© Gîieorghe Funar şi Corneliu Vădim Tudor neagă că i-ar fi scris lui Jirinovski • AdrianNăstase subvenţionat de Iskandarani? •( Senzaţional - la închiderea ediţiei! )

Katiusa atacă IsraelulT ir, L ibari, 31 m a r t ie (R o m p re s ) - Hezbollah-ul şiit profranian a

tras a doua salvă de 18 rachete Katiuşa în .direcţia nordului Israelului, potrivit serviciilor securităţii libaneze, citate d t France Presse. Tot'sîmbătă seara, Hezbollah-ul trăsese, potrivit aceloraşi surse, 10 rachete contra Gâlileei. Primele tiruri nu au făcut răniţi, conform unei surse militare israeliene.

J85

4 Agenda/2♦ Rom vuiturilor/i + Pagina judeţului/4 4 Artă-cuitură/5♦ Sport/6-7!♦ Publicitate/8-9'♦ Economia/10 -♦ Eveniment/I 1 (♦ Ultima oră/12

ANUL VII NR. .1632 ISSN 1220-3203

LUNI 1 APRILIE 1996

12 PAGINI 300 LEI

Vremea se menţine rece pentru această perioadă a anului cu cerul variabil. VîntuL va sufla în general slab Iar temperatura maximă se va situa între 5 şi 7 grade C. Ieri la ora 12 la Cluj-Napoca se Înregistrau zero grade, âar: presiunea atmosferică era de 782 mm Hg, în creştere. (Meteorolog de serviciu: Octavian Niculescu).

î m p ă t r e a n... apartament

iVaier CHIOREANU

: /Fenomenul corupţiei din România a avut un vajnic

adversar în persoana lui îoan Gavra. V ic e p re ş e d in te le .Camerei Deputaţilor n-a scăpat •ţin prilej de a-l veşteji, promiţînd că va lupta pînă în pînzele albe Dentru cu rm area sau m ăcar Festrîngerea acestui flagel al vieţii oolitice, economice şi sociale din Rom ânia./Jyna d in tre p iesele jre le ia|e acestef cam panii /este Sşa-nurnitul Raport "Apartam en­tul". Ge este, în fo n d , acest jâport? Q listă cuprinzînd numele 3 118 demnitari care, uzînd de uncţiile deţinute, au nesocotit egea, o b ţin înd prin abu z şi declaraţii false locuinţe (multe iind adevărate vile) din fondul ocativ de stat. în condiţiile în

pare ei aveau a p a rta m e n te [proprietate personală, pe care le-au donat; ori "vîndut" fiilor, n ep o ţilo r, p ă r in ţilo r etc. Publicarea aces te i lis te şi a aspectelor legate de m odul în care a u . fo s t o b ţin u te apartamentele lâ care demnitarii

Inu aveau dreptul sau le expirase jaceşt drept, a stîrnit reacţîj dure. JS-a crezut, la acea v rem e, că (dacă vor fi cercetate împrejurările în care s-au produs aceste furturi din fo n d u l lo c a tiv de s ta t; masurile nu vor întîrzia. f In acest context, loan Gavra s-a e v id e n ţia t în a s u s ţin e [cercetările şi a întocm i raportul; care urm a să f ie în a in ta t Parlamentului. La un m om ent dat, m ai p re c is , cu două săptăm îni în a in tea scaden ţe i fixa te (31 m a rtie ) , b iro u r ile perm anente^ a le c e lo r două C am ere au în c re d in ţa t dep u tatu lu i loan Gavra, şi senatorului V ic to r Postolache sarcina să finalizeze raportul. .Dar,

G ris ore Zaric:

”loan Sima nu a fost numit! inspector guvernamental”

*r *• V

*f i -

MKBKm| ~ Grigore Zanc

„ i i

Departe de a se f f încheiat, scandalul în legătură cii Banca "Dacia Felix” continuă, în

. atenţia presei fiind nu numai procesul intentat de Sever Mureşan şi cîştigat în dauna membrilor fondatori ai Băncii, ci şi dl loan Sima, fostul preşedinte al Consiliului de administraţie, înlăturat de la conducerea băncii, loan Sima s-a văzut în postura omului care trebuie să se orienteze spre un alt domeniu de' activitate.

Ziarele din ultimele zile âu dat ca sigură numirea lui loan Sima pe postul de inspector

'guvernamental pentra judeţele Alba, Cluj şi ţ^3istriţa. în legătură cu 'aceasta, prefectuţ Grigore; •

2anc ne-a declarat ieri: "Intr-adevăr; s-a discutat 1 . si despre posibilitatea: numirii d-lui Sima în |

postul amintit. Dar asta, ca o variantă, alături |

P.U.M. acuza intruziunea PJ).SA. în Banca "Dacia Felix"

r' "Toate necazurile Băncii "Dacia Felix” au început în urmă cu doi ani, atunci cînd loan Sima s-a în scris în P .D .S .R .", afirm ă V asile Matei, deputat P.U.N.R..E1 se declară indignat de faptul că oameni politici, pe care nu-i numeşte, au luat credite. de zeci de miliarde de lei de la bancă şi nu le vor da înapoi. "Ei o să rămînă cu banii, iar

■ voi o să vă pierdeţi depozitele sau dobînzile", avertizează parlamentarul, adăugînd: "De ce credeţi ca a fost numit loan Sim a / :: in specto r guvernamental?”

Ceva mai; prudent decît co leg u l său este V ic to r R om ulus . C onstan tinescu , preşedintele filialei Cluj a: P.U.N.R., membru fondator al băncii. Constantinescu nu stie

V. R. Constantinescu

de altele. La ora actuală cert <&te un singur lucru: domnul Sima nu a fost numit inspector I guvernamental”. (C V .) |

D-na Aurica Binţinţan declară: ;

H&Bssfiss BBt&a S& G îşşi' S€&naf a fo s i vmea s ir ie i tom erteicaiă

(continuare în pagina a 12-a)

D e două săptămîni, după declaraţia lu i G igi K en t (aşacum apare în Evenim entul Z ilei) circulă zvonuri referitoare la posib ila “reţinere” a doam nei A urica Binţinţan, patron al firm e i “Sorex”. D -na Binţinţan posedă, la ora actual, o reţea com ercială extinsă în zona Transilvaniei (20 dem agazine, două depozite en-gros ş i o reţea d e distribuţie a produselor agroalimentare). Cifra de afaceri « anulu i 1995 a fo s t de aproxim ativ $2 de m iliarde de lei. La acest poten ţia l se adaugă derularea im portului de boabe de soia, din program ul american GSM 102, în valoare de 10 m ilioane de dolari (obţinut prin licitaţie). Această.din urmă activitate, f iin d de m are complexitate, este serios perturbată de inform aţiile necontrolate

, care circulă, în ultim ele săptăm îni, la adresa persoan ei respective.Pentru a limpezi raporturile domniei sale cu G ig i Kent, am ru­

gat-o p e doam na Binţinţan să ne explice cum s-a ajuns la asocierea num elui său cu cel al lu i Vasile Gheorghe, alias G igiK en t:

. “între firma “Sorex” şi firma “Prodinvest” a lui Gigi Kent a existat o relaţie comercială, care a început în toamna anului trecut, noi fiind interesaţi de marfa oferită de acesta. După ce au văzu t m ostrele firm ei “Prodinvest”, a urmat vizita lui Gigi Kent la magazinele din Cluj. Ulterior am hotărît să preiau spre vînzare marfă de la firma lui Gigi Kent. Fiind importator direct şi

dacă au-fost acordate credite preferenţiale anumitor oameni p o litic i, dar va cere conducerii băncii să prezinte un raport în această chestiune la A dunarea G enerală^^L Acţionarilor din '5 aprilie. La aceeaşi şed in ţă . V ictor C onstantinescu . va face: propunerea ca toţi membrii Consiliului de administraţie? nou ales să-şi declare averile;

Constantinescu dă asigurări că banii depuşi Ia "Dacia F e lix” sîn t în siguran ţă . "T oate - depozite le sîn t asigurate de Banca Naţională, care se luptă fodrte mult pentru redresarea băncii ”, spune el.

Caius Chiorean

“ După aproape: şapte ani dc absenţă din galenile de artă, m-am

avînd stocuri ; mari de marfă, I hotărît să reiau legătura cu publicul profitînd de faptul că facem clujean. Am astfel plăcerea să vă comerţ en-gros şi en-detail, am !■ invit pentru mîine, 2 aprilie, ora decis să Încheiem un contract şi. | 13,00, la vernisajul expoziţiei de

. să aducem, la Cluj, marfă în I Galeria de Artă aw, ' Bibliotecii Centrale Universitare

Lucian Blaga” - se spune învaloare de cinci miliarde lei.

M . SÂNGEORZAN(continuare în pagina a 10-a)

1 5 m a r t i e s - a n ă s c u t 1 9 8 9 ( ! ? )

I invitaţia ce ne-a fost adresată de• sculptorul loan HAITONIC. Vă | invităm, la rîndu-nc, şi pe dumnea- | . voastră, stimaţi cititori, iubitori ai* artelor plastice, să'vedeţi această | expoziţie -, eveniment, care va | rămîne ; deschisă în perioada 2-16 ^aprilie a.c. • M B . . J

V - Ponnuron —■— - r —EuDAS T.RADING MobilaîGel se ,dose?le ,r> tratamentul luxaţiilor,JUnHinr, 8,bi.3a , Et. Bucufwtj eontuziilCT.entorselor, al echimozelor şi durerilor tn= F«: timpul mişcârii,care însoţesc aceste traumatisme.

Mobilat Cremă se fdoseşte pentru tratamentul afeepunilor reumalismale induztnd şi suferinţa muscularăBSodată.tntinderimusculaoe,umărul rigid, tenosinovite, bolile inflama'torii ale articulaţiilor; fiind la fel de bine indicat şi concomitent cu tratamentul de fond al reumatismului articular sever şi el osteoalritei, entorse şi confuzii. r

*• poala allbmn OM fm aoM » mtdicaUL Poam

■: Mi-am petrecut toată viaţa în Ardeal: în Oradea şi în Cluj. Copilăria şi adolescenţa, în oraşul de pe Crişul Repede, denumit atunci foarte pompos “Oradea Mare". Abia refugiul 'din.] 1940 ne-a dispersat care-încotro, Ora­dea era o aşezare cu o populaţie m ix tă :. m ulţi rom âni, destui maghiari şi la fel, destui evrei, populaţie care trăia fiecare cu problemele ei şi mai ales în bună înţelegere, în'pace. Pe acea vreme se mai resimţea, ca o amintire, spiritul Nde ordine şi disciplină imprimat timp de zeci de anLtlc-

Imperiul, Austro-Ungar. Am avut ; în liceu prieteni maghiari, am

frecventat împreună cu părinţii mei familii maghiare în relaţii de, bună amiciţie. Nici o singură dată

y: în aceşti 16 ani “orădeni” nu■ s-a pomenit, nici măcar voalat,; sub formă de aluzie, că ar exista

un 15 m artie -. sărbătoare . naţională. Să ieşi pe stradă cu

steagul altei naţiuni, să cînţi imnul naţional al altei naţiuni, ar fi fost, la vremea aceea, de neconceput. Mai mult, nici măcar bunicii sau părinţii mei, crescuţi ca vrednici cetăţeni ai monarhiei,

nu mi-au amintit măcar o singură/ dală că ar exista sau ar fi existat pe vremea lot vreun 15 martie care trebuie sărbătorit. Instalat la Cluj .după 1945, am loctiit în chirie mulţi ani la o familie maghiară. Am fost în relaţii bune cu ei şi cu mulţi-alţii dar pot spune că nici măcar în familie, - în intimitate deci, nu ş-a pomenit de vreun 15 martie. Această zi nu ex is ta e fe c tiv 1 în topu l să rb ă to rilo r m aghiare. D upă ■; 1989, intrigai fiind de tam-tamul şi de amploarea acordată acestei zile, mi-am zis că am probabil o

Kjm k i vm mm mm mm mm mm mm ■

lacună de informaţie. - '; Am luat deci la , rînd publicaţiile d in . Budapesta (mă re fer la co ti di ene) di ntre cele două războaie 'mondiale. Nici vorbă, nici:o menţiune,' nici un* cuvinţei că s-ar fj sărbătorit un 15 martie. Nemulţumit, am luat la rînd colecţiile ziarelor clujene din perioada 1940-1945. Demers zadarnic. Şi atunci daţi-mi voie. să mă întreb: Cum vine cu Această z î de 15 martie,'“ziua naţională

/ R. G1VULESCU(continuare în pagina a 12-a)

yî-iVV.

ADEVĂRULde Ciul AGENDA juni, 1 aprilie 1996 ( 2)

• A zi: Calendarul ortodox: Cuv.M aria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul; Calendarul greco-catolic: Sf.Maria Egipteanca,

cuv. diaconistâ (s.V-VI); Calenda­rul romano-catolic: Sf. Hugo, cp.

• Mîine; Calendarul ortodox: Cuv.Tit; Sf.Mc.Amfiaih şi Edesie;

■Calendarul greco-catolic: Ss.T itus T aum aturgul, cuv. constantinopolitan; Calendarul romano-catolic: Sf.Francisc din Paola, pustnic.

© ^ T E L E F O A N E• PR£FECIURA,OOfSlLIUL JUDEJEAN:

19-64-16 „ /• PRIMÂRlÂaUJ-NAPOCAlWMO• PRIMÂRIADIU; 21-17-90• PRIMĂRIA TTJRDA; 31-31-60 . '• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZC: 36-80-01 ■ PRIMĂRIA HIJHDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26 ‘• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA 955şi

11-15-10POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA; 1349-76 . -

POIXţlA DIU: 21-21-21 PanUTURDA-31-21-21 .POUŢIA CÎMPIATUR3I: 36-S2-22 POUIIAHUEDIH: 25-15-38 PO riU GHERLA 24-14-14

• POMPIERII: 981 'APĂRAREA CMLÂOUI-NAPOCA;11-24-71 r ..

SALVAREA 961SALVAREA CFR: 19-85-91, ' . INTERNAŢIONAL: 971 • . T . INTERURBAN: 991 . . ' ^

» INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ! ORAEXACTĂ958 " ,RF.GIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748 - ~ :REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-Q2 REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C. "SALPREST1 SA DISPECERAT: 19-55-22 .

COMENZI SPEC1AIJEPENIRU TRANSP0RTRE2DUURI: 11-10-12 int 132 .DISIWBUHA GAZELOR NATURALE; INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■- YREGISTRULAUTO ROMÂN: 19-21-00.

ÎTIUNSPOUT/GIF.U.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA ’’"T~ V principalele direcţii' trenuri, acccicrate, rapide si inferdlj':

•BAIA MARE,SATU MARE(prin Dej):15,05 : - ' -

'BISTRIŢA: 15,43 BRAŞOV (prin Dej): 1,49 'BUCUREŞTI (prin Sighişoara); 0,04;

4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt); 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;

GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00,12,58; 21,14; •ORADEA 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU; 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA(prinAIbaIulia);5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) ; 15,16 .•TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ; 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

+ | T A R O M

ORARUL CURSELOR TAROM

Din 1 anrilie 1996 Plecări din Cluj-Nap o ca -

8,20 şi 18,50 Plecări din Bucureşti

. 6,50 şl 17,20 d e l u n i p î n ă v in e r i .

S îm b ă tă : .Flecari din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti -11,35Preţ bilet; români - 54.700 lei

străini - 55 dolari. ■TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - -pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra TI:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. . ^• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN F O R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

Programul policlinicii fără plată “Familia Sfîntă”

1 - 5 aprilie 1996Medicină generală: dr. I. Boilă 1,2,

4,5 (10-12), dr. G. Răfan 3 (12-14), dr. M. Suciu 3 (10-12), dr.L-.Făt4(15-17), dr.C.Ioviţâ 2 (12-14), dr. C. Popa 4 (12-14), dr. S. Loga 2 (15-16),• dr.A.Waldraf2 (16-17); Interne: dr. F. Gherman 1 (15,30-17) si 3 (10-12), dr.A.Iancu 3 (11-13), dr.Gh.Uza 1 (12- 14), dr.Cs.SEakaes 3 (14-16); Pediatrie: dr. R.Mitea 2 (13-14), dr. M. Fritea 2(15-17), dr.D.Lupea 3 (13- 14), dr.M.Bayradar 5 (15-17), dr.A.Tempeleanu 1 (13-15); Reumatologie; dr. F. Bayradar 3, 5 (15-17), dr.I.Alb2 (12-14), dr.C.Zotta 1 (14-16); Ginecologie: dr.C.Fodor 2,4 (10-12); Chirurgie: dr.C.Cosma2,4 (10-12), dr.LGherman 1(15,30-17,30); Ortopedie: dr.Z.Popa 1 (12il4); Alergologie: dr.I.Itu 1 (12-14); Ecograf : dr.M.Călin 5 (10-12); Dermatologie: dr. H. Radu 4 (12-14); O.R.L.: dr.C-tinRădulescu 1 (12-14), dr.I.Mihali 5 (12-13); Psihologie: psiholog VL.Boilă 2 (15-17); Consultaţii la Clinica de psihiatrie: dr.Liana Fodoreanu 4 (12,00).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, Ja telefon nr.16-78-22 sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bL D12, ap. 12.

UN/PLUS Radio Luni,1 aprilie 6,00 Un alt început (Paula Pop şi

Felix Moldovan); 6,00 BBC; 6,30 VOA; 7Ţ05 Agenda Zilei; 7,15 Horoscop (I); 7,25 Revista presei; 8,00 Ştiri Uniplus;'8,25 Pompierii: în direct maior Liviu Cadar; 8,45 Sport; 9,00 Ştiri Uniplus; 9,15 Horoscop (II); 9,45 Informaţii utilitare; 9,55 Agenda zilei; 10,00 Ştiri Uniplus. 10,00-14,00 Show-biz Express (Rona) (stiri Uniplus la orele 11,00; 12,00 si 13,00). 14,00- 14.30BBC. 14,30-18,00Music Non Stop (Andra). 18,00-19,00 BBC; 19,00-21.00 Uniplus la Raport (Adrian Pomana şi Horaţiu Nicoară). 21,00-21,30 BBC. 21,30-23,00 Greatest Hi1s (Cristian Orlando). 23,30-0,30 Univers Rock (Sebastian Iletea). 0,30-6,00 Music by Night (Sebastian Hetea).

A „ . 1 Luni, 1 aprilieS L M e a a i o s o m c 6,00-9,00Cu noaptea-n cap (ştiri, sport, • m a*,7Mn* meteo, utilitare, muzică) (Cătălin

, Berindean). 9,00-11,00 Emisiunea în limba marinară. 11,00-13.00 Supersonic (Dj.Dreams). 13,00-14,00 Fiţi pe fază (”Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (GeorgetaTodgruţ). 14,00-15,00 CD Sonic (Călin Andrei). 15,00-16,00 Cosmosul dintr-o privire (SF magazin) (Marius Aciu, DuduBîndeaşi Călin Stănescu). 16,00-17,00 Qopote tubulare (muzică axeială) (Marius Aciu). 17,00-19,00 Sonic22 (VasileTruţa). 19,00-19,45 S.S.S.S.S. - emisunesportivă. (Sergiu Suciu). 19,45-20,00Povestea deseară (rubrica pentru copii). 20,00-22,00 Emisiuneajn limba maghiari 22,00- 23,00Qub 22 (Jazz). 23,00-24,00 Heavy Metal Magazine (Daniel Boroştean şi Sebestyen Zoltan). 0,00-6,00Muzică în pijama (Daniel Boroştean);

Luni, 1 aprilie 6,00-10,50 Radioprogram "Primul salut”. 10,50-11,00

Plus. Adnan Suciu. 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi 13,20-15,50

pvA' Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări si reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,50-16,00

,»«a - 16,00-17,30Muzică,ştiri,publicitate. 17,30^18,00CD Sport 18,00-19,00 Program preluat RF1.19,00-21,00 CD Radar'80-Dan

V.30 Muzif& iri- Publicitate. 21,30-21,35 Buletin de ştiri. 21,35-23,OOTalkShow. T)e-acultura -MirceaOliv.23,00-6,00Muzică.c+irt rnik1!/<iMA ^

S < 3 U R S I î ® V U T O

I B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor2): Orar: zilnic; 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbătă; 8-14, duminica; închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR; luni- jbi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăşlur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri; 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45;

. duminica - închis. . .■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 1 2 1 4 ) . Orar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45;. duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12-16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu :11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică; închis

■ Biblioteca Gubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ); Orar marţi: 18 - 19; joi, 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi': orele 16-20. ,

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de, Medicină şi Farmacie (Str. Avram lăncii 31); Orar: ! luni- vmeri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar; zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Oran miercuri:- duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C Dăicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis. :

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr,21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - i7; sîmbătă şi duminică; închis <

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi şchis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. .

ştiri, publicitate.

Programul Radio Cluj

Luni, 1 .aprilie: 6 ,00 Bună dimineaţa (Vă spune Cristina Pînzaru). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Rotonda literară, redactor Dora Pa vel. 10,30 Radiocircuit - emisiune ■ multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music shop, muzică de toate genurile pentru toate gusturile, prezintă Marius Merca. 12,00 Radiojumat transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Redactor Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 187266. Redactor: Anca Mureşan. 18,00 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Magazin sportiv, realizator Radu Sâplâcan. 20,00 Serata muzicală, redactor: Ciprian Rusu. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

Luni, l aprilie Programul 1: 13,00 Actualităţi;

13,10 TVR Iaşi. Est M eridian magazin; 14,00 TVR Cluj-Napoca;14.50 TVR Tim işoara; 16,00 Actualităţi; 16,.05 De luni pînă luni - retrospectiva evenim entelor politice ale săptâmînii; 16,35 Ne-am interesat pentru Dvs.; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici; 19,00 Atlas; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20,00 Actualităţi;20.50 Serial: Baywatch; 21,45 Transfocator; 22,15 Actualităţi;22.30 Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV: “Don Carlos” de F.Schiller; 0,35 Fragil.

Programul 2: 13,00 Politica între ideal şi real; 13,30. Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,20 Confluenţe (r); 14,50 Ecran de vacanţă: Şapte note ferm ecate; 15,50 D esene animate: Ursuleţii inimoşi; 16^0 Serial: Dedublarea; 17,05 Măseaua de m inte; 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18,30 în faţa dumneavoastră; 20,00 Arte vizuale;20.30 Tribuna nonconformiştilor;21.00 TVM Mesager; 21,30 Sfinx;22.00 Serial: Santa Barbară; 22,45 Magazin sportiv internaţional; 0,30 Muzica e viaţa mea!.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa; 8,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...;9.00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport Ia minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Film: O femeie face carieră (r); 12,30 Serial: Prindeţi-1 pe Smart (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea 13,30 Baby M. (p. I), (r) 14,30 Serial: Verdict: Crimă (r);15.30 Fotbal. Rezumat Anglia;16.30 Serial: Paradise Beach; 17,00

Povestiri din Bucureşti; 17,30 Serial: Capcana tim pului; 18,15 Sport magazin; 18,45 Sport la minut -ştiri sportive; 19,00 Serial: Oameni în toată firea; 19,25 . Ştirile: Pro Tv; 19,55 Doar o.vorbâ să-ţi mai spun.,.; 20,00 Film: Nepotul de aur (SUA); 21,50 Ş tirile Pro Tv; 22,00 Serial:M .A .S.H .;22,30 Procesul etapei (p.I); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Procesul etapei (p.II).

