Upload File

serf il --tul ii, no. 282. ledioa a treia · pildele nu lipsesc. in uncle locura consilieril...

  • Home
  • Documents
  • SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia · Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul
4
SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia V I N ERI, 18 OCTOMBRE 189G NUMARUL 10 BANI ABONAB ENTELE Iaoep la i fl 15 ale ñe -àLreI Ina! ql se plateee tot -d'a -una malate In Bwcwre¢U la Casa Administratíet in fwdeis sIi dreindtala prin mandate pontate Un an in tara 80 ; in streinatate 60 lei *irae lupi ... 16 s s > 25 s Trel Zuni . 8 s la s Un name in atreinatate 80 barri MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA BEDAC! 'IA No. 3 STRADA CLEMENTTi No. i 0 NUMARUL 10 BANI ANIINCIIIBILL+' In BucurestT ¢i judete as pr{ssseac numal Is Adrniuistraie In stroiuAtate, ddred ta adms+ssstvaEbs ,si la toate otìcüls de publicitate Anunciuri la pag. IV 0.30 b. finis 1aT . s s II 3. s ! Insarkiila gi reclamelo 3 id rindul U azsnär oohiñ 30 ban! ADñIININTIIATLL Ito. 8. STRADA CLEMENTEI No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA §TIRI I TELEGRAME ALE ZILEÏ SIN VACANTE lu stare normal& guvernele ca si in- divizil es din vacante mal intäritl si mal san &tosl. 0 vreme de liniste urmind du- ra enervares si uluiala inseparabila cu sesiunea parlamentará, da, ragaz minis- trilor se se ocupe mal de aproape de administratia departamentelor lor si de imbunatátirile de adus, lar opiniunea public& Insetat& d'a -sl indrepta preocu- parla si In alte directil de cit spre lupta politicä, usureazä prin aceasta chiar sarcina guvernantilor. Sgomotul luptel nu poate sa nu dea ilusia släbirel. Linistea la rindul el dá neapárat ilusia contrarie. De aceea In tot -de -a -una guvernele aü salutat cu bucurie sosirea vacantelor par- lamentare si opositiunile si -aü pus n &- dejdea !n vremea sesiunilor. Anul acesta lucrurile s'aü petrecut alt -fel, si daca nu ne inselam eu desá- virsire, guvernul d -luI Sturdza din va- cautele ce acum se ispravesc a esit cu mutt mal slab, cu mult mal bolnav de lit intrase. Gresala de capetenie este c& primul ministru nu a avut destula minte si destula pricepere ca sA utilizeze lunile de cáldur& spre a deslega cestiunea ar- zätoare cu care s'a inchis anul politic trecut. Din potriva guvernul se afta asta -zI fata cu aceiasl greutate religi- oasa devenita si mal acuta prin nereu- sita tentativelor neinteligente si neleale pe cari le -a Incercat In cursul verel. Silit sa gasease& o solutie la o in- curcdtur& pe care singur si -a creat -o, si si -a creai -o spre un fotos cu desä- virsire neinsemnat daca il compari cu pericolele la cari s'a expus stapinirea si cu discreditul ce a aruncat asupra tare!, d. Sturdza nu a stiut niel sa m&- soare Intinderea problemel, niel sä -sl croiascä un plan de actiune, si inca si mal putin sa, -sl aleaga agentir. Ast -fel incercerile de a ajunge la un sompromis, care daca reusea ar fi scá- pat guvernul si sä spunem lucrul far& ínconjur si tara dintr'o aventura tot asa de nechibzuit conceputa cit de prost executatä, la urma urmelor n'aü avut alt resultat de cit sa sl &beasc& si mal mult positia guvernulul. Vacantele in loe sä fi inchis chestiile deschise In sesiunea trecutä si sa fi ne- tezit ast -fel terenul politic pentru nouile lupte pe cari in mod firesc le provoacá proiectele zamislite de guvern intre doua sesiunl, aü trecut far& sä lase niel o urmä asupra vrajbelor din prima -vara, ,si la Inceputul noulul an politic ne a- flám tot in punctul onde ne lasase a- nul trecut. La mortenirea acestul trecut vacan tele aa adaogat doua note noul si grave. Niel o data ca astimp nu s'aa vs- zut atitea scandalurl in jurul adminis- tratiel unel stäpinirl proaspete. De sigur cä cu cit se Invechesc gu- vernele, Cu atit se aduna mal dese si mal multe invinuirl in contra purtareï agentilor lor. Cu vremea aceste invi- nuirl hranite si umflate de nerAbdarea opositiel si lasate In voie de apatia gu- vernantilor ostenitl, capata, pe drept sal pe nedrept putin importa, un carac- ter de gravitate care merge tot cres- cind. 0 legenda de rea purtare Incepe sA se formeze, si o -data eu formarea el lumea incepe sa doreasca o schimbare de guvern, far& chiar sl se arate gre- oaie asupra garantiilor de Indreptare pe cari le -ar oferi nouil cirmuitorl. Este ceasul in care pe drept saü pe nedrept partidul de la putere este acu- zat pentru toate vinele ce corail si pen- tru cele ce nu le comit agenti! sal. Niel o -dató Insä un asemenea feno- men nu coincideazä cu sosirea unid partid la guvern. Cel cari se duc sunt prea slab! si ce! cari vin prea increzatorl In el In- ca sa se poat& crea eu inlesnire legende In contra administratiel. Este de prisos sa insistam asupra numeroaselor dovezl c& de rindul aces- ta lucrurile s'aü petrecut alt -fel. Cine a urmat eu luare aminte misca- rea opiniunel publice din lunile din urmä, nu a putut s& nu Inregistreze ca un lucru anormal, dar de netagáduit, o esplosie in tara lntreaga In contra pro - cedeurilor si a corectitudinel mal ales a administratiilor locale. 0 -data eu izbucnirea acestel invinu- irl obstestl In contra curateniel repre- zintantilor guvernulul, impreuna eu dinsa si poate chiar In legatura cu dinsa, s'aü produs o serie de disidente locale, di- sidente cari nu iati forma mal inalta a une! bifurcan a partidulul pe basa n el deos ebirl de idel saü macar de dircctie, ci aceea mult mal meschine si In acelas timp anai periculoass a zi- zaniel pe ceca -ce se numeste situatia locala. Ca lucrul este ajuns la o stare acuta, nu Incape niel o indoialä. Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul civil dintre guvernamental! este asa de furios, in cit guvernul spre a -sI da de- sama placere a une! isbinzi In contra a- derentilor sal de pin& erl, este ne voit s& puna in capul listel lu! un fost ade- rent de al protivnicilor, sas ca la Rim- nicul-SArat se cerseascá votul si sprijinul unu! adversar pe care pin& eri d. Sturdza si al s &I 1 -aü arátat cu degetul toril si noua ca asasin si nu In sensul figurat al cuvintulul al lu! Ion Bratianu. Iar intr'o alti localitate combinatia electo - rala lncurc& atila pe guvernantl. In rit ministril! de interne merge cu ameteala pilla a comite necuviinta d'a relata ca- pulul Statulu! prin « Monisorul Oficial» bosc &riile electorale cari l'ali impedicat lunl d'a rindul sA dea o solutie unul u- ricios scandal. Nu este vremea astäz! sA tercet& in izvoarele acestor disidente si sA dove- dim cum ele sunt produsul firesc al spi - ritulul care domneste In partidul liberal si mal ales al modulol cum el se recru - teazä si se poartá in vreme de opozitie. Cesa ce ne intereseazá acum, este cons - tatarea unel star! de lucrurl. Guvernul d -lu! Sturdza iese din va- cante cu toate cauzele de slabiciune de cari suferea inaintea caniculel si eu a- daosul considerabil al unel administratil despretuite si bAnuite de la un colt pin& la altul al tarff si al unor disidente lo- cale menite a spori in continua si cari nu pot fi impäcate, pentru bunul cuvant cA guvernul si dac& ar vrea, nu ar avea de unde sa satisface toate poftele si ambitiile, pe cari le -a cultivat. totossl norocul fusese in vacante de partea d -lu! Sturdza. Dumnezea II da- duse o recolla splendida insotita de preturl neasteptate, iar politica noasträ Inteleapt& din anal din urmä il inzestrase eu o vizite impareteasce din care de sigur as cazut ceva raze si pe stápf- nirea sa. Bun&tatile noroculul n'as putut sa compenseze boalele organice ale parti - dulul si ale guvernulul. i cum in timpul iernel niel graul nu poate se mal creaste, niel imparatil n'as sa se deplaseze, putem prooroci eu siguranta ce situatia guvernulul va de- veni din ce in ce mal rea. Take Ionescu Plastografil din presa guvernamentals reproduc patite trunchiate din `Epoca' in cari luindu -se act de acuzatiunile indrep- tate de un organ din Capitale in contra Mitropolitulul, ceream ca si se pue capst acestel campanil, fle prin o judecatá, fie PRIN 0 DESMINTIRE IN MONITOR ". Putem adáoga ch cesa ce ne fácea si eerem limurirl mal era imprejurarea cd stiam ch pe atuncl se fileuse o ancliets ordonat& de ministrul justitiel si ni se afirma ca, se deseoperise scrisorile cari pe urmä s'aì'i dovedit plastograflate. Daca pofteste presa colectivista, il vorn dovedi ci autorul plastografiilor a fost in- susl d. Stätescu, care a uzat de ele ina- inte ca Vointa si le fi publicat. 'Vointa, ar voi ca ciliar dupá ce s'arl dat pe fati actele falsificate si presintate ca a- tare de insusi ministrul justitiel, noi si a- probsm §i pe plastografi, si ilegalitätile si- nodulul $i a parchetulul, si Ligada de drep- tate in contra unid ora care a fost urcat in slava cerulul de gazetaril colectivistl plätitl. Cu privire la aceste convingerl plätite, ministrul justitiel mal crede ci is1 poate permite a ne arunca calomnil §i amenin- tirl pentru ci am dat pe fati pungAsia cumnatulul ssü, un osa de altiicinteri pil- muit in club pentru ci a trisat la cirtl si pe care l'a avut d -sa tovaräs in tentativa de gheseft fäcuti pe lingä primaria Ca- pitalel. Yom reproduce in coloanele noastre ar- ticolele de lauda plätite prin cari si ci- delnita Mitropolitul de presa guvernamen- tali §i sa, declaratü de neintemeiate tonte acuzatiunile co i se aduceafi. Tot -d'o -data nu vom inceta a cere ca Mitropolitul si fie judecat, ori, daca gu- vernul si teme de judecati , ca si i si dea satisfacerea ce o cere opima publica. Regele Alexandru al Serbiei IN BUCUREITI Färä £ndoialä cä, vizita tinärului fi Area simpaticuhui Rege al Serbiei la CurteaRo- m£niei, nu va lipsi a da prilej gazetelor europene la comentarin in combi,nafiripoli- tice rnai mutt sai mai putin intemeiate, dupa, fantazia ori predilecfia organelor de publicitate ale direcfiilor politice res- pective. In nzomentul cene M. S. Alexandru I 1 $ face intrarea in Capitala noasträ, cre- dem însä, a tälmici adeväratele simtiminte ale nafiunel romane, läsînd pe seama ga- zetelor str(ine speculafiunile de înalta po- liticä internafionclä, ,si a £mbräfifa cu o cälduroasä dragoste acest fericit moment istoric ca un eveniment curai national pentru am£ndou( Statele amico. Intr'adevär, istoria popoarelor ne arata pufine exemple de o prietenie däinuitoare ca aceea care a existai An tosi timpiri entre Romeni fi Sîrbi si care -i a f(cut de atitea ori solidara, in cursul lunges fi spinoasei for carcere isterico. Dupä descälicarea sa in Moesia ori Da- cia- Aureliana, poporul sorb a avut a se lupta cite -va veacuri pentru agonisirea u- nui cämin, pe care -1 fonda in al XI -a veac regele Ciudomil, consacrind pentru tot -d'a- una Statut sirb. In aceleasi vremurl, dupa ce descenden- f ilustrelor legiuni romane ale divului Trajan, päräsif i de Aurelian, avurä a in- frunta de setole nävälirile barbare, un Tu- gomir, d£nd naftere glorioasea dinastia a Basarabilor, fonda' in Dacia - Trajana Statut romin. Ambele State propäose paralel in evul mediu, desvoltarea for cultural& pareiden- ticä; pe tärimul religios fi al organiz(ren Statuluri vedem cä ado ptä aceleasï forme; ba chiar ierarchia dregätoriilor publics fi sociale o vedem alcätuitä cu mare ase- mänare. In cursul veaculun for de aur, ambele popoare se leag( printr'o prietenie str£nsä; casele for domnitoare, ale Niemanilor si Ba- sarabilor, se inrudesc prin trecerea in cä- sätorie a mai multor princese serbe cu domnitorii romeni, intro cari cea mai glo- rioasä fu Despina Doamna a lui Neagoe V .d& Basarab, et!torii basilicei märef e de la Curtea de Arge'. Vremile de grea cumpän( sosesc, farä a ftirbi aceastä anzicifie, din contra vedem pe Mircea -cel -mare. alergind cu oastea sa pe cimpul Mierleri (Cossova) ca sä scape pe cuscrul säú Lazar I -iü Braiikovici, de lo- vitura mortal( ce dai Turcin sub Amu rad I -ii Statulua sirb. Mai tîrzii, vedem in armata lut Mi- haiu- Viteazul, lupt£nd cu bärbäfie un ge- neral de neam sirb, 'bratul drept al ereu- lui» care suferi cel din urmä suplicii pe piafa Belgradulul din Transilvania, pentru causa gloriosuluri Doran. In cele din urmä, poporul s£rb sleit de putern fi päräsit de Europa crestina, ca de sub desävtrsitul jug al Turcilor ,si in veacul al XV -a cu Elena Brankovic!, mo- narchia serba î,sä dä sfîrfitul ,si cu densa Statut märef fundat de Ciudomil intra, in morm£ntul uitärei. Statut romin, mulfumitá £nfelepciunen fi bärbatien Domnilor san, se strecoarä prin cele mai mari greut(f a, urmind d'a exista : dar printr'o memorabilä coinci- denta, monarchia Basarabilor £nceteazä Cu un Bräncovean 1.. sae Serbia, transformatá in pagal£curt tur- cesti, este stearsä dupä harta Europei fi f (rile romine, date pradä arendafitor fa- nariot'I, de abia mai pästreazä o palidä nofiune de Stat. Cind, la inceputul acestui seco!, märeful principia al constituirei na- f ionalitäf ilor, dus de glorioasa spada a lui Napoleon cel Mare, zguduie din teme - lii pe bätrena Europa, sun£nd toxinul o- presorilor fi ora invierei nafiunilor : Mi- los Obrenovici, relu£nd cu bärbäfie carea cäzutä din m£inile lui Carageorge fi mai fericit ca Tudor Vladimirescu, duce la limanul libertäf en nafiunea s'Irbä fi prin braful säú puternic î,sä inalfä un tron, re- înviind ast -fel Statut sorb. Toatä Peninsula Balcanica intra in foc, care se stinge cu pacea de la Adrianopole, ce consacra autonomia principatelor Du- närene. Domniatul national romin se restabilegte pi primië Domnitorn romeni ai fost salu- tata la 1834 de principele Milo? I al Ser- bien: Vechin prietenri merg iaräsn mina in mina, fard privire la persoana sai fa- milia domnitoare. Prin unirea färilor surorri, Rominia de- vine un Stat important, atit prin cultura cit $i bogäfia sa. Cu toate acestea Alexan- dru loan I Cuza -Vodá, a continuat cu £n- grijire a cultiva tradif ionala amicif ie intre ambele popoare, încheind chiar o alianf d secreta cu Mihail al III -lea al Serbien, din care cauzä s'a crezut un moment, cä prin evenimentul din 1866, firul istorio va 11 £ntrerupt. Relafiunile ambelor State însä, n'au su- ferit nice o alterare: Mihail al III -lea s'a gräbit prin visita din 1867 la Bucurestn a intra in legäturi intime eu Vod( Carol fi destinatele ambelor nafiunri ad conti - nuat cursul istoric bräzdat de veacura. Amintirea märeaf ä a vizitelor Regelun Milan I la Bucure$tn fi a Regeluri Carol I la Belgrad, aunt inca recente apre a fi deehel a le anthill, ca tan inel din legätu- rile de prietenie ne£ntreruptä £ntre ambele Regate. i iatä pentru ce, depärt£nd ori-ce com- binant de politicä vulgarä, salutäm cu un adevärat simfim£ntde iubire nafionalä,£n visita M. S. Regelun Alexandru I, couse.- crarea solemn( a amicifiei sincere entre amîndouä nafiunile vecine $i dinastiile tor, aduc£nd ca prinos acestui fericit eveniment, respectouasa $i c(lduroasa noastr( urare pentru prosperitatea domnieï $i fericirea tinärului $i iubit.uluri Rege al Serbiei. Baba-Novak. 1N CARANTINA Nu ne mir& de loe faptul ca guvernul a gasit un miserabil judeeätor de ins- tructie, orescut la gcoala lui S&räteann, care in loe sa urmäreaseä pe plastografi urmaregte pe reclamant, In . loo sa Paca, instructia calomniatorilor, sparge dula - purile calomni.tuln1 Era de preväzut total aceasta $lierä de miselii, pe cît timp In capul Ministe- rulul justitiei arem pe omul verde care a declarat ca, : oposifia nu Ire nid un drept la protecfia legilor !" Pentru noi efectul moral este acelagi gi nu putem de lit sa, deplingem soar ta nenorocitilor cari mal aü cava de agtep- tat de la dreptatea colectivista. Dar nagte o Intrebare : Cum ramine en cel de la Vointa Nationalä, on'adevaratiï plas- tografi cari s& adapostesc in dosul ju- dec8torulul de instructie i Cum rämîne on acegti oameni cärora toatä Tunea le striga : (Sunteti nigte plastografi» gi Watt curajul el niel de a trage In judecata pe ace! cari le daa acest neme injurios, niel de a cere dîngii cît mai In graba sa, fie spalati de Invinuirea ce li se aduce I TRIBUNA POLITICA a! Ministrul domeniilor a demisionat. A- cest lucru e azI absolut cert si nie! foile liberale n'ar cuteza sit-1 tagaiuiasca. Totusl, de forma, s'a dat un concediu d-lui Pallade pin& va esi guvernul din incurcatura. Greutatea pentru guvern nu e de a gasi un titular pentru domenil, ci de a face o combinatie folositoare. Pentru liberali, un portofoliu e ma- terie de combinatie. E! nu caute un titular capabil, el nu cerceteaza ideile musteriilor de mi- nister. Niste muent cari nu s& gindesc de cit sá stea la putere cauta sa vadA prin ce personalitate, fie ea cit de incapabila, cit de necinstitä, el pot sali consoli- deze situatia, sa nu provoace nemultu- mirl printre eel ahtiatl de putere, sa impace pe paraponisitl orI s& prind& pe vre-un transfug. Asa, liberalil venind la putere, s& láu- daa cá s'aa purificat, ce aa eliminat e- lementele compromise de felul lu! Sto- lojan. Cind acesta le-a pus sula in coasts, el l'aü poftit sa intre in minister. Aceleasl consideratiunl främints pe liberali in alegerea succesorulul d-lu' Pallade. CONTROVERSA MEDICO- MINISTERIALA Exista sari nu exista incompatibilitate intre diabet si portofoliul ministerial ? iata grava cestiune pe care a fost chemat sa o resolve consiliul de ministri, calcînd inca o data peste atribuiiunile Curte' de Casaiie. Jurisconsullil V. Lascar, Al. Djuvara si alli Porumbarl postulant' de ministere, afir- mar ca exista, pe cind jurisconsullil Stolo- jan si Palladi, afirmar ca nu exista. Stolojan a luat cuvîntul si s'a exprimat ast-fel : «Va aduce!' aminte, domnilor si labi!! colegí, ca atunci cind a fost vorba sa se complecteze ministerul in urma retrage- rei lui Fleva, v'ali adresat la mine. Ce v'am zis di atuncl ?» D. Dim. Sturdza, presedintele consiliulul, întrerupînd pe orator, raspunse : «Iini aduc aminte, par'ca ar fi eri. AI zis : Efi, dom- nilor, sunt bolnav, am nevoe sa ma caut, caci sufer de diabet. Daca ?usa interesele marelul partid cer sa jartfesc sanatatea mea, sunt gata. Ala e, urina Stolojan, si am intrat in minister cu toate ca aveam diabet, ba poate chiar din pricina aceasta, caci alt -ceva care sa ma impue atenliunel d -v. nu aveam... «El, prin urmare, daca pe mine m'ail luat in minister pentru cel aveam diabet, cum poate oare sa fie admisibila departarea lui Palladi, pentru acelas motiv ». Iar d. Poni, in calitatea sa de ministru al instrucliunel pu- blice, a zis : «To be or not to be diabetic asta e întrebarea ?» ,Si Palladi a reinas ministru ca si Stolo- jan, urmind ca eel- l'alt! ministri nezaharisiti inca sa ill procure diabetul san sa demi- sioneze dînsil I V. Lascar, Djuvara si alli Porumbarl s'ari pus pe cura de diabet. TRIBUNA LITERARA CHESTI UNÍ LITERARE Principiul nationalitatilor este o inovatie politica a veaculu! nostru, pe care noi, po- poarele miel, nu o putem aplaudà eu pri- sos. Acestel inovatiunl, inspirate de cea mal Malta echitate din partea statelor marl, se datoreste existenta statelor miel deja inde- peiidente. Astfel, fizionomia une! importan- te regiunl a continentulul s'a schimbat ln- tr'o jumatate de secul ca prin minune. Pä- riniil nostri ne spun präpästil de necrezut despre starea vieti! publice In tineretea tor, parie& ne -ar povesti lucrurl de acum cinc!- sute de an! ; oamenil Iucä tinerl Isl aduc bine aminte de vremea copi! &riel lot., sand nu se pomenea de drumun de fier si numal doe tre! orase din tara eraü luminate In centra cu lunitnärl de sea si cu opaite de päcur &. Acum, In urmä, un Imperat vene - rabil ne face onoarea unel vizite onciale si nu'i vine sä'sl creazä ochilor cand vede In- fatisarea strälucitoare a tiilerulul stat ro- man ; iar state mal bätrine si puternice nu's1 stapanesc expresia unel- f&tise invidil fata eu succesele noastre. Asta e bine ; asta dovedeste netagäduit eficacitatea principiulul nationalitatilor pen - tru propagarea civilizatiunil. Experienta f &- cutä cu tillera Romance va fi desigur un ludemn pentru diplomatic europenn& sä ur- meze mal departe eu aplicarea acestui ro- ditor principiñ si Intru cat priveste pe cele- laite mid nationalität! rémase Inca fard stat particular. Dar, ca toate principiile, si acela de care vorbim are un mie inconvenient, neglijabil farä 'udoial &, Ins& destul de caracteristic pentru a merita sa fie constatat ; constata - rea aceasta ne va deslusi oarecum un fe- nomen ciudat 'in viata noasträ publica, a- nume lipsa de productiunl literare si artis - tice de seams. In genere, statele aü fost resultatul nece- sa* al societatilor omeuestl. Societatea a Post rädäcina vie din care a esit ca un rod specific statul ; ea a fost temelia pe care el s'a clädit potrivit. SocietAtile s'ail des - voltat pe calea material &, moral& si iute - lectuala, dupa aptitudinile si apuc &turile for de rasa, dupa conditiile pämêiitului for si dupa energia cu care aü putut conversasi a- para cistigurile for de once fel. Din mersul treptat al acestel desvoltAri, all resultat In- cet reformele politice, prefacerile relatiiler taire statu! eu asezäminte de forma fixatä si societatea mergend mereü lnainte. Intro deosebitele aptitudini ale societatilor, mal ales una este care ajutä foarte muli la desvoltarea Statului, adie& la lntärirea si prosperarea puteril publice aptitudinea po- litica. Cucerirea bunurilor naturale, perfectio- narea pasträril si prefaceril acestora, inmulti- reaschimbulul lor,pria cultivareastiintelor si artelor utile ; apol expresiunea monumental& a gtndirilor, conceptiunilor si siintirilor inti- me si sociale, prin cultivarea literelor, ar- telor frumoase si filosofici cu un cuvant, tot ce constitue patrimoniul civilizatiel, ridi - cat la cea mal Malt& treapta si ajutat tot o data de o vitejie tot asa de clasica si de uimitoare ca si geniul el, nu i -a fost de a- jaiis unel societati, poate cea ma! str &lucit& Intre toate, pentru a's1 constitui, m &car in culmea infloriril sale, un Stat citusi de pu- tin durabil, necum covIrsitor. Si tit a fost de mare alea societate, o vedem asta peste atitea veacurl de la disparitia el, si o vor vedea Inca veacurile uimite si dominate de spiritul el f &r& seaman, de conceptia el ma- gistrali. de operele e! cari 'si bat joe eu n'Indra liniste de puterea lui Kronos. Se poate o societate marcata f &r& Stat puternic ; dar Stat far& societate ma! greü. Intro vreme, Alexandra Machedon, pornind din dreapta Adriaticel cetre res&rit si iain- tlnd ca un virtej luminos, bate pe auritul Cres, nimiceste pe trufasul Darle al Persi - lor, Iugenuche la supusiere pe marele Por - Impärat de la Indi! si str &bate triumf &tor Asia >Qi Atrica, poruncind sa se ridice de la Indus, pe drumu'l, si pina la templul lui Amon de la intrarea pustiulul Saharel, saptezecl de cet &ti. Tot In aceeasl vreme, de-a stinga Adriaticel spre apus, mica re- public& a Romei tncepe a cuceri cu lupte Indar &tnice peninsula italic&. De o parte c &tre rasarit, un oni cu citi -va sot!, farä o societate, facea in cincisprezece an! o impar &tie uriasà; de alta parte catr& apus, o societate lntemeia Incet -incet un Stat. Praful nu s'a ales de Imparätia lui Alexandra In eltiva an! ; iar mica Republica a crescut mergd pint{ ce a ajuns cea mal formidabil& si mal durabilä Impar &tie din cite aü st &tut si vor sta vreo -dal& pe p &- mint. Nol cestia, chemati grabsiic la viata de Stat prin instaurarea principiulul nationali- tatilor, ne g&sim astäzi, si fireste trebue s& fica nündri de aceasta, cam In situatia lu! Alexandru - Macedon am zis cam, fund -e& este o mica deosebire : pe cita vreme vtr- tejul produs de acesta a fost extensiv, vin - tejul nostru este intensiv; cum am zite, A- lexandra a ametit o Mine ca trombele si ciclonil c &1 &tori, iar not ne ametim singuni ca dervisi1 invirtitorl. Fireste. Statut tiller, inflintat dupa Im- prejiirarl, are nevoe grabnic& de o societate. Statut improvizat, lu loc de a fi forma de echilibru al fortelor sociale la un moment dat, cauta s& fie fondu! si isvorul nascator al acelor fiinte. De undo statut ar trebui s& fie resultatul natural al societatil, ne po- menim c& societatea trebue sä fie produsul artificial al statulul. Statut imprevizat, aim.

