puz_sighisoara

8/18/2019 puz_Sighisoara

1/47

CONTRACT NR. 1820/2008

PROIECT NR. 4855

PLAN URBANISTIC ZONALPENTRU CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI

SI HIŞO R

SIT ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL

FAZA IIIPLAN URBANISTIC ZONAL ŞI STRATEGIA DE DEZVOLTARE

REDACTAREA I-a

VOLUM IIREGULAMENT LOCAL DE URBANISM

BENEFICIAR: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR

EXECUTANT: S.C. PROIECT ALBA S.A.

Director general: Drd. arh. Doina - Emilia Harda

2008


2/47

P U Z C P SI HIŞO RPROPUNERE FINALĂ - Volumul II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Copyright © 2008 PROIECT Alba S.A. 2

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL

PENTRU CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI

SI HIŞO R

SIT ÎNSCRIS ÎN L.P.M.-UNESCO


3/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CuprinsINTRODUCERE....................................................................................................................4

CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR1) - CETATEA SIGHIŞOARA...................................5CARACTERUL UBANISTIC AL ZONEI (UTR2) - ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIREINSULARĂ.................................................................................... .......................................5CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR3)- PARCELAR ISTORIC ORAŞUL DE JOS ...............6

I. DISPOZIŢII GENERALE.....................................................................................................6

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM ..............................................................62. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM..............................73. DOMENIUL DE APLICARE A REGULAMENTULUI.................................................................74. DIVIZARE ÎN ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ...................................................................75. PRINCIPII DE REGLEMENTARE ........................................................................................86. DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI..........................................................87. RECOMANDĂRI INTERVENŢII CLĂDIRI.............................................................................8

II. PRESCIPTII LA NIVELUL UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ................................10

Capitolul 1 - CETATEA SIGHIŞOARA (UTR1)........................................................................10

SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII -GENERALITĂŢI.............. ........................................10SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR 1...............................................................18SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR........................... .................................................................................20

Capitolul 2 - ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARE (UTR2)...................................27

SECŢIUNEA I - CARACTERUL ZONEI -GENERALITĂŢI............................. .............................27SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ (UTR2).............................................................29SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR....................................... .....................................................................30

Capitolul 3. PARCELAR ISTORIC - ORAŞUL DE JOS - UTR3..................................................33

SECTIUNEA I : - CARACTERUL ZONEI - GENERALITĂŢI.............................. ........................33SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR3...............................................................39SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR............................................ ...............................................................41


4/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


INTRODUCERE

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) aferent PUZ pentru CENTRULISTORIC AL MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA este piesa fundamentală ce întăreşte şidetaliază reglementările din PUZ. Prescripţiile la nivelul UNITĂŢILOR TERITORIALE DEREFERINŢĂ (UTR) cât şi prescripţiile specifice la nivelul ZONELOR ISTORICE DEREFERINŢĂ (ZIR) cuprinse în RLU, sunt obligatorii pe întreg teritoriul ce face obiectul PUZ.

La baza elaborării RLU aferent PUZ stau: Regulamentul General de Urbanism (RGU) aprobat prin HGR nr.525/1996

republicat în 2003 şi Ghidul de aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT

nr.21/N/10.04.2000; Reglementările cuprinse în PUG aprobat şi prescripţiile RLU aferent PUG,

pentru zona ce face obiectul PUZ CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUISIGHIŞOARA.

Prin aprobare împreună cu PUZ, RLU aferent acestuia constituie act de autoritateal Administraţiei Publice Locale.

Zona pentru care a fost elaborat PUZ a fost delimitată în cadrul Dosarului de înscriere în L.P.M. - UNESCO elaborat de către MCC, DMAŞI - CPPCN (1999).

Planul Urbanistic Zonal şi Regulamentul aferent au ca obiectiv general facilitarea

unui proces de dezvoltare urbană integrată prin menţinerea caracterului şi identităţiiistorice a Centrului Istoric - centru care şi-a păstrat în cea mai mare parte nealteratăorganizarea spaţiului urban şi calitatea construcţiilor ce o compun - cât şi prin propuneride reconversie sau adaptare a clădirilor şi spaţiilor libere care necesită asemeneaoperaţiuni, în mod durabil.

La baza prevederilor documentaţiei a stat principiul general de intervenţie prinutilizarea terenurilor şi clădirilor pentru funcţiuni adaptate cerinţelor vieţii moderne darcare nu impietează asupra valorii de patrimoniu mondial a sitului, concomitent cupunerea în valoare a zonei istorice în ansamblu precum şi a reperelor urbane şiarhitecturale reprezentate de clădiri sau ansambluri cu valoare de monument istoric.

Ţinând cont de exigenţele impuse de un centru istoric aflat pe L.P.M., s-a urmăritrefacerea structurii urbane în zonele cu pericol de destructurare , punerea în valoare aspaţiilor publice şi a ansamblurilor urbane valoroase existente.

Regulamentul cuprinde prevederi generale şi prevederi specifice zonelor în careeste divizat teritoriul ce face obiectul PUZ - ului, grupate în capitole.

Prevederile sunt redactate sub forma unor articole tratând subiecte distincte.Unele prevederi au aplicabilitate limitată la teritoriul aferent unei Zone Istorice deReferinţă (ZIR), situaţie menţionată expres.


5/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR1)CETATEA SIGHIŞOARA

Teritoriul cuprins în UTR1 reprezintă Cetatea , pe conturul zidului de incintă alCetăţii, partea determinantă care a stat la baza înscrierii în L.P.M. a oraşului Sighişoara,având în vedere că spaţial şi conceptual, oraşul medieval se defineşte prin fortificaţiilesale.

Zona studiată cuprinde spaţiul delimitat de sistemul de fortificaţii medievale,alcătuit din doua elemente majore: o incintă continuă de zidărie înalta de 10-12m, cu olungime de 930m şi 15 turnuri (din care s-au păstrat 9) şi o citadelă în vârful DealuluiŞcolii. În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 5 zone cu tipuri diferite de ocupare ateritoriului:

1. ZIR1 - Zona centrală a Cetăţii, zona de parcelar ce şi-a păstrat intactcaracterul istoric, cu fronturi construite continuu şi compacte, cu un grad ridicatde ocupare a terenului şi circulaţii ierarhizate pe trei categorii: principale,secundare şi de legătură, formând o structură urbană complexă; 2. ZIR2 - Zona instituţiilor şi spaţiilor publice, zona ce cuprinde clădiri publicereprezentative ca funcţiune şi pentru silueta Cetăţii - Biserica Catolică şi BisericaMănăstirii, Primăria, Turnul cu ceas şi pieţele adiacente; 3. ZIR3 - Zona parcelar atipic;4. ZIR4 - Nucleu Cetate - zona instituţiilor de cult şi clădiri aferente acestei

funcţiuni - Biserica din Deal;5. ZIR5 - Zona ansamblului de fortificaţii Cetatea Sighişoara, conturul zidurilorde fortificaţie turnuri şi bastioane.

CARACTERUL UBANISTIC AL ZONEI (UTR2)ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ

Teritoriul cuprins în UTR2 reprezintă zona verde majoră, amplasată pe elementulde relief , înconjurând Cetatea şi prelungindu-se spre Vest.

Zona studiată cuprinde spaţiul delimitat de str. Anton Pann - Zidurile Cetăţii -fundurile de parcele str. Ilarie Chendi - stradela Cetăţii - str. Morii. În cadrul acestuispaţiu pot fi identificate 4 zone cu tipuri deferite de ocupare a teritoriului:

1. ZIR6 - Zona cimitir catolic şi ortodox; 2. ZIR7 - Zona pădure şi vegetaţie spontană (ce prezintă necesitatea unuiprogram de toaletare şi amenajare silvică); 3. ZIR8 - Zona de culturi pomicole (livezi)4. ZIR9 - Zona parcelar insular cu construcţii noi - atipic pentru structuraparcelară atât a Cetăţii cât şi a Oraşului de jos.


6/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR3)PARCELAR ISTORIC ORAŞUL DE JOS

Teritoriul cuprins în UTR3 reprezintă zona unde prima aşezare de colonişti, cucaracter rural este semnalată în sec. XIII, pe modelul satului cu o singură strada(Strassendorf) orientată vest-est, având pe ambele laturi parcele alungite şi o piaţatriunghiulară. Casele asemănătoare ca forma şi dimensiuni, începând cu sec. XVII-XVIII, sunt lipite între ele formând fronturi lungi şi continue, ritmate de ganguri sau ferestrele situate la acelaşi nivel.