CBN: 18,00 D eschiderea program ului; . 18,05 Penalty {reluare): Emisiune sportivă; 19,00 Film artistic; ”Cliffhangcr” (USA 1993, cu Sylvester Stallone); 21,00

miOra locală (ştiri); 21,30 Sport - retrospectiva săptâmînii; 21,45 Carte de vizită; 22,30 Concert: Genesis; 0,00 Ora lo'cală (ştiri); 0,30 Avanprem ieră. M uzică; 1,00 închiderea programului.,

Mărfi, 2 aprilie 1996 ■ ■ P ro g ra m u l- 1; 7,00 TVM Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa1 Barbara (r); 10,05 Nomazii vîntului (documentar); 10,55 A şaptea pecete (r); 12,30 Desene animate; Grădina ascunsă ;13.00 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 15,40 Actualităţi; 15,50 Fii tu însuţi; 16,30 Convieţuiri. Azi: A rm enii; 17,20 Desene animate; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,30 Viaţa partidelor parlam entare; 18,55 M edicina pentru toţi; 19,25 Serial: Ţarzan;20.00 A ctualităţi; 20,50 Film: Servitorul (Anglia); 22,50 Reflector; 23,20 Actualităţi; 23,40 Vedete în recital la “Cerbul de aur” 1994: Paul

Young; 0 ,1 0 Gong; 0,40 Magazinul : notelor blue ,

Program ul 2: 7,00 La prima oră; ■ 9,20 Ora de m uzică;10,05 Magazin :*i - CFI; 11,30 Desene animate: Dragonii gemeni; 11,55 Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV “Don Carlos” f de F.Schiller; 14,00 Actiialilăţi; :| 14,10 Ala-Bala-Portocala; 14^5 | Magia filmului (documentar); 15,45 j Ritmuri muzicale; 15,55 D esene '1 animate : Ursuleţii inimoşi; 16^0 | Serial: Dedublarea; 17,05 23 de | milioane (p.I); 17,45 Serial: Iubiri j amăgitoare; 18,30 - 23 de milioane “1 (p.II); 20,00 Cu cărţile pe fa ţă Noutăţi ed ito riale; 21,00 TV N M esager, 21,30 între Da şi Nu;22.00 Credo: politica şi re lig ia j 23,15. Astă e muzica! ; . 1

. PRO TV: 7,00 Ora 7, bun i ] dimineaţa; 8,55 Doar o vorbă, sâ-î j mai spun (r); 9,00 Serial: C apcan -| timpului (r); 9,45 Sport la m in u t - | ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradis f Beach (r); 10,30 Film: Nepotul d j aur. (r);12,15. Fotbal R ezu m ă | Spania; 12,55 Ştirile Pro Tv; 1 3 ,0 | Serial: Oameni în toată firea ( ţ .J 13,30 Procesul etapei (r); 1 6 ,3 1 Serial: Paradise Beach; 17,00 Seria | M.A.Ş.H. (r); 17,30 Serial: C a p c a f | tim pului; 18,15 Sport m a g a z i i} 18,45 Sport la minut - ştiri sportivi ?19.00 Serial: Oameni în toată f ire j 19,25 Ştirile Pro Tv; 19^5. D o a r | vorbă să-ţi mai spun; 20,00 Seria |. Spitalul de urgenţă; 2 1 ,0 0 Seriî'J

-Secrete de familie; 21,50 Ştirile f ţ J Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,3 ,1 Deşteaptă-te, române!; 0,00 Ş tirii | Pro Tv; 0,05 Sport la minut- ştii; sportive; 0,30 Fotbal - Bundesligil2.00 Muzică; Meltdown. - -J

m Program ulteleviziunilorpnncabluŞl

Luni, 1 aprilie 199610,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Ingroapâ-mă la Niagara - film (r); 18,30 O încercare foarte curajoasă de a urca Everestul - documentar DW; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animatc;20,20 Arta de a trăi prin Yoga; 20,35 Crima iese la iveală - film; 22,15 Plan de atac ; 23,43 Bulevard Germania - reportaj DW?

PORTAL 2 '• t 9,45 Buletin informativ; 10,00 Al

- Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film; 13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc- documentare; desene animate; post m eridian; reportaje; film; telejurnal; seriale, muzică; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Ochii delictului - ITA1; 23,35 Casa Rusia- RT4.

i PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

s&îVCABLUsxl

-21,00 Mr. Coopcr - ITA1 ; : -2 1 |J Ochii destinului -TTA1; 23 ,35 Că Rusia - RT4. . - lî

IVC+10,00 Lumea în care trăim -, 10,

Dance club; 11,20 M a h a b h a r i 12,25 Halle şi Pace; 13,30 M a j ; mond sportiv; 14,30 U n - C a s Ş american ; 1 15,30 Poliţia s p a ţ i i ; 16,30 Post meridian; 18,00 gordian; 19,00 Desene a n i r t i ]

*19,30 Telejurnal; 20,20 V ra ja g h ij 22,05 Medalion; 22,35 C ă lă r i i fantomă; 0,05 Dancc c lu b ; 0 Linia fierbinte; 1,35 P re lu are D :

Luni, 1 aprilie 1996PORTAL 1 .7,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon NetWork; 9,45 Buletin informativ; 10,00 Al - Divertisment matinal - .serial; 10,50 Fleckl, prietenul meu - PR07; 13,00 Buletin informativ; 13,15 Ă l - Serial - Muzică; 15,15 Serial - Robii\sonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon NetWork; 18,30 A l ' - , Observator. - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,15 A l Documentar' - serial; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Victima frumuseţii - RTL2; 23,00 Ultimii vulturi - RTL2. ■ ' ■■■

Luni, 1 aprilie 1996TVC8,00 Antilopa - France 2; 9,00

Aripile speranţei - France 2; PR07 : 9,50 Cine-i şeful aici ; 10,20 Bill Cosby show; 10,50 Justiţie simplă; 13,00 O agentă inimoasă; 14,00 Căminul nostru zgomotos; 14,30

"Familia Walton; 15,30 Dragoste la prima vedere - ITA1; RT4: l(s,00 Madie şi David; 17,00 Un chip, două femei; 18,00 Ţiganca; 19,00 Renzo şi Lucia; 20,00 Forţa iubirii;

F A R M A C I IFarmacii cu serviciu perma­

nent Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. ’

Garda de noapte: Farmacia nr.2 "Perla", Str.Gh.Dojanr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

SC. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea M oţilor 10B. ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>protetică {ceramică) - \> chirurgie (rezecţii, Împlânte]

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 3-19,' sîmbăta 9-14

Pentru studenţi, pensionari, şomeri; reducere 20%.

2 9 m a r . - 4 a p r .REPUBLICA - Dragostea unui

preşedinte am erican - SUA -premieră (9; fl^JO; 14; 16,30; 19)* VICTORIA - Minţi periculoase -SUA-prem ieră ( 11; 13; 15; 17; 19) * A R TA -Jum anji-SU A (11; 13; 15; 17; 19). Duminică, 31 martie: B ra v e h a rt - Inim ă neînfricată - SUA (10; 13; 16; 19)* MĂRĂŞTI - sala A - Robin Ilood - Bărbaţi în izmene - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Suspecţi de serviciu - SUA (13,30; 15,30;

17,30) * FAVORIT - Nouă luni - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA; FO X -A ce Ventura- Un nebun în Africa - SUA - premieră; TINERETULUI - Ininiâ neînfricată - SUA. ' r V

DEJ: ARTA - T.Force - SUA- premieră; Jurassic Park - SUA; R ăzboiul iu b ir i i - India - premieră; Pasăre de noapte - Italia - premieră.

CÎMPIA T U R /II: MUNCI­TORESC - P u n c tu l z ero - România - SUA - premieră; Pisica neagra - Hong Kong - premieră.

GHERLA: PACEA - Avinash- India - premieră; Asasini - SUA- premieră; Richie Rich - SUA

■ Luni, 1 aprilie 1 9 9 68,00 Seriale - R14; 14,00 D e s j =

animate - ITA1; 14,45 Seriale - l‘; şi C5; 16,30 Film - Născută l i b a ; RT4; 18,30 Desene anim ate - j: 2 0 ,0 0 Roata norocului - c o n cu i C5; 21,30 Ochii delictului - fr'- ITA1; 23,35 Casa Rusia - f i lm R

• " ' ' ' ' ' ~ j '

f POLICLINICA 1 INTERSERVJS AW

d r . I’ascaly nr.5, cart. G heorgh*

INTERNE • C A R D IO LO G I NEUROLOGIE • :

PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE • 1

REUMATOLOGIE ECOGRAFIE'ALERGOI

-DERMATOLOGIE CHIRURGIE • O R T O P E D ! O.R.L. • OFTALM OLOGII

GINECOLOGIE* O N C O L O Q PEDIATRIE • U R O L O G II

ACUPUNCTURA j LABORATOR ii

(Biochimie » Bacteriologic jj Imunologic - Parazitologic i î

Determinare Rh » ;| Teste de sarcină - Antigen I U

' Elisa Test) / . i ZILNIC, Inclusiv D U M IN lQ ;'

orele 7 - 21 Medic de gardă; crcîe 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i

i a to i ii.41 .B 3 .

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L l N E

Sufletul" 05*1’1 'a •l'Spozi dumncavoastii- T ele fo r de noaptei teiefoiml v i t r

4 1 4 1' HZ i l n i c în t r e o re le 2 ^ - 2 -

luni, 1 aprilie 1996 ROZA VINTURILORA D E £ V A R U Ode Cluj 1

‘ MEMORANDUMUL PENTRU UN MODEL SOCIAL EUROPEAN” PREZENTAT DE FRANŢA FACE DIN LOCURILE DE MUNCĂ PROBLEMA

PRIORITARA A UNIUNII EUROPENE (l|(Reuter şi AFP)

Guvernul francez a adoptat un memorandum prin care recomandă Uniunii Europene să facă din locurile de muncă preocuparea principală pentru toate acţiunile ei şi să armonizeze legislaţia socială în ţările grupului “Celor 15”. ’' “Cînd 18 milioane dintre cetăţenii Uniunii sînt şomeri şi peste 50 de m ilioane sînt am en in ţa ţi, ,. , cu ‘exchiderea’socială, datoria Uniunii Europene este să răspundă îngrijorării cetăţenilor săi", se precizează în memorandum. “Dacă noi nu afirmăm voinţa sa socială şi umană, cetăţenii nu vor mai dori să' se angajeze în această mare aventură colectivă” care este construcţia europeană, se afirmă în document.

Memorandumul, care reflectă îngrijorarea că planurile privind introducerea unei monede unice europene începînd cu anul 1999 ar putea îndepărta Uniunea de cetăţenii obişnuiţi, > conţine propuneri ale p reşedintelu i Jacques Chirac pentru “un model social european”."Dacă Europa devine o entitate abstractă sau dacă avansează pe calea unică a economiei-şi a vinonedei, îi va lipsi esenţialul: voinţa şi adeziunea oamenilor, fără de care nu se poate realiza nimic important”, se afirmă în acest text ale cărui direcţii generale au fost prezentate de preşedintele Chirac în ziarul “Liberation” din 25 martie. : ,

Chirac^ care a făcut din

crearea de noi locuri de muncă şi din auste rita tea bugetară prioritatea sa principală în Franţa, a decla ra t în ’ faţa cabinetului:”Economia ar trebui - să se afle în slujba cetăţeanului, nu ’ ce tă ţeanu l în slu jba economiei”.

M em orandumul cheamă la armonizarea legislaţiilor sociale, dar nu oferă deta lii despre valoarea probabilă a salariului minim sau despre beneficii. Marea Britanie, condusă de un guvern conservator, se opune cu fermitate oricărei încercări de stabilire a unor drepturi sociale minime în cadrul Uniunii.

■ Preşedintele Jacques Chirac, c ita t de A lain Lam assoure, pu rtă to ru l de cuvînt guvernam ental, ă declarat că naţiunile din UE ăr trebui “să-şi reafirm e v a lo rile ” - deoarece “imaginea Europei tehnocrate â dezamăgit”. Chirac a susţinut în faţa miniştrilor săi că “Europă este depozitara în lume a unui model social ca reA constituie aportul său la mondializare. Noi, europenii, considerăm că deschiderea lumii este în mod evident purtătoare de bogăţii şi de progres. Dar nu acceptăm ca acest fenomen să fie însoţit de, excludere: A cest lucru este contrar valorilor, noastre” , a adăugat Chirac. “Acest model social cuprinde un sistem de protecţie socială care trebuie garantat, menţinut, consolidat, şi

-dialogul social ca element al progresului şi afirmarea rolului statului ca garant al coeziunii na ţionale” , a decla ra t el cabinetului.

MICHEL CÂMDESSUS AVERTIZEAZĂ CĂ O EVENTUALĂ REVENIRE A COMUNISMULUI ÎN RUSIA AR PUTEA AVEA DREPT CONSECINŢĂ

SUSPENDAREA CREDITELOR ACORDATE DE FMI(AFP, Reuter)

Michel Camdessus, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, a declarat că acest organism trebuie să acorde credite Rusiei în ciuda apropiatului scrutin prezidenţial, dar că în cazul în care un nou guvern'se va . dovedi deliberat com unist, îm prum utul va fi suspendat. • ■ ' :

Cu ocazia unei conferinţe de presă lă W ashington, Michel Camdessus a precizat că FMI nu doreşte să se am estece In alegerile prezidenţiale din Rusia, dar acest s ta t trebuie ,să îndeplinească anumite condiţii pentru a păstra creditul, iar aceste condiţii nu corespund cu econom ia p lan ificata de tip comunist. Comentînd decizia de a se acorda Rusiei un împrumut de 10,08 miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani şi avînd în vedere calendarul politic din

acest stat care va alege un nou preşedinte în iunie, Camdessus a

. declarat:”Cînd un stat a aplicat un program de‘ o manieră corespunzătoare, cînd are o

’ nevoie obiectivă de asistenţă financiară şi cînd are un proiect solid, a-i acorda un împrumut este o trad iţie şi o datorie a

- noastră” "Oricare ar fi decizia pe care instituţia noastră o va lua, ea este interpretată de o manieră politică”, a declarat Camdessus, care a precizat că în cazul Rusiei, “a nu-i acorda un împrumut ar fi fost un act politic” ; Directorul FMI a negat că acest împrumut istoric pe o perioadă de trei ani ar putea fi interpretat ca un sprijin acordat preşedintelui nis Boris

‘ Elţin, care candidează pentru un al doilea mandat prezidenţial. ”Nu in trăm în acest gen de raţionam ente” , a răspuns el, p rec iz în d că FMI acordă , împrumuturi unui stat^şi.nu unui guvern sau altuia, în caz de

alternanţă politică,"programul semnat cu FMI va continua sub forma sub care a fost negociat”; a afirmat el. “Dar dacă ar veni un nou guvern cu o nouă orientare economică, radical diferită, în acest caz ne-am aşezat din nou la masa negocierilor” , a continuat Camdessus,' care a adăugat că în cazul unei “abordări comuniste”, programul “va fi suspendat”. Mecanismul Lărgit de Credit (EFF), de 10,08 miliarde dolari pe o perioadă de trei ani, aprobat la 26 martie în Consiliul de administraţie, va fi vărsat în mod eşalonat urmărindu-se lunar

■ rezultatele economice ale Rusiei, şi . ale aplicării program ului. Potrivit lui Camdessus, primul credit starid-by. d^ 6,3' miliarde; dc dolari, acordat în urmă cu un an, “a : mers bine”. De aceasta dată asistenţa FMI şi aplicarea strictă a planului ei ar trebui să

’ asigure Rusiei “o balanţă de plăţi durabilă” în 1998. Creşterea

economică va trebui să atingă un ,> procent între 5 şi 6‘ la sută faţa de cel de - 4 la sută în 1995 şi +2,3 la sută în 1996. Inflaţia va trebui să se reducă la:6 sau la 7 la sută în 1998 şi să continue să scadă ulterior încondiţiile în care a atins procentul de 190 la sută în 1995. Deficitul bugetar va trebui să se reducă la 3 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) în1997, ceea ce l-a determinat pe Camdessus să afirme că “Rusia ya îndeplini acest criteriu al Tratatului de la Maastricht” la termen, apoi sub 2 la sută în1998. Rusia urmează să semneze pînă la sfîrşitul anului Articolul VIII din regulamentul FMI care garantează convertibilitatea rublei în tranzacţiile internaţionale. Program ul sem nat cu ' FMI p revede o accelerare a p rivatizărilo r şi in terzicerea oricărei reveniri la trecut, ca renaţionalizările, a specificat Camdessus. ;

“ISTORIA REVENIRII IN BULGARIA A EX-REGELUI, SIM EON”

(“Duma” nr. 52 din 1 martie 1996)

Reîntoarcerea în Bulgaria a lui Simeon al 11-lea de Cobourg este ; din nou uri su fe c t lă ordinea z ile i . Aşa t. s e . . întîm plă. întotdeauna cînd : este vorba de alegeri. De fiecare dată, el se întoarce fie ca preşedinte, fie ca ţar şi mai rar ca turist. Simeon ştie întotdeauna ce vorbeşte şi de aceea cei de la biroul său de presă nu trebuie să facă precizări.

INTEGRISMUL ISLAMIC CÎŞTIGĂ TEREN ÎN RÎNDUL LIBIENÎL0R

(AFP)C iocnirile din no rd -estu l

Libiei, care ar fi provocat recent moartea a 26 de islam işti şi poliţişti libieni, dovedesc că integrismul, odinioară inexisţent în Libia, cîştigă teren în rîndul populaţiei, apreciază mai multe surse,diplomatice de la Tripoli. Contactate telefonic la Nicosia, aceste surse afirm ă că “de aproximativ o săptămînă au loc operaţiuni de cu ră ţire de elementele duşman* infiltrate în regiunea muntoasă Darna în care accesul este interzis” şi că “mai multe cadavre, au fost văzute la spitalul din oraş", potrivit unor martori aparţinînd corpului medical.

Un diplomat african afirmă că a fost “alertat încă din seara zilei de 19 martie” de existenţa unor tulburări în regiunea Benghazi. Ulterior, călători sosiţi duminică la frontiera egipteano-libiană au relatat despre evadarea a 400 de islamişti din închisoarea din Benghazi spre D am a, la aproximativ 100 km în est. Atribuirea acestor, tulburări de către regimul colonelului Kadhafi unor “infiltraţi din Sudan sau din Egipt” , ca în iunie şi septembrie. 1995, “nu mai este plauzibilă”, asigură un diplomat occidental! Aceste tulburări nu puteau fi reluate iară a exista “ o continuitate care presupune com plicitatea şi sp rijinu l

\ populaţiei locale”, a continuat diplomatul. “Sînt v iz ib ile controale rutiere stricte, întăriri

vlirijate spre nord-estul ţării şi abcesul interzis în ultimele zile

spre regiunea Darna”, a relatat un alt diplomat european.

Cele două surse subliniază că dacă “fenomenul integrist nu este pretutindeni vizibil în Libia, şi mai ales la Tripoli, el cîştigă teren, îndeosebi în nord-estul ţării” , în jurul oraşului Benghazi. Locuitorii din această regiune,

-multă vreme centrul economic şi politic al Libiei, se simt lâ ora actuală “m arginalizaţi de un regim care durează deja de 26 de ani şi este pus la zidul infamiei de către comunitatea internaţională”, a continuat diplomatul. •

în restul ţării nu se văd “nici bărboşi, nici prozelitism, nici manifeste, nici predici înfocate”, constată un alt diplomat potrivit căruia “islamismul în Libia nu este măi im portant decît în

. Maroc”. “Caracterul reprezentativ a l grupurilor care difuzează comunicate în străinătate rămîne de'dovedit”, a adăugat acesta.

afectat” , apreciază la rîndul său un ambasador european.:■ Insurgenţii urmăriţi Ia Darna. ar aparţine unui grup integrist sp rijin it in iţia l de colonelul

"Kadhafi care s-a întors împotriva lor în urmă cu doi ani şi a ordonat, confiscarea armelor lor, potrivit călătorilor sosiţi în Egipt. 1

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂ

I R O M P R E S I

Na tio n a l n e w s a g en c y .

În tîln irile sale cu oamenii politici bulgari de rang înalt au fost mai mult întîmplătoare, în perioada cînd-Jeliu J e le v e ra lid e ru l U n iu n ii '; Forţelor Democratice (UFD), Jeliu Jelev a .re fu za t, în două rînduri, o întîlnire cu ex-ţarul bulgar, dar ca p reşed in te şi-a perm is o în tîln ire întîmplătoare care a durat doar două minute.

Subiectul “Simeon” a apărut la sfîrş iju l anilor ’80 cînd ex- m onarhul, a fla t în exil, şi-a exprim at dorinţa de a vizita Tîrgul internaţional de trofee de vînătoare de la Plovdiv. Din diferite, motive vizita nu a avut loc. La începutul, schimbărilor democratice din Bulgaria, prof. Jecev propune ca o soluţie pentru o ieşire a Bulgariei din criză o monarhie parlamentară.

în 1991 sosea la M adrid urm ătorul mesaj:”Să credem înainte de toate în noi înşine şi în propria ţară”; (neexcluzîndu-se, în prim ul rînd, pe sine). Pentru prima dată, el nu a negat că ar putea fi chiar şi preşedinte al Bulgariei, dar îl împiedică legea - Constituţia abia adoptată. însă, , tot în acelaşi an, bulgarii aud de la acesta declaraţia:”Eu nu sînt om politic, eu sînt ţar”.

’ în 1992 el "linişteşte” poporul cu o altă declaraţie;”Europa îşi va deschide- porţile pentru Bulgaria” , declarînd că modul de comportare al Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (al etnicilor turci) este constructiv şi înţelept, în cadrul unui interviu acordat

. postu lu i dc radio “V ocea Americii”, el cerea un referendum privind monarhia în Bulgaria.

în 1993 ameninţă cu abdicarea. El înţelesese că în B ulgaria lipseşte un sprijin larg şi deschis pentru cauza sa. Admiratorilor săi disperaţi le precizează că ar fi posibil ca următorul ţar pe tronul bulgar să se numească Kardam - primul. său fiu care a absolvit agronomia în SUA şi îi plăcea să hoinărească prin junglele Africii de Sud. în 1994, în a junu l alegerilor parlamentare, Simeon declară pe p o s tu l 'd e rad io . “D arik” că, în ce p riveşte coroana, aceasta îi aparţine şi dacă Domnul va vrea, în 1995 » va urca pe tron în pofida victoriei care se contura , P artidu lu i Socialist Bulgar (PSB).

în 1995, coaliţiile regaliste din Bulgaria s-au întrecut una pe cea la ltă în a-şi exprim a

- devotamentul faţă de Majestatea Sa si abia la 12 decem brie.

Sim eon a dcclarat că a sosit . timpul să se întoarcă în Bulgaria/

Pc scena po litică bulgară începe lupta dintre “curteni”. în accst c ad ru ' se . în ch e ic şi “Apelul” cclo'r 101 intelec tua l i ­la fel ca cei 101 dalmaţieni - semnat anul trecut şi adresat Majestăţii Sale. Prin intermediul rev is te i franceze “ A ction , Francaise” toţi bulgarii au înţeles că S im eon nu exclude posibilitatea de a candidă la. fu n c ţia de p reşed in te ' şi că , prevederile Constituţiei bulgare ;; nu-1 afectează deoarece el, plecat în străinătate fiind siîl

Sîntpregătite deja programele p riv in d sosirea ex -ţa ru lu i Simeon în Bulgaria, cortegiul, ■ bucătarii, serviciile şi biblioteca - tatălui său. în alte ţări cu formă d e . guvernare rep u b lican ă , bunurile regale sau imperiale de m u lt tim p deja , se a flă ca exponate în muzee.

C în d bu n icu l său a fost . detronat şi a plecat din Bulgaria

cu un tren special a dus cu sine vagoane întregi cu cele mai scum pe ob iec te d in P a la tu l - regal- după cum scrie, în cartea sa:?Amintiri despre vremurile p rin c ia re” . D obri . G ancev

- cunoscut intelectual bulgar de Ia începutul secolului nostru ;..;

"TREI ALEGERI, O SINGURĂ LECŢIE"I Sole - 24 Ore* din 5 martie 1996)

D in Spania ca şi dinI îndepărtata Australie a sosit

acelaşi dublu semnal; alternanţă | şi cen iru-dreap ta . Daca ne

La 9 martie două grupuri de . întoarcem cu mai putin de un an opoziţie libiene au anunţat eşecul ■ lim,sunei, tentative de asasinare a colonelului Kadhafi de către islam işti. ' “G rupul islam ist combatant" a revendicat într-un

I în urmă, găsim acelaşi răspuns şil î n cazul Franţei. în aceste trei,| ţări foarte diferite în privinţa■ tradiţiei şi a .instituţiile politice,J care au pus capăt unei lungi

com unicat această ten ta tivă | perioade de domiriaţie*socîalistă, comisă în februarie la Syrta | (13-14 ani), găsim o serie de

(nordul ţării). Numai diplomatul ■ elemente comune.african afirmă că, “în pofida J Un prim element comun estezec ilo r de m ii de sudanezi I faptul că în toate aceste ţăriexpulzaţi în 1995, problema | alegeri le au avut loc la scurt timpislam ism ului în L ibia şi în ■ după cea de-a doua criză gravă acelelalte ţări vecine provine \ petrolului, cea din 1979, care aesenţialmente din Sudan”. | generat o lungă perioadă de

“Evenimentele actuale sînt mai I fecf iu?e '. Socialjsutii,degrabă supără toare decît i in Frf ta, ‘a Sf * • « ■ -i * l i n octombrie 1982 su n Australia periculoase , iar regimul nu este |;n m a rt ie 1983 . ^

Al doilea element comun, de data aceasta pe plan extern, îl

: constituie, dorinţa şi orientarea celor trei-ţări spre o mai mare integrare economică în zone mult

.mai vaste: astfel, Spania a intrat în Comunitatea Europeană în 1986, Franţa în . tim pul lui Mitterrand a susţinut împreună cu Germania lui Kohl necesitatea

.accelerării procesului de integrare europeană, Australia a stabilit' relaţii privilegiate cu cea mai dinamică zonă - Asia - Pacific. ;

Al treilea element comun, pe plan intern, a fost tendinţa acestor guverne de a se axa pe crearea unui bloc social-politic format din noile elite politice ajunse Ia guvernare şi din sindicatele care au rolul de apărător al păcii sociale.