Upload: others

Post on 26-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia · Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul

SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia V I N ERI, 18 OCTOMBRE 189G

NUMARUL 10 BANIABONAB ENTELE

Iaoep la i fl 15 ale ñe -àLreI Ina! ql se plateeetot -d'a -una malate

In Bwcwre¢U la Casa Administratíetin fwdeis sIi dreindtala prin mandate pontate

Un an in tara 80 ; in streinatate 60 lei*irae lupi ... 16 s s > 25 sTrel Zuni . 8 s la s

Un name in atreinatate 80 barri

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

BEDAC! 'IANo. 3 STRADA CLEMENTTi No. i

0NUMARUL 10 BANI

ANIINCIIIBILL+'In BucurestT ¢i judete as pr{ssseac numal Is

AdrniuistraieIn stroiuAtate, ddred ta adms+ssstvaEbs ,si la

toate otìcüls de publicitateAnunciuri la pag. IV 0.30 b. finis

1aT .s s II 3. s !

Insarkiila gi reclamelo 3 id rindul

U azsnär oohiñ 30 ban!ADñIININTIIATLL

Ito. 8. STRADA CLEMENTEI No. 8.

APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA §TIRI I TELEGRAME ALE ZILEÏ

SIN VACANTElu stare normal& guvernele ca si in-

divizil es din vacante mal intäritl si malsan &tosl. 0 vreme de liniste urmind du-ra enervares si uluiala inseparabila cusesiunea parlamentará, da, ragaz minis-trilor se se ocupe mal de aproape deadministratia departamentelor lor si deimbunatátirile de adus, lar opiniuneapublic& Insetat& d'a -sl indrepta preocu-parla si In alte directil de cit sprelupta politicä, usureazä prin aceastachiar sarcina guvernantilor.

Sgomotul luptel nu poate sa nu deailusia släbirel. Linistea la rindul el dáneapárat ilusia contrarie.

De aceea In tot -de -a -una guvernele aüsalutat cu bucurie sosirea vacantelor par-lamentare si opositiunile si -aü pus n &-dejdea !n vremea sesiunilor.

Anul acesta lucrurile s'aü petrecutalt -fel, si daca nu ne inselam eu desá-virsire, guvernul d -luI Sturdza din va-cautele ce acum se ispravesc a esit cumutt mal slab, cu mult mal bolnav delit intrase.

Gresala de capetenie este c& primulministru nu a avut destula minte sidestula pricepere ca sA utilizeze lunilede cáldur& spre a deslega cestiunea ar-zätoare cu care s'a inchis anul politictrecut. Din potriva guvernul se aftaasta -zI fata cu aceiasl greutate religi-oasa devenita si mal acuta prin nereu-sita tentativelor neinteligente si nelealepe cari le -a Incercat In cursul verel.

Silit sa gasease& o solutie la o in-curcdtur& pe care singur si -a creat -o,si si -a creai -o spre un fotos cu desä-virsire neinsemnat daca il compari cupericolele la cari s'a expus stapinireasi cu discreditul ce a aruncat asupratare!, d. Sturdza nu a stiut niel sa m&-soare Intinderea problemel, niel sä -slcroiascä un plan de actiune, si inca simal putin sa, -sl aleaga agentir.

Ast -fel incercerile de a ajunge la unsompromis, care daca reusea ar fi scá-pat guvernul si sä spunem lucrul far&ínconjur si tara dintr'o aventura totasa de nechibzuit conceputa cit de prostexecutatä, la urma urmelor n'aü avutalt resultat de cit sa sl &beasc& si malmult positia guvernulul.

Vacantele in loe sä fi inchis chestiiledeschise In sesiunea trecutä si sa fi ne-tezit ast -fel terenul politic pentru nouilelupte pe cari in mod firesc le provoacáproiectele zamislite de guvern intre douasesiunl, aü trecut far& sä lase niel ourmä asupra vrajbelor din prima -vara,,si la Inceputul noulul an politic ne a-flám tot in punctul onde ne lasase a-nul trecut.

La mortenirea acestul trecut vacantele aa adaogat doua note noul si grave.

Niel o data ca astimp nu s'aa vs-zut atitea scandalurl in jurul adminis-tratiel unel stäpinirl proaspete.

De sigur cä cu cit se Invechesc gu-vernele, Cu atit se aduna mal dese simal multe invinuirl in contra purtareïagentilor lor. Cu vremea aceste invi-nuirl hranite si umflate de nerAbdareaopositiel si lasate In voie de apatia gu-vernantilor ostenitl, capata, pe dreptsal pe nedrept putin importa, un carac-ter de gravitate care merge tot cres-cind.0 legenda de rea purtare Incepe sA

se formeze, si o -data eu formarea ellumea incepe sa doreasca o schimbarede guvern, far& chiar sl se arate gre-oaie asupra garantiilor de Indreptarepe cari le -ar oferi nouil cirmuitorl.

Este ceasul in care pe drept saü penedrept partidul de la putere este acu-zat pentru toate vinele ce corail si pen-tru cele ce nu le comit agenti! sal.

Niel o -dató Insä un asemenea feno-men nu coincideazä cu sosirea unidpartid la guvern.

Cel cari se duc sunt prea slab! sice! cari vin prea increzatorl In el In-

ca sa se poat& crea eu inlesnirelegende In contra administratiel.

Este de prisos sa insistam asupranumeroaselor dovezl c& de rindul aces-ta lucrurile s'aü petrecut alt -fel.

Cine a urmat eu luare aminte misca-rea opiniunel publice din lunile dinurmä, nu a putut s& nu Inregistreze caun lucru anormal, dar de netagáduit, oesplosie in tara lntreaga In contra pro -cedeurilor si a corectitudinel mal ales aadministratiilor locale.

0 -data eu izbucnirea acestel invinu-irl obstestl In contra curateniel repre-zintantilor guvernulul, impreuna eu dinsasi poate chiar In legatura cu dinsa, s'aüprodus o serie de disidente locale, di-sidente cari nu iati forma mal inaltaa une! bifurcan a partidulul pe basan el deos ebirl de idel saü macar de

dircctie, ci aceea mult mal meschinesi In acelas timp anai periculoass a zi-zaniel pe ceca -ce se numeste situatialocala.

Ca lucrul este ajuns la o stare acuta,nu Incape niel o indoialä.

Pildele nu lipsesc.In uncle locura consilieril comunall

desp&rtitl in doua tabere se acuza unitpe altil de hotie, in alte parti mäcelulcivil dintre guvernamental! este asa defurios, in cit guvernul spre a -sI da de-sama placere a une! isbinzi In contra a-derentilor sal de pin& erl, este ne voits& puna in capul listel lu! un fost ade-rent de al protivnicilor, sas ca la Rim-nicul-SArat se cerseascá votul si sprijinulunu! adversar pe care pin& eri d. Sturdzasi al s &I 1 -aü arátat cu degetul toril sinoua ca asasin si nu In sensul figuratal cuvintulul al lu! Ion Bratianu. Iarintr'o alti localitate combinatia electo -rala lncurc& atila pe guvernantl. In ritministril! de interne merge cu ametealapilla a comite necuviinta d'a relata ca-pulul Statulu! prin « Monisorul Oficial»bosc &riile electorale cari l'ali impedicatlunl d'a rindul sA dea o solutie unul u-ricios scandal.