În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 7 zone cu tipuri deferite de ocupare ateritoriului:

1. ZIR 10 - Zona locuire tip rural şi tip agricol; 2. ZIR 11 - Zona locuire tip urban;3. ZIR 12 - Zona construcţii tip urban cu funcţiuni mixte; 4. ZIR 13 - Zona gospodării mici cu funcţiuni mixte; 5. ZIR 14 - Zona tranziţie funcţiuni mixte; 6. ZIR 15 - Spaţiu public reprezentativ; 7. ZIR 16 - Zona parcelar atipic cu funcţiuni mixte.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Prezentul REGULAMENT reprezintă piesa de baza în aplicarea PUZ - CENTRULISTORIC AL MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA prescripţiile cuprinse în acesta fiind obligatoriipentru autorizarea executării lucrărilor de infra şi suprastructură (construcţii) peteritoriul zonei construite protejate delimitate conf. dosar UNESCO -1999.

Aprobat împreună cu documentele PUZ, regulamentul constituie un act legislativ (de autoritate) al ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE (PRIMĂRIE) pentru realizarea administrării dezvoltării urbanistice şi arhitecturale a zonei, fundamentarea operaţiunilorde intervenţie în vederea revitalizării urbane cât şi a operaţiunilor de solicitare defonduri (buget de stat) în vederea realizării obiectivelor de utilitate publica şi atragereade fonduri complementare.


7/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM

Structura REGULAMENTULUI local de urbanism aferent zonei studiate este înconcordanta cu HGR nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General deUrbanism şi a Ghidului de elaborare a documentaţiilor de urbanism tip PUZ, PUG (pr.227/2001 - INCD URBAN PROIECT - BUCURESTI) şi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construiteprotejate (Reglementare tehnica - indicative: GM - 011 - 2000, elaborator INCD URBANPROIECT - BUCURESTI).

Regulamentul se înscrie în prevederile generale stabilite prin PUG - municipiul

Sighişoara Simultan cu prezentul regulament acţionează legislaţia în vigoare în domeniul

organizării şi utilizării spaţiului pe care acesta nu o înlocuieşte ci doar o completează cumăsuri de intervenţie mai detaliate.

3. DOMENIUL DE APLICARE A REGULAMENTULUI

3.1. Prevederile prezentului regulament acţionează în cadrul ZONEIPROTEJATE CENTRU ISTORIC SIGHIŞOARA, zona formata din 3 UTR - uri definite din

analiza organizării urbanistice şi denumite convenţional: ZONA CETATEA SIGHIŞOARA – UTR1ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ - UTR2ZONA ORAŞUL DE JOS, PARCELAR ISTORIC - UTR33.2. SUPRAFAŢA ZONEI STUDIATE : S=33,13haDin care:3.2.1 ZONA CETATEA SIGHIŞOARA - UTR1 S= 8,23 ha3.2.2 ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ - UTR2 S=10,78 ha3.2.3 ZONA ORAŞUL DE JOS, PARCELAR ISTORIC - UTR3 S=14,12 ha

4. DIVIZARE ÎN ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ

Ca parte integrantă a Regulamentului, vor fi stabilite 16 ZONE ISTORICE DEREFERINŢĂ (ZIR) astfel :

1. ZONA CETATEA SIGHIŞOARA - UTR1ZIR 1 S = 3,47 haZIR 2 S = 1,50 haZIR 3 S = 0,35 haZIR 4 S = 2,25 haZIR 5 S = 0,66 ha


8/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. ZONE VERDE CU ZONE DE LOCUIRE ÎNSULARA - UTR2

ZIR 6 S = 3,89 ha

ZIR 7 S = 5,26 haZIR 8 S = 0,58 haZIR 9 S = 1,05 ha

3. ZONA ORAŞUL DE JOS - UTR3ZIR 10 S = 2,64 haZIR 11 S = 2,82 haZIR 12 S = 1,66 haZIR 13 S = 1,13 haZIR 14 S = 1,03 haZIR 15 S = 3,70 ha

ZIR 16 S = 1,14 ha

5. PRINCIPII DE REGLEMENTARE

5.1.Perimetrul de aplicare al prezentului regulament este fixat conform PLANŞEInr. 7 - PLAN CU EVIDENŢIEREA UNITĂŢILOR TERITORIALE ŞI ZONELOR ISTORICE DEREFERINŢĂ, LIMITELOR ŞI COMPETENŢEI ZONEI ISTORICE PROTEJATE – delimitarezone istorice de REFERINŢĂ (ZIR - uri) la care se aplica REGULAMENTUL LOCAL DEURBANISM (RLU)

6. DEROG ARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI

6.1. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire : aliniere faţăde limitele laterale sau de spate de proprietate, P.O.T, retragere faţă de aliniament.

6.2. Derogări de la prevederile regulamentului se admit numai în cazuri bine justificate datorate naturii terenului sau descoperirilor arheologice în urma săpăturilorarheologice.

7. RECOMANDĂRI INTERVENŢII CLĂDIRI

Operaţiunile de restaurare / refuncţionalizare /modificare a clădirilor existente sereferă atât la amenajările necesare aducerii la un standard de locuire adecvat cât şi laconsolidarea acestora şi restituirea aspectului iniţial - modificat / alterat prin demolări ,goluri neconforme sau umpleri de goluri, tăieri sau alterări ale decoraţiunilor /modenaturilor existente şi supraînălţări ale clădirilor iniţiale. În acest sens: - se va respecta concepţia originală a clădirii monument istoric sau cu valoarearhitecturală din zona delimitata conform L.P.M. UNESCO, prin revenirea la formainiţială a părţilor componente modificate (acoperiş, goluri tâmplării exterioare, profiletâmplărie exterioară, decoraţii faţade, etc.);


9/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- acoperişurile vor trebui să conserve nu numai forma originală ci şi materialeleoriginale ale învelitorii (în general, ţigla solzi, cu forma, culoarea şi dimensiunile celorexistente încă la clădiri istorice);

- lucarnele îşi vor păstra forma existenţa (originală) fără a fi înlocuite cu formenespecifice/netradiţionale;

- părţile metalice ale învelitorilor (jgheaburi, burlane) se vor executa din tabla arămită(sau tabla de cupru), cele din tabla de zinc urmând a fi vopsite în tente de culoare închisă, adaptata la culoarea faţadei iar amplasarea burlanelor pe faţadă va evitacoturile sau coborârile oblice în planul acesteia;

- coşurile de fum/ventilaţii existente se vor restaura, reluând aspectul faţadelor, avândcoronamentele sau capacele conform vechilor modele ; sunt interzise coşurile de fumdin beton aparent sau din metal strălucitor (inox) sau diverse sisteme de ventilaţieaparente (dacă sunt necesare elemente de îmbunătăţire a tirajului pentru anumitefuncţiuni, acestea se vor amplasa ne-vizibil din domeniul public sau din punctele debelvedere);

- golurile de la parter cât şi străpungerile/gangurile (cele originale) vor fi conservate saureconstituite cu ocazia oricăror operaţiuni de construire/amenajare;

- uşile exterioare de lemn vor trebui sa fie compatibile cu specificul clădirii, respectândatât compoziţia celor originale (proporţii, desen al elementelor componente, feronerie)

cât şi tratarea lemnului din care acestea vor fi realizate (vopsire, tratare);

- grilajele de protecţie (fixe sau mobile) sunt autorizate doar în cazul existenţei celoristorice pe faţada clădirii, acestea urmând să fie recondiţionate;

- firmele pentru funcţiuni comerciale/servicii vor fi supuse autorizării în acelaşi regim ca şi intervenţiile pe clădiri, însoţite de documente grafice şi mostre de materiale(materiale de calitate, grafica tradiţională sau elemente reprezentative pentru meserii,servicii etc.) şi amplasarea se va putea realiza atât paralel cât şi perpendicular pefaţadă, în acord cu arhitectura imobilului pe care sunt amplasate cât şi cu imobilele

alăturate, respectând compoziţia şi elementele de decor ale faţadei; - zidăriile din piatra , elementele realizate din piatra de talie sau în cazul placajelor dinpiatra la socluri vor fi readuse la situaţia iniţială prin înlocuirea cu elemente similare caşi culoare , mărime (ca şi a celor iniţiale) degajarea de acoperiri cu tencuieli/zugrăveli;

- zidăriile de cărămida se vor tencui şi zugravi în culori cu tente ident ice celor originale(se vor realiză analize de parament), excluzând orice tencuieli pe baza de ciment.Materialul de baza va fi tencuiala pe baza de var (tencuieli istorice sau tencuielimoderne ce respectă reţetele celor istorice), lăsând aparente, unde este cazul,elementele decorative (ancadramente, cornişe, bandouri, etc.) ce se vor restauracorespunzător.


10/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


II. PRESCIPTII LA NIVELUL UNITĂŢILOR TERITORIALEDE REFERINŢĂ

Capitolul 1 - CETATEA SIGHIŞOARA (UTR1)

SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII – GENERALITĂŢI

Aceasta parte a oraşului - Cetatea păstrează în afară de valorile istorice şiarhitecturale, valori urbanistice reprezentate de fragmente de ţesut urban (tramestradale, parcelar) şi elemente ale unor importante operaţiuni urbane în epoci istor icesuccesive.