în toa te cele trei cazuri, analizate într-o perioadă medie de 13 -14 ani, rezultatul a fost

acelaşi: creşterea ratei şomajului v şi reducerea bugetului de stat; în ceea ce priveşte inflaţia, numai Franţa a reuşit să obţină rezultate bune, îns’ă după un început dezastruos. în 1980, înainte de co titu ră spre stînga , ra ta şomajului în Franţa era de 6,3 la > sută (în prezent este de 12 la sută), în Spania - de 11 la sută (acum este de 24 la sută), în Australia - de 6 la sută ( astăzi este de 9 la sută); D atoriile publice, raportate la PIB, au crescut de la 37 la 57 la sută în Franţa, de la 18 la 57 la sută în Spania, de la '25 la 34 la sută în' Australia. în ceea ce priveşte rata inflaţiei, ea a fost redusă în Franţa de.la 13 la 2.1a sută, în Spania - de la 15 la 4 la sută şi în Australia - de la 10 la 5 la sută. ..

Aceste date macroscopice nu exclud deosebiri specifice şi nu umbresc rezultatele pozitive ale.

administraţiei socialiste. Intrarea S paniei în C om unitatea Europeană a fost un mare merit al lui Felipe Gonzales, chiar dacă guvernul său a putut profita din plin de tendinţa de dezvoltară începută în u ltim ii arii ai guvernării lui Franco..,, r V

Guvernul laburist din Australia a făcut populaţia să înţeleagă că viitorul ţării depinde de o mai' mare integrare în zona Asiei, dar s-a decis cu întîrziere să reducă taxele vamale, să liberalizeze sectorul bancar şi, după o politică bugetară de austeritate practicată eîţiva ani, a revenit la deficit. ;

Nu se ştie cît de conştientizată este opinia publică d in ţări evoluate ca Australia şi Spania de faptul că economia mondială în ansamblu a intrat •deja într-o etapă incompatibilă cu orice tip de structură rigidă.

A D E V Ă R U L .c S e G l u i P A G I N A J U D E Ţ U L U I

[ u n i , f a p r i l i e 1 9 9 6

T U R D A - C L E P S I D R Â A K E A L I T Ă ţ i L I D R C O T I D I E N E 1

■aii—— — ------- ------“ ------------------- -------------------------« « J

D l B o jin N ico lae, lid eru l U L D R R , declară:

A doua oară, romii nu se vor mai lăsa păcăli|i!_ - C în d a fo s t p r im a ... păcă lea lă , dom nule B ojin?.- - D upă p rim e le , a le g e ri.

.După cum ş t i ţ i , (n-aveam^ de unde ş ti) no i am m ers cu Convenţia. C.ă ni . s-a prom is

' marea cu sarea. Şi ca fiecare om sărac cum sîntem şi noi, ne-am înghesuit crezînd că o să a jungem la îm părţitu l ... p lă c in te i . N ic i m ă c a r la firim ituri'n-am ajuns! D ar la ' ce să m a i’vorbesc? .

- B a să v o rb i ţ i , v ă ro g . O m ul c a re s-a a rs o d a tă , a doua o a ră ... " \

- A şa este. Pe lîngă faptul că eu sînt şi lider ăl U niunii L iber D em ocrate a R om ilor din R om ânia - F iliala Turda, am fost ales şi consilie r la primărie; în prim a fază, am fost m ereu curtat. Parcă

inâăstrâiciinlTuirdînfiinţarea la Turda a Subreăacţiei ziarului “Adevărul de Cluj" (sediul Primăriei, camera 22) înseamnă, de

fapt, un început de drum. Ca de fiecare dată şi acest începui nu este uşor. Dar, acest început, sîntem siguri, ne ş i vă oferă, stimaţi cetăţeni ai municipiului multiple posibilităţi de-a alege o cale plăcută, facilă, interesantă pe care să puteţi şi să putem să ajungem la un rezultat aşteptat: să fim prezenţi în viitoarea problemelor de orice natură ce ne înfrumuseţează sau dimpotrivă, ne urîţesc viaţa. Prin mijloacele noastre specifice (scrisul) să neaducem con tribu ţia , ........ .a " — a f ie c a re p e m ăsuratalentului,laîndreptarea s? I n / H n l s i f T a tot ceea ce este rău, •re tro g ra d , la A * * V l ' l ' W ţ l t Z L U p rom ovarea b inelu i,a rm o n ie i soc ia le , a ......... ' ' ■■: ......... ---------- «■;civilizaţiei. Nu vă fie teamă să vă exprimaţi părerile (în scris, evident), dovediţi prin toţ ceea ce faceţi şi întreprindeţi, că sînteţi activi, interesaţi ş i cu spirit de observaţie dar, cel mai mult, arătaţi că nu treceţi nepăsători c i dimpotrivă, vă pasă de orice problemăce ţine de viaţa noastră, de educaţie şi cultură şi de ce nu?, de condiţiile de mediu, agrement, sănătate, sport ş i cîte altele! <

Cînd aveţi ceva de spus, nu vă sfiiţi, invitaţi-ne sau vă invităm la noi. Vom f i oricînd disponibili să purtăm o discuţie amiabilă la o ceaşcă de cafea despre tot ceea ce ţine de cotidianul muncii şi vieţii noastre. Vă aşteptăm!

C tam ... mireasă. D upă aceea, deşi am 11 clase de liceu şi s în t; calificat în m eseria de m e c a n ic -a u to , c în d am solicitat serviciu, toţi mi-au în to rs sp a te le . P a rcă e ram c iu m a t. A m în c e rc a t să -i găsesc serviciu m ăcar soţiei mele: fie de măturătoare, fie îngrijitoare la un W C public. C ă nu sîntem pretenţioşi. ' N -am reuşit. Peste to t m -am lov it de un adevăra t z id a l tăcerii. D e altfel, ori de cîte o ri am a p e l a t la p rim ărie p e n tru a -m i . a ju ta un cbrisîngean fie în problem e de s e rv ic iu , f ie în p r iv in ţa lo cu in ţe i, am fo s t "refuzat peste to t. Şi doar ce i 6500 de rom i au ş i e i d e s tu le problem e, nu?

Pentru că n-am vo ta t cu cine ... trebuia, pînă aco lo ' s -a : m ers cu aran jam entele (vo iau poa te să - l p u n ă pe ţiganul recalc itran t.la p u n c t) ' am fost acuzat de furtul unei geci d in p ie le d in in c in ta restaurantului M aterna, loc în care eu niciodată n-am pus piciorul. Presiunile la adresa mea au încetat abia cînd am ameninţat că fac greva foam ei şi o să mă adresez unor foruri internaţionale.

- Se a p ro p ie a le g e r ile . S în te ţi d in nou ... c u r ta t , dom nule B ojin?

- B ineîn ţe les. N um ai un exemplu din atîtea altele, i n fiecare an organizăm un bal a l ro m ilo r . N ic i u n a d in som ităţile o raşulu i nu ne-a onorat cu prezenţa. La balul din 24 februarie a.c., am fost “onoraţi” de prezenţa a cîtorva d ire c to r i dc s o c ie tă ţ i c o m e rc ia le . M o tiv u l e s te lesne de înţeles, nu? Numai

că a doua oară, rom ii n u se v o r m ai lăsa păcăliţi sau cum se m ai spune, nu vor m ai da v rab ia d in m înă pe cea de pe ... gard! • - .. - î n s e a m n ă d o m n u le B o jin c ă deşi ro m ii au u n l id e r d in T u rd a ca re este şi c o n s i l i e r , , n - a u p r e a fo s t a ju ta ţi . D a sa u n u ? ;

- C eva am întreprins totuşi p e n tr u e i. Îm p re u n ă cu

■ d o m n u l S e c h e re ş l o a n , ' v icepreşed in tele U LD RR, am în fiin ţa t în 1992 o organizaţie d e a ju to r so c ia l. Ea funcţionează p e lîngă sediul nostru. A ctivitatea acesteia a fo s t axată , în principal, pe acordarea de ajutoare In caz • de deces. La ora actuală avem 140 m em bri cotizanţi (1500 lei pe lună), 2 m ilioane lei în b a n c ă ş i în c az de d eces a c o rd ă m fam ilie i sum a de -400.000 lei. Puţin, dar e totuşi ceva. D in cele 6500 fam ilii de rom i, 80% din ele au fost ajutate într-un fel sau altul.

C u acelaşi dom n Sechereş, ne -am lup ta t pentru a m ări n u m ă r u l ro m ilo r c a re să b e n e f ic ie z e dc o m a să gratuită la cele două cantine de a ju to r socia l d in 'T u rd a . A şa se face că din to ta lu l celor 400 asistaţi, _ 60% sînt rom i.

- în t r -o p e rio ad ă , au fost ad u se în T u rd a , num eroase a ju t o a r e d in s t r ă in ă t a te . R o m ii n - a u b e n e f ic ia t de ele?» y v / . , / '<■

- P u ţin . sau deloc. O spun cu reg re t ş î nu din răutate. Pe , noi' ne-a aju tat o organizaţie din G erm ania cu haine pentru c o p ii ş i m e d ic a m e n te . S u rp lu su l am încerca t să -l aco rd ăm celorla lţi nevoiaşi. C ă nu sîn tem aşa de negri la suflet pe cît sîntem la-culoare! D in fondurile^ o rg an iza ţie i n o a s tre am m ai cu m p ăra t re ch iz ite p en tru cop iii d in d o u ă c la s e de la Ş c o a la g e n e ra lă n r. 3 . U na e s te form ată num ai din copii de rom i (nu ştim din a cui idee), în a doua qîat şi cîţiva cop ii s ă r a c i-d e ‘rom âni. De unde se vede că săracii nu s e . bucură de un statut mai aparte decît noi.

- C am cîţi copii de rom i s în t şco la riz a ţi?

- 60% din totalul existent. Părinţii lor nu ■ prea au cu ce-i purta la şcoală. Că s-au desfiin ţat uniformele şcolare (cine-o fi avînd această ilustră idee?). V ă daţi seama în ce situaţie sîn t puşi, în condiţiile econom iei dc piaţă, nu numai copiii dc romi? >

- D o m n u le B o j i n a ţ i r id ic a t p ro b lem a cop iilo r. U n sub lcc t dclicat, d u rero s c h ia r , d a c ă ţinem c o n t 'd e re a lită ţi: o m arc p arte din

■ copiii de ro m i m ai p rac tic ă ce rş itu l, m a i fu ră , m ai ...' - C hiar dacă este dureros, ad ev ăru l trebuie spus. A şa esţe. C unoaştem şi, n o i'c ă o serie de copii de rom i sînt

'o b l ig a ţ i de ; p ă r in ţi , să cerşească pentru a avea ei cu ce ju ca lâ ... Bingo! Pentru a reduce din acest fenom en ca şi din acela a l delincvenţilor, am luat legătura cu poliţia. A m încheiat un protocol prin care le-am cerut ajutor, noi oferindu-ne sprijinul total.

C artieru l Poiana a fost şi ră m în e p e n tru no i ş i nu n u m a i, o a d e v ă ra tă calamitate^ A v e m aici copii care au îm plinit vîrsta ; de112 ani şi ei sînt înscrişi pe clasa I la prim ăvară. A m solicitat ca astfe l de copii ca şi alţii cu hand icap , să fie tr im işi la şcoala ajutătoare din Hişiua. N -am prim it nici un sem nal de încuviinţare.

- D o m n u le B o jin , în în c h e ie re a a rtico lju lu i, ce d o r i ţ i s ă le . t r a n s m i t e ţ i ro m ilo r?

- în prim ul rînd, să înceteze a-şi m ai vinde apartam entele sau casele pe bani de nim ica. B anii se duc cum au venit dar ei de unde îşi vor mai face rost de adăpost?

- C u alegerile?- în privinţa ăsta o să mai

d is c u tă m . O d a tă am fo s t păcăliţi. A doua oară, nu!

De ce s-au dat în public, gardienii publici din Turda?

Apest lucru vroia să-l afle şi mai ales să-l înţeleagă şi domnul ing. Petru Litan, vicepreşedinte al C onsiliului local judeţean care,' avea să modereze discuţia purtată la sediul primăriei din Turda, în urma (nici nu ştim cum să-i spunem) unui conflict iscat între Corpul de Gardieni Publici din Cluj şi 33 gardieni publici ce deservesc obiectivul SC “Chimica” SA - Turda.

Ce s-a întîmplat de fapt? Prin luna-ianuarie a.c., se crease un precedent: 50 gardieni publici de la SC “Cimentul” SA, au fost disponibilizaţi. Din motivele pe care o să le aflaţi mai jos, alţi 33 gardieni publici de la “Chimica”, au primit preaviz de 15 zile. Unii cunoşteau adevăratele motive, alţii nu. Tocmai de aceea, ing. Petru Litan, a dorit să afle, în detaliu, toate motivele reale ale “cazului” de la Chimica şi a pus întrebarea: .

- Ce v-a determinat să vă adunaţi Şi să alertaţi Consiliul local judeţean?

O în trebare firească^ D in păcate însă domnul Badea (ales reprezentant al gardienilor), prin întrebările puse celor prezenţi la şedinţă, a creat un paradox: la un moment dat, cei prezenţi,n-au mai înţeles pe cine apără-pe gardieni sau pe chimişti? M otiv pentru-care. a şi fost

- întrerupt de dom nul Litan: 1- D om nule, apără-i pe

gardieni că pe ctum iştiîi apără, ■dacă este cazul, domnul ing. Coşara, managerul general care este aici de faţă!

Şi din motive de spaţiu, redăm do ar citeva din multitudinea

. do lean ţe lo r în d rep tă ţite ale gardienilor: garanţia locului de muncă, mai multă transparenţă în tre re la ţiile d in tre C orpul gardienilor publici din Cluj şi subunitatea din Turda, stoparea w o r încercăr i de-a dim inuarealizările celor din Turda şi înfinal, destituirea domnului- col, (r) Vasile Roşea, şeful Corpului judeţean al gardienilor publici, pentru unele abuzuri (se susţinea în solicitare). ; • :

După dezbaterile purtate s-a dovedit că preavizul de 15 zile dat celor 33 gard ien i de la Chimica, nu mai avea- obiect.; Fapt subliniat şi de domnul ing. Coşara, managerul general al chimiştilpr. Şi-atunci? N i s-a părut de-a dreptul absurdă, ca să nu spunem altfel, pretentia domnului coj. (r) Roşea Vasile de-a nu accepta oferta, după noi generoasă, a ing. Coşarâ, de-a ' plăti gardienilor de la Chimica 85% din cuantumul salariului şi re ţinerea a 15% p în ă la acoperirea valorii unor pagube pricinuite de autori necunoscuţi. D eşi... .“eătană ■ b ă tr în ă”, argumentele col. Roşea n-au

: convins pe nimeni. Adică cum să convingă? Gardianul public c în d a sem nat co n trac tu l individual de muncă, a ştiut la ce se expune. Tocmai de’aceea, la angajare, li s-a p retins o’ garanţie materială în valoare de 5 milioane lei. Şi atunci de ce să m ai căutăm... justificări? Chimica â fost prejudiciată (s-a spus m ai m ult în surdină de au tori necunoscuţi, cu d istrugerea u n o r bunuri în valoare de cca. 80 milioane lei). Pînă la prinderea făptaşilor, cine

• să suporte paguba? Chimica care şi-a angajat oameni de pază sau gardienii care, prin atribuţiile de serviciu, trebuiau să evite sau să-i prindă pe făptaşi?

Ing. Coşara, după noi, n-a prea judecat cu legea ci mai mult cu mima. Oferta făcută de-a reţine 15% d in sa lariu l ce lo r 33 gardieni, pînă la recuperareapagubei, ni s-a părut echitabilă.T otuşi este vorba şi de o problemă socială: să- arunci în şomaj ^încă 33 de oam eni? Replica dom nului ec. Petru M ălai, şeful unei d irec ţii

judeţene, a repus legea în locul ci firesc: , / , .

-G ard ien ii p u b lic i sîn t profesionişti. în această calitate ei trebu ie s ă , răspundă de in teg rita tea ob iec tive lo r încred in ţa te spre» pază. Şi material, cînd este cazul. în p riv in ţa transparen ţe i, sînt întocmite bilanţuri contabile din care doritorii pot afla ce a făcut Corpul de gardieni judeţeni, cu un fond sau altul obţinut şi prin m unca c e lo r -d e la Turda. Dealtfel a fost şi o şedinţă - de bilanţ în care a fost explicată în treaga ac tiv ita te financiar economică a corpului. f- Discuţiile au fost cantonate

asupra unor probleme legate de sta tu tu l de funcţionare al gard ien ilo r pub lic i,’ 'de salarizarea lor etc. Cum nu s-a pu tu t a junge, la un consens deplin (opiniile domnilor ing. Coşara şi col. (r) Roşea fiind diferite) domnul ing. Litan a propus continuarea discuţiilor la nivel de judeţ. Cu participarea unor jurişti sperăm.că această neînţelegere a gardienilor va fi tranşată, în -sp iritu l legii, în beneficiul ambelor părţi.—•'* » • . * ’ VACANTA DE PRIMĂVARĂ

La C lu b u l c o p ii lo r .ş i e levilor d in Turda, activitatea nu num ai că nu va înceta pe

. p a r c u r s u l : v a c a n ţe i de prim ăvară, dar dim potrivă va cunoaşte noi valenţe. -■: •;■.,. -

D u p ă c u m ne in fo rm a doamn*# prof. M aria M arcu, d ir e c to a re a c lu b u lu i , în p e r io a d a . v a c a n ţ e i , î n majoritatea cercurilor tehnico- ap lic a tiv e se v a m unci la f in a liz a rea a c tiv ită ţi lo r de perform anţă. C oncom itent şi p e n tru v a r ia ţ ie , v o r fî o rg a n iz a te c o n c u rs u r i de c a r tu r i a e ro m o d e le , , în d o m e n iu l c o n s t ru c ţ i i lo r , elec tronicii, artă p lastică şi modelaj în lut.

Pentru a ie ş i d in m ed iu l poluat al Turzii, în cele două săptăm îni de vacanţă, copiii şi e le v i i de la C lu b v o r participa la diferite excursii tem atice ce vor fi organizate pe V alea A rieşului şi în zona M unţilor A puseni precum şi în a lte lo c u r i de in te re s turistic. D in paleta activităţilor de - v a c a n ţă , am m ai c o n se m n a t: s e s iu n e a de com unicări tem atice (50 de ani de la crearea ONU); 90 de ani de la prim ul zbor al lui T ra ia n V u ia ; F e s t iv a lu l naţional de dans m odem de la Dej.

M ai am in tim apoi că în c a d ru l a c t iv i tă ţ i lo r de p e rfo rm a n ţă d in c a d ru l

ID E C A R -2000, de a se m e n e a , cop iii şi ;elevii tu rd em se pregătesc de ne acum pentru ca ^10-12 um i a . c , cînd va avealoc un concu rs pe aceastătem a, să fie purtătorii demni a i u n o r t r a d iţ i i valoroase dezvoltate la acest club care se m îndreşte cu multe trofee cîş tigă te în urm a unor astfel de confruntări. ■'.'.;

Alina BOŢIOCABATOR PENTRU SACRIFICAREA ANIMALELOR

De multă vreme, în Turda, s-. simţit nevoia unui abator pentn sacrificarea animalelor în condiţi de dep lină siguranţă, c respectarea normelor igienico sanitare prevăzute de legislaţia î: vigoare. ■

Acestui deziderat major i-â di împlinire'de fapt,' cu cîtevalur în urm ă, firm a SC “Dolha Poiana” SRL. O firmă condus cu multă abilitate şi competent profesională de patronul acestei; domnul Vasile Dolha: Abatom

. construit, de curînd în cartieru Poiana, şi dat în folosinţă cuprinde sala. de sacrificare bovinelor, porcinelor şi ovinele iar la etaj, centrul adm inistrat!' a l f i rm e i . A c e s t a b a to : m odern com pletează sa lb a d unităţi econom icc ale firm e i d o u ă m a g a z in e cu p r o f i a lim entar, un a telier p e n tn preparate din carne şi...- -In curînd vom da în funcţiune

ne spunea domnul Dolha V as ii încă un m agazin cu prof* alimentar şi fiindcă în L uncai avem deja terminată construcţi unei ferme pentru creşterea d bovine şi porcine, urmează să populăm.f Elena V A ID 4

OLANDEZII NE-AU Întors vizitii

în aceste zile, o delegaţie Companiei de apă"A quanet’ com panie îm pu tern ic ită d Guvernul Olandei să derulezj pen tru Rom ânia o f in an ţa i nerambursabilă în valoare de c a600.000 guldeni pentru întărire.! instituţională a sectorului di alimentare cu apă din ju d e ţ u Cluj, ne-a întors vizita la Turdaj

La sediul primăriei, oaspeţi! împreună cu delegaţia turdeani ce în urmă cu cîteva luni le v iz ita t ţa ra , au d iscu ta t, la concret, modalităţile de ap licau a unor soluţii care să conducă k îm bunătăţirea sistem elo r dc alimentare cu apă po tab ilă s municipiului Turda, a sistem ulu; de canalizare, de epurare'a apelo: uzate, probleme privind poluarea cbn to rizarea , leg islaţia J j dom eniu, p o s ib ilită ţile ' d< asociere în firm e m ix te management financiar-tehnic e tc

După discuţiile purtate ' lj p rim ărie , o landezii au f o s in v ita ţii RATACFL p e n t r i continuarea dialogului în vederej nom inalizării obiectivelor cc urmează a Ti materializate p r i r colaborare în beneficiul părţiloj implicate, a turdenilor în special şi a ce tă ţen ilo r judeţu lu i î t

'general. . ' v’ .)ing. Tiberiu O v id it

HELEF

(V ) luni, 1 aprilie 1996 ARTĂ-CULTURA Â D E V A f R U C d e C l u j

prem ieră la Teatrul N aţional Cluj

@ OT®0aii lui

PirandeSBoSeara de 30 martie 1996 a fost

-jentru viaţa teatrului nostru un cmn frumos al istoriei artei

histrionice. Poate că acel înger xterminator, patron al vieţii,

po rţii şi-talentului despre, care ;cria cîndva Rainer Maria Rilkeii-a îndreptat una dintre rarele, ;ale priviri blînde asupra acestei tagiuni. Indiferent de genul

ibordat, colectivul actoricesc (şi le fapt întreg co lec tivu l eatrului!) a mers din succes în :ucces. .Această divagaţie :ste necesară pentru că cine oacă ASTĂ SEARĂ SE IMPROVIZEAZĂ îşi asumă un •isc enorm. Piesa este acel ‘quadrodimensional biotemporal” a care visau filosofii timpilor ncerţi de la începutul secolelor: \ctorul îşi joacă propria piele şi' iropria viaţă. Este teatru în teatru.