Nu este vremea astäz! sA tercet& inizvoarele acestor disidente si sA dove-dim cum ele sunt produsul firesc al spi -ritulul care domneste In partidul liberalsi mal ales al modulol cum el se recru -teazä si se poartá in vreme de opozitie.

Cesa ce ne intereseazá acum, este cons -tatarea unel star! de lucrurl.

Guvernul d -lu! Sturdza iese din va-cante cu toate cauzele de slabiciune decari suferea inaintea caniculel si eu a-daosul considerabil al unel administratildespretuite si bAnuite de la un colt pin&la altul al tarff si al unor disidente lo-cale menite a spori in continua si carinu pot fi impäcate, pentru bunul cuvantcA guvernul si dac& ar vrea, nu ar aveade unde sa satisface toate poftele siambitiile, pe cari le -a cultivat.

totossl norocul fusese in vacante departea d -lu! Sturdza. Dumnezea II da-duse o recolla splendida insotita depreturl neasteptate, iar politica noasträInteleapt& din anal din urmä il inzestraseeu o vizite impareteasce din care desigur as cazut ceva raze si pe stápf-nirea sa.

Bun&tatile noroculul n'as putut sacompenseze boalele organice ale parti -dulul si ale guvernulul.

i cum in timpul iernel niel graul nupoate se mal creaste, niel imparatiln'as sa se deplaseze, putem prooroci eusiguranta ce situatia guvernulul va de-veni din ce in ce mal rea.

Take Ionescu

Plastografil din presa guvernamentalsreproduc patite trunchiate din `Epoca' incari luindu -se act de acuzatiunile indrep-tate de un organ din Capitale in contraMitropolitulul, ceream ca si se pue capstacestel campanil, fle prin o judecatá, fie

PRIN 0 DESMINTIRE IN MONITOR ".Putem adáoga ch cesa ce ne fácea si

eerem limurirl mal era imprejurarea cdstiam ch pe atuncl se fileuse o anclietsordonat& de ministrul justitiel si ni seafirma ca, se deseoperise scrisorile cari peurmä s'aì'i dovedit plastograflate.

Daca pofteste presa colectivista, il vorndovedi ci autorul plastografiilor a fost in-susl d. Stätescu, care a uzat de ele ina-inte ca Vointa si le fi publicat.

'Vointa, ar voi ca ciliar dupá ce s'arl dat

pe fati actele falsificate si presintate ca a-tare de insusi ministrul justitiel, noi si a-probsm §i pe plastografi, si ilegalitätile si-nodulul $i a parchetulul, si Ligada de drep-tate in contra unid ora care a fost urcatin slava cerulul de gazetaril colectivistlplätitl.

Cu privire la aceste convingerl plätite,ministrul justitiel mal crede ci is1 poatepermite a ne arunca calomnil §i amenin-tirl pentru ci am dat pe fati pungAsiacumnatulul ssü, un osa de altiicinteri pil-muit in club pentru ci a trisat la cirtl sipe care l'a avut d -sa tovaräs in tentativade gheseft fäcuti pe lingä primaria Ca-

pitalel.Yom reproduce in coloanele noastre ar-

ticolele de lauda plätite prin cari si ci-delnita Mitropolitul de presa guvernamen-tali §i sa, declaratü de neintemeiate tonteacuzatiunile co i se aduceafi.

Tot -d'o -data nu vom inceta a cere caMitropolitul si fie judecat, ori, daca gu-vernul si teme de judecati , ca si i si deasatisfacerea ce o cere opima publica.

Regele Alexandru al SerbieiIN BUCUREITI

Färä £ndoialä cä, vizita tinärului fi Areasimpaticuhui Rege al Serbiei la CurteaRo-m£niei, nu va lipsi a da prilej gazeteloreuropene la comentarin in combi,nafiripoli-tice rnai mutt sai mai putin intemeiate,dupa, fantazia ori predilecfia organelorde publicitate ale direcfiilor politice res-pective.

In nzomentul cene M. S. Alexandru I1 $ face intrarea in Capitala noasträ, cre-dem însä, a tälmici adeväratele simtiminteale nafiunel romane, läsînd pe seama ga-zetelor str(ine speculafiunile de înalta po-liticä internafionclä, ,si a £mbräfifa cu ocälduroasä dragoste acest fericit momentistoric ca un eveniment curai nationalpentru am£ndou( Statele amico.

Intr'adevär, istoria popoarelor ne aratapufine exemple de o prietenie däinuitoareca aceea care a existai An tosi timpiri entreRomeni fi Sîrbi si care -i a f(cut de atiteaori solidara, in cursul lunges fi spinoaseifor carcere isterico.

Dupä descälicarea sa in Moesia ori Da-cia- Aureliana, poporul sorb a avut a selupta cite -va veacuri pentru agonisirea u-nui cämin, pe care -1 fonda in al XI -a veacregele Ciudomil, consacrind pentru tot -d'a-una Statut sirb.

In aceleasi vremurl, dupa ce descenden-f ilustrelor legiuni romane ale divuluiTrajan, päräsif i de Aurelian, avurä a in-frunta de setole nävälirile barbare, un Tu-gomir, d£nd naftere glorioasea dinastia aBasarabilor, fonda' in Dacia - Trajana Statutromin.

Ambele State propäose paralel in evulmediu, desvoltarea for cultural& pareiden-ticä; pe tärimul religios fi al organiz(renStatuluri vedem cä ado ptä aceleasï forme;ba chiar ierarchia dregätoriilor publics fisociale o vedem alcätuitä cu mare ase-mänare.

In cursul veaculun for de aur, ambelepopoare se leag( printr'o prietenie str£nsä;casele for domnitoare, ale Niemanilor si Ba-sarabilor, se inrudesc prin trecerea in cä-sätorie a mai multor princese serbe cudomnitorii romeni, intro cari cea mai glo-rioasä fu Despina Doamna a lui NeagoeV .d& Basarab, et!torii basilicei märef e de laCurtea de Arge'.

Vremile de grea cumpän( sosesc, faräa ftirbi aceastä anzicifie, din contra vedempe Mircea -cel -mare. alergind cu oastea sape cimpul Mierleri (Cossova) ca sä scapepe cuscrul säú Lazar I -iü Braiikovici, de lo-vitura mortal( ce dai Turcin sub Amurad I -ii Statulua sirb.

Mai tîrzii, vedem in armata lut Mi-haiu- Viteazul, lupt£nd cu bärbäfie un ge-neral de neam sirb, 'bratul drept al ereu-lui» care suferi cel din urmä suplicii pepiafa Belgradulul din Transilvania, pentrucausa gloriosuluri Doran.

In cele din urmä, poporul s£rb sleit deputern fi päräsit de Europa crestina, cade sub desävtrsitul jug al Turcilor ,si inveacul al XV -a cu Elena Brankovic!, mo-narchia serba î,sä dä sfîrfitul ,si cu densaStatut märef fundat de Ciudomil intra, inmorm£ntul uitärei.

Statut romin, mulfumitá £nfelepciunenfi bärbatien Domnilor san, se strecoaräprin cele mai mari greut(f a, urmind d'aexista : dar printr'o memorabilä coinci-denta, monarchia Basarabilor £nceteazäCu un Bräncovean 1..

saeSerbia, transformatá in pagal£curt tur-

cesti, este stearsä dupä harta Europei fif (rile romine, date pradä arendafitor fa-nariot'I, de abia mai pästreazä o palidänofiune de Stat. Cind, la inceputul acestuiseco!, märeful principia al constituirei na-f ionalitäf ilor, dus de glorioasa spada alui Napoleon cel Mare, zguduie din teme -lii pe bätrena Europa, sun£nd toxinul o-presorilor fi ora invierei nafiunilor : Mi-los Obrenovici, relu£nd cu bärbäfiecarea cäzutä din m£inile lui Carageorgefi mai fericit ca Tudor Vladimirescu, ducela limanul libertäf en nafiunea s'Irbä fi prinbraful säú puternic î,sä inalfä un tron, re-înviind ast -fel Statut sorb.

Toatä Peninsula Balcanica intra in foc,care se stinge cu pacea de la Adrianopole,ce consacra autonomia principatelor Du-närene.

Domniatul national romin se restabilegtepi primië Domnitorn romeni ai fost salu-tata la 1834 de principele Milo? I al Ser-bien: Vechin prietenri merg iaräsn mina inmina, fard privire la persoana sai fa-milia domnitoare.

Prin unirea färilor surorri, Rominia de-vine un Stat important, atit prin culturacit $i bogäfia sa. Cu toate acestea Alexan-dru loan I Cuza -Vodá, a continuat cu £n-grijire a cultiva tradif ionala amicif ie intreambele popoare, încheind chiar o alianf dsecreta cu Mihail al III -lea al Serbien, dincare cauzä s'a crezut un moment, cä prinevenimentul din 1866, firul istorio va 11£ntrerupt.

Relafiunile ambelor State însä, n'au su-ferit nice o alterare: Mihail al III -lea s'agräbit prin visita din 1867 la Bucurestna intra in legäturi intime eu Vod( Carolfi destinatele ambelor nafiunri ad conti -nuat cursul istoric bräzdat de veacura.

Amintirea märeaf ä a vizitelor RegelunMilan I la Bucure$tn fi a Regeluri CarolI la Belgrad, aunt inca recente apre a fideehel a le anthill, ca tan inel din legätu-

rile de prietenie ne£ntreruptä £ntre ambeleRegate.i iatä pentru ce, depärt£nd ori-ce com-binant de politicä vulgarä, salutäm cu unadevärat simfim£ntde iubire nafionalä,£nvisita M. S. Regelun Alexandru I, couse.-crarea solemn( a amicifiei sincere entreamîndouä nafiunile vecine $i dinastiile tor,aduc£nd ca prinos acestui fericit eveniment,respectouasa $i c(lduroasa noastr( urarepentru prosperitatea domnieï $i fericireatinärului $i iubit.uluri Rege al Serbiei.

Baba-Novak.

1N CARANTINA

Nu ne mir& de loe faptul ca guvernula gasit un miserabil judeeätor de ins-tructie, orescut la gcoala lui S&räteann,care in loe sa urmäreaseä pe plastografiurmaregte pe reclamant, In . loo sa Paca,instructia calomniatorilor, sparge dula -purile calomni.tuln1

Era de preväzut total aceasta $lieräde miselii, pe cît timp In capul Ministe-rulul justitiei arem pe omul verde carea declarat ca, : oposifia nu Ire nid undrept la protecfia legilor !"

Pentru noi efectul moral este acelagigi nu putem de lit sa, deplingem soar tanenorocitilor cari mal aü cava de agtep-tat de la dreptatea colectivista. Darnagte o Intrebare : Cum ramine en cel dela Vointa Nationalä, on'adevaratiï plas-tografi cari s& adapostesc in dosul ju-dec8torulul de instructie i Cum rämîneon acegti oameni cärora toatä Tunea lestriga : (Sunteti nigte plastografi» gi Wattcurajul el niel de a trage In judecata peace! cari le daa acest neme injurios,niel de a cere dîngii cît mai In graba sa,fie spalati de Invinuirea ce li se aduce I

TRIBUNA POLITICAa!Ministrul domeniilor a demisionat. A-

cest lucru e azI absolut cert si nie! foileliberale n'ar cuteza sit-1 tagaiuiasca.

Totusl, de forma, s'a dat un concediud-lui Pallade pin& va esi guvernul dinincurcatura.

Greutatea pentru guvern nu e de agasi un titular pentru domenil, ci de aface o combinatie folositoare.

Pentru liberali, un portofoliu e ma-terie de combinatie.

E! nu caute un titular capabil, el nucerceteaza ideile musteriilor de mi-nister.

Niste muent cari nu s& gindesc decit sá stea la putere cauta sa vadA prince personalitate, fie ea cit de incapabila,cit de necinstitä, el pot sali consoli-deze situatia, sa nu provoace nemultu-mirl printre eel ahtiatl de putere, saimpace pe paraponisitl orI s& prind&pe vre-un transfug.

Asa, liberalil venind la putere, s& láu-daa cá s'aa purificat, ce aa eliminat e-lementele compromise de felul lu! Sto-lojan. Cind acesta le-a pus sula incoasts, el l'aü poftit sa intre in minister.

Aceleasl consideratiunl främints peliberali in alegerea succesorulul d-lu'Pallade.

CONTROVERSA MEDICO- MINISTERIALA

Exista sari nu exista incompatibilitate intrediabet si portofoliul ministerial ? iata gravacestiune pe care a fost chemat sa o resolveconsiliul de ministri, calcînd inca o datapeste atribuiiunile Curte' de Casaiie.

Jurisconsullil V. Lascar, Al. Djuvara sialli Porumbarl postulant' de ministere, afir-mar ca exista, pe cind jurisconsullil Stolo-jan si Palladi, afirmar ca nu exista.

Stolojan a luat cuvîntul si s'a exprimatast-fel : «Va aduce!' aminte, domnilor silabi!! colegí, ca atunci cind a fost vorba sase complecteze ministerul in urma retrage-rei lui Fleva, v'ali adresat la mine. Ce v'amzis di atuncl ?»

D. Dim. Sturdza, presedintele consiliulul,întrerupînd pe orator, raspunse : «Iini aducaminte, par'ca ar fi eri. AI zis : Efi, dom-nilor, sunt bolnav, am nevoe sa ma caut,caci sufer de diabet. Daca ?usa intereselemarelul partid cer sa jartfesc sanatatea mea,sunt gata.

Ala e, urina Stolojan, si am intrat inminister cu toate ca aveam diabet, ba poatechiar din pricina aceasta, caci alt -ceva caresa ma impue atenliunel d -v. nu aveam...

«El, prin urmare, daca pe mine m'ail luatin minister pentru cel aveam diabet, cumpoate oare sa fie admisibila departarea luiPalladi, pentru acelas motiv ». Iar d. Poni, incalitatea sa de ministru al instrucliunel pu-blice, a zis : «To be or not to be diabeticasta e întrebarea ?»

,Si Palladi a reinas ministru ca si Stolo-jan, urmind ca eel- l'alt! ministri nezaharisitiinca sa ill procure diabetul san sa demi-sioneze dînsil I

V. Lascar, Djuvara si alli Porumbarl s'aripus pe cura de diabet.

TRIBUNA LITERARA

CHESTI UNÍ LITERARE

Principiul nationalitatilor este o inovatiepolitica a veaculu! nostru, pe care noi, po-poarele miel, nu o putem aplaudà eu pri-sos. Acestel inovatiunl, inspirate de cea malMalta echitate din partea statelor marl, sedatoreste existenta statelor miel deja inde-peiidente. Astfel, fizionomia une! importan-te regiunl a continentulul s'a schimbat ln-tr'o jumatate de secul ca prin minune. Pä-riniil nostri ne spun präpästil de necrezutdespre starea vieti! publice In tineretea tor,parie& ne -ar povesti lucrurl de acum cinc!-sute de an! ; oamenil Iucä tinerl Isl aducbine aminte de vremea copi! &riel lot., sandnu se pomenea de drumun de fier si numaldoe tre! orase din tara eraü luminate Incentra cu lunitnärl de sea si cu opaite depäcur &. Acum, In urmä, un Imperat vene -rabil ne face onoarea unel vizite onciale sinu'i vine sä'sl creazä ochilor cand vede In-fatisarea strälucitoare a tiilerulul stat ro-man ; iar state mal bätrine si puternicenu's1 stapanesc expresia unel- f&tise invidilfata eu succesele noastre.

Asta e bine ; asta dovedeste netagäduiteficacitatea principiulul nationalitatilor pen -tru propagarea civilizatiunil. Experienta f &-cutä cu tillera Romance va fi desigur unludemn pentru diplomatic europenn& sä ur-meze mal departe eu aplicarea acestui ro-ditor principiñ si Intru cat priveste pe cele-laite mid nationalität! rémase Inca fardstat particular.

Dar, ca toate principiile, si acela de carevorbim are un mie inconvenient, neglijabilfarä 'udoial &, Ins& destul de caracteristicpentru a merita sa fie constatat ; constata -rea aceasta ne va deslusi oarecum un fe-nomen ciudat 'in viata noasträ publica, a-nume lipsa de productiunl literare si artis -tice de seams.

In genere, statele aü fost resultatul nece-sa* al societatilor omeuestl. Societatea aPost rädäcina vie din care a esit ca un rodspecific statul ; ea a fost temelia pe careel s'a clädit potrivit. SocietAtile s'ail des -voltat pe calea material &, moral& si iute -lectuala, dupa aptitudinile si apuc &turilefor de rasa, dupa conditiile pämêiitului forsi dupa energia cu care aü putut conversasi a-para cistigurile for de once fel. Din mersultreptat al acestel desvoltAri, all resultat In-cet reformele politice, prefacerile relatiilertaire statu! eu asezäminte de forma fixatäsi societatea mergend mereü lnainte.