Zona cuprinde cea mai mare parte a siturilor, monumentelor şi ansamblurilor înscrise în Lista Monumentelor Istorice pentru Municipiului Sighişoara, în primul rândavând funcţiunea de locuire cât şi elemente reprezentative pentru funcţiuni de cult,

cultura, învăţământ, administraţie .


11/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Valoarea zonei consta în coerenţa spaţiului construit, perimetrul acesteia oferindparcursuri pietonale ce cuprind diferite perioade istorice a căror succesiune şi articulare îi conferă unicitate dar şi diversitate.

UTR1 se compune din următoarele zone istorice de referinţă:

ZIR 1

- cuprinde o zona cu caracter preponderent de locuire, multifuncţional (locuinţe,servicii, comerţ), dezvoltata într-un ţesut urban tradiţional (parcelar original dinsecolul XIV - cf. P. Niedermayer), în care se înscriu câteva volume cu siluetaurbana ce iese din volumetria zonei, singulare (învăţământ).

- Caracteristici :

- centrul de greutate al distribuţiei reţelei de circulaţii este marcat de PiaţaCetăţii, situată la intersecţia celor 2 direcţii principale - EV şi NS; - insule construite cu fronturi compacte de locuinţe, dispuse pe aliniamentalcătuind fronturi continue la str. Bastionului - str. Şcolii, str. Tâmplarilor -str. Cojocarilor, str. Mănăstirii şi str. Cositorarilor; - parcelar tradiţional, relativ uniform, textura parcelară indică existenţa într-o prima etapa a unor parcele dispuse izolat pe toata suprafaţa Cetăţii, între care s-au amplasat noi parcele mai mari, de forma alungită; - patru tipuri de clădiri: locuinţa turn, locuinţa simplă, locuinţa cu faţada

scurtă la stradă cu plan în forma de L sau forma de U, locuinţa cu plancompact;- regim de înălţime: cu puţine niveluri (P - P+1- P+2 şi pivniţe).

Prin prevederile regulamentului se urmăreşte revitalizarea şi păstrarea specificităţiicadrului arhitectural şi urbanistic prin punerea în valoare atât a caracteristicilor deansamblu cât şi a elementelor de detaliu (arhitectura).

Valorificarea clădirilor implică simultan şi valorificarea spaţiilor libere din interiorulinsulelor - reabilitare, curăţare de construcţii parazitare a curţilor în paralel cu folosireaunor elemente de vegetaţie şi împrejmuire adecvate.

1. Delimitare: str. Zidului Cetăţii - str. Mănăstirii - str. Scării - str. Cojocarilor

2. Caracterul zonei:- ansamblu de locuinţe cu standard bun şi mediu în fronturile străzilor principale -str.Şcolii - str. Tâmplarilor - str. Cositorarilor şi a pieţelor - Piaţa Cetăţii, Piaţa Muzeului şiun ansamblu eterogen de clădiri către str. Zidului Cetăţii sau trecerile perpendiculare pestrăzile principale; - varietate a tipului de parcelă; - coerenţa imaginii urbane datorată tipului de front la stradă; - păstrarea funcţiunii iniţiale în majoritatea cazurilor.


12/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3.Evoluţie: parcelar constituit la sf. sec. XIV, parcele dreptunghiulare, cu suprafeţemai mari în cadrul insulelor centrale - între str. Tâmplarilor - str. Şcolii - str.Cositorarilor.

4. Agresiuni:- transformări ale unor corpuri de clădiri - completări cu parţi de construcţie provizorii,lipsa unor amenajări adecvate ale spaţiilor libere (curţi), construcţii anexă improprii -atât în spaţiul public cât şi în cel privat - agresiuni funcţionale prin utilizări improprii (înspecial a spaţiilor curţilor); - materiale neadecvate la unele învelitori, copertine, pavaje curţi, elemente dedelimitare - garduri, porţi.

5. Valoare: mare - parcelar, ansamblu rezidenţial cu arhitectură specifică Transilvanieidin sec. XIII - XVIII, tipologie clădiri de locuit în forma de I , L şi U, cu front îngust lastradă dar în front continuu.

6. Grad de protecţie: maxim - pentru parcelar, ansambluri de arhitectura şi elementearhitecturale de valoare, spaţii publice libere (pieţe, străzi); sunt permise intervenţiicare conservă, restaurează şi pun în valoare existentul, utilizarea volumului podurilorexistente prin transformarea acestora în mansarde locuibile.

7. Intervenţii: - sunt permise cu condiţia respectării regulilor ce au determinat construirea iniţială; - este interzisă comasarea parcelelor/proprietăţilor, pentru a nu crea rupturi de

scară/gabarit la clădiri/fronturi de strada, valoare ce a permis înscrierea în L.P.M. aCetăţii; - se vor utiliza spaţiile podurilor prin amenajarea , în volumul existent, a unor spaţiiutile/locuire;- se vor menţine toate elementele originale ale acoperişurilor (a 5-a faţada a caselor cuvaloare pentru imaginea urbana a Cetăţii) şi nu vor fi modificate sau dezafectatelucarnele existente; intervenţii noi în acest sens se vor realiza cu respectarea tipologieiexistente la fiecare tip de casa;- renovarea urbana a zonei - se va realiza prin punerea în valoare a spaţiilor curţilorinterioare, vizibile din spaţiul public, refacerea/restaurarea împrejmuirilor degradate,

refacerea pavimentelor tradiţionale - în interiorul curţilor şi în spaţiile publice - (străzi,pieţe), amenajarea grădinilor şi a vegetaţiei din interiorul curţilor.

ZIR2

- zona cu caracter mixt (cultură, învăţământ, administraţie), cuprinde o serie despaţii publice reprezentative - străzi, piaţete şi un reper (dominanta volumetricaşi de înălţime - 64 m), dublată de valoare culturală, arhitecturală şi de simbol -Turnul cu ceas, secondat de reperele reprezentate de clădirea Primăriei şiclădirile celor 2 biserici - Biserica Mănăstirii şi Biserica Romano - Catolică.


13/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Caracteristici :- elemente urbane cu caracter reprezentativ în diferite epociistorice (ev mediu, renaştere, sec. XIX);

- cuprinde spaţii publice cu grade diferite de importanţă -Piaţa Muzeului – reprezentativă şi ca punct de pornire alscărilor către Oraşul de Jos sau spaţii mai puţin puse învaloare ca spaţiile publice din jurul bisericilor sau create laintersecţia unor străzi - str. Mănăstirii cu str. Muzeului;- operaţiunile de punere în valoare şi restaurare a clădirilorvor trebui să determine deschiderea unui traseu deparcurgere al tramei stradale istorice pe direcţia N-S înCetate.

Regulamentul va putea readuce prestigiul şi va induce atractivitate unor spaţii dereprezentare/oficiale, prin refacerea coerenţei cadrului construit şi prin amenajareaspaţiilor publice

1. Delimitare: Zidul Cetăţii - Piaţa Muzeului - str. Mănăstirii.

2.Caracterul zonei: clădiri monumentale, amplasate pe parcele individuale,completate cu câteva clădiri anexe,spaţii publice alveolare, în jurul clădirilorimportante ce pot, prin operaţiuni de reabilitare urbană, crea noi parcursuri aleCetăţii (ex. în piaţa-parc din proximitatea Bisericii Romano - Catolice se va refacetraseul zidului de fortificaţie)

3. Evoluţie: parcelar constituit în sec. XIV, cu intervenţii de la sf. sec. XVIII îninteriorul unor insule delimitate în cetatea medievală, clădiri sec. XIV-XVIII-XIX.

4. Agresiuni :- transformarea unor clădiri fără respectarea elementelor caracteristice alefaţadelor (goluri de ferestre, modenaturi) şarpantelor / învelitorilor; - tendinţa de ocupare a spaţiilor libere din interiorul parcelelor cu clădiri a căroramprenta la sol şi volum sunt în contradicţie cu ansamblul.

5. Valoare: mare - parcelar, ansamblu clădiri publice reprezentative cu

arhitectură specifică, tipologie nespecifică pt. clădirile de locuit sau anexe 6. Grad de protecţie: maxim pentru parcelar, ansamblu de clădiri şi spaţiulliber interior parcelelor (curţi clădiri oficiale) cât şi pentru spaţiul public (străzi,piaţete)

7. Intervenţii: respectarea regulilor de ocupare ale parcelelor, cu interdicţia demodificare a parcelarului- spaţiul liber din pieţe va fi amenajat prin pavimente şi mobilier urban adecvatiar spaţiul pieţei din proximitatea Bisericii Romano - Catolice va fi amenajat prin înserarea traseului zidului Cetăţii în geometria acestui spaţiu.