Asta ar fi o formulă simpla. Au pfacticat-o şi medievalii, sub ichiul necruţător al Inchiziţiei, în: piarile “m istere” , apoi

nascentiştii, “teatrul gol” etc. 'lumai că regizorul acestui pectacol - Anca Bradu Panazan 1 ştie pe marele Luigi Pirandello ie de rost. Anca (şi astă se vede oarte bine din spectaco l)

’.unoaşte două. dimensiuni ale ,'ieţii lui Pirandeilo: tragedia unei /ieţi anoste, trăită lîngă o nebună ii puterea sa de a crea o nouă brmă de artă: proza ş i ’teatrul nodern. De fapt, avem în faţă o înără doamnă care a prins acele agi rotiţe ale “, ex isten ţei

lramaturgului: apăsarea vieţii :ale şi dorinţa sa de descătuşare. .

Arhitectul Horaţiu Mihaiu a nţeles perfect sensul sufocării

si a creat un spaţiu (nii sicilian

iSEsrw»,

\ ■ ~ i

, î v '

u C 4•»*

' “Actorii la Operă"- Foto: I. PETCU

tipic, cum se sugerează în text) a l ide ilo r m asacrate, al sentimentelor ucise poetic, dar ucise. Şi să nu uităm costumele Vioarei Bara unde se întîlnesc Istoria şi Iluzia. O foarte bună înţelegere a adîncimilor sufleteşti sădite în .personaje!. Acel alb tu lbu ră to r ce am inteşte de, puritate, demnitate, dar şi de moarte., Actorii au fost aleşi cu o mare

fineţe. Aici .jocul din joc era important. Melania Ursu (“Actriţa de caracter Doamna Ignazia”)' este cea pe care o cunoaştem. Rolul de mamă siciliană, cu ifose şi iluzii se face cu-o precizie matematică. Tragedia acestei doamne se construieşte frumos şi tenade. C re ieru l, dem onul, conducătorul, acel “D octor H inskfuss” , ce l ce conduce, destine le ac to rilo r, calp Dumnezeu,-radiază din puternica p e rso n a lita te , a Iui M arius Bodochi, ce şi-a format deja un stil din seducţia morbidă. ^ .D espre D o rin ‘ A ndone (“Actoruî principal - R icoVem ”) nu putem spune decît un singur lucru; el şi-a jucat destinul de fiecare zi. Natural, puternic, cu bobul de piper al prefăcătoriei

necesare din rol, el a fost actorul. -De aproape l-a urmat Ileana

■Negru (“A ctriţa principală Mojnina”), ce-şi dezvăluie rar marele talent de tragediană'. Recitalul ei a rămas la inimă. Viorica Mischilea (“Cîntăreaţa de cabaret”) a fost acea “prezenţă din minte”, obsedantă şi de care ne temem cel mai mult; finul echilibru d in tre dragoste şi moarte. Un rol greu, frumos şi bine împlinit.. în sfîrşit, Petre Băcioiu ("Bătrînul Actor Comic”) are, după mult timp, un rol pe măsura sa. Acest nobil slujitor al

' Thaliei poate să fie ceea ce este.. Talentul său îl face să se apropie

foarte mult de existenţa autorului piesei. A cest c instit tată de familie ştie să-şi joace drama. De fapt, el este lin P irandello deghizat.. Cine Va citi v iaţa autorului va înţelege.

Dana Trifan (“Totina”), Irina W intze (“Nene”), loan Isaiu ( “N ard i”), Sorin M isirianţu (“ S are lli”), D oru Surcel (“Belcredi”) au roluri egale cu

^primii, dar autorul i-a înscris în partitură mai mult ca un subtil sprijin al dramei. Oricum, toţi actorii sînt egali prin- puterea lor de a exista, de a fi prezenţe

scenice prin verb şi mişcare.Spectaco lu l este foarte

com plex, extrem de dens şi condus cu o luciditate frumoasă. •Muzica lui M arius M archiş crează acea irealitate cuvenită acestei piese, menite să stea undeva la marginea dintre Rai şi Iad. M işcarea scenică a fost dirijată de Mălina Andrei şi ea există ca necesitatea respiraţiei. Doamna Georgeta Orlovschi n-a făcut decît să-şi pună în valoare

; acel “ochi” al muzicii, răzbătător, dincolo de brice fals.

Să nu-i u ităm pe cei fără de care acest spectacol ar fi fost im posib il: B iro ' E szter, “genera lu l” tehn ic , Jenei M oldovan, un lum inist deja

‘celebru pentru subtilitatea lui, şi .im pecabila sonorizare a. lui Lucian Pentican.

Oricine a văzut şi simţit marele succes al teatrului nostru, din această ambiguă primăvară, îşi va aminti că gloria frumosului se face numai cu oameni adevăraţi.

' Păcatul şi virtutea stau în actor. Şă-1 iubim, pentru că nici o seară nu se- improvizează: Se 'Creează pe rupte!

Dorin SERGHIE

S i m p o z i o n u l N a ţ i o n a l

‘ TRASEE TURISTICE SI ISTORICE. SATUL Şl MONUMENTELE SALE ISTORICE’

• E d i ţ i a a I l I - a •

Mîine 2, miercuri 3 şi joi 4 aprilie a.c., la Cluj-Napoca, Sibiii şi CÎInic se vor desfăşu ra lucrările celei de a IlI-a ediţii a Simpozionului Naţional intitulat: “Trasee turistice şi istorice” , avînd ca tem ă “S a tu l . ţ i monumentele sale i s t o r i c e ” .Manifestarea,' de a n v e r g u r ă naţională, care se bucură de o p a r t i c i p a r e im presionan tă , este organizată de: A cadem ia R o m â n ă ,In s titu tu l de A rheologie şi Istoria Artei Cluj- Napoca, Fundaţia Hanns Seidel, M uzeul C ivilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra” din Sibiu, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca şi Asociaţia “Ars Transilvaniae” din-România.

L ucrările sim pozionu lu i debutează mîine, la ora 9,00, la M uzeul Naţional de Artă ,din C luj-N apoca. C u v în tu l ' de deschidere va fi rostit de dr. M arius Porum b, m em bru corespondent al A c a d e m ie i. Române, director ăl Institutului de Arheologie şi Istoria Artei. Şi-au anunţat participarea, cu • comunicări: prof. Tiberiu G raur (M uzeul E tnografic al T ransilvan iei): “L ocuri şi monumente în structura, satului trad iţional rom ânesc” ; P e tru Poantă (Inspectoratu l pen tru Cultură al judeţului Cluj): “Satul rom ânesc ca utopie” ; d r.a rh . C ris tian M oisescu (D irec ţia M onum entelor Is to rice ): “Monumentele istorice rurale, parte integrantă a patrimoniului cultural naţional”; Cornel Gaiu (M uzeul Jude ţean B istriţa ): “Comunitate şi valoare istorici”; ' C onstan tin Şerban, G abrie la Nifulescu (Asociaţia naţională de

Pelerinaj imaginar la GOGASînt, astăzi, 115 ani de cînd

v ed ea lu m in a z i l e i , la R ă ş in a r i, p o e tu l n a ţ io n a l O c ta v ia n G O G A , a c ă ru i c re a ţie s -a în ă l ţa t p e n tru eternitate “dintr-o puternică şi îndelungată ardere interioară, dintr-o incandescenţă psih ică învăluită aparent în tăcerile re sem n a te a le u n u i s u f le t în d u re ra t şi z b u c iu m a t în adîncuri” . “ S tau de v o rb ă cu el, de o v ia ţă mi-e d o r de el, dc oam enii de a ltă d a tă , de v r e m u r i l e d e - a t u n c i , d e frum useţea şi d is tinc ţia unui tim p ca re n u se m ai în to a rce n ic iodată” - îm i m ărturisea, zilele trecute, fiica p o e tu lu i, d is tin sa p ro fe so a ră d e p ia n G can ina L uca . A r fi dorit ca astăzi, la Ciucea, să-i poată , pune la căpătîi; o floare, lui, tatălui şi poetului, de uriaşă forţă şi nemăsurat talent, pe care istoria literară l-a trecu t în n e m u r ire . îm p re ju ră r i potrivnice nu i-au perm is săo facă. Va aşeza însă , ca-n

I

alte dăţi, o floare la fo to g ra f ia părintelui său, pe care î l venerează ş i la c a re . se în to a rc e în m o m e n te le de singurătate.

Ne permitem săo facem şi noi, simbolic, discret şi cu în treaga admiraţie faţă deo m ul. şi a rtis tu l GOGA care, s u p u n î n d u - s e a u t o a n a l i z e i lucide, mărturisea:“A n r c re z u t că u n s u f le t c u ra t pus ori şi unde îsi r e v a r s ă lu m in a lui ca un opaiţ în întunecim ea unei c h i l i i ... A m crezu t că îndrăzneala cinstită c a re se n a ş te în su f le te le robite de frum os trebuie să ducă acolo, în m arele a telier

I I I

a--

a l v ie ţ i i u n d e se d o sp esc forţele unui popor” .

M ichaela BOCU

Lansare de carteAstăzi, 1 aprilie a.c., va avea loc, la Năsăud,- lansarea cărţii

profesorului dr. Teodor 'Tanco, intitulată: “ ACADEMIA ROMÂNĂ 1866-1996. Academicienii năsăudeni ţi bistriţeni”. Lansarea va fi găzduită de Biblioteca documentară, donată de către năsăudeni Academiei Române. Apărută la Editura clujeană “Virtus Romana Rediviva”, cartea este prefaţată de acad. Ştefan Pascu şi apare în preajma aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea . Academiei Române. ; t ' M.B. I

TEODOR TANCO

ACADEMIA ROMÂNĂtS6M996

ACADEMIQEMH NisiUOEW $ IOTHJBJI '

Concertul aniversar a l ANSAMBLULUI

DE PERCUŢIE

>

i î ţ t, *. i 1 - -

i m

. r \

i

Sîmbătă seară, în faţa unui public foarte numeros, entuziast şi receptiv la sonorităţile muzicii contemporane, ANSAMBLUL DE PERCUŢIE al Academiei de Muzică “Gh. Dima” din Cluj- Napoca, ansamblu condus de la înfiinţare şi pînă astăzi de prof. univ. Grigore POP, a susţinut concertul său aniversar, cu ocazia îm pliniri a două decenii de existenţă a ansamblului. Cuvîntul introductiv i-ay aparţinut prof. univ. dr. V. Timaru care, pe lîngă recursul la memorie, a subliniat m erite le incontestab ile ale ansamblului In a-şi fi cîştigat statura de creator de şcoală, care a înnob ila t - prin m ăiestria interpretativă a conducătorului şi membrilor săi - universul sonor al muzicii secolului XX.

A fo s t p rezen ta t un film documentar, dedicat ansamblului sărbătorit, care a marcat momente din activitatea concertistică a acestuia. în recitalul extraordinar

susţinut sîmbătă seara, pe scena Sălii Studio a Academiei de M uzică din C lu j-N apoca, ANSAMBLUL DE PERCUŢIE a interpretat piese ce i-au fost dedicate de compozitorii: C. Rî- pă (“Terra”), V. Timaru (“Inter­mediu”) ,^ . Cojocaru (“Eleusis”), A. Pop (“Hexagon”), H.P. Turk (“Scene”), P. Szegd (“Incantaţii”),- V. Herman (“Phonologhion"), C. Ţăranu (“Sonata rubato"), E Terenyi ( “Skai-Skep” ), N. Brânduş (“Dans Ak-sak”).

într-un spectacol de sunet şi lumină, în care ritmul a indus cînd atmosfera de frenezie generală, cînd pe cea de pace senină şi adîncă, în care imaterialul s-a dezlănţuit în efectul junetului asupra luminii şi invers, au mai evoluat: Â urel M arc - oboi, Cvartetul PRO MUSICA NOVA, Alexandru Melac - pian, Liviu Moga - contrabas, M arimbas Cvartet.

- M ichaela BOCU

tu rism rural şi eco log ic I T îrgovişte): “M onumente şi tu rism \ ru ra l. Legislaţie ; internaţionala”. i

La o ra 12,00, la M uzeul I Naţional de Artă va avea Ioc ,'

v e r n i s a j u 1 expoziţiei de p ictură . şi s c u i p t u r â , v ’ intitulată “Satul - j civilizaţie şi cu ltu ra” , cu lucrări din p a t r i m o n i u l ; m u z e u l u i . E xpoziţia va fi prezentată dc' dr. v ' ' Negoiţă Lăptoiu. v în cursul după--

amiezii de marţi, participanţilor Ie-a fost rezervată o deplasare pe traseul Cluj-Napoca - Alba lulia- G eoagiu Băi (G erm isara), urmată de vizitarea vestigiilor arheologice de la Germisara. Prezentarea acestora va fi făcută de că tre dr. A driana Rusu, directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. -

M iercuri, 3 aprilie , manifestarea va continua la Sibiu, _ fiin d găzduită de M uzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra”. Cuvîntul de salut adresat p artic ipan ţilo r va aparţine d irec to ru lu i m uzeului, dr. ■ Corneliu Bucur.- V or susţine comunicări: dr. Corneliu Bucur (M uzeul “A stra” Sibiu):. “ M onum ente de tehnică populară” ; Simona Mu n tea nu (M uzeul E tnografic ' . al T ransilvaniei): “ O rien tarea ,; «străinului » în satul tradiţional ra p o r ta tă la construcţiile sem nificative ale aşezării” ;, : G abriela Niţulescu (Asociaţia naţională de turism rural şi cco log ic T îrgovişte):“M onumentele de arh itectura ' trad iţională .,_ „K ealjtâţi ■- şi_ perspective în jndeţul Dîmboviţa”; d r. M aria Bocşe (MuzeujX. E tnografic a l T ransilvaniei): “Dihotomii semantice ale locuinţei: trad iţio n a le rom âneşti” ; Ecaterina Angelescn Ţânţăreanu ’ (Muzeul Judeţean Alexandria): “Ctitoriile Bâlâcenilor, potenţiale obiective turistice”; Adrian Ioniţă (In s titu tu l de A rheologie Bucureşti): “Monumente istorice de pe Valea B îrsanului, ju d .' A rgeş” ; d r. A lexandra Rus: (Muzeul Naţional de Artă Cluj- r1 Napoca): “loan Budiu, pictor al satului transilvan” ; dr. Marius Porumb (Institutul de Arheologie: şi Istoria Artei Cluj-Napoca): i “Monumente istorice şi de artă , d in M irg in im ea. Sibiului” . ; Sesiunea de comunicări va fi ;■.! urmată, de vizitarea Muzeului, f Tehnicii Populare din Dumbrava - : Sibiului. După-amiaza, de la o ra ' ;14,00, - excursie de documentare ; în satele din Mărginilnea Sibiului.

Joi, 4 aprilie, la ora 11,00 prim irea p artic ipan ţilo r la sim pozion la C entrul Internaţional Cetatea Cîlnic. Vor susţine comunicări: S uza na 11 ei tel (In s titu tu l de Is to ria Artei: Bucureşti): “Biserica medievali de plan central de Ia Vinieşd, jud. Arad”; Ana Dobjanschi (Muzeul Naţionâl de Artă al României):,

P ictu ra m u ra li şi icoanele, bisericii de lemn din Bica, jud.; Cluj”; Adriana Buzilă (Muzeul Banatului Timişoara); “Evoluţia unei localităţi multinaţionale - , Ciacova, jud. Timiş” ; M arina Sabados (Institutul de Istoria : Artei Bucureşti): “Un monument istoric dispărut recent - biserica de lem n de pe Cozla din D irm ân eşti, N eam ţ” ; Tereza Sinigalia (Institutul de Istoria A rtei Bucureşti): “ Capela în ansambluri fortificate din sudul Transilvaniei” ; Sanda Salontai?duzeufN aţional de Istorie a

ransilvan ie i C luj^JIapoca): “Istoria mănăstirii dominicane din Sebeş” .

M .B O C U

ADEVARULd e C lu j SPORT luni, I aprilie <996 ? V )

DIVIZIA NAŢIONALA DE FOTBAL

GAZDE - OASPEŢI 8-1i '

• CEAHLĂUL - F.C. INTER 2-0. Reduta sibiană a rezistat pînă în min. 37 cînd a punctat Enache, care a fost şi autorul celui de-al doilea gol nemţean, înscris în min 51 (din penalty).

• RAPID - “POLI” TIMIŞOARA 4-1. început în forţă al giuleştcnilor, care deschid scorul prin C. Popa (4). In replică violeţii de pe Bega egalează prin Băban (17), după care gazdele preiau iniţiativa şi pînă în final vor mai puncta de trei ori prin C. Popa (44), I.- Cfairiţă (67) si Constantinovici (83).

• OŢELUL - “PO LI” IAŞI 3-1. La pauză, incertitudine la Galaţi, gazdele după ce au deschis scorul prin Coreea (25), fiind egalate de Dobrea (40). Incertitudinea s-a prelungit pînă la golul lui V, Tănase (74), Tofan (83) aducînd liniştea în tribune si... aplauzele de rigoare adresate favoriţilor.

• DINAMO - A.S. BACĂU 3-0'. Scor de forfait, stabilit după ce tabela de marcaj consemna, la pauză, sco ru l de 0-0. Toate trei go lu rile dinamoviştilor au fost semnate de Dănciulescu în minutele 48, 64 şi 67.

• U NIV ERSITA TEA CRA IO V A - F .C . NAŢIONAL 1-0. Derbyul etapei, încheiat cu succesul la limită al universitarilor craioveni, unicul gol fiind marcat de Ganea (în primul minut de la reluarea întâlnirii după pauză).

• PETROLUL - “U” 2-0. “Specialitatea casei”, adică a clujenilor, de-a pierde în-deplasare, a fost din nou etalată, “găzarii” punctînd de două ori: prima dată prin Zmoleanu (44), a doua oară prin... autogolul lui Bănceu (88). '

• F.C. BRAŞOV - SPORTUL STUDENŢESC 4-3.Galeria braşoveană a atins incandescenţa după

suita celor patru goluri consecutive înscrise de favoriţi prin Hrib (4, din penalty), Bodea (26), Strizu (32) şi Niia (43). Numai că au intervenit infatuarea şi autom ulţum irea, secondate de neglijenţe în defensivă şi primul avertisment a fo s t.. golul lui Buia (45), pentru ca după pauză să urmeze alte două, adică golurile înscrise de Andone (53) şi Buia (85 ' din penalty), pentru ca tribunele să îngheţe la bomba expediată de A. Popa în ultimul

1 O etapă fără surprize, netfavorabilă gazdelor, victorioase în opt din cele nouă întîlniri. Onoarea oaspeţilor a fo s t salvată de campioana Steaua, succes de altfel scontat. Citeva partide de un rar dramatism, mai ales la Piteşti şi Braşov. O etapă cu eficacitate sporită, în cele nouă dispute fiind marcate 29 de goluri (21 de gazde). Rezultatele etapei, clasamentul “la zi”şiprogramul

I etapei viitoare.

minut de joc, balonul zguduind încheietura barelor.« F.C. ARGEŞ - FARUL 2-1. Atmosferă de

înmormîntare în tribunele din “Trivale”, cînd oaspeţii au deschis scorul prin Carabaş (27). Cursă contra-cronom etru după egalare şi victorie: Schumacher (39) realizînd primul obiectiv, Barbu

" (63) pe cel de-al doilea.• GLORIA - STEAUA 0-2. Campionii au punctat

de,două ori prin Adrian Ilie■ în min. 38 şi 72, respectiv au ratat un penalty prin Lăcătuş (24, şut telefonat, respins de Cîmpeanu).

CLASAMENTUL

DIVIZIA A DE FOTBALOTELUL si JIUL - SE DESPRIND

t I ''

O etapă cu implicaţii în partea superioară a clasamentului, unde Oţelul U TîrgovişteşiJiulPetroşani îşi consolidează poziţiile de lideri, respectiv în subsolul ierarhiei, unde lupta pentru evitarea retrogradării s e .. ascute. Gazdele şi-au luat “partea leului” în privinţa punctelor, obţinînd 14 victorii, în timp ce oaspeţii au trebuit să se mulţumească doar cu trei uremize” şi un singur succes în deplasare. Rezultatele etap ei şi ierarhiile după etapa cu numărul 23.

1. Steaua ,...2. Rapid3. FC Naţional4. Univ. Cv.!5. Dinamo6. Petrolul7. FC Farul8. Gloria’9. FC Braşov10. Poli Tmş.11. Otelul12. “U” Cluj

. 13. Ceahlăul

29292929292929292929292929

14. Sp.Studenţesc2915. AS Bacău 2916. FC Argeş 2917. FC Inter' 2918. Poli Iasi 29

ETAPĂ a 30-a

191815141413131311111211101012109

53455 : 3 3 2 7 6 .3546 05 5 3

101010131314 11 12 14

.13141317141518

69-2856-2748-3937-27 36-3038-32 47-41 36-31 3247 4944 35-36 32-33 29-39 26-28 32-52 3246 2642 24-62

625749474742424140393938373636353227

(SÎMBĂTĂ 6 APRILIE): Petrolul - Universitatea Craiova (0-3), F.C. Naţional - Dinamo (3-0), A.S. Bacău - Rapid (0-3), “Poli” Iasi - Ceahlăul (0-1), “Poli” Timişoara - Oţelul (0-

: 1)’ “U” - Farul (0-1), Steaua - F.C.:Argeş (2-1), Sportul Studenţesc - Gloria (1-3), şi F,C. Inter: - F.C. Braşov (1-2). în paranteze rezultatele din tur.

Victor ROMAN

• SERIA I: Gloria Buzău - Dunărea Călăraşi 2-1, Portul Constanţa - Oţelul U Tîrgovişte 1-1, Metrom Braşov - Dacia Piteşti 3-2, ARO Cîmpulung - F.C.Caracal 0-0, F.C. Oneşti - Cetatea Tg.Neamţ 2-0, Poiana Cîmpina -R ocar Bucureşti 1-2, Electroputere Craiova - Metalul Plopeni 2-1 (succes cu greu obţinut de noua garnitură a “boierului” Ion Sdrobiş),1 Steaua Mizil - Dacia UnireaBrăila 1-0; (şi brăilenii au rămas în urmă faţă de lider la 4 puncte), Dunărea Galaţi - Tractorul Braşov 2-1.

CLASAMENTUL1. Otelul Tgv.2. D.Brăila ■.3. Metrom4. F.C. Oneşti.5. G. Buzău6. Tractorul7. Dacia Piteşti

.8. Electroputere9. Rocar10. St Mizil11. AROC-lung12. D. Galaţi13. M. Plopeni ;14. Cetatea ţ15. D. Călăraşi '16. FC Caracal ,17. Poiana18. Portul. .

23 56-18 23 38-16 23 28-21 23 38-34 23 33-31 23 27-25 23 34*34 23 32-27 23 27-33 23 19-34 23 17-24 23 22-23 23 19-27

,'23 27-32 23 26-31 23 26-31 23 21-31 23 28-46

48 44 . 38 37 37 35 35 33 33 32 31 29 28 27, 27 25 25 22

ETAPA a 24-a (Sîmbătă 6 ■ aprilie): F.C. Caracal - Poiana (1-2), Rocar - F.C. Oneşti (0-2), Cetatea - Electroputere (0-2), Metrom - Portul (1-1), Oţelul Gloria Buzău (1-2), Dunărea Călăraşi - A Rd (1-3), Dacia Brăila - Dunărea Galaţi (2-1), Metalul - Steaua Mizil (0-1) şi Dacia Piteşti (1-4). în paranteze - rezultatele din tur.

• SERIA a I l -a : Corvinul Hunedoara - Minerul Motru 0-0 (rezultat... “tras de păr”), Minaur Zlatna - F.C. Bihor 5-0 (şi groapa retrogradării devine to t mai adîncă pentru orădeni), Olimpia Satu Mare - Unirea Alba lulia 4- 1 (revanşă pentru înfrîngerea din tur), C.S.M. Reşiţa - Gaz Metan M ediaş 1-0, F.C. B ucovina Suceava - G loria Reşiţa 5-0 (spectaculoasă revenirea sucevenilor), Foresta Fălticeni -

. U.T.Arad 1-0 (rocadă pentru -locu l secund cu ' “B ătrîna doam nă” ), J iu l Petroşani -

F.C.Maramurcş Baia Mare 5-1! (revirimentul băimărenilor după K acel succes' năucito r de l a : Hunedoara, în etapa a 19-a, s-a > stins, treptat), ASA Tg. Muieş -L CFR T im işoara 1-0 (succes'* chinuit al mureşenilor care pe; lîngă golul înscris au ratat şi un ' penalty) şi Unirea Dej - F.C. t, Vîlcea Rm. Vîlcea 3-1 m cronică).