Intro deosebitele aptitudini ale societatilor,mal ales una este care ajutä foarte muli ladesvoltarea Statului, adie& la lntärirea si

prosperarea puteril publice aptitudinea po-litica. Cucerirea bunurilor naturale, perfectio-narea pasträril si prefaceril acestora, inmulti-reaschimbulul lor,pria cultivareastiintelor siartelor utile ; apol expresiunea monumental&a gtndirilor, conceptiunilor si siintirilor inti-me si sociale, prin cultivarea literelor, ar-telor frumoase si filosofici cu un cuvant,tot ce constitue patrimoniul civilizatiel, ridi -cat la cea mal Malt& treapta si ajutat toto data de o vitejie tot asa de clasica si deuimitoare ca si geniul el, nu i -a fost de a-jaiis unel societati, poate cea ma! str &lucit&Intre toate, pentru a's1 constitui, m &car inculmea infloriril sale, un Stat citusi de pu-tin durabil, necum covIrsitor. Si tit a fostde mare alea societate, o vedem asta pesteatitea veacurl de la disparitia el, si o vorvedea Inca veacurile uimite si dominate despiritul el f &r& seaman, de conceptia el ma-gistrali. de operele e! cari 'si bat joe eun'Indra liniste de puterea lui Kronos.

Se poate o societate marcata f &r& Statputernic ; dar Stat far& societate ma! greü.Intro vreme, Alexandra Machedon, porninddin dreapta Adriaticel cetre res&rit si iain-tlnd ca un virtej luminos, bate pe auritulCres, nimiceste pe trufasul Darle al Persi -lor, Iugenuche la supusiere pe marele Por -Impärat de la Indi! si str &bate triumf &torAsia >Qi Atrica, poruncind sa se ridice de laIndus, pe drumu'l, si pina la templul luiAmon de la intrarea pustiulul Saharel,saptezecl de cet &ti. Tot In aceeasl vreme,de-a stinga Adriaticel spre apus, mica re-public& a Romei tncepe a cuceri cu lupteIndar &tnice peninsula italic&.

De o parte c &tre rasarit, un oni cu citi -vasot!, farä o societate, facea in cincisprezecean! o impar &tie uriasà; de alta parte catr&apus, o societate lntemeia Incet -incet unStat. Praful nu s'a ales de Imparätia luiAlexandra In eltiva an! ; iar mica Republicaa crescut mergd pint{ ce a ajuns cea malformidabil& si mal durabilä Impar &tie dincite aü st &tut si vor sta vreo -dal& pe p &-mint.

Nol cestia, chemati grabsiic la viata deStat prin instaurarea principiulul nationali-tatilor, ne g&sim astäzi, si fireste trebue s&fica nündri de aceasta, cam In situatia lu!Alexandru - Macedon am zis cam, fund -e&este o mica deosebire : pe cita vreme vtr-tejul produs de acesta a fost extensiv, vin -tejul nostru este intensiv; cum am zite, A-lexandra a ametit o Mine ca trombele siciclonil c &1 &tori, iar not ne ametim singunica dervisi1 invirtitorl.

Fireste. Statut tiller, inflintat dupa Im-prejiirarl, are nevoe grabnic& de o societate.Statut improvizat, lu loc de a fi forma deechilibru al fortelor sociale la un momentdat, cauta s& fie fondu! si isvorul nascatoral acelor fiinte. De undo statut ar trebuis& fie resultatul natural al societatil, ne po-menim c& societatea trebue sä fie produsulartificial al statulul. Statut imprevizat, aim.

Page 2: SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia · Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul

E P O C A

tind cä päseste in gol, are nevoe numal decut de un razim pe ce säst puna piciorul;11 trebue neapäsat o societate, peutru linis-tea lui, pentru asigurarea fata eu el Insusic& existenta lui are o ratiune mal tennei-nica de set norocul. poate necredincios, alcitor -va momente. Neavind asa dar pe cinesä -1 impune lui reforme, se gindeste el me-red la dinsele; neavend o societate care sa -1cearä Ceva dupa nevoile el, Inchipueste elniste nevol sociale carora le decreteaza pedibuite satisfacerea. El tot spera si nu o-boseste a spera sä faca a resulta de ladinsul o societate.

Trebue sä marturisim cä statut a cestaare aci o sereine titanica ensä, deocamdatanu chier imposibila. Cucerirea bunurilornaturale, perfectionarea pasträril si prefa-cerii acestora , multiplicarea schimbulul,toate acestea cu steruinta, cu redare, eu au-toritate brutale cand nu merge alt -fel, sepot decreta si Infiinta. O imitare metodicaa modelelor si formulelor existente In lu-mea civilizata, cum am zice o contrafaceremal mult sad mal putin dibace a aparatu-lui material, poate da resultate similaredaca nu egale, adesea destul de fericite.Cum ani zis, sereine statulul pe terenul asanumitulut progres material este titanica ;dar comunicatia asta -zi asa de comoda cucivilizatiunea soéietatilor lnfloritoare, usu-reaza mult acca sereine. Fabrica, mine, cal -ferate, poduri, vapoare, baloane, armata,fortificati' se prea poate : modele sunt des -tule, formulale gata si contrafacerea e tot -dauna signa de aplauze Europa e un vastteatru cu o mal vasta claca: ar fi preasimplu acel ce da o suta de ace cu game-lle sa nu aplaude pe cel de la care la Inschimb o barrite de grau. Fireste cä e malminunat si merita mal multa admiratie a-rel ce Inghite o sute de ace cu gamaliefera nevoe, de cat acel ce de foame me-ulna o banita de piane.

Unde Insä strguinta statului de a Infiintain pripa o societate devine nu imposibila,ci chier de -a dreptul absurde, este pe tere-nul moral si intelectual. Statut poate de-creta si face sa se execute lncä trei podurlpe Dunare, trel -zecl de vapoare pe mare,trel -sute de mil de armata Si asa mal de-parte ; asta se poste ; dar arta, literatura,filosofie !... Pentru aceste productiuni alespiritulul omenesc trebue ceva mal multde cat un stat politic trebue o societateasezatä de pe vremurl.

0 asa societate, In urma prefacerilor po-litice din Europa In secolul acesta, nu o avem.La noi n'avem azi decât o strinsurä de lumedin ce in ce mal mare, mal Impestritatä si maleterogena. Aceasta strinsura de navale, ca-re'sl schimba fizionomia In fie -ce zi, care n'areniel o nevoe mal presus de cele individuale,care ne poate avea niel o traditie, si prinurmare In niel o Imprejurare unitate deBandire si de simtire, este departe de afi ceea -ce seIntelege prin cuvintele csocie-tate asezatä». Lumea aceasta se aseamanáCu un vast bálcill, In care totul e improvi-zat, totul trecator, nimic Infiintat deabinele,nimic durabil. In bâlciuri se ridica barateSubrede, pentru timp foarte marginit, numonumente durabile, cari sa mal rämânäsi sa foloseaacä si altora de cat acelor cele -ad ridicat. Arta, literatura, filosofie,astea sunt monumente pe cari nid nu poate,niel n'ar avea de ce, sa le ridice o lumecum e cea de asta -zi la noi.

Dar se studiäm mal de aproape Intr'unalt artico! fizionomia multicolore Si schim-bätoare a lumia noastre.

Caragiale.

UNIUNEA PENTRU ACTIUNEA MORALA

Este astazi recunoscut aproape en deob-Ste c& societatea noasträ trece printr'o greacrizä morale. Caracterele se stricä pe zi cemerge ; bunele exemple lipsesc ; onoareaSi moralitatea sunt puse In serviciul inte-resulul material. Din toate partite se andeacest ecod dureros al coruptiel, pretutindenise simte Intinzindu -se, Inspäimintätor derepede, aceasta molimä de pierzanie sufle-teascä.

Tendinta materialista a scoborit omul larangul de animal, a gonit sufletul si peDumnezed spre a '1 Inlocui eu sfertul depline, sad dupa zicerea curent& cu : 'l'assietteau beurre ».

Totusl curentele acestea, cari el -ad avutperioada for de Inflorire, ad Inceput astazisä Incline spre apus, pe masure ce zorileunul curent nod, ale unel " reactiuni» binefacatoare, s'ad ivit la orizontul vietel noas-tre intelectuale.

Acest curent nod, aceasta reactiune Incontra materializmului, este ceea ce se nu-meste In apusul Europeo Renagterea Mea-

Aceasta mistare care si -a luatun deosebit avent In Franta, creste In pu-tere pe fie -care zi, Si cuvintul senin al a-devärulul moral, a Inceput a resuna In bä-trina Europa, ca o fanfare de mintuire.

Top blazatil, deceptionatil, spiritele dezo-rientate de Ingustimea de vederl a natura -lismulul, se adap& la aceasta noue fintinedätätoare de speranta si de tihn& sufie-teascä.

In Paris, ca o aplicare a atestei teoril aidealizmulul, s'a creiat In 1892 o societatecare poartä numele de Uniunea pentru ac-iune morals.

Uniunea se adreseazá 'oro -cärul om care,in ori -ce tara, en oro -ce conditie ar fi, rezi-mindu -se pe nu importe care religie sad fi-lozofie, consimte a subordonainteresele saleparticulare, imediate, s &vIrsirea de ceea cecrede bine si adevarat.»

Ceea ce voeste Uniunea» este o rege-nerare a caracterulul omenesc, o trezire asentimentului, o enältare a moralului. "Nolsocotim, zice programul, ca opera cea d'in -tHi, si In fond cea mal practica este de aforma pe om ».

Aceasta opera de regenerare trebue fä-cutA prin educatie. In adevar, asta-z1 in-stitutele noastre de educatie ad ajuns Inasa hal In cil, In lot de a tinti la Inalta-eaa caracter itia, ele lucreazä apre Inr &u-

tatirea lui. Scriitoril moderni stint unanimiaproape Intra pärerea ce sciala de azi,asa cum este instituita, ser veste mal mulila desvoltarea instinctelor rele. De ondese zicea cA : catunci clnd se deschide oscoalä, se lnchide o temnitä» arum separe cä zic &toarea s'a schimbat : =Ctnd sedeschide o scoalä, se sporeste numarultemnitelor ».

y§i statistica criminalitetii sprijineste a-ceste afirmatiunl.

Punctul de vedere ln care se pune Uniu-nea este cu totul superior, idealist si bi-ne- fäc &tor. Numal convingerea ce Binde,cu sanctiunea lui, este nesecat $i nefärmu-rit, poate singura sa dea linistea antre oa-meni, pacea si dragostea. Acesta e punctulde capetenie al el.

Uniunea se mal Intemeiazä pe urmatoa-rele principil teoretice, vechl de altmin-terl, dar eu stat mal mult cuvtnt, adeva-rate ; adita : ca ornai nu este cu totulanimal ; ca principiul numit spirit siremollet, este ceea ce e mal lesne de recu-noscut si mal real In el ; cä egoismul,sub toate foi-mele lui, fiind distructorul a-cestel realitäti, este o ne- inteligente, o pa-sivitate, o robie ; ce cucerirea libertatelläuntrice, care este opera suprema a vie -tel, se face numal prin a pune de bunA-voe regula datoriel ; cä durerea si chierraul surit, pentru fiinte necomplecte, con -ditiunile acestel opere de eliberare, ale a-cestel creatiunl si nu pot se fie explicate decit pria acel ; ça o claritate mulfeiimitoaredespre legea Binelui, care este legea su-prema a lume!, se face progresiv In orna!care sevIrseste Binele In actele sale...»

In rezumat Uniunea lucreazà la regene-rarea morale a omulul, Intemeindu -se penesträmutata lege a Binelul.

Cum vedem, punctul de plecare al afir-matiunilor Uniune4 nu este supra ome-nesc, ci eu totul uman ; fie care poate selafte In sine ; totul atirna de experienta.c i, nu este vr'o notiune dobinditä prinrationamente abstracte, Si niel nu e scons&din vr'un hrisov istoric ; e pur si simpluc.onstiinta In nol a unel fiinte care vreasa se desvolte ; a unel dorinfi de a trsi-cu sufletul

Spre a ajunge la aceste rezultate Uniu-nea lucreaza pe toate cärarile: are un cerede propagande; tine conferinte; publica la1 si 15 ale fie - carel !uni un Buletin de 48de pagine; public& programe, sfaturi, expu-neri de principii, da interpretatiunl asupraArtel explicati pria vigil, sci isori cafreprieteni necunoscutl, Intrebarl si raspunsurlasupra deosebiteler cestiunl privitoare lascopul sen. etc.

Membril Uniunai:, cari sont tot oamenTcu vaza, serin certi in acest sens, duc pro-paganda pe toate cärarile posibile.

Pe zidurile Parisulul s'ad lipit arum ta-blourl tendeutioase, sugestive, pline de In-vatäminte morale, inspiratoare de sentimen-te malte.

Toate acestea le face Uniunea spre bi-nele teril, spre regenerarea acelel päcatoa-se starb care a coplesit moralitatea vremelnoastre. Activitatea aceasta este dezvoltatätn Franta, cafre care avem ochil vesnic s-tintiti.

Se vor gasi oare si la noi, oamenT carisä arunce samtnta acestel idei bine cuvin-tate, pe care se Inalta Uniunea; sa ridiceglasul pentru Indreptarea sufieteascä a unulneam ?

Zara.

Un roman noir se anunta pe orizontul litera-tari! romane opera d -lui Const. Nottara, (a nuse confunda eu societarul Teatrulul National).Dupa cit aflam, e un roman de moravuri con -temporane, si va apare, in editura Steinberg,cu tttlul: De vinzare. E o lucrare care a cos -tat doua ana de muna ; sA speram ca nu vomavea SA zicem despre diosa : le temps ne faitrien à la chose.

*`5Ziarul l'Illustration din Paris anunta cä a cA-

patat de la cunoscutul publicist francez Clémen-ceau dreptul de a'! publica un roman intitulatLe plus fort. Publicares va encepe en curind.

*seIn las! o trupA franceza de opere si opereta

a inceput o serie de reprezentatiunl. FrancezisjoacA in Circul Sidoli. Se spune destul binedespre aceasta tropa.

Teatral de l'Qeuvre din Parisiva redeschidela inceputul luni! viitoare seria representa iilorsale eu piesa celebra a lui Ibsen, Peer Gynt.Piesa va fi jucatä ca muzica lus Grieg. Compo-zitorul norvegian va da pentru aceste repre-zentati! doua cintece noua complecte inedite.

Impreune en ntunerd de moine vom da nn sn-pliment ilnstrat de o excelente exeentie artis-tice. El va enprinde o fato princioalele de-corainri ale Capitalit en ocasra visitai M. SaleImparatuln' Anstri i; iar pe faca a dona, re-snmatnl festivitñtilor salnterile prase' ro-mine pentrn sosirea angnstnln' oaspe. Nu neundoim et vom face o deosibite plñoere cititori-lor nottri. Suplimentul e gratuit : a se cereimprime en numärul de pruine Viner' al Epo-cet ", la toti vîn$etori'.

NON&

INF®R11IArIiM. Sa Regele soseste azi dimi-

neata la orele 9 in Capitala.

D. Djuvara, ministru plenipoten-tiar la Constantinopol, a parasitpostul sau pentru a veni la Con-stanta.

Se vede ca la Constantinopol iarse pregateste vr'un macel.

Din Constanta ni se telegrafiazaca ieri, In cursul serbaril de punerea pietrel fundamentale a portului,timpul a fost admirabil ; intl'eguloras, precum si toate vapoarele dinport, au fost splendid pavoazate.

La Casino, unde s'a dat banche-tul, s'a instalat lumina electrica.

MM. LL. si AA. LL. RR. au fostaclamate cu entusiasm.

Astazi, Jo!, ora 5 p. m., va avealos in sala No. 4 a Ulliversitatiiprima proba orala a concursuluipentru catedra de archeologie si

antichitati, catedra creata pe lingaFacultatea de licere din Iati.

Subiectul tezel va fi Casa laGreci fi Romani.

Din Fágäraf ni se telegrafiazei ,cä s'a produs o incäerare singe-roasá în localitate intre Jandarmiifi färanii r tini.

Jandarmii cari fäceaú agitaliIelectorate pentru un bogätaf evreftdin Budapesta, ahume Krausz,aü voit sä sileascei pe alegátoriiromini sa' meargä lux vot.

TTäranii s'aú împotrivit fi deaici lupta. Un mare numei r delärani romini sunt gray ränifi ;trei aü ramas morfi pe loe.

Prefectul a cerut din Brafovconcursul armate' in contra lara-nilor romeni.

Din Bragov ait plecat doua' com-panii, avînd fle-care soldat cite 100de cartufe.

Societatea macedo-romina a tri-mis 5.000 de le! Eforiel §colilor ro-mine din Macedonia, de oare cesutele de mil pe cari le trimite gu-vernul pentru cultura romîna, suntsfeterisite de Apostol Margarit, iarprofesoril profesoarele sufera celemal marl lipsurl, asteptind sa li seachite lefurile de pe anul trecut.

Cercai publicatiilor militare aftaca batalioanele de militienl vor fitransformate In regimente, ast -felca efectivul infanteriel romîne seva spuri cu 100,000 de oamenl.

E vorba si de reorganizareagloatelor.

Cunoscuta scriitoare franceza, d -naSévérine, redactoare la ziarul pari -zian Le Journal, se afta de cite -vazile la Birlad, la o amica a d -sale.

D -sa va veni Simbata in Capitala.