14/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- curţile interioare ale clădirilor cu funcţiune publica vor fi amenajate în vedereaintegrării în trasee de vizitare (degajarea de construcţii anexe, pavimente istoriceref ăcute, mobilier urban, elemente de vegetaţie amenajate).

ZIR 3

- zona cu caracter de locuire, parcelar atipic.

Caracteristici :- elemente urbane cu caracter specific - lărgirea str. Cojocarilor într-o piaţetă (neamenajată);

- parcelele/curţile prezintă potenţial de punere în valoare.Regulamentul va putea induce atractivitate spaţiului public , prinrefacerea coerenţei cadrului construit şi dezvoltarea de funcţiuninoi adaptate calitativ cerinţelor contemporane (locuinţe, spaţiimuzeale).

1. Delimitare: str. Scării, str. Cojocarilor.

2. Caracterul zonei: ansamblu de clădiri de locuit şi spaţii publice urbane.

3. Evoluţie: parcele mici, adosate zidului de nord al Cetăţii medievale construitecu edificii civile particulare.

4. Agresiuni: spaţiu public urban destructurat, utilizat necorespunzător(parcare, spaţiu verde neamenajat)

5. Valoare: mare –prin poziţia în proximitatea unor elemente de fortificaţie(Turnul şi Bastionul Măcelarilor,Turnul Cojocarilor)

6. Grad de protecţie: maxim, atât pentru clădiri cât şi pentru spaţiile publiceurbane; sunt permise intervenţiile care conservă, restaurează şi pun în valoareclădirile existente.

7. Intervenţii: de restaurare a clădirilor şi punere în valoare a spaţiului publicurban (pavimente istorice, iluminat stradal şi arhitectural pentru elementele defortificaţie , accesul pietonal în Cetate dinspre oraş cât şi accesul mecanic propusa se realiza)

ZIR4

- zona cu caracter mixt (culte, învăţământ, locuire), cuprinde elementulnatural dominant al localităţii, un promontoriu cu pante abrupte (înălţimede 429m), pe care s-a constituit iniţial Cetatea şi a fost ridicata Bisericadin Deal (sec. XIV-XV), reper/ dominantă a Cetăţii dublat de valoare


15/47


16/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


rezolvarea arhitecturală şi urbanistică a amplasării bazinului de apa în contextulrealizării unui acces conform cu calitatea elementelor de patrimoniu construit ale zonei; - curăţarea parcelelor de elemente parazitare (anexe improprii) ,cu posibilitatea unor

inserţii moderne doar cu condiţia respectării volumetriei, gabaritelor şi morfologieiclădirilor din zonă, materialelor de construcţie tradiţionale şi amplasarea cu retragerede la aliniament (strada Scării).

ZIR5

- zona cu caracter monofuncţional, alcătuită din elementele fortificaţiei Cetăţii,spaţial şi conceptual oraşul medieval SIGHIŞOARA definindu-se prin fortificaţiilesale.La sfârşitul sec. XIII, a fost realizata cea mai veche fortificaţie de refugiu ("AlteBurg"), din piatra, cu un perimetru patrulater, pe Dealul Şcolii; etapa următoare- la începutul sec. XIV, au fost extinse întăriturile de piatra la nivelul întreguluideal al Cetăţii iar începând cu sec. XV, atât zidul de incintă cât şi toate turnurileau fost supuse modificărilor prin supraînălţare şi modificarea formelorarhitecturale ale turnurilor.

Caracteristici :- element de arhitectura militara şi element urbanreprezentativ, fortificaţia este alcătuită dintr-o incintăcontinuă de zidărie înaltă de 10-12 m cu lungimea de 930 m

, 15 turnuri, 3 rondele de artilerie şi un bastion;- porţiunea de zid dintre Turnul Frânghierilor şi TurnulMăcelarilor este păstrată relativ intactă pe toata înălţimea,permiţând observarea fazelor de evoluţie prin supraînălţareazidului iniţial, în funcţie de evoluţia armamentului şi atehnicilor de asediu. Elemente valoroase ca imagine -"galeriaacoperită a puşcaşilor"- noul drum de strajă între TurnulTăbăcarilor şi Turnul Cositorarilor. Porţiunea de zid dintreTurnul Frânghierilor şi Turnul Măcelarilor, înălţată cu încăaproximativ 1m în prima jumătate a sec. XVII, s-a realizat

din cărămidă; - Turnurile Cetăţii, turnuri de apărare din sistemul defortificaţii, erau amplasate suficient de aproape pentru a seproteja reciproc dar şi fiecare dintre ele putând acţiona independent. Goale la interior, erau prevăzute cu galeriisuspendate şi cu scări intermediare mobile; - Turnul dominant în cadrul sistemului de fortificaţii este"Turnul Sfatului Cetăţii", simbol al autorităţii publice, apoidenumit" Turnul porţii din faţă" (astăzi cunoscut ca şi „Turnul cu Ceas");


17/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- operaţiunile de punere în valoare şi restaurare vor trebuiextinse la toate elementele de fortificaţie, pentru a putea fi

refuncţionalizate şi incluse într-un circuit turistic cultural petot conturul fortificaţiei. Regulamentul va pune în valoare un parcurs al elementelor constitutive ale sistemuluidefensiv, circuit inexistent în momentul de faţă atât în cadrul Cetăţii cât şi pe conturulexterior al acesteia.

1. Delimitare: Turnul cu ceas ("Turnul porţii din faţă") - urmele Turnului Zidarilor şiDulgherilor (în zona noii clădiri a internatului, între Turnul cu ceas şi Turnul Tăbăcarilor)- Turnul Tăbăcarilor - Turnul Cositorarilor (arhitectură originală, expresivă) - bazaTurnului Aurarilor şi Bastionul Castaldo ("marele bastion") - Turnul Frânghierilor(transformat în locuinţa paznicului cimitirului) - Turnul Măcelarilor şi bastionul - poartaCetăţii" Târle" - Turnul Cojocarilor sau al Blănarilor - Turnul Ţesătorilor (demolat) -Turnul Croitorilor ("Turnul cel mare al porţii din spate"- cu o construcţie de protecţie tipbarbacana în faţă porţii) - Turnul Cizmarilor (între el şi Turnul Lăcătuşilor s-a realizat unzid mai avansat faţă de zidul cel vechi, formând bastionul Cizmarilor/bastionulCălugăriţelor) - Turnul Lăcătuşilor (demolat, aflat pe amplasamentul Bisericii Romano -Catolice) - Turnul Dogarilor (demolat, aflat pe amplasamentul Palatului Administrativ -Primărie) - Turnul Bărbierilor (demolat, împreună cu un bastion f. lung ) - TurnulFierarilor (turn de flancare).

2. Caracterul zonei: elemente de fortificaţie cu funcţiune militara în trecut, elemente

determinante ale valorii de patrimoniu înscrise în L.P.M.,important de pus în valoareprin restaurare , refuncţionalizare şi includere în circuite de vizitare turistice.

3. Evoluţie: sec. XIII - XIV, XVII - XVIII, XIX (demolări).

4. Agresiuni: starea de degradare a unor turnuri, prăbuşiri ale zidurilor de incintă

5. Valoare: mare - spaţiu cu potenţial de dezvoltare pentru funcţiuni, servicii şi comerţ /meşteşuguri, circuite culturale/turistice.

6. Grad de protecţie: maxim - se protejează elementele de fortificaţie cât şiperspectivele către bastioane , se vor reface vechile trasee ale drumurilor de strajă -porţiuni cu elemente existente şi drumurile de circulaţie exterioare conturului Cetăţii,parţial întrerupte de zone de vegetaţie neamenajate.

7. Intervenţii: de restaurare a clădirilor turnurilor, a zidurilor Cetăţii, de marcare aconturului fortificaţiei (adaptat fiecărei situaţii - pe teren sau prin panouri explicative înfaţa clădirilor construite peste amplasamentul turnurilor dărâmate), de realizare atraseului pentru parcurgerea conturului fortificaţiilor - la exterior şi interior de acestea.


18/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR 1

În Cetate se recomandă păstrarea caracterul predominant rezidenţial şi vor trebui încurajate amenajările de spaţii restaurate pentru exercitarea de funcţiuni tradiţionale:meşteşuguri, artizanat.

Articolul 1 - Utilizări admise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate ca păstrândcaracteristicele ţesutului urban din zona centrală; activităţi de locuire, activităţireprezentative, activitate pentru public:

- locuire şi activităţi complementare; - administraţie publica; - servicii - prestări servicii, activităţi financiar - bancare;- comerţ en-detail, alimentaţie publică; - învăţământ; - cultură şi culte; - agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publiceamenajate, plantate /libere.

Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

- birouri de capacitate mica (IMM-uri, profesii liberale, turism),cazare (capacitate mica, standard mediu şi ridicat)

Articolul 3 - Utilizări interzise

- activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum,supraîncărcare anormala a reţelelor, etc.) ; - activităţile de depozitare şi comerciale en - gross, antrepozitele şimagaziile nelegate de o activitate comerciala sau artizanala desfăşurate îninteriorul zonei ;

- gararea şi staţionarea vehiculelor în construcţii individuale, izolateprecum şi staţii întreţinere auto sau distribuţie carburanţi ; - activităţile de comerţ şi prestări servicii în chioşcuri neconforme unuistandard stabilit pentru întreg mobilierul urban pe teritoriul Cetăţii sau înorice alte construcţii provizorii amplasate pe domeniul public ; - deschiderea sau exploatarea de cariere / gropi cu excepţia săpăturilorarheologice sau pentru lucrări de construcţii şi instalaţii legal autorizate; - amenajări pentru campare ; - depozitare materiale refolosibile ;


19/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor

a) Vor fi menţinute (conservate/ restaurate / puse în valoare) următoarelecategorii de imobile :- imobilele sau părţi componente ale imobilelor înregistrate ca monumente pe

Lista Monumentelor Istorice ;- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus ;- elemente arhitecturale şi decorative (sistemul de acoperire: pante, învelitoare,coşuri de fum, copertine, balcoane loggii, bowindouri tâmplării de lemn,feronerii, elemente de decor ale faţadei: arcade, frontoane, profile decorative)elemente de separare/ împrejmuire ale parcelelor, elemente de mobilier urban /sculpturi, amenajări ale spaţiilor publice (pavimente, spaţii verzi) aferenteimobilelor menţionate mai sus. Pentru imobilele înregistrate ca monument istoric, măsurile de conservare şi

protejare includ şi elementele de arhitectura interioare (inventariate ca elementevaloroase): bolti, plafoane din grinzi de lemn, scări, profile decorative, picturi interioare,lambriuri, pardoseli şi toate elementele funcţionale cu valoare decorativa/istorica (ex.sobe) aparţinând imobilului. Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebuiasigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru elementele exterioare.

b) Pot fi efectuate extinderi minore ale construcţiilor şi instalaţiilor existentelegate de o activitate de utilitate publica cu următoarele condiţii: sa fie luate măsuripentru reducerea riscurilor şi a noxelor la un nivel compatibil cu vecinătatea, conformaprobării Agenţiei pentru Protecţia Mediului iar extinderea la sol numai în zonele ce nu

sunt vizibile din strada sau din puncte de belvedere /trasee turistice.c) Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise

lucrările de reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrăriiaspectului exterior, inclusiv forma acoperişului original) şi refacerii elementelorvaloroase.

d) Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot facecu condiţia ca noile construcţii sa fie compatibile cu aspectul general al ansambluluiarhitectural.

e) Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibiledin punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite sa

contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibila cu zona şi armonizarea plasticiiexterioare cu caracterul zonei istorice.

Articolul 5 - Protejarea cadrului construit si a vestigiilor istorice

a) Intervenţia asupra clădirilor monument şi a altor construcţii protejate precumşi în parcelele acestora, se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

b) În cazul executării unor lucrări noi de construcţie sau a înlocuirii unorconstrucţii existente este obligatorie descărcarea terenului de sarcina arheologică. Anterior lucrărilor de săpare a fundaţiilor va fi anunţată Comisia zonală de protecţie apatrimoniului în vederea asistării de către un delegat al acesteia la săpături.


20/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


c) Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolţi,sculpturi, decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediatemitentului conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în

măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare avestigiilor descoperite.d) Adâncirea solului, legata de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă

cu condiţia de a nu aduce prejudicii sit-ului în ansamblu şi de a nu împiedica scurgereaapelor meteorice.

SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞICONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Parcelele specifice locuirii în Cetate din cadrul zonei nu vor putea fi modificate,dimensiunile acestora păstrându-se la valoarea actuala.

În cadrul ZIR1, sistemul perpendicular de străzi formează insule cu parcele de 2 tipur i:parcele ce se dezvolta de la o stradă la cealaltă (ex. Str. Tâmplarilor - str. Şcolii; str.Tâmplarilor - str. Zidul Cetăţii) a căror adâncime este cuprinsă între 18m şi 37m sauparcele până la jumătatea insulei (str. Bastionului - str. Mănăstirii; str. Bastionului - str.Tâmplarilor; str. Şcolii - str. Cositorarilor) a căror adâncime este cuprinsă între 13m

şi23m. În cadrul ZIR3, ZIR 4 parcelele au forme şi suprafeţe inegale, atipice, adaptate laconfiguraţia terenului.

- nu se acorda Autorizaţie de Construire pe parcele care nu suntconstruibile. Aceeaşi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prinapariţia în urma unei împărţiri de teren .

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de

demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată.

- Conform prevederilor prezentului Regulament, clădirile aflate în zona ZIR1 suntşi se vor menţine aliniate către spaţiile publice (străzi, pieţe,) - fără a depăşi limitareprezentată în planul de reglementări.

- Clădirile aflate în zona ZIR4, pot fi amplasate pe parcelele libere, retras de laaliniament, pentru protejarea imaginilor de pe traseele turistice de acces către BisericaEvanghelică din Deal.

- Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fiautorizate cu condiţia să se înscrie în restaurarea tipologiei şi gabaritelor construcţiilor


21/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


tradiţionale existente pe strada respectiva (ZIR1, ZIR 3, ZIR4), în condiţiile avizăriidocumentaţiei de către Comisia Naţională de zone protejate a MCCPN.

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioareale parcelei

- Construcţiile trebuiesc clădite de la o limita laterală la cealaltă în front continuu.Fac excepţie clădirile realizate pe parcele înconjurate pe mai multe laturi de domeniulpublic sau pe o parcela alăturată unei alte parcele ocupate cu o clădire care trebuiemenţinută şi care este retrasă de la limita de proprietate şi prezintă faţade spreaceasta. Lungimea maximă de cuplare la calcan (profunzimea construcţiei) trebuie safie de maxim lungimea calcanului clădirii existente la care se face alipirea.

- Începând de la adâncimea de 15.0 m, măsurata de la aliniament, clădirile nuvor putea fi construite pe o limita laterala sau de spate de proprietate decât dacaaceasta prezintă un calcan cu înălţime mai mare de P+2 niveluri. În acest caz se poateconstrui pe lungimea calcanului existent.

Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă

- În situaţia amplasării mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă, se va urmăripăstrarea amprentei la sol a unor construcţii valoroase preexistente şi dispărute (dacaeste cazul).

- Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcela vor fi amplasate astfel încât

distanţa dintre ferestrele camerelor de locuit şi orice parte a aceleaşi clădiri sau aclădirii învecinate sa fie astfel dimensionată încât planul care uneşte parapetul ferestreicu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul orizontal un unghi maimic sau egal cu 45°

- În cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existenţa, noua construcţie nu vaascunde elemente de arhitectura veche, de interes arhitectural, arheologic sau estetic, înscrise în lista CMI sau descoperite în timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă,punerea în valoare a acestora.

Articolul 10 - Condiţii de acces si circulaţii 1. Accese

- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum (stradă), fiedirect, fie prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0mlăţime, servitute instituită prin act autentificat sau pe cale judecătorească, conformCodului Civil.

- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuiesă permită satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor destingere a incendiilor, de protecţie civila, salvare, circulaţia persoanelor cu dizabilităţilocomotorii.


22/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Parcările colective, necesare locuitorilor Cetăţii sau funcţiunilor prezente în zonăvor trebui să dispună de accese proprii fără să aducă nici o impietate circulaţieigenerale şi vor trebui amplasate în zone cu vizibilitate redusa pentru turişti - în cazul de

faţă , în afara zonei ZIR1 (în ZIR 3).- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţiiprovizorii în interiorul parcelelor acestor zone istorice de referinţă.

2. Circulaţii - Se păstrează traficul auto pentru riverani numai pe străzile perimetrale

specificate în planşa de circulaţie, către zone de parcare, pe restul străzilor ce nu suntmenţionate expres în prezentul regulament, acesta este interzis.

- Circulaţia pentru aprovizionare se va realiza între orele 6.30 - 8.30 şi 21.00 -22.00 pe străzile menţionate expres în prezentul regulament.

- Pe aceste străzi se va realiza un profil adecvat funcţionarii pietonale, prin soluţiiadecvate (în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu).

- Se va desfiinţa separarea prin bordură între spaţiul pentru pietoni şi cel pentrumaşini, realizându-se demarcări vizuale între spaţii la nivel de textura şi culoare apavimentelor, se vor face amenajări prin mobilier urban (iluminat general şi local, bănci, jardiniere, etc.), arborii sau spaţiile verzi vor fi menţinute în zonele existente.

Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor

- Parcajele aferente locuirii cât şi oricăror funcţiuni se vor asigura în afaraspaţiului drumului public şi în zone lipsite de vizibilitate din domeniul public/trasee

turistice. Pentru funcţiuni necesitând mai mult de 10 locuri de parcare, acestea se vorrealiza într-un parcaj sau garaj colectiv realizat în afara zonei. Calculul capacităţii deparcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vorasigura în conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor deautoturisme în localităţi urbane » (indicativ P 132 - 93) şi anexa nr. 5 a RegulamentuluiGeneral de Urbanism.

- Pentru clădirile cu front la străzile cu interdicţie pentru traficul auto, numărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanenţi şi pentruautovehiculele din dotarea unităţilor riverane la interiorul parcelei, daca spaţiul liber o

permite şi nu dăunează vederilor asupra Cetăţii din punctele - reper ale acesteia: Turnulcu ceas, Biserica Evanghelica din Deal, Primăria SIGHIŞOARA. Restul de parcări se va asigura prin parcajele colective prevăzute în zonele

limitrofe UTR1 la o distanta maxim de 250 m.

Articolul 12 - Conformarea clădirilor

1. Înălţimi admise a. Înălţimea absolută - Înălţimea la streaşină a clădirilor în raport cu terenul finit nu poate depăşicornişa clădirilor existente învecinate. Deasupra acestei limite pot fi construite numai:


23/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- coşuri de fum şi de ventilaţie, - şarpanta. Pe fiecare stradă se va menţine înălţimea actuală a corpurilor de clădire

existente, extinderea funcţiunilor clădirii putând fi realizata în cadrul volumuluiexistent al şarpantei – prin reamenajarea spaţiului podului care va devenimansardă.Ex. Strada Şcolii - înălţimea la streaşină este majoritar 7m, cu câteva clădiriavând 6m sau 8m la streaşină. Aceste înălţimi vor fi păstrate fără modificări, pefiecare stradă - înălţimea de referinţă fiind a clădirilor de patrimoniu existente peacesta. Pentru toate străzile UTR 1, vezi anexa - Fişe Inventar pentru păstrarea înălţimii pe fiecare lot/parcela.

b. Înălţimea relativa - Pentru a se evita dezvelirea unor calcane, înălţimea clădirilor spre oricarestradă (ex. străzi secundare) poate fi amplificată astfel încât să se asigure ocontinuitate a faţadei sau volumului cu clădirile alăturate.

2. Aspectul exterior al clădirilora. Reguli generale

- Orice construcţie nouă care va completa părţi dispărute sau degradate ale uneiclădiri existente trebuie sa se înscrie armonios în zonă, urmând să pună în valoareclădirea originală.

- În acest sens proiectele pentru construcţiile noi vor trebui - prin proporţii şicompoziţia faţadei - să pună în valoare ritmul parcelarului tradiţional şi să asigure, prin

înălţime, forma şi dimensiunile golurilor - o continuitate în peisajul străzii sau al curţilorinterioare, în special pentru zonele vizibile din traseele turistice de parcurgere a Cetăţiisau din zonele de belvedere.

- Sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals,folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele deconstrucţie precare (de tip azbociment, tabla ondulata, plastic drept sau ondulat, etc.)utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice,suprafeţe metalice strălucitoare,suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, tâmplărie din PVC culori stridente) atât la clădiricât şi la elementele minore (ex. copertine)

- Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre strada şi spre vecini, vor fi

de aceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principală chiar şi atunci când rezultă uncalcan.b. Reguli relative la lucrările de restaurare si de întreţinere a clădirilorexistente

- Cererea de Certificat de urbanism pentru orice modificare, chiar parţială, a uneiclădiri, trebuie să fie însoţită de un releveu al clădirii respective în starea în care segăseşte la data depunerii cererii, compus din :

- plan de situaţie al întregii proprietăţi, - plan al fiecărui nivel căruia i se aduc modificări, - releveu şi fotografii ale faţadelor.- Cercetarea arheologică şi de arhitectură va precede orice intervenţie însubsolul incintei parcelelor sau asupra clădirilor.


24/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- În cazul intervenţiilor asupra monumentelor de arhitectură (existente saupropuse a fi înscrise în Lista Monumentelor Istorice), acestea se vor putea realiza numai în condiţiile legii; prin operaţiunile de restaurare (inclusiv prin consolidarea structurii

acestora) se va conserva arhitectura iniţiala sau se va reveni (daca este cazul) laaceasta.- Înlocuirea sistemului de acoperire (şarpanta şi învelitoare) va trebui făcută cu

respectarea geometriei, dimensiunilor şi materialelor de origine, nefiind permisă înlocuirea cu acoperişuri de alte forme , cu învelitori din alte materiale sau modificare alucarnelor.c. Reguli particulare pentru faţade comerciale

- Cererile de Certificat de urbanism de creare a unor vitrine comerciale/servicii,trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bunecunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celoralăturate) precum şi a situaţiei sale originale. Modificarea vitrinelor este acceptată înspecial în cazul în care se revine la situaţia iniţială (în cazul clădirilor monument sau cuvaloare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul parcelarului şi alclădirii (regruparea mai multor localuri alăturate sub o singură firma nu este posibilă),modenatura vitrinelor va trebui să corespundă ritmului de decupare a fiecărui imobil şisa respecte structurile lor respective.

- Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi autorizateamenajările provizorii, (podiumuri, elemente de separare, mobilier urban, etalajemobile) în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonala şi contribuie lacalitatea estetică a spaţiului utilizat.

- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet

ascunse atunci când magazinul este deschis sau adaptate tipului de tâmplărie pentruvitrine (obloane) .

- Se interzice amplasarea de firme sau reclame la etajele superioare aleconstrucţiei (parapeţi, balcoane) cu excepţia firmelor în consolă amplasate pe oporţiune neutră a faţadei şi care nu împiedica perceperea faţadei sau a unor detaliisemnificative de arhitectură precum şi a firmelor sub forma de casetă luminoasă saudin material plastic.

Articolul 13 Forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor

1.Procentul de ocupare a terenului (POT)- Procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permise

să fie ocupată, la sol, cu construcţii (vor fi luate în calcul proiecţia la sol a clădirilor şianexelor lor).

a. cazul general- POT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa 1/1, 1/2, 1/3, 1/4),

clădirile anexă improprii urmând a fi desfiinţate iar în limita maximă a suprafeţeiacestora putând fi construite spaţii anexă cu caracter adecvat spaţiului şi clădirilor înconjurătoare.

- în cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe carerefac o construcţie existenţa dispărută procentul de ocupare a terenului nu este limitat.


25/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2.Coeficientul de utilizare al terenului (CUT)

- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată aconstrucţiei (f ără nivelurile din subteran utilizate pentru funcţiuni tehnice) şi suprafaţa totala a terenului.

- CUT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa 1/1, 1/2, 1/3, 1/4)- pe toate parcelele, depăşirea CUT actual este permisă numai în cazul

reamenajării spaţiului podurilor existente, care devin spaţii funcţionale locuibile.- pe străzile flancate de instituţii publice sau cu funcţiuni mixte, CUT va rezulta

din studii specifice.

3. Zone non - edificandi

- Se prevăd zone neconstruibile pentru spaţiile publice (pieţe, zone de belvedere)precum şi pentru culoarele de vedere către ansamblul Cetăţii, Oraşul de Jos sau galeriide legătura.

4. Alte servituţi

- Servituţi de înălţime se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice şipentru protejarea perspectivelor către diferitele ansambluri urbane.

Articolul 14 - Condiţii de echipare edilitara

1. Apa potabila- Orice construcţie noua de locuit şi orice clădire putând servi pentru muncă,

odihnă sau agrement, trebuie sa fie racordata la reţeaua publică de distribuţie a apeipotabile.

2. Canalizare menajera- Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie

existenţa sau construcţie/ instalaţie ce va fi realizată. 3. Canalizare ape pluviale- Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate astfel încât să permită

scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publica de colectare a acestora. 4. Reţele electrice, telefonice si CATV - Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi

iluminatului public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii, trebuie introduse însubteran. În caz de imposibilitate tehnică şi numai în acest caz, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor de preferat în elemente tehniceadaptate profilaturilor faţadelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră aleacoperişurilor.

- Branşamentele, vor trebui integrate/ ascunse în elementele exterioare aleconstrucţiilor ; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate laextremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.

5. Gaze


26/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran, iarelementele de contorizare integrate/ascunse în elementele de separare a parcelelor saupărţi ale clădirii (pe cât posibil se va evita amplasarea pe faţada principală).

- Se vor acredita cu Autoritatea de reglementare în domeniu soluţii adaptatestatutului de monument / valoare arhitecturală a clădirilor - culoarea casetelor deprotejare a echipamentelor (contori) vor fi vopsite în culorile faţadei, purtând numai însemnele companiei de gaze pt. identificare - şi nu printr-o culoare distonanta cucadrul istoric al faţadei.

6. Salubritate- Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice

clădire cu funcţiuni lucrative, de odihna sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cuamenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în containere adecvate (număr -mărime - material) care vor fi evacuate în intervalul orar prevăzut în capitolul circulaţieauto.