CLASAMENTUL1. Jiul 23 40-12 50 M2. Foresta 23 30-18 413. U.T.Arad 23 43-24 384. ASATg.M.23 37-27 385. CSM Reşiţa23 32-26 36 ■ ’6. Unirea Dej 23 41-32 357. Bucovina 23 36-38 358. CFR Tmş.* 23 30-29 339. Olimpia 23 34-34 3210. Maramures23 3042 - 3211. M.Zlatna 23 36-24 3112. Gaz Metan23 28-24 3113. Corvinul 23 31-29 3114. M.Motru 23 24-28 29

’ 15. Unirea A.I.23 31-36 2916. GLResiţa 23 18-44 2617. F.CBihor 23 24-50 2318. F.C.Vîlcea23 2048 19 ‘

* C F R . Tim işoara este

ETAPA a 24-a (Sîmbătă 6 aprilie): Gaz Metan - Foresta (0- 2), U.T.Arad - Bucovina (4-2), Gloria Reşiţa - Jiul (0-4), Olimpia- Minaur Zlatna (0-0), F.C.Bihor- Corvinul (1-1), Minerul Motru- CSM . R eşiţa (1-3)* Timişoara - Unirea Dej F.C.Maramureş- ASA Tg.Mureş (0-0) şi U nirea Alba lu lia - F.C.Vîlcea (1-4). în paranteze rezultatele din tur. y :' - ■

Rom eo V . C ÎRTAN

11 MUUU jl‘ C ER ) j (0-3),;î.M ureş

TELEX • FOTBAL • TELEX ’ FOTBAL • TELEXB.N.R. ■ NOUL SPONSOR OFICIAL AL F.C. TPurtînd semnătura guvernatorului

general al Băncii Naţionale a României, dl Mugur Isărescu, pe adresa F.C. “U” a sosit, sîmbătă, un fax în care, printre altele, se specifică: “Ţinînd cont de faptul că Banca “Dacia Felix”, fostul sponsor principal al echipei de fotbal “U” nu mai poate ajuta din punct de

vedere financiar această formaţie de tradiţie în fotbalul clujean şi rom ânesc, în consiliul de conducere a băncii s-a luat hotărîrea ca toate problemele de sponsorizare să

: fie preluate de B.N.R. în acest context a fost virată în contul clubului suma de 500 milioane lei. Asta pentru început”.

La G h e rla , tr ib u n e le s -a u u m p lu t d in nou

UN MILION DE DOLARI PENTRU OVIDIU MAIERUn alt fax pe adresa F.C.

“U” « sosit din partea clubului Steaua, care tare doreşte să-l înregim enteze în rîndul “vitezişţilor” pe_ jucătoru l Ovidiu M aier. în fax se

precizează că Steaua.este gata să ofere pentru transferul lui Maier suma de un.milion de dolari. U rm ează ca propunerea să fie discutată în cursul acestei săptămîni.

REZULTATUL A FOST OMOLOGAT CU SCORUL DE 3-0 PENTRU T

Este vorba de rezultatul partidei din tur, de la Craiova, dintre Universitatea şi “U” , încheiat atunci cu scorul de 0- 0. în acel meci, Pavel Badea a fost utilizat de craioveni deşi conform ' regulam entului, pentru cumul de galbene, nu avea drept de joc, “borcanele” fiind încurcate de cei de la federaţie (cum de altfel le încurcă deseori).-F.C, “U” a

depus un memoriu încă atunci cînd evenimentul era proaspăt. Memoriul a zăcut prin sertarele cuiva. Nu ştim cine şi-o fi adus aminte de el, destul că în urma unerşedinţe fulger federaţia a comunicat, prin fax, clubului că a avut cîştig de cauză şi, prin urmare, partida a fost omologată cu rezultatul de 3- 0 pentru “U”. Mai bine mai tîrziu decît deloc.

ILIE LAZĂR A SEMNAT PENTRU Tîn formaţia aliniată sîmbătă

de Gloria în mcciul cu Steaua n-a figurat cx-clujeanul Ilie Lazăr. Nici nu avea cutn să evolueze din moment cc se afla în tribunele stadionului din Ploieşti, unde a urmărit evoluţia alb-ncgrilor în rîndul

cărora va evolua în curînd, Ilie Laz&t neviînd să rateze a patra sa tentativă de a purta tricoul cu însemnul “U”. Aşteptăm şi reacţia lui D&nuţ Matei.

Cluj-Napoca, 1 aprilie, Agenţia "Morvic"

în oraşul Gherla speranţele iubitorilor de spoit s-au reaprins odată cu ascensiunea echipei de fotbal Olimpia, lider autoritar al Diviziei C, cu mari şanse de a promova în Divizia B. Şi asta datorită sprijinului nemijlocit al sponsorului principal al acestei grupări sportive, tot mai mult cunoscută prin rezultatele obţinute. Este vorba de Fabrica de m obilă aparţinînd R.A. “Multiproduct”, al cărei director, ing. Ionel Curt a investit nu numai bani, dar şi mult suflet în echipă. Orice om cu bani este un potenţial sponsor, dar sponsor este doar c e l. cu suflet. Nu dim ensiunea contribuţiei, ci mărimea sufletului caracterizează sponsorul. Iar la Gherla, acest adevăr se potriveşte de minune în cazul formaţiei Olimpia şi al domnului Ionel Curt.

Chiar dacă mai sînt multe

etape de disputat din returul Diviziei C, apreciem că nimeni nu-i mai poate opri din cursă pe fotbaliştii gherleni. Avansul lor substan ţia l şi" p riceperea antrenorilor Tătăran şi Coroi, sînt

,tot atîtea atuuri pentru a sublinia . valoarea echipei. Desigur, vor urma m eciurile de baraj cu campioana judeţului Sălaj, care vor fi noi obstacole. Cunoscînd însă am biţiile O lim piei, ne exprimăm încrederea că ele vor fi trecute cu succes. Oricum, fotbalul din urbea de pe Someş a obţinut în această primăvară un mare succes: şi-a recîştigat publicul spectator. în timp ce în alte localităţi, pe zi ce trece, scade numărul celor ce merg pe stadioane, la Gherla tribunele s-au umplut din nou. Şi dacă echipa va promova în B, mai mult ca sigur

- vor fi neîncăpătoare, aşa cum au fost ele în anii ’70-’80.

' SZEKELY Csaba

UNIREA DEJ - FC VÎI.CEA 4-1 (0-1)Venită la Dej în postură de

“lanternă roşie” şi cu nouă titulari lipsă, FC Vîlcea nu spera nici măcar într-un miracol. Cum nici Unirea nu era adepta fatalităţii, mai rămînea de rezolvat problema golaverajului. Teoria ca teoria, dar practica i-a făcut pa dejeni ca în primele 45 de minute să facă un joc pe care cu greu l-am putea numi penibil. Întîmplarea i-a dus însă, de cîteva ori, pînă în faţa porţii, dar Cremeninţchi (min. 16) şi Suvagău (min. 23) joacă “ob ligatea” la bara transversală. In aceste condiţii copiii Vîlcei lasă deoparte cele mai elem entare norm e de ' politeţe, uitînd că înainte de meci ar fi spus “sărut-mîna” oricărui titular de la Unirea. Astfel, în minutul 37 Păsărică “zboară” elegant prin apărarea buimăcită a gazdelor şi îl serveşte impecabil la 16 metri pe V asile Radu. Liniştea de pe stadion amplifică pocnetul sec al transversalei. Şi cum Dumnezeu nu bate cu bîta, cu două minute înainte de pauză v ine rîndul lui Radu să-l servească pe Păsărică, iar acesta, după ce scapă de m arcajul libertin al lui Eştinca înscrie. în dreapta lui Ciucur. Ce o fi fost în sufletul lui Nicolae Manea, numai

el ştie. Vine pauza, vin şi tre i schimbări în tabăra Unirii şi în | minutul 50, abia intratul în jo c , 1 Sorin Moşuţ reuşeşte egalarea, I înscriind după o cascadă d e | driblinguri în careu. După d o a r ; trei m inute, C ostică O la riu ; porneşte din insula de la mijlocul terenului şi pune frînă, numai după ce îl învinge pe Tufiş cil un şut de la 16 metri. Va înscrie şi Ivan, în minutul 74, cu o lovitură de cap bine plasată pe centrarea lui Olariu. Â1 patrulea gol pică în minutul 88, în urma unui corner executat de Ivan, Cremeninţchi înscriind tot cu capul* deşLse afla cu spatele la poartă.

Prin această a doua repriză, dejenii şi-au mai spălat d in păcatele primelor 45 de minute. Mulţumim Costică Olariu şi Cristi Ivan! . • ...

Iată şi form aţiile care auevoluat sîmbătă UNIREA Ciucur - T irch ineci (45 E .M oşuţ); Cremeninţchi, Estinca (46 Praţa), Fărcaş, Gherman - Olariu, Pop (46 M osut), Ivan - Suvagău, Tămaş. FC VÎLCEA - Tufiş Alexandru, Teleşpan, Cristian, Pufii, Lungan - Savu, Valdovin, Nica (75 Eiulcea) - Păsărică, Radu (80 Creangă).

M ihai H O SS U

CFR - METALURGISTUL CTJGIR 3-0 (2-0)M eci fără istoric ieri, în

strada M aşiniştilor. Desfăşu­ra tă pe un g a z o n ce s-a transform at de-a lungul celor 90 de minute dintr-unul bun de jo c într-unul acoperit cu zăpadă şi u lterior cu noroi, partida a fost în întregim e Va discreţia gazdelor. Pîndind de la distanţă un eventual pas greşit la ISCT-uJui, feroviarif s-au m ulţum it doar cu trei goluri înscrise unui adversar cc pe alocuri a renunţat chiar şi la m in im a re z is te n ţă . M etalurgistul Cugir ar fi putut înscric dum inică doar dacă a p ă ra re a c c fe r is tă a r fo s t c o m p u să d in ju c ă to r i - hologramă. în aceste condiţi,

singurele aspecte notabile ale partidei sînt cele trei goluri în s c r is e . în m in u tu l 15 , M in te o a n îl . d e sc h id e în adîncim e pe Iepure, portarul B ulz iese la 16 metri pentru b locaj, m ingea ricoşează la Truşcă şi acesta, de la 25 de m e tr i , în s c r ie în p o a r ta abandonată. Tot Truşcă va fi autorul şi celui de a l doilea gol, în m inutul 26. A tunci, Iepure recuperează o minge de la Baciu, pasă în careu şi finalizare simplă a decarului c lu je a n . D u p ă p a u z ă , în m inutul 58, Oncică şutează s lab d in u n g h i, B u lz p lo n je a z ă in u t i l , m in g ea rămîne împotmolită în zăpadă

la 6 metri, de unde C oroiăn o îm pinge în plasă. De aici şi p în ă la f in a l n u se m a i în tîm plă nim ic şi asta spre deziluzia suporterilor ce a r fi dorit o răzbunare totală după înfrîngerea de m iercuri. Iată şi formaţiile care au evoluat: CFR: P îglişan - C azan (40 Baci), Velţan, Şimon, Găvruş- H a ito n ic (4 6 O n c ic ă ) , M in te u a n , T ru şc ă (64 M arian), Benke - Iepure, Co- roian. M ETALURGISTUL: - B u lz -D o b rin , S u v a in a , S ă lăg ea n , B a c iu -D u ţă (77 Avram), Neagu, M arcu, Dan- B u c ă ta ru • (83 A v ra m ),

.“ * * ■ , M . H O SSU

FOTBAL INTERNATIONAL

. TREI DERBYURISîmbătă , pe trei scene

europene derbyuri de prim rang.

• SPANIA: Real Madrid - A tle tico M ad rid 2-1 (?i lideru l a p ierdu t în faţa campioanei, scăzînd din avans 3 puncte).

• GERMANIA: B ayern M unchen - B orussia Dortmund 1-0 (şi Bayern a preluat şefia clasamentului).

• IT A L IA : Juven tu s - P a rraa 1-0 (şi Juve îşi consolidează poziţia secundă din clasament). (r.V.C.)

n d e C l u jluni, t aprilie 1996 SPORT& S U B mPA N O U ? F i n a l a f e m i n i n ă

Campioana va fi cunoscută Ia Tirgovişte!

: Finala Campionatului naţional feminin, dintre “U” Dacia Felix ACSA şi Oţelul Tirgovişte,. care se joacă după sistemul: 3 victorii din 5 meciuri, a continuat cu escala clujeană, pornită de la scorul de 2-0 în favoarea tîrgoviştencelor, care, cu o săptămînă în urmă obţinuseră două Victorii (71-62;75-53) pe teren propriu. Desigur, la o asemenea miză,' spectacolul sportiv era exclus, jocul de sîmbătă, în care un pas greşit ar fi fost fatal studentelor, derulîndu-se într-o tensiune maximă, alimentată în debutul partidei şi de arbitrul C.Dumitrache; care a dorit cu orice preţ, sfidînd cursul jocului, să apară în prim plan. Prima repriză a reflectat starea de spirit a combatantelor, mai dezinvolte fiind oaspetele, care printr-o apărare agresivă au reuşit să neutralizeze atacul studentelor,Svetlana Simion şi Ildiko Manasses făcînd eforturi disperate pentru a înscrie şi menţine echilibrul pe tabela de marcaj. în pofida acestora, avantajul va fi de partea celor de la Oţelul, .care se dovedesc mai productive prin Nicolae, Moise şi Rîjova, conducînd la pauză cu 31-27. în repriza secundă, mobilizate la maximum, fetele lui Horea Pop luptă exemplar şi reuşesc (după 18 minute) să preia din nou conducerea în min. 28: 42-41. De aici începe recitalul lui Aurora Dragoş (uimitoare. în aceste secvenţe) şi Svetlana Simion, care prin acţiunile şi reuşitele lor le paralizează efectiv pe tîrgoviştence, care deşi opun o rezistenţă disperată prin Şchiopu,Nicolae şi Rîjova, nu mai pot face nimic pentru a stopa tăvălugul clujean. Scor final 74-67 (27-31).De menţionat descalificarea (pentru 5 greşeli, personale) clujencelor Inita Kaminska (min. 30), ;

ECHIPELE CLUJENE ÎNVINGĂTOARE• “U” SM rNVEST - Rapid 72-60

... y * Carbochim - West Petro tn Arad 59-55Etapa cu rir! 22, ultima deci a suficient pentru a-şi aduce la ceasul al 12-lea şi la cîrmă cu

Geamna Gutău (min. 32), Ildiko Manasses. (min. 38) şi neutralizarea în repriza secundă a Magdalenei Moise (accidentată)^ Marcatoare: Dragoş 31 (25 în repriza secundă), Simion 23 (1), Manasses 11, Nastor 4, Gutău 2, Rodina 2, Diacenco 1 pentru “U”, respectiv Nicolae 24, Rîjova 16 (1), Şchiopu 15, Moise 7, Grădinara 4, Mărgărit 1. Arbitrii: C. Dumitrache - S. Dabija. Partida de duminică, a patra, dintre “U” şi Oţelul s-a încheiat cu scorul de 82-60. Amănunte în ziarul nostru de mîine.

returului, care a avut şi menirea de a limpezi definitiv apele înaintea partidelor, de acum, decisive din play off şi play aut, a programat în sala sporturilor “ Horia D em ian” un cuplaj baschetbalistic, ce a debutat cu meciul dintre “U” SM Invest şi Rapid Bucureşti.“Unul lipsit de orice miză, protagonistele avînd locul asigurat şi poziţiile bine stabilite în prima grupă valorică, gazdele urmînd să i-a startul din “pole position”, oaspeţii de pe locul 7, fapt care şi-a pus am-

. prenta vizibil asupra cursului dis­putei. Studenţii au considerat-o o simplă formalitate, arareori reuşind să se mobilizeze, de unde o prestaţie fluctuantă, cu puţine momente de exprimare la potenţialul real, care echivalau cu detaşări clare pe tabela de marcaj, alternate cu alţele de deconectare, favorabile bucureştenilor. în debutul partidei, oaspeţii conduc cu 17-11 ( min. 10), după care urmează 17-17 (m in., 12) şi norocul nostru , ceva îl

pauză echipa în avantaj: 38-24. Repriza secundă “curge” cam pe aceleaşi, coordonate, Rapidul văzîndu-se în prima sa parte, pata de cu lo a re d înd-o “e lev u l” Cristian Ţopescu, care ajutat de Rîjov şi Hurmuz reduc diferenţa pînă la unpunct în min. 31: 46- 45. A fost un nou soc ce i-a

antrenorul Liviu Morariu (care ne-a declarat că n-a semnat nici un contract) s-au bătut pentru victorie. Şi au obţinut-o într-un final interesant, care a salvat partida, cînd la scorul de 55-55, care anunţa prelungiri, Mihai

. Corui a luat două acţiuni pe cont propriu, în scriind un coş şi

impulsionat pe clujeni, tripleta : transform înd două aruncări Cristescu, Pintea, Geomolean libere. în rest a fost mult haos,trecînd la formalitatea încheierii: conturilor: 72-60. Marcatori: Cristescu 25 (4x3), Pintea 20, Geomolean 11 (2), Boian 4, Sebestyen 3, Szilagy 3, Săftescu 2, Vereş 2, Bob 2, pentru “U”, respectiv Şerbănescu 12 (2), Rîjov 12 (1), Ţopescu 11 (3), Iacob 7 (1), Hurmuz 10, Popovici 5 (1), Dumitru 2, Dobre 1, pentru Rapid. Arbitrii: M. Marinescu - R. Bucerzan.

Meciul dintre CaTbochim şi

greşelile de tehnică şi ratările stînd în prim plan , singurii remarcaţi fiind Grunwald (în repriza secundă) de la gazde, respectiv Natter de la oaspeţi. Scorul de 59-55 (33-20) a fost realizat de Grunwald 23 (5), Recorean 10 (1), Bob 10 (1), Corui 5, Şchiopu 5, Bochiş 2, Rusu 1, L ăpuşte 1, pentru Carbochim, Natter 29 (4), Popa

. 16, Cociş 6 (1), Smeu 4, pentru Arad. Arbitrii: M. Oprea - M.

West Petrom Arad, derulat la ora . Martiş. în celelalte partide aleamiezii, într-o sală dezolant de goală, a prezentat importanţă doar pentru oaspeţi, care prin­tr-o victorie puteau accede în

“enervează” pe Mircea Cristescu,_ grupa valorică 1-8. Clujenii, de moment benefic jo cu lu i, neclintit de pe ultimul loc, după valoroasa extremă dînd un scurt ce timp de 21 de etape au risipit

etapei s-au consemnat rezultatele: Dinamo B ucureşti - ELBA Timişoara 87-72, Fariil -Erbaşu 93-85, Steaua - CSU Forest Sibiu 90-82, SOCED - BRD Ploieşti 81-53.

M ircea Ion RADUrecital din jurul liniei de 6 m, tot ce s-a putut, s-au trezit în - - Foto: Ion PETCU

Z iua a tre ia , 29 m artie :Universitatea Bacău - Penicilina Iaşi 0-3 (-5, -6 ,-6 )

Sala sporturilo r “Horia Demian”, spectatori circa 100 • UNIV. BACĂU: Schragner, Dogaru, Rusei, Halus, Cojocaru/ cpt, Stancu (Gheorghe). Antrenor F lorin Grapă. P en icilina: Covalciuc, Ruxăndroiu, R. Popa/ cpt, A. Popa, Marian, Formagiu. Antrenori Nicolae Roibescu, Amelia Ichim • arbitrii Dan Negroiu (Timişoara), Gheorghiţă Mitraşca (Zalău) • durata 49 de minute (14, 15, 20) • remarcate: Rusei J[Bacău), T Popa şi Ruxăndroiu (Penicilina).

După două zile consecutive de 3-2, era greu de crezut că Universitatea Bacău va menţine acelaşi sau aproape acelaşi ritm. D upă. cum , după două consecutive nereuşite, era de a ştep ta t ca Penicilina să-şi depăşească condiţia de eternă învinsă, să aibă. o tresărire de orgoliu şi să cîştige. în faţa unor studente care nu i-au ridicat nici un fel de probleme, nici de aşezare, nici de tehnică sau tactică, băcăuancele resemnate, . blazate, obosite înainte de toate. Penicilina şi-a adus aminte de frumoase perioade şi rezultate şi, fără să strălucească, a cîştigat pe merit.“U ” S M - RATB 2-3 (11, -9, 9, -11, -13)

Spectatori circa 500 • “U” SM: Sasu / (F ranciuc, D um itru),

-Ţurcanu (MiUtaru, Franciuc), L. Pintea/cpt, Bejenar, Kuliaska, Dragoste (Militaru). Antrenori Valerian Luka şi Fidelia Crişan. RATB: Murariu, Pralea, Bratu, Sâm petru, G rabovetskaia, Cioroianu/cpt. Antrenor Costinel Stan. • arbitrii Gheorghe Vişan

^ (B ucureşti),” Emil Ududec, (Suceava) ‘ • - durata 111 minute (22, 22, 25, 30, 12) & servicii greşite 11-2; puncte din serviciu 7-1 • remarcate: Pintea, Bejenar, Sasu (“U” SM), Pralea, Cioroianu şi Grabovetskaia (RATB).

Prin tragerea la sorţi, “U” SM avea pentru primele trei zile cel mai greu program. Urmînd a întîlni, în ordine, Rapid, Dacia, RATB. Trio de gabarit, valoros prin loturi şi tehnicieni, în faţa căruia “U” SM a făcut meciuri

— ------ .H M i y v

i O .bune, cîştigînd sau pierzînd la mare luptă. Aşa s-a întîmplat şi vineri, 29 martie, meci în care fanii clujeni au fost purtaţi de la extaz la agonie preţ de cinci seturi şi aproape două ore de joc. Extaz: 2-1 la seturi, 3-1,8-6,11- 9 în setul IV, 5-3, 8-4, 10-7 în setul V, la un pas de... Agonie: seturile pierdute, cu scăderi fizice x şi psihice deja explicabile, greşeli ind iv iduale de p reluare şi finalizare, de concentrare în momentele decisive. RATB-ul şi-a con tinuat parcu rsu l de regu larita te , cu trei v ic to rii consecutive: din trei, punîndu-şi- serios candidatura pentru argintul actualei ediţii. Victoria a fost decisă în linia a Il-a, acolo unde jucătoarele bucureştence au fo s t : în u ltim ele două se tu ri, de netrecut, scoţînd absolut totul. O menţiune, profesorul Stan nu a o p e ra t, n ici o : m odificare în sextetul de bâză, şi acest lucru preţ de cinci seturi. E şi asta o performanţă. ' —Rapid - Dacia 3-0 (5, 9, 11)

Spectatori circa 100 • RAPID: M incă, Ţ urlea, Sergheeva, Podgorova, Bărburică, Ivanov/ cpt. Antrenor Constantin Chiţigoi. DACIA: Colda (M utaşcu), Şchiopu, B utnaru (T iu t),

“ D um itrescu (M ella)* Corbu (Gherdan), Paraschiv. Antrenor Vasile Măşcăşan. • arbitrii Cornel Malaxia (Tîrgovişte), Petrişor Deju (Galaţi) • durata 69 minute (16, 27, 26) • remarcate: Ţurlea,

.Podgorova (R apid), C olda, Paraschiv (Dacia).

Comportare sub aşteptări a echipei piteştene. Mai ales dacă avem în vedere rezultatele şi calitatea jocurilor din campionat; Dacia a fost o umbră raportat la

evoluţiile anterioare , a avut puţine momente bune, şi acelea la început de seturi şi în setul III, fără a-şi impune punctul de vedere. Rapidul s-a dovedit sigur pe el, motivat prin siguranţa jocului, forţa atacurilor şi aşezare în teren,, apărare la fileu. Clasament după trei zUe1. Rapid 13 9 4 31-21 22 .2. RATB 13 8 5 28-21 213. “U” SM 13 7 6 27-26 204. Dacia 13 6 7 25-27 195. Iaşi 13 5 8 23-26 “ 18

-6. Bacău 13 4 9 19-32 17 în ziua a IV-a, duminică, 31 m artie:: Penicilina Iaşi .- Dacia Piteşti

3 -0 (1 2 ,1 3 ,1 2 ) . : -A stăzi, 1 aprilie...