EDITIA A!:

(f3ervielul Agentiei Romine)

Londra, 16 Octombrie.Marchisul de Landsdowne, secretar de Stat

la ministerul de rezbel a pronuntat un diseursla Leods in care s'a exprimat in contra actiune!isolate a Engliterel pentru a detrona pe Sultan.

Daca Englitera ar urmari o politica asa deaventuroasa, a zis oratorul, budgetul rezbelulu!ar trebni sä fie sporit cu mal multe milioane siguvernul ar fi silit sä examineze cestiunea ser -viciului militar obligatoria.

Guvernul are incredere In concertai Europeancare de sigur va gasi o solutiune a cestiune!expeditiuneI Nilulul.

Secretarul de Stat termina zicind cä ar fi ogre ala mare de a intinde actiunea trupelorenglese actualmente, cäeT am rasca de a perderesultatele obtinute pina acorn.

Sofia, 16 Octombrie.Mir apunta cä patru Befa al grupelor opozitiea

d -nil Grekow, Radoslawow, Zankow si Karave-low, neputindu -se intelege asupra lime! de con-duits comuna de urmat pentru alegeri, ar fiadresat un apel Printulul, cerindu -T sil faca caalegerile sA se faca sub un minister cu desa-vlrsire neutru, numit adhoc.

Madrid, 16 Octombrie.0 depe$ oficial& din Manilia anunta cä la

Sulu s'a descoperit un complot ; opt militariat) fost Irnpuscatl. Guvernatorul a inarmat com-paniile locale si niste trupe ail plecat la Me-nina

Roma, 16 Octombrie.Veniturile primuluT triinestru al exercitiuluT

financiar 1896 -97 presinta o sporire de 8,400,000franc! In comparatie eu 1895 -96 si de 3,100,000peste evaluarile bugetare.

Simla, 16 Octombrie.Primejdia de foamete is un caracter amenin-

tator.Berlin, 16 Octombrie.

D. Kayser, consilier de legatiune, a fost nu-mit presedintele Senatului Tribunalulul impe-riului.

(Norddeutsche Allgemeine lZeitung» zice cäe probabil cä d -rul Wissmann, nu se va malfntoarce la postal sÁìí de guvernator al Africe!orientale.

Sofia, 16 Octombrie.Se asigurä caeca patru sefil al opozitiea, d -nil

Radoslavow, Grekow, Zankow si Karaveloff,cerind printulul o audienta comuna pentru a -1ruga sA garanteze libertatea alegerilor, acestiavor fi primita de Printul mein. Aceasta estepentru prima oare cA d. Karaveloff se va in-tilni cu Printul.

Viena, 16 Octombrie.Vorbind de declaratiunea lui Reichcanzeiger

de eri, Fremdenblatt ice ca' edera eu desavir-sire la punctul de vedere al guvernului ger-men si cA Impartaseste convingei ea lu! Reich-sanzeiger cA Increderea In fidelitatea tratatelorpolitice! germane nu poate fi sdruncinata deasemenea destainuirl.

Fremdenblatt nu crede cA de la existenta ali -antet cu Germania sail de la formarea triple!

aliante sA fi existat vr'un singur moment clndsa se fi micsorat Increderea aliatilor, sat) sA sefi intemeiatvr'o indoiala ie intentiunilea liatilor.

Asemenea aliante cari privesc inieresele celemil sfinte ale pepoarelor si cari garanteazapacea pentru o perioada lungs, nu se inteme-iaza numal pe tratate striae de oamenT de Stat,asemenea aliante sunt sustinute de popoareleale cAror interese sunt representate si päzitede Suveranil a eäror fidelitate in cuvintul daleste mal presus de ore -ce Indoiala.

Buda - pesca, 16 Octombrie.0fcialul va publica miine o scrisoare auto -

grafa adresata d -lui Bánffi, exprimindu -a multu-mirea sa pentru serbarile milineulul si urareaca natiunea sa se bucure de fractal silintelorsale sub protectiunea päcil externe si interne.

Paris, 16 Octombrie.Marele duce Vladimir a Meut dupa amiazl o

visita d -lui Felix Faure la Etiseü. IT s'aü (A-cut onorurile militare. Conversatia a cazut a-supra serbarilor franco -ruse si asupra impre-siunilor duse de Tar si Tarina.

Atena, 16 Octombrie.Oficialul publica un decret couvocind Camera

in sesiune extraordinara pentru 25 Octombrie.Roma, 16 Octombrie.

Printul Nikita a primit err pe d -nu ViscontiVenosta si azt pe d -nu di Rudini.

Asta -seara a fost pe pista Quirinalulul, in o-noarea nouilor print! insurutl, o serenada la careat) lust parte 250 de executanti. MajestatileLor si Printii aìí fost aclamat! eu entusiasm demultime, mal eu deosebire In timpul executA-riT imnurilor italien si muntenegrean.

A.LEGERILE DIN UNGARIA

Budapesta, 16 Octombrie.Pina acmn se cunosc 227 resultate electorale.

S'ali ales : 184 liberals, 14 national!, 20 al frac -tiunel Kossuth, 4 al grupulul Ugron, 4 as par -tidulul popular si 7 farà partid politic. Sunt si4 balotage. Liberali! clstigä pina asuma 35 delocura. Printre ales1 stint aproape tote ministrild. Albert Appony, Ludvie Tisza, Koloman Tisza.

,EPOCA" LA IAI14

Profesorfi tii avocatiIn proiectul pe care ministrul scoa-

lelor Il va prezinta in chestiunea reformelInv. secundar, figureazä si punctul dupacare funcfiunea de profesor devine incom-patibile cu aceea de advocat.

De oare ce proiectul spiterulul va fi eusigurantä votat, d -nel Al. A. B &decrt,profesor de francez& la cursul superior alliceulul, M. Ianculescu, profesor de geo-grafie la gimnaziul «Alexanndru eet bun»si D. Ciolan, profesor de religie la gimna-ziul *tefan cel Mare» vor cere regulareadrepturilor lor la pensiune.

Banca agrteoläBanca agricole a hotärit Infiintarea

unel sucursale In Iesb. Sucursala va Ince-pe a functiona la 1 Ianuarie.

D. Chefneux aUn act arbitraria

Cum se destitue un functionar, vadovedi -o urmatoarea scena autentica pe-trecutA Luni la primarie : d. Gane, prima -rul, chiame In biroul sed pe d. Voinescu,ajutor de comptabil.

Domnule, se adreseazä primarul sub -alternulul sad, s& 'ti dal demisia.

Functionarul, care nu se stia vinovat eunimica, ceru lämurirl.

Sa 't1 dal demisia porunci din notiprimarul.

Peste un sfert de ceas functionarul, carepersista In a cunoaste cauzele pentru caretrebuea s& demisioneze, fu pur si simpluizgonit.

Is democraf4 liberalil mie -'ml spul ?!

NumiriIn locul d -tul Dimboviceanu permu-

tat la Sulina, a,fost numit diriginte al of.postal din Iasi, d. Poruzanu ; inspector Inlocul d -lui Manu, d. Floru.

D. Enric Mezetti a fost numit profe-sor de canto la conservator, In local d -luiGabrielescu, demisionat.

In focul d -lui Em. Häläceanu, dece-dat, a fost numit perceptor al Statululpentru Ias1, d. T. Gheorghiu.

Iani

EC®URÌ* ** La 20 a. c. se va celebra In biserica

episcopatulul din Huso, cununia d -lui doctorCristea Missir cu d -ra Ecaterina Teleman,gentila fiicä a d -lui general G. Teleman.

* ** Sergentul Nr. 75. postat la Intretaie-rea stradel Academiel cu Bulevardul, a bru-talizat ieri Intr'un mod barbar pe un lus-tragiu, din cauta ce acesta n'a voit sä -Ilustruiascä numal de cat cismele.

Pe urme sergentul a avut Indrezneala seconduce pe bietul lustragid la sectia VI,unde sub un pretext fats el a fost tinut Inarest vr'o trel ore.

* ** La ministerul instructiunel publices'a f &cut tabloul absolventilor si absolven-telor Scoalelor normale de institutorl dinBucurestl si de institutoare din Bucurestl,Iasl si Craiova.

Au reusit la diploma 51 de absolventisi absolvente si anume Intlia pe tablodd -soara Elena Popescu de la scoala nor -male de institutoare din Bucurestl, al doui-lea d. Vasile Stroescu de la Scoala normalede institutorl din Bucurestl, iar a treiad -soara Elena Petrescu de la Scoala nor -male din Craiova.

* ** Afiäm cA d -nil A. Chronelly si C.lancoloff plectnd cu bicicleta In ziva de 13eurent, an fAcut recordul Bucuresel -Olte-nita port, Oltenita- Giurgiu si Giurgiu -Bucu-resci In 18 ore. nelntlmpllndu -li -se niel unaccident pe tot parcursul drumulul.

* ** yStirea corespondentului nostru din I41asupra evadarel escroculul Hirschen, seconfirma pe deplin. Iat& ce serie In aceas-

ta' privint& ziarul Neue freie Presse dinViena :

4Comerciantul botosänean Hirschen si fiulacestuia tremiate sä compara Inaintea tri -bunalului corectional din Paderborn (InWestfalia), pentru faptul cä ad furnizatgrIne falsificate unor case din Germania.Doctorul Hirschen a dat garantil false peu-tru tatäl set. Dupa ce guvernul Roman apermis extradarea numitilor, In urma unorlungi conferinte, Hirschen senior disparu Indrumul spre Berlin. Doctorul, Insä, se afiAinchis sei In Paderborn.

De ale d -lui Prefect al Capitales. Intr'oscrisoare publicata in Nalionalul se des -minte un scandal pe care -I Inregistreazä zi-arul eLumea Noua» In forma de halima ; ci-tatul ziar Intra altele zice ça politia n'a facutnimic. Nol, cautind a no informa, am gasitc& tot ce a publicat gazeta d -lul Nadejdeeste o broderie colosala pe un incident deninni - ; apol unde se insealä si mal multeste toemal In ce priveste politia care s'aIncercat sA face mai mult de cit se cuve -oea. Unu! din tineril cari a mers cu totilde buna voe la prefectura politiel, pentrua se punge de purtarea cam brusca a ser-gentului de ores care '1 lovise si al cariahumer nu -1 stim, a fäcut plingerea sa si aplecat. Afltnd despre acestea. d. Prefect depolitic devine furios si imediat invita pe tl-narul in chestie sa vie la politie ca de s-colo sä -si ponta face gustul de a -1 trimetela parquet cu un agent politienese, Oh ! a-mor cum ridiculisezi unii oameni fera min-drie, mal mal ales de specia dlu! prefect.

Asa gasea craidonul Aga mijlocul de ailrezbuna pe rivalul pe care -1 bänueste ça afumat toatá vara Bektemis mai mult de citd -sa, si eu drept cuvtnt, mal ales cA esteliner baiatul, ci nu copt ca dumnealul.

Domnul In chestie, in calitate de ori cuminte, refuzä se se conforme dorintelor crai-donului Pavel, incoutestabil illegale. NolStiam c& afacerile de rivalitate In amor seregulad plue acuma pe alta cale, iar nu cuPolitia. Cam abuzeaza d. Pavel de aceastaPrefettura In caput careia se gaseste spreridiculisarea el. Ceea ce Incearca este o nouamaniera de a proceda, gred de introdus Inmoravurile noastre, mai ales cä pe baza a-ceasta ar trebui sa lnchidä multa lume sidin tea mai buna, cece Papusa Bektemis,fiind specialitate, are o clientela alease.

* * *Aza, la orele8 Si jumatate, s'a tinut Inlocalul scoaleI superioare,de Medicina veteri-narä o sedinta ordinare In care d. profesorLocusteanu a tratat despre Importanla Ma-leine4 ca agent revelator.

* ** Dintre tineril cari ad absolvit scoalacentrale de agricultura de la Herästrad Inprima -vara anulul 1895 si cari ad facut sta -giul la domeniile Slatulu! exploatate In re-gie si la ferma model Laza, ad reusit ur-matori! : G. Gheorghiu, Fr. Marinescu, Er.Mediana, M. Nitulescu, D. Popescu, C. San -du, C. Soroceanu, N. Stahie, I. TheodorianI. Tarlung& si M. Tonescu.

DIN CAPITALA

O riípire. Un domn Petre TanAsescu.domiciliat in fundatura Ghica 21, a reclamatPotitiel, cA erl sears pe la orale 8 si jumatatedou! indivizi aìí venit intr'o träsurä cu cosulridicat si at) rapit pe o sorti a sa amati BitaTAnasescu.

Politia cerceteazä, dar pins acum nu a pututprinde pe ravisorl.

Faltvificator de bans. Vanghele Novice,vestitul falsificator de monede care a fost prinsla Buzat), s'a inaintat prefecture! Polities Capi-tales si actualmente este arestut la inspectora-tul colorer de Negru unde s'a inceput cercetärile

Incendia. Ers pe la orale 10 dimineata,un incendia violent a consumat coperisul case-Ior d -nee Elisabetha Stefänescu din strada Sf.Spiridon 50.

O mare parte din mobilele locatarilor at)fost distruse de fiacäre.

Focal a fost localizat pe la 12 din zi.Moarte snbitá. Nicu Romanescu, de fel

din Craiova, a ineetat subit din vigil eri, laorele 6 si jum. dupa amiazi, In otelul,Bulgariaunde locuia de cite -va zile.

Cadavrul a fost transportat la Norge, pentrua i se face autopsia si a se constata cauzelemortel.

Fart in drum de fer. Un mecanic dela cäile ferat.e, domiciliat in cimpul lus Grant,a reclamat polities cA er! entorcindu -se eu tre-nul intro statiile Leordeni si Bucurestl, i s'afurat o geanta in care avea mal multe bijuteril.si 840 de lea in bilete de banal.

S'an inceput cercetarile.

DIN TARA

Cadavrn gì[sit. Se telegrafiaza din Ro-man cil era s'a gasit pe'teritoriul comune! Mi-clausenT, cadavrul locuitorulu! Gheorghe Mas-ente, impuscat in piept.

Din cercetarile preliminare, toate probabi-litatile sunt cil MAscuts a fost asasinat.

Parchetul, inatiintat despre aceasta crims, adeschis o ancheta pentru descoperirea crimi-nalului.

Pil¿durit in ilacárl. PAdurile ScaldatorTi Fundu Tuluc, sub muntele CArunta, la 6 ki-

lometri de sectia Gäioasa 'din comuna Agas,sunt in flacar! de eri dirnineatä.

Din doua parti, In urma masurilor luate, fo-cul a putut fi localizat, acum tlacarile se tatuadcu furie in directiunea CfirunteT.

*** Tot In judetul BacAÜ s'ad aprins padurilePärAu Negru Grobat, proprietatea d-lu! N.Ghica.

Locuitoril din mal multe comune vecine at)fost concentrata pentru a da ajutor la stinge-rea foculuT.

DIN STRAINATATE

Accidente in atoliere. Un accident te-ribil s'a produs Slmbata trecutA in ateliereleGenard, la Gilly In Berlin : Un piston care semonta a eclatat de odata, ucizind un lucretor

ranind pe alti dour. Lucr:torul ucis este unfierar Henri Dubois, consilier comunal socialistajutorul sad a fost gred ravit de afärimaturila pintece si la cap ; aunt temer! cA va perdevederea.

Page 3: SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia · Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul

EPOCA

ún azimut original. Sunt cite -va zilede clod o mu time de curio$i se adunasera infata unel pravalil de tutun dintr'una din stra-dele principale din Haga. Un anunt lipit pe usaintrareT magazinuluT spunea cu litera groase :.Inchis din caoza de bath)'.

hl ce se intlmplase: Negustorul fäcuse unchef in ajun, din care cauza fusese inchis la co-misariatul de politie.

Vecinil lui rau- oitorl, afind despre acest lu-cru, i -ail facut aceasta mustrare suplimentara.

VInätoral de strut!. Era un mare vi-nator Andrei Coulbault, vinator de strut!... eelputin, dupa cite spunea el Fost. sub-ofiter despahisT, isI petrecuse tot timpul ce -i raminealiber cind era In Africa urmarind li prinzindmarile päsari ale desertulul. Nu le ucidea, mul-tamindu-se numal sa le smulga cele mal fru-moase din penele tor. Asa ca avea o mare can -titate de pene de strut pe cari le vindea In-detail la diferiti negustor!, istorisindu -le peri-petiile peregrinatiilor sale prin de$ertul Sa-hareT.

Adevarul e cä Coulbault nu fusese nitl odatain Africa. Era simplu baeat de pravalie la uncomerciant din Paris ,si vinatorile sale aveatiloc In cartoanele stapinulul sad. Luind rosa me-reg la pene, se Meuse un mare gol in resérvelecomerciantuluT, asa ca lucrul s'a observat fal-sul vinator a fost descoperit si arestat.

Toate aceste vinator' practice avead de copde a procura lu! Coulbault mijloacele pentru aajunge la anima une! vecina draguta.

Furturile sale se urca la o valoare de 5.500de lei.

Ciocnire de trenurl. Se anunta dinHavana ca doua trenurl militare s'aìt ciocnit a-proape de Guines. Patru soldat! sunt ucislsi sunt30 de ranitT, dintre cari 8 ofiterl.