Articolul 15 – Împrejmuiri

- Se va acorda prioritate conservării gardurilor existente, originale. - Se vor restaura/conserva porţile din lemn, tradiţionale (acces pietonal/auto). - Singurele autorizate spre domeniul public sunt gardurile tradiţionale, executate

din materiale tradiţionale şi cu gabaritele originale. - În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale

a clădirilor cu vedere la strada. Se interzice vopsirea în culori stridente sau strălucitoarea împrejmuirilor.

Articolul 16 - Spaţii libere şi plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi existente,sunt interzise a primi o altă destinaţie.

- Grădinile din curţi proprietate privată vor fi amenajate corespunzător culoarelorde vizibilitate de care beneficiază.

- Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în modobligatoriu în continuitate cu spaţiul public, chiar atunci când frontul este retras de laaliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare.

- Parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse cu grija spre anu fi vizibile din domeniul public .- Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a

permite cel mai bun acces la imobile cu funcţiuni publice, comerţ sau obiective turisticedar şi o parcurgere optima a peisajului natural şi construit.

- În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore detalie mare este necesar avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului.

- Tăierea oricărui arbore va fi compensată prin plantarea a unuia nou de talie înaltă.

- Se vor studia esenţele de arbori, adaptate specificului climatic si pot fi plantate în interiorul acestei zone.


27/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Capitolul 2ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARE (UTR2)

SECŢIUNEA I - CARACTERUL ZONEI -GENERALITĂŢI

- Zona definită de conturul fortificaţiei, str. Anton Pann şi fundul parcelelor din str. Morii- stradela Cetăţii - str. Ilarie Chendi, cuprinde spaţiul verde major al oraşului, cu diferitetipuri de utilizări - cimitir, livezi, pădure sau zona construita insular.

ZIR6

1. Delimitare: între zidul de Vest al Cetăţii şi drumuri neamenajate .

2. Caracterul subzonei: spaţii libere cu funcţiune de cimitir,cu construcţii anexă

necesare practicării cultului.


28/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale.

4. Agresiuni: construcţii anexă.

5. Valoare : mare, prin suprafaţa de spaţiu verde şi prin monumentele de cult / funerare existente.

6. Grad de protecţie: maxim - se protejează spaţiile libere pentru percepereapeisajelor construite şi naturale, atât către interiorul Cetăţii cât şi către exterior.

7.Intervenţii: realizarea unei amenajări/restaurări a intrării în Cimitir.

ZIR7

1. Delimitare: sunt 2 tipuri de zone împădurite –1- între str. Anton Pann şi str. Samuel Micu2 - între fundul parcelelor din Oraşul de jos şi Zidul Cetăţii.

2. Caracterul zonei: element natural, amplasat pe relieful monticulului pe care se aflăCetatea, important pentru punerea în valoare, prin contrast a zidurilor si reperelorconstruite din cadrul Cetăţii.

3. Evoluţie: spaţiu natural păstrat din momentul realizării Cetăţii - cu o creştere avolumului coroanei arborilor peste dimensiunea adaptată vizibilităţii optime către

Cetate.

4. Agresiuni : degradări ale spaţiului verde, depozitari de gunoaie, neamenajareadrumurilor /poteci din acest spaţiu.

5. Valoare: mare , element natural important

6. Grad de protecţie : maxim - se protejează caracterul spaţiului liber şi valoareaspaţiului natural, putând primi însa funcţiuni de parcurgere a spaţiului/ drumuri pentruplimbare dar şi un sistem mecanic de urcare pt. persoane - pe zona dintre str. Anton

Pann - str. Cojocarilor - bastionul şi Turnul Măcelarilor. 7. Intervenţii; de amenajare a traseelor drumurilor cu materiale adecvate, decurăţare, toaletare si amenajare a spaţiilor verzi publice;- interdicţia de a amplasaconstrucţii noi în acest spaţiu.

ZIR8

1. Delimitare: între zona de pădure şi cea de locuire.

2. Caracterul zonei: spaţii verzi cu acces limitat, zonă grădini.


29/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. Evoluţie: terenuri cultivate.

4. Agresiuni : neprecizate.

5. Valoare: medie, element de peisaj antropic - zona cultivată.

6. Grad de protecţie : mediu.

7. Intervenţii: de păstrare a funcţionalităţii; - interdicţia de a amplasa construcţii noi în acest spaţiu.

ZIR 9

1. Delimitare: între zona de pădure şi cea de livezi.

2. Caracterul zonei: parcelar cu clădiri dispuse liber pe parcelă

3. Evoluţie: terenuri libere, care au primit construcţii în perioada moderna.

4. Agresiuni : construcţii anexă.

5. Valoare: medie.

6. Grad de protecţie : mediu.

7. Intervenţii; de păstrare a funcţionalităţii de locuire. - posibilitatea de a amplasa construcţii noi în acest spaţiu, numai pe parcelele libere, curespectarea gabaritului construcţiilor înconjurătoare.

SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ (UTR2)

Articolul 1 - Activităţi permise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate caracteristice : - locuinţe; - spaţii verzi amenajate şi drumuri; - livezi ;- cimitir.

Articolul 2 - Activităţi permise cu condiţii

- staţionarea şi gararea autovehiculelor cu condiţia organizării în parcăricolective special amenajate;

Articolul 3 - Activităţi interzise


30/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- activităţile de creştere animale sau cultivarea terenurilor cu culturiagricole în zonele circulaţiilor pietonale noi propuse;

- amenajări pentru campare.

Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor (ZIR9)

Este aplicabil acest articol clădirilor din parcelarul insular, clădiri fără valoareistorică - vor putea fi reabilitate şi vor fi dezafectate clădirile anexă improprii.

SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞICONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

Articolul 5 - Caracteristici ale parcelelor (ZIR9)

- parcele mari, forme neregulate.

Articolul 6 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

- nu este cazul.

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi

posterioare ale parcelei- nu este cazul.

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşiparcela

- conform PUD special elaborat pentru orice construcţie nouă definitivă

Articolul 9 - Condiţii de acces si circulaţii

- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum sau stradă, fiedirect, fie prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecina de minim 3mlăţime, servitute instituită prin act autentificat, sau pe cale judecătorească conformCodului Civil.

- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv şi circulaţiile pietonale,trebuie să permită satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului,mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civila, salvare, circulaţia persoanelorcu dizabilităţi locomotoare.

- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţiiprovizorii.


31/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 10 - Staţionarea autovehiculelor

- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi

detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu « Normativul departamentalpentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane » (indicativ P 132 -93)şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism.

- Numărul de locuri de parcare pentru obiectivele amplasate în zona Cetăţii sevor prevedea în mod obligatoriu la nivelul str. Anton Pann parcaje cu taxa cu accespublic la nivelul solului.

Articolul 11 - Procentul de ocupare a terenurilor (POT)

- nu este cazul decât parţial în ZIR9 (vezi anexa 2). POT = max.10%

Articolul 12 - Coeficientul de utilizare a terenului (CUT)

- nu este cazul decât în ZIR9 (vezi anexa 2). CUT = max. 1

Articolul 13 - Înălţimea construcţiilor

- vor fi respectate înălţimile clădirilor existente, fără ca acestea sa poată fidepăşite (h. max. = 6m la cornişă) şi cu înserarea unor eventuale noi volumeconstruite în elementul vegetal preponderent în zonă.

Articolul 14 - Asigurarea cu reţele tehnico-edilitare

1. Apa potabilă - Orice construcţie putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie sa

fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile. - Pentru imobilele la care nu se pot asigura condiţiile menţionate nu pot fi

eliberate Autorizaţii de construire, altele decât lucrări de reparaţii curente. 2. Canalizare menajeră - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie

sau amenajare nouă.

3. Canalizare pluvială - Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgereaapelor meteorice spre reţeaua colectoare a acestora.

4. Reţele electrice, telefonice şi CATV - Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi

iluminatul public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii trebuie introduse însubteran.

- Branşamentele, pe cât posibil, trebuie amplasate în interiorul spaţiilor curţilorsau în zone puţin vizibile.

5. Gaze- Toate conductele ( în afară imobilelor) vor fi amplasate în subteran.


32/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


6. Salubritate- Orice clădire de locuit precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru

odihnă sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor

menajere în containere. Articolul 15 - Aspectul exterior al construcţiilor

1. Reguli generale:- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie

armonios în zona;- sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals,

folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele deconstrucţie precare (de tip azbociment, tabla ondulata, plastic ondulat, etc.); - pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre strada şi spre vecini, vor fi deaceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principală.