De ' la o ra 10, în S a la ’ sportu rilo r “H oria D em ian” : Rapid - Univ. Bacău; o ra 12: i “U” SM - Penicilina Iaşi; o ra 14:

. Dacia Piteşti - RATB. •La Baia Mare: "U" .

' ARDAF detaşat pe locul IRezultate înregislfate: vineri,

29 m artie: “U” Explorări Baia mare - Dinamo 2-3; Sîmbătă; 30 m artie: ELCONDZalău - “U” ARDAF 0-3; Dinamo - Univ. Timişoara 3-1; “U” Explorări - Fibrex3-0; duminică, 31 m artie :' Univ. Timişoara - Fibrex 0-3; “U”

*~ĂR0ÂF -Dinamo 3-1; “U” ExpL Baia Mare - Elcond 3-1, ^ Clasament fin a l la Baia M are,.turneu I:1. “U” ARDAF 15 132 40-9 282. Dinamo 15 11 4 38-22 263. Fibrex 15 8 7 28-26 23 :4. Baia Mare 15 6 9 22-33 225. Timişoara 15 5 10 22-34 206. Elcond 15 2 13 16-42 17

D em ostene SOFRON Foto: Ion PETCU

“U” 16 Februarie pe podiumMetrorex - “U” 16 Februarie 0-6 (O-O)

V ictoria rugbiştilor clujeni la B ucureşti, în faţa celor de la M etrorex, în etapa a 5-a din re tu r . M a rc a to r a fo s t N ichitean, lovitura plus 1. p. căzută. La care se adaugă alte două ratări semnate de acelaşi

N ichitean. D upă cum d e c la ra , .p rof. Ionescu, “A m dom inat în prim a repriză d a r nu am m a rc a t, ra tîn d d e sc h id e re a : s c o ru lu i în c îte v a s i tu a ţ i i bune. M etrorex s-a dezm eticit în repriza a doua, şi-a c rea t '

s i tu a ţ i i , n e -a ^ p u s -în d i f ic u l ta te . T in a lu l n e -a aparţinu t în to talita te” .

în u rm a a c e s tu i re z u lta t “U ” 16 Februarie a u rcat pe lo cu l 3 , în clasam ent.

(dem . ş.)

| g j CĂLĂRIE T h e C r a n d N a t i o n a lCursa de la Aintree e de departe cel mai dur

steeplechase din lume. Ea a fost inaugurată în 1839, fiind cîştigată la prima ediţie de Lottery (simbol perfect al impredictabilităţii consacrate). In alte vremuri ea intra şi în casele noastre, însoţită de cometariile lui Cristian Ţopescu. Istoria Grand Naţionalului rfr putea constitui subiectul unui roman, (editori interesaţi să fie!). Mă voi limita la a aminti cîteva momente...

Se împlinesc 40 de ani de cînd un “oarecare” Dick Francis călărea marele favorit, Devon Loch, aparţinînd proaspăt căsătoritei regine Elisabeth II.O întreagă naţiune îi aştepta triumful. Avînd trei lungimi avans, Devon Loch s-a p răbuşit inexplicabil (pe plat!) cu 30 de yarzi înainte de finish, producînd cea mai mare surpriză din istoria

: cursei. Ulterior calul a cîştigat numeroase alte curse, dar Dick Francis se resemnase că epitaful său va fi “Aici zace omul care n-a cîştigat Grand National- ul". După retragere,‘un editor i-a propus să-şi scrie

memoriile. “Sărmanul” Dick s-a gîndit că-şi va putea repara maşina, ba chiar să-şi cumpere o carpetă nouă, şi aşa s-a ales lumea cu cîteva zeci de romane poliţiste, cele mai multe legate de cursele hipice...

în 1973 o lady îşi vindfea calul pe motiv că era prea bătrîn. “Mîrţoaga” avea 8 ani şi se numea Red Rum. în acel an el a stabilit un nou record la Aintree, cîştigînd cu o viteză medie de peste 30 mile/h şi aducîndu-i noului proprietar 63175 $• A urmat o nouă victorie în 1974, două locuri 2 în 1975/6 şi (record absolut) a treia victorie în 1977. Red Rum s-a stins din viaţă la 14 oct. 1995, organizîndu-i-se adevărate funeralii naţionale. Statuia sa tronează în faţa sălii cîntarului oficial...

în 1993, favoritul Richard Dunwoody încăleca un armăsar cu nume profetic: “Won’t Be Gone Long”. împreună cu alţi 8 jochei, el a fost blocat la start datorită defectării “trapei”. în pragul pensiei după o distinsă carieră de starter la Aintree,

căpitanul Keith Fyffe Brown agita zadarnic steagul roşu, pentru a face realinierea la start. O parte din jochei s-au oprit, alţii au continuat să alerge “cursa care n-a existat”; După anularea rezultatului, Brown şi-a înaintat demisia...

. Haosul creat a dus la introducerea în 1994 a unei “trape” acţionate electronic (butonul fiind ascuns pentru ca jocheii să nu poată anticipa momentul startului. Suflînd şi-n iaurt, organizatorii au înşirat o atmată de stewarzi de-a lungul circuitului. Respectînd tradiţia (în acest secol doar de 9 ori cîştigase favoritul), victoria a revenit outsiderului “Miinnehoma”.

Anul trecut Dunwoody era din nou favorit, încercînd să realizeze cu “Maşter Dates” prima “dublă” Cheltham Gold Race-Grand National de la “Golden Miler” în 1934. Cu şanse era cotat şi “Party Politics” , învingătorul din 1992. “Logic”, primul a trecut finish-ul “Royal Athlete” (cotă 40:1, antrenat de Jenny Pittmân, care mai obţinuse victoria în 1983 - cu “Corbiere”). La cursă au asistat, 60.000 de spectatori, alte 16 milioane de britanici urmărind-o live la BBC. Pe plan mondial, audienţa a fost estimată la 400 de milioane. Suma

pariurilor ă depăşit 85 milioane lire sterline.A intree are o lungime de 2,25 mile şi 16

obstacole, fiind parcurs de două ori. Cele mai dificile sînt “Becher’s Brooks" (6/22), “Channel

J u r a ” (8/24), “Valentine’s Brook” (9/25), “The Chair” (15, cel mai “imens”) şi “Water Jump” (16), în cel de-al doilea tur, după obstacolul 30 (14) alergîndu-se spre finish. Grans National-ul e o cursă cu handicap deschisă cailor peste 6 ani care au la activ o victorie (oarecare) de steeplechase.

La chem area starteru lu i G erry Scotl (fost cîştigător de Grand National), a 149-a ediţie a aliniat doar 27 de cai (cel măi mic număr din 1970 încoace). Adopiînd exact tactica anticipată de comentatorii BBC (între ei şi Dick Francis), Mick Fitzgerald l-a condus spre victorie pe “Rough Quest” (9: 2, proprietar Andrew Wates). Cu 200 m înainte de finish el l-a depăşit pe “Encore Un Peu”, terminînd cu un avans de 1 1/4 lungimi. La depăşire i-a tăiat puţin calea, dar clasarea obstrucţiei ca invo lun tară a co n sf in ţit prim a v ic to rie a principalului favorit în ultimii 14 ani.

. Radu C. M U N T E A N U

dgEcftTiut- PUBLICITATE Program. LU N I-V IN ISRI 8 -1 6 5 S Î M B A T A 9 -1 4 .

luni, 1 aprilie I 996 (jT) ^

SERE ARAD

cu sediul în Arad, Calea Zimanduluinr.3

Organizează în data de 2.05.1996, ora 11,00 cu repetare la 15 zile, licitaţie cu strigare în vederea vînzării activului:

, 1 . M a g a z i n n r . 5 0 - C l u j - N a p o c a

Str.Mănăştur nr.109 bl.G8Preţul de pornire a licitaţiei: - 175.000.000 lei plus TVA.Situaţia juridică: - extras CF (proprietate asupra clădirii) .

, - H.G. 834/1991 în derulare- fără litigiu sau ipotecă. /

Caietul de sarcini şi regulamentul de desfăşurare a licitaţiei pot fi obţinute de la sediul societăţii Arad, Calea Zimandului nr.3, începînd cu data de 8.04.1996, între orele 8,00-15,00.

Taxa de înscriere 100.000 lei şi garanţia de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei se vor depune la caseria societăţii conform prevederilor legale.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n : 2 3 5 6 0 1 ; 2 3 4 5 1 2 i n t . 1 3 4 ,

d n a i n g . M i r e l a D A B I C I . (763217)

Căutăm, pentru restaurant cu specialitatea bamburger

chinezesc,• CO N TABILĂ £ cu vechime 2 ani,

băieţi şl fete pentru

• VÎNZĂTOR si OSPĂTARI. »Văaşteptămzilnic

p e str. Piaţa Mihai Viteazu nr.36, de la ora 9,

la Magazin APETISANT.

PRINŢItel/fac 432680 tel: 137523

^QCDX4/100-742$i

tOOi

Servicii funerare prin REQUIEM

- -. sicrie - coroane, accesorii, transport

Str.Universitătii 7-9 cŞ Telefon 431704 g?

Str.Potaisa 13 STelefon 431719 liim-vinri i "-19

sîmbătă - duminică 8-13 U rgenţe (lupă p rog ram

Telefon 433276.

(564801)AGENŢIE S3>

s IMOBILIARA oEN<P T e l. 4 3 0 9 4 1 . 3 .CD

n- cumpărări -

PANOU LATERAL DE COMANDĂ Acţionare electrică centralizată a geamurilor de la uşi, atât de la postul de conducere, cât şi individuală de la fiecare uşă. Deschiderea din interior a portbagajului.

INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE Ventilaţia, temperatura şi aerul condiţionat, ajustabile în'4 trepte.

VOLANULControl total al direcţiei maşinii. -înclinare variabilă, ce permite găsirea poziţiei ideale pentru condus.

r w ţ - . T u r - ;fe il-.i? ‘r r:. - ' - gl

ESPERO: Alegerea perfectă

A D E V Ă R U Lde Cluj y ? / i r in d & p m A & n -t

Siibredacţia

D e j(in incinta Primăriei Dej)MICA PUBLICITATE

si RECLAMĂORAR:

LUNI-VINERI: 8 -16 .

î e V ă in v ităm să p artic ipa ţi în da ta de ap rilie 1996 între' o rele 10-13 la sed iu l firm ei str.

B ilaşcu (R epub lic ii) n r.1 0 9 et.5 la p rezen tarea p ro d u ­su lu i O R T O G R A F su b licen ţa firm ei M icroso ft p en ­tru M icroso ft O ffice su b W in d o w s 3.1 şi '95. O R T O G R A F oferă u rm ăto are le facilităţi:• analiza unu i tex t d in p u n c t d e ved e re a l corectitu ­

d in ii lex ica le ; * .• despărţirea au tom ată în silabe.(240801) te l:197681 / fax :196787

t o a a ittaa«saai« ^CLUJ NAPOCA:Cluj II 1.A.T.S A - Str. Dorobanţilor nr. 120 Tel: 064/41.07.68/41.07.64, Fax: 064/41.07.65/41.07.69 Ciul Feleac- Calea Turzil nr. 213 Tel: 064/43.84.41/Tel intervenţie: 950,Fax: 064/43.84.42/43.84.44 (761233)

R O M EAutomobile

VINZARICUMPĂRĂRI

rz .

AGENŢIE IMOBILIARA A M B I E N T

vînzări, cumpărări, închirieri^ apartamente, case, terenuri. R; T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 .

SC £ % ^ S Aa in trodu s un nou in stru m en t d e econom ii

D E P O Z IT IN C O N T PE T E R M E N NELIMITAT.

Relaţii suplimentare la unităţile § băncii sau la telefon 193825.

Str.M uQ citorilor 8/7.

• Vînd aracet. Telefon 16-07- 65.(005568)

• C u tn p âr te re n p e n tru construcfie în judeţul Cluj. TeL 41-30-62 o re le 9-17. C aut depozit. (005614)

• Vînd apartament două camere pe str, Tulcea nr. 28 bl. L4 sc. 4 ap. 75. Informaţii zilnic între orele 16-20. (005777)

• Vînd casă două camere, bucătărie, grădină str. Pajiştei nr. 8 . Relaţii Ia tel. 16-95-85. (005778)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 cartierul Gheorgheni şi m obilă B obîlna. Tel 15-68-67. (023055) '

• Vînd apartam ent 3 camere decom andate, P-ţa Mărăşti. Telefon 15-99-07 după orele 16. (023174) ,

• Vînd 4 camere. Tel. 14-20-94 (012567)

• Vînd garsonieră în Mânăştur, «tr. Bucegi nr. 14 bl. TI ap. 6 . (012599)

• Vînd grădină în Feleac. Telefon 12-40-66 (012608)

• Vînd teren agricol 1750, la Dej. Tel. 15-53-94. (012629)

• Vînd apartament două camere, parter. Bdul 1 Decembrie nr. 128 ap. 104, orice oră. (012630)

• Vînd apartament 2 camere bloc R epublica, 75 m ilioane. Telefon 13-09-92 (012644) ;- • Vînd garsonieră confort I str. Parîng nr. 37 bl. T2 ap. 93. Vizibil după-masă,. (012649)

• V înd O pel S en a to r impecabil 1982 neînmatriculat. Tel. 32-32-06. (005649) V

• Vînd C itroen XM, 1991, diverse opţionale, deosebit. Tel. 14-42-42. (005722)

• Vînd Mercedes 350 turbo diesel an fa b ric a ţie 1994 noiembrie preţ 80. 000 DM. Tel. 069/22-84-80'. (005732)

• Vînd VW T ra n sp o rte r în m a tric u la t benzina, model p ă tra t, 5800 DM negociabil^ tehnic excelent. Telefon 064/13- 25-29. (023170)

• Cumpăr Dacia 1300-13110. Ofer 3, 7-7 milioane. TeL 13-51- 64. (012633)

SC Dinro-Service SRL, B-dul 21 D ecem brie nr. 148 vinde televizoare color puţin folosite. Oferim garanţie. (005595)

AGENŢIE IMOBILIARA V î n z ă r i . c u m p ă r ă r i , s c h i m b u r i , în c h i r i e r i l a

c e l e m a l a v a n t a j o a s e $ p r e ţ u r i . g

T o i , 1 8 - 0 3 - 0 9 , | o r e l e 9 - 2 2 .

* Vindem en gros bere Silva şi Regun. Tel 19-25-44. (023137)

• Vînd piese de Renault 9. Tel. 11-16-44 orele 8-15. (005379)

• Vînd Alfa Romeo 33 1986 înmatriculat 12Cj, vama plătită, RAR, martie 1988+piese schimb. Tel. 13-84-80 orele 18-22 sau 19- 21-08; (005660) '

• Vînd Audi 80 gri metalizat, fabricaţie 1987, înmatriculat pe 12 CJ, la preţ avantajos. Informaţii tel 41-46-21, Calea Turzii nr. 69. (023060)

• Vînd Audi 80 autom atic, neînmatriculabil, pe benzină, stare foarte bună. Preţ fix 1500 DM. Tel 19-41-52 (012393)

• Vînd Dacia+rulotâ. Tel 13-12- 07. (023245)

• Vînd caroserie motor piese Fiat Argenta 132 D. Tel. 14-73-88 şi 14-89-86 (012536)

• Vînd Aro 243D motor Braşov, stare ireproşabilă , an 1984 şi drujbă nouă “Ural” 4 cai putere. C ontactaţi-ne la tel. 18-16-03. (012610)

• Vînd PC 486. Tel. 41-11-17 (005252) . '

• Vînd antenă ProTV, 30. 000 lei. Tel. 13-73-74. (005751)

• Vînd 27 ari teren agricol în Cluj şi set motor VW diesel. Tel 13-78-17. (022826)

• Vînd 3 camere 80 mp. TeL 41-04-00 (005731)

• Cumpăr apartament 3 camere, confort 1, Zorilor exclus parter etaj IV. Ofer 45 milioane. Tel. 12-84- 54, seara. (005607)

• Vînd urgent apartament zonă bună Tel. 19-40-59. (005522)

• Cumpăr 2-3 camere. Ofer 37- 43 milioane. Tel. 19-13-29 (marţi orele 8-20) (005619)

• Vînd com bini C P12nou î. Relaţii comuna Mociu nr. 670. (023077)

• Vînd pui pechinez. Tel 15- 51-98. (023237)

• Vînd-garnitură hol, sobă de gătit cu combustibil lichid, parchet fag. Tel. 15-12-61. (005688)

• Vînd cuverturi populare.Telefon .14-42-15. (023193)

Mluni, 1 aprilie 1996 PUBLICITATE Program: S 7 ' 9-1 °. d e ^ l u | U

«=? chewin guE ^^

INTERBRANDS M&D S.R.Lc a u t ă , î n v e d e r e a d e z v o l t ă r i i d i s t r i b u ţ i e i r e n u m i t e l o r p r o d u s e

d e g u m ă d e m e s t e c a t

W r i g l e y ' s S p e a r m i n t , D o u b l e m i n t , J u i c y F r u i t ş i O R B I T

S A L E S M A NCondiţii: Se oferă:- vîrsta 2 0 -30 ani; - instruire în tehnici com erciale m oderne; ,- permis de conducere - un venit mediu foarte atractiv şi cu şanse de şi autoturism propriu. creştere substanţiale;

- angajam ent pe term en lung.Cei interesaţi sînt rugaţi să o contacteze

J241748) pe d-ra Astăius Angela, la telefon 147870.• C onfecţionam şi reparam

jaluzele din lemn de tei. Tel, 13- 03-09 sau 059/15-39-93 (012185)

• SocTetate Com ercială angajează secretară. Tel. 41-42-30 între^oorcle 9-13. (012632) :

• Ţ in c o n ta b ilita te pe c a lcu la to r.; T el 17-49-04. (023074) V

• Caut îngrijitoare fetiţă 2 ani. Str. Parîng nr. 16, Bl. K2, ap. 6 m arţi-m iercuri o re le - 18-20. (023080) -■ • Absolvenţii secţiei Electronică

ăi Facu ltă ţii de E lectrotehnică promoţia 1986, cursuri, d j zi, sînt rugaţi să ia legătură cu Marius Popa, str. Dorobanţilor nr. 89 ap: 15, tel. 41-12-92 (012377)

PIERDERI

Societate comercialaA n g a jea z ă

SECRETARAîn următoarele condiţii:- vechime în domeniu;- cunoscătoare a limbii engleze, eventual şi germană;- cunoştinţe de operare pe calculator;- vîrsta maximă 35 ani.

Informaţii la telefon: 194209 vineri si luni între orele 8-16.

oo

*• ^

• Caut chirie. Tel. 19-85-65 (012635)

• , Caut de închiriat maşină sta re b u n i, f i r i şo fer. O fer garanţii. Prefer m arca străină. Rog seriozitate. Tel 18-80-65 orele 20-22. (023126)

• 'Pierdut portmoneu cu acte pe inum ele Selagea Popov Horaţiu. Rog sunaţi la tel. 13- 93-76. Găsitorului recompensă. (012647)

• Vînd căţei ciobănesc german cu pedigree, din părinţi import. Tel 14-81-90. (023151)

ÎNCHIRIERI

• Vînd pu i M astino N apoletano din p ă r in ţi excelenţi Tel 14-78-47. (023218)

• Dăm chirie locuinţă. Tel. 43- 00-81 (005790)

* Vînd m obilă sufragerie . Telefon 42-56-56 (012637)

* Cumpăr repatriere. Tel. 14-23- 65. (012645) :

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

* Schimb 2 apartamente cu casă. Tel. 15-97-20. (005747)

* Schimb apartament 2 camere central cu casă. Ofer diferenţă. Tel 13-88-88 seara. (023220)

• Intermediem chirii. Tel. 19-09- 28 (005755) •

• Ofer chirie. Tel. 19-85-65 (012636) '

• Dau în chirie 2 camere str. Horea mobilat, loc parcare, valută. Tel 43-00-30 orele 15-18. (023213)

• Studenţi serioşi (frate-sori) din Grecia; c iu tim de închiriat locuinţi centra], zona Plopilor sau aproape de Facultatea de Medicină Veterinară. Tel 19-11- 75 după ora 13. (022626)

* Fam ilie serioasă caută de închiriat apartament 3 camere cu telefon, nemobilat pe termen lung. Tel. 13-84-80 ore 18-22; 19-21-08 (005661)

• Caut de închiriat apartament 2- 3 camere sau garsonieră. Tel. 12- 46-36; 16-96-66;' 12-45-57 seara (005689)

• Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel. 14-46-83. (005759)

• Caut de închiriat garsonieră sa,u . gazdă. T e l.. 41-45-58. (005761) V ” ~ : .

DIVERSE• M edicam ente po ten ţa ,

frigiditate, zahăr afrodisiac, spray contra ejaculări rapide. Tel 01/637- 62-73 (023036)

• Zilnic în Germania cu Âtlassib pe rutele N urnberg-A ugsburg- UlmStuttgart-Karlsruhe-Heilbronri- Mannheim-Frankfurt-Siegen-Koln- D usseldorf-D ortm und. Vindem asigurări medicale şi carte verde. Tel 43-34-32, fax 43-28-33. (023226) ’ ,

• Transport 1 sau 2 persoane la Paris sau în Germ ania prin

.Austria, la un preţ convenabil. Tel 41-46-28. (023211)

• Pierdut căţeluşă alb-gri cu zgardă roşie, zona Mărăşti. Ofer recompensă. Ţel. 41-01-44 sau 19- 54-35 (012482) , .

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe num ele Fărăgău Simion. Se declară nulă. (012631)

DECESECOMEMORĂRI

• în 2 aprilie se împlinesc 2 0 ani de cînd scum pa noastră so ţie ş i m am a, COSTEA CĂTĂLINA ne-a p ir is i t pentru vecie. C hipul ei blînd ne va călăuz i to td e a u n a . Soţul Gheorghe; copiii Marius şi Paul cu familiile. (005466)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru frate , cumnat 'şi unchi MARCU IOAN înhum area va avea loc la c im itiru l d in M ănăştur, 'azi, 1 aprilie ora 15. Dumnezeu' să-l odihnească în pace! Familiile Marcu. (012639)

• Dragă Iancsi sîntem alături de tine, în durerea pricinuită de p ierderea soţiei d ragi. Dragă naşă, SUSANA, nu te vom uita niciodată. Familia Da vid M aria Rica. (012638)

• Un pios oamgiu celei care a fost LUNCAN MARIA, la 14 an i de la t r is ta d e sp ă rţire . Familia. (012579)

A D E V Ă R U LQ | u j z ia r in depen den t

Subredactia Turda

(în incinta Primăriei Turdat camera 22)

MICA PUBLICITATE şi RECLAMĂ

ORAR:LUNI-VINERI: 8 -1 6 .

■ P O R T A LEX PO R T - IM P O R T S .R .L .