ULTIME INFORMATIUNI

Cu. ri al märul de astá-zi im-pärti>taa gratuit bro*ura: An-tieanonica Antilegala ho-tärire a Sinodului consti-tuit necanonic in Tribunal.Tudecä.toresc, in contra I.P. S. Mitropolitului Pri-mat Ghenadie.

IDeci, eetitorii Epocel'il suntrugatli a cere vinzätoriloraceastá brogarä.

Prilnarul nevtrstnic din Tulcea,d. Mircea Petrescu, se va retrage zi-lele acestea din postul ce ocupa, fi-ind silit din cauza nelnultumil'ilorlocale.

Peste cite -va zile va apare la Bo-tosan' un ziar conservator.

Se stie ca protoereul Burca a fost_destitua de nelegiuita . locotenentamitropolitana pentru devotamentulce 1-a dovedit fata de I. P. S. SaMitropolitul Primat si dat in jude-cata cotlsistorului de Arges, care 1-aachitat cu unanimitate Inca ln lunaAu4ust.

Totusl parintele Burca nu estenid azi reintegrat, ci lasat pe dru-murI cu opt copil nevlrstllicl.

Sîmbata seara se va da la Cas-

telul Pele o serata teatrala In onoa-rea M. Sale Regelul Alexandru alSerbie.

Se vor juta : Un caprice, de Mo-lière si Les jurons de Cadillac.

Liberalul GeilàÍean, organul par -tidulul national liberal din Ga1at'.a aparut azt eu urmatorul titlu marepe pagina : Dobitocul Stolojan.

Pritnul articol cuprinde Intre al-tele urmatoarele fraze :

«Dobitocul a voit sei fie rä ü, fia dat o loviturei de... mägar)

«Dobitocia lui Stolojan mergeînsä crescendo.

«In adevei r, trebue sä fie cinevaNei stase, fi trebue sä fie un dobi-toc, ceci numai atunci nu innelegece este onoarea agi nu are sentimen-tul pudicitäáii.

find, dobitocului i -se dei pesterît agi cetäáenrii acestui oral ii vorda dobitocului de Stolojan).

D. N. Fleva face azl prin Drep-tatea un apel catre cetateni, apelsemnat de mal multi cetatenl.

Din acest apel extragem urma-toarele rindurl:

«Starea anormalä continuel' . Vic-tima este încä finutä la inchisóre,averea-i sec festratä fi pentru ca-pul bisericeï nid lege nid drep-tate nu mai existä. Justifia, lacare Mitropolitul s'a adresat,este surdä, fi nu vrea sä chemeinavntea ei pe calomniatori. 0 a-deväratä tägadä de dreptate.

« In Na atitor ilegalitäfi fi ne-dreptä fi, sub-scrisgiï am crezut, iu-bifi concetä feni, cä îndeplinim odatone cetäfeneascä ,ii o sfîntädatone, convocïndu-vä la o 3stru-

vire publica pentru a hotári ceeste de feicut.

«E vorba de p1iltcipiul mareal legalitä fei fi de demnitatea fiprestigiul sfintei noastre Biserzci, sentimente sacre fi commetuturor ronlinilor.

Va invitam dar pe toit, cetatenlal Capitale', la o mare Intrunirepublica, ce se va tine Duminica20 Octombre, ora 3 dupa amiaza,In sala Dacia) .

SITUATIA IN CONSTANTINOPOL

Prin cereurille politice bine in-formate circula sgomotul cl d.Nelidoff, ambasadorul Itusiel laCoustantinopol, ar fi somat peSublima Poartä ca in timpul eelmal scurt sta permita vaselorstráine de razbolil spre a pätrun-de prin Dardaiiele ili a lus po-zitie la Bostor pentru ocrotireaerealtinilor ili a supuililor stráinlifoarte ingrijajl de imprumutultortat, pe care urea sä'l faca gu-veruul otoman pentru IiiarmareaIuusulmanilor.

Pe de alta parte*Agenlia Romana netransmite urmätoarea telegram& dinConstantinopol :

0 ordonanla a marelul viziriat catreautoritatile sigurannel publice anuntaea 60 de armeni, deghizali in streinl,ai pätruns in cartierele arnieneigti in-vitind populafiunea sa päräseasca a-ceste cartiere fi sa se räsp£ndeasca inacelea locuite de creftinl. Artnenliar 1t urzttt un complot mare,care trebue scii tsbneneasedpeste 12 zite.

Marele viziriat ordon4 dee' cea malmare pata, de oare -ce circula ftirea caarmeni' ar avea de g£nd sa incendiezecartierele mahometane.

Inaugurarea lucrarilor portululConstanta

Prin fir telegrafie

Constanta, 16 Octombrie.La 2 ore 30 m. trenul regal infra in

gara, decorate eu mull gust.Regimentul 32 de infanterie eu mu-

zica agi drape' da onorurile militare.Miniftrif, primarul oraplut Constanla

autoritalile 'i corpul consular afteaptape peron.

Muzica tinta imnul national, pe cindse daú jos din tren : M. S. Regele, M.S. Regina, A. S. R. Principele moste-nitor, A. S. R. Principesa Maria, Ma-rele Duce Wladimirovicl in uniformade husarl rugi psi suitele tor, prefectulde llfov, Ialomila fi Constanla.

M. S. Regele trece in revista gardade onoare, apoi d. Koiciu, primarul o-ratgulul Constanta, pronunla o atoen-liune la care Majestatea Sa a raspunsprin cite -va cuvinte bine- voitoare.

Doamnele ofera buchete M. S. Regi-nel, iar M. S. Regele sa intreline eubuns- voinla cu mal multe persoane.

*

Cortegiul regal, escortai de un esca-dron de calera 4, urmeaza strada Tra-ian, apoi bulevardul Carol fi ajungela port, unde d. ministru Stoicescu pre -sinta Májestalil Sale pe ingineril caritondue lucrärile.

P. S. S. Episcopul Partenie celebreazaapoi ofical divin.

Ceremonia religioasa terminate, d.ministru Stoicescu citevte documenteleinaugurarei lucrarilor, care a fostsemnat apoi de Májestalile Lor, AlteteleLor Regale agi asistenta.

Acest document este pus apoi intr'untub de gicla fi Inchis intr'un bloc e-norm de piatra ce cintaretgte 40,000 dekilograme. Aceasta piatra este apoiridicata cu o macara puternica fi pussla toc intr'un mod automatic. Aceastaoperaliune, foarte insemnata fi minu-nata reucefte pe deplin.

Tunurile bastimentelor cari staaio-neaza in port bubue ; muzicele tinta fise servefte ,gampanie.

Dupa e remonie, Majestatea Sa Re-gela, insolit de miniftril fi condus deinginerl viziteaza antierele instalate inmod admirabil. Majestatea sa Reginaagi Princppil moftenitorl fac o plimbarepe coasta maris $i viziteaza corabiaCobra.

***Dupa terminarea ceremoniel MM. Lor

Regele Si Regina, Altetele Lor §i MareleDuce Boris Insotit de mini §tri $i de d.inginer Cantacuzin, directorul lucrarilor, ailvizitat ,santierele ; apoi M. Sa Regele, eud -nil Mini §tr'iI §i directorul lucrarilor s'aüdus cu un tren special ca sil viziteze ca-riera de la Canera de unde se furniseazapiatra pentru lucrarile portulul.

In ace's§ timp M. Sa Reina cu AlteteleLor Regale Principele Ferdinand §i Prin-cipesa Maria; eu Marele duce Boris Via -dimirovic! Insotitl de suitele Lor, de d -nn,si d -na E. Statescu, s'ait imbarcat pe Eli-sabeta pentru a face o preumblare pe mare.

Mal tot! invitait! Imbarcati pe Cobra adurmat pe Elisabeta.

Dupa o excursiune de opt mile marine,pe o mare lini §titfi, Incrucietorul se In-toarce. Cind cele doua bastimente s'ad In-ttlnit, M. Sa Regina $i Altetele Lor, ailfost vitt aclamate de invitatil dupa vaporulCobra.

La Intoarcere, Elisabeta s'a oprit la odistant* mare de port, de unde M. Sa Re-gina, Altetele Lor Principele Ferdinand,Prineipesa Maria si Marele Duce Boris,s'aü tutors ptnfi in port Intro harca con-duit de 6 marinarl In care lease lotd -nit general Murgesru si colonel Ursianu.

Ex. :ursiunea s'a sftr$it la orale 5 ,si jum.La 6 ore 119 s'a dat un banehet in sala

Casinulul, Impodobita in special In aces -scop §i luminata cu lumina elettrica. Bautchetul numera 128 de taclmuri, repartisatebutr'o mass de onoare §i patru mese ae-zate perpendicular la masa de onoare.

La mijlocul mesel de onoare §edea M. S.Regele avénd pe M. S. Regina ,§i la stân-ga sa pe A. S. R. principesa Maria. Ladreapta M. S. Regine' eraü A. S. I. mareleduce Boris Wiedimlrovicl $i la stanga A.S. R. principesa Maria, A. S. R. principeleFerdinand al Rominiel. Apol la dreaptaurmaü : d -na Eugeniu Statescu, d -na Nico-las Cretulescu, d -na Bengescu §i d -na Nico-hie Gane ; la stanga d -na Mavrogheni, d -naEugeniu Statescu, d -na Grecianu Si Gene -ralui Arion.

D -1 Dim. Sturdza ocupa locul in fata Re-gelul, avênd la dreapta pe d -1 Aurelian, C.I. Stoicescu, C. Schine, Gr. Lahovary, G.Filitis §i Nacu §i la stanga pe d -na Stoices-cu, d -1 Stolojan, P. S. S. Partenie, genera -lul Budigteanu, d -1 P. Poni ,si d -I AdrienHalier.

0 musica military a cantat In timpulmese!.

La desert D -nu C I. Stoicescu, ministrullucrarilor publice, In numele tari!, guvernu-lui ,si corpulul inginerilor, a pronuntat unlung diseurs releviud directiunea binefaca-toare data de M. S. Regele tutulor ramuri-lor activitatil nationale §i a ridicat paha-rol salt In sanatatea M. S. Regelul a M. S.Reginel, a AA. I.L. RR. Printtrl ,si Princi-pesa Rotniniel ,si a Dinastie!.

M. S. Regele a raspuns priutr'o alocu-tiune scurta in care a facut sa reiasa In-semnatatea portulul Constante, atit pentrurelatiunile noastre comerciane eu Occidentul,cit §i ca punct intermediar de comunicatiecu Indiile Si Australia, §i a terminat toas-tul sail strigind : traiasca poporul roman !traiasca Rominia 1

In timpul banchetulul, bastimentele Mir -cea Elisabetha ancorate In fata Casinu-lui, eraü splendid iluminate §i arunca pro -iectiunl electrice, cari prin reflectia In mareaveaü un aspect feeric.

La 9 ore ,§i 10 m. trenul regal a parasitgara Constante ,si dupa 15 minute un trenspecial ducea la Bucuree1 pe mini §tri §iinvitati.

Regele Serbie! in Bominia(De la corespondentul nostru special)

Portul de la T.-Severine splendid de-corat cu stindarde romine,gti agi sirbe,gtifi cu ghirlande de brad. 0 mullime devapoare sunt acostate in fala cheiululin frunte eu Orientul al regiel monopo-lurilor Statulul, care e decorat cu muttgust.

Pe cheik inca de pe la orele;8 o mullimeimensa se inghesue,gte a,gteptind sosireaM. Sale Regelul Alexandru al Serbiel ;printre mullime sunt fi foarte mulllsîrbi din Ctadova, Negotin fi Zaiciar,precum fi colonia sirbeasca din loca-Mate.

Pe inalliml e a,gezata o baterie de ar-tilerie, iar pe cheiü o companie a re-gimentulul Mehedinli No. 17 cu steagfi muzica. La flancul drept al batalio-nulul se alla d. general Berendeiú, co-mandantul corpulul I de armata fi d.colonel Irimescu, comandantul diviziu-nel de escorta; apoi prefectul judelului,d. Ghelmegeanu, primarul Uzescu cruintreg consiliul comunal, deputalil ,sisenatoril din localitate, consulil austro-ungar fi turc, pre,gedintele tribunalululfi alte persoane oficiale.

***

La orele 10 dimineala se and resu-nind de pe inalliml 21 loviturt de tun.Imediat toate vasele din port se impo-dobesc ou podoabele marl, afara de 0-rientul.

Din departare, mal sus de Cladova,se zare,gte cochetul vapor al Regelul Ser-bief. Strigäte de ura fi jivio rasuna depretutindeni. Tînarul Rege apare pebordul vaporului fi saluta militare,gte.

Vaporul regal ajunge la port ; acla-maliunile isbucnirile entusiaste para nu conteni ; dupa cite-va minute va-sul regal acosteaza la vasul Orientul fiin acest moment muzica militara into-neaza imnul s£rbesc.

***D-nil general Stoilorv colonelul Bel-

ler se prezinta M. S. Regelul, apol suiteï.M. Sa Regele parase,ste vasul sirbesc

urmat de d-nil general Franassovicl,ministru de rasboiü al Serbiel, loc.-co-lonel Solarovicl, adjutant general al M.Sale, major Ralgicl, mare,galut curleï re-gale sîrbe,gtl, M. G. Milicevici, secretaral M. Sale, maior Ni,gicl, adjutant, maiorDr. Ioyvanovicl fi, capitan Mj.,gkievicl,fi trece pe bordul vaporulul Orient.

Aci M. S. a fost : intimpinat de d.Take Protopopescu, directorul general alMonopolurilor Statulut', loc.-colonel Ma-nescu, comandantul militar al Oientu-lu!, d. Franasovial , inspectorul; na-vigaliunel regiel monopolurilor, prefec-tul Q'helmegeanu, primarul Uzescualte persoane oficiale.

Dupa prezintarile obiclnuite, M. Sase intreline cu multa afabilitate cu fie-care persoana in parte, afara de pre-fect fi primar, cari nu vorbesc niel fran-lurye,yte niel nentleste.

1n momentul in care M. Sa a intratpe vasul Orientul s'a arborat pe va-por drapelul regal sîrbesc.

***

Eunyadi ánosCea mat gure , oea »ear olleaee ld 'sea mal' platoutú din APELE

PU1W4TIVE.- 11EPUTAR'IUNE UNIIPEI SALAAprobatii de Academia de Medicina din Paris, de catre Liebig, Bunsen

li Frenesin, . Antorisata de Stat.rUnica dupa aprecierile numeroaselor celebcitáti in medicina din Francia §i

straiinätate. A se fari de contrafaceri.Antidata a severe ca toate eliehetele ahi dopurile sai ponme asemejeAndreas SaxlehnerApel M. Sa a päräsit vaporul ,gi in

mijlocul uralelor fi aclama(iunitor en-tusiaste a primit raportul d -lui generalBerendei fi a trecut in revista gardade onoare.

Dupa ce s'a intrelinut cite -va minuteeu d -nia general Berendel, colonel Iri-mescu, consulul austriac fi otoman, M.Sa a primit omagiile colonie' s£rbeftidin localitate, apoi salutind militäreftes'a retras pe bordul Orientulul.

Dupa o ora, adic4 la 11, vaporul« Orientut» se pone in mitrare urmatde strigätele de Ura fi Zivio ale trupe-lor fi ale multimei.

* **Din Belgrad ni se tetegrafiaza, ca zi-

arele tuturor partidelor atribuesc o mareinsemnätate calatoriel Regelul la Bu-curetgtl fi spun ca ea va aduce o a-propiere antre cele doua State.

A se citi urmarea foitel in pa-gina Iv.

COMUNICAR

Pentru inlesnirea tutulor acelora cari adcase de Inchiriat Si cari cauta case pentruSf. Dumitru, ziarul Epoca a Infiintat In pag.IV o rubrica specials sub titlul de : Incld-rieri $i arendari. Se aduce la cunoOntapubliculul interesat spre a cerceta zilnicaceasta rubrica.

* **Pentru ca publicul sa fie calauzit §i informai

din liare de tot ce -1 intereseaza, ziarul nostrua infiintat in pag. W rubrica anunturilor mici.

Cititoril sunt rugatl sa dea atentiune ateste!rubrica.

* *a.

Persoanele cari doresc sa faca un.mie annnj de ori -ce natura, la rubricamicilor anuntur! din pagina a patra aEpocel, Si nu voesc sa se prezinte inpersoana la administratia ziarulul, sintrugate a trimete textul pria potltlisi a cere raspuns prin Corespondennaziarulul (tot din atea rubrica) costul in-serarel anuntulul, pentru care se vatrimite la domicilia incasatorul Epoceï.

Se mal face cunoscut tuturor stabili -mentelor de spettatole a trimete zilnicla adresa administratiel Epocel, afisulde zi, spre a se complecta eu ingrijirerubrica respectiva.

s**A se vedea rubrica spectacolc-

lor in pag. IV.

A se vedea in pag. IV anuntulMarele Magazin de Louvre.

IVVinul de Quinium Labarraque, febrifugiü,

tonic si digestiv, ,si im reparator de puterl careeste administrat eu tel mal mare succes in con-valescents de frigur! tifoide, durera de pept,urmarT de naster!, influenta ,si la toate boalelefebrile In general.