Reguli relative la construcţiile noi: - construcţiile noi vor trebui să se subordoneze valorii sitului punând-ul în

valoare;- se recomandă ca amenajările vizibile sa fie tratate cu materiale care să ofere o

imagine compatibilă din punct de vedere estetic cu situl; - va fi favorizată asigurarea unor deschideri vizuale spre clădirile monument din

Cetate şi spre cadrul înconjurător (peisaj natural şi construit); - în utilizarea materialelor de construcţii se va urmări să se creeze armonie sau

contrast pozitiv cu construcţiile existente (materiale contemporane); - se vor evita materialele strălucitoare, culorile vii şi sunt interzise orice imitaţii

ale unor materiale naturale.

Articolul 16 – Împrejmuiri

- Singurele autorizate sunt împrejmuirile conforme cu tipologia clădirilor dinparcelar.

- Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor. - În toate cazurile se va asigura perceperea favorabilă de către pietoni/turişti, a

elementelor de fortificaţie . Articolul 17 - Spaţii libere si plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi obligatorii(pădure), sunt interzise a primi o alta destinaţie.

- Spaţiile pentru pietoni (trasee, spaţii de odihna) vor constitui subiectul unorstudii speciale pentru a permite cel mai bun acces către fortificaţie dar şi la puncte debelvedere pentru perceperea peisajelor interioare/exterioare fortificaţiei.

- Tăierea copacilor se va face numai cu avizul Agenţiei de Protecţia Mediului Mureş şi va fi compensată prin plantarea unor arbori noi (talie şi esenţe adaptateamplasamentului)


33/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Capitolul 3. PARCELAR ISTORIC - ORAŞUL DE JOS - UTR3

SECTIUNEA I : - CARACTERUL ZONEI – GENERALITĂŢI

Zona face parte din Oraşul de Jos, definită de baza Dealului Cetăţii - panta de Sud, Sud- Est a monticulului - str. Ilarie Chendi - Piaţa Hermann Oberth cu parcelarul înconjurător - str. Morii, până în zidul Cetăţii.

Caracteristici:- parcelarul are caracteristici determinate de configuraţiaterenului cât şi de importanţă zonei în cadrul Oraşului deJos;- axa principală de circulaţie, cu rol de coloană vertebralăpentru cartier, este alcătuită de cele 2 artere principale - str.

Ilarie Chendi (Spitalgasse) şi str. 1 Decembrie 1918(Baiergasse) ce urmăresc traseul unui vechi drum comercial;


34/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


un rol de mai mica importanţă îl are şi str. Morii(Muhlgasse), ce ocoleşte versantul nordic şi estic almonticulului pe care este situată Cetatea;

- Piaţa Hermann Oberth (Marktplatz), adiacentă straziiprincipale Ilarie Chendi, marchează centrul Oraşului de Jos,punct nodal de formă trapezoidală - latura de Vestaccentuând axa de circulaţie ce leagă acest spaţiu cuCetatea;- funcţiunea de locuinţe individuale este predominantă fiindcompletată cu comerţ si servicii în cadrul parterelor clădirilorce definesc spaţiul public central. Acesta este alcătuit din str.Ilarie Chendi, de la str. Tache Ionescu pana la str. GeneralGrigorescu, continuând cu str. 1 Decembrie şi PiaţaHermann Oberth (unde apar şi funcţiuni reprezentative,culturale);- ţesut ordonat ( sec. XV - continuat până la început de sec.XVIII), cu frontul continuu la aliniament (construcţii P - P+1-P+2) ;- specificul spaţiilor cultivate/plantate din cadrul parcelelorcu front la str. Ilarie Chendi - Piaţa Hermann Oberth -stradela Cetăţii - Piaţa Octavian Goga - str. Morii - trebuieprecizat, partea împădurită din cadrul loturilor proprietateprivată trebuie toaletată/îngrijită în vederea realizării unorimagini/perspective adecvate dinspre oraş spre Cetate şi

invers, din punctele de belvedere.

ZIR10

1. Delimitare: între drumul de culme ce trece pe lângă şi în interiorul unei părţi acimitirului - parcelarul ZIR11- str. Ilarie Chendi, strada ce face legătura cu str. AntonPann .

2. Caracterul subzonei: şir unitar de parcele lungi, parcelar specific aşezărilor din

zonele de colonizare săsească, determinate şi amenajate în conformitate cu configuraţiaterenului în panta (versantul Sud al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu anexegospodăreşti, continuate de teren cu funcţiune agricolă sau pădure.

3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale - parcelar similarprezent în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier,2000), cu clădiri mai apropiate de tipul rural, de înălţime mică (P+1+pod - înălţimi între3,5 - 4 m la cornişă).

4. Agresiuni: construcţii anexă, construite sau finisate cu materiale improprii.


35/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


5. Valoare : mare, prin suprafaţă verde importantă pe care o include dar şi prin formăparcelar şi clădirile de locuit de pe acesta, vizibile de la nivelul Cetăţii - perspectivedescendente sau caracterul de acces către zona publică principală a Oraşului de Jos -

Piaţa Hermann Oberth cât şi accesul principal pietonal către Cetate. 6. Grad de protecţie: mediu - se protejează prin amenajare corespunzătoare spaţiilelibere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul Cetăţii câtşi către exterior; se protejează construcţiile tradiţionale şi delimitările faţă de spaţiulpublic (stradă) - porţi, garduri.

7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şisilueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei - puţin vizibile înacest moment de la nivelul str. Ilarie Chendi, restaurarea/refacerea clădirilor de locuit+anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care face parte.

ZIR 11

1. Delimitare: între drumul de culme ce trece pe lângă cimitir - spaţiu verdepublic/pădure, parcelarul ZIR 10 şi parcelarul ZIR12 - str. Ilarie Chendi până la stradaN. Bălcescu.

2. Caracterul zonei: parcelar alcătuit din parcele alungite, mari şi medii, specificeaşezărilor din zonele de colonizare săsească, determinate şi amenajate în conformitate

cu configuraţia terenului în pantă (versantul Sud al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cuanexe gospodăreşti, completate de teren cu funcţiune agricola; fronturile încep sădevina continui, de tip urban.

3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale - parcelar similarprezent în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier,2000), cu clădiri de tip urban de înălţime mică (P+1+pod - înălţimi între 3,5 - 4m) cătreracordarea cu zona ZIR10 şi cu înălţimi mai mari către Piaţa Hermann Oberth (P+1+Msau pod - înălţimi între 7 - 9m).

4. Agresiuni: construcţii finisate cu materiale improprii, accese pietonale către Cetatenesemnalizate şi îngrijite necorespunzător.

5. Valoare : mare, prin suprafaţă verde importanţă pe care o include (pădure), prinf orma de parcelar şi clădirile de locuit de pe acesta, vizibile de la nivelul Cetăţii – prinperspective descendente din zona Bisericii Evanghelice din Deal sau caracterul de accescătre zona publica principală a Oraşului de Jos - Piaţa Hermann Oberth, în cuprinsulZIR11 fiind inserat un acces secundar pietonal către Cetate .

6. Grad de protecţie: maxim - se protejează prin amenajarea corespunzătoare aspaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul


36/47


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Cetăţii cât şi către exterior; se protejează construcţiile tradiţionale şi delimitările faţă despaţiul public (strada) - porţi, garduri.

7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şisilueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei - puţin vizibile înacest moment de la nivelul str. Ilarie Chendi, restaurarea/refacerea clădirilor delocuit/comerţ + anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care fac parte.

ZIR 12

1. Delimitare: între drumul de culme din apropierea Cetăţii - spaţiu verde public - /pădure, accesul în Cetate prin Turnul cu Ceas - spaţiul public al Pieţei HermannOberth, parcelarul ZIR11.

2. Caracterul zonei: reprezentativ pt. locuirea din zona centrală a Oraşului de Jos,parcelar alcătuit din parcele alungite mari şi apoi parcele mici adaptate curbelor de nivelale terenului, specifice aşezărilor din zonele de colonizare săsească, determinate şiamenajate în conformitate cu configuraţia terenului în pantă (versantul Sud Est alDealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu front continuu de tip urban, continuată de terenuricu forme variate având funcţiune agricola . Parcelele sunt integral ocupate de clădiri adaptate la forma de relief, cu P + 2 nivelecătre Piaţa Hermann Oberth şi 1 nivel către stradela Cetăţii.

3. Evoluţie: elemente de parcelar păstrate integral conform formei iniţiale - prezente în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cuclădiri de tip urban, de înălţime mica (P+1) către str. Turnului şi stradela Cetăţii (3 -5m) şi cu înălţime mai mare către Piaţa Hermann Oberth (P+1+M sau P+2 respectiv10-12m).

4. Agresiuni: construcţii cu faţade nerestaurate sau intervenţii parazitare(copertine dinplastic, tâmplării din material plastic, trepte exterioare neadecvat construite saufinisate) .

5. Valoare : mare, prin forma de parcelar şi tipologia clădirilor de locuit din cadrulinsu

puz_sighisoara

Documents