Acordă R E D U C E R E de 30% la încheierea contractelor noi în luna

aprilie 1996.Acordăm R E D U C E R E de 10% la

abonamenttuturor categoriilor de - pensionari. (584823)

• Cu adîncă durere tn sunet anunţăm încetarea din viaţă, în ziua de 28 martie 1996, după o scurtă dar grea suferinţă; â iubi­tului nostra soţ, tată, bunic, so­cru, frate, cumnat, unchi şi cus­cru, BRUMAR VASILE, în vîrsta de 70 ani. Înmormmîntarea va avea loc în data de 1 aprilie, ora 13, de la Capela I Mănăştur. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace. Soţia L ucreţia şi copiii Vasile, Ani şi Dorel, cu familiile. (023239)

• Cu inimile sfîşiate de durere ne luăm răm as bun de la cel mai iubit tată şi socru, cel care a fost CREŢU M IRCEA. Ai p leca t d in tre noi d a r vei fi m ereu în su fle te le n o astre . Dana, Dan, Gabi, Doina Adi şi Nella. (012625) ’

Nepreţuitul şi iubitul meu soţ, CREŢU MIRCEA, m-ai părăsit pentru totdeauna, lăsînd în viaţa şi sufletul meu un gol etern. Te voi conduce pe ultimul drum în data de 2 aprilie 1996, ora 13, de la Capela I a cimitirului Central. Soţia în veci nemîngîiată, Maria. (012626) •

Acum, la despărţire, scumpul meu bunic, MICLEA PETRU, cuvintele nu pot exprima durerea ce mi-ai lăsat-o în suflet. Chipul tău blînd va rămîne veşnic în inim a mea. Nu te voi uita niciodată! Ancuţa. (012627)

1 Cu sufletul plin de durere ne despărţim de scumpul nostru bunic, MICLEA PETRU. Nu te vom u ita n ic io d a tă . D ian a , M arius, Lili Cosmin şi Ovidiu. (012628)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre soţii, mam e, bunică şi soacră , CUCURUZAN SUSANA, în vîrsta de 60 ani. Înmormîntarea va avea loc, azi, 1 aprilie, ora 13, de la Capela Cimitirului Cordoş. Dumnezeu s-o odihnească în pa­ce! Familia îndurerată. (012634)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a celui care a fost un soţ iubitor şi iubit, ing. MICAN VALER. Slujba de îrimormîntare va avea loc azi, 1 aprilie, la locuinţa din sat Urişor nr. 7. Soţia Florica. (012640)

• Cu inima zdrobită de dure-re anunţ încetarea din viaţă a tatălui meu p rea iu b it ing. MICAN VALER. Odihnească-se în pace! Fiica Pitică M aria Elisabeta. (012641)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă; după o grea suferinţă â tatălui meu iubit, ing . M ICAN VA LER. D um nezeu să-l od ihnească! F iică ; ,/I 'u d o ro iu . D o rina . (012642) -

• Cu inim ile zd rob ite de d u re re a n u n ţă m în c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ţă a scumpei noastre mame, bunici ş i s tră b u n ic i , / IEPU R E LUCREŢIA, în vîrştă de 76 ani. Înm orm întarea va avea loc în data de I aprilie 1996,- orele 12, în lo c a lita te a C iu rila ., F iica L e n u ţa , n e p o ţii C ru c iţa şi C oste l s tră n e p o ţii D aniel şi Cristina. (012643)

Un ultim omagiu preţuitului n o s tru coleg ' . L IV IU G IIE R G IIE L la ceasu l p re m a tu re i ~sale tre c e r i . în nefiinţă. Colegii de la Muzeul Naţional de A rtă Cluj. (005763)

1 Sîntem cu tot sufletul a lă ­tu ri de maistrul Ilie Vodeâscu şi fam ilia s a , . în m area d u re re p ricinu ită de m oartea mamei d rag i. Colegii de la “M onte- nay”, Form aţia 3. (023253)

> Opt ani de lacrimi şi dor nestins de^ cînd m oartea nemiloasă l-a răpit dintre noi pe cel* mai iubit soţ, tată, socru şi bunic,: HÂŞMĂŞÂN IOAN. Soţia Iuliana, fiicele, Angela, Camelia şi Neli cu familiale. Dormi în pace suflet bun! (012590)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic M ICLEA PETRU la 70 de ani. Odihnească-se în pace! Înm or­m întarea va avea loc luni, 1 a p ril ie o ra 14, în C im itiru l M ănăştur. Familia îndurerată. (005730)

Cu adîncă durere anunţăm în ce ta re a d in v ia ţă , după o lu n g ă şi g re a su fe r in ţă , a scum pului nostru soţ, ta tă şi bunic PRODAN ALEXANDRU. În m o rm în ta re a va avea loc m arţi, 2 aprilie 1996, în satul Pata. Familia îndurerată. (O)

• Cu inimile zdrobite dc durere anunţam trecerca in nefiinţa a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi socru, M arc loan, lt. coL in rezervă, în vîrsta de 69 de ani. înhumarea va avea loc in data dc 01.04.1996 la ora 15,30 la C apela M ănăştu r. Fam ilia .îndurerată. . . . . . . .

A D E V A R U Lde Cluj ECONOMIA luni, 1 aprilie 1996

D-na Aurica Binţinţan declară:

R e l a ţ i a m e a c u G ig i K e n t a u n a s t r i c t c o m e r c ia l ă

f o s t

(urmare din pagina 1)

. Pentru marfa contractată, am achitat un avans de un miliard de lei, urmînd ca restul banilor să fie achitaţi pe măsura vînzărilor,~o practică

utilizată frecvent de comercianţi, de altfel. Plata a fost făcută din creditul obţinut de Ia Credit- Bank, pentru care dosarul fusese depus şi analizat cu multă vreme înainte. Presupun că din această cauză s-a făcut insinuarea că Gigi:

Kent mi-ar fi facilitat obţinerea creditului, iar eu i-aş fi dat un miliard. Dosarul a fost verificat de BNR şi s-a apreciat că au fost respectate normele in vigoare, iar miliardul respectiv se regăseşte în facturile de marfă şi pc

dispoziţiile de plată'bancară. Actele sînt în verificare de Garda Financiară şi Poliţia economică. Nu cred că există aspette penale în activitatea firmei mele”. /

Duminica subscrierilorE în firea românului să lase

lucrurile de făcut in cel de-al 12-lea ceas. Aşa s-a întîmplat şi cu cupoanele. U ltim a săptămînă a fost aglomerată, la majoritatea centrelor de subscriere.

Ieri dimineaţă, în timpul

duminică, subscrierile s-au reluat în acelaşi mod. Cele mai multe solicitări au fost pentru gh işeu l Bankcoop (Unde sîmbătă au fost înregistrate 1000 de cereri), dar şi ja sucursalele Băncii Agricole si B ancpost. Cu toate

Alexandru Nerisan, preşedintele ANIC,

vala Cotroceni

Ieri, la 'p rîn z , dl A lexandru N erişan , preşed in te le A sociaţie i N aţionale \ ; îm potriva Corupţiei ne-a comunicat că, îm preună ' cu împuterniciţii asociaţiei din A rdeal, M aram ureş, Moldova, Crişana, Banat, O ltenia, M untenia şK Dobrogea, va fi primit, luni, la ora 10 ,1a Cotroceni. Fiind în Bucureşti, delegaţia^ va solicita procurorului general şi ministrului de interne destitu irea din funcţie a cadrelor din parchetul şi poliţia din Cliij care au tărăgănat din 1994 finalizarea urmăririi penale a patronului de la S.C. “Driada” , I. Crişan, care a păgubit'niii de veterani de război, văduve, handicapaţi. Aceştia* afirmă dl Nerişanu, doresc a restarea lui I. Crişan.

'Nu ştim dacă Preşedinţia a programat întîlnirea pe 1 aprilie întîmplător.

(m .s.)

Credite de 1.100 de miliarde dc lei pentru campania agricolă din 1996

slujbei religioase, la ghişeul evaluările subscrierilor la FPP 1 BanatrCrişana din Piaţa Gherla trec de 70 la, sută, Muzeului era cea mai mare gherlen ii au preferat înghesuială. Ghişeele poştei , societăţile comerciale din afara centrale erau şi ele aglomerate. ■ Gherlei, deoarece economia La ghişeul Bancpost (la 10-15 gherleană se confruntă cu mari

Banca Naţională va asigura A ceastă dobîndă ya filin ii de cred it de 1.100 de subvenţionată din alocaţiilemiliarde de lei pentru finanţarea . prevăzute în Bugetul de stat pecampaniei agricole de primăvară, anul v iito r, astfe l îneîta lucrărilor de recoltat din anul 1996 şi pentru asigurarea stocurilor de furaje necesare

1 zootehniei pînă la noua recoltă, a decis, jo i, plenul- Camerei

beneficiarii de . credite să nu

M onitorul O fic ia l.1 A ceastă propunere legislativă, iniţiată de parlam entarii din PDSR, PS, PNŢCD, PD, PDAR, PAC, PNL şi PL *93, şi care angajează

suporte o dobîndă mai mare de "financiar şi guvernul ce va15% pe an.

Creditele vor fi rambursate eşalonat (în funcţie de

Deputaţilor, la adoptarea în valorificarea produselor), dar nu procedură de urgenţă a mai tîrziu de 31 decembrie 1996. propunerii'legislative privind V Dobîndă maximă de 15% se măsurile necesare pentru

Depunereabilanţurilor

■ *O ficiul R eg is tru lu i

C om erţului de pe lîngă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj aduce la cunoştinţa" agenţilor economici din judeţul Cluj că preluarea bilanţurilor contabile pe anul 1995 la R egistru precum şi publicarea acestora , la M onitorul Oficial, se poate face numai după verificarea prealabilă şi vizarea lo r de către Serviciul B ilanţuri din D irecţia G enerală a F inanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a Judeţului Cluj.

Acţiunea * de preluare a bilanţurilor contabile la Registrul Comerţului se va desfăşura în perioada 15 martie - 30 aprilie 1996, cu program dc lucni între orele 9,00 - 14,00.

Pentru ■ relaţiisuplimentare, va invităm să vă adresaţi O ficiu lu i Registrului Comerţului, Piaţa Unirii, nr. 1, cam. 32, la punctul de preluare deschis la Casa dc Schimb Valutar, parter sau la cam. 2 <

Reamintim agenţilor rconomici, că, potrivit art 133 din Ixgca nr. 31/1990, depunerea unui exemplar dc bilanţ la R egistrul Comerţului este obligatorie.

“desfăşurarea campaniei agricole din primăvara anului 1996, ca urmare a stării de urgentă din agricultură”... 'L e g e a , in iţia ta dc 25 de parlamentari şi adoptata, luni, dc Senat,-a fost votată rapid în Camera Deputaţilor în formula elaborată de către Comisia de agricultură, sensibil diferită de cea stabilită în Senat. Creditele sîn t destinate producătorilor agricoli (persoane fizice sau juridice), institutelor şi staţiunilor

• de cercetare agricolă şi horticolă, soc ie tă ţilo r com erciale p restatoare de servicii în agricultură, indiferent de forma de proprietate, pentru executarea tuturor operaţiunilor legate de campania agricolă de primăvară. P rin tre ' acestea , se numără repararea tractoarelor şi a cclorlalte maşini agricole, executarea lucrărilor agricole, ach iz iţionarea de sem inţe,

.îngrăşăm inte ; chim ice, combustibili şi carburanţi, tăieri în plantaţiile de vie, pomi şi hamei, lucrări de sezon în legum icultura, lucrări pentru culturile furajere.

Banca Naţională şi băncile comerciale vor percepe o dobîndă ce va fi mai mare cu pînă la 5% pe an peste indicele inflaţiei.

va calcula lunar şi se va încasa de că tre bănci pe măsura valorificării produselor :

Legea prevede, de asemenea, că pot angaja credite chiar şi producătorii agricoli (persoane fizice sau juridice) şi societăţile comerciale prestatoare de servicii în agricultură, care au datorii ca urmare a pagubelor produse de calamităţi naturale, sau cu credite restante şi dobînzi neachitate din anii anteriori. Aceste facilităţi sînt extinse, şi asupra societăţilor com erciale din sectorul de prelucrare a sfeclei de zahăr, inului, cînepei, legumelor şi fructelor de cîmp şi de sere.

C reditele restante vor fi reeşalonate şi achitate în anii 1997 şi 1998, iar dobînzile aferente acestor credite se vor achita odată cu rambursarea Creditelor reeşalonate. Chiar şi dobînzile neachitate pînă la 31 martie 1996 vor fi, de asemenea, reeşalonate pentru termenele s tab ilite la ram bursarea creditelor. Creditele angajate pe baza acestei legi vor putea fi garantate şi cu contravaloarea produselor prevăzute în program pe aceh an.

Liniile de credit în valoare de 1.100 de miliarde de lei vor fi asigurate în termen de zece zile de la publicarea legii în

rezulta în urma a legerilo r generale <din acest an, a fost adoptată fără a se înregistra nici o in tervenţie din partea deputaţilor. o

Legea va fi supusă de urgenţă medierii între cele două Camere legislative, pentru ca prevederile ‘

. ei, adică suportul financiar pc, care îl implică, să poată fi cuprins în legea Bugetului de stat pe anul în curs, aflat în dezbaterea Camerelor reunite.

MEDIAFAX

| metri .de poşta mare), pînă lâ■ ora 12 fusese un singur client.■ La C.E.C., ghişeul din Piaţa | îL ibertă ţii, la prînz erau | 'în reg istra te cinci cereri de■ subscriere. Ultimele zile ale ‘ săptâmînii trecute au fost însă I încărcate la maximum. Ceea ce | n-au făcut oamenii în cîteva I luni, s-a adunat pentru ultima

săptămînă. O funcţionară a I afirm at chiar că prezenţa | cozilor stim ulează apetitul | pentru subscrieri. Măi repede

se îndeam nă om ul să-şi I valorifice cuponul şi carnetul | cu certificate la un ghişeu | ■ unde-i coadă, decît în faţa unui . ghişeu liber!• Din Gherla, corespondentul | nostru, Szekely Cşaba, ne-a | transmis că înghesuiala la• ghişee a bătut toate recordurile.

Vineri şi'sîmbătă au fost, şiI acolo, două zile aglomerate, iar

dificultăţi.Deşi se ştie că 31 martie

. este ultima zi a subscrierilor, nehotărîţii aii posibilitatea, în toată luna aprilie, de a-şi plasa | cuponul şi carnetu l cu | ce rtif ica te la Fondurile r Proprietăţii Private. Filiala din f Cluj a FPP 1 Banat-Crişana, | de altfel, a fost extrem de i activă pe toată durata j; campaniei de subscriere, în primele luni de după aplicarea Legii 55 avînd cele mai multe subscrieri. De astăzi, nu se mai în reg is trează cereri de subscriere • la societăţile com erciale. FPP-urile vor continua să preia cereri de schimb pentru portofoliul propriu şi v o r alocă. în - f r schimb, acţiuni care vor fi cotate la Bursa de Valori înaintea celor de la societăţile comerciale.

p o lo n ia l ib e r a l i z e a z ă f l u x u l d e c a p i t a l

Polonia va liberaliza începînd cu data de 1 aprilie fluxul de capital legat de investiţiile directe, urmărind să continue procesul de înlăturare a barierelor în calea circulaţiei capitalului la începutul anului 1997, a declarat miercuri adjunctul m inistrului de Finanţe, Krzysztof Kalicki, citat de REUTER.

“Nu vormari exista limite pentru fluxurile de capital care intră sau ies din ţară şi care sînt legate de investiţiile străine directe”, a declarat Kalicki în cursul unei conferinţe de presă. El a precizat că următorul pas îl va constitui relaxarea limitelor impuse în prezent investiţiilor de portofoliu, această măsură urmînd să fie aplicată începînd cu data de 1 ianuarie 1997. Pentru a realiza acest lucru va fi necesară modificarea

. actualei legi cu privire la tranzacţiile publice cu obligaţiuni. A ceastă m odificare va da posibilitatea cetăţenilqr polonezi de a cumpăra acţiuni pe pieţele internaţionale de capital. “Sper că, începînd cu , 1 ianuarie 1997, cetăţenii,

polonezi să poată face investiţii dc portofoliu î n ; străinătate”, a declarat Kalicki. Măsurile de liberalizare amintite au ca scop facilitarea j adm iterii P o loniei în ' O rganizaţia p e n tru ; Cooperare Economică şi Dezvoltare (O E C D ),: prevăzută să aibă loc în acest an;

Măsura ce va intra în vigoare începînd cu data ' de 1 aprilie va permite cetăţenilor şi companiilor poloneze să transfere valută străină în statele membre ale OECD, să achiziţioneze cel puţin 10% din capitalul unei companii străine sau să cumpere proprietăţi în afara ţării în scopul desfăşurării de activităţi economice.

Persoanele străine din Polonia vor putea să vîndă unităţi ale fondurilor de investiţii, cu o perioadă de maturitate mailungă de un an, după obţinerea perm isiunii din. partea Com isiei Poloneze pentru Valori Mobiliare. în acest an vor putea fi vîndute astfel unităţi în valoare de 200 milioane ECU (250 milioane dolari)

MEDIAFAX

Condiţiile meteo nefavorabile au afectat livrările de cărbune din timpul iernii

La baza lipsei de cărbune înregistrată în perioada ianuarie-februarie la centralele RENEL au stat, în principal, condiţiile meteo nefavorabile, care au afectat în principal productivitatea exploatărilor de suprafaţă, a declarat Gheorghe Rancea, director al Direcţiei de Strategie în Industria Minieră şi Geologie din Ministerul Industriilor, într-o recentă conferinţă de presă.

Regia Autonomă a Lignitului Oltenia, care asigură 80% din producţia internă dc cărbune - iar 90% din producţia sa este asigurată de

exploatările de suprafaţă - a fost puternic afectată, a precizat Gavril Baican, directorul regiei.

în prima decadă a lunii ianuarie, liyrărileau fost de circa 65.000 tone zilnic. în acelaşi timp, consumul zilnic de,cărbune a crescut la 180.000 tone, astfel îneît la sfirşitul lunii ianuarie a fost folosit stocul de siguranţă (3 milioane tone), a declarat Rancea. în ultima perioadă s-a ajuns la un consum echilibrat, de circa 140.000 tone zilnic, consum egal cu livrările zilnice (140.000-145.000 tone).

La începutul iernii, stocurile de cărbune ale centralelor RENEL erau de circa 7,8 milioane tone, însă faptul că acestea au fost utilizate începînd din noiembrie 1995 şi nu din ianuarie a.c., aşa cum era prevăzut, a amplificat penuria de cărbune.

Programul “fo rţa t” de lucru al exploatărilor miniere, împreună cu efectele iernii, au avut efecte dure asupra fac to rilo r de mediu, înregistrîndu-se alunecări de teren, distrugeri de căi ferate sau gospodării (Mătăsari, jud. Gorj), a precizat Rancea.

Din împrumutul BERD de 58 milioane dolari acordat întreprinderilor mici şi mijlocii au fost cheltuite numai 4,5 milioane dolari

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acordat, anul trecut, un împrumut în valoare dc 58 milioane dolari pentru restructurarea şi privatizarea întreprin­derilor mici şi mijlocii din România, din care au fost utilizate numai 4,5 milioane dolari, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse autorizate din Consiliul Naţional al întreprinderilor

Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Banca prin care se derulează împrumutul BERD este Banca Română pentru Dezvoltare. Pentru obţinerea finanţării, solicitantul trebuie să depună între 10 şi 15% din valoarea investiţiei, pentru împrumuturi de pînă la 500 mii dolari, respectiv , 20-30% pentru împrumuturi ce depăşesc 500 mii

dolari. Suma maximă ce poată fi alocată unei întreprinderi mici şi mijlocii este de 5 milioane dolari.

Dobîndă pe care împrumutatul este obligat să o plătească va fi egală cu dobîndă Libor, plus un comision de 1%, plus comisionul de angajament al băncii. Rambursarea creditului se va realiza în rate semestriale egale.

MEDIAFAX

Concernul german METRO intenţionează să investească9

180 de milioane USD în România

Concernul german METRO, cea mai mare reţea comercială europeană, intenţionează să investească 180 de milioane de USD în România, în vederea înfiinţării unui lanţ d e centre comerciale en-gros, a declarat, jo i , Dietmar Mooslechler, director de vînzări a l concernului.

înfiinţarea lanţului de centre en-gros v a duce, în final, la apariţia a 3.500 de locuri d e muncă, a afirmat Mooslechler.

D irectorul de vînzări al concernulu i METRO a fost primii joi, la Palatul Victoria, de către premierul Nicolae Văcăroiu.

Şeful Guvernului a precizat, conform purtătorului său de cuvînt, că Guvernul va sprijini proiectele METRO, care vor însemna introducerea pe piaţa românească a unor modalităţi moderne ş i■, concurenţiale de comercializare şi vor contribui la stabilizarea preţurilor bunurilor de consum, în condiţiile diversificării ofertei, la standarde calitative europene.

C E luni, 1 aprilie 1996 EVENIMENT ADEVÂRULde Clui

La începutul lunii Soarele răsare la 6‘57m (GMT+ 3k, timpul

vară, pc care-1 vom utiliza -peste tot în acest articol) şi apune |a 19k43”. iar la sfîrşitul lunii (30 #inrilie) răsare la 6k08'" şi apune la 20'19-V

La 19 ap rilie (22*06’") longitudinea Soarelui este de 30”; c \ părăseşte primul semn zodiacal £ Berbecul) şi intră în semnul ^'aurului - cel dc al doilea semn zodiacal. .

Fazele LUNII: Lună Plină la A aprilie (3‘07m); Ultimul P ătrar la 11 aprilie (2‘36m); Lună Nouă la 18 aprilie ( l ‘49m); P rim ul J>ătrar la 25 aprilie (23‘40m).

în noaptea de 3, spre 4 aprilie -va avea loc o eclipsă totală de , lu n ă . Luna va intra în penumbră la 4 aprilie, ora0M 5m. Faza de -totalitate va avea loc între 2‘25m ■şi 3‘53m. La ora 3‘09m va avea lo c maximul eclipse i, cu acoperire la 1,384; aşadar umbra Tămîntului depăşeşte cu mult discul lunar. în sfîrşit, Luna va - ieşi din penumbră la ora 6‘03m, deci cu o oră înainte de a apune.

în drum ul ei . printre constelaţiile zodiacale, Luna va l i în conjuncţie cu Jupiter la 10 aprilie, iar cu Saturn la 16 apri lie. Dintre planete, Venus continuă să domine - ca Luceafăr de seară - orizontul vestic. La 1 aprilie (4‘)

_ Venus se va afla la cea mai mare elongaţie estică (46°).

Com eta C /1996 B 2 ' <Hyakutake). Japonezul Yuji Hyakutake a descoperit o nouă cometă, în noaptea de 30/31 ianuarie 1996, cu ajutorul unui binoclu avînd obiectivele de 15 cm diametru şi mărind de 25 de ori. Cometei i s-a dat provizoriu

denum irea de C/1996 B2 (Hyakutake),

După informaţii de ultimă oră, cometa a fost identificată şi pe o fotografie făcută la 1 ianuarie 1996 de japonezu l K esao Takam izawa - un v înăto r contemporan'de comete.

în m om entul descoperirii, cometa rse afla în constelaţia Centaurul, lâ graniţa cu Balanţa,; şi avea magnitudinea 11.

Folosind observaţiile din perioada 31 ianuarie - 3 februarie, precum şi pe cele ale lui Kesao Takamizawa (în total peste 155), astronomul Brian G. Marsden a ca lcu la t elem ente orbita le preliminare, care - mai departe - au permis calculul traiectoriei aparente pe bolta cerească. Astfel, s-a estimat că la 26 martie astrul va trece la numai 0,102 unităţi astronomice de Pămînt (adică, totuşi, la o distanţă de peste 50 de ori mai mare decît cea a Lunii). Trecerea la periheliu va

avea loc în jurul datei de 1 mai 1996 - C alculul poziţiilo r ei succesive (în proiecţie pe. sfera cerească), adică efem erida cometei, arată că mişcarea sa de la sud spre nord are loc în apropierea meridianului ceresc. Pe acest drum, cometa a intrat la 23 martie în constelaţia Bouarul;

• la 25 martie s-a găsit la est de Ursa Mare (măturînd cu vîrful cozii stelele Alkaid şi Mizar - pe care le depăşea în strălucire), pentru ca în noaptea de 27/28 m artie să fie la o distanţă

«(aparentă) minimă de Steaua i Polară. în continuare cometa s-a

deplasat spre sud; la 31 martie putea fi văzută între constelaţiile Cassiopeia şi Girafa. La 9 aprilie putea fi văzută pe lîngă steaua Algol din constelaţia Perseu, apropiindu-se vertig inos de eclip tică prin constelaţia Berbecul. Fiind pe Cer prea aproape de Soare, va deveni inaccesibilă observaţiilor.

După seara zilei de 24 martie, cometa a devenit circumpolară, fiind posibilă observarea ei la orice oră din noapte; această situaţie va persista aproximativ două săptămîni.

Menţionăm câ de aproape 400 de ani nu s-a întîmplat ca o cometă cu o distanţă a pcriheliului atît dc mică să se apropie atît de mult de Pămînt. Aici avem în vedere faptul că cele mai spectaculoase comete sînt acclca carc se apropie cel mai mult şi de Soare (şi de Pămînt).

Lungimea cozii cometei depinde de aceste două distanţe, dar pentru observatorul terestru uri factor esenţial î! constituie şi poluarea luminoasă, astfel că în mediile urbane lungimea aparentă ii cozii va fi sensibil mai mică.