S'A DESCHIS

BAILE REGALEDIN PALATUL EFORIEI

BULEVARDUL ELISABETADin noñ amenajate qi apropriate pentru oea mal mare

satisfacere a onor. public.Pe tingi bille de api caldi, aburr piloing, in cnrind

se va desohide gi seotiunea de HIDROTHEEAPIE dupa eeldin armi Bâtera, adoptat in oele mai mari stabatmente debai (Un Europa.

Apa de f.roareDIBECrI UNE'

Schimb ili vmnd afinCr11PAltCUJIPAB CUIIIPABtot felul de objecte uzate de aur, argint ,si pie-tre fine, de brillante diamante, perle, rubino,safire, smarande, etc. Asemenea monezT vechi,decoratiunl comemorative de aur, argint ,si a-rama, pietre sculptate, obiecte de arts, platindpreturT mal bune de cit ori -unde.

La cerere ma voit prezenta la domicil.uld -lor cumparatorT vinzatorl.

BIJOUTERIE & HOROLOGERIE

LEON WEISSBLITTBucureitl, strada Carol I, No. 20

vis -a -vis de noul palat al PostelRecomand onor. Public si cunoscutilor me!

ça magazinul meli In tot- deauna e bine asortatcil tot felul de objecte frumoase, lucrate inaur si argint, eu pietre fine, precum : brillante,cmante, rubine, safire, smarande, perle, etc.Primeste Inschimb ori -ce objecte uzate

Bogat asortiment cu lantYur! (numitePanter) de aur, argini, fasoanele cele mal noul.

'tiare depoi i de ceasornice de aur,argint ,si metal din cele ruai bune fabric! dinElvetia, garantind pentru exactitatea lor.

Mare asortiraent eu diferite obiecte an-tice, lucrate in aur, argint ili pietre vech!, ase-menea §i in monezl de aur argint si anima.

Atelier !special pentru comenzl ,si repa-ratur! de bijutierie si ceasornicärie cu preì<-trilecele mal reduse.

DE VJNL11REMo is oIr din

Dorogea, o ora jumatate e Constanta, o orbi de la gara Murfa-tlar ; lntindere 1500 hectare, pamint arabi!,calitate buna ; plantati!, vie, ,si acarete devaloare, proprietate absoluta ; se vinde in con-dili* avantagioase.

Amatorii sa se adreseze d -lui advocat PanaitHolban din Constants.

Casa de Sänà,tateInstitut din noñ reorganisat51, Strada Tailor 51

Dirigiati de dr. aabner TuduriCautarea boalelor interne ,si chirurgicale, pre -

curn si a tutulor boalelor nervoase si chronice.Tratarea boalelor de piele, a boalelor de och!,gat, nas urech!. a boalelor de ficat si risichi.Operatiun!. Tratamentul boalelor gynecologice;camere cu intrare separata pentru facer!, o mos-

Tscu diploma locueste In institut. Discretiune.

ratament special al syphilisuluT tisi a boale-lor uretro- genitale.

Bolnavi! se pot cauta eu ori -ce medic sailspecialist.

Preturile moderate, pentru angajainente luvare se fat reducer!.

Consultatiun! In fie -care zi, pentru boaleleinterne si syphilitice de la 10 -12 p. m.

Directiunea trimete de indata dupa cerarenoul prospect al Case! pe 1896.

W. STAADECKERFurnisorul M. S. $EGELIII

al fermelor modelale Statulul fi ale$coalelor de agri-

culturd

E furnisorul dome -niulat Coroaneï,lial agricultorilor

fruntaft din lard

PLUGURI Universale SACK`de otel, ultima constructiune

PLUGURI Polibrazdare SACK`de otel, construite dopt nn noñ sistem fórte

aven tagios

SEMANATORE prin împrästieredo for otol

SEMANATOARE IN RENDURISeek de otel ski americano M' Alma

TRIOARE MA YER"de toate märimile

Vinturátoare No. 5ORIGINALE CLAYTON

construite din materialul cet maY ales

Grape flexibile §i fixede otel -

Petre de 1I®aràORIGINALE FRANTUZESTI

din Laferté s/ houe;Mori de fer Huston`,PIVE DE POSTAV

Ori -ce fel de unelte si maint' agricole

Expozitie permanenteStrada Smîrdan, 12, $i Bibescu -Voda 6

Apa minerals naturalä de Vichy se respan-desee la roi din ce In ce mai multü, aceastareputatie a Apei de Vichy nu exista deastfizi, ci de secole.

Sursoie Vichy- Célestins, Vichy -Grande- Grille ,si Vichy - Hôpital suntüproprietatea Stalului francez subtil al ciraicontrol suntü exportate. Spre a nu fi industlIn entre cereti in toto deuna dupe ordonantaMedicului una din sursele

Vichy- Célestins , Vichy - Grande -Grille, Vichy - Hôpital.

B;rtelille suiilü cu etiquete, dopuriCapsule purtänd numele sursei

Vichy - Célestins , Vichy - Grande.Grille, Vichy - Hôpital si in osebit pecapsula se aflii imprimai leatu anului corent.

Doctorul Gr. A. taranuSpecialist In boale veneriee §i ale ci-d'or

urinare.Strada BAnceI Nationale

colt eu strada Caraghoorghevicl de asupra tea -truluT Hugo.

Consultatiuni deja 41/s pina la 7. p. m : pentrudame dela .4-4

DR STERIE N. CIIlRCUIX Polikangasse No. 10. Viena

Consultatiuni cu celebritatile medicale gicu specialistil de la facultatea de medicinadin Viena.

CONSTANTIN SIMIONESCUDoetoranal In iuedicinä

Paris, Boulevard Montparnass, 152, ParisConsultatiuni eu toate celebritatile medi-

cale ,si eu speciali §t1 de la Facultatea demedicine din Paris.

Doctor SONASISTENT DE PROFESOR

Medic la clinica boalelor de pielesi sifilitice din spitalul Colea

BULEVARDUL CAROL, 74Consultatinnl de la 1 4 p. m-

11T. IIcLOqYMASS KUR

Reintorcindu-se In tara prime§te Iutreorele 3-6 p. in.

Strada Olarl No. S

DE ARENDATcil ince898 de la 21 Aprilie 1898 moda Vit

oapele e dos din ,lude ul Toleorman.Ase adresa d-lul G,obescu, Galet!.

Page 4: SERF IL --TUL II, No. 282. lEdiOa a treia · Pildele nu lipsesc. In uncle locura consilieril comunall desp&rtitl in doua tabere se acuza unit pe altil de hotie, in alte parti mäcelul

4 E P O C A

MICI ANUNTURIPink la lo publicata 30 banc lima pentru fie -care data, Ilde la 10 in aus 20 ban! Ilnia.

Spectacoleeatrul National. JOLI 17 Octombrle sep va representa

I Hotel Central. comedie in 3 acte.opera romand. Viner! 19 Octombrle 1896 se vaU representa: ingnon opera comice in trot' acte deMichel Carre vi Jules Barrbler.

Tsatratl Hugo. In re -care sears repreaentattunl variateon program schlmbat. Joui 17 Octombrie a doua repre-

sentatie High -Leff. In curind debntul celebrulul quartet Ve-auviano.Teatru/ Ltrlc. Deschiderea

(f1reut C. .S do U. Aste-seara representatie extraordi-ltuara.

Circat CeearStdoli. In curind va anal in capitale.

sala Bragadiru. Concert Peters.

a/e Aáltsnakt. Orchestra Eubinvteln 11 -a inoeputUconoerteleTeatrul Daeta.

lnchiriera si arendarlnne lnehirlat in strada Paunilor No. 21 suburbia Pupe -

1jTatu, un apartament, compus din oincl camere, doue an-red, grajd qi vopron. A se adresa : la d. O. Thooharl, carelocuexte in aceeavl curte.

ne arendat, in districtul Ilfov, molla Preasna NousU care are o uttindere de 8,000 de pogoane. A se adresa laliedactia acestul ziar.

ne luehlrlat, casele din strad- a Polone No. 180, Dorltorilse vor adresa: Str. Bativtel, 16.

e lnehlrlat Un apartament situait in strada FranolinU No. 6 compus din doua etaJe. Etajul de sus are doueodii marl, cu ferestrele in strada Franclin. Etajut de josare asemenea doua odi(l eu fatada in aeelagl strada. Etajulde Joe poate servi li ça pravelle. A se adresa d -lut I. Spires-eu fotogra., strada Franclin 6 via -a -vis de Athened.

lie arendat Molla Virtoapele de jos dlnjudetul Teleorman. A se a dresa la d -nu G. Robeson, Galet!.

Camere mobilateSe cauta o camera bine mobilate in arada l'itar Movu ou

pret lunar pina la 50 lel.

.l'ava Frati lllbrlch strada st. IonicaHotel Euglich, Calea Victoriel, eu pret lunar de la 60

pine la 200 let.

Cerera si oferte de servicioUu maginlst tipograf cauto ocuparle in capitala sai in

provincie. Adresa la administ_atia Epoca..Un damn din Transilvania cunoalte limbo romina Il cauta

un loe de ingrijltor de curte, sad ea casier la o moire. A-semenea cunoalte 11 plantatinnea ou vita americana. Pose -dl oertillcate de buna conduite de la mal multi domnl. A seadresa luhan Erauner, strada Sabinelor 54 Bucurevtl.

lou llurultru Leyer, strrade Delea -Veche No. 11 cau-ta un loo ca gradinar.

Vìnzarf $i cumparariDe vinzare lemne din padurea Stinjeuul, dupe

calitate, 55 vi 60 trend. A se adresa : Str. Batlgtel, 15.

Corespondenta ziartilui

Informatiuni utileSs oauter o pensione adlea case, masa li ingrijlre, pentru un tiller functionar. A se face ouuossut pretul lunar

li adresa la administratia ziarulul sub initlalele A, B.

Firme recomandabileAcordurl de piano

S. Pullman, Bulevardul Ellsabeta, 64.

FotografiFrantz Dusehek, str. Franklin 6.

Tipografis. Pauker, str. Clemente! No. 9, in curte.

Libraria si PapeterieMillier C. cales Vlotorlel, ea.

.Biserloa Alba. (alea Victoriet, 85.

BarbieriLouis, oalea Vietorle! 53.

BaiS'a deschls Balle Regale din palatul Eforlel, Bulevardul

ElisabetaAducetn la cunoltinta publica, cl dupa cererea generala

pe ziva de Duminicl la Baile Tegale Bulevardul Elisabeta,se va servi dovela cu api( de lavor.

Spalatori!Sohlmdt G. L., Isvor, 76,Falk Otto, Grivltel, 12,Falk Pauline, Regale, 12,Iordache N., Isvor, 5ti,Mfclusoh M., Academlel, 22,Thomas M -me, Mogaor, 70.

Arme, Maine, VelocipedeL, Plorkowaky, Bucurescl, Hotel de France, vinde in

rate : Arme, mavine de ousut, binocle, Velocipede vt instru-mente muzfoale. Ceretl catalogul gratis.

Mlhellescu & Capitenesou, Llpscani, 60.

Fuchs Iosef, Doamnel, 8.

Adrese

Pi:nzari

Droghisti

Advocati

BIUROUL ADVOCATILORG. PANU wt ALEX. PA.TIA

Str. Biserloa End, 128 -11 dimineata ; 2 -8 dupe amlasl.

DottoriDr. N. Tho>nescu, s'iodle de copti. Ntr.

Italtaná, 16.D-rut Alóescu. Catea Yñcá,'ewtt'2'1. Boule in-

terne Mt de coptt.Dr. Gr. 'feranu, eoltul stradol Caregbeorghovlct' I1 Mme!

Nationale. Specialist in boale venerice. Consultatfuul 4-7 p. m.

SChimb&ri de adrese

BibliograiliA egft de sub Upar Almuuachul (Calendar al ;duale! pe

anul goolar 1896 -97 de d. C. H. Bilolureeou, care coprendope linge torte leghe 11 regulamente le !colare, programultutulor looalelor, intregul eorp didactic din tara cum tilista miniltrilor de la 1862 pive aste -z!, futile blografloe libiagreta vechiulul profesor Simfon Marcoviet.

Acest Almanach legat de lux costa 3 rei vi se geselto lamal multe libraril din capitale cum vt la autor strada Ar-mai No. 19.

Meditati!Lectlunt de Franoezi, Engleza, Germana vi piano. Adre.

sa: H. A. admintatratla EPOCA..Un student se ofera a medita elevi de oursul primar

qf secundar (matematici), limbele germana vi francesa, in vroo famille sad Institut.

A se adresa : M. Verzea, str. Fmtinel, 96.

Un student unteersttár dorevte a da meditatlunlde cíasele primara 11 gimnaziale. Adresa : Abert Wortmann,2 strada Lipscanl 2.

7 CASA DE SCHI:IIB

IIESKIA Sz SA1UELBL'C(J RESCI

11o. 5 Strada Lipseani No. 5aimpira si vinde efocte publica si face ori -ce

scliinlb de manezl.Cursul pe ziva de 15 Octolnbrie, 1596

Cunip. Virad

4.01e

5010

60jo5'jc5^fo5rie5o1,5nln

Renia Autortisabila. .

a Amortisabila. . .

Obligat. de Stat (Cov. R.) .a Municipale din 1883> > a 1890

Scritturi Fundar Rurale .a i. Urbane .

.

Actiuns Banca Nationallt .a a Agricola .> Dacia Rominia asig.a S -tea Nationala asig.

S -tatea de Coastructiuui .

Florins valoare Austriaca.Marci Germane . .Bacuoto Franceze .

a It.alieue.a ruble hirtie

87114 87 ei495 1,4 96

103 1/4 103 e1495 1; t 9696 114 96 81493 8; 4 9489 1/, 89 ef 4

R41750 1760227 --- 230439 4424e0 -- 463210 213

210 212123 125

100 10189 93

265 270

Imprimarea ou maßinele dublu- clindrice, dinfabrica Albert & CIS, Frankenthal lei cs4 carac-t,re din fonderia de !itere Flinsoh din Frftnk-f urt AI N'

M

FOITA ZIARULUI cEPOCAA95)

i3OUIS JACCOLLIOT

MANCATORII7[=)E IL'®C

PARTEA CINCEA

RAZBIJNAREA VULTURULUI NEGRU

i dupa cum el nu banuiesc prezeutanoastre acolo, lucru foarte important fateCu puterea §i curagiul Canadianulul not 11dezarmäm Mainte ca e1 sa poata sä deschida macar gura, si prinderea for nu vacosta ast -fel viata pe nisi unul dintre not ...Vulturul Negru este eel mal dibaciü ref altufisurilor !

Nu s'a terminai Inch. Dupa cum trebueca sa stid ve Hitt o Intirziere nu s'a ln-tlnTplat In drutnul vostru, pe data ce soa-rele va apune si Intunericul va inbraca tu-fisurile, veti da foc la putina iarbä depuscepe care o veti aceza pe o piatra la inalti-mea unnl oro, si void afta ast -fel prin lu-

mina fugitive produsa de pulbere cä volsunteti gata, ce nitr unul dintre vol nueste afara. si ce putero veni in pace.

Total se va face dupa cura dorestl...In adevar trebue sa fil Instiiutat de pre-zenta noastre..

Wiligo, ne -avind sa 't1 mal spuna ni-mic, trebue sa se Intoarcä la couac pentrua nu nu excita curiozitatea celor l'altlprintr'o prea lunga lipsa.

Inca un cuvant ; Vulturul Negru esteliber de a satisface dace va voi curiozita-tea mea, dar as vrea sa stid ce are degtud sa faca cu prizonieril.

Wiligo s'a devotat pentru Tidana sitovaräsil lui, iar el ad batut pe WiligoInaintea copiilor...

Apol adaoga cu un aer de ferocitate, ad-mirabil In prefacatorie :

Un sef batut nu niai este sef ! Wi-ligo o se arunce pe prizonierl In mareade foc.

Auzind ateste cuvinte, Bob aruncä omu-lui mascat o privire simnifieative, care tu-locuia bine anteles cuvintele: de prisosacum sa te mai atnestect to afacere.

Iuteleg atuncl, zise Bob, multumit deaceasta explicatiune, pentru ce VulturulNegru ne -a adus pilla la Muntil Rosit.

Wiligo pleca repede si esind zise lui Koa-nook cand remasera singuri :

Nu uita recomandatiunile mele.Fil pe pace sefule, sa nu crezi ca ai

aruncat vorbele tale itl vaut, respunse ti-narul luptator.

Wiligo relaä drumul conacului lui Kit-by.,.Dupa. plecarea sefulul, aparatoril lui Kirby,

s'ad bucurat mal bine de o ora de o liuisteaproape complecta. De si sunete usoare so-site la urechile obicinuite ale lui Kirby siDick, arataü ca Nirbasit sunt Ince in tufi-suri, nimie Irisa nu indica ca el sunt gatade atac.

Mica trupa astepta ast -fee cu oare caregrije reversatul zorilor care le va decidesiguranta victoriel.

tirea proasta ce le sosise de esirea dinaliarlta a Ngotaksilor, diminuase In mod te-ribil curajul Nirbasilor si tots ad fost decomun acord de a anima peltro a doua zidimineata atacul conacului.

Pena atuncl s'ad lutins in liniste pe nlus-clliul moale al padurel si ad adormit lii pacepentru a capata forte noul necesare atacu-lui, care nu se va realiza.

