Scleroza multipla
- Stari edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupica)
- Boli neoplazice in stadiul terminal pentru imbunatatirea calitatii vietii si pentru profilaxia starilor
de greata si varsaturi provocate de chimioterapia antineoplazica
- Boli alergice
MEDICAMENTE UTILIZATE. FORME DE PREZENTARE
A. CORTIZON
1. Dexametasonul - solutie injectabila, fiole de 2 ml.
2. Hidrocortisonum
• Flebocortid - pulbere 100 mg + 1 fiola de 2 ml solvent
• HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) - solutie injectabila i.v. 25 mg/5 ml – 1 fiola HHC a 1 ml +1
fiolă solvent de 4 ml
• Hidrocortisone Na succin - pulbere 100mg - 1 fiola solvent 2 ml
• Hidrocortisone - liofilizat pentru solutie injectabila 100mg + 1 fiola solvent 2 ml
• Hidrocortisone 500 mg - liofilizat pentru solutie injectabila + 1 fiola solventde 4 ml.
3. Methylprednisolon
- Depo-medrol suspensie injectabila i.m. apoasa sterila 40 mg/1ml, 80 mg/2ml
• Nu se amesteca cu alte medicamente ,
- Lemod solu 20 mg, 40 mg - flacoane cu liofilizat si fiole de 1 ml cu solvent
• 125 mg + 1 fiola solvent 2 ml
• 500 mg + 1 fiola solvent 7,8 ml
• Solutia reconstituita se pastreaza cel mult 48 de ore la 15 - 25°, feriti de lumina
- Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg
- Solutia medrol ACT-O-VIAL (liofilizat si solvent pentru solutie injectabila): 40 mg/1ml solvent,
125 mg/2 ml solvent, 250 mg/4 ml solvent, 500 mg/7,8 ml. Flacoane bicompartimentate: Inferior
liofilizatul iar in cel superior solventul
Dizolvarea se face prin apasarea pe activatorul de plastic pentru a forta patrunderea solventului in
compartimentul inferior; se agita usor.
4. PREDNISOLON
• Decortin - 5mg şi 20mg/cp
• Solu- decortin - pulbere pentru suspensie injectabila 50 sau 250 mg, flacon +1 fiola de 5 ml solvent
71
5. PREDNISON
• N. Prednison - comprimate 5 mg
• Prednison - comprimate 5mg
PRECAUTII SPECIALE
- Doza este strict individualizata de catre medic
- Preparatele cortizonice se administreaza 2/3 din doza zilnica dimineata si 1/3 după amiaza pentru a
respecta nivelul maximal al secretiei fiziologice a cortizolului
- Doza de intretinere se administreaza dimineata
- In boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipla (SM) se face puls-terapie
1g/zi timp de 3 zile in perfuzie cu glucoza 5% in cel putin 30 minute
- Dozele sub 250mg se pot administra i.v. lent in cel putin 5', iar cele peste 250 mg in PEV, in cel
putin 30'
- Suspensiile apoase nu se administreaza i.v. nici IR.
- Doza se scade treptat conform recomandarii medicale
- Solutia obtinuta prin dizolvarea liofilizatului se pastreaza maximum 48h.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
- Se monitorizeaza TA, exista risc de crestere prin retentie hidrosalină. Se recomandă dieta
hiposodata.
- Se cantareste periodic in timpul tratamentului de lunga durata, exista risc de obezitate
- Apar pirozisul si epigastralgii, se administreaza inhibitori ai secretiei gastrice si regim alimentar de
protectie.
- Se supravegheaza scaunul, exista risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal.
- Se monitorizeaza glicemia - creste prin gluconeogeneza. Se recomanda regim hipoglucidic, se
supravegheaza atent pacientii cu diabet. Exista risc de diabet cortizonic.
- Pacientul poate acuza slabiciune musculara, se pierde potasiu in timpul tratamentului. Se
recomanda dieta hiperpotasica si hiperproteica
- Se supravegheaza comportamentul pacientului; pot apare stari de agitatie, insomnie, tulburari
psihotice
- Se observa aspectul tegumentelor, pot apare edeme.
EDUCA Ţ IA PACIENTULUI
Pacientul trebuie instruit:
72
- Sa ia medicamentele dupa masa sau impreuna cu gustarea
- Sa respecte orarul de administrare: 2/3 din doza la ora 8 şi 1/3 din doza la ora16°°
- Sa nu omita nici o doza de medicamente
- Sa aiba asupra lui si la îndemana medicamentele pentru a putea fi folosite in caz de urgentă
- Sa evite situatiile de stres accentuate (febra, infectiile, lucrari dentare, accidente, crize personale
sau familiale)
- Sa nu modifice dozele fara acordul medicului
- Sa-si monitorizeze semnele si simptomele care pot apare: anorexie, greata, varsaturi, slabiciune,
depresie, ameteala, poliurie, pierdere in greutate si sa anunte medicul
- Sa se cantareasca periodic, sa observe modificarea fetei (fata in luna plina), prezenta edemelor, sa-
si masoare TA. In cazul createrii ponderale sa se adreseze medicului
- Sa consume o dieta hiposodată si hiperproteica in timpul tratamentului si sa consume moderat
glucide.
- Sa echilibreze efortul fizic cu repausul, sa evite activitătile suprasolicitante
- Sa nu faca vaccinari, exista risc de complicatii neurologice
- Sa nu intrerupa tratamentul brusc sau fara acordul medicului, scaderea dozelor se fac treptat
- Se atentioneaza pacientul sa nu ia medicamente fara acordul medicului.
73
BIBLIOGRAFIE
1. I. Stoica, Marieta Stoicescu – Ghid Practic de Reumatologie; Ed. Medicală; Bucureşti;
1975
2. Păun R. – Terapeutică medicală, Vol. III; Ed. Medicală; Bucureşti; 1982
3. Titirca Lucretia - Ghid de nursing; Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
4. Titirca Lucretia - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali; Editura
Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006
5. Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; Editura
Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
6. Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti; 2009
74