Cometa C/1996 B2 Hyakutake se aseamănă foarte mult la înfăţişare cu splendidele comete ale anului 1957: Arend-Roland şi Mrkos:

Un interesant curent meteoritic vizibil în luna aprilie este cel al Lyridelor. 'Acesta .are maximul în data de 22 aprilie; atunci pot fi văzuţi aproximativ 12 meteori/ oră radiind dintr-un punct situat la frontiera dintre constelaţiile Hercule şi Lyră, aproape de steaua Vega. Deşi nu este foarte dens, ro iu l Lyridelor este strălucitor, rapid (circa 60 km/ oră la intrarea în atmosferă) şi lasă pe cer dîre lungi de lumină. Menţiuni despre acest roi datează - de peste 2000 ani; se crede că el este legat de cometa Thatcher, care are perioada de 415 ani.

Dr. T. OPROIU Observatorul

Astronom ic ' C luj-Napoca

si romi,> 7 deopotrivă...

La sfîrşitul săptămîpii trecute, un convoi ciudat părăsea municipiul Cluj- Napoca. Maşinile, pline- ochi de ţigani corturari de

* prin îm prejurim ile bătrînului burg, însoţite de echipaje ale poliţiei şi salvare au transportat, spre alte zări, pe cei care nu aveau actele de identitate în regulă.

Cunoscînd lecţia din acţiuni anterioare, ceata s-a comportat în general Civilizat, evitîndu-se astfel incidentele. Trebuie să ştiţi că asem enea '‘iniţiative” sînt deosebit ' de coştisitoare-şi au ca scop îndepărtarea ţiganilor care comit tot felu l de ilegalită ţi în oraşul nostru. După numai cîteva zile, însă, aceştia se în torc, recurgînd la ccrşetorie, furturi, jafuri şi crime, fapte destul de greu de dovedit. După cum se ştie, ţiganii sînt foarte bine organizaţi, practică diferite structuri paralele ce-i ajută, de cele mai multe ori, să ajungă în puşcărie.

“Se-ntorc, ei mîncaţi-aş scula ta faină de riporter dichisit! Acolo unde i-au dus ăştia ni, nu au ce hali şi le mor puradăii jigăriţi!” - a declarat unul care a scăpat de razie şi care a vrut să-şi “ţîie : anonimatul, că se poartă şi la ţigani şi la romi".

V-am respectat, dorinţa mînca-v-aş? ‘

- r.v. -

A veţi g rijă unde vă p a rc a ţi maşina!Sîmbătă 23 martie 1996 la ora

18 şi 45 de minute pompierii m ilitari ide la subunitatea ce funcţionează în fostul Han Colina din Cluj-Napoca au fost alarmaţi şi chemaţi pentru a interveni în zona PăduriPFăget unde, pe păşunea din apropierea acesteia, ardea iarba uscată .-C um nu mi-am propus să vă relatez des­pre acţiunea în sine voi întrerupe aici firul derulării evenimentelor,

' cu atît mai mult cu cît urmările focului au fost nesemnificative datorită intervenţiei în timp util.

Dacă intervenţia ar fi fost necesară la o oră în care afluenţa publicului la tîrgul de maşini este maximă, nu ştiu cu exactitate în c ît timp am fi putut ajunge. P robab il că mulţi- d in tre dumneavoastră au şi intuit de ce, iar pentru cei care nu ştiu am să încerc să argumentez.

în orele de vîrf ale tîrgului (7,30-14,30) mulţi conducători auto îşi parchează maşinile în dreptul ieşirii străzii ce duce la fostul Han Colina sau chiar pe stradă, blocînd total atît intrarea cît şi ieşirea maşinilor pompieri­lor, ignorînd semnificaţia indica-'

toarelor de circulaţie plantate înzonă.

Celor care procedează în acest fel le-am sugera să se gîndească

S I

I j t ev* iftryufKî** r v in-

la faptul că, în timp ce ei se află în tîrg, acasă la locuinţa lor s-ar putea declanşa un incendiu iar din cauza parcării autoturismelor în /sau pe aleea ce duce la subunitatea de pompieri Colina,1 m aşinile pom pierilor âr fi împiedicate să intervină.

Pentru cei care nu vor să se gîndească, pînă la luarea măsu­rilor de către celelalte organe abi­litate de lege, ne facem datoria, să le atragem atenţia că, în con­

formitate cu prevederile Hotărîrir Guvernului României nr. 17/12 februarie 1996, art. 11 punctul 20 şi art. 12 lit. c, pentru “neasi- gurarea, blocarea, sau neîntreţi- nerea în bune condiţii ă drumuri­lor şi a altor căi de acces pentru mijloacele tehnice şi personalul prevăzut pentru intervenţie în caz * de incendiu”, amenda este cu­prinsă între 300 şi 500.000 lei.. Iar noi intenţionăm să uzăm de drepturile conferite de lege începînd cu .29 martie 1996,

De asemenea, dacă se. anunţă un incendiu iar proprietarii maşinilor nu sînt “pe fază" să-şi tragă în ce l mai scurt timp au tovehicu lele din calea maşinilor pompierilor, nu vom putea să aşteptăm,după ei şi nu ne asumăm nici o răspundere, fiind nevoiţi să ne îndeplinim misiunile- în orice condiţii.

Cu toate că multe din cele scrise mai sus “sună” a amenin­ţare, sîntem convinşi că vom fi înţeleşi, iar cel care vor frecventa tîrgul de maşini din cartierul Mănăştur vor avea grijă de locul în care îşi vor parca maşinile.

M r. Liviu CÂDAR

îm p u ş c a t p e n t r u o b e r e c a ld ăIn cartierul Rerea din Johannesburg, doi bărbaţi,

au ucis un barman deoarece le servise berea caldă, informează REUTER. Cei doi au intrat într-un local deschis de proprietar în propria casă şi au cerut cîte o bere. După ce a gustat băutura, unul

din bărbaţi s-a plîns că e caldă şi, împreună cu prietenul său, a scos un pistol şi a început să tragă. Cei doi clienţi nemulţumiţi l-au ucis pe barman, care era si proprietarul localului, şi au rănit un alt client. ’ (M E D IA F A X )

I

I

III

I

I

I

II .

C in c i persoane doreau neapăra t să ocupe cîte un • a p a rta m e n t IC R A L . S -a găsit V oichiţa Şaitiş să le ajute, spunînd că lucrează la IC R A L şi o m ătuşă Ia Prim ărie. în decursul anilor 1994 şi 1995 a co lec tat de la v i i to r i i “ b e n e f ic ia r i” bunuri şi bani în valoare to tală de 8 m ilioane Iei. B ineînţeles, V oichiţa Şaitiş

nu lucrează la ICRAL. Are, într-adevăr o m ătuşă, dar nici

' G o a n a ' d u p ă

a p a rta m e n teV»_________________________✓

ea n u . e s te a n g a ja ta P r im ă r ie i . în p re z e n t în v in u ita e s te c e rc e ta tă

pentru trafic de influenţă. |“ Im p o z itu l pc |

credulitate” este m are. Şi _d a c ă nu a r fi e x is ta t ■d o rito rii c a re să -i o fe re |a c e le su m e p e n tru |“ in te rm ed ie rea” ob ţinerii .respectivelor apartam ente, ■nu a r f l e x is ta t n ic i |p o s ib i l i ta te a s ă v î r ş i r i i |acestei infracţiuni. - ■

D.C. >mmmmmmmmmmmmmmmmmA

Fără comentariiO'reclamă care circulă mai nou în legătură cu o ,

vestită firmă bavareză: “Cînd BMW visează...” şi lasă plăcerea privirii. Realizezi, astfel, că viitorul începe astăzi, în sensul c ă ' trebuie să-ţi pui la ciorap de pe-acuma, pentru a putea cumpăra maşina... Cînd putem cumpăra o asemenea maşină?

fiL '+i

CHRYSLERUzina am ericană ştie, , realm ente, ce înseamnă

necazurile. La finele anului trecut' era aproape de faliment. Redresarea a venit la începutul acestui an cînd, o gîndire nouă şi-a făcut loc în activitatea firmei. Chrysler Neon, o maşină din clasa de mijloc “a rupt cu trecutul” (Dodge, Plymuth) şi a ajuns chiar să fie importată de .nemţi.

III

IIIIII

IIII

I

II

III

I

III

III

III

I

II .

LANSARE, Volkswagen Beetle, cunoscut în România sub numele de VW “broscuţă”, va fi lansat în versiune modernizată în 1988, relatează REUTER. ^

Oficialităţi ale companiei, care au evitat să precizeze, data exactă a lansării, au declarat la salonul auto de la Geneva că noul model va fi lansat peste doi ani, fiind însă şanse ca acesta să apară chiar şi anul viitor.

Noua “broscuţă”, spre deosebire de versiunea veche, va avea motorul pe faţă, iar costul din Statele Unite va fi sub 15.000 de dolari. Compania intenţionează să producă circa 100.000 de automobile de acest tip pe an, la uzina sa din Mexic. ;

Coordonate Daewoo■Planşetele coreenilof au finalizat deja modele5pentru

1997. La Tîrgul de la Frankfurt au fost prezentate două “studii”. Cu toate că mini-vanul Renault poale fi un concurent serios, după cum ne-au obişnuit asiaticii.s-âr' putea să asistăm 'la o adevărată lovitură pe piaţa": preţurilor...

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

III

IIIIIII

II

R u b rică rea liza tă de R adu V ID A

I

III1II

II

j

II

a d e v ă r u lde Cluj z ia r independent

ANULVUNR.183S ISSN 1220-3203

LUM 1 APRIUE 1986

12 PAGINI 300 LEI

ULTIMA ORĂ luni, l aprilie I996

8nr.hiriarea'sBditiei*?ffsenzaţionalîf?>la inchiderea editieijSŞ^I

împăcarea în... apartament(urmare din pagina 1)'

în ultimul moment, loan Gavra a declarat că nu este corect ca el să fie şi autor al raportului şi preşedinte al şedinţei în care acesta să fie discutat. Cu alte cuvinte, a abandonat o cauză slujită cu abnega(ie mai mult de o jumătate de an.

- Ce semnificaţie ar putea avea această dezertare? în repetate rînduri, loan Gavra a amintit liderilor PDSR că există un raport "Apartamentul" în care figurează şi.numele unora dintre ei. Lăsînd, prin aceasta, să se înţeleagă că dispune de suficiente “argumente” pentru a-i determina să menţină relaţiile cu PUNR la nivelul dorit de el. Ultima ameninţare s-a produs pu ocazia divergenţelor apărute ca urmare a întîlnirii liderilor PUNR cu Virgil Măgureanu, iniţiativă criticată vehement de Vasile Văcaru. în calitatea de şef al Comisiei SRI, acesta şi-a făcut publică intenţia de a-1 aduce la ordine pe Virgil Măgureanu. Luînd apărarea interlocutorului lor la întîlnirea amintită, liderii PUNR l-au calificat pe Vasile Văcaru ca fiind

unul dintre cei mai corupţi oameni politici din România şi că se teme ca directorul SRI să nu dezvăluie implicaţiile sale în diferite afaceri necurate.

Aşa a izbucnit o nouă criză între partidele de guvemămînt din România. Adrian Năstase a promis chiar că ‘‘atesta este începutul sfirşitului” în relaţiile dintre ele, Criza a durat aproximativ o săptămînă. în uima unor noi discuţii, liderii celor - două partide au ajuns la un comproiiiis. Care nu poate fi decît acesta: PDSR nu rupe relaţiile cu PUNR, iar acesta renunţă la intenţia de a finaliza, şi grăbi - prezentarea în Parlament al Raportului “Apartamentul”.. Că este aşa probează şi ultima afirmaţie a lui loan Gavra, care afirmă că preşedintele executiv al PDSR n u poate figura în Raport deoarece are dreptul la o locuinţă de seiviciu. Asta, după ce luni de zile declaraţiile liderilor PUNR îl situau pe Adrian Năstase pe unul dintre locurile fruntaşe ale unui posibil clasament al oamenilor politici corupţi întocmit inclusiv de loan Gavra..' , \

15 martie s-a născut după 1989 (!?)

MB

,se mtitul(urmare din pagina 1)

a maghiarimii de pretutindeni”, cum pompos sb intitulează. Nu stă în căderea noastră să întrebăm de ce a trebuit acum schimbată ziua naţională din august - “Ziua Sfintului Ştefan” cu cea de 15 martie. Ni s-ar răspunde că şi noi ain schimbat pe 10 mai cu 1 decembrie. Aşa este, dar cu o micădeosebire: la noi 1 Decembrie a fost totdeauna sărbătoare naţională, pe picior de egalitate cu 10 Mai, pe cînd 15 martie, a-fost scos din canalele prăfuite ale istoriei. Ce să credem, noi românii, despre regăsirea acestei zile şi punerea ei pe tapet în mod ostentativ în Transilvania, Slovenia şi Voivodina? A acestei zile în care, printre altele, s-a formulat şi cinicul articol 12 - “Şi cerem unirea cu Transilvania”. Lăsăm cititorului plăcerea de a trage singur concluziile. - . . .

"Restituiri în regim de urgenţă

A sociaţia d e b ito r i lo r B ăncii D acia Felix S.A. reunită la sfîrşitul săptâmînii tre c u te , în şedinţă e x tra o rd in a ră , a decis re s titu ire a in teg ra lă , în regim de urgenţă, începînd de azi, a , sumelor datorate băncii clujene. Semnatarii com unicatu lu i datpub lic ită ţii la în ch e ie rea , şed in ţe i ap rec iază că restituirea sumelor pînă în p rez iu a A dunăriiExtraordinare a Acţionarilor băncii, p revăzu tă pen tru v in e ri, 5 a p rilie a .c ., rep rez in tă “ o dato rie de onoare”. Ei. şi-au motivat h o tă r îre a p r in d o rin ţa exp resă de a com pensa, m ăca r în p a rte , daunele m ora le aduse in s titu ţie i clujene şi a anihila intenţiile încă neclare de . a se muta sediul central al băncii din C lu j-N apoca la B raşov, Bucureşti sau Dijon. în plus, se d o reş te sensib ilizarea conducerii B.N.R. pentru ca aceasta Să revoce sancţiunile decise p e n tru fo s ta , co n d u ce re , dacă nu în totalitate, cel puţin pentru cei ce fac p a r te şi din Asociaţia debitorilor.

Cine a instalat microfoanele?

în urma unor informaţii obţinute prin mijloace specifice , duminică după- amiază la Studioul de Radio din Cluj a fost deplasat un

important efectiv de fo r ţe speciale ce au reuşit, în mai puţin de două. ore, să descopere un număr apreciabil de microfoane, de provenienţă olandeză, germană şi japoneză, plasate aproape J n toa te ' încăperile instituţiei. ; \ ■

Fără a furniza alte amănunte, ' un reprezentant al forţelor ce au

■ executat descinderea a precizat doar că instituţia amintită a fost "intens ascultată". Prim ele concluzii ale cercetărilor vor constitui principalul subiect al conferinţei de presă ce se va desfăşura astăzi, de la ora 11,00, în saloanele H otelului "Victoria”. -

Propunere de sponsorizare respinsă

Consiliul local Cluj-Napoca a respins în ultima sa şedinţă oferta unor sume m enite să suplimenteze Bugetul local la capitolele “reparaţii, asfaltări de străzi” şi “construcţii de locuinţe pentru tinerele fam ilii” din municipiu. Propunerea a venit din partea unor consilieri ce reprezintă partide finanţate de la Bugetul de Stat, ei angajîndu-se să facă demersurile necesare “la centru” pentru ca o jparte din aceşti bani'să fie dirijaţi spre m unicipalitatea clujeană. Respingerea propunerii a fost motivată prin existenţa unei prevederi legale ce ar putea perm ite interpretarea unui asemenea ajutor drept “deturnare de fonduri” . în şedinţa sa de astăzi, Consiliul local şi-a propus să reanalizeze propunerea.

Au fost acceptate, în schimb, cu o mare majoritate de voturi alte două propuneri: prim a,

venită din pariea vicepnmarului care s-a oferit să doneze pentru spaţiile verzi ale C lujului o can tita te , sem nificativă de m aterial flo rico l (arbuşti ornamentali din Japonia, rădăcini de crizanteme din China, bulbi de lalea din Olanda şi seminţe de flori din cîteva ţări vest- europene) aduse din călătoriile pe care le-a efectuat în ultimele şase luni şi a doua, p riv ind concesionarea pe 'y ia ţă a două hectare de păşune în extravilan, zona Bună Ziua, pentru singurul păcurar al Clujului care nu are turmă.

S-a constituit Fondul Mutual al Despăgubiţilor Caritas

La Cluj-Napoca s-a constituit şi în reg istra t leg a l F ondul M utual a l D espăgubiţilor Caritas, (F.M .D .C.), ce-şi propune potrivit comunicatului primit spre difuzare recuperarea chitanţelor emise de fostul circuit de întrajutorare şi despăgubirea d iferen ţia tă a deponenţilor. Conform sta tu tu lu i de funcţionare şi reglementărilor impuse de cercurile financiare,, pentru cei ce nu au beneficiat de cîştiguri, sumele depuse se vor. restitui integral, acordîndu-se şi o dobîndă lunară de 43 la sută, calculată de la data cînd urma să-şi încaseze ciştigul. Posesorii de chitanţe care anterior în treruperii c ircu itu lu i au

bene fic ia t de cîştiguri (indiferent de sumă) vor primi integral suma depusă,, precum şi o dobîndă lunară de 34 la sută calculată de la data depunerii banilor. Pentru evitarea aglomeraţiei • se mai menţionează în comunicat - F.M.D.C. ş i-a propus ca încep înd de astăzi să procedeze la înscrierea pe liste şi planificarea pe zile şi ore a preluării chitanţelor şi plăţii sumelor cuvenite. Fără a preciza numele publicaţiei unde vor apărea listele, conform planificării zilnice, conducerea F.M.D.C., prin mesagerul său, că înclină spre respectarea tradiţiei locale în domeniu.

Schimberede denumire

S enatu l U n iv e rs ită ţii “Babeş-Boiyai” se va reuni

'astăzi pen tru a rediscuta, printre altele, propunerea de sch im b are a denum irii actuale: “Aula Magna" in “ A ula M a rg a ” a Universităţii. Reamintim ca la în tîln ire a precedentă^ uzînd de dreptul de veto, c o n fe r it de au to n o m ia u n iv e r s ita ră , re c to ru l

/A ndrei M arga a so lic ita t' amînarea luării deciziei pînă la consultarea C onferinţei Naţionale a Rectorilor şi a Primăriei clujene. ' ,

Grupaj realizat d e E m iIS T A N C IU

Eventuale precizări în legătură cu cele de m a i sus - în num erele

viitoare ale z iaru lu i nostru.

Gheorghe Funar // Corneliu Vădim Tu dor neagă ea i-ar fi scris iu i Jirinovski

— Declaraţiet

în legătură cu documentul- pirat redactat în limba rusă şi apărut în presa românească în ziua de 29 martie a.c., declar următoarele:

1. Despre scrisoarea pe care nu am scris-o către Vladimir Jirinovski am aflat din mass- media, la fel ca şi preşedintele PRM, dl C orneliu Vădim Tudor.

2. Scrisoarea care i-a fost adresată lui V ladim ir Jirinovski, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Rusia are, deocamdată, autori necunoscuţi. Cei care, în realitate, au conceput şi

expediat acea scrisoare către Moscova şi apoi, de acolo, către redacţiile unor cotidiene din B ucureşti, s-au p retat la întocmirea unui document fals, recurgînd la falsificarea semnăturii preşedintelui Paridului Unităţii Naţionale Române.

3. Atît scrisoarea, rit şi destinatarul acesteia, constituie o încercare

nereuşită de discreditare a PUNR.'4. Autorii acestei diversiuni .

este necesar să fie sancţionaţi de către şefii lor, atît pentru lipsa de im aginaţie, c it şi pentru neconsultarea calendarului. Este reg re tab il că, sub aspect calendaristic, această diversiune

a fost decalată faţă de însemnata zi de 1 aprilie.

5. Nu este exclus ca această nereuşită acţiune de discreditare a PUNR să fie urmată şi de alte încercări menite să intoxice alegătorii români în acest an electoral.'

G heorghe FUNAR, Preşedinte al Partidului Unitătii Naţionale Române

Corneliu Vădim Tudor, preşedintele PRM, a negat vineri că, împreună cu Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, i-ar f i trimis o scrisoare liderului ultranaţionalist rus, Vladimir Jirinovski.

“A$a-zisa scrisoare este un fa ls grosolan şi o diversiune a directorului SRI, Virgil Măgureanu”, a afirmat C.V. Tudor la conferinţa de presă săptămînală a PRM, menţionînd că nu exclude posibilitatea ca Măgureanu să f i încercat, de 1 aprilie, să păcălească presa. ■ ' (Rompres) .

Adrian Năstase subvenţionat

de Iskandarani?C orneliu Vădim Turdor,

preşedintele PRM, susţine că surse din interiorul MI şi SRIl-au inform at că, înain tea alegerilor din 1992, liderul PDSR A drian N ăstase a prim it1.000.000 de dolari de la Zaher Iskandarani, care au fost folosiţi în cam pania e lec to ra lă a preşedintelui Iliescu şi a PDSR.

De asemenea; liderul PRM afirmă că deţine dovezi despre implicarea lui Adrian Năstase şi a. lui Sever M ureşan în “operaţiunea de falim entare deliberată a băncii “Dacia Felix”

“Numele lui Adrian Năstase revine, obsesiv, pînă la saturaţie, în presa de toate orientările, asociat cu numele unor gangsteri

dovediţi, precum Marcel I v a i Gigi Kent, Gigi Boieru şi Z ah e Iskandaran i” , a c o n c h i preşedintele PRM. =? R eferindu-se la v iz i te h întreprinse de preşedintele Io Iliescu în Armenia Georgia ş Azerbaidjan, C.V, Tudor şi-, exprimat “insatisfacţia” faţă ‘‘miza m ică şi re z u lta te i modeste” ale acestora. E l 1- criticat. pe şeful statului p en tr folosirea limbii ruse în c u rş i unor convorbiri, asemuindu-1 c “nedem nul p reşed in te . Republicii Belarus, care forţeai unirea cu Rusia împcitriva v o in ţ cetăţenilor propriei ţări”.

(R om pres

Exhumarea a 10 cadavre dintr-o groapă comună la Mrkonici Grad

Bosnia-IIerţegovina, 31 m artie (Rompres) -Zece cadavre au fost exhumatc, sîmbătă, dintr-o groapă comună de către autorităţile sîrbe la Mrkonici Grad (vestul Bosniei), în prezenţa reprezentanţilor Uniunii Europene, Tribunalului

Transferat în iarnă la Unirea Dej; pentru suma de 120 milioane, ex-arădeanul Nicolae Mitu i-a determinat recent pe conducătorii clubului să sufle serios a pagubă. După cinci etape în care evoluţiile lui au fost clasificate undeva la limita mediocrităţii, fostul golgeter al seriei a Il-a şi-a făcut bagajele spreo direcţie necunoscută.

N. Mitu ■ "El fugitivo"“Acest individ şi-a bătut joc de echipă” spune

antrenorul Manea. “Nu accept compromisuri faţă de un jucător recalcitrant la efort, după ce soseşte în hotel la ora 6 dimineaţa. Eu nu îmi schimb antrenamentele în

antrenorul dejean. După aceste incidente conducerea clubului a avut o discuţie cu Mitu, Ia sfîrşitul căreia el şi-a făcut bagajele,' pierzîndu-se în ceaţă. Nicolae Manea îi lasă însă o portiţă de întoarcere: “Nu m ă deranjează dacă Mitu e dispus să stea pe tuşe doi ani: Dar, dacă revine la sentimente mai bune, are o singură sansă de reconciliere. în teren!”.

Penal Internaţional (TPI) şi membrilor Poliţiei I o direcţie necunoscută.. funcţie de cum se odihneşte Mitu”, a mai adăugat M i h a i H O S S l l Internaţionale (IPTF), transmite France Presse. 1------------------------------------- ------------------------- ------ ’ . M i n a i ----------LJ

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) ;

M A R IA S A N G E O R Z A N ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) .Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria

Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Duj, sib nr. J / 12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469 Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

R E D A C Ţ IA : C lu j-N ap o ca , str. N apoca 16 •Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-redactorşef,redafctori şefi adjuncţi,191.681; fax: 192.828; Sccrctariat dc rcdacţic: 197.418;.Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 •Tel. 40-(0)64-199898.154264

G aram ond— Tipografic s.r.L —.