Mare fu mirarea Canadianulul si a ami -cilor, sél cand la revarsatul zorilor, zariradin vtrful pavilionulut pe teribilii inamicllungiti In Coate partile pe ierburile pedurel.

Reactiunea fu atat de mare, dupa neli-nistea de peste noapte, ca un hohot nervosde ris il dezarmara si pe et. Drama seschimbase in comedie.

Mal mare fu Iosa stupefactiunea s6rma-nilor Nirbasi, efod desteptiudu -se pe jutna-tate amortitt de racoarea noptel, zarira peteribilul Tidana, atti de temut si de res-pectat In tufis si in acelas timp atit de po-pular, de oare -ce indigenil nu aveaü selreproseze cea mal mica nedreptate, cea malmica cruzime, in picioare pe zidul Inconju-rator al conacului, el cari credeaü ca nuad aface de tit cu Kirby si cu oamenill ut.

Cu totil Il aclalnarä In mod instinctiv.Lupta nu mal era posibila, si se poate In-telege cum s'a sflrsit aceasta aventura.

Kirby, lu eulmea bucuriel, ofera eu mul-tumire vin de baut si un nod pact de ali -anta se Incheie Intre cultivator si veciuiishi.

Totul pe lunlea asta nu este de titsingularitate si contrast, zise Olivier prie-tenulul situ, vezind acest rezultat tericit...

Niel odatä Iosa nu'nll luasem adio eu mal

multi convinctiune de la viata ca de riudulasta.

Wiligo, care se intorcea In acest momentdin tahära banditilor, nu'I vedea sh creadaceea -ce vedea eu ochit.

Dupa. cite -va minute, Canadianul si amicilfor zarirä in departare caravana pe taroVulturul Negru fusese obligat s'o peraseascain ajun, condusä de titi -va Ngotaksi, carideclarasere solemn, cä el nu ad avut inten-tiunea sä fure pe stramosil for albi si in-minara in acelas limp lui Dick o bucatade hirtie, stlinsa eu ingrijire In patru, pecare Brad serise cite -va rinduri.

Canadianul trecu aceasta lui Olivier carso ceti eu glas tare.

Era o scrisoare a lui Gilping care lefacea cunoscut ca el este- in salut Ngotak-silor, bine tratat de indigent si ca sa nuaiha grije de soarta lut, promitind tovara-silor sal ca peste putin timp 1l va gasi inInarele sat al Nagornookilor unde roui soiprietenl II promisese sa -1 conclue/3..

Olivier citind acea scrisoare bufni intr'unris nervos care cuprinse si pe cet l'altitots cari eraü de fate.

Inapoiarea caravane! si stirile bune cariveneaü de la Gilping, simplificaü eu mullcestiunea plecaret. Nu mai aveaü niel unmotiv pentru a -1 niai amtna, mal eu seamsdupa ce pierdusera un limp alit de pre -tios. El trebuiaü sä soseasca la locul Le-bedelor eel putin ln acelas limp cu trupalui Colius pe care o trimisesera mainte sicare de si facea calatoria pe jos, totusitrebuia se fie lnaintea stapinilor tor, fatade Intirzierea facutä de aceatia.

Din norocire, ceisoril cari in ajun fäcu-sera cursa acea vertigiuoasä pentru a scopacasa lui Kirby de atacul salbaticilor, seodihnisera bine In grajduri si acum eradviol si gata de o noua cälatorie.

Dupa ce s'ad despartit In mod foarte a-

mical si cälduros de Kirby si de familiaacestuia, Canadianul, Olivier si Laurent, seinstalara in caravane pentru a se mai re-pauza cite -va ore de oboseala noptel... Citdespre Wiligo, el era obicinuit eu altele simal mari. Acest trup de otel trais aproapefera somn.

El porvi In capul caravanes, care subdirectiunea lui intra In tufisurl.

Sa se odihneascä, sa douma, el, Wiligo,cind ziva cea mare, ziva lui sosise ? EraCu neputinta ! De cincisprezece ani asteptael aceasta zi ferititi ; din seara cind pemarginea lacului Kionai, Intorclniuse dela vinatoare s'a gasit pe floarea de Meliasmoarte si coliba lui prefacuta In tenure.Sa doarma ! cind cbeful lui era sil joacesi sa cinte, chut tot In jurul lus i se parsaça e parta; al fericirei ce -1 astepta L. Eraeu neputinta !...

1111= MM Ir

(Va urma)

De VlnzareHOTELUL C. D. BADULESCU si casadin Str. Dorobantilor, ambele situatein orasul Giurgiu, cunt puse in vinzarede buna voe, la Tribunalul de Vlasca,in ziva de 19 Noembrie 1896.

Pentru informatiuni, a se adresaDoamnel Sofia Badulescu BucurestlStr. Primavere! 40, cum si a se vedeaMonitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896

DE ARENDATde la 23 Apt-ilie 1898,mosia ROTARqT1I,

din plasa Glavaciocul, Jud. Vlasca, de peste800 pogoane. A se adresa, Bucurestl str.St. Voivozi 8 sad sir. Pitar Mosu 2.

TURNATORIA DE FIERFABRICA

COMEITVLßß

ADOLF SALOMONBncnrettts, Fabrica : Strada Vniturnlnl No. 20

Depositul : Str. Doamneï No. 14 Bucure$tt

In depozitele fabricel se gasesc :

Sobe 11leldlinger, arigine, Sobe «Co-metuln (interiorul zidit, spacial pentru lemne),Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru carbuni),11laline de bucate, Mobile de fier, In-

centrale de uri -ce sistem : aer cald,api calda ii de abur.

Depozite in provincie : lassa la d, Jacques Davidovici,strada Lapusneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache And reescu, & Fit str.Lipscani,

(103) (70 -19)

1111111111

Vin. de Peptona a lui ChapeauteautContino carne do boit digerata si fäc ta solubili prin Pepsina.

Este recomandat In boalele de stomach, digestiunile grele sari ne-suficiente. E o hrana admirai ila pentru Anemici, Ccnvalescenff,Ftieicl si Bätrinl, precum t i pentru toni aces cari n'ah porti deminiare sait nu pot suferi miucarile. 26 -21

Puritatea Pepsines lui Chapeauteauta fient ea ea sa fie admisa de INSTITUTUL PASTEUR.30 Farmacia tlirial,, 1, rue Bourdaloue, Paris.-- Se geseste de vinzare la toate farmaciile bune lm

a

MOTEL STIRIfost MISIR

IAI, strada, Vechie No. 41.se recomanda onor. public prin curatenia exemplara. Din neit aranjat,situat in centrul orasulul, in cartierul exclusiv comercial, in apropierede palatul administrativ, comunal si prefectura de politie. Camere ele-gant mobilate si confortabile de la 1 lea 50 in sus. Serviciit prompt.Grajdiurl spatioase eu api In curte.

82Antreprenor M. iVEI9Eß

36-34

Magasinul Helios``21 Strada Doamnel 21

Sobe americane veritabileBIRIUB. eu patent regu-

lator noel model 1898.aS1r1uS> sudi de o co 19-

tructiune solida si ele;;n "l,cele m,i higienice d;nd o cal-dura placuta si temperata do-pa dorinta, care se obt'reprin (patent- regulator >, ca ,ele deosebeste de cele l'aLeproduse silnilare.

Incalzitul se faceprin ori -ce fel de car -

bunT de piatra.Mayit,e $i Site sistem

eel mal perfectionat pen-tru lulninaircandescen-ta de gaz aes san si despirt.

Mare asortimentde lamps de pe-trol.

Depozit general : --A- R ;"Ill) Bucurescl 21

1l 1ßí1i 1-t,(Strada Doamnel 21. 50 ta

Guturaie, Tuse,Bronsita

Grippe, Influenta,Astmà

LIQUEUR * CAPSULE

A se cere adresa

Bl: bbieI3ble de Piele In tóte farmaciile.

Catarebásicei

HUMBER 4' C.O. iL TD.REEKT01117

TJTOL V R Ali PT 01VCO VENTRXCele mai rennmite fabrics de Velocipede din lume

(1árá, coneurentil In calitate)Singurul representant pentru intreaga RonaitiicE. I. KESSEL

No. 14, Strada Carol I, No. 14, in BucurestlCataloage pentru sesonul 1896 cu preeuri scizute se trimit la

cerere franco la domicilio.

MARE ATELIER CU MOTORpentru repararea Ili reconstruirea a ori -e fee de dVelocipede eu garantie, fie

Velocipede de ori -unde cumparate.Itefacerea ghldoauelor fasonate dspi' ori-ce desemn.

103) (25 -13)

('ea irai bunk calitate exlstenld de

COCSDE UZINA DE GAZ

vi se furniseaza la domicilia, In sac!, per tona de 1000 kgr. greuta-tea garantataiLEI49-im

Darn va adresa`t priutr'e carte postila suit personal easel

A. GOLD §TEIN9, Strada I)eeebul, D.

Bucurestl, Telefon No. 66.Tot acolo se alla depozit de cots marunt pentru sobe Parigine si

Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferärie, cäri5unl din minele en-glezestl de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobeHelios, Briquette etc. Expeditiuni en gros ili en detail de la Bucu-reitf, Constana si Braila la ori -ce statiune a tailor fertile.

113 180 -6

Bucure §tl, Tipografia EPOCA, Strada Clementel No. S.

L. KFPPICTIColi cu str. Lipscanï 2, Strada 1Selarf 2, Colf cu str. Lipscanf

Cel mai mare tai eel niai bogat De-pozit eu diferite Lampa pentru Gaz Aerian, pre-cum Pollcandre, Brate, Lyre, etc. deCristal, bronz tai metal In diferite maritalpentru Saloane, Antreura, Biurouri, Sofragerii,etc. din cele Irai renumite fabrici dira Franta,Germania ili Englitera. Mai eftin çaori -unde.

Representant General al celel mal mari si renumitefabrica de ltcsrnind tneandeseentd stslemperfeefional care aduce economie de 50 la suta Inconsumatiunea gazulul.112 or pretura reduce vs ß4 -8


ISLAMUL SI CEL LALT · 2011-10-11 · Prefa ca Musulmanii ( _i adesea _i Islamul) sunt acuza ci în multe cercuri ideologice occidentale, precum _i în toate cercurile gândirii laice,

ANIF...2) Se vor declara numele, denumirea adresa beneficiarului de contract uncle, prin calitatea detinutä titularul, sotul/ sotia rudele de gradul I obtin contracte, cum sunt definite

]]EIrESE - Comuna Vadu Moldovei | Comuna Vadu Moldovei...enumirea îi adresa beneficiarului de cong-act uncle, prin ca itatea de inutä, ti larul, Se vor declara numel sotul/s tia

ASIGURAREA FACULTATIV Ă A AUTOVEHICULELOR Condi Ńii ... fileperioadei de asigurare, cauzator de daune şi în urma c ăruia se na şte dreptul la desp ăgubire. 2.14. Explozie: eliberare

Directia Venituri Buget Local Sector 2 - laura-mihaela …...2) Se vor declara numele, denumirea ssi adresa beneficiarului de contract uncle, prin calitatea detinutä: titularul, SOILII

Oradea.ro | Site-ul oficial al primăriei municipiului Oradea. 4.pdfpoduri, pasarele, lucräri pentru siguranta circulatiei, inclusiv utilitätile aferente acolo uncle este cazul si

Acuza contelui. Sentinţa delà Sătmar- Convocare.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69784/1/BCUCLUJ_FP... · 2018. 4. 3. · Sibiiu, cari au decretat separarea a cestui cere

M|RTURII SUB {OCUL SUBITEI DESP|R}IRI DE MIHAIL · PDF filesine, Mihail Sebastian îmi vorbea de proiectele lui literare: un studiu de sintezª asupra lui HonorØ de Balzac, pe care

SUSȚINERE ÎN RUGĂ CIUNE - cezareea.roŸtinului-Nr... · început aceea de-a ÎL acuza pe CEL care, în mintea lor, (conform prejudecăţii pe care o aveau), sigur era păcătos

asscploiesti.roasscploiesti.ro/wp-content/uploads/2019/02/CALOTA-MARIANA.pdf2) Se vor declara numele, denumirea si adresa beneficiarului de contract uncle, prin calitatea detinuta,

INDRUMATOR TEHNIC PENTRU REALIZAREA I …...INDRUMATOR TEHNIC PENTRU REALIZAREA I UTILIZAREA LA PERETH DESP ARTITORI A PANOURILOR DE PERETE DEMONTABIL REDACTAREA II 1.OBIECT Indicativ

 · 2019. 2. 6. · din fonduri externe ori Incheiate cu societäti comerciale cu capital de stat sau uncle statill este actionar ma oritar/minoritar: 5.1 Beneficiarul de contract:

Www Sfatulmedicului Ro Abuz Dependenta Si Intoxicatii Desp

6.2 Ensayo Desp Cont PORTICOS

DESP Ă DURIRILE

ciclopservice.ro silviu.pdf · Se vor declara numele, denumirea adresa beneficiarului de contract uncle, prin calitatea delinutä. titularuls solul/so!ia rudele de gradul I oblin

nalogous Proverbs in Ten Languages (1885) · Dacă adaug că unchiul meu, filosoful Constantin Noica, mă acuza întotdeauna că germana mea este insuficientă, sper că începeţi

și I Primarul Devei se disculpa acuza€¦ · In vremea împăratului Aurelian, sub presiunea dacilorliberișia barbarilormigratori, cuceritorii sunt nevoiti în anul 271 d. Hr

DE LUCIAN...1} Prin rude de gradul /se infelege parinfi pe linie ascendents si copii pe linie descendenta. " Se vor declara numele, denumirea si adresa beneficiarului de contract uncle,

Desp[rH[mântul S[tmar-Ugocea al astrei ElveHia, cea mai ...lor! s ă trec cu vederea furiile iadului, care mi-au sfâșiat pe româ ni în aceste tim - puri nefer icite, nu post ulareți

Numit - · PDF filer~zboiului franco-prusac din 1870-1871. ... Izbucnirea razboiul in urma asasinatului evenimentele se preci-pita. Monarhia lnver~unata acuza pentru

coliasmuseo.files.wordpress.com · FOCUS-GRUP Participanti La cele 12 focus-grupuri au participat Cca_ 75 de persoane din localitálile uncle s-au derulat investigatiile: Arad, Bucure*i,

MAMA PENTRU JENNY - carti de dragoste PDF giannyjollys · nu sc`pa nicio ocazie pentru a o acuza de iresponsabilitate. Numele lui era Nick Bryant. Englez, ca [i ea, \]i puteai da

NEAMURILE MAVRODINE5T1 · Constantin Erbiceanu Ii zic Mavroid"), s'a intors la Con-stantinopol, poate petrecand inca un an de zile si la Bucuresti,-uncle nu-i dam. de urme, dar unde

MIELE DE BOTEZ LA ROMANI - upload.wikimedia.org · Tali cum se numiau oamenii acestia cu cuvinte neintelese care n'au niciun fel de sens astazi, de si le-au avid odinioara, uncle,

 · 2020-06-13 · Pästrcz amintiri foarte pläcutc acclei perioade. Apoi, Ill-am transfcrat 111 Craiova, uncle sunt si azi. Am parcurs cumintc toatc gradclc didacticc. Am fost vrco

O promiA[toare voce Se `mplinesc 65 de ani de la moartea ...Mircea cel Bă - t r ân, Ț a Rom - ne ască ju l c eami r în - ... Iuliu Maniu `n boxa acuza\ilor, `n timpul procesului

2) Se vor declara numele, denumirea adresa beneficiarului de contract uncle, prin calitatva delinutä, titularul, soçul/sotia rudele de gradul I oblin contracte, cum sunt definite

1 inceput - martie BUN - Complexul National Muzeal · PDF fileElena Hossu Longin, soţie de adv., Desp. Deva Lucia Cosma, soţie de adv., Desp. Timişoara, membru pe via

Curriculum Bazele Contabilitatii Competence Operarea cu concepte fundamentale economice. 5. Conditii (acolo unde este cazul) DesP,Gurare a cursului Salä de curs cu videoproiector

Ghidul dvs. pentru - NWL DESP · Această afecțiune apare când diabetul afectează vasele mici de sânge, deteriorând partea ochiului denumită retină. Aceasta poate provoca scurgeri

 · plecäm de aici. Uncle mai puteam gäsi taiga ca a noas- hlrä, munti atât de alba§tri, lacuri strävezii ca cerul, locuri oameni ca pe la noi ? Oare cine i-ar putea înlocui,

 · deja dati prevaleazä in asemenea mä.surä, prcdusul istorie se consi- derä ca fillid lar schimbarea ca secundarä. În alte domenii ale culturii, aeolo uncle creativitatca

Sfâr[itul tragic al unui magistratoado.ro/upload/files/file-1539604221.pdfDac` vre]i s`-mi afla]i p`rerile, citi]i-m`, fiindc` de scris nu m` voi desp`r]i decât atunci când m` voi

TOATE DREPTURILE RESERVATE - upload.wikimedia.org · din herb, fiind mai artistic lucrate uncle de cdt cele-ralte. Acelafi lucru se vede la pecefille lui Radul eel Mare fi ale fiilor