punctia arteriala

6
1 PUNCŢIA ARTERIALĂ PENTRU ANALIZA GAZELOR SANGVINE Sângele arterial se obţine prin puncţia percutanată a arterei brahiale, radiale sau femurale. O dată recoltat, sângele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sângelui arterial. Analiza gazelor sangvine reprezintă eficacitatea ventilaţiei măsurând pH-ul sangvin şi presiunea parţială a oxigenului (PaO2) şi a dioxidului de carbon arterial (PaCO2). PH-ul sangvin arată balanţa acido-bazică din sânge. PaO2 indică cantitatea de O2 pe care plămânii o trimit în sânge, iar PaCO2 indică capacitatea plămânilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale pot deasemenea măsura concentraţia şi saturaţia de oxigen cât şi valorile bicarbonatului. De obicei, analiza gazelor arteriale se recomandă pacienţilor cu boli obstructive pulmonare, edeme pulmonare, tulburări respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recoltează de asemenea după intervenţiile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitări în caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii prelungite, etc. Înaintea efectuării puncţiei radiale, se efectuează testul Allen. Testul Allen: este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul mâinii. Întâi se palpează pulsul la arterele radială şi ulnară, prin compresiunea profundă la nivelul feţei anterioare a

Upload: cristinafachim

Post on 15-Nov-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1

PUNCIA ARTERIAL PENTRU ANALIZA GAZELOR SANGVINE

Sngele arterial se obine prin puncia percutanat a arterei brahiale, radiale sau femurale. O dat recoltat, sngele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sngelui arterial. Analiza gazelor sangvine reprezint eficacitatea ventilaiei msurnd pH-ul sangvin i presiunea parial a oxigenului (PaO2) i a dioxidului de carbon arterial (PaCO2). PH-ul sangvin arat balana acido-bazic din snge. PaO2 indic cantitatea de O2 pe care plmnii o trimit n snge, iar PaCO2 indic capacitatea plmnilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale pot deasemenea msura concentraia i saturaia de oxigen ct i valorile bicarbonatului.De obicei, analiza gazelor arteriale se recomand pacienilor cu boli obstructive pulmonare, edeme pulmonare, tulburri respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recolteaz de asemenea dup interveniile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitri n caz de stop cardiac, anestezii intraoperatorii prelungite, etc.naintea efecturii punciei radiale, se efectueaz testul Allen.Testul Allen: este utilizat pentru evaluarea fluxului arterial la nivelul minii. nti se palpeaz pulsul la arterele radial i ulnar, prin compresiunea profund la nivelul feei anterioare a antebraului. pacientul este rugat s i strng pumnul, apoi se comprim ferm ambele artere ntre cele dou police; n continuare, pacientul va fi rugat s deschid pumnul i se va observa c palma este palid (n tot acest timp se menine compresia pe artere); se va decomprima artera ulnar (se menine compresia pe artera radial);dac artera ulnar este patent i se va observa colorarea normal a palmei n 3-5 secunde. se va decomprima artera radial (se menine compresia pe artera ulnar); dac artera radial este patent, fluxul sangvin va nroi palma n cteva secunde.Prin acest procedeu, meninerea palorii dup decomprimarea uneia dintre artere indic ocluzia la nivelul acesteia.Materiale necesare: sering de 2ml sau 5ml fiol de heparin mnui28 paduri alcoolizate comprese tifon pung ghea (buiot) etichete formular cerere analize bandaj adezivaPregtirea materialelor: se heparinizeaz seringa (se deschide fiola de heparin i se trage pn cnd se umple seringa , apoi se va goli ncet toat seringa, permind heparinei s spele toat suprafaa sa). Heparinizarea seringii previne coagularea sngelui n sering. Totodat, excesul de heparin n sering poate altera valorile pH-ului i PaO2 sangvin.Recoltarea confirmarea identitii pacientului (pentru a se evita confuzia i a nu se lua analize altui pacient) se comunic pacientului procedura i va fi informat n ce const, pentru a-i reduce anxietatea i a ne asigura de cooperarea sa se spal minile i se pun mnuile se aeaz un prosop rulat sub ncheietura minii pacientului pentru susinerea acesteia se localizeaz artera i se palpeaz pulsul se desinfecteaz locul punciei se ateapt s se usuce locul dezinfectat se palpeaz artera cu indexul i degetul mijlociu al unei mini n timp ce seringa este inut n cealalt mn deasupra locului ales pentru puncie pentru puncia arterei radiale, acul se orienteaz n unghi de 30-45 grade dac se puncioneaz artera brahiala se va orienta n unghi de 60 grade se puncioneaz pielea i peretele arterial printr-o singur micare seringa se va umple automat cu snge dup recoltare se preseaz ferm cu comprese pn cnd se oprete sngerarea (cel puin 5 min). Dac pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburri de coagulare se va menine compresia 10-15 min. Se va evita s se cear pacientului s menin compresia singur la locul puncionrii. Dac nu reuete s aplice compresie ferm, se va forma un hematom dureros. se va verifica seringa s nu aibe bule de aer (dac are, se vor scoate cu grij) se va ataa la proba de snge cererea de analize completat corect i va fi trimis la laborator ntr-un recipient cu ghea se va ataa un bandaj adeziv dup oprirea sngerrii se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburri de circulaie ca: paloare, durere, toropeal, furnicturi, hematom, sngerare la locul puncionriiConsideraii speciale: dac pacientul primete oxigen se va atepta cel puin 15 minute de cnd ncepe s-l primeasc pn la recoltare29 nu se va ntrerupe administrarea de oxigen n timpul recoltrii dect dac se indic acest lucru n mod special. Dac nu se oprete administrarea de oxigen, se va specifica pe formularul de analize cantitatea i tipul de oxigenoterapie pe care l primete pacientul dac pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica i acest lucru pe formularul de cerere analize dac pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va atepta 20 min pn la recoltare pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: temperatura pacientului, cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar dac pacientul este ventilat se vor specifica n plus: fraciunea de oxigen inspirat, frecvena ventilatorie nu se vor face mai mult de 2 ncercri de puncionare n acelai loc, deoarece se pot produce lezri ale arterei i ale nervului radialComplicaii: atingerea periostului ce poate provoca o durere considerabil pacientului perforarea arterei traversnd cu acul i cellalt perete (se va retrage puin acul pn cnd sngele apare n sering) apariia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic i se va ncerca din nou)